GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 65, UL 65, UL 65, UL 65, UL 65, OCTOCTOCTOCTOCTOMBRIE 2011OMBRIE 2011OMBRIE 2011OMBRIE 2011OMBRIE 2011APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 8

De la Poli\ie …

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 4

- pag. 5, 6

- pag. 6

- pag. 3

- pag. 5

- pag. 6

LA MOARD{~ S-AU ÎNTÂLNITLA MOARD{~ S-AU ÎNTÂLNITLA MOARD{~ S-AU ÎNTÂLNITLA MOARD{~ S-AU ÎNTÂLNITLA MOARD{~ S-AU ÎNTÂLNITSALVATORII BISERICII EVANGHELICESALVATORII BISERICII EVANGHELICESALVATORII BISERICII EVANGHELICESALVATORII BISERICII EVANGHELICESALVATORII BISERICII EVANGHELICE

În data de 23 iunie a avut loc la Agnita, în spaþiultârgului, inaugurarea amenajãrilor pentru organizareavânzãrilor de animale prin licitaþie. Prezenþa la acesteveniment a ministrului Valeriu Tabãrã ºi a altorpersonalitãþi ce dirijeazã agricultura naþionalã ºijudeþeanã a dat amploarea cuvenitã evenimentului,acesta fiind completat ºi cu un târg de produsealimentare tradiþionale.

Din punct de vedere economic evenimentul n-a avutmare succes, producãtorii noºtri agricoli nefiindfamiliarizaþi cu acest sistem de schimburi comerciale.Cu toate acestea era normal ca acþiunea sã aibãcontinuitate ºi am crezut cã la târgul de toamnã, din 21

Þigle sparte, caferi putreziþi, cãrãmizi din boltãcãzute, pericol de ruinare totalã, aºa arãta bisericasãseascã din Mord㺠în urmã cu trei ani. Deºi plecaþitoþi în Germania, foºtii enoriaºi ai acestei biserici, vechede aproape 700 de ani au hotãrât sã opreascã prãbuºireaei. Fiind o comunitate unitã, au donat bani ºi au contactato ºcoalã tehnicã de construcþii din München, pentru ainterveni cu scopul salvãrii acestui monument.

A urmat o deplasare la Moard㺠a profesorilorspecialiºti din München care au constatat cã pentrusalvarea bisericii sunt necesare fonduri mult mai mari.

Pe baza analizei fãcute de aceºtia cât ºi de specialiºtiide la Biroul de coordonare a bisericilor-cetãþi din cadrulBisericii evanghelice C.A. din România, s-a fãcut unproiect prin care s-au obþinut bani din fonduri europene,iar în vara anului 2010 un grup de 30 de elevi dinMünchen, însoþiþi de profesori, au fãcut cunoºtinþã cufrumuseþile naturii, bunãtãþile gastronomice dinTransilvania ºi cu tehnicile medievale de construire acetãþilor. Respectând cu stricteþe regulile restaurãrii,tinerii constructori coordonaþi de profesorii lor aureparat acoperiºul ºi stricãciunile din bolta bisericii

Fiind necesari mai mulþi bani, Friedrich Roth,iniþiatorul ºi coordonatorul acþiunii moardãºenilor a (continuare în pag 2 )

apelat la Biroul de coordonare a bisericilor-cetãþi, carea depus un proiect la Ambasada SUA ºi spre surpriza ºibucuria lor, rãspunsul a venit imediat, concretizat prinalocarea sumei de 38.200 USD.

Cu aceastã sumã au putut fi continuate reparaþiilela bisericã. Anul acesta a venit din München un grup de50 de tineri constructori care, în afarã de lucrãrile labisericã, au restaurat ºi turnul din partea de est a vechiicetãþi cât ºi o parte din zidul împrejmuitor.

T}RGULoctombrie aibã loc ºi vânzarea cu licitaþie în paralel cutârguielile tradiþionale; „mai pune ceva, mai lasã tu, hai,sã mai vedem”.

Dar n-a fost sã fie.Amenajãrile pentru care s-au cheltuit bani au rãmas

nefolosite. Tribunele au fost goale iar în standul deprezentare era expus, fãrã voia lui, un cal cu cuproprietar etnic. Gardul împrejmuitor a fost bine folositde un fermier care ºi-a legat de el viþeii cumpãraþi. ªiaceºtia au stat cuminþi nefiind obligaþi sã intre pe poartanouã.

În ceea ce priveºte produsele tradiþionale, tot miciiºi berea au creat atmosferã, producãtorii neducând lipsãde clienþi, mai ales din cei cu pãlãrii mari ºi cele curochii înflorate. Cei veniþi în târg sã mai facã rost de unban nu s-au prea încumetat sã-l cheltuiascã. Au mâncatîn car, din traistã, pitã cu slãninã iar cine a avut ºi osticlã cu ceva tãrie, s-a omenit împreunã cu prietenii.

Poate la târgurile urmãtoare amenajãrile vor fi totuºifolosite, fie pentru vânzare cu licitaþie, fie pentruexpunerea ºi premierea celor mai frumoase exemplaredin târg. Mediatizarea ºi promovarea celor mai pricepuþicrescãtori de animale trebuie sã devinã o prioritatepentru diriguitorii agriculturii noastre, cãruia i se acordãatenþie mai mult verbal decât practic.

I. Bârsan

CiuvicaCiuvicaCiuvicaCiuvicaCiuvicaeste logoeste logoeste logoeste logoeste logo

pentrupentrupentrupentrupentruununununun

circuitcircuitcircuitcircuitcircuitturisticturisticturisticturisticturistic pagina 3

,,ESTE ABERANT CA,,ESTE ABERANT CA,,ESTE ABERANT CA,,ESTE ABERANT CA,,ESTE ABERANT CAB{NCILE S{ NU ACORDEB{NCILE S{ NU ACORDEB{NCILE S{ NU ACORDEB{NCILE S{ NU ACORDEB{NCILE S{ NU ACORDEFINAN|ARE START-UP-FINAN|ARE START-UP-FINAN|ARE START-UP-FINAN|ARE START-UP-FINAN|ARE START-UP-

URILOR ÎN AGRICULTUR{”URILOR ÎN AGRICULTUR{”URILOR ÎN AGRICULTUR{”URILOR ÎN AGRICULTUR{”URILOR ÎN AGRICULTUR{”

SONDAJ PE VALEA HÂRTIBACIULUI –NATURA 2000

OMAGIU DASC{LILOROMAGIU DASC{LILOROMAGIU DASC{LILOROMAGIU DASC{LILOROMAGIU DASC{LILORAGNI|ENIAGNI|ENIAGNI|ENIAGNI|ENIAGNI|ENI

Occidentalii descoper[Occidentalii descoper[Occidentalii descoper[Occidentalii descoper[Occidentalii descoper[România din farfurieRomânia din farfurieRomânia din farfurieRomânia din farfurieRomânia din farfurie

MITROPOLITUL ANDREI ~AGUNA ALTRANSILVANIEI – SCHI|{ BIOGRAFIC{

Andrei ~aguna, temeliaOrtodoxiei din Ardeal

interviu cu Î.P.S. Dr. Lauren\iu Streza,Arhiepiscop al Sibiului `i Mitropolit al

Ardealului

- pag. 5

PROCLAMAREA CANONIZ{RIIPROCLAMAREA CANONIZ{RIIPROCLAMAREA CANONIZ{RIIPROCLAMAREA CANONIZ{RIIPROCLAMAREA CANONIZ{RIIMITROPOLITULUI ANDREIMITROPOLITULUI ANDREIMITROPOLITULUI ANDREIMITROPOLITULUI ANDREIMITROPOLITULUI ANDREI~AGUNA AL ARDEALULUI~AGUNA AL ARDEALULUI~AGUNA AL ARDEALULUI~AGUNA AL ARDEALULUI~AGUNA AL ARDEALULUI

Influen\e cre`tine în poezia româneasc[

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

Invidia

Folclor cules de MirceaFolclor cules de MirceaFolclor cules de MirceaFolclor cules de MirceaFolclor cules de MirceaDr[gan Noi`te\eanuDr[gan Noi`te\eanuDr[gan Noi`te\eanuDr[gan Noi`te\eanuDr[gan Noi`te\eanu

- pag. 7

MINICAMPIONATMINICAMPIONATMINICAMPIONATMINICAMPIONATMINICAMPIONATDE FOTBALDE FOTBALDE FOTBALDE FOTBALDE FOTBAL

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2011

De la Poli\ie …

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

Pentru cã vremea frumoasã o permite mulþidintre noi folosesc încã biciclete, mopede,motociclete sau alte mijloace de deplasarepersonalã pe douã sau trei roþi. Din acest motivFormaþiunea de Poliþie Rutierã din cadrulPoliþiei oraºului Agnita vã reaminteºteobligativitatea de a purta vestã reflectorizantãîn acest caz. Au fost numeroase situaþiile în careagenþii de poliþie rutierã au identificat, în traficdupã cãderea nopþii, persoane care foloseauvehicule pe douã roþi, în special biciclete, carenu doar cã nu aveau vestã reflectorizantã darnu aveau nici sisteme de iluminare (faruri) sausemne reflectorizante (ochi de pisicã). Acestepersoane sunt un real pericol pentruparticipanþii la trafic pentru cã sunt victimesigure ale accidentelor rutiere.

Tot dintre situaþiile identificate de agenþiide la Poliþia Rutierã amintim cazul lui P.A. de55 de ani din Agnita care, conducând un automarca Logan pe raza localitãþii Nocrich, nu apãstrat distanþa corespunzãtoare faþã devehiculul aflat în faþa sa iar la o manevrã bruscãa acestuia, pentru evitarea coliziunii, a fostnevoit sã intre pe contrasens unde s-a ciocnitfrontal cu autovehicolul VW condus de F.M.M.de 45 de ani din Stejãriºu. În urma coliziunii arezultat rãnirea uºoarã a pasagerului din dreaptadin autovehiculul marca VW.

Cu ocazia controalelor în trafic efectuateagenþii poliþiei rutiere au întocmit dosar penal,pentru conducerea pe drumurile publice a unuiautovehicul având numere de înmatricularefalse, numiþilor C.D. de 23 de ani din Bîrghiº ºiM.N. de 31 de ani din Marpod. Suplimentar, luiM.N. i-a fost întocmit ºi dosar pentruconducerea unui vehicul sub influenþa bãuturiloralcoolice, fiind depistat în trafic cu o îmbibaþiealcoolicã în aerul expirat de 0,30 mg/l.

Deºi în mai multe rânduri am atras atenþiaasupra luãrii unor mãsuri minimale de pazãpentru locuinþele ale cãror proprietari lipsescmai mult timp se pare cã locuitorii VãiiHîrtibaciului se ghideazã dupã principiul „Ei,lasã. N-o sã mi se-ntâmple tocmai mie”. ªi totuºise întâmplã pentru cã în data de 01.10.2011 înChirpãr a fost spartã o locuinþã a cãruiproprietar era plecat de mai mult timp înGermania. Printre obiectele furate se numãrãun televizor de dimensiuni mari ºi unmotoferãstrãu Stihl. Paguba este destul de mareºi cu siguranþa mult mai mare decâtcontravaloarea instalãrii unui sistem dealarmare sau a întreþinerii unui câine de pazã.

Dacã tot suntem la capitolul furturiamintim despre o junincã sustrasã din grajdulproprietarului precum ºi de suma de 1.220 leisustraºi din Vecerd dintr-o locuinþã neasiguratãde proprietar care „a ieºit pentru câtevaminute”; cazuri în care cercetãrile continuãpentru depistarea autorilor ºi tragerea larãspundere a acestora.

Pentru cã totuºi ne aflãm pe perioada deiarnã atragem din nou atenþia asupra situaþiilorcare pot provoca incendii. Chiar dacã nu existãvictime existã însã pagube. Acestea pot fi destulde mari cum a fost cazul pe raza satului Beneºti.Aici, o cabanã utilizatã ºi ca stânã, a ars înîntregime odatã cu niºte baloþi de paie aflaþi înapropiere. Prejudiciul se ridicã la peste 10.000lei. Cercetãrile continuã pentru stabilirea cuexactitate a cauzelor ce au dus la declanºareaincendiului.

Câteodatã angajatorii uitã cã au cumpãratdoar munca angajaþilor nu ºi persoana acestoraºi considerã cã pot face ce vor cu angajaþii. Astaa încercat P.D.D. din Sibiu care, af lat laproprietatea sa din Zlagna ºi în urma unoraltercaþii verbale cu R.A. care îi era angajat, aîncercat sã îºi impunã punctul de vedere cuforþa. Rezultatul? Contuzii la piept ºi la ochipentru victimã ºi cercetãri penale pentruagresor.

În încheiere vã prezentãm o situaþieîncheiatã rapid de lucrãtorii de poliþie. În urmaunei sesizãri prin care se preciza cã a fost vãzutão minorã care a urcat într-o maºinã necunoscutãau fost demarate verificãri în urma cãrora aufost constatate urmãtoarele. G.A.E. de 14 aniîn urma unei înþelegeri telefonice cu B.A.G. dinCincu a urcat de bunã voie într-o maºinã trimisãde acesta pentru a se deplasa în Merghindealunde urmau sã se întâlneascã ºi sã locuiascãîmpreunã. Minora a fost identificatã, reþinutãºi predatã pãrinþilor pe bazã de proces-verbal.

Ca întotdeauna, considerãm cã cele de maisus nu fac decât sã dovedeascã încã odatã cãpoliþiºtii de pe Valea Hîrtibaciului sunt ...

Abordarea bãncilor de a nu acorda finanþarestart-up-urilor în agriculturã este “aberantã”, iarstatul trebuie sã intervinã pentru a deblocaaccesul la credite în acest sector, a declarat, fostulministru al Agriculturii Dacian Ciolos. Potrivitacestuia, nefinanþarea acestor tipuri de proiecteva condamna mediul rural la o “subdezvoltarepremeditatã”.

Guvernul ar trebui sã intervinã în problemacreditãrii sectorului agricol, în special a start-up-urilor, fiind singura alternativã de redresare aagriculturii, a spus Dacian Ciolos, catalogânddrept “aberantã” abordarea bãncilor de a nufinanþa afacerile fermierilor.

“Mi se pare aberantã abordarea actualãa bãncilor, care au decis sã nu finanþeze start-up-urile în agriculturã. Nu vãd cum putem vorbide restructurarea agriculturii, de crearea unorferme noi, care sã producã pentru piaþã fãrã sãfinanþãm start-up-urile”, a spus Ciolos.

Acesta a menþionat cã finanþarea start-up-urilor din agriculturã este esenþialã pentrumodernizarea sectorului.

88% dintre locuitorii din cel mai mare sitNatura 2000 din Transilvania nu ºtiu nimicdespre reþeaua de arii protejate Natura 2000,relevã un sondaj de opinie. Pe fondul lipsei deinformaþii, atitudinea faþã de statutul de arieprotejatã tip Natura 2000 rãmâne pozitivã, celemai multe aºteptãri fiind îndreptate pe parteade compensaþii financiare.

Studiul a arãtat ºi cã mai mult de jumãtatedintre localnici (58%) sunt foarte puþin interesaþide problemele de mediu, în timp ce 42%considerã cã situaþia mediului are o mare saufoarte mare influenþã asupra calitãþii vieþii.Rezultatele aratã ºi care sunt cele mai îndrãgitespecii din zonã: cãprioara, iepurele ºi ursul;lupul, vulpea ºi mistreþul sunt consideratedãunãtoare.

„În mare parte, ne aºteptam la acesterezultate. Implementarea reþelei Natura 2000în România s-a fãcut fãrã consultarea celor directafectaþi: persoanele care locuiesc sau deþinterenuri în situri. Consecinþele se vãd acum, înlipsa de informare cu privire la beneficiile ºiobligaþiile pe care aceste persoane le au.”, a

,,ESTE ABERANT CA B{NCILE S{ NU ACORDE,,ESTE ABERANT CA B{NCILE S{ NU ACORDE,,ESTE ABERANT CA B{NCILE S{ NU ACORDE,,ESTE ABERANT CA B{NCILE S{ NU ACORDE,,ESTE ABERANT CA B{NCILE S{ NU ACORDEFINAN|ARE START-UP-URILOR ÎN AGRICULTUR{”FINAN|ARE START-UP-URILOR ÎN AGRICULTUR{”FINAN|ARE START-UP-URILOR ÎN AGRICULTUR{”FINAN|ARE START-UP-URILOR ÎN AGRICULTUR{”FINAN|ARE START-UP-URILOR ÎN AGRICULTUR{”

pentru piaþãFragmentarea terenurilor reprezintã o

altã problemã a sectorului agricol, carecompromite rezultatele performante, potrivit luiDaniel Constantin, directorul general al Agenþieide Plãþi ºi Intervenþie în Agriculturã (APIA), careapreciazã cã producãtorii trebuie încurajaþi sãproducã pentru piaþã ºi nu pentru consum.

“Fãrâmiþarea terenului este un specific alagriculturii româneºti. Peste 80% din fermieriicare au solicitat plata la hectar au terenuri depânã la cinci hectare. Este fireascã atunciîntrebarea dacã este vorba de o agriculturã desemisubzistenþã ºi nu de o agriculturãperformantã, menitã sã contribuie la creºtereaeconomicã”, a spus acesta.

Comparativ cu 2007, anul acesta se observã,însã, o tendinþã de comasare a terenuriloragricole, datoritã creºterii suprafeþei pentru carea fost solicitatã plata la hectar, de la 9,4 mil.hectare la 9,5 mil. hectare. În schimb, numãrulcererilor a scãzut cu peste 100.000, la 1,121milioane de solicitãri.

“Agricultura are nevoie de susþinerefinanciarã pentru a se redresa. Cred cã statultrebuie sã intervinã, dar nu numai statul. Statulare un rol în a interveni în deblocarea accesuluila credite. Nu vreau sã fac intervenþionism, cândfac astfel de afirmaþii, pentru cã nu cred cã ecazul”, a adãugat fostul ministru, prezent laseminarului “Mediafax Talks about RomanianAgriculture”.

Fermierii trebuie încurajaþi sã producã

LA MOARD{~ S-AU ÎNTÂLNIT SALVATORII BISERICII EVANGHELICELA MOARD{~ S-AU ÎNTÂLNIT SALVATORII BISERICII EVANGHELICELA MOARD{~ S-AU ÎNTÂLNIT SALVATORII BISERICII EVANGHELICELA MOARD{~ S-AU ÎNTÂLNIT SALVATORII BISERICII EVANGHELICELA MOARD{~ S-AU ÎNTÂLNIT SALVATORII BISERICII EVANGHELICE

SONDAJ PE VALEA HÂRTIBACIULUI – NATURA 2000

declarat Florentina Florescu, managerulproiectului. „Aceste date ne vor ajuta sãdezvoltãm o strategie de comunicare culocuitorii din Podiºul Hârtibaciului-TârnavaMare. Miza este informarea corectã ºi eficientãa acestora în legãturã cu beneficiileimplementãrii reþelei Natura 2000: pãstrareabogãþiilor naturale ale zonei, dar ºioportunitãþile de dezvoltare durabilã pentrucomunitatea localã.”, a adãugat FlorentinaFlorescu.

Sondajul este relevant pentru o zonã careinclude 44 de comunitãþi ºi peste 90.000 deoameni acoperind urmãtoarele situri Natura2000: Podiºul Hârtibaciului, Sighiºoara TârnavaMare, Pãdurea de stejar ºi gorun de la DosulFânaþului, Pãdurea de stejar ºi gorun de peDealul Purcãreþului, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Stejarii seculari Breite.

Sondajul a fost realizat în perioada august– septembrie 2011, pe un eºantion de 1.200 derespondenþi în zona Hârtibaciul – Târnava Mare– Olt, în cadrul unui proiect POS MEDIU, co-finanþat din Fondul European de DezvoltareRegionalã, derulat de cãtre WWF, în parteneriatcu Fundaþia ADEPT, Fundaþia Mihai EminescuTrust, Agenþia Regionalã pentru ProtecþiaMediului Sibiu Regiunea 7 Centru ºi AsociaþiaEcotur Sibiu: „Pentru Naturã ºi ComunitãþiLocale – Bazele unui management integratNatura 2000 în zona Hârtibaciu – Târnava Mare- Olt”.

Acþiunile de sondare sociologicã din cadrulproiectului sunt implementate de cãtre GallupOrganization S.R.L., firmã subcontractatãconform legii achiziþiilor publice.

(continuare din pagina 1)În 28 octombrie, a sosit la Moardãº

ambasadorul SUA de la Bucureºti, domnul MarkGitenstein cu soþia sa Libby, pentru a vedearezultatele ajutorului financiar atribuit. Distinºiioaspeþi au fost întâmpinaþi în curtea bisericii deEminenþa Sa Reinhard Guib, episcopul BisericiiEvanghelice C.A. din Romãnia, Primarulcomunei Mihãileni Ioan Schiau ºi Friedrich Roth,iniþiatorul salvãrii bisericii ºi preºedinteleComunitãþii saºilor emigraþi din Moardãº, înGermania. Doamna arhitectã Liliana Cazacu dela Biroul de coordonare a bisericilor-cetãþi a fãcuto prezentare a derulãrii proiectului ºi a evoluþieilucrãrilor reprezentate pe planºe fotografice, încare s-a putut vedea modul în care s-a muncit ºistarea construcþiei de la început pânã la aceastãprimã finalizare.

Au urmat cuvântãrile personalitãþilorprezente.

Ambasadorul Mark Gitenstein a remarcatmulþimea construcþiilor vechi din Transilvania,comparând vechimea lor cu a celor din SUA,unde cele mai vechi au în jur de doar 150 de aniºi se bucurã de o atenþie deosebitã fiind protejatede legi speciale. I-a felicitat pe toþi cei implicaþiîn acþiunea de salvare a acestui vechi monument.

Episcopul Reinhard Guib a mulþumit tuturorcare au acþionat pentru a salva de la prãbuºireaceastã bisericã, a menþionat cã lucrãrile trebuiecontinuate ºi a remarcat faptul cã moardãºeniiplecaþi se simt rãspunzãtori pentru pãstrareapatrimoniului lor.

ªi Primarul Ioan Schiau a mulþumit celorcare au contribuit la salvarea vechii biserici ºimai ales ambasadorului SUA pentru ajutorulfinanciar, remarcând faptul cã la lucrãrile derestaurare au participat ºi locuitori ai comuneicare au putut câºtiga un ban din munca lor.

A vorbit apoi moderatoarea acestei întâlniri,Liliana Cazacu conducãtoarea proiectului care afãcut o trecere în revistã a sprijinului acordat de

Ambasada SUA pentru salvarea vechilorconstrucþii, patrimoniu cultural al Transilvaniei.

Într-o frumoasã cuvântare Friedrich Roth ºi-a exprimat satisfacþia pentru reuºita acesteiacþiuni, remarcând activitatea tuturor celor cares-au implicat pentru salvarea bisericii dinMoardãº, care acum este salvatã de la prãbuºire.Reuºita acestei acþiuni îl determinã pe el ºi peceilalþi saºi din Moard㺠sã-ºi continue activitateapânã când în biserica lor va putea fi oficiatã oslujbã religioasã.

A urmat tãierea panglicii inaugurale, dupãcare cei prezenþi au vizitat interiorul bisericii.Cu aceastã ocazie Emil Criºan, arhitectul

Consistoriului Bisericii Evanghelice, i-aprezentat Excelenþei Sale Mark Gitensteininformaþii despre arhitectura acestei biserici,despre modul cum au fost abordate lucrãrile derestaurare. Ambasadorul a fost foarte interesatde informaþiile primite de la specialiºti, a pusmulte întrebãri ºi s-a arãtat mulþumit de celeaflate ºi de eficienþa cu care au fost cheltuiþi banidin sprijinul acordat.

Întâlnirea de la Moard㺠s-a încheiatardeleneºte, cu un pahar de þuicã ºi gogoºirumenii oferite de gazde ºi bine primite deoaspeþi.

I Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 3

Întrunit în ºedinþã de îndatã Consiliul Local Agnita ahotãrât sãrbãtorirea dascãlilor cu ocazia zilei de 5 octombrie,declaratã „Ziua mondialã a educaþiei”

Peste 130 de educatori ºi profesori, activi ºi pensionari,au fost invitaþi la Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu” pentru alua parte la un spectacol omagial prezentat de ansamblurileHârtibaciul ºi Clubul elevilor.

Fiecare invitat a fost întâmpinat la intrare în Casa deCulturã cu un buchet de flori.

În deschiderea spectacolului consiliera Aurica Munteani-a felicitat pe sãrbãtoriþi pentru activitatea lor. O cuvântaremai lungã a prezentat primarul Radu Curcean, subliniindimportanþa educaþiei în societate, rolul ºcolii ºi al pãrinþilorîn acest proces tot mai complex. A menþionat faptul cãpermanentele schimbãri din sistemul de învãþãmânt nu suntspre folosul elevilor ºi le creeazã probleme dascãlilor. I-aumai salutat pe cei prezenþi ºi au vorbit despre frumuseþeaacestei meserii prof. Mirela Petruþ directorul ColegiuluiTehnic A T Laurian ºi prof. Marina Floriþã directorul ªcoliiGenerale G D Teutsch.

Dupã spectacol cei sãrbãtoriþi au fost invitaþi la o masãcu prãjituri, sucuri ºi cafea dar mai ales cu discuþii animate;cei vârstnici, bucuroºi de reîntâlnire au depãnat amintiri, ceitineri au dezbãtut problemele cãrora trebuie sã le facã faþã.

Organizatorii acestei sãrbãtoriri meritã felicitãri ºi sperãmca ea sã devinã o tradiþie. Dascãlii o meritã.

I.B.

CUVINTE DE SUFLETCine este dascãlul? Este un om simplu dar cu suflet mare.

Este fiinþa care se apleacã cu gingãºie ºi migalã asupratinerelor vlãstare, îndrumându-le paºii spre tainele scrisuluiºi cititului. Este cel care, prin tot ce face, devine un adevãratmodel, un artist desãvârºit.

OMAGIU DASC{LILOR AGNI|ENIOMAGIU DASC{LILOR AGNI|ENIOMAGIU DASC{LILOR AGNI|ENIOMAGIU DASC{LILOR AGNI|ENIOMAGIU DASC{LILOR AGNI|ENIEste persoana pentru care toþi cei din jur ar trebui sã-ºi

ridice pãlãria sau sã schiþeze o micã plecãciune în semn derespect faþã de tot ceea ce a fãcut, rupându-ºi câte o micãpãrticicã din sufletul sãu ºi dãruind-o, cu multã dragoste,discipolilor.

Un arhitect ºtie cã atunci când clãdeºte cu grijã,construcþia lui va dura secole întregi

Un dascãl ºtie cã dacã va pune dragoste ºi adevãr în ceeace face, construcþia lui va dura o veºnicie.

Sunt un dascãl...ºi mulþumesc lui Dumnezeu pentru astaîn fiecare zi

IstoricPrimele ºtiri despre existenþa unei ºcoli în Agnita dateazã

de la sfârºitul secolului al XV.lea. Trebuie menþionat cã aceastãºcoalã era pentru populaþia sãseascã ºi strâns legatã debisericã.

Dupã construirea bisericii „Sfântul Nicolae” în 1795 –1797, pe lângã aceastã bisericã a funcþionat ºi o ºcoalã pentruromâni, în care copiii învãþau dupã alfabetul chirilic, în careerau scrise cãrþile de cult ortodox.

În 1806, în Agnita se construieºte un nou local de ºcoalãurmat de un altul în 1867 mai spaþios unde se înfiinþeazã ºi oºcoalã seralã pentru ucenici

În 1866 se construieºte primul local pentru o ºcoalãromâneascã. În 1891, cu ocazia inspecþii, a fost declaratãinsalubrã, mult prea micã pentru cei 160 de copii care ofrecventau. Cu toate acestea situaþia a rãmas neschimbatãpânã în 1934.

În anul 1927 Administratorul tractului Agnita, preotulIoan Alexandru, împreunã cu alþi intelectuali din Agnita:judecãtor-ºef Chivulescu, judecãtor Maurer, avocaþii Curta ºiBugner, medicul Stãnilã, învãþãtorii Aurel Varga ºi ErofteiuHolerga, preotul Emil Pãcalã din Dealul Frumos ºi ºeful degarã au hotãrât sã facã demersuri la Ministerul Domeniilor,al Instrucþiunii ºi al Cultelor, pentru a cere de la stat pãdureaexpropriatã de la Comuna Agnita, cu o suprafaþã de 900 iugãre,pentru construirea unei biserici ortodoxe ºi a ºcolii de stat.

O delegaþie de patru: preotul Ioan Alexandru, directorulînvãþãtor Aurel Varga, Avocatul Romul Curta ºi preotul EmilPãcalã, s-au prezentat la Bucureºti la Ministerul Domeniilor,Ministerul Cultelor ºi al Artelor. De la Bucureºti, precum ºide la prefectul judeþului: Aurel Popa, li s-a acordat tot sprijinul,urmând sã se realizeze planul ºi devizul pentru construcþiabisericii ºi a ºcolii de stat.

Prof. Mirela PetruþDirector Colegiul A.T.Laurian

Bine aþi venit dragi colegi!Fiecare dintre noi, în micul nostru orãºel, a adus un plus

de valoare: dovezi sunt – elevii dar ºi foºtii elevi, cuvintelespuse sau scrise, în clasele unde am albit cu creta negrulunei table! Chiar ºi prezenþa noastrã aici este o dovadã cã nuuitãm menirea unui dascãl

Eu reprezint azi o unitate ºcolarã care a avut ºi va maiavea încã multe de spus, dar ºi de fãcut pentru comunitateanoastrã.

Temeliile acestei ºcoli au fost puse încã din secolul alXIX-lea, mai exact pe data de 25 august 1867, de cãtre preotulParohiei Evanghelice Georg Daniel Teutsch, personalitatemarcantã a comunitãþii din acea vreme.

Þelul acestei ºcoli, enunþat în documentul de atestare,citit de cãtre însuºi G.D. Teutsch, pãrintele spiritual al ºcoliinoastre, era educaþia multilateralã.

Prin documentul de atestare s-a dorit ca noul edificiu sãfie un „loc al educaþiei, o casã a luminii”. Aceastã idee estereluatã ºi în cadrul predicii pe care G.D. Teutsch o þine cuocazia începerii noului an ºcolar, în septembrie 1867: „Nouanoastrã construcþie sã fie o casã a pãcii, a educaþiei ºi aspiritului înalt”.

Acum 9 ani, trei ºcoli din Agnita au devenit o entitate!Cu paºi mici (ÎNCET DAR SIGUR, langsam ... aber sicher –cum zice sasul) încercãm sã ne armonizãm dupã principiulunitãþii în diversitate!

Nu reuºim de fiecare datã sã pãstrãm spiritul înalt, nicisã asigurãm o dulce pace, dar rezultatele elevilor audemonstrat cã educaþie de calitate, am reuºit sã facem!

Azi ne bucurãm sã ne revedem cu toþi cei care au trãit înºcoalã vieþi în plus, pentru cã ... nimic nu e mai nobil decât sãvezi crescând vieþi ... ºi sã simþi pulsând inimi de copil alãturide tine.

O zi frumosã împreunã!Prof Marina Floriþã

Director ªcoala Gen. G.D. Teutsch

Asociaþia Obºtea Satului Sãsãuº aadoptat ca logo pentru circuitul turistic„Sãsãuº – patrimoniu în pericol” o ciuvicã.În ultimii ani, în practica circuitelorturistice, în special în cadrul circuitelortematice ce se bazeazã pe interpretareapatrimoniului cultural, s-a iniþiat selecþiasimbolurilor din naturã astfel încât mesajulsã fie extrem de vizibil, distinct, clar, uºorde recunoscut ºi uºor de transmis. Mesajulîn cadrul acestui circuit este legat depatrimoniu cultural în pericol, un

patrimoniu care se distruge, înstrãineazãºi dispare. Considerând cã imaginea (înspecial ochii) sunt foarte expresivi echipade coordonare a proiectului a selectat ºiadoptat ca imaginea bufniþei sã însoþeascãvizitatorii în viitoarele excursii prin satulSãsãuº.

“KISS” - (Keep It Short – and- Simple)ce este simplu = se memoreazã uºor estedeviza celor patru parteneri ai proiectului,tematica circuitului propus trebuind sã fieuºor de reþinut. Este primul pas prin carelocuitorii Vãii Hârtibaciului îl fac pentru acontribui activ la protecþia efectivã apatrimoniului natural moºtenit, dupãintegrarea þinutului în situl Natura 2000Podiºul Hârtibaciului.

Ciuvica = bufniþa aduce moartea saueste o divinitate a înþelepciunii?

Sãsãujenii îi spun la bufniþã ciuvicã.Este una din pãsãrile prezente cotidian însat, fiind vizibilã deseori în casele nelocuite,în coºul hornului. Existã credinþa popularãcã bufniþa aduce moartea sau întâmplãrilenefericite, în multe culturi reputaþiabufniþelor fiind asociatã cu: funest, lugubru,semn rãu... . În Grecia ºi India bufniþa(cucuveaua) este asociatã cu înþelepciunea,fiind un personaj înþelept ce poate da sfaturiºi lãmuriri (pasãrea Atena). Aceastã

imagine este promovatã în poveºtile,basmele animate pentru copii! Personajulsfãtos ºi luminat, indienii îl identificã cu odivinitate a înþelepciunii, norocului,fertilitãþii ºi generozitãþii (zeiþa Lakshmi).

Romanii au dat o semnificaþie funerarãacestor pãsãri de noapte chiar dacã acestea,evident, nu sunt aducãtoare de moarte, boli,ci chiar sunt benefice gospodãriilor! Se ºtiecã multe specii de rozãtoare au un ritm deînmulþire de-a dreptul nãucitor ºi, dacã n-ar fi þinute sub control, ar ajunge sãcopleºeascã totul, ele f iind, adesea,purtãtoare de agenþi patogeni pe care îi pottransmite omului.

În Europa, legãtura strânsã dintrepopulaþiile de rozãtoare ºi pãsãrile rãpitoarede noapte, împreunã cu ascensiunea ideilorprivind practicile “verzi” de combatere adãunãtorilor, a dus la apariþia unei concepþiicare se rãspândeºte, încet-încet, în þãriledin vestul continentului: folosirea acestorpãsãri în avantajul omului.

În România trãiesc cca. 10 specii, de lamicuþa ciuvicã (Glaucidium passerinum), demãrimea unei mierle, la buhã. Li se adaugãstriga, huhurezii, ciuful, minuniþa, ciuºul,cucuveaua - un alai de mari ºi mici prãdãtorinoptatici. Cel mai adesea raraeori bufniþelesunt vãzute sau auzite (uºor de recunoscutdupã glas), însã mereu prezente ºi activechiar ºi în parcurile oraºelor.

În sate bufniþa ocupã coºurile din

Ciuvica este logo pentru un circuit turisticCiuvica este logo pentru un circuit turisticCiuvica este logo pentru un circuit turisticCiuvica este logo pentru un circuit turisticCiuvica este logo pentru un circuit turistic

hoarnele caselor nelocuite fiind primulsemn cã acele gospodãrii nu au un stãpân.Odatã cu primul foc în sobã bufniþa cautãun alt horn pãrãsind locuinþa gazdãtemporarã. Orice asociere a prezenþeibufniþei cu întâmplãri nefericite sau cumoartea nu se justificã, studiile despreaceste pãsãri rãpitoare de noapte ºimaeºtrii Feng Shui recomandând bufniþa cuau simbol al bogãþiei ce are darul de a creao energie a averii ºi emanã un sentimentde siguranþã ºi confort interior. Serecomandã, chiar, amplasarea unor figurinereprezentãri ale bufniþei în birou dar ºi încamera copiilor.

Primii paºi ai proiectului „Circuitulturistic „Sãsãuº-patrimoniu în pericol” aufost deja fãcuþi, proiectul fiind cofinanþatde Ambasada Franþei în România.

Proiectul beneficiazã începând din lunanoiembrie ºi de sprijinul financiar alSocietãþii Naþionale de Gaze NaturaleROMGAZ S.A. Mediaº.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2011

Turismul culinar promoveazã, de trei aniîncoace, o zonã pe cât de frumoasã, pe atâtde uitatã, a vechilor sate sãseºti de pe ValeaHârtibaciului, între Sibiu ºi Sighiºoara. Sutede occidentali participã, din aprilie pânã înseptembrie, la “Transilvanian Brunch”,gustând din bucatele preparate de localnici.

Pe oameni poþi sã-i cunoºti ºi dupãmâncarea pe care o preparã. În jurul meseisunt tradiþii vechi de sute de ani. ªi destinepe care le afli de la cei care au fãcut bucatele.ªi ce bucate! Nu cele de supermarket, cireþete din moºi-strãmoºi. Se poate vorbi deturism culinar, aºa cum se face de trei aniîncoace pe Valea Hârtibaciului. O zonã situatãîntre Sibiu ºi Sighiºoara. Câteva zeci de sate,la originea lor sãseºti, fiecare cu biserica luifortificatã, se ascund printre dealuri cuminþiºi pãduri tãcute. Parcã ai fi într-o altã lume.Trei familii - Cristian Cismaru ºi Iuliana Labo,Mihai ºi Voichiþa Dragomir, Gabi ºi IochanCotaru - au avut ideea organizãrii a ceea cese numeºte “Transilvanian Brunch”. Astaînseamnã mic dejun cu prânz transilvãnean,în traducere lejerã. Ei te invitã pe tine, turistromân sau strãin, sã “guºti” din satultradiþional de la poalele Carpaþilor.

Obiceiuri scoase de la naftalinã

Pânã în prezent, 20 de sate de pe ValeaHârtibaciului au organizat mese turistice.Cristian ne povesteºte cã n-a fost deloc uºor.

Occidentalii descoper[ România din farfurieOccidentalii descoper[ România din farfurieOccidentalii descoper[ România din farfurieOccidentalii descoper[ România din farfurieOccidentalii descoper[ România din farfurie

Dan Gheorghe

satului. Fiecare sat avea pe vremuri fanfaralui. Acum vezi cã apar din casele lor oamenibãtrâni. Scot la lumina zilei tobe, trompetela fel de bãtrâne. Le curãþã, încât lucesc dinnou în soare. ªi muzica se aude iarãºi în sat.Oaspeþii pot veni!

La masã cu ataºatul social alAmbasadei Austriei

Un sat poate avea totuºi ºansa viitorului.Însã nu datoritã unui locuitor al României seîntâmplã asta la Stejãriºu, ci a unei femei cares-a îndrãgostit de þara noastrã, deºi e nãscutãîn Austria. Am cunoscut-o pe BarbaraSchofnagel, care se recomandã pensionarã,mamã a patru copii, fost membru alParlamentului de la Viena ºi actual ataºatsocial al Ambasadei Austriei la Bucureºti. Darºi locuitor al satului Stejãriºu, începând din2005. Þinta ei principalã a fost educaþia ºiformarea profesionalã a localnicilor, cã suntromâni, saºi sau rromi. Asociaþia pe care oconduce - “Austria Pro România” - a pusbazele mai multor ateliere, unde 140 deoameni au învãþat diverse meserii - dulgher,tâmplar, lãcãtuº mecanic, fierar. Profesori le-au fost meseriaºi din Germania ºi Austria, eiînºiºi pensionari. Oamenii locului au maideprins regulile turismului, la fel cum audescoperit ºi beneficiile fructelor ºi plantelormedicinale, din care se pot face sucuri ºiceaiuri, vândute apoi cu preþ bun. Deja în satexistã posibilitatea de cazare, însemnândpeste 30 de paturi, atât în fosta ºcoalã, cât ºiîn fosta casã parohialã, localitatea fiindinvadatã vara de occidentali, dupã cum ni sespune. Proaspeþii dulgheri sau tâmplari ºi-augãsit de lucru în Sibiu, Mediaº sau Agnita.“Dacã se organizeazã, românii vor reuºi înceea ce ºi-au propus. Potenþialul e foartemare”, e convinsã Barbara, grãbitã sã-ºi reialocul în fanfara satului, unde cântã latrombon.

Câte ºase brunch-uri pe an

Iatã câte poþi afla dacã te duci într-unasemenea loc! Mâncarea a trecut pe plansecund. Poveºtile oamenilor sunt maiimportante. ªi poeziile pe care le-au recitatcopiii din Stejãriºu, ca ºi jocurile þãranilor,aplaudate de cei 130 de oaspeþi. La fel a fostºi în alte sate de pe Valea Hârtibaciului, undes-au mai organizat brunch-uri. Dans ºi muzicã,la Sãsãuº. Femeile care au fãcut acolomâncarea s-au îmbrãcat apoi în portul popularºi au dansat. Ceva cu totul aparte a fost însatul Gherdeal, unde trãiesc doar opt suflete.ªase au muncit în bucãtãrie, pentru musafiriilor. Iar în satul Hosman nimeni nu s-a speriatde ploaia venitã din senin. Turiºtii aumãrºãluit pe uliþe, bucuroºi, cu fanfara înfrunte. În satele din Valea Hârtibaciului nu s-a stat doar la masã, ci s-a mers în excursieprin zonele din apropiere ori s-au folositciclodrezinele, special create pentru aceleveniment, la o plimbare pe calea feratã afostei mocãniþe. Festinul poposeºte în locurireprezentative, în curþile unor gospodari, lacasele parohiale, în livezi, într-o ºurã. Sau ladoi paºi de garã, cum a fost în Agnita, fiindvorba de o clãdire emblematicã a oraºului.“Am vrea sã organizãm brunch-uri în toatesatele de pe Valea Hârtibaciului”, ne spuneCristian Cismaru. Tot el adaugã - “oameniivãd, cu ocazia asta, cã tradiþiile sunt apreciatede cei care vin în satul lor, ca oaspeþi, ºi cãnu trebuie sã dea uitãrii obiceiurile dinstrãbuni”. Anul viitor, în vizorulorganizatorilor acestui tip de acþiune suntcâteva sate din zona Bruiu, poate ºi laHosman - pentru a doua oarã, la Alma Vii ºiMãlâncrav. Din aprilie pânã în septembrie,în ultima sâmbãtã a fiecãrei luni, sedesfãºoarã brunch-ul.

Taxã de participare - 40 de lei

La primul “mic dejun cu prânztransilvãnean”, din aprilie 2008, la Biertan,au fost opt participanþi - ºapte români ºi unautriac. Vestea s-a rãspândit repede, dupãaceea, pentru cã în 2010, tot la Biertan, aufost 300 de oaspeþi. De data asta, strãinii s-au dovedit majoritari - elveþieni, austrieci,germani, francezi. A devenit o regulã -occidentalii invadeazã de fiecare datã satulpregãtit de o astfel de sãrbãtoare. Taxa departicipare este de 40 de lei. Din banii aceºtiasunt cumpãrate alimentele de la localnici.Sunt plãtite ºi bucãtãresele care preparãbunãtãþile. Primesc bani ºi þãranii care ajutãla aranjarea meselor ºi servirea bucatelor.Nici fanfara nu pleacã acasã cu buzunarul gol.“Suntem mulþumiþi când ieºim pe zero, dupãfiecare acþiune”, precizeazã Cristian. El ºisoþia lui, ca ºi celelalte douã familii implicateîn organizarea branch-urilor, fac parte dinGrupul de Acþiune Local, asociaþie bazatã pefonduri europene, al cãrei scop estepromovarea Vãii Hârtibaciului. “Pentru cã aicitrãim”, îºi motiveazã aceºti oameni efortullor.

Te duci într-un sat ºi încerci sã porneºti dinnou curgerea timpului. Mulþi te privescciudat. Nu înþeleg. Adicã sã te trezeºti cã vinîn satul tãu 100 sau 200 de turiºti. Pãi, suntmai mulþi decât populaþia unui sat din parteaasta de þarã. De exemplu, în Valea Calvei sauîn Valea Buii sunt sate care au câte opt sauzece locuitori. Altele sunt mai mari, la 100de familii. Ajungând în pãrþile astea, trebuiesã ºtii un lucru esenþial - dacã mai existãvecinãtãþi. “Am întrebat de femei careorganizau nunþi, pe vremuri”, adaugãinterlocutorul nostru. Femeile astea potrepune în funcþiune mecanismul, uneoriruginit, al vecinãtãþii. Oamenii de pe o stradãsau de pe mai multe strãzi sunt uniþi, când evorba de muncã voluntarã, sãrind unii pentrualþii. Asta e vecinãtatea. Sau era. E ca ºi cumai scoate un obicei de la naftalinã, din ladade zestre a satului. ªi dacã ai repornitmecanismul, atunci se adunã patru - cincibucãtãrese care fac mâncare pentru 200 deinvitaþi. Mai sar încã 15 sau 20 de bãrbaþicare aranjeazã mesele, scaunele. Farfurii ºitacâmuri existã, ca un fel de patrimoniu alvecinãtãþii, scos ºi el de prin unghereletimpului. ªi mai iese la ivealã ceva - fanfara

Mâncarea preparatã de“vecinãtate”

Am plecat din Sibiu, cale de 25 dekilometri, pânã în satul Stejãriºu, însoþiþi deun asfalt nesperat de bun, chiar ºi dupã ceam ieºit din drumul judeþean, spre inimacolinelor care se deschid în faþa noastrã. Neîntâmpinã casele cu “ochi” în acoperiºuri,frumos colorate, cu porþi înalte. Uliþele însãtãcute. De parcã lumea s-ar fi dus cine ºtieunde. Ajungem în dreptul bisericiievanghelice. Într-o curte largã, o casãsemeaþã ºi în jurul ei mese întinse. Un foiºorsub care poþi sã stai. ªi localnici trebãluind.E abia ora nouã dimineaþa. Evenimentul vaîncepe, conform tradiþiei, la zece, urmând sãþinã pânã spre searã. Mergem la bucãtãrie.Acolo încã se munceºte. Facem cunoºtinþãcu ºefa bucãtãreselor, Rodica Gottschling.Între sarmale ºi friptura de porc are timp sãne prepare cuvinte frumos meºteºugite.Vedem în jurul nostru cârnaþi fripþi, vinete,varzã cu carne, iahnie cu carne, jumeri. Celdin urmã fel înseamnã grãsime fiartã ºiafumatã, transformatã în pastã, amestecatãcu ceapã, care se unge pe pâine. Fuseserãpregãtite ºi supa de cartofi, pasta de ouã ºipasta de ºuncã cu hrean. Apoi plãcintele cuprune, cozonacii ºi tartele cu mere. La carese adaugã sucuri ºi ceaiuri fãcute din plantemedicinale sau aromatice. E flora care“îmbracã” acest sat. Pentru unii poate fi ociudãþenie ceaiul din flori de fân. ªi nu înultimul rând vor fi la masã bãuturile tari, totdupã “secretele” locului. Rodica ne spune cãmunca pentru acest brunch a început cu treizile înainte de eveniment. “La noi în sat existãdouã vecinãtãþi”, zice femeia. Vecinãtatea dejos ºi cea de sus, dupã cele douã jumãtãþi alesatului. Câte 30 de familii adunate într-ovecinãtate. Dupã obiceiul de veacuri, oameniipun mânã de la mânã, când unul dintre eitrece prin bucurii sau necazuri, pentru a-lajuta. Dacã ai intrat în vecinãtate, plãteºti ocotizaþie anualã, sã fie mereu bani albi pentruzile negre. În fiecare an se face o adunare avecinãtãþii, în februarie. Oamenii îºi spunatunci pãsurile ºi decid care dintreproblemele stresante ale satului trebuierezolvatã mai întâi. Ei, ºi dacã acum a sositideea branch-ului, vecinãtãþile s-au ºi pus înmiºcare.

“Frigiderul” medieval

Fanfara începe sã cânte. Cinci bãrbaþi.Îmbrãcaþi de galã. Uniformã albastrã, cufireturi. Polcã, vals, tango. Sunete ample.Ritmul aleargã printre invitaþii deja strânºipe iarba din faþa casei. O fanfarã cât un secol,aproape. Formatã prin anii ’50. Din vechiulgrup, de 12 bãrbaþi, au mai rãmas doar cinci.Ei mai cântã ºi azi pe la diverse evenimente,

nu numai în satul lor, ci ºi în alte sate de peValea Hârtibaciului. Pe unde sunt chemaþi.Ne îndreptãm apoi, pentru scurt timp, sprebiserica evanghelicã, aflatã în plin ºantier, pebanii Uniunii Europene. Impresionanteleziduri din piatrã prind din nou viaþã. Urcãmîn turn, pânã la primul etaj. Aici avem partede o surprizã - încã se mai pãstreazã slãninaafumatã în camera pe unde coloanele de aerintrã din patru colþuri. Bucãþi mari, de slanã,aproape cât statul unui om, sunt agãþate decuiele din tavan. În dreptul fiecãruia este câteun bilet pe care scrie iniþialele proprietaruluiºi numãrul casei lui. Slãnina a fost mai întâipusã în sare, pentru trei sãptãmâni, apoiafumatã, ºi în final depusã în medievalul“frigider”. E unul din puþinele locuri în careturnul slãninii e folosit ca atare de localnici.În majoritatea bisericilor evanghelicefortificate din Transilvania acest obicei s-apierdut, dupã ce majoritatea saºilor au plecatdin România. “Erau 200 de saºi la noi, înStejãriºu, în 1970. Slãnina era pãstratã pe treietaje ale turnului”, îºi aminteºte curatorulbisericii locale, Mihail Gierling, om la 52 deani. El merge în fiecare duminicã prin cincisate ºi abia dacã reuºeºte sã adune înmicrobuzul sãu 15 saºi, cu pãrul alb, pe careîi aduce la slujbã, la biserica din Stejãriºu.Cu acelaºi microbuz vine atunci ºi preotuldin Agnita. “Atât de puþini am rãmas!”,ofteazã omul.

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iVAnul iVAnul iVAnul iVAnul iV, nr. 4, nr. 4, nr. 4, nr. 4, nr. 41, OCT1, OCT1, OCT1, OCT1, OCTOMBRIE 2011OMBRIE 2011OMBRIE 2011OMBRIE 2011OMBRIE 2011

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Andrei ªaguna s-a nãscut la 20 decembrie 1808, la Miºcolþîn nordul Ungariei, din pãrinþi aromâni, originari din Grabova,lângã Moscopole în Balcani. Naum ªaguna, tatãl lui Andreiªaguna, a trecut în 1814 la catolicism, religie în care ºi-abotezat copiii. În 1816 Anastasie (numele de botez a lui Andrei)a început ºcoala la Miºkolþ. În 1826 a terminat gimnaziulcatolic la cãlugãrii piariºti din Pesta. La 29 decembrie 1826 atrecut la ortodoxie. Între 1826-1829 urmeazã filozofia ºidreptul la Buda. În 1829 pleacã la Vârºeþ unde urmeazãteologia. La 1 noiembrie 1833 se cãlugãreºte ºi ia numele deAndrei. În ziua de 2 februarie 1834 în biserica catedralã dinCarloviþ a fost hirotonit diacon viitorul mitropolit Andreiªaguna. Atunci el a spus: „Pe românii transilvãneni, dinadâncul lor somn (vreau) sã-i trezesc ºi cu voia cãtre tot ce eadevãrat, plãcut ºi drept sã-i îndrumez”. La 15/27 iunie 1846este numit vicar general la Sibiu. În 1847 în “Biserica DintreRomâni” din Turda Andrei ªaguna a fost ales episcop albisericii Ortodoxe Române din Ardeal. La 3/15 mai 1848prezideazã, împreunã cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni,Adunarea de la Blaj. În fruntea unei delegaþii, duce petiþia dela Blaj la Viena împãratului Franz Joseph. În 16/28 decembrie1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o nouãpetiþie împãratului. Ideea unitãþii românilor este conþinutã în„Memoriul” naþiunii române din Marele Principat alArdealului, din Banat, din pãrþile vecine ale Ungariei ºi dinBucovina, prezentat tot împãratului. La 12 martie 1850 aorganizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat ºiAvram Iancu. Angajamentul lui ªaguna luat la Carloviþ începesã prindã viaþã. La 27 august 1850 se deschide la SibiuTipografia eparhialã, înfiinþatã pe banii lui ªaguna. Aici setipãresc abecedare, cãrþi ºi istorioare biblice. La 1 ianuarie1853 apare pentru prima datã Telegraful Român, singurul ziardin România cu apariþie neîntreruptã pânã astãzi. Începând

Canonizarea nu este o lucrare omeneascãCând aþi luat hotãrârea de a iniþia demersurile pentru trecerea

mitropolitului Andrei ªaguna în rândul sfinþilor?Dumnezeu creeazã sfinþi ºi El rânduieºte ca în jurul acestor

mari personalitãþi sã aparã ºi sã se menþinã în poporuldreptmãritor o cinstire sfântã, un cult al acestora. La vremepotrivitã, rânduitã tot de Dumnezeu, Biserica, constatând evlaviacredincioºilor, declanºeazã procesul de canonizare prin studiereavieþii duhovniceºti a celui propus, urmãrindu-se împlinirea unorcriterii, precum: ortodoxia credinþei, moralitatea ºi sfinþenia vieþii,jertfirea pentru apãrarea credinþei, slujirea lui Dumnezeu aaproapelui, pânã la dãruirea de sine. În timpul acestui demers,Biserica are certitudinea cã îndeplineºte o lucrare a lui Dumnezeu.Biserica localã, atât credincioºii din Sibiu ºi din împrejurimile lui,cât ºi cei din întreg Ardealul ºi din alte pãrþi i-au pãstrat viememoria ºi l-au cinstit prin pomeniri liturgice ºi prin comemorãrideosebite. Un rol important l-a avut în aceastã privinþã Facultateade Teologie din Sibiu, al cãrei ctitor este ºi care îi poartã numele.În 2008 am comemorat 200 de ani de la naºterea sa ºi 135 de anide la trecerea la cele veºnice. Numai în acel an s-au scris peste2.000 de lucrãri de specialitate. Toate au fost rânduite deDumnezeu, la vremea stabilitã de El, chiar dacã solicitãriîndreptãþite au sosit de o bunã vreme. Fãrã grabã, cu multãdragoste ºi stãruinþã, o comisie istoricã, teologicã ºi liturgicã aarhiepiscopiei, din care au fãcut parte mai întâi profesorii noºtride la Facultate, pãrintele academician Mircea Pãcurariu ºipãrintele arhid. prof. univ. dr. Ioan Icã jr, a adus mãrturii deosebitepentru canonizare ºi a alcãtuit slujbele celui canonizat. Lângãcunoscutele calitãþi ºi lucrãri împlinite de marele ierarh, precumiubirea de neam ºi lupta pentru emanciparea lui, s-au adãugatvirtuþile creºtineºti ºi împlinirea vocaþiei sale sacerdotale ºimisionar pastorale, dublate toate de o smerenie sfântã.

Un “Mesia al românilor ardeleni ortodocºi”În ultimii ani s-au aflat mai multe despre viaþa sa spiritualã?La “reabilitarea” memoriei marelui mitropolit al Ardealului

în vremea comunistã a contribuit un strãin, un istoric american,Keith Hitchins, care a demontat toate falsele acuze aduse desistemul ateu ºi a dovedit rolul lui în istoria României ºi a Europei.Titlul sãu de baron ºi preþuirea stãpânirii de atunci le-a folositnumai în slujba poporului sãu pe care l-a iubit. De atunci a începutrepunerea în valoare a personalitãþii sale. Raze luminoase s-aurevãrsat din ceruri peste cler ºi credincioºii care se împãrtãºeaude moºtenirea ºagunianã. În semn de cinstire, a fost ridicatã înparcul Astra din Sibiu o statuie a sa, dar lipsitã de însemnelearhiereºti. Cea mai recentã ºi mai amplã cinstire a sfântului ierarhtransilvãnean am avut-o în anul comemorativ 2008, prin foartemulte manifestãri omagiale.

I-am ascultat pe mulþi specialiºti care ºi-au exprimat preþuirea

cu anul 1855, ªaguna reorganizeazã învãþãmântul teologic dinSibiu sub forma unui Institut de teologie ºi pedagogie ºi carepoartã numele de Seminarul Andreian. Începând cu anul 1854a organizat peste 800 de ºcoli primare confesionale. Tot subîndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe dinBraºov ºi Brad. Gimnaziul de la Braºov, inaugurat în 1850,este una dintre cele mai vechi ºcoli superioare româneºti,astãzi purtând numele mitropolitului Saguna: ColegiulNaþional „Andrei ªaguna”. ºcolii din Brad îi dãruieºte Andreiªaguna în 1870 suma de 2000 fl. Din îndemnul sãu vor fitipãrite 25 de titluri de manuale ºcolare, Andrei ªagunasprijinã ideea lui Ioan Puºcariu de a înfiinþa Astra. ªagunaeste ales primul preºedinte al Astrei.A murit la 16/28 iunie 1873, împãcat ºi mulþumit de celerealizate, lãsând celor din jur sfatul pãrintesc de a trãi în bunãînþelegere ºi dragoste frãþeascã unii cu alþii: „Toate sunt înordine - spunea El, Fiþi pe pace, aveþi-vã bine, nu vã sfãdiþi”.Potrivit dorinþei sale testamentare, a fost înmormântat lângãbiserica mare din Rãºinari, unde el slujise de multe ori, “fãrãpompã, fãrã muzicã ºi fãrã predicã”, prohodit de un singurpreot, duhovnicul sãu, ieromonahul Gherman Bogdan. Cutoate acestea, la înmormântarea lui au participat mii de româniveniþi din toate pãrþile Ardealului, au venit trenuri speciale,mai ales de la Braºov. Dupã câþiva ani de la moarteaMitropolitului Andrei ªaguna, Ioan Slavici scria cã “astãzicreºtinii ortodocºi din Ardeal îl socotesc între sfinþi”. La scurttimp dupã moarte s-a creat un cult pentru Andrei ªaguna. Pevremuri, în multe case þãrãneºti din Ardeal, chipul lui ªagunaera pus lângã icoane. Era considerat un adevãrat sfânt, caunul care a contribuit la renaºterea vieþii naþionale, politice,culturale ºi spirituale a românilor transilvãneni.

Redacþia

MITROPOLITUL ANDREI ~AGUNA AL TRANSILVANIEI – SCHI|{ BIOGRAFIC{

Andrei ~aguna, temelia Ortodoxiei din Ardealinterviu cu Î.P.S. Dr. Lauren\iu Streza, Arhiepiscop al Sibiului `i Mitropolit al Ardealului

ºi dragostea lor pentru o personalitate atât de complexã, care s-amanifestat în toate domeniile. A apãrut ºi o relatare, prima deacest fel, afarã de cea pe care o dãduserã doi dintre apropiaþii sãi,viitorul Episcop al Caransebeºului, Nicolae Popeea, ºi profesorulDimitrie Cunþanu, în legãturã cu dragostea lui faþã de cele sfinte.S-au consemnat mãrturii despre modul profund în care trãiamisterul euharistic, prin participarea lui la Sfânta Liturghie, cumurmãrea pe fiecare preot ºi-l îndruma astfel încât sã fie un bunslujitor. Sunt cunoscute cãrþile de slujbã tipãrite, ca sã nu lipseascãabsolut nimic serviciului divin. Dacã a dat copiilor ºcoli multe ºicãrþi de învãþat, atunci a lãsat ºi Bisericii cãrþi de slujbã, o facultatede teologie, pe care a urmãrit-o cu multã atenþie, ºi o tipografiecare sã continue lucrarea spiritualã ºi culturalã a mitropoliei. Unalt strãin, un teolog evanghelic-luteran, Johann Schneider, adescoperit câteva lucruri pe care nu le ºtiam, legate de programulde rugãciune al mitropolitului Andrei. În fiecare dimineaþã, de laora 5.00, pânã la ora 7.00, nu putea sã fie deranjat de nimeni,pentru cã aceste ore erau dedicate pravilei lui, rugãciunii salepersonale. Cele de searã nu le ºtia nimeni, pentru cã un om smerit,un cãlugãr adevãrat, nu putea sã realizeze atât de multe lucruripline de dragoste ºi de smerenie dacã nu era ºi un rugãtor, un omcare îºi alimenta viaþa spiritualã prin post ºi rugãciune. Amintimapoi douã exemple care probeazã modestia sa. Primul ºi cel maiimportant a fost înmormântarea sa, oficiatã doar de preotul sãuduhovnic, ieromonahul Gherman, aºa cum a prevãzut întestamentul sãu. Al doilea exemplu este din timpul vieþii sale, lacomemorarea a 25 de ani de episcopat, când colaboratorii au vrutsã fie serbat aºa cum era firesc, pentru cã realizãrile erau aleîntregii Biserici. A rãspuns atunci cã se bucurã de realizãrilerânduite de Dumnezeu în Biserica din Ardeal, cã vrea sã lecinsteascã ºi cã nu poate opri pe nimeni sã le serbeze. Dar acerut permisiunea de a se retrage la Rãºinari, pentru a serbaevenimentul în post ºi-n rugãciune.

În plus, el însuºi în memoriile sale mãrturiseºte cã a refuzatdemnitatea de patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe, pe care i-auoferit-o unii, dupã cum a refuzat ºi demnitatea de mitropolit altuturor românilor ardeleni, dacã va trece la unirea cu BisericaRomei, cum îi propunea Alexandru Sterca ªuluþiu, viitor mitropolitla Blaj. Sfântul Ierarh Andrei a fost o mare personalitate ºi unales al lui Dumnezeu, care ºi-a justificat pe deplin numele sãu debotez, Anastasiu (n.r., înviere în limba greacã), pentru cã a fostcel care a adus învierea neamului. Dar ºi-a justificat ºi numele deAndrei, dupã Apostolul Mântuitorului, cel întâi chemat, pentrucã a fost numit chiar un “Mesia al românilor ardeleni ortodocºi”,un “salvator al poporului român”.

Testamentul unui mitropolit: “Fiþi pe pace, aveþi-vã bine,nu vã sfãdiþi!”

Aºadar, a fost un om cu o aleasã viaþã duhovniceascã...

Sfântul Ierarh Andrei al Transilvaniei a fost un om cu o viaþãaleasã, cu o viaþã sfântã, îmbrãcatã în haina smereniei, împãcat cuDumnezeu ºi cu sine însuºi, ridicându-ºi sufletul sãu deasupranimicniciilor acestei vieþi. Înainte de a trece la Domnul, i-a spuscu pace în suflet apropiatului sãu, Nicolae Popeea: “Cu mine egata Nicolae! Ce va vrea Dumnezeu, toate sunt în ordine.” ªi aadãugat ultimele sale cuvinte ca testament de împlinit pentruurmaºi: “Fiþi pe pace, aveþi-vã bine, nu vã sfãdiþi!” Prin toatãactivitatea sa atât de amplã ºi de roditoare în ogorul Bisericii,prin întregul sãu activism apreciat de toþi, vrednicul ierarh îºiîmplinea chemarea sa de la Dumnezeu, vocaþia sfântã de a-I slujiLui ºi poporului drept-mãritor. El însã a dorit sã fie lãudat numaiDumnezeu, Cel care a dat tot binele, iar cei ce s-au împãrtãºit dedarurile milostivirii divine sã rãspundã pe mãsura iubirii primite.

A fost ºi un mare apãrãtor al Ortodoxiei, pentru cã primacondiþie pe care trebuie s-o urmãrim atunci când studiem viaþacelui care urmeazã sã fie trecut în canonul sfinþilor este ortodoxiacredinþei. El nu doar cã n-a oscilat niciodatã, dar a temeinicitcredinþa ortodoxã a neamului, dupã ce a ales-o. El a optat pentruea, când putea s-o aleagã pe cea a tatãlui sãu. A ales Ortodoxia ºia rãmas împreunã cu mama sa.

În studiul document pentru canonizare alãturi de ortodoxiacredinþei se aflã moralitatea ºi sfinþenia vieþii lui. Cel ce se roagãacum în cer pentru noi ºi-a câºtigat aceastã cinste prin viaþa sasfântã, viaþa adevãratã de monah. Drumul spre cer nu l-a parcurscu multã uºurinþã, pentru cã n-a trãit retras într-o mãnãstire sauîn singurãtate, ci s-a luptat direct cu problemele vieþii din vremeaaceea, obþinând biruinþe pe valurile tulburi ale mãrii vieþii acesteia.Îi iubea foarte mult pe cei sãraci ºi pe preoþii lui. Se povesteºte cãun preot sãrman a venit ºi i-a cerut un sprijin material. I-a spusatunci cã îi dã Biblia, pe care tocmai o tipãrise. Preotul a privit-oºi s-a gândit cã nu va face mare lucru cu ea pentru a ieºi din impasulfinanciar. L-a îndemnat sfântul mitropolit pe acel preot sã citeascãdin Scripturi ºi apoi Dumnezeu îi va rândui ce este bun pentru el.Preotul s-a descurcat apoi cum a putut, iar dupã o vreme SfântulAndrei ªaguna l-a întrebat dacã a citit din ea. Dupã rãspunsulnegativ, i-a cerut Biblia, i-a deschis-o ºi i-a arãtat bancnotele puseîntre filele ei. Îi pusese acolo o sumã necesarã pentru a ieºi dinnecazuri, dar l-a pus la încercare, ca sã nu se laude cã l-a ajutatmitropolitul, ci sã punã ajutorul pe seama lui Dumnezeu. […]

Viaþa sa de 65 de ani, plini de osteneli, s-a topit ca o lumânare,iar viaþa lui a ars ca o fãclie ºi ca o candelã ce ºi-a consumat totuntdelemnul. Ne-a rãmas nouã ºansa aceasta de a împlini ceea cecredem cã-i face bucurie, de a fi trecut în rândul sfinþilor ºi de a ficinstit între personalitãþile mari ale Bisericii, între sfinþii ardeleni.

A consemnat ªtefan Mãrculeþ(preluare din Ziarul Lumina de Duminicã, 30 octombrie 2011)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2011

Problema canonizãrii mitropolituluiAndrei ªaguna a început sã fie discutatãîncã din anul 2006, dar demersurile oficialeau fost demarcate abia în urmã cu trei ani,gãsindu-ºi împlinirea ºi rezultatul pe datade 21 iulie 2011, când Sfântul Sinod aaprobat canonizarea marelui ierarhtransilvãnean. Rãmãºiþele pãmânteºti alemitropolitului Andrei ªaguna au fostdeshumate în luna mai 2011, din criptaMausoleului de la Rãºinari. Acestea au fostîmpãrþite în douã racle - una a rãmas înMausoleu, iar cealaltã a fost depusã lacatedrala din Sibiu, într-o raclã specialã.

Moldovei, de Antim Ivireanul ºi GrigorieDascãlul al Þãrii Româneºti, ºi de prietenulsãu, episcopul Calinic al Râmnicului”, aspus ÎPS Dr. Laurenþiu Streza,Arhiepiscopul Sibiului ºi MitropolitulArdealului. Aºadar, slujbele legate decanonizarea mitropolitului Andrei ªagunaau început vineri, 28 octombrie, laRãºinari, când la ora 15, la Biserica SfântaTreime, a avut loc ultimul parastas. De aici,coloana a plecat spre Sala Transilvania dinSibiu, de unde a pornit în procesiunesolemnã pânã la catedrala mitropolitanã,pe traseul Str. ªcoala de Înot – Str. Justiþiei

Analizând influenþele creºtine din poeziaromâneascã, am putea constata cã existã „douãtipuri majore ºi evidente de poezie religioasã:o poezie religioasã manifestã (cu trimiteredirectã la învãþãtura creºtinã ºi biblicã) ºi opoezie religioasã imanentã în care„reverberaþia sacrului” vine dintr-o viziunecreºtinã asupra existenþei umane.”1 . Fãrã nicio îndoialã, „pe lângã poeþi prin excelenþãreligioºi, dupã expresia lui D. Stãniloae, cum arfi Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Radu Gyr,[...] existã în opera unor poeþi o religiozitatedifuzã, [deoarece] poezie religioasã nu înseamnãnumai acele creaþii lirice care au un titlu explicitreligios ºi o inspiraþie biblicã, ci ºi acele careexprimã o trãire creºtinã.”2 Aceeaºi pãrerereiese clar ºi din urmãtoarea apreciere: „suntdouã categorii de poeþi: unii care cautãsistematic temele religioase ºi construiesc miciparabole cu înþeles mistic ºi alþii care, fãrã afolosi voit motive religioase, ating printr-ometafizicã profundã ºi originalã starea dereligiozitate în poem. Deosebirile nu sunt atâtde mari pe cât le prezint eu, existã un spaþiu încare poeþii din cele douã categorii seîntâlnesc.”3

Apreciem cã acest spaþiu sacru existãrealmente în istoria poeziei româneºti,indiferent dacã vorbim despre capodopere liricesau despre poezii aparþinând numitei„religiozitãþi difuze”. Literatura românã vecheeste un asemenea spaþiu sacralizat, în ciuda unuiscepticism mai mult sau mai puþin întemeiat:„este regretabil cã, mult prea des, s-a cãzut îneroarea de a se considera cã poezia românãîncepe odatã cu Ienache Vãcãrescu; atunci cândacesta se nãºtea, însã, noi aveam poezie scrisãde trei secole ºi jumãtate! Mã gândesc latroparele lui Filotei, deºi nu este deloc exclusca ele sã nu fie primele creaþii poetice ale unuiromân.”4 Noile cercetãri de istorie literarã auevidenþiat faptul cã în spaþiul carpatic s-a scrispoezie creºtinã încã din secolul al IV-lea:„spiritul religios a contribuit în mod decisiv laapariþia ºi dezvoltarea literaturii ºi a celorlaltearte, la cristalizarea fiinþei morale a neamuluitrãitor într-o ancestralã matrice, a instauratordinea sârguinþei ºi a favorizat deschidereaontologicã cãtre toate orizonturile de culturã”5 .

Într-un studiu despre poezia religioasãromâneascã, Virgil Nistru Þigãnuº dovedeºtecã putem vorbi despre scrieri religioase peteritoriul românesc încã din cele mai vechitimpuri: „Componenta religioasã a literaturiiromâne conferã de la începuturi culturiinaþionale un vector de sens”6 iar „scrierilereligioase protoromâne (pe care o foarteîndelungatã vreme istoria culturii române nule-a mai amintit) se constituiau, în primelesecole ale mileniului apostolic într-uncontrapunct la constrângãtorul spirit laic, fãrãca marile ºi profundele învãþãturi ale antichitãþiieline ºi romane sã fie pe deplin ocultate”.7

„Poetul nepereche” al liricii româneºti,Mihai Eminescu, evoca în poezia Epigonii unadintre cele mai luminoase perioade din istoriapoporului nostru creºtin, pe care o defineasimplu ºi integrator: „zilele de aur a Scripturelorromâne”: „uimitoare este svâcnirea de energiespiritualã de care dã dovadã neamul nostru înveacul al XVII-lea. Varlaam, Dosoftei, GrigoreUreche, Miron Costin ºi D. Cantemir tânãr suntfiguri luminoase ale Moldovei devenitã centrulde culturã româneascã. Într-adevãr, „zile de-aura Scripturilor române”8 . Deloc întâmplãtor,aceastã sintagmã metaforizeazã eforturile deveacuri ale unor mari cãrturari români de aaduce Lumina ºi Cuvântul în graiul românesc.Niceta de Remesiana (considerat de cãtre uniiistorici literari ca fiind primul poet religios alliteraturii noastre), N. Olahus, Petru Cercel,Mitropolitul Varlaam, Mitropolitul Dosoftei,Miron Costin, Timotei Cipariu, VasileAlecsandri, Mihai Eminescu fac parte dintre ceicare au grãit „un duh al dreptãþii ºi al aºezãrii,o putere de asimilare ºi dãruire”, pentru cã „unpoet se adevereºte ca valoare, într-un grai ºipopor, numai din ceasul în care firea lui consunãcu ethosul acestuia, când se descoperã ca fiu alneamului sãu, alãturi de ºirul nesfârºit dejertfitori ºi ctitori neosteniþi ce l-au premers.”9

Poezia religioasã este, aºadar, prima formãde manifestare a literaturii române, cãreia i-aadus teme ºi motive lirice de mare sensibilitateartisticã; viaþa, moartea, iubirea, durerea, jalea,bucuria, credinþa, toate acestea sunt expresiiapãrute în istoria noastrã o datã cu graiulromânesc, dar în acelaºi timp sunt taine ale

sufletului creºtin, taine ale mãrturisirii ºi-aleîmpãrtãºirii acestui suflet românesc, sufletconºtient de paradisul etnic în care vieþuieºte.

În continuarea acestui capitol, dorim sãfixãm principalele coordonate ale poezieiromâneºti, coordonate religioase, în carereaducem în atenþie câþiva dintre autorii careau contribuit la crearea, promovarea,consolidarea, pãstrarea ºi îmbogãþirea acestui„spaþiu vast de poezie religioasã”. Prezentareaautorilor este diacronicã. Personal, consider cãun argument viabil care poate rezista opiniilorcritice nefavorabile despre existenþa poezieireligioase în literatura românã este o prezentarecronologicã a principalelor coordonate ce-iuneºte pe autorii de poezie religioasã ºi înlucrarea de faþã, coordonate menite sãevidenþieze o laturã fundamentalã a poezieiromâneºti.

Niceta de Remesiana (338-420) a fost unmare cãrturar din secolul al IV-lea, care ºi-aelaborat opera în limba latinã. Considerat primulpoet al spaþiului daco-roman, (fiind nãscut înDacia Mediterranea), Niceta de Remesiana arãmas în patrimoniul liricii religioase princelebrul imn Te Deum laudamus, ale cãruiversuri au stat ºi la baza altor imnuri religioase,pãstrate pânã astãzi de Bisericã. Acest frumosImn creºtin a avut o influenþã covârºitoareasupra cântãrilor de cult din secolul al IV-lea ºipânã astãzi, pentru cã „Sf. Nicetas îºi întemeiazãdiscursul poetic pe cele trei componente aleînþelegerii absolutului divin: isihia (rugãciunea– ca expresie a credinþei), enosis (comuniuneacu Dumnezeu), agapia (asemãnarea, prin iubire,cu Domnul). 10

Filotei Monahul, un autor de imnurireligioase de la începutul secolului al XV-lea,logofãt al domnitorului Mircea cel Bãtrân, estecunoscut azi prin cele 25 de copii manuscriseale troparelor sale creºtine, 13 existând laBiblioteca Academiei Române. Vieþuind înMãnãstirea Cozia, Filotei Monahul a alcãtuit aºanumitele Pripeale la toate Praznicele Domnuluiºi ale Nãscãtoarei de Dumnezeu ºi ale tuturorcuvioºilor pãrinþi, mari ºi sfinþi ºi vestiþilormucenici ºi tuturor sfinþilor deosebiþi.

Nicolaus Olahus (1493-1558) a încercat,la rându-i, sã versifice idei religioase.Rugãciunea ce izvorãºte din versurile lui are,fãrã îndoialã, valenþe imnice, liturgice: „scriseîn limba latinã, cu o prozodie ovidianã, poeziilelui Olahus sunt, în fapt, forme ale smereniei,confesiuni ºi iluminãri la ceasul ieºirii dinsobrele biblioteci romane ºi al întoarcerii lamatricea valahã”.11

Petru Cercel (1545-1590), domnitor alÞãrii Româneºti, frate vitreg al lui MihaiViteazul, mare cãrturar umanist, având o culturãexcepþionalã ºi cunoscãtor a 12 limbi, este autora mai multe imnuri scrise în limba italianã.Rugãciune, text ce s-a pãstrat pânã astãzi, esteun imn divino-hristic de rarã frumuseþe,influenþat probabil de marile imnuri bizantine.

Mitropolitul Varlaam al Moldovei (?-1657)a fost un mare învãþat al epocii sale (din secolulal VII-lea). Rãmas în conºtiinþa posteritãþii caprimul mare artist al limbii române literare,Mitropolitul Varlaam a contribuit, prin operasa, mai ales prin Cazania, la dezvoltarea limbiiliterare, impunând în cultura românã seriatipãriturilor de texte religioase de învãþãturã.Deºi nu a fost poet, a avut câteva încercãrilãudabile în acest sens: Laudã Þie, Doamne...este unul dintre cele mai expresive texte cene-au rãmas de la arhicunoscutul Mitropolit.

Daniela PÃNÃZAN LORINKZI

1 Ion Buzaºi, Un eseu monografic despre poeziareligioasã româneascã, Prefaþã la volumul Maria-DanielaPãnãzan, Poezia religioasã româneascã. Eseumonografic, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2006, p.132 Ion Buzaºi, Poezia religioasã româneascã, Argument,Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, p. 53 Eugen Simion, art. cit., p. 1354 Mircea Scarlat, Poezie veche româneascã, Argument,Antologie, postfaþã ºi bibliografie de M. Scarlat, EdituraMinerva, Bucureºti, 1985, p. 55 Virgil Nistru Þigãnuº, Luminã linã. Discursul religiosmetaforic în poezia românã, Editura Alma, Galaþi, 2001,p 76 Ibidem, p. 117 Ibidem, p. 158 D. Murãraºu, Mitropolitul Dosoftei, Psalmi în versuri,în „Pagini alese”, Serie nouã, Nr. 51, Ediþie îngrijitã deD. Murãraºu, Editura Cartea Româneascã, Bucureºti,1943, p. 39 Ioan Alexandru, op. cit., p. 6610 Virgil Nistru Þigãnuº, op. cit., p. 1711 Ibidem, p. 28

PROCLAMAREA CANONIZ{RIIPROCLAMAREA CANONIZ{RIIPROCLAMAREA CANONIZ{RIIPROCLAMAREA CANONIZ{RIIPROCLAMAREA CANONIZ{RIIMITROPOLITULUI ANDREIMITROPOLITULUI ANDREIMITROPOLITULUI ANDREIMITROPOLITULUI ANDREIMITROPOLITULUI ANDREI~AGUNA AL ARDEALULUI~AGUNA AL ARDEALULUI~AGUNA AL ARDEALULUI~AGUNA AL ARDEALULUI~AGUNA AL ARDEALULUI

Saguna a fost un dangãt de clopot care a trezit din amorþire conºtiinþeºi destine, a redat speranþe ºi vigoare, a pus plugul în brazdã ºi a dezþelenitceea ce ameninþa sã devinã pârloagã

(Mitropolitul Antonie Plãmãdealã)

Cu prilejul proclamãrii canonizãriiSfântului Ierarh Andrei ªaguna a fost adusîn procesiune la Sibiu ºi Cinstitul cap alSfântului Apostol Andrei, cel care apropovãduit prima datã credinþa în IisusHristos pe teritoriul þãrii noastre ºi esteconsiderat Ocrotitorul României. DelegaþiaBisericii Ortodoxe a Greciei, condusã deÎnaltpreasfinþitul Pãrinte MitropolitHrisostom de Patras, a ajuns la catedralamitropolitanã din Sibiu în seara zilei de 28octombrie 2011, aºezând Capul SfântuluiApostol Andrei în acest monumental lãcaºde cult, unde a rãmas pânã în dupã-amiazazilei de 29 octombrie pentru a putea ficinstit de cãtre credincioºii din Sibiu ºi dinalte pãrþi prezenþi la eveniment. „Preoþii ºicredincioºii Bisericii Ortodoxe din Ardealºi nu numai l-au cinstit mereu pe SfântulAndrei de peste 138 de ani încoace, încâts-a creat un adevãrat cult pentru el. ªi îlvor cinsti ºi mai mult de acum înainte, dupãce i s-a rânduit, de cãtre Sfântul Sinod alBisericii ortodoxe Române, în 21 iulie a.c., locul care i se cuvine în sinaxarulBisericii creºtine. Sfântul ierarh Andreiªaguna a fost un om al rugãciunii, almeditaþiei, al liturghisirii, al propovãduiriiadevãrurilor învãþãturii creºtine. Prin toateacestea, mitropolitul Andrei a rãmas unluminos model pentru urmaºi. De aceea,considerãm cã i se cuvine „hirotonirea cuharul cerurilor, drept vestitor apostol”, cumar spune marele fiu al Rãºinariului,Octavian Goga. I se cuvine cea mai aleasãcinstire prin trecerea lui în calendarulSfinþilor Ierarhi români, alãturi de Simionªtefan, Ilie Iorest ºi Sava Brancovici aiArdealului, de Simeon ªtefan, Petru Movilãal Kievului, de Varlaam ºi Dosoftei ai

– Str. Victoriei – Str. Andrei ªaguna – Str.Mitropoliei.

La ora 16.30, clopotele bisericilorortodoxe din Sibiu au bãtut timp de zeceminute. Credincioºi din toate parohiileSibiului ºi nu numai, în frunte cu preoþiilor, au sosit la Catedralã unde au fostîntâmpinaþi de ÎPS Laurenþiu, MitropolitulArdealului, care a adresat tuturor celorprezenþi un cuvânt de învãþãturã. LaCatedralã au început slujba privegherii zileide rând ºi slujba Sfântului Apostol Andrei,Ocrotitorul României, care au continuatpânã la sosirea Preafericitului PãrinteDaniel, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne, a delegaþiei din Grecia, care a adusCinstitul Cap al Sfântului Apostol Andrei,precum ºi a celorlalþi ierarhi români. Raclacu Cinstitul Cap al Sfântului Apostol Andreia fost aºezatã pentru închinare în catedralã.Dupã slujba de Te Deum, PatriarhulRomâniei a adresat celor prezenþi un cuvântde binecuvântare.

A doua zi, sâmbãtã, 29 octombrie, laCatedralã, dupã acatistul Sfântului ApostolAndrei, a avut loc Sfânta Liturghie, de laora 9.30, urmatã de ceremonia proclamãriioficiale a canonizãrii Sfântului IerarhAndrei, Mitropolitul Transilvaniei. Deasemenea a fost prezentatã icoana oficialã,aprobatã de Sfântul Sinod ca prototippentru orice reprezentare ulterioarã aSfântului Ierarh Andrei, MitropolitulTransilvaniei. Ca datã de pomenire aSfântului Ierarh Andrei, MitropolitulTransilvaniei s-a stabilit ziua de ziua de 30noiembrie, o datã cu pomenirea SfântuluiApostol Andrei, cel întâi chemat la apostolieºi Ocrotitorul României.

Redacþia

Influen\e cre`tine în poezia româneasc[

EI S-AU N{SCUT @N NOIEMBRIEGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza nereactualizãrii listelor.

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

Folc

lor

cule

s de

Mir

cea

Dr[g

an N

oi`t

e\ea

nuFo

lclo

r cu

les

de M

irce

a Dr

[gan

Noi

`te\

eanu

Folc

lor

cule

s de

Mir

cea

Dr[g

an N

oi`t

e\ea

nuFo

lclo

r cu

les

de M

irce

a Dr

[gan

Noi

`te\

eanu

Folc

lor

cule

s de

Mir

cea

Dr[g

an N

oi`t

e\ea

nu

Alamã Alexandru 01 nov. 84 de ani MarpodBrezae Eufimia 01 nov. 86 de ani AlþânaAroneasa Valeria 01 nov. 89 de ani RetiºOneamoise Maria 01 nov. 82 de ani BrãdeniBian Valeria 02 nov 82 de ani MihãileniKotsch Gustav 03 nov. 87 de ani RetiºPleºa Ana 04 nov. 80 de ani BrãdeniCâmpu Maria 05 nov. 84 de ani StejãriºDrãgan Rafira 06 nov 84 de ani MihãileniJoldeº Dumitru 07 nov. 88 de ani Rujaªchiopotã Zoriþa 07 nov. 81 de ani RetiºBaumann Mihail 07 nov. 84 de ani AlþânaMorariu Victoria 08 nov 88 de ani Chirpãrªerban Nicolae 08 nov 86 de ani MerghindealPop Alexandru 10 nov 95 de ani AgnitaButa Ana 10 nov. 86 de ani Dealu FrumosPotor Ana 10 nov. 85 de ani ªomartinRãchitã Margareta 10 nov. 84 de ani CoveºPascu Ilarion 10 nov 82 de ani RujaDragoman Ana 10 nov. 81 de ani IlimbavCurluþiu Livia 12 nov. 89 de ani BruiuBecheº Aurelia 13 nov 87 de ani RujaToda Maria 14 nov. 86 de ani AlþânaPotor Teodora 15 nov. 81 de ani BruiuVlad Livia 16 nov. 80 de ani MihãileniPetriºor Maria 16 nov. 82 de ani AlþânaPãrãu Eleonora 17 nov 86 de ani CoveºGabor Valeria 17 nov. 80 de ani BrãdeniPopia Ion 18 nov. 85 de ani AlþânaCoca Constantin 20 nov. 81 de ani IlimbavLuca Ioan 21 nov. 84 de ani AlþânaVãleanu Maria 22 nov. 89 de ani MoardãºRusu Frosina 23 nov. 92 de ani ªomartinGrancea Ileana 23 nov. 81 de ani BruiuRugãlug Nicolae 24 nov. 88 de ani Dealu FrumosGrusea Maria 27 nov. 90 de ani BrãdeniClonþ Elisabeta 27 nov. 84 de ani StejãriºNiþu Rosalim 27 nov. 83 de ani Dealu FrumosLeb Elena Valeria 28 nov. 86 de ani MihãileniSchoop Ioan 29 nov. 83 de ani AlþânaIrod Moisa 30 nov. 89 de ani Ghijasa de SusIoaneº Ana 30 nov 92 de ani Hosman

Conteazã cum spui adevãrulUn mare împãrat a avut un vis ciudat. Se

fãcea cã, unul câte unul, i-au cãzut toþi dinþiidin gurã. S-a trezit speriat ºi foarte neliniºtitdin cauza ciudatului vis.

A poruncit sã-i fie adus cel mai buntãlmãcitor de vise.

Ajuns în faþa împãratului, tãlmãcitorul aascultat ceea ce a visat stãpânul sãu ºi dupãce a cugetat o vreme a glãsuit:

- Înãlþimea ta, dinþii din gurã suntmembrii familiei tale. Înseamnã cã, rând perând, ei vor muri cu toþii, înaintea ta.

Spusele tãlmaciului l-au înfuriat peîmpãrat ºi a poruncit sã fie aruncat în temniþãpentru vestea proastã pe care i-a dat-o.

Apoi a cerut sã-i fie adus alt tãlmãcitorde vise.

A ascultat ºi acesta visul împãratului.Apoi a cãzut pe gânduri ºi a cerut timp decugetare.

Când a venit din nou în faþa cruduluiîmpãrat i-a spus:

- Mãrite împãrat, visul este povestea vieþiitale. El spune cã aceastã viaþã va fi foartelungã, cã vei trãi mai mult decât toþi membriifamiliei tale.

Auzind spusele tãlmaciului împãratul s-abucurat ºi a poruncit ca acestuia sã-i fie datão mare sumã de bani iar celuilalt sã-i fie luatcapul.

DAN HERCIUprietena mea e frumoasã

prietena mea e frumoasãcând ieºim sã socializãmaproape cã nu existtoatã lumea e fascinatã de eafemeile vor sã-i afle secretulea le zâmbeºte ºi le spunecã eu sunt vinovatuldar nici una nu crede...bãrbaþii îi cautã un capãt de privireiar mie îmi cumpãrã tot felul de bãuturiîn speranþa cã o sã le spun nu ºtiu ce secretesau poate vor sã mã îmbãt aºa de rãuîncât sã plec singurserile astea sunt destul de stresantedar m-am obiºnuitfiindcã la un moment datcând ajungem acasãînchidem lumea în debaraºi ne iubim, râzândîmpreunã cu Clapton &Baylescu Janis&Jackºi cu toate florile din geamde care are atâta grijã

Într-o zi, vecinul nostru de bloc ºi-a luat unaparat de aer condiþionat. Era un zãdufîngrozitor, dar noi n-aveam aparat de aercondiþionat ºi nici bani ca sã ne cumpãrãm unul.Sufeream de cãldurã ºi de invidie. Aveam însã obibliotecã. Ne-am uitat în ea ºi am scoscugetãrile lui Seneca. Am citit de acolo o paginã-douã despre bine ºi sensul vieþii ºi, deºi caldtot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin.

Ceva mai târziu, vecinul ºi-a deschis unbutic ºi a început sã umble îmbrãcat la costumla patru ace. Noi - tot cu blugi. Nu-i nimic - ne-am zis liniºtiþi, citind un capitol din Etica luiSpinoza.

Apoi vecinul a apãrut deodatã într-unMegane argintiu. Noi n-aveam nici bicicletã, darl-am dispreþuit citind din Phaidon al lui Platon.

Mai târziu, vecinul a schimbat Meganul peMerþan. Nu ne-a pãsat, cãci ºi noi îlschimbaserãm deja pe Platon cu Aristotel.

ªi-a luat ºi un 4x4, cel mai mare de pestradã. Noi l-am luat pe Marcus Aurelius, carene-a fãcut sã zâmbim împãcaþi.

A mai trecut o vreme ºi vecinul ºi-a luatnevastã nouã: blondã, frumoasã, tânãrã. Noi -tot cu cea veche, dar am luat Evanghelia dupãIoan.

Vecinul ºi-a îmbrãcat soaþa cu o garderobãîntreagã ºi cu blãnuri, bascã bijuteriile. Noi ne-am îmbrãcat spiritul citind din Eclesiast.

În fine, vecinul s-a mutat într-o vilã la ºoseacu gard mare, bodigarzi ºi piscinã. Am rezistatºi de data aceasta eroic, citind Richard III.

FATA AMÃGITÃ DE ÞIGAN

Foaie verde mãghiran,Asearã fusei la bal,M-o furat un cortorar.Vin’, mândruþã.Vin’, puicuþã,Vin’ la cort sã ne iubim.Cortoraru-i om deºtept,S-o-mbrãcat locotenent.- Mãi bãiete, bãieþele,Unde sunt casele tele?- Colo-n vale-ntre vâlcele,Se zãresc trei corturele,Alea sunt casele mele!- Bunã zâua, mamã soacrã,N-ai sã-mi dai ceva de treabã?- Na ghiocu’ ºi gâceºteªi du-te-n sat ºi cerºeºte!- De la fripturã º-antricoateAm ajuns la gãini moarte.De la sticla cu parfumAm ajuns în cort la fum.La nucu’ cu foaia latã,Unde-i apa tulburatã.Pãrinþii, dac-o aflat,Pe-amândoi i-o îngropat:Pe fecioru’, lângã drum,Pe fata-din jos de drum.Din ficior o rãsãritTrandafir roºu-nflorit;ªi din fatã-o rujã albã,De s-o mirat lumea-ntreagã.Rugu’ peste drum s-o-ntinsªi de rujuþã s-o prins;Sã se mire lumea toatã,C-o fost dragoste curatãDe-un ficior-june º-o fatã.

Mihãilã Ana(n.Curceanu-Coveº), 67 de ani,

Agnita, 19 V 1988

A urmat o a doua vilã - la munte. Dupã ceam vãzut-o, ne-am consolat cu Macbeth.

O a treia - la mare: am recurs la Învierealui Tolstoi, al cãrei efect l-am consolidat cuGhilgames, Ghandi ºi Declaraþia de iubire a luiLiiceanu. Ne-am simþit cu mult mai bine.

L-au dat la televizor la o emisiune foartepopularã. Ne-am stãpânit emoþia cu o porþie deCaragiale.

L-au dat a doua oarã cu mare succes: am fisuferit dacã nu ne-ar f i ajutat AnandaCoomaraswamy, Cartea lui Iov ºi Cazul Wagneral lui Nietzsche.

Aºa a trecut ceva mai mult timp... Vecinulîºi lua case, maºini, iahturi, femei.

Noi rãspundeam cu Balzac, Thomas Mann,Hegel,Berdiaev.

Lupta era strânsã, dar echilibratã.În sfârºit, într-o zi l-au arãtat cu cãtuºe la

mâini, umflat de DNA.Am rãsfoit atunci fericiþi Apocalipsa. Dar

peste vreo doua sãptãmâni, vecinul nostru eraeliberat ºi chiar ºi-a anunþat candidatura pelistele unui partid majoritar.

Scârbiþi, ne-am uitat în bibliotecã. N-am maivãzut nimic. Ne-am uitat pentru a doua oarã.Nu ne-a venit sã credem. Pentru a treia oarane-am uitat cu atenþie.

Acelaºi rezultat: citiserãm toate cãrþile.ªi atunci ne-a cuprins invidia...Popor român, nu te-ai sãturat sã stai pe

locul mortului ºi sã fii condus de toþi tâmpiþii?* Dan Puric *

Invidia

Totul la puterea a doua

Motto:Pãtratul e o formã geometricãIar doiul vine din aritmeticã Ce suntem noi?Suntem cuvântul DOI!

am douã iubiri: pe tine ºi pe tinelas prima la o parte dar chipul tãu revineeºti precum Alis în lumea oglinzilor;x,y,z sunt restul, de tine mi-e dor.am numai douã iubiri: a ta ºi a ta!normal sã fie dublu, iubire la pãtrat:doi ochi, doi sâni ºi douã buze chemãtoare la pãcatrobit de douã ori, mai mult nici cã se poateacum când inima de douã ori mai iute-mi bate!

Ce suntem noi?Suntem cuvântul DOI!

AI MAI CRESCUT UN AN

ALIN OPRIªIU

Când, într-o bunã dimineaþã, te scoli din noucu ochii roºii,

Gãinile încep sã cânte ºi multe ouã faccocoºii....

Când iarba creºte în gradinã ‘naltã cât omu´ºi albastrã,

Când sus, pe-acoperiºul casei, nu-i nici oþiglã....doar fereastrã...

Când mergi împleticit ºi-alene, când calci prinºanþuri ºi uluce,

Când ceaþa deasã din privire nici cu sãpun nuse mai duce....

Când Albu-i Negru, Verde-i Lila, Acum e-Atunci ºi Rãu e Bine,

Când câinii satului, în haitã, se þin ca scaiuldupã tine....

Când oriºice extraterestru un pãmânteannormal îþi pare,

Când cel mai bun vecin ºi prieten, de fricã,când te vede, moare...

Nu cãuta nici o pricinã. Totu-i normal, firescºi logic!

Nu s-a-ntâmplat nici o minune...a fost doar,,cheful antologic’’...

Când, într-o searã cam banalã, ai vrut sã ieºidin ,,derizoriu’’

Ai tras un ,, ºpriþ’’ cu pretenarii ºi-ai devenit,,beþiv notoriu´´...

Dar cu-n prilej ,,serios´´, se pare, ai dat dinnou ,,cu bâta-n baltã´´:

Coloana ta cea gârbovitã e azi cu ,,1´´ maiînaltã!!!

Iar dac-acum a mea urare ar mai putea sã þi-oridice,

Eu îþi doresc sã fii de astãzi, mereu, doar tânãrºi ferice!!!

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

8 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0269-510465, int.112www.gazetahartibaciului.ro

e-mail: barsan.avh@gmail.comorele 800 - 1500C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

Sala de sport a oraºului Agnitaa fost în 22 octombrie, gazda unuiminicampionat de fotbal la care auparticipat echipele ªcolilorGenerale din Brãdeni , Iacobeni(Noiºtat) ºi piticii de la CS Agnita,respectiv Agnita 1 ºi 2.

Chiar dacã a fost unminicampionat, meciurile s-audesfãºurat cu maxidãruire.

Nu ºtim dacã rezultatele buneobþinute de elevii din mediul rurals-au datorat faptului cã au fost maiambiþioºi ori din cauzã cã echipapiticilor de la CS Agnita s-a divizat.

Cert este cã rezultatele aufost urmãtoarele:

CS Agnita 1 – ªcoala Noiºtat0 – 3

CS Agnita 2 – ªcoala Brãdeni2 – 4

CS Agnita 1 – CS Agnita 25 – 3

ªcoala Noiºtat – ªcoala Brãdeni6 – 3

Locul I ªcola Noiºtat, locul IIªcoala Brãdeni, locul III CS Agnita1 ºi locul IV CS Agnita 2

Minicampionatul a fostsponsorizat de Primãria Agnita ºiRomgaz Mediaº

Ministerul Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale (MADR), prinDirecþia Generalã Dezvoltare Ruralã– Autoritate de Management pentruProgramul Naþional de DezvoltareRuralã (DGDR AM PNDR) împreunãcu Agenþia de Plãþi pentru DezvoltareRuralã ºi Pescuit (APDRP) va încheia,în perioada imediat urmãtoare, ºaptecontracte de servicii finanþate prinmãsura 143 „Furnizarea de servicii deconsiliere ºi consultanþã pentruagricultori” ce au ca obiect prestareade servicii de consultanþã pentrufermierii care deþin ferme agricole desemi-subzistenþã în vederea întocmiriiplanurilor de afaceri ºi a dosarelor deaplicaþie (în conformitate cu cerinþeleGhidului solicitantului pentru mãsura141) pentru accesarea mãsurii 141„Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenþã”.

Cele 7 contracte finanþate prinintermediul mãsurii 143 „Furnizareade servicii de consiliere ºi consultanþãpentru agricultori” sunt urmãtoarele:

1. Consultanþã acordatãfermierilor care deþin ferme agricolede semi subzistenþã în vedereaîntocmirii planurilor de afaceri ºi a

MINICAMPIONAT DE FOTBALMINICAMPIONAT DE FOTBALMINICAMPIONAT DE FOTBALMINICAMPIONAT DE FOTBALMINICAMPIONAT DE FOTBAL

MINISTERUL AGRICULTURII ~I DEZVOLT{RII RURALEDIREC|IA GENERAL{ DEZVOLTARE RURAL{

AUTORITATE DE MANAGEMENT PENTRU PNDRdosarului de aplicaþie pentruaccesarea mãsurii 141 „Sprijinireafermelor agricole de semi subzistenþãdin Regiunea NORD EST”;

2. Consultanþã acordatãfermierilor care deþin ferme agricolede semi subzistenþã în vedereaîntocmirii planurilor de afaceri ºi adosarului de aplicaþie pentruaccesarea mãsurii 141 „Sprijinireafermelor agricole de semi subzistenþã”din Regiunea SUD EST;

3. Consultanþã acordatãfermierilor care deþin ferme agricolede semi subzistenþã în vedereaîntocmirii planurilor de afaceri ºi adosarului de aplicaþie pentruaccesarea mãsurii 141 „Sprijinireafermelor agricole de semi subzistenþã”din Regiunea SUD;

4. Consultanþã acordatãfermierilor care deþin ferme agricolede semi subzistenþã în vedereaîntocmirii planurilor de afaceri ºi adosarului de aplicaþie pentruaccesarea mãsurii 141 „Sprijinireafermelor agricole de semi subzistenþã”din Regiunea SUD VEST;

5. Consultanþã acordatãfermierilor care deþin ferme agricole

de semi subzistenþã în vedereaîntocmirii planurilor de afaceri ºi adosarului de aplicaþie pentruaccesarea mãsurii 141 „Sprijinireafermelor agricole de semisubzistenþã” din Regiunea VEST;

6. Consultanþã acordatãfermierilor care deþin ferme agricolede semi subzistenþã în vedereaîntocmirii planurilor de afaceri ºi adosarului de aplicaþie pentruaccesarea mãsurii 141 „Sprijinireafermelor agricole de semisubzistenþã” din Regiunea NORDVEST;

7. Consultanþã acordatãfermierilor care deþin ferme agricolede semi subzistenþã în vedereaîntocmirii planurilor de afaceri ºi adosarului de aplicaþie pentruaccesarea mãsurii 141 „Sprijinireafermelor agricole de semisubzistenþã” din Regiunea CENTRU.

Prin intermediul celor 7contracte de servicii a cãror valoaretotalã este de 12.415.223,06 Euro,echivalentul a 51.750.374,41 Lei,urmeazã sã fie acordatãCONSULTANÞÃ GRATUITÃ unuinumãr de 50.000 de fermieri care

deþin ferme agricole de semi-subzistenþã în vederea întocmiriiplanurilor de afaceri ºi a dosarelor deaplicaþie pentru accesarea mãsurii 141„Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenþã”.

Fiecare proiect de consultanþãurmeazã sã se implementeze într-oarie geograficã clar definitã în aºa felîncât potenþialii beneficiari ai mãsurii141 din toate regiunile sã poatãbeneficia de servicii de consultanþãgratuite.

Pentru accesarea serviciilor deconsultanþã oferite prin intermediulacestor contracte finanþate prinmãsura 143 din cadrul PNDR,fermierii care deþin ferme desemisubzistenþã în Regiunile: Nord –

Est, Nord – Vest ºi Centru, potcontacta prestatorul serviciilor deconsultanþã: SC RGICCONSULTANÞÃ SRL, BucureºtiSector 1, str. Comana, nr. 19B, telefon(+40) 021.222.6837, fax (+40)021.222.6870, email office@rgic.ro.

Fermierii care deþin ferme desemisubzistenþã în Regiunile: Sud -Est, Sud - Vest, Sud ºi Vest potcontacta, în vederea accesãriiserviciilor de consultanþã, prestatorulserviciilor de consultanþã SC ROMAIRCONSULTING SRL, Bucureºti,Sector 1, str. Av. Sãnãtescu, nr. 53,telefon (+40) 021.319.32.11,fax (+40) 021.319.32.15,e-mai:office@romair.ro.