Ghid de buzunarTermografie

Conceput pentru viitor

Teorie – Aplicatii practice – Solutii si trucuri

Drepturi de autor, obligatii si responsabilitati

Informatiile adunate in acest Ghid de buzunar sunt protejate de dreptul de autor. Toatedrepturile apartin in exclusivitate firmei Testo AG. Continutul si pozele nu pot fi reprodusein scopuri comerciale, modificate utilizate in alte scopuri fara consimtamantul scris alfirmei Testo AG.Informatiile cuprinse in acest Ghid de buzunar au fost realizate cu foarte mare grija. Cutoate acestea, informatiile furnizate nu sunt obligatorii, si Testo AG isi rezerva dreptul dea face modificari sau adaugiri. Prin urmare, Testo AG nu garanteaza corectitudinea siintegritatea informatiilor furnizate. Obligatiile ce pot apare din motive legale sunt limitatesi nu pot fi imputate firmei Testo AG, agentilor acesteia sau furnizorilor de echipamente.In cazul unor neglijente minore, obligatiile firmei Testo AG sunt limitate. Aceasta nuafecteaza drepturile ce decurg din obligatiile de garantie.

Testo AG, Septembrie 2008

3

Cuvant inainte

Draga Client Testo,

“Pozele spun mai mult decit o suta de cuvinte”

In conditiile cresterii pretului energiei si a costurilor datorate

intreruperii productiei, masurarea temperaturii fara contact a

devenit foarte importanta in evaluarea eficientei termice a

cladirilor si a mentenantei industriale. In orice caz, termografia nu

este doar o simpla metoda de masurare, ci presupune aplicarea

anumitor reguli de baza atunci cand se masoara temperatura

fara contact.

Aceasta carte “Ghid de buzunar - Termografie” a aparut prin

adunarea tuturor intrebarilor puse de clientii nostri, ca rezultat al

activitatii de zi cu zi. Presarat cu foarte multe informatii

interesante, solutii si trucuri rezultate din aplicatii practice, acest

ghid de buzunar a fost conceput ca sa va fie de un real ajutor in

activitatea zilnica.

Va doresc o lectura placuta!

Daniel Auer, Manager Product Group Infrared Measurement

Cuprins

1. Teoria termografiei 5

1.1 Emisie, reflexie, transmisie 6

1.2 Masurare punctuala si la distanta 13

2. Practici in termografie 16

2.1 Masurarea obiectelor si masurarea mediului ambiental 16

2.2 Aplicatii practice pentru determinarea ε si RTC 25

2.3 Cauzele erorilor in masurarea in infrarosu 28

2.4 Conditiile optime pentru masurarea in infrarosu 34

2.5 Imaginea termica perfecta 35

3. Anexa 38

3.1 Glosar de termografie 38

3.2 Tabel cu emisivitati 50

3.3 Recomandari Testo 52

5

1 Teoria termografieiOrice obiect cu o temperatura mai mare de zero absolut

(0 Kelvin = -273,15 °C) emite radiatii in infrarosu. Radiatia in

infrarosu este invizibila ochiului uman.

Asa cum fizicianul Max Planck a dovedit inainte de anul 1900,

exista o corelatie intre temperatura unui corp si intensitatea

radiatiilor in infrarosu pe care acesta le emite.

O imagine termica masoara undele lungi ale radiatiilor in infrarosu

receptionate in cadrul campului sau de vizualizare. Apoi

calculeaza temperatura obiectului masurat. Emisivitatea (ε)

suprafetei obiectului de masurat si compensarea temperaturii

reflectate (RTC=compensarea temperaturii reflectate) sunt

variabile care pot fi setate manual in camera de termoviziune.

Fiecare pixel al senzorului reprezinta un punct termic care este

reprezentat pe afisaj ca o imagine colorata falsa. (vezi "Masurare

punctuala si la distanta", pag. 13).

Termografia (determinarea temperaturii cu ajutorul unei camere

de termoviziune) este o metoda de masurare pasiva, fara

contact. Camera de termoviziune arata distributia temperaturii

pe suprafata unui obiect. Din acest motiv, cu camera de

termoviziune nu va puteti uita sub nici-o forma in sau prin

obiecte.

6

1.1 Emisie, reflexie, transmisie

Radiatia inregistrata de camera de termoviziune este formata

din radiatiile infrarosu emise, reflectate si transmise de obiect,

in campul vizual al camerei de termoviziune.

Emisivitatea (εε)

Emisivitatea (ε) reprezinta o masura a capacitatii unui material de

a emite radiatii in infrarosu.

ε variaza in functie de proprietatile suprafetei, ale materialului,

iar la unele materiale de temperatura obiectului masurat.

Emisivitatea maxima: ε = 1 ( 100%) (vezi "Corp negru

radiant", pag. 38), valoarea ε = 1 nu exista in realitate.

Figura 1.1: Emisie, reflexie si transmisie

τ

ρ

ε

7

Corpuri reale: ε < 1, deoarece corpurile reale reflecta si pot

transmite radiatii.

Multe materiale nemetalice (de ex. PVC, beton, substante

organice) au valori ridicate ale emisivitatii in domeniul undelor

infrarosii si care nu sunt dependente de temperatura (ε0,8 la 0,95).

Metalele, in special cele cu suprafata lucioasa, au o emisivitate

scazuta care variaza odata cu temperatura.

Valoarea emisivitatii ε poate fi setata manual in camera de

termoviziune.

Reflexia (ρρ)

Reflexia (ρ) reprezinta o masura a capacitatii unui material de

a reflecta radiatii in infrarosu.

ρ depinde de proprietatile suprafetei, temperatura si natura

materialului.

In general, suprafetele netede si cele lucioase reflecta mai

puternic decat suprafetele rugoase sau mate, chiar daca sunt

alcatuite din acelasi material.

Temperatura radiatiei reflectate poate fi setata manual in

camera de termoviziune (RTC).

In multe aplicatii de masurare, RTC corespunde temperaturii

ambientale. Aceasta se poate masura folosind de exemplu

termometrul testo 810.

Valoarea RTC poate fi determinata folosind un radiator

Lambert (vezi "Masurarea temperaturii reflectate folosind un

8

radiator Lambert (improvizat)", pag. 27).

Unghiul de reflexie este intotdeauna acelasi cu unghiul de

incidenta (vezi "reflexia speculativa", pag. 31).

Transmisia (ττ)

Transmisia (τ) este o masura a capacitatii unui material de a

transmite radiatii in infrarosu.

τ depinde de natura si grosimea materialului.

Majoritatea materialelor nu permit trecerea radiatiilor in

infrarosu.

Legea radiatiei lui Kirchhoff

Radiatia in infrarosu inregistrata de camera de termoviziune

consta in:

radiatia emisa de obiectul masurat,

radiatia reflectata de mediul ambiental, si

radiatia transmisa de catre obiectul masurat

(Vezi Fig. 1.1, pag. 6)

Suma acestor elemente este intodeauna 1 ( 100%):

ε + ρ + τ = 1

Cum transmisia joaca un rol mai putin important in practica,

transmisia τ este omisa, iar formula:

ε + ρ + τ = 1

9

poate fi simplificata in

εε + ρρ = 11.

Pentru termografie acestea inseamna:

Cu cat este mai scazuta emisivitatea,

cu atat este mai mare zona radiatiei in infrarosu reflectate,

cu atat este mai greu sa se masoare o temperatura precisa si

cu atat mai important este ca valoarea RTC sa fie setata

corect.

Corelatii intre emisie si reflexie

1. Obiectele masurate cu emisivitate mare (ε ≥ 0,8):

au o radiatie reflectata (ρ) mica: ρ = 1 - ε.

temperatura lor poate fi masurata foarte usor cu camera

de termoviziune.

2. Obiectele masurate cu emisivitate medie (0,8 < ε < 0,6):

au o radiatie reflectata (ρ) medie: ρ = 1 - ε.

temperatura lor poate fi masurata usor cu camera de

termoviziune.

3. Obiectele masurate cu emisivitate scazuta (ε ≤ 0,6)

au o radiatie reflectata (ρ) mare: ρ = 1 - ε.

Masurarea temperaturii cu camera de termoviziune este

posibila, dar rezultatele trebuie verificate foarte atent.

Setarea corecta a compensarii temperaturii reflectate (RTC)

este foarte importanta, ea fiind un factor major in

calcularea temperaturii.

10

Asigurarea setarii corecte a emisivitatii este importanta in special

acolo unde exista diferente mari intre temperatura obiectului de

masurat si cea a mediului ambiental.

1. In cazul in care temperatura obiectului de masurat este mai

mare decat temperatura mediul ambiental (vezi imaginea

caloriferului din fig. 1.2, pag. 11):

setarea unei emisivitati mai mari conduce la afisarea unei

temperaturi mai ridicata (vezi fig. 1.2-1).

setarea unei emisivitati mai mici conduce la afisarea unei

temperaturi mai scazuta (vezi fig. 1.2-2.

2. In cazul in care temperatura obiectului masurat este mai mica

decat temperatura mediului ambiental (vezi imaginea usii din

fig. 1.2, pag. 11):

setarea unei emisivitati mai mici conduce la afisarea unei

temperaturi mai scazuta (vezi fig. 1.2-1).

setarea unei emisivitati mai mari conduce la afisarea unei

temperaturi mai ridicata (vezi fig. 1.2-2).

Atentie: Cu cat este mai mare diferenta dintre

temperatura obiectului masurat si temperatura

mediului ambiental si cu cat este mai mica emi-

sivitatea, cu atat sunt mai mari erorile de masurare. Aceste

erori sunt mai mari daca emisivitatea este setata incorect.

11

Figura 1.2: Efectele setarii incorecte a emisivitatii in masurarea temperaturii

ε=1

65°

50°

35°

20°

5°

ε=0,7

ε=0,960°C

ε=0,915°C

1 2

12

Cu ajutorul camerei de termoviziune se poate

masura doar temperatura suprafetei; nu se

poate vizualiza in sau printr-un obiect.

Multe materiale precum sticla, care sunt

transparente pentru ochiul, uman nu permit trecerea

radiatiilor in infrarosu (vezi "Masurari pe sticla", pag. 30).

Unde este necesar, indepartati orice invelitoare de pe

obiectul masurat, altfel camera de termoviziune va masura

doar temperatura de la suprafata invelitoarei.

Atentie:

Urmariti instructiunile de operare pentru masurarea unui

obiect!

Cele cateva materiale care permit trecerea undelor in

infrarosu, de exemplu foi subtiri din plastic si germaniu,

se regasesc in constructia camerei de termoviziune Testo.

Daca elementele localizate sub suprafata obiectului de

masurat afecteaza prin conductie distributia temperaturii

pe suprafata acestuia, structurile din interiorul obiectului

masurat pot fi de obicei identificate de catre camera de

termoviziune. Totusi, camera de termoviziune masoara doar

temperatura suprafetei. Nu este posibila o evaluare exacta

a valorilor temperaturii din interiorul obiectului masurat.

13

1.2 Masurare punctuala si la distanta

Pentru a stabili distanta minima de masurare si marimea maxima

a obiectului vizibil sau masurabil, trebuie sa se tina cont de trei

variabile:

campul de vizualizare (FOV),

cel mai mic obiect identificabil (IFOVgeo) si

cel mai mic obiect/punct masurabil (IFOVmeas).

Figura 1.3: Campul de vizualizare al camerei de termoviziune

FOV

32°

1 m

14

Campul de vizualizare (FOV) al camerei de termoviziune descrie

aria vizibila cu camera de termoviziune (vezi Fig. 1.3, pag. 13).

El este determinat de lentilele utilizate (e.g. lentila cu unghi larg

de deschidere 32° - standard pentru testo 880, sau

teleobiectivul cu unghi mic 12° - disponibil ca accesoriu).

In plus, trebuie sa cunoasteti valoarea pentru cel mai mic obiect

identificabil (IFOVgeo) al camerei de termoviziune. Aceasta

defineste dimensiunea unui pixel in functie de distanta.

Figura 1.4: Campul de vizualizare a unui pixel

Pentru a avea un camp larg de vizualizare, se vor

folosi lentile cu unghi larg de deschidere

3,5 mm

1 m

IFOVgeo

IFOVmeas

3,5 mrad

15

Cu o rezolutie spatiala a lentilelor de 3,5 mrad si o distanta de

masurare de 1 m, cel mai mic obiect identificabil (IFOVgeo) are

latura de 3,5 mm si este afisat pe display sub forma unui pixel

(vezi Fig. 1.4, pag. 14). Pentru a obtine o masurare precisa,

obiectul masurat trebuie sa fie de 2-3 ori mai mare decat cel mai

mic obiect identificabil (IFOVgeo) .

Pentru cel mai mic obiect masurabil (IFOVmeas) se aplica urmatoarea

regula:

IFOVmeas ≈ 3 x IFOVgeo

Pentru o buna rezolutie spatiala, se recomanda

folosirea teleobiectivului.

Cu ajutorul discului cu diagrame Testo, puteti

calcula valorile pentru FOV, IFOVmeas si IFOVgeo

pentru diferite distante. Comandati gratuit discul la

www.testo.com/FOV sau calculati valorile online pe

internet.

16

2 Termografia in practica2.1 Masurarea obiectelor si masurarea

mediului ambiental

Masurarea unui obiect

1. Materialul si emisivitatea

Suprafata oricarui material are un factor de emisivitate specific, care

determina cantitatea de radiatii in infrarosu care este

reflectata si

emisa (radiatia proprie a obiectului).

2. Culoarea

Culoarea materialului nu are un efect notabil asupra radiatiilor in

infrarosu emise de obiectul masurat atunci cand se masoara

temperatura cu camera de termoviziune. Suprafetele inchise la

culoare absorb intr-un timp mai scurt radiatiile in infrarosu decat

suprafetele luminoase si astfel se incalzesc mai repede. Totusi,

radiatiile in infrarosu emise depind de temperatura si nu de

culoarea suprafetei obiectului masurat. Un calorifer vopsit negru

de exemplu, emite exact aceasi cantitate de radiatii in infrarosu

ca si un calorifer vopsit alb la aceeasi temperatura.

3. Suprafata obiectului de masurat

Proprietatile suprafetei obiectului de masurat sunt foarte impor-

tante in masurarea temperaturii cu camera de termoviziune.

Emisivitatea suprafetei variaza in functie de structura suprafetei,

gradului de murdarie sau tipului de acoperire.

17

Structura suprafetei

Suprafetele netede, lucioase, reflectorizante sau lacuite au

oarecum o emisivitate mai mica decat suprafetele mate,

rugoase, erodate si/sau zgariate, alcatuite din acelasi material.

Sunt intalnite adesea radiatii reflectate pe suprafetele foarte

lucioase (vezi "Radiatia reflectata", pag. 31).

Umezeala, zapada si bruma de pe suprafete

Apa, zapada si bruma au emisivitati relativ mari (0,85 < ε < 0,96),

astfel incat masurarea acestora nu ridica in general probleme.

Totusi trebuie sa tineti cont de faptul ca temperatura obiectului

masurat poate fi distorsionata de invelisurile naturale de acest

tip. Umezeala raceste suprafata obiectului masurat cand se

evapora si zapada are bune proprietati de izolator. Bruma nu

formeaza de obicei un strat omogen, si de aceea trebuie luata in

calcul emisivitatea brumei precum si cea a suprafatei de sub ea.

Murdaria si corpurile straine de pe suprafata

Murdaria de pe suprafata obiectului masurat cum ar fi praful,

funinginea sau uleiurile, mareste valoarea emisivitatii suprafetei.

Din acest motiv, masurarea obiectelor murdare nu creeaza

probleme. Totusi, camera de termoviziune masoara intotdeauna

temperatura suprafetei, de ex. a prafului, si nu exact temperatura

suprafetei obiectului masurat

18

Masurarea mediului ambiental

1. Temperatura ambientala

Este un factor in setarea temperaturii reflectate (RTC) ca si in

setarea emisivitatii, astfel incat camera de termoviziune sa

poata calcula corect temperatura suprafetei obiectului masurat.

In multe aplicatii, temperatura reflectata corespunde cu

temperatura ambientala (vezi "Radiatia", pag. 19). Aceasta se

poate masura cu un termometru ambiental, de ex. testo 810.

O setare precisa a emisivitatii este importanta in mod deosebit

acolo unde exista diferente mari intre temperatura obiectului

masurat si cea ambientala (vezi Fig. 1.2, pag. 11).

Emisivitatea unui material depinde predominant

de structura suprafetei materialului.

Setati corect emisivitatea in conformitate cu

invelisul suprafetei obiectului masurat.

Evitati masurarea suprafetelor umede sau a suprafetelor

acoperite cu zapada sau bruma.

Evitati masurarea suprafetelor murdare.

Cand masurati pe suprafete lucioase tineti cont de orice

sursa de radiatie din apropiere (de ex. soare, calorifere

etc.).

19

2. Radiatia

Orice obiect care are o temperatura mai mare de zero absolut

(0 Kelvin = -273,15 °C) ) emite radiatii in infrarosu. In particular,

obiectele care au o diferenta mare de temperatura fata de cea a

mediul ambiental, pot influenta masurarea in infrarosu datorita

radiatiei proprii. Trebuie sa evitati sau sa dezactivati sursele sau

interferentele de acest fel ori de cate ori este posibil. Ecranand

sursele acestor interferente (de ex. cu panza sau carton),

reduceti efectele negative asupra masurarii. Daca efectul sursei

de interferente nu poate fi eliminat, temperatura reflectata nu

corespunde cu temperatura ambientala. Pentru a masura

radiatia reflectata, se recomanda utilizarea unui glob-termometru

sau a unui radiator Lambert (vezi "Determinarea temperaturii

radiatiei reflectate", pag. 27).

Caracteristici speciale pentru termografia din exterior

Radiatiile infrarosu emise de cerul senin sunt denumite "difuzia

rece a radiatiei cerului". Daca cerul este senin, "difuzia rece a

radiatiei cerului" (~ -50 °C la -60 °C) si razele calde ale soarelui

(~ 5.500 °C) sunt reflectate in timpul zilei. Din punct de vedere

spatial, cerul intrece soarele, ceea ce inseamna ca temperatura

reflectata in termografia de exterior este de obicei sub 0 °C, chiar

si intr-o zi insorita. Obiectele se incalzesc la soare ca rezultat al

absorbtiei razelor soarelui. Aceasta afecteaza considerabil

temperatura suprafetei - in unele cazuri, dupa cateva ore de

expunere la razele soarelui. In figura 2.1 (pag. 20) se poate

observa ca jgheabul este aratat mai rece de camera de

termoviziune decat peretele casei. Totusi, ambele au aproximativ

20

aceeasi temperatura. Astfel de imagini trebuie intotdeauna

interpretate. Sa presupunem ca suprafata jgheabului este

galvanizata si are o emisivitate foarte scazuta (ε = 0,1). Doar 10%

din radiatiile in infrarosu emise de jgheab sunt asadar emise

propriu-zis, 90% fiind radiatii reflectate de mediul ambiental. Daca

cerul este senin, "difuzia rece a radiatiei cerului" (~ -50 °C la -60

°C) este reflectata pe jgheab. Camera este setata la ε = 0,95 si

RTC = -55 °C pentru a asigura o masurare corecta a temperaturii

peretelui casei. Datorita emsivitatii foarte scazute si a reflexiei

foarte mari, jgheabul este afisat foarte rece pe camera de

termoviziune. Pentru a afisa corect temperatura ambelor materia-

le, puteti schimba emisivitatea unor zone distincte folosind softul

de analiza (de ex. Testo IRSoft, versiunea 2.0 sau mai noua).

Figura 2.1: Reflexia pentru masurarile de exterior

21

3. Vremea

Norii

Un cer innorat ofera conditiile ideale pentru a masura radiatiile

in infrarosu la exterior, avand in vedere ecranarea obiectului

masurat de actiunea razelor soarelui si "difuzia rece a radiatiei

cerului" (vezi "Radiatia", pag. 19).

Precipitatiile

Precipitatiile abundente (ex.: ploaie, zapada) pot distorsiona

rezultatele masurarilor. Apa, gheata si zapada au valori ridicate

ale emisivitatii si sunt impenetrabile pentru radiatiile in infrarosu.

In plus, masurarea obiectelor umede poate conduce la erori de

Tineti cont de efectul propriei dumneavoastra

radiatii in infrarosu.

Schimbati-va pozitia in momentul masurarii astfel

incat sa identificati orice reflexie. Reflexiile se

muta, dar caracteristicile termice ale obiectului masurat

raman aceleasi, chiar daca se schimba unghiul de vizare.

Evitati masurarile in apropierea obiectelor foarte calde sau

foarte reci, sau ecranati-le.

Evitati actiunea directa a razelor de soare sau daca obiectul

a stat la soare cateva ore inainte de efectuarea masurarii.

Efectuati masurarile dimineata devreme..

Daca este posibil, efectuati masurarile la exterior atunci

cand este innorat.

22

masurare, ca si racirea suprafetei obiectului masurat odata cu

evaporarea precipitatiilor (vezi "Suprafata obiectului de masurat",

pag. 16).

Soarele

(vezi "Radiatia", pag. 19)

4. Aerul

Umiditatea aerului

Umiditatea relativa a aerului in mediul in care se efectueaza

masurarea trebuie sa fie suficient de mica astfel incat sa nu

existe condens in aer (ceata), pe obiectul de masurat, pe

geamul de protectie sau pe lentilele camerei de termoviziune.

Daca lentilele sau geamul de protectie sunt umede, cateva din

radiatiile in infrarosu nu vor fi receptionate, deoarece radiatia nu

poate sa treaca prin apa de pe lentile.

O ceata foarte densa poate afecta masurarea, deoarece

picaturile mici de apa permit trecerea unei cantitati mai mici de

radiatii in infrarosu.

Este de preferat ca masurarile sa fie efectuate

cand cerul este innorat.

Este indicat sa efectuati masurari dupa ce a fost

innorat citeva ore.

Evitati masurarile cand sunt precipitatii abundente.

23

Viteza aerului

Vantul sau curentul dintr-o incapere pot afecta masurarea

temperaturii cu camera de termoviziune.

Ca rezultat al schimbului de caldura (convectie), aerul din jurul

suprafetei si a obiectului de masurat are aceeasi temperatura.

Daca sufla vantul sau daca este curent, stratul de aer este

"impins" si inlocuit cu un strat nou de aer care nu este inca

adaptat la temperatura obiectului de masurat. Ca rezultat al

convectiei, caldura este indepartata de la obiectul de masurat

cald sau absorbita de obiectul masurat rece pana cand

temperatura aerului si cea a suprafetei ajung la echilibru. Acest

efect al schimbului de caldura se amplifica cu cat diferenta

dintre temperatura suprafetei obiectului masurat si temperatura

ambientala este mai mare.

Poluarea aerului

Unele substante in suspensie cum ar fi praful, funinginea si

fumul, precum si unii vapori au emisivitate ridicata si sunt foarte

putin transmisive. Aceasta inseamna ca ele pot afecta

masurarea, deoarece emit propriile radiatii in infrarosu care sunt

receptionate de camera de termoviziune. In plus, doar cateva

din radiatiile in infrarosu ale obiectului de masurat pot patrunde

pana la camera de termoviziune, deoarece ele sunt risipite si

absorbite de substantele in suspensie.

24

5. Lumina

Lumina sau iluminarea nu au un impact notabil in masurarea cu

camera de termoviziune. Puteti astfel efectua masurari si pe

intuneric, deoarece camera de termoviziune masoara radiatiile in

infrarosu. Totusi, unele surse de lumina emit radiatii in infrarosu

calde care pot afecta temperatura obiectelor din vecinatatea lor.

Trebuie asadar sa nu masurati sub actiunea directa a razelor de

soare sau in jurul unei surse de lumina calda. Sursele de lumina

rece, cum ar fi LED-urile sau lampile cu neon nu au efecte

asupra masurarii, deoarece ele convertesc cea mai mare parte

din energia folosita in lumina vizibila si nu in radiatii in infrarosu.

Nu efectuati masurari pe ceata densa sau in

conditii de aburi.

Nu efectuati masurari cand umiditatea aerului

face condens pe camera de termoviziune (vezi

"Umezeala, zapada si bruma de pe suprafete",

pag. 17).

In timpul masurarilor, evitati conditiile de vant si alti curenti

de aer, ori de cate ori este posibil.

Tineti cont de viteza si directia curentilor de aer din timpul

masurarii si notati acesti factori in analizele dumneavostra.

Nu efectuati masurari in aer puternic poluat (de ex. imediat

dupa ce praful a fost agitat).

Masurati intotdeauna la cea mai mica distanta posibila

de obiectul de masurat, cu scopul de a diminua efectul

negativ al substantelor in suspensie din aer.

25

2.2 Determinarea εε si RTC in aplicatii practice

Pentru a determina emisivitatea suprafetei unui obiect, puteti

de exemplu:

sa faceti trimitere la tabelul de emisivitati (vezi "Tabelul de

emisivitati", pag. 50).

Atentie:

Valorile din tabelul de emisivitati sunt valori de principiu.

Emisivitatea suprafetei obiectului de masurat poate diferi fata

de valorile de principiu.

sa determinati emisivitatea cu ajutorul unui instrument de

referinta cu termometru de contact (de exemplu cu testo 905-T2

sau testo 925) (vezi "Metoda folosind termometrul de contact",

pag. 25).

sa determinati emisivitatea cu ajutorul camerei de termoviziune

(vezi "Metoda folosind camera de termoviziune", pag. 26).

Determinarea emisivitatii cu ajutorul unuiinstrument de referinta

1. Metoda folosind termometrul de contact

Masurati mai intai temperatura suprafetei obiectului cu

ajutorul unui termometru de contact (de ex. testo 905-T2

sau testo 925). Apoi masurati temperatura suprafetei

obiectului cu ajutorul camerei de termoviziune, avand

setata valoarea 1 pentru emisivitate. Diferenta dintre valoarea

temperaturii masurate cu termometrul de contact si cea a

temperaturii masurate cu camera de termoviziune se

datoreaza setarii unei emisivitati prea mari. Micsorand treptat

26

emisivitatea, modificati temperatura pana cand aceasta

corespunde cu valoarea indicata de termometrul de contact.

Emisivitatea astfel setata corespunde emisivitatii reale a

suprafetei obiectului masurat.

2. Metoda folosind camera de termoviziune

Lipiti mai intai o bucata de banda adeziva pentru emisivitate

(de ex. banda adeziva pentru emisivitate rezistenta la caldura

de la Testo) direct pe obiectul masurat. Dupa un timp, puteti

masura temperatura suprafetei obiectului in zona benzii lipite

cu camera de termoviziune, avand setata emisivitatea

corespunzatoare benzii adezive. Aceasta temperatura este

de referinta. Acum reglati emisivitatea pana cand camera de

termoviziune va indica aceeasi temperatura in zona in care

nu este lipita banda adeziva. Emisivitatea setata acum este

emisivitatea reala a suprafetei obiectului masurat.

Ca alternativa la determinarea emisivitatii cu banda adeziva,

puteti:

sa inveli obiectul de masurat cu un invelis sau vopsea cu

emisivitate cunoscuta.

sa inveli obiectul de masurat cu un strat gros (> 0,13 mm)

de ulei rezistent la caldura (ε ≈ 0,82).

sa inveli obiectul de masurat cu un strat gros de funingine

(ε ≈ 0,95).

27

Determinarea temperaturii radiatiei reflectate

Odata ce ati eliminat toate sursele de interferente care ar putea

afecta masurarea, temperatura radiatiei in infrarosu reflectate

este aceeasi cu temperatura ambientala. Puteti masura

temperatura ambientala cu ajutorul unui termometru de aer, de

ex. testo 810, iar apoi introduceti valoarea RTC in camera de

termoviziune.

Totusi, daca sunt prezente surse de radiatii in mediul ambiental,

trebuie sa determinati temperatura radiatiei reflectate pentru a

obtine un rezultat corect al masurarii.

Masurarea temperaturii reflectate folosind un radiatorLambert (improvizat)Un radiator Lambert este un obiect care reflecta radiatiile

incidente cu difuzie constanta, cu alte cuvinte egala in toate

directiile.

Puteti masura temperatura radiatiei reflectate pe un radiator

Lambert folosind camera de termoviziune. O foita de aluminiu

Atentie:

Urmariti intotdeauna instructiunile de operare

pentru masurarea obiectului!

Cand inveliti sau lipiti ceva pe obiectul de

masurat, tineti cont de faptul ca temperatura invelisului sau

a benzii adezive trebuie sa ajunga la aceeasi temperatura

cu cea a obiectului de masurat.

28

sifonata si apoi desfacuta este un inlocuitor potrivit pentru

radiatorul Lambert. Foita are indicele de reflexie foarte ridicat

si datorita structurii sifonate, reflexia difuzata a radiatiei este

aproape perfecta (vezi Fig. 2.3, partea dreapta a foitei de

aluminiu, pag. 32).

Pentru a masura temperatura radiatiei reflectate, asezati

radiatorul Lambert aproape de obiectul de masurat sau ideal,

pe suprafata obiectului. Apoi masurati temperatura radiatorului

cu emisivitatea setata la valoarea 1. Camera de termoviziune va

calcula temperatura radiatiei incidente. Puteti introduce aceasta

valoare in camera de termoviziune ca valoare RTC si sa masurati

temperatura obiectului cu setarea emisivitatii reale a suprafatei

obiectului masurat.

2.3 Surse de erori in masurarile in infrarosu

Rezultatele masurarii in infrarosu pot fi afectate de urmatorii

factori:

Setarea incorecta a emisivitatii

Determinati si setati valoarea corecta a emisivitatii (vezi

"Determinarea emisivitatii cu ajutorul unui instrument de

referinta", pag. 25).

Setarea incorecta a valorii RTC

Determinati si setati temperatura reflectata (vezi

"Determinarea temperaturii radiatiei reflectate", pag 27).

Imagine neclara

Focalizati imaginea la fata locului, deoarece aceasta nu mai

poate fi modificata odata ce poza a fost facuta.

29

Distanta de masurare este prea lunga sau prea scurta

Masurarile sunt efectuate cu lentile nepotrivite

Punctul de masurare este prea mare

Atunci cand efectuati masurarea, tineti cont de distanta

minima de focalizare a camerei de termoviziune.

Cand doriti sa faceti o poza, folositi lentilele cu deschiderea

unghiulara corespunzatoare..

Acolo unde este posibil, alegeti o distanta de masurare cat

mai mica.

Erori in calea de transmitere (ex. poluarea aerului, husa, etc.)

Efecte ale surselor externe de radiatii ( becuri, soare,

radiatoare, etc.)

Interpretarea gresita a imaginii termice datorita reflexiilor

Evitati masurarile acolo unde exista surse de interferenta.

Dezactivati sursa de interferenta daca este posibil, ori

precizati influenta ei in analiza imaginii termice.

Modificarea rapida a temperaturii ambientale

Daca sunt schimbari ale temperaturii ambientale de la frig

la cald, exista riscul producerii condensului pe lentile.

Acolo unde este posibil, utilizati camera de termoviziune

avand detector cu temperatura stabilizata.

Interpretarea gresita a imaginii termice datorita lipsei de

cunostinte a caracteristicilor obiectului masurat

Tipul si design-ul obiectului masurat trebuie sa fie

cunoscute.

Folositi si imagini reale (poze) acolo unde este posibil

pentru a interpreta corect imaginile termice.

30

Masurarile pe sticla

Ochiul uman poate privi prin sticla, dar sticla este impenetrabila

la radiatiile in infrarosu. De aceea camera de termoviziune

masoara doar temperatura suprefatei corpurilor, nu si

temperatura obiectelor aflate in spatele ei (vezi Fig 2.2). Pentru

radiatiile provocate de razele solare, sticla este transmisiva.

De aceea trebuie sa tineti cont de faptul ca razele solare care

trec prin fereastra, pot incalzi obiectul masurat.

Sticla este de asemenea un material reflexiv. Prin urmare

asteptati-va la radiatii reflectate atunci cand masurati obiecte din

sticla (vezi "Radiatia reflectata", pag. 31).

Figura 2.2: Masurari pe sticla

Panou de sticla plasat in fata obiectului masurat

31

Masurari pe metale

Metalele, in special acelea cu o suprafata lucioasa, sunt

reflectoare puternice de radiatii in infrarosu. Au un factor de

emisivitate foarte mic, care se modifica cu temperatura (vezi

"Corpuri colorate radiante", pag. 40). Masurarea temperaturii

acestora cu o camera de termoviziune prezinta anumite

probleme. In afara de reglarea emisivitatii, setarea corecta a

temperaturii reflectate este de asemenea foarte importanta (vezi

"Determinarea temperaturii radiatiei reflectate", pag. 27). De

asemenea, respectati sfatul referitor la radiatia reflectata (vezi

"Radiatia reflectata", pag. 31).

Daca metalele sunt vopsite nu este nici-o problema, pentru ca in

general vopselele au o emisivitate foarte ridicata. Totusi, trebuie sa

fiti atenti la rediatiile reflectate.

Radiatia reflectata

O radiatie reflectata vizibila ne indica adesea o suprafata puternic

reflectiva, un exemplu fiind suprafetele cu emisivitate scazuta.

Totusi, o radiatie reflectata puternica nu presupune intotdeauna

si o reflexie mare. De exemplu, radiatia reflectata din mediul

ambiental care poate fi vazuta pe imaginea termica a unei

suprafete vopsite (ex. silueta persoanei care foloseste camera),

chiar daca vopseaua are in general o emisivitate mare (ε = 0,95).

Invers, conturul obiectelor reflectate in mediul masurat nu pot fi

vazute de camera de termovziune pe un perete acoperit cu

gresie, desi are o emisivitate scazuta (ε = 0,67).

Cu alte cuvinte, chiar daca radiatia reflectata este evidenta, ea nu

32

depinde in special de emisivitate, ci de structura suprafetei.

Toate radiatiile sunt reflectate mereu la acelasi unghi sub care

ating suprafata. Aceasta inseamna ca intotdeauna se va aplica

urmatoarea regula: unghiul de incidenta = unghiul de reflexie.

Acest lucru se poate vedea in Fig. 2.3 in sectiunea transversala

marita a jumatatii netede a foitei de aluminiu (partea stanga a

imaginii). Aici, radiatia in infrarosu a persoanei care tine camera,

este reflectata in aceeasi forma in care aceasta ia contact cu

suprafata (reflexie in oglinda). Regula de mai sus se aplica si la

radiatia in infrarosu ce vine in contact cu foita de aluminiu

sifonata (partea dreapta a imaginii). Aici totusi, razele in infrarosu

Figure 2.3: Radiatia reflectata si difuza

33

cad in anumite zone sub unghiuri diferite comparativ cu o

suprafata plana. Ca si in cazul radiatorului Lambert, acestea sunt

reflectate in directii diferite. Aceasta reflexie difuza este cauza

faptului ca nici-o forma a unei surse de rediatie nu poate fi

vazuta. Reflexia de pe intreaga suprafata sifonata a foitei de

aluminiu este o combinatie intre radiatiile in infrarosu ale celor

doua surse de radiatie (persoana care tine camera si imaginea

de fundal din spatele acesteia).

Suprafetele extrem de lucioase nu sunt

intotdeauna puternic reflective.

Acordati atentie efectului propriilor dvs. radiatii in

infrarosu.

Suprafetele pe care nu se poate detecta nici-o radiatie

reflectata, pot avea o reflectivitate ridicata.

Masurati suprafetele netede din unghiuri si directii diferite

pentru a stabili care dintre neregularitatile din distributia

temperaturii sunt atribuite reflexiei si care apartin obiectului

masurat.

34

2.4 Conditii optime pentru masurari in infrarosu

Cel mai important pentru masurarea in infrarosu este stabilitatea

conditiilor ambientale. Acest lucru inseamna ca obiectele, climatul

ambiental si ceilalti factori de influenta nu trebuie sa se modifice pe

parcursul procesului de masurare. Aceasta este singura modalitate

pentru evaluarea posibilelor surse de interferente in analizele

ulterioare.

Pentru masurarile exterioare, conditiile climatice trebuie sa fie

stabile si cerul sa fie innorat pentru a investiga obiectul masurat

atat de la lumina directa a soarelui cat si prin "difuzia rece a radiatiei

cerului". De asemenea, trebuie sa aveti in vedere faptul ca obiectele

masurate pot sa fi fost incalzite anterior, de la expunerea la lumina

solara si a capacitatii de stocare a caldurii.

Conditiile ideale de masurare sunt urmatoarele:

Conditii climatice stabile;

Cer innorat inaintea si in timpul procesului de masurare (in

cazul masurarilor exterioare);

Lipsa luminii solare directe inainte si in timpul procesului de

masurare;

Fara precipitatii;

Suprafata obiectului de masurat trebuie sa fie uscata si lipsita

de surse de interferenta (ex. sa nu existe la suprafata frunzis

sau aschii);

Fara vant si variatii de presiune;

Sa nu existe surse de interferente in mediul masurat sau in

sistemul de transmisie;

35

Suprafata obiectului masurat are o emisivitate mai mare decit

cea cunoscuta cu exactitate.

Pentru termografia constructiilor, se recomanda o diferenta de

cel putin 15 °C intre temperatura interioara si cea exterioara.

2.5 Imaginea termica ideala

Atunci cand realizati o imagine termica, trebuie sa acordati o

atentie speciala la doua aspecte:

Alegerea corecta a suprafetei subiectului, si

Focalizarea corecta a imaginii termice a suprafetei relevante

pentru masurare.

Ca si in cazul unei imagini digitale, nu este posibila schimbarea

zonei vizate sau modificarea focalizarii imaginii termice dupa ce

aceasta a fost salvata.

Pentru obtinerea unei imagini termice perfecte, trebuie sa faceti

urmatoarele modificari la camera dvs. de termoviziune in

infrarosu si la softul de analiza (ex. Testo IRSoft):

Setati corect emisivitatea si compensarea temperaturii

reflectate (RTC). Acest lucru se poate realiza pas cu pas

sau zona cu zona cu ajutorul unui soft profesional de analiza

(ex. Testo IRSoft 2.0).

Alegeti o paleta de culori adecvata (ex. metalic, curcubeu,

etc.). In functie de paleta de culori, veti putea obtine un

contrast mai mare, ce va usureaza interpretarea imaginii

termice.

36

Ajustati manual scala temperaturilor. In acest fel puteti

imbunatati gradientul de temperatura sau de culoare al

imaginii termice. (Vezi Fig. 2.4).

Respectati urmatoarele sfaturi cand realizati o imagine termica:

Monitorizati, preveniti si identificati toate sursele perturbatoare.

Suprafata obiectului de masurat trebuie sa fie lipsita de surse

de interferente termice si optice. Acolo unde este posibil,

indepartati straturile protectoare si obiectele care cauzeaza

interferente ale mediului de lucru.

Schimbati-va pozitia atunci cand masurati pentru a putea

identifica orice reflexie. Reflexiile se modifica, dar caracteristi-

cile termice ale obiectului masurat raman aceleasi, chiar daca

inclinatia se schimba.

Urma dvs. nu trebuie sa fie niciodata mai mare decat cea a

obiectului masurat.

Figura 2.4: Reglarea scalei de temperatura

37

Pastrati o distanta de masurare cat mai mica.

Utilizati o lentila corespunzatoare aplicatiei dvs.

Pentru o masurare exacta a detaliilor, se recomanda utilizarea

unui trepied.

Caracteristicile obiectului masurat trebuie sa fie cunoscute

pentru a fi in stare sa identificati in mod corect trasaturile

termice.

Evaluati toate conditiile ambientale, masurati-le si inregistrati-le

corect pentru analiza ulterioara a imaginilor termice.

38

3 Anexa3.1 Glosar de termografie

AAbsolute zero (Zero absolut)

Zero absolut este -273,15 °C (0 Kelvin = -459,69 °F). Nici-un

corp nu emite energie termica sub zero absolut; aceasta

inseamna ca ele nu pot emite nici-un fel de radiatie in infrarosu.

Absorption (Absorbtie)

Atunci cand radiatia electromagnetica in infrarosu atinge un

obiect, acesta absoarbe o parte din aceasta energie. Absorbtia

radiatiei in infrarosu provoaca incalzirea obiectului. Obiectele mai

calde emit mai multa radiatie in infrarosu decat obiectele mai

reci. Radiatia in infrarosu absorbita este astfel transformata in

radiatie in infrarosu emisa (care este radiata de obiect). Astfel,

capacitatea de absorbtie corespunde emisivitatii.

Radiatia in infrarosu incidenta pe un obiect care nu este

absorbita, este reflectata si/sau transmisa (lasata sa treaca).

BBlack body radiator (Radiator corp negru)

Obiectul care absoarbe toata energia provenita de la radiatia in

infrarosu incidenta, o transforma intr-o radiatie in infrarosu

proprie si o poate emite in intregime. Emisivitatea radiatoarelor

negre este egala cu 1,00. Nu exista nici-o reflexie sau trasmisie a

39

radiatiei. Obiecte care sa detina proprietati de asemenea natura

nu exista in realitate.

Dispozitivele de calibrare a camerelor de termoviziune sunt

cunoscute sub denumirea de radiatoare corpuri negre. Totusi,

emisivitatea acestora este putin subunitara (ε > 0,95).

CCalibration (Verificare)

Procedura prin care indicatiile unui instrument (valorile actuale) si

indicatiile unui instrument de referinta (valorile nominale) sunt

determinate si comparate. Rezultatul furnizeaza informatii cu

privire la posibilitatea ca indicatiile actuale ale instrumentului sa

se afle inca in domeniul de tolerante/limite admisibil. Spre

deosebire de calibrare, deviatia de la indicatia actuala este doar

masurata si nu este modificata la indicatia nominala. Intervalul de

timp la care trebuie facuta o verificare depinde de respectiva

masurare si cerintele impuse.

Celsius [°C]

Unitate de temperatura. In conditii normale de presiune, punctul

zero al scalei Celsius (0 °C) reprezinta temperatura la care apa

ingheata. Un alt punct fix pentru scala Celsius il reprezinta

punctul de fierbere al apei, adica 100 °C.

°C = (°F -32)/1,8 sau °C = K - 273,15.

Coldspot and hotspot (Puncte reci si calde)

Cel mai rece punct al unei zone din imaginea termica este

40

cunoscut sub denumirea de "punct rece", iar cel mai cald este

cunoscut ca "punct cald".

Utilizand functia "Auto Hot/Cold Spot Recognition", puteti afisa

aceste doua puncte direct pe imaginea termica din ecranul

camerei de termoviziune.

Coloured body radiator (Radiator corp colorat)

Un obiect cu o emisivitate subunitara si care este dependenta

de temperatura si de fluctuatiile acesteia. Cele mai multe metale

sunt radiatoare colorate, un exemplu fiind emisivitatea aluminiului,

care creste atunci cand acesta este incalzit (ε = 0,02 la 25 °C,

ε = 0,03 la 100 °C).

Colour palette (Paleta de culori)

Selectia de culori pentru imaginea termica din camera de

termoviziune (ex. paleta de culori "curcubeu", "metal", "nuantele

de gri"). Contrastul imaginilor termice poate si modificat variat,

acesta depinzand de modalitatea de masurare si de alegerea

paletei de culori. Paleta de culori poate fi setata si ulterior

utilizand softul de analiza (ex. Testo IRSoft 2.0) dupa ce imaginea

termica a fost salvata. Aveti in vedere gradul de interpretare al

imagini dumneavoastra termice in momentul alegerii paletei de

culori. Culorile rosu si galben sunt in mod intuitiv asociate de

catre privitor cu caldura, in timp ce culorile verde si albastru sunt

associate cu racoarea.

41

Condensation (Condensarea)

Trecerea unei substante din stare gazoasa in stare lichida.

Umiditatea aerului poate creea condens la suprafata daca

temperatura suprafetei sau a aerului din imediata apropiere a

suprafetei este mai mica decit temperatura aerului inconjurator,

sau daca s-a atins temperatura punctului de roua.

Conduction (Conductie)

Conductia termica. Transfer al energiei termice intre particule

invecinate. Energia este intotdeauna transferata de la particulele

mai calde la particulele mai reci. Spre deosebire de convectie,

unde nu exista nici-un fel de transport al energiei intre particulele

aflate in contact.

Convection (Convectie)

Transfer al caldurii sub forma de energie termica, de la un corp,

fluid sau gaz, la un alt corp, fluid sau gaz, ca urmare a deplasarii

acestora.

DDetector

Detectorul primeste radiatia in infrarosu si o transforma intr-un

semnal electric. Marimea unui detector este specificata in pixeli.

42

Dewpoint/dewpoint temperature (Punctul de roua)

Temperatura la care apa condenseaza. Cind se atinge

temperatura punctului de roua, aerul este saturat cu peste 100%

vapori de apa. Odata ce aerul nu mai poate absorbi vapori de

apa, acestia condenseaza.

EEmissivity (εε) (Emisivitate)

O masura a capacitatii unui material de a emite (raspandi) radiatii

in infrarosu. Emisivitatea variaza in functie de proprietatile

suprafetei, ale materialului, iar pentru anumite materiale in functie

de temperatura obiectului.

Equalization period (Perioada de egalizare)

Timpul in care camera de termoviziune necesita o ajustare la

temperatura ambientala a locatiei. Detectoarele cu temperatura

stabilizata, precum cei utilizati de camerele de termoviziune

Testo, au o perioada de egalizare relativ scurta.

FFahrenheit [°F]

Unitatea de temperatura care este folosita in America de Nord.

°F = (°C x 1,8) + 32.

Exemplu: 20 °C in °F: (20 °C x 1,8) + 32 = 68 °F.

FOV - field of view (Camp vizual)

Campul vizual al camerei de termoviziune. Este descris ca fiind

43

un unghi (ex. 32º) si defineste suprafata care poate fi vazuta

cu ajutorul unei camere de termoviziune. Campul vizual este

dependent de detectorul incorporat in camera de termoviziune

si de lentilele utilizate. Lentilele cu unghi larg au un camp vizual

mai mare daca se utilizeaza acelasi detector, iar lentilele

teleobiectiv (ex. Lentilele Testo 12º care sunt lentile de focalizare)

au un camp vizual restrans.

GGrey body radiator (Radiator gri)

Aproape toate obiectele reale sunt descrise ca fiind "radiatoare

gri" sau "radiatoare reale". Spre deosebire de cele negre,

radiatoarele gri nu absorb niciodata toate radiatiile in infrarosu

incidente. Cu un radiator gri, unele dintre radiatiile incidente sunt

intotdeauna reflectate de catre suprafata acestuia iar uneori sunt

si transmise (lasate sa treaca). Emisivitatea unui radiator gri este

intotdeauna subunitara.

HHotspot (Punct cald)

A se vedea "Puncte reci si calde", pag. 39.

IIdeal radiator (Radiator ideal)

A se vedea "Radiator corp negru", pag.38.

44

Infrared radiation (Radiatie in infrarosu)

Radiatia in infrarosu este o radiatie electromagnetica termica.

Fiecare obiect care are o temperatura peste punctul zero absolut

(0 Kelvin = -273,15 ºC) emite radiatii in infrarosu. Radiatia in

infrarosu acopera spectrul cu lungime de unda de la 0,75µm

pana la aproximativ 1.000 µm (=1 mm) si se invecineaza cu

lungimea de unda a luminii vizibile (de la 0,38 pana la 0,75 µm).

Imaginile termice masoara deseori radiatia in infrarosu cu

lungimea de unda de la 8 µm la 14 µm (ca si camerele de

termoviziune Testo) deoarece atmosfera este foarte permisiva

pentru radiatiile in infrarosu.

IFOVgeo - Instantaneous Field of View (Camp vizual instantaneu)

Rezolutie geometrica (rezolutia spatiala). Masoara capacitatea

unui detector de a reda cele mai mici detalii. Rezolutia geometri-

ca este specificata in mrad si defineste cel mai mic obiect care,

in functie de distanta de masurare, poate fi individualizat pe

imaginea termica. Pe imaginea termica, marimea acestui obiect

corespunde unui pixel.

IFOVmeas (Camp vizual instantaneu masurat)

Indicarea celui mai mic obiect a carui temperatura poate fi

masurata cu precizie de catre camera de termoviziune.

Acesta este de 2 sau 3 ori mai mare decat cel mai mic obiect

identificabil (IFOVgeo).

45

Se aplica urmatoarea regula: IFOVmeas ≈ 3 x IFOVgeo.

IFOVmeas mai este cunoscut ca punct de masurare.

Isotherms (Izoterme)

Linii care au aceasi temperatura. Puteti afisa izotermele utilizand

un soft de analiza (ex. Testo IRSoft 2.0). Pe durata procesului

sunt marcate in culori toate punctele din imaginea termica care

au valori ale temperaturii incadrate intr-o scala bine definita.

KKelvin [K]

Unitate de temperatura.

0 K corespunde unitatii zero absolut (-273,15 °C). Relatiile de

transformare sunt urmatoarele: 273,15 K = 0 °C = 32 °F.

K = °C + 273,15.

Examplu: 20 °C in K: 20 °C + 273,15 = 293,15 K.

LLambert radiator (Radiatorul Lambert)

Un radiator Lambert este un obiect care reflecta radiatii incidente

cu o difuzie constanta; altfel spus, radiatia incidenta este

reflectata cu intensitate egala in toate directiile.

Puteti masura temperatura radiatiei reflectate pe un radiator

Lambert utilizand camera de termoviziune.

46

Laser measuring spot marking (Marcarea locului de masurat

cu laser)

Un laser va poate ajuta la marcarea suprafetei masurate (un

punct rosu este proiectat pe suprafata obiectului masurat). Zona

marcata de spotul laser nu coincide cu centrul imaginii termice,

deoarece acestea se afla pe axe optice diferite. Punctul marcat

de laser nu este acelasi cu punctul marcat pe ecranul camerei

folosind un semn "fir in cruce" ("cross-hairs"). Acesta va fi folosit

numai pentru ghidare.

Atentie:

Clasa laser 2: niciodata nu indreptati laserul catre o persoana

sau un animal si nu priviti niciodata inspre fascicolul laser.

Acest lucru va poate afecta vederea!

Lenses (Lentile)

Marimea campului vizual al camerei de termoviziune si marimea

punctului de masurare se modifica in functie de lentila utilizata.

Lentilele cu unghi larg de deschidere (ex. cele standard 32º) sunt

potrivite daca doriti sa vedeti distributia temperaturii pentru o

suprafata mare. Puteti folosi lentilele cu focalizare (ex. cele teleo-

biectiv 12º) pentru a masura precis obiecte mai mici aflate la o

distanta mai mare.

MMeasuring spot (Punct de masurare)

Vezi "IFOVmeas", pag. 43.

47

NNETD - Noise Equivalent Temperature Difference

(Diferenta de temperatura echivalenta zgomotului)

Valoare importanta pentru cea mai mica diferenta de temperatu-

ra ce poate fi identificata de camera de termoviziune. Cu cat

aceasta valoare este mai mica, cu atat rezolutia de masurare a

camerei de termoviziune este mai buna.

RReal body (Corp real)

Vezi "Radiator gri", pag. 43.

Reflectance (ρρ) (Reflexia)

Proprietatea materialelor de a reflecta radiatiile in infrarosu.

Reflexia depinde de proprietatile suprafetelor, de temperatura si

de tipul materialelor.

Refresh rate (Rata de refrisare)

Se masoara in hertzi si reprezinta de cate ori pe secunda este

refrisata imaginea (ex. 9 Hz/ 33Hz/ 60Hz). O rata a refrisarii de

9 Hz inseamna ca, refrisarea imaginii termice de pe afisajul

camerei de termoviziune se face de noua ori pe secunda.

Relative humidity (%RH) (Umiditatea relativa)

Procentul care indica nivelul de saturare a aerului cu vapori de

apa. De exemplu, la 33% RH aerul contine aproximativ 1/3 din

48

volumului maxim de vapori de apa pe care acesta ii poate

absorbi la aceeasi temperatura si aceeasi presiune a aerului.

La o umiditate a aerului de peste 100%, incepe sa se formeze

condensul, aerul este suprasaturat si nu mai poate absorbi

umezeala. Vaporii de apa aflati in stare gazoasa se transforma in

lichid. Cu cat aerul este mai cald, cu atat mai mult el poate

absorbi vapori de apa fara ca sa apara fenomenul de condens.

De aceea condensul apare intotdeauna prima data pe

suprafetele reci.

RTC (Reflected Temperature Compensation)

Compensarea temperaturii reflectate)

La corpurile reale, o parte a caldurii radiate este reflectata.

Aceasta temperatura reflectata trebuie sa fie luata in calcul la

masurarile obiectelor cu emisivitate scazuta. Folosind un factor

de corectie, temperatura reflectata este calculata iar precizia

masurarii temperaturii este mult imbunatatita. Temperatura

reflectata este introdusa in general manual in camera de

termoviziune sau cu ajutorul softului. In cele mai multe cazuri,

temperatura reflectata este identica cu temperatura ambientala.

Daca radiatiile in infrarosu ale surselor de interferenta sunt

reflectate pe suprafata punctului masurat, trebuie sa determinati

temperatura radiatiei reflectate (folosing un glob-termometru sau

un radiator Lambert). Temperatura reflectata are influente mici

asupra obiectelor cu emisivitate mare.

49

TThermal image (Imagine termica)

Imagine care arata distributia temperaturii suprafetei obiectelor,

folosind diferite culori pentru diferite valori de temperatura.

Imaginile termice sunt luate cu o camera de termoviziune.

Thermal imager (Camera de termoviziune)

Camera care masoara radiatiile in infrarosu si converteste

semnalul intr-o imagine termica. Folosind camera de

termoviziune poate fi vizualizata distributia temperaturii pe

suprafata obiectelor, care nu poate fi vizibila cu ochiul uman.

Thermography (Termografie)

Procedura care foloseste tehnologia de masurare care

vizualizeaza caldura radiata sau distributia temperaturii pe

suprafata obiectelor folosind o camera de termoviziune.

Transmittance (T) (Transmitanta)

Masoara capacitatea unui material de a permite radiatiilor in

infrarosu sa treaca prin el. Aceasta depinde de grosimea si tipul

materialului. Majoritatea materialelor nu permit trecerea radiatiilor

in infrarosu.

Two-point measurement (Masurare in 2 puncte)

In acest regim, apar pe afisajul camerei doua cursoare cu

ajutorul carora se poate citi temperatura in doua puncte.

50

3.2 Tabel cu emisivitati

Tabelul urmatorul poate fi folosit ca un ghid pentru reglarea

emisivitatii la masurarile in infrarosu. El da emisivitatea catorva

materiale folosite mai des. Deoarece emisivitatea este influentata

de temperatura si de proprietetile suprafetei masurate, valorile

din tabel ar trebui privite ca valori informative la masurarea

temperaturii. Pentru a determina valoarea absoluta a temperaturii

trebuie determinata valoarea exacta a emisivitatii unui material.

Material (temperatura material) Emisivitate

Aluminiu role lucioase (170 °C) 0,04Aluminiu neoxidat (25 °C) 0,02Aluminiu neoxidat (100 °C) 0,03Aluminiu puternic oxidat (93 °C) 0,20Aluminiu foarte lucios (100 °C) 0,09

Bumbac (20 °C) 0,77Beton (25 °C) 0,93Plumb brut (40 °C) 0,43Plumb oxidat (40 °C) 0,43Plumb gri oxidat (40 °C) 0,28

Crom (40 °C) 0,08Crom lucios (150 °C) 0,06

Gheata lucioasa (0 °C) 0,97Fier polizat (20 °C) 0,24Fier turnat (100 °C) 0,80Fier forjat (20 °C) 0,77

Gips (20 °C) 0,90Sticla (90 °C) 0,94Granit (20 °C) 0,45

51

Material (temperatura material) Emisivitate

Cauciuc dur (23 °C) 0,94Cauciuc moale gri (23 °C) 0,89Fier turnat oxidat (200 °C) 0,64

Lemn (70 °C) 0,94

Pluta (20 °C) 0,70Radiator negru eloxat (50 °C) 0,98Cupru usor inchis la culoare (20 °C) 0,04Cupru oxidat (130 °C) 0,76Cupru slefuit (40 °C) 0,03Cupru role (40 °C) 0,64Plastic: PE, PP, PVC (20 °C) 0,94

Vopsea albastra, folie de aluminiu (40 °C) 0,78Vopsea neagra mata (80 °C) 0,97Vopsea galbena, 2 straturi pe foile de aluminiu (40 °C) 0,79Vopsea alba (90 °C) 0,95

Marmura alba (40 °C) 0,95Caramida (40 °C) 0,93Alama oxidata (200 °C) 0,61

Vopsea de ulei (toate culorile) (90 °C) 0,92 la 0,96

Hartie (20 °C) 0,97Portelan (20 °C) 0,92

Gresie (40 °C) 0,67Otel tratat termic (200 °C) 0,52Otel oxidat (200 °C) 0,79Otel banda (93 °C) 0,75 la 0,85

Lut ars (70 °C) 0,91Vopsea transformator (70 °C) 0,94

Caramida, mortar, tencuiala (20 °C) 0,93Zinc oxidat 0,1

52

3.3 Recomandari TESTO

Calibrarea camerei de termoviziune

TESTO AG recomanda sa calibrati periodic camera de

termoviziune. Intervalul dintre calibrari depinde de cerintele

standardelor de masurare. Puteti gasi mai multe informatii

despre calibrarea camerei de termoviziune pe site-ul

www.testo.com.

Cursuri de termografiere

Fiti la curent cu cele mai noi informatii: aceasta este cea mai

importanta conditie pentru a indeplini exigentele cele mai ridicate

necesare unei masurari complexe si atingerea unui nivel superior

de calitate. Tocmai de aceea TESTO AG va ofera cursuri de

termografie pentru o gama larga de aplicatii.

Puteti gasi mai multe informatii despre cursurile de pregatire

oferite de TESTO pe www.testo.com.

Mai multe informatii pe:www.testo.com/see-more

53

Notite personale

54

Notite personale

Apropo - stiati ca?Gratie abilitatii lor de a vedea caldura radiata, viperele percep prada sidusmanii instantaneu, chiar daca este intuneric.

Vipera de groapa, o subspecie a viperelor, este capabila sa perceapa foarterapid si cele mai mici diferente de temperatura de numai 0,0003 °C. Acest lucru este posibil datorita sensibilitatii organismului viperei. "Senzorul" viperei ii permite acesteia sa vada imagini foarte apropiate de cele mai moderne imagini termice...

Distribuit in Romania prin:

Test Line SRLStr. Agricultori 119, sector 3Cod postal 030342, BucurestiTelefon: 021 320 09 41Fax: 021 320 09 42E-mail: office@testline.roInternet: www.testline.ro

Pot

fi e

fect

uate

mod

ifica

ri fa

ra o

avi

zare

pre

alab

ila.

0988

732

4/sa

n/R

/Q/0

2.20

09