Ghid drept penal Ghid anticorupţie pentru cetăţeni

Corupţia costă. Costul corupţiei îl plăteşte fiecare dintre noi.

Din ultimul sondaj asupra corupţiei în România realizat de Banca Mondială a rezultat că

11% din veniturile familiilor cu un nivel de trai scăzut şi 5% din veniturile familiilor cu un nivel

mediu de trai sunt costuri directe pentru corupţie. Aceste costuri se concretizează în “atenţii”,

“şpăgi”, “cadouri”. Practic, dintr-un venit de 3 000 000 lei pe lună dumneavoastră plătiţi pentru

corupţie 330 000 lei.

Din taxele şi impozitele ce vă sunt reţinute din salarii şi alte venituri, dumneavoastră ca

cetăţeni, finanţaţi cea mai mare parte a serviciilor publice (Ex: servicii medicale, admininstrative

etc). Din cauza corupţiei sunteţi deseori obligaţi să plătiţi din nou un serviciu deja achitat.

Conform aceluiaşi sondaj al Băncii Mondiale, un procent de 38,5% din populaţia cu venituri mici

şi medii, deşi plăteşte asigurări sociale, nu solicită asistenţă medicală atunci când are nevoie

pentru că este în imposibilitatea de a achita plăţile „neoficiale” adiacente.

La un nivel superior corupţia determină o alocare a resurselor după interese private în

defavoarea interesului dumneavoastră general, ceea ce are drept consecinţă servicii publice de

proastă calitate şi ineficiente care ne afecteză pe toţi printr'o investiţie mai mare de timp şi bani.

Corupţia are efecte de tip domino, deoarece se multiplică pe masură ce se desfăsoară,

generând un efect de cerc vicios, în sensul că mai multă corupţie antrenează şi mai multă

corupţie, astfel încât orice încercare de a antrena o mişcare în sens contrar devine extrem de

anevoioasă. Din acest motiv, este nevoie de eforturi majore din partea întregii societăţi, şi mai

ales necesită acţiuni preventive, mai degrabă decât curative.

Scopul acestui ghid oferit de Cabinet de Avocat Coltuc este să popularizeze şi să

încurajeze folosirea activă de către dumneavoastră, cetăţenii, a instrumentelor şi a mijloacelor

legitime de contracarare a coruptiei la nivel instituţional.

Există legislaţie, există instrumente şi există mijloace care vă stau la dispoziţie pentru a

lupta împotriva corupţiei. Acest ghid vi le face cunoscute.

Deşi obligaţia de bună guvernare se află în 'curtea' statului, interesul unei bune guvernări

se va afla întotdeauna în 'terenul' dumneavoatră ca şi cetăţeni.

O reacţie eficientă împotriva corupţiei presupune atît o implicare în activitatea de

educaţie şi prevenire, cât mai ales implicarea în combaterea şi sancţionarea ei.

Considerăm că prevenirea faptelor de coruptie şi educaţia în spiritul unei atitudini publice

anticorupţie se realizează prin:

Consultarea declaraţiilor de avere ale demnitarilor, funcţionarilor publici şi ale

magistratilor, a declaratiilor de interese şi de incompatibilitate ale acestora, a băncilor de date

existente, utilizarea legii accesului la informatii de interes public;

Promovarea de iniţiative legislative adecvate şi adaptate acelor sectoare care s-au dovedit

generatoare de corupţie;

Presiune asupra organismelor anticorupţie de la nivel institutional şi monitorizarea

performanţelor acestora;

Reducerea toleranţei faţă de mica corupţie, percepută de opinia publică drept o dovadă de

bună creştere şi recunoştinţă faţă de funcţionarul care îndeplineşte un act conform atribuţiilor

sale;

Mediatizarea cazurilor de corupţie şi după caz a sancţiunilor aplicate.

Dacă în ceea ce priveşte activitatea de prevenire a corupţiei şi educaţie un rol important

au societatea civilă şi mass media în ceea ce priveşte combaterea şi sancţionarea faptelor de

coruptie este de datoria dumneavoastră, ca cetăţeni, să sprijiniţi organele cu atribuţii în acest

domeniu prin:

Implicarea activă în procesul de descoperire a faptelor de corupţie facilitând astfel

cercetarea şi judecarea acestora;

Comunicarea organelor de urmărire penală, cu promptitudine, a oricăror indicii

referitoare la fapte de corupţie;

Sesizarea organelor competente pentru efectuarea urmăririi penale în cazul faptelor de

corupţie prin depunerea de plângeri penale sau denunţuri astfel încât celor vinovaţi să li se aplice

sancţiunile prevăzute de lege.

Legea este de partea dumneavoastră. Informaţiile referitoare la faptele de corupţie sunt şi

rămân publice neputând fi acoperite de “umbrela” secretului de serviciu.

Mai mult, în calitate de martor identitatea dumneavoastră poate fi protejată de către

organele de urmărire penală în cazul în care planează vreun pericol asupra dumneavoastră sau a

celor apropiaţi.

Lucrurile nu se pot îmbunătăţi până când dumneavoastră, cetăţenii, nu vă veţi implica

activ în exercitarea constantă şi chiar agresivă a drepturilor cetăţeneşti ca răspuns la abuzurile de

care vă loviţi în diverse instituţii.

Doar o astfel de atitudine poate creea premisele unei reduceri a corupţiei şi poate

contribui la îmbunătăţirea funcţionării serviciilor publice.

3. CE ESTE ŞI CE NU ESTE CORUPŢIE

3.1 Ce este coruptia?

Definiţie:

Corupţia, în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredinţate, fie în sectorul

public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.

Orice act al unei instituţii sau autorităţi care are drept consecinţă provocarea unei daune

interesului public, în scopul de a promova un interes/profit personal sau de grup poate fi calificat

drept 'corupt'.

Nu este însă obligatoriu să exite un prejudiciu (concret sau material) al interesului public

pentru a putea identifica o faptă de corupţie.

Exemplu:

Să presupunem că o primărie organizează coform procedurilor de achiziţii publice o

licitaţie de lucrări pentru asfaltarea unei străzi. Compania X participantă la licitaţie oferă o sumă

de bani, unuia/unora dintre membrii comisiei de evaluare, sumă care este acceptată. Dacă după

deschiderea ofertelor:

- oferta companiei X este inferioară ca şi raport calitate/preţ altei oferte şi totuşi

primeşte lucrarea suntem în prezenţa unui fapt de corupţie

- oferta companiei X este cea mai bună sub aspect calitate preţ şi primeşte

lucrarea suntem tot în prezenţa unui fapt de corupţie

sau

Vi se solicită o sumă de bani de către un funcţionar pentru eliberarea unei

adverinţe/certificat pe care era obligat de atribuţiile funcţiei sale să v-o elibereze. Şi aceasta este

o faptă de corupţie.

Rezumând putem spune că ne aflăm în faţa unui fapt de corupţie atâta timp cât un

funcţionar sau oficial (ales sau numit), profitând de poziţia sa, obţine alte beneficii personale în

afara celor la care este îndreptăţit prin lege(salariu).

Acestă definire largă a corupţiei este reflectată în legislaţia românească în sens restrâns,

prin definirea anumitor infracţiuni distincte care se încadrează în termenul generic de corupţie,

precum: darea şi luarea de mită, traficul de influenţă, primirea de foloase necuvenite etc.

3.2 Ce nu este corupţia

Deşi exită anumite fapte care vă pot produce uneori prejudicii importante făcute de

funcţionari sau oficiali ai diverselor instituţii publice în cadrul sau prin depaşirea atribuţiilor lor

de serviciu, ele nu pot şi nu trebuie catalogate drept “corupţie”, dacă intenţia funţionarului nu a

fost de a obţine un avantaj sau profit pentru el sau pentru altul.

Exemple de astfel de fapte prin care se încalcă legile ori drepturile dumneavoastră sunt:

abuzul administrativ, eroarea, depăşirea competenţei, neglijenţa.

Exemple:

- Refuzul unui funcţionar de a vă elibra o autorizaţie de construcţie în situaţia în care aţi

îndeplinit cerinţele legale şi aţi depus documentaţia completă este un abuz şi nu o faptă de

corupţie.

- Reţinerea unei persoane de către poliţie peste termenul de 24 ore sau menţinerea în stare

de arest după expirarea mandatului au natura de abuzuri şi nu de fapte de corupţie.

- Dacă pe extrasul de carte funciară obţinut de la judecătorie în vederea vânzării unui

teren sau clădiri apar alte dimensiuni decât cele reale ale suprafeţei sau apar alte vecinătăţi

suntem în prezenţa unei erori şi nu a unui fapt de corupţie.

- Dacă un funcţionar al Registrului Comerţului ale cărei atribuţii sunt de a primi şi

înregistra în Registru anumite menţiuni ale unui agent economic, califică natura juridică a

respectivelor menţiuni şi decide asupra înregistrării suntem în situaţia unei depaşiri de

competenţă şi nu a unui fapt de corupţie.

- Dacă funcţionara de la registratura unei instituţii vă primeşte petiţia sau cererea dar uită

să vă dea număr de înregistrare suntem în situaţia unei neglijenţe şi nu a unui fapt de corupţie.

Pentru repararea prejudiilor cauzate de astfel de fapte calea care trebuie urmată este fie

cea a reclamaţiei/contestaţiei administrative iar în caz de nesoluţionare favorabilă calea instanţei

de judecată în cadrul unui proces în contencios adminstrativ fie direct calea instanţei civile.

Faptele de natura celor mai sus menţionate reprezintă în acelaşi timp şi o proastă

administrare. Printr-o decizie a Parlamentului European, referitoare la procedura Mediatorului

European (în sistemul instituţional românesc echivalentul Madiatorului European este Avocatul

Poporului) au fost evideţiate şapte cauze posibile ale unei proaste administrări:

lipsa de transparenţă, întârziere nejustificată, discriminare, abuz (în serviciu),

nerespectarea procedurilor , eroarea legala/judiciară, neglijenţa în serviciu (proastă funcţionare

ori incompetenţă),

Astfel de fapte nu sunt corupţie şi în general un act de proastă administrare nu trebuie

considerat drept corupţie. Este important însă de reţinut că astfel de acte pot fi generate sau pot

genera fapte de corupţie, dacă în spatele unei aparente “proaste administrări” se află un mobil

(sume de bani, foloase, influenţă etc).

3.3 Cadrul legislativ

În contextul interesului din ce în ce mai mare acordat chestiunilor relative la corupţie pe

plan mondial şi datorită preocupării autorităţilor române de îndeplinire a criteriilor de aderare în

perspectiva largirii Uniunii Europene prin admiterea de noi membri, legislaţia naţională privind

corupţia a fost seminificativ modificată şi completată în ultimii ani.

În ciuda problemelor şi deficienţelor de aplicare a legilor există un cadru relativ

funcţional care permite în mod specific sesizarea, urmărirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Legislaţia relavantă în ceea ce priveşte faptele de corupţie e cuprinsă în

următoarele reglementări :

Legea 140/1996 Codul Penal al României, cu completarile ulteriopare, Art. 254 – 258

Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi ţn mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea

corupţiei modificată şi completată de OUG 40/2003

Legea 503/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 43/2002, privind

Parchetul National Anticorupţie

Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţia de interes public

Legea 682/2002 privind protecţia martorului.

Pe site-ul Asociaţiei Române pentru Transparenţă la adresa: www.transparency.org.ro

puteţi găsi o prezentare detaliată a legislaţiei anticorupţie. Sunt prezentate pe de-o parte

normele generale interne şi convenţiile internaţionale în care este abordată chestiunea corupţiei

iar pe de altă parte legile de funcţionare ale instituţiilor cu atribuţii de control (PNA) şi

legile speciale ale unor autorităţi publice.

3.4 Tipuri de fapte definite ca infracţuni de corupţie

În cadrul acestui subcapitol sunt prezentate prin exemple câteva dintre faptele definite de

lege fapte de corupţie.

3.4.1 Luarea/darea de mită (Codul Penal, art. 254 şi 255):

Luarea de mită (art.254 Cod Penal) este fapta funcţionarului care pretinde ori primeşte

bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o

respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la

îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

Darea de mită (art.255 Cod Penal) este aceeaşi faptă privită în oglindă şi este reprezentată

de promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui funcţionar de către o persoană

pentru satisfacerea nelegală a unui interes.

Aceasta sunt unele dintre cele mai “populare” forme de corupţie existente în societate. În

cadrul acestor infracţiuni sunt oferiţi şi primiţi bani, obiecte sau alte “stimulente” pentru

realizarea, urgentarea sau simplificarea unor acte, proceduri etc

Exemple:

Cetăţeanul care la intrarea ţară, înmânează funcţionarului vamal paşaportul cu 20$ în el

pentru a se asigura că acesta va sări peste eventuala verificare a bagajelor săvârşeşte o faptă de

corupţie prin dare de mită.

Dacă funcţionarul vamal acceptă respectiva bancnotă se realizează o faptă de corupţie

prin luare de mită.

Acelaşi tip de corupţie se realizează şi în cazul în care agentul de circulaţie nu încheie

proces verbal pentru sancţionarea unui şofer contravenient şi acceptă de la acesta o sumă de bani.

3.4.2 Primirea de foloase necuvenite (Codul Penal, art. 256):

Primirea de foloase necuvenite este definită drept primirea de cãtre un funcţionar, direct

sau indirect, de bani ori alte foloase, dupã ce a îndeplinit un act, în virtutea funcşiei sale şi la care

era obligat în temeiul acesteia.

Aceasta este infracţiunea prin care se sancţioneză aşa numitele “atenţii”: cadouri, sacoşe

cu diverse produse, plicuri cu bani strecurate printre foi etc.

Dacă un funcţionar constată îndeplinirea condiţiilor legale şi acordă corect un aviz de

mediu pentru o construcţie acceptând apoi o sumă de bani sau un cadou drept “ mulţumire”, el se

face vinovat de corupţie prin primirea de foloase necuvenite.

3.4.3. Traficul de influenţã - (Codul Penal, art. 257 şi Legea 161/2003, art. 6¹):

Aceasta este infracţiunea prin care se pretind bani sau alte foloase de la o persoană fizică

sau juridică de către o altă persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţã

asupra unui funcţionar pentru a-l determina sã facã ori sã nu facã un act ce intrã în atribuţiile sale

de serviciu.

Infracţiunea de trafic de influenţă există chiar daca persoana în cauza nu are în realitate

influenţa pe care o pretinde. Infracţiunea se socoteşte savarşită în momentul în care persoana

care pretinde că are sau chiar are influenţî primeşte sau pretinde bani, influenţă sau alte foloase,

sau acceptă promisiuni, daruri în scopul declarat de a determina un anume comportament

profesional din partea funcţionarului.

Exemplu:

Fapta unui avocat care pretinde de la clientul său o sumă de bani sugerând că o va da

judecătorului sau după caz procurorului pentru a le cîştiga bunăvoinţa este o faptă de corupţie

prin trafic de influenţă. Nu are nici o importanţă dacă aceşti bani vor fi daţi mai departe sau vor fi

păstraţi de respectivul avocat.

Legislaţia prevede că banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul

infracţiunilor menţionate în acest capitol se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, făptuitorul (în

cazul în care este condamnat) este obligat la plata echivalentului lor în bani.

3.4.4 Infracţiuni asimilate celor de corupţie:

Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, a

introdus sancţionarea unor fapte din sfera economică, fapte anterior neincriminate şi care se

constituiau în portiţe de generare a corupţiei:

Sunt astfel sancţionate:

a) stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate a bunurilor aparţinând statului în cadrul

procedurilor de privatizare;

b) acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii;

c) utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost

acordate;

d) influenţarea operaţiunilor economice ale unui agent economic de către cel ce are

sarcina de a-l supraveghea, de a-l controla sau de a-l lichida;

e) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu functţia,

atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii

financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuşiei sau însărcinării

sale;

f) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate

publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.

Art. 33 din Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate precizează un

principiu important conform căruia nu pot fi clasificate ca secrete de serviciu acele informatii

destinate să:

asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal,

pentru favorizarea şi acoperirea: eludării legii, obstrucţionarea justiţia

Practic, dacă veţi hotărî să sesizaţi săvârşirea unei fapte de corupţie şi veţi dori să adunaţi

probe, informaţiile în legatură cu acea faptă nu vor putea fi ascunse sub umbrela de “documente

secrete”, pentru că în această situaţie, chiar şi documentele clasificate devin de interes public.

3.4.5 Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale comunităţilor europene, în

legătură cu infracţiunile de corupţie:

Legea 78/2000 a introdus de asemenea serie de prevederi relative la fondurile

Uniunii Europene.

Astfel sunt sancţionate special ca fapte de corupţie, falsul şi uzul de fals prin care se obţin

pe nedrept fonduri europene precum şi fraudarea acestor fonduri chiar în cazul în care ele au fost

obţinute în mod legal. Dată fiind importanţa acestor fonduri pentru economia naţională şi

necesitatea unei bune şi corecte absorbţii a lor este sancţionată şi fraudarea din culpă (greşeală,

neatenţie) a acestor fonduri.

3.4.6 Alte categorii de situaţii care pot genera de corupţie

Conflictul de interese:

Rolul reglementării conflictului de interese este de a preveni situaţiile în care funcţionari

publici sau demnitari ar fi înclinaţi în mod natural să slujească în primul rând sau predominant

interesul personal, datorită existenîei unei împrejurări care le-ar aduce acestora, rudelor,

prietenilor sau asociatilor lor un anumit avantaj. Aceste situaţii includ şi împrejurările în care

existenţa unor obligaţii ale funcţionarilor sau demnitarilor faţă de orice terţ ar putea afecta

imparţialitatea deciziilor sale. Aşadar, importanţa lor este data de faptul că simpla lor existenţă

prezintă un potenţial pericol de corupţie.

Conform art. 70 din Legea 161/2003, "prin conflict de interese se înţelege situaţia în care

persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură

patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin

potrivit Constituţiei şi altor acte normative."

În cadrul legii sunt definite situaţiile în care membrii guvernului, aleşii locali sau

funcţionarii publici se află în conflict de interese.

Sunt introduse anumite interdicţii şi incompatibilităţi instituite pentru a se evita sau a se

reduce riscul de conflict de interese între atribuţiile unei persoane. Desigur, incompatibilităţile şi

interdicţiile nu pot acoperi toate situaţiile posibile.

Important!

Interdicţiile şi incompatibilităţile sunt expres prevăzute de lege şi trebuie să fie

interpretate foarte strict. Doar acele situaţii specifice şi nu altele sunt interdicţii, respectiv

incompatibilităţi. Conflictul de interese poate să apară şi în formă „personală”, în sensul că un

funcţionar poate avea competenţa legală de a realiza un anumit act dar datorită unei

situaţii/circumstanţe personale nu poate fi obiectiv. În această situaţie, el trebuie să invoce

conflictul de interese şi să se abţină/retragă de la realizarea respectivului act.

Exemplu:

Dacă fiul primarului localităţii X este acţionarul principal al unei firme de construcţii,

primarul se va afla în conflict de interese în cazul în care respectivei firme primăria îi va acorda

un contract pentru o anumită lucrare. Un astfel de contract de execuţie este expres interzis de

lege. Avem deci interdicţia pentru un ales local, soţ/soţie şi rude până la gradul al II-lea care au

poziţii cu autoritate de decizie într-o societatea comercială de a încheia contracte cu autoritatea

publică din care face parte alesul local.

Când însă un membru al unei comisii de evaluare dintr-o unitatea a administraţiei publice

are o legătură de natură patrimonială cu una dintre persoanele ofertante în cadrul unei licitaţii

(este furnizor sau client pentru o firmă a sa sau este firma la care a contractat construirea propriei

sale case etc) ne aflăm în situaţia unui conflict de interese personal.

Mecanisme de plângere judiciară împotriva corupţiei:

Instituţii cu competenţă directă şi modul de sesizare:

4.1.1 Inspectoratul General al Poliţiei - Direcţia Poliţiei Economico-Financiare

Atribuţii:

Verifică şi completează informaţiile pe care le deţin în urma plângerilor, denunţurilor sau

sesizărilor din oficiu, în vederea constituirii probelor dosarului de urmărire penală;

Organizează acţiuni de flagrant împreună cu procurorul pentru a prinde persoanele care

comit fapte de corupţie;

Efectuează acte de cercetare penală: audiază părţile vătămate, învinuiţii şi martorii, adună

probe;

Adoptă măsuri procedurale: dispun, dacă e cazul, măsuri de privare de libertate

(reţinerea, care nu poate depaşi 24 de ore) sau înaintează instanţei cerere de arestare preventivă.

Mod de sesizare:

Plângerea penală:

Poate fi făcută numai de către victima unei infracţiuni de corupţie care a suferit un

prejudiciu;

Conţine numele, prenumele, calitatea şi domiciliul victimei, descrierea faptei care

formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut, şi a mijloacelor de

probă;

Poate fi făcută atât în scris, cât şi oral (situaţie în care plângerea se consemnează într-un

proces verbal de către organul care o primeşte);

Poate fi făcută personal sau prin mandatar cu procură notarială ataşată plângerii;

Trebuie semnată de persoana care depune plângerea;

Nu sunteţi obligaţi de lege să depuneţi plângere penală dacă sunteţi victima unui fapt de

corupţie, însă în lipsa plângerii dreptul dumneavoastră nu poate fi realizat şi nici prejudiciul

recuperat.

Denunţul:

Poate fi făcut de către orice persoană fizică sau juridică care are cunoştinţă despre

săvârşirea unei fapte de corupţie şi care nu este implicată în nici un fel;

Conţine numele, prenumele, calitatea şi domiciliul victimei, descrierea faptei care

formează obiectul denunţului, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut şi a mijloacelor de

probă;

Poate fi făcut atât în scris cât şi oral (situaţie în care se consemnează într-un proces verbal

de catre organul care o primeşte);

Poate fi făcut personal sau prin mandatar cu procura notarială ataşată plângerii;

Nu este obligatoriu decât pentru persoanele cu atribuţii de control care trebuie să

înştiinţeze organul de umărire penală de săvârşirea faptei de corupţie;

Nu trebuie sa fie semnat de denunţător;

Făptuitorul nu se pedepseşte dacă se autodenuntă mai înainte ca organele de urmărire

penală să fi fost sesizate sau să fi aflat de săvârşirea faptei respective.

DNA

Direcția Națională Anticorupție (DNA) este o structură de parchet specializată

în combaterea corupției mari și medii. Este creată ca un instrument necesar în descoperirea,

investigarea și aducerea în fața instanței a cazurilor de corupție medie și mare. Prin activitatea

sa, contribuie la reducerea corupției, în sprijinul unei societăți democratice apropiate de valorile

europene.

DNA, ca structură având

competențe clar definite pe zona de

combatere a corupției mari și medii, a fost

creată după un model adoptat de mai multe

state europene – Spania, Norvegia, Belgia,

Croația.

De ce a fost necesară constituirea

unei structuri specializate de parchet doar pentru combaterea a corupției la nivel înalt și mediu,

atâta timp cât corupția mică, sau mai bine spus, corupția de zi cu zi, „corupția de ghișeu” este un

fenomen pe care cetățenii îl resimt în mod mult mai direct?

Răspunsul este următorul: corupția la toate nivelurile este alimentată atunci când

persoane corupte care dețin anumite pârghii de putere au sentimentul că sunt deasupra legii, că

sunt intangibile și că societatea nu dispune de mijloace suficient de eficace pentru a le dovedi

activitățile infracționale și a le trage la răspundere. Pentru a combate eficient acest tip de

criminalitate, care face parte din categoria criminalității „gulerelor albe” este nevoie de o

instituție specializată, independentă și dotată cu resurse corespunzătoare. Rezultatele concrete ale

instituției specializate în combaterea corupției la nivel înalt sunt menite să descurajeze corupția

la toate nivelurile.

DNA este o entitate independentă în raport cu instanțele judecătorești, cu parchetele de

pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice.

Dosarele anticoruptie din ultimii 25 ani

Dosarul "Voicu" – Catalin Voicu

Dosar finalizat in 1898 zile de la inceperea urmaririi penale

Senatorul PSD Catalin Voicu este acuzat ca ar fi primit sume de ordinul sutelor de mii de

euro de la oamenii de afaceri Costel Casuneanu si Marius Locic, pentru a interveni pe langa

judecatori si politisti spre a obtine decizii favorabile in dosarele in care acestia erau implicati (un

litigiu dintre firma de constructii PA&CO si CNADNR, respectiv un dosar penal pentru

inselaciune).

Potrivit procurorilor DNA, "in anul 2009, inculpatul Catalin Voicu a pretins de la

inculpatul Costel Casuneanu in mod repetat, la diferite intervale de timp, sume de bani,

totalizand 260.000 euro, din care a primit suma de 200.000 euro, promitand ca in schimb va

interveni pe langa magistratii Sectiei Contencios administrativ si fiscal din cadrul Inaltei Curti de

Casatie si Justitie investiti cu solutionarea unui dosar avand ca obiect litigiul dintre SC PA&CO

International SRL Bacau si C.N.A.D.N.R. si-i va determina pe acestia sa adopte o solutie

favorabila societatii comerciale la care Costel Casuneanu era asociat."

Banii ar fi ajuns la judecatorul Florin Costiniu, care l-ar fi ajutat pe Voicu sa intervina pe

langa magistratii Sectiei Contencios administrativ si fiscal din cadrul Inaltei Curti de Casatie si

Justitie in sprijinul companiei lui Casuneanu.

Anchetatorii mai spun ca, in perioada august-octombrie 2009, "inculpatul Catalin Voicu a

pretins si primit de la inculpatul Marius Locic suma de 119.000 RON promitandu-i ca in schimb

va interveni pe langa politisti din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti

si-i va determina sa nu dispuna masura preventiva a retinerii impotriva inculpatului Marius

Locic, ci sa propuna solutia de neurmarire penala, intr-un dosar in care Marius Locic era cercetat

pentru inselaciune de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti." Locic i-ar mai fi promis lui

Voicu si publicarea gratuita, in cotidianul "Interesul Public", a unor articole cu continut electoral.

Pentru a-si ascunde faptele, cei doi ar fi intocmit documente justificative (contract de

asistenta juridica, ordin de plata, factura fiscala) fictive. Mai mult, Marius Locic i-ar fi

determinat pe trei dintre angajatii Locic Imobiliare SRL sa inregistreze in evidenta contabila a

firmei documente comerciale, financiar contabile si bancare cu continut nereal.

Urmarirea penala in dosar a inceput in 10 decembrie 2009, iar jumatate de an mai tarziu,

pe 21 mai 2010, cei patru inculpati au fost trimisi in judecata.

Alti inculpati in dosar:

- Florin Costiniu, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, fost presedinte al Sectiei civile

si de proprietate intelectuala din cadrul ICCJ, pentru complicitate la trafic de influenta;

- Costel Casuneanu, asociat la SC PA&CO International SRL Bacau, pentru cumparare de

influenta, in forma continuata;

- Marius Locic, administrator al SC Locic Imobiliare SRL, pentru cumparare de influenta, fals

in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la

infractiunea de fals intelectual la legea contabilitatii in legatura cu fapte de coruptie, toate in

forma continuata.

Masuri asiguratorii luate in dosar:

- In 11 decembrie 2009, procurorii au dispus interdictia parasirii localitatii pentru o perioada de

30 de zile pe numele lui Catalin Voicu.

- In 9 martie 2010, procurorul sef al DNA a inaintat ministrului Justitiei solicitarea de a sesiza

Senatul, pentru a cere, in conformitate cu prevederile Constitutiei, incuviintarea arestarii

senatorului Catalin Voicu. Dupa ce solicitarea a fost aprobata de senatori, DNA a solicitat ICCJ

arestarea lui Voicu, pe 26 martie 2010. In 30 martie 2010, instanta suprema a aprobat arestarea

preventiva alui Catalin Voicu.

- In 4 mai 2010, procurorii au dispus instituirea inscriptiei ipotecare asupra unui imobil

proprietate a inculpatului Marius Locic situat in Bucuresti.

- In 6 mai 2010, procurorii au dispus instituirea popririi asupra sumei de 200.000 euro apartinand

inculpatului Costel Casuneanu.

Pozitia acuzatului: "Sunt nevinovat, nu am făcut nimic din ce îmi impută DNA pe baza unor

simple supoziţii."

Sentinte pronuntate:

1 iunie 2012 - Catalin Voicu a fost condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare pentru

trafic de influenta. Din pedeapsa se deduce perioada de arest preventiv. Omul de afaceri Costel

Casuneanu a fost condamnat la patru ani de inchisoare, cu suspendare, pentru cumparare de

influenta. Fostul judecator al ICCJ Florin Costiniu a fost condamnat la trei ani de inchisoare, cu

suspendare, pentru complicitate la trafic de influenta. Marius Locic a fost condamnat la patru ani

de inchisoare, cu executare. Si aici se va deduce perioada de arest preventiv. Sentintele nu sunt

definitive si au fost atacate cu recurs.

22 aprilie 2013 - DECIZIA DEFINITIVA: Fostul senator PSD Catalin Voicu a fost

condamnat definitiv si irevocabil luni de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie la 7 ani de

inchisoare cu executare pentru trafic de influenta.

Instanta i-a mai condamnat defintiv si irevocabil pe omul de afaceri Marius Locic la 4 ani de

inchisoare cu executare, pe fostul judecator Florin Costiniu la 4 ani de inchisoare cu suspendare

si pe omul de afaceri Costel Casuneanu la 4 ani de inchisoare tot cu suspendare.

Dosarul "Palinca si caltabosi" - Decebal Traian Remes si Ioan Muresan

Dosar finalizat in 2019 zile de la inceperea urmaririi penale

Dosarul a fost deschis prin autodenuntul unuia dintre co-inculpati (Gheorghe Ciorba). Acesta

le-a dezvaluit procurorilor ca, pe 13 septembrie şi 23 septembrie 2007, i-a dat lui Decebal Traian

Remes produse alimentare (carnati si palinca) in valoare de 1.500 lei si suma de 15.000 Euro,

prin intermediul fostului ministru al Agriculturii, Ioan Muresan, in scopul favorizarii firmei

Construct Europromt SRL Certeze, apartinand fiului omului de afaceri Gheorghe Ciorba, la

castigarea a doua licitatii publice de atribuire de lucrari de amenajari funciare.

Masuri preventive si asiguratorii luate in acest dosar: 10 martie 2008 - sechestru asigurator

asupra apartamentului din Baia Mare apartinand sotilor Remes.

Alti inculpati: Ioan Avram Muresan (fost ministru al Agriculturii) - complicitate la cumpararea

de influenta, in forma continuata; Gheorghe Ciorba (om de afaceri) - complicitate la cumpararea

de influenta, in forma continuata.

Pozitia acuzatului: "Am devenit si eu o tinta si se incearca compromiterea mea. Nu mi-e frica in

contextul acesta de nicio urmare. Nu am nicio culpa."

Sentinte:

14 februarie 2012, Prima sentinta - Decebal Traian Remes si Ioan Muresan au primit fiecare 3

ani de inchisoare cu executare. In prezent se judeca recursul.

25 februarie 2013, ICCJ - Decizia finala si definitiva: Fostii ministri Decebal Traian Remes si

Ioan Avram Muresan, condamnati definitiv la cate 3 ani de inchisoare cu executare.

Dosar de luare de mita – Nicolae Mischie

Dosar finalizat in 3948 zile de la inceperea urmaririi penale

Fostul presedinte al Consiliului Judetean Gorj, Nicolae Mischie, a fost acuzati de procurori ca ar

fi primit mita in valoare de mai multe sute de mii de euro, sub forma de masini, mobilier,

aparatura electrocasnica sau lucrari de constructii, de la un om de afaceri pe care l-ar fi ajutat sa

obtina contracte publice preferentiale. Initial, Mischie a fost condamnat la patru ani de inchisoare

de Tribunalul Gorj, decizie confimata apoi de Curtea de Apel Timisoara.

Sentinta DEFINITIVA a venit de la Inalta Curte, pe 18 martie 2013 - Mischie a fost condamnat

la 4 ani de inchisoare cu executare.

Potrivit anchetatorilor, in perioada 1999-2002, un om de afaceri din Gorj ar fi efectuat lucrari de

constructii si de renovari in valoare de 4,5 miliarde de lei vechi la trei cladiri apartinandu-i lui

Mischie. Este vorba de o cladire din Targu Jiu, de o vila in comuna Godinesti, Gorj, si de un

apartament in Bucuresti.

Mischie ar mai fi pretins, drept mita, un autoturism ARO, plus mobilier si bunuri electrocasnice

in valoare de peste 400 de milioane de lei vechi pentru dotarea proprietatii sale din Targu Jiu. In

schimbul serviciilor prestate si bunurilor primite, Mischie ar fi urmat sa intervina pe langa

diverse institutii publice, pentru a-i facilita omului de afaceri obtinerea unor contracte publice. In

plus, seful CJ Gorj i-a mai promis ca va opri eventualele controale fiscale la firmele acestuia.

Procurorii sustin ca, pentru a se masca fapta de coruptie, in cazul autovehicului ARO "au fost

intocmite acte de vanzare pe numele unei terte persoane, banii apartinand, in fapt, omului de

afaceri, care a platit peste 189 milioane lei drept contravaloare a masinii de teren. Mai mult,

societatea apartinand afaceristului a emis, intr-o singura zi – 22 aprilie 2002 – sapte chitante si,

imediat dupa aceasta, tot atatea dispozitii de plata prin care, in mod fictiv, s-a atestat incasarea

contravalorii facturii pentru autoturismul ARO. Intreaga suma de 189.339.302 lei a fost scoasa,

cu titlu de retragere-aport personal, din contul afaceristului. In septembrie 2002, autoturismul a

fost transferat de la terta persoana care l-a preluat in numele inculpatului la o firma al carei

administrator era sotia acestuia, Sanda Mischie."

Anchetatorii sustin ca Mischie ar fi intervenit la conducerea Directiei Generale a Finantelor

Publice Gorj, pentru ca protejatul sau sa beneficieze de esalonarea datoriilor catre stat si

ridicarea unui sechestru de 1,5 miliarde lei pe o hala de constructii. De asemenea, el ar fi

intervenit si la conducerea Companiei Nationale a Lignitului Oltenia, pentru incheierea a 56 de

contracte de executie, valoarea totala a acestora, fara TVA, fiind estimata la peste 163 miliarde

de lei vechi.

"In 2003, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Gorj, inculpatul a incheiat un contract

pentru amenajarea interioara a obiectivului «Casa Ganescu», autoritatea contractanta platind in

avans peste 248 milioane lei din finantari prin programul PHARE. Lucrarea a fost atribuita

preferential societatilor controlate de acelasi om de afaceri, oferta fiind directionata de inculpat,

in mod expres, catre aceste firme. Mai mult, invitatiile au fost semnate chiar de catre inculpatul

Nicolae Mischie, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean. Inaintea inceperii lucrarilor,

Consiliul Judetean Gorj a emis ordin de plata pentru suma de 817 milioane lei, care a si fost

achitata. Ulterior, in decurs de numai doua luni, firma contractanta a incasat inca 2,8 miliarde lei,

reprezentand amenajari interioare la «Casa Ganescu»", se mai arata in rechizitoriu.

Pozitia acuzatului: "Este un abuz ce se intampla. Sunt nevinovat."

Sentinte pronuntate:

12 iulie 2007 – Tribunalul Gorj l-a condamnat pe Mischie la patru ani de inchisoare cu

executare;

17 februarie 2010 – Curta de Apel Timisoara l-a condamnat pe Mischie la patru ani de inchisoare

cu executare;

3 martie 2011 – Sentinta anterioara este casata de catre Inalta Curte, care decide rejudecarea

procesului la Curtea de Apel Timisoara;

13 iunie 2012: Curtea de Apel Timisoara a decis ca Nicolae Mischie sa isi petreaca patru ani

dupa gratii. Decizia nu este definitiva, ea a fost atacata cu recurs.

Conform sentintei magistratilor de la Curtea de Apel Timisoara Nicolae Mischie a primit trei

ani de inchisoare pentru trafic de influenta si patru ani pentru luare de mita.

Pedepsele au fost contopite si astfel Mischie a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu

executare.

Nicolae Mischie, condamnat la patru ani de inchisoare.

18 martie 2013 - Sentinta DEFINITIVA - Mischie este donamnat la 4 ani de inchisoare cu

executare.

Dosarul “Voluntari” – Miron Mitrea

Dosar finalizat in 2333 zile de la inceperea urmaririi penale

Miron Mitrea este acuzat ca, pe vremea in care era ministrul Lucrarilor

Publice, Transporturilor si Locuintei in guvernul Adrian Nastase, a

primit drept mita circa 300.000 de euro, sub forma de lucrari de

constructie la o casa apartinand mamei sale. Foloasele necuvenite ar fi

provenit de la Irina Jianu, sefa Inspectoratului de Stat in Constructii

(ISC), in schimbul numirii si mentinerii ei in functiile de inspector

general adjunct, respectiv inspector general in cadrul ISC. In 16 mai

2011, Inalta Curte a decis ca dosarul sa fie trimis inapoi la DNA.

UPDATE 13 februarie 2015 ICCJ: Sentinta Definitiva: Miron Mitrea, condamnat definitiv la 2

ani inchisoare cu executare

UPDATE: ICCJ - 15 octombrie 2014: Miron Mitrea este condamnat la 2 ani de inchisoare cu

executare. Decizia nu e definitiva

Potrivit rechizitoriului, ministrul ar fi acceptat lucrari de constructie, de amenajare si de dotare in

valoare de 9,27 miliarde de lei vechi, la un imobil situat in orasul Voluntari, prin intermediul

firmelor Conimpuls SA, Vertcon SA, Durimpuls SRL si Regal Glass SRL, toate din Bacau. "La

momentul numirii in functia publica, inculpata Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepresedinte,

respectiv actionar la aceste societati comerciale", arata procurorii.

Anchetatorii mai spun ca, "pentru a nu fi evidentiate in contabilitate cheltuielile efectuate pentru

executarea lucrarilor mentionate mai sus, in perioada 2001 – 2006, Irina Jianu i-a determinat pe

administratorii si pe unii angajati ai Conimpuls SA, Vertcon SA si Regal Glass SRL sa opereze

inregistrari inexacte in contabilitate, sa omita efectuarea unor asemenea inregistrari, sa falsifice

documente contabile (situatii de lucrari, devize oferta, devize generale, chitante de incasare,

dispozitii de incasare si facturi fiscale) si sa le depuna, ulterior, la compartimentele de

specialitate".

In plus, "la inceputul anului 2004, pentru a elimina orice dovezi privind foloasele necuvenite

date lui Miron Mitrea, Irina Jianu a dat dispozitie administratorilor Vertcon SA si Conimpuls SA

sa stearga inregistrarile din evidenta contabila informatizata, sa instraineze calculatoarele pe care

fusesera implementate si sa distruga toate documentele financiare si tehnice".

Anchetatorii sustin ca, in schimbul foloaselor necuvenite primite, Miron Mitrea, a numit-o, a

promovat-o si a mentinut-o pe Irina Jianu in functiile de inspector sef adjunct si inspector general

de stat in cadrul ISC.

In plus, in 2006, Nicolae Popescu, arhitect sef al orasului Voluntari, ar fi falsificat, la presiunea

lui Mitrea, autorizatia de construire emisa in cursul anului 2001 de Primaria Voluntari pentru

edificarea imobilului respectiv. Miron Mitrea a aratat acest document procurorilor, incercand sa-i

convinga de faptul ca imobilul s-a construit inaintede numirea Irinei Jianu in functiile mentionate

mai sus.

Pentru a putea fi declansata urmarirea penala impotriva politicianului a fost nevoie de mai bine

de un an. Astfel, pe 13 septembrie 2007, DNA l-a sesizat pe presedintele Traian Basescu pentru

ca acesta sa ceara, potrivit legii, declansarea urmariii penale impotrriva lui Miron Mitrea, in

calitatea acestuia de fost ministru. In ianuarie 2008, solicitarea presedintelui a ajuns la ministrul

Justitiei.

Pe 21 aprilie 2008, DNA a trimis cererea de avizare a inceperii urmaririi penale la Camera

Deputatilor, avand in vedere ca Miron Mitrea era, la acea data, deputat. Primul vot s-a dat in

iunie, insa acesta a fost anulat din lispa de cvorum. Un nou vot, in august 2008, s-a soldat cu

respingerea cererii DNA.

Pe 3 septembrie 2008, Miron Mitrea si-a dat demisia din Parlament, pentru a se pune la

dispozitia justitiei. La 1 octombrie 2008, urmarirea penala a fost declansata in mod oficial, iar pe

5 martie 2009 el a fost trimis in judecata, sub acuzatiile de luare de mita, instigare la fals material

in inscrisuri oficiale si uz de fals.

Masuri asiguratorii luate in dosar: s-a introdus sechestru asigurator asupra bunurilor imobile

ale lui Miron Mitrea si Irina Jianu, in vederea recuperarii prejudiciului produs firmelor de

constructii

Alte persoane cercetate in dosar:

- Irina Paula Jianu, fost inspector de stat sef adjunct la Inspectoratul de Stat in Constructii

(ISC), ulterior inspector general de stat in constructii la ISC, pentru dare de mita in forma

continuata; folosirea cu rea-credinta a bunurilor societatilor comerciale intr-un scop contrar

intereselor acestora, in forma continuata si in forma participatiei improprii, in legatura directa cu

infractiunea de coruptie; fals intelectual, astfel cum este reglementat in Legea contabilitatii, in

forma continuata si in forma participatiei improprii, in legatura directa cu infractiunea de

coruptie; fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata si in forma participatiei

improprii, in legatura directa cu infractiunea de coruptie; folosirea, cu rea-credinta, a bunurilor

societatilor comerciale intr-un scop contrar intereselor acestora, in forma continuata si in forma

participatiei improprii; fals intelectual, astfel cum este reglementat in Legea contabilitatii, in

forma continuata si in forma participatiei improprii; fals in inscrisuri sub semnatura privata, in

forma continuata si in forma participatiei improprii.

- Nicolae Popescu, fost arhitect sef in cadrul Primariei Voluntari, pentru fals material in

inscrisuri oficiale si favorizarea infractorului, ambele in legatura directa cu infractiunile de

coruptie.

Pozitia acuzatului: "In mod evident nu poate exista mita daca numirea in functie a doamnei

Jianu a fost cu trei luni inaintea cumpararii casei si aproape cu sase luni inaintea inceperii

lucrarilor. Desi mi s-a insailat un proces penal, vreau sa fiu judecat."

Decizie:

In 16 mai 20111, completul de 5 judecatori ai ICCJ decide retrimiterea dosarului la DNA.

Reinceperea urmarii penale:

In 26 aprilie 2012, Mitrea este audiat la DNA. Procurorii anunta ca au reinceput urmarirea penala

a lui Mitrea in aceasta cauza.

16 octombrie 2013 - lui Miron Mitrea i-a fost prezentata la DNA dosarul de urmarire penala.

31 octombrie 2013 - DNA a finalizat dosarul si l-a retrimis spre judecare la Inalta Curte de

Casatie si Justitie, insa prejudiciul retinut in dosar a fost diminuat.

Potrivit DNA, in dosarul retrimis spre judecare procurorii au stabilit un prejudiciu mai mic,

respectiv a fost diminuat de la peste 920.000 lei la 520.000.

Sentinta Definitiva - 13 februarie 2015: Miron Mitrea a fost condamnat definitiv la 2 ani

inchisoare cu executare - ICCJ

Dosarul "Mita de la PIC" – Antonie Solomon

Dosar finalizat in 1816 zile de la inceperea urmaririi penale

Fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon, este acuzat ca ar fi primit

50.000 de euro mita de la Cornel Penescu, unul dintre proprietarii

lantulului de hipermarketuri PIC. Banii ar fi fost platiti pentru a elibera

autorizatia de constructie pentru un magazin PIC in Craiova, pe un

teren aflat in litigiu, si pentru a conecta noul hipermarket la reteaua

publica de transport in comun. Edilul a petrecut sase luni in arest

preventiv, in perioada martie-septembrie 2010.

Potrivit anchetatorilor de la DNA, in februarie-martie 2006, Antonie

Solomon ar fi primit, in mai multe transe, suma de 40.000 de euro de la

Cornel Penescu, pentru a emite o autorizatie de constructie ilegala pentru un hipermarket PIC.

Anterior, cererea de autorizatie de constructie fusese respinsa de functionari din cadrul Primariei

Craiova, intrucat exista un litigiu pe rolul instantelor judecatoresti.

De asemenea, arata procurorii, "la data de 9 noiembrie 2006, Solomon Antonie a primit de la un

actionar principal al SC PIC SA Pitesti suma de 10.000 euro, pentru ca, in calitate de presedinte

al Comisiei de Sistematizare a Circulatiei Rutiere si Pietonale a municipiului Craiova sa

inlesneasca aprobarea unei cereri privind asigurarea transportului public pana in zona unde era

amplasat hipermarketul PIC Craiova".

Masuri asiguratorii luate in dosar:

- La 3 martie 2010, Antonie Solomon a fost arestat preventiv. El a fost eliberat pe 8 septembrie,

urmand sa fie judecat in libertate.

- A fost instituit, la 15.02.2008, sechestru asupra sumei de 50.000 euro (reprezentand obiectul

infractiunii de coruptie), din totalul de 200.000 euro identificati si ridicati cu prilejul efectuarii

perchezitiei la domiciliul lui Antonie Solomon.

Alti inculpati in dosar:

Gheorghe Cornel Penescu (actionar majoritar al SC PIC SA), pentru dare de mita in forma

continuata;

Dragos George Stancu (director de magazin PIC Craiova), pentru dare de mita;

Gheorghita Pieca (fost administrator al SC PIC SA), pentru fals in inscrisuri sub semnatura

privata savarsit in legatura cu o infractiune de coruptie.

Pozitia acuzatului: "Ma consider nevinovat in acest caz."

Decizii:

Prima decizie - 11 iulie 2013 - Curtea Suprema ii condamna pe Antonie Solomon si Cornel

Penescu la cate trei ani de inchisoare cu executare fiecare. Decizia nu este definitiva.

Decizie finala - 20 septembrie 2013 - Antonie Solomon si Cornel Penescu au fost condamnati la

cate 3 ani de inchisoare cu executare fiecare pe 20 septembrie 2013. Sentinta este definitiva.

Dosarul "Mita la Hidroelectrica 1" - Eugen Bradean

Dosar finalizat in 485 zile de la inceperea urmaririi penale

Eugen Bradean, fost membru in Directoratul Hidroelectrica, a fost

condamnat pe 5 decembrie 2013 de Tribunalul Bucuresti la trei ani de

inchisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare si luare de mita.

Decizia nu este definitiva. El a fost condamnat in dosarul de mita in

valoare de 1,4 milioane euro pentru incheierea unui contract de

furnizare de energie de aproape 263 milioane euro. Aceasta este cea mai mare mita din ultima

perioada anchetata de DNA.

Eugen Bradean (foto Mediafax) si-a recunoscut vinovatia in fata instantei, astfel incat dosarul

sau s-a finalizat in mai putin de o luna de la trimiterea in judecata, scrie Agerpres. Bradean a

primit o reducere cu o treime din pedeapsa, si anume trei ani pentru complicitate la luare de mita

si doi ani pentru complicitate la dare de mita, ambele cu suspendare, pe o perioada de incercare

de opt ani. Instanta a decis pe 5 decembrie 2013 si eliberarea imediata a lui Eugen Bradean, care

se afla in arest din 23 octombrie. Decizia instantei nu este definitiva, ea poate fi atacata la Curtea

de Apel Bucuresti.

Judecatorii Tribunalului Bucuresti au disjuns dosarul cu privire la Ioan Mihaila, membru in

Consiliul de Supraveghere al SC Hidroelectrica SA si consilier al ministrului delegat pentru

Energie, urmand ca acesta sa fie judecat separat.

Referatul procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) in cazul scandalului de mita la

Hidroelectrica arata ca Ion Mihaila, consilier al ministrului Energiei Constantin Nita, ar fi

intermediat mituirea lui Remus Vulpescu (denuntator in dosar, actualmente director de cabinet al

ministrului Finantelor) pentru ca acesta sa ia o decizie in favoarea firmei clujene Energon Power

and Gas. Stenogramele arata ca Mihaila, impreuna cu Eugen Bradean (la acea vreme director in

Hidroelectrica), i-ar fi promis lui Vulpescu 1,4 milioane de euro pentru a accepta un contract

favorabil firmei clujene si defavorabil Hidroelectrica.

In stenograme se arata ca Bradean (director de trading la Hidroelectrica si membru in Consiliul

de Supraveghere) spune intr-o convorbire cu Vulpescu ca "presupune" ca si ministrul Constantin

Nita e implicat in afacerea Hidroelectrica-Energon si ca cel mai probabil in spatele necunoscutei

firme Energon s-ar afla vechii "baieti destepti". Ulterior, ministrul delegat pentru Energie,

Constantin Nita, a declarat ca nu are nicio implicare in cazul mitei de la Hidroelectrica.

Pe 23 octombrie 2013, DNA a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Eugen Bradean si de

Ioan Mihaila si ca a dispus retinerea celor doi. Directia Nationala Anticoruptie preciza ca, in

aceasta cauza, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Roman de

Informatii.

Pe 24 octombrie 2013, Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica l-a demis pe Eugen Bradean

din Directoratul companiei, iar pe 13 noiembrie 2013 DNA anunta ca i-a trimis in judecata, in

stare de arest preventiv, pe Bradean si Mihaila.

In noiembrie 2013, in acest dosar au fost audiati la DNA in calitate de martori si fostul director

al SRI Virgil Magureanu si fiul lui Virgil Ardelean - fost sef al DGIPI. Presa locala din Cluj

Napoca a scris ca Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, ar fi fost asociat cu Rares Criste,

administratorul firmei Energon, specializata in comercializarea energiei electrice.

O inregistare obtinuta de HotNews.ro a sedintei Consiliului de Supraveghere (CS) din 22

octombrie 2013 arata cum incerca Eugen Bradean sa-i convinga pe colegii sai sa accepte

contractul cu firma lui Rares Criste si cum il apara Ioan Mihaila. Potrivit informatiilor din

aceasta inregistrare, Hidroelectrica ar fi pierdut peste 350 de milioane de lei daca ar fi fost

incheiat contractul cu Energon Power&Gas si, in plus, o astfel de tranzactie ar fi creat terenul

potrivit pentru vechii "baieti destepti" care cer in instanta daune de 1,6 miliarde de lei in urma

denuntarii contractelor in perioada de insolventa a companiei producatoare de energie.

Reamintim ca pe 23 octombrie, la doar o zi dupa aceasta sedinta a CS, directorul Eugen Bradean

si un membru al consiliului de supraveghere, Ioan Mihaila, au fost retinuti.

Ce sustin procurorii DNA:

Ioan Mihaila, membru in Consiliul de Supraveghere al S.C. Hidroelectrica S.A si consilier al

ministrului delegat pentru Energie din cadrul Guvernului Romaniei, in sarcina caruia s-a retinut

infractiunea de dare de mita,

Eugen Bradean, membru in Directoratul S.C. Hidroelectrica S.A si coordonator al Directiei de

Marketing Furnizare, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la luare de mita si

complicitate dare de mita.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In cursul lunii octombrie 2013, inculpatul Mihaila Ioan, in calitate de membru al Consiliului de

Supraveghere al Hidroelectrica S.A si consilier al ministrului delegat pentru Energie din cadrul

Guvernului Romaniei, a promis suma de 1.400.000 euro unui alt membru din acelasi consiliu

(denuntator in cauza), pentru ca acesta din urma, in exercitarea atributiilor de serviciu, sa voteze

favorabil incheierea unui contract bilateral pentru perioada de 4 ani, prin care Hidroelectrica S.A

sa vanda o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrica societatii comerciale Energon Power &

Gas S.R.L. Cluj.

Cantitatea respectiva de energie urma sa fie vanduta pentru suma de 1.157.112.000 lei

(262.980.000 euro), ceea ce ar fi reprezentat conditii defavorabile pentru societatea

Hidroelectrica, respectiv un posibil prejudiciu de 175.000.000 lei in dauna societatii

Hidroelectrica.

Promisiunea de dare de mita a fost facuta cu ajutorul inculpatului Bradean Eugen, membru in

Directoratul Hidroelectrica S.A si coordonator al Directiei de Marketing Furnizare din cadrul

aceleiasi companii.

Suma promisa cu titlu de mita urma a fi disimulata sub aparenta unui contract de comision care

ar fi fost incheiat de catre o firma off-shore si firma achizitoare a energiei electrice.

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizata intre

Adunarea Generala a Actionarilor, Consiliul de Supraveghere si Directorat. Astfel, toate

contractele de vanzare a energiei electrice peste cantitatea totala contractata de 500 Giga Watti

Ora (Ghw) trebuie aprobate in Consiliul de Supraveghere, din care facea parte Mihaila Ioan.

Asemenea contracte sunt supuse anterior avizarii Directoratului din care facea parte si Bradean

Eugen.

La data de 24 octombrie 2013, la propunerea procurorilor, Tribunalul Bucuresti a dispus

arestarea preventiva pentru 29 de zile a inculpatilor Bradean Eugen si Mihaila Ioan. Dosarul a

fost trimis pentru judecare la Tribunalul Bucuresti.

Pozitia acuzatului:

Eugen Bradean si-a recunoscut vinovatia in fata instantei.

Sentinte pronuntate deja in dosar:

5 decembrie 2013: Tribunalul Bucuresti il condamna pe Eugen Bradean la 3 ani de inchisoare cu

suspendare, pentru complicitate la dare si luare de mita, dupa ce acesta si-a recunoscut faptele.

Decizia poate fi atacata cu recurs. Tribunalul a disjuns cauza cu privire la Ioan Mihaila.

31 ianuarie 2014: Curtea de Apel Bucuresti il condamna pe Eugen Bradean la 3 ani de

inchisoare cu executare. Definitiva

Dosarul “Posta Romana” – Tudor Chiuariu si Zsolt Nagy

Dosar finalizat in 2573 zile de la inceperea urmaririi penale

Fostul ministru UDMR al Telecomunicatiilor, Zsolt Nagy, si fostul

ministru liberal al Justitiei, Tudor Chiuariu, au fost acuzati de procurori

ca ar fi luat parte la trecerea frauduloasa a unui imobil din patrimoniul

Postei Romane in cel al unei firme private. Prejudiciul provocat de

ingineria imobiliara care a vizat proprietatea situata in plin centru al

Capitalei, pe Calea Victoriei, a fost estimat la peste opt milioane de

euro.

Potrivit anchetatorilor, in 26 iulie 2005 a fost fondata SC Imopost

Developments SA, ca parteneriat intre Comapnia Nationala Posta

Romana SA (CNPR), SC Procema SA, SC Comnord SA si doua

persoane fizice. Scopul declarat al noii companii era demolarea unei

cladiri aflate in proprietatea Postei si ridicarea in locul ei a unui imobil

cu birouri si spatii de cazare. Proprietatea (fostul sediu al Ministerului Industriilor), situata in

Calea Victoriei 133-135, consta intr-o cladire expertizata ca prezentand risc seismic ridicat si

intr-un teren de 13.000 de metri patrati si a fost adusa de CNPR drept aport de capital la

constituirea Imopost.

Procurorii sustin ca trei dintre directorii din acea vreme ai Postei (Dan Mihai Toader, Emanoil

lepadatu si Andrei Marinescu) au subevaluat intentionat imobilul. Ei ar fi utilizat in acest scop

firma de profil Topcadex 99 SRL, apartinand lui Ioan Folfa, pretul cladirii si terenului fiind

estimat la un nivel cu 3,6 milioane de euro sub cel real. Mai mult, Ioan Folfa ar fi falsificat

semnatura unui expert judiciar din cadrul firmei sale si ar fi aplicat abuziv stampila acestuia pe

respectiva evaluare.

Pe rolul Curtii de Apel exista, la acea data, un litigiu cu privire la dreptul de proprietate al Postei

Romane asupra terenului, respectiv acesta facea parte din categoria bunurilor proprietate publica

ale statului si, in concluzie, nu putea fi instrainat. Cu toate acestea, Zsolt Nagy, pe atunci

ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, institutie care detinea pachetul majoritar

de actiuni al CNPR, „a initiat si a avizat proiectul unei hotarari de guvern cu caracter retroactiv

asupra dreptului de proprietate a imobilului din Calea Victoriei nr.133-135, in vederea

promovarii intereselor private ale consortiului format din SC Procema SA si SC Comnord SA”,

spun anchetatorii.

La scurt timp, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, „a avizat acest proiect de hotarare de guvern cu

ignorarea opiniei specialistilor din subordine care sustinusera ca acest demers este ilegal”, arata

procurorii. „Cei doi ministri de resort au avizat acest proiect in regim de urgenta, cu eludarea

prevederilor legale ce reglementau procedura de avizare a actelor normative si a prevederilor

legale care stabileau ca trecerea unui imobil din proprietate publica in proprietatea privata a

statului se putea face numai printr-o hotarare care sa prevada expres acest lucru”, se mai

precizeaza in rechizitoriu.

La 25 aprilie 2007, Guvernul Romaniei a adoptat HG 377/2007, prin care imobilul a trecut in

domeniul privat al statului. „Prejudiciul cauzat statului roman prin instrainarea in mod ilegal a

imobilului proprietate publica a statului roman din Calea Victoriei nr.133-135 este in valoare de

8.619.787 euro, reprezentand valoarea de piata a terenului. Prejudiciul s-a raportat la valoarea

terenului liber de constructii din care s-a scazut costul demolarii cladirii, intrucat cladirile

existente pe teren au fost demolate de catre Imopost Developments”, explica investigatorii DNA.

In 17 septembrie 2007, procurorul sef al DNA l-a sesizat pe presedintele Romaniei pentru ca

acesta sa ceara urmarirea penala pentru Zsolt Nagy si Tudor Chiuariu. In 16 ianuarie 2008,

presedintele Romaniei a cerut ministrului interimar al Justitiei declansarea procedurilor legale

pentru urmarea penala a lui Nagy si Chiuariu.

In 15 decembrie 2010, cei doi au fost trimisi in judecata, ambii pentru abuz in serviciu contra

intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave. Alaturi de ei au mai fost trimise in judecata

alte patru persoane.

Alte persoane cercetate in dosar:

- Dan Mihai Toader, presedinte al Consiliului de Administratie si director general al Companiei

Nationale Posta Romana (CNPR ) SA, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu

consecinte deosebit de grave, respectiv stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de

valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand institutiilor publice, cu ocazia unei operatiuni

comerciale;

- Emanoil Lepadatu, director economic executiv al CNPR SA, pentru stabilirea, cu intentie, a

unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand institutiilor

publice, cu ocazia unei operatiuni comerciale;- Andrei Marinescu, director executiv al Directiei

de Dezvoltare Strategica al CNPR SA, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu

consecinte deosebit de grave, respectiv stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de

valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand institutiilor publice, cu ocazia unei operatiuni

comerciale;

- Ioan Folfa, administrator la S.C. Topcadex 99 SRL, pentru fals in inscrisuri sub semnatura

privata savarsit in legatura cu o fapta de coruptie.

Pozitia acuzatilor: „Ma bucur ca acest dosar va ajunge in instanta. Sunt sigur ca aceasta

acuzatie total nefondata va fi clarificata in scurt timp” (Tudor Chiuariu)

„Eu sper sa se clarifice cit mai repede aceasta neintelegere, acel teren era deja al Postei Romane

care avea si titlu de proprietate pe el. Procurorii nu inteleg ca rolul unui ministru este de a initia

si a viza acte de guvern. Acuzatia mi se pare o aberatie juridica.” (Zsolt Nagy)

Decizii si sentinte luate in dosar:

27 nov. 2012 - Sentinta in dosarul Posta Romana: Mihai Toader, fost director al institutiei,

condamnat la 6 ani cu executare. Zsolt Nagy si Tudor Chiuariu scapa de inchisoare.

Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Nationale Posta Romana, a fost condamnat

la 6 ani de inchisoare cu executare in dosarul Posta Romana. Zsolt Nagy, fost ministru al

Comunicatiilor, a primit 3 ani si jumatate de inchisoare cu suspendare, in vreme ce fostul

ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, a fost achitat.

Sentinta pronuntata marti de magistratii ICCJ nu este definitiva si poate fi atacata cu recurs.

24 ian. 2014 - Sentinta definitiva: Tudor Chiuariu a fost condamnat la trei ani si sase luni

de inchisoare cu suspendare. Nagy Zsolt a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu

suspendare

Fostul ministrul al Justitiei Tudor Chiuariu (PNL), in prezent seful Comisiei Juridice din Senat, a

fost condamnat la trei ani si sase luni de inchisoare cu suspendare, in timp ce fostul ministru al

Comunicatiilor Nagy Zsolt a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu suspendare. Sentintele

sunt definitive, fiind pronuntate de completul de cinci judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si

Justitie. Tudor Chiuariu are un termen de incercare de sase ani, in timp ce Zsolt Nagy de opt ani.

Mihai Toader, fost director al Postei Romane, a fost condamnat la patru ani de inchisoare, tot cu

suspendare, iar Andrei Marinescu, fostul director al Directiei de Dezvoltare Strategica a

Companiei Nationale Posta Romana, a primit trei ani si jumatate, cu suspendare.

Dosarul "Bunuri din China (Zambaccian I)" - Adrian Nastase

Dosar finalizat in 3300 zile de la inceperea urmaririi penale

Dosarul in care fostul premier Adrian Nastase este acuzat ca a

primit diverse obiecte si contravaloarea unor lucrari de constructie in schimbul numirii si mentinerii in functia de directoare a

Inspectoratului de Stat in Constructii a Irinei Jianu a ajuns in instanta in

2006, dar s-a intors la procurori un an si jumatate mai tarziu, din cauza

unei decizii a Curtii Constitutionale. DNA a refacut urmarirea penala si

l-a retrimis pe Nastatse in judecata in mai 2010.

Adrian Nastase a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare si cinci ani interzicerea unor

drepturi pentru luare de mita in forma continuata. Acesta a mai primit 3 ani de inchisoare cu

suspendare pentru santaj. Prin contopirea pedepselor, Adrian Nastase va executa pedeapsa de

patru ani de inchisoare.

Dana Nastase a fost condamnata la 3 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru complicitate de

luare de mita, si patru ani de interzicere a unor drepturi. Aceasta are o perioada de incercare de 8

ani.

De asemenea, justitia a decis confiscarea de la sotii Nastase a sumei de 1.824.303 lei, iar de la

Irina Jianu sumele de 80.489 dolari si 5.000 euro, echivalentul in lei.

In 7 februarie 2006, procurorii DNA au confirmat inceperea urmaririi penale impotriva lui

Adrian Nastase si a altor cinci persoane "pentru fapte de coruptie".

In 16 februarie 2006, Departamentul National Anticoruptie a dezvaluit ca Nastase era cercetat

pentru luare de mita si primire de foloase necuvenite. Mai exact, in perioada 2001-2004, Nastase

"ar fi folosit influenta si autoritatea decurgand din calitatea de presedinte al partidului de

guvernamant, dar si prerogativele specifice functiei de prim-ministru al Guvernului Romaniei,

obtinand foloase necuvenite de la invinuita Irina Paula Jianu". Astfel, el ar fi primit peste

100.000 USD (reprezentand contravaloarea unor bunuri importate din China) si 1.200.000 RON

(reprezentand contavaloarea tamplariei din aluminiu si lemn cu geam termopan, executata la

imobilele din Bucuresti, strada Zambaccian nr. 16 si comuna Cornu, judetul Prahova). In

schimbul acestor foloase, Nastase ar fi dispus numirea si mentinerea Irinei Paula Jianu in

functiile de inspector general de stat si presedinte al Consiliului de Conducere la Inspectoratul de

Stat in Constructii (ISC).

In dosar au mai fost cercetati, potrivit informatiilor din cadrul DNA, Dana Nastase, Ioan

Paun - fost consul general la Hong Kong (care ar fi participat la expedierea ilegala a marfurilor

chinezesti catre Romania), Sergiu Sechelariu - fost secretar de stat, Irina Jianu, Gabriel Bivolaru,

fostul proprietar al terenului din Muzeul Zambaccian, sau Miron Mitrea, fostul ministru al

Transporturilor.

In 13 noiembrie 2006, Adrian Nastase a fost trimis in judecata pentru luare de mita, santaj si

"fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, de a folosi influenta ori

autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de foloase necuvenite".

Suma aflata in discutie a crescut la 1,37 milioane de euro, la bunurile primite din China (12

containere cu marfuri) si la termopanele din Muzeul Zambaccian si Cornu s-au adauguat unor

lucrari de constructie si renovare executate de SC Conimpuls SA Bacau la imobilul din

Bucuresti, strada Cristian Tell 15 (fosta casa a ”matusii Tamara”), dar mai ales finantarea ilegala

a campaniei PSD cu 817.000 euro sub forma de materiale promotionale primite de la firma

Eurografica.

Anchetatorii nu au avut parte de prea multa sustinere din partea clasei politice. In 9

februarie 2006, ministrul Justitiei din acea vreme, Monica Macovei, i-a cerut lui Nastase, la acea

data presedinte al Camerei Deputatilor, sa aprobe efectuarea unor perchezitii in doua din

locuintele sale: cea din Bucuresti, strada Muzeul Zambaccian, respectiv cea din comuna Cornu.

Cererea de perchezitie a fost discutata in Biroul Permanent pe 13 februarie 2006 si retrimisa

Ministerului Justitiei, "pentru a fi pusa in acord cu Constitutia". Doua zile mai tarziu, ea a fost

reprimita la Camera Deputatilor in aceeasi forma. Cererea a fost respinsa de Biroul Permanent al

Camerei Deputatilor la inceputul lunii martie 2006.

In 4 august 2008, la cateva luni dupa ce judecatorii de la instanta suprema au decis ca

dosarul trebuie retrimis la DNA, procurorul general al Romaniei a cerut avizul Camerei

Deputatilor pentru declansarea procedurii de urmarire penala impotriva lui Adrian Nastase (pe

atunci, simplu deputat). Avizul favorabil a fost primit doar in 4 martie 2009, iar urmarirea penala

a inceput efectiv in 26 mai 2009. Potrivit noului rechizitoriu, in perioada 2002-2004, Adrian

Nastase, ar fi primit, direct sau prin intermediul sotiei sale, foloase necuvenite in valoare de circa

630.000 de euro, constnad in mai multe containere cu bunuri achizitionate din China (materiale

de constructii, obiecte si instalatii sanitare, piese de mobilier, articole electrice si electrocasnice,

dar si obiecte de decor si uz casnic) pentru dotarea celor trei imobile (doua din Bucuresti - strada

Muzeul Zambaccian si strada Christian Tell si unul din comuna Cornu), dar si contravaloarea

unor lucrari efectuate la imobilele din Cornu si Bucuresti (str. Christian Tell).

Fostul premeier a fost trimis in judecata in 5 mai 2010, pentru luare de mita si santaj.

Alti inculpati in dosar: In prima faza (2006), au mai fost inculpati Dana Nastase (pentru

complicitate la luare de mita, participatie improprie la folosirea de acte falsificate la autoritatea

vamala si participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de

coruptie), Irina Jianu (dare de mita in forma continuata, participatie improprie la folosirea de acte

falsificate la autoritatea vamala, participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata

in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la folosirea cu rea-credinta de bunuri

apartinand unei societati comerciale intr-un scop contrar intereselor acesteia, in legatura cu fapte

de coruptie, participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la Legea contabilitatii, in

legatura cu fapte de coruptie si complicitate la art.13 din Legea 78/2000) si Cristian Mihail

Vasile (administrator al Eurografica, pentru participatie improprie la folosirea cu rea-credinta de

bunuri apartinand unei societati comerciale intr-un scop contrar intereselor acesteia, in legatura

cu fapte de coruptie, fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata, in legatura cu

fapte de coruptie, instigare la marturie mincinoasa, in forma continuata, si participatie improprie

la infractiunea de fals intelectual la Legea contabilitatii, in forma continuata, in legatura cu fapte

de coruptie).

In faza a doua a dosarului, au mai fost trimise in judecata Dana Nastase (pentru complicitate

la luare de mita, participatie improprie la infractiunea de folosire la autoritatea vamala de

documente false in legatura cu fapta de coruptie, spalare de bani in legatura cu infractiuni de

coruptie, toate in forma continuata) si Irina Jianu (dare de mita, participatie improprie la

infractiunea de folosire a bunurilor societatilor comerciale intr-un scop contrar intereselor

acestora, in legatura directa cu infractiunea de dare de mita, participatie improprie la infractiunea

de fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie

la infractiunea de fals intelectual la legea contabilitatii in legatura cu fapte de coruptie,

participatie improprie la infractiunea de folosire de acte falsificate si spalare de bani, toate in

forma continuata).

Sentinte pronuntate:

18 octombrie 2007 - Inalta Curte de Casatie si Justitie decide ca dosarul sa fie trimis la

Departamentul National Anticoruptie, pentru refacerea urmaririi penale.

30 martie 2012 - Judecatorii ICCJ il achita pe Adrian Nastase de infractiunea de luare de mita,

dar il condamna la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj. Dana Nastase este si ea

achitata pentru complicitate la luare de mita si condamnata pentru infractiunea de folosire la

autoritatea vamala de acte false.

Motivare: "Hotararile Curtii Constitutionale (CC) se aplica direct si nemijlocit" in dosarul in

care a fost invocata problema de drept care a dus la sesizarea Curtii, iar prin publicarea deciziilor

in Monitorul Oficial, ele devin general obligatorii pentru viitor. Concret, constatarea

neconstitutionalitatii unor prevederi legale in cazul Zambaccian nu are efect pentru viitor, ci se

aplica direct, aceasta speta fiind cea in care s-a pus in discutie chestiunea de drept, decizia Curtii

Constitutionale avand insa efect pentru viitor in dosare similare."

6 ianuarie 2014 - Adrian Nastase a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare si cinci

ani interzicerea unor drepturi pentru luare de mita in forma continuata. Dana Nastase a fost

condamnata la 3 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru complicitate de luare de mita, si patru

ani de interzicere a unor drepturi. Aceasta are o perioada de incercare de 8 ani. De asemenea,

justitia a decis confiscarea de la sotii Nastase a sumei de 1.824.303 lei, iar de la Irina Jianu

sumele de 80.489 dolari si 5.000 euro, echivalentul in lei.

Pozitia acuzatului: "Este o razbunare politica, aici nu mai este vorba de justitie, de dreptate, este

vorba in mod evident de niste abuzuri si exagerari permanente".

Dosarul "Transformatorul" - Relu Fenechiu

Dosar finalizat in 2327 zile de la inceperea urmaririi penale

Liberalul Relu Fenechiu a fost trimis in judecata de catre procurorii DNA

pentru ca, prin firmele sale, intre 2002 si 2005 ar fi cumparat

transformatoare vechi din anii '70 si pe care le-a vandut ulterior ca noi

catre Electrica Moldova (SISSE).

Procurorii sustin ca 99% din transformatoarele cumparate de stat au ramas in stocul

Electrica Moldova fara sa fie folosite, ca produse vechi, iar prejudiciul estimat se ridica la peste

7,5 milioane de lei. Alaturi de Fenechiu, au fost trimis in judecata si directorii SISSE Moldova.

Procurorii DNA au retinut in rechizitoriul intocmit ca in perioada 2002-2005 SISEE Moldova a

realizat achizitii de la cele patru firme mentionate fara sa respecte prevederile legislatiei cu

privire la achizitiile publice, in conditii de favorizare a acestor firme de la care s-au cumparat, la

preturi de produse noi, transformatoare si intrerupatoare uzate si vechi, fabricate in anii 1970-

1980.

Cea mai mare parte din aceste produse au ramas permanent in stocul SISEE Moldova, devenind,

in final, achizitii de produse vechi, folosite, fara justificare economica, inutile si cauzatoare de

prejudicii bugetului societatii, facute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

SISEE Moldova a platit pentru echipamentele cumparate 6.406.976 lei, fara TVA, din care au

fost folosite efectiv doar cateva, in valoare de 79.586 lei (0,02%), restul de componente pentru

sistemul energetic au ramas in stoc si reprezinta achizitii nejustificate in valoare de 6.327.390 lei,

fara TVA.

Acuzatie Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total este de 7.529.594,1 lei (6.327.390 lei la care se adauga

TVA) si reprezinta valoarea echipamentelor necorespunzatoare achizitionate, aflate in proportie

de 99% si acum pe stoc.

In acest dosar, Relu Fenechiu este acuzat de complicitate la abuz in serviciu in forma

calificata si continuata (39 acte materiale) si complicitate la abuz in serviciu contra intereselor

publice daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial, in forma

continuata (7 acte materiale).

Alte persoanele inculpate in dosar:

Turbatu Ioan, director general al Sucursalei de Intretinere si Servicii Energetice Electrice

(SISEE) Moldova in perioada 2002-2004, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in

serviciu in forma calificata si continuata(24 acte materiale);

Marghidan Ion, director general al Sucursalei de Intretinere si Servicii Energetice Electrice

(SISEE) Moldova in perioada 2004-2005, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in

serviciu in forma calificata si continuata (15 acte materiale) si abuz in serviciu contra intereselor

publice daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial, in forma

continuata (7 acte materiale).

Petru Andronache, director comercial al Sucursalei de Intretinere si Servicii Energetice

Electrice (SISEE) Moldova in perioada 2002-2005, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de

abuz in serviciu in forma calificata continuata (39 acte materiale) si abuz in serviciu contra

intereselor publice daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial, in

forma continuata (7 acte materiale).

Fenechiu Lucian, actionar si/sau administrator la firmele SC FENE GRUP SA, SC LA ROCCA

SRL Iasi, SC TEHNOROM SRL Iasi.

Damian Mihai Bogdan, asociat unic si administrator la SC EUROPLUS SRL Iasi si actionar al

SC FENE GRUP SA, la data comiterii faptelor.

Masuri suplimentare luate in dosar

In acest caz, DNA a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile

apartinand celor sase inculpati.

In cazul lui Relu fenechiu, DNA a dispus sechestru pe vila deputatului din cartierul I.C. Bratianu

de pe Aleea Teilor nr. 1, un teren de 2000 de metri patrati situat in fundac Bucium si un BMW

X6 in valoare de 220.000 de lei (Ziarul de Iasi)

Pozitia acuzatului:

Fenechiu se apara si spune ca tranzactia a fost perfect legala.

Relu Fenechiu: "Eu sint om de afaceri. Daca cumparatorul este multumit de marfa pe care o

primeste, ce pot eu sa spun? Din momentul in care se semneaza receptia marfii, eu nu mai

raspund de nimic, in afara de cazul in care produsul se afla in garantie. Acestea sint legile

comerciale. De asemenea, cine spune ca transformatoarele nu sint bune? Din cite am inteles, ei le

mai au pe stoc, doar ca nu le folosesc, sau au folosit o parte dintre ele.

Decizii in dosar:

Prima Sentinta: 12 iulie 2013 - Curtea Suprema il condamna pe Fenechiu la 5 ani cu executare.

Fenechiul devine primul ministru roman din istorie condamnat in timp ce era in functie.

Relu Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare. Sentinta nu e definitiva

Sentinta Definitiva: 30 ianuarie 2014 - ICCJ il condamna pe Relu Fenechiu la cinci ani de

inchisoare cu executare. Fratele liberalului, Lucian Fenechiu, a primit o pedeapsa tot de cinci ani

de inchisoare cu executare in acest dosar.

Relu Fenechiu, condamnat definitiv la 5 ani de inchisoare cu executare/ Prejudiciul pe care fratii

Fenechiu si ceilalti inculpati trebuie sa il plateasca: 5,7 milioane lei

Dosarul „Fabrica de zahar” – Gheorghe Falca

Dosar finalizat in 2944 zile de la inceperea urmaririi penale

Primarul Aradului e acuzat ca a primit mita sub forma unui schimb

imobiliar mai mult decat avantajos (o vila pentru un apartament la bloc)

pentru a-i ajuta pe doi oameni de afaceri sa obtina un teren din domeniul

public al municipiului la un pret de peste trei ori mai mic decat cel real.

Un teren de 5,2 hectare, situat in zona centrala a Aradului, pe care fusese amplasata fabrica

Zahar SA, a fost vandul de Consiliul Local firmei Elcon, in 2006, pentru circa 840.000 de euro.

O zi mai tarziu, compania a vandut terenul pentru aproape 2,94 milioane de euro.

Procurorii sustin ca imobilul a fost subevaluat de comisia de negociere a Consiliului Local ca

urmare a influentei exercitate de primarul Gheorghe Falca, care ar fi primit mita, de la patronii

Elcon. Mai exact, spun anchetatorii, in martie 2005 Falca ar fi primit, in schimbul unui

apartament de 90 de metri patrati la etajul noua al unui bloc vechi o casa de 242 de metri patrati,

in centrul Aradului. "Diferenta valorica dintre cele doua imobile este de 111.550 euro. De altfel,

pe cei doi inculpati care au dat mita nu i-a interesat apartamentul dobandit, pe care l-au si vandut

cu suma de 80.000 euro dupa trei saptamani", se arata in rechizitoriu.

Cercetarea penala a inceput in toamna lui 2006, urmarirea penala in 29 ianuarie 2007, iar in 25

octombrie 2007 Gheorghe Falca a fost trimis in judecata pentru de luare de mita si abuz in

serviciu contra intereselor publice, urmat de obtinerea unui avantaj patrimonial, cu consecinte

deosebit de grave.

Masuri asiguratorii luate in dosar: a fost pus sechestru asigurator pe averile celor patru

inculpati

Alti inculpati in dosar:

Francisc Demeter (administrator Elcon) - dare de mita si complicitate la abuz in serviciu;

Radu Gavril Vasil (director Elcon) - dare de mita si complicitate la abuz in serviciu;

Florica Mioara Popa (sef Serviciu administrare patrimoniu in cadrul Primariei Arad) - abuz in

serviciu contra intereselor publice, urmat de obtinerea unui avantaj patrimonial, cu consecinte

deosebit de grave.

Pozitia acuzatului: "Tot timpul am spus ca politicienii trebuie verificati. Vom arata in instanta

nevinovatia institutiei Primariei Arad. Nu cred ca acuzatiile sunt intemeiate. Nu puteam lua mita

cu un an inainte de acea vanzare de teren."

Decizii:

22 mai 2012 - Tribunalul Alba decide achitarea lui Gheorghe Falca si a celorlalti inculpati.

Detalii in linkul urmator:

Gheorghe Falca, achitat in dosarul in care era judecat pentru luare de mita si abuz in serviciu

Procurorii DNA au facut recurs ce se judeca la Curtea de Apel Alba.

28 ianurie 2013 - Curtea de Apel Alba respinge apelul DNA si mentine achitarea lui Gheorghe

Falca. Recursul se va judeca la ICCJ.

17 iunie 2013 - Inalta Curte de Casatie si Justitie respinge recursul DNA si dispun achitarea lui

Gheorghe Falca. Decizie definitiva.

Dosar de santaj – Dan Pasat

Dosar finalizat in 1828 zile de la inceperea urmaririi penale

Un deputat PNL trecut, in februarie 2010, in tabara PDL este acuzat de

DNA de comiterea a cel putin trei acte de santaj. Dan Pasat,

parlamentar de Giurgiu la data comiterii faptelor, ar fi intimidat, ar fi

amenintat si chiar ar fi apelat la acte de violenta, totul pentru a obtine

contracte de achizitii publice pentru firma sa.

SENTINTA DEFINITIVA - 12 decembrie 2013: Dan Pasat a fost

condamnat definitiv la 3 ani de inchisoare cu executare

Astfel, spun anchetatorii, „in perioada 2009 – 2010, Dan Pasat, in calitate de deputat in

Parlamentul Romaniei, iar din data de 21 decembrie 2009, si de secretar general al Partidului

Democrat Liberal in cadrul organizatiei judetene Giurgiu, cu incalcarea regimului

incompatibilitatilor in exercitarea demnitatii publice de parlamentar, prin actiuni de santaj ori

prin folosire a autoritatii si influentei ca om politic decurgand din functia de conducere din

partid, a actionat pentru a obtine, pentru sine sau pentru persoane apropiate, beneficii necuvenite

provenind din contractele de achizitii publice incheiate cu primarii de pe raza judetului Giurgiu si

derulate prin firma sa – SC Prod Invest SRL, pe care o controla si o conducea in fapt.”

Procurorii sustin ca, atunci cand a intampinat opozitie din partea reprezentantilor

administratiei publice locale ori a firmelor care isi adjudecasera contractele de achizitie publica,

Pasat a recurs la diverse forme de intimidare, „mergand pana la amenintari si acte de violenta”.

Presa a relatat despre grupuri de presiune formate din mai multe persoane si conduse de Marin

Constantin (zis si „Marian Boxerul”), dar si despre folosirea unor cutite pentru convingerea celor

indaratnici.

Urmarirea penala in acest caz a inceput in 18 februarie 2010, pentru doua infractiuni de

santaj, iar in 28 iunie 2010 a fost extinsa si pentru alte infractiuni.

Pasat a fost urmarit penal pentru trei infractiuni de santaj asimilate infractiunilor de

coruptie prevazute de art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 Cod Penal, sapte infractiuni

asimilate infractiunilor de coruptie prevazute de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000 (constand in

efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau

insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand

informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale), respectiv doua

infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie prevazuta de art. 13 din Legea nr. 78/2000

(constand in fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un

sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi

influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte

foloase necuvenite.

In 7 octombrie 2010, DNA a solicitat ministrului Justitiei solicitarea de a sesiza Camera

Deputatilor pentru a cere, in conformitate cu prevederile art. 72 alin. 2 din Constitutia Romaniei

si art. 193 din Regulamentul Camerei Deputatilor, incuviintarea retinerii si arestarii lui Dan

Pasat. Dosarul lui Pasat, constand in 18 volume cu 5.933 file, a ajuns la Camera Deputatilor la

inceputul lui noiembrie 2010.

In 2 februarie 2011, Comisia Juridica a camerei inferioare a Parlamentului a incuviintat

cererea ministrului Justitiei. In 8 februarie, deputatii au supus la vot in plen cererea de

incuviintare. Desi a intrunit 116 voturi pentru, 34 impotriva si 4 abtineri, cererea a fost respinsa,

deoarece numarul minim de voturi necesar (147) nu a fost atins. Parlamentarii opozitiei au lipsit

de la vot. La aflarea rezultatului, Pasat a cerut DNA sa trimita dosarul in instanta, pentru a-si

putea proba nevinovatia.

Pe 8 aprilie 2011, DNA l-a trimis in judecata pe Dan Pasat.

Alte persoane inculpate in dosar:

- Marin Constatin, pentru santaj;

- Preda Vasile (primar Varasti), pentru marturie mincinoasa.

Pozitia acuzatului: „DNA nu are cum sa aiba nimic despre mine, pentru ca nu am santajat pe

nimeni. Nu sunt probe. Stiu sigur ca nu sunt probe. Nu puteau sa fie daca nu am facut nimic.”

Decizii date in dosar:

12 decembrie 2013 - ICCJ: SENTINTA DEFINITIVA Dan Pasat a fost condamnat

definitiv la 3 ani de inchisoare cu executare.

10 aprilie 2013 - ICCJ: Dan Pasat este condamnat la 3 ani de inchisoare cu executare.

Decizia nu este definitiva.

Dosarul IPS la DNA: Inalt Prea Sfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului si decanul

Facultatii de Teologie Ortodoxa de la Universitatea Ovidius Constanta

Dosar finalizat in 161 zile de la inceperea urmaririi penale

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, este urmarit penal de procurorii anticoruptie

pentru luare de mita si instigare la fals intelectual. Teodosie Petrescu a primit 850 de euro si

promisiunea ca va fi imprumutat cu 5.000 de euro, de la o persoana care a cerut in schimb sa fie

inscrisa ca student la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Ovidius Constanta

- unde IPS Teodosie este decan - si in schimbul hirotonisirii sale ca preot, anunta Directia

Nationala Anticoruptie.

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, si Bogdan Florin Chiriluta, inspectorul de

protocol de la Arhiepiscopia Tomisului, sunt urmariti penal de catre procurorii Directiei

Nationale Anticoruptie (DNA). IPS Teodosie este acuzat de luare de mita si instigare la fals

intelectual, in timp ce Bogdan Florin Chiriluta este suspectat de complicitate la luare de mita.

Procurorii anticoruptie sustin ca, in martie 2009, Teodosie Petrescu, in calitate de decan

al Facultatii de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Ovidius Constanta si arhiepiscop al

Tomisului, a primit de la persoana denuntatoare in acest caz suma de 850 de euro, prin

intermediul lui Bogdan Florin Chiriluta - inspector de protocol la aceeasi arhiepiscopie -, precum

si promisiunea unui imprumut in cuantum de 5.000 de euro, pentru ca, in schimb, sa faciliteze

inscrierea persoanei denuntatoare ca student in cadrul facultatii si hirotonisirea ca preot.

IPS Teodosie i-ar fi cerut apoi unei persoane apropiate sa intocmeasca o recomandare si o

comunicare antedatate, cu data 10.09.2008, necesare pentru inscrierea persoanei denuntatoare la

cursurile facultatii, in sesiunea septembrie 2008, iar persoana care a redactat actele a primit, in

schimbul acestor servicii, suma de 400 de lei si o sticla de bautura alcoolica, informeaza DNA.

Procurorii precizeaza ca, pe 12 septembrie 2014, lui Teodosie Petrescu si lui Bogdan

Florin Chiriluta le-au fost aduse la cunostinta calitatea de suspect si acuzatiile. De asemenea,

DNA anunta ca in cauza "efectueaza acte de urmarire penala si fata de o alta persoana, despre

care, raportat la actele procedurale efectuate in prezenta cauza, precizam ca, atunci cand

imprejurarile vor permite, vom fi in masura sa oferim detalii suplimentare".

Inculpatii din dosar:

Petrescu Teodosie, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Ovidius

Constanta si arhiepiscop al Tomisului, sub aspectul savarsirii infractiuniilor de luare de mita si

instigare la fals intellectual.

Chiriluta Bogdan Florin, inspector de protocol la Arhiepiscopia Tomisului, sub aspectul

savarsirii infractiunii de complicitate la luare de mita.

DNA anunta ca "in cauza se efectueaza acte de urmarire penala si fata de o alta persoana,

despre care, raportat la actele procedurale efectuate in prezenta cauza, precizam ca, atunci

cand imprejurarile vor permite, vom fi in masura sa oferim detalii suplimentare".

Pozitia acuzatilor:

D upa ce a fost audiat la DNA, IPS Teodosie a declarat ca este vorba despre un dosar in

care a mai fost cercetat pentru ca ar fi luat mita de la un reporter ca sa il ajute sa se inscrie, in

2009, la Facultatea de Teologie de la Universitatea "Ovidius" din Constanta.

Dosarul din 2009 a fost redeschis, a explicat dupa audierea din 12 septembrie Inalt

Preasfintitul Teodosie. Avocata arhiepiscopului Tomisului, Maria Vasii, a declarat ca IPS

Teodosie nu este vinovat.

Potrivit Mediafax, in iulie 2009 IPS Teodosie a fost audiat la Parchetul Inaltei Curti de

Casatie si Justitie intr-un dosar deschis in urma unei investigatii jurnalistice. Dosarul a ajuns la

Parchetul instantei supreme de la Parchetul Tribunalului Constanta, dupa ce Arhiepiscopia

Tomisului a confirmat ca ierarhul face parte din inaltul cler al Bisericii Ortodoxe Romane, astfel

ca atrage competenta procurorilor PICCJ de investigare a acuzatilor ce i-au fost aduse lui IPS

Teodosie.

Procurorii Parchetului ICCJ au inceput apoi urmarirea penala fata de IPS Teodosie,

pentru luare de mita si instigare la fals intelectual, iar fata de preotii Bogdan Chiriluta si Emil

Braescu, inspectorul Biroului Catehizare, pentru complicitate la luare de mita si, respectiv,

pentru fals intelectual, noteaza agentia de presa citata. Parchetul a sustinut ca, desi trecusera 6

luni de la inceperea anului universitar, in schimbul sumei de 3.000 de euro, din care a fost oferita

suma de 850 de euro, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, ar fi intermediat inscrierea, pe

baza de documente false, antedatate, la Facultatea de Teologie a unui reporter de la ziarul

"Romania Libera", fiind ajutat in acest sens de catre inspectorul Biroului Catehizare, parintele

Emil Cosmin Braescu.

Mediafax relateaza ca, in septembrie 2009, Sectia de urmarire penala si criminalistica din

Parchetul instantei supreme a trimis la DNA dosarul arhiepiscopului Tomisului, IPS Teodosie.

Decizia a fost luata intrucat Teodosie a comis faptele in calitate de decan al Facultatii de

Teologie, si nu in calitate de inalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane.

Dosarul "Zeus 1 (Bani europeni pentru scoli)" - Constantin Nicolescu

Dosar finalizat in 1486 zile de la inceperea urmaririi penale

Seful CJ Arges, baronul PSD Constantin Nicolescu este acuzat ca a luat

mita 60 de mii de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu din Pitesti

si ca ar fi luat ilegal alte 900 de mii de euro din fonduri europene pentru

reabilitarea a patru scoli in judet, lucrarile fiind realizate de compania

Zeus SA, o firma de casa a PSD. Nicolescu a si fost arestat preventiv in

ianuarie 2011, iar la aflarea deciziei de arest, Nicolescu a lesinat si a

fost dus de urgenta la Bucuresti unde a fost operat pe cord deschis.

Dosarul s-a judecat timp de aproape doi ani la Tribunalul Arges, dar in

februarie 2013 a fost mutat la Tribunalul Bucuresti.

Seful CJ Arges este acuzat ca a luat mita 60 de mii de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu

din Pitesti si ca ar fi luat ilegal alte 900 de mii de euro din fonduri europene pentru reabilitarea a

patru scoli in judet, lucrarile fiind realizate de aceeasi companie Zeus SA, o firma de casa a PSD.

In acest dosar, presedintele Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, este acuzat de

catre procurorii DNA ca a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unitati de

invatamant, in baza unor acte false, motivandu-se ca acele scoli au fost afectate de inundatii.

Potrivit procurorilor, totusi, fondurile au fost solicitate in conditiile in care niciuna dintre aceste

unitati scolare nu a fost afectata de inundatiile din perioada invocata. In cererea de finantare a

fost mentionat un document intitulat "Raportul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Arges",

document care, in fapt, nu exista.

"In pofida aspectelor nereale consemnate in cererea de finantare depusa in data de 8 iunie 2006, a

fost incheiat respectivul contract de grant astfel ca beneficiarul, Consiliul Judetean Arges, a

primit pe nedrept suma totala de 880.249,95 euro cu titlu de finantare externa nerambursabila de

tip PHARE", potrivit DNA.

Contractele au fost derulate in perioada 2006-2008, toate lucrarile de reabilitare fiind realizate de

o singura firma, SC ZEUS S.A.

Pe langa acest aspect, Nicolescu este acuzat ca a luat mita peste 60.000 de euro de la omuld e

afaceri Cornel penescu, patronul magazinelor PIC.

- In perioada 2006 - 2008, inculpatul Nicolescu Constantin, in calitate de presedinte al

Consiliului judetean Arges, a pretins si a primit de la inculpatul Penescu Gheorghe Cornel,

asociat si actionar majoritar la S.C. PIC S.A., sume de bani sau bunuri in valoare totala de

66.588,15 lei pentru ca institutia Consiliul judetean Arges sa achizitioneze de la S.C. PIC S.A.

produse alimentare si nealimentare, in unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de

achizitie publica. Suma remisa cu titlu de mita reprezinta aproximativ 10% din valoarea totala a

acestor contracte", sustin procurorii DNA.

Afectiunile si internarile lui Nicolescu

In 26 ianuarie 2011, procurorii anticoruptie l-au retinut pe Constantin Nicolescu pentru 24 de

ore. In ziua urmatoare, Tribunalul Arges a admis propunerea procurorilor si a dispus arestarea

preventiva pentru 29 de zile. Imediat dupa anuntarea deciziei de arestare, lui Nicolescu i s-a facut

rau la Tribunalul Arges.

Nicolescu a fost transportat atunci cu ambulanta la Spitalul Judetean de Urgenta din Pitesti, dupa

care a fost transferat la Spitalul Floreasca din Bucuresti, unde a fost supus unei interventii

chirurgicale pe cord deschis.

La Sectia terapie intensiva a Spitalului "Floreasca" a fost operat de medicul Serban Bradisteanu,

iar diagnosticul in cazul Constantin Nicolescu a fost schimbat constant de la atac de cord, la lesin

si apoi la atac cerebral.

Nicolescu a ramas in arest dupa eliberarea din spital, iar pe 2 februarie a fost eliberat din arest de

catre instanta de judecata.

Inculpatii din dosar:

NICOLESCU CONSTANTIN, presedinte al Consiliului Judetean Arges, in sarcina caruia s-au

retinut urmatoarele infractiuni:

- folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca

rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din

bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave, in forma

continuata,

- fals intelectual in legatura directa cu infractiunea impotriva intereselor financiare ale

Comunitatilor Europene anterior mentionata, savarsite in scopul de a ascunde comiterea sau in

realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune, in forma continuata,

- luare de mita, in forma continuata,

- instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in scopul obtinerii pentru

altul a unui avantaj patrimonial;

PENESCU GHEORGHE CORNEL, actionar majoritar al S.C. PIC S.A. Pitesti, in sarcina

caruia s-a retinut infractiunea de dare de mita, in forma continuata;

NICUT GHEORGHE, fost primar al municipiului Curtea de Arges, ANDREI CALIN IOAN,

primar al municipiului Campulung, judetul Arges, STEFAN ION, primar al comunei Budeasa,

judetul Arges, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de folosire sau prezentare de documente

ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri

din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in

numele lor, cu consecinte deosebit de grave,

DESPAN FLORIAN, director executiv al Directiei pentru Integrare Europeana si Dezvoltare

Regionala in cadrul Consiliului judetean Arges, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele

infractiuni:

- folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca

rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din

bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave, in forma

continuata,

- fals intelectual in legatura directa cu infractiunea impotriva intereselor financiare ale

Comunitatilor Europene anterior mentionata, savarsite in scopul de a ascunde comiterea sau in

realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune, in forma continuata;

POPA ION, primar al comunei Stalpeni, judetul Arges, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea

de abuz in serviciu contra intereselor publice in scopul obtinerii pentru altul a unui avantaj

patrimonial;

GRIGORE DOBRE, asociat si administrator la SC ZEUS S.A. Pitesti, in sarcina caruia s-a

retinut complicitate la infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false,

inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general

al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu

consecinte deosebit de grave.

NICOLAE ION, reprezentant al S.C. ZEUS S.A. Pitesti, DUMITRACHE GHEORGHE si

MIRCEA TUDOR, diriginti de santier, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de fals

intelectual in legatura directa cu infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori

declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din

bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele

lor, cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata, savarsita in scopul de a ascunde

comiterea sau in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune.

Pozitia acuzatului:

Constantin Nicolescu: “Ne aflăm în faţa unui dosar eminamente politic. Un dosar fabricat de la

cap la coadă la comandă politică, având ca unic scop să-l discrediteze, pe plan local, naţional şi

internaţional, pe omul politic Constantin Nicolescu. Scopul este acela de a schimba în mod

abuziv votul şi mandatul pe care argeşenii l-au acordat unui om şi unei echipe politice şi de a

trece destinele judeţului în alte mâini, care nu au nimic în comun cu Argeşul şi cu argeşenii”.

Decizii acordate in dosar:

28 mai 2013 - Tribunalul Bucuresti da prima deciziei: Nicolescu este condamnat la 1 an de

inchisoare cu suspendare / Decizia nu este finala

11 noiembrie 2013 - Curtea de Apel Bucuresti decide: Constantin Nicolescu este condamnat

la 3 ani si 4 luni de inchisoare cu executare

5 februarie 2015 - Sentinta Definitiva: Nicolescu este condamnat la la 7 ani si 8 luni de

inchisoare, de Curtea de Apel Bucuresti.

Dosarul "Spaga in numele fiului" - Paul Pacuraru

Dosar finalizat in 2340 zile de la inceperea urmaririi penale

Un troc pe banii statului (o numire preferentiala intr-un post

public in schimbul obtinerii unor contracte cu statul pentru firma

fiului sau, dupa cum sustin procurorii) i-au adus fostului ministru Paul

Pacuraru un proces pentru luare de mita. In dosar este judecat si

actualul deputat de Gorj, Dan Ilie Morega, ales din partea PNL, ca

mituitor.

In 24 septembrie 2007, procurorul-sef al DNA, Daniel Morar, i-a

solicitat presedintelui Romaniei sa ceara inceperea urmaririi penale impotriva lui Paul

Pacuraru, pe atunci ministrul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse din partea Partidului

National Liberal in Guvernul Tariceanu, sub acuzatia de luare de mita.

In 10 martie 2008, Curtea Constitutionala a stabilit ca Ministerul Public este obligat sa ceara

Parlamentului avizul pentru cercetarea ministrilor sau fostilor ministri, care au calitatea de

parlamentar. Astfel, in 18 aprilie 2008, DNA a cerut avizul Senatului pentru inceperea urmariii

penale impotriva lui Pacuraru. Avizul a fost primit in 26 august 2008, iar o luna mai tarziu, pe 23

septembrie, Paul Pacuraru a fost suspendat din functia de ministru.

Dosarul lui Pacuraru a fost trimis in instanta pe 23 decembrie 2008, sub aceeasi acuzatie

(luare de mita), mituitorul fiind un alt politician celebru, Dan Ilie Morega. Potrivit

rechizitoriului, „la data de 3 iunie 2007, Morega i-a promis lui Paul Pacuraru, ca il va sprijini pe

fiul sau sa obtina contracte de achizitie publica in domeniul formarii profesionale la societatile

comerciale Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni si Societatea Nationala

a Lignitului Oltenia (unde Morega era membru in AGA), in conditiile in care ministrul va numi

in functia de inspector sef la Inspectoratul Teritorial de Munca Gorj persoana indicata de

Morega”.

La acea data, fiul ministrului, Mihnea Pacuraru, depusese doua oferte la licitatiile organizate de

Complexul Energetic Turceni si de SNLO, iar dupa ce persoana indicata de Morega (George

Romanescu) a fost numit in functie la ITM Gorj, in august 2007, el a depus o oferta si la o

licitatie organizata de Complexul Energetic Rovinari. El ar fi castigat licitatiile de la SNLO si

Turceni.

Alti inculpati in dosar: Dan Ilie Morega (actual deputat ales din partea PNL, in iunie 2010 si-a

dat demisia din partid, fost prefect si subprefect de Gorj, fost membru in Adunarea Generala a

Actionarilor la Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni si Societatea

Nationala a Lignitului Oltenia) - dare de mita.

Pozitia acuzatului: "Vina mea a fost ca nu am ripostat din motive de politete, adica nu am

ripostat vehement sa spun nu. Fiindca nu m-am repezit cu pumnii in capul persoanei, atunci când

mi-a spus ca fiul meu poate sa il viziteze. La mine luarea de mita, o acuzatie foarte grava, nu este

un proces sau o cauza directa, ci conexa, nu e reala, ci virtuala, nu e acceptata, ci tacita si nu are

niciun leu dedesubt."

Sentinte:

- 3 mai 2011 - ICCJ a decis achitarea celor inculpati; cel mai probabil, DNA va ataca decizia

- 19 decembrie 2011 - recursul DNA a fost respins; cei doi au fost achitati definitiv

Dosarul "Stramutati de lux" - Ionel Mantog

Dosar finalizat in 3256 zile de la inceperea urmaririi penale

In 23 martie 2006, Departamentul National Anticoruptie a inceput

urmarirea penala impotriva lui Ionel Mantog (la acea vreme secretar

de stat in Ministerul Economiei si Comertului), sub acuzatia ca a folosit

informatii ce nu sunt destinate publicitatii ￢in scopul obtinerii pentru

sine ori pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite￢.

Procurorii au descoperit ca, in perioada 2001-2002, Ionel Mantog, pe atunci director al directiei

de resurse umane, legislatie, restructurare si privatizare din cadrul Companiei Nationale a

Lignitului Oltenia (CNLO), impreuna cu seful sau, au cumparat la preturi modice, direct sau prin

interpusi, case si terenuri situate in mai multe comune din judetul Gorj. Cei trei stiau ca acele

imobile urmeaza sa fie expropriate pentru extinderea exploatarilor de lignit ale CNLO. In

schimbul caselor achizitionate, cei trei au primit fonduri de la CNL Oltenia, pentru constructia

unor vile. Astfel, Mantog a cumparat, in nume personal, respectiv prin intermediul sotiei sale si

al cumnatei sale, trei imobile pentru 360 de milioane de lei vechi. In schimbul lor, el a primit de

la CNLO 4,14 miliarde de lei vechi.

In 6 septembrie 2006, Mantog a fost trimis in judecata pentru: infractiuni asimilate

infractiunilor de coruptie, prevazute de art. 12, alin. a, b, din Legea 78/ 2000 (efectuarea de

operatiuni financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei si folosirea de informatii

ce nu sunt destinate publicitatii); abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata;

fals in declaratii; fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Alti inculpati in dosar: Ion Vulpe (fost director general al Companiei Nationale a Lignitului

Oltenia), pentru infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, prevazute de art. 12, alin. a, b,

din Legea 78/ 2000 (efectuarea de operatiuni financiare, utilizand informatiile obtinute in

virtutea functiei, si folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii); luare de mita; abuz in

serviciu in forma calificata; fals in declaratii.

Sentinte:

31 octombrie 2006 - Inalta Curte de Casatie si Justitie decide stramutarea dosarului, de la

Tribunalul Gorj la Tribunalul Sibiu.

4 aprilie 2011 - Tribunalul Sibiu decide condamnarea inculpatilor la un an si opt luni de

inchisoare cu suspendare.

30 noiembrie 2011 - Curtea de Apel Alba Iulia il condamna pe Ionel Mantog la un an si opt luni

de inchisoare cu suspendare si il achita pe Ion Vulpe

9 iulie 2012 - Definitiv si irevocabil: Ionel Mantog si fostul director general al SNLO Ion Vulpe

au fost condamnati de ICCJ la 5 ani de inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu in forma

calificata.

Instanta a casat in totalitate decizia penala atacata si sentinta penala din 4 aprilie 2011 a

Tribunalului Sibiu.

Pozitia acuzatului: "Astept sa vad ce hotaraste justitia.

Dosarul "I.C.A." - Dan Voiculescu

Dosar finalizat in 2340 zile de la inceperea urmaririi penale

3,6 hectare de teren si un hectar de constructii in Baneasa au fost

cumparate de Dan Voiculescu la un pret de 75 de ori mai mic decat cel

real, sustin procurorii. O urmarire penala in timp record (cateva luni) a

dus la trimiterea in judecata a 13 persoane. Dupa trei termene la

Tribunalul Bucuresti, procesul s-a mutat la Inalta Curte de Casatie si

Justitie, unde a debutat cu sapte amanari.

8 august 2014 SENTINTA FINALA - Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de

inchisoare cu executare.

UPDATE 26 septembrie 2013: Dan Voiculescu a fost condamnat la 5 ani de inchisoare cu

executare si interzicerea unor drepturi civile de catre Tribunalul Bucuresti. Sentinta nu este

definitiva si poate fi atacata cu recurs. Avocatul lui Voiculescu, Gheorghita Mateut, a declarat ca

va ataca in apel sentinta pronuntata de Tribunalul Bucuresti.

Celelalte condamnari in dosar: 6 ani de inchisoare pentru Gheorghe Mencinicopschi - director

general si membru al A.G.A. la I.C.A. S.A. Bucuresti, Corneliu Popa - director general si

presedinte al Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului, Sorin Pantis - director

general executiv GRIVCO S.A. Bucuresti, Sandu Jean-Catalin - administrator al S.C. Benefica

S.A. Bucuresti (firma din grupul GRIVCO), Vlad-Nicolae Savulescu - director al Directiei

Privatizare - Concesionare a A.D.S. 5 ani de inchisoare pentru: Gheorghe Sin - membru

A.G.A. al S.C.Institutul de Cercetari Alimentare S.A. Bucuresti, Alexandru Petre, Grigore

Marinescu si Vica Ene - cenzori ai S.C. Institutul de Cercetari Alimentare S.A. Bucuresti.

Dan Voiculescu si-a utilizat pozitia politica pentru a cumpara pachetul majoritar de actiuni al

Institutului de Cercetari Alimentare la un pret mult mai mic decat cel real, sustin procurorii

DNA, care au inceput urmarirea penala impotriva liderului Partidului Conservator in 24

septembrie 2008, pentru "folosirea de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere

intr-un partid a influentei si autoritatii date de aceasta calitate in scopul de a obtine pentru sine

sau pentru altul bani, bunuri sau alte foloase necuvenite si spalare de bani".

"In perioada 1991-2003, inculpatii au desfasurat o serie de operatiuni financiare si

comerciale frauduloase in scopul de a facilita adjudecarea prin licitatie, de catre Grivco SA

(firma din portofoliul lui Dan Voiculescu), a pachetului de actiuni detinut de Administratia

Domeniului Statului la I.C.A., la un pret mult mai mic fata de valoarea comerciala reala, in

conditii discriminatorii, netransparente si prin subevaluarea activelor si a titlurilor de participare.

La data de 16.07.2003, Corneliu Popa, in calitatea sa de presedinte al Consiliului de

Administratie al Agentiei Domeniilor Statului, a aprobat declansarea, fara mandat din partea

statului roman, a procesului de privatizare al Institutul de Cercetari Alimentare S.A. Bucuresti,

stabilind o valoare a pachetului de actiuni de 94,5 ori mai mica de valoarea comerciala reala a

acestuia. Prin subevaluarea cu intentie a terenurilor, constructiilor si a titlurilor de participare si

prin falsificarea documentatiei, consemnandu-se, in mod nereal, ca a fost indeplinita conditia

publicitatii intentiei de privatizare, acest pachet de actiuni a fost achizitionat cu suma de 104.730

de euro, in vreme ce valoarea reala era de 7.900.929 de euro", afirma anchetatorii. In joc era un

teren de 36.676 mp si de constructii avand o suprafata totala desfasurata de 9.983 mp in zona

Baneasa din Capitala.

La licitatia trucata au participat doar firma lui Voiculescu, Grivco SA, si, in nume propriu,

Gheorghe Mencinicopschi, directorul general si membru al A.G.A. al I.C.A. S.A, membru al

Partidului Umanist (ulterior Conservator) inca din 1991.

In martie 2004 a avut loc o majorare de capital bazata pe predarea, fictiva, dinspre Grivco catre

I.C.A., a doua echipamente. Pana in februarie 2005, actiunile Grivco au ajuns in proprietatea

personala a lui Dan Voiculescu, care le-a donat fiicelor sale.

Dan Voiculescu a fost trimis in judecata pe 4 decembrie 2008, sub acuzatiile de folosire de

catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, a influentei si autoritatii

date de aceasta calitate in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte

foloase necuvenite, respectiv spalare de bani.

Masurile preventive si asiguratorii luate in acest dosar: Sechestru asigurator asupra bunurilor

inculpatilor: Voiculescu Dan (conturi bancare de 20 de milioane de lei si un imobil din

Bucuresti), Pantis Sorin (teren si doua apartamente in Bucuresti), Sandu Jean-Catalin

(apartament in Bucuresti), Mencinicopschi Gheorghe (casa in Otopeni), Savulescu Vlad-Nicolae

(teren, casa si apartament in Bucuresti), Sin Gheorghe (apartament in Bucuresti), Ene Vica

(apartament in Bucuresti).

Alti inculpati in dosar: Au fost cercetate 27 de persoane, dar numai 13 au fost trimise in

judecata. Este vorba de:

Corneliu Popa, director general si presedinte al Consiliului de Administratie al Agentiei

Domeniilor Statului, pentru stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea

comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in

cadrul actiunii de privatizare, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau

alte foloase necuvenite, in forma continuata;

Sandu Jean-Catalin, administrator al S.C. Benefica S.A. Bucuresti (firma din grupul GRIVCO),

pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de

valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar,

comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani,

bunuri sau alte foloase necuvenite;

Gheorghe Mencinicopschi, director general si membru al A.G.A. la I.C.A. S.A. Bucuresti,

pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de

valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar,

comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani,

bunuri sau alte foloase necuvenite; abuz in serviciu contra intereselor publice; fals in inscrisuri

sub semnatura privata;

Sorin Pantis, director general executiv GRIVCO S.A. Bucuresti, pentru complicitate la

infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a

bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de

privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase

necuvenite, respectiv fals in inscrisuri sub semnatura privata;

Vlad-Nicolae Savulescu, director al Directiei Privatizare - Concesionare a A.D.S., pentru

complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea

comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in

cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau

alte foloase necuvenite; instigare la savarsirea infractiunii de fals intelectual; uz de fals;

Gheorghe Marian Domnisoru, expert in cadrul Serviciului Privatizare al A.D.S, pentru

complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea

comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar , comisa

in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau

alte foloase necuvenite; fals intelectual; uz de fals;

Gheorghe Sin, membru A.G.A. al S.C.Institutul de Cercetari Alimentare S.A. Bucuresti, pentru

complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea

comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in

cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau

alte foloase necuvenite; abuz in serviciu contra intereselor publice;

Constantin Baciu, reprezentant al Ministerului Agriculturii in Adunarea Generala a Actionarilor

al I.C.A., pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata

de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este

actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul

de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, respectiv abuz in serviciu contra intereselor publice;

Alexandru Petre, Grigore Marinescu si Vica Ene, cenzori ai S.C. Institutul de Cercetari

Alimentare S.A. Bucuresti, si Pop Flavius-Adrian, membru al Consiliului de Administratie al

I.C.A. Bucuresti, pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori

diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care

statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau

pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Dosarul "Valiza" - George Becali

Dosar finalizat in 2478 zile de la inceperea urmaririi penale

Celebrul finantator al Stelei si actual europarlamentar PRM este acuzat

de dare de mita pentru ca, in mai 2008, ar fi incercat sa-i stimuleze cu

1,7 milioane de euro pe jucatorii de la Universitatea Cluj pentru ca

acestia sa castige meciul cu CFR Cluj de care depindea deciderea

campioanei Romaniei la fotbal. Becali mai este invinuit si ca, in 2006,

le-ar fi oferit jucatorilor Gloriei Bistrita cate 5.000 de euro in cazul unui

egal, respectiv cate 10.000 de euro in cazul unei victorii intr-un meci pe care urmau sa-l dispute

cu Rapid.

Doua intamplari, una din 2006, alta din 2008, constituie baza celebrului dosar „Valiza”. Potrivit

anchetatorilor, "in data de 11 mai 2006, inculpatul George Becali, in calitate de finantator si

actionar al F.C. Steaua Bucuresti S.A., promis fiecarui jucator de fotbal al clubului C.F. Gloria

1922 Bistrita sume de bani cuprinse intre 5.000 - 10.000 euro, pentru ca acestia sa isi

indeplineasca atributiile de serviciu prevazute in contractele de munca, Regulamentul intern al

clubului si in Regulamentul Federatiei Romane de Fotbal".

Doi ani mai tarziu, "in perioada 4-7 mai 2008, inculpatul Becali George a oferit suma de

1.700.000 euro jucatorilor de fotbal din cadrul clubului Universitatea Cluj aflati pe foaia de joc

pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului National de Fotbal - Liga I (aproximativ 100.000

euro pentru fiecare), pentru ca acestia sa isi indeplineasca indatoririle de serviciu prevazute in

contractele de joc, Regulamentul intern si in Regulamentul Federatiei Romane de Fotbal pentru

obtinerea unei victorii in meciul cu echipa CFR Cluj din 7 mai 2008".

Rechizitoriul mai precizeaza ca, „"n realizarea activitatii infractionale, Becali a fost sprijinit de

Teia Sponte, vicepresedintele Consiliului de Administratie al F.C. Steaua Bucuresti S.A. care, in

perioada 6-7 mai 2008, s-a deplasat la Cluj Napoca avand asupra sa suma de 1.700.000 euro

reprezentand obiectul ofertei financiare pentru jucatorii de fotbal ai Universitatii Cluj. Astfel,

acesta garanta, in numele finantatorului clubului Steaua Bucuresti, atat existenta banilor cat si

posibila remitere a acestora in functie de rezultatul meciului dintre Universitatea Cluj si CFR

1907 Cluj."

Potrivit procurorilor, "pentru a fi exonerat de o posibila raspundere penala sau disciplinara in

legatura cu fapta de coruptie descrisa, inculpatul George Becali a initiat si a participat la

intocmirea, in data de 19 mai 2008, a doua antecontracte de vanzare-cumparare cu mentiuni

nereale sub aspectul datei, continutului si vointei reale a partilor. Inscrisurile falsificate au fost

ulterior folosite atat in prezenta cauza penala cat si in cadrul anchetei disciplinare efectuata de

organismele jurisdictionale ale Federatiei Romane de Fotbal."

Urmarirea penala in acest caz a fost inceputa in 9 mai 2008, pentru dare de mita, iar in 18

decembrie 2008 George Becali a fost trimis in judecata pentru dare de mita si fals in inscrisuri

sub semnatura privata. Alaturi de el au mai fost trimisi in judecata alte cinci persoane.

Alti inculpati in dosar:

- Teia Sponte, vicepresedinte al Consiliului de Administratie al F.C. Steaua Bucuresti S.A.,

pentru complicitate la dare de mita.

- Alina Florentina Ciul, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, pentru favorizare a infractorului in

legatura cu infractiunile de coruptie si in legatura cu infractiunea de fals in inscrisuri sub

semnatura privata.

- Victor Piturca, la acel moment antrenor al echipei nationale de fotbal a Romaniei, pentru

favorizarea infractorului in legatura cu infractiunile de coruptie.

- Gheorghe Radu Marino, pentru favorizarea infractorului in legatura cu infractiunile de coruptie

si in legatura cu infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata.

- Volcinschi Raul, pentru favorizarea infractorului in legatura cu infractiunile de coruptie.

Masuri asiguratorii luate in dosar: sechestru asigurator asupra celor 1,7 milioane de euro care

ar fi constituit mita platita.

Pozitia acuzatului: "Nu am nicio emotie, pentru ca nu exista nicio fapta in acest dosar.

Sechestrarea banilor mei de catre DNA reprezinta o talharie."

Sentinte:

- pe 17 aprilie 2012, judecatorii ICCJ decid achitarea lui Gigi Becali si a celorlalti inculpati in

dosarul Valiza. Sentinta nu este definitiva si a fost atacata cu recurs de catre procurori.

- pe 4 iunie 2013, George Becali a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu executare. Decizia

este definitiva si a fost luata in unanimitate de catre toti judecatorii din Completul de 5 al Curtii

Supreme.

Dosarul "Mita la primarie II" - Emilian Francu

Dosar finalizat in 666 zile de la inceperea urmaririi penale

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie l-au trimis in judecata, in

stare de arest preventiv, pe Emilian Valentin Francu (PNL), primar al

municipiului Ramnicu Valcea pentru luare de mita, asemanator cazului

fostului primar din Ramnic, Mircia Gutau. Procurorii l-au acuzat pe

Francu de luare de mita, dupa ce l-ar fi prins in flagrant in timp ce

primea mita 50.000 de lei de la administratorul unei firme, arhitectul

bucurestean Sorin Dragos Popescu.

Emilian Francu a fost retinut de catre procurorii DNA, iar pe 20 mai stat in arest preventiv

aproape 5 luni de zile.

Pe 17 septembrie 2013, la nici patru luni de la trimiterea in judecata Tribunalul Bucuresti l-a

condamnat in prima instanta (pe fond) pe edilul din Ramnicu Valcea la 4 ani de inchisoare cu

suspendare pentru coruptie, cu un termen de incercare de 7 ani.

Conform hotararii instantei, Francu are un termen de incercare de sapte ani. Decizia tribunalului

a fost insa atacata la Curtea de Apel Bucuresti.

Ulterior sentintei, Francu a fost pus in libertate si a revenit la Ramnicu Valcea in functia de

primar. Pana la o decizie definitiva in dosar, Francu poate detine legal functia de primar.

Ce sustin procurorii DNA

Potrivit DNA, la inceputul anului, Primaria din Ramnicu Valcea a incredintat unei firme un

contract de prestari de servicii, in valoare de 200.000 de euro, avand ca obiect lucrari de

amenajare a unor spatii publice din oras. In luna ianuarie, Francu i-a pretins administratorului

firmei careia ii fusese incredintat contractul 10% din valoarea lucrarilor.

Dupa finalizarea lucrarilor mentionate in contractul de prestari servicii si plata unei prime transe

din banii datorati de primarie, la data de 22 aprilie, Emilian Francu i-a pretins aceluiasi

denuntator sa ii remita, printr-un intermediar, suma de 50.000 lei pentru ca, in schimb, sa

semneze documentele care conditionau efectuarea platii celei de-a doua transe catre firma

acestuia, in contul prestarii de servicii al caror beneficiar era Primaria Ramnicu Valcea.

DNA precizeaza ca Emilian Francu i-a mai solicitat aceluiasi administrator sa achite si suma de

40.000 de lei, disimulata intr-un contract de sponsorizare, dupa plata ultimei transe pentru

prestarea serviciilor de catre firma lui.

La data de 25 aprilie, conform intelegerii anterioare, administratorul i-a dat primarului, prin

intermediar, suma de 50.000 lei, moment in care au intervenit procurorii DNA si l-au retinut pe

Emilian Francu.

Pozitia acuzatului

Emilian Francu: Am fost acuzat pe nedrept. Voi incerca sa imi demonstrez, in continuare,

nevinovatia si sa conving ca tot ceea ce am vrut, prin demersul meu, a fost sa aduc fonduri

pentru comunitate, pentru o sarbatoare importanta a acesteia.

Decizii pronuntate in dosar:

Prima sentinta - Tribunalul Bucuresti, 17 septembrie - Emilian Francu a fost condamnat la patru

ani de inchisoare cu suspendare pentru coruptie

Sentinta finala - Curtea de Apel Bucuresti, 26 Martie 2014 - Emilian Francu a fost condamnat

definitiv la 4 ani de inchisoare cu executare

Dosarul "2 Mai" - Monica Iacob Ridzi

Dosar finalizat in 2019 zile de la inceperea urmaririi penale

Cercetarea penala a fost declansata in urma anchetei publicate de

Gazeta Sporturilor in 16 iunie 2009, potrivit careia festivitatile

organizate de Ministerul Tineretului si Sporturilor cu ocazia Zilei

Tineretului (2 Mai 2009), care au avut un buget de circa 600.000 de

euro, au fost incredintate fara licitatie unor companii private.

Mai mult, cerera de oferta privind organizarea evenimentelor a fost trimisa de catre MTS catre

trei firme, din care doua (Artisan Consulting SRL si Compania de Publicitate Mark SRL) aveau

actionari comuni si sediul in acelasi apartament. Potrivit mass media, onorariile formatiilor care

au concertat in cadrul evenimentului sau costurile scenelor utilizate au fost mult supraevaluate.

Potrivit Parchetului de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie, "in cauza exista indicii ca

in cursul anului 2009, Iacob Ridzi Monica Maria, in calitate de ministru al Ministerului

Tineretului si Sportului, impreuna cu alti functionari ai acestui minister, ajutati si de

administratorii a doua firme private au prejudiciat bugetul ministerului prin incheierea a trei

contracte de servicii fara ca, in prealabil, sa fie organizata si derulata vreo procedura de atribuire

potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006.

Totodata, exista indicii ca pentru ascunderea incalcarii dispozitiilor legale in materia achizitiilor

publice au fost intocmite, ulterior incheierii celor trei contracte, inscrisuri care sa ateste in mod

nereal derularea procedurii de achizitie. Fostul ministru a solicitat administratorului retelei

informatice sa stearga date informatice pentru a nu fi descoperite, scop in care, acesta a accesat

fara drept sistemele informatice ale Ministerului Tineretului si Sportului si a sters inregistrarile."

Ministerul Justitiei a anuntat ca a transmis miercuri, 10 februarie 2010, presedintelui

Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, solicitarea Directiei Nationale Anticoruptie de

incuviintare a unei perchezitii informatice in dosarul privind pe Monica Iacob Ridzi. Solicitarea a

fost primita din partea DNA pe 9 februarie.

Ministerul precizeaza ca potrivit Constitutiei si prevederilor legale in vigoare, in cazul ministrilor

care, la data inceperii urmaririi penale, sunt si membri ai Parlamentului Romaniei, cererile de

retinere, arestare sau perchezitie se incuviinteaza de Camera din care fac parte. Solicitarea se

adreseaza presedintelui Camerei Deputatilor sau Senatului de catre ministrul Justitiei.

Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a decis, marti, 16 februarie, sa transmita Comisiei

juridice scrisoarea fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob-Ridzi, privind concediul

prenatal. Fostul ministru al Tineretului a transmis presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta

Anastase, o scrisoare in care arata ca se afla in concediu prenatal, motiv pentru care ar putea sa

nu vina la dezbaterile pe acest subiect din Comisia juridica sau plen.

Cererea de perchezitie formulata de DNA in februarie 2010 a fost blocata la Comisia

juridica din Camera Deputatilor timp de aproape 10 luni, dupa care a fost respinsa de

plenul Camerei.

Referitor la acuzatii, Monica Iacob Ridzi a declarat: "Si eu vreau sa stiu cum au cheltuit banii

acele firme, am serioase semne de intrebare in ceea ce priveste modul in care au lucrat oamenii

pe care ii am in minister si care au gestionat aceste lucruri (..) Vreau sa vad ce spune Garda

Financiara, DNA-ul. (..) Vreau sa vad daca sunt oameni in subordinea mea care au gresit, nu

vreau sa imi asum vina niciunui om din subordine, pentru ca nu mi se pare normala o astfel de

atitudine."

In 3 mai 2011, Monica Iacob Ridzi a fost trimisa in judecata de catre DNA, pentru abuz in

serviciu contra intereselor publice, fals intelectual in legatura cu fapte de coruptie, uz de fals in

legatura cu fapte de coruptie si participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la Legea

contabilitatii.

Decizii in dosar:

27 ian. 2014 - Monica Iacob Ridzi a fost condamnata la 5 ani de inchisoare cu executare.

Sentinta nu este definitiva.

!!! 16 februarie 2015 - Sentinta Definitiva: Monica Iacob Ridzi a fost condamnata la 5 ani de

inchisoare cu executare.

Dosar finalizat in 3327 zile de la inceperea urmaririi penale

Dosarul "Loteria I" - George Copos

Ana Electronic, compania in care Copos este actionar majoritar, a

vandut, in 2004, mai multe spatii comerciale catre Loteria Romana. Anchetatorii sustin ca suma incasata oficial a fost mult mai mica decat

cea primita in mod real, statul fiind tras pe sfoara cu circa un milion de

euro. Dosarul a ajuns pe masa judecatorilor in iunie 2006 si s-a plimbat

pana in prezent, din motive procedurale, intre mai multe instante, fiind mari sanse ca pana la

obtinerea unei sentinte definitive fapta de care este acuzat fostul vicepremier sa se prescrie.

Procurorii DNA sustin ca, in 2004, in calitate de asociat si presedinte al Consiliului de

Administratie din cadrul SC Ana Electronic SA, Gheorghe (”George„) Copos a pagubit bugetul

de stat cu peste un milion de euro, ca urmare a unei tranzactii fictive realizate cu ocazia vanzarii

unui pachet de 38 spatii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, catre Loteria Romana.

Mai exact, el a folosit ca interpusi mai multe persoane fizice si firme in procesul de vanzare-

cumparare, pretul incasat in scripte fiind de circa patru ori mai mic decat cel primit in realitate.

Urmarirea penala a fost declanasata pe 11 ianuarie 2006, sub acuzatia de evaziune fiscala.

Pe 6 iunie 2006, George Copos a fost trimis in judecata, alaturi de alte patru persoane. Cu cateva

zile inainte (la 1 iunie) el demisionase din functia ocupata in Guvern.

Alti inculpati in dosar: Gilio Giuzepe Roza (administrator la SC Romtour SRL) - evaziune

fiscala; Nicolae Cristea (director general la Compania Nationala Loteria Romana) - complicitate

la evaziune fiscala; Stelian Ioan Ratiu (administrator la firma Transilvania International) -

evaziune fiscala; Gabriel Rogoveanu (agent imobiliar la firma Euroest Invest) - complicitate la

evaziune fiscala.

Sentinte pronuntate pe parcursul judecarii dosarului in instanta:

22 octombrie 2007 - Inalta Curte de Casatie si Justitie decide ca dosarul trebuie trimis catre

Parchetul de pe langa ICCJ, pentru refacerea urmaririi penale.

Motivarea sentintei: "Instanta de judecata este indreptatita sa aprecieze ca paguba efectiva ce

poate fi apreciata ca fiind creata prin infractiune, rezultata din probatoriul administrat la

urmarirea penala si care trebuie avuta in vedere la verificarea competentei procurorului sub

aspect material este 37.487.576.256 ROL, respectiv 3.748.757 RON. In raport de cursul de

schimb valabil la data de 15.12 2004 de 1 euro=39.293 ROL, aceasta suma ar reprezenta

echivalentul in lei a 954.052 euro, suma, in raport de care, Directia Nationala Anticoruptie nu

este competenta sa efectueze urmarirea penala."

14 aprilie 2008 - Recursul DNA la decizia de mai sus este admis, dosarul ramane pe rolul ICCJ.

Motivarea sentintei: "Inalta Curte apreciaza ca, in aceasta etapa procesuala, in mod gresit

instanta de fond a examinat latura civila a cauzei, pronuntandu-se cu privire la prejudiciul cauzat

prin faptele inculpatilor. Astfel, la verificarea investirii instantei, sub aspectul competentei

materiale a organului de urmarire penala care a efectuat urmarirea penala in cauza, trebuie avut

in vedere prejudiciul stabilit prin actul de sesizare, evaluarea exacta a prejudiciului cauzat de

inculpati urmand a fi facuta in cursul cercetarii judecatoresti, in cadrul careia se va examina

public, nemijlocit si in contradictoriu intregul material probator referitor la latura civila a

cauzei."

9 decembrie 2009 - Dosarul este trimis la Judecatoria Sectorului 2.

De aici, s-a cerut la tribunal conexarea dosarelor Loteria I si Loteria II, insa Tribunalul respinge

cererea. Judecata a continuat la Judecatoria Sectorului 2.

Sentinta definitiva:

25 august 2014 - George Copos a fost condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare cu executare

Prima sentinta in dosar:

29 ianuarie 2013 - Omul de afaceri George Copos a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu

executare in dosarul Loteria I. Decizia instantei Judecatoriei Sectorului 2 nu este definitiva,

putand fi contestata la Tribunalul Bucuresti.

Pozitia acuzatului: "Este necesar ca organele abilitate ale statului sa investigheze orice

suspiciune de coruptie, indiferent de calitatea persoanelor implicate. Daca organele statului

gasesc ilegalitati, sa le sanctioneze. Daca nu, astept scuze din partea celor care au declansat

aceasta investigatie. Personal, nu am nici o emotie, nici o teama si nici o indoiala referitoare la

rezultatele investigatiilor."

Dosarul "Armele de vanatoare" - Serban Mihailescu

Dosar finalizat in 3264 zile de la inceperea urmaririi penale

Ancheta a fost declansata in urma denuntului fostului consilier

personal al lui Serban Mihailescu, Fanel Pavalache (arestat in 2002 si

condanmnat in 2004 la sase ani de inchisoare pentru coruptie). Potrivit

acestuia, la 22 octombrie 2001, Petru Serban Mihailescu i-a cerut 11

arme de vanatoare, in schimbul mentinerii sale in functie.

In perioada aprilie-mai 2002, Mihailescu a primit de la Pavalache noua

arme de vanatoare, in valoare de 260 milioane de lei vechi (26.000 RON). Armele au fost

depozitate la Vila de protocol nr. 5 din Snagov. Mihailescu a fost ajutat de Marin Bucur,

presedintele Asociatiei de Vanatoare "Cerbul" Bucuresti, care a inregistrat armele pe numele

respectivei asociatii. Dupa ce Fanel Pavalache a fost arestat, in octombrie 2002, armele ar fi fost

aduse de la vila de protocol din Snagov la sediul Asociatiei "Cerbul", tot cu ajutorul lui Marin

Bucur.

Urmarirea penala a inceput pe 15 martie 2006. Mihailescu a fost trimis in judecata de DNA in

10 mai 2006, insa dosarul senatorului a fost trimis inapoi la procurori, in urma unei deciziii a

Curti Constitutionale. Era nevoie de avizul Parlamentului in vederea inceperii urmaririi penale

fata de un fost ministru.

In 31 iulie 2008, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a

solicitat Senatului declansarea procedurilor pentru formularea cererii de urmarire penala fata de

Serban Mihailescu. La data de 10 iunie 2009, Senatul a adoptat Hotararea nr. 8/2009, conform

careia cere urmarirea penala a lui Mihailescu.

Plenul Senatului a avizat favorabil, in iunie 2009, cu 77 de voturi pentru si 29 de voturi

impotriva, cererea de incepere a urmaririi penale a senatorului din grupul independentilor Serban

Mihailescu, doua voturi fiind anulate.

Primul termen la Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost 1 iunie 2010, care a debutat cu o

amanare, urmatorul termen fiind stabilit pentru 30 septembrie.

Masuri preventive si asiguratorii: cele noua arme au fost puse sub scehestru.

Alti inculpati in dosar: Marin Bucur (presedintele Asociatiei de Vanatoare "Cerbul" Bucuresti)

- complicitate la luare de mita; complicitate la nerespectarea regimului armelor si munitiilor;

participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata, la fals intelectual, precum si la

efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte in contabilitate.

Sentinte: - 20 decembrie 2011 - Serban Mihailescu a fost condamnat la un an de inchisoare cu suspendare.

Decizia poate fi atacata cu recurs.

- 11 iunie 2012, completul de 5 judecatori de la ICCJ l-a achitat definitiv pe senatorul

Serban Mihailescu.

Dosarul “Privatizarile strategice” – Codrut Seres si Zsolt Nagy

Dosar finalizat in 2369 zile de la inceperea urmaririi penale

Fostul ministru PC al Economiei si Comertului, Codrut Seres, si fostul

ministru UDMR al Telecomunicatiilor, Zsolt Nagy, au fost acuzati de

procurori ca ar fi utilizat pozitiile pe care le ocupau in Guvern pentru a

favoriza anumiti concurenti intr-o serie de dosare de privatizare de

mare importanta. Anchetatorii sustin ca faptele celor doi demnitari

trebuie catalogate drept tradare.

Sentinta Definitiva: 27 ianuarie 2015 - Seres este condamnat la 4 ani si 8 luni de inchisoare cu

executare.

Prima Sentinta: 3 decembrie 2013 - Codrut Seres a fost condamnat la 6 ani de inchisoare cu

executare pentru tradare. Zsolt Nagy - cinci ani de inchisoare. Sentinta nu e definitive.

Astfel, potrivit procurorilor, Seres, Nagy si fostul secretar de stat in Ministerul Comunicatiilor

Kerekes Gabor, au constituit sau au aderat la un grup infractional cu carater transnational, din

care au facut parte si deja celebrii Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea si

Mihai Radu Donciu (judecati pentru spionaj intr-un alt dosar), dar si alti trei inculpati (un turc,

un ceh si un romano-englez).

Activitatea infractionala ar fi avut loc in perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006 si ar fi

constat, printre altele, intr-o serie de actiuni ilegale care ar fi menit sa distorsioneze procesul de

privatizare a Electrica Muntenia Sud, de vanzare a unui pachet de 8 % din actiunile Petrom, de

privatizare/restructurare a Romaero Bucuresti si Avioane Craiova, de consultanta in vederea

privatizarii SN RADIOCOMUNICATII SA, de consultanta in vederea restructurarii si

privatizarii CN Posta Romana SA, dar si de selectare prin licitatie a consultantului international

pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la

Romtelecom.

Mai exact, demnitarii ar fi furnizat informatii confidentiale despre o serie de licitatii organizate

de minister pentru consultanta sau privatizarea unor societati si ar fi incercat, in unele situatii, sa

influenteze rezultatul unor licitatii. Se pare ca sesizarea pentru demararea anchetei a venit din

partea unor ofiteri SRI care supravegheau domeniul economic.

In 26 august 2008, Senatul a aprobat urmarirea penala in cazul lui Codrut Seres. In cadrul

aceleiasi hotarari, alesii au decis ca cele 70 de volume originale ale dosarului DNA sa fie

secretizate si arhivate la Senat. Asta ar fi putut duce la imposibilitatea derularii in continuare a

procedurilor. Din fericire, senatorii au fost de acord sa returneze dosarul si, pe 30 martie 2009,

cei doi fosti ministri au fost trimisi in judecata.

Alte persoane inculpate in dosar:

- Kerekes Gabor, fost secretar de stat in Ministerul Comunicatiilor, pentru complicitate la

spionaj;

- Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetatean romano-englez, pentru

complicitate la spionaj;

- Susak Michal, cetatean ceh, pentru complicitate la spionaj;

- Mustafa Oral, cetatean turc, pentru pentru complicitate la spionaj.

Pozitia acuzatilor: "Sunt nevinovat" (Codrut Seres)

"Este o razbunare politica" (Zsolt Nagy)

SENTINTA DEFINITIVA - 27 Ianuarie 2015:

Codrut Seres: 4 ani si 8 luni de inchisoare

Zsolt Nagy: 4 ani de inchisoare

Michal Susak (cetatean ceh) - 4 ani; Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd.

Londra, cetatean romano-englez - 4,6 ani; consultantul international Vadim Benyatov - 4,6 ani;

Stamen Stanchev - 5,2 ani; Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicatiilor si

Tehnologiei Informatiei - 5 ani; Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al sefului Oficiului

Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie - 4 ani, Gabor Kerekes - 4 ani, Mustafa Oral

(cetatean turc) - 3 ani inchisoare.

Prima Sentinta - 3 decembrie 2013:

Codrut Seres a fost condamnat la 6 ani de inchisoare cu executare pentru tradare. Zsolt

Nagy - 5 ani de inchisoare. Sentinta nu e definitiva.

In acest dosar mai exista o singura cale de atac, la completul de cinci judecatori al Inaltei Curti

de Casatie si Justitie.

Codrut Seres - 6 ani de inchisoare pentru tradare

Zsolt Nagy - 5 ani de inchisoare pentru aderare la un grup infractional

Michal Susak - 10 ani de inchisoare pentru complicitate la spionaj

Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra - 9 ani si 6 luni de inchisoare

pentru initierea unui grup infractional transnational si complicitate la spionaj

Vadim Benyatov - consultant international, 10 ani inchisoare pentru spionaj

Stamen Stanchev - a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, respectiv 11 ani de inchisoare

Mihai Radu Donciu - fost consilier al ministrului Comunicatiilor, 7 ani de inchisoare

Mihai Dorinel Mucea - fost adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in

Industrie (OPSPI), 6 de inchisoare

Gabor Kerekes - 5 ani de inchisoare

Mustafa Oral - 5 ani inchisoare

Dosarul "Trofeul calitatii" – Adrian Nastase

Dosar finalizat in 2508 zile de la inceperea urmaririi penale

Fostul premier Adrian Nastase este acuzat de DNA ca, in 2004, a

camuflat strangerea de fonduri pentru campania sa electorala prin

initierea unui simpozion. Manifestarea "Trofeul calitatii in constructii"

a fost organizata de catre Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC), iar

taxele de participare incasate (peste 1,6 milioane de euro) au ajuns la

patru companii controlate de doi dintre apropiatii familiei Nastase. De

aici, banii au plecat, mai departe, spre o firma care a prestat diverse

servicii in campania prezidentiala a liderului social-democrat.

Organizatoarea simpozionului incriminat a fost Irina Jianu, inspectorul general al Inspectoratului

de Stat in Constructii, functie in care a fost numita ca urmare a relatiilor la nivel inalt pe care le

avea in PSD, sustin anchetatorii. Taxele de participare au fost de cinci milioane de lei vechi

pentru persoanele fizice (cuirca 125 de euro la acea data) si 15 milioane de lei vechi (aproape

400 de euro la acea data) pentru cele juridice. In total, s-a strans suma de 67,4 miliarde de lei

vechi.

Potrivit procurorilor, "ca urmare a exercitarii de catre Adrian Nastase a influentei si autoritatii

decurgand din functia de presedinte al Partidului Social Democrat (...) asupra unor persoane, fie

membri PSD cu functii importante in cadrul unor institutii publice (Agentia Nationala pentru

Protectia Consumatorului, Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA, Agentia Nationala Sanitar

Veterinara, Compania Nationala a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea

Nationala de Imbunatatiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari si presedinti de consilii

judetene, acestia au impus achitarea unor importante sume de bani sub forma de taxe de

participare pentru un simpozion irelevant pentru activitatea institutiilor respective".

Reprezentantii DNA au mai stabilit ca "asupra unui alt grup de participanti reprezentanti de

societati comerciale in constructii - s-a exercitat constrangere morala prin aceea ca inspectorii de

specialitate care le avizau lucrarile le transmiteau invitatiile de participare le solicitau apoi copia

ordinului de plata".

Banii stransi din taxe, ar fi trebuit, potrivit legii, sa devina venituri la bugetul ISC care era

institutie publica. Irina Jianu, cu sprijinul Dianei Gasparovici (fost inspector general de stat

adjunct in cadrul ISC), ar fi dispus ca aceste taxe sa fie incasate direct de patru societati

comerciale controlate de Bogdan Popovici si Marina Ioana Popovici ( SC Mediaglobe Invest

SRL, SC Urban Consult SRL, SC Axa Management SRL, SC Contur Media SRL). Procurorii

spun ca "ISC nu a urmarit modul de utilizare a sumelor incasate din taxele de participare si nu a

intocmit Decontul de cheltuieli, astfel ca nici o cheltuiala efectuata pentru Trofeul Calitatii nu a

fost decontata in mod legal".

Mai mult, cele patru companii mentionate ar fi incheiat contracte fictive cu o alta firma, SC

Arond SRL, controlata tot de familia Popovici, contracte menite sa justifice cheltuieli pentru o

serie de servicii care in realitate nu au fost efectuate.

Au urmat, sustin investigatorii, operatiuni de spalare de bani (cesiune de actiuni, majorare de

capital, contracte false de vanzari de terenuri si prestari servicii) desfasurate prin intermediul

societatilor SC Media On SA, SC Forum Invest SA, Fundatia Invest, toate controlate de sotii

Popovici, prin care suma de 53,2 miliarde de lei vechi a fost transferata din conturile firmei

Arond SRL in cele ale SC Eurografica SRL. Din aceasta suma, s-ar fi platit 33,8 miliarde de lei

vechi, "reprezentand contravaloarea materialelor de propaganda electorala (caiete, fulare,

tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele si imaginea inculpatului Adrian

Nastase )."

In total, ISC ar fi fost prejudiciat cu aproape 70 de miliarde de lei vechi (echivalentul a

aproximativ 1,75 milioane de euro la acea data). Una dintre companiile care ar fi cotizat cu bani

pentru Trofeul calitatii este Zeus SA, companie aflata in centrul recentului scandal de coruptie

din Arges, in care este implicat chiar presedintele CJ Arges, Constantin Nicolescu.

Acuzatia oficiala sub care a fost trimis in judecata Nastase este "folosirea influentei sau

autoritatii functiei de presedinte al unui partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de

bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, in forma continuata".

Masuri asiguratorii luate in dosar:

- s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumei de 118.650 USD apartinand lui

Adrian Nastase;

- s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului detinut de Mihail Cristian Vasile

in Bucuresti;

- s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului detinut de Bogdan Popovici si de

Marina Ioana Popovici in Bucuresti;

- s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului detinut de Diana Gasparovici in

Braila;

- s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului detinut de Irina Jianu in Bacau.

Alti inculpati in dosar:

- Paula Jianu Irina, fost inspector general de stat in cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii -

abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si continuata, spalare de bani in

forma continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata, sub forma participatiei improprii si in

forma continuata, fals intelectual la Legea contabilitatii, savarsite sub forma participatiei

improprii si in forma continuata, folosirea creditului societatii intr-un scop contrar intereselor

societatii sub forma participatiei improprii si in forma continuata;

- Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct in cadrul ISC - complicitate la abuz in

serviciu contra intereselor publice in forma calificata si continuata;

- Mihail Cristian Vasile, director general al SC EUROGRAFICA SRL - complicitate abuz in

serviciu contra intereselor publice, in forma continuata si calificata, spalare de bani in forma

continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata;

- Bogdan Popovici - spalare de bani in forma continuata, complicitate la abuz in serviciu contra

intereselor publice, in forma continuata si calificata, fals in inscrisuri sub semnatura privata, in

forma continuata;

- Marina Ioana Popovici - spalare de bani in forma continuata, complicitate la abuz in serviciu

contra intereselor publice, in forma continuata si calificata, fals in inscrisuri sub semnatura

privata, in forma continuata.

Pozitia acuzatului: "S-a decis trimiterea mea in judecata intr-un dosar aberant (dosarul

campaniei electorale din 2004) in care mi se reproseaza fapte pentru care nu exista nici dovezi,

nici responsabilitati legale imputabile mie. Este dosarul despre cheltuielile de campanie din

2004, care a fost legat de numele meu pentru ca eram presedinte de partid la acea data si

contracandidatul lui Traian Basescu."

Sentinte:

- 20 iunie 2012 - ICCJ - Condamna definitiv si irevocabil pe Adrian Nastase la 2 ani de

inchisoare cu executare si interzicerea unor drepturi.

- 30 ianuarie 2012 - ICCJ - Adrian Nastase - condamnat la 2 ani de iinchisoare, ceilalti cinci

inculpati - cate 7 ani de inchisoare

Dosar de trafic de influenta - Vasile Duta

Dosar finalizat in 3974 zile de la inceperea urmaririi penale

Senator PSD in perioada 2000-2004, Vasile Duta a fost acuzat ca a

primit bani si bunuri (inclusiv un Mercedes ML in valoare de aproape

40.000 de euro) in schimbul unor interventii pe langa diverse institutii

ale statului. De influenta sa au beneficiat (sau nu) oameni de afaceri sau

infractori de rand. Dupa mai bine de jumatate de deceniu, procesul s-a

soldat cu o condamnare definitiva la cinci ani de inchisoare.

Parchetul National Anticoruptie a inceput, in 5 aprilie 2004,

urmarirea penala impotriva senatorului PSD Vasile Duta si a avocatei Vania Zabou, sub

acuzatia de trafic de influenta. Potrivit PNA, cei doi ar fi cerut, in aprilie 2002, 10.000 de dolari

(din care au primit efectiv 3.000 de dolari) de la administratorul unei firme din Dambovita care

era cercetat pentru evaziune fiscala, in schimbul unor interventii in favoarea sa la autoritati. De

asemenea, tot in 2001politicianul si avocata ar fi pretins de la rudele unei persoane arestate

pentru complicitate la inselaciune 5.000 de dolari (din care au primit efectiv 3.500 de dolari),

promitind ca vor obtine punerea in libertate a acesteia. In ambele situatii, Duta si complicea sa au

fost denuntati chiar de cei de la care primisera banii.

In 26 mai 2004, procurorii PNA au extins cerctarile in cazul Duta-Zabou, fiind descoperita o

alta infractiune de trafic de influenta. Astfel, in 2001-2002, in calitate de aparatori ai lui Vasile

Gheorghe (judecat intr-un dosar penal), cei doi i-ar fi cerut acestuia 11.000 de dolari cu

promisiunea de a interveni pe linga judecatorii de la Curtea de Apel Ploiesti pentru a-i schimba

incadrarea juridica in vederea obtinerii unei pedepse mai mici. Si in acest caz a fost vorba de un

denunt din partea platitorului.

In 7 octombrie 2004, procurorii anticoruptie au anuntat ca il cerceteaza pe senatorul Vasile Duta

si pentru ca ar fi cerut un autovehicul Mercedes ML de 38.500 de euro in schimbul unor

interventii la Ministerul Muncii pentru a facilita plecarea unor muncitori romani in Germania. In

acelasi scop, el ar fi primit diverse bunuri de la o persoana din Tecuci, care ulterior l-a denuntat.

Vasile Duta a fost trimis in judecata in 16 februarie 2005, pentru patru infractiuni de trafic

de influenta.

Cazul Vaniei Zabou a fost disjuns, fiind trimis Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti,

avocata fiind acuzata de inselaciune.

Masurile preventive si asiguratorii luate in acest dosar: In 6 octombrie 2004, Vasile Duta a

fost dat in consemn la frontiera. In 9 februarie 2005, Duta a fost retinut de procurori, fiind

prezentat a doua zi in fata judecatorilor de la Tribunalul Bucuresti, care au emis pe numele sau

un mandat de arestare preventiva pe 29 de zile. In 14 februarie 2005, Curtea de Apel Bucuresti a

decis cercetarea in stare de libertate a fostului senator.

Sentinte pronuntate:

24 mai 2007 - Tribunalul Braila a decis sa-si decline competenta in favoarea Curtii de Apel

Galati.

29 iunie 2009 - Curtea de Apel Galati a hotarat condamnarea lui Vasile Duta la cinci ani de

inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, pe o durata de patru ani,

pentru trei fapte de trafic de influenta. Totodata, instanta a decis confiscarea autoturismului

Mercedes ML si a dispus ca fostul senator sa plateasca statului despagubiri de circa 10.000 de

dolari. Atat DNA, cat si inculpatul au facut recurs.

5 mai 2010 - Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins ambele recursuri si a decis mentinerea

sentintei anterioare. Vasile Duta a fost condamnat definitiv la cinci ani de inchisoare cu

executare, ramanand in vigoare si celelalte decizii ale instantei galatene.

Dosarul "Matusa Tamara" - Adrian Nastase

Dosar finalizat in 2340 zile de la inceperea urmaririi penale

Una dintre primele decizii luate de Adrian Nastase dupa numirea in

functia de prim-ministru in decembrie 2000 a fost inlocuirea lui Adrian

Cucu, pe atunci sef al Oficiului National pentru Prevenirea si

Combaterea Spalarii de Bani (ONPCSB), cu Ioan Melinescu.

Potrivit procurorilor DNA, Melinescu si Nastase s-au intalnit in

noiembrie 2000, primul (pe atunci membru al conducerii ONPCSB)

informandu-l pe politician (pe atunci deputat) ca in cadrul ONPCSB

exista in lucru un dosar privind depunerea de catre Dana Nastase a sumei de 400.000 de dolari

intr-un cont deschis la banca Creditanstalt (devenita mai tarziu HVB Bank). Melinescu i-ar fi

promis lui Nastase ca va bloca dosarul pana dupa alegeri, iar dupa numirea in functia de

presedinte al ONPCSB ar fi sustras lucrarea respectiva, pe care i-ar fi inamnat-o lui Ristea

Priboi, la acea data consilier al lui Adrian Nastase. De fata s-ar fi aflat si controversatul om de

afaceri Genica Boerica, care apare ca martor al acuzarii.

Conform rechizitoriului, informatiile din dosarul sustras de Melinescu ar fi demonstrat ca suma

depusa de Dana Nastase nu era justificata de venituri. „Potrivit unui contract de vanzare-

cumparare anexat de catre depunator, reiesea ca suma de 400.000 USD, depusa in numerar,

provenea din vanzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri si a altor bunuri de valoare de catre

matusa Danielei Nastase, pe nume Cernasov Tamara, care avea imputernicire in contul personal

al Danielei Nastase deschis la Bank Austria Creditanstalt. Conform acestui document, s-ar

presupune ca 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Bancila,

Baraschi, Vermont, 3 manuscrise englezesti pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum

Nancy si Lalique, obiecte valoroase de mobilier si 30 piese bijuterii aur totalizand cca. 600

grame s-au aflat in apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, in varsta de 91 de ani, care locuia

singura. Dovezi certe ca aceste bunuri s-au aflat in posesia si proprietatea vanzatoarei nu exista

insa, intrucat aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care sa ateste dobandirea

bunurilor respective, ci numai o declaratie de buna credinta”, arata procurorii.

Urmarirea penala in acest dosar a inceput pe 24 mai 2006, iar Adrian Nastase a fost trimis in

judecata pe 31 mai 2007, sub acuzatia de dare de mita. Dosarul s-a intors la DNA in primavara

lui 2008, pentru refacerea urmaririi penale, ca urmare a unei decizii a Inaltei Curti, iar in 31 iulie

2008 procurorul general al Romaniei a cerut avizul Camerei Deputatilor pentru inceperea

urmaririi penale impotriva lui Adrian Nastase. Dupa ce au respins, initial, in septembrie 2008

inceperea urmaririi penale, deputatii (in noua configuratie de dupa alegerile din noiembrie 2008)

au admis cererea procurorilor pe 4 martie 2009. Adrian Nastase afost retrimis in judecata pe 21

octombrie 2009, sub aceeasi acuzatie (dare de mita).

Alti inculpati in dosar: Ioan Melinescu, fost presedinte al ONPCSB, acuzat de sustragere sau

distrugere de inscrisuri, luare de mita si divulgare de informatii, Ristea Priboi, fost deputat 2000-

20004 - cazul sau fusese initial disjuns, in vederea continuarii cercetarilor; in a doua faza, afost la

randul sau truimis in judecata pentru complicitate la luare de mita si complicitate la dare de mita.

Referitor la acuzatii, Adrian Nastase a declarat: „Resping in mod categoric acuzatiile

mincinoase formulate impotriva mea, in cadrul dosarului Melinescu. Este un dosar inceput in

anul 2006, pe baza unor delatiuni făcute de un om aflat in arest (Genica Boerica), si care nu are

nici un fel de dovada in ceea ce priveste acuzatiile impotriva mea.”

Sentinte pronuntate:

30 octombrie 2007 - ICCJ decide trimiterea dosarului la DNA, pentru refacerea urmaririi penale

14 aprilie 2008 - recursul DNA este respins, dosarul va fi trimis procurorilor anti-coruptie

15 decembrie 2011 - ICCJ decide achitarea lui Adrian Nastase, Ristea Priboi si Nicolae

Melinescu

3 septembrie 2012 - ICCJ decide defintiv achitarea lui Adrian Nastase si ceilalti inculpati in

dosarul "Matusa Tamara".

Dosar finalizat in 1198 zile de la inceperea urmaririi penale

Dosarul "Mita de la Cluj" - Sorin Apostu

Sorin Apostu, fostul primar al muncipiului Cluj-Napoca, este acuzat de

procurorii DNA de luare de mita in forma continuata. Potrivit

procurorilor anticoruptie, Apostu a primit mita in valoare de 94.000 de

euro, in 2009-2011, pentru a incheia contracte de salubrizare si de

asigurare a parcului auto al regiilor subordonate Consiliului local Cluj,

sumele de bani fiind incasate prin cabinetul de avocatura al sotiei sale,

invinuita in acelasi dosar.

Pe 10 noiembrie 2011 DNA a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Sorin Apostu, la

acea vreme primar al municipiului Cluj-Napoca. "Pentru a se disimula provenienta si scopul

banilor obtinuti din actele de coruptie, intre firmele care au primit contractele de la primarie si

cabinetul de avocatura al sotiei primarului au fost incheiate contracte de consultanta juridica

fictive, astfel incat sumele de bani au fost incasate prin cabinetul de avocatura al lui Monica

Undina Apostu, invinuita in acelasi dosar", sustin procurorii.

Pe 29 decembrie 2011, Sorin Apostu, sotia acestuia - avocatul Monica Apostu si oamenii de

afaceri Calin Stoia si Aspazia Droniuc au fost trimisi in judecata de procurorii DNA pentru

fapte de coruptie, dosarul fiind trimis spre judecare la Curtea de Apel Cluj.

La acea data, procurorii DNA au precizat ca Sorin Apostu, in exercitarea atributiilor de primar al

municipiului Cluj-Napoca, a primit mita, ca obiect al traficului de influenta, suma de 127.052

euro. "Banii provin de la reprezentantii unor societati comerciale care au in derulare contracte cu

Primaria municipiului Cluj Napoca (SC Brantner Veres prin administrator SC Total Trading

Company SRL Cluj Napoca si SC Rosal SRL Bucuresti) sau cu regii aflate in subordinea

Consiliului local Cluj Napoca (SC Groupe Frarom SRL Cluj Napoca). Pentru a disimula

caracterul ilicit al primirii sumelor respective, inculpatul Apostu Sorin a angrenat-o in activitatile

sale si pe sotia sa, inculpata Apostu Monica Undina, avocat in cadrul Baroului Cluj, astfel ca

banii pretinsi ca obiect al infractiunilor de coruptie erau primiti prin intermediul cabinetului de

avocatura al sotiei, sub falsa justificare a unor contracte de consultanta", se arata in rechizitoriul

procurorilor.

Procurorii au descoperit la locuinta familiei Apostu 22 de telefoane mobile, folosite pentru

impiedicarea localizarii si interceptarii convorbirilor purtate de Sorin Apostu cu diversi oameni

de afaceri, iar cea care intermedia intalnirile cu acestia era Monica Apostu, conform

rechizitoriului procurorilor DNA Cluj.

Potrivit DNA, fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a fost trimis in judecata,

in stare de arest, pentru luare de mita in forma continuata (18 acte materiale), complicitate la

spalare de bani in forma continuata (19 acte materiale), complicitate la fals in inscrisuri sub

semnatura privata in forma continuata (19 acte materiale), trafic de influenta in forma continuata

(21 acte materiale), instigare la spalare de bani in forma continuata (23 acte materiale), instigare

la fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (23 acte materiale) si primire de

foloase necuvenite.

Sorin Apostu este singurul dintre cei patru inculpati din dosar - Calin Mihai Stoia, Monica

Undina Apostu, sotia fostului primar, si Aspazia Droniuc, care are si calitatea de denuntator -

care este judecat in stare de arest preventiv. Omul de afaceri Calin Mihai Stoia a fost eliberat sub

control judiciar la 13 aprilie 2012. Pe 15 februarie 2012, Sorin Apostu a demisionat din functia

de primar al municipiului Cluj-Napoca.

Alte persoane inculpate:

Monica Apostu, avocat in cadrul Baroului Cluj, a fost trimisa in judecata, in stare de libertate,

pentru complicitate la luare de mita in forma continuata (18 acte materiale), spalare de bani in

forma continuata (19 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata

(19 acte materiale), complicitate la trafic de influenta in forma continuata (21 acte materiale),

spalare de bani in forma continuata (23 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata in

forma continuata (23 acte materiale).

Calin Mihai Stoia, administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Veres S.A, a fost

trimis in judecata, in stare de arest, pentru dare de mita in forma continuata (18 acte materiale),

participatie improprie la spalare de bani in forma continuata (19 acte materiale), participatie

improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (19 acte materiale). In

prezent, Stoia este in libertate.

Aspazia Droniuc, asociat al SC Groupe Frarom Agentie de Asigurare SRL Cluj Napoca, a fost

trimisa in judecata, in stare de libertate, in sarcina acesteia retinandu-se infractiunile de

cumparare de influenta in forma continuata (21 acte materiale), spalare de bani in forma

continuata (23 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (23

acte materiale).

Masuri suplimentare luate in dosar: s-a dispus instituirea sechestrului asigurator si

indisponibilizarea sumelor de 145.000 lei si 10.000 de euro apartinand lui Sorin Apostu, precum

si a sumei de 358.326,93 lei apartinand Monicai Undina Apostu.

Pozitia acuzatului:

Sorin Apostu a respins in fata judecatorilor toate acuzatiile procurorilor DNA. El a declarat ca nu

a favorizat pe nimeni in castigarea de contracte publice. "Am aflat de aceste contracte in timpul

urmarii penale. Nu cunosteam ce contracte a incheiat sotia mea. Eu si sotia mea avem o

intelegere sa nu discutam problemele profesionale acasa. Timpul este si asa prea scurt si am

decis sa il dedicam familiei. Ulterior am aflat de contractul cu Aspazia Droniuc si celelate

contracte".

Prima Sentinta: 25 iulie 2013 - Curtea de Apel Targu Mures il condamna pe fostul primar al

municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare

Sentinta Definitiva: 7 iulie 2014 - Sorin Apostu este condamnat la 4 ani si 6 luni de inchisoare cu

executare

Dosar finalizat in 3622 zile de la inceperea urmaririi penale

Dosarul „Rompetrol” – Dinu Patriciu

Unul dintre cei mai importanti oameni de afaceri autohtoni, politician

important, chiar daca nu detine nicio functie importanta in PNL, patron al

unuia dintre cele mai importante grupuri media, Dinu Patriciu a fost trimis in

judecata in 2006 pentru sapte capete de acuzare, printre care delapidare,

spalare de bani, asociere pentru savarsirea de infractiuni si manipularea pietei

de capital.

19 august 2014 - Dinu Patriciu a decedat; judecarea dosarului in instanta continua

Potrivit anchetatorilor, in calitatea sa de administrator la SC Rompetrol SA, Dinu si-a insusit, in

mod repetat in perioada septembrie 1999 – noiembrie 2001, suma de 85 milioane USD izvorata

din Acordul EPSA si cuvenita, conform prevederilor legale in vigoare, bugetului de stat. El ar fi

incercat sa piarda urma banilor respectivi prin incheierea de contracte de cesiune de creante,

imprumut si novatie intre firmele din cadrului grupului Rompetrol.

In acelasi dosar, Patriciu este acuzat ca, in calitate de reprezentant al grupului Rompetrol, a

organizat si coordonat operatiunile de tranzactionare a actiunilor emise de SC Rompetrol

Rafinare SA (cu simbol RRC), prin intermediul unor conturi apartinand unor persoane fizice sau

juridice controlate de grupul de firme Rompetrol, in scopul influentarii si mentinerii unui nivel

artificial al pretului de deschidere si tranzactionare, la data de 7.04.2004, pentru simbolul RRC,

de 116 lei/actiune, pret la care a fost asigurat transferul unui numar 1 miliard actiuni RRC de la

SC Rompetrol SA catre Saltville Ltd.

In perioada 07.04.2004-20.04.2004, se arata in rechizitoriu, omul de afaceri "a organizat si a

dispus lansarea si afisarea in sistemul electronic de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti a

unor ordine de bursa de vanzare si cumparare, cu consecinta inducerii unor semnale false si

inselatoare pentru ceilalti participanti la tranzactionare cu privire la cererea, oferta si pretul

actiunilor tranzactionate cu simbolul RRC".

Anchetatorii mai spun ca, la data de 6.04.2004, inainte cu o zi de inceperea tranzactionarii

actiunilor emise SC Rompetrol Rafinare SA (cu simbol RRC) in cadrul BVB, Patriciu i-a

dezvaluit lui Sorin Rosca Stanescu informatia privilegiata privind termenii si conditiile in care

urmeaza sa se desfasoare operatiunile de tranzactionare a actiunilor cu simbolul RRC din data de

7.04.2004, iar la data de 20.04 2004 i-a dezvaluit lui Sorin Pantis informatia privilegiata privind

pretul pe care societatile controlate de grupul de firme Rompetrol urma sa il afiseze in aceeasi

zi.

Urmarirea penala impotriva lui Patriciu a inceput in acest dosar in 22 martie 2005, iar la 8

septembrie 2006 el a fost trimis in judecata, alaturi de alte 11 persoane, pentru delapidare,

spalare de bani, asociere pentru savarsirea de infractiuni, manipularea pietei prin tranzactii sau

ordine de tranzactionare, dezvaluire de informatii privilegiate, spalare de bani, initiere sau

constituire a unui grup infractional organizat.

Alti inculpati in dosar:

- Sorin Pantis (fost ministru PNL al comunicatiilor), pentru manipularea pietei si aderare sau

sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat;

- Gabriela Victoria Anghelache (fost presedinte CNVM), pentru fals intelectual, favorizare a

infractorului, aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat;

- Miclaus Paul Gabriel (fost vicepresedinte CNVM), pentru favorizarea infractorului, aderare sau

sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat;

- Elena Albu (fosta sefa a Corpului de Control al CNVM), pentru favorizarea infractorului,

aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat;

- Victor Eros (fost membru CNVM), pentru favorizarea infractorului, aderare sau sprijinire sub

orice forma a unui grup infractional organizat;

- Simulescu Claudiu (agent de servicii de investitii financiare si reprezentant SSIF Eastern

Securities) - complicitate la savarsirea infractiunii de manipulare a pietei prin tranzactii sau

ordine de tranzactionare, aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat;

- Cerasela Rus (agent de servicii de investitii financiare si trader la SSIF Alpha Finance), pentru

complicitate la manipularea pietei si sprijinirea sub orice forma a unui grup infractional

organizat;

- Petrica Grama (fost director al Directiei Generale a Bugetului de Stat din cadrul Ministerului

Finantelor Publice), pentru complicitate la delapidare si asociere in vederea comiterii de

infractiuni;

- Alexandru Bucsa (fost vicepresedinte The Rompetrol Group Olanda), pentru complicitate la

delapidare, complicitate la spalare de bani, asociere in vederea comiterii de infractiuni;

- Sorin Rosca Stanescu, pentru utilizare de informatii privilegiate si aderare sau sprijinire sub

orice forma a unui grup infractional organizat;

- Florin Iulian Aldea (agent de servicii de investitii financiare, reprezentant al SSIF Alpha

Finance), pentru complicitate la savarsirea infractiunii de manipulare a pietei, complicitate la

spalare de bani, aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat.

Pozitia acuzatului: "Nu exista nicio posibilitate in a dovedi prejudiciul. Acest dosar de urmarire

penala nu exista. Acest dosar este o facatura politica. De aceea ne aflam in fata atator incidente.

Sunt 60 de bibliorafturi, de documente, care nu au legatura cu vreo infractiune. In ceea ce ma

priveste, eu cred in absoluta necesitate a incetarii procesului penal, pentru ca nu exista nicio

infractiune. Nu exista o consistenta a dosarului si de aceea se ridica atatea incidente. In acelasi

timp, creanta cu Libia nu apare nicaieri ca ar fi apartinut vreodata statului roman."

Sentinte:

28 august 2012 - Instanta il achita pe Dinu Patriciu in dosarul Rompetrol. Sentinta nu este

definitiva, iar procurorii au facut apel la Curtea de Apel Bucuresti.

7 octombrie 2014 - Sentinta Definitiva: Sorin Rosca Stanescu a fost condamnat la 2 ani si 4

luni de inchisoare cu executare. Fostul ministru al Comunicatiilor Sorin Pantis a fost

condamnat definitiv la 2 ani si 8 luni inchisoare cu executare.

Ce sentinte s-au mai dat in acest dosar

Alexandru Bucsa - sase ani de inchisoare, cu executare

Petrica Grama - 2 ani si 4 luni de inchisoare, cu executare

Iulian Florin Aldea - 5 ani de inchisoare, cu executare

Claudiu Simulescu - 4 ani de inchisoare, cu executare

Gabriela Anghelache - 3 de inchisoare cu suspendare

Elan Albu a fost achitata

Dosarul „Mita la LPF” – Dumitru Dragomir

Dosar finalizat in 2646 zile de la inceperea urmaririi penale

Presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir,

este acuzat ca a primit mita, in 2001, un teren de 350 mp in Bucuresti

pentru a cumpara, in numele LPF, un teren si o constructie

nefinalizata, ambele supraevaluate. Mituitorul este, sustin procurorii,

fostul fotbalist Gino Iorgulescu. La data comiterii faptei, Dragomir

era deputat PRM de Valcea.

Terenul primit drept mita era situat in zona Cotroceni si era evaluat, la data incheierii afacerii, la

circa 33.000 de dolari. In schimbul lui, Dragomir ar fi aprobat cumpararea, de catre LPF, a unui

teren de 1.500 mp si a unei constructii nefinalizate, in suprafata de 280 mp, ridicata fara

autorizatie pe acelasi teren, ambele aflate in proprietatea lui Gino Iorgulescu. Potrivit

anchetatorilor, pretul platit de LPF (355.000 de dolari) era de circa trei ori mai mare decat cel

practicat pe piata la momentul realizarii tranzactiei.

Conform rechizitoriului, "pentru a ascunde adevarata natura a bunului dat cu titlu de mita

inculpatului Dragomir Dumitru, inculpatul Iorgulescu George-Gino a trecut in proprietatea

inculpatului Badita Florin-Bogdan (soferul personal al lui Dragomir Dumitru) suprafata de

351,79 mp teren, printr-un contract incheiat la un notariat public. In contractul de vanzare-

cumparare astfel incheiat s-a consemnat in fals ca pentru acest imobil s-a achitat suma de

600.000.000 ROL, desi in realitate acesti bani nu au fost achitati."

Anchetatorii mai spun ca, "la data de 24 mai 2004, in baza unui alt contract de vanzare-

cumparare, inculpatul Badita Florin Bogdan, administrator al S.C. Bodu SRL Bucuresti, cu

acceptul inculpatului Dragomir Bogdan-Dumitru, a trecut terenul respectiv in proprietatea acestei

firme, contract in care s-a consemnat, in fals, ca pentru tranzactie s-a platit suma de 900.000.000

ROL."

Urmarirea penala impotriva lui Dragomir a inceput in noiembrie 2007, pentru luare de mita, abuz

in serviciu contra intereselor persoanelor, cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri sub

semnatura privata si uz de fals.

La 5 mai 2008, Dumitru Dragomir a fost trimis in judecata pentru luare de mita. Dupa aproape

doi ani, Dragomir si ceilalti inculpati au fost achitati de Tribunalul Bucuresti, in prima instanta.

Masuri asiguratorii luate in dosar: a fost instituit, la 15.02.2008, sechestru asupra terenului

care ar fi fost primit drept mita.

Alti inculpati in dosar:

- George Gino Iorgulescu, presedinte al Fotbal Club «National» si membru in Adunarea

Generala a Ligii Profesioniste de Fotbal, pentru dare de mita, spalare de bani, participatie

improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual;

- Florin Bogdan Badita, fostul sofer de la LPF al lui Dragomir, administrator al SC Bodu SRL,

pentru complicitate la luare de mita, spalare de bani, participatie improprie la savarsirea

infractiunii de fals intelectual, uz de fals;

- Bogdan-Dumitru Dragomir, fiul lui Dumitru Dragomir si asociat unic al S.C. Bodu SRL,

pentru spalare de bani si participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual.

Sentinte:

- 24 februarie 2011 - Tribunalul Bucuresti decide achitarea tuturor inculpatilor si ridicarea

sechestrului de pe terenul in cauza;

- 2 noiembrie 2011 - apelul DNA a fost respins de Curtea de Apel Bucuresti;

- 22 octombrie 2012 - ICCJ respinge recursul DNA - Dumitru Dragomir si ceilalti inculpati

sunt achitati definitiv si irevocabil

Dumitru Dragomir, achitat definitiv in dosarul de coruptie.

Pozitia acuzatului: "N-as putea primi nici macar o amenda. Este un abuz incalificabil, nu se

bazeaza pe nimic, nu inteleg unde e mita. Nu mai sunt valabile contractele semnate la notariat?"

Dosarul "Mita la Primarie" - Mircia Gutau

Dosar finalizat in 3150 zile de la inceperea urmaririi penale

Cercetarea penala a fost declansata de denuntul mituitorului.

Conform declaratiilor acestuia, Mircia Gutau si subalternul sau,

viceprimarul Nicolae Dicu, ar fi cerut, in perioada aprilie – iulie 2006,

suma de 50.000 de euro de la omul de afaceri Constantin „Crinu”

Popescu pentru a-l ajuta sa obtina un certificat de urbanism.

Viceprimarul Dicu a primit 25.000 de euro din total, din care 20.000 de

euro in 6 iulie 2006, cand a si fost surprins in flagrant delict de catre

procurori.

Masurile preventive si asiguratorii luate in acest dosar: arest preventiv (11 iulie 2006 – 10

noiembrie 2006); interdictie de a parasi tara (10 noiembrie 2006 – 29 februarie 2008).

Alti inculpati in acest caz: Nicolae Dicu (viceprimarul muncipiului Ramnicu Valcea) –

complicitate la luare de mita.

Sentinte pronuntate in dosar:

18 iunie 2007 - Tribunalul Alba a decis achitarea lui Mircia Gutau si a viceprimarului Nicolae

Dicu.

10 decembrie 2007 - Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul DNA si a decis retrimiterea

dosarului la Tribunalul Alba.

28 martie 2008 - Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursurile celor doi inculpati, a casat

sentinta Curtii de Apel Alba Iulia si a trimis dosarul pentru rejudecare la aceeasi instanta.

9 aprilie 2009 - Curtea de Apel Constanta a respins apelul DNA. Inculpatii sunt achitati.

27 ianuarie 2010 - Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul DNA si ii condamna

definitiv pe cei doi inculpati la cate trei ani si jumatate de inchisoare cu executare.

Motivarea sentintei definitive de condamnare a ICCJ:

"Inalta Curte constata ca atat prima instanta, cat si instanta de apel, in dispretul dispozitiilor

articolului 3 din Codul de procedura penala, privind aflarea adevarului, norma cu valoare de

principiu in procesul penal, au comis o eroare grava de fapt, prin increderea exagerata acordata

unor probe si prin ignorarea altora, imprejurare care a condus la achitarea nejustificata a celor doi

inculpati.

Acordand incredere nejustificata unor probe, interpretand trunchiat sau neglijand total alte

mijloace de proba, instantele au retinut ca, in realitate, sumele de 5.000 de euro si 20.000 de euro

primite de inculpatul Nicolae Dicu de la martorul denuntator Constantin Popescu, reprezinta doar

imprumuturi, care i-au fost acordate in virtutea unei vechi relatii de prietenie.

Astfel, prima instanta referindu-se la declaratiile date in faza de cercetare judecatoreasca de

martorii Gheorghe Stanescu si Filip Teodosie, a stabilit ca inculpatul Dicu Nicolae se afla in

impas financiar si ca in luna iunie 2006 urma sa ia un imprumut de la martorul Constantin

Popescu, conditii in care apararea acestuia ca sumele respective au reprezentat imprumuturi este

pe deplin justificata.

Fostul viceprimar Dicu a sustinut constant ca suma de 5.000 de euro la care se referea Popescu

reprezentau un imprumut de 20.000 de lei pe care societatea sa, Proditex, ar fi primit-o in 26

iunie 2006 de la firma Rovimet, administrata de martor. Acceptand aceasta varianta, instantele au

trecut practic cu vederea declaratiile martorei Manuela Duduiala, directorul economic la

Rovimet, care in fata Tribunalului Alba a declarat ca firma Rovimet a imprumutat 20.000 de lei

societatii Proditex, pentru cateva ore, suma fiind restituita in aceeasi zi si ca martorul denuntator

Constantin Popescu nici nu a avut cunostinta despre acel tranfer de bani, el afland despre

operatiune abia dupa declansarea procesului."

Instanta suprema a mai criticat faptul ca instantele inferioare au ignorat declaratiile martorului

denuntator, un ordin de plata si un extras de cont.

"Daca ar fi interpretat corect aceste probe, printr-o simpla diligenta, ar fi constatat ca in 27 iunie

2006 cursul BNR al euro era de 3,6 lei, adica exact 5.000 de euro erau 18.033 de lei si nu 20.000

de lei. De altfel, este de neconceput ca un imprumut intre doi prieteni sa fie tranzactionat in baia

unui local public si nici discutiile dintre denuntator si Dicu nu se refera la un imprumut sau un

termen de restituire a sumei imprumutate."

Dosarul "Romsilva" - Ion Dumitru

Dosar finalizat in 3379 zile de la inceperea urmaririi penale

Senatorul PSD Ion Dumitru a fost, pana in decembrie 2004, director al

Regiei Romsilva. Potrivit procurorilor, in vara lui 2004, institutia pe

care o conducea ar fi achizitionat marfuri in valoare de 16 miliarde de

lei vechi cu o suma de circa sapte ori mai mare. Desi acuzarea a

sustinut ca Ion Dumitru si ceilalti sapte inculpati au prejudiciat Regia

cu 100 de miliarde de lei vechi, toti acuzatii au fost achitati definitiv, in

2009,de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

La un an de la intrarea sa in Parlament, senatorul PSD Ion Dumitru s-a

trezit trimis in judecata de DNA, pentru abuz in serviciu contra

intereselor publice cu consecinte deosebit de grave in scopul obtinerii

unui avantaj patrimonial. Potrivit rechizitoriului, „in perioada august - decembrie 2004, comisia

de licitatie numita de Ion Dumitru, cu sustinerea si implicarea acestuia, a atribuit 8 contracte de

achizitie publica in valoare totala de 116 miliarde lei vechi unui numar de patru firme controlate

de omul de afaceri Alfred Florea (SC Alca Hunting Com SRL, SC Romarmy SRL, SC Express

Trading SRL si SC Romtextil Com SRL), in conditiile in care respectivele firme achizitionasera

bunurile care faceau obiectul contractului cu numai 16 miliarde de lei vechi.”

Contractele constau in furnizarea unor produse cum ar fi armament, echipament de lucru si

accesorii de vanatoare. „Astfel, pentru unele bunuri s-a ajuns la practicarea unor adaosuri

comerciale de aproape 20.000%, cum s-a intamplat, de pilda, in cazul achizitionarii unor ace de

cravata. A reiesit de asemenea a fost achizitionata munitie pentru care in Romania nu exista

armament”, sustin procurorii.

Concluzia investigatorilor a fost ca „procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitie

publica au fost initiate fara autorizatiile, avizele si aprobarile legale. In plus, lipsesc documentele

care sa justifice necesitatea achizitiei, iar directiile silvice din subordinea Regiei afirma ca nu au

cerut bunurile respective. Prejudiciul adus Regiei Romsilva este de peste 100 miliarde lei vechi,

constand in bunuri care fie nu erau necesare, fie erau supraevaluate.” In ciuda acestor

argumente, Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a achitat pe toti cei opt inculpati in doua randuri

(in februarie si septembrie 2009), ultima hotarare fiind irevocabila.

Alti inculpati in dosar: Dumitru Bunea, Mihai Daia, Constantin Corduneanu, Elena Dumitru,

Mirel Dumitrache, Sorin Vintila, Voicu Septimiu Muntean - fosti membri ai comisiei de licitatie

din cadrul regiei Romsilva, trimisi in judecata pentru abuz in serviciu contra intereselor publice

cu consecinte deosebit de grave.

Sentinte pronuntate:

19 februarie 2009 - Atat Ion Dumitru, cat si ceilalti sapte inculpati au fost achitati de judecatorii

Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

28 septembrie 2009 - si completul de noua judecatori al ICCJ a decis achitarea inculpatilor.

Decizia este definitiva si irevocabila.

Motivarea sentintelor:

19 februarie 2009 - Instanta a considerat ca Ion Dumitru si membrii comisiei de achizitii au

procedat legal in demersurile pe care le-au facut pentru achizitionarea de armament, munitie si

echipamente. Potrivit normelor legale in vigoare la acea vreme, Regia Nationala a Padurilor

Romsilva nu era autoritatea contractanta la momentul derularii achizitiilor si se autofinanta.

„Pentru achizitionarea de armament, echipament, munitie si a altor produse au fost folosite

fonduri proprii, nu surse publice”, sustin judecatorii. De asemenea, conform expertizei contabile,

„nu exista dispozitie legala care sa limiteze preturile” si nu s-a inregistrat un prejudiciu in

evidenta contabila a regiei in anul 2004. Ion Dumitru, arata magistratii, nu a avut niciun rol in

derularea celor opt contracte de achizitie, pentru ca el nu a facut altceva decat sa numeasca o

comisie de specialisti. „Desi comisia de evaluare nu era obligata sa respecte prevederile OUG

60/2001, aceasta comisie s-a orientat si dupa respectivul act normativ, astfel ca licitatiile au fost

organizate corespunzator celor stabilite in caietele de sarcini emise”, mai spun judecatorii. In

ceea ce priveste necesitatea achizitiilor, magistratii considera ca achizitionarea de munitie si

armament era necesara pentru apararea fondului forestier. Conform declaratiilor mai multor

angajati ai Romsilva, acestia foloseau pentru paza fondului forestier arme de vanatoare, ceea ce

nu era legal, sau arme inchiriate de la Ministerul de Interne, care erau "greoaie si prezentau

dificultati de folosire, unele dintre ele fiind din al doilea razboi mondial”.

28 septembrie 2009 - „Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, Inalta Curte constata ca

inculpatii nu au savarsit cu stiinta fapte care au avut drept consecinta producerea unui prejudiciu

deosebit de grav patrimoniului Regiei Nationale a Padurilor „Romsilva” , in exercitarea

atributiilor de serviciu stabilite prin fisa postului ori prin dispozitia directorului general, astfel

incat, in mod corect , prima instanța a dispus achitarea acestora in temeiul art.11 pct.2 lit.a

raportat la art.10 lit.d din Codul de procedura penala. (...) Din prevederile legale mentionate mai

sus mai sus rezulta faptul ca Romsilva nu era autoritate contractanta potrivit legislatiei in vigoare

la data incheierii contractelor in cauza, cu atat mai mult cu cat sursele fondurilor folosite pentru

aceste achizitii sunt proprii Romsilva, iar nu surse publice. Prin urmare, normele OUG nr.

60/2001, cu modificarile ulterioare, nu erau obligatorii pentru Romsilva in ceea ce priveste

achizitiile bazate pe surse proprii de finantare, acest aspect fiind clarificat de Ministerul

Finantelor inca din 2002 prin adresa nr. 160172/01.02.2002. (...) In ceea ce priveste

achiziționarea de armament si munție, aceasta era necesara pentru apararea fondului forestier, iar

achiziționarea echipamentului de protecție si de lucru era , de asemenea , necesara. (...)

Achiziționarea cravatelor cu specific vanatoresc si a acelor de cravata, care au fost facute cadou,

la sfarsitul anului, pensionarilor , salariaților si altor persoane din fondul de protocol constituit

din fondurile proprii ale regiei, s-a facut la inițiativa membrilor Consiliului de Administrație.

(...)In ceea ce priveste organizarea licitațiilor, Curtea constata ca, in absenta unei proceduri care

trebuia stabilita de Ministerul Agriculturii, membrii comisiei de evaluare au optat pentru licitatia

deschisa si s-au ghidat dupa unele prevederi ale OUG nr.60/2001 asigurand transparenta si

publicitatea prin publicarea anunturilor de intentie in doua cotidiene respectiv „Cronica Romana”

si „Gardianul”, emitand documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei respectiv caiete de

sarcini si fise de date privind activitatea in care erau mentionate sursa de finantare respectiv surse

proprii ale regiei, in vederea achizitionarii de bunuri de calitate la un pret convenabil, urmand ca

oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic sa fie declarata castigatoare iar

ofertele care nu contin toate produsele si cantitatile sa fie respinse. (...) Inculpatul Dumitru Ion

nu si-a incalcat atributiile de serviciu pentru ca nu a nesocotit prevederile ordonantei 60/2001,

aceasta neavand incidența in cazul licitațiilor desfasurate la Romsilva si nu a pricinuit prin

activitatea sa pagube fondurilor publice atata timp cat nu a folosit in activitatea de achizitii

fonduri bugetare.”

Pozitia acuzatului: "Am incredere in Justitie si cred ca se va face dreptate. Regia Nationala a

Padurilor si conducerea de atunci erau in posesia unei hartii oficiale din partea Ministerului

Finantelor, in care scria foarte clar, dar acest lucru nu a fost luat in considerare, ca, practic, nu

gestionam bani publici, ci aveam un buget de venituri si cheltuieli proprii."

Numele judecatorilor care au pronuntat sentinte:

Completul de noua judecatori al ICCJ - Lidia Barbulescu, Anton Pandrea, Rodica Aida Popa,

Gheorghe Florea, Nicu Jidovu, Gheorghe Teodorescu, Gilica Ciuca, Mariana Carstocea si Iuliana

Riciu

Dosarul “Horea 46” – Cristian Anghel

Dosar finalizat in 3039 zile de la inceperea urmaririi penale Primarul in exercitiu al municipiului Baia Mare a fost condamnat, in

2010, la doi ani si sase luni de inchisoare cu executare pentru abuz in

serviciu. El a fost acuzat ca a cumparat, in numele Primariei, o cladire

la un pret supraevaluat, pagubind in acest fel bugetul local cu aproape

400.000 de euro. Dupa ce a petrecut zece luni dupa gratii, edilul a fost

eliberat conditionat.

Potrivit anchetatorilor, in perioada 2004-2006, Anghel ar fi actionat

astfel incat sa determine primaria pe care o conducea sa achizitioneze

un imobil aflat intr-o stare avansata de degradare la un pret mult peste

cel real. Blocul, care avea destinatia de locuinte sociale, este situat in

Baia Mare, pe Strada Horea nr. 46. Edilul ar fi refuzat oferta initiala de

150.000 de euro a proprietarilor cladirii, spun procurorii. Drept urmare, acestia au decis, in

cursul anului 2005, sa vanda imobilul unei asociatii familiale, pentru aceeasi suma - 150.000 de

euro.

In 27 iunie 2006, Consiliul Local Baia Mare a adoptat, la initiativa lui Anghel, o hotarare prin

care cladirea din Horea nr. 46 a fost achizitionata la pretul de 544.500 de euro de la asociatia

mentionata mai devreme. Asta desi contractul notarial dintre proprietarul initial si respectiva

organizatie nu se semnase inca. Mai exact, asociatia a devenit proprietar cu acte in 26 iulie 2006,

pentru ca, dupa numai cinci zile, sa instraineze bunul catre primaria locala.

Anghel a fost trimis in judecata in octombrie 2007, pentru abuz in serviciu contra intereselor

publice si, desi primele doua instante l-au achitat, Curtea de Apel Cluj napoca l-a condamnat la

doi ani si sase luni de inchisoare cu executare. In prezent, Cristian Anghel este in libertate.

Masuri asiguratorii luate in dosar: sechestrua sigurator pe bunurile inculpatului.

Pozitia acuzatului: „Intr-adevar, am facut parte din comisia de negociere pentru achizitionarea

blocului de pe Strada Horea nr. 46, dar nu am facut decat sa pun in executare doua hotarari ale

consiliului local.”

Sentinte pronuntate:

- 16 iulie 2008 – Judecatoria Baia Mare – inculpatul este achitat

- 25 iunie 2009 – Tribunalul maramures – apelul DNA este respins, inculpatul este achitat din

nou

- 17 martie 2010 – Curtea de Apel Cluj – recursul DNA este admis, Cristian Anghel este

condamnat la doi ani si jumatate de inchisoare cu executare

- 29 aprilie 2010 – contestatia in anulare este respinsa, iar condamnatul ramane in inchisoare

- 12 ianuarie 2011 – Judecatoria Baia Mare aproba cererea de eliberare conditionata

- 24 februarie 2011 – Tribunalul Maramures respinge

Dosarul "Folosirea influentei si favorizarea infractorului" - Ioan Oltean

Ioan Oltean, in calitate de vicepresedinte si fost secretar general al

PDL, este acuzat de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA)

ca a intervenit la conducerea Consiliului Judetean (CJ) Bistrita Nasaud,

precum si la inalti demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul

Dezvoltarii si Ministerul Economiei pentru ca anumite firme sa castige

licitatii sau pentru ca primari PDL sa primeasca fonduri publice pe

anumite proiecte. Oltean este acuzat si de favorizarea infractorului; procurorii sustin ca el a

informat doua persoane ca DNA urma sa faca a doua zi perchezitii la domiciliile acestora.

Directia Nationala Anticoruptie a anuntat pe 12 septembrie ca a inceput urmarirea penala fata de

Ioan Oltean, presedinte al organizatiei judetene PDL Bistrita-Nasaud, vicepresedinte si fost

secretar general al PDL. Acesta este acuzat de procurorii anticoruptie de "infractiunea de folosire

a influentei sau autoritatii functiei de vicepresedinte/secretar general al unui partid, in scopul

obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, in forma

continuata si infractiunea de favorizarea infractorului".

In rezolutia de incepere a urmaririi penale se arata ca "in perioada 2010-2011, in calitate de

presedinte al organizatiei judetene Bistrita-Nasaud a unui partid, de vicepresedinte (2001-2011),

respectiv secretar general al aceluiasi partid (mai 2011-iunie 2012), invinuitul Ioan Oltean si-a

exercitat influenta asupra presedintelui, respectiv asupra vicepresedintelui Consiliului Judetean

(CJ) Bistrita Nasaud, precum si asupra unor inalti demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul

Dezvoltarii Regionale si a Turismului si Ministerul Economiei, in vederea adjudecarii licitatiilor

catre anumite firme sau pentru alocarea de fonduri publice pe anumite proiecte derulate de

primariile conduse de primari din cadrul partidului din care invinuitul face parte".

DNA precizeaza ca "exista indicii certe cu privire la savarsirea, de catre invinuitul Oltean Ioan, a

infractiunii de favorizare a infractorului in legatura cu fapte de coruptie, in sensul ca, in seara

zilei de 22 martie 2012, a incunostintat doua persoane cu privire la faptul ca a doua zi urmau a fi

efectuate, de catre Directia Nationala Anticoruptie, perchezitii la domiciliile acestora, intr-un

dosar penal in care erau cercetate pentru fapte de coruptie in legatura cu procedurile de achizitie

si contractele derulate de Consiliul Judetean Bistrita".

Laura Codruta Kovesi, procurorul sef al DNA, a anuntat ca se fac cercetari privind scurgerile de

informatii din dosarul in care Ioan Oltean a fost pus sub invinuire pentru favorizarea

infractorului, iar cei care au divulgat date despre perchezitii vor fi identificati si trasi la

raspundere penala, relateaza Mediafax.

Codruta Kovesi a spus ca scurgerea de informatii din ancheta care-l viza pe Ioan Oltean este un

caz extrem de grav si ca spera sa nu mai existe astfel de situatii la nivelul Directiei Nationale

Anticoruptie (DNA).

Pozitia acuzatului

Vicepresedintele PDL Ioan Oltean a sustinut ca nu se considera vinovat de faptele imputate de

procurorii DNA si ca in cazul in care va fi, prin faptele sale, "in conflict cu litera statutului"

partidului, nu va astepta recomandari pentru ca va sti ce are de facut, adaugand ca el nu e "un

caz" in PDL. Precizarea acestuia a venit dupa ce europarlamentarul PDL Monica Macovei i-a

cerut public lui Ioan Oltean sa demisioneze din functia de vicepresedinte al partidului.

"Va asigur ca, cel putin prin prisma datelor pe care le avem in momentul acesta, nu ma simt

vinovat fata de niciuna dintre cele sase fapte enumerate in actul de sesizare si de informare", a

spus Ioan Oltean. Referitor la scurgerea de informatii reclamata de seful DNA, Codruta Kovesi,

Ioan Oltean a raspuns: "Eu nu lucrez la DNA si nu pot sa ma pronunt in privinta aceasta, dar pot

sa va asigur ca nu am avut informatii legate de descinderile pe care DNA urma sa le faca in

Bistrita. Nu am prieteni acolo. Ca sa dai telefoane trebuie sa ai informatii, iar eu v-am spus ca

nu am avut informatii si, ca atare, nu am dat informatii nimanui".

Dosarul "Strong Montaj" - Gheorghe Stefan "Pinalti", primarul PMP

din Piatra Neamt

Gheorghe Stefan "Pinalti" este urmarit penal, sub control judiciar, de

catre procurorii DNA pentru ca ar si-ar fi folosit influenta ca si-ar fi

folosit influenta pentru a directiona bani publici catre anumite comune

care aveau contracte cu firma SC Strong Montaj SA, o companie despre

care procurorii sustin ca era controlata prin interpusi chiar de catre

"Pinalti". In dosar apare si numele Elenei Udrea, ministrul dezvoltarii la

data faptelor.

Primarul Piatra-Neamt Gheorghe Stefan "Pinalti" este urmarit penal de procurorii Directiei

Nationale Anticoruptie pentru folosire a influentei sau a autoritatii de catre o persoana care

detine o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de

foloase necuvenite.

De asemenea, el este acuzat si de efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert,

incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana, in scopul

obtinerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite.

Care sunt acuzatiile DNA:

In cauza exista date si probe din care rezulta suspiciunea rezonabila potrivit careia, incepand cu

anul 2009, Gheorghe Stefan a administrat in fapt, SC Strong Montaj SA (fosta SC

Tehnoutilaj SA), folosindu-se de interpusi, care au acceptat sa figureze formal ca asociati si

administratori. SC Strong Montaj SA (fosta SC Tehnoutilaj SA) a incheiat si a executat

contracte vizand realizarea unor lucrari cu diferiti clienti si a achizitionat, de la o serie de

furnizori, bunuri si servicii. Altfel spus, SC Strong Montaj SA (fosta SC Tehnoutilaj SA) s-a

interpus in schimb, a facut acte de comert, implicand circulatia banilor.

Aceste operatiuni financiare ca acte de comert, in efectuarea carora s-a implicat Gheorghe

Stefan, sunt incompatibile cu functia pe care o detinea, aceea de primar al municipiului Piatra

Neamt si sunt menite sa-i aduca sume de bani necuvenite.

Pentru a-si asigura o parte din aceste sume (cele rezultate din contractele incheiate de SC

Strong Montaj SA cu autoritatile contractante, comune din judetul Neamt: Tazlau, Gheraesti si

Draganesti, care se bucurau de finantare din partea bugetului de stat conform HG 577/1997),

Gheorghe Stefan, detinatorul unei functii de conducere in cadrul unui partid politic a

folosit, in mod repetat, in perioada 2010-2012, influenta sa in relatia cu functionari publici

din cadrul unor institutii.

Este de precizat ca necesarul de fonduri banesti de la bugetul de stat pentru finantarea lucrarilor

de alimentare cu apa a comunelor, lucrari acceptate in programul prevazut in HG 577/1997 era

evaluat anual de consiliile judetene, dupa consultarea autoritatilor contractante locale.

Propunerea de finantare se trimitea Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) care

comunica valoarea anuala a fondurilor alocate (de regula insuficiente pentru a acoperi necesarul).

Repartizarea pe comune a sumelor de la bugetul de stat se facea de catre consiliul judetean.

Listele cu modul de distribuire a banilor, pentru fiecare autoritate publica locala contractanta se

comunica apoi MDRT, iar dupa aprobarea listelor, se facea plata.

Pentru a controla modul de repartizare a banilor alocati de la bugetul de stat, Gheorghe

Stefan a sustinut o anumita persoana sa ocupe functia de consilier personal al presedintelui

Consiliului Judetean Neamt. In afara atributiilor de serviciu, acesteia i s-a permis sa

completeze listele comunicate MDRT cu date indicate de Gheorghe Stefan.

In aceasta modalitate, Gheorghe Stefan a reusit, in mod repetat, in perioada 2010-2012, cu ocazia

rectificarilor ori a alocarilor bugetare anuale, sa directioneze sume de bani, in special catre acele

autoritati publice locale care aveau incheiate contracte cu asocieri din care facea parte chiar SC

Strong Montaj SA.

Prin urmare, folosindu-se de influenta sa, legata de functia de conducere detinuta in cadrul

unui partid, suspectul Gheorghe Stefan a asigurat finantarea lucrarilor executate de

societatea comerciala care-i apartinea si pe care o administra in fapt.

Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ulterior ca primarul Gheorghe Stefan se afla sub

control judiciar, precizand ca, in cazul in care inculpatul incalca obligatiile ce ii revin, masura

controlului judiciar poate fi inlocuita cu masura arestului la domiciliu sau masura arestarii

preventive.

"Pinalti" s-a prezentat la DNA miercuri, unde i s-au adus la cunostinta acuzatiile. El nu a facut

nicio declaratie la iesire.

Stefan este membru al Fundatiei Miscarea Populare si unul dintre principalii aliati ai Elenei

Udrea, fost ministru al Dezvoltarii Regionale. El a demisionat in martie din functia de presedinte

al PDL Neamt dar a ramas membru al partidului, pentru a nu isi pierde mandatul.

***

Perchezitii la Primaria Piatra Neamt si la sediul clubului de fotbal Ceahlaul

Pe 11 februarie, DNA anunta ca efectueaza cercetari intr-o cauza ce vizeaza suspiciuni privind

savarsirea unor infractiuni de coruptie si asimilate celor de coruptie de catre persoane cu functii

publice din cadrul primariei municipiului Piatra Neamt si de administratori ai unor societati

comerciale interpuse cu rol de directionare a sumelor de bani din bugetul public in interesul

personal al celor implicati.

Potrivit DNA, in acest dosar sunt cercetati si administratori ai unor societati comerciale interpuse

cu rol de directionare a sumelor de bani din bugetul public in interesul personal al celor

implicati.

Astfel, cercetarile efectuate in cauza au relevat ca, in perioada 2008 - 2013, finantari din fonduri

publice pentru contracte de prestari servicii si finantari pentru localitati de pe raza judetului

Neamt au fost directionate, prin influenta persoanelor cu functii publice din cadrul Primariei

municipiului Piatra Neamt, in interes propriu si in interesul administratorilor societatilor

comerciale care mascau faptul ca adevaratii detinatori si beneficiari erau persoanele din acest

cerc de interese creat.

"La solicitarea Directiei Nationale Anticoruptie, in urma deplasarii unor reprezentanti ai acesteia

la sediul institutiei, au fost puse la dispozitia acestora documentele solicitate. Consultarea

documentelor a durat in jur de o ora si nu au fost ridicate documente de catre acestia",

mentionau, intr-un comunicat de presa, reprezentantii Primariei Piatra Neamt.

Procurorii DNA au fost prezenti si la stadionul echipei FC Ceahlaul Piatra Neamt unde, potrivit

oficialilor clubului, au realizat copii dupa toate contractele de reclama si publicitate din perioada

2008 - 2013.

Elena Udrea a fost audiata la DNA si a recunoscut ca procurorii au interceptari telefonice

cu ea si "Pinalti"

In dosar apare si numele Elenei Udrea, cea care ocupa functia de ministru al Dezvoltarii in

perioada cand s-au petrecut faptele din dosarul analizat de DNA.

Udrea a fost citata la DNA pe 1 octombrie, acolo unde a dat declaratii in caz si a spus ca toate

solicitarile venite de la primari sau presedinti de consilii judetene au urmat procedura legala.

Udrea a venit la DNA insotita de un avocat.

"Toate solicitarile, ca erau de la Gheorghe Stefan sau ca erau de la oricare alt primar din tara sau

presedinte de consiliu judetean, urmau procedura legala si cutuma", a afirmat Udrea, citata de

Agerpres.

Ulterior, intr-un interviu la HotNews.ro, Elena Udrea a recunsocut ca procurorii anticoruptie au

inregistrari ale convorbirilor sale cu Gheorghe Stefan Pinalti pe subiectul finantarilor lucrarilor

publice din dosar.

"Am depus marturie ca urmare a faptului ca exista inregistrari intre Gheorghe Stefan si ministrul

Elena Udrea legat de alocarile de fonduri pe programul Apa si Canal. Dar astfel de discutii le-am

avut cu toti primarii, la fel am avut discutii cu parlamentarii care ma rugau sa finantez lucrari.

Astfel de lucruri sunt legale si se fac in mod firesc", a spus Elena Udrea.

UPDATE 4 decembrie 2014: DNA a precizat la solicitarea HotNews.ro ca dosarul este in

continuare in lucru, fara a da alte informatii legate de stadiul sau.

Dosarul "Frauda cu fonduri ale Parlamentului European"

- Anne-Rose-Marie Juganaru

Anne-Rose-Marie Juganaru este urmarita penal de procurorii Directiei

Nationale Anticoruptie din iulie 2012 in cazul fraudei cu fonduri ale

Parlamentului European in care este acuzat si Adrian Severin. Anne-

Rose-Marie Juganaru este acuzata de complicitate la folosirea de

documente false in urma carora au fost obtinute pe nedrept fonduri din

bugetul general al Comunitatilor europene, in calitate de asistenta a

europarlamentarului Adrian Severin. In martie 2013, Juganaru a fost numita in functia de

secretar de stat la Ministerul Mediului printr-o decizie a premierului Victor Ponta.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au inceput urmarirea penala fata de Anne-

Rose-Marie Juganaru si de alte doua persoane pe 19 iulie 2012, acestea fiind acuzate de

complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau

incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al

Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de acestea, cu consecinte deosebit de

grave, in forma continuata.

In perioada martie 2007 - noiembrie 2010, europarlamentarul Adrian Severin a incheiat, fie in

nume propriu, fie ca reprezentant al grupului politic din care facea parte, din Parlamentul

European, 20 de contracte de consultanta cu sase firme romanesti, se arata in ordonanta de

extindere a cercetarilor si de incepere a urmaririi penale. Potrivit procurorilor, aceste firme

fusesera anume create pentru a justifica prestarea unor servicii fictive, constand in realizarea

unor studii.

"Firmele respective erau controlate de europarlamentar prin intermediul asistentilor sai Juganaru

Anne-Rose-Marie, Tiugea George-Vadim si o alta persoana, iar contractele de consultanta au

fost incheiate la putin timp dupa ce firmele au fost infiintate, de exemplu cu SC

PROFESSIONAL CONSULTING SYSTEM SRL la trei zile dupa infiintarea sa. Trei dintre

firme au facturat o serie de contracte in prima luna de la infiintare, alte doua - in cea de-a doua

luna de la infiintare", se arata in comunicatul DNA.

Fata de europarlamentarul Adrian Severin, urmarirea penala a inceput pe 16 iulie 2012. DNA a

anuntat atunci ca "procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au extins cercetarile fata

de Adrian Severin, membru al Parlamentului European, in dosarul in care se efectueaza acte de

urmarire penala pentru infractiunile de luare de mita si trafic de influenta si au inceput, fata de

acesta, urmarirea penala pentru o noua infractiune si anume 'folosirea sau prezentarea de

documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept

de fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de

acestea, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata'".

Documentele prezentate se refera la contracte de consultanta incheiate cu firme special infiintate

pentru a justifica prestari de servicii fictive, prin intermediul respectivelor contracte de

consultanta. In felul acesta, Adrian Severin a inlesnit unor persoane apropiate obtinerea pe

nedrept a sumei de 436.663 euro din bugetul Parlamentului European, sustin procurorii DNA.

Dupa ce DNA a inceput urmarirea penala fata de Anne-Rose-Marie Juganaru, aceasta a fost

numita in functia de secretar de stat la Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, printr-o

decizie a premierului Victor Ponta.

Inculpatii din dosar:

Adrian Severin - membru in Parlamentul European, acuzat de folosirea sau prezentarea de

documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept

de fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de

acestea, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata.

Anne-Rose-Marie Juganaru - asistent parlamentar al lui Adrian Severin,

George-Vadim Tiugea - asistent parlamentar al lui Adrian Severin, asociat si administrator SC

HEAD HUNTING PROSSIONAL SRL

Mihail-Raducu Juganaru - asociat si administrator la SC A&A SOCIAL CONSULTING

CENTER SRL, asociat la SC ALFA COMMUNICATIONS and CONSULTING SRL, SC

PROFESSIONAL CONSULTING SYSTEM SRL, SC PRINCEPS CONSULTING TEAM SRL,

SC PERFECT SOLUTIONS NETWORK SRL

Toti sunt acuzati de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false,

inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general

al Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de acestea, cu consecinte deosebit de

grave, in forma continuata.

UPDATE 4 decembrie 2014: DNA a precizat la solicitarea HotNews.ro ca dosarul este in

continuare in lucru, fara a da alte informatii legate de stadiul sau.

Dosarul "Evaziunea fiscala de 50 de milioane de euro"

- senatorul Nicolae Badalau

Senatorul PSD Nicolae Badalau este acuzat de trafic de influenta pentru

ca ar fi aparat interesele unei retele infractionale care viza

monopolizarea productiei si desfacerii produselor din carne, printr-un

amplu mecanism de evaziune. In 2 ani de zile statul a fost prejudiciat cu

50 de milioane de euro, sustin procurorii DNA. In dosarul care vizeaza

zeci de persoane si un procuror de pe langa Inalta Curte, procurorii mai

arata ca Badalau ar fi primit, cu titlu gratuit, pulpe, piept si ficat de pui

de la una din firmele implicate.

Intreg scandalul evaziunii fiscale de 50 de milioane de euro a inceput

pe 28 octombrie 2013, atunci cand procurorii DNA au facut peste 160 de perchezitii domiciliare

la sediile unor firme si locuinte din Bucuresti si din judetele Prahova, Giurgiu, Arad, Calarasi si

Ialomita.

Ulterior, DNA a confirmat ca in cercetarile derulate sunt implicati si Angela Nicolae, procuror in

cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte, precum si senatorul Eugen Badalan. Tot pe 28

octombrie, procurorii DNA au dispus inceperea urmaririi penale fata de senatorul PSD Nicolae

Badalau.

Anchetatorii sustin ca Badalau ar fi aparat interesele unei societati comerciale implicate in

circuitul financiar fraudulos prin demersuri facute atat la nivelul conducerii Agentia Nationala

pentru Administrare Fiscala (ANAF), cat si pe langa persoane cu functii in institutiile de stat din

judetul Giurgiu (prefectura, conducerea Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA).

Din rezolutia de incepere a urmaririi penale a rezultat faptul ca exista date si indicii temeinice

potrivit carora societatea comerciala prezenta in circuitul evazionist, in favoarea careia a

intervenit invinuitul Badalau Nicolae, a primit de la APIA suma de 2.778.000 lei care a fost

folosita de societatea implicata in circuitul evazionist si nu in scopul pentru care banii fusesera

alocati, potrivit unui comunicat de presa postat pe site-ul DNA.

De asemenea, in cursul acestui an, la solicitarea lui Niculae Badalau, societatea comerciala

implicata in circuitul evazionist i-a pus la dispozitie, cu titlu gratuit, produse alimentare pentru

un eveniment organizat la restaurantul sau, potrivit sursei citate.

In aceeasi perioada, senatorul PSD a facut demersuri pentru angajarea fictiva a unei angajate de

la cabinetul sau senatorial la una din societatile comerciale implicate in circuitul evazionist.

Astfel, desi aceasta nu a desfasurat nicio activitate in cadrul societatii comerciale implicate in

circuitul evazionist, a figurat mai mult timp ca angajata si a incasat sume de bani pentru o

activitate neefectuata.

Badalau ar fi primit pulpe, piept si ficat de pui de la un membru al retelei evazioniste

Procurorii sustin ca senatorul Niculae Badalau s-a intalnit de mai multe ori cu unul dintre

membrii retelei evazioniste, El-Khoury Elias, aparandu-i acestuia interesele si primind de la el

pulpe, piept si ficat de pui.

"Badalau Niculae apara interesele lui El-Khoury Elias, cu care are numeroase intalniri, dupa ce

in prealabil se inteleg la telefon cu privire la ora si locul intalnirii. (...) Acesta a intermediat

liderului gruparii evazioniste El-Khoury Elias mai multe intalniri cu persoane care detin functii

importante in institutiile de stat din judetul Giurgiu (prefectura, conducerea APIA), judet in care

se deruleaza principalele activitati infractionale", se arata in documentele procurorilor.

Potrivit anchetatorilor, intr-una dintre discutiile purtate cu El-Khoury Elias, senatorul l-ar fi

"dojenit" pe acesta pentru ca "n-a venit cu actele" necesare la APIA. In acelasi context,

anchetatorii precizeaza ca o firma din circuitul evazionist ar mai fi primit de la APIA peste 2,7

milioane lei, cea mai mare parte a acestor bani ajungand la Elias El-Khoury.

"Astfel, in cadrul discutiei telefonice din data de 11.07.2013, Badalau Nicolae ii spune lui El-

Khoury Elias ca este cu directorul de la APIA si il dojeneste ca n-au venit cu actele. Conform

actelor din dosar in perioada ianuarie - februarie 2013, SC Agrozootehnica SA Vedea, societate

comerciala prezenta in circuitul evazionist, mai primise de la APIA suma de 2.778.000 RON (...)

Din raportul de constatare intocmit in cauza in evidenta CEC Bank SA, SC Agrozootehnica SA

Vedea figureaza cu contul prin care, in perioada 01.01.2011 - 07.02.2013, a rulat 2.778.000

RON. Toti banii au provenit de la APIA si au fost destinati, in principal, catre Elias El-Khoury -

1.452.000 RON, SC VEDEA VERDE SRL - 628.700 RON, SC AVICOLA MIHAILESTI SA -

362.600 RON si Agentia Domeniilor Statului - 300.900 RON", se mentioneaza in aceleasi

documente ale anchetatorilor.

In data de 23 mai, la sediul Prefecturii Giurgiu, Niculae Badalau a intermediat intalnirea dintre

El-Khoury Elias si prefecta Lavinia Crisu, intalnire ce a avut loc o zi mai tarziu, mai sustin

anchetatorii.

Conform acelorasi documente, firmele controlate de El-Khoury Elias erau "interesate" si au avut

procese cu Agentia Domeniilor Statului pentru o suprafata de 800 de hectare.

Anchetatorii enumera si produsele alimentare pe care le-ar fi primit senatorul de la El-Khoury

Elias.

"La sfarsitul lunii mai, la solicitarealui Badalau Niculae, El-Khoury Elias a pus la dispozitia

acestuia, prin intermediul lui Saracutu Adrian, cu titlu gratuit, 200 pulpe de pui, 200 bucati piept

de pui si 20 de kilograme ficat de pasare, produsele fiind ridicate, in data de 29 mai 2013, de la

un punct de desfacere detinut de Agroli Group SRL, de catre Rada Gabriel. Produsele au fost

folosite pentru petrecerea organizata Badalau Nicolae la restaurantul sau din orasul Bolintin

Vale, judetul Giurgiu", se percizeaza in documentele procurorilor.

Anchetatorii mai spun ca tot Badalau a facut demersuri "la nivelul conducerii ANAF si la nivelul

conducerii Ministerului Economiei pentru obtinerea functiei dorita pentru Constantinescu

Silvana".

Pozitia acuzatului:

"Nu am facut trafic de influenta pentru nimeni, nu sunt 'un apropiat' al unor oameni de afaceri

din zona alimentara, in afara de faptul ca consum alimente, nu am nicio legatura cu industria

alimentara" - Nicolae Badalau.

Senatorul a recunoscut ca a sunat prefectul judetului pentru a primi un om de afaceri in audienta,

dar a negat ca ar fi primit bunuri sau bani de la firma respectiva.

"Am sunat-o pe doamna prefect si rugat-o sa primeasca in audienta acea persoana. Nu am nicio

problema sa vin la audieri, sa dau toate declaratiille. Miercuri convenit de comun acord sa dau

declaratii", a spus acesta.

Senatorul sustine ca nu este vinovat pentru facilitarea acestor intalniri in conditiile in care sustine

ca nu stie ce urma sa se discute.

"O sun pe prefect sa-l primeasca pe reprezentantul acestei firme sa vada ce doleante are, e un

judet mic. Cred ca e normal sa reprezint interesele tuturor oamenilor. Daca am incalcat legea

sunt gata sa raspund in fata legii (...) Ma suna si ma roaga sa intervin pentru ca e foarte greu sa

ajunga la doamna prefect, eu sun sa-l primeasca. problema nu o stiu", a continuat acesta.

Nicolae Badalau a adaugat ca toate invinuirile procurorilor DNA se bazeaza pe convorbiri

telefonice.

UPDATE 4 decembrie 2014: DNA a precizat la solicitarea HotNews.ro ca dosarul este in

continuare in lucru, fara a da alte informatii legate de stadiul sau.

Dosarul "Gaze ieftine pentru Niculae" - Ioan Niculae, Varujan Vosganian,

Adrian Videanu

Adrian Videanu si Varujan Vosganian, in calitatea lor de ministri

Economiei, sunt acuzati de procurorii DIICOT pentru o serie de decizii

care ar fi favorizat firma Interagro controlata de Ioan Niculae oferind

gaze naturale la preturi mai mici. Practic, DIICOT a instrumentat un

dosar de "complot si subminarea economiei nationale" in care sunt

acuzati zeci de directori (peste 40) din cadrul Ministerului Economiei,

ANRE si Romgaz pentru ca ar fi favorizat firma miliardarului Niculae. Ioan Niculae este sub

urmarire penala inca din ianuarie 2012, dar abia in septembrie procurorii au cerut incuviintarea

urmaririi penale pentru Vosganian (parlamentar).

Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a

solicitat inceperea urmaririi penale impotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian, si a

fostului ministru Adriean Videanu, pentru "complot si subminarea economiei nationale".

Procurorii ii acuza pe cei doi ca au favorizat compania Interagro, detinuta de magnatul Ioan

Niculae, sa obtina preturile preferentiale de la compania de stat Romgaz, cauzand un prejudiciu

de 130 de milioane de euro.

Dosarul a fost dezvoltat dintr-un dosar mai vechi, inceput in ianuarie 2012, care-i avea in centru

pe Ioan Niculae si angajati ai Ministerului Economiei.

Atunci, pe 4 ianuarie 2012, pe numele mai multor directori din cadrul Ministerului Economiei,

Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si societatii Romgaz s-a dispus

inceperea urmaririi penale pentru ca ar fi favorizat firma InterAgro prin preturi preferentiale la

gaze.

Surse apropiate anchetei au declarat pentru HotNews.ro ca printre persoanele puse sub invinuire

se afla Marcel Adrian Piteiu, membru PDL si director general Romgaz si Ioana Apan (fosta

consiliera a lui Codrut Seres, trimis si el in judecata pentru submniarea economiei nationale in alt

dosar) - acum presedintele Consiliului de Administratie al Romgaz si secretar general adjunct in

Ministerul Economiei, Alpar Kramer (UDMR), fost director comercial al Romgaz, Eugen Mitea

(PNL), fost director adjunct al Romgaz si Dan Victor Alexandru, fost secretar de stat in

Ministerul Economiei in guvernarea Tariceanu.

Pe 2 septembrie 2013, DIICOT a solicitat inceperea urmaririi penale impotriva ministrului

Economiei, Varujan Vosganian si a inceput urmarirea penala fostului ministru Adriean

Videanu.

Solicitarile trebuie vizate de catre Senatul Romaniei si Presedintie, insa in cazul lui Vosganian

Senatul a respins cererea. Vosganian a demis din functia sa de ministru, dar a ramas

parlamentar si se bucura in continuare de imunitate parlamentara.

Ce acuza procurorii

Din referatul intocmit de catre procurorii D.I.I.C.O.T. "rezulta suspiciunea rezonabila ca, in

perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, VARUJAN VOSGNIAN, iar in perioada decembrie

2008 - septembrie 2010, VIDEANU ADRIEAN, in calitate de ministri ai economiei, au aprobat,

semnat si sustinut in Guvern un numar 6 ordine, respectiv trei Memorandumuri, in scopul

sprijinirii intereselor financiare ale grupului infractional constituit de catre invinuitul IOAN

NICULAE si au utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate nationala de interes strategic) in interesul

privat al SC INTERAGRO SA, acordand discount-uri comerciale substantiale la livrarea de gaze

naturale catre SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA,

precum si gaze naturale doar din productia interna, cu nerespectarea dispozitiilor legale si in

conditiile in care SC INTERAGRO SA inregistra debite mari la plata gazelor consumate,

cauzand un prejudiciu de aproximativ 130 milioane USD.

Activitatea grupului infractional initiat, constituit si coordonat de IOAN NICULAE viza fapte de

natura sa submineze economia nationala prin folosirea SNGN ROMGAZ SA (unitate prevazuta

de art. 145 C.pen.) in directia dorita de interesele grupului infractional. Deopotriva, prin actiunile

grupului infractional a fost impiedicata desfasurarea normala a activitatii SNGN ROMGAZ SA

creandu-se astfel dificultati semnificative in buna desfasurare a activitatii acestei societati.

Astfel, a fost creata o stare de fapt de natura sa ameninte bunul mers al economiei nationale in

domeniul gazelor naturale, dar si in ansamblu prin repercusiunile negative asupra intregii

economii nationale.

Demersul ministrilor VARUJAN VOSGANIAN si VIDEANU ADRIEAN s-a realizat in

conditiile in care SC INTERAGRO SA inregistra o datorie reprezentand cca. 70% din bugetul

anual al societatii nationale, fiind grav afectate principalele activitati ale SNGN ROMGAZ SA,

societatea nationala fiind transformata practic intr-un furnizor al unui client privat privilegiat si

fiind pus in pericol sistemul energetic national pe segmentul gazelor naturale.

In cauza exista indicii si date temeinice potrivit carora, prin activitatea ministrilor VARUJAN

VOSGANIAN SI VIDEANU ADRIEAN, respectiv prin vanzarea preferentiala catre SC

INTERAGRO SA a unor cantitati masive de gaze naturale, aceasta societate a fost plasata intr-o

veritabila pozitie de monopol pe piata gazelor naturale. Mai mult, SNGN ROMGAZ SA si

MINISTERUL ECONOMIEI fiind entitati ale statului cu atributii in domeniul energetic, prin

folosirea SNGN ROMGAZ SA in favoarea SC INTERAGRO SA, contrar scopului pentru care

SNGN ROMGAZ SA a fost infiintata, s-au creat riscuri semnificative in planul securitatii

energetice a ROMANIEI.

Afectarea activitatii SNGN ROMGAZ SA, prin demersurile si dispozitiile ministrilor

VARUJAN VOSGANIAN SI VIDEANU ADRIEAN, in favoarea SC INTERAGRO SA, s-a

concretizat, conform referatului procurorilor D.I.I.C.O.T., in alocarea unor resurse din bugetul

public si care erau la dispozitia unei societati nationale ce activeaza intr-o ramura economica

strategica, pentru un interes particular, desi ratiunea legii este ca aceste resurse sa serveasca la

acoperirea riscului pentru economie si populatie si sa le protejeze fata de o eventuala situatie de

criza energetica, activitate de natura sa submineze economia nationala, prin starea permanenta de

pericol in care a fost pus Sistemul Energetic National.

In referat se mai retine ca SNGN ROMGAZ SA a livrat in aceasta maniera catre SC

INTERAGRO SA, gaze naturale din productia proprie in valoare de cca. 1.500.000.000 lei,

respectiv cca. 500.000.000 USD, din care cca. 270.000.000 lei, respectiv cca. 92.000.000 USD

reprezinta valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

Astfel, potrivit referatului procurorilor DIICOT exista suspiciunea rezonabila ca au fost cooptati

in gruparea infractionala VARUJAN VOSGANIAN, ministrul economiei in perioada decembrie

2006 - decembrie 2008 si VIDEANU ADRIEAN, ministrul economiei in perioada decembrie

2008- septembrie 2010, care au sprijinit gruparea infractionala initiata, constituita si coordonata

de IOAN NICOLAE in scopul comiterii de fapte de natura sa submineze economia nationala.

Prin actiunile ministrilor VARUJAN VOSGANIAN si VIDEANU ADRIEAN a fost folosita

SNGN ROMGAZ SA (unitate prevazuta de art. 145 C.pen.) in directia dorita de interesele

grupului infractional creandu-se astfel o stare de pericol atat pentru securitatea statului cat si

pentru economia nationala.

Masuri suplimentare luate in dosar

In cazul lui Videanu, Procurorii DIICOT au pus sechestru asupra averii sale. Mai exact,

Procurorii au pus sechestru asupra unor bunuri imobile si imobile pana la concurenta sumei de

277 milioane lei.

- imobil situat in localitatea Snagov, judet Ilfov

- 3 apartamente situate in municipiul Bucuresti

- un apartament situat in localitatea Mamaia, judet Constanta

- indisponibilizarea prin poprire a tuturor sumelor detinute in conturile deschise la 2 unitati

bancare pe numele invinuitului

- sumele datorate acestuia cu titlul de dividende de catre 2 societati comerciale.

Pozitia acuzatilor

Omul de afaceri Ioan Niculae a negat acuzatiile, spunand ca nu a fost favorizat de Romgaz si a

precizat ca firmele lui nu au datorii la stat.

"Noi nu am primit niciodata gaz la alt pret decat alte companii din Romania. Companiile mele

nu au datorii la stat. Intrebati-i pe procurori. Faceti o mare eroare sa dati la o astfel de ora

informatii inexacte", a declarat Ioan Niculae la Realitatea TV, citat de Romania Libera.

Adrian Videanu: "Am luat act de decizia DIICOT de a solicita inceperea urmarii penale si

decizia mea este de a pune la dispozitia DIICOT toate informatiile pe care le detin pentru

clarificarea nevinovatiei mele in acest caz.(...) Niciodata, cat timp am detinut functii publice, nu

am fost acuzat de coruptie".

Vosganian: "Este pentru prima data in 20 de ani cand Parchetul se sesizeaza in legatura cu un

caz de oportunitate politica. Este un gest de a prelungi o confuzie politica, de a continua atacul

asupra PNL, pentru ca efectul acuzarii domnului Videanu si al acuzarii mele este cu totul

disproportionat".

Vosganian a respins, intr-o conferinta de presa sustinuta la sediul PNL, acuzatia de subminare a

economiei nationale.

"Parchetul sugereaza ca unele masuri pe care le-am luat in calitate de ministru al Finantelor in

2008 au dus la pierderi pentru economia nationala, in speta pentru Romgaz. Ideea ca masurile

luate au dus la pierderi in perioada in care eram ministru al Economiei nu se justifica", a spus

Vosganian.

Vosganian a cerut colegilor din Parlament si din Comisia Juridica sa nu voteze cererea de

urmarire penala pe numele sau invocand lipsa probelor privind implicarea sa in vreun complot

sau in subminarea economiei. Senatul si comisia juridica a Senatului au respins cererea

procurorilor. Dosarul a ramas blocat.

Datele inceperii urmaririi penale:

Ioan Niculae - 4 ianuarie 2012

Adrian Videanu, Varujan Vosganian - 2 septembrie 2013, solicitarea avizarii urmaririi penale

In februarie 2014, procurorii DIICOT au decis, in conformitate cu intrarea in vigoare a noului

cod penal, schimbarea incadrarii juridice a infractiunilor din "complot" si "subminare a

economiei nationale" in infractiunile de "constituire a unui grup infractional organizat " si "abuz

in serviciu".

Pe 23 iunie, procurorii au decis extinderea cercetarilor si punerea sub urmarie penala in cazul

lui Ioan Niculae, sotia sa si a alti sase inculpati pentru infractiuni de sustragere de sub

sechestru, instigare la abuz in serviciu si spalare a banilor.

Pe 6 august, procurorii au pus sechestru asigurator pe mai multe bunuri imobile ale inculpatilor.

Dosarul "Mita si trafic de influenta la Baia Mare"

- Catalin Chereches

Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, este urmarit penal

pentru luare de mita, trafic de influenta si operatiuni financiare

incompatibile cu functia sa, a anuntat Directia Nationala Anticoruptie.

Procurorii sustin ca edilul din Baia Mare a cerut si a primit bani de la 5

firme pentru a le favoriza in procedurile de achizitie publica organizate

de primaria Baia Mare, la atribuirea contractelor si pe parcursul

derularii lor.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au inceput urmarirea

penala fata de Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, pe 18 iunie 2013. Chereches

este acuzat si ca ar fi intervenit pentru modificarea actionariatului a doua firme astfel incat

apropiatii sai sa devina actionari si/sau administratori ai acestora, pentru a cumpara o licenta

pentru un post de televiziune.

Primarul Catalin Chereches a fost citat cu mandat de aducere pentru a fi audiat pe 18 iunie, iar

surse din randul anchetatorilor au declarat pentru Mediafax ca procurorii DNA Cluj au facut in

acea zi perchezitii la sediul Primariei Baia Mare, la locuinta primarului Catalin Chereches si la

mai multe sedii de firme, intre care si trustul de presa e-Maramures. Aceleasi surse au sustinut ca

trustul de presa e-Maramures ar fi fost preluat de o societate condusa de catre interpusi ai

primarului Catalin Chereches.

In septembrie 2013, Catalin Chereches s-a inscris in Uniunea Nationala pentru Progresul

Romaniei (UNPR). Intre 2005 si 2008, Chereches a fost vicepresedinte si purtator de cuvant al

organizatiei judetene Maramures a PSD, iar ulterior s-a inscris in PNL, fiind exclus din partid in

luna ianuarie 2013. In perioada 2008 si 2011, Chereches a fost deputat.

Catalin Chereches este primar la Baia Mare din mai 2011, cand au avut loc alegeri partiale. La

alegerile locale din iunie 2012, Catalin Chereches a fost reales in functie cu 86,3% din voturi.

Ce sustin procurorii DNA:

DNA - Serviciul teritorial Cluj a inceput urmarirea penala fata de Catalin Chereches, in sarcina

caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni:

- luare de mita in forma continuata,

- trafic de influenta in forma continuata,

- efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia pe care o

indeplineste.

Din Rezolutia de incepere a urmaririi penale intocmita de procurori a rezultat urmatoarea stare de

fapt:

In cursul anilor 2011-2013, invinuitul Chereches Catalin, primar al municipiului Baia Mare, a

pretins si primit sume de bani cu titlu de foloase necuvenite de la reprezentantii a cinci societati

comerciale, pentru a-si incalca atributiile de serviciu si pentru a favoriza aceste societati

comerciale in procedurile de achizitie publica organizate de Primaria municipiului Baia Mare,

atat cu ocazia atribuirii contractelor cat si pe parcursul derularii acestora.

De asemenea, in perioada februarie-mai 2013, invinuitul Chereches Catalin, in calitate de primar

al municipiului Baia Mare, a efectuat operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu

functia pe care o detine, prin intermediul a doua persoane din anturajul sau care erau, in mod

aparent, reprezentantii legali a doua societati comerciale. Concret, in cursul lunii mai 2013, in

scopul achizitionarii unei licente pentru un post de televiziune, invinuitul Chereches Catalin a

facut demersuri pentru modificarea actionariatului celor doua firme astfel incat apropiatii sai sa

devina actionari si/sau administratori ai acestor societati comerciale.

In cauza, procurorii efectueaza acte de urmarire penala si fata de alte persoane.

Citarea cu mandat de aducere a invinuitului Catalin Chereches s-a facut conform prevederilor art.

183 alin. 2 Cod de procedura penala, in interesul bunei derulari a anchetei penale.

Invinuitului i s-au adus la cunostinta acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod

de procedura penala.

Pozitia acuzatului

La o zi dupa ce DNA a inceput urmarirea penala, Catalin Chereches a declarat ca acele contracte

la care procurorii fac referire sunt cele de dezvoltare a municipiului, in valoare de aproximativ 20

de milioane de euro.

"Ideea este ca sunt aproximativ 50% din activitatile municipiului Baia Mare, introduse in acest

dosar. Din punctul meu de vedere respectam tot ceea ce inseamna procedura a procurorilor si e

normal sa avem un astfel de demers pentru a lamuri toate situatiile. Punctual nu cred ca vreun

demers de-al meu sau de-al colegilor mei a fost intr-un fel nelegal. Tot ceea ce am facut noi a

fost in spiritul respectarii legii, a fost pentru comunitate si pe mine si pe colegii mei ne

intereseaza doua lucruri, sa avantajam autoritatea locala si comunitatea baimareana", a

declarat primarul municipiului Baia Mare pentru Adevarul.

Catalin Chereches a negat acuzatiile referitoare la preluarea prin interpusi a unui trust de presa,

sustinand ca "una este sa cumperi trustul de presa, alta este sa ai o colaborare buna cu presa, e

o diferenta".

Acuzatia a fost respinsa si de conducerea eMaramures, care a sustinut, potrivit Adevarul, ca

"trustul de presa eMaramures nu are niciun contract cu Primaria Municipiului Baia Mare sau

cu vreo societate care sa furnizeze servicii sau lucrari catre Administratia Publica Locala. In

ceea ce priveste faptul ca trustul nostru de presa a fost legat de scandalul mediatic iscat pe

marginea anchetelor pe care procurorii DNA - serviciul teritorial Cluj le efectueaza in

municipiul Baia Mare si care vizeaza printre altele si persoana primarului Catalin Chereches,

aducem la cunostinta opiniei publice ca intre institutia noastra si edil exista doar relatii de

informare media - la fel cum exista intre domnia sa si alte entitati de presa".

UPDATE 4 decembrie 2014: DNA a precizat la solicitarea HotNews.ro ca dosarul este in

continuare in lucru, fara a da alte informatii legate de stadiul sau.

Dosarul "Mita la CJ Brasov" - Aristotel Cancescu si Ion Dinita

Presedintele Consiliului Judetean Brasov, Aristotel Cancescu, este

cercetat sub control judiciar, fiind acuzat de fapte de coruptie privind

atribuirea preferentiala de contracte pe bani publici. Potrivit

procurorilor, Cancescu ar fi favorizat firme detinute de Gabriel Bagiu si

de Ion Dinita - deputat PC cercetat in dosar si pe numele caruia DNA a

cerut ridicarea imunitatii pentru arestarea preventiva -, in atribuirea

unor contracte de catre CJ Brasov. In urma platilor facute nelegal de Consiliul Judetean Brasov

catre firma SC Gotic SA, a lui Dinita, institutia publica ar fi fost prejudiciata cu peste 7,6

milioane de euro, sustine DNA.

Aristotel Cancescu a fost retinut pentru 24 de ore pe 6 octombrie 2014 de catre procurorii

Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), alaturi de Radu Petru Ispas - administrator public al

judetului Brasov si de Gabriel Bagiu - administrator al SC RAMB SISTEM SRL Brasov.

Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Brasov a fost acuzat de luare de mita, trafic de influenta,

cinci infractiuni de abuz in serviciu si instigare la tentativa la abuz in serviciu.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a respins pe 7 octombrie cererea DNA de a arestare

preventiva a lui Cancescu, insa procurorii au contestat decizia ICCJ si au motivat prin

demersurile presedintelui CJ Brasov de a vinde o societate prin intermediul careia ar fi primit

mita.

Ce spun procurorii

In perioada noiembrie 2006 - noiembrie 2014, Adrian Aristotel Cancescu si Radu Petru

Ispas "si-au folosit functia publica de autoritate locala pentru interesele proprii si ale firmelor

SC Gotic SA si SC Ramb Sistem SRL, respectiv ale persoanelor care reprezentau aceste firme de

casa, Pascu Ioan si Bigiu Gabriel. Aceste doua firme detineau cvasi - totalitatea contractelor

derulate cu CJ Brasov, intrucat le erau acordate preferential, prin incredintare directa, ca

urmare a dispozitiei inculpatului Cancescu Andrei Aristotel", a anuntat atunci DNA.

Cancescu a incheiat in 2006 -2007 doua contracte cu Gotic SA Brasov, firma declarata

castigatoare a unor licitatii deschise si reprezentata de deputatul Ion Dinita, in calitate de director

general, sustin procurorii. Contractele se refereau la intretinerea, reparatia si salubrizarea

drumurilor judetene din Brasov (intretinere si salubrizare in sezonul rece - deszapeziri precum si

intretinerea si reparatii pe timp de vara) - contract pe 6 ani cu o valoare totala de 9.724.823.3 lei

cu TVA, si la executia, finalizarea si intretinerea drumului Rupea - Racos, anunta DNA.

La primul contract, anchetatorii sustin ca desi documentul nu prevedea modalitati concrete de

modificare a pretului contractului de achizitie publica, acesta a fost modificat de cinci ori, in

perioada 2008-2012. "Urmare a acestor majorari nelegale, valoarea totala a contractului s-a

marit de 10 ori, respectiv a ajuns la suma de 101.750.482,28 lei cu TVA, fata de valoarea initiala

de 9.724.823,30 lei cu TVA", informeaza DNA.

Anchetatorii arata ca "actele aditionale au fost semnate de inculpatii Cancescu Aristotel Adrian,

Cirica Emil si suspectii Aurelia Popescu, Bancila Danut, Mariana Tiharau, din partea Consiliului

Judetean Brasov, iar din partea firmei Gotic SA de catre inculpatul Dinita Ion".

Acelasi scenariu a fost urmat si la al doilea contract, in valoare de 14.064.497,52 lei cu TVA, in

cazul caruia pretul a fost modificat prin trei acte aditionale, in perioada 2008-2010, informeaza

DNA. Procurorii mai spun ca desi lucrarile au inceput efectiv abia in martie 2007, cu alta

tehnologie decat cea prevazuta in documentatie, au fost intocmite situatii de lucrari de catre

constructorul SC GOTIC SA, care au fost apoi facturate de constructor si achitate de Consiliul

Judetean Brasov.

Televiziunea locala detinuta de Aristotel Cancescu, SC CANARIS SRL, a primit apoi in 2006-

2007 "importante sume de bani ce au totalizat 384.750 lei", cu titlu de servicii publicitate si

reclama, imediat dupa ce firmei GOTIC i-a fost atribuit un contract de achizitii publice,

precizeaza procurorii. "Prejudiciul total cauzat bugetului Consiliului Judetean Brasov prin

achitarea in mod nelegal a unor sume aferente lucrarilor executate de SC GOTIC SA ca urmare a

derularii contractelor nr. 8789/10.11.2006 si nr. 69/20.09.2007, este de 32.983.878,71 lei cu

TVA, echivalentul a 7.672.228,32 euro", informeaza DNA.

Alte contracte care au intrat in atentia procurorilor DNA au fost incheiate in 2007-2008 intre

Consiliul Judetean Brasov si SC Ramb Sistem SRL, administrata de Gabriel Bagiu, pentru

realizarea investitiei "Reabilitare, amenajare refunctionalizare Complex de agrement Tampa", in

valoare de 8.082.044,56 lei - si un contract in valoare de 1.739.762,10 lei privind realizarea

investitiei "Amenajare suprafete de joc - terenuri sportive la Liceul Andrei Saguna".

Si aici, "Consiliul Judetean Brasov, prin inculpatii Cancescu Aristotel Adrian si Ispas Radu,

impreuna cu inculpatul Cirica Emil si suspectul Popa Mircea in calitate de diriginte de santier, au

validat si au efectuat, in executarea celor doua contracte, plati nejustificate in valoare cumulata

de 664.180,54 lei", spun anchetatorii.

DNA precizeaza ca, "in cauza, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea

Serviciului Roman de Informatii".

Pe 7 octombrie 2014, instanta suprema a decis ca Aristotel Cancescu sa fie cercetat in

libertate, sub control judiciar. Aceeasi masura preventiva a fost dispusa si in cazul lui Gabriel

Bagiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL Brasov. Hotararea Inaltei Curti de Casatie si

Justitie nu este definitive.

Pe 10 octombrie 2014, DNA a cerut aviz pentru arestarea deputatului PC Ion Dinita, in

acest dosar.

Insa DNA a contestat decizia ICCJ de a respinge arestarea preventiva a lui Cancescu si a motivat

prin faptul ca masura controlului judiciar nu a fost suficienta, presedintele CJ Brasov facand

demersuri concrete pentru instrainarea unei societati prin intermediul careia primise mita, potrivit

Agerpres. "Masura preventiva a controlului judiciar, mai mult simbolica, i-a oferit posibilitatea

ca dupa data de 7.10.2014 sa faca demersuri serioase, concrete, punctuale, pentru a-si instraina

firma Canaris, adica sa inlature posibilitatea de a dovedi ca prin aceea firma a primit mita

mascata", sustin procurorii.

In noaptea de vineri spre sambata, 24-25 octombrie 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie

(ICC) a admis contestatia DNA si a decis arestarea preventiva pentru 30 de zile a lui Aristotel

Cancescu.

Persoanele cercetate in dosar:

Aristotel Adrian Cancescu, presedinte al Consiliului Judetean Brasov, in sarcina caruia s-au

retinut infractiunile concurente de: luare de mita, trafic de influenta, cinci infractiuni de abuz in

serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

instigare la tentativa la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru

altul un folos necuvenit.

Radu Petru Ispas, administrator public al judetului Brasov, in sarcina caruia s-au retinut in

concurs trei infractiuni de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau

pentru altul un folos necuvenit, instigare la tentativa la abuz in serviciu daca functionarul public

a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Gabriel Bagiu, administrator al SC RAMB SISTEM SRL Brasov, in sarcina caruia s-au retinut

in concurs doua infractiuni de complicitate la abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut

pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Ion Dinita, deputat, in cazul caruia DNA a cerut presedintelui Camerei Deputatilor incuviintarea

arestarii preventive, pentru savarsirea infractiunilor concurente de dare de mita, complicitate la

abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos

necuvenit.

Pozitia acuzatilor:

Aristotel Cancescu, presedintele CJ Brasov - "Cele doua firme, Gotic SA si Ramb Sistem SRL,

nu au mai castigat de patru ani niciun contract cu Consiliul Judetean si, pe chestiunea asta,

altceva nu mai am de comentat. Au fost comentarii fata de averea mea. Vreau sa va spun ca din

functia de presedinte al Consiliului Judetean Brasov nu m-am imbogatit cu niciun leu. Banii pe

care ii am in conturi sunt bani pe care-i gasiti si in declaratia de avere si cu totii provin din

vanzarea unor frecvente. Stiti cu totii ca am detinut reteaua nationala Mix pe care am vandut-o in

anul 2007. Am contractul de vanzare pentru cele 33 de licente vandute cu suma de cinci milioane

de euro. In acelasi timp, am virat la stat aproximativ 900.000 de euro reprezentand impozitul de

16% asa cum prevede legea. Nu numai ca am luat, dar am si virat la stat".

Mega-dosarul Retrocedarile ilegale

- Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam

Viorel Hrebenciuc, Ilie Sirbu, Ioan Adam (parlamentari PSD) si Adam

Craciunescu (director general Romsilva) sunt acuzati de procurorii

DNA de fapte de coruptie in dosarul retrocedarilor ilegale de paduri si

terenuri agricole, in care prejudiciul depaseste 303 milioane euro. DNA

a cerut pe 17 octombrie 2014 Camerei Deputatilor sa incuviinteze

arestarea preventiva a parlamentarilor Hrebenciuc si Adam.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au inceput urmarirea penala fata de cei patru

pe 15 octombrie 2014, iar doua zile mai tarziu, pe 17 octombrie, au cerut Camerei Deputatilor

incuviintarea arestarii preventive a deputatilor Ioan Adam si Viorel Hrebenciuc. Pe 23

octombrie, DNA l-a retinut pentru 24 de ore pe fiul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc,

care ulterior a fost arestat pentru 30 de zile, alaturi de Paltin Sturdza.

Potrivit procurorilor, in 2012 deputatul Adam Ioan le-a cerut judecatorilor Ordog Lorand Andras

si Uta Gabriel sa admita o cale extraordinara de atac, prin care au dispus restituirea in favoarea

lui Paltin Gheorghe Sturdza (nasul de cununie al lui Adam Ioan) a 43.227 de hectare de teren

forestier si 50 de hectare de teren agricol pe raza judetului Bacau, creand un prejudiciu Romsilva

de 303.888.615 euro.

Anchetatorii sustin ca judecatorii au dat aceasta solutie in conditiile in care mostenitorul nu se

incadra in gradul de rudenie prevazut de lege fata de proprietarul deposedat si nu depusese cerere

la Comisia locala de fond funciar pentru intreaga suprafata; pe parcursul judecatii isi modificase

cererea si solicita numai restituirea dreptului asupra a 23.000 de hectare. In plus, pe o parte

din terenurile revendicate, fusese deja reconstituit dreptul de proprietate fata de cateva

sute de proprietari, precizeaza procurorii.

"Imediat dupa ce a obtinut in mod fraudulos decizia civila nr. 231/R/2012 a Tribunalului

Covasna, Adam Ioan, impreuna cu Paltin Gheorghe Sturdza, Calugar Daniel-Constantin,

Varga Ioan-Gheorghe, Bengescu Dan Costin si Hrebenciuc Viorel, a constituit si coordonat

un grup ce urmarea sa obtina venituri prin oferire de mita, cumparare de influenta sau folosirea

nelegala a influentei cu scopul de a urgenta punerea in posesie si eliberarea titlului de

proprietate, precum si o cat mai rapida vanzare a terenului forestier dobandit prin

hotararea judecatoreasca mentionata", arata DNA.

Anchetatorii sustin ca in aprilie 2013, la initiativa lui Adam Ioan, Sturdza Paltin Gheorghe a

incheiat un antecontract de vanzare-cumparare a intregii suprafete de teren forestier (43.277 ha)

cu Dan Costin Bengescu, precum si un contract de mandat, prin care acesta din urma se angaja sa

faca toate demersurile necesare pentru obtinerea titlului de proprietate. Pretul tranzactiei a fost de

2.500 euro/hectar, de aproximativ 3 ori mai mic decat valoarea de piata, pentru ca acest contract

masca in cuprinsul sau si cumpararea de influenta de la autoritatile din judetul Bacau, informeaza

DNA.

Pentru a obtine cat mai rapid titlul de proprietate, Dan Costin Bengescu l-a cooptat pe deputatul

Viorel Hrebenciuc, care in schimbul a 12.000 de hectare din suprafata retrocedata trebuia sa isi

foloseasca influenta politica la nivelul institutiilor si autoritatilor publice din judetul Bacau si a

celor de la nivel central. In 2013, Hrebenciuc l-a sunat in mod repetat pe Adam Craciunescu,

directorul general al Romsilva, s-a si dus la biroul acestuia, "reprosandu-i opozitia la punerea in

posesia a lui Sturdza Paltin", afirma procurorii.

Pentru ca seful Romsilva l-a refuzat, Viorel Hrebenciuc i-ar fi cerut lui Ilie Sirbu sa intervina la

el. In septembrie 2013, Hrebenciuc a intervenit pe langa membrii comisiilor locale Darmanesti si

Dofteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, astfel incat

acestia sa accepte predarea directa a suprafetelor de padure, fara avizul Comisiei Judetene de

Fond Funciar, se arata in comunicatul DNA.

Procurorii anticoruptie spun ca in perioada septembrie - octombrie 2013, Viorel Hrebenciuc "si-a

folosit influenta asupra directorului Directiei Silvice Bacau, caruia i-a reprosat 'blocajele'

institutionale aparute, realizand totodata demersuri pentru ca acesta sa fie chemat la Bucuresti,

pentru a fi 'instruit' cum sa procedeze in privinta demersurilor efectuate pentru restituirea in

natura a celor 43.277 ha padure, demersuri care au avut ca efect convocarea acestuia din urma de

catre directorul general al Romsilva, pe tema suprafetelor vizate de Paltin Gheorghe Sturdza".

Dupa ce Romsilva a depus o cerere de stramutare si a obtinut suspendarea judecatii litigiului care

privea aceasta suprafata, Hrebenciuc i-a cerut lui Sirbu sa il determine pe Adam Craciunescu sa

inlocuiasca persoana care reprezenta regia in cauzele ce priveau acest domeniu, conform

anchetatorilor. Dupa admiterea cererii de stramutare, Ioan Adam i-a cerut lui Dan Bengescu sa ii

transmita lui Viorel Hrebenciuc ca functionarii publici cu care a discutat despre terenurile

revendicate l-au pacalit, subliniind ca deputatul Hrebenciuc si-a "dat cuvantul" ca va rezolva

problema, mai spun procurorii.

Pe 15 octombrie 2014, DNA a anuntat ca a dispus masura controlului judiciar fata de Adam

Craciunescu, directorul general Romsilva. In acelasi dosar al DNA, au fost pusi sub control

judiciar judecatorii Ordog Lorand Andras si Gabriel Uta, de la Tribunalul Covasna, dupa ce

instanta suprema a respins propunerea de arestare formulata de procurorii anticoruptie.

Magistratii instantei supreme au emis pe 17 octombrie 2014 mandate de arestare preventiva si pe

numele lui Dan Costin Bengescu si Iosif Kadas, in timp ce in cazul lui Jenica Poenaru si al lui

Sorin Ion Iacob au luat masura arestului la domiciliu.

La DNA Brasov au fost audiati si sotia lui Ioan Adam, judecatoarea Roxana Adam, precum si

printul Paul si printesa Lia. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax ca Paul Philippe si Lia

Georgia, cu sprijinul juristei lor, Alina Carmen Ciocoiu, si pretinzand ca sunt mostenitorii

bunurilor detinute de Casa Regala a Romaniei, "au cumparat influenta de la Iacob Sorin Ion".

Iacob le-ar fi promis celor doi ca va interveni, direct sau cu ajutorul altor persoane, la functionari

cu atributii in reconstituirea dreptului de proprietate pentru obtinerea mai multor terenuri si

cladiri.

Si numele ministrului Mediului, Attila Korodi, apare in dosarul retrocedarilor ilegale, potrivit

referatului Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) privind propunerea de arestare preventiva a

sase inculpati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, scrie Agerpres. In document se arata ca

inculpati din dosarul retrocedarilor ilegale sustineau ca vor lua legatura cu Attila Korodi pentru a

interveni pe langa directorul Romsilva, Adam Craciunescu.

Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, a fost retinut pentru 24 de ore de procurorii

DNA pe 23 octombrie 2014. Alaturi de Andrei Hrebenciuc, DNA a extins urmarirea penala fata

de doi avocati: Nicolae Mergeani (fost avocat stagiar la casa de avocatura a lui Valeriu Stoica,

acum are propria casa de avocatura, membru in CA al SIF Muntenia), Victor Adrian Prodan

(membru in Consiliul Reprezentantilor Actionarilor al SIF Muntenia, a avut propria casa de

avocatura), precum si fata de Carmen Elisabeta Dragoi, asociat si administrator al societatii

comerciale Resedinta Varstnicilor SRL, toti acesta fiind acuzati de spalare de bani. In aceeasi zi

a fost retinut pentru 24 de ore si Paltin Sturdza.

Dosarul a fost inaintat catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu propunere de arestare

preventiva fata de Andrei Hrebenciuc. Pe 24 octombrie 2014, Andrei Hrebenciuc si Paltin

Sturdza au fost arestati pentru 30 de zile.

Arestarea lui Andrei Hrebenciuc a venit la o saptamana dupa ce procurorii au anuntat ca

vor sa-l aresteze preventiv pe tatal sau, Viorel Hrebenciuc, si le-au cerut parlamentarilor sa

ii ridice imunitatea. Pe 21 octombrie, Viorel Hrebenciuc a spus ca a demisionat din Parlament,

insa Valeriu Zgonea, presedintele Camerei Deputatilor, a afirmat ca demisia va deveni efectiva

atunci cand ii va da citire in plen.

Pe 28 octombrie 2014, si Viorel Hrebenciuc a fost retinut, la o saptamana dupa ce a anuntat ca

demisioneaza din Parlament si la mai putin de o zi dupa ce demisia sa a fost citita in plen si

publicata in Monitorul Oficial. Pe 29 octombrie, ICCJ a decis arestarea preventiva pentru 30

de zile a lui Viorel Hrebenciuc.

Pe 19 noiembrie 2014, deputatii au aprobat cererile justitiei pentru ridicarea imunitatii lui

Ioan Adam; in fata uriasei presiuni generate de castigarea alegerilor de catre Klaus Iohannis,

Parlamentul a facut intr-o singura zi mai multe pentru independenta justitei decat in ultimii doi

ani.

La o zi dupa ce i-a fost ridicata imunitatea, Ioan Adam a fost arestat preventiv.

Persoanele cercetate in dosar:

- Ioan Adam, deputat PSD in prezent - pentru savarsirea infractiunilor de instigare la abuz in

serviciu cu consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau

pentru altul un folos necuvenit si constituire a unui grup infractional organizat si trei infractiuni

de cumparare de influenta.

- Viorel Hrebenciuc, deputat PSD in prezent - pentru savarsirea infractiunilor de constituire a

unui grup infractional organizat, trafic de influenta si instigare la folosirea influentei de catre

o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine

sau pentru altul de foloase necuvenite.

- Ilie Sirbu, senator PSD in prezent - pentru infractiunile de folosire a influentei de catre o

persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine

sau pentru altul de foloase necuvenite si sprijinirea unui grup infractional organizat.

- Adam Craciunescu, director general al Regiei Nationale a Padurilor (RNP) Romsilva in

prezent - pentru infractiunile de abuz in serviciu si sprijinirea unui grup infractional organizat.

- Sturdza Paltin Gheorghe, acuzat de constituire a unui grup infractional organizat, trei

infractiuni de cumparare de influenta, instigare la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de

grave.

- Andrei Hrebenciuc, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de constituirea unui grup

infractional organizat, complicitate la trafic de influenta, spalare de bani.

Pozitia acuzatilor:

Viorel Hrebenciuc: “Sunt mai multe infractiuni si le voi studia cu avocatul. Ma voi prezenta cu

avocatul ori de cate ori voi fi chemat” la audieri la DNA (Agerpres)

Ilie Sarbu a sustinut ca a ajuns sa fie audiat in acest dosar dupa ce numele sau a fost "amintit de

o persoana". "Daca ei vin si spun: da, am discutat cu Ilie Sarbu, nu-i adevarat, n-am facut...", a

declarat Ilie Sarbu, adaugand ca "Domnul Hrebeciuc, domnul Craciunescu, ei sunt cheia

problemei" in dosarul retrocedarilor ilegale anchetat de DNA.

Dosarul Microsoft - Investigatie mamut cu 9 fosti ministri

anchetati

Noua ministri din guvernele Nastase si Boc sunt acuzati de coruptie, in

dosarul cumpararii de licente Microsoft pentru scoli si al derularii

Programului SEI - privind dotarea scolilor cu laboratoare informatizate.

DNA a cerut in septembrie 2014 Parlamentului, Presedintiei si

Parlamentului European sa le ridice imunitatea celor 9 fosti ministri,

pentru ca procurorii sa poata incepe urmarirea penala impotriva lor. Cei 9 fosti ministri:

Andronescu, Vreme, Mihailescu, Nica, Ticau, Sandu, Funeriu, Athanasiu si Tanasescu.

Dupa ani de zile in care presa a scris despre suspiciunile de coruptie din procesul de

informatizare a scolilor din Romania, pe 26 septembrie 2014 Directia Nationala Anticoruptie

(DNA) a venit cu urmatorul anunt: "Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie - doamna

Laura Codruta Kovesi a transmis procurorului general al P.I.C.C.J, in vederea sesizarii

presedintelui Romaniei, a Senatului, a Camerei Deputatilor si a Parlamentului European, pentru

formularea cererilor de efectuare a urmaririi penale fata de 9 persoane care in perioada in care se

presupune ca au savarsit infractiunile au indeplinit functia de ministru".

Procurorii spun ca cei 9 ministri din Guvernul Nastase si din Guvernele Boc 1, 2 si 3 au savarsit

fapte de coruptie pentru a incheia sau pentru a extinde contracte cu preturi peste pretul pietei,

care au dus la pagubirea bugetului de stat. Contractele au fost incheiate pentru inchirierea de

licente Microsoft pentru calculatoarele din scolile din Romania si pentru derularea Programului

"Sistem Educational Informatizat" (SEI) - care privea dotarea unitatilor de invatamant cu

laboratoare informatizate, conform DNA.

Pe 3 octombrie 2014, presedintele Traian Basescu a semnat avizul de incepere a urmaririi

penale in cazul fostilor ministri Adriana Tacau, Gabriel Sandu, Alexandru Athanasiu, Mihai

Tanasescu si Daniel Funeriu. Pe 13 octombrie, Camera Deputatilor a dat aviz pentru

inceperea urmaririi penale a deputatului Valerian Vreme, fost ministru al Comunicatiilor. La

scurt timp dupa anuntul DNA, Daniel Funeriu si Valerian Vreme s-au autosuspendat din Partidul

Miscarea Populara (PMP).

Dosarul a inceput de la o sesizare in iunie 2013 a DNA de catre Corpul de Control al premierului

Victor Ponta, au precizat procurorii anticoruptie.

Un martor audiat de procurori a descris in declaratia data anchetatorilor presupusa filiera care ar

fi comis trafic de influenta si luare de mita in ceea ce priveste cumpararea licentelor si a legat

numele lui Adrian Nastase si Victor Ponta de acest caz, relateaza agentia Mediafax. Martorul

sustine ca, in 2004, Claudiu Florica, unul dintre personajele cheie ale afacerii cu licente

Microsoft, la acea data seful Fujitsu Siemens Computers, "a incercat sa-l determine pe Victor

Ponta sa demareze o ancheta a Corpului de Control la sediul Ministerului Educatiei si prin

aceasta presiune sa oblige, practic, firma Siveco sa reintroduca firmele protejate de Claudiu

Florica in cele doua extensii de contract, una in valoare de 20 milioane de dolari si cealalta de 96

milioane de dolari, semnate in timpul guvernarii PSD".

Potrivit declaratiei martorului, "in schimbul acestei sustineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu

Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens

in baza unei donatii facuta prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea data."

De cealalta parte, premierul Victor Ponta a declarat ca nu a detinut niciodata nicio functie

publica din care sa aiba vreo legatura cu achizitiile. "Oricine ma intreaba de la Parchet ma duc si

spun. Nu am avut niciodata o pozitie publica din care sa fi avut vreo legatura cu contracte (...) Nu

am avut niciodata nicio functie din care sa am vreo legatura cu achizitii", a spus prim-ministrul.

Acelasi martor a sustinut in fata procurorilor ca persoanele implicate in trafic de influenta si

luare de mita in acest contract ar fi Adrian Nastase, prim - ministru in perioada 2000 - 2004,

Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor catre Adrian Nastase in acea perioada, Remus

Truica, seful Cancelariei Primului - ministru in acea perioada, Victor Ponta, seful Corpului de

Control al Premierului in acea perioada, Ecaterina Andronescu - ministru al Educatiei 2000 -

2004, Cristina Ghitulica - sef de cabinet la Ecaterina Andronescu in perioada 2000 - 2004,

Mihnea Costoiu - secretar general al ministerului in acea perioada, Traian Ionescu - director in

Ministerul Educatiei, Valentin Cotarta - director in cadrul Ministerului Educatiei, Gheorghe Dinu

- consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, Mihai Tanasescu - ministrul finantelor la acea

perioada, Enache Jiru - secretar de stat in Ministerul Finantelor, Dan Nica - ministru MCTI,

precum si ministrii numiti dupa Ecaterina Andronescu si anume, Alexandru Athanasiu, Mircea

Miclaus si ulterior, Andrei Marga.

Pe 16 octombrie 2014, procurorii DNA au efectuat perchezitii la fostul sef al SIE Catalin

Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocos (fostul sot al Elenei Udrea), Remus Truica si

Nicolae Dumitru (care controleaza grupul de firme Niro), la fostul ministru Gabriel Sandu,

fostul consilier prezidential Dorin Marian, tatal presedintelui COSR, Adrian Petrache, si la

Fundatia Dinu Pescariu, in dosarul Microsoft, au declarat surse judiciare citate de Mediafax si

Agerpres. Procurorii anticoruptie au perchezitionat si sediul firmei lui Claudiu Florica, fostul sef

al Fujitsu in Romania.

Pe 21 octombrie 2014 Daniel Funeriu a fost audiat la DNA. A doua zi, pe 22 octombrie 2014,

la DNA s-a prezentat si fostul ministru al Comunicatiilor Adriana Ticau. Procurorii i-au adus la

cunostinta Adrianei Ticau acuzatiile si faptele de care s-ar face vinovata in dosarul Microsoft, iar

aceasta nu a dat nicio declaratie, au declarat surse judiciare pentru Mediafax.

Pe 27 octombrie 2014, Dorin Cocos si Dumitru Nicolae Niro au fost adusi cu mandat la

DNA, unde au fost audiati mai bine de 12 ore. Si fostul ministru al Comunicatiilor Gabriel

Sandu, dar si primarul din Piatra Neamt, Gheorghe Stefan Pinalti, au fost adusi cu mandat

la DNA pentru audieri, in aceeasi zi.

La finalul unei zile de audieri, toti cei patru: Dorin Cocos, Gabriel Sandu, Nicolae Dumitru

Niro si Gheorghe Stefan Pinalti au fost retinuti pentru 24 de ore de procurorii DNA. Ce spune

DNA intr-un comunicat de presa, dupa retinerea celor 4: Nicolae Dumitru a primit 7,65

milioane de dolari pentru a interveni la Serban Mihailescu si Dan Nica/ Dorin Cocos a

pretins 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Stefan si pentru Sandu.

Pe 29 octombrie 2014, Gabriel Sandu, Dorin Cocos, Nicolae Dumitru Niro si Gheorghe

Stefan Pinalti au fost arestati preventiv.

Pe 19 noiembrie 2014, dupa proteste masive in tara si diaspora impotriva guvernului, ca urmare a

modului in care au fost organizate alegerile prezidentiale in diaspora, plenul Senatului a ridicat

imunitatea Ecaterinei Andronescu si lui Serban Mihailescu.

Persoane pentru care DNA a cerut avizele pentru a incepe urmarirea penala:

- Ecaterina Andronescu (in septembrie 2014, cand DNA a cerut aviz pentru inceperea urmaririi

penale, Andronescu este senator), ministrul Educatiei si Cercetarii in perioada 28 decembrie

2000 - 19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009; ministrul Educatiei, Cercetarii si

Inovarii in perioada 2008 - 2012, sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu, luare

de mita, trafic de influenta si spalare de bani, in perioada in care avea calitatea de ministru,

dupa ce a aprobat bugetul pentru derularea Programului "Sistem Educational Informatizat" (SEI)

si pentru proiectul ce a vizat licentierea Microsoft.

Procurorii sustin ca Ecaterina Andronescu ar fi initiat si avizat proiecte de Hotarari de Guvern

(HG) prin care a urmarit favorizarea firmelor Compaq si Siveco, respectiv firmele colaboratoare

ale acestora; ar fi stabilit, printr-un Memorandum, firmele care sa participe la realizarea

proiectului, atestand in mod nereal ca acestea fac parte dintr-un consortiu; ar fi stabilit procente

de participare la proiect in favoarea anumitor firme; ar fi acceptat cesiunea contractului de catre

SIVECO, desi invocase necesitatea achizitiei de la aceeasi sursa;

ar fi inlesnit firmei SIVECO si colaboratorilor sai incheierea contractului in conditiile lipsei de

competitie, incheind contractul in conditii oneroase pentru ministerul pe care il conducea, toate

acestea avand drept consecinta prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achizitiei de servicii si

produse la preturi peste valoarea de piata: licente cu circa 30 - 40% mai scumpe, calculatoare si

produse software la preturi cu pana la 50% mai mari decat cele pentru aceleasi produse sau

produse similare de pe piata; in perioada 2001 - 2009, ar fi pretins si primit de la firma SIVECO

si firmele colaboratoare foloase necuvenite constand in sume de bani sau calculatoare, pentru

sine sau pentru altul, in scopul de a le asigura derularea unor proiecte cu ministerul.

- Valerian Vreme (in septembrie 2014 este deputat), ministrul Comunicatiilor in perioada

septembrie 2010 - februarie 2012, sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu in

perioada in care avea calitatea de ministru, dupa ce ar fi incheiat contractul subsecvent referitor

la suplimentarea numarului de licente pentru scoli, in baza caruia Ministerul Comunicatiilor a

efectuat plati totale de 8.825.673,50 euro, in conditiile in care HG nr.460/2009 nu a reglementat

situatia licentelor destinate unitatilor de invatamant, iar pretul licentelor nu reflecta discount-ul

acordat de Microsoft, nu a dispus masuri cu privire la aspectele sesizate de catre FTS Romania

cu privire la servicii neprestate.

- Petru Serban Mihailescu (cunoscut ca Miky Spaga) (in septembrie 2014 este senator),

ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului (SGG) in perioada decembrie 2000

- octombrie 2003, sub aspectul savarsirii infractiunilor de instigare la abuz in serviciu, trafic de

influenta si spalare de bani in perioada in care avea calitatea de ministru. Anchetatorii sustin ca

Serban Mihailescu l-ar fi determinat pe un alt ministru sa semneze doua hotarari de guvern si

Contractul de licentiere Microsoft, in conditiile pe care le negociase in perioada in care isi

desfasurase activitatea ca ministru coordonator al SGG, acceptand oferta tehnica si financiara

transmisa de firma Fujitsu Siemens Computers, fara a-i aduce la cunostinta existenta unor

impedimente juridice decurgand din faptul ca aceasta firma nu era unic distribuitor de licente

Microsoft (pentru a beneficia de incheierea contractului prin incredintare directa) si fara a detalia

modalitatea de stabilire a pretului, respectiv pretul practicat de Microsoft, discount-ul acordat in

considerarea Guvernului Romaniei si pretul de vanzare al Fujitsu Siemens Computers.

DNA sustine ca in perioada aprilie - noiembrie 2004, ar fi pretins si primit o parte din suma de

circa 20 milioane USD virata de Fujitsu Siemens Computers in contul unor societati de tip off -

shore cu titlu de consultanta si asistenta tehnica aferenta contractului incheiat cu Guvernul

Romaniei pentru ca, in baza influentei pe care o avea, sa asigure incheierea contractului in

conditiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.

- Dan Nica (in septembrie 2014, europarlamentar in Parlamentul European), ministru al

Comunicatiilor in perioada 2000 - iulie 2004, sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in

serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani; procurorii sustin ca Nica ar fi

aprobat bugetul pentru derularea SEI si pentru proiectul - licentele Microsoft; ar fi initiat si

avizat proiecte de Hotarari de Guvern prin care a urmarit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens

Computers si Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ar fi stabilit printr-un

Memorandum firmele care sa participe la realizarea proiectului atestand in mod nereal ca acestea

fac parte dint-un consortiu;

DNA sustine ca Nica ar fi stabilit procente de participare la proiect in favoarea anumitor firme;

ar fi acceptat cesiunea contractului de catre SIVECO, desi invocase necesitatea achizitiei de la

aceeasi sursa; ar fi inlesnit firmei SIVECO si colaboratorilor sai incheierea contractului in

conditiile lipsei de competitie, incheind contractul in conditii oneroase pentru ministerul pe care

il conducea, faptele sale avand drept consecinta prejudicierea bugetului de stat ca urmare a

achizitiei de servicii si produse la preturi peste valoarea de piata: licente cu circa 30 - 40% mai

scumpe, calculatoare si produse software la preturi cu pana la 50% mai mari decat cele pentru

aceleasi produse sau produse similare de pe piata.

In perioada aprilie - noiembrie 2004, Nica ar fi pretins si primit o parte din suma de circa 20

milioane USD virata de Fujitsu Siemens Computers in contul unor societati de tip off - shore, cu

titlu de consultanta si asistenta tehnica aferenta contractului incheiat cu Guvernul Romaniei,

pentru ca, in baza influentei pe care o avea, sa asigure incheierea contractului in conditiile

propuse de firma Fujitsu Siemens Computers - mai arata DNA.

- Adriana Ticau, ministru al Comunicatiilor in perioada iulie-decembrie 2004, pentru savarsirea

infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta, spalare de bani, constand in

aceea ca ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului "Sistem Educational

Informatizat" si respectiv pentru proiectul ce a vizat licentierea Microsoft; de asemenea, ar fi

initiat si avizat proiecte de Hotarari de Guvern prin care a urmarit favorizarea firmelor Fujitsu

Siemens Computers si Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale avand

drept consecinta prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achizitiei de servicii si produse la

preturi peste valoarea de piata: licente cu circa 30 - 40% mai scumpe, calculatoare si produse

software la preturi cu pana la 50% mai mari decat cele pentru aceleasi produse sau produse

similare de pe piata;

- Gabriel Sandu, ministru al Comunicatiilor in perioada decembrie 2008 - septembrie 2010,

pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare

de bani, constand in aceea ca ar fi initiat si contrasemnat HG nr.460 din 15 aprilie 2009 pentru

atribuirea competentei Ministerului Comunicatiilor de a desfasura procedura de licitatie deschisa,

licitatie restransa sau negociere cu publicare prealabila a unui anunt de participare, dupa caz, in

vederea incheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achizitia dreptului de utilizare de produse

software prin inchiriere cu optiune de cumparare.

De asemenea, ar fi incheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH,

COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, in conditiile in

care documentatia de achizitie a inclus criterii restrictive, care au favorizat asocierea mentionata,

fara a avea in vedere preturile practicate de aceasta raportat la cele practicate de Microsoft in

relatia cu SC DIM SOFT SRL si ulterior de SC DIM SOFT SRL in relatia cu D-CON.NET

GmbH, sustin procurorii.

DNA noteaza ca Sandu ar fi pretins de la un avocat suma de 1.800.000 de euro pentru a asigura

derularea in continuare a contractului de licentiere Microsoft; ar fi pretins si primit de la o

persoana, prin intermediar, suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost virati intr-o societate de

tip off - shore, pentru a inlesni Asocierii D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT

DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, incheierea acordului cadru

pentru 2009-2012 pentru achizitia dreptului de utilizare produse software prin inchiriere cu

optiune de cumparare.

- Petru Daniel Funeriu, ministru al Educatiei si Cercetarii in perioada 2009 - 2012, pentru

savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, constand in aceea ca ar fi semnat si promovat spre

aprobare "Nota privind licentele Microsoft utilizate de catre MECTS in scoli", in care se atesta,

contrar dispozitiilor legale, ca acesta "permite incheierea unui contract subsecvent referitor la

suplimentarea numarului de licente MECTS, pentru scoli", in conditiile in care HG nr.460/2009

nu a reglementat situatia licentelor destinate scolilor.

Consecinta a fost incheierea unui contract de furnizare produse in baza caruia Ministerul

Comunicatiilor a efectuat plati totale de 8.825.673,50 euro, potrivit DNA; procurorii sustin ca

prin doua adrese ar fi comandat Ministerului Comunicatiilor inchirierea unui numar de 179.259

licente pentru pachete de tip ProDesktop si 6.828 licente pentru sistemele de operare Windows

Server in conditiile in care necesarul de licente a fost stabilit fara a tine seama de configuratia

hardware a computerelor, fiind luate in calcul toate statiile de lucru si serverele achizitionate in

perioada 2001-2008 prin programele SEI1 - SEI5 si rural.

De asemenea, DNA precizeaza ca pe 17 august 2011 ar fi incheiat un contract de furnizare

produse, in baza caruia Ministerul Comunicatiilor s-a obligat sa plateasca pretul aferent

numarului total de 179.259 licente, mai mare cu 72.990 fata de numarul de licente utilizabile in

sistemul educational in raport cu numarul de computere compatibile cu noile produse software,

avand drept consecinta crearea unei noi obligatii de plata a unui pret cu aproximativ 5,4 milioane

euro mai mare decat pretul pentru inchirierea licentelor efectiv utilizabile.

- Alexandru Athanasiu, ministru al Educatiei si Cercetarii in perioada 2003 - 2005, pentru

savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de

bani, dupa ce a aprobat bugetul pentru derularea Programului SEI si pentru proiectul - licentierea

Microsoft; procurorii sustin ca Athanasiu ar fi initiat si avizat proiecte de Hotarari de Guvern

prin care a urmarit favorizarea firmelor Compaq si Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale

acestora, ceea ce a dus la prejudicierea bugetului de stat, ca urmare a achizitiei de servicii si

produse la preturi peste valoarea de piata: licente cu circa 30 - 40% mai scumpe, calculatoare si

produse software la preturi cu pana la 50% mai mari decat cele pentru aceleasi produse sau

produse similare de pe piata;

- Mihai Nicolae Tanasescu, ministru al Finantelor Publice in perioada 2000 - 2004, pentru

savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de

bani, pentru ca ar fi aprobat bugetul pentru SEI si pentru proiectul - licentierea Microsoft; ar fi

initiat si avizat proiecte de Hotarari de Guvern prin care a urmarit favorizarea firmelor Fujitsu

Siemens Computers si Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ceea ce a dus la

prejudicierea bugetului de stat, prin achizitia de servicii si produse la preturi peste valoarea de

piata: licente cu circa 30 - 40% mai scumpe, calculatoare si produse software la preturi cu pana

la 50% mai mari decat cele pentru aceleasi produse sau produse similare de pe piata, sustin

procurorii.

Potrivit DNA, in perioada iunie 2003 - noiembrie 2004, Tanasescu ar fi pretins si primit de la

doua persoane, prin intermediari, sume de bani provenind din incasarile firmei Fujitsu Siemens

Computers CA, ca urmare a derularii contractului de licentiere Microsoft. Astfel, in luna iulie

2004, in contul personal al unei persoane din familia ministrului, a fost transferata suma de

82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein, sub justificarea “inv directe ale

nerezidentilor in Romania - alte capitaluri - sectorul nebancar”, sustin anchetatorii. Din

cercetarile efectuate rezulta ca firma din Liechtenstein este controlata de unul din intermediari si

a primit bani de la o companie alimentata exclusiv cu fonduri obtinute de Fujitsu Siemens

Computer.

Pozitia acuzatilor:

Ecaterina Andronescu: "Nu am cerut niciodata si nu am luat de la nimeni niciun ban. (...) Sunt

sigura (de nevinovatie) asa cum sunt sigura ca ma cheama cum ma cheama. Sunt atat de trista in

minte si in sufletul meu ca am ajuns aici".

Valerian Vreme: "Imi voi proba nevinovatia in fata organelor statului. De aceea am cerut sa fie

libera Justitia, pentru a ne proba nevinovatia. Am decis sa ma suspend din Partidul Miscarea

Populara pana la clarificarea acuzatiilor care mi se aduc".

Dan Nica: "Societati offshore nu am detinut si nu detin nici direct, nici indirect. Nu am cerut si

nu am conditionat primirea de bani sau alte foloase din partea nimanui. Nu am avut nicio

legatura cu intermediarii acestor contracte, fiind de notorietate adversitatea mea fata de acestia

din 2000 si pana in prezent."

Alexandru Athanasiu: "N-am luat mita (...), nu am spalat bani, nu am conturi offshore, nici in

strainatate in banci".

Dosarul "Trafic de influenta la Transporturi"

- Ovidiu Silaghi

Ovidiu Silaghi este acuzat de procurorii DNA ca, in calitate de

ministru al Transporturilor, i-a cerut lui Nelu Iordache sa deschida prin

Blue Air, compania de transport aerian din grupul de firme controlate

de Iordache, noi rute care sa lege aeroportul Satu Mare de alte

destinatii din Europa, pentru ca, in schimb, sa isi exercite influenta

asupra unor functionari din cadrul CNADNR (structura aflata sub

autoritatea Ministerului Transporturilor). Deschiderea acestor curse a fost solicitata pentru

sustinerea campaniei electorale a unei persoane apropiate ministrului, iar pentru a-si exercita

influenta asupra CNADNR Silaghi a primit de la Iordache 200.000 de euro, sustin procurorii.

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au dispus pe 12 septembrie 2013

inceperea urmaririi penale fata de Ovidiu Ioan Silaghi, ministru al Transporturilor in perioada

mai - decembrie 2012, pentru trafic de influenta in forma continuata.

In ordonanta de extindere a cercetarilor si incepere a urmaririi penale se arata ca in cursul anului

2012 Ovidiu Ioan Silaghi, in calitate de ministru al Transporturilor, i-a pretins lui Iordache Nelu,

administrator al SC Romstrade SRL, deschiderea unor noi rute care sa lege aeroportul Satu Mare

de alte destinatii din Europa. In schimb, Silaghi s-ar fi angajat sa influenteze Compania

Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A. (CNADNR - structura aflata sub

autoritatea Ministerului Transporturilor) sa efectueze in termen platile aferente contractelor

incheiate de SC Romstrade SRL cu CNADNR S.A. si pentru continuarea derularii contractelor,

in conditiile in care erau inregistrate intarzieri ale stadiului fizic al lucrarilor.

Deschiderea acestor noi curse aeriene a fost solicitata pentru sustinerea campaniei electorale a

unei persoane apropiate ministrului si a avut drept consecinta inregistrarea unor pierderi de

aproximativ 2.000.000 lei (circa 500.000 de euro) in dauna companiei aeriene, sustin procurorii

DNA.

Acestia noteaza ca pe 22 noiembrie 2012 Silaghi a primit de la Nelu Iordache suma de 200.000

de euro, pentru a-si exercita influenta asupra persoanelor cu functii de decizie din cadrul

CNADNR SA in vederea anularii deciziei de reziliere a unui contract, pentru a nu opri

decontarea certificatelor intermediare de plata aferente contractelor aflate in procedura de

aprobare si pentru a nu proceda la rezilierea altor contracte. Procurorii sustin ca Ovidiu Silaghi a

fost ajutat de Remus Vasile Span.

Pe 3 septembrie liberalul Ovidiu Silaghi a demisionat din calitatea de deputat, iar in aceeasi zi

presedintele PNL Crin Antonescu declara ca Ovidiu Silaghi si Eduard Hellvig au demisionat din

Camera Deputatilor pentru a merge la Parlamentul European, ei completand astfel locurile

vacantate de Cristian Busoi si Ramona Manescu.

Silaghi a fost nominalizat in iulie pentru functia de ministru al Transporturilor, post ramas vacant

dupa demisia lui Relu Fenechiu, in urma condamnarii sale, in 12 iulie, de catre instanta suprema,

la cinci ani de inchisoare cu executare in dosarul "Transformatorul". In august, Silaghi si-a retras

candidatura pentru functia de ministru al Transporturilor.

Inculpatii din dosar:

Ovidiu Ioan Silaghi - ministru al Transporturilor in perioada mai-decembrie 2012, in sarcina

caruia s-a retinut infractiunea de trafic de influenta, in forma continuata.

Pozitia acuzatului:

Ovidiu Silaghi: "Nu am influentat si nu am intervenit in niciun fel in impiedicarea rezilierii

contractului Arad - Nadlac detinut de firmele domnului Nelu Iordache. Nu am cerut si nu am

primit niciodata foloase necuvenite (bani sau alte bunuri sau servicii) de la Nelu Iordache sau

vreunul din interpusii sai, in niciun scop, si nu am intervenit in executarea sau ne-executarea

platilor din acest contract sau oricare altul. Referatul se bazeaza pe o denuntare a unui individ

care, in incercarea de a-si salva situatia, arunca vinovatii pe alte persoane. In acest context, nu

pot sa nu remarc coincidenta aparitiei acestui referat, precum si invitarea mea la DNA pentru

audieri pe 21 august 2013, in preajma declaratei zile a deciziei numirii mele de catre Presedintele

Traian Basescu in propusa calitate de Ministru al Transporturilor".

UPDATE: Timp de 6 luni, cererea DNA adresata Parlamentului European pentru ridicarea

imunitatii lui Silaghi s-a pierdut pe drumul birocratic de la Bruxelles.

Din iunie, insa, Silaghi a devenit deputat in Parlamentul Romaniei, pe listele PSD si beneficiaza

de imunitatea parlamentara din tara.

UPDATE 4 decembrie 2014: DNA a precizat ca dosarul este in continuare in lucru, fara a da

alte informatii legate de stadiul sau.

Dosarul "Tracia-Asesoft" - Sebastian Ghita

Sebastian Ghita, in prezent deputat PSD, este acuzat de procurorii de

complicitate la inselaciune si fals in declaratii intr-o afacere cu produse

petroliere care ar fi prejudiciat statul cu 20 de miliarde de lei vechi.

Dosarul - Denumit "Tracia-Asesoft" - se judeca inca din 2002, iar Ghita

a fost achitat in prima instanta in 2011.

Dupa un drum anevoios prin instante si dupa o rejudecare, dosarul a

ajuns sa bata pasul pe loc dupa ce Ghita a fost ales parlamentar.

Dosarul "Tracia - Asesoft" - de ce este acuzat Sebastian Ghita

In rechizitoriul intocmit de procurori in 2002, cand Sebastian Ghita a fost trimis in judecata sub

acuzatia de inselaciune si fals in declaratii alaturi de alte noua persoane (Berendel Dan Florin,

Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Lenghel Alexandru, Iriza Stefan, Stefan Stela, Nicorici

Mircea Daniel, Stefan Stela, Grigoriu Dan Constantin), anchetatorii au descris mecanismul prin

care cei noua invinuiti, prin intermediul mai multor companii, ar fi vandut produse petroliere

catre OMV eludand taxa FDSP (taxa pentru fondul special al drumurilor publice; denumita si

Taxa Basescu, n.r.).

In dosarul in care Tribunalului Bucuresti a decis apoi achitarea inculpatilor se regaseste si prima

declaratie data de Sebastian Ghita in fata judecatorilor. In aceasta declaratie, Sebastian Ghita a

respins acuzatiile procurorilor si a mentionat ca nu a incercat sa prejudicieze statul, ci doar a

incercat sa recupereze o datorie pe care SNP Petrobrazi o avea la compania Asesoft Com.

Ghita spune in declaratia data judecatorilor ca societatea sa a realizat pentru rafinarie un soft si a

pus la un punct un sistem informatic pentru care nu si-ar fi primit banii. In contul acestei datorii,

rafinaria i-a propus lui Ghita sa ii dea produse petroliere.

Procurorii au sustinut in 2002 ca statul roman a fost prejudiciat cu 20 de miliarde de lei vechi,

din acest prejudiciu 1.671.912.143 lei vechi consta prejudiciul realizat de Asesoft Com SRL,

compania al carei administrator era Sebastian Ghita. In 2002, cand a fost trimis in judecata, Ghita

avea 25 de ani, dar faptele de care este incriminat de procurori au fost comise in anul 2000 cand

fostul manager al Realitatea avea 23 de ani.

Sebastian Ghita a fost achitat pana acum de 3 ori. Vezi ce au hotarat magistratii

In 2004, in doua randuri, Ghita a fost achitat intai de Tribunalul Bucuresti si mai apoi si de catre

Curtea de Apel. Deciziile au fost casate insa de catre ICCJ si s-a decis rejudecarea cazului.

Timp de 5 ani dosarul s-a rejudecat la Tribunalul Bucuresti, iar in noiembrie 2011 Ghita a fost

din nou achitat de catre Tribunal in prima sentinta data in urma rejudecarii dosarului.

Iata ce mentioneaza procurorii in rechizitoriu:

Sebastian Ghita trimis in judecata pentru complicitate la inselaciune, prevazut de art. 215,

al 1 ci C.p. Cu aplicarea art. 41, al. 2 C.p. Constand in aceea ca in calitate de

administrator al Asesoft Com SRL- Ploiesti, in perioda aprilie-mai 2001 a indus si

mentinut in eroare Ministerul Transporturilor declarand cu ocazia achizitionarii de

carburanti auto fara cota M.T.R. ca acestia sunt folositi in alte scopuri decat circulatia pe

drumuri publice, in realitate produsele fiind comercializate cu taxa inclusa in pret si

distribuita prin statiile ce deservesc autovehiculele care folosesc drumurile publice

cauzandu-se astfel Ministerului Transporturilor o paguba in valoare totala de

1.671.912.143 lei (suma este in lei vechi, n.red ,valoarea aproximativa la cursul mediu de

23 000 lei/USD este de 73 000 dolari N.red.) reprezentand taxa FDSP (taxa pentru fondul

special al drumurilor publice; denumita si Taxa Basescu n.red)

fals in declaratii prevazuta de art 292 C.p constand in aceea ca in calitate de administrator

al Asesoft Com SRL, in anul 2001, in scopul obtinerii de carburanti auto scutiti de taxa

FSDP a completat si semnat o declaratie pe proprie raspundere pe care a prezentat-o la

rafinarie, declarand ca va folosi carburantii auto fara cota MTR in alte scopuri decat

circulatia pe drumurile publice (in agricultura, ocol silvic, etc...) iar in realitate

combustibilii au fost comercializati prin statiile de distributie care deservesc

autovehiculele care folosesc drumurile publice. [...]

Organele specializate si abilitate Directia Regionala Drumuri si Poduri din cadrul

Administratiei Nationale a Drumurilor prin structurile organizatorice, la sesizarea

organelor de politie in data de 20.01.2001 au efectuat un control la Asesoft Com SRL.

Din actul constatator rezulta ca desi reprezentantul societatii a depus la furnizorul de

carburanti declaratiile prevazute de actul normativ mentionat, SC Asesoft Com SRL prin

administratorul Sebastian Ghita a procedat la vanzarea carburantilor fara cota de drum,

incalcand astfel prevederile referitoare la scopul achizitiei.

SC Asesoft SRL reprezentata de Ghita Sebastian in perioada aprilie-mai 2000 a

achizitionat de la SNP sucursala Petrobrazi, in 17 randuri cantitatea totala de 510 340 kg

motorina pe care a vandut-o catre Master Mind SRL, administrata de Brendel Dan Florin

fara a include taxa FSDP.

Procurorii descriu in rechizitoriu modul de operare al grupului de firme din care facea parte

compania lui Sebastian Ghita. In dosarul care contine nu mai putin de 42 de volume se regasesc

si zeci de note de constatare ale institutiilor de control printre care si o nota de control a ANAF

din 2001 care este semnata in calitate de inspector de Sorin Blejnar, actualul sef al ANAF.

Potrivit anchetatorilor, operatiunea arata in felul urmator: mai multe companii, printre care si

Asesoft Com, achizitionau de la rafinarii produse petroliere fara plata taxei de drum, apoi

aceleasi companii vindeau produsele catre benzinarii incluzand taxa.

Vezi mai jos cum descriu procurorii intregul mecanism:

In luna iunie 2001 Politia Economica s-a sesizat din oficiu ca mai multe societati

comerciale au achizitionat in perioda ianuarie-mai 2001 de la anumite rafinarii diverse

cantitati fara cote M.T.R si concomitent le-au comercializat catre statiile de distributie

(benzinarii) prin introducerea taxei de drum.

S-a constatat ca in derularea operatiunilor de achizitionare a carburantilor scutiti de plata

taxei FSDP in multe cazuri agentii economici rau-intentionati au organizat si desfasurat

un complex de actiuni infractionale prin care au urmarit si reusit in conditii nelegale sa

evite plata acestor obligatii catre Ministerul Transporturilor dar si sa o incaseseze si s-o

ultilizeze in scopuri personale. Pentru a insusi pe nedrept taxele FSDP persoanele

cercetate au creat filiere si societati fantoma.

Cercetarile penale efectuate in cauza au stabilit ca in aceste operatiuni ilicite au fost

implicate mai multe societati comerciale: Mastermind Consulying SRL, Giva Prodimpex

SRL, Isarom Oil Trading SRL, Asesoft Com SRL, care s-au aprovizionat direct de la

producatorii Arpechim Ploiesti, SNP- Petrobrazi, PNP-Baneasa, Lukoil Petrotel, iar in

final Tracia International SRL a fost utilizata indeobste ca furnizor catre OMV Mineralol

SRL. (...)

Dupa analiza tuturor documentelor s-a constatat ca circuitul a fost urmatorul: prim

cumparator (Giva, Isarom, Asesoft Com)==> Master Mind==> In Crescendo ==> Tracia

==> OMV. Primul cumparator (Giva, Isarom, Mastermind sau Asesoft) emitea comanda

in care mentiona cantitatea si felul produsului solicitat, insotita de o declaratie pe proprie

raspundere in vederea achizitionarii de carburanti auto fara cote MTR in care preciza

concret modul de folosire al produsului ( de exemplu: in agricultura, balastiere, ocol

silvic, pentru ambarcatiuni maritime) pe care le prezentau in rafinarii in vederea primirii

aprobarii producatorului pentru cantitatile respective

Nota redactiei: Informatiile de mai sus reprezinta pasaje din rechizitoriul procurorilor consultat

de HotNews.ro in urma unei cereri formulate catre Tribunalul Bucuresti in baza legii 544/2001

pentru a consulta dosarul 4758/3/2006 in care a fost judecat Sebastian Ghita.

Mai jos puteti citi acuzatiile procurorilor asa cum apare ele in dosar. Documentul a fost copiat de

HotNews.ro in baza unei cereri oficiale pe legea 544/2001 aprobata de Tribunalul Bucuresti.

Alte persoanele inculpate:

Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Lenghel Alexandru, Iriza Stefan,

Stefan Stela, Nicorici Mircea Daniel, Stefan Stela, Grigoriu Dan Constantin.

Pozitia acuzatilor:

Sebastian Ghita a respins acuzatiile procurorilor si a mentionat ca nu a incercat sa prejudicieze

statul, ci doar a incercat sa recupereze o datorie pe care SNP Petrobrazi o avea la compania

Asesoft Com.

Ghita spune in declaratia data judecatorilor ca societatea sa a realizat pentru rafinarie un soft si a

pus la un punct un sistem informatic pentru care nu si-ar fi primit banii. In contul acestei datorii,

rafinaria i-a propus lui Ghita sa ii dea produse petroliere.

Sentinte pronuntate deja in dosar:

28 martie 2004 - Tribunalul Bucuresti decide achitarea tuturor inculpatilor

21 decembrie 2004 - Curtea de Apel Bucuresti decide si ea achitarea tuturor celor implicate

30 noiembrie 2005 - ICCJ caseaza sentinta si a trimis cauza spre rejudecare tot la Tribunalul

Bucuresti

11 noiembrie 2011 - Tribunalul Bucuresti da primul verdict in rejudecarea cazului: Instanta a

decis din nou sa-i achite pe inculpate

In decembrie 2012, Ghita este ales deputat PSD. In martie 2013, Curtea de Apel isi declina

competenta si trimite dosarul la Inalta Curte. In octombrie 2013, Inalta Curte decide ca nu are

competenta de a judeca dosarul aflat in stadiul de "apel" si il retrimite la Curtea de Apel

Bucuresti.

Dosarul „Trafic cu terenuri” – Marinica Cazacu

Fostul prefect PD al judetului Ialomita, Marinica Cazacu, ar fi pus

bazele unui mecanism prin care retroceda ilegal terenuri in beneficiul

unor apropiati. Dupa cum sustin procurorii, folosindu-se de pozitia sa,

demnitarul ar fi pus in posesie cu peste 225 de hectare de teren valoros,

cu deschidere la DN2A, unor persoane neindreptatite la acest lucru. In

acest mod, Cazacu ar fi produs un prejudiciu de peste sapte milioane de

euro Administratiei Domeniilor Statului si unor persoane fizice.

Rechizitoriul arata ca, in perioada ianuarie-iunie 2006, fostul prefect si

Elena Braila, fost director al Oficiului Judetean de Cadastru si

Publicitate Imobiliara Ialomita, au atribuit o suprafata totala de 225,35

ha teren apartinand Administratiei Domeniilor Statului in zona Urziceni si Manasia, judetul

Ialomita, unor persoane neindreptatite. Drepturile de proprietate au fost cesionate unui grup de

cinci persoane aflate in relatii apropiate cu inculpatii, fapt pentru care acestia au devenit

proprietarii finali ai terenurilor cu valoare.

"Urmare acestei activitati infractionale, un numar de 53 persoane fizice ce erau indreptatite sa

primeasca in posesie terenuri pe raza celor doua localitati au fost puse in posesie pe terenuri

totalizand 50 ha, mai putin productive, care nu prezentau interes din punct de vedere al unei

eventuale valorificari imobiliare, pe raza comunei Armasesti (in zona Barbulesti), judetul

Ialomita", arata procurorii.

Prejudiciile cauzate ADS si celor 53 persoane fizice sunt in cuantum de 6.019.229 euro si

respectiv 1.069.846 euro, se arata in actul de acuzare.

Marinica Cazacu a fost trimis in judecata pe 10 iunie 2008, pentru abuz in serviciu contra

intereselor persoanelor, abuz in serviciu contra intereselor publice, determinarea la savarsirea

fara vinovatie a infractiunii de fals intelectual, in scopul ascunderii activitatii infractionale si

realizarii obtinerii de avantaje patrimoniale pentru alte persoane, respectiv uz de fals.

Masuri asiguratorii luate in dosar: in vederea recuperarii prejudiciului, pe bunurile celor doi

inculpati s-a dispus aplicarea sechestrului penal.

Alti inculpati in dosar:

Elena Braila (fost director al Oficiului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ialomita in

perioada ianuarie 2001 – noiembrie 2007), pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor

si abuz in serviciu contra intereselor publice.

Pozitia acuzatului: "Sunt surprins pentru ceea ce s-a intamplat, dar deocamdata sunt multumit

ca m-au trimis in judecata pentru ca in felul acesta am scapat de abuzurile pe care procurorul

Cristudor le-a facut in ceea ce ma priveste si in ceea ce-i priveste pe altii care au fost anchetati.

Dintre aceste abuzuri vreau sa enumar cateva: avocatului meu nu i s-a permis accesul la dosar,

desi aveau aceasta obligatie; declaratiile au fost luate atat martorilor cat si mie sub presiuni,

amenintari si facandu-se anumite promisiuni."

Dosarul "Gloria Buzau" - Constantin Boscodeala,

primarul Buzaului

Constantin Boscodeala, primarul PSD al Municipiului Buzau, este

acuzat de procurorii anticoruptie de abuz in serviciu contra intereselor

publice in forma continuata. Concret, Boscodeala este acuzat ca timp de

sase ani ar fi acordat unor asociatii sportive, printre care si Fotbal Club

Gloria Buzau, in mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local

si le-ar fi asigurat folosinta gratuita a Complexului Sportiv Gloria

Buzau.

In rechizitoriul intocmit, procurorii DNA au retinut urmatoarele

In cursul anilor 2002 - 2008, inculpatul Boscodeala Constantin Octavian, in calitate de primar al

municipiului Buzau, a acordat unor asociatii sportive, persoane juridice non profit, in mod ilegal,

fonduri nerambursabile din bugetul local si le-a asigurat folosinta gratuita a Complexului Sportiv

Gloria Buzau.

Beneficiarii finali ai acestor sume si al dreptului de a folosi complexul sportiv sunt societati

comerciale aflate in diverse raporturi juridice cu asociatiile sportive.

Concret, in cursul anului 2008, prin incalcarea atributiilor de serviciu pe care le avea in calitate

de ordonator principal de credite, inculpatul Boscodeala Constantin Octavian a dispus, in mod

nelegal, plata sumei de 1.633.496,32 lei catre ASOCIATIA SPORTIVA FOTBAL CLUB

GLORIA BUZAU (denumita in continuare "Asociatia sportiva") cu titlu de finantare

nerambursabila - din care suma de 279.496,32 lei reprezinta plati directe efectuate catre REGIA

AUTONOMA MUNICIPALA (R.A.M.) BUZAU (unitate din subordinea Consiliului local

Buzau, la care Asociatia sportiva avea debite restante).

De aceasta suma de bani a beneficiat, in mod indirect, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzau (agent

economic privat la care primarul era actionar, in calitate de persoana fizica), firma cu care

Asociatia sportiva avea incheiat un protocol conform caruia se obliga, contrar legii, sa sustina

activitatea sportiva a societatii comerciale cu sumele primite de la bugetul local. De asemenea,

S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzau fusese obligata, prin hotarare judecatoreasca, la plata

debitelor restante catre R.A.M. Buzau, in solidar cu Asociatia sportiva (suma de 279.496,32 lei

mentionata mai sus).

In aceasta modalitate, bugetul local al municipiului Buzau a fost prejudiciat cu suma de

1.633.496,32 lei.

De asemenea, la data de 19 mai 2006, fara a exista o hotarare a Consiliului Local al Municipiului

Buzau, inculpatul Boscodeala Constantin Octavian a acordat direct, in folosinta gratuita, o parte

a Complexului Sportiv Gloria, obiectiv aflat in proprietatea publica a municipiului Buzau,

Asocierii in participatiune formate din Asociatia Sportiva "Vointa Buzau" si S.C. Monte Cris

S.R.L. Buzau, bugetul local fiind prejudiciat cu suma de 2.675.555,22 lei, reprezentand veniturile

nerealizate in perioada 1 ianuarie 2008 - 31 octombrie 2009.

In plus, incepand cu anul 2002, cand Complexul Sportiv Gloria a intrat in proprietatea publica a

municipiului Buzau, primarul Boscodeala Constantin Octavian a asigurat nelegal folosinta

gratuita a stadionului de fotbal ASOCIATIEI SPORTIVE FOTBAL CLUB GLORIA BUZAU

si, prin intermediul acesteia, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. In acest mod, bugetul local a fost

prejudiciat cu suma de 587.942,55 lei, reprezentand veniturile nerealizate din exploatarea

bunului.

Pana la finalizarea cercetarilor, Consiliul Local al Municipiului Buzau nu s-a constituit parte

civila in procesul penal.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Judecatoria Brasov, instanta desemnata pentru judecarea

cauzei, la cererea procurorilor, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Masuri suplimentare luate in dosar

In vederea recuperarii prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor

bunuri imobile apartinand inculpatului Boscodeala Constantin Octavian. (7 terenuri si 5 imobile,

printre care si o vila la Navodari si doua autoturisme de lux).

Pozitia acuzatilor

Constantin Boscodeala - "Eu va asigur ca nu am facut niciodata un abuz in serviciu".

Constantin Boscodeala: "In anul 2008, printr-o procedura de licitatie, Fotbal Club Gloria a

obtinut 1,6 milioane, conform raportului comisiei de specialitate. Am semnat contractul de

finantare si am dat acea suma Asociatiei Sportive, in conditii foarte legale, conform legii si a

Hotararii de Guvern cu normele privind aplicarea Legii 350 de finantare a activitatii sportive.

Procurorii imputa faptul ca o parte din acesti bani ar fi plecat catre SC Gloria. Nu au nicio

legatura.

Societatea Comerciala Gloria Buzau e o societate comerciala in timp ce toate ordinele de plata,

care de altfel au fost prezentate procurorului, sunt toate pe Fotbal Club Gloria. Este o asociatie

sportiva, la fel cum sunt si toate celelalte, suma este ceva mai mare pentru ca in fotbal

cheltuielile sunt mult mai mari. Sa ne aducem aminte ca in anul calendaristic 2008 Gloria evolua

in Divizia A.

As vrea sa va aduc la cunostinta ca Stadionul Gloria a fost preluat de catre municipalitate de la

FC Gloria. Deci, pur si simplu stadionul nu a apartinut niciodata municipalitatii si la initiativa

mea a trecut in domeniul public al municipiului Buzau. Practic, zestrea municipiului s-a marit cu

acest stadion. La momentul preluarii stadionului, cu un ordin al prefectului din 1993, stadionul

era in folosinta gratuita la Gloria, si de asemnea, in folosinta gratuita la Asociatia Sportiva

Vointa care este proprietara pe cladiri, conform unei autorizatii de constructie. Era in folosinta

lor gratuita. Am adus la cunostinta Consiliului Local Municipal acest lucru, care a luat cunostinta

de acest lucru, a prevazut in hotarare si tacit avand in vedere ca nu a emis o alta hotarare privind

gestionarea, ele au ramas in folosinta gratuita a celor doua asociatii sportive.

Le aduc aminte ca la Stadionul Gloria mai are in folosinta gratuita Clubul Sportiv Municipal,

sala de tenis si sala de box. Suma calculata acolo de 2,6 milioane, sincer eu nu vad cum au

calculat-o. Inseamna 26 de miliarde de lei vechi, as vrea sa va spun ca de pe intreg municipiul

Buzau, pe baza contractelor de inchiriere pe care le avem, obtinem intr-un an 280.000 de lei.

Sincer 2.600.000 nu stiu cum s-au calculat dar daca este sa facem socoteala, este o chirie de 10

euro pe metrul patrat care depaseste lejer chiria pentru magazinele din orice mall din Buzau. Nu

stiu cand s-au realizat.

Eu nu stiu sa se fi realizat venituri in perioada aceasta dar ce vreau sa va spun, ele sunt calculate

la o valoare mai mare decat chiria pe metrul patrat intr-un mall din Buzau. Nu am cunostinta ce

s-a calculat si cum s-a calculat. Dar va readuc aminte ca Asociatia Sportiva Vointa la care face

referire este cel mai vechi club din Buzau si este proprietar pe cladirea pe care o are, pe baza

autorizatiei de constructie. Nu am facut decat sa prelungesc folosinta gratuita, ca urmare a

faptului ca am trecut stadionul in proprietatea publica a municipiului Buzau.

Stadionul de fotbal este domeniu public al municipiului Buzau si era in folosinta gratuita a

Asociatiei Sportive Gloria pe baza Ordinului Prefectului care n-a fost anulat niciodata. Nimeni

nu a anulat ordinul prefectului, iar una dintre obligatiile mele ca primar este sa aduc la

indeplinire ordinele prefectului. Pe de alta parte, din 2011 activitatea acolo se desfasoara pe baza

unui contract de asociere intre Gloria si municipalitatea buzoiana.

Pentru cealalta suma prevazuta, de peste 500.000, este vorba de contracte de sponsorizare si

publicitate intre agentii economici buzoieni si FC Gloria, suma care nu se face venit la bugetul

local conform legii. Foarte clar, sumele la bugetul local care se fac venit, se prevad exact in lege.

Contractele de sponsorizare intre asociatii sportive si diversi agenti economici nu sunt venituri le

bugetul local.

Mi-a fost prezentat materialul de la care s-a plecat, este o reclamatie a unui cetatean Ion Vasile

de pe strada Oltului numarul , dar care nu este fostul senator Ion Vasile care n-a recunoscut ca a

facut el aceasta sesizare, si de asemenea, un raport al Curtii de Conturi intocmit in anul 2009

pentru care nu s-a mai facut niciun proces verbal, nicio incheiere si pentru care nu s-a luat nicio

decizie, avand in vedere ca de la nivel central Curtea de Conturi a stabilit ca nu este nicio

infractiune in acest caz.

In cazul de fata se face referire la un abuz in serviciu. Eu va asigur ca nu am facut niciodata un

abuz in serviciu pentru ca de fapt, cel mai important lucru este sprijinirea serviciilor publice iar

sportul este unul dintre serviciile publice. Daca municipalitatea nu ar sprijini sportul buzoian nu

ar exista practic aproape nimic la nivelul municipiului Buzau".

Decizii luate in dosar:

10 februarie 2015 - Prima sentinta: Constantin Boscodeala a fost condamnat la 5 ani de

inchisoare cu executare

Dosarul "Caprioara" - Marian Oprisan

Consiliul Judetean Vrancea a primit, in 2004, 1,9 milioane de

dolari de la Ministerul Transporturilor pentru reabilitarea

drumurilor comunale din judet.

"Comisia de licitatie numita de inculpatul Marian Oprisan a selectionat

si a atribuit lucrari de constructie unor firme neeligibile, conduse de apropiati ai inculpatului

Marian Oprisan si anume: SC Aispa Stars 95 SA (al carei patron este omul de afaceri Prunache

Corneliu), SC Top Media SRL (al carei patron este Graur Vasile, fratele inculpatei Teodorescu

Valeria) si SC Utilaj Construct SA (al carei patron este Mihaiuc Vasile)."

Decizia nu este definitiva

"De altfel, s-a dovedit ca cele trei firme nu dispuneau de utilajele necesare efectuarii acestor

lucrari, iar firma SC Top Media SRL este o firma fara sediu si fara angajati. Firmele respective

au contractat lucrari de asfaltare pentru un numar de 41 de drumuri comunale, dintre care o parte

erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, insa banii au fost

incasati. Pe cele cateva drumuri pe care au fost executate, lucrarile s-au dovedit a fi de proasta

calitate si efectuate fara proiecte tehnice. In cazul a numeroase lucrari nu au existat inspectori

(diriginti de santier) autorizati de Inspectoratul de Stat in Constructii, cum impunea legea."

"18 drumuri comunale nu au fost supravegheate si verificate de nicio persoana autorizata. In

plus, platile s-au facut integral in contul firmelor selectionate, la doua - trei zile dupa semnarea

contractelor", arata procurorii anticoruptie. Acestia au mai decoperit ca membrii comisiei

(Mircea Diaconu, presedinte, Valeria Teodorescu, Ion Costeanu si Liviu Rusu) au bagat in

propriile buzunare 320.000 RON din banii destinati pietruirii drumurilor.

Tot angajatii DNA au descoperit ca, in 2004-2005, Marian Oprisan "a negociat si achizitionat,

fara hotararea necesara a Consiliului Judetean si fara avizele de specialitate ale comisiilor din

Consiliu, Complexul Turistic "Caprioara", in jurul caruia detinea, impreuna cu membrii familiei,

8 hectare de teren". Pentru aceasta achizitie, Oprisan ar fi alocat ilegal 1,7 milioane RON din

fondurile publice al CJ Vrancea. In plus, acesta ar fi intocmit si o adresa falsa, prin care a

solicitat suma de 300.000 RON din fondul de rezerva al Guvernului. Pretextele invocate in

adresa sunt false, iar banii primiti au fost utilizati tot pentru achizitia complexului.

Rechizitioriul mai arata ca, in perioada 2003-2005, Oprisan ar fi folosit hotelurile "Rucar" din

Soveja si "Hanul dintre Vii" din Campineanca, aflate in patrimoniul CJ Vrancea, pentru

organizarea unor actiuni de protocol in valoare de 520.000 RON. "Potrivit legii, acesta nu putea

sa finanteze respectivele locatii, decat introducandu-le in circuitul public", explica procurorii.

Conform calculelor anchetatorilor, prejudiciul creat Ministerului Transporturilor este de circa

1,5 milioane de euro, cel creat bugetului CJ Vrancea se ridica la aproximativ 600.000 de euro, iar

cel creat in dauna Guvernului ajunge la circa 75.000 de euro.

Urmarirea penala in acest caz a inceput in noiembrie 2005, iar pe 5 iunie 2006 Marian Oprisan

a fost trimis in judecata pentru abuz in serviciu, utilizarea creditelor in alte scopuri decat cele

pentru care au fost acordate, fals si uz de fals. Dupa 18 termene la Judecatoria Focsani, a ajuns

la Tribunalul Vrancea, de unde a fost stramutat la Tribunalul Cluj. De aici, dupa 10 termene,

dosarul s-a indreptat catre Judecatoria Cluj, unde a petrecut numai cateva luni. La inceputul lui

2010, s-a intors la Judecatoria Focsani.

Alti inculpati in dosar:

Mircea Diaconu (vicepresedinte CJ Vrancea) - complicitate la abuz in serviciu si la folosirea

creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si fals intelectual;

Valeria Teodorescu (director Directia Economica CJ Vrancea) - complicitate la abuz in serviciu

si la folosirea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si fals

intelectual;

Ion Costeanu (director Directia Tehnica CJ Vrancea) - complicitate la abuz in serviciu si la

folosirea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si fals

intelectual;

Liviu Rusu (sef serviciu Drumuri si Poduri din Directia Tehnica CJ Vrancea) - complicitate la

abuz in serviciu si la folosirea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate,

precum si fals intelectual;

Valeriu Iacob (diriginte de santier) - complicitate la abuz in serviciu si la folosirea creditelor in

alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si fals intelectual.

Pozitia acuzatului: "Nu am savarsit nicio ilegalitate."

Sentinte pronuntate:

14 noiembrie 2007 - Judecatoria Focsani decide sa retrimita dosarul la DNA, spre a fi refacuta

urmarirea penala. DNA face recurs.

1 iulie 2009 - Tribunalul Cluj admite recursul DNA si trimite dosarul la Judecatoria Cluj.

6 februarie 2015: Judecatoria Cluj Napoca - Marian Oprisan a fost achitat. Decizia nu este

definitiva.

Dosarul "Mita la PSD" - Gheorghe Bunea Stancu si Ioan Niculae

Liderul PSD Braila este acuzat de DNA ca s-a folosit de functia pe care

o detine in partid pentru "a obtine pentru altul bani sau foloase

necuvenite", in campania electorala din 2009, cand Mircea Geoana a

candidat la presedintia Romaniei.

Bunea Stancu i-ar fi cerut 1 milion de euro omului de afaceri Ioan

Niculae, pentru a sustine campania electorala a lui Mircea Geoana. O

parte din bani, aproximativ 150.000 de euro, ar fi fost platiti prin casa de sondaje INSOMAR,

detinuta de Sorin Ovidiu Vintu.

In schimbul banilor, potrivit procurorilor, omul de afaceri ar fi urmat sa aiba un cuvant de spus la

numirea unor persoane in functii importante din Guvern.

Scopul ar fi fost ca persoanele ce ar fi urmat sa fie numite in functiile importante sa ii sustina

interesele si anume sa acorde avantaje companiilor sale si sa le vanda gaz la un pret mult mai

ieftin.

Astfel, in dosar, procurorii argumenteaza ca Gheorghe Bunea Stancu discuta cu omul de afaceri

Cristian Burci despre cooptarea unor alti oameni de afaceri precum Ioan Niculae sau Sebastian

Ghita care, in schimbul unor contributii financiare, urmau sa fie rasplatiti cu diverse functii

guvernamentale.

In acest doar, procurorii DNA au inceput urmarirea penala pe 11 mai 2011, iar in 11 ianuarie

2012 i-au trimis in judecata pe Bunea Stancu, Niculae, un director de la InterAgro si un actionar

de la INSOMAR.

Din rechizitoriul DNA:

- In cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu si-a folosit influenta si autoritatea rezultate din

functia de presedinte al organizatiei judetene Braila a Partidului Social Democrat pentru a obtine,

cu incalcarea dispozitiilor legale ce privesc finantarea partidelor politice, suma de un milion de

euro de la Ioan Niculae, patron al SC InterAgro SA, bani ce urmau sa fie folositi in campania

electorala prezidentiala, desfasurata la sfarsitul anului 2009, pentru sustinerea candidatului PSD,

Mircea Geoana.

- Potrivit intelegerii, sumele de bani trebuiau sa fie date indirect, in sensul ca Ioan Niculae urma

sa achite plati catre diferiti furnizori de servicii ce aveau legatura cu campania electorala,

inclusiv institutii implicate in realizarea de sondaje de opinie publica. In acest fel se disimula

destinatia reala a sumelor de bani, ocolindu-se dispozitiile legale referitoare finantarea partidelor

politic.

- In schimbul banilor oferiti, Ioan Niculae a solicitat ca, in cazul castigarii alegerilor de catre

candidatul PSD, sa fie desemnate persoane care sa ii sustina interesele la conducerea

Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, precum si la nivelul celor doua

societati nationale ce aveau ca obiect gestionarea si distribuirea gazului natural (SNTGN

Transgaz si SNGN Romgaz SA).

- Pe parcursul cercetarilor, procurorii au mai stabilit ca din suma de un milion de euro, s-au platit

efectiv 641.730 de lei, aproximativ 150.000 de euro, folosindu-se drept paravan un contract

incheiat intre societatea controlata de Ioan Niculae - InterAgro si SC INSOMAR SRL. Acest

contract a fost incheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legala

destinatiei reale a sumelor de bani, si anume finantarea unui partid politic cu incalcarea

dispozitiilor legale.

-Contractul propriu-zis si actele aferente (procesul-verbal de receptie, facturi) au fost incheiate

de Viorel Barac si Gheorghe Teodorescu, cu mijlocirea lui Ioan Niculae.

In dosar, procurorii argumenteaza ca Gheorghe Bunea Stancu discuta cu omul de afaceri

Cristian Burci despre cooptarea unor alti oameni de afaceri precum Ioan Niculae sau Sebastian

Ghita care, in schimbul unor contributii financiare, urmau sa fie rasplatiti cu diverse functii

guvernamentale. Iata ce se mentioneaza in dosar:

- Tot in cursul lunii iulie 2010, in urma punerii in executare a autorizatiilor dispuse de ICCJ, au

fost evidentiate si mai multe convorbiri telefonice purtate de persoanele suspecte a fi implicate in

activitati infractionale si care confirma intru totul aspectele avute in vedere la sesizarea din

oficiu, mai ales cu privire la folosirea aceluiasi modus operandi de catre numitul Gheroghe

Bunea Stancu.

- Astfel, la data de 8.07.2010, Gheorghe Bunea Stancu, de la postul telefonic [...] Poarta doua

discutii telefonice cu Burci Cristian iar din continutul acestor convorbiri rezulta ca, in aceeasi

modalitate, folosind influenta pe care o are in formatiunea politica din care face parte, acesta ii

promite lui Burci Cristian ca, la momentul in care formatiunea politica va ajunge la guvernare, il

va nominaliza pentru un post important, la o "agentie sau autoritate", ca rasplata pentru

contributia sa baneasca, necesara acoperirii datoriilor partidului, activitate de care numitul

Gheorghe Bunea Stancu se ocupa direct, sens in care contacteaza diferiti oameni de afaceri.

- Tot in cuprinsul acestor discutii, Gheorghe Bunea Stancu afirma ca asemenea lui Burci Cristian

mai sunt si alti oameni de afaceri, care vor beneficia de functii importante, de ministri, pentru

contributiile lor banesti, nominalizand in acest sens pe Ioan Niculae si pe un anume Ghita, care,

in urma verificarilor a rezultat ca este Ghita Sebastian Aurelian, patron SC Asesoft SA.

- Faptul ca se discuta despre sumele de bani pe care acesti oameni de afaceri le "cotizeaza" sub

diferite forme, mai mult sau mai putin "oculte", evitand dispozitiile legale privitoare la finantarea

formatiunilor politice, este intarita si de discutiile repetate purtate de Gheorghe Bunea Stancu cu

diferite persoane - oameni de afaceri (Burci Cristian si altii) sau oameni politici (ex Adrian

Nastase si altii) (sursa: dosar DNA)

Pentru a sustine afirmatiile de mai sus, procurorii insereaza in dosar si o interceptare a unei

convorbiri telefonice dintre Gheorghe Bunea Stancu si Cristian Burci in care discutau despre

numirea oamenilor de afaceri in functii guvernamentale.

Persoanele inculpate:

Gheorghe Bunea Stancu, presedinte al Organizatiei Judetene Braila a Partidului Social

Democrat, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea prevazuta de art. 13 din Legea 78/2000 si

anume folosirea influentei si autoritatii ce rezulta din functia de conducere intr-un partid, pentru

a obtine pentru altul bani sau foloase necuvenite.

Gheorghe Teodorescu, actionar al SC INSOMAR srl, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea

de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (3 acte materiale)

Barac Viorel, director al SC INTERAGRO SA in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de fals

in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (2 acte materiale)

Ioan Niculae, actionar principal al grupului INTERAGRO SA, in sarcina caruia s-a retinut

infractiunea de complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (2

acte materiale)

Sentinte pronuntate deja in dosar:

Pe 25 mai 2012 Judecatoria Sectorului 1 decide retrimiterea dosarului la procurorii DNA pentru

refacerea actului de sesizare a instantei.

Pe 20 noiembrie 2013 Judecatoria Sector 1 i-a achitat de toate capetele de acuzare pe Ioan

Niculae si pe Gheorghe Bunea Stancu. Decizia nu este definitiva, ea putand fi atacata cu recurs la

Tribunalul Bucuresti.

Pozitia acuzatilor:

Gheorghe Bunea Stancu: "Parerea mea este ca stenogramele sunt contrafacute. Nu pot sa imi

aduc aminte ce am discutat in 2009. Eu chiar am treaba la consiliu. Din toti martorii care au fost,

niciunul nu confirma o astfel de discutie. Dar nu am legatura cu fapta. Fapta de 150.000 de euro,

despre care se vorbeste, nu are legatura cu mine. Ea s-a derulat inainte de discutia respectiva cu

trei-patru zile. Nu sunt eu autorul ei."

Omul de afaceri Ion Niculae sustine ca nu i s-a propus nici o functie de ministru si ca acuzatiile

din dosar sunt “o prostie”. “Nu mi s-a propus nici o functie la nici un minister. Tot acest dosar

este o prostie. Bunea Stancu e membru de partid, presedinte de CJ ce treaba avea el la nivel

central sa puna pe cineva. Ce, a pus el pe cineva vreodata? Bunea Stancu mi-e prieten de ani de

zile, de tenis, de fotbal, de pahar. Sotia mea cu sotia lui sunt verisoare de-a treia. Ce legatura au

discutiile dintre prieteni cu ce spun ei”, a declarat Ion Niculae.

Dosarul "Informatii confidentiale la Transporturi"

- Valentin Preda, secretar de stat

Pe 19 ianuarie 2013, secretarul de stat in Transporturi, Valentin

Preda a fost saltat din fata ministerului Dezvoltarii Regionale

(minister condus de Liviu Dragnea) de procurorii DNA, fiind

suspectat de acte de coruptie. Preda, un apropiat al edilului

constantean Radu Mazare, secretar de stat in repetate randuri la

Transporturi, este acuzat de detinere de documente confidentiale si

secrete de stat.

Alaturi de Preda s-a inceput urmarirea penala si pe numele unui

ofiter de politie judiciara in cadrul DNA. In presa au aparut speculatii cum ca informatiile

confidentiale ce le-ar fi obtinut Preda urmau sa ajunga la Liviu Dragnea, insa aceste

zvonuri nu au fost confirmate.

Secretarul de stat in ministerul Transporturilor Valentin Preda a fost ridicat pe 19 februarie din

fata ministerului de procurorii DNA, fiind suspectat de acte de coruptie. Ulterior, in aceeasi zi,

DNA anunta inceperea urmarii penale pe numele sau, in acelasi dosar fiind pus sub acuzare si un

ofiter de politie judiciara din cadrul DNA, Dan Emil Manolachi.

Valentin Preda a fost acuzat de complicitate la folosirea, in mod direct sau indirect, de informatii

ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la asemenea

informatii in legatura cu fapte de coruptie si infractiunea de detinere, in afara indatoririlor de

serviciu, a unui document ce constituie secret de stat.

Dupa ce a fost saltat de procurorii DNA, Preda a parasit sediul institutiei dupa 12 ore de audieri

si a declarat ca este invinuit pentru detinere de documente cu caracter special. Fata de cei doi

invinuit, procurorii au dispus atunci masura obligarii de a nu parasi localitatea pentru 30 de zile.

Potrivit unor surse judiciare citate in presa, Preda este suspectat ca i-ar fi dat politistului Dan

Emil Manolachi, invinuit si el in dosar, un aparat de fotografiat cu care ofiterul DNA sa pozeze

continutul unor dosare penale in lucru.

Tot in presa au aparut speculatiile cum ca informatiile confidentiale ce le-ar fi obtinut Preda

urmau sa ajunga la Liviu Dragnea, insa acest aspect nu a fost confirmat.

Solicitat sa comenteze "informatii aparute pe surse" potrivit carora Preda a fost chemat la audieri

de DNA intr-un scandal legat de "scurgeri de informatii" si ar urma ca si vicepremierul sa fie

chemat la audieri de catre DNA, in acelasi dosar, Dragnea a precizat ca nu stie despre ce

informatii este vorba.

"Nu stiu despre ce informatii, din moment ce Vali Preda nu a ajuns la mine, discutam de ce ar fi

vrut sa-mi dea. Nu cred ca e valabila informatia, pentru ca eu nu i-am cerut niciodata asa ceva si

doi, nu-l vad pe Valentin Preda un James Bond", a spus Dragnea.

Valentin Preda, secretarul de stat de la Transporturi ridicat marti de catre DNA pentru presupuse

fapte de coruptie, a mai fost secretar la Transporturi atat in Guvernul Ponta I, cat si in ministerul

condus de Ludovic Orban in Guvernul Tariceanu. Preda (PSD) a fost timp de doi ani consilierul

Primarului din Constanta, si potrivit presei locale prioritatea zero a lui Preda este situatia Portului

Constanta, pe care Radu Mazare vrea sa-l ia sub autoritatea sa.

Ce sustin procurorii DNA:

Dan Emil Manolachi, ofiter de politie judiciara in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in

sarcina caruia s-a retinut infractiunea de folosire, in mod direct sau indirect, de informatii ce nu

sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la asemenea

informatii, infractiunea de divulgare a secretului care pericliteaza siguranta statului si

infractiunea de favorizare a infractorului in legatura cu fapte de coruptie

Valentin Preda, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (la data faptelor)

in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de complicitate la folosirea, in mod direct sau indirect,

de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate

la asemenea informatii in legatura cu fapte de coruptie si infractiunea de detinere, in afara

indatoririlor de serviciu, a unui document ce constituie secret de stat.

Din Rezolutia de incepere a urmaririi penale intocmita de procurori a rezultat ca exista indicii

temeinice ca in perioada noiembrie 2012 - 18 februarie 2013, invinuitul Manolachi Dan Emil, in

calitate de ofiter de politie judiciara angajat la Directia Nationala Anticoruptie, a transmis unor

persoane neautorizate informatii confidentiale si date care constituie secrete de stat din dosare

penale la care avea acces in virtutea atributiilor de serviciu, in acest fel zadarnicind cursul unor

anchete penale aflate in instrumentare la D.N.A.

In acelasi interval de timp, cu ajutorul lui Manolachi Dan Emil, invinuitul Preda Raducu-

Valentin, secretar de stat la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, a beneficiat de o serie de

informatii confidentiale si secrete de stat continute in dosare penale aflate in instrumentare la

D.N.A., pe care le-a valorificat in scop personal sau in folosul unor alte persoane din anturajul

sau.

La data de 19 februarie 2013, invinuitilor Manolachi Dan Emil si Preda Raducu-Valentin li s-au

adus la cunostinta acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedura

penala.

Pozitia acuzatului

Preda, dupa ce a iesit de la audierile DNA, a infirmat ipotezele aparute in presa potrivit carora i

s-ar fi organizat un flagrant. Preda a refuzat sa mai faca alte comentarii.

Colegii de la Constanta ai fostului secretar de stat spun ca ancheta are rol de intimidare si este

facuta in stilul politiei politice din "Germania nazista" si a catalogat retinerea ca fiind una

abuziva "perpetuata de militia securista a lui Traian Basescu".

Trimiterea in judecata si infractiunile

Procurorii DNA au dispus pe 6 iunie 2014 trimiterea in judecata a lui Valentin Preda, in sarcina

caruia s-a retinut savarsirea infractiunilor concurente de:

- divulgarea secretului care pericliteaza securitatea nationala;

- trafic de influenta;

- complicitate la folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt

destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste

informatii;

Masuri asiguratorii

In cauza s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui numar de 435 parti sociale,

detinute de inculpatul Caunii Andrei Stefan la societatea comerciala respectiva, reprezentand

cota sa de participare la beneficiile si pierderile societatii, alaturi de instituirea sechestrului

asigurator asupra unei cladiri, situata in situat in mun. Bucuresti, ce are valoarea de inventar in

suma de 6.184.568,88 lei, bun imobil aflat in patrimoniul firmei respective.

De asemenea s-a dispus instituirea masurii asiguratorii a sechestrului pe bunurile mobile/imobile,

aflate in proprietatea/posesia inculpatului Manolachi Dan Emil, pana la concurenta sumei de

40.000 lei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curtii de Apel Bucuresti cu propunere de a se mentine masura

preventiva a controlului judiciar fata de inculpatul MANOLACHI DAN EMIL si de a se mentine

masurile asiguratorii.

Dosarul "Retrocedarile ilegale" - Radu Mazare si Nicusor Constantinescu

O retea din care DNA spune ca face parte primarul Constantei,

Radu Mazare, actualul presedinte al Consiliului Judetean

Constanta, Nicusor Constantinescu, dar si alte 35 de persoane

(angajati ai institutiilor publice, notari, oameni de afaceri, samsari

de terenuri etc.) ar fi pagubit statul cu 114 milioane de euro prin

retrocedarea ilegala a circa 100 de hectare de teren situat in Constanta.

Edilul Constantei, Radu Mazare, este acuzat ca s-ar afla in fruntea unui grup de 37 de persoane

care ar fi pus la cale retrocedarea ilegala a circa un milion de metri patrati de teren in perioada

2002-2005. „Membrii Comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul Primariei Constanta, in

exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, au solutionat in mod defectuos o serie de cereri de

restituire de terenuri, in scopul obtinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat in

dobandirea de catre ei sau de catre persoane din anturajul lor a proprietatii asupra unor mari

suprafete de teren la care nu aveau dreptul. Astfel patrimoniul public a fost deposedat de mari

suprafete de teren intravilan in valoare de 114 milioane euro dintre care 77,77 milioane euro

reprezinta prejudiciu in dauna statului si de 36,16 milioane euro prejudiciu in dauna municipiului

Constanta”, sustin procurorii. Mai mult, arata acestia, „au fost restituite portiuni de plaja si faleza

care, potrivit Constitutiei si legilor in vigoare fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, adica

nu pot ajunge sub nicio forma in proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.

Mecanismul era destul de simplu, indica anchetatorii: persoanele indreptatite la restituire au

fost determinate, dupa ce au asteptat in van cativa ani, sa-si vanda drepturile succesorale ori sa

vanda terenurile restituite, pentru sume de bani ce reprezinta mai putin de 1% din valoarea

acestora. „In final, aceste terenuri aveau sa ajunga in proprietatea persoanelor carora le-au fost

predestinate, cu mult inainte de solutionarea cererilor de restituire”, se arata in rechizitoriu.

Intre terenurile controversate se afla cei 27.000 mp pe care s-a construit Parcul de distractii

acvatice Aqua Magic de catre firma Aqualand (la care unul dintre actionarii principali este Popa

Basarab, varul primarului Radu Mazare), terenul in suprafata de 8.307 mp, situat in zona

Capitaniei Vila Marina, pe malul lacului Siutghiol, care a ajuns in proprietatea familiei Mazare

(primarul, mama si fratele), terenul in suprafata de 52.471 mp, situat in Parcul Tabacariei, care

nu a fost restituit in natura celor indreptatiti, ci firmei cesionare „Holland Development Group”

SA (unde erau actionari si administratori apropiati ai lui Mazare), care ar fi platit pentru

drepturile succesorale un pret de o suta de ori mai mic decat cel real.

Urmarirea penala in dosar a inceput in decembrie 2005, iar aproape trei ani mai tarziu, pe 25

octombrie 2008, cei 37 de inculpati au fost trimisi in judecata.

Masuri asiguratorii luate in dosar: a fost instituit, la 15 februarie 2008, sechestru asupra

terenurilor provenite din savarsirea infractiunilor.

Alti inculpati in dosar:

Membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul primariei Constanta: Racu Constantin

- fost director al Directiei Administratie Publica, Dospinescu Daniela Ramona - directorul

Directiei Patrimoniu, Marica Ion – directorul Directiei Tehnic Investitii, Miron Dan - fost

consilier municipal, si consilierii juridici Talpau Cristian, Chirca Nora Alina si Ghitulescu

Bogdan, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu obtinerea de avantaje patrimoniale,

cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata, fals intelectual, in forma continuata, si

asociere pentru savarsirea de infractiuni.

Functionari din primaria Constanta: Sozanski Andrei, Rusu Gratiela, Radu Gabriela, Cealera

Claudia, pentru infractiuni asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie.

Functionare in cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Constanta (OCPI): Calatoru

Luminita si Stanciu Silvia, pentru infractiuni asimilate si in legatura directa cu infractiuni de

coruptie.

Mandatari: Giurgiucanu Georgica, Savulescu Emil Dragos, Tudorache Rasvan Mircea si

Nejloveanu Nicula, pentru infractiuni de complicitate sau instigare la infractiunile savarsite de

persoanele mai sus mentionate.

Notari publici: Andrei Aurel-Jean, Budei Cristina si Darie Ruxandra-Luminita, pentru infractiuni

asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie.

Mostenitori ai persoanelor indreptatite: Stefanescu Elena si Lese Laura Mariana, pentru

complicitate la infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie.

Cesionarii cumparatori de drepturi succesorale: Pana Viorel, Ionescu Valentin Gheorghe, prin

firma sa „Habitat si Ambient” SA, Borcea Cristian si Camboianu Mihai, Sandu Bogdan Gabriel,

prin SC „Holland Development Group” SA, si Ene Daniel, Puscasi Marius, Puscasi Carmen si

Ceacireanu Mihai Sergiu, ca persoana fizica si prin firma sa „New Home Construct” SA, pentru

complicitate la infractiuni asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie.

Interpusii cumparatori de terenuri: Barbu Paraschiva, Serban Alexandru Octavian si Popa

Basarab, prin firmele „Pomacost” SA si „Aqualand” SA, pentru complicitate la infractiuni

asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie.

Evaluator agreat de primaria Constanta, Dima Alin Horatiu, pentru complicitate la infractiuni

asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie.

Pozitia acuzatului: "Este apogeul mascaradei initiate de Basescu si de procurorii politici ai

DNA, adica un dosar cercetat timp de patru ani, trimis in instanta fara nicio expertiza."

Dosarul "Mita contra amendamente in Parlamentul European"

- Adrian Severin

Europarlamentarul Adrian Severin a fost trimis in judecata de

procurorii DNA, pe 11 septembrie 2013, dupa ce le-a promis ziaristilor

Sunday Times ca va face lobby la Parlamentul European contra cost. In

rechizitoriu se arata ca in perioada decembrie 2010 - martie 2011

Adrian Severin, in calitate de membru in Parlamentul European, a

acceptat promisiunea a doua persoane de a-i plati 100.000 euro anual,

in schimbul depunerii de amendamente in comisiile de specialitate ale

Parlamentului European, si pe de alta parte s-a angajat sa voteze

impotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societatii

comerciale pe care cele doua persoane pretindeau ca o sustin.

Severin este acuzat de luare de mita si trafic de influenta. In rechizitoriul intocmit, procurorii

sustin ca la suma de 100.000 euro anual (in schimbul depunerii de amendamente) se adauga si

suma de 4.000 de euro pe zi, pentru orice acte efectuate de parlamentar, in legislativul european,

in legatura cu depunerea de amendamente.

In contextul discutiilor din perioada ianuarie - martie 2011, europarlamentarul Adrian Severin le-

a pretins celor doua persoane, potrivit intelegerii, suma de 12.000 euro, lasandu-le sa creada ca

are influenta asupra a doi deputati din Comisia Juridica, a Raportorului Comisiei pentru afaceri

economice si monetare din legislativul european, precum si asupra unui alt membru al

Parlamentului European, pentru a-i determina sa introduca un amendament la proiectul de

Directiva al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, in sensul intereselor

clientilor companiei pe care cei doi sustineau ca o reprezinta, sustin procurorii.

Pentru a incasa suma de 12.000 euro, Adrian Severin a emis o factura pe care a trimis-o pe email

uneia din cele doua persoane, se arata in rechizitoriu. Directia Nationala Anticoruptie (DNA)

precizeaza ca Adrian Severin este cercetat intr-un dosar separat, disjuns din aceasta cauza, pentru

suspiciunea savarsirii alaturi de alte persoane a unor infractiuni impotriva intereselor financiare

ale Uniunii Europene.

Dosarul finalizat a fost inaintat spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Istoricul cazului Severin

20 martie 2011 Publicatia britanica Sunday Times publica o investigatie in care arata ca Adrian

Severin si alti doi europarlamentari au fost dispusi sa promoveze amendamente in PE contra unor

sume de bani. Adrian Severin a reactionat dupa publicarea articolului si a sustinut ca nu a comis

nici o incalcare a legislatiei europene. In aceeasi zi, PE anunta deschiderea unei anchete.

21 martie 2011 Procurorii anticoruptie au decis sa se sesizeze, din oficiu, privind posibila

savarsire a unor fapte de coruptie de catre Severin. Liderul socialistilor europeni, Martin Schultz,

ii cere demisia lui Adrian Severin din functia de europarlamentar. In aceeasi zi, Adrian Severin

se autosuspenda din Biroul Permanent National (BPN) al PSD si se retrage din grupul

socialistilor din PE, iar Agentia Nationala de Integritate dispune verificarea averii sale.

22 martie 2011 Presedintele PSD Victor Ponta ii cere lui Severin sa demisioneze din PE si din

partid.

24 martie 2011 Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) a declansat o ancheta in cazul lui

Adrian Severin. Europarlamentarul Adrian Severin a fost huiduit copios in sedinta Parlamentului

European.

25 martie 2011 Presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, ii cere lui Adrian Severin sa

demisioneze din functia de europarlamentar. Adrian Severin nu demisioneaza.

28 martie 2011 Adrian Severin demisioneaza din PSD cu cateva momente inainte ca partidul sa

decida excluderea sa.

5 aprilie 2011 DNA ii cere ministrului Justitiei sa solicite PE ridicarea imunitatii lui Adrian

Severin. Ministerul Justitiei trimite in aceeasi zi solicitarea catre PE.

23 iunie 2011 Parlamentul European a decis ridicarea imunitatii eurodeputatului roman Adrian

Severin.

22 iulie 2011 DNA anunta oficial ca Adrian Severin este urmarit penal pentru luare de mita si

trafic de influenta.

27 iulie 2011 Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au solicitat autoritatilor

judiciare competente din Belgia si Franta, prin comisii rogatorii, efectuarea unor acte procesual

penale necesare instrumentarii cazului europarlamentarului Adrian Severin.

16 iulie 2012 Procurorii DNA au extins cercetarile fata de Adrian Severin in dosarul in care se

efectueaza acte de urmarile penala pentru infractiunile de luare de mita si trafic de influenta si au

inceput, fata de acesta, urmarirea penala pentru o noua infractiune si anume "folosirea sau

prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat

obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene sau din bugetele

administrate de acestea, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata". DNA sustine ca,

prin documentele si declaratiile false, Severin "a inlesnit unor persoane apropiate obtinerea pe

nedrept a sumei de 436.663 euro din bugetul Parlamentului European".

Pozitia acuzatului:

Adrian Severin: Este "o inscenare pusa la cale de persoane care au actionat ca agenti provocatori

si cu o motivatie politica (...). Nu vreau sa speculez asupra deznodamantului acestui proces. Stiu

ca am un desert de traversat. Sunt convins insa, ca istoria ma va absolvi".

Dosar de coruptie "Lucrari fictive la Beius"

- deputatul liberal Costin Gheorghe

Fostul viceprimar al localitatii Beius, actualmente deputat PNL,

Costin Gheorghe este acuzat de procurorii anticoruptie de

inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in declaratii, fals

intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Costin

Gheorghe, fostul primar si un alt fost viceprimar sunt acuzati ca, in

calitate de lideri ai administratiei locale, ar fi favorizat firma Top

Construct Group si ar fi semnat plati pentru lucrari fictive

realizate de compania in cauza.

Pe 27 august 2013, DNA a dispus trimiterea in judecata si a fostului

viceprimar din Beius, Nicu Silviu Odobasianu (2000-2008), precum si

a fostului vice-primar Viorel Iuhas (2000-2008).

Cei doi fosti lideri locali (Costin Gheorghe ocupand functia de deputat PNL la data trimiterii in

judecata) sunt acuzati ca ar fi favorizat firma SC TOP CONSTRUCT GROUP SRL din Oradea

carei i-a incredintat un contract pentru care s-au platiti bani pentru lucrari fictive, neexecutate in

realitate de catre constructor.

In rechizitoriul intocmit, procurorii DNA au retinut urmatoarea stare de fapt:

In cursul lunii octombrie 2007, primaria municipiului Beius a atribuit un contract de achizitie

publica prin care SC Top Construct Grup SRL Oradea se obliga sa execute "Lucrari prioritare de

extindere si reabilitare a retelelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Beius", la

pretul de 4.173.345,88 lei, la care se adauga TVA 792.935,72 lei.

Lucrarile urmau sa fie executate in cadrul unui program finantat in proportie de 85% de

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si in proportie de 15% de primaria Beius.

Starea de fapt releva ca in perioada 30 noiembrie 2007-28 noiembrie 2008, reprezentantii

primariei Beius (cei doi primari care si-au exercitat atributiile in aceasta perioada, cei doi

viceprimari, precum si functionari din cadrul primariei) au favorizat firma SC TOP

CONSTRUCT GRUP SRL Oradea prin aceea ca au facut posibila obtinerea, de catre aceasta

firma, a sumei de 1.248.120 lei (aproximativ 321.672 euro raportat la media cursului de schimb

din acea perioada) in contul unor lucrari prevazute in contract, care in realitate nu au fost

executate. Firma a fost favorizata de reprezentantii primariei in conditiile in care acestia aveau

reprezentarea reala a situatiei lucrarilor.

Pentru executia lucrarilor in valoare de aproximativ 1 milion de euro (la cursul acelei perioade)

SC Top Construct Grup SRL a trimis in teren pe santierul deschis la Beius intre 4 si 6 angajati.

Din totalul sumei sus mentionate obtinute pe nedrept din bani publici SC Top Construct Grup

SRL Oradea, 1.248.120 lei reprezinta prejudiciu nerecuperat in dauna bugetului de stat si

bugetului local al municipiului Beius (aproximativ 321.672 euro). Cu alte cuvinte, din facturile

emise de SC Top Construct Grup SRL in valoare totala de 2.407.544 lei, facturi acceptate la

plata de inculpati, in realitate au fost executate lucrari doar in cuantum de 1.159.424 lei,

prejudiciul nerecuperat fiind de peste 50% din valoarea lucrarilor declarate ca fiind executate.

In perioada mentionata, inculpatii Berindea Ciprian Catalin si Pancu Nicolae Virgil au depus, in

numele SC Top Construct Grup SRL Oradea, documente atestand date nereale (situatii de

lucrari, facturi), pentru decontarea de catre primaria Beius a unor lucrari care nu fusesera

executate. Reprezentantii primariei Beius, ca beneficiara a lucrarilor, au confirmat executia si

receptia acestora, acceptand situatia fictiva.

Folosind inscrisuri sau care atestau date nereale si declaratii false, primarii Odobasianu Nicu

Silviu, respectiv Domocos Adrian Nicolae au indus in eroare Ministerul Mediului si Dezvoltarii

Durabile prin aceea ca au solicitat si au obtinut sume de bani pentru lucrari care in fapt nu

fusesera executate de SC Top Construct Grup SRL.

Inscrisurile false au fost confirmate prin semnatura, in perioadele aferente mandatelor lor, de

viceprimarul Iuhas Viorel, respectiv de viceprimarul Costin Gheorghe. Inscrisurile reprezentau

procese-verbale de receptie a lucrarilor, centralizatoare de situatii lucrari, declaratie pe proprie

raspundere a beneficiarului pentru certificarea eligibilitatii cheltuielilor, raport de progres a

lucrarilor si raport de activitate.

Referitor la ceilalti inculpati, functionari ai primariei Beius si consilieri locali, in rechizitoriu s-a

retinut ca acestia, in calitate de membri ai comisiei de receptie a lucrarilor, respectiv de persoane

cu atributii in supravegherea bunei derulari a lucrarilor au contribuit la producerea prejudiciului

mentionat, prin redactarea/certificarea unor inscrisuri care constatau situatii nereale privind

executia lucrarilor.

Cu alte cuvinte, reprezentantii primariei Beius l-au finantat pe constructorul SC Top Construct

Grup SRL, acesta executand lucrari pe bani publici, desi contractul si conventia incheiate cu

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile stipulau, in mod clar, ca plata se va face dupa

executarea lucrarilor.

Aceste decontari si plati in avans s-au constituit in veritabile credite, fara dobanda, acordate

executantului lucrarii SC Top Construct Grup SRL, care a transferat asupra statului riscul

executarii contractului, fapt care a dus finalmente la prejudicierea bugetului de stat si a bugetului

local al municipului Beius cu suma de 1.248.120 lei.

In perioada 9-14 ianuarie 2009, folosindu-se de un inscris fals, inculpatul Berindea Ciprian

Catalin a solicitat si a obtinut, de la BRD Oradea-Agentia E.Gojdu, transferul sumei de

758.025,88 lei, din contul de garantie de buna executie al firmei SC Top Construct Grup SRL, in

contul curent al aceleiasi societati, din care, ulterior, a retras in numerar suma de 635.500 lei, pe

care a folosit-o in interes personal. Acesta a fost ajutat de inculpata Iancu Olimpia Mirela,

director al BRD Oradea-Agentia E.Gojdu, care a operat transferul sumei de 758.025,88 lei intre

cele doua conturi, in baza unei adrese false primita de la inculpat, care nu era semnata de

ordonatorul principal de credite, respectiv primarul municipiului Beius.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere

calitatea de deputat detinuta in prezent de Costin Gheorghe, se arata in comunicatul DNA.

Cine sunt persoanele trimise in judecata

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul teritorial Oradea au dispus

trimiterea in judecata a urmatorilor inculpati:

1. ODOBASIANU NICU SILVIU, primar al municipiului Beius (2000-2008), in sarcina caruia

s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut

pentru altul un folos patrimonial, inselaciune cu consecinte deosebit de grave si uz de fals, in

forma continuata

2. BERINDEA CIPRIAN CATALIN, administratorul SC TOP CONSTRUCT GRUP SRL, in

sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor

publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, trei infractiuni de

inselaciune cu consecinte deosebit de grave dintre care doua in forma complicitatii, doua

infractiuni de instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, fals material in inscrisuri

oficiale si spalare a banilor

3. PANCU NICOLAE VIRGIL, sef lucrari la SC TOP CONSTRUCT GRUP SRL, in sarcina

caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca

functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, doua infractiuni de complicitate la

inselaciune cu consecinte deosebit de grave, trei infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura

privata dintre care una in forma continuata

4. HASAN GELU LAURENTIU, inspector de specialitate in cadrul primariei Beius si

responsabil tehnic pentru implementarea proiectului, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de

complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul

un folos patrimonial, doua infractiuni de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de

grave, doua infractiuni de fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura private

5. NICOLAE MARIA IOANA, sef Serviciu Buget-finante in primaria Beius si persoana

autorizata pentru certificarea cheltuielilor privind proiectul respectiv, in sarcina careia s-au

retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca

functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, doua infractiuni de complicitate la

inselaciune cu consecinte deosebit de grave, doua infractiuni de fals in declaratii, trei infractiuni

de fals in inscrisuri sub semnatura privata dintre care una in forma continuata

6. OAIE EMIL GHEORGHE, sef Serviciu Amenajarea Teritoriului si Investitii in cadrul

primariei Beius, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu

contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, doua

infractiuni de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, trei infractiuni de fals

in inscrisuri sub semnatura privata dintre care una in forma continuata

7. IUHAS VIOREL, viceprimar al municipiului Beius (2000-2008), in sarcina caruia s-au

retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca

functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, complicitate la inselaciune cu consecinte

deosebit de grave, fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura private

8. MIHAILOVICI GIGEL, membru al comisiei de receptie, in sarcina caruia s-au retinut

infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a

obtinut pentru altul un folos patrimonial si fals intellectual

9. CLINTOC MARIA RAMONA, membru al comisiei de receptie, in sarcina careia s-au

retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca

functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial si fals intellectual

10. GABOR DORINA, membru al comisiei de receptie, in sarcina careia s-au retinut

infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a

obtinut pentru altul un folos patrimonial si fals intellectual

11. BOLOS MIRCEA, membru al comisiei de receptie, in sarcina caruia s-au retinut

infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a

obtinut pentru altul un folos patrimonial si fals intellectual

12. CODREANU OCTAVIAN MIRCEA FLORIAN, membru al comisiei de receptie (care a

detinut in perioada 1996-2000 calitatea de primar al municipiului Beius), in sarcina caruia s-au

retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca

functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial si fals intellectual

13. MATEI IOAN, diriginte de santier, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de

complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul

un folos patrimonial, doua infractiuni de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de

grave si doua infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura private

14. SOTOC NICOLAE, administrator al SC SUBTIL CONSULT SRL (societate care asigura

dirigentia de santier), in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in

serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial,

doua infractiuni de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave si doua infractiuni

de fals in inscrisuri sub semnatura private

15. DOMOCOS ADRIAN NICOLAE, primar al municipiului Beius (2008-prezent), in sarcina

caruia s-au retinut infractiunile de inselaciune cu consecinte deosebit de grave si fals in inscrisuri

sub semnatura private

16. COSTIN GHEORGHE, viceprimar al municipiului Beius (2008-2012), in prezent deputat

in Parlamentul Romaniei, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de inselaciune cu consecinte

deosebit de grave, fals in declaratii, fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura private

17. IANCU OLIMPIA MIRELA, director al BRD Oradea-Agentia E.Gojdu, in sarcina careia s-

a retinut infractiunea de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave.

Masuri suplimentare luate in dosar

In vederea recuperarii prejudiciului, in cauza s-au dispus masuri asiguratorii asupra bunurilor

detinute de toti inculpatii, cu exceptia inculpatelor Nicolae Maria Ioana, Clintoc Maria Ramona

si Gabor Dorina (care nu au fost identificate ca detinatoare de bunuri imobile si mobile -

comunicat DNA

Pozitia inculpatului Costin Gheorghe: "Nu sunt vinovat. Voi proba totul in instanta".

"3 in 1" - Dosarele lui Nicusor Constantinescu,

baronul PSD de Constanta

Nicusor Constantinescu, baronul PSD de Constanta, in prezent

suspendat din functia de presedinte al Consiliului Judetean, este

anchetat in trei dosare de coruptie, toate trei conexate intre ele.

Procurorii anticoruptie il acuza de mai multe infractiuni de abuz in

serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave.

Prejudiciul? Peste 5 milioane de euro. Dupa ce a fost saltat de DNA

cu mare scandal in ianuarie 2014, Nicusor Constantinescu a plecat in Statele Unite pentru

tratament medical si nu s-a mai intors, pe numele sau fiind emise mandate internationale

de arest. In doua din cele trei dosare, baronul de Constanta a fost deja trimis in judecata.

Ziua marii arestari

In 15 ianuarie 2014, presedintele PSD al CJ Constanta a fost saltat de procurorii DNA chiar din

fata institutiei pe care o conduce. Retinerea sa a fost o operatiune din care a iesit mari scantei,

imaginile cu Nicusor Constantinescu lipit de masina procurorilor si incatusat au facut inconjurul

televiziunilor.

DNA a informat apoi publicul ca seful CJ Constanta este anchetat penal in trei dosare conexe, cel

mai important fiind legat de o serie de infractiuni de abuz in serviciu cu un prejudiciu de circa 5

milioane de euro.

Practic, Nicusor Constantinescu este suspectat ca ar fi efectuat plati nelegale in valoare totala de

23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro).

Dosarele in care a fost trimis in judecata

In plus, pornind de la cele descoperite in urmarirea penala, procurorii DNA au dispus - ulterior,

de-a lungul anului - trimiterea in judecata a lui Nicusor Constantinescu in alte doua cauze.

Prima cauza, in care Nicusor Constantinescu a fost trimis in judecata pe 25 aprilie se refera la

acuzatia de abuz in serviciu in forma continuata intr-un dosar ce vizeaza subfinantarea centrului

Militar Zonal Constanta.

In rechizitoriul intocmit, procurorii sustin ca in perioada 2009 - 27 noiembrie 2013 Nicusor

Constantinescu, in mai multe randuri, nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit in mod defectuos

obligatiile pe care le avea in calitate de presedinte de Consiliu Judetean. Potrivit procurorilor,

seful CJ Constanta nu a asigurat finantarea Centrului Militar Zonal Constanta, neefectuand

reparatiile necesare la sediul acestuia si a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de

utilitati si servicii de paza necesare functionarii in conditii normale a acestei institutii.

Totodata, mai arata procurorii, Nicusor Constantinescu "a incercat de mai multe ori sa evacueze

institutia din sediul pe care il ocupa, fapte care au provocat vatamari ale drepturilor si intereselor

legale ale Ministerului Apararii Nationale precum si pagube acestei institutii".

Al doilea dosar in care Nicusor Constantinescu a fost trimis in jduecata in 27 mai vizeaza 3

infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice. In acest dosar, Constantinescu a fost

trimis in judecata alaturi de Adrian George Gambuteanu, director general al Regiei Autonome

Judetene de Drumuri si Poduri Constanta (RAJDP Constanta).

In acest dosar, Constantinescu este acuzat ca nu s-ar fi supus controalelor Curtii de Conturi timp

de trei ani, refuzand sa puna la dispozitie documentele publice necesare. In plus, Constantinescu

nu a respectat dispoziţiile legale care îl obligau să procedeze la emiterea, respectiv la prelungirea

a 11 certificate de urbanism şi a autorizaţiilor de construire a unor centrale și generatoare

eoliene, solicitate de două societăţi comerciale.

Un an negru pentru Nicusor: Arestarea preventiva, eliberarea si fuga in SUA

Dupa ce a fost saltat si arestat preventiv de catre procurorii DNA, Nicusor Constantinescu a

solicitat intens instantei de judecata sa fie eliberat si sa ii fie permisa deplasarea in Statele Unite

pentru un tratament medical. In fata jurnalistilor, Constantinescu s-a aparat si a sustinut ca sufera

de cancer de prostata.

Initial, judecatorii au respins solicitarea lui Nicusor, insa procurorii DNA i-au permis timp de 15

zile sa paraseasca tara, astfel incat pe 23 ianuarie presedintele CJ Constanta a plecat impreuna cu

sotia sa in Statele Unite pentru tratament medical.

Pe 1 febaruarie, Nicusor s-a reintors in tara, iar pe 10 februarie a fost impus controlul judiciar in

cazul sau.

Pe 19 martie, Nicusor este iarasi saltat de DNA, in dosarul refuzlui de a se condorma

controalelor Curtii de Conturi, insa peste cateva zile este eliberat sub control judiciar, judecatorii

motivandu-si decizia prin starea de sanatate a incuklpatului care sufera de cancer de prostata.

Pe 25 aprilie barnul PSD este trimis in judecata in cazul Centrului Militar Zonal, iar pe 27 mai a

venit si urmatoarea trimitere in judecata in dosarul Curtii de Conturi.

In plus, pe 2 iunie, procurorii au anuntat ca presedintele CJ Constanta este cercetat de

procurori pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a regimului armelor si al munitiilor,

dupa ce la locuinta sa au fost gasite 15 cartuse cu glont, calibru 9 mm.

Intre timp, Nicusor Constantinescu a plecat din nou in SUA, insa de data aceasta nu s-a mai

intors la timp. DNA anunta pe 17 iunie ca va cere arestarea lui Nicusor, iar avocatul sau il apara

spunand ca acesta nu se poate deplasa inapoi in tara din cauza problemelor medicale.

Tribunalul Bucuresti admite cererea de arestare, insa Nicusor era de negasit.

In spatiul public apar documente cum ca Nicusor ar fi prea bolnav pentru a fi transportat inapoi

in tara, insa scrisoarea medicala prezentata public este semnata de un medic roman din SUA.

Pe 11 iulie, Nicusor a fost dat in urmarire internationala prin Interpol.

Curtea de Apel Bucuresti a decis, definitiv, arestarea sa preventiva, pe 7 august. In apararea sa a

sarit primarul din Constanta, Radu Mazare: "Nicusor Constantinescu are o noua infectie si

nu poate incepe radioterapia".

Pe 11 august, Nicusor Constanta a fost suspendat din functia de presedinte a CJ Constanta.

Pe 28 august, Nicusor Constantinescu da primele semna din state si transmite un comunciat de

presa in care acuza abuzuri impotriva sa.

Pe 5 septembrie, Nicusor Constantinescu a trimis un memoriu procurorului general al SUA, Eric

Holder Jr., in care sustine ca justitia romana e controlata de DNA si cere respingerea oricarei

cereri de arestare ce va ajunge in SUA pe numele sau.

Despre Constantinescu a vorbit apoi si Radu Mazare: Nicusor Constantinescu este "disperat sa

vina in tara", insa nu stie ce decizie sa ia de teama de a nu ajunge in spatele gratiilor.

Dosarele lui Nicusor:

1. Dosarul platilor nelegale - Prejudiciu: 5 milioane de euro

Pe 15 ianaurie, Nicusor Constantinescu era saltat de procurorii DNA chiar din fata institutiei

Consiliului Judetean Constanta.

Procurorii anticoruptie anuntau ca a inceput urmarirea penala a lui Nicusor Constantinescu

pentru 6 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de

grave. Presedintele CJ Constanta este acuzat ca a dispus efectuarea unor plati nelegale in valoare

totala de 23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro).

Ce zice DNA:

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie Serviciul teritorial Constanta au inceput

urmarirea penala fata de CONSTANTINESCU NICUSOR DANIEL, presedinte al Consiliului

Judetean Constanta, in sarcina caruia s-au retinut sase infractiuni de abuz in serviciu contra

intereselor publice, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul avantaje

patrimoniale sau nepatrimoniale, cu consecinte deosebit de grave.

Din Rezolutia de incepere a urmaririi penale intocmita de procurori a rezultat ca exista date si

indicii temeinice potrivit carora, invinuitul Constantinescu Nicusor Daniel si-a indeplinit in mod

defectuos atributiile de serviciu care decurgeau din calitatea de presedinte al Consiliului

Judetean Constanta in sensul ca a dispus efectuarea unor plati nelegale in valoare totala de

23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro) dupa cum urmeaza:

a) 1.239.987,60 lei catre Regia Autonoma Judeteana Drumuri si Poduri (RAJDP) Constanta,

in cadrul proiectului de interes public judetean "Caravana estivala a Judetului Constanta"

cheltuielile nu au avut legatura cu obiectivele proiectului (realizarea de perdele forestiere,

reabilitare terenuri degradate, conservare biodiversitate naturala, dezvoltarea turismului

ecvestru etc), proiect adoptat prin Hotararea CJ nr. 148/2010 si nu au avut legatura cu

Protocolul de colaborare cu autoritati ale administratiei publice si institutii, respectiv RA

ROMSILVA, RAJDP Constanta si SC RAJA SA. In plus, cheltuielile au fost facute fara sa existe

documentatiile tehnico-economice prevazute de lege (devize de oferta si procese verbale de

receptie care sa ateste realitatea lucrarilor executate in 31 de localitati si conformitatea

acestora cu cerintele proiectului pe de o parte si date si informatii privind coordonatele

cadastrale aferente lucrarilor realizate pe de alta parte);

b) 13.305.000 lei, reprezentand plati nerambursabile din fonduri publice catre asociatii si

cluburi sportive; finantarea si platile au fost efectuate numai in baza hotararilor CJ Constanta

(institutie condusa de invinuit), cu incalcarea flagranta a prevederilor Legii nr. 350/2005 care

reglementeaza regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati

non-profit de interes general si a prevederilor Legii nr. 69/2000 a Educatiei fizice si Sportului

c) 5.094.836 lei, reprezentand finantari nerambursabile din fonduri publice catre asociatii si

fundatii cu act in dom cultural; finantarea si platile au fost facute in baza unei hotarari a CJ

Constanta (institutie condusa de invinuit), fara respectarea normelor legale in vigoare,

prevazute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri

publice alocate pentru activitati non-profit de interes general si de O.G nr. 51/1998, actualizata,

privind imbunatatirea sistemului de finantare a programelor, proiectelor si actiunilor culturale,

care stipuleaza in mod expres principiile si regulile in care se pot asigura finantari

nerambursabile din fonduri publice;

d) 1.054.405,98 lei, rezultata din aceea ca a acceptat si a decontat o cota de 23% din valoarea

lucrarilor de impadurire si pepiniere executate de Regia Autonoma Judeteana de Drumuri si

Poduri Constanta, reprezentand cheltuieli indirecte, in loc de 18%, cat ar fi fost legal;

e) 761.749,06 lei, reprezentand o plata pentru lucrarile de impadurire efectuate asupra unei

suprafete de 50 de ha din comuna Independenta, jud.Constanta, in conditiile in care

contravaloarea acestor lucrari fusese deja achitata anterior, in anul 2011;

f) 1.650.925,04 lei, reprezentand plati nelegale catre SC Domeniul Public si Privat Judetean

Constanta, respectiv contravaloarea inchirierii unui numar de 11 autoturisme, cu incalcarea

prevederilor OG nr. 80/2001 care impuneau limitarea consumului de carburanti si a numarului

de autoturisme pentru toate institutiile publice, inclusiv pentru consiliile judetene (la un numar

de sase autoturisme cu un consum lunar pe autoturism de 150 litri benzina/motorina) si

interdictia inchirierii de autoturisme de catre toate institutiile publice.

Faptele sus mentionate s-au petrecut in cursul anului 2012 (punctele a-e), respectiv perioada

2012/2012 (punctul f).

Intr-un dosar separat, procurorii aceluiasi serviciu teritorial au dispus inceperea urmaririi

penale si extinderea cercetarilor fata de CONSTANTINESCU NICUSOR DANIEL, in calitate de

presedinte al CJ Constanta, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea continuata de abuz in

serviciu contra intereselor publice, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul

avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, cu consecinte deosebit de grave.

In aceasta cauza separata, procurorii au constatat, prin rezolutie, ca exista date si indicii

temeinice potrivit carora, invinuitul Constantinescu Nicusor Daniel nu si-a indeplinit sau si-a

indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu care decurgeau din calitatea de presedinte al

Consiliului Judetean Constanta in sensul ca, in perioada 2009 - 27 noiembrie 2013, nu a

asigurat, potrivit legii, finantarea Centrului Militar Zonal Constanta, neefectuand reparatiile

necesare la sediul acestuia, dispunand rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilitati si

servicii de paza necesare functionarii in conditii normale a Centrului si incercand, in doua

randuri, sa evacueze institutia din sediul pe care il ocupa in prezent. Aceste demersuri au afectat

activitatea Centrului Militar Zonal Constanta pe de o parte, iar pe de alta parte Consiliul

Judetean Constanta a obtinut un folos patrimonial nejustificat din sumele neplatite Centrului.

De asemenea, in perioada in mai 2012 - octombrie 2013, a refuzat sa dispuna, potrivit Legii

nr.446/2006, plata serviciilor de telefonie de care beneficia Centrul Militar Zonal Constanta

pentru indeplinirea misiunilor specifice, in valoare de 3.958 lei. Aceste costuri au fost suportate

de Ministerul Apararii Nationale ￢ Comandamentul Comunicatiilor si Informaticii Bucuresti,

fiind astfel provocat un prejudiciu patrimoniului acestei unitati, in cuantum de 3.958 lei.

Invinuitului Constantinescu Nicusor Daniel i s-au prezentat acuzatiile in conformitate cu

prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedura penala.

Fata de invinuitul Constantinescu Nicusor Daniel procurorii au dispus masura obligarii de a nu

parasi tara pentru o perioada de 30 de zile.

Facem precizarea ca inceperea urmaririi penale este o etapa a procesului penal reglementata de

Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a

probatoriului, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de

nevinovatie.

2. Dosarul subfinantarii centrului Miliatar Zonal

Pe 25 aprilie, Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate,

a presedintelui Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, sub acuzatia de abuz in

serviciu in forma continuata intr-un dosar ce vizeaza subfinantarea centrului Militar Zonal

Constanta.

In rechizitoriul intocmit, procurorii sustin ca in perioada 2009 - 27 noiembrie 2013 Nicusor

Constantinescu, in mai multe randuri, nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit in mod defectuos

obligatiile pe care le avea in calitate de presedinte de Consiliu Judetean. Potrivit procurorilor,

seful CJ Constanta nu a asigurat finantarea Centrului Militar Zonal Constanta, neefectuand

reparatiile necesare la sediul acestuia si a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de

utilitati si servicii de paza necesare functionarii in conditii normale a acestei institutii.

Totodata, mai arata procurorii, Nicusor Constantinescu "a incercat de mai multe ori sa

evacueze institutia din sediul pe care il ocupa, fapte care au provocat vatamari ale

drepturilor si intereselor legale ale Ministerului Apararii Nationale precum si pagube

acestei institutii".

Ce zice DNA:

"Incepand cu anul 2009, Consiliul Judetean Constanta ar fi incetat finantarea achizitionarii unor

materiale cum ar fi corpuri de iluminat, papetarie, birotica, asigurari RCA, inspectie tehnica

periodica, piese de schimb, taxe de drum, combustibil, materiale igienico - sanitare, desi

reprezentantii Centrului Militar Zonal Constanta au solicitat aceste bunuri institutiei publice

conduse de inculpatul Constantinescu Nicusor Daniel.

Tot din anul 2009, nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb si consumabile pentru sistemele

informatice din dotarea Centrului Militar Zonal si, la cererea Consiliului Judetean Constanta, au

fost intrerupte si serviciile de telefonie prestate de diversi operatori, posibilitatile de comunicare

ale unitatii militare fiind paralizate.

In aceeasi perioada, Consiliul Judetean Constanta ar fi adoptat doua Hotarari prin care s-ar fi

dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care il ocupa, insa ambele au fost anulate

ca urmare a unor actiuni in justitie.

In anul 2010, ar fi fost reziliat si contractul cu firma care asigura service-ul sistemelor de

securitate, respectiv al camerelor video cu circuit inchis, sistemul anti-efractie si sistemul de

avertizare impotriva incendiilor.

Desi sediul a suferit deteriorari importante, iar conducerea Centrului Militar Zonal a solicitat

efectuarea reparatiilor urgente, Consiliul Judetean ar fi refuzat sa dea curs acestei solicitari.

In acelasi an, inculpatul Constantinescu Nicusor Daniel ar fi dispus rezilierea contractului de

paza a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care in prezent paza sediului este asigurata

de catre personalul unitatii, desi in interior se afla armament si munitie de razboi, precum si

documente clasificate.

Din cauza acestor actiuni, angajatii Centrului Militar Zonal au fost nevoiti sa-si procure singuri si

pe cheltuiala lor materialele necesare desfasurarii activitatii, fiind nevoiti sa se deplaseze in

interes de serviciu cu autoturismele proprii.

Activitatea Centrului Militar Zonal Constanta a fost, astfel, serios tulburata din cauza lipsei

mijloacelor de comunicare, a utilitatilor si a serviciilor de paza, dupa rezilierea, de catre inculpat,

a contractelor prin care acestea erau asigurate.

Spre exemplu, in anul 2011, Consiliul Judetean Constanta a finantat Centrul Militar Zonal cu

suma de 1.705 lei, in anul 2012 suma alocata Centrului Militar Zonal de la bugetul Unitatii

Administrativ Teritoriale Constanta a fost 0 lei, iar in anul 2013 a fost achitata suma de 255.792

lei pentru servicii prestate de unii furnizori, in anii precedenti.

Sumele repartizate de Consiliul Judetean Constanta Centrului Militar Zonal au fost insa

insuficiente, unitatea militara inregistrand debite importante la furnizorii de utilitati care au

formulat actiuni in justitie pentru recuperarea acestor sume.

Cu toate acestea, Consiliul Judetean Constanta ar fi cheltuit sume foarte mari de bani atat cu titlu

de ajutoare sociale catre persoane fizice cat si cu titlu de alocatii din bugetul Unitatii

Administrativ Teritoriale Constanta catre persoane juridice de drept privat.

Aceste demersuri, retinute in sarcina inculpatului Constantinescu Nicusor Daniel, au provocat un

prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apararii Nationale in cuantum de 67.211,32 lei."

Dosarul in cauza a fost inaintat spre judecata Tribunalului Bucuresti, insa instanta din capitala si-

a declinat competenta si a trimis dosarul la Tribunalul Constanta.

3. Dosarul "- "Curtea de Conturi si Eolienele"

Pe 27 mai, Constantinescu a fost trimis in judecata pentru complicitate la 3 infracțiuni de abuz în

serviciu contra intereselor publice cu obținerea de foloase necuvenite si 21 de infracțiuni de abuz

în serviciu contra intereselor persoanelor cu obținerea de foloase necuvenite.

Alaturi de el, in judecata a fost trimis si Adrian George Gambuteanu, director general al Regiei

Autonome Judetene de Drumuri si Poduri Constanta (RAJDP Constanta), pentru 3 infractiuni de

abuz in serviciu contra intereselor publice.

Concret, baronul PSD de Constanta este acuzat ca trei ani de zile s-a eschivat controlului Curtii

de Conturi si ca nu a pus la dispozitia inspectorilor documentele necesare. In plus,

Constantinescu nu a eliberat sau prelungit certificatele de urbanism sau autorizatiile de construire

pentru mai multe centrale eoliene.

Care sunt acuzatiile procurorilor, potrivit rechizitoriului DNA:

I. Gambuteanu Adrian George, in calitatea sa de director general al RAJDP Constanta, cu

sprijinul lui Nicusor Daniel Constantinescu, presedintele Consiliului Judetean Constanta, a

refuzat, in mod repetat, sa puna la dispozitia Curtii de Conturi documentele necesare

efectuarii controlului de specialitate programat in anii 2011, 2012 si 2013. Astfel, efectuarea

consecutiva a trei controale pe care Curtea de Conturi le avea programate conform planului de

activitate, nu a mai fost posibila.

In aceasta modalitate, a fost practic blocata activitatea Curtii de Conturi in raport cu regia locala

mentionata, Curtea de Conturi aflandu-se in imposibilitatea de a-si indeplini principala atributie,

respectiv verificarea modului in care au fost utilizate resursele financiare publice.

Totodata, pe perioada 2009-2012 (perioada avuta in vedere de controalele programate a se

desfasura in anii 2011, 2012, 2013) a fost creat un folos necuvenit Regiei Autonome Judetene de

Drumuri si Poduri (RAJDP) Constanta, constand in faptul ca activitatea sa financiar-contabila a

fost sustrasa verificarii, in conditiile in care fondurile de care a beneficiat RAJDP Constanta din

resursele publice in perioada supusa controlului au fost de peste 200 de milioane lei. Mai mult,

exista date ca din aceste sume au fost efectuate plati nelegale, aspecte care impuneau lamuriri

prin efectuarea controlului si care fac obiectul unui alt dosar penal aflat pe rolul DNA.

Referitor la aceasta imprejurare, sesizarea a fost inregistrata la data de 1 noiembrie 2012, ca

urmare a unei plangeri penale formulate de Curtea de Conturi.

In cursul anului 2011, prezentarea documentelor solicitate Regiei a fost conditionata de

comunicarea, de catre Curtea de Conturi, a unei dovezi ca respectiva actiune de control figura in

programul de activitate al Curtii de Conturi. Aceasta conditionare este contrara dispozitiilor art. 5

din Legea nr. 94/1992, potrivit carora Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente,

informatii necesare desfasurarii activitatii sale, entitatile auditate fiind obligate sa-i transmita

actele, documentele, informatiile solicitate la termenele stabilite si sa-i asigure accesul in sedii.

Cu toate acestea, Curtea de conturi a transmis dovada solicitata sub forma unui extras, insa, si in

aceste conditii, efectuarea controlului a fost refuzata pe motiv ca nu a fost transmisa o copie a

intregului program.

Controalele programate in anii 2012 si 2013 nu s-au putut efectua din cauza atitudinii

inculpatului Gambuteanu Adrian George, precum si a dispozitiilor exprese ale presedintelui

Consiliului Judetean Constanta, inculpatul Nicusor Daniel Constantinescu, prin rezolutii cu

textul "nu sunt de acord", aplicate pe adresele intocmite de RAJDP Constanta, fara a invoca

vreun argument care sa justifice aceasta pozitie.

II. In perioada 2007-2014, presedintele Consiliului Judetean Constanta, inculpatul Nicusor

Daniel Constantinescu, nu a respectat dispozitiile legale care il obligau sa procedeze la

emiterea, respectiv la prelungirea a 11 certificate de urbanism si a autorizatiilor de

construire a unor centrale si generatoare eoliene, solicitate de doua societati comerciale.

Mai mult decat atat, dupa ce instantele judecatoresti au dispus prin 9 hotarari definitive,

pronuntate in perioada 2008 - 2011, ca presedintele Consiliului Judetean Constanta sa procedeze

la emiterea documentelor respective, acesta a refuzat punerea in executare a hotararilor prin care

era obligat sa-si indeplineasca atributiile de serviciu. Prin aceleasi hotarari, s-a dispus ca

presedintele Consiliului Judetean Constanta sa plateasca o amenda civila pentru fiecare zi de

intarziere, insa Nicusor Daniel Constantinescu a continuat sa nu isi execute obligatiile impuse de

catre instanta de judecata.

Toate demersurile de a obtine executarea silita a obligatiilor presedintelui CJ Constanta au ramas

fara efect, inclusiv din cauza refuzului organelor fiscale de a executa penalitatile, astfel incat

Nicusor Daniel Constantinescu a lipsit practic de continut drepturile partii vatamate, in ciuda

recunoasterii acestora in mod repetat pe cale judecatoreasca.

Concret, starea de fapt detaliata in rechizitoriu este urmatoarea:

I. Faptele inculpatilor Gambuteanu Adrian George, director general al RAJDP Constanta, si

Constantinescu Nicusor Daniel, presedintele Consiliului Judetean Constanta, de a nu pune la

dispozitia Curtii de Conturi, in anii 2011, 2012 si 2013, documentele necesare controlului

specific la nivelul RAJDP Constanta - In anul 2011 -

Conform programului de activitate pe anul 2011, in perioada 14 noiembrie - 16 decembrie 2011,

ar fi trebuit sa se desfasoare la RAJDP Constanta, aflata in subordinea Consiliului Judetean

Constanta, actiunea "Controlul situatiei, evolutiei si modului de administrare a patrimoniului

public si privat".

RAJDP Constanta a fost notificata prin adresa, la data de 31.10.2011, cu privire la controlul pe

care urma sa-l efectueze Camera de Conturi a judetului Constanta, solicitandu-se pregatirea si

furnizarea de catre regia locala, la data prezentarii echipei de control, a actelor, documentelor si

informatiilor necesare desfasurarii controlului.

Ca raspuns, prin adresa transmisa la 14.11.2011, semnata de directorul general Gambuteanu

Adrian George, RAJDP Constanta a solicitat decalarea perioadei de control, motivat de faptul ca

"In opinia Consiliului Judetean Constanta, bunurile transmise in administrarea Regiei sunt bunuri

ce apartin domeniului public al judetului Constanta, iar actiunea de control excede tematicii

stabilite prin Hotararea Plenului nr. 151/15.12.2010 de catre Curtea de Conturi a Romaniei". La

aceasta adresa, RAJDP Constanta a atasat, in copie, semnata de presedintele Consiliului Judetean

Constanta, Nicusor Daniel Constantinescu, in care este cuprinsa opinia citata.

Prin notificare trimisa la 15.11.2011, Camera de Conturi Constanta a comunicat RAJDP

Constanta inceperea actiunii de control, in perioada 16 noiembrie - 16 decembrie 2011.

In data de 15.11.2011, RAJDP Constanta a solicitat Camerei de Conturi a judetului Constanta

transmiterea Programului de activitate pentru anul 2011, pentru "clarificarea acestei situatii atat

pentru noi, cat si pentru C.J. Constanta". A fost anexata adresa Consiliului Judetean Constanta

nr. 22217/15.11.2011, semnata de presedintele Nicusor Daniel Constantinescu, prin care se

indica solicitarea Programului de activitate pentru anul 2011 al Curtii de Conturi.

Ca raspuns, la data de 16.11.2011, Camera de Conturi Constanta a transmis clarificari Regiei,

astfel: "In programul de activitate al Camerei de Conturi Constanta pe anul 2011 este prevazuta,

la aceasta data, actiunea Controlul situatiei, evolutiei si modului de administrare al patrimoniului

public si privat al U. A. T. de catre R. A. de interes local, la RAJDP Constanta".

In consecinta, echipa de auditori publici externi s-a prezentat la RAJDP Constanta, in vederea

inceperii actiunii de control. Cu aceasta ocazie, inculpatul Adrian George Gambuteanu, director

general al RAJDP Constanta si alta persoana cu functie de conducere (in prezent decedat), au

aratat ca acceptarea controlului este conditionata de prezentarea de catre Camera de Conturi a

judetului Constanta a Programului de activitate pentru anul 2011, astfel ca actiunea de control nu

a putut fi demarata.

Prin adresa, la 16.11.2011, Curtea de Conturi a solicitat inca o data RAJDP Constanta punerea la

dispozitie a situatiilor financiare intocmite la data de 31.12.2010.

La aceeasi data, prin adresa semnata de directorul general Gambuteanu Adrian George RAJDP

Constanta a comunicat: "avand in vedere adresele mai sus inserate, prin care se insista inceperea

controlului, fara a se pune la dispozitie, asa cum s-a solicitat, Programul de activitate pentru anul

2011, va transmitem alaturat adresa Consiliului Judetean Constanta nr. 22328/16.11.2011, prin

care se argumenteaza necesitatea si oportunitatea prezentarii Programului solicitat, inainte de

inceperea controlului". A fost atasata adresa Consiliului Judetean Constanta, semnata de

presedintele Nicusor Daniel Constantinescu.

Prin adresa la 17.11.2011, Camera de Conturi a judetului Constanta a comunicat RAJDP

Constanta faptul ca programul anual de activitate este un document intern al institutiei, nefiind

prevazuta obligatia prezentarii acestuia la inceperea controlului, ca misiunea a fost notificata

legal, precum si faptul ca, potrivit art. 5 din Legea 94/1992, auditorii publici externi au acces

neingradit la toate actele, documentele si informatiile necesare exercitarii atributiilor, iar

conducerea unitatii are obligatia de a le pune la dispozitia acestora.

Avand in vedere aceste clarificari, la data de 17.11.2011 echipa de auditori publici externi s-a

deplasat pentru control la sediul RAJDP Constanta, unde li s-a refuzat, insa, accesul la

documente, controlul neputand avea loc.

Echipa de auditori a depus cu aceasta ocazie la RAJDP Constanta o adresa prin care se solicita o

serie de documente financiare.

Urmare adreselor Camerei de Conturi a judetului Constanta, RAJDP Constanta formuleaza un

raspuns semnat de directorul general, inculpatul Gambuteanu Adrian George, in sensul ca:

neprezentarea programului de activitati pentru anul 2011 "reprezinta un mod abuziv de a intelege

si aplica legislatia in vigoare", iar "refuzul ostentativ de a prezenta programul de activitate denota

o atitudine ce lasa loc de interpretari cu privire la legalitatea controlului", aratand ca "punerea la

dispozitie a programului de activitati pentru anul 2011 reprezinta solutia deblocarii problemei".

A fost atasata o adresa a Consiliului Judetean Constanta, semnata de inculpatul Nicusor Daniel

Constantinescu, prin care se solicita depunerea programului de activitate, ca solutie pentru

deblocarea situatiei existente. In aceasta adresa se arata, totodata, ca inscrisurile solicitate de

catre Curtea de Conturi "au fost aprobate prin hotarari ale Consiliului Judetean Constanta, acte

administrative legale si necontestate de nimeni, fapt pentru care oportunitatea solicitarii acestora

apare ca abuziva".

Din aceasta adresa semnata de inculpatul Constantinescu Nicusor Daniel rezulta ca argumentul

invocat pentru refuzul de a prezenta documentele solicitate de Curtea de Conturi este ca, odata

aprobate prin hotarari ale Consiliului Judetean, orice cheltuieli, investitii, sau alte operatiuni

efectuate sunt in mod incontestabil legale. In consecinta, inculpatul exclude aceste documente de

la posibilitatea controlarii lor de catre Curtea de Conturi, atitudine care contravine total

dispozitiilor art. 5 din Legea 94/1992, conform carora auditorii publici externi au acces

neingradit la toate actele, documentele si informatiile necesare exercitarii atributiilor, iar

conducerea unitatii are obligatia de a le pune la dispozitia acestora.

In vederea deblocarii situatiei, Camera de Conturi a judetului Constanta a transmis, prin adrese,

la 21.11.2011, atat Consiliului Judetean Constanta, cat si RAJDP Constanta, confirmarea scrisa a

Departamentului VI - Departamentul de Coordonare a Modificarii Bugetelor Unitatilor

Administrativ - Teritoriale din cadrul Curtii de Conturi, din care rezulta ca "Actiunea de control

a situatiei, evolutiei si modului de administrare al patrimoniului public si privat al U.A.T. de

catre Regia Autonoma Judeteana de Drumuri si Poduri Constanta, din subordinea UATJ

Constanta, figureaza in programul de activitate pe anul 2011 al Camerei de Conturi Constanta, la

codul 8.000".

Fata de noile clarificari, la data de 21.11.2011, echipa de auditori publici externi s-a prezentat,

din nou, la sediul RAJDP, unde a constatat aceeasi situatie, nefiindu-le permis controlul. Au

formulat o noua solicitare de documente, in scris.

Avand in vedere imposibilitatea desfasurarii controlului, Camera de Conturi Constanta a propus

Curtii de Conturi a Romaniei suspendarea actiunii de control la RAJDP Constanta, incepand cu

data de 28 noiembrie 2011 si pana la prezentarea documentelor solicitate.

Intrucat aceste documente nu au fost prezentate, controlul a fost reprogramat pentru anul 2012.

- In anul 2012 -

In perioada 05.06.2012 - 30.07.2012 (potrivit programului de activitate pe anul 2012) ar fi trebuit

sa se desfasoare controlul privind situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului

public si privat al UAT Constanta de catre regiile autonome de interes local, respectiv RAJDP

Constanta.

Prin adresa, la data de 18.05.2012 s-a comunicat entitatii acest fapt.

Prin adresa, la data de 24.05.2012, RAJDP Constanta a comunicat Consiliului Judetean

Constanta faptul ca au fost notificati de Curtea de Conturi - Camera de Conturi Constanta cu

privire la efectuarea unui control la regie in perioada 05.06.2012 - 30.07.2012. Pe aceasta

adresa,, inculpatul Constantinescu Nicusor Daniel a facut mentiunea olografa "Nu sunt de

acord".

La data de 05.06.2012, prin adresa semnata de directorul general, inculpatul Gambuteanu Adrian

George, RAJDP Constanta a comunicat Camerei de Conturi Constanta faptul ca nu s-a primit

"acordul Presedintelui Consiliului Judetean pentru punerea la dispozitia auditorilor publici

externi a documentelor si informatiilor solicitate".

La datele de 13.06.2012, 29.06.2012, 06.07.2012, echipa de auditori s-a deplasat la sediul

RAJDP Constanta, unde li s-a refuzat accesul la documente in vederea controlului. La

17.07.2012, echipa de auditori s-a deplasat din nou la sediul RAJDP Constanta, unde au luat

legatura cu directorul general, inculpatul Adrian George Gambuteanu, care a precizat ca a

raspuns la intrebarile puse de auditori in nota de relatii, dar asteapta avizul presedintelui

Consiliului Judetean Constanta in ceea ce priveste raspunsurile date.

In nota intocmita la aceasta data se arata ca "astfel, s-a produs o noua amanare, urmand ca

directorul general al RAJDP sa comunice telefonic data la care echipa de control se poate

deplasa la sediul Regiei, in vederea ridicarii exemplarului cu raspunsurile la nota de relatii

solicitate".

Intrucat pana la data de 30.07.2012 nu s-a comunicat niciun raspuns catre auditorii publici

externi si nici nu s-a permis efectuarea controlului, pe motiv ca nu s-a obtinut avizul

presedintelui Consiliului Judetean Constanta, auditorii publici externi au intocmit Procesul-

verbal de constatare a incalcarii obligatiilor prevazute la art. 5 alineatul 2 si de aplicare a

penalitatilor prevazute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicata, pe numele lui Gambuteanu

Adrian George. Totodata, s-a luat decizia formularii unei plangeri penale.

- In anul 2013 –

Conform programului de activitate pe anul 2013, in perioada 7 mai - 23 mai 2013, ar fi trebuit sa

se desfasoare la RAJDP Constanta, aflata in subordinea Consiliului Judetean Constanta, actiunea

"Controlul situatiei, evolutiei si modului de administrare a patrimoniului public si privat al U.

A.T., de catre R.A. de interes local".

Prin adresa, la data de 22.04.2013, Camera de Conturi Constanta a notificat RAJDP Constanta cu

privire la controlul pe care urma sa-l efectueze, solicitandu-se pregatirea si furnizarea de catre

entitate, la data prezentarii echipei de control, a actelor, documentelor si informatiilor necesare

desfasurarii controlului.

Ulterior, la 13.05.2013, au fost solicitate RAJDP Constanta documentele necesare efectuarii

controlului, fixandu-se termen de punere la dispozitie data de 16.05.2013, ora 0900.

Totodata, prin adresa, Camera de Conturi Constanta l-a incunostintat pe presedintele Consiliului

Judetean Constanta, Nicusor Daniel Constantinescu, cu privire la controlul ce urma a fi efectuat

in perioada 07.05.2013 -28.06.2013, la RAJDP Constanta.

La data de 16.05.2013, echipa de control a solicitat directorului general, inculpatul Gambuteanu

Adrian George, o nota de relatii cu privire la motivele nepunerii la dispozitie a documentelor

solicitate.

Prin adresa emisa la 22.05.2013, semnata de Gambuteanu Adrian George s-a comunicat Camerei

de Conturi Constanta faptul ca nu se poate da curs solicitarii de punere la dispozitie a

documentelor, intrucat conducerea Regiei trebuie sa respecte dispozitiile conducatorului

autoritatii tutelare - Consiliul Judetean Constanta. In acest sens, se face referire la rezolutiile puse

de Nicusor Daniel Constantinescu pe doua adrese trimise de Regie catre Consiliul Judetean

Constanta, care consemneaza pozitia presedintelui: "Nu sunt de acord".

In data de 22.05.2013, ca urmare a solicitarii Camerei de Conturi Constanta, a avut loc o intalnire

cu conducerea RAJDP Constanta, pentru clarificarea motivelor si cauzelor refuzului de punere la

dispozitie a documentelor solicitate. In minuta de intalnire intocmita cu aceasta ocazie s-a

consemnat punctul de vedere al conducerii RAJDP Constanta, respectiv faptul ca aceasta trebuie

sa respecte dispozitiile conducatorului autoritatii tutelare - Consiliul Judetean Constanta,

dispozitii care, prin prisma principiilor dreptului administrativ, au caracter imperativ si

executoriu.

Prin imposibilitatea de efectuare a auditului la o regie autonoma, Curtea de Conturi a fost pusa in

imposibilitate de a-si exercita functia sa de baza, aceea de control asupra resurselor financiare

publice, aparand astfel ca inutila insasi existenta acestei institutii in raport de RAJDP Constanta.

Numeroasele demersuri intreprinse de echipele de control, mai sus descrise, ramase fara niciun

rezultat, sunt dovezi nu doar ale tulburarii insemnate ale activitatii Curtii de Conturi ci, mai mult,

ale imposibilitatii de desfasurare a activitatii de catre aceasta institutie.

Importanta controlului rezulta si din valoarea fondurilor de care a beneficiat RAJDP Constanta

din resursele publice in perioada supusa controlului, si anume 212.796.105 lei virati de Consiliul

Judetean Constanta regiei numai in perioada 2009-2011, dupa cum arata Curtea de Conturi.

Aceasta situatie s-a perpetuat pe o perioada de timp indelungata, din 2011 si pana in prezent

Curtea de Conturi nereusind sa desfasoare acest control.

II. Faptele inculpatului Constantinescu Nicusor Daniel, presedinte al Consiliului Judetean

Constanta, de a refuza emiterea/prelungirea unor certificate de urbanism, chiar dupa

pronuntarea unor hotarari judecatoresti prin care fusese obligat in acest sens

Doua societati comerciale, prin reprezentantul legal, au solicitat presedintelui Consiliului

Judetean Constanta, inculpatul Nicusor Constantinescu, emiterea unor certificate de urbanism

sau prelungirea termenului de valabilitate al unor certificate de urbanism deja emise. Intrucat nu

a primit raspuns la solicitarile sale, a formulat plangeri la instantele de judecata, solicitand

obligarea presedintelui Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Daniel Constantinescu, la

emiterea, respectiv prelungirea certificatelor de urbanism.

Desi, prin hotarari judecatoresti, ramase definitive si irevocabile, presedintele Consiliului

Judetean Constanta a fost obligat la emiterea, respectiv prelungirea certificatelor de urbanism,

acesta nu a dat curs obligatiilor impuse de instanta.

Prin aceleasi hotarari judecatoresti, s-a dispus si plata unei amenzi civile de catre presedintele

Consiliului Judetean Constanta, in cuantum de 20% din salariul minim pe economie, pentru

fiecare zi de intarziere, in cazul neexecutarii obligatiilor impuse de catre instanta de judecata.

Ulterior, persoana vatamata a incercat executarea silita a hotararilor judecatoresti, fara a reusi

insa acest lucru.

Au existat 11 situatii in care cererile de emitere sau prelungire a valabilitatii certificatelor de

urbanism au ramas fara raspuns. Acestea se refera la urmatoarele aspecte (cateva exemple):

- Certificatul de urbanism emis la 30.11.2007, cu valabilitate 24 de luni de la emitere, pentru

construire capacitate energetica, 8 centrale eoliene in comuna Fantanele, jud. Constanta

- Certificatul de urbanism emis la 6.11.2008 pentru realizarea unor instalatii de racordare statie

transformare Fantanele, cu valabilitate 12 luni de la emitere

Certificatul de urbanism emis la 5.11.2008 pentru amplasarea unui stalp sustinere pentru

echipamente de masurare conditii climatice in vederea construirii unui parc eolian in extravilanul

comunei Ciocarlia, jud. Constanta

-Cererea inregistrata la Consiliul Judetean Constanta la 21.02.2008 pentru eliberarea unui

certificat de urbanism pentru construirea unui parc energetic eolian cu 9 generatoare, lucrari de

construire si extindere a retelelor de distributie, construire, modificare, reparare si reabilitare cai

de acces si de comunicatie in extravilanul comunei Vulturu, jud. Constanta

- Cererea inregistrata la Consiliul Judetean Constanta la 01.02.2008, pentru emiterea unui

certificat de urbanism in vederea construirii a 14 generatoare eoliene in extravilanul com.

Ciocarlia, jud. Constanta

Toate cele 11 cereri care formeaza obiectul prezentului dosar au fost blocate de inculpatul

Constantinescu Nicusor Daniel care a refuzat sa semneze actele intocmite de compartimentele de

specialitate din cadrul Consiliului Judetean. Inculpatul si-a pastrat aceasta atitudine, de refuz,

chiar si dupa ce instantele de judecata, in noua situatii, l-au obligat la emiterea actelor si chiar

dupa ce partea vatamata a incercat executarea silita a acestor hotarari judecatoresti.

Pozitia inculpatului

De-a lungul timpului, in urma inceperii urmaririi penale si trimiterii in judecata in dosarele mai

sus mentionate, Nicusor Constantinescu a sustinut mereu ca este mai degraba victima unor

practici de politie politica a procurorilor DNA.

"[Procurorii] Fac ce vor in Romania, nu conteaza ca e USL la guvernare. Ar trebui desfiintat

DNA. M-au luat din parcare ca pe un hot, ca pe un animal (...) De cate ori am fost citat legal m-

am prezentat cu avocat si am castigat toate procesele", a declarat pe 15 ianuarie Nicusor

Constantinescu.

Acesta a acuzat DNA ca este o "politie politica" si nu se considera vinovat de nimic, in conditiile

in care un consiliu judetean este un "parlament care voteaza legile" la nivel local, iar daca acestea

sunt ilegale, sunt atacate de prefect in instante:

"Sa vina DNA, politia politica, si sa conduca ei Romania. Un Consiliu Judetean este parlamentul

care voteaza legile. Daca CJ voteaza ceva ilegal, atunci prefectul ataca in instanta si suspenda

hotararea. Aceste hotarari (cele vizate de ancheta DNA-n.r.) nu au fost atacate de prefect si au

aviz de legalitate. Ce treaba are DNA sa verifice activitatea unui consiliul judetean?", a

declarat Constantinescu.

Presedintele CJ Constanta este nemultumit si de implicarea procurorilor de la Bucuresti in acest

caz: "Ce cautau aia de la Bucuresti cu masini cu girofar sa ma ia pe mine ca pe un infractor din

parcare. Constantenii m-au ales ca pe un infractor? E jignitor ce s-a intamplat".

In opinia sa, vinovat pentru problemele pe care le are cu justitia este "regimul Traian Basescu":

"Pai cine conduce Romania , in ultimii zece ani, nu e regimul Traian Basescu", care a lansat

aceasta "inchizitie publica in care dusmanii politici sunt urmariti, anchetati".

Nicusor Constantinescu afirma in septembrie ca este victima unor "abuzuri facute de unii

judecatori, care au fost presati de procurorii DNA" si spune ca este o victima a "politiei politice a

lui Traian Basescu".

"Cum adica cu cancer de prostata, unui cetatean al lumii, roman, european, i se contesta dreptul

de a avea o viata, de a se vindeca, spunandu-se de catre procurorii DNA, politia politica a lui

Basescu, ca nu am avut niciun cancer de prostata?", sustine Nicusor Constantinescu.

Dosarul "Santaj la Antene" - Sorin Alexandrescu,

Dan si Camelia Voiculescu

Sorin Alexandrescu, directorul Antena Grup, este acuzat de procurorii

anticoruptie ca l-ar fi santajat si constrans pe administratorul RCS-RDS

sa semneze reintroducerea in grila Digi a unor programe ale trustului

Intact, sub amenintarea ca altfel va publica o serie de anchete

compromitatoare despre relatia RCS-RDS si Dumitru Dragomir, seful

Ligii Profesioniste de Fotbal.

In acest dosar au fost trimisi in judecata si Dan Voiculescu si fiica sa Camelia, procurorii

sustinand ca cei doi erau la curent cu "stadiul actiunilor infractionale". Presiunile asupra

sistemului judiciar prin intermediul media sunt invocate in premiera de catre procurori in acest

dosar.

In acest dosar, Sorin Alexandrescu, in calitate de director al Antena Group, este acuzat de

procurori ca l-ar fi supus unui santaj pe administratorul RCS-RDS, Ioan Bendei, amenintandu-l

ca daca nu semneaza un contract cu conditii prestabilita - in care mai multe canale ale trustului

Intact reintrau in grila Digi - va da in vileag anumite informatii compromitatoare.

Obiectul acuzatiilor de santaj aduse sefului Antena 1, Sorin Alexandrescu, este un contract

aparent dubios intre RCS&RDS si o afacere personala a lui Mitica Dragomir, presedintele Ligii

Profesioniste de Fotbal. Contractul s-a suprapus partial cu afacerea de peste 100 de milioane de

euro intre LPF si consortiul RCS-Antena (mai tarziu, doar RCS), pentru drepturile Ligii 1.

Potrivit referatului DNA in cazul lui Sorin Alexandrescu, Antena a anuntat subiectul pe post, dar

a folosit informatia propriu-zisa - de altfel, de real interes pentru public - in alte scopuri. Pana

cand, in ziua retinerii lui Alexandrescu, povestea a explodat in presa prin intermediul Grupului

de Investigatii Politice al lui Mugur Ciuvica.

Potrivit DNA, presupusul santaj s-a desfasurat in perioada 16 aprilie-24 mai 2013. Planurile unei

eventuale listari la bursa si creditele RCS au fost subiect de presa chiar inaintea acestui interval,

inclusiv pentru canalele Intact. Intre timp, ampla investigatie mentionata de Sorin Alexandrescu,

citat in stenogramele DNA, a ramas la sertar.

In acest dosar, pe langa Sorin Alexandrescu, au fost trimisi in judecata si Dan Voiculescu,

Camelia Voiculescu si persoana juridica Antena 3. In acelasi dosar a fost trimis in judecata si

Serban Pop, fost presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (A.N.A.F.).

Procurorii afirma ca Dan Voiculescu si fiica sa Camelia erau la curent cu "stadiul actiunilor

infractionale" derulate de Sorin Alexandrescu. In acest scop, procurorii anexeaza in referat o

serie de interceptari ale convorbirilor dintre Dan si Camelia Voiculescu, pe de o parte, si Camelia

Voiculescu si Sorin Alexandrescu, pe de alta parte.

Fostul sef al ANAF Serban Pop, trimis in judecata si el in acest dosar, este acuzat de procurori ca

ar fi incercat sa obtina sprijin de la directorul Antena Group, Sorin Alexandrescu, pentru a fi

mentinut in functie, solicitand, totodata, promovarea "imaginii si activitatii sportive derulate de

concubina sa", Irina Deleanu, fosta campioana la gimnastica ritmica, prin intermediului trustului

Intact.

Serban Pop este acuzat ca ar fi fost cel care i-ar fi dat lui Alexandrescu contractul semnat de LPF

si RCS-RDS, documentul ce statea la baza anchetei jurnalistice anuntate de Antene si pe care s-a

bazat presupusul santaj.

Dosarul intocmit de procurorii DNA invoca in premiera subiectul presiunilor asupra sistemului

judiciar prin intermediul media.

Rechizitoriul procurorilor include, de altfel, un capitol dedicat "distorsiunii mesajului public" de

catre posturile Intact. Campania media a Antenelor in cazul Sorin Alexandrescu este descrisa

drept o dovada a "pericolului social deosebit pe care il prezinta acestia (invinuitii-n.red.)"

Acest capitol vizeaza in special convorbiri intre Camelia Voiculescu si tatal sau intre ea si diversi

responsabili din cadrul Antena 1 si Antena 3. In stenogramele citate se arata ca Dan si Camelia

Voiculescu ar fi implicat mare parte din vedetele postului - chiar si Dan Capatos sau cuplul

prezentatorilor de matinal Razvan si Dani - pentru a transmite mesaje de sustinere fata de Sorin

Alexandrescu sau prin care sa distorsioneze scopul anchetelor.

Pe 1 august, Intact Media Group a prezentat sub forma de scrisoare deschisa ancheta "Mita in

fotbal", ancheta tinuta la sertar si pentru care a inceput urmarirea penala pentru santaj.

Departamentul de comunicare al Intact Media Group a precizat pentru HotNews.ro ca

informatiile si datele din materialul transmis astazi au fost culese de jurnalisti, iar "succesiunea

evenimentelor a fost intocmita de o casa de avocatura cu care colaboreaza" trustul.

Inculpatii au fost trimisi in judecata de catre DNA pe 1 octombrie, air dosarul a fost inaintat spre

solutionare la Curtea de Apel Bucuresti.

Din rechizitoriul procurorilor DNA:

Cine sunt persoanele trimise in judecata in acest dosar, care a fost inaintat spre judecare la

Curtea de Apel Bucuresti:

1. Alexandrescu George Sorin, director general al S.A. ANTENA TV GROUP S.A., in

sarcina caruia s-a retinut infractiunea de santaj,

2. Dan Voiculescu, in sarcina caruia s-a retinut complicitate la infractiunea de santaj,

3. Camelia-Rodica Voiculescu, asociat la S.C. ANTENA TV GROUP S.A. si la S.C.

INTACT PUBLISHING S.R.L., in sarcina careia s-a retinut complicitate la infractiunea de

santaj,

4. George Daniel Matiescu, director general al INTACT PUBLISHING S.R.L., in sarcina

caruia s-a retinut complicitate la infractiunea de santaj,

5. Serban Pop, presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (A.N.A.F.), la data

faptelor, avocat suspendat, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de folosire, in orice mod, de

informatii ce nu sunt destinate publicitatii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la

aceste informatii,

6. persoana juridica S.C. ANTENA 3 S.A., in sarcina careia s-a retinut complicitate la

infractiunea de santaj,

7. persoana juridica S.C. ANTENA TV GROUP S.A., in sarcina careia s-a retinut

infractiunea de santaj,

8. persoana juridica S.C. INTACT PUBLISHING S.R.L., in sarcina careia s-a retinut

infractiunea de santaj.

Care sunt acuzatiile procurorilor DNA, potrivit rechizitoriului citat intr-un comunicat al DNA:

In perioada 16 aprilie - 21 mai 2013, in calitate de director general al S.C. ANTENA TV

GROUP S.A., Alexandrescu George Sorin a exercitat in mod repetat si gradual acte de

constrangere asupra unui actionar al unei societati comerciale (parte vatamata) amenintandu-l cu

darea in vileag a unor presupuse fapte de coruptie, astfel incat sa il determine sa urmeze conduita

impusa de inculpat.

In mod concret, Alexandrescu George Sorin a exercitat acte de amenintare cu publicarea, prin

intermediul entitatilor media, a unor documente care, in opinia sa, argumentau o pretinsa fapta de

coruptie savarsita de partea vatamata, in situatia in care acesta nu ar fi acceptat semnarea unui

contract de retransmisie a posturilor de televiziune apartinand S.C. ANTENA TV GROUP S.A.

la un pret dorit de inculpat. Semnarea contractului in conditiile impuse de inculpat, respectiv la o

valoare 6.480.000 euro/an, pe o durata de 5 ani, ar fi garantat stingerea litigiilor existente pe rolul

instantelor, oprirea campaniei media impotriva societatii pe care o reprezenta partea vatamata si

a persoanelor din conducerea acelei societati.

Actele de constrangere, prin amenintare, s-au exercitat in mai multe feluri:

- verbal, prin afirmatii legate de perspectiva declansarii unui scandal mediatic;

prin intermediul unui spot publicitar prin care opinia publica era informata ca vor fi facute

dezvaluiri cu privire la presupuse fapte de coruptie in care ar putea fi implicata partea vatamata.

Acest spot publicitar a fost realizat din dispozitia inculpatilor Voiculescu Camelia - Rodica si

Alexandrescu George Sorin la data de 8 mai 2013 si a fost difuzat in perioada 9 - 30 mai 2013 cu

o frecventa de 5 ori pe zi (in total de 401 ori) de toate posturile TV apartinand S.C. ANTENA

TV GROUP S.A. si S.C. ANTENA 3 S.A.;

- prin inscrisuri avand caracter de somatie, emise de catre INTACT PUBLISHING S.R.L.,

semnate de Matiescu George-Daniel, in calitate de director general si trimise catre partea

vatamata si catre alte persoane, prin care, sub pretextul desfasurarii unei anchete jurnalistice, se

solicitau relatii privind imprejurarea care facea obiectul santajului.

In contextul activitatilor descrise mai sus, cu ocazia mai multor intalniri, Alexandrescu George

Sorin i-a reamintit partii vatamate ca singura posibilitate de a evita efectele negative produse de

o campanie media privind persoana sa si, implicit, activitatea pe care o desfasoara in cadrul

societatii este semnarea contractului cu ANTENA TV GROUP, in conditiile impuse.

Informatiile pe care s-a sprijinit Alexandrescu George Sorin pentru a exercita actele de santaj la

adresa partii vatamate au fost obtinute de la Pop Serban, presedinte al ANAF la acea data.

Astfel, in luna februarie 2013, acesta din urma i-a remis lui Alexandrescu George Sorin un set cu

documente provenind de la angajatii Garzii Financiare, in conditiile in care, in calitatea sa de

presedinte al ANAF, era obligat sa asigure confidentialitatea informatiilor obtinute, in virtutea

functiei, de la angajati. In acest fel, Pop Serban i-a asigurat lui Alexandrescu George Sorin un

ascendent in discutiile cu partea vatamata si, totodata, un potential subiect de presa, iar pentru

sine ulterior, a obtinut promisiunea ca va fi sprijinit pentru mentinerea in functia de presedinte al

ANAF.

In perioada mentionata, Voiculescu Dan, prin demersurile sale, a sprijinit actiunile desfasurate de

Alexandrescu George Sorin care erau menite sa mentina si sa accentueze starea de presiune

psihica asupra partii vatamate.

Demersurile de sprijin s-au facut in mod direct, prin discutii si indrumari adresate lui

Alexandrescu George Sorin si indirect, prin intermediul fiicei sale, Voiculescu Camelia - Rodica.

La randul sau, Alexandrescu George Sorin l-a informat constant, fie direct, fie prin Voiculescu

Camelia - Rodica, despre stadiul actiunilor de santajare si despre pozitia partii vatamate.

Prin intermediul site-urilor Income Magazin si Jurnalul National detinute de S.C. INTACT

PUBLISHING S.R.L, Matiescu George Daniel, in calitatea sa de director general, a girat

publicarea unor stiri negative la adresa societatii reprezentate de partea vatamata, in scopul

sustinerii actelor de santaj exercitate de Alexandrescu George Sorin. De asemenea, a acceptat si a

semnat inscrisurile trimise la data de 24 aprilie 2013 catre partea vatamata si catre alte persoane,

in conditiile in care acestea nu vizau niciun fel de investigatie jurnalistica, ci erau acte de

constrangere prin amenintare cu publicarea detaliilor unor pretinse fapte de coruptie. La data de

23 aprilie 2013, la luarea deciziei de trimitere a acestor inscrisuri a participat si Voiculescu

Camelia - Rodica.

In contextul sprijinului acordat activitatilor exercitate de Alexandrescu George Sorin pentru si in

numele S.C. ANTENA TV GROUP S.A. se inscriu si emisiunile difuzate, incepand cu data de

30 mai 2013, de postul de televiziune Antena 3 (detinuta S.C. ANTENA 3 S.A.), in sensul in

care s-a urmarit exonerarea de raspundere penala a inculpatului, denigrarea sistemului judiciar,

vizand influentarea deciziei magistratilor in ceea ce priveste urmarirea penala si judecata

masurilor preventive in prezenta cauza penala.

Pozitia inculpatilor

Sorin Alexandrescu:

Directorul general Antena TV Group, Sorin Alexandrescu sustine ca procurorii anticoruptie i-au

refuzat dreptul la aparare, "actionand unilateral si discretionar cu scopul de a compromite cel

mai important trust media din Romani".

Alexandru a mai afirmat ca a aflat ca a fost trimis in judecata din presa, si nu de la DNA,

reiterand ca dosarul ar fi fost fabricat "pe declaratii mincinoase pentru a acoperi una dintre cele

mai grave fapte de coruptie din fotbalul romanesc".

Dan Voiculescu:

"Este un conflict comercial intre Antena Group si RCS, conflict care dureaza de 6 ani si care nu

are nicio legatura cu penalul. Incercarea de intimidare a Antenei nu are nicio baza. Sigur ca

este o intimidare. Antena are o problema, este idependenta si deranjeaza foarte mult - si

competitia pe plan profesional, si politicul. Nu am nicio legatura cu subiectul din acest dosar

penal."

Camelia Voiculescu:

"Este o lupta politica a regimului Basescu impotriva tatalui meu, care a fost un opozant constant

al exceselor acestui regim. Ii asigur pe toti telespectatorii si pe cei care cred in grupul Intact ca

nu exista nici un cap real de acuzare impotriva mea sau a membrilor familiei noastre. Cred ca

este o ancheta dirijata."

Antena 3:

Mihai Gadea, directorul postului de televiziune Antena 3, a declarat ca Antena 3 nu are niciun fel

de legatura cu dosarul de santaj RCS&RDS in care au fost trimisi in judecata directorul general

Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu dar si persoanele

juridice Antena 3, Antena Group si Intact Publishing.

"Cu toata onestitatea de care sunt capabil va spun ca Antena 3 nu are niciun fel de legatura cu

acest dosar, este doar rezultatul acelei intrebari obsesive, a celui care este presedintele

Romaniei, Traian Basescu, care a intrebat obsesiv si public daca Antena 3 e aici. Ceea ce se

intampla astazi este cu adevarat socant, pentru ca nu exista niciun fel de implicare a Antenei 3

in acest dosar" - Mihai Gadea, director Antena 3.

Dosarul "Pui grill pentru alegatori" - Florin Popescu, deputat PMP si fost sef

al CJ Dambovita

Florin Popescu, fost presedinte PDL al CJ Dambovita, este trimis

in judecata de procurorii DNA intr-un dosar de coruptie in care

este acuzat ca r fi primit mita pui in valoare de 485.000 lei pentru

a-i imparti alegatorilor din judetul sau la alegerile locale din 2012.

Popescu, deputat PMP cand DNA a inceput urmnarirea penala in

cazul sau, a fost scapat de arest preventiv dupa ce Camera

Deputatilor a facut scut in jurul sau. Popescu a demisionat din

PMP, dar a ramas deputat in Parlament.

Florin Popescu, fost sef al CJ Dambovita din partea PDL si ex-deputat PMP, actualmente deputat

neafiliat, este acuzat de procurori ca ar fi primit mita pui in valoare de 485.000 lei pentru a-i

imparti alegatorilor din Dambovita.

DNA a cerut arestarea preventiva a lui Popescu, dar Parlamentul - dupa o serie de tergiversari si

sedinte amanate din lipsa de cvorum - a facut scut in jurul acestuia si a respins cererea

procurorilor.

Chiar si asa, DNA a pus sechestru pe o parte din averea sa, mai exact pe doua imobile din

Targoviste "pana la concurenta sumei de 485.500 lei".

Pe 27 iunie DNA l-a trimis in judecata pe Popescu la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cum s-a derulat afacerea Puiul electoral de Dambovita: Florin Popescu a aranjat livrarea

carnii intr-un restaurant, iar puii de Crevedia au ajuns la alegatorii din 8 localitati.

Procurorii DNA sustin ca la sfarsitul lunii martie 2012, din functia de presedinte al Consiliului

Judetean Dambovita si din cea de presedinte al organizatiei judetene PDL, Florin Popescu i-ar fi

cerut administratorului S.C. Avicola Crevedia S.A. si SC Agroli Group SRL cantitatea de

50.000 - 60.000 pui grill (60 - 80 tone, cu valoare de peste 400.000 lei) pentru a o distribui in

scop electoral cetatenilor din judetul Dambovita in cadrul campaniei electorale pentru alegerile

locale din iunie 2012.

"In scopul impiedicarii descoperirii faptei de coruptie, administratorul a livrat produsele, in

pungi neinscriptionate, din spatiul de depozitare al SC Antrepozite Frigorifice P.G.A. SRL

inchiriat si folosit de SC Synergy Invest SRL", se mai arata in cererea DNA care prezinta firul

infractiunii.

Astfel, in luna ianuarie 2012, auditorul financiar si cenzor la SC Avicola Crevedia SA, i-a facut

cunostinta administratorului cu Florin Popescu pe care i l-a prezentat ca fiind presedintele P.D.L.

Dimbovita si presedinte al Consiliului Judetean Dimbovita.

In primele zile ale lunii aprilie 2012, la finalul unei intalniri pe care Popescu ar fi avut-o la

restaurantul Hotelului S din Targoviste cu administratorul si auditorul financiar, "acesta din urma

i-a cerut unui martor sa accepte sa depoziteze cantitatea de pui grill destinata inc. POPESCU

FLORIN AURELIAN in camerele frigorifice ale firmei sale SC Minion SRL Targoviste".

Potrivit DNA, pentru a elimina riscul descoperirii faptei de coruptie, auditorul financiar i-a

comunicat martorului ca puii sunt destinati unei actiuni caritabile organizata de Consiliul

Judetean Dambovita sub coordonarea lui Popescu.

"Initial, martorul a refuzat dar la insistentele acestuia a acceptat ca tirurile ce urmau sa asigure

transportul cantitatilor de pui sa fie directionate la SC Minion SRL Tirgoviste al carui sediu era

cunoscut de conducatorii auto si de acolo sa fie preluate de persoanele care ii acordau sprijin

inculpatului POPESCU FLORIN AURELIAN", se arata in cererea DNA.

Cum isi cumpara firma propii pui

In continuare, a fost contactata firma SC Nova Imar SRL, firma care presta activitati de transport

pentru SC Avicola Crevedia SA si i-a cerut sa asigure in zilele de 04, 05 si 10.04.2012

autovehicule necesare transportului cantitatilor de pui grill din depozitul SC Antrepozite

Frigorifice P.G.A. S.R.L. la Targoviste.

Pe 4 aprilie, potrivit DNA, in jurul orei 11.00, un conducator auto la SC Nova Imar SRL s-a

deplasat cu autotractorul la sediul SC Antrepozite Frigorifice P.G.A. S.R.L., de unde a incarcat

cantitatea de 20.691,2 kg pui grill.

Pentru a disimula fapta de coruptie si a impiedica descoperirea ei fie in timpul transportului fie in

ipoteza declansarii unor cercetari ulterioare, o martora economist la SC Synergy Invest SRL ar

fi intocmit la cererea auditorului financiar, avizul de insotire a marfii pentru cantitatea de

20.691,2 kg pui grill, avand la rubrica furnizor SC Synergy Invest SRL, iar la pozitia cumparator

SC Avicola Crevedia SA, se arata in documentul DNA. Cu alte cuvinte, firma isi cumpara

proprii pui.

Ulterior, potrivit DNA, in urma unor defectiuni tehnice, transportul a fost retinut, timp in care

auditorul financiar s-ar fi deplasat personal la sediul SC Antrepozite Frigorifice P.G.A. S.R.L.

unde ar fi incercat sa urgenteze plecarea tirului catre Targoviste.

Auditorul financiar i-ar fi dat avizul unei referente cerandu-i sa transcrie datele pe un alt tipizat

de aviz de insotire a marfii dintr-un avizier arhivat insa la pozitia cumparator, in loc de SC

Avicola Crevedia SA sa consemneze SC Minion SRL. Astfel, DNA noteaza ca "a plecat cu un

aviz de insotire din depozitul frigorific care a fost schimbat prin fals pe traseu prin

schimbarea cumparatorului”.

Puii grill, transportati de catre tineri trimisi de Florin Popescu

In ziua urmatoare, pe 5 aprilie, mai multi tineri trimisi de Florin Popescu ar fi incarcat in

microbuze si transportat la diferite locatii intreaga cantitate de pui grill.

Tot aceeasi zi, acelasi sofer s-ar fi deplasat din nou cu autotractorul la sediul SC Antrepozite

Frigorifice P.G.A. S.R.L. a avut loc incarcarea cantitatii de 20.173 kg pui grill.

Pe 10 aprilie, potrivit DNA, s-ar fi realizat si al treilea transport cu pui congelati de la sediul SC

Antrepozite Frigorifice P.G.A. SRL unde a fost incarcata cantitatea de 20128 Kg pui grill,

referenta a intocmit avizul de insotire a marfii din 10.04.2012 in care a consemnat la pozitia

vanzator SC Synergy Invest SRL iar la cumparator SC Avicola Crevedia SA.

DNA mentioneaza ca produsele au fost preluate si distribuite in scop electoral cetatenilor din

municipiul Targoviste.

DNA: Pericolul social al faptei de coruptie este relevat si de urmarile produse constand in

distorsionarea, controlarea si falsificarea unui proces electoral

DNA precizeaza in cererea adresata Parlamentului "ca exista probe din care rezulta suspiciunea

rezonabila ca inculpatul a savarsit infractiunea de coruptie mentionata pentru care legea prevede

pedeapsa inchisorii de 5 ani iar pe baza evaluarii gravitatii acesteia, a modului si a

circumstantelor de comitere se constata ca privarea sa de libertate este necesara pentru

inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica".

"Pericolul social deosebit de ridicat al faptei de coruptie savarsita de inculpat este relevat si de

urmarile produse constand in distorsionarea, controlarea si falsificarea unui proces electoral.

Toate aceste aspecte impun o reactie ferma din partea organelor judiciare deoarece in caz contrar

se creeaza si consolideaza premisele subminarii democratiei si a statului de drept", se arata in

solicitarea DNA.

Parlamentul a facut scut in jurul lui Popescu si a respins solicitarea DNA de arestare

preventiva. Popescu si-a dat demisia din PMP, dar a ramas in Parlament

Chiar si asa, Parlamentul a facut scut in jurul sau si a respins solicitarile DNA pentru arestare

preventiva.

Discutiile in jurul solicitarii DNA au durat cateva saptamani bune, timp in care procedurile in

Parlament au fost taraganate si mai multe sedinte de vot au fost suspendate din lipsa de cvorum.

In cele din urma, pe 27 mai, Camera Deputatilor a votat impotriva arestarii preventive a

deputatului PMP de Dambovita Florin Popescu. Dintre parlamentarii prezenţi, 224 s-au

pronunţat împotriva arestării preventive şi 78 în favoare.

"Vreau sa le multumesc colegilor mei pentru ca au avut incredere in mine ca nu reprezint un

pericol public si totodata sa reafirm ceea ce spun de o luna de zile, ca sunt la dispozitia justitiei.

Oricand voi fi solicitat pentru o declaratie, nu ma voi sustrage", a declarat deputatul Florin

Popescu dupa votul din Camera Deputatilor.

Deputatul a adaugat ca "Parlamentul a tinut cont probabil si de hotatarea comisiei juridice unde a

fost acelasi raspuns".

Pozitia acuzatului:

"Voi sta la dispoziția Parlamentului și justiției de câte ori îmi vor solicita și nu fug nici de

Parlament și voi merge la DNA să dau declarații, să văd în continuare. Nu voi împiedica bunul

mers al dosarelor".

"Fiind vorba despre fapte care s-au petrecut in urma cu doi ani, consider ca nu este necesara, in

ceea ce ma priveste, cererea de arestare preventiva".

"Va dau cuvantul meu de onoare ca nu am mancat nici macar o aripa de pui", le-a spus acesta

ziaristilor.

Dosarul "Motorina" - Sorin Blejnar

Fostul presedinte ANAF Sorin Blejnar este judecat in dosarul

"Motorina" pentru sprijinire de grup infractional organizat.

Potrivit procurorilor DIICOT, Blejnar ar fi blocat orice control sau

inspectie fiscala la firmele folosite de membrii acestei grupari, care

a initiat un mecanism evazionist pentru a nu plati accize pentru

peste 5.000 de tone de motorina cumparata in regim suspensiv si

comercializata pe piata interna. Prin aceasta modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat

cu 22.000.000 lei, reprezentand TVA si accize, sustin procurorii.

Urmarirea penala fata de Sorin Blejnar si Codrut Alexandru Marta a inceput pe 1 august 2012.

Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si

Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Brasov i-au acuzat pe cei doi de savarsirea

infractiunilor de sprijinire a unui grup infractional organizat si complicitate la evaziune fiscala.

"In perioada martie - iulie 2010, inculpatii Morcov Cecilian, Kelemen Andrei, Sztufliak Peter,

Monea Claudiu, Ciobanu Dorel si Cuccina Salvatore au constituit un grup infractional organizat,

cu legaturi transfrontaliere, la care au aderat alte 20 de persoane, cetateni romani, italieni si

maghiari, specializat in activitati de evaziune fiscala cu produse energetice - combustibili",

informa DIICOT.

Potrivit procurorilor, membrii gruparii sprijinite de Blejnar si Marta au initiat un mecanism

evazionist pentru a nu plati accize pentru peste 5.000 de tone de motorina cumparata in regim

suspensiv si comercializata pe piata interna. Prin aceasta modalitate, bugetul de stat a fost

prejudiciat cu suma de aproximativ 22.000.000 lei, reprezentand TVA si accize, sustin

procurorii.

DIICOT arata ca motorina era cumparata pentru a fi livrata in Polonia, cand in realitate

combustibilul era revandut prin statiile de distributie de carburanti sau direct utilizatorilor finali,

pe teritoriul Romaniei.

"Activitatea infractionala a gruparii fost sprijinita de catre invinuitii Marta Codrut Alexandru si

Blejnar Sorin precum si de catre inculpatii Monea Claudiu si Ciobanu Dorel, din cadrul DJAOV

Brasov. In sarcina invinuitilor Marta Codrut Alexandru si Blejnar Sorin se retine ca au acordat

sprijin grupului infractional organizat in operatiunile de obtinere a autorizatiei de antrepozit

fiscal si au blocat orice control sau inspectie fiscala la societatile comerciale utilizate de catre

membrii gruparii, care ar fi putut conduce la stabilirea situatiei fiscale complete si corecte a

antrepozitarilor", informeaza DIICOT.

Sorin Blejnar a fost trimis in judecata in acest dosar la Tribunalul Brasov pe 7 septembrie

2012, alaturi de alte 16 persoane printre care se numara doi sefi din cadrul Directiei Judetene

pentru Accize si Operatiuni Vamale (DJAOV) Brasov, Claudiu Monea si Dorel Ciobanu, dar si

fostul deputat brasovean Vasile Bran. Codrut Marta nu se afla printre inculpati.

Pe 4 decembrie 2012, Blejnar a cerut Tribunalului Brasov ca dosarul sa fie returnat DIICOT

"pentru ilegala sesizare a instantelor de judecata" in cazul sau. Pe 18 decembrie 2012, Tribunalul

Brasov decide sa returneze dosarul la DIICOT Brasov pentru refacerea urmaririi penale.

Tribunalul motiva decizia prin faptul ca "dreptul la aparare al inculpatului Sorin Blejnar a fost

incalcat prin aceea ca ordonanta de incepere a urmaririi penale si insusi rechizitoriul prin care se

pune in miscare actiunea penala nu descriu faptele pentru care Sorin Blejnar este trimis in

judecata".

Decizia a fost atacata cu recurs, iar pe 4 aprilie 2013, Curtea de Apel Brasov a decis ca

Tribunalul Brasov poate sa inceapa sa judece dosarul "Motorina", fara sa fie necesara trimiterea

acestuia la DIICOT pentru refacerea urmaririi penale.

Sorin Blejnar este pus sub urmarire penala si de catre Directia Nationala Anticoruptie

(DNA), intr-un dosar in care sunt anchetati, printre altii, fostul sau sef de cabinet Codrut Marta si

fostul sef al Vamilor Viorel Comanita, acuzati de evaziune fiscala de peste 15 milioane de euro.

In acest caz, urmarirea penala fata de fostul presedinte al Agentiei Nationale de Administrare

Fiscala (ANAF) a inceput pe 17 iulie 2012. Procurorii DNA il acuza pe Blejnar de complicitate

la evaziune fiscala si sprijinire a unui grup infractional organizat.

Pozitia acuzatului:

Sorin Blejnar: "As vrea sa vad o singura interceptare a mea din care sa rezulte o potentiala

implicare a mea in acest dosar, una singura care sa aiba legatura cu fapte de coruptie si de

legatura cu acest grup infractional de la Brasov. (...) De doi ani de zile ne judecam pentru

afirmatii puerile, lipsite de sens. Nu am spus ca nu sunt validate lucrurile din dosar. Nu am eu

nici o legatura cu lucrurile acelea".

Dosarul "Mita la judecator" - Veronica Cirstoiu

Judecatoarea Veronica Cirstoiu, de la Curtea de Apel Bucuresti, si

fiul sau Florin Cergan au fost arestati preventiv pe 9 august, fiind

acuzati de luare de mita si complicitate la trafic de influenta pentru

solutii favorabile in mai multe dosare, printre care si cel al lui Dinel

Staicu. Procurorii DNA sustin ca Veronica Cirstoiu a primit peste

1.000.000 euro pentru obtinerea unor solutii favorabile in cauze

penale. Scopul mitei, spun surse judiciare citate de Mediafax, ar fi fost anularea

condamnarii la 7 ani de inchisoare a lui Dinel Staicu, decizie care chiar s-a luat in februarie

2012, in dosarul fraudarii Bancii Religiilor.

UPDATE 20 noiembrie 2013: Judecatoarea Veronica Cirstoiu a fost trimisa in judecata

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie i-au trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pe

Veronica Cirstoiu, judecator la Curtea de Apel Bucuresti-Sectia I penala (in prezent suspendata

din functie), pe fiul sau Florin Cergan si pe Dinel Staicu, anunta DNA printr-un comunicat de

presa. Veronica Cirstoiu este acuzata de luare de mita, trafic de influenta, instigare la spalare a

banilor, inselaciune in forma continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Potrivit procurorilor, in februarie 2012 Veronica Cirstoiu, in calitate de judecator la Curtea de

Apel Bucuresti - Sectia I penala, a primit 630.000 euro de la Dinel Staicu pentru a pronunta o

solutie favorabila in dosarul in care acesta fusese condamnat la 7 ani inchisoare (fraudarea Bancii

Internationale a Religiilor). "La 22 februarie 2012, completul din care a facut parte Cirstoiu

Veronica a pronuntat decizia prin care a fost inlaturata pedeapsa definitiva de 7 ani inchisoare

aplicata inculpatului Staicu Dinel in dosarul privind fraudarea Bancii Internationale a Religiilor",

se arata in rechizitoriu.

"Pentru a disimula originea ilicita a banilor primiti (suma de aproximativ 630.000 euro)

judecatoarea Cirstoiu Veronica a determinat-o pe sora sa sa schimbe o parte din banii primiti sub

forma de mita (prin cumparare pe numele surorii sale, la data de 12 septembrie 2012, a unui

apartament in Bucuresti, la pretul de 636.642,8 lei)", arata procurorii DNA.

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a anuntat pe 9 august 2013 ca a inceput urmarirea penala

fata de Veronica Cirstoiu si fata de fiul acesteia, Florin Cergan. Din Rezolutia de incepere a

urmaririi penale intocmita de procurori rezulta ca persoane interesate in solutionarea favorabila a

unor dosare penale, aflate pe rolul instantelor de judecata, au remis prin intermediar, in mai

multe transe, sume de bani in cuantum de peste 1.000.000 euro in scopul obtinerii unor solutii

favorabile in cauze penale.

In seara de 8 august 2013, Florin Cergan a primit una dintre transele de bani, in cuantum de

50.000 euro, pentru a o remite mamei sale Veronica Cirstoiu, spun procurorii. Veronica Cirstoiu

la randul sau, potrivit intelegerii cu persoanele implicate si interesate, urma sa transmita aceasta

transa unuia dintre judecatorii investiti cu judecarea uneia dintre cauzele respective, mai sustin

procurorii DNA, care precizeaza ca au procedat la constatarea infractiunii flagrante.

"Ca urmare, la data de 9 august 2013, procurorii au dispus retinerea invinuitului Cergan Florin pe

un termen de 24 de ore, urmand a fi prezentat instantei cu propunere de arestare preventiva. (...)

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu lucratori din cadrul Serviciului

Roman de Informatii si al Directiei Generale Anticoruptie".

In aceeasi zi, DNA a cerut si a primit de la Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru

judecatori, avizul pentru incuviintarea retinerii si arestarii preventive a Veronicai Cirstoiu.

Pe 13 august, Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ca in aceeasi cauza a inceput urmarirea

penala si fata de Dinel Staicu, acuzat de dare de mita, si fata de fratele sau, Marian Staicu, acuzat

de complicitate la dare de mita. Procurorii sustin ca in perioada august 2011 - februarie 2012,

Dinel Staicu - atat in mod direct, cat si cu ajutorul fratelui sau, Marian Staicu si a invinuitei

Carmen Ioana Popescu - a promis suma de 1.500.000 euro. La o data ulterioara, cu ajutorul unor

intermediari, Dinel Staicu a dat suma de 1.200.000 euro Veronicai Cirstoiu, judecator la Curtea

de Apel Bucuresti, se arata in rezolutia de incepere a urmaririi penale.

Potrivit DNA, Dinel Staicu i-a dat acesti bani Veronicai Cirstoiu pentru ca aceasta, in calitate de

judecator la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala si membru al completului care a fost

investit sa solutioneze dosarul avand ca obiect contestatia in anulare formulata de Staicu (fost

Nutu) Dinel, sa pronunte o hotarare favorabila acestuia.

Scopul mitei, spun surse judiciare citate de Mediafax, ar fi fost anularea condamnarii la 7 ani de

inchisoare a lui Dinel Staicu, decizie care chiar s-a luat in februarie 2012. Veronica Cirstoiu este

una dintre cele trei judecatoare care au anulat condamnarea la sapte ani de inchisoare a lui Dinel

Staicu in dosarul fraudarii Bancii Religiilor.

Pe 27 februarie, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie la acea vreme, Daniel Morar,

afirma intr-o conferinta de presa ca i-a socat pe procurorii anticoruptie decizia prin care a fost

anulata condamnarea definitiva a lui Dinel Staicu, pentru fraudarea cu peste cinci milioane de

euro a Bancii Religiilor.

Inculpatii din dosar:

- trimisi in judecata in stare de arest preventiv:

Veronica Cirstoiu - judecator la Curtea de Apel Bucuresti-Sectia I penala (in prezent suspendata

din functie - 20 noiembrie 2013 - n.red.), in sarcina careia s-au retinut infractiunile de luare de

mita, trafic de influenta, complicitate la trafic de influenta, instigare la spalare a banilor, comisa

in legatura directa cu infractiunea de luare de mita, inselaciune in forma continuata (65 acte

materiale), doua infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata si infractiunea de fals in

inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (65 acte materiale)

Florin Cergan - fiul judecatoarei Cirstoiu Veronica, in sarcina caruia s-a retinut complicitate la

infractiunea de trafic de influenta

Lucian Bagia - avocat in Baroul Sibiu, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de trafic de

influenta si fals in inscrisuri sub semnatura privata, comisa in legatura directa cu infractiunea de

trafic de influenta

Dinel Staicu - consultant financiar, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de dare de mita si

cumparare a influentei

Carmen Ioana Popescu - economist, in sarcina careia s-au retinut: complicitate la infractiunile

de dare de mita si cumparare a influentei, precum si infractiunea de participatie improprie la

infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, comisa in legatura directa cu infractiunea

de trafic de influenta.

- trimisi in judecata in stare de libertate:

Marian Staicu - arestat preventiv in alta cauza, consultant in investitii financiare (fratele lui

Staicu Dinel), in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de cumparare a influentei, complicitate

la cumparare a influentei, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, comisa in forma

participatiei improprii si in legatura directa cu infractiunea de trafic de influenta, precum si

complicitate la infractiunea de dare de mita

Adriana Dascalu - in sarcina careia s-au retinut sase infractiuni de trafic de influenta,

complicitate la luare de mita, fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (2 acte

materiale), comisa in legatura directa cu infractiunea de trafic de influenta si complicitate la fals

in inscrisuri sub semnatura privata, comisa in legatura directa cu infractiunea de trafic de

influenta

Giorgel Zgabei - avocat in Baroul Bucuresti, in sarcina caruia s-a retinut complicitate la

infractiunea de trafic de influenta

Marilena Cucianu - in sarcina careia s-au retinut: complicitate la infractiunea de inselaciune in

forma continuata (50 acte materiale), doua infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata

si infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (50 acte materiale).

Masuri asiguratorii luate in dosar:

Procurorii au dispus aplicarea dispozitiilor legale privitoare la confiscarea extinsa, in cazul

judecatoarei Veronica Cirstoiu si a fiului acesteia, Cergan Florin.

Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile

apartinand inculpatilor Cirstoiu Veronica si Cergan Florin, in vederea:

- confiscarii speciale a sumelor de 630.000 euro (care a facut obiectul infractiunii de luare de

mita) si 156.351 lei (cu care s-a constituit parte civila Curtea de Apel Bucuresti, pentru

savarsirea infractiunii de inselaciune) de la inculpata Cirstoiu Veronica

- pentru confiscarea extinsa a bunurilor lui Cirstoiu Veronica (in perioada 2007 si pana in

prezent);

- pentru confiscarea extinsa a bunurilor lui Cergan Florin (din anul 2008 si pana in prezent).

Dosarul "Aparatura medicala pentru penitenciare" - Serban Bradisteanu

Fost senator PSD, dar mult mai celebru pentru abilitatile de

chirurg, Serban Bradisteanu este acuzat ca a primit mita patru

milioane de euro in conturile unei firme offshore pe care o detine in

Insulele Virgine Britanice in schimbul achizitionarii de aparatura

medicala supraevaluata si inutila. Prima faza a procesului s-a

incheiat, dupa doi ani si jumatate, cu achitarea medicului. Apelul

DNA a fost admis de judecatori in decembrie 2010, cand s-a decis

rejudecarea procesului. Recursul lui Bradisteanu a fost respins in

noiembrie 2011. Procesul se va rejudeca la Tribunalul Bucuresti.

Departamentul National Anticoruptie (DNA) a anuntat, la inceputul lui mai 2006, ca a inceput

urmarirea penala impotriva mai multor persoane (Serban Bradisteanu, Dumitru Constantin - sef

sectie Spitalul Militar, Dumitru Emanuel Parausanu - sef Serviciul medical Independent al

Administratiei Penitenciarelor, Adrian Streinu Cercel, Irina Doina - secretar general adjunct al

Ministerului Justitiei, Daniela Nazdravan - consilier la Ministerul Justitiei si Florica

Topologeanu - director in cadrul Ministerului Justitiei) pentru abuz in serviciu in forma

calificata. Aproape un an mai tarzuiu, la sfarsitul lui martie 2007, procurorii au anuntat trimiterea

in judecata a lui Serban Bradisteanu si scoaterea de sub urmarirea penala a celorlalti invinuiti.

Celebrul doctor, senator PSD in perioada 2000-2004, a fost acuzat de luare de mita si abuz in

serviciu contra intereselor publice. Potrivit rechizitoriului, „in perioada 2001-2002, in calitate de

presedinte al comisiei de evaluare in cadrul unei licitatii organizate de Ministerul Justitiei,

inculpatul a decis atribuirea contractelor de achizitionare, din bani publici, a unor echipamente

medicale pentru dotarea spitalelor din sistemul penitenciar si a spitalului „Profesor dr.Constantin

Angelescu”, cu incalcarea flagranta a normelor legale in materie.

Viciind intreaga procedura de licitatie, inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru a favorizat

firmele CC MED AG-Elvetia si BIOMEDICA GmbH-Austria prin atribuirea discretionara a

contractelor de furnizare de produse, cauzand un prejudiciu real in dauna Administratiei

Nationale a Penitenciarelor (ANP) in valoare de 9.169.606 euro.

In schimbul favorizarii la licitatie a firmelor sus mentionate, prin folosirea abuziva a pozitiei pe

care o ocupa, inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru a primit, in conturile firmei sale off-shore

Arnell Development Ltd (din Insulele Virgine Britanice), deschise la Union Bank of Switzerland

din Zürich, sumele de 500.000 USD si 3.594.333 euro, reprezentand mita pentru activitatea

desfasurata in cadrul comisiei de evaluare a licitatiei.”

Mai mult, arata investigatorii, „institutiile medicale beneficiare au semnalat ca echipamentele

medicale astfel achizitionate au fie o utilitate limitata, fie sunt inutilizabile din lipsa de cazuistica

medicala ori a banilor necesari pentru achizitionarea consumabilelor aferente. Valoarea

aparaturii medicale neutilizate de catre cele sase spitale penitenciar si de Spitalul „Profesor dr.

Constantin Angelescu” este in valoare de 3.356.878,02 euro.”

Urmarirea penala a inceput in 4 mai 2006. Inculpatul a fost trimsi in judecata pe 22 martie 2007.

Masuri asiguratorii luate in dosar: lui Serban Bradisteanu i s-a interzis, in iunie 2006, sa

paraseasca tara (masura ridicata in ianuarie 2009), iar in august 2006 i s-au blocat toate conturile

din Romania si Europa si i s-a pus sechestru asigurator pe mai multe bunuri (o garsoniera si doua

case evaluate la 1,6 milioane de euro).

Sentinte pronuntate:

3 decembrie 2009 - inculpatul a fost achitat

Motivarea sentintei: "Sustinerile Parchetului, in sensul ca numai inculpatul s-a ocupat, personal,

de intocmirea caietului de sarcini nu poate fi primita de catre instanta, (....) din declaratiile

tuturor martorilor audiati, a tuturor membrilor comisiei, a reiesit impartirea sarcinilor intre

membrii comisiei, medici de profesie, ce urmau sa se ocupe de partea tehnica si membri

reprezentanti ai Ministerului de Justitie ce urmau sa se ocupe de partea juridica. De altfel

niciunul dintre membrii comisiei, audiati, nu a sustinut ca inculpatul ar fi incercat sa poarte

discutii cu acestia, care sa ii determine sa accepte o anumita forma a certificatului de sarcini sau

ca ar fi refuzat dupa predarea caietului de sarcini sa le prezinte informatii sau sa le raspunda la

eventualele intrebari legate de aceste documente, in masura in care acestea ar fi fost studiate de

catre membrii comisiei. Concluzia indubitabila, desprinsa de reprezentantii DNA in sensul ca

inculpatul Bradisteanu, in calitate de presedinte al Comisiei de evaluare s-a implicat total intr-o

activitate ce excedea competentelor sale, nu reiese nici din modalitatea in care au fost intocmit

dosarul de echipamente medicale, martorii audiati specificand in mod expres in declaratiile date

ca fiecare dintre ei a depus specificatii pentru domeniile din care faceau parte sau pentru

institutiile pe care le reprezentau, in urma deplasarilor in teren, dar si a discutiilor purtate intre

acestia. A sustine faptul ca intreaga raspundere ii revine inculpatului in conditiile in care toti

martorii au recunoscut cu nu aveau cunostintele necesare pentru a intocmi asemenea fise, dar ca

nici nu au adus la cunostinta comisiei sau a ministrului secretar de stat, care supraveghea

desfasurarea licitatiei, asa cum a aratat ministrul de Justitie, Rodica Stanoiu in declaratia sa, fara

a tine cont de conjunctura in care se desfasura intreaga licitatie, de presiunea exercitata pe plan

politic si de faptul ca toti membrii comisiei, cunoscand aceste elemente, s-au complacut in

situatia de a nu-si indeplini obligatiile legale ad literam, ar insemna, in opinia instantei, sa

accepte posibilitatea fabricarii vinovatiei unei persoane."

13 decembrie 2010 - apelul DNA a fost admis, procesul urmand sa fie rejudecat pe fond de catre

Tribunalul Bucuresti. Sentinta poate fi atacata cu recurs.

7 noiembrie 2011 - ICCJ a respins recursurile inaintate de Bradisteanu si DNA. Procesul se va

rejudeca la Tribunalul Bucuresti.

7 ianuarie 2014 - Serban Bradisteanu este ACHITAT. Decizia nu este definitive.

Pozitia acuzatului: „Nu am comis nicio ilegalitate.”

Dosarul "Kenya" - Mihail Boldea

Mihail Boldea este acuzat ca este liderul unui grup infractional care se

ocupa cu inselaciuni imobiliare, prejudiciul fiind de peste 1,5 milioane

euro. Pe 17 martie, el a parasit teritoriul Romaniei cu o masina si in

ziua urmatoare a ajuns in Turcia, de unde a luat o cursa de avion si a

ajuns in Kenya. DIICOT a solicitat ICCJ arestarea preventiva a

deputatului, dupa care el a fost dat in urmarire internationala.

Pe 28 iunie, DIICOT a dispus trimiterea in judecata a 19 inculpati, 11 in

stare de arest preventiv, printre care si deputatul (n.r. nu mai detine

aceasta functie in prezent) Mihail Boldea, ca urmare a destructurarii unui grup infractional

organizat, specializat in savarsirea infractiunilor de inselaciune cu consecinte deosebit de grave,

fals in inscrisuri oficiale si uz de fals.

Inculpatii au fost trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup

infractional organizat si inselaciune cu consecinte deosebit de grave.

Potrivit DIICOT, inculpatii au actionat sub coordonarea lui Mihail Boldea.

Potrivit DIICOT:

- Membrii gruparii, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galati

si Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curtii de Arbitraj Galati, identificau terenuri si

imobile, situate in zone centrale ale municipiului Galati, proprietatea Consiliului Local Galati sau

a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate in vederea confiscarii speciale

in cauze penale, pe care le treceau in proprietatea altor membri ai grupului.

- In acest scop, inculpatii au utilizat hotarari judecatoresti falsificate sau pronuntate in baza unor

acte false, respectiv hotarari arbitrale, pronuntate in fals.

- Membrii gruparii instrainau ulterior imobilele catre terte persoane, cumparatori de buna

credinta, modalitate in care obtineau beneficii financiare substantiale.

- Tot in urma anchetei s-a dovedit ca inculpatii au incercat sa obtina aproximativ cinci milioane

lei prin inducere in eroare si folosire de mijloace frauduloase, respectiv a unui contract de

prestari servicii falsificat si a unui bilet la ordin completat in fals, in dauna unei societati

comerciale din municipiul Galati.

- In sarcina inculpatilor se mai retine ca au incercat sa obtina suma de aproximativ 5 milioane lei,

prin inducere in eroare si folosire de mijloace frauduloase, respectiv a unui contract de prestari

servicii falsificat si a unui bilet la ordin completat in fals, in dauna unei societati comerciale din

municipiul Galati.

Sandalul fugii in Kenya

In momentul in care in luna martie procurorii au cerut ridicarea imunitatii sale parlamentare si

incuviintarea parlamentului pentru perchezitii si retinere, deputatul Mihail Boldea a fost dat

disparut, iar un intreg scandal mediatic a urmat.

Pe numele lui Boldea s-a emis un mandat de arestare international si timp de cateva zile au

circulat tot felul de supozitii sau declaratii referitoare la tara unde se ascunde Boldea. In cele din

urma presedintele Basescu a iesit intr-o conferinta de presa si a anuntat ca Boldea se afla in

Kenya. Dupa aceasta informatie, fostul deputat a inceput sa ia legatura cu presa din tara si in

repetate randuri a zis ca se intoarce in tara, ca nu a vrut sa dispara si ca nu stia de mandatul de

arestare de pe numele sau.

Pe 27 martie 2012 Mihail Boldea a fost adus in tara si a fost dus in arestul IJP Galati.

Din martie 2012 si pana in prezent Mihail Boldea este in arest preventiv.

In 28 iunie 2012, Boldea a fost trimis in judecata, iar in septembrie si-a dat demisia din

Camera Deputatilor.

Initial, cauza a fost trimisa joi spre solutionare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar dupa

demisia lui Boldea din Parlament din 18 septembrie, dosarul a fost trimis intai la Curtea de Apel

Galati si apoi, la cererea lui Boldea, la Curtea de Apel Iasi.

Alte masuri luate in dosar:

Procurorii au pus sechestru asigurator pe 6 imobile (2 apartamente si 4 terenuri), din judetul

Galati, ce ii apartin deputatului Mihail Boldea, precum si pe sumele de 130.000 de euro si

240.000 de lei, virate de deputat pe 16 martie, cu doar o zi inainte de parasi Romania, in

conturile bancare deschise pe numele a doi invinuiti.

Alte persoanele inculpate:

Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galati

Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curtii de Arbitraj Galati

Boza Bogdan Alexandru

Mirica Sava Lucian

Mirica Carmen

Petrea Elena

si alti inculpati

Pozitia acuzatului:

Este un abuz al pocurorilor DIICOT Galati tolerat de structurile centrale care vor sa dovedeasca

in fata forurilor politice ca au activitate. Am adus la cunostinta ca procurorii DIICOT cheama

persoane de care trag, efectiv trag de ei, fac presiuni fizice, presiuni psihice pentru ca acestia sa

declare ce doresc domnii procurori.

Decizii luate in dosar:

26 septembrie 2012 - Inalta Curte trimite jduecarea dosarului la Curtea de Apel Galati mai intai,

si apoi, pe 5 noiembrie, la cererea lui Boldea, la Curtea de Apel Iasi.

Dosarul "Zeus 2 (Bani europeni pentru poduri)" -

Constantin Nicolescu

Baronul PSD de Arges, presedintele CJ, Constantin Nicolescu, a fost

trimis in judecata pentru fraudarea de fonduri europene - circa 1 milion

de euro - destinate reconstructiei a doua poduri despre care CJ a atestat

ca fusesera afectate de inundatiile din primavara si vara anului 2005. In

realitate insa, dupa cum sustin procurorii DNA, indundatiile nu

afectasera constructiile, iar firma care s-a ocupat de reabilitare a fost aceeasi ZEUS SA, firma de

casa a PSD, implicata si in celalalt dosar de coruptie al lui Nicolescu "Bani europeni pentru

scoli". Mai mult, pentru a face niste lucrari suplimentare la poduri - nenecesare dupa cum sustin

procurorii - Nicolescu ar fi primit o mita de peste 100.000 de euro de la patronul firmei Zeus.

Dosarul a debutat pe 19 februarie 2013 la Curtea de Apel Bucuresti.

Potrivit DNA, in cursul lunii martie 2009, CJ Arges, in calitate de autoritate contractanta, a

organizat o procedura de achizitie publica prin licitatie deschisa ce avea ca obiect reabilitarea a

doua poduri afectate de inundatii.

In concret, era vorba de reconstructia a doua poduri amplasate pe drumuri judetene, in

localitatile Cateasca, respectiv Ciomagesti. Fondurile respective proveneau din accesarea unui

proiect finantat din fonduri PHARE destinat strict reabilitarii obiectivelor de infrastructura

rutiera si de mediu afectate de inundatiile din perioada aprilie - mai si iulie - august 2005.

Pentru a accesa banii europeni, functionari din cadrul CJ Arges au atestat in cererea de finantare,

in mod nereal, ca respectivele poduri fusesera afectate de inundatii, desi unul dintre ele, cel din

comuna Cateasca, fusese avariat anterior, asadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv.

Ca urmare, a fost incheiat contractul de finantare nerambursabila in baza caruia au fost efectuate

plati din Programul PHARE in valoare de 984.164,38 de euro, echivalentul sumei de

4.408.269,11 lei, fonduri obtinute pe nedrept, ce reprezinta paguba creata Ministerului

Dezvoltarii Regionale.

]

Lucrarile de constructie au fost executate de catre ZEUS si Dracones Grup, cea din urma avand

ca asociat un afin al presedintelui Consiliului Judetean Arges, respectiv ginerele acestuia. Mai

mult, furnizor de bunuri pentru constructia lucrarii era SC SETRO METAL GROUP SA

Campulung, firma controlata de asemenea, de o ruda apropiata a presedintelui Consiliului

Judetean.

Pe baza unor inscrisuri falsificate, in cadrul unei proceduri de achizitie complet falsificate, in

cursul lunii iunie 2010, CJ Arges a atribuit aceleiasi firme, ZEUS, un contract in valoare de

peste 1 miliond e euro, pentru presupuse lucrari suplimentare la acelasi pod care, in realitate nu

se mai justificau, fiind executate anterior, in luna martie 2010.

Pentru acest "serviciu", Nicolescu ar fi primit mita de la patronul companiei Zeus un spatiu

comercial situat in municipiul Pitesti, in suprafata de peste 300 mp, in valoare de 447.000 lei.

Pentru a disimula infractiunea de coruptie, la data de 23 martie 2009, Nicolescu si patronul au

incheiat un contract fictiv de vanzare-cumparare.

Pe 11 septembrie 2012, DNA a inceput urmarirea penala in acest dosar. Atunci, aflat la DNA

unde i s-au prezentat acuzatiile, Constantin Nicolescu a fost scos pe targa din sediul Directiei.

Nicolescu a fost diagnosticat atunci cu sindrom coronarian acut, fiind internat, timp de o

saptamana, la Sectia de Terapie Intensiva coronarieni.

Persoanele inculpate:

- NICOLESCU CONSTANTIN, presedinte al Consiliului Judetean Arges, in sarcina caruia s-

au retinut infractiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau

incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al

Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte

deosebit de grave, in forma continuata; abuz in serviciu contra intereselor publice in forma

calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial

sau nepatrimonial, in forma continuata; luare de mita; fals in inscrisuri sub semnatura privata in

legatura directa cu infractiunea de luare de mita; fals intelectual in forma continuata;

- DOBRE GRIGORE, asociat si administrator la SC ZEUS S.A. Pitesti, in sarcina caruia s-au

retinut infractiunile complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in

forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj

patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata, dare de mita; fals in inscrisuri sub semnatura

privata; fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsit in legatura directa cu infractiunea de

abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut

pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;

- DIDEA IONEL, notar public in cadrul Biroului Notarului Public "DIDEA IONEL" din

municipiul Pitesti (la data savarsirii faptelor), in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de fals

intelectual;

- MERCEA CODRUTA-LAVINIA, consilier superior, in cadrul Consiliului Judetean Arges -

Directia Tehnica si de Dezvoltare (la data savarsirii faptelor) in sarcina careia s-a retinut

infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul

public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial; fals

intelectual si uz de fals;

NICOARA MIHAIL-GABRIEL, consilier superior in cadrul Consiliului Judetean Arges -

Directia Tehnica si de Dezvoltare, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu

contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau

pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata;fals intelectual si uz de

fals;

PINTILIE IULIANA MIOARA, subinginer in cadrul Regiei Autonome Judetene de Drumuri

Arges, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in

forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj

patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata;

BOCIOACA SABINA-ELENA, inspector superior in cadrul Consiliului Judetean Arges -

Serviciul Financiar, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor

publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un

avantaj patrimonial sau nepatrimonial;

FLORESCU AURELIA-MIRELA, consilier juridic in cadrul Consiliului Judetean Arges -

Serviciul Achizitii Licitatii, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra

intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru

altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;

DOBRE CRISTINA, consilier superior in cadrul Consiliului Judetean Arges - Serviciul

Achizitii Licitatii, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor

publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un

avantaj patrimonial sau nepatrimonial;

STANCU OLGA, economist in cadrul Consiliului Judetean Arges - Serviciul Unitate de

Implementare Proiect Management Integrat al Deseurilor Solide, in sarcina careia s-a retinut

infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul

public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial;

PLETOIU ECATERINA, asociat, administrator si director la SC PROIECT INFRA 2005 SRL

Pitesti, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata

savarsit in legatura directa cu infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma

calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial

sau nepatrimonial, in forma continuata.

Masuri suplimentare luate in dosar:

DNA precizeaza ca a dispus instituirea sechestrului penal pe bunurile mobile/imobile apartinand

inculpatilor Nicolescu Constantin, Oprescu Corneliu, Mercea Codruta Lavinia, Nicoara Mihail

Gabriel, Pintilie Iuliana Mioara, Bocioaca Sabina Elena, Florescu Aurelia Mirela, Dobre

Cristina, Stancu Olga si Dobre Grigore, pana la concurenta sumelor reprezentand prejudiciul.

Totodata, s-a dispus instituirea sechestrului penal, pe bunul imobil in valoare totala de 447.000

lei (bun primit cu titlu de mita de catre Nicolescu Constantin de la Dobre Grigore, in mod

disimulat),

Dosarul “Retrocedari ilegale” – Cristian Poteras

Primarul sectorului 6, Cristian Poteras, este acuzat ca ar fi atribuit

ilegal titluri de proprietate pentru 12 hectare de teren in Capitala.

Printre beneficiari s-ar fi aflat si un var al sotiei edilului. La nivelul

lui 2006, valoarea terenurilor retrocedate neintemeiat era de 58 de

milioane de euro, sustin procurorii. Proprietatile au fost vandute

ulterior, pentru circa 82 de milioane de euro.

Anchetatorii sustin ca, "in cursul anului 2006, inculpatii, in calitate de functionari publici in

cadrul Primariei Sectorului 6 Bucuresti si de membri in cadrul Subcomisiei locale de aplicare a

Legii fondului funciar Sector 6, nu si-au respectat atributiile de serviciu referitoare la

reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a condus la eliberarea, cu incalcarea dispozitiilor

legale, a sase titluri de proprietate pentru suprafata totala de 119.647,64 mp teren intravilan situat

in municipiul Bucuresti".

Terenurile retrocedate aveau o situatie juridica incerta sau atribuirea lor a fost facuta chiar prin

incalcarea dreptului de proprietate al altor persoane, se arata in actele de acuzare. Mecanismul

utilizat a fost extrem de simplu: mai multe persoane care revendicasera terenuri in sectorul 6 "au

cedat drepturile litigioase catre acelasi grup de interese in schimbul sumelor totale de 417.900

euro si 40.000 lei".

La scurt timp de la cumpararea drepturilor litigioase, dreptul de proprietate era reconstituit de

autoritati. Insa, avand in vedere ca terenurile revenidicate nu mai erau disponibile pentru

retrocedarea in natura, solicitantii au primit terenuri in alte zone ale Capitalei. Anchetatorii sustin

ca acestea erau mult mai bine cotate din punct de vedere imobiliar (Bd. Timisoara, str. Valea

Oltului sau Drumul Taberei).

La putina vreme dupa primirea terenurilor, beneficiarii (printre care se numara si un var al sotiei

lui Poteras) le-au vandut, pretul total al tranzactiilor fiind de 82,3 milioane de euro. Paguba

creata patrimoniului Municipiului Bucuresti, respectiv Clubului Sportiv Rapid, Institutului

National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM si Academiei Romane

– Institutul de Biologie a fost estimata la 58,2 milioane de euro.

Urmarirea penala in acest dosar a debutat pe 28 octombrie 2009, iar inculpatii au fost trimisi in

judecata pe 2 martie 2011. Cristian Poteras este acuzat de abuz in serviciu contra intereselor

publice, cu consecinte deosebit de grave (sase infractiuni diferite).

Masuri asiguratorii luate in dosar: sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile

detinute de inculpate.

Alte persoane inculpate in dosar:

- Gheorghe Floricica, secretar al Primariei Sectorului 6 Bucuresti si secretar al Subcomisiei

locale de fond funciar de pe linga Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, pentru abuz in

serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave (6 infractiuni);

- Dumitru Vultur, director executiv adjunct al Directiei Tehnice (Urbanism) din cadrul Primariei

Sectorului 6 in perioada 2005-2008, specialitatea juridica, si membru al Subcomisiei locale de

fond funciar de pe linga Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, pentru abuz in serviciu contra

intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave (5 infractiuni);

- Daniel Moise, sef Birou Evidenta activitatilor agrare din cadrul Primariei Sectorului 6 in

perioada 2005-2006, specialitatea agronomie, si membru al Subcomisiei locale de fond funciar

de pe linga Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, pentru abuz in serviciu contra intereselor

publice, cu consecinte deosebit de grave (2 infractiuni);

- Petre Boncea, referent in cadrul Serviciului Cadastru, Date Urbane si Fond Funciar,

specialitatea masuratori topografice, si membru al Subcomisiei locale de fond funciar de pe linga

Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu

consecinte deosebit de grave (6 infractiuni);

- Cristina Popescu, sef Serviciu Cadastru Date Urbane si Fond Funciar in perioada 2005 - 2006,

pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave

(6 infractiuni), fals intelectual in legatura cu infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor

publice (6 infractiuni);

- Dorina Piftor, consilier in cadrul Serviciului Cadastru Date Urbane si Fond Funciar, pentru

complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave (4

infractiuni) si fals intelectual in legatura cu infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor

publice (4 infractiuni)

Pozitia acuzatului: "Asteptam cu nerabdare sa fiu trimis in judecata. Am aflat ulterior ca unul

dintre clientii care au cumparat un teren deja retrocedat era ruda cu fosta mea sotie."

Dosarul “Achizitii de lux 1” – Mihai Necolaiciuc

In perioada in care era director general al CFR, Mihai Necolaiciuc

ar fi ordonat achizitii ilegale in valoare de peste 18 milioane de

euro, sustin procurorii DNA. Fostul sef al Cailor Ferate Romane a

fugit din tara in 2005 si a fost prins de autoritati patru ani mai

tarziu, pe teritoriul Statelor Unite. Procedura de extradare a

demarat imediat si pe 20 aprilie 2011 Necolaiciuc a ajuns in

Romania.

Astfel, potrivit rechizitoriului, "in perioada 2001-2003, inculpatul Necolaiciuc Mihai, in calitate

de director general al Companiei Nationale a Cailor Ferate Romane (CNCFR) si ordonator

principal de credite, a angajat compania intr-o serie de relatii contractuale nelegale, in urma

carora au fost platite din bugetul companiei, cu incalcarea prevederilor legale, produse, bunuri si

servicii care, fie nu au fost deloc livrate, fie s-au dovedit a fi necorespunzatoare calitativ si

nefolositoare companiei".

Este vorba de panouri de afisaj in statiile CFR, un sistem de monitorizare a 100 km de traseu de

cale ferata, cuplaje electrice, schimbatoare de cale ferata (macazuri), motorina si solutie de

ignifugare. "Din probatoriu a rezultat ca furnizorii erau societati care nu aveau autorizatie de

furnizor feroviar AFER pentru livrarea de bunuri si servicii catre CNCFR. Mai mult, acestea erau

fie firme paravan – care desfasoara o activitate aparenta, in realitate neavand personal calificat si

nici posibilitati tehnologice pentru a furniza serviciile in cauza - fie firme fantoma (firme fara

activitate, avand sedii fictive). S-a dovedit ca o parte din administratorii acestor firme erau

persoane cu antecedente penale", mai spun anchetatorii.

In plus, contractele ar fi fost incheiate fara a exista o decizie a adunarii generale a actionarilor

sau a consiliului de administratie, a unui proiect sau referat de necesitate, a unui studiu de

fezabilitate sau a unui buget aprobat. Procurorii sustin ca prin aceste operatiuni a fost creat un

prejudiciu de 580.663.188.284 lei vechi (18.368.442 de euro la cursul de schimb din respectiva

perioada) in dauna CNCFR. O parte din suma (respectiv 4.525.570 de euro) au provenit dintr-un

credit de la Banca Europeana de Investitii, care era destinat exclusiv refacerii infrastructurii

feroviare afectate de calamitati naturale.

Potrivit informatiilor investigatorilor, Mihai Necolaiciuc ar fi plecat din tara in cursul anului

2005. La 16 martie 2007, Judecatoria Sectorului 1 a admis cererea procurorilor anticoruptie si a

dispus emiterea unui mandat de arestare preventiva, fiind emise, in acelasi timp, un mandat

european de arestare si un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii.

In iunie 2009, Necolaiciuc a fost arestat pe teritoriul SUA. In momentul retinerii, el avea asupra

sa acte de identitate venezuelene. In 2 martie 2011, o instanta din Florida a aprobat extradarea in

Romania. Avocatul lui necolaiciuc a anuntat ca clientul sau renunta la caile de atac pe care le mai

are la dispozitie, in conditiile in care asta ar insemna sa ramana inca o perioada de cativa ani in

spatele gratiilor pe teritoriul american.

Alte persoane cercetate in dosar:

- Mihail Gabriel Misir (seful Serviciului Achizitii din Directia Comerciala a CN CFR in

perioada 1 septembrie 1999 – 26 noiembrie 2001, director al Directiei Comerciale pana in 16

decembrie 2003), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte

deosebit de grave, in forma continuata;

- Viorica Olaeru (director al Directiei Economice in perioada noiembrie 2001 - octombrie

2003), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit

de grave;

- Ilie Vladut (planificator principal in perioada 1998-2001, inspector de specialitate pana in anul

2003, ambele functii fiind in cadrul Serviciului Aprovizionare din subordinea Directiei

Comerciale), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte

deosebit de grave;

- Dragos Vasile Vladut (sef al Serviciului Aprovizionare in perioada noiembrie 2001 - februarie

2003), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit

de grave;

- Maria Ana Matei (director al Directiei Comerciale in perioada decembrie 2000-aprilie 2001,

director al Directiei Economice in perioada aprilie - noiembrie 2001), pentru complicitate la abuz

in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave;

- Octavian Costea (consilier juridic in cadrul Directiei Comerciale, ianuarie 2001 - ianuarie

2004), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit

de grave;

- Adrian Tolea (seful Serviciului Cadastru 2001-2003), pentru complicitate la abuz in serviciu

contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave;

- Marius Iliusca, pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte

deosebit de grave;

- Nicula Ovidiu Lucian (administrator al SC General Invest SRL Cluj Napoca), pentru

complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit

de grave.

Masuri asiguratorii luate in dosar: sechestru asupra bunurilor imobile si a sumelor de bani

detinute de catre Mihai Necolaiciuc, Viorica Olaeru, Dragos Vasile Vladut, Ilie Vladut si Ovidiu

Lucian Nicula.

Pozitia acuzatului: "Sunt nevinovat si ma voi intoarce acasa pentru a o dovedi."

Dosarul "Duicu" - Adrian Duicu, baronul PSD de Mehedinti

Adrian Duicu, baronul PSD si sef al CJ Mehedinti, este judecat

intr-un dosar in care e acuzat de catre DNA de trafic de influenta

pentru ca ar fi intervenit pe langa membri inalti ai guvernului si

administratiei centrale pentru a mentine si promova in functie seful

politiei judetene. Potrivit DNA, Duicu ar fi comis trafic de influenta

Ce acuza procurorii anticoruptie

Procurorii DNA au inceput urmarirea penala in cazul lui Adrian Duicu pe 3 aprilie pentru trafic

de influenta, cumparare de influenta, instigare la dare de mita, permiterea accesului unor

persoane neautorizate la informatii nedestinate publicitatii, in scopul obtinerii de foloase

necuvenite, instigare la abuz in serviciu si doua infractiuni de folosire a influentei si autoritatii,

de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid politic, in scopul obtinerii

pentru altul de foloase necuvenite, mentioneaza Mediafax, citand din comunicatele DNA.

Constantin Stefan Ponea, seful IPJ Mehedinti la data faptelor, este acuzat de trafic de influenta si

cumparare de influenta, iar omul de afaceri Constantin Popescu, de folosire a influentei si

autoritatii, de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid politic, in scopul

obtinerii pentru altul de foloase necuvenit.

Dupa inceperea urmaririi penale si retinerea lui Ponea, ministrul Afacerilor Interne a dispus

retragerea lui de la comanda Inspectoratului de Politie Judetean Mehedinti si punerea lui la

dispozitie.

In acelasi dosar sunt urmariti penal secretarul Consiliului Judetean (CJ) Mehedinti, Stefan

Mednyasky, sefa Casei de Asigurari de Sanatate a judetului, Elisabeta Rolea, managerul

Spitalului Judetean de Urgenta, Doina Boruga, si alte sase persoane, avand calitatea de suspect.

DNA: Duicu afirma ca are influenta asupra unor membri ai Guvernului si ca il va putea

propulsa pe Ponea de la sefia IPJ Mehedinti la o fucntie mai mare in Politia Romana

Potrivit ordonantei de efectuare a urmaririi penale, in perioada martie-iunie 2013, presedintele CJ

Mehedinti, Adrian Duicu, ar fi afirmat, intr-o discutie cu seful IPJ Mehedinti, Stefan Ponea, ca

are influenta asupra unor membri ai Guvernului, unor functionari publici din conducerea

Ministerului Afacerilor Interne si a seful Inspectoratului General al Politiei Romane, pe de o

parte, precum si asupra unor consilieri locali din CL Orsova, pe de alta parte.

Duicu i-ar fi promis lui Ponea ca isi va folosi aceasta influenta pentru a-i determina pe membrii

Guvernului, functionarii publici din conducerea MAI si pe seful Politiei Romane, Petre Toba, sa

il mentina temporar pe Ponea in functia de inspector sef al IPJ Mehedinti, iar la o data ulterioara

sa il numeasca director adjunct al Directiei de Ordine Publica din Inspectoratul General al

Politiei Romane, precum si sa numeasca o persoana din familia acestuia intr-o functie de

conducere in cadrul Ministerului Public.

"In ceea ce ii priveste pe membrii Consiliului Local al municipiului Orsova, influenta urma a fi

exercitata pentru a-i determina sa aprobe scoaterea din domeniul public si concesionarea, catre o

alta persoana din familia lui Ponea Constantin Stefan, la un pret 'convenabil', a doua suprafete de

teren (in suprafata totala de aproximativ 200 de metri patrati, terenuri situate in centrul

municipiului Orsova si reprezentand acostamentul unei strazi)", au scris procurorii in

documentul citat.

Potrivit procurorilor, un membru al familiei lui Ponea a obtinut cele doua suprafete de teren, in

urma interventiei lui Duicu, care si-a folosit influenta asupra a 11 membri ai Consiliului Local

Orsova, prin intermediul si cu ajutorul presedintelui PSD Orsova, Constantin Popescu.

"Ca urmare a exercitarii influentei, consilierii locali au votat scoaterea din domeniul public si

concesionarea celor doua suprafete de teren. Cele doua suprafete de teren erau inscrise in cartea

funciara a localitatii Orsova ca apartinand domeniului public al Statului Roman, prin urmare, ele

nu puteau fi trecute in domeniul privat al localitatii Orsova (si apoi concesionate); in aceste

imprejurari, folosul obtinut prin dobandirea acestor doua suprafete de teren in conditiile aratate,

este unul necuvenit, obtinut prin nesocotirea prevederilor legale care reglementeaza regimul

juridic al proprietatii publice", au precizat procurorii.

Presedintele CJ Mehedinti i-a cerut in schimb lui Ponea sa determine un magistratul sa ii admita

cererea dintr-un dosar in care Duicu ceruse anularea raportului Agentiei Nationale de Integritate

prin care s-a stabilit ca a fost in incompatibilitate.

"Folosindu-se de imprejurarea ca o persoana din familie este chiar sefa Sectiei de contencios

administrativ si fiscal a instantei care avea de solutionat cauza respectiva, Ponea Constantin

Stefan i-a promis lui Duicu Ioan-Adrian ca ii va obtine acest folos, in sensul ca hotararea care se

va da in cauza amintita va fi una favorabila acestuia din urma", sustin procurorii.

DNA: Duicu si alti inculpati au premis accesul la informatii nepublice pentru a avea

avantaj la o licitatie publica

Potrivit anchetatorilor, in perioada mai - septembrie 2013, presedintele CJ Mehedinti, Adrian

Duicu, si suspectele Daniela Popescu, director al Directiei Economice din CJ Mehedinti, si

Doina Boruga, manager al Spitalului Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin, au permis

unor persoane neautorizate (reprezentantii unui furnizor de echipamente medicale si ai unei

societati de leasing) accesul la informatii care, la acel moment, nu erau destinate publicitatii.

"Informatiile reprezentau intentia reprezentantilor Consiliului judetean Mehedinti si ai Spitalului

Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin de a demara o procedura de achizitie publica,

precum si datele tehnice si financiare preconizate pentru aceasta achizitie publica, cu scopul de a

obtine pentru cei doi agenti economici un folos necuvenit. Folosul urmarit a constat in

impiedicarea altor competitori sa participe la licitatia publica ce avea sa fie organizata pentru

achizitia publica si, implicit, in incheierea de catre cei doi agenti economici 'beneficiari ai

informatiilor'a contractelor de achizitie publica in conditii financiare avantajoase pentru acestia

si, corelativ, dezavantajoase tehnic si financiar pentru autoritatea publica contractanta (Spitalului

Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin, institutia publica beneficiara a bunurilor ce aveau sa

fie dobandite prin achizitie publica) si pentru Consiliul judetean Mehedinti (autoritatea publica

locala care urma sa asigure finantarea acestei achizitii publice)", arata DNA.

Folosind aceste informatii, reprezentantii celor doi agenti economici au intocmit o "oferta" care

le era convenabila, pe care au transmis-o reprezentantilor CJ Mehedinti si ai Spitalului Judetean

de Urgenta Drobeta Turnu Severin, sustin anchetatorii.

Pe baza respectivei "oferte", reprezentantii Spitalului Judetean de Urgenta Drobeta Turnu

Severin (autoritatea publica contractanta) au intocmit documentatia de atribuire, care a fost

transmisa Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice si

apoi publicata in SEAP (sistemul electronic de achizitii publice) la 13 septembrie 2013.

"Intrucat au realizat faptul ca documentatia de atribuire publicata fusese "gresita" (in sensul ca nu

permitea si achizitionarea de servicii financiare, anume incheierea contractului de leasing),

documentatia de atribuire modificata si publicata din nou in SEAP. Date fiind conditiile tehnice

si financiare stipulate in documentatia de atribuire, singura oferta a fost cea facuta de acesti doi

agenti economici, oferta care a si fost declarata castigatoare", mai spun procurorii anticoruptie.

Pe de alta parte, in ianuarie 2014, tot presedintele CJ Mehedinti, Adrian Duicu, i-a determinat pe

suspectii Socite Silvia si Mednyasky Stefan Ladislau, secretarul CJ, sa ii puna la dispozitie unei

anumite persoane subiectele pentru un concurs pentru ocuparea unei functii de sef serviciu in

cadrul Directiei Economice a Consiliului Judetean Mehedinti. Avand subiectele de concurs,

persoana in favoarea careia a actionat Duicu a castigat concursul, in conditiile in care se

inscrisesera si alte persoane, sustine DNA.

De asemenea, in decembrie 2013, inaintea sarbatorilor de iarna, Duicu si-ar fi folosit autoritatea

si influenta in scopul de a obtine foloase necuvenite pentru doua societati comerciale, detinatoare

a doua posturi de televiziune, societati pe care acesta le controleaza in fapt. "Folosul necuvenit

obtinut de cele doua societati comerciale a constat in sumele de bani (aproximativ 60.000 lei)

obtinute ca urmare a faptului ca Duicu Ioan-Adrian, prin intermediul suspectilor Bidilici Adrian

si Mijache Loredana-Andreea, a impus tuturor primarilor si tuturor functionarilor publici cu

functii de conducere de pe raza judetului Mehedinti sa plateasca contravaloarea unor 'urari' care

aveau sa fie difuzate (sub forma unor anunturi scrise pe 'burtiera' ecranului) la cele doua posturi

de televiziune. Fiecare persoana careia i s-a impus plata unor astfel de urari a trebuit sa plateasca

suma de 600 lei", explica anchetatorii.

Duicu le-ar fi determinat pe suspectele Rolea Elisabeta-Zenovia si Feraru Grigorita, director,

respectiv functionar public al Casei de Asigurari de Sanatate Mehedinti, sa-si indeplineasca

atributiile de serviciu in asa fel incat sa favorizeze o anumita societate comerciala, controlata in

fapt de catre presedintele CJ.

"Favorizarea a constat in decontarea unor sume de bani pentru servicii paraclinice. In schimb,

Duicu Ioan-Adrian le-a oferit si asigurat celor doua reprezentante ale CAS Mehedinti foloase

pentru persoane din familia lor, respectiv detasarea uneia in cadrul Biroului Vamal Portile de

Fier I si numirea alteia intr-o functie de conducere in cadrul aparatului tehnic al Primariei

Drobeta Turnu Severin", sustine DNA.

Nume grele mentionate in dosar: Traficul de influenta, presupus a fi avut loc in biroul oval

de la Palatul Victoria

De-a lungul intregii anchete, in presa au aparut o serie de stenograme in care, alaturi de Duicu si

presupusul trafic de influenta, apar nume precum cel al premierului Victor Ponta sau Valeriu

Zgonea.

In referatul de arestare al baronului DNA, procurorii au mentionat ca seful IGP, Petre Toba a

mers la guvern la solicitarea premierului Victor Ponta si ca la discutiile cu Duicu ar fi participat

si ministrul de interne de atunci, Radu Stroe. Ponta a negat insa ca l-a chemat pe Toba iar acesta,

la randul sau a declarat ca nici premierul, nici ministrul Stroe nu au participat la discutiile cu

Duicu.

Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a propus-o in septembrie 2013 pe Elisabeta Ponea pentru

un post de conducere in DNA, insa ministrul a negat ca a formalizat aceasta propunere. A admis

doar ca a avut discutii, intre alti candidati, si cu Elisabeta Ponea, intrucat era procuror sef la

Curtea de Apel Craiova si era firesc sa discute cu ea.

Ulterior, la data de 30 iunie, Directia Nationala Anticoruptie confirma informatia ca ministrul

Justitiei, Robert Cazanciuc, a propus-o pe data de 2 septembrie 2013 pe Elisabeta Ponea, sotia

fostului inspector -sef al Inspectoratului de Politie al Judetului Mehedinti, Constantin Stefan

Ponea, in functia de procuror-sef al Sectiei Judiciare a DNA.

Informatia, cuprinsa acum in propunerea de prelungire a arestarii preventive a baronului de

Mehedinti Adrian Duicu, a fost prezentata in exclusivitate de Hotnews.ro pe data de 3 aprilie si

dezmintita, la acea vreme, de Robert Cazanciuc.

Ce s-a discutat in "biroul oval" de la Guvern. Duicu: Stia tot Toba! Tot stie / Esti dubios,

atata mi-a spus. Dificil e mai bun termenu' decat dubios. Ponea: Aha. Sunt suspicios

Stenograma pe larg a presupusului trafic de influenta care ar fi avut loc in "biroul oval" indica,

cel putin in versiunea prezentata de Adrian Duicu, faptul ca seful IGP, Petre Toba, avea

cunostinta despre cazul Ponea, baronul PSD incercand sa aranjeze un post in Parchetul General

pentru sotia sefului IJP Mehedinti cat si pentru seful IJP Mehedinti intr-un post de conducere in

MAI.

Duicu afirma ca Toba "o stie bine", "stia unde vrea sa se duca" sotia lui Ponea, iar acestuia ii

comunica telefonic: "tie ti-a rezervat director adjunct la Ordine Publica". Discutia capata accente

comice cand Duicu ii spune lui Ponea de mai multe ori ca este "dubios", dupa cate i-a spus Toba,

iar Ponea ii raspunde: Aha. Sunt suspicios".

Duicu catre Ponea: Sunteti cel mai mare smecher (...) Un sfert de ora, in birou' oval, s-a vorbit

despre familia dumneavoastra!

Pe larg despre aceste stenograme, aici.

Premierul Ponta a negat, in repetate randuri, ca l-ar fi chemat pe Petre Toba in biroul sau pentru a

discuta cu Duicu.

"Nu l-am chemat niciodata pe dl Toba sa se intalneasca cu dl Duicu. De altfel, dl Toba este un

politist de mare, cred ca prima data a fost numit in functie chiar de dl Oprea atunci cand era

ministru, si a fost si a declarat adevarul atunci cand a fost chemat de procurori", a declarat Ponta.

Procurorii descriu in detaliu o intalnire la masa Ponta - Duicu la restaurantul Joseph:

"Sunt cu premieru' aici la masa..."/ Premierul a negat ca ar fi luat masa cu baronul PSD: Si

eu pot sa sun un prieten sa spun ca sunt cu Barack Obama la masa si va pun seful Federal

Reserve

Premierul Victor Ponta s-a intalnit cu baronul PSD, Adrian Duicu la masa in data de 8 iulie 2013

la restaurantul Joseph din Capitala,

Dupa intalnire, Duicu ii comunica lui Ionel Georgescu ca i-ar fi rezolvat problema numirii la

conducerea Directiei Anti-Frauda din ANAF.

Ponta a negat, cand in presa au aparut detalii despre aceasta intalnire, ca ar fi luat masa cu Duicu.

" Si eu pot sa sun un prieten sa spun ca sunt cu Barack Obama la masa si va pun seful Federal

Reserve. Nu a fost domnul Duicu la mine sa faca trafic de influenta, au fost altii", a spus Ponta.

Dialog intre al treilea om in stat si baron PSD. Zgonea: Da, sefu'? Da, sefu' de la

Mehedinti? Duicu: Lasa gargara!

Baronul PSD, Adrian Duicu, il ruga, in februarie anul trecut, pe presedintele Camerei

Deputatilor, Valeriu Zgonea "sa nu se bage" in schimbarea unui sef de vama, dupa cum reiese

din interceptarile aflate la dosar. Relevanta pentru a ilustra influenta lui Adrian Duicu asupra

liderilor de la varful PSD este discutia baronului de Mehedinti cu Valeriu Zgonea, al treilea om

in stat.

Zgonea i se adreseaza cu "Da, sefu'? Da, sefu' de la Mehedinti" insa baronul Duicu i-o taie scurt:

"Lasa gargara!".

Zgonea ii promite lui Duicu "sa nu se bage" in povestea schimbarii sefului de vama.

STENOGRAME: Baronul PSD il presa pe Doru Dumitrescu, un oficial din cadrul

Ministerului de Interne, sa rezolve problema "cu Ponea"

Baronul PSD, Adrian Duicu il preseaza pe Doru Dumitrescu, un oficial din cadrul Ministerului

de Interne, sa rezolve problema "cu Ponea”

Dumitrescu vorbea, in martie 2013, cu baronul PSD apeland la cartela preplatita, dupa cum

reiese din interceptari, dar acesta a explicat pentru HotNews.ro ca e numarul de telefon pe care-l

foloseste de 15 ani si ca nu i-a facut vreo favoarea lui Ponea.

Cum ordona baronul PSD Adrian Duicu unor jurnalisti sa dea telefoane in numele unor

televiziuni centrale de stiri, pentru a intimida o echipa de control a Internelor

"Il suni acuma, in secunda asta! (...) Si spui ca esti de la Romania TV." "Dar repede (...) Ii spui

ca esti de la B1." Asa le comanda, in urma cu un an, baronul PSD Adrian Duicu unor jurnalisti

locali care lucrau si pentru televiziunile centrale Romania TV, B1 TV si Realitatea TV, dupa

cum reiese din stenogramele incluse la dosarul presedintelui suspendat al CJ Mehedinti.

Discutiile cu cei doi oameni de presa, Adrian Bidilici si Mihai Badescu, releva o incercare de a

intimida, prin intermediul media, o echipa de control trimisa la nivel local de Ministerul de

Interne, pentru o "ancheta cu Ponea".

Cine a fost trimis in judecata:

DUICU IOAN-ADRIAN, presedintele Consiliului judetean Mehedinti, la data faptelor, in

sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:

- trafic de influenta;

- cumpararea de influenta;

- trei infractiuni de folosire a influentei si autoritatii, de catre o persoana care detine o functie de

conducere intr-un partid politic, in scopul obtinerii pentru sine de foloase necuvenite;

- doua infractiuni de dare de mita;

- permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatii nedestinate publicitatii, in scopul

obtinerii de foloase necuvenite;

- trafic de influenta;

- primire de foloase necuvenite;

- doua infractiuni de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu

functia;

PONEA CONSTANTIN-STEFAN, sef al Inspectoratului Judetean de Politie Mehedinti, la data

faptelor, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:

- cumparare de influenta;

- trafic de influenta;

POPESCU CONSTANTIN, om de afaceri si presedintele organizatiei municipale Orsova a

unui partid politic, la data faptelor, in sarcina caruia s-au retinut trei infractiuni de folosire a

influentei si autoritatii, de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid

politic, in scopul obtinerii pentru sine de foloase necuvenite.

in stare de libertate:

DRAGHIA VALENTINA, administrator al unei societati comerciale, in sarcina careia s-a

retinut infractiunea de complicitate la folosirea influentei si autoritatii, de catre o persoana care

detine o functie de conducere intr-un partid politic, in scopul obtinerii pentru altul de foloase

necuvenite;

ROLEA ELISABETA-ZENOVIA, presedinte al casei judetene de asigurari de sanatate

Mehedinti si FERARU GRIGORITA, consilier principal in cadrul casei judetene de asigurari

de Sanatate Mehedinti la data faptelor, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de luare de mita;

BORUGA DOINA, manager al Spitalului judetean de urgenta Mehedinti si POPESCU

DANIELA-DELIA, director executiv in cadrul consiliului judetean Mehedinti si presedinte al

consiliului de administratie al Spitalului judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin, la data

faptelor, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de permitere a accesului unor persoane

neautorizate la informatii nedestinate publicitatii, in scopul obtinerii de foloase necuvenite;

STANOIU CRISTIAN-DAMIAN, avocat in cadrul baroului Mehedinti, la data faptelor, in

sarcina caruia s-a retinut infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata;

BADIN ANDREI-DAN, realizator TV, la data faptelor, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea

de luare de mita.

In luna august 2013, numitul Badin Andrei-Dan, realizator al unei emisiuni televizate, difuzata

de un post de televiziune national, a pretins si primit de la inculpatul Duicu Ioan-Adrian suma de

5.000 de lei, pentru a nu continua o campanie de presa care viza, la acel moment, pe Ministrul

Mediului si al Schimbarilor Climatice.

Dupa primirea acestei sume de bani, emisiunile realizate de catre Badin Andrei-Dan nu au mai

abordat subiectul referitor la presupusele nelegalitati savarsite de persoana respectiva.

Pozitia inculpatului: "Sunt nevinovat"

Presedintele CJ Mehedinti, Adrian Duciu sustine ca e nevinovat si a icnercat, in repetate randuri,

de-a lungul anului sa iasa din arestul preventiv.

Desi in fata presei, la momentul ridicarii sale de catre procurorii DNA, Duicu nu a facut

declaratii, prin avocatii sai el si-a sustinut nevinovatia in acest caz.

Dosar de campanie – Ion Stan

Deputatul Ion Stan a fost pus sub acuzare de procurorii DNA

pentru trafic de influenta. Procurorii sustin ca, in perioada 12 - 14

noiembrie 2012, deputatul Ion Stan a pretins de la un denuntator,

om de afaceri, 130.000 lei, bani destinati pentru achizitionarea

combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite in

campania electorala, precum si pentru achizitionarea unor produse

alimentare ce urmau a fi impartite in preajma alegerilor

parlamentare.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au inceput

urmarirea penala fata de deputatul Ion Stan pe 22 noiembrie 2012,

data la care procurorii i-au impus acestuia si interdictia de a parasi tara pe o perioada de 30 de

zile. Stan este acuzat de trafic de influenta, iar soferul sau, Florin Sarca, a fost si el acuzat initial

de complicitate la trafic de influenta.

Potrivit ordonantei de incepere a urmaririi penale, Ion Stan, deputat, a cerut cei 130.000 de lei

lasand sa se inteleaga ca are influenta asupra unor functionari cu putere de decizie, in vederea

inlesnirii derularii unor contracte in curs, precum si pentru obtinerea unor noi contracte de lucrari

de catre firmele controlate direct sau indirect de denuntator.

"In zilele de 16, 19, 21 si 22 noiembrie 2012, invinuitul Stan Ion a primit, prin intermediul lui

Sarca Florin, patru transe a cate 15.000 lei fiecare, o parte din bani fiind folositi pentru

achizitionarea unor materiale de promovare ce urmau a fi impartite in campania electorala",

sustin procurorii.

In varsta de 57 de ani, Ion Stan era la momentul declansarii urmaririi penale deputat de

Dambovita, aflat la al treilea mandat consecutiv in Legislativ. Era de asemenea vicepresedinte al

Comisiei parlamentare de control al activitatii SRI. De altfel, inca din 2000, de cand a intrat in

Parlament, el a activat in Comisia SRI, fiind in legislatura 2000-2004 presedinte al acesteia. De

cand a inceput urmarirea penala, Stan a demisionat din PSD si a mai castigat un mandat de

deputat de Dambovita, al patrulea, fiind membru in in Comisia pentru comunitatile de romani din

afara granitelor tarii. In 1996, Ion Stan a fost si prefect al judetului Dambovita, iar din 1996 si

pana in 2012 el a fost presedintele Organizatiei judetene Dambovita a PSD.

Strenograme in dosarul Ion Stan. Numele ministrului Mediului, Rovana Plumb, este mentionat

in stenogramele din dosarul deputatului Ion Stan, documente ce au fost trimise catre Comisia

Juridica a Camerei Deputatilor pentru intocmirea unui raport privirea arestarea preventiva a lui

Stan, alaturi de cel al sefului Consiliului Judetean Dambovita, AdrianTutuianu. Din discutii

reiese ca denuntatorul lui Stan, Sorin Dima, se plange ca nu a primit contractele promise.

Potrivit referatului procurorilor, in dialogurile purtate in perioada octombrie-noiembrie 2012

intre denuntatorul Dima Sorin si inculpatul Stan Ion, acestia amintesc despre imprejurarile in

care Dima a contribuit cu sume de bani la campania pentru alegerile europarlamentare din iunie

2009, ca urmare a promisiunilor facute de Stan de a interveni pentru obtinerea unor contracte de

catre firmele denuntatorului.

Dupa inceperea urmaririi penale, procurorul sef al DNA a cerut ministrului Justitiei sa

solicite Camerei Deputatilor incuviintarea arestarii preventive a deputatului PSD Ion Stan,

cercetat in dosarul nr. 334/P/2012, pentru trafic de influenta. Pe 27 noiembrie 2012, Ministrul

Justitiei a transmis presedintelui Camerei Deputatilor solicitarea DNA de incuviintare a arestarii

preventive a deputatului PSD Ion Stan, iar pe 3 decembrie 2012 Comisia juridica a Camerei

Deputatilor a dat aviz pozitiv, cu noua voturi "pentru" si un vot "impotriva", solicitarii

procurorilor de incuviintare a arestarii preventive.

Camera Deputatilor a respins pe 21 decembrie 2012 incuviintarea arestarii preventive a lui

Ion Stan. Deputatii au respins ridicarea imunitatii cu 226 voturi "impotriva" si 145 voturi

"pentru". Votul a fost secret cu bile. In aceeasi zi, deputatul Ion Stan a demisionat din PSD, la

scurt timp dupa ce premierul Victor Ponta i-a solicitat public sa paraseasca partidul. Stan si-a

inaintat demisia la Organizatia PSD Dambovita, al carui membru era, insa si-a pastrat mandatul

de deputat obtinut in alegerile din 9 decembrie.

Pe 27 decembrie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins plangerea lui Stan fata de

masura preventiva a interdictiei de a parasi tara luata de procurori in dosarul in care este cercetat

pentru trafic.

Pe 27 februarie 2013, procurorii DNA au dispus trimiterea in judecata a deputatului Ion

Stan, precizand ca este acuzat de doua infractiuni de trafic de influenta. Pe langa cei 130.000 de

lei ceruti unui om de afaceri pentru campania electorala, procurorii sustin ca in perioada mai-

noiembrie 2009, Stan Ion, avand functia de presedinte al organizatiei judetene Dambovita a PSD,

"in baza unei pretinderi anterioare, a primit, in mod indirect, in beneficiul formatiunii politice din

care face parte, de la acelasi denuntator, produse pentru campania electorala in valoare de circa

535.000 lei. In schimb, inculpatul l-a lasat pe denuntator sa creada ca are influenta asupra unor

functionari, respectiv primari ai unor localitati din judetul Dambovita, astfel incat ar putea sa

determine acele primarii sa incheie contracte cu firme controlate direct sau indirect de catre

denuntator".

Avand in vedere ca deputatii au votat impotriva incuviintarii arestarii preventive a lui Stan Ion,

durata masurii preventive de obligare de a nu parasi tara a fost prelungita succesiv, precizeaza

DNA. Fata de Florin Sarca, soferul lui Stan, procurorii au dispus scoaterea de sub urmarire

penala pentru complicitate la savarsirea infractiunii de trafic de influenta, "intrucat a reiesit ca

faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii sub aspectul laturii subiective,

respectiv intentia directa si cunoasterea faptei penale a autorului".

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Presedintele Consiliului Judetean Dambovita, Adrian Tutuianu, este si el cercetat de DNA pentru

trafic de influenta in legatura cu campania electorala pentru alegerile locale din 2012, informatia

fiind cuprinsa in dosarul senatorului PSD Ion Stan, a relatat Mediafax pe 4 martie 2013.

Procurorii DNA arata ca au disjuns cercetarile fata de Adrian Tutuianu in urma unui denunt facut

de omul de afaceri Nicusor Sorin Dima, cel care l-a denuntat si pe Ion Stan. In rechizitoriul

senatorului Ion Stan, trimis in judecata pentru trafic de influenta, se mentioneaza ca procurorii

anticoruptie il cerceteaza pe actualul sef al CJ Dambovita.

Pozitia acuzatului:

"Am facut obiectul unei inscenari judiciare prin care s-a dorit executia mea politica". Ion Stan a

mai declarat ca dosarul sau este politic si ca a fost "umilit si improscat cu noroi", precizand insa

ca nu se va sustrage procedurilor de cercetare penala.

Surse:

hotnews.ro

pna.ro

noulcodpenal.com

www.coltuc.ro