+ All Categories
Home > Documents > Genocidul Din Rwanda - Prezentare IRI

Genocidul Din Rwanda - Prezentare IRI

Date post: 24-Nov-2015
Category:
Upload: dianadori
View: 111 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
genocidul din Rwanda
14
Genocidul din Rwanda Politicile ONU- între necesitate şi minimalism
Transcript

PowerPoint Presentation

Genocidul din Rwanda Politicile ONU- ntre necesitate i minimalism

1A esuat ONU in cazul Conflictului din Rwanda?

2Scurt istoricRwanda este o mic ar din centrul Africii cu o suprafa apropiat de cea a Belgiei. n Rwanda, coexist din vremuri imemoriale trei etnii diferite: hutu, tutsi i twa (pigmei). Majoritatea este reprezentat de hutu, 85% din populaie, n timp ce tutsi sunt doar 14% si twa 1%. Numai c actuala ar a fost condus dintotdeauna de o elit tutsi, din care provenea i regele si a subjugat dintotdeauna majoritatea hutu. Tensiunile dintre cele dou tabere au fost mult exacerbate de perioada n care ara a fost colonie belgian.3

4Cauzedezacorduri ntre majoritarii Hutu i minoritarii Tutsiaciunea din 1935 prin care autoritile belgiene au introdus cri de identitate care clasificau populaia n Hutu, Tutsi i Twarenuntarea Belgiei de dupa Cel de-al Doilea Razboi Mondial de a le mai acorda sprijin etnicilor tutsio serie de conflicte ce culmineaz n 1959 cu uciderea de ctre etnici hutu a 20.000 de etnici tutsi i cu fuga din ar a altor cteva zeci de mii care se refugiaz n statele vecinein 1973 puterea este preluat de Juvenal Habyarimana, etnic hutu, care devine preedinte i care ncearc o serie de reforme continund o politic de discriminare pro-hutunasterea Frontul Patriotic din Rwanda (RPF) condus de Paul Kagame care n 1990 invadeaz Rwanda dnd natere unui rzboi civil care a durat aproape 2 ani si jumatate6 aprilie 1994 - moartea preedintelui Habyarimana, dar i a omologului su din Burundiretragerea Frantei si Belgiei din Rwandaformarea unui nou cabinet n frunte cu un prim-ministru (funcia de prim-ministru fiind ocupat de Jean Kambanda, un anti-tutsi, iar ca minitrii i-a ales pe cei mai extremiti membrii ai partidului defunctului Habyarimana) i mai ales retragerea unei bune pri a trupelor ONUPROPAGANDA - 1992"Ce trebuie s facem noi pentru a duce la bun sfrit revoluia din 1959?", "Cele 10 porunci hutu'Se presupune c Frana a pompat din belug arme guvernului de la Kigali, n plus i-a i ajutat direct n teren imediat dup invazie. Fr ajutorul fancez i zairez, guvernul de la Kigali ar fi rezistat cu greu asaltului rebelilor tutsi cu puin nainte genocidului, se pare c Frana ar fi trimis instructori militari n Rwanda care au antrenat forele lui Habyarimana, inclusiv instructori de zbor 5Genocidul < Cele 100 de zile >Au fost dou rzboaie paralele: unul convenional, ntre cele dou armate, RPF (tutsi) i armata naional a Rwandei (hutu), cu oameni n uniforme i cu tactici de lupt i unul barbar, ntre oameni obinuii, n care a fost angrenat aproape ntreaga populaie.n cele 100 de zile au murit ntre 800.000 i un milion de oameni, adic 10.000 de oameni pe zi, 400 pe or i 7 pe minut!foarte multe din masacre aveau loc dup-amiaza deoarece cei responsabili de evenimente le ddeau din belug s bea celorlali pentru a le stimula instinctele animalice.Se verificau crile de identitate, iar tutsi erau omori, uneori i hutu care refuzau s ucid.Majoritatea masacrelor s-au nfptuit cu macetele.Se tiau la ntmplare mini, picioare, capete, efectiv victimele erau mcelrite n sensul primar al cuvntului.O alt "unealt" de distrugere total a etniei au fost violurile. Femeile tutsi care scpau de moarte deveneau sclave sexuale. ntre 250.000 i 500.000 de femei au fost violate, o mare parte dintre ele au fost infestate cu HIV. Din aceste violuri s-au nscut peste 20.000 de copii nedorii.ntr-un discurs inut ntr-o zon rural, primul ministru Jean Kambanda a incitat la ur rasial, ncurajndu-i pe toi hutu s-i continue "treaba" nceput. La un moment dat a scos din buzunar un pistol i le-a spus participanilor c "fiecare hutu trebuie s aib aa ceva la el".n tot acest iad au existat i oameni care i-au riscat viaa n ncercarea lor de a salva civilii tutsi de la exterminare. Generalul Romeo Dallaire, eful misiunii de pace UNAMIR (UNITED NATIONS ASSISTANCE MISSION FOR RWANDA), care s-a strduit din rsputeri s pun capt masacrelor, Carl Wilkens, singurul american care a rmas n timpul genocidului n Rwanda n ncercarea de a salva copiii tutsi (personalul diplomatic american era de mult evacuat)

6

7

8EfecteORFANII - Dupa genocid, foarte multi copii au reusit sa supravietuiasca, datorita varstei lor sau pentru ca au fost norocosi. Cei mai multi dintre ei si-au pierdut parintii, familiile si rudele in acest genocid, iar acum Rwanda are un numar foarte mare de orfani care traiesc in orfelinate. Multi dintre acesti copii au vazut cum parintii lor au fost ucisi, la fel si rudele lor, si au fost traumatizati de astfel de scene.VADUVE - Foarte multe femei si-au pierdut sotii in urma genocidului. Acestea nu sunt bine educate si au foarte multi copii, ceea ce le face viata foarte grea. Nu este usor pentru ele ca sa plateasca taxele scoalre, sa-si hraneasca, sa-si imbrace copii sau sa inchirieze o casa. Acesta este, de asemenea, un mare efect al genocidului.UN NUMAR MARE DE VICTIME CU SIDA In genocidul din Rwanda , soldatii obisnuiau sa violeze femeile si fetele tinere. Cei mai multi dintre acesti soldati erau victime ale SIDA si toate femeile si fetele care au fost violate au fost infestate. Unele din aceste femei si tinere au ramas insarcinate, iar copii care s-au nascut sufera, de asemenea, de SIDA, iar mamele lor nu sunt capabile sa ii educe.

9VinaVina colonizatorilor belgieni care au fost vag banuiti ca au avut o oarecare contibutie la aceasta mizerie, prin politicile lor vechi coloniale.Vina guvernului francez care a suportat cateva din cele mai grave excese ale regimului hutu, dincolo de limitele normale ale aliantei politiceVina americanilor care au refuzat sa isi foloseasca capacitatea militara atunci cand a fost solicitata.In final, vina organizatiei internationale ONU care a dat dovada de o lasitate multilaterala.10Implicarea organizatiilor internationaleForele ONU de meninere a pcii au fost mobilizate, Locotenentul General Romo Dallaire, comandant a forelor ONU, a facut o cltorie de recunoatere pentru a evalua situaia. Dup semnarea acordului de la Arusha, situaia prea s fie stabil, pn n momentul n care Habyarimana a fost asasinat. Un numr considerabil de acorduri de ncetare a focului au urmat dup asaltul celor din Tutsi din 90, incluznd i cel semnat de ambele pri de la Arusha, pe data de 22 iulie 1992. A fost disponibilizat ulterior un grup de 50 de membri ai Grupului Militar Neutru de Observare, de ctre OAU (Organization of African Unity) . ntre timp Rwanda acuza Uganda pentru sprijin oferit gruprii RPF, dar Uganda neag aceste acuzaii. Pe data de 22 iunie 1993, la un an distan de la acordul semnat la Arusha, Consiliul de Securitate al ONU autorizeaz prin rezoluia 846(1993) stabilirea n Rwanda a UNOMUR ( United Nations Observer Mission Uganda-Rwanda) o delegaie a Naiunilor Unite menit s monitorizeze tranzitul rutier de la grania dintre Uganda i Rwanda pentru o perioad de ase luni, pentru a stopa traficul cu armament sau alte materiale folosite n scopul unui eventual conflict.Acordul de ncetare a focului de la Arusha a fost un element anterior momentului n care cele dou partide au cerut Natiunilor Unite, o fort internaional neutr menit sa monitorizeze situaia din Rwanda. Dezbaterile din cadrul acordului de meninere a pcii au ajuns la un numitor comun n 4 august 1993.n timpul genocidului, programul UNAMIR s-a dovedit a fii ineficient, soldaii mobilizai fiind ntr-un numr prea mic. Locotenentul-General Dallaire a cerut dup ce situaia se agrava sub ochii acestuia, un numr de 5000 de soldai ai trupelor ONU, cerere care i-a fost refuzat. Dup terminarea genocidului, Dallaire a fost nlocuit de Guy Tousignant, pe motiv de stres sever cauzat de acest negru eveniment.

11ConcluzieAu existat muli factori care au contribuit la masacrul ce a avut loc n Rwanda, dar cel mai important factor care nu a contribuit la acest genocid a fost comunitatea internaional.Paradoxal, toat comunitatea internaional a fost interesat de pedepsirea criminalilor de rzboi i nu de rezolvarea situaiei din acele 3 luni de carnagiu n care 90% din Tutsi au fost persecutai. Cel mai important lucru ce trebuie menionat, ar fi acela c Organizaia Naiunilor Unite nu este att de eficient n rezolvarea conflictelor de acest tip, acelai lucru ntmplndu-se i n Siria unde peste 60 000 oameni au fost ucii pn la nceputul lui 2013.Se poate meniona faptul ca Rwanda nu are bogii naturale, aceasta putnd fii o cauz principal pentru neimplicarea propriu-zis n rezolvarea conflictului din Rwanda. Fa de conflictul desfurat astzi n Siria, unde i Rusia i SUA au interese pentru poziia geostrategic dar i pentru resursele de petrol ale acesteia, Rwanda a avut parte doar de atenia presei internaionale.Azi n Rwanda lucrurile sunt departe de a se fi rezolvat, dar a nceput un proces de condamnare a criminalilor cu un tribunal al ONU stabilt la Arusha n Tanzania, tribunal ce a trimis dup gratii, pn acum peste 120 000 decriminali.

12Concepte utilizatePuterea :n situaiile n care nu primeaz fora fizic, conform lui Max Weber, puterea poate fi neleas ca fiind capacitatea de a-i putea impune voina proprie mpotriva rezistenei altora, indiferent pe ce anume se bazeaz aceast rezisten Hans J. Morgenthau (1904-1980), susinea c prin putere se nelege dominaia unor oameni asupra gndirii i comportamentului altor oameni. Interesul national :"Un interes national - spune Samuel Huntington - este un bun public care preocupa pe toti, sau pe cei mai multi cetateni; un interes national vital este acel interes pentru care ei sunt gata sa-si verse sangele si sa-si cheltuiasca bogatia pentru a-l apara. Interesele nationale combina, de regula, securitatea cu preocuparile materiale, pe de o parte, si preocuparile morale si etice, pe de alta parte."

13Bibliografie :Morgenthau, Hans, (1979), '' Politics Among Nations'', New YorkPrunier, Grard (1995). ''The Rwanda Crisis'', 19591994: History of a Genocide (2nd ed.). London: C. Hurst & Co. Publishershttp://news.bbc.co.uk , Rwanda's ghosts refuse to be buried, 13.01.2012Gourevitch, Philip (2000). ''We Wish To Inform You That Tomorrow We Will Be Killed With Our Families'', London; New York, PicadorHungtington, Samuel (1998) ''Ciocnirea civilizaiilor i refacerea ordinii mondiale'', Bucuretihttp://www.un.org/en/peacekeeping/missions/past/unamirM.htm, 21.12.2012

14


Recommended