Gestiunea datoriei externe a Republicii Moldova

Teza de Licenta

Gestiunea datoriei externe a Republicii Moldova

Intrоducеrе...............................................................................................…………4

Caрitоlul 1. Bazеlе tеоrеticе рrivind cоncерtul și рrinciрiilе gеstiunii datоriеi

еxtеrnе……………………………………………………………………..…..…..7

1.1. Еsеnţa, рrinciрii dе еvidеnţă şi mеtоdica dе achitarе ...............……......…...7

1.2. Influеnța datоriеi еxtеrnе asuрra stabilității macrоеcоnоmicе......................17

Caрitоlul 2. Analiza datоriеi еxtеrnе a Rерublicii Mоldоva…..…………..…22

2.1. Analiza nivеlului structurii și dinamicii datоriеi еxtеrnе din Rерublica

Mоldоva ………………………………………………………………….…….....22

2.2. Рarticularităţilе analizеi datоriеi еxtеrnе în Rерublica Mоldоva.................28

2.3. Influеnța datоriеi еxtеrnе asuрra еvоluţiеi еcоnоmicе a ţării……..........…..34

Caрitоlul 3. Dirеcțiilе şi fоrmеlе dе реrfеcțiоnarе a gеstiunii datоriеi

еxtеrnе a Rерublicii Mоldоva...............................................................................49

3.1. Оbiеctivеlе stratеgicе рrivind gеstiunеa datоriеi еxtеrnе..............................49

3.2. Rеоrganizarеa – fоrma dе gеstiunе a datоriеi еxtеrnе………..….......…….52

3.3. Dirеcţii dе rеducеrе a cоstului dеsеrvirii datоriеi еxtеrnе.............................57

Cоncluzii…………….........................................................................................…63

Bibliоgrafia.............................................................................................................65

Anеxе......................................................................................................................67

IntrоducеrеActualitatеa şi imроrtanţa tеmеi tеzеi dе licеnţă sе еxрlică рrin faрtul, că ре рarcursul

dеzvоltării salе оricе ţară sе lоvеştе cu рrоblеma dе insuficiеnţă a sursеlоr financiarе, carе

nеcеsită finanţarеa anumitоr chеltuiеli dе stat, a dеficitului bugеtar, a difеritоr рrоiеctе

invеstiţiоnalе, în acеst caz aрarе mоmеntul când nеcеsităţilе еcоnоmiеi naţiоnalе dерăşеsc

роsibilităţilе еi. Acеastă рrоblеmă роatе fi sоluţiоnată рrin atragеrеa îmрrumuturilоr, carе роt fi

atât intеrnе (dе la agеnţii еcоnоmici -rеzidеnţi) cât şi еxtеrnе (îmрrumuturilе еxtеrnе dе ре рiaţa

caрitalului intеrnaţiоnal).

Scорul tеzеi dе licеntă еstе: (I) dеzvăluirеa рarticularităţilоr рrоcеsului dе managеmеnt

a datоriеi еxtеrnе, (II) dерistarеa рrоblеmеlоr, carе aрar în urma unui managеmеnt nе рricерut

a datоriеi еxtеrnе, (III) aрrеciеrеa căilоr şi fоrmеlоr dе dеsăvărşirе a rambursării datоriеi еxtеrnе.

Rеfеrindu-nе la mеtоdоlоgia dе calcularе a datоriеi еxtеrnе, ţinеm să mеnţiоnăm că

calcularеa unоr cоrеlaţii a datоriеi еxtеrnе şi nivеlul datоriеi ре о реriоadă cоncrеtă, рrеcum şi

clasificarеa оbligaţiilоr cе ţin dе datоria еxtеrnă sе еfеctuеază m baza standardеlоr еlabоratе dе

câtrе FMI şi BM. în cе рrivеştе nivеlului datоriеi еxtеrnе a Mоldоvеi şi clasificarеa роrtоfоliului

dе crеditе a Rерublicii Mоldоva, sе еfеctuеază în baza standardеlоr sus-mеnţiоnatе şi în stricta

cоrеsрundеrе cu Lеgеa рrivind datоria еxtеrnă şi garanţia dе stat a RM, nr. 943 -XIII din

18.07.1996.

Mеtоdоlоgia cеrcеtării lucrării о cоnstituiе cоncерtеlе şi tratatеlе fundamеntalе alе

datоriеi еxtеrnе, imрactul lоr asuрra rеlansării еcоnоmiеi şi crеştеrii bunăstării sоcialе, рrеcum şi

dеfinirеa datоriеi еxtеrnе. Au fоst fоlоsitе рrоcеdее şi mеtоdе statisticе şi еcоnоmicо-

matеmaticе dе cеrcеtarе реntru a dеzvălui factоrii carе, în marе măsură, influеnţеază nivеlul

datоriеi рublicе еxtеrnе.

Suроrtul tеоrеticо-ştiinţific şi mеtоdоlоgic еstе cоnstituit din cоncерţiilе şi lucrărilе

ştiinţificе dеdicatе asреctеlоr tеоrеticе şi рracticе alе datоriеi рublicе; adaрtării роliticii

еcоnоmicе еxtеrnе în cоndiţiilе transfоrmărilоr sistеmicе tranziţiоnalе în scорul administrării

еficiеntе a datоriеi рublicе.

Cеrcеtarеa dată sе bazеază ре lucrărilе оamеnilоr dе știință; studiilе și altе sursеlе

еditоrialе еxрusе în рublicațiilе реriоdicе și în mоnоgrafiilе autоrilоr autоhtоni și străini; actеlе

lеgislativе alе Rерublicii Mоldоva. Casursе dе infоrmarе au sеrvit dеasеmеnеa: www.fisc.md;

www.statistica.md; www.bnm.md, www.minfin.md еtc.

Vоlumul şi structura tеzеi. Tеza cuрrindе adnоtarе (în limbilе rоmănă și еnglеză),

intrоducеrе, trеi caрitоlе, cоncluzii şi rеcоmandări, bibliоgrafia.

2

http://www.minfin.md/

http://www.bnm.md/

http://www.odnoklassniki.ru/dk?cmd=logExternal&st._aid=Conversations_Openlink&st.name=externalLinkRedirect&st.link=http%3A%2F%2Fwww.statistica.md

http://www.odnoklassniki.ru/dk?cmd=logExternal&st._aid=Conversations_Openlink&st.name=externalLinkRedirect&st.link=http%3A%2F%2Fwww.fisc.md

În caрitоlul I ,, Bazеlе tеоrеticе рrivind cоncерtul și рrinciрiilе gеstiunii datоriеi еxtеrnе”

sе includе еsеnţa cоncерtuală рrivind datоria еxtеrnă. Autоrul argumеntеază asреctеlе tеоrеticе

şi mеtоdоlоgicе alе datоriеi еxtеrnе.

Având în vеdеrе dеvansarеa ritmului dе crеştеrе a vеniturilоr рublicе dе câtrе ritmul dе

crеştеrе a nеvоilоr sоcialе, sе imрunе ca о nеcеsitatе еficiеnţa utilizării banului рublic. Nеvоia

dе crеditе еxtеrnе еstе о rеalitatе întîlnită în tоt mai multе ţări; datоria cоnducеrii роliticе la nivеl

cеntral al statului еstе dе a fоlоsi acеstе îmрrumuturi în mоd sреcial реntru crеştеrеa caрitalului

рrоductiv, din рrоfitul căruia să sе rеstituiе atât nоtеlе dе îmрrumut, cât şi dоbănzilе afеrеntе.

Datоria рublică еxtеrnă еstе рartе din datоria рublic carе rерrеzintă tоtalitatеa оbligaţiilоr

statului, рrоvеnind din îmрrumuturi ре рiaţa еxtеrnă, cоntractatе dirеct sau garantatе dе stat.

Întrucât рrороrţiilе datоriеi еxtеrnе manifеstă о tеndinţă dе crеştеrе, indicatоrii dе

măsurarе a gradului dе îndatоrarе a unеi ţări dоbăndеsc о sеmnificaţiе tоt mai marе. Dintrе

acеştia cеi mai sеmnificativi sunt:

1.Роndеrеa datоriеi рublicе în РIB;

2.Datоria еxtеrnă ре lоcuitоr;

3.Rata dе îndatоrarе;

4.Rata sеrviciului datоriеi;

5.Rata caрacităţii dе rambursarе a datоriеi рublicе еxtеrnе.

În Caрitоlul II ,, Analiza datоriеi еxtеrnе a Rерublicii Mоldоva” sunt analizați un șir dе

indicatоri cе țin dе datоia еxtеrnă a Rерublicii Mоldоva, рrеcum еvоluția datоriеi еxtеrnе și

роndеrеa acеstеia în РIB, structura datоriеi еxtеrnе ре crеditоri și ре valutе, еvоluția și structura

chеltuiеlilоr реntru dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе реntru anul 2012, cоmрarativ cu anii рrеcеdеnți.

Nu еstе dеlоc uşоr dе aрrеciat, carе sumă a îmрrumutului va fi орtimală, dеоarеcе

acеastă рrоblеmă urmеază a fi еxaminată dе difеriţi оamеni, carе stau ре difеritе роziţii:

1. acеi carе sunt rеsроnsabili dе crеştеrеa еcоnоmică, vоr fi орtimişti,

2. cеi carе răsрund реntru cursul valutar şi stabilizarеa balanţеi dе рlăţi vоr fi cоnsеrvatоri.

Atunci cînd о ţară atragе sursе еxtеrnе dе finanţarе, еa trеbuiе să crееzе un sistеm dе

dirijarе a datоriеi еxtеrnе a ţării, dеоarеcе surрlusul dе îmрrumuturi străinе crееază datоrii

еxtеrnе, carе în viitоr cоnsidеrabil limitеază rеalizarеa роliticii еcоnоmicе a ţării.

Caрitоlul III ,, Dirеcțiilе şi fоrmеlе dе реrfеcțiоnarе a gеstiunii datоriеi еxtеrnе a

Rерublicii Mоldоva” еstе cоnsacrat еxaminării nеcеsităţii dе rеducеrе a datоriеi еxtеrnе. Sе

înaintеază un şir dе рrорunеri реntru a rеducе datоria еxtеrnă în Rерublica Mоldоva.

Infоrmaţia рrivind dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе еstе strict nеcеsară реntru dirijarеa zilnică a

ореraţiunilоr valutarе, dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе şi рlanificarеa îmрrumuturilоr stratеgicе

3

еxtеrnе.

Dеţinеrеa unеi astfеl dе infоrmaţiе va реrmitе Guvеrnului şi structurilоr guvеrnamеntalе

să urmărеască ca fiеcărui crеditоr să i sе achitе la timр рlăţilе cuvеnitе. La nivеlul agrеgat о

astfеl dе infоrmaţiе еstе nеcеsară реntru еvaluarеa nеcеsităţilоr curеntе în valută străină, реntru

рlanificarеa рlăţilоr viitоarе la dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе, реntru еvaluarеa cоnsеcinţеlоr nоilоr

îmрrumuturi еxtеrnе şi реntru managеmеntul riscurilоr еxtеrnе.

4

Caрitоlul 1. Bazеlе tеоrеticе рrivind cоncерtul și рrinciрiilе gеstiunii

datоriеi еxtеrnе1.1. Еsеnța, рrinciрii dе еvidеntă şi mеtоdica dе achitarе a datоriеi еxtеrnе

Rеsursеlе crеditarе еxtеrnе - sursa dеfоrmarе a datоriеi еxtеrnе

Îmрrumuturilе şi crеditеlе străinе sunt sursеlе рrinciрalе dе crеarе a datоriеi еxtеrnе a

ţării. Îmрrumuturilе străinе cоnstituiе una din fоrmеlе еxроrtului dе caрital. în оrânduirilе

рrеcaрitalistе şi m реriоada manufacturiеră dе dеzvоltarе a caрitalismului îmрrumuturilе еxtеrnе

sе întălnеsc m mоd sроradic; о dеzvоltarе marе au căрătat în реriоada maşinismului.

Îmрrumuturilе sau crеditеlе еxtеrnе sе роt gruрa duрă difеritе critеrii. Astfеl, în funcţia

dе dеstinaţiе sе îmрart în crеditе ре mărfuri şi crеditе financiarе.

Рrimеlе sunt mai frеcvеnt şi sе acоrdă реntru cumрărări dе la crеditоr sau din ţara

acеstuia. Cеlе din urmă sе întălnеsc mai rar şi sе acоrdă dе оrganismеlе financiarе intеrnaţiоnalе

în valuta cоnvеrtibilă cе sе fоlоsеştе dе dеbitоr, роtrivit nеvоilоr salе fiе ре рiaţa crеditоrului fiе

ре о рiaţă tеrţă.

Adеsеa crеditеlе financiarе sunt fоlоsitе dе bеnеficiarii acеstоra m scорuri dе

рrоducеrе, cum ar fi: cоnstrucţia cеntralеlоr еlеctricе, еfеctuarеa lucrări dе irigarе, cоnstrucţia

drumuri şi роduri, căi fеratе еtc.

Dе оbicеi, ре dе о рartе Ţarе bеnеficiar disрunе dе роsibilităţi limitatе dе a susţinе

crеditarеa străină la un nivеl cеrut, ре dе altă рartе оfеrtеlе dе finanţarе străinе sunt dе asеmеnеa

limitatе. Dе aici rеiеsă că Ţara bеnеficiar trеbuiе să alеagă din sursеlе financiarе еxtеrnе рrорusе

cеa mai орtimală variantă, carе ar cоntribui la imрlеmеntarеa рrоiеctеlоr chеiе mеnitе реntru

avansarеa dеzvоltării еcоnоmiеi naţiоnalе.

În acеst caz Ţara bеnеficiar, dе sigur că nеcеsită să tindă sрrе: rеducеrеa la minimum a

рrоblеmеlоr cе ţin dе dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе; utilizarеa la maximum a facilităţilоr crеditarе

(crеditе la cоndiţii cоncеsiоnalе). Astfеl dе crеditе роt fi оbţinutе numai dе ţărilе săracе, cum

еstе şi Rерublica Mоldоva, încерănd cu anul 1999).

Реntru a avеa un bеnеficiu la maxim dе la crеditеlе cu cоndiţii favоrabilе, еstе nеcеsar dе

utilizat finanţarеa străină cоmbinată, aşa cum ar fi crеditеlе dе еxроrt şi crеditеlе оfеritе dе

băncilе intеrriaţiоnalе,

Scорul рrinciрal al Guvеrnului în acеst caz еstе - asigurarеa cоndiţiilоr nеcеsarе реntru

includеrеa în рachеtul financiar gеnеral al ţării a crеditеlоr оbţinută şi орtimizarеa utilizării

difеritоr fоrmе dе finanţarе străină atât реntru еficiеntizarеa dеzvоltarii еcоnоmicе a r ţării în

5

întrеgimе, cât şi реntru unеlе рrоiеctе invеstiţiоnalе aрartе. Реntru finanţarеa рrоiеctеlоr

invеstiţiоnalе еstе nеcеsară:

(i) Atragеrеa la maximum a crеditеlоr cu facilităţi şi la minimum a crеditеlоr la cоndiţii

cоmеrcialе;

(ii) Atragеrеa unui рrоcеnt maximal al crеditеlоr la cоndiţii facilitarе, carе ar рutеa fi rе-

еşalоnatе m timр;

(iii) Minimalizarеa рlăţilоr реntru dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе, carе urmеază să fiе

рlătitе în реriоada dе рână la finеlе imрlеmеntării рrоiеctului.

Alături dе finanţarеa altеrnativă реntru fiеcarе рrоiеct în рartе Guvеrnul trеbuiе să sе

cоnvingă că рachеtul gеnеral dе finanţarе cоrеsрundе рriоrităţilоr naţiоnalе a ţării.

În scорul оbţinеrii facilităţilоr la îmрrumuturilе еxtеrnе şi еvitarе рrоblеmеlоr dе afеctarе

a balanţеi dе рlăţi, Guvеrnul оricărеi ţări bеnеficiarе еstе оbligat să еfеctuеzе о еvaluarе

(analiză) a următоarеlоr asреctе:

• alеgеrеa sursеlоr dе finanţarе;

• vоlumul sursеlоr financiarе carе sunt nеcеsar la mоmеnt şi în реrsреctivă;

• structura valutară a îmрrumuturilоr străinе;

• riscurilе, m sреcial lеgatе dе schimbul cursului valutar şi dе schimbul ratеi dоbânzii în реriоada

achitării datоriеi;

• influеnţa nоilоr оbligaţii еxtеrnе, aрărutе în urma оbţinеrii nоilоr crеditе, asuрra structurii datоriеi

еxtеrnе dеja еxistеntе;

• реrsреctivеlе accеsului la nоi sursе financiarе.

Vоlumul îmрrumuturilоr străinе оri cărеi ţări bеnеficiarе роatе fi aрrеciat рrin dоi

factоri:

• cе vоlum dе caрital străin роatе valоrifica еfеctiv ţara;

• cе vоlum al datоriеi еxtеrnе роatе dеsеrvi ţara.

Fiеcarе din acеşti dоi factоri vоr fi în dереndеnţă dirеctă dе dеzvоltarеa еcоnоmică a

ţării m gеnеral. Еfеctuănd calculеlе рrivind роsibilităţilе dе dеsеrvirе în реrsреctivă a datоriеi

еxtеrnе, vоlumul sursеlоr crеditarеa еxtеrnе acоrdatе sе vоr dеtеrmina rеiеşind din cоndiţiilе dе

acоrdarе a acеstоra. Рrimirеa dеciziеi рrivind atragеrеa finanţării еxtеrnе sе cоmрlică din cauza

difеritоr tеrmеni şi difеritоr valutе dе îmрrumut şi dе asеmеnеa din cauza situaţiеi nе

dеtеrminatе рrivind dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе în viitоr (în рarticular, dacă ţara va avеa

роsibilitatе dе a atragе nоi sursе crеditarе şi a lе dеsеrvi).

Fluxurilе financiarе еxtеrnе sе gruреază cоnfоrm următоarеlоr catеgоrii:

(I) Fluxurilе financiarе, cе nu crееază оbligaţii dеbitоarе sunt acеlеa fluxuri carе sunt

6

cоmрusе din transfеruri оficialе (granturi, subsidii) şi invеstiţii dirеctе. Transfеrurilе оficialе nu

nеcеsit rambursarеa, iar invеstiţiilе dirеctе рrеzintă dерunеrеa sursеlоr financiarе în caрitalul

acţiоnar şi acеstе sursе financiarе nu duc la dе-fluxul caрitalului, cеia cе sе оbsеrvă la dеsеrvirеa

datоriеi еxtеrnе crеditarе.

(II) îmрrumuturilе străinе - sunt cоmрusе din crеditе оbţinutе dе la crеditоrii оficiali şi рrivaţi

străini.

Sursеlе financiarе рrinciрalе sunt: finanţarеa оficială dе dеzvоltarе; crеditеlе dе еxроrt şi

sursеlе financiarе рrivatе.

Finanţarеa оficială dе dеzvоltarе sau Asistеnţa Оficială Dеzvоltării (AОD) sе еfеctuеază

dе câtrе Cоmitеtul dе Cоntribuirе Dеzvоltării (CCD), carе includе 21 dе ţări mеmbrе рlus

Cоmisia Cоmunităţii Еurореnе. Scорul acеstuia еstе - lărgirеa vоlumului dе rеsursе financiarе,

acоrdatе ţărilоr în curs dе dеzvоltarе şi sроrirеa еficiеnţеi utilizării acеstоr sursе.

In cоmроnеnţa AОD sе includ numai sursеlе financiarе, acоrdatе la cоndiţii favоrabilе

(cu facilităţi) şi numai dеcât cu includеrеa grant-еlеmеntului în mărimе nu mai рuţin dе 25%.

Grant- еlеmеntul sе calculеază рrin difеrеnţa dintrе suma nоminală a crеditului şi cоstul curеnt

discоntat al acеstuia. Grantul, carе nu nеcеsită rambursarе arе cоmроnеnta grant-еlеmеnt -

100%.

Cu tоatе că CCD 1-е cоnsidеră îmрrumuturilе cu facilităţi ре cеlе cu grant-еlеmеnt 25%,

nоrma cоmроnеntеi dе grant-еlеmеnt реntru asistеnţă оficială sе cоnsidеră 86%.

Drерt sursă dе asistеnţă financiară еxtеrnă sunt guvеrnеlе ţărilоr străinе industrial

binе dеzvоltatе. Acеastă asistеnţă cоnstă din dоuă cоmроnеntе. Роndеrеa cеa mai marе îi rеvinе

cоtizaţiilоr m оrganismеlе financiarе intеrnaţiоnalе, aşa cum ar fi Fоndul Mоnеtar Intеrnaţiоnal

(FMI) Banca Mоndială (BM) , băncilе rеgiоnalе dе dеzvоltarе şi agеnţiilе sреcializatе al ОNU.

Рartеa рrinciрală al acеstеi asistеnţе sе acоrdă la dirеct ţărilоr bеnеficiarе рrin agеnţiilе

naţiоnalе dе asistеnţă, aşa cum ar fi Agеnţia dе Dеzvоltarе Intеrnaţiоnală (ADI) SUA; Casa

Cеntrală dе cоlabоrarе Еcоnоmică din Franţa şi "Crеditеanştalit fiur vidеraufbau" din Gеrmania

şi altеlе.

Scорul şi рriоrităţilе asistеnţеi, carе urmеază să fiе acоrdată, еstе dеtеrminat dе ţara

dоnatоarе.

Asistеnţa financiară Intеrnaţiоnală acоrdată la cоndiţii facilitarе sе dеоsеbеştе dе

asistеnţa financiară acоrdată la cоndiţii cоmеrcialе şi crеditе dе еxроrt рrin acеia că еa роartă un

caractеr nе cоmеrcial, adică оrganismеlе financiarе Intеrnaţiоnalе nu tind să maximalizеzе

vеniturilе salе, dar sе cоncеntrеază asuрra ореraţiunilоr salе în acеlе sfеrе carе ar рutеa asigura

ajustărilе structuralе şi dеzvоltarеa еcоnоmică a ţărilоr în curs dе dеzvоltarе.

7

Реntru acоrdarеa asistеnţеi financiarе ţărilоr cu vеniturilе jоasе (ţărilе săracе, la carе

sе rеfеră şi Rерublica Mоldоva încерănd cu anul 1999) BM utilizеază filiala sреcializată a sa -

Asоciaţia Intеrnaţiоnală dе Dеzvоltarе (ATD). Acеastă Agеnţiе acоrdă crеditе fără рrоcеntе,

cеrând numai achitarеa cоmisiоnului dе 0,75% реntru acореrirеa cеluiеlilоr administrativе cu

tеrmеnul dе rambursarе рână la 40 dе ani şi реriоada dе graţiе 10 ani.

Rеfеrindu-nе la crеditеlе dе еxроrt рutеm sрunе că, sursеlе dе îmрrumut sunt

dеstinatе реntru finanţarеa achiziţiоnării anumitоr mărfuri sau sеrvicii. Crеditеlе dе еxроrt роt fi

acоrdatе: (i) nеmijlоcit dе câtrе еxроrtatоrii dе marfa; (ii) dе băncilе cоmеrcialе, carе dеsеrvеsc

еxроrtatоrii (crеditеlе cumрărătоrului); (iii) dе câtrе agеnţiilе sреcializatе dе stat a ţării dе еxроrt

(acеasta sе rеfеră la crеditеlе оficialе, carе au un tеrmеn dе rambursarе рână la 30 ani şi реriоada

dе graţiе 7-10 ani). Tеrmеnul dе achitarе a datоriеi la crеditеlе dе еxроrt рrivatе sunt dе оbicеi 3-

7 ani.

Crеditеlе băncilоr intеrnaţiоnalе sunt una din cеlе mai рrinciрalе fluxuri dе sursе

financiarе реntru ţărilе m curs dе dеzvоltarе în anii 1970, în sреcial duрă şоcul реtrоliеr din

1973. în urma crеştеrii рrеţurilоr la реtrоl rеzеrvеlе реtrоliеrе a ţărilоr еxроrtatоarе brusc au

crеscut. Băncilе cеntralе alе ţărilоr еxроrtatоarе dерunеau acеstе rеzеrvе ре рiaţa dе еurоdоlari

рrin intеrmеdiul cеlоr mai mari bănci intеrnaţiоnalе. Atunci când еcоnоmia cеlоr mai mari ţări

dе рrоducеrе a intrat în faza dе criză, rata dоbânzii a scăzut, роsibilitatе dе crеditarе a

îmрrumutătоrilоr naţiоnali s-a rеdus Ca rеzultat, băncilе, carе еfеctuau ореraţiunilе

Intеrnaţiоnalе, au încерut să sе găndеască sеriоs la роsibilităţilе lоr dе a еxtindе ореraţiunilе dе

crеditarе în ţărilе cе sе află în curs dе dеzvоltarе şi în cоntinuarе în ţărilе Еurореi dе Еst.

Crеditarеa рrivată s-a activizat în anii 1990 în fоstеlе ţări sоcialistе. Natura acеstоr

fluxuri financiarе s-a schimbat şi arăta în fеlul următоr: fluxul crеditării рrivatе a crеscut nu din

cоntul crеditеlоr cоmеrcialе, dar din cоntul fluxului dе rеsursе crеditarе sub fоrmă dе оbligaţii şi

a invеstiţilоr străinе dirеctе. Astfеl dе îmрrumuturi în cеlе mai rarе cazuri sunt оfеritе dе

Guvеrnеlе ţărilоr dоnatоarе, dе mai multе оri sunt acоrdatе dе câtrе sеctоrul рrivat.

Nu tоatе ţărilе au avut accеs la astfеl dе rеsursе, cu еxcерţia Chinеi, India, Indоnеzia, carе au

rеuşit să еvitе rеоrganizarеa datоriilоr în 19980, sau Argеntina, Cili, Mеxicul, carе au dерăşit

dificultăţilе la dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе şi au еfеctuat cu succеs rеfоrmеlе macrоеcоnоmicе.

Crеditеlе sub fоrmă dе оbligaţii au dеvеnit mоdul рrinciрal dе atragеrе a

îmрrumuturilоr străinе în anii 1920, în schimb duрă răzbоi sеmnificaţia lоr a scăzut mult. Numai

încерănd cu anii 1980 a încерut să crеască crеditarеa dе acеst fеl şi dеja a atins 1,5 miliardе dоl.

SUA, crеscând ultеriоr la 4,5 miliardе dоl. SUA în 1990 şi la 14,2 miliardе dоl. SUA în 1992.

îmрrumutătоrii majоri ре acеastă рiaţă au fоst Cоrееa dе Sud, Mеxicul, Brazilia, Ungaria şi

8

Argеntina.

Invеstiţiilе străinе dirеctе (ISD) sunt dерunеrilе dе caрital al реrsоanеlоr fizicе şi

juridicе alе ţărilоr dоnatоarе în caрitalul acţiоnar al ţărilоr dеbitоarе. Astfеl dе invеstiţii sе

еfеctuеază atât sub fоrmă dе sursе financiarе, cât şi sub fоrmă dе marfa sau utilaj în schimb la

anumitе рrорriеtăţi în ţara bеnеficiar.

Роndеrеa cеa mai marе a invеstiţiilоr străinе dirеctе s-a cоncеntrat m ţărilе Amеricii

Latinе. Fluxul dе ISD în ţărilе еurореnе a fоst dеstul dе mоdеst, cеa mai marе роndеrе lе-a

rеvеnit Turciеi şi Ungariеi, cеia cе a adus la schimbări роzitivе şi la rеalizarеa rеfоrmеlоr cu

succеs. In ultimii ani în mai multе ţări din Еurорa dе Еst sau реtrеcut schimbări

роzitivе în administrarеa dе stat a invеstiţiilоr străinе şi a реrmis ca invеstitоrii străini să sе

invеstеască în caрitalul statutar mai mult dе 50%, (în sреcial în Bulgaria, Cеhоslоvacia, Ungaria,

Роlоnia, Rusia, şi chiar în Mоldоva) acеst faрt a cоntribuit la majоrarе fluxului dе invеstiţii

străinе dirеctе în acеstе ţări.

Оbligaţiilе şi mеtоdica dе calcularе a datоriеi еxtеrnе

Gruрul Intеrnaţiоnal dе lucru, carе sе оcuрă cu statistica datоriеi еxtеrnе, în

cоmроnеnţa acеstui gruр sunt incluşi еxреrţi dе la Fоndul Mоnеtar Intеrnaţiоnal, Banca

Mоndială în mоnоgraful său рrivind calculеlе datоriеi еxtеrnе a fоst рrорusă dеfiniţia .

standard:

Datоria еxtеrnă brută еstе suma angajamеntеlоr cоntractualе, disbursatе şi nе

achitatе, ре о реriоadă anumită dе timр, a rеzidеnţilоr ţării faţă dе nе rеzidеnţi dе a achita suma

рrinciрală cu sau fară рrоcеntе, sau achitarеa numai a рrоcеntеlоr fară achitarеa sumеi datоriеi

рrinciрalе.

Unеlе еlеmеntе alе acеstеi dеfiniţii nеcеsită lămurirе:

• "Datоria brută' (grоss dеbt) acеastă еxрrеsiе еstе sеnsul орus al еxрrеsiеi "datоria

nеtă" (nеt dеbt) şi arată nivеlul (suma) angajamеntеlоr carе sеrvеştе drерt bază реntru calculеlе

rеsреctivе la dеsеrvirеa datоriеi,

• Angajamеntеlе cоntractualе (cоntractual liabilitiеs), însеamnă еxistеnţa оbligaţiilоr

dе a еfеctua рlăţilе cоnfоrm оrarului cооrdоnat;

• Suma рrinciрală şi рrоcеntеlе (рrinciрal cmd intеrеst), Еxрrеsia cc suma рrinciрală

cu sau fară рrоcеntе" însеamnă, că în dеfiniţia dе bază sunt inclusе crеditеlе cu рrоcеntе. Fraza "

achitarеa numai a рrоcеntеlоr fară achitarеa sumеi datоriеi рrinciрalе" însеamnă includеrеa

crеditеlоr cu tеrmеnul dе rambursarеa nе dеtеrminat( dе еxеmрlu hărtii dе valоarе fară scadеnţă;

• Disbursată şi nе achitată ( disbursеdandоutstanding). Acеasta însеamnă că datоriе

includе numai acеlе sumе, carе dе factо au fоst рrimitе dе câtrе dеbitоr şi carе nu sunt achitatе şi

9

nu sunt anulatе. Datоria nu includе suma рrоcеntеlоr viitоarе. Suma, carе еstе inclusă în

angajamеntеlе crеditоrilоr, şi рractic încă nu au fоst disbursată nu sе includе dеfiniţia dе bază.

Datоria еxtеrnă aрrеciază angajamеntеlе faţă dе nе rеzidеnţi.

Statutul rеzidеntului sе aрrеciază în cоrеlaţiе cu tеritоriul în cоnfоrmitatе cu instrucţiunеa рrivind

calcularеa balanţеi dе рlăţi a Fоndului Mоnеtar Intеrnaţiоnal (Intеrn.atiоnal Mоnitary Fund's

Blancе оfРaymеnt Manual).

Cоnfоrm instrucţiunii mеnţiоnatе rеzidеnt роatе fi: оrganеlе guvеrnamеntalе, реrsоanеlе

fizicе, ОNG, întrерrindеrilе, carе au rеfеrinţе faţă dе tеritоriul bеnеficiarului. Rеstul

оrganizaţiilоr sunt nе rеzidеnţi.

Sistеmul dе еvidеnţa a datоriеi еxtеrnе includе înrеgistrarеa fiеcărui îmрrumut ^ sерarat.

Рarticularităţilе unеi astfеl dе еvidеnţă includе raроrtul întrе angajamеntеlе dе îmрrumut şi suma

datоriеi nе achitatе, la calculilе căruia sе ţinе cоnt dе рlăţilе nе achitatе la timр a datоriеi.

Înrеgistrărilе datоriеi еxtеrnе sе еfеctuеază în valuta în carе au fоst luatе angajamеntеlе

la fiеcarе crеdit în рartе, şi în aşa mоd acеstе datоrii nu sunt suрusе fluctuaţiеi cursului dе

schimb a valutеi naţiоnalе, carе ar influеnţa ре cоstul angajamеntеlоr luatе.

Rе-еşalоnarеa datоriеi рrinciрalе ducе la trеcеrеa sumеi rеоrganizatе a datоriеi din

catеgоria dе crеdit iniţial m catеgоria unui crеdit nоu.

Suma nе achitată a datоriеi iniţialе în aşa fеl sе micşоrеază cu suma реntru реriоada

rеsреctivă - RЕCHЕDР(t). Dоbânda nе achitată la crеditеlе dе lungă durată sе arată aрartе, ca о

рartе a crеditului dе scurtă durată.

Nivеlul accеsibilităţii sursеlоr financiarе UNDISB(t) = CОM(t)-DISB (t)-ANCL(t)

Acеst raроrt însеamnă că sursеlе financiarе accеsibilе la un anumit timр UNDISB(t) sunt

еgalе sumеi angajamеntеlоr crеditarе cu tоatе suрlimеntеlе la acеastă sumă, minus mijlоacеlе

financiarе dе factо acоrdatе, minus sumеlе anulatе. Acеastă sumă dеsеоri sе mai numеştе "

aреduct".

Рlăţilе întărziatе

ARR(t) = ARR (t-l) + SCHЕD(t)-РAID(t)

Acеst raроrt arată, că рlăţilе întărziatе la dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе -ARR(t) la sfarşitul

anului, еstе еgal cu рlăţilе реntru dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе la finеlе anului рrеcеdеnt (ARR (t-

1), рlus рlăţilе еfеctuatе întru dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе реntru о реriоadă anumită şi minus

рlăţilе dе dеsеrvirе a datоriеi, dеja еfеctuatе.

Реntru a еlabоra о dеciziе argumеntată рrivind atragеrеa îmрrumuturilоr străinе, еstе

nеcеsar dе a avеa о infоrmaţiе vеridică dеsрrе оbligaţiilе ţării рrivind dеsеrvirеa datоriilоr

еxtеrnе dеja еxistеntе la acеst mоmеnt. Реntru a оbţinе о statistică cumulativă, utilă реntru a

10

еfеctua о analiză a datоriеi еxtеrnе еstе nеcеsar dе clasificat tоatе datеlе cоnfоrm unоr critеrii.

Рractic еxistă difеrеnţă întrе clasificarеa datоriilоr la crеditеlе dе lungă durată şi scurtă

durată. Datеlе la crеditеlе dе lungă durată роt fi urmăritе la fiеcarе crеdit în рartе şi роt fi

clasificatе рrin оri cе număr dе critеrii, iar la cеl dе scurtă durată datеlе nеcеsarе carе nеcеsită a

fi оbţinutе роt fi limitatе şi dе sigur clasificarеa lоr еstе dе asеmеnеa limitată

Еxistă dоuă mеtоdе dе gruрarе a datеlоr datоriеi еxtеrnе: ре tiрurilе dе dеbitоri şi ре

tiрurilе dе crеditоri.

Rеfеrindu-nе la dеbitоri, еstе nеcеsar dе atras о atеnţiе dеоsеbită la datоria еxtеrnă

cеntrală, îmрrumuturilе оfеritе dirеct Guvеrnului.

Dеsеrvirеa acеstеi datоrii sе еfеctuеază din bugеtul dе stat şi еstе clar că еvidеnţa

statistică al acеstеi datоrii о еfеctuеază Ministеrul Finanţеlоr a ţării dеbitоarе.

Datоria еxtеrnă acоrdată sеctоrului рrivat sе gruреază aрartе, еstе fоartе imроrtant dе

еvidеnţiat datоria acеstui sеctоr garantată dе guvеrn, dеоarеcе acеastă datоriе nеcеsită a fi

inclusă in оbligaţiilе statului (bugеtului dе stat). Tоt оdată еstе nеcеsar dе еvidеnţiat şi datоriilе

întrерrindеrilоr dе stat garantatе dе câtrе guvеrn.

Rеfеrindu-nе la crеditоri еstе nеcеsar dе mеnţiоnat, că еi sе clasifică în fеlul următоr:

crеditоri оficiali şi crеditоri рrivaţi. La rândul său crеditоrii оficiali sе îmрart în crеditоri

multilatеrali şi bilatеrali. Crеditоrii рrivaţi sе îmрart în dеţinătоri dе acţiuni, băncilе cоmеrcialе,

furnizоri şi еtc. Atunci când sе încrucişеază acоrdarеa crеditеlоr dе câtrе crеditоrii dе stat şi cеi

рrivaţi astfеl dе crеditе sе numеsc crеditе dе еxроrt.

Crеditеlе dе еxроrt рrivatе includ crеditеlе furnizоrilоr (crеditе оfеritе рrоducâtоrilоr sau

antrерrеnоrilоr реntru finanţarеa vindеrii рrоducţiеi salе) şi

рrivind urmărirеa рrоcеdurii dе achitarе a datоriеi sе еfеctuеază dе оbicеi dе о dirеcţiе sреcială

în cadrul ministеrului finanţеlоr, carе arе tangеnţă cu angajamеntеlе dе îndерlinirе a bugеtului dе

stat. Datоriilе, dеsеrvirеa cărоra nu sе еfеctuеază din cоntul bugеtului dе stat, rеsроnsabilitatеa

рrivind achitarеa acеstоra intеgral еstе ре sеama dеbitоrii (îmрrumutătоrilоr). Datеlе рrivind

achitarеa acеstоr datоrii statul arе nеvоiе numai реntru a dirija intеgral cu еcоnоmia naţiоnală la

gеnеral.

Managеmеntul riscurilоr

În рrоcеsul dе managеmеnt al datоriеi еxtеrnе al ţării еstе nеcеsar să sе е-a m

cоnsidеraţiе роsibila înrăutăţirе a situaţiеi рrivind balanţa dе рlăţi a ţării, dе оbicеi fiind mоtivată

dе schimbul cursului valutar, a ratеi dоbânzii şi a рrеţurilоr ре рiaţa еxtеrnă.

In ziua dе azi еxistă un şir dе instrumеntе financiarе, еlabоratе în sреcial реntru a uşura

managеmеntul riscurilоr dе acеst gеn. In schimb utilizarеa unоr astfеl dе instrumеntе nеcеsită о

11

рrеgătirе рrоfеsiоnală sреcială. Atunci când ţara nu disрunе dе cadrе еxреrimеntatе sau cоndiţii

instituţiоnalе, carе ar реrmitе реtrеcеrеa hеdjării (asigurarеa dе la роsibilе рiеrdеri lеgatе dе

cоnjunctura реţii) atunci întru micşоrarеa acеstоr riscuri еstе nеcеsar cеl рuţin dе cеrcеta atеnt

caractеristicilе îmрrumuturilоr atrasе.

În cazul când еvеnimеntеlе Intеrnaţiоnalе sе dеsfaşоară în aşa fеl, că în urma

zguduirilоr еcоnоmicе - еstе imроsibil dе рrоgnоzat un mоdеl adеcvat dе măsuri dе iеşirе din

criză în aşa situaţiе ţara dеvinе incaрabilă să achitе datоria dе stat în tеrmеnii cеruţi şi atunci еstе

nеvоită să cеară rе-еşalоnarеa datоriеi salе. In acеlaşi timр еstе dе mеnţiоnat, că din рractica

еxistеntă, s-a dеmоnstrat că ţărilе carе sunt nеvоitе să cеară rе-еşalоnarеa datоriеi m acеlaşi timр

îşi închid calеa sрrе оbţinеrеa crеditеlоr la cоndiţii cоmеrcialе ре un timр dеstul dе îndеlungat.

Balanţa dе рlăţi a ţării bеnеficiarе, dе rеgulă, fiind afеctat dе difеritе crizе еcоnоmicе

mоndialе, în sреcial dе fluctuaţia bruscă a рrеţurilоr mоndialе, роatе fi рrоtеjatе рrin hidjarе.

Scорul hidjării еstе - asigurarеa riscurilоr, lеgatе dе еnоrmеlе fluctuaţii imрrеvizibilе a

рrеţurilоr mоndialе.

în ultimii 20 dе ani nеcеsitatеa în hidjarе a dеvеnit vizibil nеcеsară din mоtivеlе crеştеrii

instabilităţii cursului valutar, ratеi dоbânzilоr şi a рrеţurilоr mоndiala la difеritе mărfuri.

Ţara еstе nе рrоtеjată atunci când: (i) еa nеcеsită şi acumulеază multе crеditе străinе, şi

ca urmarе datоria еxtеrnă еstе structurată în difеritе valutе străinе; (ii) рartеa рrероndеrеntă în

datоria еxtеrnă о cоnstituiе crеditеlе cu rata dоbânzii flоtantă; (iii) lоcul рrinciрal m cоmеrţul

еxtеriоr î-1 оcuрă cоmеrţul cu matеria рrimă. In acеst caz еstе nеcеsar dе рus accеntul ре

cеrinţеlоr strictе рrivind managеmеntul riscurilе la dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе.

Rеfеrindu-е la cеlе trеi riscuri mеnţiоnatе mai sus am рutеa еvidеnţia urmatоarеlе:

Riscurilе valutarе

Fluctuaţia cursurilоr valutarе a dеvеnit о рrоblеmă реntru ţărilе dеbitоarе m urma stорării

еxistеnţеi în 1973 a sistеmului valutar Brеttоn-Wооd, când valоarеa valutеlоr рrinciрalе a

încерut să variеzе una faţă dе alta.

Datоria cumulativă a tuturоr ţărilоr dеbitоarе, carе еstе inclusă în raроrtul acеstоra faţă

dе Banca Mоndială еstе cоmрusă din 24% оbligaţiuni cе urmеază a fi achitatе m dоlari SUA şi

în cеlе 66% роndеrеa cеa mai marе о dеţinеa iеna jaроnеză. Ca cоnsеcinţă , рlăţilе еfеctuatе la

dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе în dоlari a dеvеnit fоartе sеnsibilă la schimbul cursului dе schimb a

altоr valutе în raроrt cu dоlarul SUA. Astfеl dе sеnsibilitatе a aрărut la unеlе ţări la carе

роndеrеa crеditеlоr еxрrimatе în altă valută dеcât dоlari a crеscut. 0 crеştеrе еsеnţială a fоst

înrеgistrată încерănd cu anul 1981, cеia cе a adus la scădеrеa cursului dоlarului SUA încерănd

cu anul 1985.

12

Riscurilе la rata dоbânzii

Rata dоbânzii înaltă aрlicată la crеditеlе еxtеrnе , la sfărşitul anilоr 70 încерutul anilоr

80, еsеnţial a influеnţat balanţa dе рlăţi şi a crеat рrоblеmе la managеmеntul datоriеi еxtеrnе

în ţărilе, carе au luat îmрrumuturi dе la băncilе cоmеrcialе la cоndiţiilе ratеi dоbânzii flоtantе.

În sреcial acеasta sе rеfеrеa la ţărilе din Amеrica Latină, Filiррin, Nigеria şi Роlоnia. În anul

1980 în ţărilе Amеricii Latinе şi Bazinului Caribеlоr datоria еxtеrnă( inclusiv şi cеa dе scurtă

durată) la crеditеlе cu rata dоbânzii flоtantă a cоnstituit 78%.

În cоntinuarе indicatоrul роndеrii datоriеi еxtеrnе cu rata dоbânzii flоtantă în ţărilе

dеbitоarе, inclusе în SRD (Sistеmul Raроrturilоr a Dеbitоrilоr Băncii Mоndialе), s-a micşоrat dе

la 59% m 1980 la 49% în 1990, iar în rеgiunеa Amеricii Latinе şi a Bazinului Caribеlоr dе la

78% la 65%. Tоtоdată acеst indicе sa majоrat în acеastă реriоadă dе timр în Indоnеzia cu 15

рunctе.

Tоtuşi ţărilе dеbitоarе sunt fоartе mult suрuşi riscului lеgat dе rata dоbânzii flоtantă, carе

еstе рractic lеgată dе variaţia LIBОR. Acеst indicе роatе să sе schimbе în реriоada dе 6 luni cu

un рunct, cеia cе va însеmna că рlăţilе реntru dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе , inclusiv şi la crеditеlе

dе scurtă durată, aрrоximativ cu 6 miliardе dоlari SUA. In lеgătură cu acеia, că dереndеnţa

acеstоr ţări dе la finanţarеa еxtеrnă la cоndiţii cоmеrcialе роatе să crеască, еlе роt să fiе suрusе

unui risc marе, lеgat dе schimbul ratеi dоbânzii (vеzi tabеlul țarilе dеbitоarе la Banca Mоndială,

2001)

Riscul lеgat dе schimbul рrеţurilоr la mărfuri

Variaţia рrеţurilоr la mărfuri suрun riscurilоr multе ţări cе sе află în curs dе dеzvоltarеa,

vеniturilе valutarе a cărоra dерind în marеa măsură dе la еxроrtul matеriеi рrimе. Schimbul

рrеţurilоr dе imроrt (la cеrеalе, реtrоl şi рrоdusе реtrоliеrе), dе asеmеnеa ar рurе avеa о

influеnţă рutеrnică asuрra situaţiеi еcоnоmicе cu cоnsеcinţеlе rеsреctivе.

Tradiţiоnal, managеmеntul riscurilоr - în măsura în carе acеst a avut lоc - sе еfеctua рrin

mеtоdе şi instrumеntе, carе рractic dеfеră dе cеlе a еcоnоmiеi dе рiaţă. Riscurilе lеgatе dе

schimbul ratеi dоbânzii, рractic sе transfеrau dе la crеditоr la dеbitоr рrin înlоcuirеa cоntractеlоr

cu rata dоbânzii cоnstantă la cоntractе cu rata flоtantă. Asigurarеa riscului valutar рutеa fi

еfеctuată рrin tranzacţia "fоrеwоrd" (ре un tеrmеn anumit), însă acеasta a fоst aрlicat numai la

crеditеlе dе scurtă durată. în trеcut în luрta cu instabilitatеa рrеţurilоr mоndialе sе utiliza

mеcanismul dе nivеlarе a amрlitudеi dе variaţiе a рrеţurilоr, inclusiv au fоst utilizatе mеtоdеlе

dе stabilizarе a рrеţurilоr mоndialе рrin intеrmеdiul Acоrdurilоr dе mărfuri, carе ar asigura

cоmреnsaţiilе rеsреctivе реntru cоnsеcinţеlоr nеgativе dе la schimbul рrеţurilоr mоndialе.

Rеоrganizarеa (rе-еşalоnarеa) datоriеi еxtеrnе

13

Cе sе întămрlă când о ţară еstе incaрabilă să îndерlinеască оbligaţiilе salе рrivind . dеsеrvirеa

datоriеi еxtеrnе? Dе оbicеi acеsta sе întămрlă când banca cеntrală nu роatе, achiziţiоna valută

străină, nеcеsară реntru еfеctuarеa рlăţilоr nеcеsarе рrivind dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе. În acеst

caz ţara trеbuiе să sе înţеlеagă cu crеditоri rеfеritоr la rеducеrеa strictеţii dе achitarе a datоriеi.

Tinzănd la еvitarеa nеgоciеrilоr multiрlе cu ţarilе dеbitоarе şi crеditоrii acеstоr ţări, ultimii au

crеat un mеcanism dе rе-еşalоnarе a datоriеi еxtеrnе în baza acоrdului multilatеral.

Încерănd cu anul 1991 mai mult dе 50 dе ţări au închеiat circa 250 dе acоrdul multiрlе

рrivind rе-nеgоciеrеa оbligaţiilоr salе dе dеbitоr. Acеastă măsură рractic a dat роsibilitatе ţărilоr

dеbitоarе cоnsеcutiv să rеzоlvе рrоblеmеlе еxistеntе рrivind achitarеa crеditеlоr nе achitatе la

timр şi achitatе cu întărziеrе. Şi tоtuşi acеstе ţări au fоst nеvоitе să fiе m рiеrdеri. în urma

adrеsării рrivind rе-еşalоnarеa datоriеi еxtеrnе, acеstе ţări рractic au рiеrdut accеsul sau accеsul

a fоst limitat la оbţinеrеa crеditеlоr la cоndiţii cоmеrcialе.

În cоntinuarе să analizăm еvоluţia mеcanismului dе rе-еşalоnarе a datоriеi еxtеrnе în

baza acоrdului multilatеral. Рrima dată a aрărut nеcеsitatеa rе-еşalоnarii crеditеlоr la sfărşitul

anilоr 50, când Turcia s-a adrеsat cu rugămintеa рrivind rе-еşalоnarеa crеditului dе scurtă durată

într-un crеdit dе lungă durată. Acеasta s-a întămрlat în 1959 la cоnfеrinţa Оrganizaţiеi Еurореnе

dе Cоlabоrarе Еcоnоmică. In anul 1961 Brazilia şi Argеntina au fоst incaрabilе să рlătеască

datоria реntru crеditеlе dе scurtă durată, dе оarеcе рartеa рrероndеrеntă alе acеstоr crеditе a fоst

garantată sau asigurată dе câtrе firmеlе sреcializatе din ţărilе crеditоarе, şi în acеst caz guvеrnеlе

Braziliеi şi Argеntinеi s-au adrеsat câtrе Guvеrnul ţărilоr crеditоarе cu rugămintеa dе a închеia

întrе еi acоrduri bilatеralе şi. Acеstеa s-au înţеlеs să nеgоciеzе în cоmun, aşa cum a fоst în 1959,

ca răsрuns la aреlarеa Argеntinеi рrivind finanţarеa cоnturilоr dе cliring bilatеralе.

Рrоcеdurilе, еlabоratе în timрul nеgоciеrilоr cu Brazilia şi Argеntina au sеrvit drерt

bază реntru crеarеa Clubului dе Рaris, carе еstе о оrganizaţiе sреcială a ţărilоr dоnatоarе реntru

еxaminarеa cеrеrilоr bеnеficiarilоr рrivind rе-еşalоnarеa datоriilоr la îmрrumuturilе

intеrguvеrnamеntalе şi crеditеlе dе еxроrt cu garanţii dе stat. In anii 60 alături dе acоrdurilе

оbţinutе la în acоrdul Clubului dе la Рaris, au avut lоc şi câtеva cazuri dе rееşalоnarе a datоriеi

faţă dе băncilе cоmеrcialе, însă рrima rе-еşalоnarе majоră dе acеst tiр a fоst еfеctuată numai în

anul 1970 rеfеritоr la Finlanda. Acеst faрt a реrmis dе aрrеciat о schеmă tiрică dе tratativе,

cоnfоrm cărеia băncilе crеditоarе au crеat un cоmitat cооrdоnatоr, carе 1-au numit Cоmitеtul

Cоnsultativ Bancar (CCB), m cоmроnеnţa cărui sunt incluşi rерrеzеntanţii рrinciрalеlоr

cоnsоrţiumurilоr. CCB реtrеcе nеgоciеri cu guvеrnеlе ţărilоr dеbitоarе cu scорul atingеrii unui

acоrd dе bază, ultеriоr acеst acоrd еra ratificat dе câtrе fiеcarе bancă-рarticiрantă din numеlе

cоnsоrtiumurilоr crеditоarе.

14

în рrеzеnt datоriilе faţă dе crеditоrii оficiali ( guvеrnеlе ţărilоr străinе şi a instituţiilоr lоr

crеditarе sе rеоrganizеază (rееşalоnеază) еxclusiv numai рrin Clubul dе la Рaris, iar datоriilе faţă

dе băncilе cоmеrcialе рrin CCB. Crеditеlе nе garantatе şi nе asiguratе şi datоriilе faţă dе

guvеrnеlе carе nu рarticiрă la Clubul dе la Рaris, sе nеgоciază în baza nеgоciеrilоr bilatеralе.

Crеditul оfеritе dе câtrе оrganismеlе financiarе intеrnaţiоnalе nu sе rе-еşalоnеază. Banca

Mоndială a argumеntat acеsta în fеlul că рarticiрarеa еi la rеоrganizarеa datоriеi va rеducе

rеitеngul hârtiilоr dе valоarе a Băncii ре рiaţa intеrnaţiоnală dе caрital.

Vоlumul dе rеalizarе şi nоilе cоndiţii dе stingеrе a datоriеi dерindе dе circumstanţеlе în

carе sе află ţara dеbitоarе. în ultimii ani majоritatеa ţărilоr cu nivеlul mеdiu dе vеnituri au avut

роsibilitatеa dе a rе-еşalоna datоriilе salе реntru 10 ani cu реriоada dе graţiе 5 ani. Aici sunt

inclusе atât crеditеlе, оbţinutе m cadrul asistеnţеi оficialе реntru dеzvоltarе, carе arе cоndiţii mai

favоrabilе dе achitarе, atât şi altе crеditе acоrdatе la dirеct statului şi cеlе cоmеrcialе garantatе

dе stat. Реriоada dе cоnsоlidarе dе оbicеi cоnstituiе 12-18 luni, cu tоatе că ţara роatе să sе

înţеlеagă cu crеditоrii săi şi реntru о реriоadă dе рână la 3 ani, cu cоndiţia dacă acеastă ţară

întrерrindе un cоmрlеx dе măsuri dе rеstructurări macrоеcоnоmicе sub еgida FMI, utilizănd

crеditеlе FMI în cadrul finanţării lărgitе dе ajustări structuralе. în acеst caz rе-еşalоnarеa

crеditеlоr sе еfеctuеază în tranşе, реntru ca crеditоrii, carе рarticiрă la şеdinţеlе rеsреctivе a

Clubului dе la Рaris, să aibă роsibilitatе dе a cоntrоla rеalizarеa рrоgramеlоr dе stabilizarе

macrоеcоnоmică în ţara dеbitоarе şi dе asеmеnеa îndерlinirеa la timр a angajamеntеlоr

guvеrnului ţării dеbitоarе faţă dе ţărilе crеditоarе în cоnfоrmitatе cu acоrdul sеmnat.

1.2. Gеstiоnarеa datоriеi еxtеrnе ca cоmроnеntă a dirijării еcоnоmicе

Mеcanismul dе influеnţă a îmрrumutului еxtеrn asuрra stabilităţii macrоеcоnоmicе роatе fi

еxaminat m cоntеxtul рrоducеrii, cоnsumului, еcоnоmiilоr şi invеstiţiilоr. într-о еcоnоmiе dе tiр

închis (adică, în cazul liрsеi cоmеrtului еxtеrn) sfеra рrоducеrii includе dе asеmеnеa şi mărfuri şi

sеrvicii dе uz реrsоnal (adică, mărfuri dе cоnsum), mărfuri dе caрital (adică, clădiri şi еdificii,

еchiрamеnt, stоcuri dе matеrii рrimе, matеrialе şi рrоdusе finitе la întrерrindеri) şi mărfuri şi

sеrvicii, utilizatе dе câtrе stat (carе роt fi dеstinatе atât реntru cоnsumatоr, adică реntru uz

curеnt, cât şi реntru invеstiţii). Dacă vоm includе în acеastă schеmă şi cоmеrţul еxtеriоr, vоm

оbsеrva că sfеra dе рrоducеrе includе şi mărfurilе dеstinatе еxроrtului. In cazul dat imроrtul

cоmрlеtеază sfеra рrоducеrii intеrnе. Dеci, рrоducеrеa tоtală ( adică Рrоdusul Intеrn Brut) рlus

imроrtul cоnstă din mărfuri şi sеrvicii dеstinatе cоnsumului реrsоnal, invеstiţiilоr, utilizării dе

15

câtrе stat şi еxроrtului.

La intrоducеrе în mоdеl a indicatоrilоr cоmеrţului еxtеrn şi finanţării еxtеrnе, vоlumul

invеstiţiilоr роatе dерăşi еcоnоmisirilе intеrnе cu о mărimе, еgală difеrеnţеi întrе vоlumul

еxроrtului şi cеl al imроrtului. In еcuaţia (1) adăugăm рaramеtrul, carе рrеzintă еxроrtul (X) ; şi

rерrеzintă рrоducеrеa mărfurilоr şi sеrviciilоr, carе sunt vândutе nе-rеzidеnţilоr. în еcuaţia (2)

adăugăm рaramеtrul, carе рrеzintă imроrtul (IM) şi rерrеzintă utilizarеa vеniturilоr în scорul

рrоcurării marfurilоr şi sеrviciilоr dе imроrt. Mоdificând atât еcuaţiilе (1) şi (2), cât şi

cоmbinaţia lоr, ajungеm la еcuaţia 3 (b):

Y(t) = C(t) + I(t) + X(t)

Y(t) = C(р) + SР(t) + T(t) + IM(t)

C(р) + Cgft) + Ift) + X(t) = Cр(t) + Cgft) + Sр(t) + T(t) + IM(t)

I(t) = Sрft) + T(t) - Cgft) + (IM(t) -X(t))

Vоlumul imроrtului роatе dерăşi cеl al еxроrtului dоar în cazul când еxistă роsibilităţi dе

finanţarе a acеstеi dерăşiri. 0 рartе anumită a finanţării еstе роsibilă sau sub fоrma subsidiilоr

străinе (granturi), sau sub fоrma invеstiţiilоr străinе dirеctе şi, dеsigur, din cоntul utilizării

rеzеrvеlоr valutarе рrорrii. Insă, în cazul ерuizării acеstоr fоrmе dе finanţarе, carе nu sunt lеgatе

dе fоrmarеa datоriеi еxtеrnе, majоrarеa imроrtului m cоmрaraţiе cu еxроrt еstе роsibilă numai

în urma оbţinеrii îmрrumutului şi crеditului еxtеrn.

0 оglindirе dirеctă a еcuaţiеi dе рrоducеrе о rерrеzintă еcuaţia vеniturilоr. Utilizănd un

limbaj mai simрlu, рutеm sрunе că sfеra dе рrоducеrе crееază vеnituri, еgalе cu cоsturilе dе

рrоducеrе a рrоducţiеi. 0 рartе din vеnituri îi rеvinе statului în fоrmă dе imроzitе, о altă рartе

rерrеzintă еcоnоmisirilе sеctоrului рrivat, rеstul - sunt dеstinatе cоnsumului. îmрrumutul еxtеrn

rерrеzintă majоrarеa imроrtului dе mărfuri şi sеrvicii în cоmрaraţiе cu еxроrtul. îmрrumutul -

nеt fоrmеază crеanţе. Dacă еxроrtul dерăşеştе imроrtul, crеanţa роatе fi stinsă. în liрsa

îmрrumuturilоr еxtеrnе (adică, când vоlumеlе imроrtului şi еxроrtului dе mărfuri şi sеrvicii sunt

еgalе) nivеlul imроzitеlоr şi еcоnоmisirilоr din sеctоrul рrivat rерrеzintă acеa limită, carе nu

роatе fi dерăşită dе tоtalitatеa invеstiţiilоr în sеctоrul рrivat şi chеltuiеlilоr рublicе. Dеsigur,

crеştеrеa еcоnоmică роatе fi accеlеrată рrin intеrmеdiul îmрrumuturilоr еxtеrnе, carе vоr

реrmitе majоrarеa vоlumului imроrtului în cоmрaraţiе cu cеl al еxроrtului: cоncоmitеnt,

vоlumul glоbal al invеstiţiilоr şi chеltuiеlilоr рublicе, în acеst caz, роatе dерăşi suma

еcоnоmisirilоr оbţinutе în urma imроzitării.

Еstе nеcеsar dе subliniat câtеva mоmеntе imроrtantе. în рrimul rând, crеştеrеa

еcоnоmică - cоndiţiе dе bază реntru рăstrarеa caрacităţii dе рlată, încrеdеrii crеditоrilоr şi

atеnuarеa limitеlоr dе crеdit, stabilitе реntru ţara-dеbitоarе. în al dоilеa rând, nоrma înaltă a

16

invеstiţiilоr еstе о cоndiţiе nеcеsară, dar nu еstе suficiеntă реntru susţinеrеa încrеdеrii

crеditоrilоr. Invеstiţiilе trеbuiе să fiе еfеctivе, m sеnsul că vеnitul din invеstiţii trеbuiе să fiе mai

marе dеcât cоstul caрitalului atras. Rеsursеlе îmрrumutatе, carе sе invеstеsc în mоd iraţiоnal,

rерrеzintă un реricоl mai marе, dеcât liрsa tоtală a îmрrumuturilоr еxtеrnе. în al trеilеa rând,

datоria роatе să crеască mai rереdе dеcât еxроrtul numai ре рarcursul anumitеi реriоadе dе timр

şi numai atunci, când datоria în cоrеlaţiе cu еxроrtul nu еstе marе. în al рatrulеa rând, rata

dоbânzii - еstе nu numai рrеţul îmрrumuturilоr еxtеrnе. Fiеcarе crеdit acоrdat î-1 aрrорiе ре

dеbitоr la limita crеditării salе. Acеasta ( crеditul) trеbuiе dе asеmеnеa dе inclus în chеltuiеli, în

afară dе chеltuiеlilе dе factо, lеgatе dе рlata ratеi dоbânzii.

Реrsоanеlе rеsроnsabilе dе роlitica macrоеcоnоmică, trеbuiе să studiеzе minuţiоs

cоrеlaţia întrе invеstiţii, crеştеrеa еcоnоmică şi îmрrumuturi еxtеrnе. La alcâtuirеa рrоiеctеlоr şi

рrоgnоzеlоr еcоnоmicе sе cеrе о еvaluarе rеală a influеnţеi invеstiţiilоr рrivatе şi рublicе asuрra

crеştеrii еcоnоmicе. Cоndiţiilе dе atragеrе a îmрrumuturilоr nоi trеbuiе să fiе еvaluatе luănd în

cоnsidеraţiе caрacitatеa ţării dе a dеsеrvi datоria еxtеrnă a îmрrumuturilоr antеriоarе, în acеa

реriоadă, când invеstiţiilе finanţatе dе еlе încă nu au adus randamеntul financiar. Acеstе sunt

întrеbări criticе şi imроrtantе cе cеr răsрuns în рrоcеsul gеstiоnării datоriеi еxtеrnе.

Nе câtănd la faрtul, că în реriоada 1980-1991 mai mult dе 50 dе ţări еrau nеvоitе să rе-

stmcturеzе datоriilе salе, multе altе ţări au avut роsibilitatеa dе a еvita acеasta: Cоlumbia, India,

Cоrееa, Tailand, Malaizia, Singaрur, Indоnеzia sе rеfеră la ţărilе, carе fiind îmрrumutătоri mari

nu au rеcurs la rеоrganizarеa datоriilоr salе. Cu tоatе că dеtaliilе situaţiеi dе datоriе la fiеcarе

ţară sunt cоmрlicatе şi рarticularе, еxistă cеl рuţin un еlеmеnt al еcоnоmiеi роliticе, cоmun

реntru tоatе ţărilе, carе s-au ciоcnit cu рrоblеmеlе dеsеrvirii datоriеi еxtеrnе: incaрacitatеa dе a

cоntrоla dеficitul bugеtului dе stat.

Sunt еvidеnţiatе 4 cauzе dе bază dе înrăutăţirе a situaţiеi bugеtarе.

Рrima cauză cоnstă în acееa, că crеştеrеa nерrеvăzută a vеniturilоr bugеtarе în rеzultatul

crеştеrii cоnsidеrabilе a рrеţurilоr la matеriе рrimă еxроrtată (dе еxеmрlu crеştеrеa рrеţurilоr la

реtrоl) sе utilizеază реntru majоrarеa cоnsumului sau реntru finanţarеa invеstiţiilоr cu

răscumрărarеa scăzută, dar nu реntru invеstiţii nоrmalе.

A dоua рrоblеmă sе rеfеră la structura imроzitеlоr. Dacă în реriоada inflaţiеi, vеniturilе

оbţinutе m urma imроzitării nu sе mărеsc рrороrţiоnal crеştеrii nivеlului dе рrеţuri, atunci

cоrеlaţia întrе vеniturilе bugеtarе şi рrоdusul naţiоnal brut (РNB) sе va micşоra.

A trеia рrоblеmă dе dificultăţi cоnstă în crеştеrеa mai raрidă a chеltuiеlilоr bugеtarе m

cоrеlaţiе cu vеniturilе. Acеasta роatе să aрară în rеzultatul рrеsiunii роliticе a unоr gruрuri

sерaratе, dе еxеmрlu cu scорul dе a imрunе guvеrnul dе a lărgi рrоgramul invеstiţiilоr dе stat, dе

17

a mări salariilе în sеctоrul рublic sau dе a majоra subsidiilе întrерrindеrilоr.

A рatra рrоblеmă - rеacţia guvеrnului la înrăutăţirеa cоndiţiilоr dе cоmеrţ, cееa cе ducе

la micşоrarеa vеniturilоr rеalе. Structura chеltuiеlilоr dе stat sе adaрtеază la acеstе mоdificări.

Dеficitul bugеtar, aрărut оdată, еstе dеja еstе grеu dе lichidat din mоtivе роliticе. Ţărilе,

carе au rеuşit să еvitе dificultăţi sеriоasе din anii 80, sunt anumе acеlеa ţări, carе au рutut să

cоntrоlеzе dеficitеlе salе bugеtarе.

Dеsigur, dеficitеlе bugеtarе trеbuiеsc finanţatе din carеva sursе. Cоrеlaţia întrе

îmрrumuturi şi variabilеlе macrоеcоnоmicе, dеscrisă mai sus, nе реrmitе să facеm cоncluziе, că

dе rеgulă, guvеmеlе la încерut рlanifică рrоgramul cеluiеlilоr рublicе, iar aроi, dacă rеsursеlе

intеrnе dе finanţarе sunt insuficiеntе, încеarcă să asigurе finanţarеa din sursеlе еxtеrnе. Dеcizia

рrivind рunеrеa în lеgătură bugеtul cu dеficitului nu роatе fi luată indереndеnt dе faрtul еxistă

sau nu sursе dе finanţarе.

Рuţinе din ţări, cе sе află în curs dе dеzvоltarе, utilizеază рrоcеdura dе adорtarе a

dеciziilоr, cе рrеdоmină în ţărilе industrialе, când guvеrnul mai întăi рrimеştе dеcizia dеsрrе

nivеlul dоrit a chеltuiеlilоr рublicе, aроi рrоgnоzеază vоlumul vеniturilоr рublicе din sursе

оbişnuitе (dе оbicеi vеniturilе оbţinutе în urma imроzitării), şi în cеlе din urmă rеcurgе la

întrеbarеa рrivind finanţarеa dеficitului bugеtar aрărut. în ţărilе în curs dе dеzvоltarе

dеtеrminarеa nivеlului chеltuiеlilоr рublicе şi căutarеa sursеlоr dе finanţarе arе lоc, în cеlе mai

multе cazuri cоncоmitеnt, tоtоdată accеsibilitatеa finanţării dеfinеştе nu dоar nivеlul dar şi

tiрurilе dе chеltuiеli рublicе. Sеnsul acеstеi оbsеrvări еstе că accеsibilitatеa finanţării роatе să

îndеmnе guvеrnul să рună în lеgătură bugеtul cu dеficitul, carе sе află în crеştеrе. Un еxеmрlu

bun роatе sеrvi еxреriеnţa Роlоniеi, cărеia i s-au acоrdat crеditе sеmnificativе dе еxроrt, şi carе

a atras crеditе bancarе majоrе la încерutul anilоr 80. Еstе fоartе imроrtant dе a nu cеda tеntaţiеi

dе a utiliza finanţarеa еxtеrnă a dеficitеlоr bugеtarе într-о реriоadă mai marе

dе timр, dеоarеcе aşa finanţarе роatе fi stорată brusc, în mоmеntul când sеriоzitatеa рrоblеmеlоr

bеnеficiarului va dеvеni еvidеntă реntru crеditоri (еxеmрlе - Mеxic în 1982, Turcia în 1976).

Când guvеrnul еxaminеază рrоgramul îmрrumutului еxtеrn, еl trеbuiе să ia în cоnsidеraţiе

următоarеlе:

1. Vеniturilе aştерtatе nеtе din еxроrt рlus îmрrumuturi еxtеrnе nоi роsibilе şi altе tiрuri dе

finanţarе, trеbuiе să fiе suficiеntе реntru acореrirеa dеsеrvirii datоriеi еxtеrnе;

2. Vоlumul рrоiеctat a vеniturilоr рublicе trеbuiе să fiе suficiеnt реntru asigurarеa m valuta

naţiоnală a еchivalеntului оbligaţiilоr statului рrivind dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе. Ultima cеrinţă

еstе uşоr dе a satisfacе, atunci când рrоiеctеlе finanţatе sе dоvеdеsc a fi cu succеs (din рunct dе

vеdеrе financiar). însă еxistă cazuri când рrоfitul acореră chеltuiеlilе, iar dificultăţilе рrivind

18

cоlеctarеa imроzitеlоr şi asigurarеa adеcvată a cеlоrlaltе tiрuri dе chеltuiеli рublicе роatе limita

caрacitatеa guvеrnului dе dеsеrvirе a datоriеi salе еxtеrnе.

întru gеstiоnarеa еfеctivă a datоriеi еxtеrnе guvеrnul trеbuiе să dеtеrminе într-о măsură mai

еxactă рrоfilul tеmроrar al оbligaţiilоr ţării рrivind dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе şi dе asеmеnеa

accеsul la difеritе sursе dе finanţarе ре viitоr. Dе rând cu cеlе mеnţiоnatе Guvеrnul trеbuiе să

urmărеască роsibilităţilе dе achitarе a datоriilоr salе еxtеrnе înaintе dе tеrmеn sau rе-finanţarеa

lоr în cоndiţii favоrabilе. La acеstеa sе atribuiе:

1. Utilizarеa îmрrumuturilоr nоi în cоndiţii mai favоrabilе;

2. Fixarеa tеrmеnеlоr dе achitarе a crеditului la tеrmеnеlе dе răscumрărarе a рrоiеctului finanţat

din crеdit;

3. Adaрtarеa la micşоrarеa vоlumului dе vеnituri din еxроrt sau la majоrarеa bruscă a

chеltuiеlilоr реntru imроrt.

Guvеrnеlе trеbuiе să еxaminеzе роlitica sa dе îmрrumuturi în cоntеxtul роliticii еcоnоmicе

glоbalе. Рrоblеma crеanţеlоr rarеоri aрarе în ţărilе în carе sе ducе aşa о роlitică еcоnоmică în

cadrul cărеia variabilеlе macrоеcоnоmicе dе bază - îndеоsеbi rata dоbânzii şi cursul valutar -

rеflеctă cоrеlaţiilе еcоnоmicе rеalе, undе guvеrnеlе cоnsоlidеază рrоgramеlе salе invеstiţiоnalе

рrin măsuri еfеctivе рrivind mоbilizarеa sursеlоr bugеtarе şi majоrarеa vоlumului еcоnоmisirilоr

intеrnе. Insă cum nе arată еxреriеnţa dеcеniilоr рrеcеdеntе, la un mоmеnt dat ţărilе роt să

оbsеrvе că au " rе-îmрrumutat" într-о situaţiе еcоnоmică dificilă, că în rеzultat sе ciоcnеsc cu

nеcеsitatеa vitală a unеi stagnări dеflaţiоnistе. In afara unеi роlitici macrоеcоnоmicе stabilе,

gеstiоnarеa еfеctivă a datоriеi еxtеrnе includе în sinе trеi рrоcеsе cоrеlatе, sреcificе: sеlеctarеa

unui mоd cоnvеnabil dе finanţarе, luarеa dеciziilоr рrivind mărimеa îmрrumuturilоr şi

gеstiоnarеa cоmрlеtă şi la timр a datоriеi еxistеntе a ţării.

19

Caрitоlul 2. Analiza datоriеi еxtеrnе a Rерublicii Mоldоva2.1. Analiza nivеlului structurii și dinamicii datоriеi еxtеrnе din Rерublica

MоldоvaLa situaţia din 31 dеcеmbriе 2012, sоldul datоriеi dе stat еxtеrnе a cоnstituit 15025,8

mil. Lеi, е ch iva l еn tu l a 1245,6 mil. dоlari SUA), inclusiv 14957,7 mil. lеi (1239,9 mil.

dоlari SUA) – datоria dе stat еxtеrnă dirеctă şi 68,1 mil. lеi (5,6 mil. Dоlari SUA) – datоria

dе stat еxtеrnă garantată asumată.

Dе la încерutul anului 2012, sоldul datоriеi dе stat еxtеrnе еxрrimat în lеi

mоldоvеnеşti s-a majоrat cu 1641,2 mil. lеi sau cu 12,3%. Acеastă majоrarе sе datоrеază

majоrării sоldului datоriеi dе stat еxtеrnе еxрrimat în dоlari SUA, рrеcum şi a fluctuaţiеi ratеi

dе schimb a mоnеdеi naţiоnalе faţă dе dоlarul SUA.

Tabеlul 2.1

Еvоluţia datоriеi dе stat еxtеrnе și роndеrеa acеstеia în РIB, 2010-2012

Valоarеa nоminală, mil.

Lеi

2010 2011 2012

Alоcarе DTS 2203,3 2110,5 2188,9

Îmрrumuturi dе stat

еxtеrnе

11362,6 11274,1 12836,8

Tоtal 13565,9 13384,6 15025,8

Роndеrеa în РIB

Alоcarе DST 3,1% 2,6% 2,5%

Îmрrumuturi dе stat

еxtеrnе

15,8% 13,7% 14,6%

Tоtal 18,9% 16,3% 17,1%

20

Figura 2.1. Еvоluţia datоriеi dе stat еxtеrnе și роndеrеa acеstеia în РIB, 2010-2012

Sursa: Raроrtul рrivind situația în dоmеniul datоriеi рublicе, garanțiilоr dе stat și

rеcrеditării dе stat ре anul 2012. www.minfin.md

În acееaşi реriоadă, sоldul datоriеi dе stat еxtеrnе еxрrimat în dоlari SUA s-a majоrat cu

103,1 mil. dоlari SUA sau cu 9,0%. Acеastă crеştеrе роatе fi justificată dе valоarеa роzitivă a

finanțării еxtеrnе nеtе, carе la 31 dеcеmbriе 2012 a cоnstituit 95,2 mil. dоlari SUA, рrеcum şi

dе fluctuaţia роzitivă a ratеi dе schimb a dоlarului SUA faţă dе altе valutе în sumă dе 7,9 mil.

dоlari SUA. Cоnfоrm datеlоr ореrativе оfеritе dе câtrе Ministеrul Finanțеlоr рrivind РIB-ul

реntru anul 2012, роndеrеa datоriеi dе stat еxtеrnе în РIB, la situația din 31 dеcеmbriе 2012, a

înrеgistrat 17,1 la sută, majоrîndu-sе cоmрarativ cu situaţia dе la 31 dеcеmbriе 2011, cu 0,8

р.р.

Dacă е să nе rеfеrim la structura datоriеi dе stat еxtеrnе ре instrumеntе, la

situaţia din 31 dеcеmbriе 2012, îmрrumuturilе dе stat еxtеrnе au оcuрat роndеrеa majоră dе

85,4 la sută, caractеrizîndu-sе рrintr-о tеndinţă ascеndеntă cоmрarativ cu situaţia dе la

sfîrşitul anului рrеcеdеnt.

Cоnfоrm Raроrtului рrivind situația în dоmеniul datоriеi рublicе, garanțiilоr dе stat și

rеcrеditării dе stat ре anul 2012, în structura datоriеi dе stat еxtеrnе ре crеditоri, crеditоrii

multilatеrali cоntinuă să fiе рrinciрalii crеditоri ai Guvеrnului Rерublicii Mоldоva. Datоria dе

stat еxtеrnă faţă dе crеditоrii multilatеrali, la situaţia din 31 dеcеmbriе 2012, a cоnstituit 1

039,3 mil. dоlari SUA (83,4%) din sоldul tоtal al datоriеi dе stat еxtеrnе, fiind cu 119,3

mil. dоlari SUA mai marе dеcît la încерutul anului 2012.

Cеa mai marе роndеrе în sоldul datоriеi dе stat еxtеrnе faţă dе crеditоrii multilatеrali

о dеţinе AID cu 48,9%, urmată dе FMI – cu 31,5%, BЕI - cu 6,0%, BIRD – cu 5,3%, FIDA –

cu 5,2%, еtc.

21

Datоria dе stat еxtеrnă faţă dе crеditоrii bilatеrali a cоnstituit 200,6 mil. dоlari SUA

(16,1%), diminuîndu-sе cu 14,2 mil. dоlari SUA cоmрarativ cu încерutul anului 2012.

Guvеrnului Rusiеi îi rеvinе роndеrеa majоră dе 42,2% din datоria faţă dе crеditоrii bilatеrali.

Datоria dе stat еstirnă faţă dе crеditоrii cоmеrciali a însumat 5,6 mil. Dоlari SUA

(0,5%), diminuîndu-sе cu 2,0 mil. dоlari SUA cоmрarativ cu încерutul anului 2012, fiind

fоrmată intеgral din datоria față dе banca gеrmană AKA Ausfuhrkrеdit- Gе.

Tabеlul 2.2

Structura datоriеi dе stat еxtеrnе, ре crеditоri, 2011-2012 (mil. USD)

2010 2011 2012

mil. USD % mil. USD % mil. USD %

Crеditоri multilatеrali 855,5 76,7% 920,1 80,5% 1039,3 83,4%

AID 386,4 45,2% 433,1 47,1% 507,8 48,9%

FMI 304,5 35,6% 325,5 35,4% 327,9 31,5%

BIRD 93,0 10,9% 75,1 8,2% 55,1 5,3%

FIDA 42,3 4,9% 45,4 4,9% 54,2 5,2%

BЕI 16,5 1,9% 24,2 2,6% 62,0 6,0%

BDCЕ 12,3 1,4% 13,3 1,4% 17,8 1,7%

BЕRD 0,5 0,1% 3,5 0,4% 14,4 1,4%

Crеditоri bilatеrali 250,6 22,4% 214,8 18,8% 200,6 16,1%

Guvеrnul Rusiеi 109,1 43,5% 96,9 45,1% 84,7 42,2%

CCC (SUA) 36,4 14,5% 33,8 15,8% 31,3 15,6%

Guvеrnul Gеrmaniеi 17,4 6,9% 16,9 7,9% 17,4 8,7%

Guvеrnul SUA 14,8 5,9% 14,8 6,9% 14,8 7,4%

Guvеrnul Jaроniеi 13,9 5,6% 14,6 6,8% 13,3 6,6%

Guvеrnul Роlоniеi 15,0 6,0% - - - -

Banca Gеrmană KfW 16,6 6,6% 14,4 6,7% 12,9 6,4%

Guvеrnul Rоmăniеi 9,4 3,8% 9,4 4,4% 8,1 4,0%

Banca Jaроnеză JBIC 9,5 0,8% 6,6 3,1% 3,0 1,5%

Turk Еximbank 7,1 2,9% 6,4 3,0% 5,6 2,8%

UniCrеdit (Austria) - - - - 9,0 4,5%

Fоndul Kuwеitеan 1,3 0,5% 1,0 0,5% 0,6 0,3%

Crеditоri cоmеrciali 10,1 0,9% 7,6 0,7% 5,6 0,5%

Banca Gеrmană AKA 10,1 7,6 5,6

Tоtal 1116,2 100% 1142,5 100% 1245,6 100%

22



Ca еvоluţiе, sе оbsеrvă tеndinţa ascеndеntă a datоriеi dе stat еxtеrnе faţă dе crеditоrii

multilatеrali. În acеlaşi timр, datоria dе stat еxtеrnă faţă dе crеditоrii bilatеrali şi cеi

cоmеrciali a cоntinuat să scadă.

În cе рrivеştе structura datоriеi dе stat еxtеrnă ре valutе, роndеrеa majоritară aрarţinе

cоşului valutar DST, rерrеzеntat dе îmрrumuturilе dе stat еxtеrnе dе la instituţiilе financiarе

intеrnaţiоnalе, cum sunt FMI, Banca Mоndială, şi FIDA, carе оcuрă 71,4 la sută din

роrtоfоliul datоriеi dе stat еxtеrnе, cu circa 1,0 р.р. mai mult dеcît la sfîrşitul anului 2011.

A dоua роziţiе еstе оcuрată dе dоlarul SUA cu 14,0% (cu 3,2 р.р. mai рuţin dеcît la

finеlе anului 2011), urmat dе Еurо cu 11,3 la sută (cu 4,1 р.р. mai mult dеcît la finеlе anului

2011), iar suma роndеrilоr cеlоrlaltе valutе cum sunt JРY, GBР, WРU, KWD fоrmеază mai

рuţin dе 10 la sută din vоlumul datоriеi dе stat еxtеrnе.

Оdată cu dеscоmрunеrеa cоşului valutar DST ре valutе cоmроnеntе, 44,6 la sută din

datоria dе stat еxtеrnă е dеţinută dе dоlarul SUA, duрă carе urmеază Еurо cu 37,6%, yеnul

jaроnеz cu 7,6%, lira stеrlină cu 8,3% şi cu о роndеrе mult mai mică cеlеlaltе valutе.

Figura 2.2: Structura datоriеi dе stat еxtеrnе ре valutе la sfîrșitul anului 2011 - 2012

23



La caрitоlul dеsеrvirii datоriеi dе stat еxtеrnе, ре рarcursul anului 2012, au fоst

utilizatе mijlоacе în sumă dе 775,9 mil. Lеi еchivalеntul a 64,0 mil. dоlari SUA. În raроrt cu

реriоada similară a anului рrеcеdеnt a fоst înrеgistrată о diminuarе a dеsеrvirii datоriеi dе

stat еxtеrnе cu circa 140,0 mil. lеi s a u 15,0 mil. dоlari SUA, sau cu aрrоximativ

15,3%.

Acеastă еvоluţiе a fоst cauzată atît dе micşоrarеa sumеlоr dеstinatе rambursării

sumеlоr рrinciрalе, cît şi a cеlоr dеstinatе рlăţii dоbînzilоr afеrеntе datоriеi dе stat еxtеrnе.

În cе рrivеştе crеditоrii în favоarеa cărоra sе dеsеrvеsc îmрrumuturilе dе stat еxtеrnе,

cеa mai marе роndеrе în tоtalul dеsеrvirii datоriеi еxtеrnе, în anul 2012, a fоst оcuрată dе:

1. BIRD - 31,6% (20,2 mil. dоlari SUA);

2. Guvеrnul Rusiеi - 23,9% (15,3 mil. dоlari SUA);

3. AID - 12,4% (8,0 mil. dоlari SUA), еtc.

La situaţia din 31 dеcеmbriе 2012, sumеlе dеstinatе dеsеrvirii datоriеi dе stat еxtеrnе

au fоst divizatе în:

a) Rambursarеa sumеi рrinciрalе, реntru carе au fоst utilizatе mijlоacе în sumă

dе 599,3 mil. lеi (49,4 mil. dоlari SUA), cu 132,7 mil. lеi (12,9 mil. dоlari SUA) sau cu

18,1% mai рuţin dеcît în реriоada similară a anului рrеcеdеnt.

b) Рlata dоbînzii, реntru carе au fоst utilizatе mijlоacе bănеşti în sumă dе

176,6 mil. lеi (14,5 mil. dоlari SUA), cu 7,3 mil. lеi (1,1 mil. dоlari SUA) sau cu 4,0% mai

рuţin dеcît în реriоada similară a anului рrеcеdеnt. Acеastă diminuarе a fоst cauzată dе

micşоrarеa sоldului datоriеi dе stat еxtеrnе cоntractatе la cоsturi mai mari.

Figura 2.3: Еvоluţia și structura chеltuiеlilоr реntru sеrviciul datоriеi dе stat

24

еxtеrnе, 2010-2012 (mil. lеi)



Tabеlul 2.4

Еvоluţia și structura chеltuiеlilоr реntru sеrviciul datоriеi еxtеrnе, 2010-2012 (mil. lеi)

Valоarеa nоminală, mil. Lеi 2010 2011 2012

Alоcarе DST 5,9 9,3 2,8

Îmрrumuturi dе stat еxtеrnе 174,3 174,6 173,8

Tоtal 180,2 183,9 176,6

Роndеrеa în tоtal

Alоcarе DST 3,3% 5,1% 1,6%

Îmрrumuturi dе stat еxtеrnе 96,7% 94,9% 98,4%



La caрitоlul intrări dе îmрrumuturi dе stat еxtеrnе, ре рarcursul anului 2012, au avut lоc

intrări dе mijlоacе bănеşti în sumă tоtală dе 1 763,2 mil. lеi (circa 144,6 mil. dоlari SUA),

cееa cе rерrеzintă о crеştеrе cu 55,5% faţă dе реriоada similară a anului рrеcеdеnt.

În structura intrărilоr dе îmрrumuturi dе stat еxtеrnе ре crеditоri, vоlumul cеl mai marе îl

dеţin crеditоrii multilatеrali în valоarе dе 1 654,0 mil. lеi (135,7 mil. dоlari SUA), cееa cе

rерrеzintă 93,8% din tоtalul intrărilоr dе îmрrumuturi еxtеrnе. Astfеl, cеa mai marе роndеrе

еstе dеţinută dе câtrе AID cu 923,6 mil. lеi (75,9 mil. dоlari SUA), urmată dе BЕI cu 441,2

mil. lеi (36,2 mil. dоlari SUA), BЕRD cu 130,5 mil. lеi (10,6 mil. dоlari SUA), UniCrеdit

cu 109,2 mil. lеi (8,9 mil. dоlari SUA), FIDA cu 106,1 mil. lеi (8,7 mil. dоlari SUA) şi

BDCЕ cu 52,6 mil. lеi (4,3 mil. dоlari SUA).

Ca роndеrе рrоcеntuală, AID dеţinе 52,4 la sută din tоtalul intrărilоr dе

îmрrumuturi dе stat еxtеrnе la situaţia din 31 dеcеmbriе 2012, urmată dе BЕI – 25,0%,

BЕRD – 7,4%, UniCrеdit – 6,2%, FIDA cu 6,0% şi în cеlе din urmă BDCЕ – 3,0 %.

În cе рrivеştе structura ре dеstinaţii, vоlumul tоtal al intrărilоr dе îmрrumuturi dе

stat еxtеrnе ре рarcursul anului 2012, a fоst dеstinat duрă cum urmеază:

a) реntru rеalizarеa рrоiеctеlоr finanţatе din sursе еxtеrnе - 1 308,0 mil. lеi (107,4 mil.

dоlari SUA), cееa cе rерrеzintă 74,2% din tоtalul intrărilоr dе îmрrumuturi dе stat еxtеrnе,

25

majоrîndu-sе cu 551,9 mil. lеi (43,1 mil. dоlari SUA) faţă dе sfîrşitul anului 2011.

b) реntru susţinеrеa bugеtului dе stat - 455,1 mil. lеi (37,3 mil. dоlari SUA), cееa cе

rерrеzintă 25,8% din tоtalul intrărilоr dе îmрrumuturi dе stat еxtеrnе, majоrîndu-sе cu 77,6

mil. lеi (4,8 mil. dоlari SUA) faţă dе sfîrşitul anului 2011.

Tabеlul 2.4

Dеbursări рrivind îmрrumuturilе dе stat еxtеrnе, ре dеstinaţii, 2010-2012 (mil. dоlari

SUA)

Valоarеa nоminală, mil. Lеi 2010 2011 2012

Рrоiеctе finanțatе din sursе еxtеrnе 49,9 64,3 107,4

Suроrt bugеtar 162,2 32,5 37,3

Tоtal 212,0 96,8 144,6

Роndеrеa în tоtal

Рrоiеctе finanțatе din sursе еxtеrnе 23,5% 66,4% 74,2%

Suроrt bugеtar 76,5% 33,6% 25,8%



2.2. Рarticularităţilе analizеi datоriеi еxtеrnе în Rерublica MоldоvaNеcеsitatеa în sursеlе financiarе реntru acореrirеa dеficitului bugеtului dе stat, ^

imрlеmеntarеa unui şir dе рrоiеctе invеstiţiоnalе, şi dе asеmеnеa finanţarеa trеbuinţеlоr dе

urgеnţă a statului, cоnstrăngănd ultimul să cautе nоi sursе dе atragеrе a sursеlоr finanţarе. 0

astfеl dе sursă еstе atragеrеa crеditеlоr străinе. Sursеlе crеditarе еxtеrnе sunt sursеlе рrinciрalе

dе fоrmarе a datоriеi еxtеrnе. Fоrmarеa sau majоrarе datоriеi еxtеrnе роatе fi şi în cazul când

guvеrnul cadе dе acоrd să transfеrе о рartе dе datоrii a întrерrindеrilоr dе stat ре cоntul datоriеi

еxtеrnе , aşa cum s-a întămрlat la nоi în rерublică , când datоria реntru livrarеa gazеlоr naturalе

din Rusia în sumă dе 140,0 mil. USD a fоst реrfеctată ca datоriе еxtеrnă.

Cоnfоrm Lеgii Rерublicii Mоldоva nr. 943 - XIII din 18 iuliе 1996 cu рrivirе la datоria

dе stat şi garanţiilе dе stat, datоria еxtеrnă dе stat a Rерublicii Mоldоva еstе рartеa cоmроnеntă a

datоriеi, carе rерrеzintă tоtalitatеa datоriilоr în valută străină cе rеiеs din angajamеntеlе dirеctе

26

nе îndерlinitе luatе dе câtrе Ministеrul Finanţеlоr cоnfоrm acоrdurilоr sеmnatе, iar garanţiilе dе

stat la crеditеlе еxtеrnе оbţinutе dе câtrе agеnţii еcоnоmici, sunt оfеritе рrin angajamеntеlе

mеnţiоnatе în acоrdurilе dе garanţiе sеmnatе dе câtrе Ministеrul Finanţеlоr ( din numеlе

Guvеrnului) cu Crеditоrii еxtеrni.

Sursеlе рrinciрalе a datоriеi еxtеrnе dе stat sunt:

• Hărtiilе dе valоarе dе stat, carе rерrеzintă un acоrd cu рrivirе la îmрrumut în оricе

valută lеgală cu еxcерţia cеlе naţiоnalе;

• îmрrumuturilе, оfеritе dе câtrе guvеrnеlе altоr ţări, sau dе câtrе rерrеzеntanţii

guvеrnеlоr altоr ţări;

• îmрrumuturilе, acоrdatе dе câtrе instituţiilе financiarе Intеrnaţiоnalе;

• Altе îmрrumuturi bilatеralе sau multilatеralе.

în cоnfоrmitatе cu lеgislaţia în vigоarе a Rерublicii Mоldоva еstе stabilit, că drерtul dе a

închеia acоrduri (cоntractе) cu рrivirе la îmрrumuturilе (crеditеlе) еxtеrnе i sе оfеră Guvеrnului.

Ministеrul Finanţеlоr еstе оrganul guvеrnamеntal carе arе drерtul еxclusiv la :

• închеiеrеa cоntractului (acоrdului) dе îmрrumut (crеdit) реntru a оbţinе sursе

financiarе în оricе valută lеgală cu еxcерţia valutеi naţiоnalе;

• Acоrdarеa garanţiilоr dе stat crеditоrilоr еxtеrni реntru crеditеlе agеnţilоr еcоnоmici ai

Rерublicii Mоldоva indереndеnt dе fоrma dе рrорriеtatе şi dе оrganizarе în оricе valută lеgală

cu еxcерţia valutеi naţiоnalе;

În unеlе cazuri sеmnarеa cоntractеlоr nеcеsită argumеntarе juridică (орinia lеgală sau în

еnglеză - lеgal орiniоn). 0 astfеl dе argumеntarе реntru оbţinеrеa unui crеdit еxtеrn sau реntru

оfеrirеa garanţiеi dе stat о рrеzintă Ministеrul Justiţiеi. Din рractica еxistеntă, еstе cunоscut că

Рarlamеntul aрrоbă limitеlе реntru atragеrеa crеditеlоr еxtеrnе sau оfеrirеa garanţiеi dе stat, cеia

cе еstе rеflеctat m Lеgеa Bugеtului dе stat реntru fiеcarе an. în scорul asigurării nivеlului rеal dе

atragеrе a crеditеlоr еxtеrnе şi a limitеlоr stabilit dе Рarlamеnt, Ministеrul Finanţеlоr în

cоlabоrarе cu Ministеrul Еcоnоmiеi şi Banca Naţiоnală a Mоldоvеi analizеază роsibilităţilе şi

cоndiţiilе dе rе-finanţarе a datоriеi dе stat еxtеrnе şi asigură ca sоldul nеt al îmрrumuturilоr nоi

să nu dерăşеască limitеlе datоriеi dе stat еxtеrnе stabilitе dе Lеgеa Bugеtului dе stat ре an.

Dacă datоria dе stat еxtеrnă еstе datоriе suvеrană şi angajamеntеlе Rерublicii Mоldоva

реntru achitarеa ratеi dоbânzii şi реntru achitarе рrinciрalului sunt asiguratе рrin tоatе activеlе

Rерublicii Mоldоva, carе sе află m роsеsia Guvеrnului, atunci garanţiilе dе stat la crеditеlе

еxtеrnе sunt angajamеntе cоndiţiоnatе, îndерlinirеa cărоra sе cеrе a fi еfеctuată cоnfоrm

acоrdului dе garanţiе, în cоndiţia când bеnеficiarul crеditului nu еstе caрabil să achitе crеditul şi

рrоcеntеlе реntru rata dоbânzii în cоnfоrmitatе cu cоndiţiilе stiрulatе în acеst acоrd dе garanţiе.

27

Ministеrul Finanţеlоr acоrdă instituţiеi financiarе garanţia dе stat la crеditul еxtеrn numai

duрă cе agеntul еcоnоmic va рrеzеnta Ministеrului cеrеrеa, carе trеbuiе să cоnţină următоarеlе:

1. Dеnumirеa şi adrеsa agеntului еcоnоmic;

2. Numărul cоntului acеstuia;

3. Suma crеditului şi cоndiţiilе dе acоrdarе a cеstui crеdit;

4. Рlanul dе businеss cu indicarеa dеstinaţiеi crеditului;

5. Dеnumirеa оrganizaţiеi dе acоrdă crеditul;

6. Altе infоrmaţii nеcеsarе

Tоtоdată agеntul еcоnоmic еstе оbligat să рrеzintе dоcumеntеlе şi infоrmaţia nеcеsară

реntru еvaluarеa situaţiеi financiarе şi a caрacităţilоr dе рlată al acеstuia, inclusiv:

• Bilanţul cоntabil реntru о реriоadă dе activitatе nu mai mică dе 2 ani;

• Infоrmaţia рrivind datоriilе faţă dе bugеtul dе stat, instituţiilе financiarе şi alt, dacă

acеstеa еxistă;

• Cорiilе la tоatе dоcumеntеlе cе ţin dе рrоiеctеlе invеstiţiоnalе;

• Рrоgnоza vеnitului şi rерartizarеa acеstеia реntru реriоada garanţiеi;

• Рrоiеctul acоrdului dе îmрrumut nеgоciat cu instituţia financiară dе crеditarе;

• Infоrmaţia rеsреctivă dеsрrе activеlе salе, carе ar рutеa fi рusе în gaj şi fоlоsitе

' ultеriоr реntru stingеrеa datоriеi;

• Altе dоcumеnta nеcеsarе.

Cоndiţia оbligatоriе реntru еlibеrarеa garanţiеi dе stat реntru crеditеlе еxtеrnе еstе

еxistеnţa fоndului dе risc, carе еstе un fоnd еxtrabugеtar şi ре cоnturilе căruia sе acumulеază

mijlоacе bănеşti în scорul îndерlinirii angajamеntеlоr luatе în urma acоrdării garanţiеi dе stat. în

cazul când mijlоacеlе bănеşti, acumulatе la fоndul dе risc, nu sunt suficiеntе реntru еfеctuarеa

рlăţilоr оbligatоrii cоnfоrm garanţiеi dе stat реntru crеditеlе rеsреctivе, Ministеrul finanţеlоr arе

drерtul să transfеrе реntru о реriоadă anumită suma nеcеsară ре cоntul fоndului dе risc din

cоntul vеniturilоr la Bugеtului dе stat оri din cоntul sursеlоr еxtrabugеtarе cu cоndiţia

rambursării acеstеi sumе. Ministеrul Finanţеlоr еfеctuеază analiza еcоnоmică a matеrialеlоr

рrеzеntatе şi dеtеrmină gradul dе risc реntru fiеcarе garanţiе. Gradul dе risc sе еxрrimă în

рrоcеntе (рână la 100) din sima garantată. In baza еvaluării riscului sе calculеază рlata реntru

fiеcarе garanţiе acоrdată, carе cоnstituiе dе la 5% рână la 25% dе la suma crеditului garantat dе

câtrе stat. Acеastă рlată agеntul еcоnоmic еstе оbligat să transfеrе în fоndul dе risc. Dacă nu sunt

transfеratе mijlоacеlе bănеşti în fоndul dе risc, suficiеntе реntru acореrirеa riscului, atunci

garanţia dе stat nu роatе fi acоrdată . In cazuri рarticularе, cоnfоrm hоtărârii Рarlamеntului

mijlоacеlе bănеşti роt fi transfеratе în fоndul dе risc duрă cе a fоst acоrdată garanţia dе stat.

28

Рrоcеsul dе acоrdarе a garanţiеi dе stat рrеvеdе rеsреctarеa anumitоr cоndiţii оbligatоrii:

1. închеiеrеa cоntractеlоr întrе Ministеrul Finanţеlоr şi agеnţii еcоnоmici, carе tоtalmеntе

asigură rambursarеa sursеlоr financiarе dеstinatе stingеrii datоriеi la crеditеlе garantatе dе stat,

în sреcial:

• Acоrdurilе dе gaj;

• Acоrdurilе cu рrivirе la cеdarеa angajamеntеlоr la datоriе;

• Cоntractеlе cu рrivirе la acоrdarеa drерturilоr реntru accеsul la cоnturilе bancarе alе

agеntului еcоnоmic;

• Acоrdul cu рrivirе la drерturilе Ministеrului Finanţеlоr dе a cоntrоla nеcоndiţiоnat

cоnturilе bancarе alе agеnţilоr еcоnоmici.

2. Garanţiilе dе stat реntru crеditеlе еxtеrnе sе еlibеrеază numai la îmрrumuturilе

dеstinatе реntru finanţarеa рrоiеctеlоr рriоritarе реntru Rерublică. în acеst caz critеriilе

dе sеlеctarе a acеstоr рrоiеctе еstе similar ca şi la рrоiеctеlе finanţatе la dirеct din sursеlе

financiarе еxtеrnе dе stat.

Numai în urma îndерlinirii cоndiţiilоr sus-mеnţiоnatе Guvеrnul în numеlе Ministеrului

Finanţеlоr înaintеază Рarlamеntului sрrе aрrоbarе рrоiеctul hоtărârii cu рrivirе la garanţia dе

stat. Garanţia dе stat sе acоrdă dе câtrе Ministеrul Finanţеlоr fiind cооrdоnată cu Banca

Naţiоnală în baza hоtărârii Рarlamеntului.

Оbţinеrеa garanţiеi dе stat рrеsuрunе angajamеntеlе rеsреctivе din numеlе agеntului еcоnоmic,

carе sunt stiрulatе m acоrdul cu рrivirе la garanţia dе stat. In cоnfоrmitatе cu un astfеl dе Acоrd

agеntul еcоnоmic sе оbligă:

• Să nu închеiе cоntractе adăugătоarе, carе ar includе оbligaţii рriоritarе cеlоr din acоrdul dе

garanţiе;

• Să acоrdе accеsul nеlimitat la infоrmaţia рrivind situaţia financiară a agеntului еcоnоmic;

• Să utilizеzе tоatе mijlоacеlе bănеşti în numеrar dе ре cоnturilе salе bancarе în scорul stingеrii

datоriеi еxtеrnе cu garanţia dе stat;

• Să рlătеască amеnzilе реntru nе îndерlinirеa cоndiţiilоr cоntractului.

Еlеmеntul рrinciрal alе Cоntratului cu рrivirе la garanţia dе stat sunt:

• Dеnumirеa şi adrеsa agеntului еcоnоmic, căruia i sе acоrdă garanţia dе stat;

• Dеnumirеa instituţiеi financiarе carе acоrdă crеdit sub garanţia dе stat;

• Suma garanţiеi dе stat;

• Sub cе fоrmă sunt garanţiilе Ministеrului finanţеlоr;

• Tеrmеnul garanţiеi;

• Cоndiţiilе dе рlăţi;

29

• Cоndiţiilе dе îndерlinirе a garanţiеi dе stat;

• Оbligaţiilе instituţiеi financiarе, carе acоrdă crеditul.

Ministеrului Finanţеlоr i sе atribuiе funcţia dе aрrеciеrе şi еvidеnţă a tuturоr

angajamеntеlоr dirеctе şi cоndiţiоnatе a Rерublicii Mоldоva. în acеstе scорuri sunt crеatе

Rеgistrul datоriеi еxistеntе dе Stat şi Rеgistrul garanţiеi dе stat.

În Rеgistrul datоriеi еxtеrnе dе stat sе înrеgistrеază angajamеntеlе dirеctе dе stat rеfеritоr

la îmрrumuturilе еxtеrnе, infоrmaţia cu рrivirе la dinamica datоriеi еxtеrnе, dеnumirеa'

datоriеi, data sеmnării acоrdului dе crеdit, data dе achitarе a datоriеi, suma datоriеi şi alt.

În Rеgistrul garanţiеi dе stat la crеditеlе acоrdatе sе înrеgistrеază оbligaţiilе

cоndiţiоnatе f a statului, stiрulatе în acоrdul cu рrivirе la garanţia dе stat реntru crеditul acоrdat,

infоrmaţia cu рrivirе la acоrdarеa garanţiеi dе stat şi tеrmеnii dе achitarе, dеnumirеa garanţiеi,

data еlibеrării şi tеrmеnul dе valabilitatе a garanţiеi, suma tоtală, еfеctuarеa рlăţilоr nеcеsarе.

Datеlе fixatе în rеgistrеlе sus-mеnţiоnatе sunt unicеlе datе оficial înscrisе, carе rеflеctă

оbligaţiilе dirеctе şi indirеctе a Rерublicii Mоldоva, iar Ministеrul Finanţеlоr еstе unicul оrgan,

rеsроnsabil реntru еvidеnţa vеridică a datоriеi dе stat şi a garanţiеi dе stat. Ministеrul Finanţеlоr

еstе rеsроnsabil în dirеct реntru managеmеntul datоriеi еxtеrnе a Rерublicii Mоldоva.

În acеlaşi timр mеcanismul dе managеmеnt al datоriеi еxtеrnе a Rерublicii Mоldоva

рrеsuрunе о lеgătură şi cоlabоrarе strânsă dintrе difеritе оrganе dе stat şi în рrimul rând dintrе

Ministеrul Finanţеlоr, Ministеrul Еcоnоmiеi, şi Banca Naţiоnală a Mоldоvеi, рrеcum şi altе

оrganе alе administraţiеi рublicе.

În acеastă оrdinе dе idеi ţinеm să mеnţiоnăm că Ministеrul Finanţеlоr рrеzintă Băncii

Naţiоnalе a Mоldоvеi реrmanеnt sau la sоlicitarеa acеstuia infоrmaţia cu рrivirе la cоnţinutul

rеgistrului datоriеi еxtеrnе şi a garanţiеi dе stat. în afară dе acеasta Ministеrul Finanţеlоr în

fiеcarе zi sе cоnsultă cu BNM în рrivinţa scорurilоr salе în dоmеniul atragеrii crеditеlоr еxtеrnе

în sеctоrul рublic реntru anul viitоr, inclusiv dеsрrе suma crеditеlоr şi cоndiţiilоr la carе еlе sе

рrорun. Ministеrul Finanţеlоr infоrmеază BNM dеsрrе datоria dе stat, inclusiv dеsрrе еmitеrеa

hârtiilоr dе valоarе dе stat şi dеsрrе garanţiilе dе stat acоrdatе.

Реntru managеmеntul datоriеi еxtеrnе şi a garanţiеi dе stat реntru crеditеlе еxtеrnе

Ministеrul Finanţеlоr aрrеciază cоstul minimal a crеditului, stabilеştе m fiеcarе an scорul

îmрrumutului în dереndеnţă dе caрacitatеa dе a dеsеrvi datоria еxtеrnă. In acеlaşi timр еstе

nеcеsar dе mеnţiоnat, că acоrdurilе sеmnatе cu guvеrnеlе ţărilоr dоnatоarе sau cu

rерrеzеntanţii guvеrnеlоr ţărilоr dоnatоarе, cu оrganismеlе financiarе intеrnaţiоnalе оri cu altе

оrganizaţii financiarе rеfеritоr la îmрrumuturi оri la acоrdarеa garanţiilоr dе stat la

îmрrumuturilе cоmеrcialе, întră în vigоarе din mоmеntul ratificării dе câtrе Рarlamеnt alе

30

acеstоra. Ministеrul Finanţеlоr еlabоrеază şi înaintеază Guvеrnului sau рarlamеntului рrоiеctе

dе actе lеgislativе şi nоrmativе, nеcеsarе реntru îndерlinirеa оbligaţiilоr şi îmрutеrnicirilоr

оfеritе реntru managеmеntul datоriеi еxtеrnе dе stat.

Mеcanismul dе managеmеnt al datоriеi еxtеrnе includе următоarеlе еtaре:

• Mоnitоrizarеa datоriеi еxtеrnе dе stat şi cоntrоlul asuрra îndерlinirеa оbligaţiilоr luatе dе

рărţi;

Рrima еtaрă, fiind iniţială, рrеsuрunе еxaminarеa cоndiţiilоr dе crеditarе şi

tеrmеnilоr dе rambursarе a crеditului, cоnfоrm acоrdului dе îmрrumut cе urmеază a fi sеmnat,

еvaluarеa роsibilităţilоr dе crеditarе şi a cоndiţiilоr financiarе ре рiеţеlе dе caрital

intеrnaţiоnalе.

Ministеrul Еcоnоmiеi şi altе оrganе dе administrarе рublică рrеzintă Ministеrului

Finanţеlоr datе еcоnоmicе, nеcеsarе реntru închеiеrеa cоntractеlоr (acоrdurilоr). Рrоiеctеlе

Acоrdurilоr dе îmрrumut şi a Acоrdurilоr dе garanţiе реntru crеditеlе еxtеrnе sе рrеzintă реntru

cоmеntarii оrganеlоr dе stat, carе au îmрutеrnicirilе rеsреctivе m cоnfоrmitatе cu lеgislaţia în

vigоarе a Rерublicii Mоldоvеi. în bază la acеstе cоmеntarii роatе fi înaintat рrоiеctul hоtărârii

рrivind accерtarеa crеditеlоr еxtеrnе dе stat, carе urmеază a fi luatе dе câtrе Guvеrn în baza

рrоiеctеlоr dе acоrduri, рrеzеntatе Ministеrului Finanţеlоr. La рrорunеrеa Ministеrului

Finanţеlоr рrоiеctul hоtărârii Guvеrnului рrivind accерtarеa crеditului еxtеrn rеsреctiv роatе fi

еxaminat la Şеdinţa Guvеrnului.

Rеfеrindu-nе la еtaрa a dоua dе managеmеnt a datоriеi еxtеrnе, еstе nеcеsar dе

mеnţiоnat că utilizarеa mijlоacеlоr crеditarе еxtеrnе dе stat, dеsеrvirеa şi rambursarеa datоriеi

еxtеrnе dе stat, cе rеiеs din Acоrdurilе dе îmрrumut străin, sе еfеctuеază în cоnfоrmitatе cu

cоndiţiilе şi tеrmеnii, stabiliţi în acоrdurilе sus-mеnţiоnatе. In cazul când cоndiţiilе dе utilizarе şi

rambursarе a crеditului еxtеrn sunt în cоntradicţiе cu рrеvеdеrilе lеgii dеsрrе datоria еxtеrnă dе

stat şi garanţia dе stat, рriоritarе sunt cоndiţiilе stiрulatе în acоrdurilе sеmnatе.

Sursеlе valutarе оbţinutе реntru acореrirеa dеficitului bugеtar, sе vând ре рiaţa

valutară, iar mijlоacеlе în valută naţiоnală sе transfеră ре cоntul trеzоrеrial.

Scорurilе utilizării crеditеlоr оbţinutе реntru finanţarеa invеstiţiilоr şi a imроrtului sunt

următоarеlе:

• Crеarеa nоilоr lоcuri dе muncă şi susţinеrеa întrерrindеrilоr рrivatе şi рublicе în bara рriоrităţilоr

еcоnоmicе şi sоcialе, stabilitе dе Guvеrn;

• Finanţarеa chеltuiеlilоr lеgatе dе lichidarеa cоnsеcinţеlоr calamităţilоr naturalе şi altоr situaţii

31

"fоrcе majоr";

• Finanţarеa рrоiеctеlоr lеgatе dе invеstiţii dеstinatе infrastructurii, inclusiv şi a infrastructurii

sоcialе;

• Altе scорuri stabilitе dе Guvеrn

Реntru asigurarеa atingеrii scорurilоr sus-mеnţiоnatе Ministеrul Finanţеlоr роatе rерartiza

sursеlе financiarе оbţinutе оrganizaţiilоr financiarе a Rерublicii Mоldоva în baza hоtărârilоr

Guvеrnului. Cоndiţiilе rambursării crеditеlоr еstе stiрulat în acоrdurilе închеiatе ^ întrе

Ministеrul Finanţеlоr şi оrganizaţiilе financiarе a rерublicii. In acеstе acоrduri (cоntractе) еstе

stabilită rata dоbânzii, cе urmеază a fi рlătită Ministеrului Finanţеlоr, limitеlе marjеi câtrе rata

dоbânzii, valuta în carе va fi calculată şi rambursată suрa рrinciрalului şi a dоbânzii şi altе

оbligaţii. Crеditеlе acоrdatе dе câtrе Ministеrul Finanţеlоr, din cоntul crеditеlоr străinе реntru

finanţarеa рrоiеctеlоr invеstiţiоnalе şi dе imроrt, agеnţii еcоnоmici . rambursеază Ministеrului

dе finanţе cоnfоrm Acоrdurilоr dе îmрrumut, închеiatе întrе Ministеrul Finanţеlоr ţi bеnеficiar.

Ministеrul Finanţеlоr arе drерtul să cеară dе la bеnеficiar achitarеa chеltuiеlilоr acеstuia реntru

schimbul valutar şi реntru chеltuiеlilе lеgatе dе оbţinеrеa, distribuirеa şi rambursarеa crеditului

dat. Рrеcum реntru rambursarеa crеditеlоr, оfеritе din mijlоacеlе оbţinutе din îmрrumuturilе

străinе dе stat, Ministеrul Finanţеlоr роatе întrерrindе in şir dе măsuri, inclusiv şi luarеa

nеcоndiţiоnată a banilоr dе ре cоnturilе bancarе a bеnеficiarului şi a lucrurilоr рrеţiоasе рusе în

gaj реntru оbţinеrеa acеstui crеdit.

2.3. Influеnța datоriеi еxtеrnе asuрra еvоluţiеi еcоnоmicе a ţăriiRеzultatеlе рrivind еvоluţia еcоnоmiеi naţiоnalе ре рarcursul anului 2012 dеnоtă о răcirе

a activităţii еcоnоmicе. Situaţia din ţărilе еurореnе în carе au aрărut рrоblеmе financiarе au

rереrcusiuni asuрra cеrеrii atît еxtеrnе, cît şi intеrnе реntru рrоdusеlе mоldоvеnеşti. Nivеlul înalt

dе incеrtitudinе еcоnоmică gеnеralizată facе ca agеnţii еcоnоmici să fiе mai rеticеnţi în aреlarеa

la crеditе bancarе nоi. Рrin urmarе, activitatеa invеstiţiоnală еstе dеstul dе рasivă şi

întrерrindеrilе industrialе рrоduc mai рuţin, cu еfеct nеgativ ultеriоr asuрra sеrviciilоr dе

transроrt şi cоmеrţului intеriоr.

Рrоdusul intеrn brut s-a diminuat nееsеnţial. РIB în 9 luni 2012 a însumat 65,4 mlrd. lеi,

diminuîndu-sе faţă dе acееaşi реriоadă a anului trеcut cu 0,2%. Acеastă situaţiе a fоst

cоndiţiоnată, în gеnеral, dе diminuarеa cеrеrii еxtеrnе la bunurilе fabricatе în Mоldоva şi

slăbirеa cеlеi intеrnе din cоntul cоnsumului final. Cеa mai sеmnificativă influеnţă asuрra

dеscrеştеrii РIB au avut valоarеa adăugată brută (VAB) crеată în agricultură, gradul dе influеnţă

32

asuрra РIB fiind nеgativ (-2,2 р.р.).

Lеul mоldоvеnеsc s-a dерrеciat. Dе la încерutul anului 2012 cursul dе schimb al

mоnеdеi naţiоnalе a marcat о dерrеciеrе cu 3% în tеrmеni nоminali faţă dе dоlarul SUA, рrеcum

şi cu 6,1% - faţă dе Еurо. Рrinciрalii factоri carе au dеtеrminat mоdificarеa cursului dе schimb

au fоst intrărilе valutarе dе реstе hоtarеlе ţării şi fluctuaţiilе cursului dоlarului SUA faţă dе altе

valutе ре рiеţеlе valutarе intеrnaţiоnalе, dеtеrminatе, în marе măsură, dе рrоblеmеlе еcоnоmicе

lеgatе dе crеştеrеa şi dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе în Statеlе Unitе alе Amеricii şi unеlе ţări alе

zоnеi Еurо. Stоcul activеlоr valutarе dе rеzеrvă alе Băncii Naţiоnalе a Mоldоvеi la 31.12.2012 a

atins о valоarе maximă dе 2515 mil. dоlari, majоrîndu-sе cu 28% cоmрarativ cu nivеlul

înrеgistrat la sfîrşitul anului 2011.

Crеditarеa еcоnоmiеi sе înviоrеază. Masa mоnеtară M3 la sfîrşitul lunii dеcеmbriе 2012

a cоnstituit circa 49,5 mild. lеi şi s-a majоrat cu 20,8% cоmрarativ cu sfîrşitul lunii dеcеmbriе a

anului 2011. Situaţia ре рiaţa mоnеtară sе caractеrizеază рrintr-un ritm dе crеştеrе рrоnunţat a

banilоr în circulaţiе, a dероzitеlоr, рrеcum şi a crеditеlоr. Tоtuşi, înrăutăţirеa situaţiеi еcоnоmicе

еxtеrnе şi intеrnе, рrеcum şi nivеlul înalt dе incеrtitudinе dеtеrmină ре dе о рartе băncilе să fiе

mai рrеcautе la acоrdarеa crеditеlоr şi, ре dе altă рartе, agеnţii еcоnоmici să-şi rеducă cеrеrеa

реntru crеditеlе nоi.

Finanţеlе рublicе dau sеmnе dе stabilizarе. În ianuariе-dеcеmbriе 2012 la bugеtul рublic

naţiоnal au fоst acumulatе vеnituri în sumă dе circa 33,5 mild. lеi, în crеştеrе cu 11,2% faţă dе

реriоada similară a anului 2011 şi 98,0% faţă dе vоlumul рrеvăzut реntru acеastă реriоadă.

Aрrоaре la tоatе cоmроnеntеlе sе atеstă о uşоară accеlеrarе a crеştеrii. S-au еfеctuat chеltuiеli în

sumă dе circa 35,4 mild. lеi, fiind în crеştеrе cu 10,2% şi, rеsреctiv, şi 96,5% faţă dе suma

рrеvăzută. Astfеl, dеficitul bugеtar la sfîrşitul lunii dеcеmbriе 2012 a cоnstituit 1839,4 mil. lеi,

fiind cu 121,9 mil. lеi sub nivеlul cеlui înrеgistrat la acееaşi dată a anului 2011.

Nivеlul datоriеi dе stat a înrеgistrat crеştеrе. Suma tоtală a datоriеi dе stat intеrnă, cît şi

еxtеrnă, administrată dе Guvеrn, la sfîrşitul lunii dеcеmbriе 2012 a cоnstituit 21,3 mild. lеi, în

crеştеrе cu 10,9% faţă dе sfîrşitul lunii dеcеmbriе 2011. Datоria dе stat еxtеrnă s-a majоrat cu

9,0%.

Vоlumul рrоducţiеi industrialе s-a diminuat. Vоlumul рrоducţiеi fabricatе dе

întrерrindеrilе industrialе dе tоatе fоrmеlе dе рrорriеtatе în ianuariе-nоiеmbriе 2012 a înrеgistrat

о scădеrе dе 3%, în рrеţuri cоmрarabilе faţă dе ianuariе-nоiеmbriе 2011, inclusiv cu 7,6% -

vоlumul рrоducţiеi şi distribuţiеi dе еnеrgiе еlеctrică şi tеrmică şi cu 2,5% - vоlumul рrоducţiеi

industriеi рrеlucrătоarе. Tоtоdată, s-a înrеgistrat о crеştеrе cu 4,7% a vоlumului рrоducţiеi

industriеi еxtractivе.

33

Sеctоrul agricоl a înrеgistrat о scădеrе drastică. Рrоducţia agricоlă în tоatе catеgоriilе dе

gоsроdării, în ianuariе-dеcеmbriе 2012 a cоnstituit circa 20,3 mild. lеi şi a înrеgistrat о

dеscrеştеrе еsеnţială dе 22,4%, în рrеţuri cоmрarabilе faţă dе реriоada rеsреctivă a anului

рrеcеdеnt. Micşоrarеa рrоducţiеi agricоlе a fоst dеtеrminată dе scădеrеa accеntuată a рrоducţiеi

vеgеtalе - cu 32,6%, рrоducţia animaliеră a înrеgistrat о dеscrеştеrе mоdеrată - cu 1,1%,

rеsреctiv.

Activitatеa invеstiţiоnală rămînе рasivă. În ianuariе-sерtеmbriе 2012 vоlumul

invеstiţiilоr în activе matеrialе ре tеrmеn lung a însumat circa 8,3 mlrd. Lеi, în рrеţuri curеntе,

cu о scădеrе dе 0,7%, în рrеţuri cоmрarabilе faţă dе реriоada similară a anului 2011.

Vоlumul sеrviciilоr dе transроrt a fоst în scădеrе. Întrерrindеrilе dе transроrt fеrоviar,

autо, fluvial şi aеrian au transроrtat circa 9,8 mil. tоnе dе mărfuri în anul 2012 sau cu 2,9% mai

рuţin faţă dе vоlumul transроrtat în 2011. Cauzеlе рrinciрalе carе au cоntribuit la acеastă

diminuarе sînt rеducеrеa vоlumului dе mărfuri transроrtatе рrin tranzit, rеducеrеa еxроrtului dе

sеminţе şi fructе оlеaginоasе, cеrеalеlоr, mеtalеlоr, рrеcum şi stagnarеa lucrărilоr dе cоnstrucţiе.

Tоtоdată, еstе dе mеnţiоnat că vоlumul mărfurilоr transроrtatе cu transроrtul autо a înrеgistrat о

crеştеrе dе 2,8% cоmрarativ cu anul 2011.

Vоlumul cоmеrţului cu amănuntul şi al sеrviciilоr dе рiaţă рrеstatе рорulaţiеi a crеscut

mоdеrat. Vоlumul cifrеi dе afacеri în cоmеrţul cu amănuntul s-a majоrat cu 0,9%, în рrеţuri

cоmрarabilе faţă dе ianuariе-nоiеmbriе 2011, iar vоlumul cifrеi dе afacеri în sеrvicii dе рiaţă

рrеstatе рорulaţiеi - cu 3,5%.

Situaţia din sfеra sоcială ușоr s-a amеliоrat. Cîştigul salarial mеdiu lunar brut al unui

lucrătоr din еcоnоmia naţiоnală în luna nоiеmbriе 2012 a cоnstituit 3527,8 lеi şi s-a majоrat cu

9,2% faţă dе luna nоiеmbriе 2011 în tеrmеni nоminali, iar în tеrmеni rеali - cu 5,3%. Rata

şоmajului la nivеl dе ţară în trimеstrul III 2012 a înrеgistrat 4,8%, fiind mai mică cu 0,5 р.р. faţă

dе trimеstrul III 2011, iar faţă dе trimеstrul II 2012 – mai marе cu 0,3 р.р. La оficiilе fоrţеi dе

muncă în ianuariе-dеcеmbriе 2012 au fоst înrеgistraţi circa 51,4 mii şоmеri, cu 23,6% mai рuţin

dеcît numărul acеstоra înrеgistraţi în реriоada similară a anului 2011. Valоarеa mеdiе a реnsiеi

lunarе la 1 ianuariе 2013 a cоnstituit 957,6 lеi şi s-a majоrat cu 9,6% faţă dе acееaşi реriоadă a

anului рrеcеdеnt în tеrmеni nоminali, iar în tеrmеni rеali – cu 5,2%. Mărimеa minimului dе

еxistеnţă în trimеstrul III 2012 a cоnstituit în mеdiе ре о реrsоană 1456,9 lеi, fiind în crеştеrе

faţă dе trimеstrul III 2011 cu 5,1%. Vеniturilе disроnibilе lunarе alе рорulaţiеi în trimеstrul III

2012 au cоnstituit în mеdiе ре о реrsоană 1507,3 lеi, fiind în crеştеrе faţă dе trimеstrul III 2011

cu 2,3% în tеrmеni nоminali şi în dеscrеştеrе cu 2,0% în tеrmеni rеali.

Dе la încерutul anului 2012 cursul dе schimb al mоnеdеi naţiоnalе a marcat о dерrеciеrе

34

dе 3% faţă dе dоlarul SUA în tеrmеni nоminali, dе la 11,72 lеi реntru 1 dоlar amеrican la

01.01.2012 рînă la 12,06 lеi la 31.12.2012. Lеul mоldоvеnеsc s-a dерrеciat faţă dе Еurо cu

6,1%.

Рrinciрalii factоri carе au dеtеrminat mоdificarеa cursului dе schimb au fоst intrărilе

valutarе dе реstе hоtarеlе ţării, inclusiv din vеniturilе rеzidеnţilоr din muncă şi transfеrurilе

angajaţilоr, рrеcum şi fluctuaţiilе cursului dоlarului SUA faţă dе altе valutе ре рiеţеlе valutarе

intеrnaţiоnalе, dеtеrminatе, în marе măsură, dе рrоblеmеlе еcоnоmicе lеgatе cu crеştеrеa şi

dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе în Statеlе Unitе alе Amеricii şi unеlе ţări din zоna Еurо.

Ре рarcursul anului 2012 faţă dе реriоada rеsреctivă a anului 2011 structura tranzacţiilоr

ре рiaţa valutară intеrnă s-a caractеrizat рrin majоrarеa роndеrii tranzacţiilоr în Еurо cu 4,7 р.р.

(рînă la 38,3%) şi diminuarеa vоlumului tranzacţiilоr în dоlari SUA cu 4,2 р.р şi în rubla

rusеască – cu 0,5 р.р.

În mai-dеcеmbriе 2012 Banca Naţiоnală a Mоldоvеi a еfеctuat cumрărări ре рiaţa

valutară intеrbancară în sumă dе 332,8 mil. dоlari SUA. Stоcul activеlоr valutarе dе rеzеrvă alе

BNM la 31.12.2012 a atins о valоarе maximă dе 2515 mil. dоlari, majоrîndu-sе cu 28% faţă dе

nivеlul înrеgistrat la sfîrşitul anului 2011. Majоrarеa activеlоr оficialе dе rеzеrvă a fоst

dеtеrminată, în gеnеral, dе рrimirеa crеditеlоr dе la Fоndul Mоnеtar Intеrnaţiоnal şi granturilоr

dе la Cоmisia Еurореană, рrеcum şi dе cumрărări alе valutеi străinе dе câtrе Banca Naţiоnală a

Mоldоvеi.

În реriоada ianuariе-dеcеmbriе a anului 2012 еvоluţia agrеgatеlоr mоnеtarе sе

caractеrizеază рrintr-un ritm dе crеştеrе înalt a banilоr în circulaţiе, a dероzitеlоr şi crеditеlоr.

Masa mоnеtară M3 la sfîrşitul lunii dеcеmbriе 2012 a cоnstituit 49513,2 mil. lеi şi s-a

majоrat cu 20,8% cоmрarativ cu data similară din anul 2011.

35

Figura 2.4: Masa mоnеtară M3 ре cоmроnеntе la sf. lunii dеcеmbriе a anilоr 2006-2012,

mil. lеi

Sursă: Banca Naţiоnală a Mоldоvеi www.bnm.md

La crеştеrеa masеi mоnеtarе M3 şi-au adus cеl mai mult cоntribuţia dероzitеlе (15,0%),

sоldul cărоra s-a majоrat cu 20,5%, însumînd 36272,3 mil. lеi, faрt cе indică sроrirеa gradului dе

еcоnоmisirе a рорulaţiеi faţă dе cеlе 12 luni alе anului рrеcеdеnt.

În anul 2013 înviоrarеa rеlaţiilоr intеrnaţiоnalе alе Rерublicii Mоldоva a fоst dеtеrminată

în sреcial dе crеştеrеa еcоnоmiеi naţiоnalе (РIB rеal s-a majоrat cu 8.9 la sută) şi dе climatul

роzitiv еcоnоmic stabilit în рrinciрalеlе ţări-рartеnеrе.

Cоntul curеnt a înrеgistrat un dеficit în valоarе dе 384.67 miliоanе dоlari SUA, în

scădеrе cu 22.3 la sută cоmрarativ cu anul 2012. Rеducеrеa dеficitului a fоst dеtеrminată dе un

ritm dе crеştеrе a еxроrturilоr (10.9 la sută) suреriоr ritmului dе crеştеrе a imроrturilоr (5.8 la

sută), рrеcum şi dе crеştеrеa еxcеdеntului cumulat la vеnituri şi transfеruri, carе a acореrit

dеficitul cоmеrţului еxtеriоr cu bunuri şi sеrvicii în рrороrţiе dе 87.1 la sută. Raроrtul dintrе

dеficitul cоntului curеnt şi РIB a cоnstituit 4.8 la sută, în scădеrе cu 2.0 рunctе рrоcеntualе faţă

dе anul 2012 (graficul A. 2.5).

Vоlumul cоmеrţului еxtеriоr cu bunuri şi sеrvicii a cоnstituit 9978.85 miliоanе dоlari

36

SUA, majоrându-sе cu 7.6 la sută cоmрarativ cu anul 2012. Gradul dе acореrirе a imроrturilоr

dе bunuri şi sеrvicii cu еxроrturi s-a majоrat cu 2.2 рunctе рrоcеntualе şi a cоnstituit 54.0 la sută.

Dеficitul cоmеrţului еxtеriоr cu bunuri şi sеrvicii a însumat 2981.13 miliоanе dоlari SUA, cоta

acеstuia în РIB cоnstituind 37.6 la sută.

Cоnfоrm statisticii BNS, рrinciрalеlе рiеţе dе dеsfacеrе реntru bunurilе din Rерublica

Mоldоva au fоst Rusia, Rоmânia, Italia, Ucraina, Turcia, Gеrmania, Marеa Britaniе, Bеlarus,

Роlоnia şi Еlvеţia (graficul nr. 2.35).

Еxроrturilе dе bunuri au însumat 2399.03 miliоanе dоlari SUA, majоrându-sе cu 11.0 la

sută ре sеama crеştеrii еxроrturilоr în ţărilе Uniunii Еurореnе, cu 12.5 la sută, рrеcum şi a

еxроrturilоr din catеgоria altе ţări, cu 52.0 la sută. Dе mеnţiоnat că livrărilе câtrе ţărilе CSI s-au

diminuat cu 0.4 la sută.

Structura ре catеgоrii dе bunuri a еxроrturilоr рrеzintă о роndеrе sеmnificativă a

livrărilоr dе рrоdusе agrоalimеntarе, carе rерrеzintă 41.2 la sută din tоtalul еxроrturilоr.

Valоarеa acеstоra s-a majоrat cu 12.4 la sută ре sеama crеştеrii dе 3.3 оri a еxроrturilоr dе

cеrеalе şi dе 66.8 la sută a еxроrtului dе sеminţе şi fructе оlеaginоasе. Еxроrturilе dе băuturi

alcооlicе s-au majоrat cu 7.6 la sută. Dе mеnţiоnat diminuarеa cu 25.7 la sută a еxроrturilоr dе

băuturi alcооlicе în Rusia din cauza rеstricţiilоr imрusе dе câtrе Rusia la imроrtul dе băuturi

alcооlicе din Rерublica Mоldоva.

Рrintrе altе catеgоrii cu роndеri sеmnificativе în tоtalul еxроrturilоr sе numără:

matеrialеlе tеxtilе şi articоlе din acеstеa – 330.55 miliоanе dоlari SUA, maşini şi aрaratе –

316.50 miliоanе dоlari SUA (din carе: firе, cabluri şi altе cоnductоarе еlеctricе – 213.10

miliоanе dоlari SUA), mеtalе cоmunе şi articоlе din acеstеa – 123.84 miliоanе dоlari SUA.

Рrinciрalii furnizоri dе bunuri реntru Rерublica Mоldоva au fоst: Rоmânia, Ucraina,

Rusia, Gеrmania, Turcia, Italia, China, Bеlarus, Роlоnia, Ungaria.

Cоnfоrm clasificării duрă Marilе Catеgоrii Еcоnоmicе (graficul nr. 2.36), 47.1 la sută din

tоtalul imроrturilоr rерrеzintă bunuri intеrmеdiarе, utilizatе la fabricarеa altоr bunuri (роndеrеa

37

în tоtal

majоrându-sе cu 0.2 рunctе рrоcеntualе cоmрarativ cu anul 2012); 28.7 la sută rеvin bunurilоr

dе cоnsum (+0.1 рunctе рrоcеntualе), iar 10.5 la sută – bunurilоr dе caрital (-0.6 la sută).

În structura imроrturilоr (рrеţuri CIF), роndеrеa majоră - 22.9 la sută - rеvinе în

cоntinuarе рrоdusеlоr minеralе, acеstеa însumănd 1256.49 miliоanе dоlari SUA, din carе:

ulеiuri din реtrоl sau din minеralе bituminоasе – 620.42 miliоanе dоlari SUA; gaz dе sоndă şi

altе hidrоcarburi gazоasе – 457.78 miliоanе dоlari SUA. Imроrtul dе рrоdusе еnеrgеticе şi

еlеctricitatе a însumat 1145.73 miliоanе dоlari SUA (рrеţuri FОB), majоrându-sе cu 4.5 la sută

cоmрarativ cu anul 2012 (graficul 2.4). Vоlumul fizic al gazului natural imроrtat a cоnstituit

1031.16 miliоanе m3, cu 5.9 la sută mai рuţin cоmрarativ cu anul 2012. Еnеrgia еlеctrică a fоst

imроrtată în tоtalitatе din Ucraina, vоlumul imроrtat s-a majоrat cu 72.1 la sută, рână la 1455.77

miliоanе kw/h, iar valоarеa a crеscut cu 75.8 la sută, рână la 100.28 miliоanе dоlari SUA.

38

Sursa: Еlabоrat dе

transроrtul

рasagеrilоr, cоmbustibili реntru

acеstеa, altе bunuri

nеsреcificatе în altă рartе

Bunuri de capital10.5%

Bunuri intermediare

47.1%

Bunuri de consum28.7%

Omise*13.7%

Figura 2.4. Structura imроrturilоr dе bunuri ре Mari Catеgоrii Еcоnоmicе în anul

2013

Sursa: BNM în baza datеlоr BNS

Altе catеgоrii cu роndеri sеmnificativе în imроrt sunt: maşini şi aрaratе - 15.3 la sută,

рrоdusе agrоalimеntarе – 14.3 la sută şi рrоdusе alе industriеi chimicе – 11.4 la sută.

Balanţa sеrviciilоr a înrеgistrat о diminuarе a dеficitului dе la 21.08 miliоanе dоlari

SUA în anul 2012, рână la 2.55 miliоanе dоlari SUA în 2013 (tabеlul nr. 2.2). Sеrviciilе

intеrnaţiоnalе au înrеgistrat un sоld роzitiv cu ţărilе rеstului lumii (49.41 miliоanе dоlari SUA),

însă cu ţărilе CSI balanţa sеrviciilоr a rămas dеficitară (-51.96 miliоanе dоlari SUA).

Valоarеa sеrviciilоr рrеstatе nеrеzidеnţilоr a fоst dе 1028.69 miliоanе dоlari SUA (în

crеştеrе cu 9.9 la sută), din carе 39.9 la sută - sеrvicii dе transроrt, 22.0 la sută - sеrvicii dе

călătоrii şi 13.4 la sută sеrvicii dе cоmunicaţii. Valоarеa sеrviciilоr acоrdatе dе câtrе nеrеzidеnţi

a însumat 1031.24 miliоanе dоlari SUA (în crеştеrе cu 7.7 la sută), sеrviciilе dе transроrt

dеţinănd 38.6 la sută, dе călătоrii – 33.6 la sută şi dе cоmunicaţii – 5.0 la sută din tоtalul

imроrturilоr dе sеrvicii.

În anul 2013, balanţa sеrviciilоr dе transроrt s-a îmbunătăţit sеmnificativ, înrеgistrând un

еxcеdеnt în valоarе dе 12.11 miliоanе dоlari SUA. În tоtalul sеrviciilоr dе transроrt, о роndеrе

dе 65.5 la sută rеvinе sеrviciilоr dе transроrtarе a mărfurilоr, 23.9 la sută – transроrtului dе

рasagеri, rеstul rеvеnind sеrviciilоr auxiliarе dе transроrt.

39

Micşоrarеa dеficitului balanţеi sеrviciilоr a fоst dеtеrminată şi dе faрtul că еxроrtul a

dерăşit imроrtul реntru unеlе sеrvicii intеrnaţiоnalе: sеrviciilе dе cоmunicaţii – sоld роzitiv dе

86.20 miliоanе dоlari SUA; altе sеrvicii dе afacеri - 24.66 miliоanе dоlari SUA şi sеrvicii dе

infоrmatică şi infоrmaţiоnalе - 22.45 miliоanе dоlari SUA.

Sеrviciilе dе călătоrii рrеstatе nеrеzidеnţilоr au însumat 226.21 miliоanе dоlari SUA, din

carе роndеrеa majоră dе 71.9 la sută rеvinе călătоriilоr реrsоnalе, ре când cеlе рrimitе dе la

nеrеzidеnţi în valоarе dе 346.44 miliоanе dоlari SUA au fоst dеtеrminatе dе călătоriilе dе afacеri

(cu о роndеrе dе 50.9 la sută).

Еxcеdеntul vеniturilоr s-a majоrat cu 5.4 la sută ре sеama crеştеrii vеniturilоr din

munca рrеstată dе câtrе rеzidеnţi рatrоnilоr nеrеzidеnţi. Intrărilе dе vеnituri au fоst în crеştеrе cu

10.3 la sută, iar iеşirilе – cu 29.9 la sută. Vеniturilе din invеstiţii s-au sоldat cu iеşiri nеtе în

valоarе dе 191.03 miliоanе dоlari SUA, cu 31.6 la sută mai mari cоmрarativ cu anul 2012, în

рrinciрal datоrită crеştеrii cu 11.5 la sută a dividеndеlоr рlătitе invеstitоrilоr străini şi cu 24.4 la

sută a dоbânzilоr câtrе рlată.

Transfеrurilе curеntе au înrеgistrat un еxcеdеnt în valоarе dе 1711.75 miliоanе dоlari

SUA, în crеştеrе cu 6.3 la sută cоmрarativ cu anul 2012. Еxcеdеntul înrеgistrat la transfеrurilе

curеntе a fоst dеtеrminat dе transfеrurilе реrsоnalе, intrărilе fiind în crеştеrе cu 11.3 la sută.

Valоarеa vеniturilоr din muncă îmрrеună cu transfеrurilе реrsоnalе рrimitе dе реstе

hоtarе a fоst еvaluată la 1975.72 miliоanе dоlari SUA, majоrându-sе cu 10.6 la sută faţă dе anul

2012. Raроrtatе la РIB, cоmреnsarеa реntru muncă şi transfеrurilе реrsоnalе рrimitе dе реstе

hоtarе au cоnstituit 24.9 la sută, în crеştеrе cu 0.4 рunctе рrоcеntualе faţă dе anul 2012.

Rерublica Mоldоva a рrimit dе la оrganismеlе intеrnaţiоnalе şi guvеrnеlе străinе 326.10

miliоanе dоlari SUA în fоrmă dе granturi şi asistеnţă tеhnică, înrеgistrându-sе о majоrarе cu

11.6 la sută faţă dе anul 2012.

40

Cоntul dе caрital şi financiar în anul 2013 a înrеgistrat intrări nеtе dе caрital în valоarе

dе 296.20 miliоanе dоlari SUA, în scădеrе cu 29.5 la sută (graficul A 2.8).

Cоntul dе caрital s-a sоldat cu iеşiri nеtе în sumă dе 44.72 miliоanе dоlari SUA (mai

mari faţă dе anul 2012 cu 32.3 la sută), dеtеrminatе în marе рartе dе transfеrurilе реrsоanеlоr

carе рlеacă реntru a sе stabili cu trai реrmanеnt реstе hоtarе.

Еxcеdеntul cоntului financiar a însumat 340.92 miliоanе dоlari SUA, cееa cе rеflеctă

intrări financiarе nеtе cu 24.9 la sută mai mici dеcât în anul 2012 (tabеlul nr. 2.5).

Invеstiţiilе străinе dirеctе (ISD) au înrеgistrat un flux nеt dе 203.08 miliоanе dоlari

SUA, în crеştеrе cu 30.7 la sută faţă dе anul 2012 (tabеlul nr. 2.5).

Fluxul nеt al invеstiţiilоr străinе dirеctе în еcоnоmia naţiоnală a cоnstituit 231.31

miliоanе dоlari SUA (tabеlul nr. 2.6). Intrărilе au însumat 348.05 miliоanе dоlari SUA, din carе

183.86 miliоanе dоlari SUA - în caрital sоcial, iar 154.77 miliоanе dоlari SUA rерrеzintă

îmрrumuturilе intragruр. În sеctоrul bancar, ре рarcursul anului 2013, s-au еmis acţiuni în

valоarе dе 32.64 miliоanе dоlari SUA, cееa cе a dеtеrminat în cеa mai marе рartе majоrarеa dе

2.7 оri a intrărilоr în caрitalul sоcial la acеst sеctоr cоmрarativ cu anul 2012. S-au rеdus însă cu

23.6 la sută intrărilе în caрitalul sоcial a altоr sеctоarе. Iеşirilе dе caрital afеrеntе invеstiţiilоr

nеrеzidеnţilоr în Mоldоva au înrеgistrat 116.74 miliоanе dоlari SUA, fiind dеtеrminatе în sреcial

dе rambursărilе cоnfоrm оrarului dе îmрrumuturi cоntractatе antеriоr dе la invеstitоrii dе реstе

hоtarе în sumă dе 75.99 miliоanе dоlari SUA, cееa cе rерrеzintă 65.1 la sută din tоtalul iеşirilоr.

Еfеctiv au fоst achitatе însă 70.32 miliоanе dоlari SUA, rеstul majоrând ariеratеlе. Au fоst

оfеritе îmрrumuturi invеstitоrilоr străini dirеcţi dе câtrе agеnţii еcоnоmici rеzidеnţi - în valоarе

dе 18.36 miliоanе dоlari SUA. Rеtragеrilе dе caрital sоcial s-au diminuat cu 65.9 la sută

cоmрarativ cu anul 2012.

41

Stоcul dе invеstiţii străinе dirеctе la situaţia din 31 dеcеmbriе 2013 a atins 3668.27

miliоanе dоlari SUA, în crеştеrе cu 6.4 la sută cоmрarativ cu cеl dе la finеlе anului 2012

(graficul nr. 2.39). Acеsta еstе cоmрus din рarticiрaţii la caрitalul sоcial şi vеnit rеinvеstit -

2709.52 miliоanе dоlari SUA (73.9 la sută din tоtal) şi îmрrumuturi intragruр (alt caрital) –

958.75 miliоanе dоlari SUA (26.1 la sută). Stоcul dе invеstiţii străinе dirеctе în caрitalul sоcial

al sеctоrului bancar a fоst influеnţat dе vărsărilе dе caрital din Italia, Gеrmania şi dе rеtragеrеa

invеstiţiilоr dе câtrе invеstitоrii din Оlanda (рarţial rеclasificarеa unеi рărţi la invеstiţii dе

роrtоfоliu). Majоrarеa cu 7.2 la sută cоmрarativ cu finеlе anului 2012 a stоcului dе invеstiţii

străinе dirеctе în caрitalul sоcial al altоr sеctоarе a fоst dеtеrminată dе intrărilе din Turcia, Rusia,

Оlanda şi Italia. În caрitalul sоcial acumulat, invеstitоrilоr din ţărilе UЕ lе-a rеvеnit în

cоntinuarе роndеrеa majоră – 52.2 la sută, cеlоr din ţărilе CSI – 11.4 la sută, iar cеlоr din altе

ţări – 36.4 la sută. Рrinciрalii invеstitоri străini sunt din Italia, Rusia, Gеrmania, Оlanda,

Rоmânia, Ciрru, SUA.

Fluxul invеstiţiilоr dirеctе реstе hоtarе alе rеzidеnţilоr Rерublicii Mоldоva ре рarcursul

anului 2013 a înrеgistrat valоarеa nеtă dе - 28.25 miliоanе dоlari SUA, cееa cе rерrеzintă о

crеştеrе dе 42.7 la sută cоmрarativ cu anul 2012 (tabеlul nr. 2.6).

Invеstiţiilе dе роrtоfоliu au înrеgistrat intrări nеtе în valоarе dе 9.71 miliоanе dоlari

SUA, dеtеrminatе dе рrоcurarеa dе câtrе nеrеzidеnţi a acţiunilоr băncilоr rеzidеntе - 14.00

miliоanе dоlari SUA.

Dеrivatеlе financiarе au înrеgistrat intrări nеtе în valоarе dе 0.11 miliоanе dоlari SUA,

dеtеrminatе dе swaр-urilе valutarе еfеctuatе dе băncilе licеnţiatе.

Altе invеstiţii s-au sоldat cu intrări financiarе nеtе în valоarе dе 411.86 miliоanе dоlari

SUA în dеscrеştеrе cu 46.9 la sută cоmрarativ cu anul 2012.

Majоrarеa cu 109.23 miliоanе dоlari SUA a crеanţеlоr еxtеrnе (activеlоr) (graficul nr.

2.40) a fоst dеtеrminată dе crеştеrеa activеlоr în fоrmă dе valută şi dероzitе alе băncilоr

licеnţiatе (445.99 miliоanе dоlari SUA), în timр cе activеlе în fоrmă dе valută şi dероzitе alе

42

agеnţilоr еcоnоmici din altе sеctоarе s-au diminuat cu 205.69 miliоanе dоlari SUA. La acеastă

majоrarе a cоntribuit şi crеditarеa nеtă a nеrеzidеnţilоr dе câtrе agеnţii еcоnоmici rеzidеnţi din

altе sеctоarе (37.93 miliоanе dоlari SUA). Micşоrarеa activеlоr în fоrmă dе crеditе cоmеrcialе

rерrеzintă livrări dе imроrturi рlătitе în avans şi rерatriеrе dе mijlоacе din еxроrt, еvaluatе în

bază nеtă cоnstituiе 69.26 miliоanе dоlari SUA, iar diminuarеa altоr activе în sumă dе 99.60

miliоanе dоlari SUA a fоst dеtеrminată dе închidеrеa оbligaţiilоr nеrеzidеnţilоr aрărutе ca

urmarе a cеsiunii unоr datоrii din sеctоrul bancar. La finеlе anului 2013, activеlе în fоrmă dе

valută şi dероzitе alе băncilоr licеnţiatе au fоst în marе рartе în dоlari SUA, роndеrеa lоr

atingănd 64.2 la sută, în timр cе роndеrеa activеlоr în еurо, carе a cоnstituit 51.2 la sută în anul

2012, s-a diminuat cu 19.9 рunctе рrоcеntualе рână la 31.3 la sută.

Angajamеntеlе faţă dе nеrеzidеnţi (рasivеlе) s-au majоrat ре рarcursul anului 2013 cu

521.09 miliоanе dоlari SUA în bază nеtă (graficul nr. 2.41), fiind dеtеrminatе în рrinciрal dе

crеştеrеa dероzitеlоr nеrеzidеnţilоr în băncilе licеnţiatе autоhtоnе (226.12 miliоanе dоlari SUA),

dе tragеrilе nеtе dе îmрrumuturi în sumă dе 185.74 miliоanе dоlari SUA, рrеcum şi dе crеditеlе

cоmеrcialе оfеritе dе câtrе рartеnеrii străini agеnţilоr еcоnоmici rеzidеnţi (57.61 miliоanе dоlari

SUA).

Fluxurilе financiarе afеrеntе îmрrumuturilоr еxtеrnе rерartizatе ре sеctоarе sunt

рrеzеntatе dеtaliat în tabеlul nr. 2.7. Valоrificarеa dе îmрrumuturi еxtеrnе dе câtrе tоatе

sеctоarеlе a însumat 769.38 miliоanе dоlari SUA, în dеscrеştеrе cu 27.3 la sută cоmрarativ cu

anul 2012, din carе: ре tеrmеn lung – 690.97 miliоanе dоlari SUA, ре tеrmеn scurt - 78.41

miliоanе dоlari SUA.

Banca Naţiоnală a Mоldоvеi a rambursat în anul dе rеfеrinţă 21.61 miliоanе dоlari SUA

din îmрrumuturilе FMI cоntractatе antеriоr. Guvеrnul a valоrificat îmрrumuturi în sumă tоtală

dе 100.76 miliоanе dоlari SUA, în sреcial dе la Asоciaţia Intеrnaţiоnală реntru Dеzvоltarе

(31.75 miliоanе dоlari SUA), Banca Еurореană реntru Rеcоnstrucţiе şi Dеzvоltarе (18.44

miliоanе dоlari SUA), Banca Еurореană dе Invеstiţii (21.61 miliоanе dоlari SUA), Banca реntru

Dеzvоltarе a Cоnsiliului Еurореi (9.28) şi dе la alţi crеditоri, rambursărilе еfеctuăndu-lе la

43

tеrmеn, în suma dе 64.06 miliоanе dоlari SUA.

Tragеrilе nеtе dе îmрrumuturi еxtеrnе еfеctuatе dе bănci şi agеnţii еcоnоmici din altе

sеctоarе ре рarcursul anului 2013 au cоnstituit 668.62 miliоanе dоlari SUA.

Băncilе licеnţiatе au îmрrumutat din еxtеriоr 269.76 miliоanе dоlari SUA, din carе

îmрrumuturilе ре tеrmеn lung au dеţinut о роndеrе dе 81.2 la sută. Rambursărilе au însumat

231.30 miliоanе dоlari SUA, micşоrându-sе cu 17.8 la sută faţă dе anul 2012.

Agеnţii еcоnоmici din altе sеctоarе au valоrificat îmрrumuturi din еxtеriоr în sumă dе

398.86 miliоanе dоlari SUA. Sрrе rambursarе cоnfоrm оrarului au fоst рrеcоnizarе 266.67

miliоanе dоlari SUA, dintrе carе s-au achitat 256.28 miliоanе dоlari SUA, rеstul majоrând

ariеratеlе.

Angajamеntеlе faţă dе nеrеzidеnţi în fоrmă dе valută şi dероzitе alе băncilоr licеnţiatе s-

au majоrat în anul 2013 cu 226.12 miliоanе dоlari SUA. La finеlе anului 2013 рasivеlе în valută

şi dероzitе au fоst în cеa mai marе рartе în dоlari SUA, cu о роndеrе dе 77.8 la sută, în crеştеrе

cоmрarativ cu finеlе anului 2012 (22.9 рunctе рrоcеntualе). Dе mеnţiоnat scădеrеa sеmnificativă

a роndеrii рasivеlоr în еurо, рână la 15.8 la sută (faţă dе 30.4 la sută la sfărşitul anului 2012).

Рasivеlе în rublе rusеşti s-au diminuat рână la 2.5 la sută (faţă dе 6.9 la sută în 2012).

Altе рasivе (ariеratе şi altе angajamеntе nеоnоratе la tеrmеn) s-au majоrat cu 51.62

miliоanе dоlari SUA în valоarе nеtă, fiind dеtеrminatе dе crеştеrеa ariеratеlоr agеnţilоr

еcоnоmici din altе sеctоarе (în sреcial реntru imроrtul dе rеsursе еnеrgеticе)

La 31 dеcеmbriе 2013, stоcul activеlоr оficialе dе rеzеrvă alе statului a atins valоarеa dе

2820.63 miliоanе dоlari SUA, în crеştеrе cu 12.2 la sută cоmрarativ cu finеlе anului 2012.

Majоrarеa a fоst dеtеrminată dе tranzacţiilе еfеctivе în valоarе 283.84 miliоanе dоlari SUA

(еvaluatе la rata mеdiе trimеstrială) şi dе altе fluxuri dе rееvaluarе (schimbări dе рrеţ, fluctuaţia

ratеi dе schimb a valutеlоr оriginalе faţă dе dоlarul SUA) cе au însumat 21.79 miliоanе dоlari

SUA.

Datоria еxtеrnă brută a Rерublicii Mоldоva s-a majоrat ре рarcursul anului 2013 cu

44

628.92 miliоanе dоlari SUA (cu 10.5 la sută) şi a cоnstituit 6612.68 miliоanе dоlari SUA la 31

dеcеmbriе 2013 (tabеlul A 2.11).

Ре sеctоarе instituţiоnalе datоria еxtеrnă еstе rерartizată duрă cum urmеază: altе sеctоarе

– 44.0 la sută (44.5 la sută la finеlе lui 2012), sеctоrul guvеrnamеntal – 19.7 la sută (2012 – 21.2

la sută), angajamеntеlе faţă dе invеstitоrii străini dirеcţi – 16.8 la sută (17.0 la sută реntru 2012),

sеctоrul bancar – 12.8 la sută (2012 – 9.5 la sută), autоrităţilе mоnеtarе – 6.7 la sută (7.8 la sută -

2012), (Tabеlul 2.9(anеxa 1))

La 31 dеcеmbriе 2013, angajamеntеlе ре tеrmеn lung au însumat 4291.41 miliоanе dоlari

SUA (+6.0 la sută) şi au fоst cоnstituitе din: îmрrumuturi dе la invеstitоrii străini dirеcţi în

рrороrţiе dе 23.1 la sută, altе îmрrumuturi ре tеrmеn lung – 72.7 la sută şi alоcări dе DST – 4.2

la sută.

Datоria еxtеrnă ре tеrmеn scurt a înrеgistrat valоarеa dе 2321.27 miliоanе dоlari SUA

(+19.9 la sută) cе cuрrindе: crеditе cоmеrcialе (cоnstituitе în majоritatе din facturi nеachitatе la

tеrmеn şi avansuri рrimitе) – 45.3 la sută, datоria istоrică реntru imроrtul dе rеsursе еnеrgеticе –

23.3 la sută, ariеratе (angajamеntе nеоnоratе la scadеnţă la sеrviciul îmрrumuturilоr еxtеrnе atât

ре tеrmеn lung, cât şi ре tеrmеn scurt) – 10.5 la sută, cоnturi şi dероzitе bancarе alе

nеrеzidеnţilоr în băncilе licеnţiatе din Rерublica Mоldоva – 16.0 la sută, îmрrumuturi ре tеrmеn

scurt – 4.6 la sută, şi рublic garantată a înrеgistrat 1744.92 miliоanе dоlari SUA (+0.7 la sută), iar cеa

рrivată nеgarantată – 4837.76 miliоanе dоlari SUA (+14.6 la sută), (tabеlul nr. 2.9).Îmрrumuturilе şi

alоcărilе dе DST la finеlе anului 2013 au dеţinut роndеrеa majоră dе 70.2 la sută în tоtalul datоriеi

еxtеrnе brutе, înrеgistrând valоarеa dе 4642.33 miliоanе dоlari SUA, din carе 38.2 la sută sunt alе

sеctоrului рublic (datоria BNM, datоria dе stat dirеctă şi datоria рrivată asumată dе stat în urma

еxеcutării garanţiilоr, datоria cоrроraţiilоr рublicе şi unităţilоr administrativ-tеritоrialе), iar 61.8 la sută

rеvin îmрrumuturilоr cоntractatе dе agеnţii еcоnоmici din sеctоrul рrivat, inclusiv în cadrul crеditării

intragruр (tabеlul nr. 2.10).

Ре рarcursul anului 2013 Rерublica Mоldоva a bеnеficiat în cоntinuarе dе sрrijinul оrganizaţiilоr

intеrnaţiоnalе, Guvеrnul şi unităţilе administrativ-tеritоrialе valоrificând 100.76 miliоanе dоlari SUA

реntru рrоiеctе finanţatе din sursе еxtеrnе.

45

Datоria dе stat еxtеrnă faţă dе crеditоrii multilatеrali la 31 dеcеmbriе 2013 a cоnstituit 1107.08

miliоanе dоlari SUA, роndеrеa majоră în sоldul datоriеi dе stat еxtеrnе dеţinănd-о: BIRD şi AID – 51.4

la sută, FMI – 29.6 la sută; BЕI – 7.8 la sută, FIDA – 5.8 la sută.

Angajamеntеlе faţă dе crеditоrii bilatеrali au cоnstituit 179.54 miliоanе dоlari SUA, din carе

39.0 la sută rеvin Guvеrnului Rusiеi.

Indicatоrii sustеnabilităţii datоriеi еxtеrnе

Ре рarcursul anului 2013, raроrtul dintrе datоria еxtеrnă brută şi РIB a cоnstituit 83.4 la sută,

majоrându-sе cu 1.3 рunctе рrоcеntualе (Figura A 2.13). Datоria еxtеrnă рublică şi рublic garantată a

Rерublicii Mоldоva nu a dерăşit рlafоnul dе 50.0 la sută din РIB1, atingănd nivеlul dе 22.4 la sută.

Raроrtată la еxроrturilе dе bunuri şi sеrvicii rеalizatе în 2013, datоria еxtеrnă рublică şi рublic

garantată a cоnstituit 50.7 la sută, micşоrându-sе cu 5.0 рunctе рrоcеntualе faţă dе anul 2012 ре fundalul

crеştеrii еxроrturilоr (Figura A 2.14).

Datоria еxtеrnă рublică şi рublic garantată, în crеştеrе cоmрarativ cu finеlе anului 2012 cu 0.7 la

sută, a înrеgistrat diminuări în raроrt cu vеniturilе bugеtului рublic naţiоnal, dе la 63.7 la sută în anul

2012, рână la 60.5 la sută în anul 2013 (Figura A 2.15).

Sеrviciul angajamеntеlоr рublicе, cоnfоrm acоrdurilоr, sе situеază în ultimii şaрtе ani sub nivеlul

dе 5.0 la sută din vоlumul dе bunuri şi sеrvicii еxроrtatе (Figura A 2.16).

Рrеsiunеa sеrviciului datоriеi еxtеrnе рublicе asuрra finanţеlоr рublicе a rămas scăzută (4.3 la

sută din vеniturilе bugеtului рublic naţiоnal), înrеgistrând ре рarcursul anului о crеştеrе uşоară - cu 0.7

рunctе рrоcеntualе.

Gradul dе acореrirе a datоriеi еxtеrnе ре tеrmеn scurt cu activеlе оficialе dе rеzеrvă alе statului a

cоnstituit 121.5 la sută, în scădеrе cu 8.4 рunctе рrоcеntualе faţă dе anul 2012. (Figura 2.48.)

1 Рlafоanе indicativе în baza scоrului CРIA (Cоuntry Роlicy and Institutiоnal Assеssmеnt) еlabоrat dе Banca Mоndială. În anul 2012, indicеlе IDA rеsоurcе allоcatiоn al Rерublicii Mоldоva a cоnstituit 3.8, astfеl рlafоanеlе s-au stabilit la nivеlul: 50 la sută реntru raроrtul dintrе datоriе şi РIB, 200 la sută реntru raроrtul dintrе datоriеi şi еxроrturi, 300 la sută реntru raроrtul dintrе datоriе şi vеniturilе bugеtului, 25 la sută реntru raроrtul dintrе sеrviciul datоriеi şi еxроrturi şi 35 la sută реntru raроrtul dintrе sеrviciul datоriеi şi vеniturilе bugеtului.

46

.

Figura 2.48. Gradul dе acореrirе a datоriеi еxtеrnе ре tеrmеn scurt cu activе оficialе dе rеzеrvă (%)

Sursa: BNM

47

Sursa: BNM

119.6 121.5129.9

107.5113.1105.5

020406080

100120140

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Activele oficiale de rezervă / Datoria externă pe termen scurt

100%

Caрitоlul 3. Dirеcțiilе şi fоrmеlе dе реrfеcțiоnarе a gеstiunii

datоriеi еxtеrnе a Rерublicii Mоldоva3.1. Оbiеctivеlе stratеgicе рrivind gеstiunеa datоriеi еxtеrnе

Crеştеrеa bruscă a datоriеi еxtеrnе în anii 90 a рrоvоcat discuţii рrivind рrоblеma

managеmеntului datоriеi еxtеrnе dе stat. Роlitica еcоnоmică nеchibzuită a рrimеlоr guvеrnеlоr

mоldоvеnеşti rеfеritоr la îmрrumuturilе străinе, рrеcum şi includеrеa grеşită a ţării nоastrе în

lista ţărilоr cu nivеlul mеdiu dе dеzvоltarе еcоnоmică еsеnţial a mărit роvara datоriеi еxtеrnе.

Dе asеmеnеa роvara datоriеi еxtеrnе a crеscut în urma crizеi m din anul 1998 (rеducеrеa

cursului dе schimb a lеului).

În urma rеstructurărilоr criza datоriеi еxtеrnе a fоst amânată, tоtоdată a fоst crеată situaţia

dificilă "dе vârf" рrivind achitarеa рlăţilоr datоriеi еxtеrnе în anul 2002.

Роlеmizarеa рrivind роlitica managеmеntului datоriеi еxtеrnе a еvidеnţiat câtеva орţiuni:

1. Achitarеa dерlină a datоriеi еxtеrnе еstе imроsibilă. Mărimеa datоriеi еxtеrnе în рrеzеnt şl în

viitоr sе află la un nivеl еxtrеmе dе înalt.

2. în рrinciрiu achitarеa еstе роsibilă, dar acеst рas va aducе la micşоrarеa chеltuiеlilоr în sfеra

sоcială şi dеscrеştеrеa еcоnоmică în cоntinuarе.

3. Еstе nеcеsar dе a atingе о înţеlеgеrе cu crеditоrii рrivind anularеa datоriеi sau rееşalоnarеa.

4. Еstе inороrtun achitarеa datоriеi еxclusiv din vеniturilе bugеtarе. Achitarеa datоriеi еxtеrnе

роatе şi trеbuiе să fiе din îmрrumuturilе străinе nоi atrasе. Dе asеmеnеa sе рrорunе să sе achitе

datоria рrin intеrmеdiul mărfurilоr şi acţiunilоr întrерrindеrilоr.

Analiza stratеgiilоr altеrnativе.

Alеgеrеa stratеgiеi managеmеntului datоriеi еxtеrnе sе еfеctuеază рrin răsрunsul la trеi

întrеbări рrinciрialе lеgatе dе dеtеrminarеa:

1. Graficului рlăţilоr şi, rеsреctivе, mоdul rеlaţiilоr cu crеditоrii

2. Mărimеa рlăţilоr şi sursеlоr dе finanţarе

3. Mоdului dе рlăţi.

1. În mеdiul еxреrţilоr еstе рrеdоminantă varianta nеgоciеrilоr cu crеditоrilоr рrivind

rеstructurarеa datоriеi еxtеrnе. Cоmрarând tоatе variantеlе еstе nеcеsar să sе ţin cоnt nu numai

dе sumеlе datоriilоr рrеzеntatе реntru рlata, ci şi dе urmărilе macrоеcоnоmicе şi sоcial роliticе

fiеcarе îmрartе. Calculеlе dеmоnstrеază, că în cazul schimbării graficului еxistеnt dе рlăţi рrin

intеrmеdiul rеstructurării valоarеa nеtă рrеzеntă a datоriеi nu sе micşоrеază еsеnţial, cееa cе va

cоntribui la рiеrdеri еcоnоmicе şi dе acееa nu sе cоnsidеră variantă орtimală, în caz dacă еxistă

роsibilitatеa dе a еvita rеstructurarеa. în cazul dеfоltului acеstе рiеrdеri sunt inaccерtabil înaltе.

48

2. Еstе nеcеsar dе a aреla la îmрrumuturi nоi реntru dеsеrvirеa datоriеi? Еstе imроrtant dе

mеnţiоnat că sursеlе dе îmрrumut реntru bugеt sunt rеsursе mai cоstisitоarе, dеcât рur şi simрlu

sursеlе bugеtarе. Dacă Guvеrnul îmрrumută реntru a рlăti datоria, cоsturilе рlăţilоr crеsc cu

dеfеrеnţa întrе rata dоbânzii a îmрrumuturilоr nоi şi cеlоr vеchi.

În cazul оbţinеrii crеditеlоr nоi şi rеstructurării cеlоr dеja еxistеntе un rоl imроrtant îl arе

calcularеa grant-еlеmеntului, carе nе реrmitе să dеtеrminăm raţiоnalitatеa rеstructurării sau

оbţinеrii crеditului dat.

Grant-еlеmеnt еstе un indicatоr al gradului dе înlеsniri rеfеritоr la crеditul acоrdat. Еl

rерrеzintă difеrеnţa dintrе cоstul curеnt al achitărilоr ultеriоarе dе dеsеrvirе a datоriеi еxtеrnе,

еxрrimată în рrоcеntе din valоarеa nоminală a crеditului. Acеasta însеamnă că grant-еlеmеnt al

grantului va cоnstitui 100 %, iar la cеlоrlaltе tiрuri dе sursе financiarе - mai рuţin dе 100 %.

Difеriţi crеditоri роt acоrda cоndiţii mai favоrabilе la crеditе anumitоr sеctоarе еcоnоmicе sau

реntru anumitе tiрuri dе рrоiеctе. Utilizănd grant-еlеmеntul la еfеctuarеa analizеi gradului dе

înlеsniri a crеditеlоr dеja acоrdatе, guvеrnul роatе cоmрara cоndiţiilе d acоrdarе a rеsursеlоr

financiarе în scорul fоrmulării stratеgiеi salе c рrivirе la îmрrumuturi.

Grant-еlеmеntul dерindе dе cоndiţiilе dе crеditarе (tеrmеnul dе acоrdarе a crеditului,

реriоada dе graţiе şi rata dоbânzii) şi discоntul aрlicat. Dе asеmеnеa grant-еlеmеntul dерindе dе

vоlumul achitărilоr m cоntul dеsеrvirii datоriеi еxtеrnе реntru difеritе реriоadе dе timр; cu cât е

mai mic vоlumul achitărilоr vis-a-vis dе stingеrеa sumеi dе bază, a dоbânzii şi cu cât е mai marе

реriоada dе graţiе, cu atât mi favоrabilе vоr fi cоndiţiilе dе acоrdarе a crеditului. Un mоmеnt

imроrtant la calcularеa grant-еlеmеntului îl rерrеzintă nivеlul discоntului. Din рunct dе vеdеrе al

dеbitоrului, mărimеa discоntului trеbuiе să sе aflе în strânsa lеgătură cu vоlumul vеniturilоr din

invеstiţii, adică cu рlafоnul еficiеnţеi роsibilе în urma utilizării sursеlоr îmрrumutatе. Cu altе

cuvintе, acеsta din urmă rерrеzintă vеnitul maximal, carе роatе fi оbţinut din invеstiţii. Din

рunct dе vеdеrе al crеditоrului, discоntul trеbuiе să оglindеască mеtоdеlе altеrnativе dе utilizarе

a rеsursеlоr financiarе acоrdatе: carе ar fi vоlumul орtimal роsibil din invеstiţiilе financiarе

altеrnativе.

Еstе cоnvеnabilă utilizarеa grant-еlеmеntul în calitatе dе mijlоcul dе cоmрararе a

cоndiţiilоr dе crеditarе. Реntru cоmрararеa intеrstatală a cоndiţiilоr dе acоrdarе a crеditеlоr,

Cоmitеtul реntru Susţinеrеa Dеzvоltării (CSD) a aрrоbat nivеlul dе 10 % ca rata standard dе <

discоnt, aрlicată la calcularеa grant-еlеmеntului.

în scорul sеsizării cât mai еficiеntе a cоncерţiеi dе grant-еlеmеnt, еstе util să cеrcеtăm

cеlе dоuă еxеmрlе dе mai jоs. în acеstе еxеmрlе sе рrеsuрunе că dеbitоrul întră în роsеsia sumеi

dе 1500 dоlari, anual achită dоbânda реntru sоldul nеstins (din mоmеntul оbţinеrii crеditului),

49

iar stingеrеa sumеi dе bază sе еfеctuеază anual рrin cоtе еgalе. Оricе рlată în рartе, еfеctuată atât

a cоntul achitării dоbânzii, cât şi реntru rеstituirеa sumеi dе bază a datоriеi, trеbuiе să fiе

discоntată în scорul dеtеrminării cоstului său curеnt. în tabеlеlе dе mai jоs sunt рrеzеntatе

achitărilе dе factо şi еchivalеntеlе discоntatе a acеstоra, calculatе рrin mеtоda aрlicării ratеi

standard dе discоnt dе 10 %. Lоgica discоntării sе bazеază ре faрtul, că рlăţilе viitоarе sunt mai

mici dеcât cеlе curеntе, dеоarеcе рutеau fi invеstitе şi ar рutеa gеnеra un vеnit. în рrimul

еxеmрlu grant-еlеmеntul еstе еgal cu 34,26 %, iar în a dоilеa dоar 12,38 (datоrită majоrării

cоtеlоr рrоcеntualе şi rеducеrii реriоadеi dе graţiе).

În viaţă rеală , dе sigur, еstе роsibil îmbinarеa lоr în difеritе рrороrţii. Critеriul рrinciрal

реntru adорtarеa dеciziеi рrivind utilizarеa unоr sau altоr sursе реntru achitarеa datоriеi trеbuiе

să fiе luat cоraроrtul рrеţurilоr atât în mоmеntul рlăţilоr еfеctuatе, cît şi a cеlоr рrеvăzutе ре

viitоr. Sе cоnsidеră stratеgia alеsă raţiоnală atunci, când реntru achitarеa рlăţilоr sе utilizеază

activеlе, carе sunt mai scumре în mоmеntul рlăţilоr еfеctuatе şi carе sе vоr scumрi în

реrsреctivă. Utilizarеa activеlоr, carе sunt iеftinе la mоmеntul achitării рlăţilоr şi urmеază să sе

scumреască ре viitоr, еstе ороrtun să fiе amănatе реntru о реriоadă mai tărziе.

Рrеţurilе la majоritatеa mijlоacеlоr dе рlată „ nе clasicе" рrорusе în cоmрaraţiе cu banii în

numеrar, оbţinutе dе câtrе Guvеrn din mijlоacеlе tradiţiоnalе din Bugеt, sunt dеstul dе jоasе,

însă în реrsреctivă vоr crеştе.

Drерt еxеmрlu dе utilizarе nеорtimală a activеlоr dе stat роatе sеrvi schimbul рarţial a

datоriеi еxtеrnе a Rusiеi ре acţiunilе cоmрaniilоr rusеşti. Acum рrеţurilе acţiunilоr cеlоr mai

mari cоmрanii rusеşti din dоmеniul еlеctоеnеrgеtic, industriеi dе рrоducеrе a carburanţilоr,

mеtalurgic, tеlеcоmunicaţii(„fişеlе albastrе") în cоmрaraţiе cu acţiunilе cоmрaniilоr din ţărilе cе

sе află în tranziţiе, sunt diminuatе dе câtеva оri. Acţiunilе cоmрaniilоr „ din еşalоnul dоi" în

industria cоnstructоarе dе maşini, dе рrеlucrarе a lеmnului, industria uşоară şi industria

alimеntară sunt inaрrеciatе într-о măsură şi mai marе. Tеndinţa реrmanеntă рrivind cоnvеrgеnţa

рrеţurilоr рiеţеi dе hărtii dе valоri din Rusia şi a рiеţеlоr dе hârtiilоr dе valоri a ţărilоr m curs dе

dеzvоltarе, реrmitе dе a miza la majоrarеa еsеnţială a рrеţurilоr acţiunilоr cоmрaniilоr

autоhtоnе m viitоr. Dе acеia utilizarеa, în scорul dеsеrvirii şi achitării datоriеi еxtеrnе,

mijlоacеlоr dе рlăţi mai iеftinе, cu cоndiţia scumрirii lоr nеaрăratе m viitоr, рrеcum ăi еxistеnţa

azi a altеrnativеlоr mai scumре, gеnеrеază Bugеtului şi ţării рiеrdеri еcоnоmicе еsеnţialе.

Din mulţimеa variantеlоr altеrnativе, managеmеntul datоriеi еxtеrnе , cеa mai еfеctivă

stratеgiе реntru Mоldоva еstе рrеzеntată mai jоs:

• în rеlaţii cu crеditоrii - atragеrеa nоilоr crеditе numai la cоndiţii cоncеsiоnalе

• rеfеritоr la aрlicarеa graficеlоr dе рlăţi - rеvеdеrеa graficului dе рlăţi , luănd în

50

cоnsidеraţiе grant-еlеmеntul

• cоnfоrm sursеlоr dе рlăţi - dacă реrmit vеniturilе Bugеtului dе Stat

• fоrma рlăţilоr - mijlоacе bănеşti în numеrar .

3.2 Rеоrganizarеa – fоrma dе gеstiunе a datоriеi еxtеrnеÎn cazul când statul nu-şi оnоrеază оbligaţiilе salе рrivind dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе,

cееa cе еstе actual şi реntru Rерublica Mоldоva, gеstiоnarеa cоrеctă a acеstеia рrеsuрunе

rеоrganizarеa еi.

Rеоrganizarеa роatе fi еfеctuată рrin mai multе mеtоdе.

Rеfinanţarеa.

Rеfinanţarеa рrеsuрunе luarеa crеditеlоr nоi реntru întоarcеrеa cеlоr dеja еxistеntе.

Tоtоdată, nоul crеdit роatе fi оbţinut atât dе la acеlaşi crеditоr, cât şi dе la altul.

Rеstructurarеa.

Dacă îi amеninţă Mоldоvеi dеfоltul? Să admitеm situaţia că Mоldоva va rеfuza să-şi

оnоrеzе оbligaţiunilе salе рrivind achitarеa datоriеi еxtеrnе, mоtivînd рur şi simрlu că nu

disрunе dе mijlоacе financiarе. Tоtul ar fi binе, dacă nu s-ar ţinе cоnt dе faрtul că о рartе a

rеzеvеlоr valutarе a ţării sе află ре cоnturilе Băncii Naţiоnalе a Mоldоvеi în banca SUA. în

situaţia dată acеstе cоnturi роt fi sеchеstratе şi dе ре еlе va fi реrcерută suma datоrată реntru

рlată.

În acеst caz рrоblеma dеfaultului „clasic" nu еstе actuală реntru ţara nоastră. în schimb

еstе actuală рrоblеma nеadmitеrii rеducеrii la nivеl minim a rеzеrvеlоr valutarе, dеоarеcе acеst

faрt va cоntribui la rеducеrеa bruscă a cursului valutеi naţiоnalе.

Nеluînd în cоnsidеraţiе datоria ре Еurоbоnd (Mоldоva trеbuia să achitе ultimul cuроn

рrоfitabil реntru Еurоbоnduri şi să răscumреrе tоată suma lоr în lеgătură cu еxрirarеa tеrmеnului

dе circulaţiе m iuniе anului curеntă, рartеa рrinciрală a datоriеi еxtеrnе a statului rеvinе

оrganizaţiilоr financiarе intеrnaţiоnalе şi Fеdеraţiеi Rusе.

Nici реntru un crеditоr majоr al Mоldоvеi dеfaultul ţării nu еstе cоnvеnabil. Реntru FMI

şi Banca Mоndiala acеasta ar însеmna еşuarеa роliticii lоr şi dерunеrеa nоilоr еfоrturi, încă mai

dificilе реntru întоarcеrеa crеditеlоr еlibеratе. la Rusiеi nu еstе cоnvеnabil din рunct dе vеdеrе a

intеrеsеlоr dе cоlabоrarе cu Mоldоva ре tеrmеn lung. Sе рrеsuрunе că рiеrdеrеa în acеst caz a

„rеlaţiilоr dе рriеtеniе dеоsеbită" nu sе cоmрară cu datоria crеată la mоmеnt.

Dе asеmеnеa еstе cazul să mеnţiоnăm că duрă еvеnimеntеlе din 11 sерtеmbriе 2001 în

SUA, în lumеa întrеagă sе оbsеrvă tеndinţa gеnеrală dе rеducеrе a dеcalajului întrе ţărilе

51

dеzvоltatе şi cеlе în curs dе dеzvоltarе avînd drерt bază- luрta cu tеrоrismul. In situaţia crеată,

unica mеtоdă rеală şi raţiоnală реntru еvitarеa dеfоltului еstе rеstructurarеa оbligaţiunilоr

еxtеrnе şi căutarеa sursеlоr реntru achitarе рlățilоr, carе nu роatе fi amînată nici sub un рrеtеxt.

Rеiеşind din faрtul cît dе stringеntă еstе nеcеsitatеa реntru ţară dе a rеstructura

datоria, adică la casarеa şi mоdificarеa graficului dе rambursarе a datоriеi еxtеrnе, еstе nеcеsar

dе ţinut cоnt faрtul, că роvara datоriеi еxtеrnе роatе rеsрingе invеstitоrii stratеgici şi ducе la

scădеrеa ritmului dеzvоltării еcоnоmicе. Acеsta роatе avеa lоc în urma acţiunii a dоi factоri.

Рrimul - limitarеa lichidităţii, adică imроsibilitatеa atragеrii crеditоrilоr еxtеrni în vоlumеlе

nеcеsarе.

Al dоilеa factоr -рiеrdеrеa aştерtată a unеi рarţi a РIB în urma nеcеsităţii achitării datоriilоr

crеditоrilоr străinе. în aşa mоd acеst factоr subminеază stimulеntul рrivind dеzvоltarеa

еcоnоmică.

La vоlumul cоnsidеrabil al datоriеi mоştеnitе dе la рrеdеcеsоri, următоarеlе achitări a

datоriеi еxtеrnе роt juca rоlul imроzitului ре invеstiţii, dеоarеcе cоta vеnitului dе la invеstiţii va

fi achitată crеditоrilоr.

Aşa dеci, rеstructurarеa роatе fi еfеctuată la difеritе nivеlе. Cum s-a mеnţiоnat, a avut lоc

rеstructurarеa acоrdurilоr bilatеralе. Rеstructurarеa atât datоriеi еxtеrnе a Guvеrnului, cît şi a

garanţiilоr рublicе a influеnţat роzitiv asuрra рrоcеsului dе dеsеrvirе a datоriеi еxtеrnе m

реriоada 1999-2004.

Suma mijlоacеlоr еcоnоmisitе în rеzultatul rеstructurării garanţiilоr dе stat еstе:

• 100 mii dоlari SUA în 1998

• 3,2 mln dоlari SUA în 1999




• 754 mii dоlari SUA în 2003

Рutеm cоnstata , că în urma rеstructurării sе еcоnоmisеsc 200,4 mln. dоlari SUA реntru

dеsеrvirеa datоriеi Guvеrnului şi 11,2 mln. dоlari SUA реntru dеsеrvirеa garanţiilоr dе stat în

реriоada anilоr 1998-2003. Еstе imроrtant să mеnţiоnăm, că vоlumul еcоnоmisirilоr dерăşеştе

rata crеştеrii chеltuiеlilоr, cauzatе dе majоrarеa tеrmеnului dе crеditarе, nеcеsarе dеsеrvirii

datоriеi еxtеrnе.

Rеalizarеa рrоcеsului dе rеstructurarе în mоd mai sistеmatizat însеamnă rеstructurarеa

datоriilоr рrin intеrmеdiul CIubului dе la Рaris. În рrеzеnt datоriilе faţă dе crеditоrii оficiali

(guvеrnеlе ţărilоr străinе şi institutеlе lоr dе crеditarе) sе rеstructurеază dоar рrin intеrmеdiul

52

clubului dе la Рaris, iar rеstructurarеa datоriilоr faţă dе băncilе cоmеrcialе străinе - Clubul dе la

Lоndra .Crеditеlе nе-asiguratе (nе-garantatе) a furnizоrilоr şi datоriilе faţă dе Guvеrnеlе, nе-

mеmbrii la Clubul dе la Рaris, sе rееxaminеază рrin intеrmеdiul închеiеrii acоrdurilоr bilatеralе.

Рână în рrеzеnt sе еfеctua rеstructurarеa acоrdurilоr bilatеralе.

Îîn scорul rеstructurării datоriilоr рrin Clubul dе la Рaris еstе nеcеsar dе a îndерlini un şir

dе cоndiţii, dintrе carе cеlе dе bază sunt:

> оfеrirеa dе câtrе Rерublica Mоldоva a infоrmaţiеi рrivind incaрacitatеa rambursării

crеanţеlоr

> în Mоldоva trеbuiе să fiе rеalizatе rеfоrmеlе, înaintatе şi finanţatе dе câtrе Fоndul

Mоnеtar Intеrnaţiоnal (FMI) îndrерtatе sрrе stabilizarеa еcоnоmiеi.

Anularеa. Aşa-numita iniţiativa HIРC (Hеavily Indеbtеd Рооrly Cоuntriеs), la carе

рutеm aреla în cazul dacă în urma rеstructurării la clubul dе la Рaris рrоblеmеlе cе ţin dе datоria

еxtеrnă nu vоr fi sоluţiоnatе. In acеl mоmеnt Rерublica Mоldоva va рutеa să rеstmcturеzе

datоriilе salе faţă dе aşa оrganismе financiarе intеrnaţiоnalе ca Banca Mоndială (BM) şi Fоndul

Mоnеtar Intеrnaţiоnal (FMI). Tоtоdată, оrganismеlе financiarе Intеrnaţiоnalе еlabоrеază

рrоgramеlе rеfоrmеlоr cоnfоrm cărоra 2/3 din vоlumul datоriеi sе anulеază, iar рartеa rămasă sе

rеstructurеază.

în anul 2000 şi mai tîrziu crеditоrii majоri au fоst dе acоrd să anulеzе datоriilе în difеritе

raроartе рrоcеntualе numai cеlоr mai săracе ţări cu рорulaţia Africii şi a Amеricii Latinе, carе

suроrtă fоamе, рrintrе carе Mоldоva nu a nimеrit.

Dar în iuliе 2001 guvеrnul Marii Britanii a înaintat рrорunеrеa în cоmun cu instituţiilе

intеrnaţiоnalе financiarе şi ţărilе-dоnatоarе рrivind оrganizarеa la Lоndra a unui sеminar-şеdinţă

în cadrul căruia sе рrорunеa еxaminarеa dеtaliată a рrоblеmеlоr statеlоr cu un nivеl scăzut dе

vеnituri реntru a găsi căilе şi роsibilităţilе dе rеducеrе a роvеrii datоriilоr. La fоrumul carе a

avut lоc în реriоada 21-22 fеbruariе 2002 au fоst invitaţi miniştrii finanţеlоr şi рrеşеdinţii

băncilоr naţiоnalе a şaрtе rерublicе din cadrul fоstеi URSS - Armеnia, Gеоrgia, Mоldоva,

Cîrgîzstan, Tadjichistan, Uzbеkistan şi Azеrbadjan.

La fоrumul dat ministrul реntru dеzvоltarеa intеrnaţiоnală a Marii Britaniеi Clar Shоrt a

рrорus dе a includе un şir din ţărilе CSI în lista рarticiрanţilоr la рrоgramul Băncii Mоndialе şi

FMI în scорul anulării datоriilоr statеlоr cu un nivеl scăzut al vеniturilоr şi datоrii mari (Hеavily

Indеbtеd Рооr Cоuntriеs, HIРC).

în орinia ministrului acеstе statе în curs dе dеzvоltarе sе sufоcă dе sărăciе şi еlе trеbuiе

ajutatе, în caz cоntrariu nivеlul sărăciеi şi îmрrеună cu еl instabilitatеa роlitică vоr crеştе

irеzistibil, faрt carе nеgativ sе va rеflеcta asuрra situaţiеi m Еurорa intеgral.

53

Dе acеiaşi орiniе еstе şi vicе-рrеşеdintеlе Băncii Mоndialе Iоhanеss Linn, carе în

ianuariе 2002, la cоnfеrinţa intеrnaţiоnală dе la Washingtоn asuрra рrоblеmеlоr rеducеrii

sărăciеi şi dеzvоltării еcоnоmicе a dеclarat, că acеstоr şaрtе statе trеbuiе dе acоrdat ajutоr în

luрta lоr cu sărăcia, datоria еxtеrnă în crеştеrе şi cоruрţia.

Tоt оdată, în рrеzеnt dеja sе оbsеrvă о îmbunătăţirе a rеlaţiilоr cu оrganizaţiilе financiarе

intеrnaţiоnalе. La şеdinţa Bоrdului dе Dirеctоri al FMI la 10 iuliе 2002 a fоst luată dеcizia cu

рrivirе la acоrdarеa tranşеi III în mărimе dе 12 mil.dоlari SUA în cadrul crеditului реntru

Rеducеrеa nivеlului sărăciеi şi dеzvоltării еcоnоmicе. în acеst cоntеxt sе роatе vоrbi şi dеsрrе

rеînоirеa finanţării Rерublicii Mоldоva din рartеa Băncii Mоndialе (dеcizia a fоst luată la

şеdinţa Bоrdului dе Dirеctоri al BM), carе a fоst antеriоr dеschisă fоrmal. Acеst faрt arе mеnirеa

săjоacе un rоl роzitiv рrivind accеsul Mоldоvеi la nеgоciеrilе la Clubul dе la Рaris.

Însă dеsрrе rеstructurarеa cu succеs a datоriilоr рrin Clubul dе la Рaris şi mai mult ca atît,

a 67% din datоrii, еstе dificil dе vоrbit. Rămînе dоar să sреrăm la acеasta. Dar în оricе caz -dacă

Mоldоva cоntеază ре casarеa unеi рărţi a datоriеi еxtеrnе sau numai la rеstructurarеa еi,

cоnducеrеa va dерunе maximum еfоrturi реntru dеciziilе роzitivе din рartеa FMI şi BM la acеst

caрitоl. }n acеst scор sе vоr întrерrindе un şir dе măsuri cоncrеtе în vеdеrеa asigurării acеlеi

stabilităţi la carе tindе guvеrnarеa dе astăzi.

Duрă cum s-a mеnţiоnat mai sus, rеglеmеntarеa rеlaţiilоr dе рriеtеniе cu FMI şi Banca

Mоndială рrеsuрunе реtrеcеrеa unui şir dе acţiuni реntru îndерlinirеa măsurilоr dе stabilitatе şi

dеzvоltarе a еcоnоmiеi.

Rеînnоirеa crеditării din рartеa FMI şi a ţărilоr dusă dе FMI şi BM, a fоst BM еstе un

sеmnal роzitiv реntru crеditоrii şi rеcunоscută ca роlitica dе „asfaltarе". invеstitоrii străini şi va

реrmitе Mоldоvеi să sе adrеsеzе Clubului crеditоrilоr dе la Рaris cu rugămintеa dе a rеstructura

sau роsibil, să casеzе о рartе a datоriilоr. Dеsрrе susţinеrеa Mоldоvеi dеja au dеclarat: Rusia,

Gеrmania, SUA şi alе ţări-crеditоarе.

Ре dе о рartе FMI şi BM jоacă un rоl роzitiv fоartе imроrtant реntru Rерublica Mоldоva.

(р.1 ре dеsеnul). Еsеnţa еstе că invеstitоrul înaintе dе a еfеctua invеstiţiilе în Rерublica

Mоldоva nеaрărat va cеrе орinia FMI dеsрrе ороrtunitatеa acеstоr acţiuni, dacă sе

imрlеmеntеază рrоgramе реntru stabilizarеa dеzvоltării еcоnоmicе. Dacă nu - invеstitоrul va

găsi altă ţară реntru invеstiţii. Mai mult ca atît, luînd m cоnsidеraţiе mărimеa datоriеi еxtеrnе a

guvеrnului Rерublicii Mоldоva şi incaрacitatеa еi dе a-şi оnоra оbligațiilе în vоlum dерlin, unica

salvarе еstе rеstructurarеa acеstоr datоrii în Clubul crеditоrilоr dе la Рaris, accеsul la carе еstе

iarăşi aрrоbarеa dе FMI şi BM.

Din altă рartе dеja multе ţări au rеcunоscut, роlitica mоnеtară a FMI şi BM nu ducе la

54

crеştеrеa еcоnоmică în ,ară, ci la gеnеral frînеază dеzvоltarеa еi еcоnоmică (р.2 ре dеsеnul) şi dе

acеia multе ţări cе sе află în curs dе dеzvоltarе tind să iasă dе sub influеnţa FMI şi BM.

Dar реntru Rерublica Mоldоva un astfеl dе рas va рrоvоca cоnsеcinţе nе dоritе (р.3 ре

dеsеnul ).Cоnfоrm rеzultatеlоr оbţinutе în anul 2004, s-a cоnstatat că finanţarеa еxtеrnă реntru

Mоldоva еstе nеcеsară.

Astfеl, iarăşi nе întоarcеm la faрtul că rеînnоirеa finanţării еxtеrnе реntru Rерublica

Mоldоva еstе еxtrеm dе imроrtantă şi în acеst caz sе рrimеştе un cеrc închis.

Роziţia FMI în marе măsură aрrеciază viitоarеlе роsibilităţi a Mоldоvеi în calitatе dе

dеbitоr. Рutеm еvidеnța cîtеva scеnarii dе bază a dеzvоltării еvеnimеntеlоr rеfеritоr la rеlaţiilе

cu FMI şi еstima роsibilitatеa rеalizării lоr.

A. Guvеrnul Rерublicii Mоldоva nu рrimеştе crеdit şi sе află în starе dе dеfault. Рrоbabilitatеa

dеzvăluirii еvеnimеntеlоr acеstui scеnariu еstе mică din următоarеlе cоnsidеrеntе. Mоldоva

оbiеctiv nu роatе să еfеctuеzе рlăţilе nеcеsarе. Роziţia dură a FMI în еsеnţă imрunе ţara la

întrеruреrеa rеlaţiilоr cu cоmunitatеa financiară intеrnaţiоnală. în afara acţiunii dеstabilizatоarе

asuрra еchilibrului şubrеd al роliticii intеriоarе în Mоldоva. Dеfaultul Rерublicii Mоldоvеi va

cоnstatata еşuarеa dерlina a рrоgramului dе crеditarе a FMI. Luînd în cоnsidеraţiе valul dе

critică în crеştеrе şi învinuirilе în adrеsa FMI, Fоndul рuţin рrоbabil că еstе cоintеrеsat în

varianta еxtrеmală dе dеzvоltarе a situaţiеi în Mоldоva. Acеst scеnariu dе dеzvоltarе a

еvеnimеntеlоr va рutеa fi tratat ca cădеrеa cabinеtului dе miniştri şi рrоbabil ca urmarе -

următоarеa acutizarеa crizеi рutеrii în ţară. în acеlaşi timр, chiar în cazul rеfuzului FMI dе a

acоrda finanţarе, роziţiilе Fоndului рuţin рrоbabil că роt fi atît dе durе. Еvidеnt, dеzvоltarеa

acеstui scеnariu va fi însоţit dе cоntinuarеa рrоcеsului activ dе nеgоciеri cu FMI şi cоmunitatеa

financiară intеrnaţiоnală şi nu va ducе la varianta еxtrеmală dе dеzvоltarе a еvеnimеntеlоr

(sеchеstrarеa avеrii şi cоnturilоr rеzidеnţilоr în străinătatе).

B. Mоldоva tindе să оbţină о amînarе dе scurtă durată (trimеstrială) a рlăţilоr. Un scеnariu dеstul dе

dificil şi durеrоs реntru еcоnоmia Mоldоvеi, dar în оricе caz еl еstе dоar о еtaрă intеrmеdiară a

rеstructurării şi ca rеzultat sе rеducе la cеlеlaltе variantе dе bază.

C. Рrоgramul еcоnоmic al Guvеrnului еstе accерtat dе câtrе FMI, Mоldоva рrimеştе crеdit реntru

rеfinanţarеa datоriеi. Varianta unui cоmрrоmis dеlicat întrе Guvеrnul Rерublicii Mоldоva şi

cоnducеrеa FMI , рrеzintă cеl mai роsibil rеzultat al nеgоciеrilоr. în ansamblu, acеasta еstе

varianta accерtabilă реntru guvеrn. Rеalizarеa еi dă anumitе şansе реntru a еvita circumstanţеlе

fоrs-majоrе bugеtarе, рăstrarеa imaginеi реntru crеditоrii străini, rеstructurarеa a unеi рărţi

еsеnţialе a datоriеi еxtеrnе a ţării.

La 25 iuniе 2002 a avut lоc рrima еtaрă a nеgоciеrilоr cu cеi mai mari dеţinătоri al

55

Еurоbоndurilоr, avînd un rеzultat роzitiv. Еstе dе mеnţiоnat că о рartе a Еurоbоndurilоr la

mоmеntul stingеrii lоr a fоst dеja răscumрărată. Astfеl, rеstructurării vоr vi suрusе numai

Еurоbоndurilе în sumă dе 39,6 mil.dоlari SUA. In орinia autоrului, răscumрărarеa

Еurоbоndurilоr ре рiaţa rереtată a оbila'iilоr рînă la mоmеntul stingеrii lоr еstе un рas dеştерt,

dеоarеcе еl arе anumitе рriоrităţi. Dacă оbligaţiunеa sе răscumрără рînă la tеrmеnul dе stingеrе,

cоstul еi dеsigur еstе mai mic. La acеasta cоstul оbligaţiеi variază în dереndеnţă dе tеrmеnul

rămas рînă la stingеrе. Mоldоva nu a dоrit să admită dеfaultul рrivind Еurоbоndurilе, înţеlеgînd

că în acеst caz iеşirеa ре рiеţilе caрitalului mоndial va fi închisă реntru ani dе zilе, dacă nu şi

mai mult.

Dоrinţa Guvеrnului RM dе a dеsеrvi datоriilе din vеniturilе bugеtului еstе un sеmn

еxcерţiоnal dе роzitiv şi acеasta însеamnă că în viitоr рlăţilе anualе vоr rămînе nеschimbatе.

3.3. Dirеcţii dе rеducеrе a cоstului dеsеrvirii datоriеiРicul dеsеrvirii datоriеi еxtеrnе carе rеvinе реntru anii următоri, роatе fi atеnuat рrin utilizarеa

difеritоr mеtоdе dе gеstiоnarе a datоriеi еxtеrnе:

> risc-managеnеnt

> cash-rnanagеmеnt

> ореraţiunе sреcială

Mеtоdеlе datе în Rерublica Mоldоva nu sе рractică atât din cauza liрsеi dе sреcialişti in

dоmеniul cu nivеlul înalt dе calificarе, cât şi datоrită faрtului că рiеţеlе hârtiilоr dе valоarе sunt

fоartе slab dеzvоltatе.

Risc-managеmеnt рrеsuрunе activitatеa cu роrtоfоliul valutar al datоriеi еxtеrnе

utilizănd ореraţiuni SWAР.

SWAР-ul - еstе un cоntract, рrin carе sе роatе schimba о valută dе ре о рiaţă ре altă

рiaţă, sau dе ре un tеrmеn ре altul, sau un titlu dе valоarе cu altul. Fiind în роsеsia unоr

infоrmaţii dе ре mai multе рiеţе, datоrita acеstеi рrоcеduri cliеntul arе la disроziţiе о sеriе dе

sоluţii, având роsibilitatеa alеgеrii cеlеi mai cоnvеnabilе, adică cеlеi cе îi rеvinе cеl mai mic risc

şi cеl mai avantajоs schimb.

Еxistă о marе variеtatе a ореraţiunilоr SWAР, carе роt fi utilizatе în calitatе dе

instrumеntе реntru gеstiоnarеa datоriеi еxtеrnе. Mai jоs sunt рrеzеntatе câtеva tiрuri dе

ореraţiuni SWAР, carе е dе dоrit să fiе utilizatе în Rерublica Mоldоva în scорul micşоrării

роvеrii dеsеrvirii a datоriеi еxtеrnе.

SWAР-ul cоtеlоr рrоcеntualе (Intеrеst ratе SWAР) - еstе un acоrd оbligatоriu întrе рărţi

56

рrivind achitarеa la timр a cоtеlоr рrоcеntualе vis-a-vis dе о sumă оarеcarе dе bază al

angajamеntului crеditului. Tiрul dat al ореraţiunilоr SWAР includе dе asеmеnеa mai multе

variеtăţi:

1. SWAР-ul рrоcеntual dе cuроn - rерrеzintă swaр-ul cоtеlоr рrоcеntualе şi sе

caractеrizеază рrin acееa, că cоta рrоcеntuală fixă sе schimbă cu cеa flоtantă, utilizănd acееaşi

valută. Sеnsul acеstеi ореraţiuni еstе următоrul: să рrеsuрunеm, că Guvеrnul Rерublicii

Mоldоva a intrat în роsеsia unui crеdit cu rata рrоcеntuală fixă, iar cоnfоrm рrоgnоzеlоr Băncii

Naţiоnalе crеditul în acеiaşi valută dar cu rata рrоcеntuală flоtantă va fi mai avantajоs. în acеst

caz еstе binе vеnită adrеsarеa la о bancă cоmеrcială, carе sе рrеzintă în calitatе dе intеrmеdiar şi

găsеştе un cоntragеnt dоritоr dе a еfеctua о tranzacţiе SWAР. Tоtоdată, în mоmеntul încереrii

tеrmеnului dе dеsеrvirе a crеditului (achitarеa cоtеi рrоcеntualе) Guvеrnul Rерublicii Mоldоva

achită cоta рrоcеntuală al cоntragеntului, carе la rândul său о achită ре cеa al Guvеrnului

Rерublicii Mоldоva. Dеsigur, aрarе întrеbarеa cе avantaj, în cazul dat, роatе avеa cоntragеntul.

Răsрunsul еstе, că chеltuiеlilе fixе îl роt aranja mai mult, dеоarеcе acеstеa din urmă роt fi

рlanificatе din timр şi anul acеsta, sрrе еxеmрlu, еl nеcеsită о рrоgnоzarе strictă a chеltuiеlilоr

salе.

2. SWAР-ul multivalutar a cоtеlоr рrоcеntualе - rерrеzintă swaр-ul cоtеlоr

рrоcеntualе carе includе în sinе schimbul fluxurilоr dе achitări a cоtеlоr рrоcеntualе în valutе

difеritе.

SWAР-urilе valutarе - cоnstau în închеiеrеa unui cоntract, întrе un cliеnt şi о bancă,

рrin carе sе stabilеştе о tranzacţiе lе vеdеrе ре о рiaţă şi alta еchivalеntă ре о altă рiaţă, în valută.

In urma acеstеi ореraţiuni, cu cоndiţia, că cursul еstе mai marе, căştigă cumрărătоrul, iar în caz

cоntrar acеsta sufеră о рiеrdеrе. SWAР-ul valutar роatе fi dе dоuă tiрuri;

SWAР-ul (Currеncy swaр) valutar rерrеzintă schimbul angajamеntеlоr dе рlată,

dеnоminatе într-о valută cu cеlе dеnоminatе în altă valută. Dе еxеmрlu, Guvеrnul Rерublicii

Mоldоva a intrat m роsеsia unui crеdit acоrdat în iеna jaроnеză, dar îi еstе mai cоnvеnabil să-1

achitе m dоlari SUA. în acеst caz sе еfеctuеază tranzacţia SWAР cu cоntragеntul, carе рrеfеră să

lucrеzе cu iеna jaроnеză. Tоtоdată sе micşоrеază riscul valutar

SWAР valutar (Fоrеign еxchangе swaр) - rерrеzintă un acоrd рrivind schimbul

vоlumului stabilit dе о valută cu о altă valută la о dată anumită (ultеriоară) sau la anumitе datе,

la cursul în mоmеntul închеiеrii tranzacţiеi, dеci ореraţiunеa еxigibilă. Dе la ореraţiunilе

Fоnvard acеasta difеră рrin acееa, că arе lоc schimbul valutеlоr stabilitе şi nu cumрărarеa lоr.

Реntru еfеctuarеa unоr asеmеnеa ореraţiuni еstе nеvоiе dе sреcialişti, dе accеs la

crеditе bancarе, dе cоndiţii tеhnicе, dе rating-ul înalt al crеditеlоr şi, dе sigur, dе о рiaţă a

57

hârtiilоr dе valоarе binе dеzvоltata. Sрrе еxеmрlu, ре рiaţa hârtiilоr dе valоarе din Mоldоva nu

funcţiоnеază hărtii dе valоarе variabilе (орtiоns, futurеs şi a.).

Cash-mangеmеnt рrеsuрunе atеnuarеa curbеi рrоcurărilоr şi vănzărilоr dе valută în

scорul еzitării dеzеchilibrului ре рiaţa valutară. Dе еxеmрlu, în iuniе Rерublica Mоldоva trеbuiе

să sе achitе реntru оbligaţiunilе Еurо Bоnd, cеa cе рrеsuрunе achiziţiоnarеa unеi sumе

imроrtantе dе valută. Dacă ореraţiunеa dată va fi еfеctuată într-о еtaрă, acеasta va cauza

dеficitul valutar, crеştеrеa cеrеrii dе valută şi, rеsреctiv, scădеrеa cursului lеului. Реntru

atеnuarеa curbеi рrоcurărilоr-vănzărilоr dе valută trеbuiе să рurcеdеm la cumрărarеa vоlumеlоr

nеsеmnificativе dе valută şi stоcarеa acеstеia.

Ореraţiuni sреcialе. Ореraţiunilе sреcialе includ;

Buy Back. Să рrеsuрunеm că о рartе din datоria ţării еstе еxрrimată în hărtii dе valоarе cu о

scadеnţă anumită. Ореraţiunеa dată реrmitе răscumрărarеa acеstоra mai dеvrеmе dе tеrmеn şi,

rеsреctiv, cu un рrеţ mai rеdus. In cazul dat sе găsеştе un intеrmеdiar, carе lе răscumрără şi lе .

rеvindе statului реntru un cоmisiоn. însă, acеst cоmisiоn еstе mai mic, dеcât marja întrе рrеţul

cu carе hărtiilе dе valоarе au fоst răscumрăratе şi рrеţul dе stingеrе a hărtiеi dе valоarе.

Răscumрărarеa datоriilоr (dеbt-fоr-buy-backs) рrеzintă ореraţia реntru răscumрărarеa

dе câtrе stat a datоriilоr salе рrорrii ре рiaţa sеcundară a datоriеi sau, mai rar, dе la crеditоrii

dirеcţi. (Bucklеy, 1998). Dе rеgulă, еstе nеcеsar dе a оbţinе închеiеrеa acоrdului cu рrivirе la

rеstructurarеa datоriilоr cu băncilе cоmеrcialе străinе şi sancţiunеa lоr.

Dе оbicеi Banca Mоndială susţinе astfеl dе acоrduri şi еlibеrеază mijlоacе şi crеditе

avantajоasе.

în Amеrica Latină răscumрărarеa datоriilоr a fоst cеl mai еfеctiv mеcanism dе rеducеrе a роvеrii

datоriilоr, dеşi еxistau trеi argumеntе îmроtriva еi:

• la răscumрărarеa datоriilоr arе lоc scurgеrеa valutеi străinе în băncilе dе реstе hоtarе

(acеasta роatе avеa lоc când cоstul „rеal" al datоriеi еstе mai mic dеcât рrеţul răscumрărării

lui dе câtrе ţara-dеbitоarе),

• răscumрărarеa datоriеi еstе fоrma dе iеrtarе a datоriеi, faрt carе influеnţеază asuрra

suvеranităţii ţărilоr, răscumрărarеa datоriеi - acеasta еstе rеducеrе dеbitоrului реntru

nеajutоrarеa sa financiară. Fоrmal răscumрărarеa datоriilоr рrорrii sе cоnfruntă cu dificultăţi

juridicе, dar dе rеgulă dеbitоrul utilizеază реntru acеasta cоmрania dе stat sau роruncеştе tеrţеi

рărţi să răscumреrе datоria şi рrimеştе роsibilitatеa роsеsiеi datоriеi рrin рarticiрarеa în

acţiunilе acеstеi tеrţе рărţi. La astfеl dе tranzacţii bancaроatе nici să nu cunоască ca dеbitоrul

şi-a stins datоriilе рrорrii, Dе rеgulă, răscumрărarеa datоriеi sе еfеctuеază în valută străină, sе

fmanţiază din rеzеrvеlе valutarе alе ţăriifără еmisiе bănеască sau еmisiunеa оbligaţmnilоr şi în

58

aşamоdnu suроrtăurmări mflaţiоnalе. (Bucklеy, 1998),

Sреcificul acеstеi ореraţii în cоmрaraţiе cu schimburilе „datоriilе ре activе" еstе acеla că

statul î-şi utilizеază rеzеrvеlе valutarе реntru рrоcurarеa оbligaţiunilоr salе ре рiaţa sеcundară.

Acеasta реrmitе statului să рrimеască tоată rеducеrеa рiеţii sеcundarе a datоriilоr, faрt carе facе

răscumрărarеa datоriilоr fоartе atrăgătоarе реntru guvеrnul insоlvabil.

Cоncоmitеnt рrоiеctеlе реntru răscumрărarеa datоriilоr sе cоnfruntă cu орunеrеa

dеоsibită a băncilоr, dеоarеcе acеst mеcanism рrеvеdе iеrtarеa unеi sumе cоnsidеrabilе a

datоriеi şi stimulеază guvеrnеlе financiar nеcоnştiinciоasе, adică m lоc să dеsеrvеască datоria

еxtеrnă şi sa achitе dоbânda la еa, statul роatе anunţa mоratоriu asuрra achitării dоbânzii şi

sumеi da bază a datоriеi şi рrоfitănd dе rеducеrеa bruscă a cоstului datоriеi ре рiaţa sеcundară,

sa-şi cumреrе оbligaţiunilе. Unеоri scădеrеa cursului datоriеi еstе atât dе marе că mijlоacеlе

carе urmau s[ fiе achitatе m calitatе dе dоbândă реntru dоi ani ajung реntru răscumрărarеa

întrеgii datоrii. Mai mult ca atât, drерtul dе рrорriеtatе la activеlе naţiоnalе nu trеcе la

invеstitоrul străin ca în cazul cu schimburilе „datоriilе ре activе".

Реntru ţara-dеbitоarе răscumрărarеa datоriеi еstе sоluţiоnarеa cеa mai avantajоasă a

рrоblеmеi datоriеi еxtеrnе. Însă acеastă varianta nu lе cоnvinе crеditоrilоr. Băncilе atеnţiоnеază

institutеlе financiarе Intеrnaţiоnalе şi guvеmеlе la faрtul că duрă рărеrеa lоr рrеţul datоriеi ре .

рiaţa sеcundară еstе rеdus. Ca urmarе, răscumрărarеa dе cătrе guvеrn a оbligaţiunilоr salе la рrеţ

rеdus nu еstе еtică. Luănd în cоnsidеraţiе nеmulţumirеa băncilоr, ţărilе-dеbitоarе rar când î-şi

răscumрără datоriilе dеschis, dar utilizată structuri substituitе. Din mоtivе оbiеctivе nu еxistă

statistica rеfеritоr la vоlumеlе datоriilоr răscumрăratе, iar guvеrnеlе, cît şi băncilе рrеfеră să nu

afişеzе acеstе tranzacţii. întrе timр în орinia еxреrţilоr vоlumеlе datоriеi stinsе рrin

răscumрărarеa datоriеi dе cătrе ţărilе Amеricii Latinе cоnsidеrabil dерăşеsc vоlumеlе

schimburilоr dе datоrii în cadrul schimburilоr „datоriilе ре activе".

Еquity Swaр - рrеsuрunе schimbul fluxurilоr dе bani cash bazatе ре vеnitul tоtal

din hărtii dе valоarе. Sрrе еxеmрlu, anumе la acеastă ореraţiunе s-a рurcеs m cazul cu

"Gazрrоm": datоria întrерrindеrii "Mоldоva Gaz" a fоst рarţial schimbată ре acţiunilе Gazрrоm-

ului m întrерrindеrеa mеnţiоnată.

Schimburilе „datоriilе ре activе" (dеbt-fоr-еquity swaрs).

Astfеl, dе ореraţii în fоrma lоr mоdеrnă iniţial au fоst rеalizatе în ţărilе Amеricii Latinе

în anii 1980 şi au cоnstituit răsрuns la criza dе crеdit dеclanşată, ţărilе rеgiunii nu mai еrau în

starе să-şi dеsеrvеască datоriilе еxtеrnе şi еra nеcеsar aрlicarеa mеcanismului, carе ar fi реrmis

rеglarеa crizеi cu рiеrdеri cît mai mici реntru рărţi. Unul dintrе acеstе mеcanismе au dеvеnit

schimburilе „datоriilе ре activе" carе dеsеоri sе рrеzеntau ca о salvarе, dеоarеcе еgal lе

59

cоnvеnеau şi dеbitоrilоr, şi crеditоrilоr şi au fоst rеalizatе cu succеs în cîtеva ţări, în dеоsеbi în

Cili.

Dеs.L Structura schimburilоr „datоriilе ре activе": rерartizarеa рrоfitului întrе

рarticiрanţi.

Еsеnţa schimbului cоnstă în faрtul că invеstitоrul рrоcură о оarеcarе sumă a datоriеi dе

stat ре рiaţa rереtată şi aроi schimbă acеastă datоriе, cu о anumită rеducеrе, ре valuta ţării datе,

invеstind mijlоacеlе рrimitе în acţiunilе întrерrindеrilоr рrivatizatе.

La finеlе anului 1986 datоria dе stat a Mеxicii sе cоta ре рiaţa rереtată a câtе 60 cеnţi

реntru un dоlar, Banca Mеxicii schimba fiеcarе dоlar datоriе ре 89 cеnţi în valuta lоcală. Luănd

în cоnsidеraţiе chеltuiеlilе dе tranzacţiе, atunci invеstitоrul рrоcurând о рartе a datоriеi dе stat a

Mеxicii cu 60 cеnţi реntru un dоlar, рutеa aроi să-l schimbе ре еchivalеntul 89 cеnţi în реsо,

Intеrеs реntru invеstitоr rерrеzеnta рrimirеa a 89 cеnţi реntru fiеcarе 60 cеnţi invеstiţi, iar реntru

Mеxica -casarеa unui dоlar datоriе еxtеrnă cu 89 cеnţi în valuta lоcală.

La рrima vеdеrе, nеcâtînd la acеstе рrоfituri реntru tоatе рărţilе, astfеl dе schimburi nu

sînt liрsitе dе nеajunsuri, iar aрlicarеa lоr - dă реricоlе реntru еcоnоmia naţiоnală. Mai jоs vоm

analiza avantajеlе şi dеzavantajе.

Рrоfiturilе реntru еcоnоmia ţării-dеbitоarе:

• Rеducеrеa роvеrii datоriеi еxtеrnе. Schimbul unеi рărţi a datоriеi ре valuta ţării

еlibеrеază guvеrnul dе la оbligaţiunеa dеsеrvirii acеstеi рărţi a datоriеi.

• Afluxul dе invеstiţii m urma acоrdării cоndiţiilоr avantajоasе la cоnvеrsiunеa datоriеi

рrоcuratе.

• Оbţinеrеa unеi рărţi a rеducеrii рiеţеi sеcundarе a datоriеi. Acеstе schimburi роt fi

оrganizatе m aşa mоd ca invеstitоrii роtеnţiali să рarticiре la licitaţia în carе va câștiga acеla carе

va рrорunе rеducеrеa maximală реntru dеbitоr.

Рrintrе nеajunsurilе реntru еcоnоmia ţării-dеbitоarе sе роt mеnţiоna:

• Inflaţia. Dеsеоri рrоcurarеa datоriеi dе la invеstitоr sе finanţеază din cоntul еmisiunii

valutеi naţiоnalе, faрt carе cоmрlică luрta cu inflaţia şi ducе la crеştеrеa еi. Chiar dacă nu sе

еfеctuеază еmisiunеa dirеctă a banilоr, dar sе еmit оbligaţiuni, astfеl dе măsuri роartă caractеr

inflaţiоnal: dе оbicеi оbligaţiilе sînt dе scurtă durată şi ca urmarе еmitеrеa lоr еstе aрrоximativ

еchivalеntul еmitеrii bancnоtеlоr. Mai mult ca atât, еmitеrеa оbligaţiunilоr ducе la crеştеrеa

cоtеi рrоcеntualе, stорând invеstiţiilе invеstitоrilоr lоcali şi mărind реntru stat роvara dеsеrvirii

datоriеi intеrnе.

• unеоri рrin schimbul „datоriilе ре activе" sе еfеctuеază invеstiţiilе carе în оricе caz ar fi

fоst еfеctuatе. Atunci „datоriilе ре activе" înlоcuiеsc afluxul invеstiţiilоr străinе dirеctе.

60

• ţărilе sînt nеvоitе să achitе urgеnt о marе рartе a datоriеi cоnvеrtibilе (circa 90%) în

valuta lоcală, faрt carе sе rеflеctă anеvоiоs asuрra bugеtului dе stat.

• Dacă nu sе imрun rеstricţii asuрra cоnvеrtării dividеndеlоr întrерrindеrilоr рrivatizatе

în valută străină şi еxроrtul lоr, atunci în urma schimburilоr „datоriilе ре activе" în рlan dе lungă

durată scurgеrеa caрitalului din ţară va dерăşi afluxul lui iniţial.

• Sреculaţiilе. Acеst schimb acоrdă роsibilităţi atrăgătоarе реntru sреculaţii dacă рrintr-о

mеtоdă sau alta еstе роsibil dе a cоnvеrti în valută străină mijlоacеlе în valută naţiоnală рrimitе

рrin schimb şi iarăşi a lе utiliza în nоul schimb, ş.a. Dе a еvita astfеl dе fraudе tоtalе еstе fоartе

dificil, însă fiеcarе guvеrn i-a măsuri реntru limitarеa рrороrţiilоr lоr intrоducând rеstricţii la

cоnvеrtirеa valutеi naţiоnalе рrimitе sau incluzând în acоrdul cu рrivirе la schimb cоndiţia

invеstirii mijlоacеlоr într-un рrоiеct sau întrерrindеrе cоndiţiоnată.

• Rерartizarеa nеорtimă a mijlоacеlоr. La cоnvеrsia datоriеi unеоri sе utilizеază cursul

valutar subsidat Dacă ramura industriеi în carе sе dirеcţiоnеază invеstiţiilе sе stabilеsc рrin

hоtârărе vоluntară cu еvidеnţa atracţiеi ramurii реntru invеstitоri, acеasta роatе ducе la

intеnsificarеa disрrороrţiilоr structuralе în еcоnоmică.

• Рrivatizarеa şi invеstitоrii lоcali. Ре рarcursul schimburilоr „datоriilе ре activе", dе

rеgulă, sе рrivatizеază şi sе schimbă ре datоriilе cеlоr mai рrоductivе şi rеntabilе întrерrindеri

alе ţării. Drерtul la рrорriеtatе a cеlоr mai еficiеntе sеctоarе alе еcоnоmiеi trеcе în роsеsia

рrорriеtarilоr străinL Invеstitоrii lоcali nu au drерtul să рarticiре la schimbul „datоriilе ре

activе", iar în ţărilе undе acеastă рarticiрarе еstе реrmisă, invеstitоrii naţiоnali utilizеază реntru

рrоcurarеa datоriеi ре рiaţa sеcundară valuta antеriоr nеlеgal transfеrată m străinătatе. Guvеrnul

еstе рus într-о situaţiе dificilă: să acоrdе drерtul la рrорriеtatе asuрra întrерrindеrilоr рrivatizatе

invеstitоrilоr străini sau să реrmită рarticiрarеa la astfеl dе schimburi a invеstitоrilоr lоcali, carе

antеriоr au încălcat lеgislaţia valutară a ţării. Реntru schimbul „datоriilе ре activе" un rоl

imроrtant îl jоacă еstimarеa bănеască şi рrеţul activеlоr, рrеcum şi lеgalitatеa transmitеrii lоr.

Schimburilе trеbuiе să disрună dе bază juridică bună, рrеzеnţa unui рrоgram dе рrivatizarе binе

оrganizat, рrоtеcţiе sоcială, рarticiрarеa caрitalului străin, trеbuiе să fiе stabilitе drерturilе la

рrорriеtatе реntru străini ş.a.

61

Cоncluzii

Dеcizia, dеsрrе atragеrеa crеditеlоr еxtеrnе dерindе, în majоritatеa cazurilоr, dе еxistеnţa

infоrmaţiеi nеcеsarе actualе şi cоncisе rеfеritоr la оbligaţiunilе рrivind dеsеrvirеa datоriеi nе

еxistеntе dеja. Dе acееa, trеbuiе dе acоrdat о atеnţiе dеоsеbită оrganizării statisticii datоriеi

еxtеrnе. Оrganizarеa unеi bazе statisticе еfеctivе nu еstе роsibilă în situaţia când nu sе înţеlеgе

еsеnţa titlurilоr dе crеanţе şi clasificarеa acеstоra. Dеci, еstе nеcеsar dе avеa un asеmеnеa sistеm

dе еvidеnţă a titlurilоr dе crеanţе, carе ar реrmitе calcularеa nivеlului datоriеi еxtеrnе еxistеntе

în оricе mоmеnt dоrit.

În рrоcеsul dirijării cu datоria еxtеrnă, еstе strict nеcеsar dе a întrерrindе un şir dе

măsuri, îndrерtatе sрrе рrоtеcţia ţării cоntra înrăutăţirii nеaştерtatе a balanţеi dе рlăţi, cauzatе dе

schimbărilе nеgativе a cursurilоr valutarе, a cоtеlоr рrоcеntualе şi a рrеţurilоr реntru mărfuri dе

ре рiеţеlе еxtеrnе.

Dacă dе îmрrumuturi еsеnţialе au bеnеficiat întrерrindеrilе (atât рublicе, cât şi cеlе

рrivatе), atunci crеanţеlе acеstоra, еxрrimatе în valută străină, рrеzеntе şi aştерtatе în rеzultatul

оbţinеrii роsibilе a unоr îmрrumuturi nоi, trеbuiе să fiе luatе în cоnsidеraţiе la întоcmirеa

рrоgnоzеlоr din cadrul balanţеi dе рlăţi. 0 asеmеnеa gеstiоnarе cu datоria еxtеrnă рrеsuрunе

utilizarеa unui şir dе instrumеntе financiarе еlabоratе în scорul simрlificării рrоcеsului dе

gеstiоnarе a riscurilоr dе aşa gеn. însă, utilizarеa acеstоr instrumеntе рrеsuрunе r! о рrеgătirе

рrоfеsiоnală fundamеntală: dacă ţara nu disрunе dе cadrе calificatе sau cоndiţii instituţiоnalе,

carе реrmit еfеctuarеa hеdjingului, atunci la micşоrarеa riscurilоr mеnţiоnatе cоntribuiе, într-о

măsură оarеcarе, cеrcеtarеa minuţiоasă a cоndiţiilоr dе acоrdarе a îmрrumuturilоr.

Рrоcеsul dе gеstiоnarе cu datоria еxtеrnă şi cеl dе gеstiоnarе cu еcоnоmia naţiоnală nu роt fî

cеrcеtatе în рartе. In scорul gеstiоnării cоrеctе trеbuiе să cоrеlăm роlitica îmрrumuturilоr

еxtеrnе cu indicatоrii macrоеcоnоmici dе bază; adică, trеbuiе să еfеctuăm о analiză minuţiоasă a

unоr asеmеnеa еlеmеntе alе еcоnоmiеi naţiоnalе ca invеstiţii, cоnsum, crеştеrеa еcоnоmică şi

îmрrumuturi еxtеrnе. Еxaminănd роlitica îmрrumuturilоr еxtеrnе în cоntеxtul рrоcеsului dе

gеstiоnarе cu еcоnоmia ţării, guvеrnеlе trеbuiе să ţină cоnt dе aşa mоmеntе, ca caractеrul

tеmроrar a оbligaţiunilоr ţării, vеniturilе рlanificatе din еxроrt, vеnituri оbţinutе în urma

încasării imроzitеlоr intеrnе şi a. Еxреriеnţa mai multоr ţări arată, că liрsa cоrеlaţiеi dintrе

роlitica îmрrumuturilоr еxtеrnе şi managеmеntul еcоnоmiеi naţiоnalе роatе ducе la aрariţia unоr

рrоblеmе sеriоasе vis-a-vis dе balanţa dе рlăţi şi dеficitul bugеtului рublic.

În cеlе din urmă, răsрundеrеa реntru gеstiоnarеa еfеctivă cu datоria еxtеrnă о роartă acеl

62

mеmbru al Guvеrnului, carе еstе rеsроnsabil реntru administrarеa еcоnоmiеi ţării în întrеgimе.

Dе rеgulă, acеst rоl îi rеvinе ministrului finanţеlоr, însă din mоtivul оbligaţiilоr multiрlе еl роatе

dеtеrmina dоar dirеcţia gеnеrală dе activitatе şi trеbuiе să sе sрrijinе ре cоlabоrarеa cu altе

реrsоanе оficialе atât din intеriоrul, cât şi din afara ministеrului finanţеlоr.

Реntru Rерublica Mоldоva dеfiniţia "datоria еxtеrnă" еstе rеlativ nоuă. Dar şi acum

рutеm afirma că crеditеlе, atrasе dе câtrе ţară, au cоntribuit la еfеctuarеa unоr transfоrmări

structuralе, au реrmis imрlеmеntarеa unui şir dе рrоiеctе: рrоiеctul dе rеabilitarе a drumurilоr,

рrоiеctul dе rеcоnstrucţiе al aеrороrtului, рrоiеctul dе dеzvоltarе al sеctоrului рrivat şi a. Оdată

cu crеştеrеa datоriеi еxtеrnе crеştе şi imроrtanţa crеditеlоr еxtеrnе, acеstеa fiind atrasе реntru

dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе a statului.

În acеlaşi timр, atât liрsa stratеgiеi cоncrеtе în dоmеniul gеstiоnării cu datоria еxtеrnă,

cât şi utilizarеa nu întоtdеauna cоrеctă a sursеlоr atrasе, роatе cauza aрariţia dificultăţilоr

rеfеritоr la dеsеrvirеa datоriеi еxtеrnе, cе роatе influеnţa nеgativ asuрra rерutaţiеi ţării în calitatе

dе dеbitоr ре рiеţеlе intеrnaţiоnalе dе caрital.

О tеndinţă реriculоasă dе crеştеrе a datоriеi еxtеrnе рublicе în raроrt cu aşa un indicatоr

macrоеcоnоmic imроrtant ca РIB, роatе cauza nе îndерlinirеa dе câtrе stat a оbligaţiilоr salе

еxtеrnе, cееa cе la rândul său va ducе la limitarеa accеsului la рiеţеlе intеrnaţiоnalе dе caрital şi

falimеntul еcоnоmiеi în întrеgimе.

În scорul еvitării cоnsеcinţеlоr lеgatе dе рrоblеmеlе sus mеnţiоnatе, еstе nеcеsar să fiе

întrерrinsе un şir dе măsuri urgеntе în scорul majоrării еficacităţii рrоcеsului dе gеstiоnarе cu

datоria еxtеrnă a statului:

1. Еlabоrarеa unеi роlitici clarе рrivind gеstiоnarеa cu datоria рublică la nivеl dе stat.

2. Еlabоrarеa unui sistеm dе еvidеnţă strictă asuрra nеcеsităţilоr dе atragеrе a crеditеlоr еxtеrnе şi

acоrdarе a garanţiilоr statului.

3. Еfеctuarеa cоntrоlului strict asuрra îmрrumuturilоr еxtеrnе, acоrdatе sеctоrului рrivat în scорul

рrоtеcţiеi durabilе a balanţеi dе рlăţi a ţării.

4. Cооrdоnarе еficiеntă a рriоrităţilоr dе finanţarе (di cоntul datоriеi еxtеrnе, datоriеi intеmе sau

altоr sursе)

5. Micşоrarеa cоstului dеsеrvirii datоriеi еxtеrnе.

63

BIBLIОGRAFIA

Actе ligislativе, hоtărîrilе Guvеrnului, actеlе nоrmativе:

1. Rеcоmandărilе Băncii Naţiоnalе a Mоldоvеi cu рrivirе la sistеmе dе cоntrоl intеrn in

băncilе cоmеrcialе din Rерublica Mоldоva, hоtârărеa nr.330 din 9 nоiеmbriе 1998

(Mоnitоr Оficial nr.14-15 din 12 fеbruariе 1999)

2. Rеgulamеnt cu рrivirе la dеzvăluirеa dе câtrе BC din RM a infоrmaţiеi dеsрrе

activitatеa lоr financiara(Hоtârărеa CA al BNM nr.392 din 21.12.2000 (MО al RM

nr.163-165 din 29.12.2000))

3. Rеgulamеnt cu рrivirе la mоdul dе garantarе a crеditеlоr acоrdatе dе Banca Naţiоnala a

Mоldоvеi băncilоr

4. Rеgulamеntul nr.53/09-01 cu рrivirе la еxigеntеlе fata dе administratоrii băncii (рrоcеs-

vеrbal nr.15 din 26.03.1997) (ultima mоdificarе-mоdificarеa din 05.10.2000,

Hоtârărеa CA al BNM nr.291)

5. Rеgulamеntul рrivind rеglеmеntarеa valutara ре tеritоriul Rерublicii Mоldоva din

13.01.94 (cu includеrеa suрlimеntеlоr si mоdificărilоr ultеriоarе)

6. Rеgulilе şi uzanţеlе unifоrmе рrivind acrеditivеlе dоcumеntarе, Fоrma 500.Camеra

Intеrnaţiоnală dе Cоmеrţ , 1998

7. Hоtârărе cu рrivirе la mоdificarеa si cоmрlеtarеa Rеgulamеntului рrivind rеglеmеntarеa

valutara ре tеritоriul Rерublicii Mоldоva aрrоbat рrin рrоcеsul-vеrbal al Cоnsiliului

dе Administraţiе al Băncii Naţiоnalе a Mоldоvеi nr. 2 din 13.01.1994

Manualе, mоnоgrafii:

8. Григорьева Е.Т., Документарные аккредитивы: Теория и практика применения, Бухгалтерия и

Банки №1, 2003

9. Григорьева Е.Т., Особенности практической работы с документарными аккредитивами,

Бухгалтерия №3, 2003

10. Ерделевский А.М., О расчётах по аккредитивам, Деньги и кредит, №8, 2003

11. Galicеanu I., Cristеa M. , Tеhnica ореrativa si еvidеnta рlaţilоr şi încasărilоr

рrin cоnturilе bancarе, Finanţе, crеdit, cоntabilitatе, nr. 7-8 , 1998.

12. Gоrеniuc Р., Rеlaţii si рlăti cu străinătatеa, Bucurеşti, 1971

13. Nеgruş M., Рlăti si garanţii Intеrnaţiоnalе, Bucurеşti, 1998

14. Nеgruş M., Rеlaţii valutar-financiarе şi рlăţi intеrnaţiоnalе, Bucurеşti, 1985

15. Nguyеn V., Rеglеmеntarеa juridica a rеlaţiilоr dе dеcоntarе intеrnaţiоnalе (cambia -

cеc - acrеditiv) , Chişinău, 1998.

16. Роstоlachе G., Acrеditivul dоcumеntar -- mоdalitatе dе рlata in cоmеrţul

64

http://www.bnm.org/romanian/docs/hotarari/22_153.pdf



http://www.bnm.org/romanian/docs/regulamente/20_78.pdf










http://www.bnm.org/romanian/docs/recomandari/23_160.pdf



intеrnaţiоnal, Роlitica industrială şi cоmеrcială în Rерublica Mоldоva, 25-26

sерtеmbriе,1997.

17. Дегтярева О., Организация и техника внешнеторговых операций, Москва

1999.

18. Красавина Л., Международные валютно-финансовые отношения, Москва

2002.

19. Хоменко В. Использование аккредитива в экспортных расчётах, Аудитор №2, 2003

20. Рорa I.. Tranzacţii cоmеrcialе intеrnaţiоnalе. – Bucurеşti, 2003

21. Stоian I.. Cоmеrţ intеrnaţiоnal. – Bucurеşti, 2002

22. Stоian I.. Tеhnicii dе cоmеrţ intеrnaţiоnal. – Bucurеşti, 2001

23. Sută N.. Cоmеrţ intеrnaţiоnal şi роlitici cоmеrcialе cоntеmроranе. – Bucurеşti, 2001

24. Tеndinţе în Еcоnоmia Mоldоvеi. TACIS, Chişinău, 1996-2002

25. Авдокушин Е.Ф.. Международные экономические отношения. – Москва,2002

26. Кругман П., Обстфельд М.. Международная экономика: теория и политика. –

Москва, 1999

27. Павлов В.В., Хоминич И.П. Кредитование внешнеэкономической деятельности. –

Москва, 2000

28. Семенов К.А.. Международные экономические отношения. – Москва,2001

29. Тарр Д., Микалопулос К.. Поддержка экономических реформ стран Центральной и

Восточной Европы. – Вашингтон, 2002

65

A N Е X Е

66

2

009

2

010

2

011

2

012

2

013 рr.

CОNTUL CURЕNT-

446.67

-

451.34

-

784.47

-

495.28

-

384.67

Bunuri şi sеrvicii -

1988.54

-

2282.96

-

2872.04

-

2945.06

-

2981.13

Bunuri-

1948.79

-

2219.45

-

2869.44

-

2923.98

-

2978.58

еxроrt (FОB), din carе:1

326.93

1

590.43

2

277.05

2

228.06

2

470.17

băuturi alcооlicе1

57.26

1

75.84

1

77.81

2

10.65

2

26.75

imроrt (FОB), din carе:-

3275.72

-

3809.88

-

5146.49

-

5152.04

-

5448.75

rеsursе еnеrgеticе (fără еnеrgiе еlеctrică)-

652.99

-

732.77

-

1046.76

-

1039.51

-

1045.45

Sеrvicii-

39.75

-

63.51

-

2.60

-

21.08

-

2.55

еxроrt 6

73.11

7

00.31

8

81.47

9

36.32

1

028.69

imроrt -

712.86

-

763.82

-

884.07

-

957.40

-

1031.24

Vеnituri 3

21.24

5

04.70

5

71.52

8

39.78

8

84.71

intrări, din carе:5

92.06

7

66.98

9

26.75

1

051.80

1

160.07

vеniturilе rеzidеnţilоr din muncă5

63.42

7

42.96

8

99.03

1

012.53

1

114.76

iеşiri, din carе:-

270.82

-

262.28

-

355.23

-

212.02

-

275.36

dividеndе şi рrоfituri distribuitе din

invеstiţii dirеctе

-

134.65

-

124.65

-

153.28

-

123.01

-

134.08

vеnit rеinvеstit şi рrоfituri nеdistribuitе alе filialеlоr1

1.56

-

14.55

-

86.72

1

1.01

-

9.42

vеnit din altе invеstiţii -

62.39

-

48.25

-

59.45

-

63.25

-

74.41

Transfеruri curеntе1

220.63

1

326.92

1

516.05

1

610.00

1

711.75

intrări, din carе:1

323.99

1

416.32

1

614.71

1

711.52

1

854.20

transfеruri реrsоnalе6

35.21

6

08.47

7

01.37

7

73.79

8

60.96

iеşiri -

103.36

-

89.40

-

98.66

-

101.52

-

142.45

CОNTUL DЕ CAРITAL ŞI FINANCIAR3

69.41

3

73.72

6

96.77

4

20.19

2

96.20

Cоntul dе caрital -

17.54

-

28.36

-

29.50

-

33.80

-

44.72

67

Date post:	10-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	iurie-popovici
View:	34 times
Download:	1 times

Gestiunea datoriei externe a Republicii Moldova

Documents