GAUDEAMUS. Alma Mater Crisiensis
____________________________________
Volumul cuprinde lucrările Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice
Studențești „Știință. Cultură. Civilizație”, ediția a XVIII-la
2
Coordonator Gaudeamus – Alma Mater Crisiensis: Roland OLAH
Redactor șef: Sorin FURDUI, Universitatea din Oradea
Colectiv de redacție:
Ștefan – Marius DEACONU, Universitatea din București
Robert RUSU, Universitatea din Oradea
Traian OSTAHIE, Universitatea din Oradea
Cosmin PATCA, Universitatea din Oradea
Responsabilitatea asupra textului și conținutului articolelor revin în
exclusivitatea autorilor.
Editura Universității din Oradea este recunoscută de către Consiliul Național
al Cercetării Științifice din Învătământul Superior, cod CNCSIS 149.
3
Universitatea din Oradea
Asociația „Gheorghe Șincai” a studenților în Istorie
Asociația Geografică „Simion Mehedinți”
GAUDEAMUS. Alma Mater Crisiensis
numărul IV
Editura Universităţii din Oradea
Oradea – 2017
4
CUPRINS
Istorie și viață cotidiană
Irina Briceag: Practici funerare în așezările primei epoci a fierului
din spațiul nord-vest pontic
8
Alin-Georgian Gheorghe: Depuneri rituale în așezări de tip
Babadag (sec. XI-VII a.Chr)
18
Traian Dumitru Ostahie: Școala capitulară din Oradea în Evul
Mediu
28
Adrian Stănilă: Vizite şi rezidenţe domneşti la Argeş, în secolele
XV-XVI
46
Ioana-Sorina Apetrei: Regimentul al II-lea de graniță în cadrul
sistemului de apărare a frontierelor Imperiului Austriac
61
Gheorghe Benzar: Imaginea dușmanului în Transilvania între
Revoluția de la 1848 și Primul Război Mondial
77
Andreea Neofotis: Imaginea U.R.S.S.-ului în presa centrală
comunistă: ziarul „Scânteia” (1945-1965)
90
Marinela Ioana Baciu: Mărturii ale unor oameni care au trăit
epoca colectivizării (secvențe de istorie orală)
107
Cristian Culiciu: Oradea anilor ´50 – aspecte demografice,
economice și edilitare
115
Iulius-Marius Morariu: Aspecte de autobiografie spirituală în
volumele memorialistice ale părintelui Gheorghe Calciu
Dumitreasa şi Ioan Ianolide
130
Roland Olah: Migrația ilegală a românilor în perioada 1980-1989 143
5
Mihai Răzvan Dobai: Immigration to Romania in the period 2004-
2014
153
Maria Roxana Tataru: Education Policies for Immigrant Students
in EU- Measures taken by Spanish and Dutch governments in order
to ensure the right to education
165
Raluca Parfentie: Digerându-l pe a fost odată. O porție de identitate
și gust în poveștile românești
178
Geografia locală în contextul amenejării teritoriului
Robert George Rusu: Promovare turistică prin modelare 3D.
Studiu de caz sectorul Șuncuiuș-Vadu Crișului
193
Călin Bogdan Albu: Managementul Cetății Oradea asistat de GIS 206
Sorin Furdui: Parcul Natural Cefa.potenţialul cadrului natural 219
6
Aspecte de autobiografie spirituală în volumele memorialistice
ale părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa şi Ioan Ianolide
Iuliu-Marius MORARIU*
Abstract. Based on information provided by the memorials of father Ioan Calciu
Dumitreasa and Ioan Ianolide, who were imprisoned during the communist period, the author
tries to emphasize the aspects of spiritual autobiography that can be founded in their
remembering thoughts. Even there are constructed as autobiographies, their works cannot be
classified as spiritual autobiographies, but they contain important passages of this genre.
Therefore, this research is not only an attempt to re-bring into attention of the reader their life
and activity, but also to open a new direction of research, focused on the spiritual
autobiography from the Eastern (or Orthodox) space. So we will focus there on the topics
linked with this subject and we will try to investigate the way how the authors describe their
spiritual evolution during the prison period into their works.
Keywords: priests, communist regime in Romania, persecution, apostasy,
mystique experience.
Introducere
Perioada comunistă a marcat profund mai multe sectoare ale vieţii
româneşti, începând cu cel cultural şi cel spiritual şi continuând cu politicul,
economicul şi multe altele. Mulţi dintre oamenii care au avut de suferit din
pricina împărtăşirii unor idei divergente regimului au fost încarceraţi, şi-au
pierdut slujbele sau au devenit adevăraţi paria ai societăţii. Unii şi-au pierdut
chiar viaţa în închisori. Unii şi-au pierdut credinţa, în vreme ce alţii şi-au
fortificat-o. În vreme ce unii au intrat acolo atei şi s-au întors profund
* Doctorand, anul II, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea ,,Babeş-Bolyai", Cluj-
Napoca, România; Ecumenical Institute from Bossey, University of Geneva, Elveţia. E-mail:
7
credincioşi, alţii, care avuseseră convingeri religioase puternice, le-au lepădat,
sub presiunea torturilor.
Experienţele crunte, descrise de Soljeniţân în Arhipelagul Gulag şi alte
opere ale sale1, nu au ocolit nici universul carceral românesc. Mulţi dintre cei
care le-au fost martori nu au trăit pentru a le povesti. Alţii au preferat pur şi
simplu să tragă perdeaua uitării asupra lor. Din puţinele informaţii care au
rămas însă, se pot reconstitui însă câteva dintre aspectele esenţiale ale
fenomenului terorii prin care au trecut o parte dintre elitele României şi nu
numai, între anii 1947-1989. Volumele de memorii sunt descoperite,
redescoperite, reeditate şi analizate2, în timp ce, pe baza informaţiilor oferite
de acestea, dar şi a secretelor devoalate în urma desecretizării unora dintre
documentele păstrate la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor
Securităţii (CNSAS), sau a celor provenite din alte fonduri arhivistice,
cercetătorii scot la iveală noi aspecte cu privire la însemnătatea comunismului3.
1 A se vedea: Aleksandr Isaevič Solženicyn, Arhipelagul Gulag (1918-1956) – încercare de
investigaţie literară, vol. 1-3, trad. Ivan Kovaci, Nicolae Iliescu, col. ,,Cotidianul", Editura
Univers, Bucureşti, 2008; Idem, Ca bobul între pietrele de moară, trad. Nicolae Vrubleschi,
col. ,,Memorii-Jurnale", Editura Humanistas, Bucureşti, 2006; Idem, Viţelul şi stejarul, vol. 1,
trad. Ion şi Maria Nastasia, col. ,,Memorii-Jurnale", Editura Humanistas, Bucureşti, 2002;
Idem, Viţelul şi stejarul, vol. 2, trad. Ion şi Maria Nastasia, col. "Memorii-Jurnale", Editura
Humanistas, Bucureşti, 2002. 2 Între cele mai recente editări şi reeditări ale lucrărilor de acest gen se numără şi: Galina
Răduleanu, Repetiţie la moarte, col. ,,Din spatele gratiilor", Editura Fundaţiei Sfinţii
Închisorilor, Piteşti, 2013; Aurel State, Drumul crucii. Amintiri de pe front şi din Gulaguri,
Editura Rost, Editura Fundaţiei Închisorilor, Piteşti, Bucureşti, 2013. 3 Astfel de exemplu, utilizând volume anterioare dedicate Fenomenului Piteşti (precum: Virgil
Ierunca, Fenomenul Piteşti, ediţia a III-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007; Dumitru Bacu,
Piteşti. Centru de reeducare studenţească, Editura Cuvântul Românesc, Hamilton, 1989;
Costin Merişca, Tragedia din Piteşti. O cronică a ,,reeducării" din închisorile comuniste,
Institutul European, Iaşi, 1997; Gheorghe Andreica, Reeducările comuniste. Volumul I –
Eugen Ţurcanu, ruşinea speciei umane, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2007; Grigore
Dumitrescu, Demascarea, Jon Dumitru Verlag and Mediana Edit, Munchen-Bucureşti, 1996;
***, Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din închisorile Piteşti, Gherla,
Editura Vremea, Bucureşti, 1995; Cosmin Budeancă (coord.), Experienţe carcerale în
România comunistă, vol. I, Editura Polirom, Iaşi, 2007; Dumitru Lăcătuşu, Alin Mureşan,
Casa terorii – documente privind penitenciarul Piteşti (1947-1977), Editura Polirom, Iaşi şi
Bucureşti, 2009; Ilie Popa (coord.), ,,Experimentul Piteşti". Conference Proceedings.
Comunicări prezentate la Simpozionul ,,Experimentul Piteşti" – Reeducarea prin tortură".
Opresiunea ţărănimi române în timpul dictaturii comuniste, ediţia a III-a, Piteşti, 26-28
septembrie 2003, Editura Fundaţia Culturală Memoria, Piteşti, 2004; Mihai Buracu, Eu sunt
scribul... Amintiri şi poezii din detenţie, ed. Alin Mureşan, Editura Filos, Mioveni, 2012), dar
şi informaţii arhivistice sau de istorie orală, Alin Mureşan a reuşit să ofere o amplă sinteză
dedicată Fenomenului Piteşti, aflată acum la cea de-a treia ediţie. Cf. Alin Mureşan, Piteşti –
8
Între oamenii care au avut multe de suferit în această perioadă şi au
trecut prin infernul reeducării de la Piteşti, se numără şi părintele Gheorghe
Calciu Dumitreasa şi Ioan Ianolide. Ambii şi-au povestit parţial peripeţiile în
paginile unor texte memorialistice publicate după anul 19894, şi au beneficiat
chiar de atenţia cercetătorilor din diferite spaţii5. Cu toate acestea însă,
autobiografiile lor mai pot fi încă analizate din mai multe puncte de vedere.
O astfel de analiză, cu o notă de inedit, propunem şi noi în paginile
cercetării noastre. Valorificând informaţiile regăsite în textele lor, dar şi în alte
lucrări similare, vom vorbi despre aspectele de autobiografie spirituală care pot
fi regăsite în volumele lor de memorii. Cercetarea va aduce astfel în atenţia
cititorilor o nouă abordare, neîntâlnită până acum în spaţiul teologic şi cel
cronica unei sinucideri asistate, ediţia a III-a, Editura Manuscris, Piteşti, 2017. O interesantă
sinteză asupra Bisericii Ortodoxe Române şi a istoriei ei în perioada comunistă, bazată pe
investigarea aceloraşi surse, dar cu precădere pe cea a celor arhivistice, ne oferă un alt
supravieţuitor al Fenomenului Piteşti, profesorul Radu Ciuceanu. Cf. Cristina Păiuşan, Radu
Ciuceanu, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist (1945-1958), col. ,,Documente –
Studii", Editura Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2001.
Interesante, însă bazate cu precădere pe impactul experienţelor personale asupra autorilor sunt
şi volumele: Florin Constantin Pavlovoci, Tortura pe înţelesul tuturor, col. ,,Rotonda.
Memorii", Editura Cartier, Chişinău, 2001; Demostene Andronescu, Reeducarea de la Aiud.
Peisaj lăuntric – memorii şi versuri din închisoare, col. ,,Cruciaţii secolului XX", Editura
Christiana, Bucureşti, 2009; Lena Constante, Evadarea tăcută – 3000 de zile singură în
închisorile din România, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992; Idem, Evadarea imposibilă –
penitenciarul politic de femei, Miercurea Ciuc (1957-1961), ediţia a 2-a, Editura Florile Dalbe,
Bucureşti, 1996; Aspazia Oţel Petrescu, Cu Hristos în celulă, ediţia a 2-a, Editura Areopag,
Bucureşti, 2012; Nichifor Crainic, Memorii, vol. 2 - ,,Pribeag în ţara mea – răspuns la actul
meu de acuzare – mărturii din închisoare, ed. Alexandru Condeescu, Editura Muzeului
Literaturii Române, Bucureşti, 1996; Alexandru Teodorescu, Celula cu minori – cinci ani în
temniţele şi lagărele de muncă forţată ale României comuniste, col. ,,Memorii-jurnale",
Editura Humanitas, Bucureşti, 2015. 4 Astfe, memoriile carcerale, dar şi întreaga biografie a părintelui Calciu pot fi regăsite în: ***,
Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu după mărturiile sale şi ale altora, ediţia îngrijită la
Mănăstirea Diaconeşti, Editura Christiana, Bucureşti, 2007, iar cele ale lui Ioan Ianolide în:
Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă, ediţia a II-a, Editura
Bonifaciu, Bucureşti, 2012. 5 În paginile unor lucrări precum: ***, "The last days of Fr. George Calciu", in The Orthodox
Word, XLIII (2007), no. 4, p. 166-177; Adrian Riassophore, "Fr. George Calciu: confessor and
pastor", in The Orthodox Word, XLIII (2007), no. 4, p. 157-165; Paul Booth, "Father Calciu's
first year of 'freedom'", in Religion in Communist Lands, XIII (1985), no. 3, p. 330-331; Kesley
Menehan, "Congressmen press Romania to end religious persecution", in Christianity Today,
XXIX (1985), 20 Septembrie, p. 41; Herman Abbot, "The Orthodox Consciousness of
Romania", in The Orthodox Word, XXXLII, no. 3, p. 209-254; http://www.cuvantul-
ortodox.ro/testamentul-unui-nebun-ioan-ianolide-inchisoarea-aiud-reeducarea-rezistenta-la-
siluirea-constiintei-temnita-cea-mare-societatea-guvernata-de-securitate-statul-omniprezent/,
accesat 12. 09. 2017.
9
istoriografic românesc, unde se marşează cu precădere pe restituirea
biografică, aportul informaţional vast şi alte aspecte similare, neglijându-se
elementele de intrinsecitate ale unor texte importante, cum este cea de faţă.
Astfel, deşi s-a scris despre ei până acum, în textele deja semnalate, dar şi în
alte lucrări similare, cercetarea de faţă va aduce o nouă abordare, completând
textele deja existente şi propunând o nouă cheie de lectură a unor texte atât de
importante.
Aspecte de autobiografie spirituală în volumele memorialistice ale
părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa şi Ioan Ianolide
Înainte de a vorbi despre aspectele de autobiografie spirituală ce pot fi
regăsite în textele celor doi oameni importanţi ai Bisericii Ortodoxe Române,
care au avut de suferit în timpul comunismului, socotim potrivită definirea în
câteva cuvinte, a sintagmei de autobiografie spirituală6. Deşi s-a scris destul de
mult despre opere precum cea a Terezei de Avila7, cea a lui Dag
Hammarsjkold8, nimeni nu a oferit o definiţie clară a acestei sintagme, toţi
autorii care s-au oprit asupra ei considerând că este de la sine înţeleasă. Acest
fapt a generat uneori confuzii, precum clasificarea Instituţiilor lui Calvin în
cadrul autobiografiei spirituale9, sau încadrarea unor texte ce nu au de-a face
cu genul, în cadrul acestei categorii10.
6 Întrucât nu avem pretenţia de a fi exhaustivi în această prezentare, rugăm cititorii care doresc
să afle mai multe lucruri cu privire la acest aspect să consulte şi: Peter Dinzelbacher (ed.),
Dictionnaire de la Mystique, Alfred Kroner Verlag, Brepols, 1993, p. 82-85; Iuliu-Marius
Morariu, "The Spiritual Autobiography in the Eastern space in the second half of the XIXth
and XXth century", in Astra Salvensis – Supplement No. 1/2015 – "New Approaches in
Contemporary Theology", p. 166-174; Idem, Autobiografia spirituală a lui Dag
Hammarskjöld – o abordare teologică, Seria ,,Theologia", Editura Argonaut, Cluj-Napoca,
2016; Idem, "Educational aspects in the spiritual autobiography from the Orthodox space of
the 19th and 20th centuries", in Ion Albulescu, Adriana-Denisa Manea, Iuliu-Marius Morariu,
Education, Religion, Family in Contemporary Society - Proceedings of the Conference,
Lambert Academic Publishing, Saarbrucken, 2017, p. 113-123. 7 Cf. V. Garcia de la Concha, El arte literario de santa Teresa, Ariel, Barcelona, 1978, p. 191.
Cf. Cirol Garcia, "La experiencia de Dios en el Libro de la Vida de santa Teresa de Jesús", în
Scripta Theologica, XLVII (2015), Issue, 2, p. 419-422. 8 Cf. Bernhard Erling, A Reader’s Guide to Dag Hammarskjöld’s Waymarks, St. Peter,
Minnesota, 2010. 9 John Timmer, "The institutes: Calvin's spiritual autobiography", în Reformed journal, IX
(1959), no. 7, p. 18-21. 10 Cf. Ioan Coman, ,,Autobiografia în literatura patristică", în Studii Teologice, Seria a II-a,
XXVI (1975), nr. 9-10, p. 654-668.
10
Astfel, deşi nu ne permitem o prezentare exhaustivă a termenului-cheie
al cercetării noastre, vom încerca totuşi să evidenţiem câteva aspecte
fundamentale ale genului. O autobiografie spirituală trebuie, după cum îi spune
şi numele, să facă parte din genul autobiograficului. Ea poate fi construită fie
ca jurnal, fie ca text memorialistic. Accentul ei cade însă pe relaţia autorului
cu Dumnezeu, pe experienţa sa mistică şi pe dinamica relaţiei cu divinitate.
Întrucât, în spaţiul Ortodox, faptul de a scrie despre propria experienţă a fost
adesea considerat drept un act de desconsiderare a smereniei, element
fundamental pentru mistica acestei credinţe, regăsim destul de puţine texte ce
pot fi clasificate drept autobiografii spirituale aici. Astfel, în secolele XIX-XX,
doar însemnările Sfântului Ioan de Kronstadt11, cele ale Sfântului Siluan
Athonitul12 şi cele ale filosofului rus Nicolai Berdiaev13 pot fi considerate
astfel. Cu toate acestea, şi alte lucrări, precum cele de faţă, conţin unele referiri
la experienţe ce frizează spaţiul autobiografiei spirituale. De departe, cele mai
dense pot fi regăsite în Jurnalul fericirii al lui Nicolae Steinhardt14, însă mai
există şi alte lucrări similare, la fel de importante. Între ele, sunt şi cele ale
părintelui Gheorghe Calciu şi ale lui Ioan Ianolide.
Scriitor, preot şi profesor de teologie, erudit al vremii, autor al mai
multor volume (publicate după plecarea din România)15, părintele Calciu,
clasificat de unii în rândul dizidenţei, de alţii, în cele ale rezistenţei
anticomuniste16, a fost, mai presus de toate, un om al lui Dumnezeu şi un
11 Sfântul Ioan de Kronstadt, Viaţa mea în Hristos, trad. Boris Buzilă, Editura Sophia,
Bucureşti, 2005. 12 Sfântul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei – însemnări
duhovniceşti, trad. Ioan Ică jr., Alba-Iulia, Editura Deisis, 1994; Idem, Ecrits Spirituels –
extraits, traduits par L. A. Lassus, coll. "Spiritualite Orientale", no. 5, Abbaye de
Bellefontaine, Begrolles en Mauges, 1976. 13 Nicolas Berdiaev, Essai d'autobiographie spirituelle, trad. E. Bellenson, Editions Buchet
Castel, Paris, 1992. 14 Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, ediţia a II-a, ed. Virgil Ciomoş, col. "Remember",
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992. 15 A se vedea: Gheorghe Calciu, 7 cuvinte către tineri, ed. Răzvan Codrescu, Editura Anastasia,
Bucureşti, 1996; Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Homo Americanus – o radiografie ortodoxă,
ed. Răzvan Codrescu, Editura Christiana, Bucureşti, 2002; Idem, Cuvinte vii - ,,a sluji lui
Hristos înseamnă suferinţă!, Editura Bonifaciu, Bacău, 2009; Idem, Războiul întru cuvânt –
cuvintele către tineri şi alte mărturii, ed. Răzvan Codrescu, col. ,,Alfa şi Omaga", Editura
Nemira, Bucureşti, 2001; Idem, Rugăciune şi lumină mistică – eseuri şi meditaţii religioase,
col. ,,Homo religiosus", Editura Dacia, Cluj, 1998; Idem, Suferinţa ca binecuvântare, ed.
Savatie Baştovoi, Editura Cathisma, Bucureşti, 2007. 16 ,,Părintele Gheorghe Calciu e un exemplu atipic de rezistenţă anticomunistă. Unii
comentatori l-au enumerat printre ,,disidenţi", categorie care, desigur, îşi are aura ei".
11
mărturisitor. Ca tânăr, a avut de-a face cu infernul de la Piteşti, unde a trecut
prin reeducare. După eliberare, fostul student la medicină s-a înscris la litere şi
la Teologie şi a ajuns duhovnic al Institutului Teologic Ortodox din Bucureşti.
Aici a rostit Cele şapte cuvinte către tineri, care au declanşat un nou val de
persecuţii, ce nu se va sfârşi decât odată cu plecarea sa din România.
În timpul experienţei sale de la Piteşti, a avut şi experienţa căderii, dar
şi cea a revenirii şi redescoperirii lui Hristos. Aceasta din urmă a stat la baza
puternicelor exortaţii pe care le va rosti mai târziu17. Dacă despre experienţa
carcerală va vorbi destul de des, cu precădere duă 1989, despre cea
duhovnicească va vorbi mai puţin, preferând mai degrabă, în duh paulin, să-şi
evidenţieze modelele18. Iată ce spunea, de exemplu, despre cea dintâi:
,,Am stat aproximativ cinci ani în totală izolare, de unul singur în celulă, flămând
şi gol. Am stat peste cinsprezece ani în camere comune, unele mai mici, altele mai mari,
în care locuiam zi şi noapte, obligaţi să facem toate necesităţile în interiorul camerei.
Uneori eram înghesuiţi până la opt inşi într-o celulă de doi metri pătraţi, încât
dormeam câte doi, trei sau patru pe un pat şi ne frecam sufletele şi trupurile, clipă de
clipă, unii de alţii. Mizeria, teroarea gardienilor, frigul şi boala ni se păreau uşoare pe
Bartolomeu Anania, ,,Predoslovie", în ***, Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu după mărturiile
sale şi ale altora, ediţia îngrijită la Mănăstirea Diaconeşti, Editura Christiana, Bucureşti, 2007,
p. 5. 17 ,,A venit acum vremea, tinere, să auzi un glas care te cheamă. Un glas pe care nu l-ai mai
auzit; sau poate da, dar pe care nu l-ai înţeles şi nu l-ai ascultat.
Este glasul lui Iisus!
Nu tresări, nu te mira şi nu zâmbi neîncrezător, tânărul meu prieten. Glasul care te cheamă nu
este al unui mort, ci al unui înviat. El nu te strigă din istorie, ci din adâncul ropriilei tale fiinţe"...
Ţi s-a spus că descinzi din maimuţă, că eşti o fiară care trebuie dresată, iar acum afli un lucru
uluitor: [că] tu eşti templul lui Dumnezeu, [că] în tine sălăşluieşte Duhul lui Dumnezeu Eşti
rechemat, tinere, la demnitatea ta de om metafizic, eşti ridicat de acolo de unde educaţia greşită
te-a coborât din sacrul oficiu de a fi templu în care să locuiască Dumnezeu.
Noi te chemăm la puritate. Dacă nu ai uitat cuvântul ,,inocenţă", dacă au mai rămas zone de
copliărie neîntinată în tine, nu vei rezista acestei chemări." Idem, 7 cuvinte către tineri, p. 21-
24. 18 ,,De la ei am învăţat noi! Ei intraseră în închisoare cu fragmente din Sfânta Scriptură, pe
care le ţineau ascunse şi pe care ni le-au dat şi nouă. Citeam Evanghelia şi o învăţam pe de
rost. Când primeam o foaie cu un fragment din Evanghelia lui Matei, să zicem, ne înfrăţeam
toţi din celulă şi învăţam textul pe dinafară. Şi tot timpul ne veneau mesaje de la Gafencu şi
ceilalţi, să ne rugăm, să ne rugăm, să ne rugăm! Îmi amintesc că pe etajul nostru s-a organizat
rugăciunea continuă. Adică celula noastră se ruga, să zicem, o oră, noaptea, după culcare. Eram
patru în celulă şi fiecare se ruga un sfert de oră, în timp ce ceilalţi dormeau. După o oră, băteam
în peretele alăturat şi aşa rugăciunea mergea mai departe, până când se întorcea iar la noi. Într-
o noapte făcea circuitul. Rânduiala asta s-a ţinut luni de zile. Şi după câte ştiu eu, toate etajele
făceau la fel". ***, Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu după mărturiile sale şi ale altora, p. 42;
Danion Vasile (coord.), Din temniţe spre sinaxare, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2008, p. 10.
12
lângă teroarea reciprocă, ce se crea între oameni diferiţi, deznădăjduiţi şi adesea
decăzuţi"19
.
Descrierea torturii prin care trece, se constituie uneori şi pentru
părintele Calciu, într-un prilej de expunere a unor aspecte ce ţin de
autobiografia spirituală. Sfios şi uşor reţinut, el va ajunge la un moment dat să
afirme că:
,,Când am intrat prima dată în închisoare, aveam douăzeci şi doi de ani. Plini de
entuziasm, toţi credeam că biruim, spargem zidurile, rupem gratiile... că nimic nu ne
poate ţine pe noi acolo, că sacrificiul nostru va fi de scurtă durată şi vom ieşi de acolo
biruitori, plini de glorie! N-a fost aşa. Treptat-treptat, s-a stins în noi entuziasmul şi
trebuia să ne îndreptăm spre ceva. Singura noastră salvare a fost rugăciunea. Sau te
aruncai cu capul înainte în credinţă şi în rugăciune, sau rămâneai în afară şi ajungeai
bolnav sufleteşte, nebun, până la urmă, sau mureai. Nădejdea în oameni se spulberase,
nădejdea în noi se spulberase. Nu mai rămânea decât nădejdea în Dumnezeu"20
.
Apoi, după ce evidenţiază faptul că întregul proces demonic întreprins
de torţionari viza sufletul tinerilor închişi21 , vorbeşte nu doar despre
rugăciune, ci şi despre modul în care el şi ceilalţi colegi se rugau22 şi uneori,
spune câteva cuvinte şi despre efectul rugăciunii. Din nefericire, toate aceste
elemente sunt destul de rar întâlnite în memoriile părintelui Calciu. Puternic
marcat de experienţa carcerală şi de suferinţele pricinuite de ea, părintele va
prefera să vorbească despre detaliile desfăşurării acesteia şi să-şi transpună
19 Ibidem, p. 7. 20 Ibidem, p. 55. 21 ,,Ţinta a fost sufletul nostru. Începând cu Revoluţia franceză, oprimanţii au lucrat asupra
victimelor, nu numai prin detenţiune, şi crimă, ci şi prin reeducare. Am citit că prinţul
moştenitor al familiei regale, un copil inteligent, de vreo zece ani, a fost dat, după detronarea
tatălui său şi a mamei sale, să fie reeducat de un cizmar beţiv. Acela îl striga: ,,Capet, vino
încoace!" ,,Iată-mă!", răspundea copilul. Cizmarul i dădea un picior în spate şi îi spunea:
,,Pleacă de aici!" şi tot felul de insulte. Pe urmă i-a dat să bea. Iar el avea numai zece ani. Şi l-
a făcut beţiv. Toată reeducarea aceasta a lui era pentru ca la procesul mamei să fie acuzator. Şi
într-adevăr, şi-a acuzat mama la proces, iar regina a fost decapitată. Cam aşa s-a lucrat şi la
Piteşti. Au încercat să distrugă în noi ceea ce educaţia părintească, educaţia socială şi Biserica
puseseră. Şi pentru asta au încercat să ne izoleze, să fim singuri.... Într-adevăr, iconografia
Evului Mediu îi prezintă pe demoni izolaţi, câte unul, în vreme ce serafimii, heruvimii, dacă
nu-s mulţi, sunt măcar doi. Aşa au vrut să facă din noi: fiinţe izolate, fără relaţie cu aproapele,
ca o insulă singuratică într-un ocean de nenorocire". Ibidem, p. 54-55. 22 ,,Mă rugam cu rugăciunile pe care le ştiam. Le repetam, adormeam, iar le repetam. Nici
măcar nu spuneam aşa, la modul personal: ,,Doamne Dumnezeule, am greşit, scapă-mă, ajută-
mă!", nu mă rugam cu civintele mele, ci ziceam rugăciunile pe are le ştiam pe de rost, de la
,,Înger, îngeraşul meu", până la Crez. Pe acestea le repetam totdeauna şi rugăciunea mă întărea.
Asta a durat vreo şapte-opt luni, cât a ţinut ancheta". Ibidem, p. 59.
13
multe dintre gânduri, într-o manieră impersonală, în Cele şapte cuvinte către
tineri, urmând modelul Sfântului Pavel din capitolul 12 al celei de-a doua
epistole către Corinteni23.
Spre deosebire de el, Ianolide, care va prefera acelaşi traseu al
impersonalului în scris24, va transpune o parte dintre experienţele sale în textul
unei opere literaturizate, ce surprinde aspecte privitoare la viaţa din închisoare.
Iată cum descria el acolo viaţa unui fost deţinut, subliniind accentele ei mistico-
religioase, dobândite în urma unor experienţe carcerale:
,,Deţinutul îşi trăieşte viaţa ca şi cum s-ar afla în faţa lui Dumnezeu. Stă ore în şir,
ziua şi noaptea, în stare de trezvie, pe un scaun şi aşteaptă, rugându-se şi chemând
mângâierea şi descoperirea Duhului Sfânt.
Nu tinde către miracole, ci spre o atentă dreaptă judecată. Ştie că reflectarea
luminii divine este în funcţie de condiţiile şi structurile fiinţei sale, de aceea nu se
hazardează în absolut. Deşi în clipa unei iluminări are simţământul Adevărului, el
rămâne rezervat, căci numai verificarea ulterioară va dovedi în ce măsură a fost
adevăr. Misiunea omului e de a cugeta necontenit, în complexitatea şi taina vieţii,
sensul şi rostul său în lume.
Viaţa lui materială s-a tot simplificat, iar cea interioară face transparente esenţele.
Adesea, aceleaşi probleme îi apar în culori şi semnificaţii înnoite. E încântat de darul
cu care a fost dăruit şi, opunându-se veacului, trăieşte contemplativ"25
.
Tot el este cel care, vorbind despre propria suferinţă, accentuează
modul în care Hristos a mărturisit prin ei, întărindu-i26. Apoi, vorbeşte despre
23 Aici, acesta vorbeşte despre propria sa răpire la al treilea cer, punându-o pe seama altcuiva.
Cf. Philip Edgcumbe Hughes, Paul's second epistle to the Corintians, WM. B. Eerdmans
Publishing Co. Grand Rapids, Michigan, 1962, p. 428-463, pentru o analiză detaliată a acestui
aspect. 24 ,,Ioan Ianolide, trecut prin închisoarea Piteşti în timpul reeducării, având însă şansa să scape
de aceasta, povesteşte despre experiment impersonalizând acţiunea, întrucât consideră că
folosirea numelor celor implicaţi ar putea avea consecinţe nefaste în viaţa socială şi de familie.
Pentru a expune unele cazuri, Ianolide preferă să folosească iniţialele persoanelor respective,
persoana a doua la plural, pronumele nehotărâte sau negavite, reflexivizări sau pasivizări ale
verbelor etc." Dinu Gherman, ,,Frica in extremis. Închisoarea Piteşti (1949-1952)", în Anuarul
Institutului de Istorie Orală, XI (2011), p. 76-77. 25 Ioan Ianolide, Deţinutul profet, ediţie îngrijită de Mănăstirea Diaconeşti, Editura Bonifaciu,
Bucureşti, 2009, p. 17. 26 ,,Sunt pe deplin conştient că am acumulat experienţe semnificative, dumnezeieşti, omeneşti,
şi, prin urmare, am obligaţia să las o moştenire. Nu sunt iubitor de slavă deşartă şi doritor de
a-mi scoate în evidenţă propriul eu; doar pe Iisus Hristos vreau să-L arăt.” Sau, în altă
parte: “Mărturisim că nu ne animă niciun orgoliu şi nicio tendinţă de dominare, căci am murit
de nenumărate ori păcatului şi eului, născându-ne mai vii, mai deplini în Hristos. Deci Hristos
mărturiseşte prin noi.” Bogdan Munteanu, ,,Valeriu Gafencu şi Ioan Ianolide. Despre duhul
14
dimensiunea lăuntrică a procesului reeducării, în texte ce amintesc de scrierile
lui Endo despre misionarii catolici ai secolului al XVI-lea din spaţiul japonez27,
sugerând, prin intermediul sublinierii unor aspecte (precum cel conform căruia,
în zilele de sărbătoare, reeducatorii erau mai îndrăciţi ca de obicei)28,
intensitatea procesului de tortură, dublat de cel de redescoperire a sinelui şi a
credinţei.
Aspectul dezumanizant al procesului de la Piteşti este cel care, atât în
cazul părintelui Calciu, cât şi în cel al lui Ianolide, joacă un rol primordial,
fiind descris cu atenţie. În acelaşi timp însă, ca şi în cazul unor autobiografii
spirituale clasice, şi aici apare ideea de model, care este evidenţiată. Iată, de
exemplu, cum descrie un astfel de om cu valenţe spirituale aparte, cel din urmă
dintre ei:
,,C., un tânăr matur spiritual. Pe cât de frumos ca bărbat, pe atât de splendid pe
dinăuntru. Integru. Aspirând după cea mai autentică spiritualitate creştină. Demn, dar
şi cu o vie conştiinţă a păcatului. Mistic, dar inteligent şi dinamic. Student eminent şi
luptător neînfricat. Un om perfect echilibrat, beneficiind atât de o structură
armonioasă, cât şi de o educaţie aleasă.
Ideile religioase se îmbinau fericit cu cele socio-politice. Pentru el politica însemna
ideal, ţinută morală, atitudine cavalerească. Credinţa lui era vie, dinamică, optimistă,
puternică. Viaţa sa lăuntrică bogată şi intensă îi dădea o ţinută lucidă şi atrăgătoare.
Era deci o personalitate deplin conturată când a intrat în ,,tură" la Piteşti.
A fost torturat timp de şapte luni şi nu a cedat. Era considerat un erou. Şi a venit
sfârşitul reeducării fără ca el să fi căzut. Mulţi l-au lăudat, dar şi mai mulţi l-au luat
drept argument pentru a-i acuza pe cei care se compromiseră. C. însă a spus:
- Nu sunt un erou, ci un norocos. M-a ocrotit Dumnezeu. Am avut avantajul că am
intrat în reeducare cu o conştiinţă bine formată..."29
Din nefericire, ca şi în prima situaţie, şi în cazul lui Ianolide, referirile
la propria experienţă mistică sunt destul de rare, din pricina motivelor enunţate
„sfinţilor închisorilor (II)", în rev. Rost online, 10 februarie 2016, disponibilă şi la adresa:
http://www.rostonline.ro/2016/02/valeriu-gafencu-si-ioan-ianolide-despre-duhul-sfintilor-
inchisorilor-ii/, accesat 21. 02. 2017. 27 Cf. Shusaku Endo, Tăcere, trad. Florentina Toma, col. ,,Biblioteca Polirom. Proză XX",
Editura Polirom, Iaşi, 2008. 28 ,Cineva a observat că în zilele de sărbătoare ori în zilele de post (vineri mai ales) reeducaţii
erau şi mai îndrăciţi. De fapt, nu exista nici un moment de destindere. Dacă nu erai sub tortură,
atunci erai spectator la tortura altora". Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos – document pentru
o lume nouă, p. 93. 29 Ibidem, p. 99.
15
mai sus. Cu toate acestea, cele câteva momente evocate aici sunt suficiente
pentru a arăta intensitatea stărilor duhovniceşti ale celor doi, dublată de
draconica viaţă carcerală.
Concluzii
După cum am putut deja observa, pentru cei doi autori analizaţi,
experienţa carcerală a fost una care, în ciuda greutăţilor, a pricinuit stări de
înălţare sufletească şi de apropiere de Dumnezeu. Şi nu doar pentru ei, ci şi
pentru o parte dintre colegii lor. Referirile la propriile experienţe mistice avute
aici, datorate concepţiei Ortodoxe despre smerenie, ne împiedică să
reconstituim traseul lor interior înspre Dumnezeu, însă deconspiră parţial
intensitatea trăirilor lor, fiind, datorită acestui aspect, foarte utile şi importante.
Ele arată că, în ciuda încercărilor susţinute şi sistematice ale
torţionarilor de a-i face să se lepede de concepţiile lor creştine şi de a-i
dezumaniza, datorită credinţei în Dumnezeu, starea lor morală a cunoscut
traseul total opus, încercările fortificându-i şi ajutându-i să descopere valenţe
de-a dreptul nebănuite. Lectura textelor de acest fel se constituie nu doar într-
un demers util şi plăcut, ci şi într-o încercare utilă de a înţelege anumite aspecte
ale misticii răsăritene şi de a găsi soluţii la anumite probleme mai mult sau mai
puţin cotidiene, prin relaţionarea lor cu situaţiile deja prezentate.
Bibliografie:
1. Abbot, Herman, "The Orthodox Consciousness of Romania", in The Orthodox Word,
XXXLII, no. 3.
2. Anania, Bartolomeu, ,,Predoslovie", în ***, Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu după
mărturiile sale şi ale altora, ediţia îngrijită la Mănăstirea Diaconeşti, Editura Christiana,
Bucureşti, 2007.
3. Andreica, Gheorghe, Reeducările comuniste. Volumul I – Eugen Ţurcanu, ruşinea
speciei umane, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2007.
4. Andronescu, Demostene, Reeducarea de la Aiud. Peisaj lăuntric – memorii şi versuri
din închisoare, col. ,,Cruciaţii secolului XX", Editura Christiana, Bucureşti, 2009.
5. Bacu, Dumitru, Piteşti. Centru de reeducare studenţească, Editura Cuvântul
Românesc, Hamilton, 1989.
6. Berdiaev, Nicolas, Essai d'autobiographie spirituelle, trad. E. Bellenson, Editions
Buchet Castel, Paris, 1992.
16
7. Booth, Paul, "Father Calciu's first year of 'freedom'", in Religion in Communist Lands,
XIII (1985), no. 3.
8. Budeancă, Cosmin (coord.), Experienţe carcerale în România comunistă, vol. I,
Editura Polirom, Iaşi, 2007.
9. Buracu, Mihai, Eu sunt scribul... Amintiri şi poezii din detenţie, ed. Alin Mureşan,
Editura Filos, Mioveni, 2012.
10. Calciu, Gheorghe, Cuvinte vii - ,,a sluji lui Hristos înseamnă suferinţă!, Editura
Bonifaciu, Bacău, 2009.
11. Idem, 7 cuvinte către tineri, ed. Răzvan Codrescu, Editura Anastasia, Bucureşti, 1996.
12. Idem, Homo Americanus – o radiografie ortodoxă, ed. Răzvan Codrescu, Editura
Christiana, Bucureşti, 2002.
13. Idem, Războiul întru cuvânt – cuvintele către tineri şi alte mărturii, ed. Răzvan
Codrescu, col. ,,Alfa şi Omaga", Editura Nemira, Bucureşti, 2001.
14. Idem, Rugăciune şi lumină mistică – eseuri şi meditaţii religioase, col. ,,Homo
religiosus", Editura Dacia, Cluj, 1998.
15. Idem, Suferinţa ca binecuvântare, ed. Savatie Baştovoi, Editura Cathisma, Bucureşti,
2007.
16. Coman, Ioan, ,,Autobiografia în literatura patristică", în Studii Teologice, Seria a II-
a, XXVI (1975), nr. 9-10.
17. Constante, Lena, Evadarea tăcută – 3000 de zile singură în închisorile din România,
Editura Humanitas, Bucureşti, 1992.
18. Idem, Evadarea imposibilă – penitenciarul politic de femei, Miercurea Ciuc (1957-
1961), ediţia a 2-a, Editura Florile Dalbe, Bucureşti, 1996.
19. Crainic, Nichifor, Memorii, vol. 2 - ,,Pribeag în ţara mea – răspuns la actul meu de
acuzare – mărturii din închisoare, ed. Alexandru Condeescu, Editura Muzeului Literaturii
Române, Bucureşti, 1996.
20. Dinzelbacher, Peter (ed.), Dictionnaire de la Mystique, Alfred Kroner Verlag,
Brepols, 1993.
21. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Jon Dumitru Verlag and Mediana Edit, Munchen-
Bucureşti, 1996.
22. Edgcumbe Hughes, Philip, Paul's second epistle to the Corintians, WM. B. Eerdmans
Publishing Co. Grand Rapids, Michigan, 1962.
23. Endo, Shusaku, Tăcere, trad. Florentina Toma, col. ,,Biblioteca Polirom. Proză XX",
Editura Polirom, Iaşi, 2008.
24. Erling, Bernhard, A Reader’s Guide to Dag Hammarskjöld’s Waymarks, St. Peter,
Minnesota, 2010.
25. Garcia de la Concha, V., El arte literario de santa Teresa, Ariel, Barcelona, 1978.
26. Garcia, Cirol, "La experiencia de Dios en el Libro de la Vida de santa Teresa de
Jesús", în Scripta Theologica, XLVII (2015), Issue, 2.
27. Gherman, Dinu, ,,Frica in extremis. Închisoarea Piteşti (1949-1952)", în Anuarul
Institutului de Istorie Orală, XI (2011).
28. Ianolide, Ioan, Deţinutul profet, ediţie îngrijită de Mănăstirea Diaconeşti, Editura
Bonifaciu, Bucureşti, 2009.
17
29. Idem, Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă, ediţia a II-a, Editura
Bonifaciu, Bucureşti, 2012.
30. Ierunca, Virgil, Fenomenul Piteşti, ediţia a III-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007.
31. Lăcătuşu, Dumitru, Mureşan, Alin, Casa terorii – documente privind penitenciarul
Piteşti (1947-1977), Editura Polirom, Iaşi şi Bucureşti, 2009.
32. ***, Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din închisorile Piteşti,
Gherla, Editura Vremea, Bucureşti, 1995.
33. Menehan, Kesley, "Congressmen press Romania to end religious persecution", in
Christianity Today, XXIX (1985), 20 Septembrie.
34. Merişca, Costin, Tragedia din Piteşti. O cronică a ,,reeducării" din închisorile
comuniste, Institutul European, Iaşi, 1997.
35. Morariu, Maxim (Iuliu-Marius), Autobiografia spirituală a lui Dag Hammarskjöld –
o abordare teologică, Seria ,,Theologia", Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2016.
36. Idem, "Educational aspects in the spiritual autobiography from the Orthodox space of
the 19th and 20th centuries", in Ion Albulescu, Adriana-Denisa Manea, Iuliu-Marius Morariu,
Education, Religion, Family in Contemporary Society - Proceedings of the Conference,
Lambert Academic Publishing, Saarbrucken, 2017.
37. Idem, "The Spiritual Autobiography in the Eastern space in the second half of the
XIXth and XXth century", in Astra Salvensis – Supplement No. 1/2015 – "New Approaches in
Contemporary Theology".
38. Munteanu, Bogdan, ,,Valeriu Gafencu şi Ioan Ianolide. Despre duhul „sfinţilor
închisorilor (II)", în rev. Rost online, 10 februarie 2016, disponibilă şi la adresa:
http://www.rostonline.ro/2016/02/valeriu-gafencu-si-ioan-ianolide-despre-duhul-sfintilor-
inchisorilor-ii/, accesat 21. 02. 2017.
39. Mureşan, Alin, Piteşti – cronica unei sinucideri asistate, ediţia a III-a, Editura
Manuscris, Piteşti, 2017.
40. Oţel Petrescu, Aspazia, Cu Hristos în celulă, ediţia a 2-a, Editura Areopag, Bucureşti,
2012.
41. Pavlovoci, Florin Constantin, Tortura pe înţelesul tuturor, col. ,,Rotonda. Memorii",
Editura Cartier, Chişinău, 2001.
42. Păiuşan, Cristina, Ciuceanu, Radu, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist
(1945-1958), col. ,,Documente – Studii", Editura Institutului Naţional pentru Studiul
Totalitarismului, Bucureşti, 2001.
43. Popa, Ilie (coord.), ,,Experimentul Piteşti". Conference Proceedings. Comunicări
prezentate la Simpozionul ,,Experimentul Piteşti" – Reeducarea prin tortură". Opresiunea
ţărănimi române în timpul dictaturii comuniste, ediţia a III-a, Piteşti, 26-28 septembrie 2003,
Editura Fundaţia Culturală Memoria, Piteşti, 2004.
44. Răduleanu, Galina, Repetiţie la moarte, col. ,,Din spatele gratiilor", Editura Fundaţiei
Sfinţii Închisorilor, Piteşti, 2013.
45. Riassophore, Adrian, "Fr. George Calciu: confessor and pastor", in The Orthodox
Word, XLIII (2007), no. 4.
46. Sfântul Ioan de Kronstadt, Viaţa mea în Hristos, trad. Boris Buzilă, Editura Sophia,
Bucureşti, 2005.
18
47. Sfântul Siluan Athonitul, Ecrits Spirituels – extraits, traduits par L. A. Lassus, coll.
"Spiritualite Orientale", no. 5, Abbaye de Bellefontaine, Begrolles en Mauges, 1976.
48. Idem, Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei – însemnări duhovniceşti, trad. Ioan
Ică jr., Alba-Iulia, Editura Deisis, 1994.
49. Solženicyn, Aleksandr Isaevič, Arhipelagul Gulag (1918-1956) – încercare de
investigaţie literară, vol. 1-3, trad. Ivan Kovaci, Nicolae Iliescu, col. ,,Cotidianul", Editura
Univers, Bucureşti, 2008.
50. Idem, Ca bobul între pietrele de moară, trad. Nicolae Vrubleschi, col. ,,Memorii-
Jurnale", Editura Humanistas, Bucureşti, 2006.
51. Idem, Viţelul şi stejarul, vol. 1, trad. Ion şi Maria Nastasia, col. ,,Memorii-Jurnale",
Editura Humanistas, Bucureşti, 2002; Idem, Viţelul şi stejarul, vol. 2, trad. Ion şi Maria
Nastasia, col. "Memorii-Jurnale", Editura Humanistas, Bucureşti, 2002.
52. State, Aurel, Drumul crucii. Amintiri de pe front şi din Gulaguri, Editura Rost,
Editura Fundaţiei Închisorilor, Piteşti, Bucureşti, 2013.
53. Steinhardt, Nicolae, Jurnalul fericirii, ediţia a II-a, ed. Virgil Ciomoş, col.
"Remember", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992.
54. ***, "The last days of Fr. George Calciu" in The Orthodox Word, XLIII (2007), no.
4.
55. Teodorescu, Alexandru, Celula cu minori – cinci ani în temniţele şi lagărele de muncă
forţată ale României comuniste, col. ,,Memorii-jurnale", Editura Humanitas, Bucureşti, 2015.
56. Timmer, John, "The institutes: Calvin's spiritual autobiography", în Reformed
journal, IX (1959), no. 7.
57. Vasile, Danion (coord.), Din temniţe spre sinaxare, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2008.
58. ***, Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu după mărturiile sale şi ale altora, ediţia
îngrijită la Mănăstirea Diaconeşti, Editura Christiana, Bucureşti, 2007.
59. http://www.cuvantul-ortodox.ro/testamentul-unui-nebun-ioan-ianolide-inchisoarea-
aiud-reeducarea-rezistenta-la-siluirea-constiintei-temnita-cea-mare-societatea-guvernata-de-
securitate-statul-omniprezent/, accesat 12. 09. 2017.
