i r . «. Annin m .

Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDum inec’a, f\5i’a, candu concedu ajutóriele. — Pretinlu: pc 1 anu lö f l.p e V4 3 fl. v. a. T ieriestem e 16 fl. v. a. pe unu ana séu 3 galbini mon. sunatória.

Brasiovu 3 Februariu 22 Ian. 1867.é laSe prenumera la poştele c. r . , si

D D . corespondenţi. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a • timbrala a 30 cr. d e fia ca re pu­

blicare.

M O N A RCH IA AUSTRIACA. T r a n s i l v a n i ' a .

Fanatisiuiilum oldavo-roiiiaiiilorii iu contra străinilor« in paralela

cu liberalisuiiilii ungurenu.I. Fói’a partitei boieresci din Transilvani’a,

adica „Kolozsvári K özlöny“ publica in Nr. 11 din 24 Ian. a. o. unu articula de fonda esitu diu condeiulu redactorului sen Dan. Dozsa, ca­rele ldandu ooasiune dela desboterile decurse irit2 lan. in camer’a legislativa din Bucuresci asu ­pra verificării deputatiloru a f la , oumoa a r ’a si fanatismul a romanescu date pe facia cu acea ooasiune asupra natiunalitatiloru neromane se póte asemene cu ur’a rusiloru in contra poloni- loru si cu ianatismoln turcilora in contra, cre- stiniloru, adauge to tuoda ta , ca Romani’a este loouita si de u n ’a s u t a m i i m a g h i a r i , caroru inoa li se cavinn drepturi n a t i u n a l e , precum se cuvinu si bolgariloro locuitori in R o­mani’a, pentruea aceia faou a patr’a parte din locuitori, ba se cuvinu si tieganiloru, pentroca aieio fa cu 1/20 0 Jocaitoriloru. Acelaşi publi­cista afla, ca chiaru si legile mai vechi ungu- resci sunt multa mai liberale decatu regulamen­tele si legile celea piimitive adica barbare ro­manesci, pline de orediotia des iérta , carea pe romani ii desparte cu muri chinezesci de oatra Eui*op’a. Se o scia inse moldavo-romanii , ca ei ea asemenea legi totu nu voru omori naţio­nalitatea m a g h i a r a din principatele roma- nesci; diri contra do. Dózsa crede asié, ca pro j gresulu maghiariloru va trage si pe moldavo- r o m a n i in oalea adeveratului progresu etc. etc.

Ce voru dice óre „Monitorain oficiala4, „Romaaulu“, „ T to m p e tV , „Reforma“ , Legali* tatea“, „Ordinea“, „Constitutiunea“, „Indspen- denti’a“ ei tóté celelalte foi publice romanesci la oompümentele făcute naţiunii, regimului rí came­rei din Bucuresci in Clueiu si in Pet»t?a * )? Ele vöru despretiui asemenea mai.jituri de charthia, îmi va dice cineva, si isi voru cauta dy tréba. Déca ináé sru afla foile romanesci macar nümai cá prin visa, catu au ée sufere romanii de caus’a denun*iantiloru de felulu acesta ; déoa áru vedé redaotorii loru cu oe sete si bucuria se citesou la noi tóté seriei ile cate suna reu deBpre ro­mani 6i ce urmări a u , — atonei credemu ca sV a ocupa si ele mai deaprópe cu diatribele presei feudalistice ungaio-transilvane. Óre prin- sau do veste redactmmle romanesci onde tien- tescu asemenea scrieri? „Poporala romanescu, prostu 81 necioplitu nu merita nicairi in E urop’a ecsistentio iiâticnala, nici viétia politica.“ Ace­stea cuvinte nu stau in „K. K ö z i ." , ele inse stau a i r e a, acolo, de unde elu iei are poterea de viétia.

Pieeum in Nr. tr. amu lasatu in grij'a mi- nistriloru romanesci a respunde la învinuirea ce aru aduce popi italienesei pe cerbicea ciangai- loru din M oldava si ca aru suferi in tiér’a loru comitete retolutionarie, asié astadata noi numai semnalamu învinuirea de fanatismu ha- tiunalu, éra mai departe respingerea si inferarea ei de calumnia cade nemidilocitu pe umerii pu blicistiloru moldavo-fomanesci, carii au se o în­frânte nu numai in foile natiunale, ci si in celo din afara si máí de aprópe in cele francesci. Inse fiindcă articululu dlui Dózsa este totuodata o lovitura piezisia indireptata asupra unei parti a petitiunii celoru 1493 romani transilvani de ambele1 confesiuni, ne simtimu si noi îndatoraţi a’i respunde totu indirecte ou cateva date au­tentice despre I n d i g e n a t a , adică de ceea ce se dice in Rőmani’a u a t u r a l i s a t i u n e béa i n p a m e n t e n i r e » ;

*) Vedi adica si artic. din Nr. tr»

Ospitalitatea este invescuta in natur’a si in caracteralu to ta ro ia romanilora ne^mestecati co alte soiuri de ómeni. Acésta ospitalitate a loruii aduse de {Qateva ori pe marginea unui mor mentu natiunalu. Noroculu loru , ea in an.1820 s’au redesteptatu si au prinsu armele ia contra celei mai- neruşinate inyasiuni, earea tientá cá se’i faca greci. Cu tóté acestea natur’a loru de ómeni ospitali «nu’i duse mai departe, decatu ca in R e g u l a m e n t u l o o r g a n i c a s>auc- tionatu in 1830 la capu VIII secţiunea V titu* lata „ I n c e p e t u r i d e o u n i r e m a i d e a ­p r ó p e i n t r e a m e n d ó ^ a p r i n o i p a t e l e , regulara din nou indigenatul^, inse asié, ca la- sara totuşi strainiloro cs teva^ali deschise^ pe oare se póta ajunge pana la cele mai înalte ranguri si deregatorii in statulu romanescu. Eca ce tiene artic. 379 din Regulamentulu romanescu la suso citatulu capu si seoíiiune;

„Orice straicu de orice rangu crestinescu va veni aici in tiéra si va voi se dobendésca drepturi politioesci de pameotéuu, se nu le póta dobendi fara unu documentu la mana, care i se va da de catra D o m n u , dupa o mai anteiu chipzoire a obişnuitei obstescei a d u n a r i , éra chipzuirile acestei* adunari si intarirea D o m ­n u l u i ee voru face pe temeiurile u rm a tó re :

,1 - q. Strainulu din nou venitu dorindu a se naturaliza in tiéra, va ti datoru se se arate catra stapanire cu jalba, davediudu alo seu ca­pitala si alte avuturi ce va mei avé prin alte locuri, séu meseri’a (profesiunea, maie»tri’a) ce va ounósce ai prin care s’a r făgădui a se face folositoru «tatului,

2-lea. O bişnuita nbstésca adonare din po- ronc’a D o m n n l n i va cerceta ale sale dovedi si va raporta Domnului.

3 lea. Déca dupa acésta cercetare se voru face cunoscute de adeverate dovedite străinului atunoi . . . . petrecendu asié diece ani soootiti din diu’a aratarii sale catra stapanire si aratan* duse totudeauna prin purtări cinstite, i se va da docomento de naturalisatie dopa tóté for­mele cerute, si atonoi se va inscrie intre pa- ruentenii statului si va dobendi tóté acelea drep­turi politicesci cate au si cei adeveraţi pamen- teni, intrebuintiandiise de Domno si in slusbe de ale tierii, pentru care va ti destoinica.

4 lea. Désa vreunu străina se va insura eu pamenténa nobila si va da dovedile mai susu aratate, atonoi sorocirea aniloru de nato- ralizatie se va socoti pe unu numero de siepte ani numai, éra neavendu acestu felu de dovedi, insurarea cu pamenténa nu póte de acum în­ainte se’i dea ̂ dreptu da naturalizatie.

5-lea. E ra străinii uneltindo numai negu tiatorii si industrii si doxindu a dobendi numai drepturi obişnuite de pamenténa, éra d o si po* liticesoi, in ceasulu ce se voru înscria in t r e ,cor poratiile locului ai se voro au pune la cele de preste anu dări pentru dreptulu de patenta si pentru oheltuelile orasienesci, num ai. deoata se voru innumera intre pamentenii stata lai si voru avea aceleaşi dreptori oe au si pamentenii ne- gatiatori si industriasi.“

Eca legea despre i n d i g e n a t u l u ro- maneacu reformata la an. 1830 intru atata , ca pana atanci ori oe strainu se in su iâ in tierile romanesci hoc ipso éra bí pamenténa si ca de atunci incóce se distinge intre 4ndigenatulu séu naturalisatiunea m a r e , ce da atatu tóté d rep ­turile civile, catu si pe tóté cele p o l i t i o e, si intre cea mica, prin oare indata dela intrarea in tiéra si iuscrierea intre ooutri^uentii statului intri in tóté drepturile c i v i 1 e, poţi porta ori oe negutiatoria si profesiune, pentruea n o ’ti sta in cale nioi una privilegiu séu tieoha si gremia sasescu ori ungurescu, câ pe airea.

Aratati’mi in tóta E u ro p ă o lege m al u- mana decatu acésta. Umanitatea ei ins«< a’r probata iu viéti’a practica in modolu ceia mai

stralucitu. O mulţime nenumerata de ardeleni au trecutu si s’au asiediatu in Principate, Plo- iescii de ecs. din 8 mii au ajunsn la 26 mii su­flete. Galaţi, Brail’a , Calarasi , Giurgiu., Alec- ^andri’a eto , rase si stinse in resboitrlu din 1828 — 9 astadi au poporime întreita din catu avea pana la 1830. Poporimea capitalei Bucu- resoi din 90 mii s’a multitu la 140 mii (vedi statistica tierii). In aceeaşi oapitala se facü si o oolonia s a s é s c a si an ’a u n g u r é s c a Pe sub manti se formara sate întregi din ro ­manii ardeleni fugiţi de tirani’a celoru 104 si 208 dile si de di-eoiuéla , pentru cairé luara asu- pra’si numai cate 22 dile pe anu si contriba- tiunea statului cate 15 dóuadiecerr. La na tu ­ralisatiunea mare ce da si drepturi! politice se imbuldia mai multe familii străine fruntasie si o suma de individi cu calitati eminente, franci, austriaci, prusiani, rusi, greci etc. Indata intre anii 1830 si 42 s’au impamentenita intre alţii generalii Laptoff si Mavro, coloneii! Etígel, Bla- remberg, Banoff, drii Czihah, Meyer , etc. mai multi apotecari sasi si g e rm a n i; éra in dilele mai dinoóce sasain ardelénu Steege ajunse de cateva ori ministru, vieneaulu Winterhalder di- rectora la departamentulu finantialoro, Dr. Da- vila franculu inspectoro generalu preate depar­tamentala sanitariu si catva timpu protomedicu, greculo Cariagdi m inistto , montaniótalu arde­lénu unguru Karácsonyi mai mare preste saline, mai mulţi advocaţi «i profesori publici franci si germani, inca si evrei, sourtu, amu potea cum­păni unu schematismu intregu diu numernlu CfetÖTfU*'indigenaţi in tie: iU PWöauesoi si v inalo-, tati la ranguri si posturi j candu din contra in totn timpulu de ani 37 afara de 10^—20 negu- tiatori nimeni altulu n’a emigratu din Principate incóce si nu s’a indigenata in Transilvania. Ó íe pent' uce nu ? Si óre oum se póte esplica im- pregiurarea, ca pre candu tieranii (sătenii) ar­deleni trecu ou miile in Principatele romanesci, de aoolo n i c i u n i c u l u no Uece inoóce nici- odata. Binevoiţi a întreba pe tierasiii de acolo si ve voru re«punde» „Nu mergemu in tiér’a hrénului, oa ungurii .nu’ti la ia nici macar legea (credinti’a relegiósa)“. Acésta opiniune a re - masu la poporala de acolo din mosi de stra- mosi, de candu in Transilvani’a si anume in di- etrictala Fagarasiuloi si in comitatulo Unedórei facea pe romani de frica cá se tréca la calvinia si decandu mai tardio proselitismulu iesuitiloro de sub Carolo VI si Maria Teresia aa causata in legamente co infíintiarea granitiei militare fa- girea mai maltoru mii de íamilii, ceea ce aj^oi intre anii 1815 ai 1816 s’a intemplata si din caus’a fómetei.

II. Se vedemu cum sta cu indigenatulu romanescu dela 1859 inoóce.

In an. 1853 moldavo-romanii apncandn la mana nóaale probe apodictioe despre vointi’a prea determinata a Roşiei de a subjaga si P rin­cipatele romanesci pentra toti vec ii;

£n an. 1854/5 castigando totu asemenea probe despre determinat’a vointia a regimului aostriacu de a nu’si mai scóte de acolo trapele sale nioi odinióra ;

Dela 1860 inainte convinşi pe deplinu, ca naţiunea maghiara este érasi prea d^erminata a curaţi elementulu romanescu din Transilvani’â si Ungaii’a ou ajatoriala legislatianii; .

Aceiaşi moldavo-romani s’au reoolesu si de- cisu, oá se apuce si ei mai multe midilóce prac­tice pentru conservarea si apararea elementului românsseu cu atatu mai v ir tosu , ca pe atanci in Vien’a si Pest’a se vortoia fórte seriosu de­spre fcolonisarea Priacipateloru romanesci. I n ­tre acelea midilóoe a fostu si regulareâ din nou a indigenatului.

In acésta privintia in dilelé lai Casa sé luara mai alean dóoa mesuri esenţiale si anume : * Oricine va comproba cu cart<3 de boteza et&t !

2 2

ca este rotnanu n ő s í t ő ori 8i unde, castiga iu- digenatulu indata ce'la va cere iu scrisu. Si é r a ; Oricare ̂ gtrainu va dechiara i a scrisu ia resptptivala goberno — consolată — ca voiesce a esi de sub protectiunea de mai nainte, de nu va osatiga resolutiune in termina de irei lani, oerendu indigenatala romana pe langa împli­nirea conditiuniloru legale i se va si acorda.

Ia coastitatiuaea oóaa aflamu urmatórele determinatinni:

Artic. 3. Teritoriulu României na se póte colonisa ou popnlatiuni de giota străina.

Art. 7. Insusirea de romana se doben- desoe, se oonserva si se perde amesuratn regu- lelora statorite prin legile civile.

Nnmai Ftrainii de rituri creştine potu do- bendi impamentenirea (indigenatulo, naturalisa- tiuoea).

Artic. 8 Impamentenirea se da de pute­rea legislativa.

Nomdi impamentenirea asémana pe strainu cu romanulu pentru eosercitarea drepturiloru p o l i t i c e .

Artic. 9. Romanulo din orice stata fa.'a privire catra loculu naacerii sale, dovedindu la- pedarea sa de protectiunea străină, póte dobendi d e i n d a t a eosercitarea drepturiloru politice prin ana vota alu corpuriloru legiuitóre.

Artic. 11. Toti străinii aflători pe pamen- tolu României se bucura de protectiunea data de legi persóneloru si averiloru io genere.

Ariic. 13 Libertatea individuala este ga­rantata.

Artic. 15. Domiciliulu este neviolabilu. —— In faci’a acestoru legi apoi sciţi ce s’a

intemplatu totuşi ou ocasiunea clegeriloru din urma ? Cativa suditi rusi, greci, nustriaci, eéu de ai porţii otomane ascundiendu’si protectiuoea si voindu a insiela tiér’n, prevaricara dreptulu politicu de alegatori si de candidaţi. E ta deei asupra acestei clase de ómeni s’a vorbita in ca- rner’a romanésca. Intrebamu cu totu dreptulu : Ce ar fi fjcutu diet’a Ungariei «i oricare alt’a in asemenea oasu. Credema ca oandidati ei a legato, i câ cei caracterisati aici n’aru ii aflatu usi’a pe oare se ésa mai iu fttg’a mare

(Va urmâ.)

Noi na santemu in stare de a mai purcede urmarindu to*i articulii ei tóté corespundintiele H lo ro neromanesci, éra mai anume ale catorva din oapital’a imperialai, care se ocupa cu peti ti unea celoru 1493 romani transilvani. „Presse“ cea veohia dupace o publi ase cu comentariu, apoi in Nr. 23 din 23 Ian. aduce o corespun- dintia de dato T u rd ’a 18 I a ■»., in care se vor­besc« intre altele si despre inceputulu unei res- bunari c*? e’ar fi pornita din partea regimului in contra episcopului Dr. Ioanu Vancea pentru- ca a subscrisa petitiunea.. Lasamu ca acea co- respundintia nicidecum na este din T u rd ’a si judecandu bine dopa limba si stilu, nici ca este esita din condeiu romanescu, oi aemtiescu séu sasescu, dar’ apoi pana aoum ou scirea nóstra nici ca este vorba de cea mai mica resbunare a gubernului iu contra celoru carii aa subscrisa petitianeo, câ se tacemu, ca dieu la cei mai pu- cini dintru aceia le ar pasa de vreo resbunare, dar' apoi indata in * Presse • Nr. 25 a deohia ratu insasi inalt’a cancelaria reg. transilvana de carte, oa de vreo resbunare uu póte fi nici vorba, si ca anume ou privire la faim’a despre cele 200 mii fiorini trebue se se soie, ca in pri- vinti’a resiedintiei episcopesci, a bisericei si a aeminariului din Armenopole numai catu s’au făcuta óresicare ceroetari p regatitó re , pentraoa nioi macar atata nu este hctaritu bine, déoa re- biediuti’a episcopésca va remanea. totu in Arme nopole, séu ca ea se vă strămută airea. Dreptu ca chiaru acelea ceroetari preliminarie s’au o- pritu piiu telegramu din lips’a ban i lo ro ; inse acelu telegramu alu in. cancelarii a venitu la goberniula transilvana in 27 D e? . , candu Dr. Ratiu s’a infaciosiata la imperatula aumâi in31 Deo., prin urmare in 27 Deo. nu s’a putută aci, oa oine atu fi subsoriitorii plenipotentiéloru.

Totu ia „Presse“ din 26 Ian. este unu alta articula de dato Sibiiu scrisu nemtie^ce fórte bine (se vede oa deném tia nascutu). Ace­laşi spune regimului câ nu cnmva se se insiele, ci le ’si deschide ochii si se vódia, oa in Tran- «ilvani’a domnesoe astadi tocma acea argia in contra uniunii si a legiloru ungurene, oare a domnita si in 1848 si din caas’a c a r o r a n ’au aacrificatu atati ómeni, uici se ia de pretestu a respinge peţitiutie» romaniloru numai diu causa

ca anulu dintie archiereii loru nu o a subscrisu, ci se oaute ca legile ungurene in tirani’a loru se potu alatura prea bine langa porunoile cele fior $se ai crudele esite dela tiranii geâirslîB erg si Maravieff in contra limbei si naţiunii po ionelei.

„Zukonft- Nr. 12 dedica petitiunii roma- nesci patru seinicolóne, éra anume motivarea punetelora ei o afla de mare intereau.

Foile moldavo-romanesci inca s’au capa- rata de acea petitiune, éra „Independenti’a* o publica atatu romanesce catu si nemtiesce , in- soeienduo si de ono comentariu. —

N a i l M a r m i t a . In comuna nóstra San Margita, care numera preste 2 1 0 —220 locuitoii dintre cari 30—40 sunt maghiari si tvrei, ceia- laiti toti romani — pe di oe merge soade mo­ralitatea si relele crescu intre poporu asia, in- catu uitandu, ca au a trai mai multu si a se ingrigi despre viitoriulu seu si alu fiilor a sei— pe întrecute, oare de oare si vendu loourile fora crutiare mai pentru nemica 1 Asta ne in- trieléza fórte multu, si mai multu de catu tóté si aceea, ca nimene nu pasiesoe a vindeca acésta bóia oimicitória, care cu inmultirea productinnii rachiei devine a demoraliza epidemioesce.

0 parte mare a locuitoriloi u din aceasta comuna suut aplecaţi dela natura a asoolta de sfaturi bune, — eara o pai te ’su dedaţi cu to- tulu desolatei beuturi spirituóse; in öatu dela onu timpu incóce, «i anumita din lun’a lui Au gustu 1866 s ’au vendutn din partea unora iubi­tori de vinarsu mai multu de 80 iuguri pameotu pe veoie; „apoi“ in pemuu (zalogu) nimenea nu ­mai scie catu! — Destula doi ere, ca óre oativa din t î ’inşii au remasu pe ^tratele satului — „ni- ce bani nice moşie,“ s’ar’ da ai obagi insa nu pre au unde !

Dreptu aceea nu puteruu invinui pe nime­nea mai tare iu acesta privintia , de catu mai multu numai pe capii comunali, pentruca nu ee iuteresadie nemicu de binele comunu — oi nu ­mai de alu den»iioru.propriu. — Ma ohiaru deu- sii pasiescu in midiloculu popo'uloi, cumpăra pe intrecute alegunda loourile dopa p lăcu ; apoi prin corifoii loru aducu pe sarmanula omu in tr’a- colo — orbindulu si amutindulu cu vórbe, ca e plătită cu atata si atata, pona ce mai in urma afia n do se bietulu orna silitu ila da.

O re candu va veni imperati’a regularii co- muneloru prin o lege comunale, oare prin o ad- miniâti atiune intielépta se ferésca decaderea óme- nilora in desolatiune si se intr oducă una ordine, eare e inim’a lucrului si sorgintele, tuntan’a vir- tu t i lo iu ? ! Unde tfant ecsemplele ingrigirei oelu pucinu de binele comunu alu comunei, câ se se punu iu stare a nutii virtutile in scóle bune de creocere si de economia, in care sta fericirea si bun a stare a comuneloru ? !

Óre pentru ce na se ooupa oapii comunali mai cu sama aceia, cari ’au chiamati a deştepta poporulu , cu totu feliuiu de ecsemple , ? ! — din care se póta precepe ce e bine si rea ? ca altumintrelea io scurta ramanemu la sapa de le m n u ! — Mai inoolo avemu ordinatiune nóua s u n a tó re , ca pana unde si catu putema vinde etc. dara acelea na le urmédie nimenea dintre noi! —

Amu sfătui dara pe toti aceia — pe oari dóra si sórtea iau adasa asia departe, oata si vendu locurile , precum si pre negutiatorii de pamenturi din S. Margita, oa mai bine le ar merge se lucre in sunetulu leg e i; — ee coru­pere mosiele întregi cu reu cu bunu si nu cu bucat’a ; câ apoi cutare ticalosu, ce a remasu cu nesce paragimtari ce remana lipita de fóme spre greutatea comunii. Unu patriotu . . . iu.

1 ' 1 'Numai beserio’a predicatoria de virtute si

feritória de viţii si scól’a altufeliu organisata ne pótu intinde balsamulu vindeoatoriu de relele ce se incuiba totu mai táré intre poporu na numai ruralu, ci chiara si in ceia orasianu efeminatu si deiitramata. Veniţi dar’ oei preceputi si iu­bitori ue fericirea deapropelui, câ se gonimu din midiuloculu nostru laeatatea si se ingrigimu, mai nainte, de fiii noatri mai biue prin cresoerea in­tru iuvetiaturi practice, de eoonomia si morali­tate, imbuuandu si reformandu starea scolaria, pe unu pitioru morala economica cu spiritapas- tratoriu, cu care singura vomu poté incungiura reulu saîaciei de spirit» si de avere &i de sim< tiuia binelai coma nu «la patriei ii natiunei. Scólele nóstre comunale se fia si scóle turale ie fapta . iu care , dupa cum mai atinseramu iu

Transilvaniei“ , se invet|j| fit poporului siagtj/Bultur’a mai raţionai ia , pomeritola, legu- meritalu^nlesnirea in crescerea viteloru etc,,ca ast* felia voma prospera cu toţii mai bine. Pana a- tunci inse am a sfătui si reaniunile in contra beuturiloru spirituóse. —

A r’ fi cq scopu , câ comuneloru afara de orfani se li «e mai impună oblegamintea ai ire­sponsabilitatea a ingrigi de toti ticăloşii din fi* nuia seu, fia aceia se rac i, fia beţivi, fia chiata si imorali, ca atunci nu s’ar’ afla atati tieutori neci prin sate ceci prin oetati si bun’a stare si activitatea ar’ fi mai pioductixa ohiaru si iu folosulu statului, cu atatu mai productiva in fa- vórea moralitatii j ma si spiritulu binelui coma* nalu s’ai* lati, si s ár1 nutri sciindu totu insulu, oa are a conlucra pentru îndreptarea ce- loru rei, ticăloşi seu supusi patimii beuturei si altoru viţii, ce derépana averile, cum sunt d. e. ai cartoforiele, ticalósa patima a jucatoriloru in cârti , cari in urma remanu cu familie cu totu in usiie ómeniloru spre sarein’a celoru cei com patim escu; atunci si capii comunali nu vo u catedia a uebaga in sama faptele marsiave si ruinatóre de stări si repotatiune! — R.

UNGARI A. P e s t ’a 29 Ian. D i e t a l o. In 26 se mai tienù o siedintia in cas’a de diosu, in care, dupa afacerile curente, referésa presie- diutele Szentivâuyi, oa deputatolu dintr. Naseudu Alecnandru B o h a t i e l u si-a datu credentio- nalele, (vicariulu Gr. Moisilu si le tramişese mai uninte). Dupa acésta se oeti reportulu c An- d rá jsy despie primirea deputatiunii la impera- tulu, care dusese adres a dietei in contra nóuei legi de întregirea armatei Respunsula Maie- 8tatii ’lu scimu. Dupa acést’a se determinà, cá 8iedinti’a viitória a dietei se se tiena in 4 F e b r . , ér’ la ordinea dilei se se puna reportulu comi- diunii bugetare despre resultatolu esaminarii so- ooteleíoru diu an. 1861 si asupra petitiunii dep. Ioane Mai othi, care erá ameuiatiatu cu arestare. Presiediuttíle mai referésa , cumca dela nisce alegatori a sositu unu voto de neîncredere in contra unui deputatu, inse reflectà, ca neoi vo- tulu de încredere neci celu de neincredere dupa sistem’a parlamentaria na se iè in séma neci se póte luá la pertractare, si diet’a primi aoé^ta decisiune de a s’a. In tr’aceea dep. Miletits (serba) descopere, ca acestu votu de neîncre­dere i s’a datu lai, inse numai de catra o frac­ţiune dintre alegatori si pretinde câ se se per- tractese iu meriţu acea ad.esa de neinoredere. Cas’a inse reieptâ dorinti’a D. Mil-tits şi sa in- chiaiâ siedinti’a.

P re catu scimu din adres’a dietei, maghiarii numai catu traganescu ru lucrările dietali si nu vréu a pertractâ neci unu obiectu serioau, pana candu nu li-se va lestitui in intregu coDstitu- tiunea. Serac’a tiéra si natiuualitatile ei pla- tesou bani grei pentru diurnele deputatiloru, cari nu luora mai nemioa, decatu totu cladescu la muntele celu de auru pentru lumea maghiara, oare se’si estinda braciele de briareu pana la marea négra. —

— Comisiunea de 67 se adunk eri si a- 8tadi in plenulu séu si luaudu înainte operatula subcomitetului de 15 primi punctele pana la alu7 lea din operatulu lui Deák Desbaterile fura infooate la punctulu 5 din partea stângei, inse fara resultatu*

Ce privesce la romanii noştri diu Ungari’a, apoi ei incéroa tóté spre a se uni in privinti'a pretenüiuniloru naţionali cu deputatii altoru na- tiunalitati, anumitu .* cu serbii prin eesmisi se invoira mai in tóté punctele, afara de punctulu respectării limbei, in care eesmisii romani dd. B a b e s i o si H o d o f. i u pretindu, oá in tóté cercurile admiuistrative si judecatoreaci se sâ respe ctese limb’a maioritatii poporului, pre candu eesmisii şerbi sustienea, oa cerourile se se tiena de natiunalitatea si limb’a comitatului ; deoi punctulu acest’a s’a reservatu pentru adunarea plenaria a serbiloru si romaniloru.

DD. Babesiu si Hodosiu sciu pré bine, ca déca natiunalitatea si limb’a comitatului va avé influintia si asupra cercarilora, atunci cerbicosi- tatea minoritatiloru maghiare na se va poté in- frenâ a si viri limb’a cu ;il’a pana chiaru si ia comune. E&penenti’a cea trista din an. 1861 si de atanci pana astadi pre langa tóté luptele j u ­stifica pré bine preţenaiauea DDloro ; inse o potemu sci înainte, c a m a g h i a r i i ! a i v o r u l a s á u s i d e a e l u d á t ó t é c o n c e s i a - n i l e d e n a t i u n a l i t a t e . — Singura limb’a neutra, deşi rnórta, mai e ia atare a ue scuti

23

itt contra perteulöliii d^tíatiüwaKkárH f j^űtríica dualismulu altuíeliu nti *i-ar ajungie soopulu principala, oare e, eA Intregitátea teritoriale a Ungariei si puaetiunea diploruatioa a limbsi ma­ghiare se se sustiena díö tóté respoterile, si in contra acestei devise resolute numai limbYneu- tra are prospecta de a tiené lupt’a pe basea dreptului istorica.

Maghiarii speréüa, dopa cele ce publica f Hoţi “, conica rextitutiunea io intrega se póte consideră câ fapta complinită deducundu acést'a din pertractările, ce avú. min. Beast ou anii membrii ni dietei maghiare, ét* denumirea mini- sten'ol oi se astépta numai dopa finirea desba- teriloru operatalui comisiunii pentru invoire. Déca acest’a va reesi cu prospecta de a fi pri­mita in dieta da catra maioritatea Deákietiloru : atunci se spéra denumii ea unoru m in iş tr i , cari se p.opuna âcestu operata dietei, ér’ primind a si diet’a, se va tramite de catra regimu la sena- tulu straordinariu din Vien’a spre consu lta re ; noest’a apoi pentru punctele de diferintia va alege unu feliu de delegatiune, care va intră in pertractare cu delegatiunea ce se va ehmite din diet a Ungariei, si ambele delegatiuui voru per- traotă împreuna tramitendu resultatulu fiacare delegatiune la senatele sale spre a primi aéu reieptă cele învoite intre delegatiuui. Din tóté cate cetiramu in obieotulu acest’a cam acest’a va fi decursulti invoielei, déca e si e se reesa daatismulu celü iatalu, care ascunde in renichii sei suprematisarea si minorenisarea celorulalte naţiuni coulocuitórie si inoa cu prospectu de a cuceri natiunalitatile pana la pontulu eucsinu séu márea négra, séu déoa s a r poté si pana la Bizantin in aliare ou nemţii, cari pentru gurile Donării voru procede iuainte , dar’ aceea inca se póte ca preste mormentele maghiariloru. —

P e f e t ’a 30 Ian. In siedinti a de astadi a comisiunei de 67 s’au desbaiutu aliniele opera­tului pana la a 24 pre lunga emendamentulu deputatiloru Gorove , HolUn , Bonis , Lonyai, care fü spriginitu si de Deák si care s u n a : Totu ce pnvesce la unitari’a oonducere si or- ganjsare a intregei armate se reounósce că unu ce, caie se tiece numai de dîspusetîunea impe- ratului. Ce privesce la steng a, apoi ea s’a de- oisu in conforintia privata, a’si retrage votulu minorităţii; ca tóté aceste cu introducerea de- legatiuniloru nu se impaca, si tigrii voru face opusetinne.

„W a n d e r e r * scrie, ea de principe pri­mate alu Ungariei in locuia repausatului Soy - toffsky ar 6 denumitu opise. Simor delalaurinu (Raab). Iaurinulu e unu orasiu in Ungaii’a superióra, ca totalu germanisatu, é r’ episcopulu Simor, nasoato în Alb’a regala in 1813, a fostu aici onala dintre cei mai activi fundatori de in ­stitute atatu filantropice, catu si pentru eres* cere de ambe secse — e amiou patriei , liber- tatii si binelui intregei monarchii. —

A USTBJ’A IN F E & V i e o ’a. Alegerile Ia senatoJu ©straordinariu decurgă si intre nt-mti cu invers iunare; anumitu in suburbiulu Wieden se dovedi in actulu alegerei colegialitatea dua- listica cu maghiarii. In Boemi’a 9Í Moravi’a a- legerile s’au mai finitu si slavii au reesita ca o majoritate impunatória, pre candu nemţii abia oapatara pana acuma vreo 29 deputati.

Diunaalele vienese anumitu „Morgenpost“ ne descopere, ca in cercurile regimelui şe d a ­tina ómenii in p r iv in ţa senatului ebtraordiuaiiu. Ocasiune la acést’a dete c. A n d răssy , care’si descoperi parerea, ca ar fi mai cu acopu una senatn imperialu ordinariu, fiinduca 1a acela ar luă parte germanii , boemii póte ca ara ro­máné ér’ afa a, ér’ îq senatţilu estraordiuariu germanii nu voru intră si atunci cointielegerea intre maghiari si germani se face imposibila, asia ar ii mai cu soopu a avé unu senatu de n e m ţi , decatu unulu le cechi. — Acum se crede, C3 e probabila ca la deschiderea diete- loru voru primi deputaţii informare despre stră­mutarea acést’a.

— Cu resolutiune préinalta din 14 Ian. s’a determinatu , ca ostasii dela corporali in diosu si toti »ceia; cari dopa regolamentulu de servitiu si dopa § 30 ala legei penale militare, erau «upiasi la pedépsa trupésca, numai atuncia se se pedepsésca pre calea diaciplinaria prin o a8tufpliu de pedépsa, crandu s’au pedepsitu mai nuinte cu o pedépsa disciplinaria séu judeoa- torésoa pentru o fapta disonoratória si â’au fa- cotu de non vinovaţi cu asemenea icalcare de lege.

Intre călcările âe se nutnera: bătăile, crimele ni delictele pentru pofta de ca4tigu, de-

8ertarea si compiotarea la desertiune, precum si laşitatea, betîea necorigibila oonstataia dupa pe­depsiri mai multe dintr’una ana. D^ca luse penţra abaterile- însemnate in § 3 , oelu pedep­sita trâpesce jotr’unu ana de dile sVu coresn, atuncia 4rasi p i te deveni la preteusiane de a fi eliberata de pedepsa truplsca, aet’a inse numai in timpa de pace. —

- - „Gazet’a de Colonia* berie, oa A ustria se teme de complicări seriöse in o rien ta , din oare causa s’ar face concentrări de trupe la frontierele Turciei, precum si io provinciele uiar- ginaaie cu Rusi’a s’ar lua asemenea pregătiri militari. 8 i Prusi’a ar fi ceruta deslaciri. —

Cronica esterna*ROMANŢA. B u c a r e s c i , 17/20 lanaariu.

Maria S a, Domnolu Romaniloru, a plecata al- d taeri. pentru laşi. Se spune oa Maria S a fece a ne da din caseta a’a 30,000 galbeni spre ajuto riulu oeloru oe suferu de fdmete. Facundu unu caloulu de sumele <.e a data oficiale Alteti'a S’a principele Carolu in timpulu de opta lune de candtt V a suita pe tronulu României, si de catu an priimitu că lista civile, s’adocutidu-ne aminte oa toti domni noştri aa primita cote 5 0 —60, ei unii chiaru 100 mii gâlbini pentru calatotia loru la Constantinopole, si numai Alteti’a S ’a princi­pele Carolu n^a luotu nimica, se va gasi, ca dom- nit(5rele actuale a clieltuitu, din propria sea avere 40 8^u 50 de mii de galbeni mai multu din ce a primita din lista civile. Asia dar’, sacrificie morale si sacrificie pecunarie, pin acum numai domnitoriuln a facufu pentru tidra, si n’avemn a ’nregistra nici unulu din parteer n<5stra. F a p ­tele vorbindu prin ele insele n ’avemu trebuintia a le’nsoci de nici unu comentariu. wRom .u

P r i m i r e a d e c o n s u l i g e n e r a l i . Duminica, 15/27 lanuariu, la amedia, dom-

nulu Ion Green a avutu on6rea de a fi primitu in audientia aolemna de catra M. S. Domnito- riulu si de a-i transmite, in presentia dom nU lui ministru alu trebiioru străine, leterile oe lu aoredit^za in cualitate de agenta si consulu ge­nerala alu Maiestatii S’ale regina Britanii si I r ­landa la Baoare8ci. D. Green a pronunefatu cti- acâata ocasia următorulu didoursu :

„Prea inaltiate D d m n e!“ Am ondre de a depune in manele I. V. Serenrssime le­terile scrise din ordinulu reginei, augusta mea stapana, letere prin cari 3 u n t acreditata pe lan ga 1. V. Serenissima in cualitate de agenta po- Dtitu si oonsulu generaln alu Maiestatii S61e Britanioe in Prinoipatele Unite Romane. Luanda cuno8tintia de coprinderta acestoru letere, Alte- ti’a V^stra Serenisima se va incredintiă ca gu- vernulu reginei caută in acesta impregiurare a ve da semnele cele mai eonvingat<6fe de amioia ai oonfientia sea. Cuteau a npera P, I. D6mne, ca Altetia Vdntra Serenisima va urma a mi acorda bine-voitorulu seu sprijinu 1a sarcina ce Maiestatea Sea mi a facuta on6:ea a mi incre- dintia.“

M. S. Deminitorulu a tespunsu :„Dotnnule ctmâtihi generale, me simtiu cu

deosebire feiicita de simpati’a despre care imi dati dovada. Puteti in ori ee ocasiune fi sictiru de sprijinulu meu ai doiescu, că se îndepliniţi ani îndelungaţi înaltele luuutiuni ce ve sunt in- crediutiate.“

In aceiaşi di, la. ora 1 dopa am^di, D. de Saint-Pierre a avutu ondre a fi primitu in au­dientia solemna de M. S. Domnitorula si de a*i transmite in presentia d-loi ministru ala treb i­ioru străine, leterile cela acredit&za in cualftatea

e agenta si co&sâlu generale ala Maiestatii Sele regtle PiU^iei la Bucuresci.

D. de Saint-Pierre a pronunciatu ou sic^sta ooasiune Urmatorola discursa : 1

»Pre^ Itfaltiate Ddmne! 4 „Presentandu Măriei V6stre leterile ce me acredit^za in Cali­tate de agentu si consulu generale alu regelui, augustuid meu stepanu, sunt însărcinata se spdiu inaltimei Vdstre^ ca guvernuîu Regelui e iu*u- fletitu de via- dorintia de a cultiva si de a în ­tinde din ee in ce* mai muhu retatinuile ce esista intre Prusia si Priacipate, si ca formăza urările cele mai sincete pentru prosperitatea guvetnului Măriei V<5s&e si fericirea acestei t i ^ r i , fcareia noua stare de lucruri primita ’i asicura una brâ noua de securitate si de desvoltare naţionale.

„Me simtiu fericita fiinda ea pe lenga înă l­ţimea Vdstra interpretulo acestora simtiminte, de cari nu asi av^ de catu a me inspira pentru că se outezu a merita stima si bunetatile Inaltimei V<5&tre.u

înaltimea s*a Domnitorula a respunşu :»Ve multiumescu de nonelt inoredintiari

ce-mi dati despre simtimiQtele bine-voitóre ce ineafletiescu pe Maiestatea S’a regele in privin- tip mea. Interesul ce gavernulu regelui are pen­tru afacerile României ţestringu si mái multu legamintelc ce me tienu de fjeimili’a regala din Prusi a. Suntu fericitu, dle consule,, oa P rusi’a este representata pintre noi, de catra una per* sóua care, are töta stim’a mea.“

— S e n a t u l u R o m â n i e i . In siedin­ti a din 18 a datu urmatÓria deohiarare despre actele intre gubernu si Pórta :

D. Ioane Mânu a oerutu dela D. ministru de e8terne se bnevoiésca a depune po biuroula senatului actole ce au midilocitu intre gavernu si inalt’a Pórt’a in privinţi’a actualei nóstre si- tuatiuni politice.

D. ministru de esterne respunde, oa. ar dori se depue actele si documentele cari s’au facutu in Constantinopole, si prin cari s’a recunoscuta situatiunea nóstra politica, inse pana in diu’a in care se Voru deschide conferintiele , oari au a inregistră tóté actele politice, orede ca ar fi in contra intereseloru tierei si in contra cuviintiei ce datorimu catra puterile bine viitórie cari ne au protegiatu pana aci.

Crede, ca ca tóté inse oa nu póte de una camdata 8é depue aceste acte, totuşi inse póte comunică senatului parte din consecintiele acé­lom acte, deja împlinite si recunoscute de tóté puterile.

Astfeliu unirea este pentru totudéuna con­solidata.

Ereditatea Domnitoriului si dreptuîu tierii de a contractă acte internatiunale piecum con- ventiunea dintre Rusi’a si Austri’a pentru navi- gati’a P ru talo i, ba inca si altele ce tiér’a este in momentulu de a inchiaiă chiaru cu Pórta.

Si in fine dreptuîu de a ne fi datu una constittltionâ, ia care inteî ventiunea straiuuloi an fostu inlaturata, nu precum pe timpurile re­gulamentului organicu si ale statutului^

(Aprobări generali.)Pentru ce se atinge de dreptuîu de a tai*a

moneta, si a face decoratiuni de distinctiune, deja proiectate suntu tramise in camer’a de unde e8tndu se voru tramite la senatu.

Senatulu multiamindu dlui ■ ministru de e- sterne, trece la ordinea dilei. —

O e s l l l ţ t e r i i e cele iufocate asupra im- prumiitului Openheim et Con^p. , care se con* traptk prin D. I. Balaceanu, se finiră. Corni- 8iunea respectiva numi acesta imprumutu uele- gatu facutu fara procura si in oontra esprese- loru ordini ale guvernului, eu conditiuni fórte grele; ea pretinse, că D. Balaoeanu se fia re- bponsatoriu de tóté pagubele aduse tierei. Dlui min. presied. Ioanu Glii ca se făcu imputai e, pentrooa a aprobetu inapiomutulo. Minişteriulu iuse a deehiaratu in camera, ca ié şsupra#i re- sponsabilitalea fapteloiu D. Balaceanu, si asia oamer’a legislativa a reieptatu propunerea comi- 8iuüii si cu 59 bile in contra la 40 a primita amendamentulu facatu de D.Boereecu, ala cărui cuprinsu e aoest’a :

Considerandu, ca oonstituanţ’a (de asta véra) a impoteritu pe regimu a inchiaiă una imprumutu, fara a prescrie conditianile séu a re- servă adonarii viitóre legislative ratifioajrea loru, împrumutulu, inchiaiata e legalu si prin arm are cifr’ă lui c# a se insumă in bugetulu anului a- cestuia.

In decursulu de3bateriloru acestor’a D. p ri­mula min. Io.anu Ghica a disu in camera , oa Dsa cu oolegii sei suntu nesce Washingtoni ai României, ca posteritatea ii va binecuventă si, le va redică monumente, pentiuca au salvata naţiunea. — Am dori, că aceste vorbe marii se’si afie neaperatulu sea complimenta, inse pen- trucă complementulu acest’a se nu pérda nemicu dia valórea s a, şe ceru inca inplte de facutu, multu de indreptatu, pentruoă se nu se auda neoi o voce de plângeri, ounaca se partinesou străinii cu postpunerea romaniloru, oumca rude­niile cutaroru min. ooupa posturile cele înalte cu postpunerea alloru barbati de merite. O imbunare radicala a jastitiei, a finantieloru tie­rei, si cu deosebire atirpirea abusurilo ru , pen- trucă santiani’a legii se devină adorata ; apoi unu zelu mare ai mai natiunalu, la intfoducere^, instrucţiunii oblegatóre in tóta Romani’a, suntu dorintie, dupa cari oftésa cu nerabdare patriotii «i Batiunalii dia tóté unghiurile — si devis’a romaniloru de a ^ antepost^lQ ciyilisatiunii euro­pene in orientu pretende cu tona imperativa pe lunga or si ce aactificia a se respecta cala de

24

multu midiuldcele de cultura, pentruoa n u ­mai in sciintia e potere, fara de care si statele oele mai latite se reintorcu in ruina. Prospe- randu si aceste , credemu ca posteritatea cea mai fericita va inaltia monuminte mai iualte decata piramidele egiptene la astfeliu de rege­neratori in adeveru naţionali. —

GERMANFA B e r i i nu . Aici tienu me­reu conferiritie plenipotenţiarii tramisi din sta­tele Germaniei si pregatescu unu proiectu pen­tru coustituirea federatiunei de nordu. Proiec- tulu se face pre o b a s e , care se atraga pre state la incorporare cu acesta federatiune.

Germanii de sudu inca se intr’unescu in conferintie la Stuttgart totu prin mandatari ple­nipotenţiari si se credea, ca se voru constitui de sine intr’o n6ua federatiune.

Unu inoidentu inse ce veni inainte in ea- mer’a Bavaritj inferbsntk ioimele germaniloru— cam fara e sce p t iu n e — a se apropiă de ari’ pile Prusiei, d£ca nu mai multu, celu pocinu in privinti’a conducerei armatei. Chiaru ministrulu principe H o h e n l o h e fui in camer’a Bavariei acela; care in 19 Ian. tienil o ouventare apriga, ca Bavari'a e rezolvata a se aoomodă la n<5u’a stare a locruriloru, fiinduoa nu vră a'si atrage prepusnlu de simtiuri antinatiunali, cumca n’ar v râ uniunea intregei Germaniei si in to u k , ca vr£ pre lunga unitatea vamala si unitatea rnili- taria cu Prusi’a că asia una federatiune resbe- lioa, adica ofensiva si defeneiva, se se estinda dela marea germanica pana la Alpi. Ma ce e mai multu, ca unu corespondente din Berlinu impartaaiesce, ca conventiunile militari se au ia- chiaiatu si cu părţile din sudu si ministeriulu din Berlinu a si impartitu instrucţiunile pentru organisatiunea armatei in sudu. Geimani’a vr£ se ti a un’a si be se apere cu totii la olalta de pericole contranatiunale si acesta fara neci o esceptiune o ar dori. —

IT A L I’A. F l o r e n t i ’a 28 Ian. Persano a fostu jodecatu pentru aousarile de laşitate, necapaoitate si nesupunere. Senatulu a decisu, cu 71 votări contra 60, ca nu e ouvintu de a face procesu pe aousarea de laşitate. Mane va deliberă asupra celorulalte ddue punturi. —

FRANCFA. P a r i s u 27 Ian. „Monito- ru lu 4 publica decretulu, prin care se convâca senatulu si corpulu legislativu pentru 14 Fe- bruariu. —

G R E C I’A. A i e n ’a 27 Ian. — (Oficiale.) Dupa una lupta inveraiunata; Î&OO de tuici desbarcati in Candia la 21 Ian. n’au pututu stra- bate strimttfri’a Aghia-Rumeli’a. Insurgenţii au respinsu propunerile lui Mustafa-Pasia, care o- cupa tiermuiu. — Dep. „Rom.“

RU SI’A. P e t r u p o 1 e 22 Ian. C a u s a n u o r (5 8 a. Diornalolu de Petrupo!e publica circulariulu v. cancelariuiui pr. Gortschakoff din7 Ian. privitoriu la deteriorarea relatiuniloi u cu Papa, care ouprinde urmat<5relâ :

Dupace faptele curţii romane au aduso pe Mai. S’a imp. la neposibilitatea de a'si mai con­tinuă relatiunile diplomatice ou regimulu pa­pala , se nascâ de aioi necesitatea de a decfiin- tiă concordatulu dfcla 1847 (in P o lo n ia ) , care regulă relatiunile cabinetului imperatescu catra 8. Scaun«. Ucasulu desfiintiarii e cunosoutu. Ac<*stu documentu se tieimuredce intru a con­stată, ca oencordatulu e desfiintiatu. Conside- ratiuni determinate pentru lamurirea si motiva­rea aceBtei mesure, nu se alaturaia. Regimele papalu n ’a observatu acesta crotiare facuta pen­tru S. Scaunu. Elu tocma acuma a publioatu o c o l e c t i u u e de dooumente, a caroru ten- dintia si stilu au de scopu că se snbtraga pe S. Scaunu de euptu t<5ta responsabilitatea si se o încarce pe acist’a aeupra cabinetului imp. Cu acesta intentiune desfasiura acea eolectiune con- flictulu, dorere, intr’unu modu partialu si nea- deveratu ai prin ac^st’a sUntemu liberaţi de sorupulele, ce ne au retienutu.

Asia, dice mai încolo, se alatura o espuae- tione adeverata a fapteloru, care au casiunatu rumperea relatiuniloru diplomatice intre aceste2 curţi si be impoterescu representantii, caror’a s’a tramisu cerculariulu, a dă publicitatea rece- ruta acestui documentu. In urma adauge, oum- ca elu va păstră si pe viitoriu principiale tole- rantiei relegitfse , dupa neschim bata regula a consciintiei »ale politioe, — si supusii lui rom. catolici nu voru suferi nemiou din rumperea a- cestoru ielatiuni.“ — Memorandulu ce se adause

la acésta nota cercularia va readuce pe aripile publicitatii oaus’a P o lo im i , care sç; vede , ca arde suptu spudia.

Prin ucaşele dela inceputulu anului acestuia Poloni’a s’a nimîcitu prefacundose in provincia lusésca in totu respectulo. N°ci unu agenta alu puteriloru n’a datu inca reclamatiune in con­tra aceloru mesuri, ci poterile observara tăce­rea Acum inse Rasi’a cu caus’a papala a datu ocasiune poteriloru europene a se dechiara , cu buna sama, pe lunga peli foşti tiranisati, de unu Muravitff, Barg si M ilu tin , ai opiniunea p u ­blica inoa nu va fi cu forti'a si co crudimea ! Éoa Gortschakoff a provocatu discuaiunea cau­zei polonese, ponendu la proba patienti’a euro- péna. Caus’a pol<5na si cau^’a orientala suuto astadi subminările ce astépta esplosiune.

S i t u a t i u n e a devine diu ce in ce mai seriösa. Côrespondintie din Pariau repetiescu, caF ranc i’a va esi din pasivitate si spre t*copulu acesta se va face uqu imprumutu de unu m i- liardu. Dieptulu de interpclatiune despre töte căuşele esteriöre, pe carelu substitui imperatulu adresei, va face, că adunarea natiunala séu cor­purile legislative, ca:i se voru aduna in 14 Ian., se se esprime cu promtitudine si pentru impre- giurari si pentru caus’a împrumutului. „Liberté" predica resbelu in primavéïa, insinuendu, ca Ru- si’a vrea a inteti resbelulu orientalu si Bismark inca se pregatesce la t<5te, că se nu*lu surprindă evenimentele.

11 a 1 i ’a se apropia de impacare au Rom'fi. Proiectulo min. Soialoja propusu in parlamentu dechiara beseric’a libera de orce amesteou alu statului in ecseicearea cultului si denumirea e- piâcopiloru. Placetu, ecsecuatura si privilegia uunt desfiintiate. Bereric’a va grigi ea de sene cu ajutoriulu dela credintiosii sei. Déca epi­scopii voru laa asuprasi conveitarea bonuriloru besericesci, o potu face in 10 ani, platindu s ta ­tului 600 mii. cate 50 mii. pe anu si pensiunile corpiatiuniloru desfiintiate. Altfetiu statulu va lua asupra lucrulu conoedendu episcopiloru 50 mii. franci iu rente 5 % si va vinde töta averea nemiscatoria. Lunga acestu proiectu se adauge si oonventiunca împrumutului contractatu co cas’a Langrand Dumonceau. „Giornale tliUoma“ crede, ca S. Ş ’a Papa inca si va da iuvoirea »a la acestu proiectu, si din irapaciuirea cu Rom'a va avé mari avantage viti’a romana. —

Austri’a, dopa „Z .“, se ocupa cu începerea de asi ordina forticarea granitielom ni iu primAa li­nşa cele de catra nordu in B oem ii si Silesi’a, Intocma planuesce a întări si graniti^le de sudu in Tiictlu, Dalmati'a si litorale si ale pune in stare de apetare, é r ’ pregătirile respective au si luatu inceputu, si catu mai corundu trebue se se con^plinéâca.

Caus’a qrientala, caus’a polöna si ruso-pa- pala amenintia pe Europ’a cu unu rtsbelu ge- n e ra lu , nu numai inttenatiunalu ci si rele- gionariu. —

29,398. 1866. 1— 3Escriere de coucursu.

io urrn’a pr^gratiosului decretu regescu din 20 De­cembre au. tr. Nr. aul. 5230 1866 se publica prio ace- sţa concursu pentru ocuparea duoru catedre de prot'e- sura la academi’a regia juridica dio Clusiq, unde esista unu cursu irianale si patruauale.

Pentru determiuarea coiupetiulieloru profesoriloru acestora in modu apalogu co saiarjaie profesorijoru a- plicati de mai naiote s ’a luatu de cioosura mesur’a de salaria prescrisa cu pr£iaaltu rescriptu dio 24 Apriic 1852 si eu decretulu dio 4 Octobre 1850 bui. imp. Nr, 380 pentru academiele c. r. dio Uugari’a , dopa care voru ave profesorii publici ordinari tuou salariu anuale de 1050 H. v. a. cu dreptulu de înaintare ia 1260 fl. si 1470 11. v. a , dupa iiesce care 10 ani de servitiu ca profesoru ordinariu publicu si unu pausialu diudidactru de una caindata determinatu in sum’a anuale de 105 fl. v. a. Salariulu anuale alu unui profesoru e&traordioariu e stabilitu in suina de 630 — 945 fl. si unu pausialu de 50 fl. pentru propunerea obiecteloru de invetiamentu, care voru li definitivu incrediutiate unui profesoru alara do obiectele sale uominale se voru asemnâ remunera- tiuni anuale de 210—420 fl. v. a.

La academi’a regesca juridica din Clusiu se voru propune in limb’a maghiara urmatorele obiecte de inve­tiamentu :

Istori’a dreptului romaou, iustitutiuoile si pandep- tele> istoria dreptului si a imperiului germanu — isto­

ri’a austriaca, dreptulu priva tu universale germano, isto­ri’a dreptului transilvanâna.

Dreptolu privata magh^ru si sa se scu , dreptulu feudale si estetic’a, filosofi’a dreptuioi.

Dreptulu canonicu rom. cat., dreptulu eclesiastico alu proţestantiloru, dreptulu penale austriacu si proce- dur’a penale, dreptolu civile austriacu, procedor’a civila austriaca, — dreptolu comerciale si cambiale, dreptulu raoQţanu, politic’a adminislratiunei interne, scienti’a ad- ministrutiunei politice austriace, scienti’a finantiala dim- preuoa cu legile fiuantiale, statistic a austriaca si econo- rni’a politica.

Voitorii de a concurge la acestea doue posturi de profesori au a tramite cererile loru de competintia adre­sate catra acestu Ouberniu regescu, — in casu candu ar fi statiunati la vreo academia juridica pe calea di­rectoratului alu acelei academie, — er’ candu aru sta in vreunu .servitiu publicu, pe calea presiedintelui lo ru ; in casulu contrariu inse deadreptulu directoratului acade­miei regesci juridice din Clusiu si a documentă, intr’en- sele etatea, reiegiunea, portarea morala si politica, — absolvarea studialoru recerute, — depunerea doctoratu­lui, apoi casualmente depunerea esameniloru de con- cursu s^u edarea si scrierea a vreunui opu literariu, intrebuintiari’a loru io statulu invetiatorescu avutu pana acum s 6u in servitiu publicu si deosebita despre cuno- sciintia limbeloru.

Competitorii au mai incolo a inserana cu t6ta esap- titatea in cererile loru obiectele de invetiamentu, pe care voliescu ale preda; e de a se observâ si acea ca, dupa ce istori’a dreptului si a imperiului germano, pandep- tele, dreptulu privatu universale germanu, dreptulu feu­dale, — etic’a, filosofi’a dreptului si politic’a administra- tiunei interne se numesco atari obiecte, care se voru suplini din partea corpului profesorale academica deja esistendu pentru cursulu patruanale infiintiatu cu ince- putula anului scolastica curente, — competitorii respec­tivi au a determina de osebi pre langa acele obiecte, care voru alege din titlulu celoru numite mai susu, obiectele care le voru volii ale preda dintre aceste la urma men­ţionate.

Mai incolo se observedia si a c e a , cumca concu­renţii respectivi voru av£ a primi deocamdata dupa im- pregiarari nu nuinai denumirea de profesoru ordinariu său estraordinariu, fara si denumirea de profesoru su- plente, in care casu se stabiliza unu salariu anuale de 700 fl. v. a. cu acelu adausu, cumca respectivului i sta calea deschisa a cere dupa documentarea capacitatei sale practice denumirea lui de profesoru ordinariu — intielegundose de sine, cumca timpulu petrecutu in ace­sta calitate se va computa in timpulu servitiului profe­sorale de stătu.

In urma se recomenda câ una conditiune recomen- divera la candidatiuoe depunerea doctoratului, sea celu pucinâ ana atare calificatiune, pe temeliulu căreia se se pota castigâ gradulu doctorale in timpulu efeiu mai scurtu. — Abilitatea aratata la una facultate juridica sâu la vrenoa universitate inca se va considera.

Deapre actista Se incanoscientiadia competitorii cu acea observare, cumca cererile loru documentate in mo- dulu indicalu mai susu se le prede la directoratulu nu- mitu pana in 12 M a r t i u a, c., care e terminu defiptu pentru predarea cereriioru de eompetire la aceste po­stări. —

Clusiu in 24 lanuariu 1867.

De a Guberniuiu reg. tranuilvanu.

Nr. 29,324/1866. 3 - 3

Publicare de concursu.La postulu unui fisicu coiuitatense cu salaria anuale

de 500 fl. v. a. in comitatulu Huniadórei devenitu va­canta , prin' acésta se escrie concursă, era competentii pentru postulu acesta au de a aşterne suplicele loru cu- viiDtiosu instruate la o6ciolatulu comitatense in Déva pana in 15 Martin a. c.

Clusia iu 7 lanaaria 1867.

Dela Guberniuiu Regescu Transilvanu.

Cursurile la burpa in 1 Febr. 1867 ata asia i

Galbini imporatesci Augsburg —London — — —ImpruDQutulu nationalu —Obligaţiile metalice vechi de 5 0Ijq »* , — 9Actiile bancului — — 734 „ —

— 6 ti 13 cr. v.— 128 . 75 „— 129 # 80 ,— 60 . 10 „

64 ; -

creditului — 167 a. 50

Obligaţiile desărcinării pam entului in 29. Ian,1 8 6 7 :

Bani 67--------- Marfa 68 —

Redactoru respundietoru

J ACOBU MURESIANÜ,Editiunea : Cu tipariulu lui

JOANE GÖTT si fiiu HENRICU.