Germenii:mâncarea miraculoaså

Ghidul completpentru germinarea semin¡elor

7

Cuprins

INTRODUCERE ...............................................................................15

Mi-am recâ¿tigat sånåtatea cu aceastå mâncare ..................16Grådina încåpåtoare din propriul meu apartament .............17Protejezi mediul înconjuråtor ...................................................17Cea mai economicå ¿i hrånitoare mâncare din lume ..........18O investi¡ie micå .........................................................................20Agricultura de mâine este aici chiar acum ............................2110 motive ca så începi så germinezi semin¡e! .......................22

GERMINEAZÅ! ................................................................................25

În cåutarea soarelui. Germinarea verticalå –metoda preferatå ..................................................................... 25De ce nu se folosesc borcane ....................................................27Avantajele unui germinator vertical ......................................29Creeazå-¡i propriul germinator ................................................29Cinci pa¿i pentru o cre¿tere perfectå! .....................................30Cum så speli semin¡ele ¿i co¿urile ..........................................30Înmuierea semin¡elor .................................................................31Cum så clåte¿ti ............................................................................31Trei metode de clåtire .................................................................32Cum så scurgi ..............................................................................34Cum så-¡i culegi recolta .............................................................34Când så-¡i culegi recolta ............................................................36Numårul zilelor pânå la maturitate .........................................36Momentul recoltelor pentru germenii boga¡iîn clorofilå .....................................................................................36Ce semin¡e så cultivi ..................................................................37Ce semin¡e – ce mårime – cât de multe ..................................37Echipament profesionist ¿i modern pentrugerminarea în caså .....................................................................38

8 Germenii: mâncarea miraculoaså

Cum så-¡i pregåte¿ti eficient grådina din bucåtårie ............39Cortul-serå ...................................................................................40Construie¿te-¡i propriul raft cu serå ........................................43Argumentele pro ¿i contra privind folosirea co¿urilorpentru germinatoare ..................................................................44Povestea din interior, spuså de Sproutman ...........................45Curå¡area ¿i påstrarea vaselor pentru germinare ................46Cum så îndepårtezi rådåcinile ¿i radiculele ..........................48Grådinåritul hidroponic (fårå påmânt) versuscultivarea în påmânt ..................................................................49

CREªTEREA GRÅUNºELOR ªI A LEGUMINOASELOR.CUM SÅ FOLOSEªTI UN SAC PENTRU GERMINAT ..........53

De ce un sac pentru germinat ..................................................53Despre materiale ........................................................................54O lec¡ie de istorie a germinårii .................................................55Elementele de bazå ....................................................................56Spålarea semin¡elor ....................................................................56Pregåtirea sacului pentru germinat ........................................57Înmuierea semin¡elor .................................................................57Clåtirea ..........................................................................................57Masajul germenilor ....................................................................58Arta scurgerii apei ......................................................................58Natura face restul ........................................................................58Cât de multe semin¡e? ...............................................................59Lumina ..........................................................................................59Cele mai bune semin¡e pentru sacul pentru germinat .......60Combina¡ii potrivite ...................................................................62Tehnica sacului-mamå, prin care po¡i economisi timp .......62Cum så cure¡i un sac pentru germinat ...................................63Când så-¡i sterilizezi sacul pentru germinat .........................64Sacul de germinat pentru semin¡ele gelatinoase .................65Alte întrebuin¡åri ale sacului de germinat ............................65

DUPÅ CE AU CRESCUT ................................................................67

Speran¡a de via¡å ........................................................................67Påstrarea în frigider ....................................................................67

9Cuprins

Cum clåte¿ti germenii atunci când sunt ¡inu¡iîn frigider ......................................................................................69Despre luminå .............................................................................71Curå¡area semin¡elor de coji .....................................................73Curå¡area germenilor bolnavi ..................................................74Teama de mucegai .....................................................................75Apa oxigenatå pentru prevenirea apari¡ieimucegaiului .................................................................................77Cum så aplici H2O2 pe germeni ...............................................78

SEMINºELE ......................................................................................81

Caracteristicile semin¡elor. Gustul ¿i perioadelede cre¿tere ....................................................................................81

Floarea-soarelui ........................................................................82Ridichea ....................................................................................82Varza ........................................................................................82Lucerna ......................................................................................83Trifoiul ro¿u ..............................................................................83Trifoiul purpuriu ......................................................................84Hri¿ca ........................................................................................84Usturoiul ¿i ceapa – stadiul de arpagic ....................................85Mazårea ro¿ie chinezeascå ........................................................85Grâul egiptean kamut ...............................................................85Grâul alb moale ........................................................................85Semin¡e decojite „argintii“ de floarea-soarelui ........................86Lintea ¿i mazårea verde .............................................................86Orzul pentru germinat .............................................................86Mung ¿i adzuki .........................................................................87Cimbri¿orul ...............................................................................87Iarba de grâu .............................................................................87Semin¡ele gelatinoase ................................................................87Cre¿terea usturoiului ¿i a cepei .................................................88Mazårea ro¿ie chinezeascå ........................................................89Chimenul dulce .........................................................................90Boabele de mung sunt gazate! ...................................................91

Ob¡inerea semin¡elor organice ................................................92Valoarea produselor organice ...................................................92Metode ¿i defini¡ie .....................................................................93

10 Germenii: mâncarea miraculoaså

Natural versus organic ...........................................................94Semin¡ele pentru germinat sunt diferite? .................................95Caracteristicile semin¡elor bune pentru germinat ....................96

Depozitarea semin¡elor .............................................................96Piramidele .................................................................................96Depozitarea în borcane .............................................................97Pungile de plastic, recipientele ¿i celofanul ..............................97Dioxidul de carbon în stare solidå ............................................98Insectele .....................................................................................98Solu¡iile netoxice .......................................................................99Înghea¡å-le! ............................................................................ 100Sensibilitatea semin¡elor la temperaturå ¿idepozitare ............................................................................... 101

Kamut: grâul egiptean ............................................................ 102Valoarea nutritivå a kamutului versusgrâul comun (6) ..................................................................... 103

Quinoa: o grânå cunoscutå încå din Antichitate ................ 104Con¡inutul de diverse minerale la anumitegråun¡e (8) ............................................................................. 105Quinoa versus alte gråun¡e (7) .............................................. 106

Denumirea latinå a semin¡elor pentru germinat .............. 106Prive¿te-i cum cresc! ............................................................... 107Semin¡ele sunt ingredientul tåu cel mai important .......... 108

NUTRIºIA ...................................................................................... 109

Lucerna ...................................................................................... 109Trifoiul ........................................................................................ 111Cimbri¿orul ............................................................................... 112Broccoli ¿i varza ........................................................................ 114Ridichea ..................................................................................... 115Mu¿tarul .................................................................................... 116Floarea-soarelui ....................................................................... 117

Elementele nutritive ale semin¡elor organicede floarea-soarelui .................................................................. 118

Mazårea verde ......................................................................... 118Lintea, mungul, adzuki-ul, mazårea ro¿iechinezeascå ¿i nåutul .............................................................. 119

11Cuprins

Soia .............................................................................................. 120Usturoiul .................................................................................... 121Miracolul germinårii ............................................................... 123Proteinele ................................................................................... 124

Con¡inutul de proteine al germenilor ¿i al altormâncåruri vegetariene ........................................................... 125Compara¡ie în ceea ce prive¿te proteinele, la salatå¿i germeni ............................................................................... 126Con¡inutul de aminoacizi al germenilor de grâu¿i ovåz .................................................................................... 127Proteinele – compara¡ie între germenii usca¡i ¿imâncårurile obi¿nuite ............................................................ 127

Mineralele ................................................................................. 128Cantitatea de minerale din semin¡ele de lucernå,germenii de lucernå ¿i salata obi¿nuitå .................................. 128Con¡inutul de minerale al germenilor ¿i al semin¡elor .......... 129Con¡inutul de minerale al leguminoaselor proaspåtgerminate comparativ cu alte mâncåruri vegetariene ............ 130

Vitaminele ................................................................................. 131Con¡inutul de vitamine al germenilor ¿i al altormâncåruri vegetariene ........................................................... 131Compara¡ie între elementele nutritive selectate lagermenii de lucernå ¿i ridiche versus lapte integral¿i ou crud ................................................................................ 132Compara¡ie între elementele nutritive selectate la germeniide linte, mung ¿i mazåre verde versus lapte integral¿i cartof copt ........................................................................... 133

Germenii înseamnå mai mult decât elementelenutritive! .................................................................................... 134

Valoarea energeticå a germenilor ¿i a altor mâncårurivegetariene ............................................................................. 136Con¡inutul nutritiv al germenilor de lucernå ¿i ridicheversus salatå iceberg ¿i spanac din Noua Zeelandå ............... 137Germeni de ridiche versus ridiche maturå ............................ 138Con¡inutul nutritiv al semin¡elor germinate versussemin¡e sau legume negerminate ........................................... 139

Chiar ¿i cei de la NASA ¿tiu .................................................. 139

12 Germenii: mâncarea miraculoaså

Despre datele prezentate ....................................................... 140Digerarea leguminoaselor germinate.A gåti sau a nu gåti? ................................................................ 141Toxinele naturale din leguminoase nu sunt motivde alarmare ............................................................................... 144Toxinele naturale cauzeazå cancerul? ................................. 145Compara¡ie între germenii din leguminoase¿i germenii din verde¡uri – o mare diferen¡å ..................... 147Toxinele naturale nu reprezintå o amenin¡are recentå .... 151Antioxidan¡ii ¿i substan¡ele anticancerigene .................... 153Acum despre adevåra¡ii factori cancerigeni ...................... 157ªtiin¡å sau adevår? ................................................................... 158

Caracterul senza¡ional gre¿it direc¡ionat ............................... 160Germenii de broccoli previn cancerul .................................... 161

PÅMÂNTUL ªI APA ..................................................................... 163

Pesticidele – în sfâr¿it, începutul sfâr¿itului ....................... 163Legal nu înseamnå sigur ........................................................ 164Slavå Domnului pentru plåcinta cu mere ........................... 165Un scurt glosar al celor mai periculoase 12 chimicalefolosite în agriculturå .............................................................. 166Alimente ale cåror mostre con¡ineau cel mai mareprocentaj de reziduuri de pesticide ...................................... 167Ce po¡i så faci? .......................................................................... 167Apå purå pentru tine ¿i pentru plantele tale ...................... 168

Apa purå este dreptul tåu din na¿tere .................................... 168Folosirea apei pure pentru clåtirea germenilor ...................... 168Refolosirea apei de clåtit ........................................................ 169

Apa distilatå ¿i germenii ........................................................ 170Cum så folose¿ti un dispozitiv de purificare a apei ......... 170Poluan¡ii ..................................................................................... 171

Purificatorii mecanici ............................................................ 172Aparatele de distilat .............................................................. 173

Compostul ................................................................................. 177Dezvoltå-¡i un sim¡ al humusului! ........................................ 177Cum ¿i ce så transformåm în compost .................................... 177Aerul, temperatura ¿i umezeala ............................................. 179Construirea unui aparat de produs compost ......................... 179

13Cuprins

Compostul pentru iarnå ......................................................... 179Este organic ............................................................................ 180

GERMINATORUL ASEZONAT ............................................... 183

Cum så cre¿ti fårå påmânt hri¿ca, semin¡elede floarea-soarelui ¿i iarba de grâu ..................................... 183

Cum så începi ......................................................................... 184Cum så cultivi hri¿cå, semin¡e de floarea-soarelui ¿i iarbå de grâu ...................................................................... 185Cum så scapi de coji ............................................................... 186Cum så folose¿ti iarba de grâu ............................................... 187Curå¡area ¿i între¡inerea ........................................................ 188

Combina¡ii interesante ........................................................... 188Lucernå + cimbri¿or + trifoi ro¿u ........................................... 189Varzå + gulie + mu¿tar ......................................................... 189Ridichea ................................................................................. 190Patru combina¡ii cu ridiche ................................................... 190

Varecul lichid. Cel mai bun fertilizator din naturå ........... 191Cum så folose¿ti varecul lichid .............................................. 192ªi pentru plantele de caså ...................................................... 192Depozitarea varecului ............................................................ 192Beneficii ................................................................................. 192Analiza unei mese compuse din varec ................................... 193

Germinarea semin¡elor gelatinoase ..................................... 194Chia, creson, psyllium, in ...................................................... 194Metoda integrårii co¿ului ...................................................... 194Amestecarea semin¡elor gelatinoase cu cele obi¿nuite ............ 194Metoda de sus în jos ............................................................... 195Metoda sacului pentru germinat ........................................... 195Beneficiile inului pentru sånåtate .......................................... 196

Alte metode de germinare ..................................................... 196Metoda sitei ............................................................................ 197Despre sitele din aluminiu ..................................................... 197Metoda tåvii ........................................................................... 198

Germinatoarele din comer¡ .................................................... 200Germinatoarele automate ...................................................... 200

ESTE SIGUR SÅ MÅNÂNCI GERMENI? ............................... 203

Rata apari¡iei salmonelei în germeni îi transformåîn cea mai sigurå mâncare ..................................................... 203

14 Germenii: mâncarea miraculoaså

CELE MAI NOI VEªTI DESPRE GERMENI ........................... 207

Antioxidan¡ii ajutå la încetinirea procesuluide îmbåtrânire .......................................................................... 207Germenii de lucernå ¿i prevenirea simptomelorspecifice menopauzei, a osteoporozei, cancerului¿i bolilor de inimå .................................................................... 208Colesterol mare ........................................................................ 209

ÎNTREBÅRI ªI RÅSPUNSURI CU SPECIALISTULÎN GERMINARE ........................................................................... 211

RECAPITULARE. FOLOSIREA UNUIGERMINATOR VERTICAL ....................................................... 221

Ce semin¡e så germinezi ........................................................ 221Înmuierea ¿i scurgerea ........................................................... 221Clåtirea ....................................................................................... 222

Sera ........................................................................................ 222Lumina ................................................................................... 222Recoltarea ............................................................................... 222Depozitarea ............................................................................ 222Curå¡area ............................................................................... 223Recolta .................................................................................... 223Sacul pentru germinat ........................................................... 223Tabelul de germeni al specialistului în germinare ................ 224

JURÅMÂNTUL GERMENILOR ................................................ 227

MISIUNEA DE IDENTIFICARE A GERMENILOR .............. 229

RESURSE ........................................................................................ 233

BIBLIOGRAFIE ............................................................................. 241

INDEX .............................................................................................. 249

15

Introducere

Când din¡ii tåi zdrobesc un mår, spune-i în inima ta:semin¡ele tale vor tråi în trupul meu. Mugurii tåi de mâine

vor înmuguri în inima mea, mireasma ta va fi respira¡ia mea¿i împreunå ne vom bucura de-a lungul tuturor

anotimpurilor.– Kahlil Gibran

Nu to¡i putem fi grådinari. Dar cu to¡ii mâncåm. În principiu,dacå nu-¡i cultivi singur hrana, cineva trebuie så o facå pentrutine. Nu este neapårat un lucru råu, dar, în realitate, noi suntemcei care pierdem. Un drum pânå la supermarket demonstreazåacest lucru. Salata este lipsitå parcå de via¡å, iar spanacul se ofile¿te¿i este negru pe margini. Nu îndråzne¿ti så månânci fructele deteama fertilizatorilor, a pesticidelor ¿i a altor lucruri asemånåtoare.Mâncåm o cantitate din ce în ce mai micå din cele mai sånåtoasealimente de pe planetå – fructele ¿i legumele proaspete. Undesunt ele, de fapt? Pe cele mai multe le vei gåsi în sectorul dedicatconservelor. Nu este de mirare cå cei mici cresc fårå så le placålegumele. O alternativå ar fi så î¡i faci cumpåråturile din maga-zinele cu mâncare sånåtoaså. Dar produsele organice coståcâteodatå mai mult decât vrei så cheltuie¿ti – ¿i asta dacå reu¿e¿ti

16 Germenii: mâncarea miraculoaså

så le gåse¿ti. Din påcate, nu tråim cu to¡i în sudul Californiei ¿i nuavem to¡i timpul sau mijloacele ca så ne ocupåm de grådinårit.

În acest moment poate fi luat în calcul grådinåritul de apar-tament. În fiecare såptåmânå, în bucåtåria ta poate cre¿te o nouårecoltå de legume proaspete. Nu trebuie så cumperi unelte, nutrebuie så faci mari investi¡ii în echipamente de grådinå ¿i niciså-¡i faci griji din pricina insectelor ¿i a mizeriei. Un kilogram desalatå ocupå cam trei centimetri de spa¡iu pe raft ¿i are nevoie deun singur minut de îngrijire pe zi. Tu doar sapi ¿i pui semin¡ele.Iluminatul nu este o problemå – pentru cå lumina normalå a zileieste suficientå. Pentru un efort atât de mic, rezultatele sunt spec-taculoase – 30 de varietå¡i delicioase de legume de caså proaspete¿i nutritive, suficient cât så hråneascå întreaga familie!

Mi-am recâ¿tigat sånåtateacu aceastå mâncare

Am trecut peste lupta de o via¡å cu alergiile ¿i astmul re-structurându-mi dieta. Primul lucru pe care l-am fåcut a fost såelimin produsele cu chimicale pe care le aduceam acaså de lasupermarket. Cum este posibil ca unei persoane så-i meargåbine dacå mâncarea pe care o consumå con¡ine ingredienteinvizibile ca DDT, EDB, Aldicarb ¿i Chlordane? ªi, mai mult decâtatât, nu este vorba de nici un fel de nutri¡ie. Tehnicile specificeagriculturii în maså scot mineralele din påmânt ¿i pun în locfertilizatori sintetici ¿i hormoni. De exemplu, zincul nu mai esteprezent în mod corespunzåtor în dieta americanilor. Prin urmare,bårba¡ii din SUA prezintå cea mai ridicatå inciden¡å de cancerde prostatå sau alte boli grave. Indiferent de vitaminele pe carele-ar avea aceste legume, numårul lor este mic¿orat din ce în cemai mult cu fiecare zi în care stau ofilite pe rafturile magazinelor.Dacå ai avea de ales, ai mânca în mod regulat hranå cultivatå la5.000 de kilometri de locuin¡a ta?

17Introducere

Grådina încåpåtoaredin propriul meu apartament

De când m-am mutat la bloc, într-un apartament, am învå¡atså må ocup de grådinåritul de interior. În scurt timp, mâncam lacinå varzå chinezeascå, trifoi purpuriu suculent, floarea-soare-lui, salatå de hri¿cå, ridiche ro¿ie cu gust iute, napi minuna¡isau mazåre verde dulce – aveam atât de multe legume încât îmihråneam to¡i prietenii. Aceste verde¡uri tinere erau atât de proas-pete ¿i frumoase, cu aroma ¿i culoarea lor, cå aproape le puteaisim¡i vitaminele! Så nu ai nici un fel de îndoialå. Acea vitalitateeste asimilatå de tine – sub forma enzimelor vii, a vitaminelor, aaminoacizilor, a mineralelor, a ARN-ului, a ADN-ului, a oxige-nului ¿i a altor elemente secrete pe care doar natura le cunoa¿te.Nu po¡i regåsi într-o pastilå acea calitate a nutri¡iei ¿i nici nu opo¡i cumpåra!

Protejezi mediul înconjuråtor

Dacå ai o grådinå în propria locuin¡å, î¡i reduci în mod efectivdependen¡a de sursele îndepårtate de hranå, energie ¿i tehno-logie. Så nu crezi cå efectul de serå este ceva care existå doar înziare. Încålzirea globalå, poluarea aerului, revårsårile de petrol¿i ploaia acidå ne afecteazå sånåtatea ¿i amenin¡å în mod directcalitatea ¿i disponibilitatea hranei. Seceta, inunda¡iile, valurilede cåldurå sau înghe¡ul provoacå cre¿terea pre¡ului alimentelor,exact a¿a cum face ¿i pre¡ul benzinei, care este necesarå pentrutransportul hranei. Sistemul nostru extrem de industrializat defabricare a alimentelor, aduse de la distan¡å, importate, pline dechimicale, fertilizate în mod sintetic ¿i procesate artificial trebuieså fie eliminat. Fie îl schimbåm noi, fie ne va schimba el pe noi.Dar ce putem face în legåturå cu asta? Din fericire, nu suntemîncå complet dependen¡i de industria agricolå. Po¡i lua måsuri ca

18 Germenii: mâncarea miraculoaså

så î¡i faci provizii. Grådinåritul de interior este rezolvarea laaceastå problemå. Este mai simplu decât crezi.

Cât de u¿or este? Semin¡ele fac toatå treaba. Singura ta sarcinåeste så le uzi un minut în fiecare zi (30 de secunde diminea¡a, 30de secunde seara). Nu ai buruieni de tåiat, boli de prevenit; nuexistå insecte ¿i nici påmânt. Ia mai pu¡in timp decât så stai lacoadå la magazin. Doar 5 linguri de semin¡e, care costå foartepu¡in, produc o recoltå de un kilogram de verde¡uri germinate.Unde altundeva po¡i gåsi o surså comparabilå de hranå proas-påtå ¿i nutritivå la acel pre¡? Fie cå locuie¿ti într-o mare metropolå,la etajul 30 sau în Alaska, fie cå este ianuarie sau iulie, po¡i aveamâncare proaspåtå la dispozi¡ie tot anul.

Cea mai economicå¿i hrånitoare mâncare din lume

Semin¡ele pot fi depozitate în siguran¡å timp de mai mul¡iani. Deci, anul viitor, când pre¡ul spanacului cre¿te, nu trebuieså-¡i faci griji. Vei plåti o sumå infimå pentru verde¡urile saufloarea-soarelui crescute organic (au mai multe proteine decâtspanacul) ¿i la fel de pu¡in pentru verde¡urile de lucernå (au maimultå clorofilå ¿i mai multe minerale decât påtrunjelul).

Un kilogram de germeni oferå avantajul nutritiv combinat amii de plante tinere. Biologii ne spun cå, în primele 5-10 zile, planteletinere ajung la densitatea nutritivå maximå. Cu alte cuvinte, suntmai hrånitoare decât în orice alt moment al cre¿terii lor. Ace¿ti puisunt literalmente plini de enzime, vitamine, proteine ¿i mineralecare se multiplicå rapid ¿i care sunt necesare pentru dezvoltarealegumei mature. Doar vitaminele din grupul B cresc de la 300% la1.500% în doar 3-6 zile. Amidonul complex este distrus ¿i, astfel,timpul de gåtire este mai scurt, iar leguminoasele ¿i gråun¡ele suntmai u¿or de digerat. Enzimele abundå!

Nu ai nevoie de un laborator ca så-¡i dai seama cât de hrånitoa-re sunt aceste mâncåruri. Po¡i sim¡i acest lucru în gustul lor, îl po¡i

19Introducere

mirosi în aroma lor ¿i po¡i vedea acest lucru în culoarea lor. Cânda fost ultima datå când o salatå iceberg ¡i s-a pårut delicioaså? Nuda vina pe såraca salatå fårå culoare. A fost crescutå în påmântfårå vitalitate, mineralizat artificial, distrus în urmå cu o sutå deani din cauza a prea multe semånåri.

Iatå ce anume î¡i trebuie ca så faciun kilogram de salatå de interior

• 5 linguri¡e de semin¡e • luminå naturalå normalå• 23 de centimetri de spa¡iu pe raft • 5-10 zile pânå la maturitate• 1-2 minute de udat pe zi • un germinator vertical

Doar de asta este nevoie ca så ai ceva ce doresc cu ardoaremajoritatea oamenilor – o surså alternativå de hranå proaspåtå.În vremurile grele, vasul pentru germinare ¿i semin¡ele organicepot însemna supravie¡uirea. În perioadele bune, vei prosperadin punct de vedere nutri¡ional cu unele dintre cele mai gustoase¿i hrånitoare mâncåruri de pe planetå!

Ce avem la cinå?

• Brânzå din alune caju• Pâine fåcutå în caså cu

germeni• Înghe¡atå fårå lapte• Brânzå Sunflower Sun• Cipsuri din dovlecei• Supå din germeni• Lapte din migdale ¿i

floarea-soarelui

• Humus germinat• Sos pentru salatå din pudrå

de floarea-soarelui• Vin „fårå alcool“ Rejuvelac• Sucuri naturale fåcute în

caså• Marinatå din fasole

germinatå• Snacksuri din bananå

Po¡i avea tot felul de alimente: de la supe la salate, de ladressinguri la sosuri, de la pâine din germeni la pråjituri dingermeni, sårå¡ele, crochete, brânzeturi fårå lapte, guståri îndulcitenatural, sucuri naturale, condimente, iaurturi fårå lapte fåcute în

20 Germenii: mâncarea miraculoaså

caså, înghe¡atå ¿i, da, chiar pizza. Dieta ta va fi plinå de noi arome¿i texturi. Existå o întreagå paletå nouå de gusturi minunate carete a¿teaptå, iar ea derivå din gråun¡ele ¿i semin¡ele vegetaledepozitate.

O investi¡ie micå

Pentru o micå investi¡ie, så zicem maxim echivalentul a osutå de dolari, po¡i achizi¡iona toate semin¡ele ¿i uneltele necesarecultivårii a sute de kilograme de mâncare! De exemplu, un aparatde tuns iarba costå mult mai mult. Prime¿ti literalmente o fabricåde mâncare care func¡ioneazå tot timpul, al cårei cost per kilogrameste foarte mic. Vei avea co¿uri de verde¡uri tinere ¿i proaspete;vei mânca burgeri fårå carne fåcu¡i din germeni de soia, supedin linte germinatå, soteuri din mazåre germinatå, snacksuri dinalune germinate, humus din fasole garbanzo germinatå ¿i totfelul de pâini din grâu ¿i secarå germinate. Este atât de simplu –doar pui semin¡ele så încol¡eascå ¿i a¿tep¡i. Este u¿or så stabile¿tiun ritm de cre¿tere, astfel încât så ai la dispozi¡ie permanent unstrat nou de germeni, pe care så-l consumi imediat. Unele semin¡egermineazå chiar ¿i în douå zile.

IMPORTANTÅ NU ESTE MÂNCAREA DIN VIAºATA, CI VIAºA DIN MÂNCAREA TA.

Se spune cå dacå månânci legume ¿i fructe proaspete ¿inegåtite, te vei sim¡i tânår ¿i plin de energie. Dacå månâncimâncare ve¿tejitå, veche sau din conserve, te vei sim¡i... ei bine,ve¿tejit, båtrân sau ca într-o conservå. Verde¡urile crescute încaså sunt tot ce poate fi mai proaspåt. Nu vei pierde nici måcar osingurå vitaminå, atât de pre¡ioaså. Aceste plante tinere capteazåenergia solarå ¿i o transformå în clorofilå. Mâncarea proaspåtå,plinå de clorofilå, ne hråne¿te fiecare celulå a corpului ¿i neintensificå energia.

21Introducere

Agricultura de mâine este aici chiar acum

Imagineazå-¡i... ora cinei în anul 2010. Pregåte¿ti masa viito-rului pentru tine ¿i pentru familia ta. Întinzi mâna spre fereastrabucåtåriei tale ¿i iei ni¿te varzå tânårå. Nu existå påmânt, a¿a cåeste curatå ¿i gata så fie servitå.

O viziune frumoaså... Fiecare caså are propria mâncare. Înpropria ta grådinå din bucåtårie cresc legume extrem de hråni-toare, ce pot fi recoltate în doar o såptåmânå. Azi, bucåtåriilereprezintå locuri unde se pregåte¿te hrana ¿i unde se depoziteazåcutiile ¿i conservele. Dar o bucåtårie din secolul XXI î¿i genereazåpropria mâncare. Asta înseamnå cå fiecare gospodårie va fi înmare måsurå independentå din punct de vedere alimentar. Dacåto¡i ar avea mâncare proaspåtå acaså, în fiecare anotimp, na¡iuneaar fi mai sånåtoaså, iar notele de platå la supermarket mai mici.

Så ne imaginåm acest titlu în ziarul de diminea¡å:

Pre¿edintele anun¡å o schimbare majorå în ceea ce prive¿teproviziile de hranå ale na¡iunii

Se stopeazå utilizarea pesticidelor ¿i a altor chimicaleNOUL CONCEPT OFERÅ HRANÅ PROASPÅTÅ

pentru fiecare loca¡ie, în fiecare anotimpPre¡urile produselor vor scådea dramatic

Nu ar fi miraculos dacå tu chiar ai citi acest lucru în ziar? Iatåvestea cea bunå pe care avem nevoie så o auzim. De¿i unasemenea anun¡ ar pårea straniu în zilele noastre, po¡i transformaacest vis în realitate. În urmåtoarele pagini vei afla cum.

Steve Meyerowitz

22 Germenii: mâncarea miraculoaså

10 motive ca så începi så germinezi semin¡e!

Economie Semin¡ele î¿i pot multiplica de 7-15 ori greutatea.La 4 dolari kilogramul de semin¡e, înseamnå 26 de cen¡i pentruun kilogram de verde¡uri organice, proaspåt germinate ¿i crescuteîn caså.

Nutri¡ie Germenii sunt plante tinere. În aceastå etapå dindezvoltarea lor, au o concentra¡ie mai mare de proteine, vitamine,minerale, enzime, ARN, ADN, bioflavonoide, celule T etc., decâtîn orice alt moment al duratei lor de via¡å – chiar ¿i comparativ culeguma maturå.

Organic Fårå chimicale, substan¡e fumigante sau problemelegate de certificarea calitå¡ii. Po¡i så ai încredere cå totul estepur, deoarece tu însu¡i te-ai ocupat de cultivare.

Disponibilitate Din Florida pânå în Alaska, în ianuarie sauiulie, te bucuri de hranå proaspåtå oricând, oriunde, chiar ¿i pe obarcå sau când pleci în excursie.

Spa¡iu ¿i timp necesare Este u¿or. Trebuie doar så adaugi apå.Fårå påmânt, fårå insecte. Nu ai nevoie de verdea¡å sau de luminåspecialå. Un kilogram ocupå doar 9 centimetri de spa¡iu ¿i arenevoie doar de un minut de îngrijire pe zi.

Prospe¡ime Deoarece sunt culese în aceea¿i zi în care suntmâncate, nu se pierd elementele nutritive care s-ar pierde dacåar sta în låzi sau pe rafturile magazinelor.

Digerabilitate Pentru cå germenii sunt plante mici, pere¡iidelica¡i ai celulelor elibereazå cu u¿urin¡å hranå proaspåtå. Pår¡ilelor nutritive existå în formå elementarå ¿i abunden¡a enzimelorle fac u¿or de digerat chiar ¿i de cåtre cei cu o digestie proastå.

23Introducere

Diversitate Mai multe varietå¡i de salatå decât gåse¿ti perafturile magazinelor... inclusiv salatå de hri¿cå, floarea-soareluimicå, usturoi fran¡uzesc, arpagic, ceapå, varzå chinezeascå, guliero¿ie, nap ondulat, ridiche, trifoi purpuriu, lucernå aurie ¿i multealtele. Salatele tale nu vor mai fi niciodatå plictisitoare!

Mese Po¡i face pâini din grâu, secarå ¿i orz germinate.Snacksuri din alune germinate, sos de humus din fasole garbanzogerminatå, garniturå de legume gåtite fåcutå din mazåre verdegerminatå, soteuri din mung, adzuki ¿i linte – chiar ¿i pizza dingrâu germinat!

Ecologie Nu sunt necesare avioane pentru transportulalimentelor ¿i nici nu se consumå benzinå ca så-¡i fie livratåaceastå mâncare. Nu existå pesticide pe bazå de petrol ¿i nicifertilizatori sintetici.

Salata de hri¿cå cre¿te pânå la 12 centimetri înål¡ime în 10 zile, estesuculentå ¿i are o savoare delicioaså.

AGRICULTURA DE MÂINEESTE AICI ASTÅZI!