Ghid-investitor-Ungheni

1

GHIDUL INVESTITORULI

U n g h e n i

2

3

Cuprins 1. Profil zona transfrontalieră Ungheni ...........................7 1.1. Scurt istoric ...................................................................................7 1.2. Caracteristici geografice. Clima ....................................................9 1.3. Oraşe apropiate ............................................................................10 1.4. Aspecte demografice ....................................................................11 1.5. Limba. Cultura ..............................................................................12 1.6. Educaţie ........................................................................................13 1.7. Sănătate .......................................................................................14 1.8. Economia ......................................................................................14 1.9. Infrastructura ...............................................................................16 1.10. Comunicaţii ................................................................................19 1.11. Turism .........................................................................................19 1.12. Sugestii pentru vizitatori ............................................................20

1.12.1. Viza ..............................................................................20 1.12.2. Moneda naţională .......................................................21

1.13. Sărbători .....................................................................................25 1.14. Obiceiurile ..................................................................................25 2. Mediu de afaceri .........................................................27 2.1. Avantaje şi oportunităţi pentru afaceri ........................................27 2.2. Infrastructura de afaceri ..............................................................29 2.3. Zone cu statut special ..................................................................30 2.4. Proprietatea intelectuală .............................................................40 2.5. Proprietatea .................................................................................41 2.6. Real estate ....................................................................................42 3. Relaţii externe..............................................................45 3.1. Investiţii străine.............................................................................45

3.1.1. Cadru legal......................................................................45 3.1.1.1. Investiţiile străine directe (ISD) ............................56 3.1.1.2. Comerţ exterior ....................................................62

4

4. Sistemul financiar bancar ............................................75 4.1. Bănci..............................................................................................75 4.2. Leasing...........................................................................................76 4.3. Piaţa de capital..............................................................................77 4.4. Asigurări ........................................................................................78 5. Legislaţie corporatistă .................................................79 6. Resurse umane ............................................................84 6.1. Forţa de muncă. Date statistice ....................................................84 6.2. Relaţia de muncă. Codul muncii ...................................................85

6.2.1.Relaţia Angajat/Angajator...............................................85 6.2.2. Sindicate ........................................................................85

6.3. Condiţii de muncă .........................................................................86 6.3.1. Salarii .............................................................................86 6.3.2. Programul.......................................................................86 6.3.3. Concedii .........................................................................87 6.3.4. Şanse egale ....................................................................87 6.3.5. Sănătatea şi siguranţa ...................................................87 6.3.6. Încetarea activităţii.........................................................88

6.4. Sistemul de securitate socială ......................................................88 6.4.1. Acoperire .......................................................................88 6.4.2. Contribuţii ......................................................................88

6.5. Angajaţi străini .............................................................................89 6.5.1. Permisul de şedere.........................................................89 6.5.2. Permisul de muncă.........................................................89

7. Impozite şi taxe............................................................91 7.1. Sistemul fiscal................................................................................91 7.2. Impozitul pe profit ........................................................................92 7.3. TVA‐ul............................................................................................93 7.4. Accize ............................................................................................94 7.5. Impozitarea individuală.................................................................94

7.5.1. Impozitul pe venit ..........................................................94 7.5.2. Venituri exceptate la taxe ..............................................95 7.5.3. Non‐rezidenţi .................................................................95

5

Firme cu capital de stat din Ungheni ...................................................96 Firme cu capital mixt din Ungheni .......................................................98 Firme cu capital privat din Ungheni .....................................................99

6

7

1. Profil zona transfrontalieră Ungheni 1.1. Scurt istoric

Prima atestare documentară a Ungheniului există într-un hrisov de la Ştefan cel Mare datat cu 20 august 1462. Numele iniţial al localităţii a fost Unghiul. Astfel s-a numit între anii 1462-1587 (v. "Documenta Romaniae Historica", A. Moldova, vol.II, p.149-151, D.I.R., veacul XVI, A, Moldova. Vol.III (1571-1590), p.343-344).

Toponimicul respectiv şi are originea în aspectul geografic al teritoriului pe care s-a constituit iniţial aşezarea, râul Prut formând aici, prin o cotire bruscă, un unghi perfect (v."Cugetul", revista de istorie şi ştiinţe umaniste, 1994, nr.1, p.18). Alte denumiri n-a mai avut. Ungheniul este aşezat în centrul Moldovei vechi. Acest spaţiu face parte din extrema sudică a depresiunii (văii) Prutului mijlociu în depresiunea Prutului mijlociu, se află depresiunea de contract, adică o succesiune de văi colinare, care sfârşesc în aval şi sunt întretăiate de bătrânul fluviu, acesta fiind şi hotarul de vest al oraşului. Aşezarea localităţii este amplasată într-o zonă periferică, în care din cele mai vechi timpuri au existat condiţii favorabile schimbului dintre produsele dealurilor şi câmpiilor. De asemenea, prezenţa apei din abundenţă, precum şi deosebita fertilitate a solului, a condiţionat întemeierea vechiului sat, urmând ca ulterior, pe tot parcursul istoriei sale, acestuia să-i fie asigurată o populare constantă.

8

Ungheniul s-a aflat dintotdeauna aşezat în vecinătatea imediată a unor importante căi comerciale din trecut, cum au fost "Marele Drum Comercial Moldovenesc" şi "Drumul Pescari-lor", nemaivorbind de numeroase drumuri războinice, astfel încât nu vom greşi dacă vom spune că aşezarea geografică a urbei de astăzi a fost condiţia esentială pentru apariţia şi evoluţia ei.

Pe lângă faptul că oraşul este mărginit, dinspre apus, de râul Prut, prin localitate, ca afluenţi ai celui dintâi, mai curg două râuri: primul, chiar prin centrul aşezării.

Iniţial, Ungheniul a fost sat. Acest statut localitatea l-a avut până în anul 1940, când în luna august sovieticii i-au conferit statutul de oraş şi centru raional. Anterior acestui fapt, însă, la mijlocul secolului al XIX-lea, stăpânul aşezării, Mihai Buznea, înfiinţa aici, pe locul Ungheniului Centru de astăzi, un târg de produse agricole. În jurul acestuia, treptat s-a aşezat cu traiul populaţie alogenă, mai cu seamă după construirea căii ferate în 1871-1875, partea respectivă a satului urmând să se numească, până prin anii '70 ai veacului XX, Ungheni Târg. Mahalalele şi cartierele poartă următoarele denumiri (cu provenienţa lor în paranteză):

Cartierul Dănuţeni (de la localitatea de altădată inclusă în anul 1973 în componenţa oraşului);

Cartierul Tineretului (acesta este construit recent în anii 1980);

Cartierul Bereşti (de la localitatea de altădată inclusă în anul 1973 în componenţa oraşului);

Regiunea Mânzăteştii-Vechi (fost sat inclus în 1973 în componenţa oraşului);

Ungheni-Deal (parte a oraşului, altădată sat cu numele Deleşti, botezat astfel datorită poziţiei sale geografice, mai ridicat, pe o colină, în raport cu întreg oraşul);

Ungheni-Vale (este satul istoric, care constituie nucleul oraşului. Apelativul şi l-a luat de la aşezarea sa geografică, în valea Prutului, faţă de celelalte zone ale municipiului).

9

1.2. Caracteristici geografice. Clima Suprafaţa totală a Ungheniului - 16,4 Km pătraţi; Suprafaţa totală a raionului Ungheniului - 1083 Km pătraţi; Coordonate geografice - 47 grade, 13 minute Latitudine NORD;

27 grade 49 minute Longitudine EST; Înălţimea asupra nivelului mării (sistemul Baltic) - 62 metri.

Municipiul se localizează în partea de vest şi centrală a

Republicii Moldova, pe malul stâng al râului Prut şi în imediata apropiere a graniţei cu România. Ungheni se află la o distanţă de 110 km de municipiul Chişinău, la 97 de km de municipiul Bălţi şi la 45 de km de municipiul Iaşi (pe automagistrala prin vama de frontieră Sculeni). Municipiul este un important nod feroviar şi punct de frontieră vamal ce conectează reţeaua internă cu exteriorul.

Republica Moldova este plasată în zona cu clima tem-perat-continentală la aproximativ jumatate din distanţa dintre Ecuator şi Polul Nord. Cele patru anotimpuri sunt bine evidenţiate, iarna fiind blândă, iar vara lungă cu mult soare. Mişcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord - Vest sau din Sud - Vest. Tempe-ratura medie a aerului din Nord spre Sud variază între +7.50C la +100C şi a solului +10…+120C. În Moldova sunt circa 2060-2360 ore cu soare pe an, temperatura pozitivă se înregistrează pe parcursul a 165-200 de zile pe an, precipitaţiile variază între 370-560 mm/an şi circa 10% din ele cad sub formă de zapadă, care se topeşte de câteva ori pe iarnă.

Iarna este blândă cu temperatura medie în ianuarie de –50C…-30C, în unele zile ea poate să coboare la –15…-200C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer arctic şi până la –350C. Primavara este un anotimp instabil când se măreşte numărul zilelor cu soare şi temperatura medie a aerului este în creştere. În luna mai temperatura medie a aerului este în creştere şi se stabileşte în jurul gradaţiei +150C şi scade pericolul îngheţurilor târzii. Vara este calduroasă şi de lungă durată, cu perioade mari lipsite de precipitaţii. Temperatura medie a lunii iulie (“luna lui

10

Cuptor”) este de +19.50C - +220C, dar uneori poate atinge cota de +350C…+400C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte şi abundente, provocând uneori inundaţii locale.

Toamna este şi ea caldă şi lungă, care mai este numită şi “vara indiană”. În luna noiembrie temperatura medie coboară la +5…+30C şi pot începe primele ninsori şi îngheturi/mp.

Cele mai mari riscuri legate de regimul meteorologic pentru activiţăţile umane sunt fluctuaţiile de temperatură, secetele frec-vente. Cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice scade de la nord-vest la sud-est, micşorându-se de la 620 până la 450 mm/an. 1.3. Oraşe apropiate Distanţe rutiere

Ungheni - Chişinău - 107 km Ungheni - Bălţi - 85 km Ungheni - Iasi - 45 km, automagistrala prin vama de

frontieră Sculeni şi 17 km pe calea ferată. Ungheni – Nisporeni 112.48 km Ungheni –Teleneşti - 114.24 km Ungheni – Tiraspol - 178.24 km Ungheni –Orhei - 136.48 km Ungheni – Cahul - 221.44 km Ungheni – Străşeni - 78.56 km Ungheni – Găgăuzia - 200.96 km Ungheni – Vaslui - 197.76 km Ungheni – Huşi - 150.24 km Ungheni – Bârlad - 216.96 km Ungheni- Suceava - 328.64 km Ungheni – Dorohoi - 366.72 km Ungheni – Botoşani - 366.72 km Ungheni – Paşcani - 304.96 km Ungheni – Fălticeni- 351.2 km

11

1.4. Aspecte demografice

Numărul populaţiei stabile a regiunii Ungheni, înregistrat la recensamântul din 5–12 octombrie 2004, a fost de 110.545 locuitori, inclusiv 35.311 persoane din mediul urban şi 75.234 locuitori din mediul rural. În numărul total al populaţiei recenzate sunt incluse şi cele 11.534 persoane temporar absente, plecate peste hotarele ţării. Fiecare al treilea locuitor al regiunii locuieşte în orasul Ungheni. Două primării - Sculeni şi Pârlita - au o popu-laţie de peste 5.000 de locuitori. Cel mai mic număr de locuitori este înregistrat la primăriile Măgurele, Năpădeni şi Tescureni. Pe parcursul anilor 1989–2004, numărul populatiei regiunii s-a redus cu 6.819 persoane. Declinul demografic s-a produs într-un ritm mediu anual de 0,4%. Populatia urbană s-a redus în aceasta perioadă anual cu 0,9%, iar populaţia rurală cu 0,14%.

Populaţia aptă de muncă a oraşului Ungheni este de 68,3 mii.locuitori (61,8%).

Populaţia aptă de muncă a raionului este de 783,4 mii.locuitori (76,7%).

Angajaţii – 240 mii persoane (30,6 %). Angajaţi în agricultură 146 mii persoane (61%).

Distribuţia populaţiei după religie

Recensamântul din 2004 a fost primul care a furnizat informaţii privind distribuţia populaţiei după religie. Din numărul total al populaţiei regiunii 97,0% s-au declarat de religie ortodoxă. Din rândul persoanelor de altă religie urmează a fi mentionaţi: baptiştii, reprezentând aproximativ 0,9% din total; adventiştii de ziua a şaptea, cu o pondere de 0,2% din total; penticostalii, cu o pondere de 0,1%; creştinii după Evanghelie, care au înregistrat o pondere de 0,04% şi de alte religii decât cele enumerate – 0,5%. Numărul persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie a fost de 24.000 sau 0,02%.

12

Migrarea populaţiei

În Ungheni, plecările populaţiei la muncă sau la studii au luat amploare în perioada de tranzitie la economia de piaţă. Astfel, la data recensamântului – 5 octombrie 2004, un număr de 11.354 persoane cu domiciliul în Ungheni erau absente, fiind declarate de alţi membri ai gospodăriei casnice plecate în străinătate pentru diferite perioade. Din numărul celor plecaţi peste hotare, 4 714 sau 40,9% lipseau mai mult de un an. De remarcat faptul că ponderea cea mai însemnată din rândul acestora o deţineau persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 29 ani (38%), urmate de cele cu vârsta între 30 şi 39 ani (23,6%). Din numărul total al populaţiei recenzate ponderea persoanelor temporar absente constituia 10,4%. Majoritatea persoanelor temporar absente erau plecate peste hotare la muncă sau în cautarea unui loc de muncă – 91,8%, la studii – 5,1%, din alt motiv - 3,1%. 1.5. Limba. Cultura

Limba oficială este limba moldovenească, echivalentă cu limba română, deşi limba rusă este folosită frecvent. Engleza este recunoscută ca limba internaţională de afaceri. Activitatea cultu-rală a oraşului Ungheni se desfăsoară într-un Centru de cultura care reuneşte un Palat de cultură, o şcoală de muzică, una de arte plastice, un muzeu de istorie şi etnografie, 5 biblioteci, 2 case de cultură şi un cinematograf cu 2 săli de cinema de 710 locuri. Evenimente culturale importante:

Festivalul Naţional al Obiceiurilor de Iarnă, desfăşurat anual la sfârsitul lunii decembrie, la care participă colective din toată ţara;

Tabăra de Sculptură Ungheni, desfăşurat bienal în lunile august-septembrie, la care participă cei mai valorosi sculptori din ţară şi de peste hotare;

13

Târgul National de Ceramică, desfăşurat anual la 20 august şi având la baza tradiţia olăritului din regiune la care participă ceramişti din toată ţara.

Grupurile artistice care activează în zonă sunt:

Ansamblul de Cântece şi Dansuri Populare „Strungaş”, activ din 1946;

Ansamblul de Dans Popular „Muguraş”. În raion funcţionează:

Case şi cămine culturale – 62 de unităţi Formaţii artistice de amatori cu titul onorific „model” - 28

formaţii Muzee – 3 unităţi (or. Ungheni, s. Pârlita, c.Sculeni) Biblioteci publice – 51 unităţi

În oraşul Ungheni funcţionează un palat de cultură, o şcoală de muzică, una de arte plastice, un muzeu de istorie şi etnografie, 5 biblioteci, 2 case de cultură şi un cinematograf cu 2 săli de cinema, discotecă, funcţionează săli sportive, de fitness, biliard. 1.6. Educaţie

Instruirea este obligatorie între 6 şi 15 ani. Cea mai mare parte a sistemului de învăţământ este public, în proporţie de 98%, în mai 2005, Republica Moldova a semnat Convenţia de aderare la Procesul Bologna pentru o Educaţie Superioară Europeană Integrată.

Instituţiile de studii post liceale au crescut în ultima vreme. În prezent, în raionul Ungheni există: 12 licee, 41 gimna-

zii, 8 şcoli medii, 2 şcoli primare, un gimnaziu - internat, 38 de grădiniţe de copii cu un contingent de circa 3.933 de copii, o şcoală polivalentă, un colegiu de medicină, un colegiu agroin-dustrial, 2 şcoli de arte plastice, 2 şcoli de artă. În total în instituţiile de învăţământ din raion sunt antrenaţi circa 18.679 copii.

14

În oraşul Ungheni activează: 5 licee, o şcoală medie, 2 şcoli primare, un gimnaziu - internat, 5 grădiniţe de copii cu un contingent de circa 1550 de copii, o şcoală polivalentă, un colegiu de medicină, un colegiu agro-industrial, şcoli sportive, o şcoală de muzică şi o şcoală de arte plastice. În total în instituţiile de învăţământ din oraş sunt antrenaţi circa 5.943 copii.

Cuprinderea copiilor în instituţii preşcolare – 57,4 % faţă de media naţională (65,8%)

Cuprinderea elevilor în învăţământul primar – 99,8% faţă de 96,7%.

Cuprinderea elevilor în învăţământul gimnazial – 93,9% faţă de 96,9%. 1.7. Sănătate

În oraş funcţionează Spitalul Raional cu o capacitate de 450 paturi, un Centru de sănatate şi un centru al medicilor de familie. Instituţiile medicale din raion se regăsesc prin:

• Spitale – 2 unităţi, 375 paturi • Centre de sănătate – 16 unităţi • Oficii ale medicilor de familie – 24 unităţi • Farmacii – 24 unităţi • Asistenţă medicală de urgenţă – o substaţie

La 10000 de locuitori: • 29,9 paturi de spital, faţă de 63,9 media naţională. • 15,7 medici, faţă de 34,9 media naţională • 45,7 personal mediu faţă de 77,8 media naţională

1.8. Economia

Economia raionului Ungheni este reprezentată prepon-

derent de industria prelucrătoare a producţiei agricole, cea uşoară, sectorul de servicii şi sectorul agricol.

15

Producţia industrială/locuitor – 1,81 mii lei (33%) faţă de media naţională)

Producţia agricolă/locuitor – 3,40 mii lei (148% faţă de media naţională)

Servicii prestate populaţiei/ locuitor – 770 lei (40% faţă de media naţională)

Investiţii în capital fix/ locuitor – 808 lei (72% faţă de media naţională) Agricultura Agricultura este cea mai importantă ramură a economiei regiunii. Condiţiile climaterice şi fertilitatea solului sunt favorabile pentru cultivarea culturilor cerealiere şi legumicole, cultivarea tutunului şi cartofilor, precum şi a fructelor şi vitei de vie. Recolta la hectar obţinută pentru cerealiere şi culturile legumicole, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr tradiţional este mai mare decât media pe ţară. Producătorii agricoli din Ungheni sunt specializaţi în creşterea viţei de vie, fructelor, legumelor, tutunului, cerealelor şi culturilor tehnice sfecla de zahăr, floarea-soarelui). Industria

În industria alimentară principalele întreprinderi care func-ţionează în raionul Ungheni sunt:

SA „Ungheni Vin” (colectarea, prelucrarea strugurilor, fabricarea vinului),;

SA „Natur Bravo” (producător de conserve şi sucuri; fabrica de conserve);

SA “Fabrica de pâine-Ungheni”, SA „Cereale Prut” (colectarea, prelucrarea cerealelor, seminţelor de floarea soarelui);

SRL „Agrosfera BM” (colectarea, prelucrarea cerealelor, seminţelor de floarea soarelui);

SRL „Plumb Com” (colectarea, prelucrarea fructelor, legumelor, producerea sucului concentrat)

SRL „Andra LH”.

16

În industria uşoară şi de confecţii activează: SA “Covoare Ungheni”, întreprindere producătoare de

covoare; SRL “Pro Style” care se ocupă cu confecţionarea

îmbrăcămintei, având 200 de angajaţi, iar cifra de afaceri o constituie 4 000 000 lei.

În domeniul construcţiilor activează două întreprinderi ce confecţionează materiale de construcţie: SRL “Javelin” şi SRL ”BNV”.

În domeniul ceramicii – SA “Ceramica-Ungheni”. În anul 2005, persoanele juridice care aveau o activitate investiţională, inclusiv întreprinderile de construcţii, au facut investiţii în preţuri curente în volum de 45.127,1 mii lei şi lucrări de constructii-montaj în valoare de 23.088,1 mii lei. Volumul de vânzari cu amănuntul realizat de unităţile comerciale din Ungheni, tradiţional, este unul din ce mai crescut din republică. În anul 2005, unităţile comerciale locale au realizat vânzări în valoare totală de 227.649,0 mii lei, inclusiv cele cu forma de proprietate publică – 9.191,8 mii lei, privată – 214.472, 8 mii lei, mixtă (cu participarea capitalului străin) şi străin – 3.984,4 mii lei. Volumul de servicii cu plată, prestate populaţiei de către unităţile înregistrate oficial în anul 2005 a constituit 90.432,8 mii lei, din care unităţile cu formă de proprietate publică – 59.665,0 mii lei, privată – 22 161,6 mii lei, mixtă (publică - privată) – 7.449,8 mii lei, mixtă (cu participarea capitalului străin) şi străin – 1.156,4 mii lei. 1.9. Infrastructura Transport

Sistemul de transport ocupă un loc important dezvoltării economice a ţării. În prezent, transporturile reprezintă în jur de 9% din PIB şi cota lor este în continuă creştere (în special transportul rutier şi aerian). Aşezarea economico-geografică oferă regiunii Ungheni un şir de avantaje competitive pentru dezvoltarea de perspectivă a sistemului de transport local şi celui national.

17

Folosirea eficientă a acestora poate reprezinta un factor în plus pentru relansarea economiei locale, dar şi celei naţionale în ansamblu.

Ungheniul are o reţea de drumuri de importanţă naţională şi locală bine dezvoltată. Lungimea totală a reţelei de drumuri publice din Ungheni constituie 373,3 km, inclusiv 104,9 km de drumuri naţional cu îmbrăcăminte rutieră rigidă şi 268,7 km de drumuri locale, dintre care 241,8 km sunt cu îmbrăcăminte rigidă.

Căile ferate sunt de o importanţă deosebită pentru eco-nomia regiunii. Căile ferate ale Republicii Moldova dispun de 2.214 km de reţele de cale ferată, dintre care în exploatare se află 1.163 km, inclusiv 13,9 km de reţele cu lăţimea de 1.435 mm (ecartament european). Asigurarea Republicii Moldova cu reţeaua de căi ferate de folosinţă generală alcătuieşte 2,7 km la 10 mii locuitori, densitatea medie fiind de circa 33 km la 1000 km2. Segmentul serviciilor oferite pe planul Republicii Moldova este ocupat în întregime de intreprinderea de Stat Calea Ferată a Moldovei (SCFM) şi este împărţit în servicii de transport al mărfurilor şi servicii de transport intern al mărfurilor sunt acordate ca şi servicii de transport şi expediţie.

Oraşul Ungheni este un important nod feroviar între nordul, părţile centrale şi sudul Moldovei. Prin promovarea de către Moldova a relaţiilor economice cu Uniunea Europeană, Ungheni este o potenţială „poartă” spre Europa de Vest, în vederea creşterii traficului de mărfuri şi pasageri. Prin importanţa sa strategică pentru Moldova, punctul de frontieră Ungheni (calea ferată) este unica legătură directă cu vestul continentului.

Staţia de cale ferată Ungheni este inclusă în proiectul „Implementarea tehnologiei Suw 2000 de trecere automată de pe ecartamentul de 1.520 mm pe cel european de 1.435 mm la frontieră moldo-română (staţia Ungheni)” şi în Programul naţional de asistenţă tehnică pentru anii 2005-2006. În perspectiva promovării relaţiilor cu CEFTA şi dorinţa integrării Moldovei în UE, rolul acestui punt de frontieră va creşte considerabil în următorii ani.

Portul fluvial Ungheni este unul din cele patru porturi fluviale existente în prezent în Republica Moldova. În ultimii ani a

18

continuat amenajarea râului Nistru şi Prut pentru navigaţie în baza Acordului Republicii Moldova cu reţeaua de căi ferate de folosinţă generală alcătuieşte 2,7 km la 10.000 locuitori, densitatea medie fiind de circa 33 km la 1000 kmp.

Portul fluvial Ungheni este unul din cele patru porturi fluviale existente în prezent în Republica Moldova. În ultimii ani a continuat amenjarea râului Nistru şi Prut pentru navigaţie în baza Acordului European privind principalele căi navale interne de importanţă internaţională. Recent, în acest sens pentru întreţi-nerea sectorului tehnic Ungheni, au fost efectuate lucrări de adân-cime şi îndreptare a albiei râului Prut pe un sector cu lungimea de 385-405 km. Oraşul Ungheni are un grad înalt de gazificare (gazoductul Călăraşi-Ungheni) şi de aprovizionare a populaţiei cu apă potabilă. Reţeaua de apă, canalizare şi electricitate acoperă în întregime teritoriul oraşului. Pe parcursul anilor 2005-2009 este preconizată construcţia, modernizarea şi repararea sistemelor de asigurare cu apă în 20 de localităţi din cadrul raionului. În aceeasi perioada vor fi renovate reţelele de canalizare din 15 sate. În anul 2006 este prevăzută Construcţia gazoductului magistral Drochia-Ungheni-Iaşi cu o lungime de 95 km.

Până în anul 2010, reţelele de gaze vor fi contruite până în preajma tuturor localităţilor, cu instalarea PRG (punctelor de reglare a gazelor) şi alimentare cu gaze naturale a obiectelor de menire socială. În aceeasi perioadă, în Ungheni vor fi construite reţele de distribuţie a gazelor naturale cu o lungime totală de 158,4 km. Telefonia este asigurată pe toată suprafaţa municipiului de către S.A. „Moldtelecom”, iar cea mobilă de către operatorii Voxtel S.A. Moldcell S.A. şi parţial de Vodafone România S.A., Cosmote Romanian Mobile Telecommunications S.A., Orange România S.A. Toate sistemele permit accesul la Internet. S.A. ”Moldtelecom” este Operatorul Naţional de telecomunicaţii din Republica Moldova şi gestionează o reţea de telefonie fixă de 676,6 mii linii prin intermediul a 39 filiale, situate în unităţile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. Densitatea telefo-nică (numărul de telefoane la 100 locuitori) este de 17,5, inclusiv în localităţile rurale, 8,6. Actualmente comunicaţiile poştale reprezintă un sistem tehnologic unic de întreprinderi de Stat

19

„Poşta Moldovei” permite tuturor locuitorilor, atât din zonele urbane cât şi din cele rurale, să beneficieze de servicii poştale de aceeaşi calitate şi la aceeaşi tarife. 1.10. Comunicaţii

Reţelele de telefonie – telefonia fixă este asigurată de „Moldtelecom” - Operatorul Naţional de telecomunicaţii, iar cea mobilă este asigurată de operatori Voxtel, Moldcel şi parţial de Vodafone, Cosmote, Orange. Densitatea telefonică (nr. de tele-foane/100 locuitori) este de 17,5 inclusiv în localităţile rurale – 8,6.

Televiziunea – Furnizorul de cablu TV cel mai important din Republica Moldova este Sun TV. Sistemul include canale precum CNN, Discovery, Eurosport, Carton Network, HBO, precum şi altele, disponibile în limba română sau rusă.

Radio - Există posturi de radio atât moldoveneşti, cât şi ruseşti la nivel naţional care oferă ştiri sau muzică. De asemenea exsită reţele FM private precum şi reţele de radio AM naţionale.

Internet – toate sistemele de telefonie permit accesul la Internet SA. Cei mai importanţi furnizori de servicii internet sunt Sun Communication, Transcor Agencz, Arax-Impex, Cartel-System, GlobalNet, InterDnestrCom, MAXdsl, Meganet, MNC MoldData, MoldInfoNet, Moldplac, NeoNet Group, Riscom, StarNet, Telcom Technologies. 1.11. Turism

Atractivitatea raionului Ungheni din punct de vedere turistic este dată atât de obiective naturale, cât şi obiective turistice culturale-mureale şi monumentale.

Astfel, Rezervaţia naturală Plaiul Fagului, din satul Rădeni, reprezintă cea mai mare suprafaţă din Europa acoperită cu specie de fag. Spaţiul constituie de asemenea un loc de recreere şi odihnă.

20

Ca obiectiv cultural, Muzeul de Istorie şi Etnografie con-centrează istoria regiunii şi a localităţii. Patrimoniul muzeal însu-mează aproximativ 4.000 de exponate, din epoci diferite de istorie.

Podul feroviar peste Prut, contrucţie a binecunoscutului arhitect A.G.Eiffel din 1877 leagă cele două maluri ale râului, legând România de Republica Moldova.

Patrimoniul religios include Biserica „Alexandru Nevskii” monument ridicat în cinstea Războiului Balcanic 1877 - 1878 şi a lui Alexandru III care a făcut o recenzie aici a trupelor care urmau să participe la război, şi Biserica „Sf.Ierarh Nicolae”, ridicată în 1882, ctitorie a prinţului Constantin Moruzi. 1.12. Sugestii pentru vizitatori 1.12.1. Viza

În Republica Moldova cetăţenii tuturor tipurilor de paşa-poarte a următoarelor state nu au nevoie de vize pentru intrare pe teritoriul Republicii pentru o perioadă de şedere până la 90 de zile, pe parcursul a 6 luni de la momentul primei intrări:

Statele Membre ale Uniunii Europene - Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Ungaria;

Canada, Japonia, Confederaţia Elveţiană, Islanda, Norvegia, SUA;

Statele Membre ale CSI - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Krgzstan, Rusia, Tadjikistan, Ucraina, Uzbekistan.

Titularii paşapoartelor diplomatice, cetăţeni ai următoarelor state nu au nevoie de vize pentru intrare pe teritoriul Republicii pentru o perioadă de şedere până la 90 de zile, timp de 6 luni:

Albania, China, Croaţia, Iran, Muntenegru, Serbia, Statul Israel, Turcia, Turkmenistan, Vietnam.

21

Titularii paşapoartelor ONU Laissez-Passer eliberate de către ONU şi agenţiile sale specializate, precum şi titularii paşapoartelor UE Laissez-Passer, eliberate de către Instituţiile specializate ale UE nu au nevoie de vize pentru a intra în şi ieşi din ţara. Personalul misiunilor diplomatice şi consulare acreditate în Republica Molodova şi membrii familiilor acestora, personalul misiunilor permanente şi reprezentanţelor organismelor interna-ţionale cu sediul în RM şi membrii familiilor acestora, reprezen-tanţii mass-media străini acreditaţi în RM, care deţin legitimaţii de acreditare eliberate de MAEIE, au dreptul de a intra şi de a ieşi fără viza pe întreaga perioada de valabilitate a cartelei de acreditare. Vizele sunt eliberate în exclusivitate de către Misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova în străinătate. 1.12.2. Moneda naţională

MDL este prescurtarea pentru Leul Moldovenesc şi se foloseşte încă din 1993 când Republica Moldova şi-a declarat independenţa. Denumirea MDL provine din engleza "Moldovan Leu". Leul Moldovenesc MDL are ca subdiviziune banul: 100 bani = 1 MDL. Cea mai mică monedă este moneda de 1 ban iar cea mai mare este de 5 lei. Bancnotele au valori între 1 leu şi 1.000 lei. Moneda naţională - leul moldo-venesc - a fost introdusă în circu-laţie la 29 noiembrie 1993. Banca Naţională a Moldovei a fost înfiin-ţată în anul 1991. Bancnotele actuale puse în circulaţie au fost introduse de BNM în anii 1993-1995. Bancnote: un leu; cinci lei; zece lei; douăzeci lei; cincizeci lei; una sută lei; două sute lei; cinci sute lei; una mie lei. Monede: 1 ban; 5 bani; 10 bani; 25 bani; 50 bani. (1 Leu = 100 bani).

22

Bancnota cu valoarea nominală de 1 leu

Bancnota cu valoarea nominală de 5 lei


23




24




25

1.13. Sărbători În Republica Modova sunt patru categorii de sărbători: o Categoria I este formată dintr-o singură sărbătoare :

• Anul Nou - 1 ianuarie, o sărbătoare ateistă, seculară. o Categoria II cuprinde sărbatorile cu caracter religios:

• Naşterea lui Iisus Hristos (Crăciunul) 7 şi 8 ianuarie; • Prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bise-

ricesc; • Ziua de luni la o săptămână după Paşte (Paştele

Blajinilor); • Ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă,

declarată în modul stabilit de consiliul local al munici-piului, oraşului, comunei, satului.

o Categoria III este formată din sărbători cu caracter inter-naţional: • 8 martie - Ziua internaţională a femeii; • 1 mai - Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor

muncii; • 9 mai - Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi

pentru independenţa Patriei; o Categoria IV cuprinde sărbători laice, cu semnificaţie identitară

absolută, locuitorilor acestei ţări: • 27 august - Ziua Republicii; • 31 august - sărbătoarea “Limba noastră”; • sărbătoarea naţională a vinului, care are loc în fiecare

a doua duminică a lunii octombrie. 1.14. Obiceiurile

În scrierile străinilor despre moldoveni, precum şi în descrierile lor despre ei (atunci când vor fi avut zabavă de a se întreba cine şi cum sunt şi plăcerea de a generaliza raspunsul), s-a spus ca moldovenii sunt oameni veseli, primitori, paşnici, iubitori de petrecere, cu un accentuat ataşament faţă de familie, tradiţie,

26

credinţă şi binenţeles, faţă de ţară. Una din calităţile moldovenilor care nu a scăpat din vederea nimănui şi despre care a pomenit chiar şi Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei” este ospita-litatea. Moldoveanul este nespus de ospitalier faţă de rude şi de prieteni, dar mai ales faţă de străini. Se zice că majoritatea străinilor care vizitează localităţile de moldoveni rămân uluiţi de deschiderea şi dărnicia necondiţionat oferită de către gazde, trăsătura care poate fi aplicată aproape universal locuitorilor acestei ţări.

O maximă moldovenească spune: “persoana care nu a construit o casă, nu a crescut un fiu, nu a săpat o fânână şi nu a sădit un pom şi-a trăit viaţa în zadar”. Ca regulă, moldovenii sapă fântâni în stradă, în drum sau pe câmp, dar nu în curte. Scopul este să oferi apa oricui însetat pentru a-şi poată potoli setea.

27

2. Mediu de afaceri 2.1. Avantaje şi oportunităţi pentru afaceri Avantaje pentru afaceri în economia republicii, inclusiv a regiunii Ungheni:

Amplasarea geografică avantajoasă; Statut de ţară vecină cu Uniunea Europeană; Notorietatea produselor moldoveneşti pe pieţele în

dezvoltare din regiune; Existenta experienţei „istorice” în calitate de ţara

intermediară/de tranzit; Condiţiile climaterice favorabile pentru dezvoltarea mai

multor tipuri de produceri şi servicii; Mediul de afaceri bilingv (român şi rus); Stabilitate macroeconomică; Factorii de producţie relativ ieftini în comparatie cu alte ţări din regiune;

Existenţa potenţialului de cercetare-dezvoltare; Sistemul bancar dezvoltat; Existenţa preferinţelor comerciale oferite de UE; Existenţa acordurilor de liber schimb cu statele CSI; Existenţa acordurilor de liber schimb cu statele Europei

de Sud-Est; Existenţa acordurilor bilaterale privind promovarea şi

protejarea reciprocă a investiţiilor. Oportunităţi existente pentru investitorii străini şi locali:

• Politica statului este orientată spre integrarea europeană; • Premisele transformării ţării într-un „hub” regional între

Est şi Vest; • Nivelul ridicat actual al consumului şi perspectiva

menţinerii acestuia pe piaţa internă şi pieţele princi-palelor parteneri comerciali;

• Deetatizarea patrimoniului public prin diverse forme, inclusiv în baza parteneriatului-public- privat;

• Piaţa de capital în dezvoltare; • Existenţa stimulentelor pentru investitori;

28

• Existenţa unui regim stimulator pentru dezvoltarea sferei de cercetare-dezvoltare;

• Existenţa activelor decapitalizate cu potential de dezvol-tare, inclusiv în infrastructura;

• Premisele pentru apariţia noilor institutii şi instrumente financiare;

• Accesul fără taxe vamale pe piaţa UE în baza prefe-rinţelor oferite de Comisia Europeană.

În strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006- 2015, guvernul anunţă că, în scopul asigurării unei politici coerente şi echilibrate, inclusiv prin optica dezvoltării regionale, va promova următoarele mecanisme şi condiţii de atragere a investitorilor:

• Greenfield: Facilitarea accesului investitorilor la active, inclusiv terenuri, prin intermediul principiului „Greenfield” şi excluderea diferitor impedimente în procesul lansării activităţilor investiţionale noi.

• Deetatizarea patrimoniului public, inclusiv implementarea principiilor de parteneriat public- privat (PPP): Utilizarea pe larg şi cât mai eficient a diferitor modalităţi de deeta-tizare a patrimoniului public.

• Fuziunea şi achiziţia: Va reprezenta o parte componentă majoră a investitiilor străine prin preluarea şi reorga-nizarea unor întreprinderi.

• Facilitarea regimului nerezidenţilor (investitorilor): Modifi-carea legislatiei cu privire la regimul nerezidenţilor (in-vestitorilor) în Republica Moldova în scopul facilitării intrărilor noi de investitii străine şi oferirii acestora unor oportunităţi investitionale mai vaste (stabilirea unui statut special pentru tranzacţiile nerezidente, oferirea unor facilităţi fiscale şi vamale, simplificarea procedurilor de obţinere a vizelor, permiselor de şedere şi de muncă, etc.).

• Stabilirea sediilor regionale ale unor organizaţii şi com-panii în Republica Moldova. Oferirea unor spatii libere pentru facilitarea amplasării sediilor, filialelor şi reprezen-tanţelor organizaţiilor internaţionale şi corporaţiilor trans-naţionale.

29

• Accesul fără taxe vamale pe piaţa tărilor din Europa de Sud-Est în baza acordului multilateral de comerţ liber CEFTA.

• Accesul fără taxe vamale pe pieţele statelor-membre CSI în baza acordurilor de liber schimb.

2.2. Infrastructura de afaceri

Principalele organisme implicate în susţinerea mediului de afaceri la nivelulul raionului Ungheni sunt: 1. Camera de Comerţ şi Industrie: Legea "Cu privire la Camera

de Comerţ şi Industrie" nr.393-XIV din 13.05.1999 confirmă statutul Camerei ca "o organizaţie nonguvernamentală, auto-nomă şi independentă, "care reprezintă interesele în ansamblu ale întreprinzătorilor din Republica Moldova. Camera este persoana juridică de drept public şi în aceasta calitate beneficiază de susţinerea statului".

2. Centrul de suport al Businessului (CSBU): este o orga-nizaţie non-guvernamentală cu o echipă dinamică destinată celor care îşi încep o afacere, sustinând creşterea sectorului întreprinderilor private, stimulând reforma economică, şi prestând servicii profesionale atât businessului începator cât şi celui în dezvoltare.

3. Zona economică liberă Ungheni – Business: a fost creată la iniţiativa Autorităţilor Publice Locale şi a agenţilor economici pe baza cărora s-a creat zona, fundamentată în Agenda Locală 21 prin legea R. Moldova Nr.1295-XV din 25.07.2002 în zona industrială a oraşului Ungheni cu durata de funcţio-nare de 25 ani şi suprafaţa de 41.55 ha. Prin activitatea sa, ZEL "Ungheni-Business" urmează să stimuleze dezvoltarea economică a zonei, precum şi a republicii în ansamblu.

Pentru organizarea de evenimente există spaţii de confe-rintă, de capacităţi diferite puse la dispoziţie în locaţii diferite. Atât Consiliul Raional cât şi Primăria dispun de Săli de şedinţă.

30

2.3. Zone cu statut special Zona economică liberă “Ungheni Business “(ZEL) Obiective:

• atragerea investiţiilor străine şi locale • crearea noilor locuri de muncă • susţinerea iniţiativei private • stimularea exportului • dezvoltarea infrastructurii de producţie şi neproductivă

în municipiul Ungheni • diminuarea barierelor birocratice de natură să împiedice

accesul pe piaţă şi la practicarea antreprenoriatului. Infrastructura Zonei

Explicaţii: I.Teritoriul de baza - 25,24 ha II. Teritoriul subzonei "Scopos-Trimexpo" - 4,64 ha III. Teritoriul subzonei "Simex-Ungheni" - 0,73 ha IV. Teritoriul subzonei "Covoare-Ungheni" - 11,73 ha TOTAL (teritoriu cu regim vamal) - 42,34 ha

ZEL "Ungheni-Business" este creată pe baza a unor mari întreprinderi industriale, dezvoltarea activităţii cărora se datorează infrastructurii:

31

• Acces la calea ferată de tip european şi rusesc; • Acces la drumuri auto locale şi internationale; • Apeduct; • Canalizare; • Sisteme de telecomunicaţii şi termoficare; • Gaze naturale; • Energie electrică; • Incăperi de producere, oficii, utilaje, depozite.

Avantaje Economice

Rezidenţii ZEL "Ungheni-Business" au următoarele priorităţi faţă de alţi agenţi economici din Republica Moldova:

facilităţi la plata impozitului pe venit - 7.5 % TVA la cota "zero"; posibilitatea de a închiria încăperi pe o perioada de până

la 25 ani; posibilitatea de a arenda terenuri libere; posibilitatea asamblării de produse finite, prin aducerea

subansamblelor necesare din diferite părţi ale globului; posibilitatea angajării de forţă de muncă calificată; posibilitatea de a transfera capitalurile şi profiturile în

străinatate; acces la calea ferată de tip european şi rusesc; garanţii (Art. 13 punct 2).

Avantaje Geografice

Aşezarea geografică favorabilă a zonei, frontieră comună cu România sunt în măsură să favorizeze interesul potenţialilor investitori de pe ambele maluri ale Prutului, în special a rezidentilor Zonei Economice Libere în curs de constituire la Iasi. Lansarea unei afaceri in ZEL "Ungheni-Business" necesită cheltuieli minimale, deoarece poate pune în valoare potenţialul unui şir de întreprinderi din diverse ramuri, care deja dispun de capacităţile necesare de producţie şi spaţii asigurate cu energie electrică, legatură telefonică, apă, gaz, energie termică, depozite,

32

frigidere, căi ferate de acces. Aceste subdiviziuni au relaţii economice strânse cu majoritatea tărilor din CSI, şi în primul rând cu Ucraina, Rusia, Belarus, precum şi cu România, Italia, Bulgaria, Ungaria, Albania, Bosnia şi Hertegovina, Croaţia, Macedonia, Serbia şi Muntenegru etc. Oraşul Ungheni dispune de multiple cadre de înaltă calificare. Astfel, rezidenţii ZEL nu vor duce lipsa de ingineri, tehnicieni, mecanici, constructori, lăcătuşi, operatori MEC, cofetari, ceramişti cu stagiu de muncă şi experienţă personală. Potenţialul productiv existent şi perspectivele de con-solidare a acestuia cu ajutorul investiţiilor străine, infrastructura disponibilă şi posibilitatea de dezvoltare a ei, precum şi situarea geografică favorabilă sunt un fundament pentru crearea şi func-ţionarea eficientă a ZEL"Ungheni-Business". Servicii

În blocul administrativ al ZEL "Ungheni-Business" sunt amplasate următoarele direcţii de servicii:

• Serviciul vamal • Serviciul de pază • Servicii bancare • Servicii de asigurare • Serviciul fitosanitar • Serviciul veterinar • Servicii ale Camerei de Comerţ şi Industrie

Activităţi

În ZEL "Ungheni-Business" sunt stabilite următoarele activităţi după cum urmează:

Producerea mărfurilor pentru export; Sortarea, ambalarea, marcarea şi alte operaţiuni simi-

lare cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova

Alte genuri conexe de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, construcţii, alimentaţie pu-blică etc.

33

Activităţi şi servicii de altă natură care nu contravin le-gislatiei în vigoare.

Se examinează posibilitatea lansării de proiecte în domeniul construcţiei de aparataj, cât şi în cel al prelucrării complexe a materiei prime agricole din zonă. Astfel, în baza tehnologiilor avansate vor fi produse articole de export destinate statelor CSI, Europei Centrale şi de Vest, Asiei Mijlocii. Deoarece Zona Economică Liberă "Ungheni-Business" a fost creată pe baza unui şir de întreprinderi industriale din diferite ramuri, infra-structura existentă permite dezvoltarea unor activităţi cum ar fi:

• prelucrarea cărnii, producerea mezelurilor • fabricarea articolelor de îmbrăcăminte • producere de produse de panificaţie • uscarea, congelarea, ambalarea fructelor şi legumelor • sortarea, marcarea, alte operaţtiuni cu produsele tranzi-

tate pe teritoriul R.Moldova • fabricarea articolelor din material plastic • construcţii şi servicii reparaţii • producerea covoarelor şi mochetelor jacard dublu plus • producere de fire textile • fabricarea încălţămintei • prelucrarea nucilor • prelucrarea lemnului • producerea materialelor de construcţii E.T.C

Rezidenţi

La etapa actuală sunt înregistraţi 41 de rezidenţi în ZEL, cu diverse genuri de activitate:

Producerea producţiei industriale pentru export - 60 % Sortare, ambalare, marcare şi alte operaţiuni cu mărfuri

tranzitate prin teritotiul R. Moldova - 15% Alte genuri auxiliare: servicii comunale, depozitare,

construcţii, alimentaţie publică, servicii de arendă, etc. - 25%

34

Originea rezidenţilor: • Republica Moldova - 19 • Belgia-1 • Rusia - 1 • România -7 • Italia - 5 • Austria -1 • Belorus - 1 • Israel - 2 • Germania - 1 • Ucraina - 1 • Turcia – 2

Cum poţi să devii rezident?

Rezidenţi ai ZEL "Ungheni-Business" pot deveni orice persoană fizică sau juridică înregistrată în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova. Selectarea rezi-denţilor se efectuează pe baza de concurs, tinându-se cont de volumul şi caracterul investiţiilor preconizate, participarea la dez-voltarea infrastructurii, volumul producerii, crearea locurilor noi de muncă, alte criterii. Profilul unor întreprinderi care activează în zona economică liberă, Ungheni business “Covoare - Ungheni”

Societatea pe acţiuni “Covoare-Ungheni” este rezident al Zonei Economice Libere din 23 iulie 2004.

Genul principal de activitate a societăţii este producerea covoarelor „jacard dublu plus”, care preponderent sunt exportate în statele UE şi a Comunităţii Statelor Independente (10% din produsele societăţii sunt comercializate pe piaţa din Republica Moldova şi 90% sunt exportate în Japonia, SUA, Polonia, Italia, România, Rusia, Ucraina etc.).

35

Printre clientii întreprinderii sunt Administratia preşedintelui şi Cabinetul de Ministri din Ucraina, Ambasada Kazahstanului la Kiev, Teatrul Naţional de Operă şi Balet al Ucrainei, precum şi Preşedenţia regelui Qatarului.

Întreprinderea dispune de capacitate de producere de circa 2,5 milioane m2 de articole ţesute. S.A. “Covoare - Ungheni” tradiţional participă la cel mai important târg de covoare din lume Domotex-Hanover, Germania, şi este inclusă în lista primelor 50 de întreprinderi din lume producătoare de covoare. La întreprin-dere este implementat sistemul de Management al Calităţii, care corespunde standardului internaţional ISO 9001: 2000.

Producţia S.A. Covoare- Ungheni a fost distinsă cu medalia de argint şi Diploma de Excelenţă la Târgul International de Bunuri de Consum TIBCO- 2002, care s-a desfăşurat la Bucureşti. La această ediţie, a 19-a, întreprinderea a prezentat o colecţie nouă de covoare din lână pură, care au fost foarte apreciate de vizitatori, în special pentru originalitatea lor. Numărul de angajaţi la S.A.“Covoare-Ungheni” este de 472 de persoane, iar cifra de afaceri – 111 300 mii lei pe an. Ţara de investiţii– Republica Moldova.

Societatea cu răspundere limitată “Moldabela” Î.M. este rezidentă a Zonei Libere din 23 iulie 2004. Genul principal de activitate al întreprinderii mixte este producerea covoarelor „jacard dublu plus”. Compania produce anual circa 3 milioane m2 de covoare de o calitate impecabilă. Circa 80% din covoarele produse de Î.M. “Moldabela” sunt exportate.

Geografia exporturilor este destul de variată şi include o serie de state din CSI, Uniunea Europeană şi Europa Centraă şi de Est. Numărul de angajaţi ai întreprinderii SA “Moldabela” constituie 371 de persoane. Cifra de afaceri – 282940 mii lei/an. Tările de investiţii – R.Moldova, Belgia.

Telefoane de contact: (236) 23170, (236) 23168, Babenco P. Societatea cu răspundere limitată „SIMEX-UNGHENI”

Societatea cu răspundere limitată “Simex Ungheni” este rezident al Zonei Economice Libere din 6 iulie 2005. Întreprinderea

36

este specializată în fabricarea şi comercializarea mobilei. Cifra de afaceri a societăţii constituie 9 956 mii lei anual, iar numarul de angajaţi – 68 de persoane. Produsele întreprinderii sunt comercia-lizate ponderent în R. Moldova şi exportate în Rusia, Ucraina şi România. Tările de investiţii– R.Moldova, România. Societatea cu răspundere limitată „FURNIMOL”

Societatea cu răspundere limitată “Furnimol” este rezident al Zonei Economice Libere din 24 noiembrie 2005. Întreprinderea este specializată în confecţionarea mobilei din lemn masiv. Cifra de afaceri a societăţii constituie 8750 mii lei anual, iar numărul de angajaţi – 45 persoane. Produsele întreprinderii sunt comerciali-zate preponderent în România şi Republica Moldova. Tările de investiţii: România Societatea cu răspundere limitată „TAGROS-LUX”

Societatea cu răspundere limitată “TAGROS-Lux” este rezident al Zonei Economice Libere din 13 martie 2005. Întreprinderea este specializată în fabricarea şi comercializarea articolelor din material plastic. Cifra de afaceri a societăţii constituie 22 000 mii lei anual, iar numărul de angajaţi – 15 persoane. Produsele întreprinderii sunt exportate preponderent în România. Tara de investiţii – Republica Moldova. Telefoane de contact: (236) 3504, Cogut O. Organizaţii nonguvernamentale de consultanţă a antrepenorilor locali Camera de Comert si Industrie, filiala Ungheni, reprezentant oficial al oamenilor de afaceri din Ungheni, Calaraşi şi Nisporeni

Camera de Comerţ şi Industrie, filiala Ungheni, este o organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă, care reprezintă interesele în ansamblu ale întreprinzatorilor din Republica Moldova. Camera este persoana juridică de drept public

37

şi în aceasta calitate beneficiază de susţinerea statului. CCI Filiala Ungheni acordă urmatoarele servicii:

Servicii economice externe Promovarea exportului; Căutarea potenţialilor parteneri, fondarea societăţilor

mixte pentru relaţii de cooperare; Stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor cu cercurile de afaceri

din străinătate; Organizarea misiunilor economice pentru cercurile de

afaceri autohtone în strainătate. Servicii informaţionale

Asigurarea informativ-consultativă în complex a informatiei econo-mice şi anume:

Informaţie privind cererea şi oferta la mărfuri şi servicii pe piaţa externă;

Informaţie referitor la comertul international pe pieţele mondiale şi europene;

Informaţie referitor la accize, tarife, tarife vamale, indica-tori statistici şi economici;

Informaţtie de contact a firmelor şi întreprinderilor străine; Preţuri mondiale, preţuri orientative la materia primă,

articole, mărfuri, utilaj. Informaţie despre Camerele de Comerţ străine. Servicii de informare cu utilizarea bazelor informaţionale de

date - acte legislative juridice ale Republicii Moldova şi ale altor ţări. Structura Filialei Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie

Ungheni. Director: Serghei Cladco, tel. (236)2-63-11. Biroul „Relatii economice externe şi interne, lucrul organizatoric şi Tehnologii Informaţionale”. Sef birou: Dorin Budeanu, tel. (236)28560.

Biroul „Relaţii cu publicul, presa şi pregătirea cadrelor”. Sef birou: Veronica Tarus, tel.(236)28560.

Biroul „Expertize, certificate de origine şi declaraţii vamale”. Sef birou: Alexandra Carnovschi, tel.(236)2-33-34.

Contabilitate. Contabil-sef: Valentina Rata, tel.(236)2-41-65.

38

Reprezentanta Calarasi: Sef birou – Tatiana Ciobanu, tel. b024421691.

Reprezentanta Nisporeni: Sef birou – Natalia Maximov, tel. 026425954. Servicii de marketing

1. Organizarea şi petrecerea şedinţelor, întâlnirilor de afa-ceri pentru membrii CCI;

2. Organizarea prezentării activităţii firmelor autohtone şi străine în sala de protocol a filialei în scopul lărgirii pieţei de desfacere;

3. Acordarea informaţiei comerciale şi de afaceri; 4. Căutarea partenerilor de afaceri; 5. Căutarea investitorilor străini; 6. Difuzarea informaţiei despre firmele moldovenesti privind

activitatea şi propunerile lor prin intermediul CCI a tărilor străine;

7. Acordarea de informaţie firmelor străine referitor la producatorii din Republica Moldova şi privind mărfurile produse şi exportate de aceştia;

8. Formarea bazei de date a ofertelor şi cererilor comer-ciale;

Servicii de perfectare a documentelor pentru operaţiunile comerciale externe

• Întocmirea şi legalizarea certificatelor de origine a mărfu-rilor, declaraţiilor vamale, completarea documentelor de însotire a mărfurilor CARNET TIR, INVOICE, CMR;

• Traducerea contractelor, documentelor de instruire, pros-pectelor de reclamă, mesajelor de afaceri, faxurilor, documentaţiei şi standardelor, instrucţiunilor şi documen-taţiei tehnice pentru utilajele de import;

• Instruire şi consultare • Instruirea cadrelor în spiritul metodelor moderne de

antreprenoriat;

39

• Organizarea seminarelor, cursurilor de perfectionare a specialiştilor de diferit profil;

• Cursuri de limbi moderne; • Consultarea agenţilor economici privind problemele im-

pozitării; Servicii de expertiză

• Confirmarea existenţei producerii mărfurilor, stabilirea producătorului;

• Determinarea ţării de origine a mărfurilor; • Expertiza calităţii, totalităţii şi stării tehnice a mărfurilor; • Evaluarea valorii mărfurilor şi averii; • Analiza şi evaluarea averii imobiliare (inclusiv a tere-

nurilor agricole), a mijloacelor de transport şi a utilajului în funcţie de starea lor (inclusiv în caz de moştenire, donaţie, vânzare-cumparare, punere în gaj şi accidente);

• Arbitrajul internaţional de pe lângă Camera de Comert şi Industrie a Republicii Moldova oferă servicii de arbitraj, conciliere, consultantă procedurală, cooperare interna-ţională şi soluţionează litigii ce rezultă din raporturile ce includ orice tranzacţie comercială privind furnizarea mărfurilor sau serviciilor, schimbul de mărfuri sau servicii etc.

Asociaţia Obştească Centrul Pentru Iniţiativa Privată

Asociaţia Obstească Centrul Pentru Iniţiativa Privată este o

organizaţie neguvernamentală constituită pentru a facilita promo-varea şi susţinerea iniţiativelor private în dezvoltarea businessului, accesarea pieţelor interne şi externe, dezvoltarea programelor şi proiectelor de cooperare transfrontalieră în domeniul economic. Centrul oferă o gamă variată de servicii:

Iniţierea afacerilor cu diverse variante de dezvoltare. Înregistrarea întreprinderilor mixte (cu capital străin). Înregistrarea întreprinderilor cu diverse forme organi-

zatorico–juridice.

40

Suport în înregistrarea Mărcii Comerciale. Suport în elaborarea Codului cu bare. Elaborarea Planurilor de afaceri. Ajutor practic în întocmirea contractelor şi documentelor

ce ţin de activitatea de secretariat a întreprinderilor. Informaţii de business şi recomandări. Facilitarea comercializării producţiei agricole prin inter-

mediul Bursei Agricole „AGRAVISTA”. Servicii de consultanţă şi informare de ordin tehnologic,

economic şi marketing. Servicii de intermediere. Efectuarea analizei economice. Partenerii locali, naţionali şi internationali ai Asociaţiei

Obstesti Centrul Pentru Iniţiativă Privată

2.4. Proprietatea intelectuală

În Republica Moldova există un cadru legislativ special pentru reglementarea relaţiilor de natură proprietăţii intelectuale. Ţn acest scop a fost creată Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) ca organul guvernamental specializat, investit cu dreptul de a acorda protecţia obiectelor de proprietate intelectuală, care va asigură înregistrarea şi evidenţa rezultatelor cercetărilor ştiinţifice ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, va elabora şi executa programe de implementare a proprietăţii intelectuale, de stimulare a activităţii în sfera ştiinţei şi inovării.

• AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizatia Mondială pentru Proprietatea Intelectuală, în alte organi-zaţii internaţionale şi interstatale pentru protecţia proprie-tăţii intelectuale, întreţine şi dezvoltă relaţii de colaborare şi cooperare cu ele, precum şi cu instituţiile de profil din alte state.

• AGEPI este independenţă în adoptarea de hotărâri pri-vind protecţia juridică a a obiectelor de proprietate inte-lectuală.

• AGEPI eliberează, în numele statului, titluri de protecţie a obiectelor de proprietate intelectuală.

41

2.5. Proprietatea

Constituţia Republicii Moldova stipulează ca în Republica Moldova este ocrotită proprietatea altor state, a organizaţiilor internaţionale, a cetăţenilor străini şi a apatrizilor, iar investiţiile persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine sunt inviolabile. Articolul 46 al Constitutiei Republicii Moldova stipulează că:

• Dreptul la proprietate privată şi creanţele asupra statului sunt garantate.

• Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire.

• Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. • Caracterul licit al dobândirii se prezumă. • Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.

Aspectele legate de proprietate sunt reglementate de LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la proprietate Nr.459-XII din 22.01.91. Dreptul de proprietate în Republica Moldova este recunoscut şi ocrotit de lege. Republica Moldova există trei tipuri de proprietate:

privată, colectivă, inclusiv colhoznică, de stat.

Stabilirea de către stat, sub orice formă, a unor restrictii sau avantaje în exercitarea dreptului de proprietate în funcţie de tipul de proprietate nu se admite. În Republica Moldova se admite funcţionarea tipurilor de proprietate în diferite forme organizatorice:

1. individuală; 2. familială; 3. cooperatistă; 4. a societăţii pe acţiuni; 5. a societăţilor economice, a intreprinderii şi instituţiei de stat, 6. municipală; 7. organizatiilor şi miscărilor obştesti; 8. a organizatiilor religioase;

42

9. mixtă, inclusiv cu participarea cetaţenilor şi a persoanelor juridice din alte state;

10. alte forme de proprietate care nu sunt interzise de lege.

Relaţiile funciare în Republica Moldova sunt reglementate de Constituţie, Codul civil, Codul funciar, precum şi de alte acte legislative şi normative, adoptate în conformitate cu acestea. Dacă un acord internaţional, la care este Republica Moldova este parte, conţine alte prevederi decât cele cuprinse în legislaţia funciară a Republicii Moldova, se aplică prevederile acordului internaţional.

Proprietari ai terenurilor pot fi persoane fizice şi juridice autohtone, străine, precum şi persoane fără cetăţenie. Terenurile se împart în următoarele categorii:

• Terenuri cu destinaţie agricolă; • Terenuri în intravilanul localităţilor; • Terenuri cu destinaţie industrială, transport şi alte

destinaţii speciale; • Terenuri din fondul civic; • Terenuri din fondul acvatic; • Terenuri din fondul de rezervă.

Destinaţia terenului se stabileşte de organul public local din circumscripţia căruia face parte terenul respectiv. Schimbarea destinaţiei terenului poate avea loc doar prin decizia organului public local la acordul Guvernului. Evidenţa terenurile agricole este ţinută în cadastrul public funciar.

Cu unele excepţii stabilite de legislaţie persoanele fizice şi juridice străine au aceleaşi drepturi ca şi cetaţenii RM în privinţa procurării terenurilor precum şi in privinţa drepturilor asupra lor. Totuşi, terenurile cu destinaţie agricolă şi cele din fondul silvic pot fi vândute numai persoanelor fizice şi juridice autohtone. 2.6. Real estate

Costul apartamentelor de pe piaţa secundară din cele mai importante oraşe din Republica Moldova, Bălţi, Ungheni, Orhei, Cahul, a crescut simţitor. Scumpirea apartamentelor în aceste

43

zone este determinată de mai mulţi factori, în primul rând, cererea tot mai mare de locuinţe care corespund unui grad de confort ridicat. În aceste condiţii, apartamentele în blocurile de tip vechi, consolidate şi modernizate, ajung să coste de câteva zeci de ori mai mult decât acum 4-5 ani. Acest lucru se întâmplă, totodată, pe fondul unei oferte reduse de construcţii noi în aceste oraşe. În al doilea rând, preţul apartamentelor noi este foarte mare în comparaţie cu puterea de cumpărare, în scădere, tendinţa gene-rală a cererii de apartamente fiind orientată şi în continuare, spre capitală. Preţul imobilelor de pe piaţa secundară din principalele oraşe ale Republicii Moldova variază în prezent între 400 şi 550 de euro pentru un metru pătrat, adică preţul cu care putea fi procurată o locuinţă, pe piaţa principală în Chişinău, în anii 2005-2006. În cele două oraşe, situate în apropierea frontierei cu România, Cahul şi Ungheni, costul unui apartament cu o singură cameră în blocurile vechi variază între 17 şi 22 mii de euro, cu 2 camere, între 23 şi 26 de mii euro, cu 3 camere între 24 şi 34 mii de euro, iar cele cu 4 camere, între 35 şi 45 mii de euro. Pe piaţa imobiliară principală din aceste oraşe, preţul unui apartament cu o singură cameră variază între 22 şi 26 mii de euro, cu 2 camere, între 28 şi 32 mii de euro, cu 3 camere, între 36 şi 45 mii de euro, iar cu 4 camere, între 45 şi 58 mii de euro. Surprinzător, în municipiul Bălţi, preţurile nu diferă substanţial faţă de cele două oraşe, preţul apartamentelor fiind chiar mai mic pe alocuri, iar în Orhei, după ce au înregistrat o creştere în anii 2005-2006, preţurile au atins media preţurilor de piaţă din Bălţi şi Cahul. Potrivit agenţiilor imobiliare locale, tranzacţiile de vânzare-cum-părare a locuinţelor în blocurile de tip vechi vor continua să crească. Ei apreciază că în cazul în care companiile de construcţii nu vor veni cu oferte avantajoase în aceste regiuni, iar preţurile pentru un metru pătrat va continua să crească, puterea de cumpărare va scădea, crescând astfel riscul unei crize pe piaţa imobiliară în aceste regiuni. Piaţa secundară din Chişinău însă, în ultimele 9 luni, nu a înregistrat schimbări semnificative. În medie, metrul pătrat pentru un apartament cu o singură cameră, este de 680-750 euro, în funcţie de locaţie, cu două camere, 630-700 euro, iar cu trei camere, 570-650 euro. Dinamica interesului pentru

44

piaţa imobiliară din Ungheni şi Cahul a crescut la începutul anului trecut, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Principala cauză a fenomenului a fost proiectul de lege adoptat în luna februarie 2007 de către Parlamentul European, prin care cetăţenii statelor vecine cu ţările membre ale Uniunii Europene, care fac dovadă că au viză de reşedinţă şi au un imobil în proprietate în zona de frontieră, vor primi aşa-numita „L viza”, vor putea călători liber în spaţiul comunitar.Totuşi, după cum esti-mează mai mulţi experţi, piaţa de credite, încă insuficient dezvol-tată, creditul ipotecar, prea puţin răspândit şi având termene de rambursare relativ mici şi dobânzi foarte mari, sunt principalele motive ale exploziilor de preţuri imobiliare din Republica Moldova.

45

3. Relaţii externe 3.1. Investiţii străine 3.1.1. Cadru legal

Legea cu privire la investiţii reprezintă cadrul legal pentru investiţiile străine în Republica Moldova. Legea defineşte in-vestiţiile străine, asigură garantarea şi repatrierea profitului, şi protejează investiţiile străine. Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător permite investiţii străine în toate sectoarele economiei. Unicele restricţii ţin de interesul statului, politica anti-monopol, standardele privitor la protecţia mediului, sănătatea populaţiei, sectorul social şi normele morale.

Alte legi importante care vizează investiţiile străine sunt : • Legea cu privire la proprietate; • Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; • Legea cu privire la Societăţile pe acţiuni, • Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului

business; • Legea instituţiilor financiare; • Legea cu privire la franchising şi Codul fiscal.

Cadrul juridic

(1) Investiţiile în Republica Moldova sunt reglementate de Constituţia Republicii Moldova, de prezenta lege, de alte legi şi acte normative, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(2) In cazul în care prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, diferă de cele ale prezentei legi, se aplică prevederile tratatelor internaţionale.

(3) Sub incidenţa prezentei legi nu cad raporturile aferente efectuării investiţiilor de către organizaţii necomerciale (cu scop

46

nelucrativ) pentru atingerea unor scopuri social-utile, inclusiv educaţionale, filantropice, de sponsorizare, ştiinţifice şi religioase.

Aceste raporturi sunt reglementate de legislaţia respectivă a Republicii Moldova. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică: investiţie - totalitate de bunuri (active) depuse în activitatea de întreprinzator pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe baza contractului de leasing financiar, pentru a se obţine venit (în redacţia Legii Nr.60-XVI din 28 aprilie 2005);

investiţie (cheltuieli) capitală - cheltuieli efectuate de către investitor în legătură cu procurarea şi/sau îmbunătăţirea activelor pe termen lung, care nu se atribuie la rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi capitalizate (atribuite la majorarea valorii activelor pe termen lung) (introdusă prin Legea Nr.10-XV din 17 februarie 2005);

investiţie străină - investitie efectuată de un investitor străin în activitatea de întreprinzător desfăşurată în Republica Moldova, inclusiv veniturile provenite din investiţia să se reinvestească în Republica Moldova;

activitate investitională - activitate de efectuare a investiţiei şi de desfăşurare a activităţii de întreprinzător în legătură cu această investiţie pentru a se obţine venit;

autoritate publică - structura organizatorică sau organ, insti-tuite prin lege sau printr-un alt act administrativ normativ, care acţionează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public;

diferend investiţional - neinţelegere sau dezacord care apare între investitor şi autorităţile publice cu privire la investitii, inclusiv cu privire la:

a) activitatea investiţională; b) nterpretarea unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţilor

publice, în sensul prezentei legi, al altor legi ale Repu-blicii Moldova sau al dreptului internaţional;

47

c) orice acord la care Republica Moldova şi investitorul sunt părti; investitor - persoana fizică sau juridică înca-drată în activitatea investitională pe teritoriul Republicii Moldova; - investitor străin - persoana încadrată în activitatea

investitională din Republica Moldova care poate fi: - persoana fizică cetăţean străin cu reşedinţa perma-

nentă în alt stat sau apatrid cu resedinţa per-manentă în străinătate;

- persoana juridică, formată în conformitate cu legis-laţtia unui alt stat, având sediu în acel stat sau per-soana juridică având sediu, administraţie centrală sau loc principal de activitate înregistrat în alt stat;

- organizaţie sau asociaţie creată în urma unui tratat între state ori alte subiecte de drept internaţional.

Formele investiţiilor (1) Investiţia poate avea forma de:

a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi imo-bile, precum şi alte drepturi reale;

b) orice drept acordat în baza legii sau contractului, orice licenţa sau autorizaţie acordată în conformitate cu legislaţia în vigoare, inclusiv concesiuni de cercetare, cultivare, extragere sau explorare a resurselor naturale;

c) drepturi derivate din actiuni, părţi sociale sau alte forme de participare în societăţi comerciale;

d) mijloace băneşti; e) drepturi de creanţe monetare sau alte forme de obligaţii

faţă de investitor ce au valoare economică şi financiară; f) drepturi de proprietate intelectuală: dreptul asupra

obiectelor de proprietate industrială (brevete de inventii, modele de utilitate, mărci de produs şi mărci de servi-ciu, denumiri de firmă, denumiri de origine ale produse-lor, desene şi modele industriale, brevete pentru soiuri de plante, topografii ale circuitelor integrate), dreptul de autor şi drepturile conexe, secretul comercial (know-how), goodwill.

48

(2) Forma în care bunurile sunt investite sau modificarea acestei forme nu afectează caracterul lor de investiţie. (3) Venitul obţinut din investiţii depus pentru desfăşurarea activi-tăţii de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova se consideră investiţie. (4) Investitorii autohtoni fac investitii sub formă de mijloace băneşti numai în moneda naţională a Republicii Moldova, iar investitorii străini şi în altă valută convertibilă. PRINCIPIILE EFECTUĂRII INVESTIŢIEI Libertatea efectuării investiţiilor (1) Investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova în toate domeniile activităţii de întreprinzator, în condiţiile legislatiei în vigoare, dacă respectă interesele securităţii naţionale, prevederile legislatiei antimonopol, normele de protecţie a mediu-lui înconjurător, de ocrotire a sănătăţii populaţiei şi ordinea publică. (2) Republica Moldova asigură, în conformitate cu legislatia în vigoare, cu tratatele internaţionale privind promovarea şi prote-jarea reciprocă a investiţiilor la care Republica Moldova este parte, un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă a tuturor investiţiilor, indiferent de forma lor. Nediscriminarea investiţiilor (1) În Republica Moldova investiţiile nu pot fi supuse discriminării în functie de cetăţenie, domiciliu, reşedinţă, loc de înregistrare sau de activitate, stat de origine al investitorului sau al investiţiei sau din orice alt motiv. (2) Investitorilor li se acordă condiţii echitabile şi egale de acti-vitate, care exclud aplicarea de măsuri discriminatorii ce ar putea impiedica dirijarea, operarea, întreţinerea, folosirea, fructificarea, achiziţionarea, extinderea sau dispunerea investiţiilor.

49

(3) Orice facilitate acordată, în conformitate cu legislatia în vi-goare, investitorilor pentru a contribui la realizarea politicii regio-nale, structurale, de mediu, de cercetare şi de dezvoltare promo-vate de stat sau orice facilitate acordată unui investitor pentru promovarea investiţiilor sale ce nu contravine prevederilor acordu-rilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi se respectă şi nu constituie obiect al discriminării. Transparenţa (1) Actele legislative şi normative care pot afecta în mod direct sau indirect investiţiile se dau publicităţii în conformitate cu legislaţia in vigoare. (2) Autorităţile publice care intenţionează să elaboreze sau care elaborează noi politici investiţionale trebuie să organizeze consultări publice înainte de implementarea acestor politici, să le publice ori să le facă publice împreună cu notele explicative în cazul în care ele se implementează deja. (3) Autoritătile publice sunt obligate să răspundă oricăror adresări şi să furnizeze, la cererea oricărui investitor, informaţii privind investiţiile sau orice altă informaţie care afectează investiţiile şi activitatea investitională pe teritoriul Republicii Moldova. Respectarea obligaţiilor de către investitori (1) Investitorii sunt obligati să desfăşoare activitate investitională în conformitate cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova face parte, cu prezenta lege şi cu alte legi în vigoare, cu standardele (normele, regulile etc.) adoptate în condiţiile legii. (2) Investitorii, inclusiv cei străini, sunt obligati să îndeplinească cerinţele legitime ale autorităţilor publice. (3) În caz de încălcare a legilor, a obligaţiilor contractuale, investi-torii poartă răspundere în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. PROTEJAREA INVESTIŢIILOR

50

Garanţia respectării drepturilor investitorului (1) Autorităţile publice sunt obligate să respecte drepturile investi-torilor acordate de lege. (2) In cazul vatămării unui drept al investitorului de către o autori-tate publică, acesta este îndreptăţită să solicite înlăturarea încălcării şi repararea pagubei. Garanţia contra exproprierii investiţiilor sau contra unor alte acţiuni similare (1) Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar care privează, în mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2). (2) Activitatea de investiţii nu poate fi întreruptă silit decât în următoarele condiţii întrunite cumulativ:

a) întreruperea se operează din motive de utilitate publică; b) întreruperea nu este discriminatorie; c) întreruperea se efectuează cu o dreaptă şi prealabilă

despăgubire. (3) Utilitatea publică, precum şi plata despăgubirii se stabilesc în conformitate cu legislaţia privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică. Garanţia reparării prejudiciului (1) Investitorul beneficiază, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de dreptul la reparaţia prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce îl lezează în drepturi şi inte-rese, adoptate de autoritatea publică sau prin alte actiuni nelegi-time ale acesteia. (2) Despăgubirea este echivalentă cu întinderea reală a preju-diciului la momentul survenirii.

51

(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a îndeplinirii unei dispozitii a autorităţii publice prin care i s-au încălcat drepturile sau ca urmare a neîndeplinirii ori a îndepli-nirii necorespunzătoare, de către autoritate sau de o persoana cu funcţie de răspundere, a obligaţiilor faţă de investitor, prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, inclusiv de prezenta lege, va fi reparat din contul autorităţii publice vinovate. (4) Despăgubirea se plăteşte investitorului în valută în care a fost efectuată investiţia sau în orice altă valută convertibilă dacă in-vestiţia a fost efectuată în valută convertibilă. Garanţii suplimentare Autorităţile publice pot acorda, în limitele competeţei şi în confor-mitate cu legislaţia în vigoare, garanţii suplimentare investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziţia organelor respective. DIFERENDELE INVESTIŢIONALE Soluţionarea diferendelor investiţionale (1) Diferendele investiţionale trebuie solutionate pe cale amiabilă. (2) In cazul nesoluţionării pe cale amiabilă, diferendul se supune soluţionării instantei judecătoreşti competente a Republicii Moldova sau, de comunul acord al părtilor, unei judecăţi arbitrale (arbitrajul ad-hoc sau arbitrajul instituţionalizat). (3) Dacă au convenit ca diferendul să fie soluţionat în arbitraj, părţile confirmă acest fapt in mod expres, mentionând, dupa caz, regulile procedurale alese, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova cu privire la judecata arbitrală. (4) Dacă părţile au convenit ca diferendul să fie soluţionat în arbitrajul ad-hoc, la stabilirea regulilor procedurale se iau în considerare:

a) Regulile de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dreptul Comerţului Internaţional (Regulile UNCITRAL);

52

b) Regulile de arbitraj ale Camerei Internaţionale de Co-merţ din Paris, aprobate la 1 ianuarie 1988 (Regulile ICC);

c) alte principii, norme, reguli stabilite de către părţi. (5) In cazul în care părtile au convenit ca diferendul să fie soluţionat în arbitraj institutionalizat, se ţine cont de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, inclusiv de:

a) Convenţia pentru recunoaşterea şi executarea sentin-ţelor arbitrale străine, încheiată la New York la 10 iunie 1958;

b) Convenţia europeană de arbitraj comercial internaţio-nal, încheiată la Geneva la 21 aprilie 1961;

c) Aranjamentul cu privire la aplicarea Convenţiei euro-pene de arbitraj comercial internaţional, întocmit la Paris la 17 decembrie 1962.

(6) Litigiile de muncă dintre administraţia intreprinderii cu investiţii străine şi lucrătorii acesteia se examinează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova dacă în contractele individuale de muncă nu se prevăd alte condiţii pentru lucrătorii străini. DISPOZITII SPECIALE PRIVIND INVESTITORII STRĂINI ŞI INVESTITIILE STRĂINE Intreprinderile cu investitii straine, asociaţiile acestora (1) In Republica Moldova pot fi înfiintate intreprinderi cu investitii străine sub formă de intreprinderi mixte şi intreprinderi cu capital străin. (2) Intreprindere mixtă este intreprinderea, înfiintată în confor-mitate cu legislaţia Republicii Moldova, al cărei capital social este compus partial din investitii străine. (3) Intreprindere cu capital străin este intreprinderea, înfiinţată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, al cărei capital social este compus exclusiv din investiţii străine. (4) Intreprinderea cu investiţii străine are dreptul să înfiinţeze asociaţii şi organizaţii internaţionale, să facă parte din asociaţii şi organizaţii internaţionale.

53

Inregistrarea, desfăşurarea activităţii şi dizolvarea intreprinderii cu investiţii străine (1) Procedura de înregistrare, de desfăsurare a activităţii şi de dizolvare a intreprinderii cu investiţii străne este similară procedurii de inregistrare, de desfăşurare a activităţii şi de dizolvare a intre-prinderii autohtone şi se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova. (2) Pentru reinregistrarea intreprinderii cu invesţii străine se prezintă actele prevăzute de legislaţie pentru înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor. (3) Intreprinderea înfiinţată fără investitii străine cumparată integral de un investitor străin obtine, conform legislatiei in vigoare, statut de intreprindere cu capital străin. (4) Dacă investitorul străin cumpără părti sociale (actiuni) aparti-nând unei intreprinderi înfiinţate anterior fără investitii străine, aceasta obţine, conform legislaţiei în vigoare, statut de intreprin-dere mixtă. Filialele şi reprezentantele (1) Intreprinderile nerezidente, asociaţiile acestora şi organizatiile internaţionale au dreptul să înfiinţeze în Republica Moldova filiale şi reprezentanţe comercial-economice. (2) Filialele întreprinderilor nerezidente, ale asociaţiilor acestora şi ale organizaţiilor internaţionale înfiinţate pe teritoriul Republicii Moldova obţin statut de intreprindere apartinând integral investi-torilor străini de la data înregistrării lor în modul stabilit la art.18. (3) Reprezentantele intreprinderilor nerezidente se inregistrează pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislatiei în vigoare, fără drept de persoană juridică şi fără dreptul de a desfăşura activitate economică. (4) Intreprinderile cu investiţii străine au dreptul să înfiinteze, dacă faptul acesta este prevăzut în documentele lor de constituire, filiale şi reprezentanţe comercial-economice atât în tară, cât şi în străi-nătate.

54

(5) Filialele şi reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova de intreprinderi rezidente cu investiţii străine nu sunt persoane juri-dice. Asigurarea socială şi asistenţa socială (1) Asigurarea socială şi asistenţa socială se acordă lucrătorilor intreprinderii cu investiţii străine în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Intreprinderea poate transfera contribuţii în fondul de asigurare socială doar pentru salariaţii străini care au manifestat dorinţa de a beneficia de asistenţă medicală şi socială în Republica Moldova. Această dispoziţie este aplicabilă şi în cazul depunerii contribuţiilor în fondul de pensii, conform legislaţiei Republicii Moldova. (2) Contribuţiile de asigurări sociale şi asistentă socială a lucrăto-rilor din intreprinderile cu investiţii străine se fac în conformitate cu tarife unice, în moneda natională a Republicii Moldova. Transferul de mijloace băneşti şi de bunuri obţinute din investiţie străină (1) Mijloacele bănesti şi bunurile obtinute din investiţie straină, după onorarea obligaţiilor fiscale, sunt utilizabile şi transferabile pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotarele ei. Investitorii străini beneficiază de dreptul de a converti liber moneda naţională a Republicii Moldova în valută străină şi viceversa în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. (2) Mijloacele băneşti şi bunurile prevăzute la alin.(1) includ în special:

a) profiturile, dobânzile, dividendele şi alte venituri curente; b) sumele obţinute în baza de contract, inclusiv împrumu-

turile rambursate şi dobânzile aferente; c) redeventele, încasările şi alte sume, provenite din

drepturile de proprietate intelectuală prevăzute la art.4 alin.(1) lit.f);

d) compensaţiile (despăgubirile) prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, inclusiv de prezenta lege;

55

e) sumele care se plătesc în urma solutionării unui litigiu; f) salariile şi onorariile personalului angajat din străinătate

căruia i se încredintează să lucreze în legătură cu investiţiile făcute pe teritoriul Republicii Moldova, în mărimea şi în modul stabilite de legislatia Republicii Moldova;

g) sumele şi obiectele care constituie investiţile obţinute sau rămase după dizolvarea intreprinderii;

h) sumele obţinute de investitor din vânzarea sau expro-prierea investitiilor.

(3) In conformitate cu prezenta lege, mijloacele bănesti prevăzute la alin.(1) şi (2) pot fi convertite şi transferate prin intermediul băncilor autorizate din Republica Moldova prin proceduri stabilite de legislaţia Republicii Moldova. (4) Mijloacele bănesti se convertesc la cursul de schimb al băncii autorizate din Republica Moldova. (5) Investitorii străini au dreptul să treacă peste hotarele Republicii Moldova veniturile lor rămase după onorarea obligaţiilor fiscale sau o parte din venituri sub formă de produse achiziţionate pe piaţa internă a Republicii Moldova dacă aceasta nu contravine legislaţiei Republicii Moldova. Regimul bunurilor imobile Investitorii străini pot dobândi, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic, pentru a desfăşura activitate de intreprinzător. Garanţia recunoaşterii dreptului de subrogaţie Republica Moldova recunoaşte cesiunea, către un alt stat sau persoana juridică străină, a drepturilor investitorului străin asupra investiţiilor acestuia efectuate pe teritoriul său.

56

3.1.1.1. Investiţiile străine directe (ISD)

În anul 2006, Camera Înregistrării de Stat de pe lângă Ministerul Dezvoltării Informaţionale a înregistrat 835 întreprinderi cu învestiţii străine, cu peste 100 mai mult decât în anul 2005. Valoarea capitalului investit a constituit cca $17 mln., faţă de $10 mln., în 2005. Cele mai multe firme de investiţii au fost din Turcia, Italia, România, Ucraina şi Rusia. Din anul 1992 şi până la finele anului 2006, s-au înregistrat în R. Moldova 5254 firme cu participare străină. Capitalul investit este în valoare de circa $1,78 mlrd. şi provine din peste 60 ţări.

În R. Moldova activează 689 firme cu capital din România (valoarea capitalului investit - $71 mln. ), 526 cu capital rus ($103 mln.), 262 cu capital german ($74 mln.), 45 cu capital spaniol ($1,05 mlrd.), 20 cu capital danez ($49 mln.), 111 cu capital francez ($10 mln.), 459 cu capital italian ($9 mln.), 296 cu capital din SUA($37mln.).

Principalele argumente pentru atragerea investiţiilor străine sunt următoarele:

Moldova reprezintă un mic pod între civilizatiile Europei şi cele ale ţărilor CSI;

Forţa de muncă educată (vorbitoare de limba romană, rusa engleza şi franceza), calificată şi la un cost foarte scăzut (cca 80-100 Euro salariu mediu lunar);

O rata scazută a criminalităţii şi a actelor teroriste; Creştere economică stabilă în ultimii 7 ani ( rata de

creştere economică de cca 7% anual); Creştere permanentă a exportului; Acorduri de liber schimb cu toate ţările membre CSI; Regim preferenţial de export, fără taxe vamale, pentru

majoritatea produselor, în ţările membre ale UE, bene-ficiind de GSP+ din ianuarie 2006 şi preferinţe comer-ciale autonome (din a 2-a jumătate a anului 2007);

Ca membră a OMC, Moldova beneficiază de preferinţe comerciale privind scutirea de taxe vamale la exportul sau în Elvetia, SUA şi Japonia;

57

Dintre iniţiativele şi facilităţile fiscale se pot menţiona: - Rata taxei de corporatie relative redusă de numai 15%,

cu scutire de la plata taxei în proporţie de 50% timp de 5 ani pentru un capital investit de peste 250 mii USD;

- scutire de la plata taxei în proporţie de 100% timp de 3 ani ptr capitalul investit ce este cuprins între 2,0 mil USD şi 10,0 mil USD şi

- scutire în proporţie de 100% timp de 4 ani pentru un capital investit de peste 10 mil USD;

Legea investiţiilor străine care prevede, de asemenea, o libertate de investiţii în orice domeniu şi în orice zonă, se aplică în mod nediscriminatoriu (investitorii străini şi cei autohtoni având drepturi egale) şi protejează investitorii străini împotriva expropierii şi naţionalizării.

Dintre sectoarele prioritare pentru investiţii, selectate de experţii proiectului TACIS, sunt menţionate vinurile şi băuturile alcoolice, agricultura şi industria alimentară, industria textilă, industria electronică şi a tehnologiei informaţiei. Aceste sectoare prezintă unele particularităţi şi avantaje, fiind sectoare traditionale ale economiei naţionale care utilizează tehnologii moderne, forţa de muncă cu experienţă şi bine calificată, constituie priorităţi ale guvernului şi reprezintă sectoarele care furnizează majoritatea produselor la export.

Investiţiile în R. Moldova pot fi: greenfield (investiţie înce-pând de la zero), prin cumpărarea unei firme existente sau prin participarea la programul de privatizare.

În ceea ce priveşte topul firmele străine investitoare, s-au evidenţiat următoarele: 1. Gazprom (Rusia), în domeniul distribuţiei gazului; 2. Union Fenosa (Spania), în domeniul distribuţiei energiei; 3. Lafarge (Franta), în domeniul materialelor de construcţii; 4. France Telecom, în domeniul telecomunicaţiilor; 5. Fintur Holding(Olanda), în domeniul telecomunicaţiilor; 6. Metro Group ( Germania), în domeniul supermarket-urilor; 7. Azpetrol(Azerbaijan), în domeniul produselor petroliere;

58

8. Petrom (Romania), în domeniul produselor petroliere; 9. Lukoil Europe Ltd.(Marea Britanie), în domeniul produselor

petroliere; 10. Wnisef (SUA), în domeniul ind. alimentare, sticlei şi a secto-

rului bancar; 11. Societe Generale (Franta), în domeniul bancar; 12. Gruppo Veneto(Italia),în domeniul bancar; 13. QBE ( Australia), în domeniul asigurărilor; 14. Sudzuker (Germania), în ind. zahărului; 15. Stielmann, în ind. confecţiilor textile.

Constrângerile cu care se confruntă investitorii străini pe piaţa R. Moldova, pot fi grupate astfel: Tratamentul naţional:

- restricţia intreprinderilor cu capital străin în achizitio-narea terenurilor cu destinaţie agricolă;

- necesitatea obţinerii asigurării obligatorii de asistenţa medicală de către cetatenii străini şi apatrizi aflaţi temporar pe teritoriul R. Moldova;

Statul de drept:

- practica modificării legislatiei ca urmare a unor abuzuri izolate;

- lipsa independenţei instanţelor judecătoreşti şi a proce-sului de selectare a judecătorilor;

- lipsa însoţirii deciziilor judecătoresti de argumentarea necesară;

Concurenţa:

- lipsa de transparenţă a activităţilor Agentiei Nationale pentru Concurenţa, inclusiv a metodologiei şi instru-mentelor utilizate pentru detectarea şi monitorizarea actiunilor anti-concurentă;

- subvenţionarea datoriilor intreprinderilor de stat.

59

Imixtiunea statului: - existenţa Legii ce reglementează preţurile şi termenii

contractuali pentru participanţii pe piaţa agricolă, - existenta unor libertăţi constituţionale în cadrul regle-

mentării comunicaţiilor electronice. Politica fiscală:

- lipsa unei scheme eficiente de restituire a TVA; - interzicerea agenţilor economici de a emite facturi

fiscale proprii; - lipsa unui cadru coerent de acordare a facilităţilor

fiscale privind investiţiile; - aplicarea dublei impuneri în cazul transferării profitului; - impozitarea indemnizaţiei de detaşare, a cheltuielilor de

cazare şi de transport în cazul detaşărilor internaţio-nale;

- lipsa legislaţiei prin care să se prevadă ca subiectul impunerii este propietarul obiectului contractului de locaţie, dacă nu sunt alte prevederi în contract;

- interdicţia decontărilor prin persoane terţe. Povara administrativă

- nerespectarea de către autorităţi a prezumţiei nevinovăţiei; - solicitarea unui număr foarte mare de rapoarte şi dări

de seama; - cererea de certificate de securitate dublează condiţiile

pentru eliberarea autorizaţiei tehnice; - suprapunerea controalelor din partea organelor de

inspecţie; - lipsa unei singure Autorităţi Naţionale responsabile de

siguranţa alimentelor. Facilitarea comeţului

- nerecunoaşterea validităţii pe teritoriul R. Moldova a certificatelor veterinare/igienice/de calitate, eliberate de statele membre ale UE;

60

- lipsa standardelor europene şi suprăpunerea funcţiilor Serviciului Veterinar de Stat, a Seviciului Sanitaro-epidemiologic şi a Seviciului de Standardizare şi Metro-logie.

Relaţiile de Muncă

- existenţa grilei tarifare şi lipsa conceptului de salariu minim pe economie;

- lipsa unor prevederi coerente care să reglementeze relaţiile dintre salariat şi angajator, inclusiv aspecte ca: demisia, concedierea, concediul de maternitate, vârsta de pensionare, munca suplimentară, perioada de proba, concedii anuale, compensatii în caz de lichidare, etc.

Infrastructura şi securitatea energetică - lipsa unei strategii guvernamentale pentru atragerea

sectorului privat, inclusiv a companiilor străine, la construcţia, modernizarea şi gestionarea drumurilor naţionale;

- lipsa de reglementări tehnice şi standarde naţionale compatibile cu standardele UE pentru bio-combustibili.

Cooperarea transfrontalieră

Un instrument modern de stimulare a activităţii de intre-prinzător şi de impulsionare a schimburilor comerciale externe între tări, este cooperarea transfrontalieră.

Acest instrument este utilizat de Uniunea Europeană pentru a stimula relaţiile de cooperare între anumite regiuni ale statelor membre, precum şi între regiuni ale UE (sau ţărilor candidate) şi ale statelor limitrofe.

În cazul Republicii Moldova au fost stabilite câteva directii de cooperare transfrontalieră după cum urmează:

- cooperarea multilaterală în cadrul Euroregiunii “Prutul de Sus” din care fac parte judeţele Suceava, Botosani din Romania, raioanele din fostele judeţe Edinet şi Bălti din Republica Moldova şi regiunea Cernauţi din Ucraina;

61

- cooperarea în cadrul Euroregiunii “Dunărea de Jos” din care fac parte judeţele Galaţi, Brăila, Tulcea din România, raioanele din fostele judeţe Cahul, Cantemir din Republica Moldova şi regiunea Odessa din Ucraina;

- cooperarea în cadrul Euroregiunii “Prut-Siret-Nistru” din care fac parte judeţele Iaşi, Vaslui, Neamţ din România şi 18 raioane care au aparţinut fostelor judeţe Ungheni, Lapusna, Orhei, Soroca, Chişinău din Republica Moldova.

Volumul investiţiilor străine directe pe cap de locuitor în Republica Moldova a atins nivelul unor state din CSI, respectiv 116,4 USD, estimativ pentru 2007. Însă acest indicator este mult mai mic în comparaţie cu noile state-membre ale UE.

Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor moldovene a atins 65,61 la sută, la finele luni octombrie, şi s-a majorat cu aproape 3 puncte procentuale de la începutul anului. Desi investiţiile de peste hotare a atins o cota record, creşterea a fost mai mică comparativ cu anul precedent când aceasta a constituit 12 puncte procentuale. Creşterea cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor din R. Moldova în anul 2007 s-a produs în special în urma majorării până la 95 la sută a cotei grupului francez Societe Generale în capitalul acţionar al Mobiasbanca, investirea venitului obţinut de către ExImBank în dezvoltarea băncii precum şi ca urmare a procurării a 25 la sută din acţiunile FinComBank de către compania de investiţii Horizon Capital. Dublarea volumului investiţiilor străine directe în economie. Potrivit datelor preliminare, investiţiile străine au constituit peste 178 mln USD şi au crescut de 2,6 ori comparativ cu primul semestru al anului 2006.

Experţii independenţi estimează o majorare a investiţiilor până la 400 mln USD, în timp ce FMI spune ca aceasta cifra ar putea atinge 450 mln USD, în 2007. Cea mai mare cota a investiţiilor (25%) a revenit construcţiilor, urmată de industrie - 22 la sută. Tara cu cele mai mari investiţii este Olanda cu o cotă de peste 21%, Rusia - 11% şi Cipru 9,5%.Conform Biroului Naţional de Statistică, pe prima poziţie după volumul investiţiilor străine în RM, este Olanda cu 21,0%, urmată de Rusia cu 10,6; Italia - 10,2; Cipru - 10,0, Spania 7,8; etc.

62

3.1.1.2. Comerţ exterior REGIMUL DE COMERT EXTERIOR AL REPUBLICII MOLDOVA 1. Cadrul juridic intern Comerţul exterior în Republica Moldova este reglementat de un şir de acte normative din care cele mai importante sunt:

Legea "Cu privire la reglementarea de stat a activităţii comerciale externe" (nr.1031-XIV din 08.06.2000) (Monitorul Oficial, 2000, nr.119 -120, art.838);

Legea “Cu privire la tariful vamal” nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu modificări operate prin Legea nr. 325-XVI din 03.11.2006, publicate în Monitorul oficial nr. 186-188/869 din 8.12.2006, intrat în vigoare la 1.01.2007.

Sistemul de licenţiere

Conform prevederilor legislaţiei în vigoare, în prezent pe baza de licenţe se efectuează: • exportul, importul şi reexportul de: - mărfuri strategice – licenţele sunt eliberate de către Comisia interdepartamentală de control asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri; • exportul şi importul de: - produse farmaceutice, produse parafarmaceutice, tehnica optică şi instrumente medicale, părti ale acestora, medii de cultură preparate pentru dezvoltarea microorganismelor, reactivi chimici, teste de diagnostic, dezinfectanţi, stupefiante şi substante psiho-trope, materiale pentru obţinerea acestora – licenţe eliberate de către Ministerul Sănătăţii; Informatii suplimentare: Ministerul Sănătăţii, Direcţia farmacie, tel: 72 98 29, 72 95 98

Conform prevederilor Legii privind licenţierea unor activităti, Camera de Licenţiere (tel: 54 21 14) are dreptul de licenţiere a următoarelor activităţi în domeniul comerţului exterior:

63

importul şi (sau) comecializarea angro a băuturilor alcoolice, alcoolului etilic şi berii importate;

importul şi (sau) prelucrarea tutunului; importul şi (sau) comercializarea preparatelor chimice şi

biologice pentru protecţia plantelor şi a stimulatoarelor de creştere a plantelor;

colectarea şi (sau) păstrarea şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale

feroase şi neferoase; importul şi (sau) exportul, comercializarea armamentului şi

muniţiilor; importul şi (sau) comercializarea, depozitarea substantelor şi a

materialelor toxice; importul şi (sau) comercializarea angro sau cu amanuntul a

benzinei, motorinei sau gazului lichefiat. Informatii suplimentare: Camera de Licentiere, tel: 54 21 14 Taxa pe valoarea adăugată

În Republica Moldova mărfurile şi serviciile importate sunt supuse impozitării cu taxa pe valoarea adăugată în cuantum de 20% din valoarea mărfurilor în vamă.

Produsele de panificaţie, produsele lactate, medicamentele şi zahărul sunt supuse TVA în cuantum de 8%, iar gazele naturale şi gazele lichefiate au TVA de 5%, 0% - pentru tot exportul efectuat de pe teritoriul Republica Moldova, produsele şi serviciile importate de către misiunile internaţionale conform tratatelor internaţionale.

În anul 2007 au fost scutite de TVA: 1. mărfurile, serviciile pentru export; 2. toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri; 3. energia electrică, energia termică şi apă caldă; 4. importul de mărfuri/servicii destinate proiectelor de

asistenţă tehnică; 5. lucrările de construcţii incluse în programele social-

economice;

64

6. mărfurile şi serviciile livrate în zonele economice libere; 7. serviciile prestate în industria uşoară în cadrul contrac-

telor de perfecţionare; 8. serviciile din sfera ştiintei şi inovării; 9. mărfurile şi serviciile livrate în zona portului liber

Giurgiulesti; 10. produsele alimentare şi nealimentare pentru copii; 11. materiile prime medicamentoase, materialele şi serviciile

utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor;

Scutiri de taxe vamale: mijloacele de transport folosite la transportul internaţional

de pasageri şi mărfuri; ajutoarele umanitare; mărfurile în regim de tranzit; publicaţii, cărti din domeniul invatamantului, ştiinţei şi

culturii; mărfurile importate pentru comercializare în regim de

duty free; mărfurile/serviciile introduse în zona economică liberă; utilaje, echipamente, tehnologii din sfera ştiintei şi

inovării; mărfurile introduse în baza unui contract de leasing

internaţional; mărfuri, investiţii în ecadrul portului liber Giurgiulesti.

Accizele

Mărfurile atât indigene, cât şi cele importate sunt supuse accizelor conform prevederilor Codului fiscal, Titlul IV (Accizele). Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită o dată cu achitarea taxelor vamale.

În cazul exportului de mărfuri supuse accizelor, obligaţia de achitare a accizelor este valabilă până în momentul repatrierii valutei şi prezentării documentelor justificative.

Mărfurile supuse accizelor, cum ar fi: cafeaua, caviarul, be-rea, vinul, şampania, alcoolul, articolele din tutun, produsele petro-liere, parfumurile, autoturismele, aparatura electronică, articolele

65

de giuvaiergerie, comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, trebuie obligatoriu să fie marcate cu timbru de acciză.

(1) Accizele nu se achită la importul următoarelor mărfuri supuse accizelor:

a) definite ca ajutoare umanitare (în modul stabilit de Guvern);

b) definite ca asistenţa tehnică, acordată de organizaţii de stat, guvernamentale sau internaţionale;

c) destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor in Republica Moldova, precum şi uzului sau consumului personal al membrilor perso-nalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor mi-siuni şi al membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei, pe baza de reciprocitate;

(2) Accizele nu se achită în cazul îin care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision.

(3) Accizele nu se achită la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regimurile vamale de tranzit, de depozit vamal, pentru distrugere sau renunţare în folosul statului.

(4) La introducerea mărfurilor străine supuse accizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regimul vamal, acciză se achită cu restituirea ulterioară a sumelor achitate la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare.

(5) Accizele nu se achită la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor străine supuse accizelor şi plasarea acestora în regimul vamal „prelucrate sub supraveghere vamală”.

(6) Accizele nu se achită la scoaterea de pe teritoriul vamal a mărfurilor autohtone supuse accizelor, plasate în regimul vamal „reimport sau perfecţionare pasivă”.

(7) La scoaterea de pe teritoriul vamal a mărfurilor străine supuse accizelor, plasate în regimul vamal „reexport”, se restituie

66

sumele accizelor achitate la introducerea acestora pe teritoriul vamal.

(8) La mărfuri supuse accizelor, importate de către persoane juridice în scopuri necomerciale, dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeste suma de 50 de euro.

(9) La mărfurile supuse accizelor, importate în Portul Internatioanal Liber Giurgiulesti, sau în zonele economice libere situate pe teritoriul R.Moldova, precum şi la produsele exportate din Portul International Liber Giurgiulesti din R.Moldova.

Cotele accizelor sunt: - şampanie - 10% din valoare în lei md.; bere - 1,10lei

md./l ; vinuri spumante - 10% din valoare în lei md.; votca - 35% valoarea în lei md.; lichioruri - 30% valoare în lei md.; tigări - 1350 lei/1000 buc.; combustibili - 1200lei/tona; blănuri - 25% din valoare in lei;

Taxele vamale

Tariful vamal pentru mărfurile din import este stabilit conform anexei nr. 1 la Legea “Pentru modificarea şi legii cu privire la tariful vamal”, publicată in Monitorul Oficial nr.147-149 din 17 august 2004.

Taxele vamale variază între 0 şi 30%. Materiile prime şi utilajele sunt scutite de taxe vamale.

Taxa vamală de import nu se percepe pentru mărfurile importate din ţările membre ale C.S.I., cu care Republica Moldova are încheiate acorduri bilaterale de comerţ liber.

În Republica Moldova nu se aplică taxe vamale la mărfurile ce se exportă din ţară. Taxa pentru întocmirea formalităţilor vamale (comision vamal)

Taxa pentru întocmirea formalităţilor vamale se stabileşte anual, prin Legea Bugetului de Stat (în anul 2006, comisionul vamal a fost de 0,25% din valoarea în vama a mărfurilor).

67

Facilităţi vamale oferite investitorilor străini

Noua lege privind activitatea investitională în Republica Moldova prevede, printre altele, următoarele: 1. egalitatea în drepturi a investitorilor străini şi autohtoni. Investi-

torilor autohtoni şi străini li se acordă condiţii echitabile de activitate, excluzându-se astfel aplicarea de măsuri cu carac-ter discriminatoriu;

2. activitatea de reinvestire este similară activităţii de investiţie propriu zisă;

3. asigură garanţia respectării drepturilor investitorilor. In cazul încălcării acestui principiu instanţă de judecată, în mod obli-gatoriu, va stabili prejudiciul material şi moral cauzat, precum şi sursele de recuperare a acestora în conformitate cu legislatia în vigoare. Investitorii, inclusiv cei străini, au dreptul la compensarea prejudiciilor cauzate de adoptarea de către autorităţile publice centrale şi locale a unor acte normative care pot leza drepturile şi interesele investitorilor;

4. asigură garanţia achitării despăgubirilor şi reglementează mecanismul de plată a despăgubirii în cazul apariţiei dreptului la aceasta. Investitorii străini şi autohtoni vor beneficia de despăgubiri în urma pierderilor suportate ca urmare a încăl-cării drepturilor sale. Investitorii au dreptul să utilizeze toate mijloacele legale pentru a-şi apara interesele. Despăgubirea va fi echivalentă cu valoarea reală de piaţa a pierderilor;

5. asigură garanţia în caz de expropriere sau naţionalizare a investitiilor;

6. stabileşte obligatiile şi răspunderea investitorilor. Investitorii sunt obligati să desfăşoare activitatea investitională în confor-mitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu prezenta lege şi cu legislaţia Republicii Moldova în vigoare, precum şi in conformitate cu standardele (normele, regulamentele etc.) care vor fi adoptate prin legislaţia Repu-blicii Moldova;

7. stabileşte un mecanism real pentru soluţionarea litigiilor în domeniul investiţiilor între Republica Moldova şi investitor (pe

68

cale amiabilă, prin instanţele de judecată, arbitrajul ad-hoc sau cel instituţional);

8. stabileşte atribuţiile autorităţilor publice în domeniul activităţii investiţionale.

Conform Legii, investitorii străini beneficiază de următoarele facilităţi:

• scutire de plata taxelor vamale la importul produselor ce constituie aport la formarea şi majorarea capitalului social;

• scutire de plata taxelor vamale pentru bunurile importate în vederea folosirii la fabricarea articolelor pentru export.

2. Cadrul juridic extern al relaţiilor economice ale Republicii Moldova

Cadrul juridic extern al Republicii Moldova a fost creat în scopul facilitării promovării mărfurilor producătorilor autohtoni pe pieţele externe.

In acest scop, până în prezent, Republica Moldova a semnat:

a) 26 de Acorduri bilaterale privind colaborarea comercial-economică. Asemenea Acorduri s-au semnat cu Romania, Austria, SUA, Turcia, China, Ungaria, India, Letonia, Estonia, Iran, Elveţia, Bulgaria, Federatia Rusa, Ucraina, Lituania, Polonia, Italia, Israel, Republica Elena, Uzbekistan, Belarus, Tatarstan, Baskortostan, Cehia, Cipru, Vietnam. Obiectivele Acordurilor sunt orientate spre:

diversificarea şi consolidarea relaţiilor economice; dezvoltarea noilor forme de cooperare în producţie; crearea de întreprinderi mixte, deschiderea de filiale şi

reprezentante ale persoanelor juridice; încurajarea participării agenţilor economici la târguri şi

expoziţii; accesul la noi surse de aprovizionare si noi piete de

desfacere.

69

b) 11 Acorduri de Comert Liber care s-au semnat cu, Federatia Rusa, Ucraina, Belarus, Armenia, Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan, Kargastan, Azerbaidjan, Georgia. Toate Acordurile de Comert Liber prevăd taxe vamale „0” la produsele importate, originare din ţările respective. c) 30 de Acorduri bilaterale privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiiţor. Asemenea Acorduri s-au semnat cu Romania, Turcia, Polonia, Germania, SUA, China, Uzbekistan, Ucraina, Elvetia, Olanda, Luxemburg, Belgia, Finlanda, Kuweit, Iran, Ungaria, Bulgaria, Marea Britanie, Israel, Franta, Italia, Georgia, Azerbaidjan, Federatia Rusa, Grecia, Belarus, Letonia, Lituania, Austria şi Croatia. Aceste Acorduri stabilesc principiile juridice de bază menite să extindă dezvoltarea colaborării comercial-economice, precum şi să incurajeze şi să creeze condiţii favorabile pentru investitiile cetăţenilor unui stat pe teritoriul celuilalt stat. d) 28 Acorduri pentru evitarea dublei impuneri cu: Albania, Armenia, Austria, Belgia, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Canada, China, Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Japonia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Olanda, Polonia, Romania, Federatia Rusa, Elvetia, Tadjikistan, Turcia, Ucraina, Uzbekistan.

Apartenenţa la acorduri multilaterale şi organizaţii internaţionale

De la începutul promovării reformelor economice până în prezent Republica Moldova a acţionat şi în vederea integrării sale în comunitatea internatională. Încă din 1992, Republica Moldova face parte din cele mai importante organisme economice şi financiare internaţionale, cum ar fi: Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ONU, Organizaţia Mondială pentru Agricultură şi Alimentaţie, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Organizaţia Mondială a Comerţului (la 8 mai 2001 a fost semnat Protocolul de aderare a R.Moldova la OMC).

70

Regimul vamal 1. Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către

serviciul vamal al Departamentului Vamal a cărui activitate este coordonată sub aspect organizatoric cu Administraţia.

2. În termen de o lună de la data intrării în vigoare a legii cu privire la crearea unei zone libere Departamentul Vamal va elabora regulamentul serviciului vamal din zona respectivă, mecanismul şi modul de asigurare tehnică a funcţionării acestuia, va înainta propuneri Guvernului privind numărul de personal şi finanţarea activităţii serviciului în cauză.

3. Pe teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor) introduse pe şi scoase de pe acest teritoriu.

4. Pe teritoriul zonelor libere nu se aplică regimul de contin-gentare şi licenţiere la importul şi exportul mărfurilor (servi-ciilor).

5. Sunt scutite de drepturi de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile Vamale:

mărfurile (serviciile) introduse în zona liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;

mărfurile (serviciile) importate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi de pe teritoriul altor zone libere;

mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul altor zone libere.

6. Se consideră originare din zona liberă mărfurile, produse integral sau prelucrate integral în această zonă, dacă:

• intervine schimbarea poziţiei mărfii (a codului de clasificare a mărfii) în nomenclatorul mărfurilor la nivelul unuia din primele patru semne; sau

• costul mărfurilor declarate ce se exportă depăşeşte costul mărfurilor introduse în zona liberă din cauza creşterii cu peste 35 la sută a ponderii cheltuielilor proprii.

71

7. Asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucrate suficient în zona liberă, la scoaterea lor din zonă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se extind prevederile legislaţiei vamale, în partea ce se referă la conţinutul com-ponenţei importului.

8. Autoturismele importate pe teritoriul zonei libere pentru nece-sităţile Administraţiei şi rezidenţilor se impun conform le-gislaţiei.

9. Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mărfurilor şi altor obiecte în cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazul în care acestea:

prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;

pun în pericol morala şi securitatea publică; nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-

igienice prevăzute de legislaţie; nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţie.

10. Livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sunt asimilate exportului, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sunt asimilate importului şi se reglementează în conformitate cu legislaţia.

11. Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă până la momentul traversării frontierelor ei au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea declaraţiei vamale.

Puncte de trecere a frontierei

Pe teritoriul regiunii Ungheni există două puncte de trecere a frontierei: punctul de trecere a frontierei auto - Sculeni şi feroviar - Ungheni. Vama de la Sculeni este atestată pentru prima oară documentar la 24 iulie 1814, ziua oficializării acestei instituţii.

72

Ulterior, printr-un ukaz al senatului Rusiei din 20 iunie 1823, în Basarabia este înfiinţat Districtul Vamal Sculeni, având în componenta sa vămile Leova, Sculeni, Lipcani şi Noua Sulita. În prezent, Biroul vamal Sculeni este o unitate bine înzestrată tehnic şi cu un efectiv de specialişti înalt pregătit al sistemului vamal din Republica Moldova.

Vămuirea mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a călătorilor se efectuează prin intermediul a opt piste de control şi a două săli. În 2000, colectivului biroului vamal Sculeni i-a fost acordată categoria de „Vama-test” la implementarea sistemului informaţional „Frontieră”, care a stat ulterior la baza actualului sistem informaţional ASYCUDA World implementat la toate birourile vamale din R. Moldova. Sistemul ASYCUDA World este un sistem informaţional bazat pe ultimele realizări ale tehnologiilor informaţionale în procesarea tranzacţiilor vamale şi sporirea capacităţii de control a Serviciului Vamal asupra circuitului de mărfuri şi a volumului acumulării drepturilor vamale.

Biroul vamal Ungheni este creat în anul 1875, după darea în exploatare a vărsat în bugetul statului peste 250 milioane lei. Anul trecut, a transferat peste jumătate de miliard de lei. Au fost perfectate 3 447 de declaraţii vamale pentru import şi 578 de declaraţii vamale pentru export. Pe parcursul anilor 2000-2005, prin Biroul Vamal Ungheni au trecut 1 432 092 călători, 102 740 vagoane marfă şi 54 130 vagoane călători. Anual, prin intermediul Biroului Vamal Ungheni, circa 240 de agenţi economici din regiune efectuează operaţiuni comerciale externe.

73

0

200,000

400,000

600,000

800,000

1,000,000

1,200,000

1,400,000

mii

dola

ri SU

A

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Dinamica exporturilor in perioada 2000-2007

Evolutia exporturilor in perioada 2000-2007

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

CSI UE Alte ţări

74

Evolutia importurilor in perioada 2000-2008

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

CSI UE Alte ţări

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

4,000,000

mii

dola

ri S

UA

Evolutia importurilor in perioada 2000-2007

75

4. Sistemul financiar bancar

4.1. Bănci

Sistemul bancar din Republica Moldova are ca pilon central Banca Naţională a Moldovei, care a fost înfiinţată în 1991 şi este responsabilă faţă de Parlament. Conform Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII adoptată în 1995 aceasta este responsabilă pentru autorizarea, reglementarea şi supravegherea activităţii instituţiilor financiare. Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a Moldovei este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, Banca Naţională promovează şi menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijină politica economică generală a statului. Totodată Banca Naţională a Moldovei prin conlucrare cu Guvernul Republicii Moldova stabileşte şi promovează politica monetară şi valutară ca parte componentă a politicii economice unice a statului.

O altă componentă fundamentală a sistemului bancar o reprezintă instituţiile financiare ale căror activitate este regle-mentată prin legea nr. 550-XIII adoptată în 1995 şi care are ca obiect promovarea unui sistem bancar puternic şi competitiv şi protejarea intereselor deponenţilor.

Pe teritoriul oraşului Ungheni activează 16 filiale ale băn-cilor comerciale din Republica Moldova: Banca Socială, Banca de Economii, Banca Comercială Romană, VictoriaBank, EuroCreditBank, Investprivatbank, ComertBank, MobiasBanca, Moldindconbank, Moldova-Agroindbank, Unibank, Universal Bank, FinComBank, Eximbank, Energbank, ProCredit Bank. Amplasarea filialelor în preajma celor mai mari instituţii publice şi centre comerciale contribuie la crearea condiţiilor favorabile pentru deservirea cali-tativă a clienţilor. Filialele din Ungheni propun clienţilor săi un spectru vast de servicii şi produse bancare:

- conturi şi depozite - carduri bancare - produse de credite (credite de investiţii, credite de nevoi

curente, linii de credit)

76

- schimb valutar - decontări internaţionale - transferuri băneşti (plăţi naţionale, plăţi internaţionale) - operaţiuni documentare (incasso-ul documentar, garan-

ţii bancare, acreditive). Creditarea reprezintă una din principalele activităţi ale

băncilor, iar acestea au dezvoltat anumite produse de creditare în condiţii avantajoase pentru întreprinderile din domeniul construc-ţiilor locative, business-ului mic şi domeniul agrar.

Piaţa valutară a Republicii Moldova urmăreşte doi indicatori importanţi: cursul valutar şi rulajul. Cursul valutar este calculat ca rata de schimb medie ponderată la volumul tranzacţiilor care au avut loc pe piaţa valutară. Rulajul pieţei valutare cuprinde totalitatea tranzacţiilor de schimb valutar cu excepţia celor efectuate de către Banca Naţională a Moldovei, care au avut loc pe cele mai diferite segmente ale pieţei. Printre segmentele pieţei monitorizate în particular se numără piaţa interbancară (tranzac-ţiile de schimb valutar efectuate între băncile comerciale autori-zate) şi piaţa intrabancară (tranzacţiile de schimb valutar efectuate între bănci şi clienţii acestora); piaţa operaţiunilor la vedere (cu decontările ce se efectuează cel târziu timp de două zile bancare) şi piaţa operaţiunilor la termen (cu decontările ce se efectuează de regulă peste perioade fixe cum ar fi: una, două saptamâni, o lună sau mai mult). În timp ce cursul valutar reprezintă echilibrul dinamic al cererii şi ofertei de valută în cadrul pieţei, rulajul denotă activitatea generală a participanţilor pieţei valutare. 4.2. Leasing

În Republica Moldova piaţa leasingului a început să se dezvolte activ începând cu anul 2002. Operaţiunile de leasing din Republica Moldova sunt reglementate prin Legea nr. 59-XVI cu privire la leasing, adoptată la 28.04.2005.

Piaţa serviciilor de leasing se dezvoltă foarte rapid cu tendinţa de reducere a ponderii mijloacelor utilizate pentru leasing de consum şi creşterea ponderii celor utilizate cu scopuri

77

investiţionale. Companiile mari de leasing au sprijinul unor instituţii bancare mari, lucru necesar pentru a face faţă creşterii rapide a cererii de leasing. „MAIB-Leasing” S.A. şi Euroleasing S.R.L. au fost primele companii care au pus bazele pieţei de leasing în Moldova.

Finanţare prin leasing se poate obţine fie prin intermediul băncilor comerciale care au filiale în oraşul Ungheni (UniBank, Banca de Economii) sau prin intermediul firmelor specializate de leasing cu sediul în Chişinau (Raiffeisen Leasing, Euroleasing, MAIB-Leasing, IMC Leasing etc.).

Tipurile de leasing oferite pe piaţa din Republica Moldova sunt următoarele: leasingul financiar, leasingul operaţional, leasingul barter, lease-back, leasingul compensaţional, leasingul de consum, leasingul direct, leasingul intern şi leasingul interna-ţional. Companiile de leasing sunt specializate pe leasing auto, leasing pentru tehnica de birou, leasing pentru tehnica agricolă, leasing industrial şi leasing imobiliar.

4.3. Piaţa de capital

Bursa de Valori a Moldovei a fost fondată în decembrie

1994 în baza Legii cu privire la circulaţia valorilor mobiliare şi bursele de valori. Odată cu deschiderea Bursei a fost creată baza juridică şi organizatorică pentru piaţa de capital. Reglementarea, supravegherea şi controlul pieţei valorilor mobiliare este realizată de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Potrivit opiniei experţilor internaţionali ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Bursa de Valori a Moldovei este o organizaţie ce se dezvoltă rapid şi progresează, în mod strălucit se distinge printre noile burse de valori din Europa de Est, având un grad minimal de risc.

Emitenţii a căror valori mobiliare sunt înscrise la cota bursei sunt:

- pentru nivelul I de cotare: Banca de Economii, Banca Socială, Eurocreditbank, Investprivatbank, Mobiasbanca,

78

Moldindconbank, Moldova-Agroindbank, Efes Vitanta Moldova Brewery

- pentru nivelul II de cotare: Victoria Bank, Basarabia-Nord, IPTEH, Moldpresa, Produse Cerealiere, Universcom, DAAC-Hermes, Floarea-Soarelui

Băncile enumerate la nivelul I au filiale şi în oraşul Ungheni, în timp ce celalalte firme cotate la BVM au sediile în Chişinău sau Bălţi.

La Bursa de Valori Moldova sunt înregistrate 24 de companii de brokeri dintre care 11 sunt bănci care au filiale în oraşul Ungheni: Banca de Economii, Energbank, Banca Socială, Mobiasbanca, etc. 4.4. Asigurări

Activitatea de asigurări din Republica Moldova este reglementată prin Legea nr. 1508-XII cu privire la asigurări din 15 iunie 1993 şi supravegheată de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor. Acesta care are drept sarcină garan-tarea protecţiei intereselor legitime ale asiguraţilor şi respectarea legislaţiei în domeniul asigurărilor de către participanţii pieţei serviciilor de asigurare.

În prezent există 33 de societăţi de asigurări şi 3 brokeri de asigurări care îşi desfasoară activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Dintre aceastea au filiale şi reprezentanţe în oraşul Ungheni următoarele: Victoria SRL, QBE Asito SA, Moldova-Astrovaz SRL, Moldasig SRL, Donaris Group SA.

Produsele de asigurare oferite de acestea clienţilor sunt: AORCA (asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto), Cartea Verde, casco, asigurarea mărfurilor transportate (CARGO), asigurarea de bunuri, răspunderea civilă şi profesională, asigu-rarea medicală a persoanelor care pleacă peste hotare, asigurare de accidente, asigurarea medicală, asigurarea navelor aeriene, asigurarea întreprinderilor agricole, asigurarea băncilor şi altor instituţii financiare, asigurarea riscurilor financiar-comerciale.

79

5. Legislaţie corporatistă

Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi este principalul instrument juridic care reglementează desfăşurarea activităţii de antreprenoriat în Republica Moldova.

Legea determină persoanele care sunt autorizate să desfă-şoare activitate de antreprenoriat şi stabileşte principiile juridice, organizatorice şi economice ale acestei activităţi.

Legea prevede aceleaşi condiţii de înfiinţare a unei între-prinderi pentru cetăţenii moldoveni şi pentru investitorii străini şi întreprinderile astfel formate au drepturile unei persoane fizice sau juridice.

Întreprinderile au dreptul de a procura proprietate şi de a folosi această proprietate pentru activitatea sa de antreprenoriat, de a utiliza orice resurse, de a-şi stabili, în mod independent, genurile de activitate, preţurile şi tarifele la producţia fabricată, de a deschide conturi la bancă în scopul efectuării operaţiunilor bancare, de a angaja şi de a concedia lucrători, de a dispune liber de venitul obţinut de pe urma activităţii de antreprenoriat şi de a ataca în instanţa judecătorească competentă acţiunile autorităţilor administraţiei publice şi ale altor organe care îi lezează drepturile sau interesele legitime.

Obligaţiile întreprinderilor includ respectarea regulilor de comportament pe piaţă în condiţiile concurenţei libere, drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor, asigurarea calităţii cuvenite a mărfurilor fabricate, obţinerea licenţelor de stat, încheierea contractelor de muncă, achitarea cu bugetul, cu lucrătorii angajaţi (la un nivel care să nu fie inferior salariului minim), crearea unor condiţii normale de muncă, minimizarea poluării mediului încon-jurător şi protecţia lucrătorilor angajaţi.

Statul creează tuturor întreprinderilor condiţii juridice şi economice egale şi garantează respectarea drepturilor şi intere-selor lor legitime.

80

Întreprinderile au dreptul să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege, dar numai după ce au obţinut licenţa de stat pentru genul respectiv de activitate.

Cetăţenii străini care practică activităţi de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii Republicii Moldova.

Legea defineşte principalele forme organizatorico-juridice ale activităţii de antreprenoriat: Societate pe acţiuni Societate cu răspundere limitată

Mai sunt şi alte forme organizatorico-juridice ale activităţii de antreprenoriat, dar acestea sunt mai puţin relevante pentru investitorii străini.

Societatea pe acţiuni este compania, a cărei capital statutar este divizat în cote (părţi) egale care sunt distribuite între membrii fondatori în funcţie de aportul fiecăruia la capitalul social al societăţii. Există două forme de societăţi pe acţiuni, societăţi pe acţiuni de tip deschis şi societăţi pe acţiuni de tip închis.

Capitalul statutar poate fi subscris în formă de bani, hârtii de valoare sau alte forme de active. Societate cu răspundere limitată

Membrii fondatori ai societăţilor cu răspundere limitată nu au acţiuni în companie, contribuţia lor este definită în documentele de înfiinţare ale companiei.

Legea defineşte forma de investiţie care poate fi utilizată pentru întreprinderile cu capital străin. Investitorii străini pot înfiinţa întreprinderi sub formă de întreprinderi mixte sau întreprinderi doar cu capital străin.

O companie străină poate să înfiinţeze o filială sau o reprezentanţă. Filiala sau reprezentanţa înfiinţată în Republica Moldova de o companie nerezidentă sau de o companie rezidentă cu investiţii străine nu constituie un subiect juridic.

81

Înregistrarea

Fiecare întreprindere, filială sau reprezentanţă trebuie să fie înregistrate oficial până la începerea activităţii lor economice.

Pentru înregistrare este necesar să fie prezentat Camerei Înregistrării de stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale un set de documente în original sau certificate la notar.

Investitorii străini trebuie să traducă toate documentele în limba de stat, ele trebuie să fie semnate de către toţi fondatorii şi semnăturile trebuie să fie autentificate la notar (în cazul în care semnăturile sunt autentificate peste hotarele republicii, ele trebuie să fie traduse şi legalizate). Licenţierea

Unele genuri de activităţi necesită licenţă. Genurile de activitate pentru care este necesară licenţa sunt stabilite de „Legea privind licenţierea unor genuri de activitate”. Investiţiile străine

„Legea cu privire la investiţii în activitatea de antreprenoriat” prevede că investiţiile străine pot fi create în formă de societăţi mixte şi întreprinderi cu participarea capitalului străin.

„Legea cu privire la investiţii în activitatea de antreprenoriat” defineşte societatea mixtă ca fiind o întreprindere creată în con-formitate cu legislaţia, al cărei capital statutar este format parţial din investiţii străine. Întreprinderile cu participarea capitalului străin sunt definite ca fiind întreprinderi a căror capital statutar este format în întregime din investiţii străine.

Procedurile de înregistrare, funcţionare şi lichidare a între-prinderilor cu capital străin sunt identice celor ale întreprinderilor autohtone.

82

Filiale şi agenţii

Întreprinderile nerezidente au dreptul să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe comerciale-economice.

Filialele întreprinderilor nerezidente capătă statut de între-prindere aparţinând integral investitorilor străini. Agenţiile întreprin-derilor nerezidente capătă statutul de companii ne-corporative şi nu au dreptul să desfăşoare activitate economică.

Întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să înfiinţeze filiale şi agenţii economice şi comerciale atât în interiorul, cât şi în afara Republicii Moldova. Filialele şi agenţiile economice create în Moldova de întreprinderile rezidente cu investiţii străine nu sunt considerate ca subiecte juridice. Statistici Conform datelor Registrului de Stat al întreprinderilor şi organizatiilor la data de 01.05.2008 figurează înregistrate 146 802 întreprinderi, dintre care:

- 67 733 întreprinderi individuale - 62 367 societăţi cu răspundere limitată - 4 986 societăţi pe acţiuni - 4 074 cooperative (cooperative de producţie, cooperative

de consum şi cooperative de întreprinzător) - 1 493 întreprinderi de stat şi municipale - 2 830 organizaţii necomerciale - 3 319 altele (societăţi în nume colectiv, societăţi în coman-

dita, întreprinderi de arendă, întreprinderi intergospodă-reşti, colhozuri, asociaţii de gospodării ţărăneşti şi alte întreprinderi)

83

Structura numărului de întreprinderi care figurează înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova,

conform formelor juridice de organizare

Numărul întreprinderilor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova în perioada ianuarie-aprilie a anilor 2005- 2008

luna ianuarie februarie martie aprilie Total a.2005 477 563 643 656 2339 a.2006 540 664 832 701 2737 a.2007 1119 1187 1193 919 4418 а.2008 1287 1178 980 874 4319

Evoluţia numărului de întreprinderi înregistrate în perioada

ianuarie-aprilie a anilor 2007-2008

84

6. Resurse umane 6.1. Forţa de muncă. Date statistice

Numărul populaţiei stabile a raionului Ungheni, înregistrat în ianuarie 2008 este de 117.200 persoane, din care 40.500 locuiesc în mediul urban şi respectiv 76.700 în mediul rural.

Numărul populaţiei stabile a raionului Ungheni înregistrat în ianuarie 2008

Populaţia în mediul urban ; 35%

Populaţia în mediul rural; 65%

Numărul mediu anual al lucrătorilor din industria productivă înregistra 1,4 mii persoane la un volum de producţie de 718,6 milioane lei.

În anul 2007 au fost înregistraţi 977 şomeri, din care 547 sunt de sex feminin.

Şomeri înregistraţi în anul 2007 în Ungheni

Persoane de sex feminin56%

Persoane de sex masculin

44%

Oraşul Ungheni are o populaţie de 32.000 locuitori, dintre care populaţia economic activă numără circa 62% din numărul total.

85

Cea mai mare parte a populaţiei activează în sfera neproductivă, în industrie fiind angajaţi circa 3.500 persoane, în sfera prestări servicii - circa 6.000 persoane.

Oraşul Ungheni este preponderent locuit de trei etnii de bază: moldoveni, ruşi, ucraineni; beloruşii, evreii şi alte naţionalităţi alcătuiesc circa 3% din totalul populaţiei.

Din numărul total al populaţiei regiunii, numărul persoanelor ce au vârsta mai mică de 15 ani reprezintă 23,9%. Populaţia cu vârsta aptă de muncă alcătuieşte o pondere de 61,8% din populaţia regiunii. Numărul populaţiei ce au depăşit vârsta aptă de muncă constituie 14,2%. Vârsta medie a populaţiei este de 34,3 ani. Localităţile rurale sunt locuite preponderent de moldoveni, iar ruşii, bulgarii şi ucrainenii locuiesc în localităţile urbane. 6.2. Relaţia de muncă. Codul muncii 6.2.1.Relaţia Angajat/Angajator

Relaţiile angajator/angajat sunt reglementate prin Codul Muncii şi Convenţia de muncă, care este adusă în discuţie între Guvern, Unirea Federaţiilor Profesionale şi Confederaţia Naţională a Patronatelor (uniune independentă a angajaţilor).

Codul Muncii a fost aprobat la 28 martie 2003, de către Parlament şi a intrat în vigoare la 1 octombrie 2003. 6.2.2. Sindicate

Sindicatele sunt reglementate de Legea Sindicatelor (Uniunilor profesionale). Generic, sindicatele sunt date de ramuri industriale; de asemenea există o Confederaţie a Uniunilor Comerciale Independente din Moldova. Nu este obligatoriu a fi membru într-un sindicat, dar reprezintă un grad mai ridicat de influenţă mai ales printre firmele mari sau de stat. Toate uniunile sindicale au statut de organism corporativ şi trebuie înregistrate.

Uniunile sindicale constituie o forţă de negociere conside-rabilă, fiind efectivă în mod particular mai ales în ceea ce priveşte

86

legislaţia salarială sau între alte drepturi pentru angajati. De asemenea, anual se încheie acorduri colective de muncă în diferite industrii sau niveluri ale companiilor. 6.3. Condiţii de muncă 6.3.1. Salarii

În anul 2008 s-au înregistrat următoarele valori ale salariului mediu net pe economie:

în perioada 01.01.2008 – 30.04.2008 salariul mediu lunar pe economie a înregistrat urmatoarele valori: - 2.328 lei salariul mediu lunar pe economie; - 1.816 lei la nivelul sectorului bugetar; - 2.601 lei in sectorul real.

În luna aprilie 2008 au fost înregistrate următoarele valori: - 2.462 lei salariul mediu lunar pe economie; - 1.874 lei la nivelul sectorului bugetar; - 2.771 lei in sectorul real.

Nivelul salariului mediu lunar înregistrat în anul 2007 în

raionului Ungheni este de 1.691,4 lei, cu 22,3% mai mare faţă de nivelul anului 2006 şi cu 18,1% mai putin decât media pe ţara.

Reglementările monetare cer ca salariile să fie plătite în monedă naţională, inclusiv pentru personalul străin. 6.3.2. Programul

Orarul standard de lucru săptămânal prevăzut în Codul Muncii este de 40 de ore pe săptămână, pentru 5 sau 6 zile lucrătoare, dar în general de luni până vineri. Orele suplimentare sunt acceptate în anumite cazuri, dar nu pot depăşi 120 de ore pe an, sau 240 pe an în cazuri excepţionale.

87

Orele suplimentare sunt în general plătite cu o rată de 150% până la un anumit număr de ore şi 200% peste acestea, măsura specifică pentru intreprinderile individuale. Orele lucrate în weekend sau pe perioada concediilor se compensează cu zile libere sau sunt plătite. 6.3.3. Concedii

Concediile plătite sunt stabilite la un minim de 28 zile calendaristice. În primul an de muncă, concediile plătite pot începe după 6 luni de pe perioada de angajare. Vacanţe scurte renumerate pot fi acordate cu ocazii speciale precum căsătoria, naşterea de copii, decesul rudelor, studiu, etc.

Perioade de boală şi maternitate sunt plătite din Bugetul Asigurărilor Sociale. 6.3.4. Şanse egale

Codul muncii stipulează că este inacceptabil refuzul muncii sau acordarea de preferinţe unor lucrători potenţial pe criterii precum sexul, naţionalitatea, limba, situaţia materială sau socială, religie sau alte caracteristici, cu excepţia cazurilor când condiţiile de muncă impun această discriminare.

Privilegii adiţionale pentru condiţiile de muncă, precum vacanţe sau limitarea programului suplimentar se acordă pentru femeile însărcinate sau pentru femeile cu copii, tineri sub 18 ani sau persoane cu dizabilităţi. 6.3.5. Sănătatea şi siguranţa

Angajatorii trebuie să asigure nivelul de siguranţă la locul de muncă, iar în cazul unui prejudiciu asupra sănătăţii vreunui angajat, societatea preia întreaga răspundere (inclusiv chestiuni legate de partea materială). Cei care lucrează în medii expuse pericolelor trebuie să fie echipaţi cu haine speciale, cizme sau orice altă protecţie pe care situaţia o impune.

88

6.3.6. Încetarea activităţii

Contractul de muncă între angajat şi angajator se încheie într-una din următoarele situaţii:

la cererea angajatului, cu notificare scrisă cu cel puţin două săptămâni, fără a fi nevoit să expună motivele plecării;

înainte de termen, prin comun acord a părţilor; la iniţiativa angajatorului, în anumite condiţii stipulate

de Codul Muncii (reorganizarea companiei, lipsa de calificare, neîndeplinirea sistematică a sarcinilor sau absenţa de la locul de muncă, etc.).

6.4. Sistemul de securitate socială 6.4.1. Acoperire

Contribuţia la sistemul asigurărilor dă angajatului dreptul la pensii, beneficii în caz de îmbolnăvire, sarcină sau creşterea copiilor, accidente profesionale sau îndemnizaţie de şomaj sau alte servicii sociale. 6.4.2. Contribuţii

Toţi angajaţii trebuie să contribuie la sistemul de asigurare socială astfel:

1. angajatorii contribuie cu o cotă de 26% din valoarea salariilor brute ale angajaţilor la Fondul de Securitate Socială;

2. angajaţii contribuie la Fondul de Securitate Socială cu o cotă de 3% din salariul brut, deductibilă de la taxele de impozit.

Sistemul de securitate socială acoperă angajaţii străini care au aplicat pentru sistem. Aceeasi regulă este şi în cazul fondurilor de pensii.

89

Asigurarea medicală Asigurarea medicală pentru cetăţenii străini sau apatrizii din

Republica Moldova este obligatorie. Aceasta este realizată în funcţie de tipul de permis de rezidenţă (temporar sau permanent) pe care îl deţin.

Sub legislaţia moldovenească, dacă acordurile inter-naţionale nu prevăd altfel, cetăţenii străini sau apatrizi care au rezidenţă permanentă în Republica Moldova este obligatorie ca şi cetăţenii ţării. Această categorie este garantată de poliţele de asigurare obligatorie ca şi cetăţenii ţării. Această categorie este garantată de poliţele de asigurare sunt emise pe perioada contractelor de muncă sub semnătură. 6.5. Angajaţi străini 6.5.1. Permisul de şedere

Toţi cetăţenii care vor sta mai mult de 90 de zile în Republica Moldova trebuie să se înregistreze în evidenţa autorităţilor locale cu scopul obţinerii certificatului de imigrare şi a permisului de rezidenţă (de şedere).

Cetăţenii stăini şi apatrizii care au intrat în Republica Moldova se pot stabili cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul ei numai după obţinerea adeverinţei de imigrant, eliberată de Biroul National Migraţiune. 6.5.2. Permisul de muncă

Cetăţenii străini şi apatrizii domiciliaţi în Republica Moldova au dreptul la muncă şi la protectia ei, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot fi desemnaţi în funcţii sau antrenaţi în activităţi pentru care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, se cere cetăţenia Republicii Moldova.

90

Permisul de muncă se obţine de la Biroul Naţional Migra-ţiune, şi este de două tipuri:

• permis de muncă cu termen fixat (se eliberează lucrătorilor imigranţi în modul stabilit de Guvern);

• permis de muncă cu termen permanent (se eliberează persoanelor imigranţilor care posedă specialităţi deosebit de solicitate în ţară, specialiştilor de calificare înaltă, invitaţi de Guvern la propunerea autorităţilor administra-ţiei publice centrale şi imigranţilor sosiţi în Republica Moldova în cadrul imigraţiei familiei).

91

7. Impozite şi taxe 7.1. Sistemul fiscal

Conform Codului Fiscal sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a principiilor, formelor şi metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora, prevăzute de prezentul cod, precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor.

Legile principale referitor la impozitarea întreprinderilor în Republica Moldova sunt Codul Fiscal şi Legea Bugetului. Alte legi care afectează impozitarea întreprinderilor sunt legate de legile cu privire la asigurările sociale şi asistenţă medicală. Impozitele de pe întreprinderi se percep la nivel de stat şi la nivel local. Sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat include:

impozitul pe venit; taxa pe valoarea adăugată; accizele; impozitul privat; taxa vamală; taxele rutiere.

Sistemul impozitelor şi taxelor locale include: impozitul pe bunurile imobiliare; taxele pentru resursele naturale; taxa pentru amenajarea teritoriului; taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii pe

teritoriul unităţii administrativ – teritoriale; taxa de plasare a publicităţii (reclamei); taxa de aplicare a simbolicii locale; taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de

deservire socială; taxa de piaţă; taxa pentru cazare;

92

taxa balneară; taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călă-

tori pe rutele municipale, orăşăneşti şi săteşti (comunale); taxa pentru parcare; taxa de la posesorii de cîini; taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră

care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale

Legile principale în privinţa impozitărilor în Republica Moldova sunt disponibile în limba engleză pe pagina web a Ministerului Finanţelor: http://www.fisc.md/ 7.2. Impozitul pe profit Cota de impozitare

Începând cu 1 ianuarie 2006, cota standard de impozitare a profitului este de 15%, pentru entitatea economica care operează printr-o locaţie permanentă în Republica Moldova. Legislaţia fiscală menţionează definirea conceptelor de „locaţie permanentă” şi „birou reprezentativ”, dar activităţile prestate de cele două organisme nu este clar definită, fiind necesară introducerea de noi amendamente.

Au dreptul la scutire integrală de plata impozitului pe venit pe un termen de trei perioade fiscale următorii agenţi economici:

- agenţii economici ai căror număr mediu anual de salariaţi nu depăşeşte 19 persoane şi suma anuală a veniturilor din vânzări, inclusiv a serviciilor prestate, nu depăşeşte suma de 3000000 de lei, indiferent de forma juridică de organizare şi genul de activitate;

- gospodăriile ţărăneşti (de fermier); - cooperativele agricole de prestări servicii, cu condiţia

lucrării (presţării) a cel puţin 75% din volumul total al producţiei (serviciilor) proprii către membrii săi/ a (de) cel puţin 75% din volumul total al producţiei procurate (serviciilor prestate) de cooperativă.

93

Imediat după expirarea termenului scutirii de plata impo-zitului pe venit pentru trei perioade fiscale, agenţii economici nominalizaţi au dreptul, în decurs de două perioade fiscale, şi o reducere de35% a cotelor impozitului pe venit.

Incheiem comparatia cu Moldova, tara infrăţită cu Romania prin istorie si cultură. Cota actuala de impozit pe profit de 15% s-a redus la 0% incepând cu 1 ianurie 2008, pentru profitul reinvestit. Mai mult, toate datoriile fiscale aferente companiilor, incluzând amenzile si penalitatile de intarziere aferente, acumulate pana la 1 ianuarie 2007 au fost anulate. 7.3. TVA-ul

TVA este achitată în buget conform volumului de producţie livrată sau servicii oferite, precum şi conform volulmului de producţie şi servicii importate.

Sunt stabilite următoarele procente a TVA: a) procent standard – 20% din costul produselor impor-

tate, serviciilor şi livrărilor, efectuate pe teritoriul R Moldova;

b) 8% - pentru pîine şi produse de panificaţie, lapte şi produse lactate;

c) 5% - pentru gaz natural; d) 0% - pentru tot exportul efectuat de pe teritoriul

Republica Moldova, produsele şi serviciile importate de către misiunile internaţionale conform tratatelor inter-naţionale.

Exportul de servicii, dacă locul livrării serviciilor este Republica Moldova, va fi supus TVA.

TVA pe importul de servicii nu este evidenţiată în darea de seamă lunară. Importul temporal în scopuri de prelucrare sau tranzit prin teritoriul Republicii Moldova , nu poate fi considerată ca bază pentru perceperea TVA.

TVA este plătit în buget lunar, până la ultima zi a lunii următoare perioadei de dare de seamă. În cazul importării, la trecerea hotarului vamal, iar când se importă servicii – la momentul achitării facturilor.

94

Subiecţii impunerii sunt persoanele fizice şi juridice înregistraţi ca contribuabili ai TVA şi persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri sau servicii considerate ca livrări impozabile 7.4. Accize Subiecţii impunerii sunt:

- persoanele juridice şi persoanele fizice care prelu-crează şi-sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;

- persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse acccizelor.

Accizelor sunt supuse circa 14 tipuri de mărfuri de consum cum ar fi cafeaua, caviarul, berea, vinul, şampania, alcoolul, articolele de tutun, produsele petroliere, parfumurile, autoturis-mele, aparatura electronică, articolele de giuvaiergerie.

Cotele accizelor se stabilesc: • În sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii; • Ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor.

7.5. Impozitarea individuală 7.5.1. Impozitul pe venit Conform Codului fiscal în venitul brut sunt incluse:

a) venit din actvitatea de antrepenoriat şi activitatea profe-sională;

b) plata pentru lucrul efectuat şi serviciile oferite; c) venit din arenda proprietăţii; d) venit din majoritatea capitalului în formă de dobîndă; e) royalty şi anuităţi; f) donaţii de stat şi alte venituri. Impozitul pe venit, pentru persoanele fizice, inclusiv

gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi întreprizătorii individuali, se determină în funcţie de nivelul venitului pentru care se aplică cote diferite, asftel:

95

- până la 16200 lei –cota de 8% - între 16200 - 21000 lei – cota de 13% - peste 21000 lei – cota de 20%. Pentru rezidenţi, în cazul persoanelor fizice, cu excepţia

întreprizătorilor individuali şi gospodăririlor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile impozabile obţinute de către acestea. 7.5.2. Venituri exceptate la taxe Sursele de venituri exceptate la plata taxelor pe venit sunt:

beneficiile date de contractele de asigurări; compensare pentru pagube legate de sănătate sau alte

compensaţii de sănătate pe baza contractelor de asigu-rare medicală;

pensie alimentară; burse şcolare; dobânzi de la depozitele bancare la Băncile moldove-

neşti până în 2010; venituri de personal de la anumite organizaţii internaţio-

nale; câştigurile de la loterie; patrimonii primate ca donaţii sau moştenire; compensaţii pentru daune morale; câştiguri de la jocuri de noroc; căştiguri din campanii promoţionale a căror valoare nu

depăşeşte 450 MLD (34U SD). 7.5.3. Non-rezidenţi Pentru nerezidenţi se reţine impozit din:

royalty – 15%; primele pe baza contractelor se asigurare sau reasigu-

rare, încheiate în Republica Moldova – 10 %; alte venituri – 10 %

Nu se impozitează până la 1 ianuarie 2015 dobânzile persoanelor fizice şi juridice rezidente de la hârtiile de voaloare de stat.

96

Firme cu capital de stat din Ungheni

1. I.S. PENTRU SILVICULTURA SILVA-CENTRU 2. PORTUL FLUVIAL UNGHENI I.S. 3. COMISARIATUL DE POLITIE UNGHENI 4. DIRECTIA SITUATII EXCEPTIONALE UNGHENI 5 SECTIA DE PAZA UNGHENI 6 BIROUL VAMAL UNGHENI 7 AGENTIA FORTA DE MUNCA UNGHENI 8 CENTRUL MILITAR UNGHENI 9 DIVIZION DE ARTILERIE 10 INSPECTORATUL FISCAL UNGHENI 11 INSPECTORATUL R-AL SEMINTE UNGHENI 12 DIRECTIA STATISTICA UNGHENI 13 CENTRUL MEDICINA PREVENTIVA UNGHENI 14 OFICIUL DE EXECUTARE UNGHENI 15 ASOC.INTER.DE PROD.REP.EX 16 ROMAN FIRMA INTR.COMERT 17 DIR.SANA.PUBLICA JUD.UNG. 18 DIR.FIN.A CONS.RAION.UNGH 19 SERVI.SANI.VETERI.R-L UNG 20 DIR.GENE.INVATAMI.UNG 21 APA-CANAL DIR.PROD.IS 22 SILVICULTURA IS 23 COLEGIUL AGROINDU.UNGHENI 24 AGENTIA ECOLOGICA UNGHENI 25 DIR.GENERA.ASISTA.SOCIALA 26 PROTECTIA PLANTELOR 27 FOND.LOC.DE SUST.SOC.POP 28 DIR.GENER.RAIONALĂ.AGRICUL.şi ALIMENTAŢIE

UNG 29 COLEGIUL DE MEDICINA UNGHENI 30 SECTIA RAIONALA DE POLIT. 31 INSPECTIA AFAC.CORECTION.

97

32 PUNCTUL DE TUTUN 33 ANGRO BAZA DE COMERT 34 DIR.GEN.TERI.UNG.COM.CRIM 35 ZONA ECONOMICA LIBERA UNGHENI-BUSINESS 36 JUDECATORIA UNGHENI 37 FILIAL FCI MOLDOVA-APARAT 38 DIR.DEP.CONTROL REVIZIE 39 DIREC.TINERET SPORT TUR. 40 SCOALA DE TIP-INTERNAT UNGHENI 41 I.S. FLORA-SERA 42 DIR.CONSTR.CAP.EXECUT.UNG 43 RETELELOR TERMICE IS

98

Firme cu capital mixt din Ungheni

1 2 I.M. MOLDABELA S.R.L. 3 I.M. SHIRT COMPANY S.R.L. 4 I.M. PRO STYLE S.R.L. 5 I.M. UNGHENI-VIN S.A. 6 I.M. UNOR-GAZ S.R.L. 7 I.M. SIMEX-UNGHENI S.R.L. 8 I.M. CHAUMAX S.R.L. 9 I.M. VAMUNEX S.R.L. 10 I.M. UNEXTRANS S.R.L. 11 I.M. MATER MARIAE S.R.L. 12 I.M. CALILEN-COM S.R.L. 13 I.M. BUSINESS TO BUSINESS S.R.L. 14 I.M. BIELPLAST S.R.L. 15 I.M. TERRA NOVA S.R.L. 16 I.M. UNCORIM S.R.L. 17 I.M. EUROSPED-MD S.R.L. 18 I.M. ANTEPRIMA S.R.L. 19 I.M. WOODIMPEX S.R.L. 20 I.M. AVENSA CONSULTING S.R.L. 21 I.M. MEDEZANO S.R.L. 22 I.M. DESIGN & STYLE S.R.L. 23 I.M. AGOSTINO VALIER S.R.L. 24 I.M. MACRO COOPER S.R.L. 25 I.M. LAURENTIUM S.R.L. 26 I.M. DIMSANET S.R.L. 27 I.M. EZRACOM GRUP S.R.L. 28 I.M. ROMOPLAST S.R.L. 29 I.M. WESTMINSTER INVESTMENT

CONSULTANTS S.R.L. 30 I.M. AXIOM COMPANY S.R.L. 31 I.M. NATUROEL S.R.L 32 UNIAS IM SRL

99

Firme cu capital privat din Ungheni

1 SRL “Viralion” 2 SRL “Feodora” 3 SRL “Versatrai” 4 SRL “Rincor-Prim” 5 SRL “Dentiţa-Farm” 6 SRL “Elcatras” 7 SRL “BNV” 8 ÎI „ Scutaru Sergiu” 9 SRL “Magirus” 10 ÎI „Nadejda Grosu” 11 SRL “Aledex-Info” 12 ÎI „Caras Tatiana” 13 ÎI „Rada-Ceremuş” 14 SRL “Agrocomvest” 15 SRL “Utena” 16 SRL “Avecom-Net” 17 ÎI „Langa Mariana” 18 SRL „Elenget”

100

Date post:	04-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	alamushkei2811
View:	58 times
Download:	3 times

Ghid-investitor-Ungheni

Documents