GAZETA TRANSILVANIEI.R E D A C T IU N E A Ş I A D M ISU ST R A Ţ IU N E A :

BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22.

, ,G AZETA« IESE ÎN FIECARE p i.

Pe anS a n â 12 fior., pe ş 6 s e luni 6 fior., pe t re i lu n i 3 fior. Rominia şi străinătate:

Pe anti 40 fr., pe ş â s e lu n i 20 fr., pe t re i l u n i 10 franci.

ANULU L.

SË PRENUMERĂ:la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

AKUlTîlUtflLE:O seriă garmondö 6 cr. şi timbrufle 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare

SorlaerT nefranoate nu ae prlmeaofi. — Éanuaorlpte nu ae retrimitfi.

N* 48. Luni, M arţi 3 (15) Martie. 1887.

Mocsary şi naţionalităţile.*)(Articulü finalii.)

Braşovu, l Martie.

Décá legea de naţionalitate dela 1868, în urma legilorü de maghiarisare votate, sancţio­nate şi promulgate dela 1879 íncóce, nu mai póte avé nici unü preţă pentru naţionalităţi, atunci__ va întreba unulü séu altulü cu iustă curio-sitate — de ce s’au înfierbântată şi s’au indig- natü aşa de multü partidele maghiare ale dietei fără deosebire din causa vorbirei dela 15 Fe­bruarie a. c. a d-lui Mocsary, de ce-lă atacă în deosebi guvernanţii şi foile lorü cu atâta înver­şunare, după ce dânsulu nu pretinde decatu res­pectarea unei legi, care de faptű este anulată prin legile posterióre?

S’au indignată toţi Ungurii din dietă, s’au mániatü focü cei dela putere, nu pentru că Mo­csary a cerută ca legea dela 1868 să fiă res­pectată, ci pentru că, ca Maghiarü de frunte ce este, a avutü curagiulü a descoperi în parla­mentid căuşele adevărate, de ce guvernulü ungară nu-şi împlinesce datoria sa laţă cu partea pre- ponderantă a locuitorilorü térii, de ce calcă le­gile şi prigonesce pe Nemaghiari; s’au sculată cu toţii în contra lui, fiind-că în vorbirea sa din cestiune a blamată aspru acea politică, care pretinde, că „pentru lăţirea maghiarisării tóté suntă iertate,“ c’ună cuvântă a condamnată ma- ghiarisarea cu forţa.

Şi nici de acésta póte că nu s’ară fi supărată tocmai aşa de multă politicii unguri, décá vor­birea lui Mocsary n’ar fi fostă rostită în nisce „timpuri aşa de critice“ şi décá constatările şi acusările, ce le cuprinde, n’ară fi deşteptată în- trînşii temerea, că ele voră da nou nutrementă „agitaţiunei“ naţionalităţiloră în contra sistemu­lui domnitoră.

Să ne aducemă aminte numai de motivele pe basa cărora clubulă partidei independenţiloră din dietă a protestată în contra discursului din vorbă. „D-lă Mocsary,“ (Jicea deputatulă Geza Polonyi în motivarea sa, „a ţinută o astfelă de vorbire, care pórtá simptomele agitaţiunei naţionalităţiloră în contra statului; . . . a ţinută o vorbire cu-o direcţiune contrară Maghiariloră în nisce tim­puri de grele încercări, când admoniarea la con- cordiă e datoria cea mai sântă a fie-cărui pa­triotă ungură; . . . s’a opusă într’ună timpă cri­tică principiului fundamentală alü partidei, care pretinde ca acéstá ţâră să fiă maghiară şi numai maghiară . . .“

Vorbit’a d-lă Mocsary şi la 1879 destulă de aspru în contra tendinţeloră de-a maghiarisa cu forţa; spusu-le-a conaţionaliloră săi şi în vorbirea sa ţinută în cameră la 30 Aprilie a acelui anü destulă de hotărîtă, că dânşii caută să accepte situaţi unea, că Ungaria este ună stată poliglotă, în care se află diferite naţionalităţi, cari tóté ţină tare la individualitatea loră ; des- făşuratu-le-a şi la 1879 marile pericule, ce le provócá asupra ţării şi a naţiunei maghiare po­litica maghiarisării violente, care, amărândă po­pórele nemaghiare şi perpetuândă astfelă certele şi neînţelegerile din întru, prepară Ungariei o sórte analógá cu aceea a Turciei, — dér atunci timpurile nu erau aşa de critice ca acum, din care causă vorbirea lui Mocsary nu a produsăo înverşunare atâtă de mare între politicii ma­ghiari.

Dér a mai fostă încă o causă de căpeteniă, pentru care la 1879 Ungurii din dietă au su­portată mai uşoră învinuirile şi admoniţiunile lui Mocsary. Ei se pregátéu tocmai atunci de a da o lovitură de mórte legii de naţionalitate dela 1868 şi se aflan totodată sub impresiunea protestului, ce l’au depusă la piciórele tronului

*) A se vedé Nr. 46 şi 47 ai „Gazet. Trans. “din anula curenta.

episcopii români de amândouă confesiunile în contra nouăloră uneltiri de maghiarisare.

La 1887 însă politicii unguri se legănau în ilusiunea, că basa maghiarisării statului este bine aşecjată, ei erau în fiiTna credinţă, că au înmor­mântată cu tótá solemnitatea cestiunea naţionali­tăţiloră încă din primávéra anului trecută, când maimuţândă pe Bismarck, care tuna şî fulgera tocmai p’atunci în contra Poloniloră, arangiară cunoscuta demonstraţiune în dietă la care au luată parte tóté partidele maghiare şi care a cul­minată în fulminantele declaraţiuni ale corifeilorù guvernului şi oposiţiunei, că „statului trebue săi 'se íntipáréscá caracterulă maghiară naţională“, că „trebue să se contopéscá toţi cetăţenii Unga­riei în unitatea de cultură maghiară“ şi că „nu se potă tolera în acestă stată individualităţi na­ţionale deosebite“.

Afară de acésta şoviniştii la 1887 nu se mai aflau sub impresiunea unei mişcări serióse a naţionalităţiloră, legile de maghiarisare erau în deplina loră funcţiunare, episcopii români înce­taseră de multă de a se mai plânge în contra uneltiriloră de maghiarisare, ba nu se mai au<Jia nici chiar din gura celoră doi, trei deputaţi na­ţionali români din dietă vr’ună seriosă grava- menă; numai sârbulă Dimitrievic! îşi redicâ vo­cea cu tótá tăria în contra despotismului ma­ghiară, dér şi acesta rămase singură şi fu des- aprobată de conaţionalii săi din céta guverna- mentaliloră.

Intr’ună asemenea momentă când şoviniş- tiloră li se părea, că puterea de resistenţă a na­ţionalităţiloră a amorţită cu totulă ; când triumr iulă politicei loră violente li se părea asigurată; când se gândeau numai la esecutarea legiloră mai noue, aduse cu scopă de a crea „unitatea cultu­rală maghiară în stată“, într’ună momentă ca acesta, (Jicemă, se redică Mocsary spre a le vorbi de călcările de lege ale guvernului, de tendinţele lui duşmăn0se naţionalităţiloră nemaghiare ; de statulă poliglotă; de datoria Unguriloră de a împărţi cu naţionalităţile nu numai sarcinele, ci şi dreptatea ; de aspiraţiunile loră juste naţionale ; de dreptulă ce’lă au de a-şi desvolta limba şi naţionalitatea în acestă stată ; de legăturile de rassă ale Româniloră şi Sârbiloră cu conaţionalii loră din statele vecine ; de împăcarea loră ca condiţiune neapăraţi, spre a puté încheia o ali­anţă sinceră şi durabilă cu aceste elemente; vine şi le vorbesce de esecutarea fidelă a legei dela 1868, atunci când dânşii nu se mai gândeau decătă la esecutarea legiloră din 1879 şi 1882.

E clarü, că şoviniştii maghiari nu-i voră puté ierta niciodată lui Mocsary, că i-a deştep­tată aşa de crudelă din ilusiunile loră.

Tăceiea naţionalităţiloră nu l’a împedecată de a spune adevărulă şi viitorulă va arăta décà e întemeiată părerea lui, esprimată şi la 1879, că acésta tăcere este „ominósá.“

Zadarnice suntă svârcolirile celoră dela pu­tere în contra lui. Adevărulă nu se cufundă niciodată.

Mocsary ne spune acum, că nu mai stă sin­gurii cu vederile sale între „Unguri, căci ade­renţii săi independenţi din oraşulă Halas, le aprobă.

Ilă felicitămă din inimă pentru acestă suc, cesă morală şi nu-i putemă lua în nume de rău- că s’arată aşa de nesuficientă informată despre adevăratele postulate ale naţionalităţiloră.

Nu mai avemă dreptulă de ai împuta lui Mocsary, că ignorézá cu totulă de pildă pro­grama naţională a Româniloră din Transilvania, după ce înşişi deputaţii români, aleşi în dietă pe basa acestei programe, nu s’au ridicată nici odată să o apere şi să arate, că toţi Românii ţină la ea cu firmitate.

Din afară.R e g e n ţ a b u l g a r ă nu şi-a schimbată in-

tenţiunea d’a convoca S o b r a n i a în cursulű lu- nei Martie. Mai ântâiu deputaţiunea, d-nii Stoi- lov, Grrekov şi Kalcev, va raporta adunărei, ca una care o-a trimisű, despre resultatele mi- siunei sale pe la cabinetele europene. Mai de­parte regenţa are de gândă să raporteze despre ultimele evenimente din ţ0ră şi despre atitudinea ce a luată faţă cu ele, şi să provóce nouă ho- tărîri d’a se modifica séu d’a se întări suprema putere autoritară -în ţâră, după împrejurări şi după vederile Sobraniei. Raportulă va cuprinde şi corespondenţa ce s’a schimbatù înainte de isbuc- nirea ultimei revolte între autorii şi conducătorii acesteia şi care se află, cea mai mare parte, în mânile guvernului bulgarű.

Regentulü bulgarü S t a m b u l o v a primitü o scrisóre mare din Bucuresci, semnată de co­m i t e t u l ü r e v o l u ţ i o n a r ă b u l g a r ű . Tu- turorü celoră t r e i r e g e n ţ i li se comunică, că s u n t ă c o n d a m n a ţ i la m ó r t e ca trădători şi criminali şi că sentinţa se va esecuta în câ­teva <Jile, ori ce măsuri de precauţiune ar lua regenţii. Ună bărbată de stată din Sofia a (}isă despre acéstá sentinţă de mórte : „acésta nu ne spariă; şi aşa ne aşteptămă ca în totă mo- mentulă să esplodeze o bombă la piciórele nós­tre — ş’apoi mai ploaţi de cum suntemă nu mai putemă fi.“ — In Ruseiuk au mai fostü esecutaţi prin împuşcare 7 sergenţi şi 7 ca­porali.

După cum se comunică din Parisü, se vor­besce din parte ruséscá, că r a p o r t u r i l e d i n ­t r e c a b i n e t e l e d i n V i e n a şi d i n P e t e r s- b u r g ă au rămasă neschimbate; despre o înţe­legere în cestiunea bulgară deocamdată nici vorbă nu póte fi. Cu tóté astea asigură „Nord“, că Rusia nu ’şi va schimba atitudinea şi nu’şi va băga mâna în cuibulă afurisită ae vespi, care acuma a mai devenită încă şi sângerosü. „Temps“ de altă parte desminte scirea, că Rusia ar fi pro- vocatü pe Turcia să intervină în Bulgaria. Nu­mai în Rumelia voesce Rusia să între armata turcéscá. Alţii vorü să mai scie, că în scurtü timpü Rusia va fpce unü pasü seriosü în cestiu­nea bulgară, de ocupaţiune însă nu e vorba.

D e m i s i u n e a m i n i s t r u l u i d e r ă s b o i u s ârb ă, generalulă H o r va t o viei , se (Jicea că a fostă provocată de respingerea proiectului său privitoră la organisarea armatei sârbesci. „Jour­nal des Débats“ <Jice că alta e causa demisio- nării şi anume :

Acum câteva luni, generalulü Horvatovicî s’a a- dresatü la guvernele rusö, germanü şi austriactt, între- bându-le, décá ofiţerii sêrbï nu şî-ar puté termina stu- diele în scólele lorü militare. Numai din Petersburg a sositü unü răspunsă favorabilü şi Horvatovicî a desem­nată pe mai mulţî ofiţerî, cari aveau së mérgá în Rusia. Dér acestă mësurâ a fostű combătută de mai mulţi mi­niştri şi desaprobată de regele, şi astfelü Horvatovicî şî-a datü demisia, care atunci n ’a fostü primită. Câteva sëptëmânï mai târtjiu, consiliulü de miniştri, sub preşe- dinţa regelui, a declaratü că e necesarü së se íntáréscá graniţa de România în prevederea unui rësboiu contra Rusiei. Horvatovicî a fostü contra, ér regele şi maiori- tatea miniştrilor ü a fostü pentru întăriri, după care Hor­vatovicî îşi dete demisia. Regele îi cjise : ,í)écá nu voeşcî së aperi pe Serbia contra Rusiei, atunci vei face mai bine, nu nuipai de a-ţî depune portofoliulü, ci şi a părăsi arm ata." Horvatovicî îş! dete imediatü dem i­siunea îndoită; dér regele primi numai pe cea primă, îi lăsa titlulü de generalü, luându-i comanda.

Cu ocasiunea serbărei cailei aniversare a nas- cerii Ţarului, s’a dată contelui H e r b e r t Bi s ­m a r c k ordinulă „Vulturului albă“ din partea împăratului Rusiei. Acestă faptü a produsă în

Nr. 48. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887.

Berlinü cea mai bună impresia în cercurile poli­tice şi financiare. Bursa l’a salutată printr’o ur­care simţitore a fondurilorü rusescî.

In urma resultatului alegerilorü din Alsa- ţ i a - L o t a r i n g i a , secretarulű de stătu Hofmann din Strassburg ’şi-a datü demisiunea; acésta în- semnézá totodată, că guvernulü germanü are sé o rupă definitivü cu sistemulü de cruţare. Ince- putulü s’a fácutü prin publicarea decretului, care ordonă disolvarea diferitelorü reuniuni ale popo­raţiunei francese. Pănă acum s’au disolvatü 200 de societăţi.

„Nemzet“ şi alegétorii aderenţi ai lui Mocsary.

Precum sciu cetitorii noştri alegétorii din Éalas, carî aparţinil partidei independente, au fácutü cunoscută deputatului Mocsary, că aprobă punctulü lui de vedere în cestiunea naţionalităţiloril şi că au încredere în elő. Acésta nu le convine cercurilorü dela guvernü, le-o ia alegétorilorü în nume de rău, şi guvernamentalului »Nem zet“, Nr. 67 dela 9 Martie, varsă focü şi cátranü qjicéndü, că acéstá manifestaţiă de încredere e „unulü din cele mai triste sem ne pentru dominarea pasiunilorü

de partidă*.»Nu ne tememü — continuă „Nemzet« — că ideile

d-lui Mocsary arü puté avé vr’odatá unü efectü cuceri- torü, ca şi estravaganţele lui Istoczy ascultate multü timpü cu rísete. Dér suntem ü, ce e dreptü, de părere, că uşuratica purtare a elementeloru partidei fa ţă cu a- ceste vederi e şi mai periculósá, fiindcă póte da o armă celorü mai cutezători inim ici ai naţiunei nóstre. Fac­torii centrali ai partidei independente — o márturisimü — nicidecum nu se împărtăşescO la acésta; în privinţa d-lui Mocsary ei şi-au esprimatü vederile lorü curatü maghiare. Dér nu e ertatü sé privéscá cu indiferenţă nici aceea, décá în provinciă, fiă din ori ce punctü de vedere, se vestescü sub steagulü partidei lorü astfelü de învăţături, care în Budapesta se respingü cu totă hotâ- rîrea. Desaprobarea generală a aderenţiloră acestorü învăţături este unü interesü generalü alü vieţii nóstre publice şi o pretinde totalitatea simţământului naţsonalO- maghiarü.«

S O IR IL E P I L E I .„Kolozsvár* pledándü pentru observarea „dreptăţii«

cu ocasiunea viitórelorü alegeri de deputaţi, cere ca sé se cuceréscá alegétorii prin »respectarea neştirbită a m a­relui dreptü ce-lü au alegétorii" şi cere ca fiare le fără deosebire de partidă sé timbreze pe toţi aceia, carî ar lucra contra acestei pretensiunî a legei. La acésta unü d-nü B. M. sé şi grăbesce íntr’unü art. de fondü alü Jui „Ellenzék“ a servi cu câteva date lui „Kolozsvár," tim­brând D între aceşti încălcători ai legei electorale mai ân- téiü pe viceşpanulfl comitatului Cojocnei, care ca preşe­dinte alü com itetului centralü electoralü ordóná printr’unü circularü oíiciosü, că com unele numai pe acei individi îi potü alege după fumuri, cari au dreptulü de alegere. »Ordinaţiunea acésta, dice d. B. M ., e în contrazicere atátü cu litera, cátü şi cu spirit ulü legei, s ’a fácutü re­cursă, dér încă nu li-s’a respunsü. Dintre funcţionarii căii ferate de stătu de sub direcţiunea din Cluşiu mai multü ca o sută de individi au fostü înscrişi nelegalü în lista alegétorilorü, s ’au íntém platü din partea oficiósá evi­dente falsificări de docum ente, contra cărora s a fácutü recursü. dér satisfacţiune nu s’a datü. Profesorulü din Budapesta László Mihály pentru bani a pactatü formáló cu Okhfaléulü, ceea ce de mai mulţi ani se întemplă totü aşa. Adă şi ţi dau, ca şi la unü térgü de vite. Cu

FO ILETO N U .

Rolulü lemeiei în democraţia.(Conferinţa d-lui Gheorghe Palade ţinuta la Ateneulu

românii din Bucurescî).

C onferenţiaru l declară dela începută că nu va considera femeia ca ángerü; cum o socotescü poeţii, nu va merge prin grădinile lorü ca sé culégá flori; ci va cerceta lucrulü aşa cum este, va vedé posiţia femeei în societate ca minoră faţă cu bárbatulü stăpână

întrebarea pe care are s’o resolve este : în starea democratică în care ne aflámü, are femeia loculü ce i se cade sé ’lü a ib ă? şi cum lucrézá ea la progresă?

In lupta pentru libertate omulü a plecată alături cu femeia, a sfărâmată dreptuiö divină, sclăvia, servilis- mulü şi în lumea dem ocratică totü omulü e omü şi ce- tăţănă şi prin acésta numai are drepturi. In democra- ţiă avem ü societatea împărţită în stapani şi, déca nu putemü cjice sclave, dér minore. Bárbatulü când a ajunsă la scopü a uitatü pe egala sa cu care a plecatü. Ca sé probeze că lucrulü stă aşa, oratorulü consideră pe fe-

m eiă dela apariţiă în susă.S ’a fácutü o cásétoriá. Se nasce ună eopilü. îna­

inte de a se nasce şi pănă in momentulü supremü toţi d icü : dl ar da Dumnedeu se f ia baiatu! De ce acestü blestem ă pe biata fem eiă înainte chiar d a a p á ié? 1 tn-

ocasiunea alegerilorü trecute d-lü B. M. a fostü martorü oculară când s’a trimisă suma în ală căreia preţă s ’a încheiată pactulü cu Olahfaléulü. Deocamdată se rogă d-lü B. M. sé noteze „Kolozsvár“ aceste date. — Acum e rendulă guvernam entalei sé dea câteva date totü cu rugarea d’a se nota de cumătră oposiţionaîă.

—x—Ni se scrie din Zam cu data 11 Mariié n. c . : „Vé

comunicü numerulű celoru ce şi-au maghiarisatü numele în semestrulü alü 2-lea din anulü 1886, a căroră listă, în urma ordinaţiunei ministeriului de interne Nr. 5511, prin oficiul viceşpanatului s ’a publicatü : IsraeliţI 387 , rom. cath. 262. reform. 28, evang. 20, greco cat. 7 cu 8 copii, greco-orientali 4 cu 8 copii. Din cei greco-cato- lic! şi greco-orientali suntü parte Slavi şi parte Români. Intre Românii maghiarisaţî se află nume rom ân esc i: Mieau, Moldovană, Moisescu, Hodorü, Lepusanü, Ruja, şi suntü după posiţiă espeditorü de postă, esecutorü ju- decátorescü, gornicü de pădure, gendarmü, vigilü la dru- mulü feratü şi unü crâşmarO.« — Va sé qfică din nu- mérulü de 708 persóne mature, şî-au maghiarisatü nu­mele 5 Români, carî au câte o slujbuliţă de statü şi prin urmare Dumne4eu scie, pe lângă slăbiciunea lorü, câte terorisări şi am eninţări i-au silitü a-şî batjocori nu­m ele lorü rom ânesci. Dér pe cárciumarulü ce pécate— de nu cum va de cele jidovesc! — l’au índemnatü la acestü pasü? Ce privesce pe cei 16 nevinovaţi copii, de sigurü vorü plânge, când vorü fi mari, slăbiciunea pă* rintilorú lorü, carî i-au despoiatü de frumósele lorü nume rom ânesci.

—x—TJnă nou normativii de căsătoriă pentru armată şi

honvecjime va apărea în curéndü. După acela, familiile ace!orü oficeri, carî se căsătorescO după ce au ímplinitü etatea de 60 de ani séu peste numérulü stabiíitü, nu se împărtăşesctt de favorurile legii privitóre la văduvele şi orfanii oficerilorü. Din contră aceste favoruri se estindü la familiile acelorü oficeri, cărora li s ’a concesü con­tractarea căsătoriei pe temeiulü unei renunţări la pen­siune din partea m iresei, fiindü că acea renunţare nu se putea referi la beneficiile neprevădute încă atunci.

— x—Sub titlu lü : Unii esemplaru de maturitate politică ,

cetimü în »Luminátoruiü“ : „Din Sdriâra , lângă Lugoşiu, n i-se plângu omenii că poporulă în fiecare ană prelimi- nézá în bugetulü comunală sumele recerute pentru a abona foi românesci, dér onor. d. preotü face ce face, face bine câ nu abonézá foi rom ânesci, pe motivulü că „nu vrea să se strice cu d-lü föszolgabiro.“ Védi Dómne. d-lü preotü nu vré sé trécá de »naţionalistă“ înaintea d-lui „paşă cercualü“, căci, bagsémá, acelü onorabilü preotü románü astéptá tótá fericirea sa dela fisolgăbirău, nu dela poporulü ce-lü nutresce, nici dela autorităţile supe- rióre. Suntemü curioşi a sc í: óre ce se întemplă cu banii preliminaţi şi nespesaţi? La noi aflámü că respec- tivulü d-nü preotü a fostü abonatü fóia ín anulü 1885, „a conto, căci e sărăcia mare, starea preoţilorfl (!) mi- serabilă« etc., dér plata abonamentului pe ultimulü pă- trarü alü aceluiaşi anü nu ní-a venitü nici pănă as­tăzi! Săracă biciu naţionalO, unde e ş ti? Séracü con­sist oriu, ------------ “.

—x—In 10 Martie n a fostü în Pesta unü duelü cu

pistolulü între Richard Valirmann, fiulü deputatului Mo* n z W ahrmann, şi între contele Andor Széchenyi, fiiulü com andantului pompierilorü din Constantinopolü, Sze- chenyi-paşa, pentru că s’au insultată unulü pe altulü cu

tru că fata e piatra din casă ; pentru că sciu părinţii că pe copilă o aştâptă o seriă îndelungată de suferinţe pe carî le-au creată moravurile şi legea.

Dér... s ’a născută. Legea îi refusă lumina, îi re- fusă instrucţia egală cu a bărbatului, şi tocmai prin a- césta caută s ’o facă inferiórá. Citesce cifrele scolarilorü şi scoiăriţeloră după ultimele statistice şi constată, că nu­mérulü fetelorü ce ínvéjá e d’abia pe sfertü ca alü bâr- baţilorfl, precum şi din 8 milióne pentru instrucţiă nu­mai două suntü pentru scólele de fete.

Refusându’i instrucţia, prin urmare posibilitatea de a judeca maturü Ia orice casü, legea com ite şi alte crime. Slabă cum e, femeia întâlnesce pe unü omü instruitü, rafmatü, dulce la vorbă, care o face se alunece, să catjă. Şi legea, dăcă ea are 14 ani, îi ridică orice dreptü de protecţiă. Adese ori în viâţă, inteligenţii se slujescü de m ercenare totü dintre femei, carî se oferă lesne să vîndă o n ó rea ; şi legea, décá prinde o aşa femeiă, nu’i face nirnicü. Ii dă voiă sé ’şî creeze din asta o meseriă.

Ce se face dér femeia ca fată? Décá nu se va mărita, ’i s ’a refusatü instrucţia şi educarea trebuinciosă ca să potă trăi prin muncă şi prin urmare nenorocirea îi e partea.

Dér sé 4icem ü, că se mărită. Acelü care face cu­nunia civilă caută sé citéscá cu tonü articolulü : »femeia trebuia se dea ascultare bărbatului.« Aceasta ínsem nézá

o di înainte íntr’unü localü de petrecere Due^nţii au împuşcatO améndoi deodată. W ahrmann a rémasü nen- tinsü, ér Széchényi căcjii la páméntü pétrundéndu i glon- ţulă ín peptü. Medicii speră sé scape cu vié(á rá- nitulü.

Din Beeliu, comitatulü Bihorü, se scrie diarului kos* suthistü >Egyetértés*, că la visitaţiunea oficială fácutá în 30 a lunei trecute ín scóla nou înfiinţată poporală con- fessională gr. cat. română din Beeliu, d Ioanü Papp, protopresbiterulü tractualü, s’a convinsü că copii lucuito- rimei curatü române au fácutü în genei’ 3 progresse dis­tinse, dâră mai cu sém á în limba maghiară au escelatö. D-lü protopresbiterü esprimâ în cuvinte cálduróse recu- noscinţa sa învăţătorului „Marosán Péter«, care numai de trei luni lucră în com ună; érá lacovics Tivadar ad- j junctü de noturü, dreptü îm pintenare, distribui mai multe floreni-premii întră copiii, carî arătară progresulü celö mai mare in limba maghiară. — Adevératü e d-le pro­topresbiterü ? Séu fóia kossuthistă vrea sé te ínegréscá înaintea naţiei?

—x—In Síplacü , comitatulü Bihorului, s ’a íntémplatü

urmátorulü casü caracteristicü pentru măsurile sanitare din provin ciă: Intre colonia ţiganilorO se ivi epidemia de vérsatü (bubatü) şi se ordona ca colibele lorü să se desinfecteze. Mediculü cercualü com anda în acestü scopüo cantitate de soluţiune de acidü fenicü concentratü ţi însărcina pe unü ţăranfl sé desfiinţeze tabăra {igánéscá, ceea ce şi făcu {éranulü în modü pré consciinţiosfl. Mai ânteiu stropi aşternuturile de pe páméntü ce serveau ca paturi cu materia veninósá corosivă şi nemulţumită cu atâta stropi pe fiecare ţigană din capü pănă’n pi­ciére cu acidü fenicü, şi ca să pună vérfü nesciinţei sale, prescrise fiecărui copilă din faşe câte 1— 2 linguri de acidü fenicü ca — m edicină, aşa că sérm anii copii muriră a doua di in chinuiri grozave. Dintre ţiganii stropiţi suntü 13 bolnavi greu şi e tem ere că vorü muri mai mulţi dintre ei din causa ranelorü pricinuite.

— x—

Dionisiu, noulü palriarchü ecum enicü, fostü pănă acum episcopii în Adrianopölü, sosindü în Constantino­polü spre a-şî ocupa scaunulü patriarchalü, s ’a presen- latü Sultanului. In jurulü lui se aflau Gavrilü metro- politulü din Damascü, Germanü metropolitulü din R o­dos, şi alţii. Patriarchulü a adresatü Sultanului în limba grecéscá o vorbire, care îndată a fostü tradusă în limba turcéscá. Ca cuvinte cálduróse a réspunsü Sultanulü la vorbirea acésta, oferindü totdeodată patriarchului marea cruce a ordinului Medjidje. Patriarchulü făcu apoi vi- sită ministrilorü. De aci acom paniatü de gendarmeriá dimpreună cu membrii sfântului sinodü, cu íntrégá suita sa, însoţitâ şi de 20 de diaconi călări, a ajunsü în Fa- narü, unde îşi ocupă scaunulü. La serbare preste totü a luatü parte multă lume.

Jonvenţiunea comerciala românft-germanâ.La 17 Februariu curenţii, guvernulü ro­

mânii a r e v i s u i t ü convenţia încheiată cu Grer- mania la 14 Noemvre 1877 şi care espiră la

891 Iuliu în 10. „Telegrafulü“ din Bucurescî arată motivele cari au îndemnaţii pe ambele gu­verne la acésta:

După cum se scîe, basa pe care a fostü íncheiatü tratatulü de comerciu din 1877 cu Germania era con- venţiunea comercială cu Austro-Ungaria — adecă clausa naţiunii celei mai favorisate...

munca silnică la ascultarea pe viâţă. Ce faci cu ascul­tarea când bárbatulü e mai prostü decátü fem eia? Nu sciu cum se face, adaogă con feren ţiaru l, că tocm ai cei proşti ţinO mai bine minte acestü articolü. Acestü prostü are în mână averea şi póte face cu dénsa ce vrea, şi fem eia trebue sé asculte, trebue să stea lângă el fără voiă— căci s’au găsitu preşedinţi de tribunale cari au socotită că aplică bine legea când au decretatü ca o femeiă să fiă dusă la bárbatü cu gendarmi. Se va (Jice, că fem eia are cică - Iituri, represalii, ca sé siléscá pe bárbatü sé nu facă rele. Dér adeseori, luándü femeia mésuri preventive, a- m ăresce viâţa cu represalii tocmai a unui omü care nu merită. Şi apoi vine articolulü care se dice ascultare, şi mulţi nu-lü (Jicü numai cu tonulü vorbii, ci şi.... cu altü ceva.

A devenilü mamă. Sentim ent ulö maternii este cehi mai puternicü, bárbatulü iubesce pe eopilü, bárbatulü plânge la nenorocirea lui — femeia se înebunesce după elü, femeia m óré. — Ce c|ice legea? Puterea paternă se va esercita numai de tată, copilulü nu póte părăsi casa fără voia tatălui, arestarea nu póte sé fiă cerută decátü de tată. Ce rămâne m am ii? Unü rolü de doică. Ea nu va puté sé oprească pe eopilü a se duce să se umple de viţii, pentru că are voiă dela tatálü său şi a- cesta póte sé fiă unü nem ernicü, care sé nu se ocupe de sórta nenorocitei fiinţe.

Nr. 48. GAZÉT A|TRANSILVANIEI. 1887.

Dér la 20 Maiu anulü trecutü espirâ convenţiunea cu Austro-Ungaria — care era naţiunea cea mai íavo- risală — şi o altă convenţiune cu densa nu mai în- cheiarámü; aşa că tóté celelalte convenţii de com erciu, care se întem eiau pe convenţia austro-rom ână, rămaseră încurcate... Prin acéstá împrejurare puteau se cadă ^ub tarifulű autonom ü măriurî de cari avemü nevoie şi pe cari nu le putemü fabrica în ţeră. Pe de altă parte, unü numérü din produsele nóstre naţionale erau supuse la taxe în m omentulü intrării în Germ ania; fácéndü concesiuni asupra unorü mărfuri germ ane, puteamü ob­ţine scutiri pentru produsele nóstre... Din aceste m otive guvernulü románü a íntratü în negocieri cu celü ger- manü pentru limpedirea situaţiunii şi astfelü s ’a născuţii convenţiunea pe care Camera e acum chem ată s ’o

aprobe.Din proiectulü de convenţiă ce avemű dinainte-ne

reiese véditü, că guvernulü nostru a urmaíü din puncíü în punctü programa econom ică ce a afirmata prin în- cheiarea convenţiei cu Elveţia. ín adevérü, convenţia în .heiată cu Germania ne dă dreptulü s ’aplicămă tari- fulü autonom a, sé im punem ü taxe fórte urcate mărfu- rilorü pe cari le producemü în ţâră. Pe de a llă parte, ea dă intrare lesniciósá acelorü mărfuri pe cari nu le pu- temü produce noi.

Câte-va esem ple: Prin noua convenţiă, avemü drep­tulü s’aplicăm ă tariíulü autonomü — şi se scie ce vré sé (Jică acésta — cerealelorü, făinuriloră de grâu şi secară, legumelorü făinose şi derivatelorü, pastelorü făi - nóse, celei brute şi lucrate, Jéséturilorü ordinare de lână; páláriilorü ordinare depâslă, pânzei, lemnelorü de con- strucţiune, lucrárilorü de lemnü, petroleului şi uleiurilorü de páméntü. Mai departe, s ’au urcatü în chipü conside- rabilü taxele asupraluminárilorü (dela 25 la 35 lei), pieilorü tăbăcite (dela 4 0 la 60), lucrárilorü de piele (dela 45 la 80 lei), lucrárilorü de lemnü fine uleia 9 la 25 lei), spirtóselorü (dela 25 la 35), etc. In sfârşita, statulü románü ’şî-a recâştigată libertatea d ’acţiune înprivinţa monopolurilorü.

Prin urmare, din punctulü de vedere alü produ­cerii nóstre naţionale, guvernulü a urmata programa sa tără şovăire: şi programa sa ínsém ná protecţiune pen• tru totü ce putemu produce.

Din punctulü de vedere alü consum aţiunii, guver­nulü a cáutatü sé uşureze acele mărfuri de cári avem ü nevoie fără a puté sé le producemü în ţeră; aşa de pildă, elü a scutitü de ori-ce taxă: m ineralele de fierü> ferulü brutü maşinele şi instrum entele agricole, m aşinele cu aburi, instrum entele de ínvétám éntü, cărţile, m ate­riile colorante, etc. — Tóté lucruri de cari avem ü abso­lută nevoiă, pe cari nu le producemü noi.

Etă, în puţine cuvinte, econom ia nouei conven- ţiunî. Mai puteină adăoga că termenulü ei e totü

1891...

Din comitatulü Făgăraşului.In Faurii, 1887.

(Urmare.)

Adunarea generală estraordinară ţinută în 29 De- cemvre an. tr. a fostü surprinsă prin aşternerea unui conclusü alü com isiunei admin. com itatense cu datulü 22 Noem vre prin care s’a statoritü unü proiectü de în­voire ce este de a se íace în privinţa unorü puneri sub manipularea statului a tuturorü pádurilorü din terito- riulü com itatului Făgăraşului. Pentru ca publiculü ce- titorü sé se convingă şi de astădată cátü de năuci îi ţină cei dela putere pe Români — şi în ce ilusiunl de

In generalü, acum a vorbindü, cum se socotesce fe- m eea? Legea 4ice, că nu potü sé facă parte dintr’unü consiliu de familiă minorii, omenii cu fapte rele, nebunii şi.... femeile. Acésta e legea. Moravurile o p rescü , îm­preună cu legea, pe fem eiă de a trăi singură prin m uncă. Éa nu póte face com erciu, nu se póte am esteca în in- dustriă, nu póte ocupa o funcţiă publică séu a lua o ca ­rieră örecare.

Pentru ce? — S ’a ql'sü, că e incapabilă. Dér câtî din bărbaţi îşi esercită dreptulü de votü cum trebue ? şi câţi juraţi nu dormü pe băncile lorü sacre? Şi, cu tóté că suntü femei fórte capabile, fórte oneste, nu potü fi nici alegétori, nic-î juraţi. Oratorulü am intesce casulü infanticidului, în care numai o mamă ar puté sé simtă şi sé jui’ece cum trebue. Audi: incapabilă! Va sé (Jică nu se găsesce nici o femeiă, care sé fiă aşa de inteli­gentă cum e celü mai prostü dintre bărbaţi, căci băr- baţiloră se dă în m assă totü ce se refusă fem eii. E cu- riosü, că se pare că bărbaţii îi refusă dreptulü de a în ­tră în funcţiă de team a concurenţii, pentru că le dăvoiă sé cânte la piano, sé facă versuri, sé coasă..... pecând în istoriă vedem ü, că femeile s ’au distinsü mai a- iesü prin prudinţa guvernării. Anglia, care a datü o Elisabetă, are ca rege pe Victoria.

S ’a tjisü é r : n ’au prea doveditü multă inteligenţă şi în poesii uu au originalitate. Dér originalitatea inseamnâ

înţelepciune în politica înaltă tráiescü ei, Maghiarii, lasü sé urm eze acestü proiectü de învoire ín totü cuprin- sulü s é u :

Protocolu, luatü în urma conclusului com isiunei adm. a comitatului Făgăraşului Nr. 22 Noem vre 1886 Nr. 1053, de com isiunea administrativă cu ocasiunea per­tractării ţinute în FăgăraşO în 22 Noem bre 1886 d. a . : sub presidiulü Ilustrităţii Sale domnului com ite supremi) Mihail Horváth. Presenţî fiindü subscrişii. Obiectulü: St.a* torirea învoirei, ce este a se face în privinţa punerei sub manipularea statului şi a provederei cu planuri sis­tem atice de econom iă silvanală a tuturorü pádurilorü din teritoriulü § -lui 17 alü legei silvanale din 1879 şi con­forma statutului municipala aprobata de înaltula mi- nisterü de agricultură, industriă şi comerciu reg. ung sub Nr 44368 din anula 1884 stau sub nemijlocita su- praveghiare a autoritâţiloră, precum şi a altoiü păduri de atare natură, cari s ’ar mai alătura la aceea.

1. Pădurile în sensuiü legei din vigóre se primescü în manipularea statului cu acea dechiaraţiune, că tóté iemnele şi ori-ce producte ale acelora, precum şi ori-ce felü de venite competü posesorilorü respectivi.

2. Forestieria de statü îndeplinesce manipularea din 1 Ianuariu 1887 şi în favórea aceleia se solvescu 5 600 fl. adecă cinci mii şese sute florini anuali în rate anticipative de pátrarü de anu.

Forestieria de statü întreprinde manipularea pádu­rilorü deocam dată pe 25 de ani (respective şi după acestü terminü pănă atunci, pănă când se vorü com pune pla­nurile de pădurită organisate pentru pădurile din cestiă), décá ínsé nu ar afla acéstá manipulare cu scopü, este în dreptü a abdice de acésta în acelü modü, că după es- pirarea de doi ani ce urmézá după anulü de ab(Jicere íncetézá manipularea statului.

3. Pentru solvirea regulată a speseloră de manipulare anuali, ce suntü a se solvi pentru forestieria de statü la oficiulü de dare, ia responsabilitatea întregulă comitatü ; astfelü că solvesce spesele de manipulare din cassa sa propriă şi apoi íncassézá acestea penlrn s in e dela pro­prietarii pádurilorü.

4. Comitatulü respective posesorii de păduri suntü deobligaţi a îngriji, ca totdéuna sé stea la disposiţiune numérulü necesarü de vigilí de pădure pentru îndepli­nirea cu succesü a manipulărei.

5. Forestierii, cari índeplinescü manipularea, stau sub conducerea direcţiunei forestieriei de statü şi sub inspecţiunea aceleia, şi dela ea îşi primescü instrucţiunile de serviciu în virtutea cărora suntü datori a procede în privinţa pádurilorü concre^ute manipulărei lorü. T oc­mai pentru acésta se deobligă forestieria de statü a primi în propriulü serviciu pe forestierii com itatensi de presentü aplicaţi, precum şi pe aceia, pe cari îi va mai aplica co­mitatula pănă la intrarea în vieţă a învoirei acesteia ai primi cu beneíiciulü erarialü coréspundétorü.

6. Avéndü posesorii de păduri dreptulü de liberă dispunere, între marginele legei silvanale şi ale planului aprobatü în privinţa resolvărei causelorü econom ice a pádurilorü primite sub manipularea de statü. — Instruc­ţiunile de serviciu ale forestierilorü concrec|uţÎ cu mani­pularea se statorescü după ascultarea com isiunei silva­nale.

7. Forestieria de statü întreprinde fără ori care alte tacse pregătirea planurilorü de páduritü sistem atice, ale pádurilorü primite sub manipulare. Proprietarii ínsé suntü deobligaţi sub urmările responsabilităţii causate prin vre-o întâr4iere, ca la provocarea organului concrecjutü prin forestieria de statü sé arate numai decátü margi­nile pádurilorü, cari formézá proprietatea acelora şi spre indicarea punctuosă a acelora au sé se înfăţişeze directă prin celü puţinii unü indicatorü.

8. Décá toţî posesorii de păduri în unanimitate dorescü ca sé înceteze manipularea de statü, în acelü casü suntü datori ca după acele păduri din proprietatea lorü, pentru cari s ’au pregátitü planurile de pădurită, sé plátéscá statului ca tacsă de lucru câte treizeci (30) cru- ceri de fiecare jugérü. Terminulü de abdicere din par­tea proprietarilorü de păduri este totü acela, carele s ’a statoritü pentru statü sub punctü 2. Din acéstá sumă însă se subtragü ín favórea posesorilorü respectivi de a- tâtea őri cinci percente (5 °/0/) pe câţi ani s’a efeptuitü manipularea.

urcarea tuturorü treptelorű scării, şi când ai ajunsü süsü punerea alteia noué. Apoi cum o sé fiă originală fe­meia, când i se refusă scara, când nu i se dă instrucţia trebuinciosă ?

S ’au mai disü multe de bărbaţi în contra femei- loră. Aşa, de pildă, că e făcută din coasta lui Adamü, dér ăsta e unü argumentü pro , căci după cum din orice fiinţă se nasce — în scara zoologică — o alta mai su- perioră ei, totü aşa şi femeia, :născendu-se din bărbatü îi e superiórá. Aceasta arată slăbiciunea de argumente

S’au fácutü cântăriri de creerî şi s’a dovedită, că celü mai greu a fostű alü unei femei. Atunci au înce- putü sé spue că nu era bine cântărită, ori că circum- voluţiile suntü aşa şi pe dincolo...... sofisme fără tem eiu .

De ce, 4icü unii, nu cerü femeile drepturile lorü ci, totü bărbaţii? Au ei procură? — Pentru-că omulü îm­bracă pe femei într’o atm osferă de politeţe, de îm bă­trânire dulci, de înşelare şi, décá ea nu plânge, 4'ce că e mulţămită. O anecdotă: Pe uliţele Londrei umblă unü faeton de gală, care se opresce la unü magazinü, ca lady din năuntru sé târguiască. Unü lucrătoră de cărbuni trecéndü p’acolo a sărutat’o. Ea a datü poruncă sé ’lü inchidă pe I o ü ü . Elü în se 4 ise : mé veţi închide voi. dér nu’mî pasă, căci am sărutată pe cea mai frumósá femeiă

din cele trei regate. Atunci lady a spusü s é ’lü lase, căci e nebunü..,. (Va urma.)

9) Pentru punctuositatea păzirei pádurilorü pri­mite sub manipulare nu portă forestieria de statü sar­cina respondabilităţii materiali, pentru procedura vighili- lorü de păduri aplecaţi de proprietarii pádurilorü ínsé portă responsabilitatea morală de controlă.

10. Vighilii de păduri daţi la disposiţiune de pro­prietari stau sub necondiţionată disposiţiune a forestăriei de s ta tü , şi întru câtă din orice motlvü de serviţiu nu se află aplicabili, se potü dimite libera din partea fores- tieriei de stata.

11. Funcţionarilora aplicaţi la manipularea pădft- riloru se concede, ca competinţa de păşunită de vite sta- torită prin statutü pentru forestarii erariali, se pască pe teritorulü de păşune com unală respectivă, séu partea pă- durei designată spre acestü scopü, fără tacsă.

12. Acéstá învoire nnmai atunci este obligétóre pentru ambele părţi, décá sé aprobă de Esceienţa Sa dlă ministru reg. ung. de agricultură, industriă şi co­merciu, precum şi de com isiunea municipală a com ita­tului Făgăraşului, spre care scopü estradându-se în doué esem plare, dintre acestea se aşterne la loculü com petentü unulü prin Ilustr. Sa d-lü Bedő Albert, consiliarü m inis­terială şi inspectorü supremü silvanalü a!ü téréi, ér ce - lalaltü prin inclita com isiune administrativă a comitatului F'ăgăraşului.

D. u. s. Din partea ministerului reg. ung. de agri­cultură industriă şi com erciu: Bedő Albert m. p. — Nagy Gyula m. p. inspectorü reg. silvanalü ca referentü şi seriitorü.

Observarea făcută cu privire la autenticarea şi res­pective statorirea stilisărei de sub punctü 2 se póte vedé în protocolulü luatü deosebitü ín acéstá privinţă. Mihailü Horváth m. p. com ite supremü, Danielü Grámoiu m. p. v.-com ite, Alexandru Kossy m. p., loanü Turcu m. p. protonotarü, Paulü Pischel m. p. primü forestierü reg. ung., Duvlea m. p., Alexandru Nagy m. p., Mauriţiu Kopacsányi m. p.

Se aprobă cu acea observare, că se află de lipsă a se lăsa afară din stiiisarea punctului 2 pasagiulü: „res­pective şi după acestü terminü pănă atunci pănă când se vorü pregăti planurile sistematice de páduritü pentru pădurile din c h e s t iu n e care încurcă disposiţiunea §-lui7 şi este în contradicere cu acésta fiindü dătătore de tonü în privinţa terminului pregătirei planurilorü siste­matice de pădurită după disposiţiunile legei silvanale.

Cu acésta protocolulă se încheie şi subscrie.D. u. s. Mihailü Horváth m. p. com ite supremü,

Daniiiü Gramoiu m. p. vice com ite, Alexandru Nagy m. p., IoanO Turcu m. p. protonotarü, Alexandru K ossy m. p., Duvlea m. p., Mauriţiu Kopacsányi.

Adunarea generală a însărcinată pe o com isiune de 24 membrii proprietari cu elaborarea acestui pro- ectü de învoire. (Va urma.)

D I V E R S E .0 scenă în biserică [pe timpulű cutremurului. —

Corespondentulü gazetei »Italie* aduce urmátorulü fio- rosü raportü despre convorbirea sa cu preotulü din Castellaro, unde după cum e cunoscută s’a dárímatü bolta bisericei în urma cutremurului de dăună4i îngro- pándü sub ruinele sale persónele] aflátóre aco lo : ,E ra pe la 6 óre diminâţa, când se oficia marea lilurghiă înainte de miruirea cu cenuşe. Eu mé urcasem la altarü, dise preotulü, şi ajunsesem ü la ultimele rugăciuni, când audă unü sgomotü ca de tunetü, căruia îi urm a O |sgu - duitură. Eram am eţită la íneeputü, dér unü m om entü mai în urmă au4ii unü vuetü ne mai pomenítü. Nu mai vé4ui nimicü. Din instinctű prevé4ui pericululü şi fugii îndată prin porta | presbiterului.“ — »Şi apoi, apoi D om nule?“ — „Eu i-am botezată pe toţî«, urmă elü suspinându. „Ii priviamü ca pe copii mei şi toţi augm u- ritü.* — »Cam câţi óm eni au pututü fi'în biserică?« — »Ceva mai multü de 3 0 0 persóne, mai cu sém á femei. Dărîmarea urma deodată. V é4éndu-m é fugindü, urmară şi ceilalţi esemplului meu. Năvăliră parte în capelefparte spre pórta cea mare şi spre am bele uşi laterale. Aceste din urmă erau încuiate. Vr’o 100 de persóne fugiră prin pórtea cea mare, dér apoi nu se ştie cum, póte în urma unei noué sguduituri — se închiseră gambele aripe ale porţii. Şi acum se surpa edificiulă. Toţî aceia cari nu se refugiaseră în capelă, séu pe după porţi, fură îm or- mentaţi. Nu vă4usem niciodată ună astfelü de chaos. Totulü era negru, n ici ceriulü nu se 4ărea prin deschi- 4ătura bolţii. Mé gândii îndată la parochienii mei, că partea cea mai mare vorü fi morţî séu în agonia morţii. Părăsii loculü meu de refugiu, mé suii pe ruine 4 icen d : Copii mei, aveţi credinţă în îndurarea lui D um ne4eu! Vő absolvă ,in articulo mortis \a In primulü m om entü domni o tăcere adencă, apoi urmară strigăte, plânsete, gem ete! Se luară mesurî de scăpare. Cei cari răm ăseseră sdraveni şi nevâtăm aţî erau mai cu sém á bărbaţi, pentru că avuseseră presenţa de spiritü a se refugia la altare. Fem eele din contră, pentru că şedă de obiceiu pe bănci, erau tóté îngropate. Unü casü m iraculosü se ivi. O ténérá fată se afla în m omentulă nenorocirei în mijlo- culă bisericei. Lespe4iie de piatră că4ură in prejurulü ei nimicindü pe ceilalţi. Ea singură fu cruţată. In timpulü lucrăriloră de scăpare se mai sim ţi o a doua sguduitură Toţî o luară la fugă şi numai cu m are anevoinţă fură înduplecaţi a reîncepe lucrările de scăpare,

Editorü: Iacobü Muresianu.5

Redactorü responsabilă Dr. Aurel Mureşiaiiu

N r. 48. GAZETA TRANSILVANIEI 1887.

Ctarauïn la tm raa d© Vi®»» dia i l Martie st. n. 1887,

Rentă de aurfi 5°/0 . . . 98 85 Rentă de hârtia o°/0 . . 8710 Imprumutulâ căiloră ferate

u n g a r e .......................... 148.50Amortisarea datoriei căi-

lorfi ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 96.—

Amortisarea datoriei căi- lorii ferate de ostii ung.

• (2-a emisiune) . . . . 124 — Amortisarea datoriei căi-

lorfi ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 11450

Bonuri rurale ungare . . 104.— Bonuri cu ci. de sortare 1C4.— Bonuri rurale Banat-Ti-

m i ş ă ...............................104.00Bonuri cu cî. de ^sortare 104.— Bonuri rurale transilvane 103 80

Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de

vinii ung...........................98.50Imprumutulfi cu premiu

ung..................................... 110.50Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului . 121 80 Renta de hărtiă austriacă 79 20 Renta de arg. austr. . . 79 75 Renta de aurâ austr. . . 108 80 Losurile din 1860 . . . 132.50 Acţiunile băncel austro-

u n g a r e .......................... 850.—Act. băncel de ereditâ ung. 285.85 Act. băncel de credită austr.276.20 Argintulâ — . — GalbinI

împărătesei ..................6.03Napoleon-d’orI . . . . 10.14 Mărci 100 împ. germ. . . 62.75 Londra 10 Livres sterlinge 128.25

Bursa (le fSu^iiresci.Cota oficială dela 26 Februarie st. v.

Cump.

R enta rom ână (5°0). . 8 8 —Renta rom. am ort. ( 5 °/0) - 9 1 1/2

» convert,. (6 ° /0) . . 8 3 —îm pr. oraş. Buc. (2 0 fr.) -------Credit fonc. rural (7°/o) * • 98^2

„ „ (5"/o) ■ ■ 82»/.» - urban (7°/0) . . 95 Va

> (6°/0) . • 8 9 x/4> (5% ) • • 7 8 -

Banca naţională a R om âniei 5 0 0 L e i -------Ac. de asig. D acia-R om . -------

« » » N aţională -------Aurii contra bilete de bancă . . 20 .50 Bancnote austriace contra aurii. . 1.98 2 .02

Gursulu pieţei Braşovîi

1887. din 12 Martie st. n. 1887.

vend. Bancnote rom ânesc! . . . . Cump. 8.41 Vend. 8.44

8 9 - Argint r o m â n e s c ..................... . » 8 .35 » 8.4092V*8 4 — N apoleon-d’orî . . . . . . . * 10.08 à 10.12

99V 4Lire tu r c e s c î ............................... . » 11 .44 t 11.48

87V* . » 10 .44 » 10.4896V*90V 4 . » 5 9 6 » 6.027 9 — Scrisurile fonc. »Albina» . » 1 0 1 .— » 102.--

------- . » 111. » 112. Vs

21 .25 Discontulă . . . * 7 — 10°/e pe anü.

F A R M A C I A

J. PS ERHOF ERV i e n a , S i n g e r s t r a s s e Nr. 15

la „go l denen R ei eh sap f e l “Pilule pentru cu răţirea sângelui, mai înainte num ite »Pilule uni­

versale, merită cu totü dreptulü num irea din urmă; de ore ce în taptă nu esistă aprópe nici o bolă; ia care nu ar fi probată în mii de caşuri efec- tulü lorü miraculosöo In caşurile cele mai cerbicóse, la cari multe alte m e­dicam ente s ’au întrebuinţată ínzadarü, s ’a dobénditü cu aceste pilule de ne­numărate orî şi după unü scurtö timpö deplină însănătoşare. 1 cutioră cu 15 pilule 21 cr., 1 sulü cu 6 cutióre 1 fl. 5 cr., la trimiteri nefrancate cu rambursă 1 îl. 10 cr.

Trimiţendu-se preţulă înainte costă cu espedarea francată1 sulű cu pilule 1 fl. 25 cr., 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl, 40 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri9 fl. 20 cr. (Mai puţin de unü sulă nu se póte trimite.

Au incursü o m ulţim e de scrisori, prin cari consum atorii acestorü pilule m ulţăm escă pentru redobândirea sănătăţii lorii după cele mai diferite şi grele bólé. Orî-cine a făcută odată încercare, recom andă acestü m edi­cam entă mai departe.

Reproduceimi aci câteva dintre multele scrisori de multămită.

L e o n g a n g , 15 Mai. P re a onorate D o m n u le ! P ilu le le D -v. p roducă

ad e v e ra tă m inune, ele n u su n tă ca a lte aşa de m ulte m ed icam ente recom andate, ci ele a ju tă în tru ad evără ap rópe la tó té bólele. D in p ilu le le , ce-am fostü co­m an d a tă la P asci, am îm p ă rţi tă cele m ai m ulte la a- m icî şi cunoscuţi şi au folosită la to ţi, ch ia r şi persóne de o e ta te m ai m are şi cu d ife rite bólé şi defecte au d obend ită p r in ele, deşi n u perfec tă sănă ta te , d é r to ­tuşi o îm b u n ă tă ţire în sem n ată , şi voescă a u rm a cu în treb u in ţa rea lo ră . T e rog d a r a-m î m ai tr im ite încă 5 su lu ri. D in p arte-m i şi dela to ţi, ca ri am ă av u tă deja norocirea p rin p ilu le le D-v. ne redobând i sănă­ta tea cea m ai cordială m ultem ită .

M a r t i n D e n t i n g e r .

Bega Szt-G-yorgy 1G F eb ru a r iu 1882.O norate D o m n u le ! N u Ve p o tă esp rim a în des­

tu lă cordiala m ea m ulţăm ită p en tru p ilu lele D-v. de ore-ce pre lângă a ju to ru lă lu i D -deu , consorta m ea care deja an i în d e lu n g a ţi au su fe rită de m iserere, s ’a v indeca tă p r in p ilu le le D -v ., şi eu to te că şi acum tre b u e d .n când în când se în treb u in ţeze d in elo, to ­tu ş i săn ă ta tea ei s’au îm b u n ă tă ţită în t ru a tâ tă , în câ tă

pote se-şî vedă de tote ocupa ţiun ile ei cu vioiciune juvenală.' Ace’stă a m ea m ulţăm ită Ve rogă a o în ­tre b u in ţa sp re b inele tu tu ro ru ce loră cari su fe ră , şi Ve rog-u to todată, ca se-mi tr im ite ţi d in nou 2 su lu ri p ilu le şi 2 bucăţi săpună chinezesc. •— Cu deosebită stim ă supusă A l o i s S o v a k p rim ă-g răd in a ră .

S tim ate D om nule ! P re s u p u n e n d ă , că to te me d icam entele D -tale vo ră ti aşa de bune, ca r e n u m i - t u t ă b a l s a m ă c o n t r a d e g e r ă t u r i l o r u , care în fam ilia m ea a făcută u n ă sfîrş ită g rabn ică la m ai m ulte um flături de deg e ră tu ră , m ’am dec .să pe lângă to tă ne încrederea m ea în aşa num ite le m ijloce u n iv e r­sale de lecu ire, a lua re fug iu lă la p ilu lile cu răţito re de sânge ale D -tale, ca p r in a ju to ru lă acesto ră m ici g lobuleţe se bom bardeză la em orrlio idele, de ca ri su ­feră de an i înde lungaţi. N u esitezu de locă a Ve m ăr­tu risi acum , că su ferin ţa m ea învech ită dupe o în tre ­b u in ţa re de 4 septem ânî a în ce ta tă cu to tu lu , şi că recom andă aceste p ilu le în cercu lă cunoscin ţeloru mele cu celă m ai m are zelă. Nu am nim icii în con tră şi decă ve i face în treb u in ţa re în pub lică de aceste ale m ele şire , îuse fără de subsem narea m ea.

V i e n a , 20 F e b ru a riu 1881.Cu în a ltă stim ă v . T .

Balsam contra (legerăturei de I. Pser- hofer. de mulţi ani recunoscută ca celü mai sigurii rem ediu contra su - ferinţeloră de degerătură de totü fe lü lő , precum şi spre vindecarea, raneloră învechite etc. 1 borcă- neiü 40 cr.

Balsam contra g u ş i lo r ă , remediu de încredere spre lecuirea umflături - loră la gátü. 1 flaconü 4 0 cr.

Essenţa de v ieţă , (Picături de Praga) contra stom acului stricată, a m is- tuirei rele şi greutăţiloră de totü felulü, unü rem ediu de casă esce- lentö. 1 flaconü 20 cr.

Suculü - Sp itzw egericli, m edicam entă de casă în genere cunoscută şi es- celentü contra catarului, reguşelei şi a tusei etc. 1 sticluţă 50 cr.

A liliă am ericană contra rlieum atis- mului, celü m ai bunü m edicamentü la tóté suferinţele rheum atice, jun­ghiuri, Ischias (bóla de tremură}, junghiu la u rech i etc. 1 fl. 20 cr.

jjichiorü din b urueni fle A lpi dela W . O. Bernhard. 1 buteliă 2 fl. 60 cr-, x/2 b uteliă 1 fl. 40 cr.

50 cr. Va bu'se n , 1 buteliă 2 fl. teliă l fl. 50 cr.

Pomadă de Tanocliinin de I. Pser- hofer, de unü şiră de anî recunos­cută de medici ca cea mai bună dintre tóté rem ediile pentru eres- cerea pérului. Unü borcanü ele- gantü adjustatü 2 fl.

P lastru universală de prof. Steudel, la rane din lovitură şi ínpunsü, la totü felulü de bube rele şi la nmflăturî învechite, ce se spargă periodică la p icióre, la degetă, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acestü soiü, s ’a probatü de m ulte ori. 1 bur- canü 50 cr.

Sare universală de curăţenia de A. W. Bulrich. Ună remediu de casă escelentü contra tuturoru urmări- lorü digestiunei stricate p recum : durere de capă, am etelă, cârcei la stomac-hü, acreală în gatü, sufe­rinţe haem oroidale, constipaţiune etc. 1 pachetă 1 fl.

Franzbrantw ein 1 buteliă 60 cr. Prafti contra asudării piciórelorü, 1

Esenţă pentru coclii de Romershau- Cuţiă 50 cr.

Medicamente Homöopatice de totü felnin se «află totdéuna gata.

Afară de; preparatele aci numite se mai află tóté specialităţile far­m aceutice in d igen e şi streine, anunţate prin tote diarele austriace, şi la casü, când u nele din a ce ste specii nu s ’ar afla în deposită, se vorü procura la cerere cu prom ptitudine şi câtă se póte de eftinü.

Trimiţi tf*ile prin poştă sé efectuézá iute, decă se tri­mite preţiilii înainte, séu cu rambursa.

IMniiţe ndn-se preţuln înainte, (mai bine prin ruan­da! ii poştalii) este porto postain cn mulţii mai eftinü, decátü ia trimiteri cn rambursa. 6-12

m * m * m *

m «• M• *• Mm m

H

& »

- ................................ .....................................................................................5paie. Garnituri de treieratfl cu vîrteju (Goppel.) * Sistem ă cu •System ), cu, seu fără aparată pentru umplută în saci şi pen- §T

Mori pentru curăţitulu cerealeloru (Systemu Backer & Vidats)

T u rn ă to r ia s i fabrică de m a şin i» !a lui Schlick

Societate pe acţii în Budapesta.Biuroulu centralii: IV. Weitznerring 57 — Despărţămentnlă pentru ma­

şini agricole VI. Aeussere Weitznerstr 1696—1699.gig a j recom andă Garnituri de tre ie ra tă cu vaporii, de încălzită cu cărbuni, cu

H lem ne şi cu Daie. Garnituri de treierată nu vîrtp.iil ÎRnnnfil i . Sistpmii nnw T i pene (Stiften

• '

tru curăţiţii^ mai departe patentatele pluguri Schlick cu 2 şi cu 3 feare recunoscute î â

de escelente.. — Preţulu dela fl. 58 în susu. — Pluguri-Rayol, patent, t ţ J*f Schlick cu aparatü pentru ridicaţii afară. Pluguri-Rayol de sine conduce- u

ÿ tore (după Sack). Pluguri originale Schlick şi Vidats cu 1 fierü.

l|t K Cea mai nouă maşină patentată de sèmânatü în brazdă.^ ^ Mai departe se află gata: Mori de macinatu , cu una şi cu doueIU P ^ re, mori pentru porumbă „Little G i a n t b a t o z e de porumbă, maşini pen- ^

t j w tru preparare de nutreţu. Teascuri pentru uleiuri ş. a. m. în stabilim en-c j tulă fabricei nôstre së potă vedea lucrândă: cele mai noué maşini pentruH topită cânepă flosă sist. Ramie şi maşini de curăţită după sistemulă nostru f?

e h

Nr. 12 /1887 . c. adm.

Publicatinne.

' Ţ i propriu, cu o putere de lucru cvantitativö şi cvaiilalivü estraordinară• ^f M -------- ..................................... ...... .... ?........................ " H-

Comisiunea esmisă pentru administrarea avei ei bisericei gr. or. din cetatea Braşovului dela Sf. Treime voesce a edifica şi ecuipa din nou m6ra afLat,6re în comuna Poiana MSrului la valea lungă.

Spesele s’au statoritu cu 1676 fl. 39 cr. v. a. întreprinzătorii îşi potu preda ofertele lorii prov&dute cu unu vadiu de 10% curatori- loru încredinţaţi cu pertractarea ofertelorii, care pertractare se va ţin<5 la 21 Martie a. c. 11 <5re a. m. în cancelaria bisericei la Braşovfl tergulă cailorii sub Nr. 34.

Planulu, preliminarulu şi condiţiunile se potu vede la notarulii co- misiunei lordanu I. Munteanu assesorii la scaunulG orfanalu.

B r a ş o v u în 5 Martie 1887.In numele comisiunei administrative

C u r a t o r i i e s m i ş i :3—3 Thomas Langer m. p. Iordan I. Munteanu m. p.

Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.

P e n t ru re p e ţi r i se ac ó r d a u r m á t ó r e l e r a b a t e :Pentru repeţiri de 3— 4 orï ...................................... 10-|„

n n V 5— 8 ,, . . . . . . 15°|.ii n 9—11 ,, . . . . . . 20“,n n 11 12—15 n . . . . . . 3 0 \v ’1 11 16—20 n . . . . . . 40\

Delà 20 de repeţiri în susü ...................................... 5 0 \i Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe lunî se facu în-i voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susu.

© Tipografia ALEXI, Braşovu.