arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... · RAPORT LA STUDIUL DE...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE

CONSTRUIREA UNEI FERME PENTRU

INGRASAREA SUINELOR SI ACHIZITII UTILAJE

INDEPENDENTE DIN CADRUL PROIECTULUI

PNDR SI FEADR

“EXTINDERE SI MODERNIZARE EXPLOATARE

AGRICOLA S.C DOMINATOR LAND S.R.L”,

IN COMUNA VISANI, SAT VISANI,

JUDETUL BRAILA – volumul I (revizia 4)

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

EURO ENVIROTECH PLOIESTI

Atestat nr. R-EIM-07-62/2008 Contract: C153/16.10.2009

Cod: EE-343-E/2009

Beneficiar:

S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.

Judetul BRAILA

APRILIE 2011

Ploiesti, Sos. Ploiesti-Targoviste Km 8 Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686

www.euroenvirotech.ro e-mail: [email protected]

Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092 Cont: RO98 BTRL 0300 1202 E739 73XX, B Transilvania

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru

ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si

modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, volumul I (revizia 4)

.

Aprilie 2011 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C153/16.10.2009; Cod: EE-343-E/2009

2

Echipa de elaboratori: Drd. Chim. Gheorghe NICULAE

Ing.Dipl.Rodica RUSEN

Ing. Dipl.Rodica GHIMICI

Geolog Adrian AVRAM

Ecolog Mihai NICULAE

Dr. Biol. Nela ZAMBILA




.



3

CUPRINS

1.1 Titularul proiectului ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.2 Autorul atestat al studiului --------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.3 Denumirea proiectului--------------------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.4 Descrierea proiectului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 8 1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate -------------------------------------------------------------------------------------- 8 1.4.2 Amplasament --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 8 1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei --------------------------------------------------------------------------- 9 1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului --------------------------------------------------------------------------12 1.4.5 Drum de acces -------------------------------------------------------------------------------------------------------19 1.4.6 Amenajare amplasament -------------------------------------------------------------------------------------------19

1.5 Durata de functionare --------------------------------------------------------------------------------------------------20 1.5.1 Consumuri de resurse energetice----------------------------------------------------------------------------------20 1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor ----------------------------22

1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa --23

1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta --------24 1.7.1 Conectare la cai de acces-------------------------------------------------------------------------------------------24 1.7.2 Conectare la magistrale electrice----------------------------------------------------------------------------------24

2 PROCES TEHNOLOGIC ----------------------------------------------------------------------------------------------- 25

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus----------------------------------------------------------------------------25

2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus -------------------------------------------33

2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa---------------------------------------------------------------------------34 2.3.1 Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la

stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii si utilizarea acestora ca ingrasamant ----------------------34 2.3.2 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------34 2.3.3 Sistemul de adapostire cu dusumea complet perforata si cu vacuum (FSF vacuum)-----------------------35 2.3.4 Sistem de colectare cu pereti laterali inclinati 30%-------------------------------------------------------------37 2.3.5 Sistemul constructiv combinat: de adapostire suine cu dusumea complet perforata si cu vacuum (FSF

vacuum) si cu sistem de colectare cu pereti laterali inclinati --------------------------------------------------------------38 2.3.6 Depozit de dejectii acoperit ----------------------------------------------------------------------------------------39 2.3.7 Pardoseala cu gratare de material plastic-------------------------------------------------------------------------41 2.3.8 Ventilarea halelor de productie------------------------------------------------------------------------------------42 2.3.9 Consumul de energie -----------------------------------------------------------------------------------------------48 2.3.10 Consum redus de apa prin curatirea cu spalatoare cu presiune si contorizarea consumului de apa ------50 2.3.11 Imprastierea dejectiilor, in teren arabil ---------------------------------------------------------------------------51 2.3.12 Tratament cu aditivi ------------------------------------------------------------------------------------------------54 2.3.13 Alte prevederi BAT pe care DOMINATOR LAND le va pune in practica in momentul desfasurarii

activitatii in ferma---------------------------------------------------------------------------------------------------------------56 2.3.14 Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF ------------------------------------------------------------------56




.



4

3 DESEURI----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 63

3.1. Deseuri rezultate din activitatea fermei -----------------------------------------------------------------------------63

3.2. Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol -----------------65

3.3. Calculul necesarului de teren agricol pentru fertilizare ---------------------------------------------------------67

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA------------------------------------------------------------- 69

4.1. Ape -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------69 4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ----------------------------------------------------------------------69 4.1.2. Alimentarea cu apa -------------------------------------------------------------------------------------------------70 4.1.3. Managementul apelor uzate----------------------------------------------------------------------------------------73 4.1.4. Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------74 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------------------76

4.2. Aerul -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------77 4.2.1. Date generale --------------------------------------------------------------------------------------------------------77 4.2.2. Surse si poluanti generati ------------------------------------------------------------------------------------------77 4.2.3. Prognozarea impactului --------------------------------------------------------------------------------------------80 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------------------80

4.3. Zgomotul si vibratiile ---------------------------------------------------------------------------------------------------81 4.3.1. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor --------------------------------------------------------81 4.3.2. Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------------------81

4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor -----------------------------------------------------------------------------82

4.5. Solul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------82 4.5.1. Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------82 4.5.2. Surse de poluare a solului ------------------------------------------------------------------------------------------83 4.5.3. Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------84 4.5.4. Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------------------84

4.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase-------------------------------------------------------------------85

4.7. Biodiversitatea -----------------------------------------------------------------------------------------------------------86 4.7.1. Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------86 4.7.2. Arii protejate---------------------------------------------------------------------------------------------------------87 4.7.3. Date suplimentare despre Lacul Sarat Caineni ------------------------------------------------------------------92 4.7.4. Impactul asupra biodiversitatii ------------------------------------------------------------------------------------92 4.7.5. Masuri de diminuare a impactului --------------------------------------------------------------------------------93

4.8. Peisajul---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------94 4.8.1. Informatii despre peisaj --------------------------------------------------------------------------------------------94 4.8.2. Explicarea utilizarii terenului--------------------------------------------------------------------------------------95 4.8.3. Suprafata de teren ocupata -----------------------------------------------------------------------------------------96

4.9. Mediul social si economic ----------------------------------------------------------------------------------------------96

4.10. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural---------------------------------------------------------------97

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR------------------------------------------------------------------------------------- 97




.



5

6. MONITORIZAREA ---------------------------------------------------------------------------------------------------101

7. SITUATII DE RISC ---------------------------------------------------------------------------------------------------103

7.1. Accidente potentiale--------------------------------------------------------------------------------------------------- 103

7.2. Masuri de prevenire a accidentelor -------------------------------------------------------------------------------- 104

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR--------------------------------------------------------------------------------104

9. LISTA DE CONTROL PENTRU DEFINIREA DOMENIULUI EVALUARII -----------------------------105

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ---------------------------------------------------------------------------109

10.1. Amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 109

10.2. Descrierea activitatii ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 109

10.3. Prognoza impactului ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 111 10.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei ----------------------------------------------------------------- 111 10.3.1.1 Impactul produs asupra apelor ------------------------------------------------------------------------------------ 111 10.3.1.2 Impactul produs asupra aerului ----------------------------------------------------------------------------------- 111 10.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre ----------------------------------------------------------- 112 10.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului-------------------------------------------------------------------- 112 10.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective--------------------------------------------------- 113 10.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului ------------------------------------------------------ 113 10.3.2.1 Impactul produs asupra apelor ------------------------------------------------------------------------------------ 113 10.3.2.2 Impactul produs asupra aerului ----------------------------------------------------------------------------------- 113 10.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre ----------------------------------------------------------- 114 10.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului-------------------------------------------------------------------- 114 10.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor obiective------------------------------------------------- 114

10.4. Gospodarirea deseurilor------------------------------------------------------------------------------------------------ 115

10.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase---------------------------------------------------------------------- 120

10.6. Masuri de diminuare a impactului ----------------------------------------------------------------------------------- 120

10.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra mediului ------------------------------------- 120

10.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile

afectate de impact -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 121

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI -------------------------------------------------------------------------------------122 11.1 Concluzii ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 122 11.2 Recomandari------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 123

12. MATERIAL BIBLIOGRAFIC UTILIZAT-----------------------------------------------------------------------------124

13. ANEXE ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------128




.



6

LIMITARI PRIVIND RAPORTUL LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul la studiul de evaluare a impactului

asupra mediului generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje

independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR «Extindere si modernizare exploatare

agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L», in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, vor fi

luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos.

a) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unei

ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR «Extindere si modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L», in

comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, a fost intocmit la cererea S.C. DOMINATOR LAND

S.R.L. (Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de

Consultant (Elaborator).

b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si

Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in

ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport.

c) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului construirea unei ferme

pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si

FEADR «Extindere si modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L», in

comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, trebuie analizat avand in vedere Termenii din

contractul incheiat intre S.C. DOMINATOR LAND S.R.L., in calitate de beneficiar, si EURO

ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator.

d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire la Raportul la

studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza

profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de

mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene.

e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si

interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata

avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH

Ploiesti in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie

de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO

ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le

considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent

exactitatea si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru

exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii.

In Capitolul 11 – Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat

rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se

mentioneaza ca in alte capitole ale studiului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile

puse la dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile

prezentate in Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in

contextul intregii lucrari.




.



7

1. INFORMATII GENERALE

Prezentul “Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului”, revizia 4, a fost

elaborat in conformitate cu Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.

863/26.09.2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-

cadru de evaluare a impactului asupra mediului – respectand structura indicata in ordin -, a

solicitarilor de completare a Raportului care au rezultat din Procesul Verbal nr

3591/25.03.2010 intocmit in CAT+CIA la APM Braila, in prezenta ARPM Galati, a Procesului

Verbal incheiat in ziua de 22.03.2010 ca urmare a Dezbaterii publice a Raportului de evaluare a impactului asupra mediului, care a avut loc la Primaria comunei Visani, judetul Braila si a

scrisorii nr 1127/31.03.2010 emisa de ARPM Galati.

La intocmirea Raportului s-a tinut cont si de Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.

152/10.11.2005, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv “Consideratiile

avute in vedere la determinarea celor mai bune tehnici disponibile”, cuprinse in Anexa nr.3 -

dupa cum sunt definite la articolul 2, litera c) – si tinandu-se cont de costurile si beneficiile

fiecarei masuri si de principiile precautiei si prevenirii.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 152/10.11.2005 are in vedere necesitatea

indeplinirii in termen a obligatiilor asumate de Romania in cadrul procesului de negociere cu

Comisia Europeana, aferente capitolului 22 "Protectia mediului", si a obligatiilor prevazute in

Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, respectiv transpunerea Directivei nr. 96/61/CE

privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, modificata prin directivele nr. 2003/35/CE si

nr. 2003/87/CE.

1.1 Titularul proiectului

S.C DOMINATOR LAND S.R.L

Sat Varsatura, comuna Chiscani, parcela 8, lot 93, camera 2, judetul Braila

1.2 Autorul atestat al studiului

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

S.C. EURO ENVIROTECH SRL

Atestat nr. R-EIM-07-62/2008

e-mail: [email protected]

[email protected]

www.euroenvirotech.ro

Telefon/Fax: (0244) 597 109

Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151




.



8

1.3 Denumirea proiectului

CONSTRUIREA UNEI FERME PENTRU INGRASAREA SUINELOR SI ACHIZITII

UTILAJE INDEPENDENTE DIN CADRUL PROIECTULUI PNDR SI FEADR

“EXTINDERE SI MODERNIZARE EXPLOATARE AGRICOLA S.C DOMINATOR LAND

S.R.L”,

IN COMUNA VISANI, SAT VISANI, JUDETUL BRAILA

1.4 Descrierea proiectului

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate

Obiectivul propus a se realiza face parte din proiectul „Extindere si modernizare exploatatie

agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L”, proiect ce va fi cofinantat prin Planul National de

Dezvoltare Rurala (P.N.D.R.), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala

(F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale beneficiarului.

Construirea de ferme zootehnice destinate cresterii porcilor va contribui direct la reducerea

importurilor de carne de porc si de aici, cresterea consumului de furaje rezultate din productia

agricola autohtona. Indirect, veniturile agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate

acestora pot fi directionate catre alte destinatii economice deficitare.

Terenul este liber de constructii, fiind in prezent utilizat ca teren arabil, pentru cultivarea

cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte

oleaginoase – cod CAEN 0111.

Prin proiectul propus, se va construi o ferma noua pentru ingrasarea suinelor – in vederea

sacrificarii – cu o capacitate de 2850 capete/ciclu. In sistemul propus se realizeaza 3 cicluri de

productie pe an.

Importanta acestui proiect este data de:

� valorificarea productiei vegetale, obtinuta de beneficiar de pe terenurile pe care le

administreaza si cultiva;

� producerea de carne de porc in Romania, in conditiile in care anual importurile sunt de

circa 2,5 milioane capete;

� efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor genereaza la nivel

macroeconomic resurse financiare ce pot fi redirectionate catre alte sectoare economice

sau sociale vitregite de lipsa de fonduri.

1.4.2 Amplasament

Lucrarea propusa se va realiza in localitatea Visani, judetul Braila, pe un teren in suprafata de

11 000 m2 – tarlaua 51, parcela 79/1 –, aflat in folosinta S.C DOMINATOR LAND S.R.L,

conform contractului de vanzare – cumparare autentificat cu nr. 1312/22.10.2008 si contractului




.



9

de comodat autentificat cu nr. 11277/05.11.2008. Bunul imobil situat in extravilanul comunei

Visani este inscris in Cartea Funciara nr. 75/N a localitatii Visani, avand numar cadastral 217.

Terenul se afla la o distanta de circa 2 km nord – est fata de intravilanul localitatii Visani si la

circa 1,5 km sud – vest fata de intravilanul localitatii Caineni.

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

� la nord: Preda Tudor, pe distanta de 140,00 m, cu retragere de 10 m;

� la est: DJ 203A, pe distanta de 77,81 m, cu retragere de 50m;

� la sud: Necoara Ion, pe distanta de 142,75 m, cu retragere de 9,5 m;

� la vest: Antena irigatii, pe distanta de 77,86 m, cu retragere de 31 m.

Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea (aliniamentul principal – spre DJ 203A) de

77,81 m si lungimea maxima de 142,75 m.

Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere legal.

Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a vreunui

monument istoric si/sau sit arheologic.

1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei

Suprafata parcelei este de 11 000 m2 (100 %), din care:

� suprafata construita (SC): 3 640 m2;

� circulatia carosabila pe parcela, platforme, parcaje: 3 335 m2;

� suprafata spatii verzi in incinta: 3 940 m2;

� suprafata echipamente edilitare: 85 m2.

Indici urbanistici sunt:

� P.O.T : 33 %;

� C.U.T: 0,33.

Accesul la terenul pe care urmeaza a fi amplasata ferma se face prin DJ 203A.

Ferma ce urmeaza a fi realizata se va compune din:

� trei hale cu destinatia adaposturi pentru cresterea si ingrasarea suinelor, cu o suprafata

totala de aproximativ 2781 m2, dotate cu buncare de furaje si instalatii de hranire si

adapare automata;

� trei silozuri pentru cereale cu structura metalica preuzinata, de capacitate 1000 t

fiecare;

� un cantar pod bascula de capacitate 60 t, cu cabina pod bascula;

� bucatarie furajera, filtru sanitar, camera de comanda, sala necropsii, conform planului

de situatie anexat;

� drumuri de incinta si alei;

� achizitie utilaje independente: amestecator dejectii, aparat spalare hale, remorca

vidanja.

Halele de ingrasare vor fi delimitate de restul fermei.

Descrierea caracteristicilor cladirilor/constructiilor propuse a se realiza:




.



10

1. Trei hale cu destinatia adaposturi pentru cresterea si ingrasarea suinelor, similare din

punct de vedere constructiv si functional.

Caracteristicile fiecarei hale sunt:

� Sconstruita = 927 m2;(aceasta suprafata include si basele de la exterior)

� numar niveluri = S1 (bazin dejectii) + S2 (cuva de colectare si canalizare dejectii + P

(22 boxe);

� numar de boxe = 22 (11 pe fiecare parte), din care 20 boxe utile si 2 de rezerva

utilizate ca boxe izolatoare.

Boxele respecta suprafata libera de pardoseala disponibila, necesara, pentru fiecare purcel intarcat sau

purcel in crestere, tinut in grup, in conformitate cu articolul 3 al Normelor – paragraful (1), subparagraful (a),

punctul (VI) -, aprobate prin Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta

Alimentelor nr. 202/25.08.2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor.

Ordinul transpune Directiva Consiliului 91/630/CEE care stabileste standarde minime pentru

protectia porcinelor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L

340/11.12.1991, p. 33, asa cum a fost modificata ultima data de Regulamentul Consiliului

806/2003/CE, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L

122/16.05.2003, p. 1.

Fiecare hala este prevazuta cu cate 2 bazine de colectare cu pereti inclinati (30%) de mici

dimensiuni prevazut cu cate un colector central pentru colectarea a dejectiilor (S2), amplasat sub

hala. Caracteristicile bazinelor de colectare dejectii sunt:

� Sconstruita = 927 m2;

� V = 540 m3.

Fiecare hala este dotata cu un bazin de beton armat (S1) - cu rol de acumulare a dejectiilor -, cu

pereti si radier de 25 cm.

Caracteristicile bazinului de dejectii sunt:


� V = 1835 m3.

Constructia de tip hala va avea regimul de inaltime S1 + S2 + P, cu structura de rezistenta

realizata din cadre – stalpi si ferme metalice; inchiderile exterioare sunt din pereti din tabla cutata

prevazuti cu prelata pentru asigurarea in interiorul halelor a luminii naturale, temperaturii si

ventilatiei optime.

Podeaua va fi din gratare prefabricate din material plastic. Gratarele din material plastic reduc

emisia de amoniac cu aproape 30%, conform aprecierilor BAT/BREF, capitolul 4, pag.192, din

Documentul de referinta [4]: „aplicarea unui material mai moale pentru aceste dusumele reduce

evaporarea de amoniac cu aproape 30%.

Dejectiile se vor scurge prin gratarele de material plastic in 2 canale colectoare si a unor bazine

cu pereti inclinati, de capacitate mica situate imediat sub gratare (S2). Fundul gropii de sub

sistemul cu dusumea complet cu gratare este inclinat cu 30% inspre sistemul de canalizare.

Mixtura de dejectii este evacuata prin deschiderea unei clapete care are un diametru 20-30 cm

si care este garnisita cu cauciuc pentru etansare, aflata in partea de jos a inclinatiei. Se produce

un vacuum usor ce permite evacuarea mixturii in bazinul de dejectii (S1) amenajat sub cele doua

bazine de colectare, de dimensiuni reduse, (S2).

Sistemul este redat in cele trei planse atasate si este BAT deoarece:




.



11

� Sistem de adpostire cu dusumea complet perforata si cu vacuum (FSF vacuum), conform

precizarilor din capitolul 4.6.1.1 si 5.2.2.2, din Documentul de referinta [4];

� Sistem de colectare cu pereti laterali inclinati 30%, conform precizarilor din capitolul

4.6.4.2, din Documentul de referinta [4];

� Depozit de dejectii acoperit, care poate depozita dejectiile pentru cel putin 6 luni,

conform notelor din capitolul 5.2.5, din Documentul de referinta [4];

� Depozit de dejectii acoperit, conform notelor din capitolele 4.6.1.1, 4.6.4, 4.7, 5.2.2 si

5.2.5, din Documentul de referinta [4];

� Pardoseala cu gratare de material plastic, conform notelor din capitolele 4.6, 5.2.2.1,

din Documentul de referinta [4];

� Ventilarea naturala a halelor de productie, conform capitolului 5.2.4, din Documentul de

referinta [4].

Invelitoarea va fi realizata din tabla cutata. Sarpanta invelitorii are structura metalica (ferme

metalice). La interior tavanul va fi finisat cu placaj din PVC (lambriu).

Preluarea apelor pluviale se va realiza cu ajutorul jgheaburilor si a burlanelor realizate din tabla

zincata.

2. Bucatarie furajera, avand dimensiunea interioara: 11,75 x 17,56 m, un singur nivel si

hmax = 7,20 m.

Fundatii izolate din beton armat, grinzi de fundare beton armat. Dimensionarea acestor

fundatii se face avand in vedere recomandarile studiului geotehnic privind natura terenului

de fundare.

Constructia va avea regim de inaltime P, cu structura in cadre realizate din profile

metalice laminate: stalpi si ferme metalice. Invelitoarea va fi executata din table cutate,

iar sarpanta din grinzi si pane metalice.

Bucataria furajera este dotata cu: 4 silozuri interioare de capacitate 36 t fiecare, 3 silozuri

exterioare cu capacitatea de 1000 t fiecare, moara cu ciocanele destinata macinarii

componentelor furajere, amestecator furaje, instalatie dozare materii prime, siloz sac,

transportoare automate, etc.

3. Bascula pod electronica, avand capacitatea de 60 t, destinata cantaririi mijloacelor de

transport, se va aseza pe o fundatie de beton armat, montata la nivelul solului, cu

dimensiunile: 3,00 x 18,00 m si S = 54,00 m2.

Cabina pod bascula:

� Sconstruita = 12,00 m2;

� nr. niveluri = 1.

Se va monta un cantar pod bascula de capacitate 60 t, cu cabina pod bascula destinat

cantaririi cerealelor care intra si ies din ferma.

Bascula pod electronica se va monta la nivelul terenului. Infrastructura platformei de tip

cuva de beton armat, va include placi inglobate din tabla groasa, necesare la fixarea

echipamentului de cantarire. Cuva de beton va avea dimensiunile in plan de 18,00 x

3,00 m. Dimensionarea fundatiei se face la incercarea maxima de 60 t, respectandu-se

cerintele furnizorului de utilaj.

Evacuarea apei din cuva de beton armat se va face prin intermediul unor pompe

amplasate in interiorul unei base, fiind directionate catre fosa septica vidanjabila.

Cabina pod bascula prevede o constructie din zidarie portanta din caramida, cu samburi




.



12

din beton armat, fundatii continue din beton armat, placa beton armat, sarpanta lemn

ecarisat si invelitoare usoara din tabla zincata. Suprafata construita a cabinei va fi de

12,00 m2. Tamplaria va fi din PVC cu geam termoizolant. Compartimentarea interioara

se va face cu zid din gips-carton, rezultand o camera tehnolog, pod bascula si un depozit

cabina pod bascula.

4. Filtru sanitar, cu dimensiunile exterioare: 8,70 x 14,82 m; nr. niveluri = 1 si hmax = 4,35 m;

avand fundatii izolate din beton armat, grinzi de fundare beton armat.

Dimensionarea acestor fundatii se face avand in vedere recomandarile studiului

geotehnic privind natura terenului de fundare.

Accesul in ferma se poate face numai prin filtrul sanitar, amplasat langa bucataria furajere.

Constructia va avea regim de inaltime P, cu structura metalica si pereti exteriori de tip

sandwich cu grosimea de 8 cm. Compartimentarea interioara se va face cu pereti de

tip sandwich de 5 cm si va imparti filtrul sanitar in trei zone:

� zona tehnologica ce cuprinde: camera tehnolog, camera de comanda, depozit

medicamente, camera tehnica, WC;

� zona filtru sanitar ce cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus, vestiar

echipare personal, hol, curatatorie echipament lucru si camera odihna personal;

� zona necropsie ce cuprinde: camera necropsie si cabinet medic veterinar.

Invelitoarea va fi executata din panouri sandwich, iar sarpanta din grinzi si pane

metalice. Filtrul sanitar va fi prevazut cu plafon realizat din panouri de PVC

(lambriu).

Pe invelitoate vor fi montate panouri solare, parte componenta a instalatiei solare termice,

care va produce o parte semnificativa din energia termica necesara cladirii.

5. Imprejmuirea. Se va realiza o imprejmuire din stalpi metalici inglobati in beton,

panouri metalice, plasa de sarma din zinc.

Animalele sunt aduse in hala la greutati cuprinse intre 20 – 30 kg, avand varsta intre 10 – 12

saptamani. Receptia animalelor se va face la poarta fermei, de unde prin imprejmuiri mobile,

vor fi conduse in hala de ingrasare.

Conform Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr.

202/25.08.2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime

pentru protectia porcinelor, fiecare boxa va adaposti 47 purcelusi destinati cresterii si

ingrasarii.

Animalele sunt adapostite in ferma circa 14 saptamani pana ajung la greutatea de 108 – 110 kg,

depopularea fermei facandu-se catre abatoarele autorizate in 4 – 6 zile. Transportul animalelor

de la furnizor la ferma si de la ferma la abatoare autorizate se va face de trei ori pe an cu masini

speciale.

Aprovizionarea cu materie prima (hrana pentru porci) se asigura pe cai de comunicatie rutiera.

1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului

Amenajarea terenului va permite dezvoltarea unei activitati care va aplica tehnici si tehnologii

BAT/BREF.

Terenul se structureaza in doua subzone functionale principale:




.



13

� subzona destinata aprovizionarii cu hrana pentru suine, prelucrarea acesteia, activitatile

de gestionare a fermei, echipamente tehnico-edilitare. In aceasta subzona se amplaseaza

3 silozuri de cate 1000 t fiecare pentru stocarea cerealelor (porumb, grau, orz) necesare

producerii furajelor in cadrul fermei. Fiecare celula de depozitare prezinta structura

metalica preuzinata. In aceeasi zona se amplaseaza bucataria furajera care contine 4

silozuri de 28 t fiecare pentru principalele materii prime furajere (porumb, orz, grau,

srot de soia, srot de floarea soarelui). Bucataria furajera este dotata cu: moara cu

ciocanele destinata macinarii componentelor furajere, amestecului de furaje, instalatie

dozare materii prime, instalatie recuperare pulberi, transportoare automate. Materiile

prime sunt aspirate din silozuri si ajung in moara cu o capacitate de 5 – 6 t/h. Cuplat cu

bucataria furajera se amplaseaza filtrul sanitar (vestiar - filtru) care cuprinde toate

activitatile de gestionare a activitatilor din ferma sub aspect sanitar – veterinar.

Vestiarul – filtru este amplasat la limita zonei de productie, astfel incat intrarea

persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei, iar iesirea din vestiar sa asigure

accesul direct in zona de productie a exploatatiei. La intrarea si iesirea din vestiarul –

filtru vor fi amenajate dezinfectoare pentru incaltaminte. In partea sud – estica a incintei

se amplaseaza gospodaria de apa potabila care va deservi toate activitatile desfasurate

in ferma.

� subzona destinata productiei propriu-zise, compusa din trei hale, in care vor fi primite si

crescute suinele. Capacitatea fermei este de 2850 capete; zona de productie este

amplasata la o distanta de circa 50 m fata de zona drumului judetean DJ 203A.

Circulatia rutiera in incinta. Se propune amenajarea a doua accese carosabile pe parcela prin

racordare la zona DJ 203A, astfel:

� un acces carosabil in zona de nord – est pentru activitatea de aprovizionare cu cereale;

se asigura astfel accesul la silozurile de cereale si la bucataria furajera in cazul

interventiilor (daca este cazul); pe acest acces se amplaseaza un pod bascula, o cabina

pod bascula si o cabina poarta; autovehiculele care asigura aprovizionarea intra si ies

prin acest acces carosabil;

� un acces carosabil la halele de ingrasare porci (zona de productie); in aceeasi zona se

amenajeaza 5 locuri de parcare pentru autoturismele personalului si clientilor; aceeasi

alee carosabila va asigura si accesul la gospodaria de apa a fermei, amplasata adiacent

acestui acces pe parcela.

Fluxurile de circulatie sunt organizate astfel incat circulatia din zona aprovizionarii cu furaje sa

nu se intersecteze cu cea din zona destinata activitatii de ingrasare a porcilor (se va respecta

fluxul tehnologic).

In partea de sud-est a incintei s-a amplasat gospodaria de apa care va asigura necesarul de apa

potabila, atat pentru nevoi menajere, cat si pentru cresterea suinelor.



Amplasarea cladirilor fata de aliniamentul principal se face la distanta de minim 17 m, iar fata

de axul L.E.A 20 kV la 5 m.

Fata de aliniamentul posterior al parcelei, halele se amplaseaza la distanta de minim 8,5 m.

Fata de limitele laterale ale parcelei (stanga – dreapta), halele pentru ingrasarea suinelor se

amplaseaza la distanta de minim 14 m.

Portile de acces pe parcela se monteaza la minimum 10 m fata de aliniamentul principal.




.



14

Toata incinta, cu exceptia spatiilor verzi amenajate se betoneaza. Se bordeaza perimetral cu

spatii verzi intreaga incinta si se planteaza arbori cu rol de protectie si ambiental.

Ferma are trei hale de ingrasare a suinelor, care sunt similare din punct de vedere constructiv si

functional. In continuare, va fi descrisa o singura hala, avand in vedere similitudinile dintre cele

trei adaposturi pentru ingrasarea suinelor din cadrul fermei.

Animalele sunt cazate in cele 22 de boxe dispuse cate 11 pe fiecare parte a culoarului central

de vizitare. In 20 dintre acestea se afla cazate cate 47 de animale, iar 2 dintre boxe vor fi

utilizate pentru izolarea animalelor cu probleme de sanatate.

Pe culoarul central este pozitionat sistemul suspendat de hranire automata, fiecare boxa fiind

dotata cu doua hranitoare a cate 4 locuri fiecare. Hrana este transportata din buncarul de cap de

grajd automat in hranitoare, pe masura ce acestea se golesc.

Sistemul automat de hranire contine pe coloana centrala dozatorul de medicamente pentru

situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva, fie cea curativa a animalelor.

Sistem furajare prevazut cu buncar cap grajd Sistemul de furajare este alcatuit din 4 elemente principale:

� silozurile exterioare;

� bucataria furajera;

� buncarul de cap de grajd;

� sistem de furajare interior hale.

Silozurile de stocare a cerealelor sunt in numar de trei si sunt folosite pentru depozitarea

cerealelor - porumb, grau, orz -, necesare producerii furajelor in cadrul fermei. Fiecare celula

de depozitare, cu o capacitate de 1.000 t fiecare, prezinta structura metalica preuzinata.

Silozurile sunt dotate cu sisteme automate de incarcare-descarcare, alimentare automata a

buncarelor de consum, sistem de aerare a cerealelor si monitorizare a temperaturii interioare,

din buncar.

Bucataria furajera - este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul careia se

pot obtine productivitati de pana la 10 t/h, cu o mare precizie de dozare a componentelor.

Bucataria furajera este compusa - in principal - din urmatoarele elemente constructive:

� 4 silozuri cilindrice de interior, din tabla zincata, capacitate 36 tone;

� silozuri de exterior, cu o capacitate de 950-1000 tone;

� 1 moara cu ciocane;

� 1 instalatie de dozare cu melc;

� 1 amestecator;

� silozuri tip sac, pentru produse finite;

� 1 tablou electric cu unitati de comanda, protectie si intrerupator principal;

� sistem masurare temperatura/umiditate;

� ventilator;

� uscator cereale;

� 1 computer de cantarire si de programare a retetelor;

� 1 stabilizator de tensiune automat;

� la acestea principale se mai adauga mici componente ale sistemului si elemente de

asamblare, etansare, tubulatura, snecuri, elevatoare.

Cerealele preluate din silozurile exterioare sunt depozitate in silozurile de interior, ca materii

prime, la care se adauga sroturile de soia si florea soarelui. Cerealele din aceste silozuri sunt

macinate si apoi trecute in amestecator si dozate pentru omogenizare. Atat amestecatorul cat si




.



15

elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor macinate

sunt prevazute cu filtre de desprafuire, coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate

pierderile de material si emisiile de praf.

Produsul finit este stocat in silozul pentru produse finite. Din acest siloz furajul este directionat

catre fiecare buncar de cap de grajd si transportata automat catre hranitoare pe masura ce

acestea se golesc. Furajele stocate in buncarul cap de grajd asigura furajarea pentru 24 de ore,

acesta fiind realimentat pe masura ce se goleste. Sistemul de hranire automata se bifurca in

doua culoare pentru fiecare rand de boxe. Sistemul este pozitionat suspendat, fiecare boxa fiind

dotata cu doua hranitori a cate 4 locuri fiecare. Furajarea se face ad libitum. Sistemul automat

de hranire contine si dozatorul de medicamente pentru situatiile in care se impune medicatia, fie

cea preventiva fie cea curativa a animalelor. Stabilirea retetelor de furajare se va face avand in

vedere varsta animalelor, necesarul de substante nutritive dar si reducerea continutului de azot

din dejectii.

In structura retetelor se vor folosi cerealele, in special porumbul si orzul, care asigura energia,

la care se adauga srotul de floarea soarelui care asigura nivelul proteic. Cunoscand ca aceste

doua categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizina se vor

adauga furaje proteice de origine leguminoasa si sroturi de soia.

Boxe galvanizate si instalatii de inmuiere. Caracterisitici boxe: inaltimea boxei de la podea este

de 0,84 m, deschiderea usii la alee este de 1,15 m, prinderea in podea se realizeaza cu sistem de

prindere format din surub cu piulite.

Caracteristici instalatie de inmuiere – utilizata la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere pentru

inmuierea si curatarea podelei – de tip gratar din din material plastic – de dejectiile solide care

nu au ajuns in bazinul subteran: 1 bucata sistem inmuiere-curatare hala.

Gratare set grajd - Se vor achizitiona 200 gratare confectionate din material plastic

pentru podeaua halelor cu suine si 24 bucati panouri sarma pentru protectia prelatei

din interiorul halei.

Becuri cu infrarosu - Pentru mentinerea in interiorul halelor a unei temperaturi optime pe

perioada de iarna vor fi achizitionate 66 de lampi bec cu infrarosu 250 W.

Sistem adapare Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand de consumul de hrana,

de felul hranei si de sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o

serie de factori: sistemul de crestere, zone geoclimatice, anotimpul, rase, categoria de varsta,

sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc.

Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea

consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din

organism si, implicit, la scaderea performantelor.

In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in conditii de

temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l. Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii

adulti si 20 l la tineretul porcin in varsta de 5-8 saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin

raportat la 100 kg greutate vie este in general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o

consecinta a ritmului de crestere si a compozitiei organismului lor. Pe masura ce porcii

cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie, scade.

Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate categoriile de




.



16

porcine, indiferent de sistemul de furajare.

Calitatea apei este identica cu cea a apei pentru consumul uman.

Fiecare boxa este dotata cu 4 pipe/suzete de sugere pentru adapare, pozitionare pe peretii

despartitori dintre boxe. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei, este

amplasat un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar veterinare

curative sau preventive.

In general, in crescatoriile de suine, apa potabila poate fi distribuita animalelor astfel:

� prin pipe amplasate in troc;

� prin pipe amplasate intr-o cupa,

� printr-o pipa de sugere.

Apasand pipa cu botul, porcul declanseaza curgerea apei in troc sau in cupa. Capacitatea

minima necesara variaza intre 1,0 - 4,0 l/min.

Sistemul folosit in ferma proiectata este cel cu adapatoare cu pipa de sugere.

Acest sistem aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este pipa de sugere este

stransa in rat, prin deschidere unei valve/supape. Capacitatea unei asemenea pipe este intre 0,5

- 1,5 l/min. Datorita acestui sistem pierderile de apa din adapare sunt reduse la minim.

Prin acest sistem, apa nu curge intr-o cupa sau in troc.

In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte din otel zincat.

Sistem de ventilatie si reglare a temperaturii Ventilatia adaposturilor se face:

� natural:

� prin peretii laterali – ai halelor -, prevazuti cu prelate reglabile

automat/manual, astfel, in hala, concentratia de amoniac este redusa la

minimum, animalele beneficiind de aer curat in permanenta;

� prin cosuri de ventilare care asigura evacuarea aerului viciat, amplasate

la coama;

� mecanica:

� din bazinul de colectare dejectii;

� din bazinul de depozitare dejectii, si creerea unei depresiuni in bazinul de

depozitare dejectii.

Fiecare adapost este prevazut cu cate 3 base de vizitare prin intermediul carora se evacueaza

dejectiile. Fiecare basa este prevazuta cu un ventilator de mare volum care are ca scop

eliminarea aerului - de la suprafata bazinului de depozitare a dejectiilor -, in atmosfera.

Dispersia se face prin cosuri inalte. Caracteristicile tehnice ale ventilatoarelor (3bucati/hala)

sunt:

� Capacitate = 1000 m3/h;

� Pi = 1,0 kw/h.

Caracteristicile tehnice ale ventilatoarelor de evacuare a gazelor din bazinul de colectare a

dejectiilor (6 bucati/hala) sunt:

� Capacitate = 150 m3/h;

� Pi = 0,3 kw/h.

Din punct de vedere teoretic, compozitia chimica a aerului din hala difera de aceea a atmosferei

exterioare, datorita prezentei animalelor si a dejectiilor. In adaposturi, pe langa modificarea

compozitiei aerului datorita proceselor metabolice si respiratorii, prin fermentatia si

descompunerea dejectiilor rezulta gaze si mirosuri cu efecte nocive asupra animalelor.




.



17

Ventilatia in cadrul adapostului de porci urmeaza a se realiza in mod natural in proportie de

80 %. Aceasta ventilatie se datoreaza tehnologiei de constructie a grajdului care lasa lateralele

grajdului libere, fara niciun fel de pereti, doar cu o prelata menita a proteja animalele de

frigurile extreme, asa cum este mentionat mai sus.

Avand in vedere faptul ca dejectiile stau sub animale intr-un bazin de stocare - separat

printr-o membrana de beton care are o inclinatie de 20% catre canalele colectoare si catre

cuvele de capacitate mica – cate 2 in fiecare hala -, situate sub pardoreala perforata - de o

capacitate de 540 m3, pericolul de intoxicare cu amoniac al animalelor este redus. Grajdul este

prevazut cu 3 base de vizitare prin intermediul carora se evacueaza dejectiile, dar, in plus,

fiecare basa are deasupra ei un ventilator de mare putere care are ca scop eliminarea

amoniacului in atmosfera si creerea unui vid la suprafata dejectiilor. Astfel, in hala,

concentratia de amoniac este redusa la minimum.

Comparand cu modelul de referinta, sistemul este este BAT deoarece:

� Sistem de adpostire cu dusumea complet perforata si cu vacuum (FSF vacuum), conform

precizarilor din capitolul 4.6.1.1 si 5.2.2.2 - din Documentul de referinta [4] = reducere a

emisiilor de amoniac cu 25%;

� Sistem de colectare cu pereti laterali inclinati 30%, conform precizarilor din capitolul

4.6.4.2 - din Documentul de referinta [4] = reducerea emisiilor de NH3 cu 72%;

� Depozit de dejectii acoperit, care poate depozita dejectiile pentru cel putin 6 luni,

conform notelor din capitolul 5.2.5 - din Documentul de referinta [4] = reducerea cu 40

% a emisiilor de NH3 si H2S;

� Depozit de dejectii acoperit, conform notelor din capitolele 4.6.1.1, 4.6.4, 4.7, 5.2.2 si

5.2.5 - din Documentul de referinta [4] = reducerea cu 40 % a emisiilor de NH3, H2S;

� Pardoseala cu gratare de material plastic, conform notelor din capitolele 4.6, 5.2.2.1 -

din Documentul de referinta [4] = reducerea cu 30 % a emisiilor de NH3;

� Ventilarea naturala a halelor de productie, conform capitolului 5.2.4 - din Documentul

de referinta [4] = reducerea energiei electrice destinate ventilarii cu circa 70%.

Fata de modelul de referinta, halele au fost dotate cu sistemul descris de ventilatie, pentru ca

acesta va reduce, emisiile de amoniac, in hale, cu peste 80%.

Bucataria furajera - este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul careia se pot

obtine productivitati de pana la 10 t/h, cu o mare precizie de dozare a componentelor.

Bucataria furajera este amplasata pe o suprafata betonata intr-o constructie avand si

urmatoarele componente: spatii tehnologice, filtru sanitar-personal, camera comanda

computerizata, sala echipamentelor (moara, amestecator, silozuri).

In cadrul bucatariei furajere sunt 4 silozuri de cate 36 t fiecare pentru orz, porumb, srot de soia si

srot de floarea soarelui.

Tot in cadrul bucatariei furajere este situata o moara folosita pentru macinarea componentelor

furajere. Acest amestec este transportat din bucataria furajera catre hale.

Bucataria furajera pregateste retete furajere pentru ferma si este astfel conceputa si realizata

incat sa se incadreze in normele europene de mediu.

Produsele macinate prin moara ajung in amestecatorul care este prevazut cu o baterie de filtrare

cu saci de desprafuire. Prin intermediul ciclonetului pe care sunt fixati acesti saci de

desprafuire (cu o suprafate de filtrare de peste 15 m2) se recupereaza in amestecator

pulberile fine de macinis.




.



18

Elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor macinate

sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de

material si emisiile de praf.

Bucataria furajera este compusa - in principal - din urmatoarele elemente constructive:

� 4 silozuri cilindrice de interior, din tabla zincata, capacitate 36 tone;

� 3 silozuri de exterior, capacitate 950-1000 tone;

� 1 moara cu ciocane;

� 1 instalatie de dozare cu melc;

� 1 amestecator;

� silozuri tip sac, pentru produse finite;

� 1 tablou electric cu unitati de comanda, protectie si intrerupator principal;

� sistem masurare temperatura/umiditate;

� ventilator;

� uscator cereale;

� 1 computer de cantarire si de programare a retetelor;

� 1 stabilizator de tensiune automat;

� la aceste componente principale se mai adauga mici componente ale sistemului si

elemente de asamblare, etansare, tubulatura, snecuri, elevatoare.

Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere se incadreaza in valori

de sub 60 dB.

Bucataria furajera este prevazuta cu un spatiu destinat supravegherii intregii activitati, format

dintr-o incapere in care va exista un supraveghetor, care va tine sub control computerizat

intreaga activitate. Tot aici este prevazut si un spatiu sanitar destinat acestui supraveghetor.

Cantar pod bascula Produsul este destinat cantaririi statice a marfurilor transportate cu mijloace auto al caror

gabarit se incadreaza in dimensiunile platformei, care nu depasesc 60 t si sarcina maxima admisa

pe ax. Amplasarea se face deasupra terenului. Echipamentul de indicare si echipamentul de calcul

se amplaseaza in interiorul cabinei pod bascula. Sistemul de cantarire electronic utilizeaza

celulele de sarcina (doze tensometrice care furnizeaza semnale electrice proportionate cu

sarcina de pe platforme) si le transmite unui indicator electronic de masa, de precizie ridicata, cu

facilitati de tarare, cantarire bruta, neta si aducerea la zero.

Vehiculul care urmeaza a fi cantarit se opreste pe platforme de cantarire, aproximativ simetric

fata de cele doua extremitati. Greutatea acestuia determina o variatie proportionala a

semnalului electric ce este prelucrata de indicatorul electronic, masa fiind afisata sub forma

digitala pe afisor.

La functionarea cu calculatorul, masa este afisata si pe monitor. Programul de cantarire, instalat

pe computer:

� asigura conectarea echipamentelor de cantarire la PC;

� realizeaza afisarea instantanee pe ecran a valorii masei cantarite;

� permite determinarea prin cantarire a tarei vehiculului si folosirea acesteia la

obtinerea masei nete;

� permite obtinerea tichetelor cu datele cantaririi (nr. auto, nume client, date

transportator, data cantarire, tip material si totalizarea cantitatilor cantarite);

� genereaza o baza de date cu datele cantaririi: numar vehicul, numar aviz, delegat,

produs, partener, tip operatie, data, ora, masa bruta, neta, tara, etc.;

� asigura managementul cantaririlor cu obtinerea rapoartelor grupate dupa data,




.



19

partener, tip operatie, produs cantarit, etc.

Aparat spalat hala, cu inalta presiune - Se va utiliza dupa depopularea halelor in vederea

igienizarii acestora si indepartarii resturilor de dejectii care ar putea sa constituie o sursa de

infectii pentru seria urmatoare.

Remorca tehnologica transport furaje - este destinat transportului de furaje destinate

alimentatiei suinelor in interiorul exploatatiei.

Remorca vidanja 7-10 t Se foloseste la scoaterea dejectiilor sub forma de namol din bazinele de colectare a dejectiilor si

transportul acestora in vederea administrarii pe terenurile agricole. Caracteristici:

� greutate totala: 7-10 t;

� dispozitiv pentru incarcare cu pompa vacuum;

� dispozitiv imprastiat dejectii pe teren cu sistem dozare;

� viteza maxima admisa: 40 km/h.

Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incediu complet echipat cu

mijloace de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI;

dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu C02 si

pulbere, lopata PSI, lada cu nisip, etc.

Stingatoare cu praf si CO2 - Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie in caz de

incediu 6 stingatoare carosate si 12 stingatoare portabile.

1.4.5 Drum de acces


1.4.6 Amenajare amplasament

Careul necesar pentru construirea fermei pentru ingrasarea suinelor este amplasat in

extravilanul comunei Visani, judetul Braila. Suprafata de 11 000 m2 – tarlaua 51, parcela 79/1 –

, aflat in folosinta S.C DOMINATOR LAND S.R.L, conform contractului de vanzare –

cumparare autentificat cu nr. 1312/22.10.2008 si contractului de comodat autentificat cu nr.

11277/05.11.2008, este destinata construirii unei ferme de porci cu o capacitate de 2850

capete/serie.

In continuare, este prezentat tabelul cu proprietarii terenurilor agricole care au fost

achizitionate si vor fi scoase din circuitul agricol pentru a fi puse la dispozitia noului obiectiv

economic.




.



20

Tabel cu proprietarii terenurilor agricole destinate constructiei

Nr.

crt. Proprietarul

Domiciliul

proprietarului

Amplasare

a terenului

Suprafata

ocupata de

constructie

(m2)

Suprafata

ocupata de

drumul de acces

si utilitati(m2)

1.

S.C.

DOMINATOR

LAND S.R.L.

sat Varsatura,

comuna

Chiscani,

parcela 8, lot 93,

camera 2,

judetul Braila

Extravilan 3640

7360

(din care 3940

spatii verzi)

Total teren agricol 11 000

Total (extravilan – teren agricol) = 11 000 m2

1.5 Durata de functionare

Perioada de existenta a fermei de ingrasare a suinelor se considera a fi de 25 ani.

Beneficiarul doreste sa-si dezvolte afacerea intr-o singura etapa, perioada de executie propusa

fiind de 36 de luni.

1.5.1 Consumuri de resurse energetice Energia electrica este preluata din reteaua S.C. FDFEE ELECTRICA MUNTENIA NORD –

SDFEE Braila.

Zona in care este situat terenul este echipata numai cu energie electrica. Parcela este traversata

inpartea de est (spre DJ 203A) de o linie electrica aeriana LEA 20 kV la distanta de circa 20 m

fata de axul partii carosabile. Pe teren se afla si un stalp al LEA 20 kV.

Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial, aparate de ventilare, aparatura

de birou, pompe, ventilatoare, instalatii frigorifice, moara de cereale destinata producerii

furajelor, transportoare melcate, snecuri, etc., componente ale bucatariei furajere, sistemul de

asigurare a furajelor in halele suinelor, sistemul de asigurare a apei in halele suinelor, etc.

Receptorii electrici din instalatia electrica a consumatorului nu produc influente negative

perturbatoare asupra instalatiilor furnizorului.

Principalii consumatori electrici ai fermei de ingrasare suine sunt:

1. siloz stocare cereale 3 bucati

� transportoare melcate

1 x 20 kW = 20 kW

4 x 3,5 kW = 14 kW

� ventilator aerare

2 x 3 kW = 6 kW




.



21

2. bucatarie furajera

� moara cu ciocanele

1 x 40 kW = 40 kW

� transportor melcat

1 x 3,5 kW = 3,5 kW

� amestecator

1 x 3 kW = 3 kW

� transportor furaj combinat

5 x 3,5 kW = 17,5 kW

3. filtru sanitar + birouri

� centrala termica

1 x 24 kW = 24 kW

� boiler electric

1 x 4 kW = 4 kW

4. hala productie

� ventilator exhaustare

3 x 12 kW = 36 kW

� transportor furaje

4 x 2,5 kW = 10 kW

� ventilator recirculare

4 x 2 kW = 8 kW

� becuri infrarosu

20 x 0,2 kW = 4 kW

� pereti cortina

2 x 2 kW = 4 kW

5. gospodarie apa

1 x 6 kW = 6 kW

6. alti consumatori (iluminat interior/exterior): 5 kW.

Iluminatul interior Instalatia de iluminat interior din cadrul halelor de depozitare si productie este realizata cu

corpuri de iluminat etanse tip FIPAD, echipate cu lampi liniar florescente de TL-D 2 x 58 W/1 x

58 W, coroborate cu cerintele caietului de sarcini.

Nivelul de iluminat in toate incaperile este in conformitate cu prevederile normativului NP061/1.

Porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat, pentru o perioada de minimum 8 ore pe zi.

Comanda iluminatului se realizeaza local prin intrerupatoare montate aparent la inaltimea de

1,5 m fata de cota pardoselii finite la unitatea de acces in incaperi.

Circuitele pentru iluminat sunt realizate cu cabluri cu intarziere la propagarea focului, cu manta

din PVC si tensiunea nominala minima de 1 kV montate in tuburi de protectie aparent tip IPEY

sau daca sunt sub inaltimea de 2,5 m in tuburi metalice PEL.

Prize 230/400 V, forta Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie si sunt pozate in functie de destinatia incaperii

unde se gasesc pe pereti in montaj ingropat sau aparent.

Inaltimea de montaj este in general de 1,5 m fata de pardoseala finita sau la cotele indicate.




.



22

Prizele si racordurile electrice sunt dispuse pe circuite diferite in functie de gradul de importanta

(pe circuite vitale si pe circuite alimentate normal).

Distributia circuitelor de prize se realizeaza cu cablu cu conductoare din cupru cu manta din

PVC cu intarzierea propagarii focului tip CYYF si tensiunea nominala de minim 1 kV, pozat in

tub de protectie IPEY.

Proiectul de instalatii electrice realizeaza doar alimentarea cu energie electrica a consumatorilor

de forta prin cabluri individuale. Fiecare consumator de forta va fi prevazut cu tablou propriu

de automatizare care este responsabilitatea furnizorului de echipamente.

1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de

ingrasare a suinelor

Toate substantele chimice utilizate in procesul tehnologic, respecta prevederile Hotararii

Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea

substantelor periculoase.

Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in “Lista substantelor periculoase” din Anexa nr.

2 a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008.

In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, nu sunt utilizate substante, care intra sub

incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea listei

substantelor toxice si a plantelor care contin substante toxice.

In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor sunt nominalizate urmatoarele produse necesare

la prepararea hranei, conditionarea balegarului de porc, pentru dezinfectarea spatiilor de

productie:

� Proteina cruda;

� Grasimi crude;

� Fibra cruda;

� Lizina;

� Metionina;

� Cistina;

� Triptofan;

� Substante continand calciu asimilabil;

� Substante continand fosfor asimilabil;

� Aditivi diversi;

� Etc.

In denumirea generala a aditivilor – utilizabili pentru balegarul de porc -, se are in vedere ca

acestia constituie un grup de produse formate din diferite elemente, care reactioneaza cu

balegarul, schimband caracteristicile si proprietatile acestuia. Acesti aditivi, aplicati la

balegarul de porc, in gropile de descarcare, imprima urmatoarele efecte:

� reducere a emisiilor de compusi gazosi (NH3 si H2S);

� reducere a mirosurilor neplacute;

� schimbare in proprietatile fizice pentru a-i face mai usor de folosit;

� crestere a valorii de fertilizare;

� stabilizare a microorganismelor patogene.

In mod obisnuit, reducerea mirosurilor neplacute si schimbarea in proprietatile fizice ale




.



23

balegarului de porc pentru a-l face mai usor de folosit constituie principalele motive pentru

folosirea lor la nivel de ferma.

Pentru productia de ingrasare a suinelor se utilizeaza resurse energetice si materiale din

categoriile tabelate:

Tabelul nr. 1.5.2.-1.

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea

anuala Denumirea Cantitate Furnizor

Suine 2850*) Orz 1074 t/an Din zona de

productie

Porumb 1074 t/an Din zona de

productie

Srot de soia 43 t/an Din zona de

productie

Srot de floarea

soarelui

43 t/an Din zona de

productie

Premix 3,7 t/an Din zona de

productie

Energie electrica 320 kWh ELECTRICA

Altele

*) = numar de suine/serie.

1.6 Informatii despre poluanti fizici si

biologici, care afecteaza mediul, generati

de activitatea propusa

Materialele si utilajele folosite, in procesul de construire si exploatare a fermei destinate

cresterii suinelor, nu reprezinta surse de poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.




.



24

Tabelul nr. 1.6.-1

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de

eliminare /reducere

Pe zone rezidentiale, de

recreere sau alte zone

protejate cu luarea in

considerare a poluarii de

fond

Tip

ul

po

luar

ii

Su

rsa

de

po

luar

e

Nu

mar

su

rse

de

polu

are

Po

luar

e m

axim

a ad

mis

a (l

imit

a

max

ima

adm

isa

pen

tru o

m s

i m

ediu

)

Po

luar

e de

fon

d

Pe

zon

a o

bie

ctiv

ulu

i

Pe

zon

e d

e p

rote

ctie

/res

tric

tie

afer

ente

ob

iect

ivu

lui,

co

nfo

rm

leg

isla

tiei

in

vig

oar

e

Far

a m

asu

ri d

e

elim

inar

e/

red

uce

re a

po

luar

ii

Cu

imple

men

tare

a

mas

uri

lor

de

elim

inar

e /

red

uce

re a

po

luar

ii

Mas

uri

de

elim

inar

e /r

ed

uce

re a

po

luar

ii

FIZ

ICA

Zgomot: doar pe perioada lucrarii de executare a investitiei, in strict aria de lucru a utilajelor mecanizate, situata la distanta fata de zona locuita

BIO

LO

GI

CA

Aerosoli continand si celule ale microorganismelor nepatogene, provenite din depozitul de dejectii

antrenati de tirajul fortat al ventilatoarelor

1.7 Informatii despre modalitati propuse,

proiectate, pentru conectare la

infrastructura existenta

1.7.1 Conectare la cai de acces


1.7.2 Conectare la magistrale electrice

Pentru desfasurarea activitatilor curente ale fermei de crestere a suinelor aceasta va fi

racordata la un distribuitor autorizat de energie electrica.

Energia electrica este preluata din reteaua S.C. FDFEE ELECTRICA MUNTENIA NORD –

SDFEE Braila.

Zona in care este situat terenul este echipata numai cu energie electrica. Parcela este traversata

inpartea de est (spre DJ 203A) de o linie electrica aeriana LEA 20 kV la distanta de circa 20 m

fata de axul partii carosabile. Pe teren se afla si un stalp al LEA 20 kV.




.



25

2 PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus

In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis, ingrasarea porcilor

constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu livrarea animalelor catre abator.

In ferma de ingrasare-finisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate corporala medie

de 20 - 30 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala planificata pentru livrare la

abator: 100 - 110 kg.

In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa se realizeze maximum de

spor in greutate cu un consum minim de furaje.

Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor, cum este cea prezentata in acest

proiect, sunt:

1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 20-30 kg;

2. aprovizionarea cu furaje;

3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente;

4. crestere - ingrijire zilnica animale:

� supraveghere activitate curenta bucatarie furajera;

� hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de dezvoltare a

animalelor;

� adapare hala;

� supraveghere stare generala de sanatate a suinelor;

� administrare medicamente curative/preventive suine;

� supraveghere sistem ventilatie hala;

� supraveghere evacuare dejectii in bazinul de sub hala;

� pregatire depopulare hala.

5. transport animale 100 -110 kg catre abator;

6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:

� curatare, decontaminare;

� verificare functionare instalatii.

La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate, toate instalatiile

trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in loturi uniforme ca marime,

sex si sanatate generala. In vederea diminuarii stresului provocat suinelor prin populare se

recomanda:

� sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si termic,

drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor animalelor sa se

odihneasca in acelasi timp;

� sa se odihneasca si sa se ridice normal;

� sa vada alti porci;

� atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi cercetate imediat si

vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de medicamente tranchilizante va

fi limita la conditii exceptionale si numai dupa consultarea medicului veterinar;

� pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost rezervate




.



26

doua boxe de izolare individuale;

� se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu niveluri de

zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc.

� porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o perioada de

minimum 8 ore pe zi.

Marimea boxelor depinde de numarul de purcei, greutatea, tipul de pardoseala sau

asternut sau forma boxei. In tabelul de mai jos sunt prezentate cateva recomandari pentru

densitatea optima folosita la pardoseala cu gratare de beton.

Ghidul densitatii porcinelor in functie de greutatea corporala

Greutate corporala(kg) Suprafata (m) Greutate porci/ suprafata boxa (kg/m2)

5 0,09 55

10 0,15 66

20 0,2 100

30 0,3 100

40 0,34 115

50 0,4 125

60 0,45 133

70 0,5 140

80 0,55 145

90 0,6 150

100 0,65 153

Animalele sunt cazate in ferma circa 14 saptamani, timp in care ele ajung la greutatea de 100

- 110 kg. In fermele de ingrasare, distribuirea hranei si adaparea se executa automatizat.

Sarcina personalului din ferma este ca - zilnic - sa controleze fiecare boxa, starea de sanatate a

animalelor, functionarea instalatiei de administrare a hranei, functionarea adapatorilor,

inchiderea usilor boxelor, pastrarea nivelului la canalul cu perne de apa, mentinerea nivelului

constant in bazinele cu flotor pentru adapatori, controlul functionarii corecte a instalatiei de

ventilatie.

Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave trebuie sa fie

insotita de masuri corespunzatoare.

Depopularea halelor se face in conformitate cu fluxul tehnologic, atunci cand a expirat timpul de

stationare in ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de livrare si greutatea planificata.

Depopularea se face pentru intreg compartimentul, indiferent de greutatea corporala realizata de

unele animale ramase in urma cu cresterea.

Depopularea fermei se face in 2 - 4 zile.

Transportul suinelor




.



27

Operatia de transport constituie un element de stres pentru suine, uneori cu efecte

nedorite. Statisticile scot in evidenta pierderile iregistrate la transport.

In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul lor de viata

fiind, pe moment, perturbat profund. Operatiunile de incarcare - descarcare, in si din

mijloacele de transport, produc animalelor o serie de socuri, resimtite cu o intensitate mai mare

sau mai mica.

De aceea, cei care efectueaza transportul trebuie se fie instruiti in legatura cu conditiile de

transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor la incarcare, pe timpul

transportului si la descarcare.

Mijloacele de transport trebuie sa fie corespunzator amenajate sau construite pentru

transportul suinelor:

� sa aiba accesorii sigure;

� sa protejeze porcii de efectul daunator al climei;

� sa asigure ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise.

Dupa fiecare transport, mijloacele de transport trebuie sa fie curatate si dezinfectate pentru

a preveni raspandirea bolilor.

Hranirea porcilor Principalul obiectiv al alimentatiei porcului este de a stabili cat mai precis aportul de nutrienti

si tehnologia de utilizare cat mai eficienta a nutrientilor, care se permita realizarea unor

performante superioare.

La animalele in crestere, aceste performante se refera in principal la sporul mediu zilnic,

indicele de consum sau consumul specific si continutul carcasei in carne macra.

Cele doua aporturi principale, considerate ca cele mai importante, sunt energia si proteinele,

deoarece:

� energia reprezinta costurile cele mai importante in cadrul hranei;

� carentele in proteine limiteaza performantele, in timp ce un exces este respins si se

asociaza cu probleme de mediu.

Porcul este un animal care poate produce carne multa si de calitate, la un pret de cost rezonabil.

El creste repede, valorifica bine furajele si poate produce carcase cu carne macra, asa cum

sunt cerute pe piata carnii, asigurand beneficii importante crescatoriilor.

Dintre factorii tehnici, alimentatia are rolul cel mai important deoarece numai printr-o

alimentatie corecta se poate pune in evidenta intreaga capacitate productiva a animalelor.

Rentabilitatea cresterii porcilor este determinata de hranirea rationala, o atentie deosebita fiind

acordata utilizarii cu maxim de eficienta a furajelor.

Porcii sunt alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de hranire

permanenta. Ingestia furajera este strans legata de rata de crestere, conversia hranei, valoarea si

calitatea carcasei, rezultatul fiind profitabilitatea. Este important pentru nutritionisti

estimarea cu acuratete a cantitatii de furaj ingerat, astfel determinandu-se nivelul optim de

substante nutritive din retetele furajere.

O furajare economica si eficienta se face cu programe de furajare specializate (pe sexe, faze de

furajare, furajare pe potential genetic).

Cantitatea de furaj ingerata este afectata de mai multi factori:

� tipul animalului:

� particularitatile morfo-fiziologice ale aparatului digestiv;




.



28

� potentialul genetic al animalului;

� individualizarea, sexul, varsta;

� starea fiziologica;

� starea de sanatate.

� caracteristicile furajului:

� densitatea energetica din furaj;

� dezechilibrul de substante nutritive din furaj;

� calitatea organoleptica si gustul furajelor;

� procesarea si forma furajului.

� microclimatul:

� temperatura si umiditatea relativa a mediului;

� densitatea porcilor pe m2 si conditiile de cazare;

� designul si pozitionarea trocului;

� sistemul de hranire;

� sistemul de crestere si exploatare;

� stresul.

Dintre factorii mai sus mentionati, cei mai importanti sunt cei care afecteaza consumul zilnic de

furaj: potentialul genetic, sexul, varsta, starea de sanatate, calitatea organoleptica si sanitara a

furajelor, temperatura si umiditatatea relativa din mediu ambiant.

Pentru aducerea porcilor de la greutatea de 20-30 kg la 110 kg greutate in viu, este consumata

aproximativ 240 kg de hrana.

Nivelele de nutrienti din hrana animalelor au o importanta deosebita. Cerinte medii ale nivelelor

de nuntrienti pentru fiecare categorie de greutate sunt stabilite, dupa cum se vede in tabelul de

mai jos.

Perioada de asimilare de la 30 kg si greutatea finala este divizata in 2 sau 3 faze de hranire. In

aceste faze continutul de nutrienti din hrana variaza pentru a satisface necesarul variabil de

hranire a porcului. Sfarsitul primei faze de crestere se plaseaza intre 45 si 60 kg greutate in viu,

iar faza a doua este intre 80 si 110 kg.

Necesarul de calciu si fosfor din hrana porcilor la ingrasat si finisat este prezentat in tabelul

urmator:

Parametrii nutritionali Porci

35 - 90 kg

Porci

90 - 110 kg

Proteina cruda (CP, %) 15 - 17 14 - 16

Grasimi crude 4-5 <5

Fibre crude 4,5-6 <4,5

Total lizina 0,75-0,90 0,65-0,75

Total metionina+cistina 0,45-0,58 0,42-0,50

Total trionina 0,42-0,63 0,50

Total triptofan 0,15 0,15

Calciu 0,75-0,90 0,75-0,90

Total fosfor 0,62-0,70 0,50-0,70

Energie digestibila (MJ/kg) >13 >13




.



29

Prepararea hranei se face in bucataria furajera, in urmatoarele etape:

� prepararea unui amestec de porumb, orz, srot de soia, srot de floarea

soarelui la care se adauga 5 % premix;

� macinarea amestecului in moara situata in cadrul bucatariei furajere;

� omogenizarea amestecului macinat timp de 10 - 15 minute intr-un

amestecator situat tot in cadrul bucatariei furajere;

� transportarea mecanica a amestecului, prin conducte, in buncarul de 8 tone

care alimenteaza linia automata de hranire a animalelor.

Prima problema care trebuie rezolvata din punct de vedere nutritional este asigurarea unei

cantitati suficiente de hrana pentru ingrasarea suinelor. Aceasta este una din cele mai

importante probleme in alimentatia porcinelor.

Subfurajarea, pe perioade mai scurte sau mai lungi, are serioase implicatii asupra

rezultatelor tehnice si economice ale fermei.

Suprafurajarea porcinelor este de asemenea de nedorit, deoarece influenteaza negativ

valorificarea furajelor si starea de sanatate a animalelor. Este cunoscut faptul ca porcii au

tendinta de a consuma mai multa hrana decat le este necesar, de a se suprahrani. Atunci cand

animalele sunt suprafurajate, se constata pierderi mari de furaje consumate si tulburari

digestive.

Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea fiziologica a

animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe de alta parte de calitatea,

volumul si densitatea ratiei.

Porcii in perioada de ingrasare consuma 2,7 kg furaje pentru 1 kg spor. Ingrasarea incepe la o

varsta tanara si la o greutate corporala mica, adica la 20 - 30 kg, cand animalul este inca in

perioada de crestere. In realitate nu este vorba de ingrasare in intelesul propriu-zis al

cuvantului, ci de o crestere-ingrasare, cele 2 procese confundandu-se.

La actualele cerinte ale pietii pentru o carcasa cu cat mai putina grasime si cu o pondere mare

a masei musculare fata de grasime, intereseaza stimularea cresterii musculaturii si limitarea

depunerilor de grasime.

In structura sporului, dupa greutatea de 50 - 60 kg devin predominante depunerile de grasime. Ca

urmare, la aceasta greutate schimbandu-se cerintele fata de hrana, trebuie schimbata structura

ratiei.

Rezultatele ingrasarii sunt influentate, pe langa furaj, de o serie de factori cum ar fi originea

genetica (rasa, linie,etc.), sexul si conditiile de mediu.

In vederea ingrasarii porcilor pentru productia de carne destinata consumului in stare proaspata

se pot folosi diferite furaje. Alegerea unuia sau altuia dintre furaje este impusa in primul rand de

considerente economice.

In structura retetelor cele mai economice sunt cerealele, in special porumbul si orzul, care asigura

energia, la care se adauga reziduuri industriale (srotul de floarea soarelui) care asigura nivelul

proteic. Cunoscand ca aceste doua categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul

continutului de lizine este obligatorie adaugarea acesteia prin furaje proteice de origine animala

sau leguminoase si sroturi de soia.

Adaparea porcilor Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu hrana consumata, cu

felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o serie

de factori, cum ar fi: sistemul de crestere, zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta,




.



30

sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc.

Apa are un rol important in desfasurarea proceselor fiziologice din organism, creand mediul

pentru digestie, absorbtie si transportul tuturor substantelor nutritive in intregul corp si pentru

eliminarea subproduselor de dezasimilatie si digestie. In plus, ea joaca un rol important in

reglarea temperaturii corpului.

Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea

consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din

organism si, implicit, la scaderea performantelor.

In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in conditii de

temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l.

Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul porcin in varsta de

5 - 8 saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat la 100 kg greutate vie este, in

general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o consecinta a ritmului de crestere si a

compozitiei organismului lor. Pe masura ce porcii cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1

kg substanta uscata in ratie, scade.

Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate categoriile de porcine,

indiferent de sistemul de furajare.

Valorile normale ale substantelor continute de apa potabila sunt:

Substanta din apa Unitatea de masura Continutul

Fier (Fe) (mg/L) <0,2

Nitriti (N02-) (mg/L) <50

Amoniu (NH4+) (mg/L) <0,5

Sulfat (S022+) (mg/L) <100

Cloruri (Cl-) (mg/L) <250

Phosphat (P043+) (mg/L) <0,5

Gradul de oxidare (KMn04) (mg/L) <15

PH unitati >6,5

Examen microbiologic Numar de colonii la 20°C <1000

Escherichia coli in 100 mL 0

Daca apa contine un nivel ridicat de minerale, poate deveni periculoasa, de aceea apa trebuie

analizata pentru continutul de saruri minerale. Apa cu o duritate de peste 5000 ppm poate de

asemenea creea probleme animalelor. Cand apar probleme care nu pot fi diagnosticate, sursa de

apa ar trebui suspectata. Daca nivelul de saruri din apa este prea mare atunci se va reduce

continutul de saruri din retetele furajere.

Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman.

Consumul zilnic de apa in perioada in care ferma este populata este de aproximativ 19,991 m3.

In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte din OL-Zn cu D = 1/2 toli.

Boxele sunt dotate cu suzete de adapare situate pe peretii laterali. Pe conducta principala

de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat si un dozator de medicamente

pentru aplicarea tratamentelor sanitar - veterinare curative sau preventive.




.



31

Apa potabila va fi distribuita animalelor printr-o pipa de sugere. Pipa aprovizioneaza animalul

cu apa in momentul in care este supta, pentru aceasta deschizandu-se o valva/supapa.

Capacitatea unei asemenea pipe este intre 0,5 - 1,5 l/min.

Activitatea de procesare in cadrul fermei

Se realizeaza in spatiul special amenajat in cadrul bucatariei furajere, utilizandu-se moara cu

ciocanele, componenta a echipamentelor bucatariei furajere.

Pentru realizarea sporului mediu zilnic propus, ratia furajera trebuie echilibrata din punct de

vedere al unitatilor nutritive, proteinei digestibile si substantei uscate. Consumul de furaje la

nivelul unui an este redat in tabelul urmator:

Consum furaje-fizic kg Ratie/zi Total kg

Porumb 2,406 1832965

Orz 1,498 1141222

Srot soia 0,275 209503

Srot floarea soarelui 0,283 215598

Premixuri 0,14 106656

Sere 0,007 5333

Carbonat de calciu 0,017 12951

Zoofort 0,024 18284

Fosfat dicalcic 0,015 11427

Pentru capacitatea propusa prin proiect, intr-un an, se consuma aproximativ 1833 tone

porumb si 1141 tone orz.

Porumbul si orzul se macina in cadrul bucatariei furajere si apoi se amesteca cu celelalte

componente ale ratiei furajere.

Din cele aproximativ 3000 tone cereale (porumb si orz) care se proceseaza si consuma in cadrul

fermei de porci in decursul unui an, S.C DOMINATOR LAND S.R.L asigura din productie

proprie intre 2000-2200 tone, asa cum rezulta din planul de cultura al societatii, adica

aproximativ 80 % din necesar. De mentionat ca terenul agricol este amplasat in zona irigabila,

societatea detine 2 instalatii de irigat si este posibila cultivarea de porumb cultura dubla, caz in

care intreaga cantitate de cereale pentru furaje se va produce si procesa in ferma proprie.

Productiile medii la hectar in sistem irigat pot atinge nivelul de 5-6 tone la orz si 8-10 tone la

porumb.

Igienizarea incintelor, Dezinsectia si Deratizarea Actiunile de igienizare, dezinsectie si deratizare, au drept scop distrugerea partiala sau totala a

microorganismelor patogene, conditionat patogene si saprofite si a vectorilor acestora (insecte

si rozatoare).

A. Igienizarea inicintelor




.



32

Igienizarea se va realiza in trei etape, necesare si obligatorii, respectiv: curatirea mecanica,

curatirea hidromecanica (sanitara, spalarea), aplicarea agentului microbicid.

a. Curatirea mecanica (uscata) Curatirea mecanica va consta in indepartarea de pe suprafetele care urmeaza a fi spalate si

supuse actiunii substantelor microbicide a murdariei depuse pe acestea in timpul procesului

tehnologic, a resturilor de dejectii existente la nivelul gratarelor si a restului de nutreturi/apa

din frontul de furajare/adapare. Curatarea se va face cu ajutorul razurilor, a periilor de sarma

sau de radacini a masinilor abrazive si a altor mijloace. Activitatea nu se executa daca spalarea

ulterioara se face cu jet de apa de inalta presiune.

b. Curatirea hidromecanica Curatirea hidromecanica va consta in spalarea diferitelor suprafete cu apa. Folosirea solutiilor

de agenti de curatire biodegradabili favorizeaza inmuierea, dizolvarea, dispersarea si

suspendarea particulelor de murdarie, in vederea desavarsirii curatirii mecanice a suprafetelor

pe care urmeaza a fi aplicate substantele microbicide.

Obtinerea jetului de apa se va face prin utilizarea de pompe de foarte inalta presiune care

dezvolta un jet sub forma de lama cu grosimea de cativa mm, care asigura dislocarea eficienta a

murdariei.

Folosirea pompelor de foarte inalta presiune reduce pretul de cost al actiunii de decontaminare

prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele clasice, precum si cresterea

eficientei decontaminarii.

In cazul folosirii acestui sistem nu se va mai apela la curatarea mecanica.

c. Aplicarea agentului microbicid Aplicarea de substante microbicide se va face pe suprafetele pregatite prin curatirea mecanica si

hidromecanica a acestora.

Vor fi utilizate mijloacele specifice de decontaminare microbiana, cele mai frecvent folosite,

fiind dispersate sub forma gasoaza sau de aerosoli. Substantele utilizate vor fi selectate specific

fiecarei investitii dintr-o lista acceptata la nivelul Uniunii Europene si aprobata a fi utilizate pe

teritoriul Romaniei. Compusii utilizati nu au impact negativ asupra factorilor de mediu, nu au

efecte negative asupra sanatatii animalelor sau a personalului exploatatiei, nu modifica

calitatea dejectiilor.

Apele uzate provenite din igienizare se colecteaza in bazinul de colectare a dejectiilor solide si

lichide si intra in amestecul de dejectii. Nu contin detergenti sau alte substante poluante.

Dezinfectia se va realiza cu compusi biodegradabili, nontoxici, care nu au efecte negative

asupra sanatatii oamenilor, animalelor, nu au impact negativ asupra factorilor de mediu si nu

influienteaza negativ compozitia dejectiilor.

B. Dezinsectia Dezinsectia este definita ca ansamblul metodelor si mijloacelor si de combatere a insectelor si

acarienilor, care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase si parazitare la animale.

Conform prevederilor legislative, dezinsectia este o actiune obligatorie de a carei executie

raspund proprietarii animalelor. Dezinsectia se va face in functie de intensitatea invaziilor, prin

terti, unitati specializate si autorizate, pe baza de contract economic.




.



33

Insecticidele aplicate vor avea forma gazoasa sau de aerosoli. Compozitia insecticidelor

utilizate va fi in conformitate cu normativele nationale si europene in vigoare si nu vor avea.

impact negativ asupra factorilor de mediu, nu vor avea efecte negative asupra sanatatii

animalelor sau a personalului exploatatiei, nu vor modifica calitatea dejectiilor.

C. Deratizarea Deratizarea cuprinde complexul metodelor si mijloacelor de prevenire si combatere a

rozatoarelor.

Conform prevederilor legislative in vigoare, deratizarea este o actiune obligatorie, care se

executa de 2 ori pe an - primavara si toamna -, inainte de executarea decontaminarilor

microbiene profilactice in: sectoarele zootehnice, locurile de depozitare a furajelor si la alte

obiective din zona. In cursul anului se executa deratizari de intretinere – daca este necesar.

Deratizarea se va face sub supravegherea stricta a medicului veterinar si vor fi executate de

catre terti autorizati, pe baza de contract. Aplicarea acestor tratamente nu va pune in pericol

sanatatea animalelor sau a personalului exploatatiei, nu vor avea impact negativ asupra

factorilor de mediu si nu vor modifica calitatea dejectiilor.

2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul

procesului tehnologic propus

In conditii extreme, in care, ca urmare a unui accident tehnic, ale carui consecinte vor fi

potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu - apa si sol -, se vor lua masurile

necesare de indepartare a surselor de poluare.

Astfel, in cazul in care vor aparea avarii sau fisuri, in cadrul bazinului de dejectii folosit pentru

depozitarea dejectiilor animaliere, acesta va fi reparat imediat dupa golirea acestuia. In mod

curent, golirea va fi facuta periodic, iar orice urma de afectare va putea fi observata, cu

usurinta, in aceasta perioada.

Dupa inchiderea finala a activitatii fermei de ingrasare a suinelor, refacerea amplasamentului

fermei va consta in demolarea si dezafectarea instalatiilor si redarea suprafetei ocupate de

ferma, circuitului agricol.

Activitatea de inchidere a activitatii fermei trebuie sa urmeze urmatoarele etape:

� sa protejeze sanatatea si siguranta publica;

� sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si

� sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila pentru o alta

utilizare.

Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor, trebuie sa indeplineasca trei

conditii:

� stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol

neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul inconjurator;

� stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un pericol

pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, sanatatea publica sau mediul

inconjurator;

� amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta

corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona inconjuratoare.




.



34

La sfarsitul perioadei de functionare, amplasamentul va fi eliberat de toate materialele si

constructiile supra si subterane si va fi redat folosintei initiale: teren agricol, fie unei folosinte

din aceeasi categorie cu cea care se va executa conform actualului proiect.

Materialele rezultate din demolari fac parte din categoriile urmatoare:

� Lemn = se valorifica prin vanzare directa la beneficiari;

� Materiale feroase neutilizabile in alte activitati = se valorifica prin terti autorizati;

� Betoane sfaramate = se valorifica ca material de umplutura in zone care au deficit,

sau la structura drumurilor comunale;

� Utilaje = se valorifica direct sau se reutilizeaza in alte proiecte.

2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa

2.3.1 Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea

intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la stocarea

temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii si utilizarea

acestora ca ingrasamant

2.3.2 Generalitati

Prezentul capitol (2.3) are drept scop demonstrarea pe baze stiintifice si de experienta in cazuri

reale a incadrarii proiectului intitulat ”Construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si

achizitii utilaje independente din cadrul investitiei PNDR si FEADR Extindere si modernizare

exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L,in comuna Visani, sat Visani, judetul

Braila”, in precizarile documentului intitulat:“Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii

(IPPC). Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea

intensiva a pasarilor si porcilor”, editia din iulie 2003.

Intr-un studiu elaborat de DEFRA [16], se precizeaza ca la nivelul anului 2000, sursele

amoniacului pe teritoriul Marii Britanii erau:

� Vite (cornute) 44%;

� Surse non agricole 17%;

� Gaini 14%;

� Fertilizanti 9%;

� Suine 9%;

� Ovine 7%.

Pentru prezentul capitol, multe referiri se vor face comparativ cu emisia de amoniac in

atmosfera. Aceasta abordare este facuta in concordanta cu explicitarea din Rezumatul

Documentului de referinta [4] si anume:

Amoniacului i s-a dat cea mai mare atentie ca poluant cheie pentru aer deoarece este emis in

cele mai mari cantitati. Aproape toate informatiile asupra reducerii de emisie de la adapostirea




.



35

animalelor sunt raportate la reducerea emisiei de amoniac. Se presupune ca tehnicile de

reducere a emisiilor de amoniac vor reduce de asemenea emisiile altor substante gazoase. Alte

impacturi situatii de impact asupra mediului se refera la emisiile de azot si fosfor in sol, apa de

suprafata si panza freatica si rezulta din imprastierea gunoiului pe teren. Masurile de reducere

a acestor emisii nu sunt limitate la cum sa se depoziteze, trateze si imprastia gunoiul rezultat, ci

cuprinde masurile prin intreg sirul de etape, incluzand pasii pana la minimizarea productiei de

balegar.

2.3.3 Sistemul de adapostire cu dusumea complet perforata si cu

vacuum (FSF vacuum) In documentul Natiunilor Unite pentru Europa [19], se precizeaza ca la un adapost pentru suine

cu pardoseala complet perforata si cu sistem cu vacuum (tabel 5/pag 19, din document) se

incadreaza ca tehnica BAT prin care emisiile de amoniac se reduc cu 25%, fata de sistemul de

referinta.

In draftul documentului model pentru prevenirea si reducerea emisiilor de amoniac din sursele

agricole [27], se face aceeasi afirmatie: adapost pentru suine cu pardoseala complet perforata

si cu sistem cu vacuum (tabel 13/pag 35, din document) se incadreaza ca tehnica BAT, prin care

potentialele emisii de amoniac se reduc cu 25%.

In acelasi document, la punctul 110, se considera ca fiind tehnica de categoria 1 in construirea

halei:

� (c) Sistemele cu vacuum. Rapida evacuare a dejectiilor din groapa de colectare poate fi

realizata prin sistemul vacuumatic de evacuare de cel putin doua ori pe saptamana.

In document, la punctul 4 al materialului, pagina 2 se face cunoscut faptul ca in documentatie se

prezenta strategii si tehnici de trei categorii din care, din care pentru noi, este de interes:

(a) strategiile de categoria 1 sunt acelea care au fost bine cercetate, sunt considerate a fi

practice si care au date cantitative asupra eficientei reducerilor, cel putin la nivelul

experimental.

Din cercetarile facute de Navarotto si colab.[21] reiese faptul ca utilizarea sistemului de

evacuare frecventa a dejectiilor prin vacuumare conduce la o reducere a emisiilor de amoniac

cu 27% fata de sistemul de referinta acceptat (tab. 1, p 330).

Comparativ cu sistemul amintit, literatura de specialitate si studiile exhaustive elaborate in

Marea Britanie [16] subliniaza faptul ca emisiile de amoniac din lagunele si tancurile

(exterioare) pentru depozitarea dejectiilor, provenite de la suine, cresc cantitativ sub influenta

unor factori ca:

� Temperatura aerului;

� Viteza vantului;

� Miscarile de amestecare.

Proiectul fermei, prevede ca - pentru fiecare hala -, dejectiile se vor scurge prin gratare de

plastic, in bazinele de colectare situate sub hala (doua, la numar). Fundul bazinelor de colectare




.



36

de sub sistemul cu duşumea complet cu gratare este inclinat inspre rigola de colectare,

prevazuta cu guri de golire la fiecare 10 m2 (90 guri de golire/hala). Fiecare gura de golire este

prevazuta cu o clapeta metalica perfect etansa cu garnitura de cauciuc. Mixtura de dejectii este

evacuata prin deschiderea dopului, aflat in partea inferioara a rigolei. Se produce un vacuum

usor care permite evacuarea mixturii colectate, in bazinul de stocare a dejectiilor, amenajat sub

cele 2 bazine de colectare, de dimensiuni reduse.

Volumul celor 2 bazine – de colectare - permite stocarea pe o perioada de aproximativ o luna.

Cu toate acestea continutul bazinelor de colectare va fi evacuat frecvent, de 1-2 ori pe

saptamana, in functie de varsta porcilor si de cantitatea de dejectii colectata, obtinandu-se astfel

o reducere a emisiei de NH3 de aproximativ 25 %.

In concluzie sistemul/tehnologia care va fi utilizata in ferma respecta conditionarile/

recomandarile BAT:

Reducerea emisiilor Material

utilizat Aplicabilitate

Reducerea emisiilor de

NH3 cu 25-27 % dejectii

Conform precizarilor din

capitolul 4.6.1.1 si 5.2.2.2

La capitolul: 5.2.2.2, din Documentul de referinta [4], la pagina 293, intitulat “Sistemele de

adapost pentru porcii de ingrasat/de sacrificat” se precizeaza ca:

BAT este:

� O podea complet perforata cu sistem de vacuum pentru indepartarea

frecventa, a dejectiilor (sectiunea 4.6.1.1)

Capitolul 4.6.1.1, ”Sistemul cu dusumea complet perforata cu vacuum”, la pagina 196, se

consemneaza ca beneficiile realizate pentru mediu prin utilizarea acestui sistem, sunt:

Reducerea emisiei de NH3 cu aproximativ 25 % datorita evacuarii frecvente a mixturii de

dejectii. Datele din Italia raporteaza aproximativ 2.77 kg NH3/loc scroafa per an.

Efecte asupra mediului:

� Cum sistemul este operat manual, nu este necesara energie aditionala;

� Este necesara mai putina apa pentru a curata dusumeaua comparativ cu

dusumelele partial cu gratare sau de beton solid.

Se sugereaza faptul ca orice aerosoli care se dezvolta in timpul evacuarii mixturii de dejectii

sunt indepartati prin vacuumul creat la deschiderea clapetei.

Prin urmare, si in conformitate si cu scrisoarea de raspuns a Agentiei Nationale pentru

Protectia Mediului 181/DCPMR/06.08.2010 si nr 2/575/MP/06.08.2010, «sistemul de adapostire

a porcilor propus implica reducerea emisiilor de amoniac prin :

� reducerea suprafetelor de balegar emitente ;

� prin aplicarea tratamentului suplimentar (adaugare de aditivi) ;

� prin utilizarea suprefetelor (de exemplu, a canalelor pentru balegar si gratarelor)

care sunt usor de curatat ;

� prin evacuarea frecventa a dejectiilor in bazinul de stocare dejectii prin

deschiderea unei clapete ».




.



37

Sistemul cu dusumea complet perforata si cu vacuum (FSF vacuum) se poate descrie astfel:

Pe fundul bazinului de colectare, situat sub sistemul cu dusumea complet cu gratare, sunt

plasate orificii pe fiecare 10 m2, care sunt conectate la sistemul de canalizare. Mixtura de

dejectii este evacuata prin deschiderea unei clapete, in conducta principala pentru mixtura de

dejectii. Se produce un vacuum usor ce permite evacuarea mixturii de dejectii. Bazinul poate fi

golit o data sau de doua ori pe saptamana, depinzand de capacitatea acestuia.

2.3.4 Sistem de colectare cu pereti laterali inclinati 30%

Prin proiectul fermei se prevede ca pentru fiecare hala dejectiile se vor scurge prin gratarele de

material plastic in bazinele de colectare situate sub hala. Fundul bazinelor de colectare de sub

sistemul cu duşumea complet cu gratare este inclinat 30 %, inspre rigola de colectare, prevazuta

cu guri de golire la fiecare 10 m2 (90 guri de golire/hala). Fiecare gura de golire este prevazuta

cu o clapeta metalica perfect etansa cu garnitura de cauciuc. Mixtura de dejectii este evacuata

prin deschiderea dopului, aflat in partea de jos a rigolei. Se produce un vacuum uşor ce permite

evacuarea mixturii in bazinul de depozitare a dejectiilor, amenajat sub bazinele de colectare.

In concluzie, sistemul/tehnologia care indica colectarea dejectiilor in 2 bazine cu pereti

inclinati, care va fi utilizat in ferma, respecta conditionarile/recomandarile BAT.



Reducerea emisiilor de NH3 cu

72% dejectii


capitolul 4.6.4.2

Pentru a sublinia conformitatea tehnicii expuse de mai sus si a sustine continutul tabelului citam cateva pasaje din Documentul de Referinta [4].

La subcapitolul 4.6.4.2, “Adaposturi cu podele alcatuite partial din gratare si canal pentru

dejectii cu pereti inclinati” se mentioneaza ca peretii laterali inclinati reduc suprafata

dejectiilor. Acest lucru produce, la randul sau, reducerea emisiilor de amoniac.

Beneficiile ambiamentale ale acestui sistem o constituie limitarea suprafetei dejectiilor in

canalul de dejectii si indepartarea frecventa a dejectiilor prin sistem de canalizare, care

realizeaza o reducere a emisiilor de 72% (0,2 kg NH3 /porc/an).




.



38

2.3.5 Sistemul constructiv combinat: de adapostire suine cu

dusumea complet perforata si cu vacuum (FSF vacuum) si cu

sistem de colectare cu pereti laterali inclinati

Proiectul propus combina mai multe tehnici de natura constructiva alaturand, in acelasi proiect

si locatie doua sisteme, care prezentate independent, indeplinesc conditionarile BAT.

Suprapunerea constructiva a acestora:

� Sistemul cu vacuum – prezentat in sectiunea 4.6.1.1, in Documentul de referinta [4];

� Sistemul cu pereti inclinati – prezentat in sectiunea 4.6.4.2, in Documentul de referinta

[4],

Prezinta avantajul de a cumula beneficiile pe care le are fiecare, in parte, rezutatul fiind un

sistem care poate - in varianta aplicarii practice -, sa conduca la o mai avansata diminuare a

emisiilor de amoniac si alte substante volatile, in atmosfera.

Rezultatul este pozitiv si prin:

� reducerea multor suprafete emitente de mirosuri;

� reducerea emisiilor prin renuntare transportului, implicit, a agitarii dejectiilor;

� reducerea emisiilor prin stationarea scurta a dejectiilor pe peretii inclinati

� reducerea emisiilor prin evacuarea frecventa a dejectiilor prin sistemul de vacuum;

� diminuarea consumurilor energetice, prin renuntarea la o serie de pompe necesare

pentru transportul dejectiilor dintr-o locatie in alta;

� diminuarea consumurilor energetice, prin renuntarea la o serie de ventilatoare necesare

pentru evacuarea noxelor si dispersia lor din mai multe instalatii amplasate in locatii

diferite.

Asocierea mai multor sisteme BAT intr-o forma unitara constituie un sistem care se supune

impunerilor BAT.

Sistem de podea complet perforat cu gratare de plastic BAT;

Sistem de colectare cu pereti inclinat BAT;

Sistem cu vacuum si evacuare frecventa BAT;

Depozit de stocare a dejectiilor BAT;

Tratarea cu aditivi a dejectiilor BAT;

Scrisoarea de raspuns a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului 181/DCPMR/06.08.2010

si nr 2/575/MP/06.08.2010, precizeaza ca «sistemul de adapostire a porcilor propus implica

reducerea emisiilor de amoniac prin:

� reducerea suprafetelor de balegar emitente;

� prin aplicarea tratamentului suplimentar (adaugare de aditivi);


care sunt usor de curatat;


desciderea unei clapete».

In continuare, in document, se precizeaza:




.



39

«sistemul de stocare a dejectiilor de porci amplasat in subsolul halei nu este descris in

Documentul de referinta [4], dar analizand documentatia transmisa consideram ca acest sistem

indeplineste conditiile prevazute in BAT:

� Un rezervor de beton acoperit cu un planseu din beton armat;

� Ventilatie corespunzatoare;

� In situatia in care proiectarea acestuia va asigura capacitate suficient de

mare pentru cel putin doua cicluri de crestere consecutiv, pana cand se poate

realiza imprastierea dejectiilor pe camp.»

Ca si concluzie, se apreciaza ca sistemul propus, prin proiect:

� de colectare a dejectiilor;

� de evacuare a dejectiilor;

� si de depozitare a dejectiilor,

pentru dezvoltarea SC DOMINATOR LAND este conform BAT.

2.3.6 Depozit de dejectii acoperit

Proiectul fermei, prevede ca - pentru fiecare hala -, dejectiile care se vor scurge prin gratare de

plastic, in cele 2 bazine de colectare situate sub hala, sa treaca, printr-un sistem vacuumatic de

evacuare, in bazinul de stocare a dejectiilor, amenajat sub cele 2 bazine de colectare.

Bazinul de stocare al fiecarei hale este o constructie de beton armat cu pereti si radier de 25 cm

grosime. Bazinul este izolat hidrofug la interior – prin aplicarea unei vopsele speciale pentru

astfel de constructii - si izolat hidrofug la exterior cu o geomembrana special produsa pentru astfel

de constructii – asemanatoare cu cele care izoleaza lagunele neacoperite destinate depozitarii

deseurilor lichide/semilichide si a depozitelor ecologice destinate deseurilor urbane/menajere.

La partea superioara, bazinul de stocare este acoperit de un capac rigid, din beton armat, care

constituie fundul celor 2 bazine de colectare a dejectiilor, aflate deasupra lui.

Caracteristicile fiecarui bazin de stocare a dejectiilor sunt:


� V = 1835 m3;

� Vutil = 1483 m3.

Proiectul fermei confirma faptul ca depozitele de stocare a dejectiilor pot sa mentina materialul

mai mult de un an.

Capacitatea totala de depozitare a bazinelor este de 5475 m3.

Volumul total – teoretic -, al dejectiilor este de 4276,5 m3/an.

Din calculele de proiectare rezulta ca volumul total de dejectii pe parcursul unui an este de1188

m3/hala. Prin urmare volumul de stocare este suficient de mare pentru a face fata stocarii

dejectiilor a cel putin 3 serii de porci, pentru o perioada de cel putin un an, ceea ce va permite

ca dejectiile sa fie calitativ apte de a fi imprastiate pe terenurile agricole destinate.

In bazinul de stocare se fac adaosuri de aditivi pentru dejectii pentru schimbarea proprietatilor

fizice ale acestora.

Ca masura de preventie, pentru detectarea, in timp util, a eventualelor scurgeri in apa freatica

din zona, pe teritoriul amplasamentului se vor executa trei foraje de observare a calitatii apelor

freatice:




.



40

� unul situat in amonte fata de amplasamentul halelor;

� doua situate in aval, fata de halele unitatii zootehnice,

toate 3 forajele de observatie vor fi situate pe directia de curgere a apei subterane catre Lacul

Sarat Caineni.

In sprijinul proiectului se poate aduce si afirmatia din draftul documentului model pentru

prevenirea si reducerea emisiilor de amoniac din sursele agricole [27], care - in tabelul 20 de la

pagina 45 - afirma ca bazinele din beton sau otel, acoperite, se incadreaza in prevederile BAT,

reduc emisiile de amoniac cu 80% si fac parte din tehnicile de categoria 1.

In concluzie, sistemul/tehnologia care indica stocarea dejectiilor in 3 bazine subterane acoperite

cu capac rigid (beton armat), sistem/tehnologie care va fi utilizata in ferma, respecta

conditionarile/ recomandarile BAT:



Reducerea cu 80 % a emisiilor

de NH3, H2S

dejectii si

aditivi

specifici

Conform notelor din capitolele

4.9.10, si 5.2.5

In Ghidul EPA 2008 [26], la pagina 16, se specifica, fiind BAT:

� Un rezervor stabil capabil sa reziste influentelor mecanice, termice si chimice;

� Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva coroziunii;

� Depozitul este golit regulat pentru inspectie si mentenanta, de preferat in fiecare an;

� Namolul este agitat doar inainte de a goli depozitul, pentru aplicarea pe teren.

Capitolul 5.2.5 „Depozitarea dejectiilor, pagina 297-298, din Documentul de referinta [4]

indica BAT pentru stocarea dejectiilor intr-un rezervor de beton sau otel cuprinde toate punctele

specificate mai sus, in Ghidul EPA 2008 [26].

In acelasi document se specifica: BAT este acoperirea rezervoarelor pentru dejectii utilizand

una din urmatoarele optiuni:

� Un capac rigid, un acoperis sau o structura de cort;

� Un acoperis plutitor precum paiele tocate, crusta naturala, panza, folia, turba si argila

usor expandata (LECA) sau polistirenul expandat (EPS).

Toate aceste tipuri de acoperisuri sunt aplicate, insa isi au limitarile lor tehnice si operationale.

Aceastea inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis preferat se ia doar de la caz la caz.

Un bazin de stocare a dejectiilor este la fel de viabil ca si un rezervor pentru dejectii, cu conditia

sa aiba baza si pereti impermeabili (continut suficient de argila sau acoperit cu plastic).

Tot in Documentul de referinta [4] se mai afirma ca:

BAT este a concepe instalatii pentru dejectiile de porci cu capacitate suficienta pana cand se va

face alta tratare sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de climatul si de

perioadele in care aplicatia pe teren este realizata. Capacitatea solicitata depinde de climat si

de perioadele in care aplicatia pe teren nu mai este posibila. De exemplu, capacitatea poate

diferi, de la dejectiile produse in ferma, de la 4 – 5 luni, in climat mediteranean, 7 -8 luni in

conditii atlantice sau continentale, pana la 9 – 12 luni in arii boreale.




.



41

2.3.7 Pardoseala cu gratare de material plastic

Documentatia Natiunilor Unite pentru Europa [19], despre care s-a mai scris in prezentul

studiu, mentioneaza ca se produce o reducere a emisiilor de amoniac de 60%, fata de sistemul

de referinta (tabel 6/pag 20, in document) si este incadrata ca tehnica BAT, in cazul in care:

� pardoseala este din plastic sau metal;

� este complet perforata;

� este atasata unui sistem de spalare si de colectare a deseurilor intr-o rigola.

Si in alte lucrari si documente de specialitate sunt mentionate beneficiile utilizarii pardoselilor

din material plastic, in detrimentul celor de beton, sau din metal.

In literatura de specialitate si cea comerciala sunt promovate sisteme de pardoseli cu gratare

din material plastic. Acestea sunt utilizate, in mare masura, in Marea Britanie, Irlanda, Franta,

Germania, Italia si Japonia, asa dupa cum afirma firmele producatoare de astfel de componente

(Moulding Machinery and Moulding Tools, Exporting Worldwide din Marea Britanie). In

general pardoselile confectionate din material plastic sunt ca cele ilustrate mai jos.

Proiectul fermei, prevede ca - pentru fiecare hala -, dejectiile se vor scurge prin gratare de

plastic, in bazinele de colectare situate sub hala (doua, la numar).

In concluzie sistemul/tehnologia de utilizare a gratarelor de plastic pentru pavarea podelelor

halelor de productie ale fermei respecta conditionarile/recomandarile BAT:



Reducerea cu 30 % a

emisiilor de NH3 dejectii


4.6, 5.2.2.1

Pentru a sublinia afirmatia de mai sus si a sustine continutul tabelului citam cateva pasaje din

Documentul de Referinta [4].




.



42

In REZUMAT, la subcapitolul „Tehnicile aplicate si Bat asupra cresterii intensive de animale”,

la Pagina VIII, se mentioneaza ca betonul, fierul si plasticul sunt utilizate in constructia

podelelor perforate. Vorbind in general si avand aceeasi marime a perforatiei, gunoiul cazut pe

perforatiile de beton necesita un timp mai indelungat de cadere in groapa decat utilizandu-se un

gratar de fier sau plastic, acest aspect asociindu-se cu emisii ridicate de amoniac. Aici trebuie

sa se mentioneze faptul ca gratarul de fier nu este permis in unele State Membre.

2.3.8 Ventilarea halelor de productie

Pentru ferma DOMINATOR LAND proiectul prevede dotari care permit utilizarea unui sistem

complex de intretinere a calitatii aerului din halele de productie:

� Ventilatia naturala a halelor - aerul proaspat patrunde in hala prin partile laterale, prin

manevrarea automata a prelatelor mobile;

� Ventilatia artificiala prin scoaterea fortata a aerului din hale cu:

o 3 ventilatoare de evacuare a gazelor din bazinul de stocare dejectii/hala;

o 6 ventilatoare de evacuare a gazelor din bazinul de colectare dejectii/hala;

o 10 ventilatoare de omogenizare aer interior/hala, care vehiculeaza cate 300 m3/h,

fiecare.

Privitor la ventilare, intr-un material publicat de catre Agentia de Mediu din Bristol (Marea

Britanie) [15] se face urmatoarea afirmatie: „Ventilatoarele exhaustoare de mare viteza scot

aerul viciat din incintele care adapostesc suine si pot creste gradul de dispersie a amoniacului

din ferma, reducand impactul local”.

In acelasi material [15] se face aprecierea ca nivelul concentratiei de amoniac, pentru a nu

afecta vegetatia, conform normelor internationale, poate fi de pana la pragul de 1 µg/m3 sau de

3 µg/m3, functie de calitatea vegetatiei aflata in proxima vecinatate a sursei.

Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa (UNECE) a adoptat recent noile limite

critice pentru amoniac, cu scopul de a proteja sensitivitatea vegetatiei. Pentru vegetatia

generala Nivelul Critic (media anuala) este de 3 µg/m3 cu un grad de nesiguranta de 2-4 µg/m

3

si pentru vegetatia sensibila, ca de exemplu lichenii, s-a stabilit un Nivel Critic la 1 µg/m3, [20]

Proiectul prevazut pentru ferma DOMINATOR LAND prevede dotari care permit utilizarea unui

sistem complex de intretinere a calitatii aerului din halele de productie:



� 3 ventilatoare de evacuare a gazelor din bazinul de stocare dejectii/hala;

� 6 ventilatoare de evacuare a gazelor din bazinul de colectare dejectii/hala;

� 10 ventilatoare de omogenizare aer interior/hala, care vehiculeaza cate 300 m3/h,

fiecare.

Pentru evidentierea teoretica si practica a calitatii si cantitatii de amoniac evacuata din

adaposturile pentru cresterea si ingrasarea suinelor au fost studiate multe constructii destinate

acestui gen de practicare a zootehniei, precum si multe sisteme de evacuare a aerului cu

incarcare in amoniac, in afara adapostului. Literatura de specialitate contine numeroase sisteme




.



43

teoretice care sa imagineze/ilustreze realitatea. Un astfel de studiu a fost intocmit, in USA, de

catre Huawei Sun [17], inclusiv pentru adaposturi pentru suine, cu pardoseala complet slitata

(perforata).

Procesul tehnologic de crestere si ingrasare a suinelor utilizat de catre SC DOMINATOR

LAND, teoretic, este emitent de gaze de fermentatie printre care si NH3, care, potential, poate

provoca neplaceri olfactive, sau prin depunere pe sol, sa-l afecteze.

Pentru o exemplificare teoretica, mai consistenta , utilizand un sistem de calcul matematic, se

poate reprezenta dispersia potentiala a amoniacului in atmosfera SC DOMINATOR LAND.

Sistemul de calculul matematic al dispersiei poluantilor din aer, incepand cu O.G. Sutton a

suferit numeroase incercari de reprezentare, relatii matematice care au fost

imbunatatite/completate permanent de multi cercetatori, ca de exemplu: Friedlander, Jonstone,

Davies, Rondic, Hay, Pasquill, Fikiana, Cramer, Gifford, etc.

Oricat de complexe devin relatiile matematice utilizate pentru calculul disersiei ele nu

reprezinta decat o ipoteza teoretica, desi relatiile utilizeaza si parametrii masurati practic.

In Romania nu exista un model general acceptat, utilizandu-se, de aceea, modele pe care autorii

de lucrari le considera ca reprezinta o imagine cat mai apropiata de realitatea pe care o

prezinta cazul aflat sub observatie.

Formula clasica a lui G.O. Sutton este:

1000 Q ( - y2/cy

2x

2-n - z

2/cy

2x

2-n)

C(x,y,z) = ----------------- . e

πv0cyczx2-n

in care:

Q - puterea sursei;

c - concentratia poluantilor in jet, in g/l;

c0 - concentratia la nivelul solului, in mg/m3;

v0 - viteza medie a vantului, in m/s;

cy - coeficientul de difuzie turbionar, pe orizontala, in mn/2;

cz - coeficientul de difuzie turbionar, pe verticala, in mn/2

;

n - parametru de turbulenta in functie de stabilitatea atmosferei si deci de

gradientul de temperatura.

Pentru diferite stari atmosferice «n» poate fi:

1. Instabilitate n = 0,20;

2. Neutru sau stabil n = 0,25;

3. Inversiune moderata n = 0,33;

4. Inversiune puternica n = 0,50.

Formulele de calcul tandemului Bosanquet - Pearson sunt omoloage cu cele elaborate de

Sutton:

y2

H

- --------- - ------




.



44

1000 Q 2 q2x

2 px

C(x,y,z) = ----------------- . e

2 π p q v0 x2

Formula lui Zurlo - Frigerio este mai simpla si are forma:

h2

- ------

q a x

C(x,y,z) = -------------- . e

a π x u

in care:

c - concentratia poluantului pe abscisa x, in mg/m3;

q - debitul poluantului emis de catre sursa, in g/s;

a - factorul de dispersie vertical ce caracterizeaza turbulenta;

x - distanta de la punctul de masura la baza sursei, in m;

u - viteza orizontala a vantului, in m/s;

h - inaltimea sursei, in m.

In acelasi mod pot fi exemplificate si:

- Formula Fickiana;

- Formula Miller - Halzworth;

- Formula P.I. Andreev;

- Formula Clarke;

- Formula Koogler;

- Formula D.H. Slade, etc.

In continuare, se prezinta situatia teoretica a dispersiei, in cazul in care S.C. DOMINATOR

LAND SRL ar emite in atmosfera – ca sursa de emisie punctiforma -, cantitati decelabile de

amoniac, ca urmare a evacuarii aerului viciat din zonele de deasupra celor doua spatii in care

se afla dejectii, ale fiecarei hale destínate cresterii si ingrasarii suinelor.

Se reprezinta, in continuare, situatia dispersiei teoretice pentru evacuarea - in atmosfera -, de

NH3, determinabila ca urmare a masuratorilor executabile, pentru timpi de mediere de 30

minute.

Tabelul anexat reprezinta dispersia in considerare teoretica a NH3, avand concentratiile

exprimate in mg/m3, pentru timpi de mediere de 30 minute.

Pentru fiecare viteza a vantului - de la 1 m/s, la 4 m/s -, au fost calculate cate 30 de coloane

care, fiecare, reprezinta distanta, exprimata in metri, fata de sursa emitenta, - considerata

punctiforma si situata in centrul geometric al punctului de lucru -, in ordinea urmatoare: 50,

100, 120, 140, 160, 180, 200, 220, 240, 260, 280, 300, 350, 400, 450, 500, 550, 600, 700, 800,

900, 1000, 1200, 1400, 1600, 1800, 2000, 3000, 4000, 5000 (metri)

Datele sunt calculate pentru fiecare din cele 6 clase diferite de stari atmosferice:

• I - Foarte stabil;

• II - Stabil;




.



45

• III/1 - Neutru;

• III/2 - Putin stabil;

• IV - Instabil;

• V - Foarte instabil.

Modelul gaussian utilizat este util pentru a putea aprecia nivelul de poluare maxima pentru

timpi de mediere, care ar trebui sa fie de 30 minute.

Tabelul 1: reda dispersiile teoretice ale NH3

Concentratia teoretica este exprimata in mg/m3 (pentru un timp teoretic de mediere considerat

de 30 minute)

DISPERSIA TEORETICA A NH3

Debitul de gaze R = 3.250 Nm3/s

Temperatura gazelor t = 20.0 grd C Debitul masic de emisie Q = 1.01182 kg/h

Inaltimea constructiva a cosului TEORETIC H = 10.0 m

Inaltimea anemometrului Za = 10.0 m

REZULTATE TEORETICE OBTINUTE PRIN MODELARE MATEMATICA

Distante teoretice fata de sursa de emisie punctiforma, considerata:

50, 100, 120, 140, 160, 180, 200, 220, 240

260, 280, 300, 350, 400, 450, 500, 550, 600, 700, 800

900, 1000, 1200, 1400, 1600, 1800, 2000, 3000, 4000, 5000 (metri)

Concentratia in mg/m3

Viteza vantului: 1

Clasa I 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

0.000 0.000 0.000 0.000 0.001 0.001 0.001 0.002 0.002 0.002 0.002

0.002 0.002 0.002 0.002 0.002 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001

Clasa II 0.000 0.000 0.000 0.000 0.001 0.001 0.002 0.003 0.003

0.004 0.005 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.005 0.004 0.004 0.003

0.002 0.002 0.002 0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000 0.000

Clasa III/1 0.020 0.063 0.061 0.056 0.050 0.044 0.039 0.035 0.031

0.028 0.025 0.018 0.015 0.013 0.011 0.009 0.006 0.005 0.004 0.003

0.002 0.002 0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000

Clasa III/2 0.039 0.065 0.056 0.047 0.040 0.034 0.029 0.025 0.022

0.019 0.017 0.012 0.009 0.008 0.006 0.005 0.003 0.003 0.002 0.001

0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000




.



46

Clasa IV 0.024 0.038 0.031 0.026 0.021 0.017 0.015 0.012 0.011

0.009 0.008 0.005 0.004 0.003 0.003 0.002 0.001 0.001 0.001 0.001

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Clasa V 0.039 0.017 0.012 0.009 0.007 0.005 0.004 0.004 0.003

0.003 0.002 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Viteza vantului: 2

Clasa I 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

0.000 0.000 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.002 0.002 0.002 0.002

0.002 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000

Clasa II 0.001 0.005 0.005 0.005 0.005 0.005 0.005 0.004 0.004

0.004 0.004 0.004 0.004 0.004 0.004 0.004 0.003 0.002 0.002 0.001

0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Clasa III/1 0.037 0.049 0.043 0.036 0.031 0.027 0.023 0.021 0.018

0.016 0.014 0.010 0.008 0.007 0.006 0.005 0.003 0.003 0.002 0.001

0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Clasa III/2 0.051 0.043 0.035 0.028 0.023 0.019 0.016 0.014 0.012

0.010 0.009 0.006 0.005 0.004 0.003 0.003 0.002 0.001 0.001 0.001

0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Clasa IV 0.036 0.025 0.019 0.015 0.012 0.010 0.008 0.007 0.006

0.005 0.004 0.003 0.002 0.002 0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Clasa V 0.028 0.009 0.006 0.005 0.004 0.003 0.002 0.002 0.002

0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Viteza vantului: 3

Clasa I 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

0.000 0.000 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001

0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000

Clasa II 0.004 0.009 0.009 0.009 0.008 0.007 0.007 0.006 0.006

0.005 0.005 0.004 0.003 0.003 0.003 0.003 0.002 0.002 0.002 0.001

0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Clasa III/1 0.036 0.037 0.031 0.026 0.022 0.019 0.017 0.014 0.013

0.011 0.010 0.007 0.006 0.005 0.004 0.003 0.002 0.002 0.002 0.001

0.001 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Clasa III/2 0.045 0.031 0.025 0.020 0.016 0.013 0.011 0.010 0.008

0.007 0.006 0.004 0.003 0.003 0.002 0.002 0.001 0.001 0.001 0.000

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Clasa IV 0.032 0.018 0.014 0.011 0.008 0.007 0.006 0.005 0.004

0.003 0.003 0.002 0.002 0.001 0.001 0.001 0.001 0.000 0.000 0.000

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Clasa V 0.020 0.006 0.004 0.003 0.002 0.002 0.002 0.001 0.001




.



47

0.001 0.001 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Se precizeaza faptul ca directia predominanta a vanturilor in zona in care va avea losc investitia

– conform datelor IMNH - este cea nord-estica (24,5 %) si sud – vestica (11,8 %). Calmul

inregistreaza valoarea procentuala de 29,3 %, iar intensitatea medie a vanturilor la scara

Beaufort are valoarea de 1,4 – 3,4 m/s.

Directia predominanta a vanturilor

Conform datelor de proiectare, in fiecare hala - destinata cresterii si ingrasarii a 950 capete

suine -, pentru evacuarea aerului viciat sunt utilizate urmatoarele instalatii :

� 3 ventilatoare de evacuare a gazelor din bazinul de stocare dejectii, fiecare avand :

o Pi =1,0 KWh ;

o Capacitate = 1000 m3/h,

� 6 ventilatoare de evacuare a gazelor din bazinul de colectare dejectii, fiecare avand :

o Pi =0,3 KWh ;

o Capacitate = 150 m3/h.

Acestea vehiculeaza, impreuna: 3x1000 + 6x150 = 3900 m3/h.

Din cele trei hale ale fermei se vor vehicula, in atmosfera, 3x3900 = 11700 m3/h aer, in

componenta caruia se va afla si amoniac.

Luand in considerare afirmatia – cea mai dezavantajoasa pentru calculul nostru -, din

« Raportul inventarului de poluare pentru fermele pentru cresterea intensiva a animalelor, in

Anglia si Tara Galilor » [22], ca un porc - crescut intr-un sistem cu podea total perforata si cu

sistem de evacuare frecventa vacuumatica a dejectiilor – elimina 3,11 kg NH3/an, rezulta ca de

pe platforma fermei va rezulta :

3,11 kg NH3/an x 2850 capete suine = 8863,5 kg NH3/an (a).

si neluand in considerare faptul ca in cazul depozitului acoperit, pentru dejectii, emisia de

NH3/an este de 0,28 kg NH3/m2/an. In acest caz, emisia in atmosfera ar fi : 2781 m2 suprafata




.



48

celor 3 depozite - acoperite -, pentru dejectii, inmultita cu 0,28, va rezulta: 778,68 kg NH3/an

(b).

Referitor la acelasi subiect, in Documentul de Referinta [4], la pagina 122, la subcapitolul

3.3.2.2 “Emisiile de la halele de porci (adaposturi)”, in tabelul 3.35 “Gama emisilor in aer

provenite de la sistemele de adapost pentru porci, in kg/animal”, se indica valoarea de 1,35-3,0

pentru porci cu greutate mai mare de 30 kg, crescuti in adaposturi cu podeaua complet

perforata.

In cazul (a) prezentat, rezulta ca amoniacul – la gura cosului virtual, al fermei – va avea o

concentratie de 0,087 mg/m3.

In cazul (b) prezentat, rezulta ca amoniacul – la gura cosului virtual, al fermei – va avea o

concentratie de 0,0076 mg/m3.

Pentru realizarea unui model teoretic de dispersie a amoniacului degajat din toate depozitele de

dejectii ale fermei s-a considerat ca emisia se face printr-un singur cos cu inaltimea teoretica de

10 m. calculul dispersiei a fost facut numai pentru cazul cel mai dezavantajos - de 11,5 ori mai

mare (concentratia de ammoniac), fata de cazul (b).

Considerand ca emisiile in atmosfera au un efect cumulativ asupra calitatii aerului atmosferic,

s-a apelat la a considera suma tuturor emisiilor ca fiind una singura, care insumeaza

caracteristicile tuturor componentelor sale.

Se constata ca dispersia teoretica a amoniacului, in atmosfera, asigurata de tehnica proiectata

pentru functionarea fermei este acoperitoare. Astfel:

� Pentru distante de 500 m fata de punctul considerat sursa de emisie, concentratia

potentiala de amoniac – in atmosfera -, se va situa intre 0,000 si 0,009 mg/m3;


potentiala de amoniac – in atmosfera -, se va situa intre 0,000 si 0,002 mg/m3;


potentiala de amoniac – in atmosfera -, se va situa intre 0,000 si 0,001 mg/m3,

Indiferent de starea atmosferica si de intensitatea de deplasare a maselor de aer (viteza

vantului),

Prin aplicarea proiectului nu sunt incalcate prevederile Legii Nr. 8/25.01.1991, pentru

ratificarea Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontaliere pe distante lungi, incheiata

la Geneva la 13 noiembrie 1979.

2.3.9 Consumul de energie

Proiectul propus pentru ferma de crestere si ingrasare suine a avut in vedere utilizarea de

sisteme si utilaje economice din punct de vedere al energiei electrice:






.



49

� Instalatii termice solare care vor asigura atat necesarul de apa calda menajera cat si

incalzirea filtrului sanitar si a bucatariei furajere. Aceasta instalatie va permite

asigurarea necesarului de energie termica in proportie de aproximativ 90 % in perioada

martie-octombrie si aproximativ 70 % in perioada noiembrie-februarie, diferenta de

energie termica fiind asigurata cu ajutorul unui boiler electric;

� Incalzirea adaposturilor se va face cu ajutorul lampilor cu inflarosu si aeroterme numai

in perioada de populare a halelor cu purcei, in sezonul rece, in functie de temperaturile

exterioare. In restul timpului nu este necesara incalzirea halelor;

� Iluminatul trebuie sa asigure un nivel comparabil cu cel natural fiind interzisa tinerea

animalelor permanent in intuneric. Iluminatul se asigura natural prin peretii laterali

prevazuti cu prelate reglabile si artificial cu lampi fluorescente, economice, asigurandu-

se astfel necesarul optim de lumina si realizandu-se economie de energie electrica.

In concluzie sistemul/tehnologia utilizata respecta conditionarile/ recomandarile BAT:



Reducerea estimata a

energiei electrice destinate

ventilarii cu circa 70%

Energie

electrica Conform capitolului 5.2.4

La capitolul: 5.2.4, din Documentul de referinta [4], la pagina 297, intitulat “Energia” se

precizeaza ca, BAT inseamna:

� a reducee energia prin aplicarea unei bune practice la ferma, incepand cu conceptul de

adapost al animalelor si prin operarea adecvata si mentenanta adapostului si a

echipamentului.

� a reduce consumul energetic inseamna toate cele enumerate mai jos:

o Aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil;

o Necesitatea existentei unui concept adecvat al constructiei si a tarcului (de ex.

microclimatul in tarc);

o Planificarea spatiala, avand in vedere directiile vantului, pentru a creste fluxul de

aer;

o Evitarea rezistentei in sistemele de ventilatie printr-o inspectie frecventa si

curatarea conductelor si suflantelor;

o Aplicarea iluminarii cu consum redus de energie.

Ghidul EPA 2008 [26], la pagina 15, specifica, fiind BAT:

� Aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil. Planificarea spatiala, avand in

vedere directiile vantului, pentru a creste fluxul de aer;

� Optimizarea proiectarii sistemelor de ventilatie mecanica a adaposturilor pentru a

prevedea un bun control al temperaturii si a obtine un minim de ventilatie pe timpul

iernii;

� Evitarea rezistentei in sistemele de ventilatie printr-o inspectie frecventa si curatarea

conductelor si suflantelor;

� Aplicarea iluminarii cu consum redus de energie.




.



50

2.3.10 Consum redus de apa prin curatirea cu spalatoare cu

presiune si contorizarea consumului de apa

Pentru utilizarea eficienta, dar economica a apei pe platforma fermei s-a prevazut utilizarea

unor tehnici care pot fi o parte a unei bune practice. Astfel au fost prevazute urmatoarele

actiuni:

� Curatirea adaposturilor pentru animale si a echipamentelor cu curatitoare de inalta

presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Volumul de apa luat in

considerare, care va fi utilizat pentru curatenie – cu un sistem de inalta presiune, va fi de

0,25 m3/cap/an;

� Pentru contorizarea apei captate si in vederea monitorizarii consumului, in cabina putului s-a prevazut montarea unui apometru;

� Fiecare boxa este dotata cu 4 pipe/suzete de sugere pentru adapare, pozitionate pe

peretii despartitori dintre boxe, consumul zilnic de apa pentru porci fiind de 0,01

m3/cap/zi;

� Calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin

scurgere;

� Detectarea si repararea scurgerilor.

In concluzie sistemul/tehnologia utilizata pentru cresterea si ingrasarea suinelor, respecta

conditionarile/recomandarile BAT:



Reducerea consumului de apa Apa Conform capitolului 5.2.3

La capitolul: 5.1, din Documentul de referinta [4], la pagina 287, intitulat “Buna practica

agricola in cresterea intensiva de porci si pasari” se precizeaza ca:

� Pentru imbunatatirea performantei generale de mediu a unei ferme de crestere intensiva

a animalelor, BAT inseamna si: “Pastrarea inregistrarilor consumului de apa”.

La capitolul 5.2.3,”Apa”, pagina 297 se fac urmatoarele precizari:

BAT este a reduce consumul de apa facand urmatoarele:

� Curatind adapostul animalelor si echipamentul, cu spalatoare la presiune ridicata, dupa

fiecare ciclu de productie. De obicei apa de spalare intra intr-un sistem de colectare a

dejectiilor si de aceea este important sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si

utilizarea cat mai putin posibil a apei;

� Realizand calibrari regulate ale instalatiei de apa potabila pentru a evita scurgerile;

� Inregistrand apa utilizata, prin masurarea consumului;

� Detectand si reparand scurgerile

Aceleasi specificatii le regasim si in Ghidul EPA 2008 [26], la pagina 15.




.



51

Tot in Documentul de referinta [4], in tabelul 3.16 este redat “Consumul estimat de apa pentru

curatarea la fermele de porci.

Tipul sistem/ferma Consum Pardoseala solida 0.015/mc/cap/an

Pardoseala perforata partial 0.005 mc/cap/an

Pardoseala gratar 0

Ferme de crestere 0.7 mc/cap/an

Ferme pentru sacrificare 0.07 - 0.3 mc/cap/an

2.3.11 Imprastierea dejectiilor, in teren arabil Documentatii ale Natiunilor Unite pentru Europa [19] , precizeaza ca tehnica de imprastiere a

dejectiilor – pe suprafete agricole – si incorporarea lor in sol intr-un interval de timp mai mic de

4 ore, reduce emisiile de amoniac cu 80-90% (tabel 2/pag 8, din document).

Prin aplicarea acestei tehnologii – de catre proprietarul fermei -, pe terenurile apartinand SC

DOMINATOR LAND, se poate considera ca si concluzie ca sistemul/tehnologia utilizata

respecta conditionarile/ recomandarile BAT:



Reducerea emisiilor de

amoniac cu 80-90 % dejectii

Integrarea este aplicata pentru teren care

poate fi cultivat usor, in alte situatii BAT este

imprastierea in banda fara integrare, conform

capitolului 5.2.7, tabelul 5.4

Capitolul 5.1, din Documentul de referinta [4], la pagina 287-289, “Buna practica Agricola in

cresterea intensiva de porci si pasari” face urmatoarele precizari:

Exista etape diferite in proces, de la pre-producerea dejectiilor, pana la post-producere si

imprastierea finala pe teren, unde emisiile pot fi reduse si/sau controlate. Tehnicile diferite BAT

pot fi aplicate in diferite etape de proces listate mai jos. Oricum principalul BAT se bazeaza pe

realizarea tuturor urmatoarelor patru actiuni:

� Aplicarea masurilor nutritionale;

� Pastrarea echilibrului intre dejectiile ce vor fi imprastiate si terenul disponibil, precum si

cerintele cerealelor si - daca se aplica -, a celorlalti fertilizatori;

� Managementul imprastierii dejectiilor pe teren;

� Utilizarea doar a tehnicilor care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren.

La capitolul: 5.2.7, din Documentul de referinta [4], la pagina 299-301, intitulat “Tehnicile de

imprastiere a dejectiilor de la porci” se ilustreaza in tabelul 5.4 , reducerea emisiei de amoniac

prin utilizarea de instalatii BAT pentru aceasta activitate.




.



52

Tabelul 5.4 BAT asupra echipamentelor de imprastiere

Terenul

utilizat BAT

Reducerea

emisiilor

Tipul de

dejectii Aplicabilitatea

Teren

arabil

Imprastierea

si

incorporarea

intr-un timp

situat sub 4

ore

80 % Dejectii

Integrarea este aplicata numai

pentru teren care poate fi

cultivat usor, in alte situatii

BAT este imprastierea in banda

fara integrare

Prin natura proiectului, beneficiarul acestuia va trebui sa efectueze o serie de activitati care

sunt necesare pentru inchiderea fiecarui ciclu de productie. O serie din aceste obligatii care

decurg din indeplinirea si respectarea acestui ciclu sunt:

� Proprietarul fermei va tine permanent legatura cu OSPA judetean pentru executarea

monitorizarii calitatii terenurilor pe care se va aplica imprastierea materialului organic

mineralizat, precum si pentru calcularea dozajului de dejectii necesar a fi aplicat pe

teren;

� Proprietarul fermei va reduce emisiile de dejectii in sol si in panza freatica prin

echilibrarea cantitatii de dejectii cu cerintele previzibile – teoretice si practice -, ale

cerealelor pentru azot, fosfor, minerale;

� Proprietarul fermei va lua in considerare caracterisiticile terenului respectiv atunci cand

se aplica dejectiile; in special conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile

climatice, precipitatiile si irigarea, folosinta terenului si practicile agricole inclusiv

sistemul de rotatie a cerealelor;

� Proprietarul fermei va reduce poluarea apei si facand in mod expres urmatoarele:

o Nu va aplica dejectiile pe teren, atunci cand terenul este:

� Saturat cu apa;

� Inundat;

� Inghetat;

� Acoperit cu zapada;

o Nu va aplica dejectiile pe terenuri aflate in panta;

o Nu va aplica dejectiile in apropierea nici unui curs de apa (lasarea unei benzi

netratate de teren);

o Imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil fata de momentul de maxima

crestere a cerealelor, atunci cand substanta nutritiva este preluata in cantitatea

cea mai mare.

� Proprietarul fermei va urmari administrarea imprastierii dejectiilor pe teren pentru a

reduce mirosul acolo unde este posibil a afecta vecinatatea, respectand toate

urmatoarele activitati:

o Imprastierea pe teren se va face in timpul zilei cand este mai putin probabil ca

oamenii sa fie acasa;

o Se va evita imprastierea in timpul sfarsiturilor de saptamana si a zilelor de

sarbatoare publica;

o Se va lua in considerare directia vantului raportata la casele oamenilor din

vecinatate.




.



53

In concluzie, sistemul/tehnologia utilizata in cadrul fermei respecta

conditionarile/recomandarile si este in concordanta cu precizarile din Documentul de Referinta

asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, editia

din iulie 2003 [4].



Reducerea emisiilor cu 80

% dejectii

BAT este imprastierea prin integrare in

banda in mai putin de 4 ore, in teren care

poate fi cultivat usor, conform capitolului

5.2.7, tabelul 5.4

Reducerea emisiilor cu 60-

70 % dejectii

BAT este imprastierea prin integrare in

mai putin de 12 ore, in teren care poate fi

cultivat usor, conform capitolului 5.2.7,

tabelul 5.4


% dejectii

BAT este imprastierea prin injectare

adanca – sant inchis -, pe terenuri cu o

inclinatie mai mica de 12% si care fac

parte din categoriile fanete sau terenuri

arabile, conform capitolului 5.2.7, tabelul

5.4


% dejectii

BAT este imprastierea prin injectare de

suprafata –sant deschis -, pe teren cu o

inclinatie mai mica de 12% si care face

parte din categoria faneata, conform

capitolului 5.2.7, tabelul 5.4

In aceeasi masura sunt respectate si prevederile din Ghidul EPA 2008 [26], la pagina 16, in

care se specifica, fiind BAT:

� Aplicarea dejectiilor pe teren sa se realizeze in asa maniera si uniformitate cat este

posibil practic;

� Dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este:

o saturat cu apa;

o inundat;

o acoperit cu zapada sau este inghetat;

o in urma caderii unei ploi puternice in ultimile 48 de ore.

� Aplicarea dejectiilor pe teren trebuie sa urmareasca un plan de management al

nutrientilor care sa respecte restrictiile si recomandarile codului de bune practici;

� Nu se vor aplica dejectiile in apropierea nici unui curs de apa (lasarea unei fasii

netratate de teren)

� managementul imprastierii dejectiilor pe teren va avea grija pentru a reduce mirosul

acolo unde este posibil a afecta vecinatatea, executand urmatoarele activitati:

o Imprastierea pe teren se va face in timpul cand este mai putin probabil ca

oamenii sa fie acasa si se va evita imprastierea in timpul sfarsiturilor de

saptamana si a vacantelor publice;




.



54

o Se va lua in considerare directia vantului raportata la locuintele populatiei aflate

in vecinatate.

Asa cum am afirmat si la capitolul 3.11 al prezentului Studiu, in Capitolul 5.1, din Documentul

de referinta [4], la pagina 287-289, “Buna practica Agricola in cresterea intensiva de porci si

pasari” fac urmatoarele precizari:

Exista etape diferite in proces, de la pre-producerea dejectiilor, pana la post-producere si

imprastierea finala pe teren, unde emisiile pot fi reduse si/sau controlate. Tehnicile diferite BAT

pot fi aplicate in diferite etape de proces listate mai jos. Oricum, principalul BAT se bazeaza pe

realizarea tuturor urmatoarelor patru actiuni:

� Aplicarea masurilor nutritionale;

� Pastrarea echilibrului intre dejectiile care vor fi imprastiate si terenul disponibil, precum

si cerintele cerealelor si - daca se aplica -, a celorlalti fertilizatori;

� Managementul imprastierii dejectiilor pe teren;

� Utilizarea doar a tehnicilor care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren –

daca se aplica - finalizarea.

2.3.12 Tratament cu aditivi

Dejectiile rezultate din procesul de crestere si ingrasare a suinelor, dezvoltat in ferma, vor fi

tratate cu aditivi specifici, in vederea reducerii emisiilor de compusi volatili – din care cel mai

important este amoniacul -, care pot crea disconfort pe platforma fermei sau in afara ei.

Prin studierea literaturii de specialitate si a pietei specifice de aditivi se poate motiva utilizarea

in cadrul fermei a catorva aditivi specifici. Inca din aceasta faza a proiectului se pot preciza

cativa din aditivii care se vor utiliza.

Din cercetarile facute de Navarotto si colab.[21] reiese faptul ca utilizarea sistemului de

substante chimice destinate corectarii pH-ului si imbunatatirii calitatii dejectiilor conduce la o

reducere a emisiilor de amoniac cu 18 % fata de sistemul de referinta acceptat (tab. 1, p 330).

In procesul tehnologic care include depozitarea dejectiilor rezultate de la cresterea suinelor se

vor utiliza produse din gama BiOWiSHTM - produse care sunt alcatuite din amestecuri de enzime

separate din microorganisme - care se comercializeaza pe piata specifica si care prezinta

urmatoarele avantaje [24]:

� Sunt non-toxice –testate pe soareci, de catre Food Research Centre Foundation of Japan

s-a constatat ca LD 50>2 000 mg/kg;

� Nu contin adaosuri de reactivi chimici;

� Nu sunt patogene;

� Sunt produse organice, naturale, in proportie de 100%;

� Sunt neagresive pentru mediul inconjurator (environmentally safe);

� Nu sunt produse obtinute prin inginerie genetica;

� Reduc emisia de amoniac si de alte mirosuri, in proportie de peste 90%;

� Reduc emisia de hidrogen sulfurat (H2S), in proportie de peste 10%;

� Accelereaza de mii de ori viteza biochimica naturala de procesare a dejectiilor,

descompunerea – mineralizarea -, materialului organic;




.



55

� Produsele sunt solubile in apa in proportie de pana la 25%;

� Produsele sunt certificate de Global Health Security, Warld Health Organisation,

Geneva si clasificat „Bio Safety Level 1;

� Producatorul, aditivilor garanteaza calitatea si performantele acestora.

In concluzie, sistemul/tehnologia utilizata in cadrul fermei respecta

conditionarile/recomandarile si este in concordanta cu precizarile din Documentul de Referinta

asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, editia

din iulie 2003 [4].



Reducerea degajarilor de NH3 cu

90%, a H2S cu 10% si a altor

mirosuri

aditivi

diversi


capitolul 2.6 si capitolul 4.9.10

Pentru a sublinia afirmatia de mai sus si a sustine continutul tabelului citam urmatoarele 3

pasaje din Documentul de Referinta [4]:

A. Capitolul 2 “SISTEME SI TEHNICI DE PRODUCTIE APLICATE”, subcapitolul: 2.6

“Procesarea gunoiului pe amplasamentul fermei” punctul 2, pagina 81:

� Tratamentul anaerobic sau prin aditivi reduce emisiile odorizante din timpul stocarii

sau imprastierii pe sol, al dejectiilor.

B. Subcapitolul: 2.6.6 “Aditivi pentru gunoiul de porc”, pagina 84:

In denumirea generala a aditivilor se are in vedere ca acestia formeaza un grup de produse

alcatuite din diferite elemente care reactioneaza cu gunoiul/dejectiile, schimband

caracteristicile si proprietatile acestuia/acestora. Acesti aditivi sunt aplicati la gunoiul de porc

in gropile de descarcare si rezulta urmatoarele efecte:

1 o reducere in emisia catorva compusi gazosi (NH3 si H2S);

2 o reducere a mirosurilor neplacute;

3 o schimbare a proprietatilor fizice ale dejectiilor pentru a le face mai usor de utilizat;

4 o crestere a valorii dejectiilor utilizate pentru fertilizarea solului;

5 o stabilizare a microorganismelor patogene.

C. Subcapitolul 4.9.10 “Aditivi pentru dejectiile de porci”, pagina 265:

� Se aminteste de utilizarea aditivilor: “Dintre toti aditivii descrisi in Sectiunea 2.6.6,

numai cei pentru schimbarea proprietatilor fizice ale dejectiilor pentru a-i face mai

usor de manipulat, cum ar fi agentii biologici, sunt folositi in mod curent la nivelul

fermei, si in cele mai multe cazuri au un efect pozitiv. Acesti aditivi nu sunt nocivi, si

nu s-au semnalat efecte cross-media semnificative”.




.



56

2.3.13 Alte prevederi BAT pe care DOMINATOR LAND le va

pune in practica in momentul desfasurarii activitatii in

ferma

La Capitolul 5.1 “Buna practica agricola in cresterea intensiva de porci si pasari”, din

Documentul de Referinta [4], sunt mentionate o serie de principii BAT, asupra carora nu s-a

discutat in capitolele anterioare ale prezentului studiu, si pe care SC DOMINATOR LAND le va

pune in practica si le va respecta.

� Proprietarul fermei v-a aplica masuri nutritionale la sursa prin hranirea porcilor cu

cantitati mai mici de substante nutritive, in concordanta cu prevederile sectiunilor 5.2.1

si 5.3.1, ale Documentului de Referinta [4].

Pentru imbunatatirea performantei generale de mediu a fermei de crestere intensiva a suinelor,

proprietarul SC DOMINATOR LAND va implementa toate prevederile BAT care sunt

enumerate, in continuare si sunt mentionate in Documentul de Referinta [4]:

� Identificarea si implementarea programelor de educatie si instruire a personalului,

specificate in Sectiunea 4.1.2;

� Pastrarea inregistrarilor consumului de apa si energie, a cantitatilor de hrana pentru

animale, a deseurilor aparute si a aplicarilor pe campuri a fertilizatorilor anorganici si

a dejectiilor, specificate in Sectiunea 4.1.4;

� Detinerea unei proceduri de urgenta pentru a lucra cu emisii neplanficate si incidente,

specificate in Sectiunea 4.1.5;

� Implementarea unui program de reparatii si mententanta pentru a asigura ca structurile

si echipamentul lucreaza bine iar dispozitivele sunt pastrate curate, specificate in

Sectiunea 4.1.6;

� Planificarea activitatilor pe amplasament in mod corespunzator, precum furnizarea

materialelor si indepartarea produselor si deseurilor, specificate in Sectiunea 4.1.3;

� Planficarea aplicatiei dejectiilor pe teren in mod corespunzator, specificate in Sectiunea

4.1.3.

Toatea aceste prevederi sunt mentionate si in documentatia “Sourcebook on EU Environmental

Law [28], la pagina 279.

2.3.14 Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF

In cadrul acestui capitol se va face o expunere a tuturor argumentelor care sa sustina afirmatia

ca atat proiectul, in sine, cat si tehnicile care sunt previzionate a fi utilizate in ferma - pentru

cresterea si ingrasarea suinelor a SC DOMINATOR LAND -, respecta Ordonanta de Urgenta a

Guvernului Romaniei nr. 152/10.11.2005, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii,

respectiv “Consideratiile avute in vedere la determinarea celor mai bune tehnici disponibile”,

cuprinse in Anexa nr.3 - dupa cum sunt definite la articolul 2, litera c) – si tinandu-se cont de

costurile si beneficiile fiecarei masuri si de principiile precautiei si prevenirii.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 152/10.11.2005 are in vedere necesitatea

indeplinirii in termen a obligatiilor asumate de Romania in cadrul procesului de negociere cu




.



57

Comisia Europeana, aferente capitolului 22 "Protectia mediului", si a obligatiilor prevazute in

Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, respectiv transpunerea Directivei nr. 96/61/CE

privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, modificata prin directivele nr. 2003/35/CE si

nr. 2003/87/CE.

Consideratiile - luate in calcul, in general sau in situatii specifice la determinarea celor mai

bune tehnici disponibile, asa cum sunt definite in articolul 2, litera c), tinandu-se seama de

costurile si beneficiile fiecarei masuri si principiile precautiei si prevenirii - sunt urmatoarele:

Anexa 3, punctul 1.

Utilizarea unei tehnologii care produce mai putine deseuri.

Consideratia avuta in vedere la determinarea celor mai bune tehnici disponibile (CAVD-BAT) Utilizarea tehnologiei propuse prin proiect produce mai putine deseuri, comparativ cu

tehnologiile clasice de crestere si ingrasare a suinelor, prin neutilizarea patului de paie si/sau a

curentului permanent de apa pentru spalarea dejectiilor. Sistemul de pregatire al hranei este in

circuit inchis si nu rezulta deseuri furajere din niciuna din fazele fluxului aprovizionare materii

prime pentru hrana, pregatirea acesteia si hranirea porcilor.

Anexa 3, punctul 2.

Utilizarea substantelor mai putin periculoase.

(CAVD-BAT) In ferma - pentru igienizarea halelor se vor utiliza numai compusi usor biodegradabili,

nepericulosi pentru om si animale.

Pentru curatarea halelor se va utiliza numai spalarea cu apa in jet cu presiune.

Aditivii pentru dejectii utilizati vor fi numai compusi usor biodegradabili, nepericulosi pentru

om si animale.

Anexa 3, punctul 3.

Promovarea valorificarii si reciclarii substantelor generate si utilizate in proces, precum si a

deseurilor, acolo unde este cazul.

(CAVD-BAT) Tehnologia propusa a fi aplicata in ferma pentru cresterea si ingrasarea suinelor promoveaza

utilizarea integrala a dejectiilor - rezultate din proces -, ca fertilizant organic de cea mai buna

calitate.

Anexa 3, punctul 4.

Procese, instalatii si metode comparabile de exploatare care au fost testate cu succes la scara

industriala.




.



58

(CAVD-BAT) Toate procesele, instalatiile si metodele propuse a fi utilizate in ferma de crestere si ingrasare a

suinelor sunt testate - cu succes, la scara industriala -, pe teritoriul Romaniei, in zeci de ferme

noi – asemanatoare -, aflate in functiune si construite in ultimii 4 ani. Instalatii si metode, ca

cele propuse prin proiect sunt functionale si in exploatare, in Uniunea Europeana, in tari ca:

Italia, Austria, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Belgia, etc.

Argumentele sunt detaliate in special, in capitolul 3.5 al prezentei lucrari.

Anexa 3, punctul 5.

Tehnologii avansate si schimburi de informatie si cunoastere stiintifica.

(CAVD-BAT) Toate tehnicile si tehnologia propuse a fi puse in practica fermei SC DOMINATOR LAND sunt

considerate avansate si sunt utilizate, in ferme asemanatoare, in Romania si in multe state din

Uniunea Europeana.

Argumetarile acestora sunt detaliate in special, in capitolul 3.5 al prezentei lucrari.

La capitolul 14 se afla bibliografia utilizata si care mentioneaza lucrarile stiintifice de

specilitate, reglementarile romanesti, europene si cele internationale, pe care le-am consultat si

pe baza carora ne-am sprijinit afirmatiile.

In plus, beneficiari si proiectanti din Romania – in ultimii 10 ani - au vizitat multe locatii cu

ferme identice sau asemanatoare, care functioneaza in Europa si SUA.

Anexa 3, punctul 6.

Natura, efectele si volumul emisiilor avute in vedere.

(CAVD-BAT) Fata de tehologiile clasice de crestere a suinelor, prezenta tehnologie are un volum al emisiilor

mult mai scazut, iar efectele acestora asupra personalului de exploatare, asupra vecinatatilor si

asupra mediului – in general - este minim.

Argumentele sunt detaliate in special,.

Afirmatia se sustine atat prin argumentele expuse in capitolul 3.5 al prezentei lucrari, cat si prin

urmatoarele afirmatii/argumente/constatari:

a. Dejectiile umane se colecteaza intr-un bazin de beton armat, vidanjabil de 10 m3.

� Aceasta categorie de emisii nu interactioneaza cu personalul de exploatare si nici

cu mediul inconjurator;

� Volumul acestora este de circa 30 m3/an;

� Continutul bazinului vidanjabil se descarca la statia de epurare a orasului Faurei,

pe baza de contract.

b. Dejectiile de la porci – considerate inadecvat emisii, ele constituindu-se in fertilizanti de

calitate ai terenurilor agricole - se colecteaza si se depoziteaza in bazine de beton armat,

subterane cu o capacitate totala de 5475 m3.




.



59

� Aceasta categorie de emisii nu interactioneaza cu personalul de exploatare, dar in

conditii de exploatare defectuoase pot afecta solul si subsolul prin depasirea

concentratiilor unor compusi ca sarurile de amoniu, fosfati;

� Volumul acestora este de 4276,5 m3/an;

� Continutul bazinelor sunt distribuite pe terenurile agricole aflate in exploatarea SC

DOMINATOR LAND, prin tehnici BAT, de personal instruit special si specific

acestui gen de activitate.

c. Gazele de fermentatie (amoniac etc.).

� Aceasta categorie de emisii, in cantitati mari, interactioneaza cu personalul de

exploatare si pot deranja olfactiv vecini;

� Volumul teoretic al acestora este de 8863,5 kg/an;

� Emisia de gaze este dispersata in atmosfera prin intermediul a 27 de ventilatoare

existente in ferma, permitand incadrarea teoretica a emisiei de amoniac

(majoritara in amestecul de gaze, deci determinanta) sa se incadreze sub pragul de

0,003 mg/m3aer.

Anexa 3, punctul 7.

Date confirmate si autorizate pentru instalatiile noi sau existente.

(CAVD-BAT) Instalatiile care vor fi utilizate in cadrul fermei vor fi numai utilaje noi de ultima generatie

tehnica; nu vor fi folosite instalatii existente, sau vechi. Deoarece sunt utilizate fonduri europene

nu pot fi achizitionate utilaje vechi sau folosite

Anexa 3, punctul 8.

Perioada necesara pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile.

(CAVD-BAT) Introducerea celor mai bune tehnici disponibile s-a facut incepand de la faza de proiectare a

fermei pentru suine. Ferma isi desfasura activitatea utilizand tehnica si tehnologie care se

incadreaza in restrictiile normelor BAT.

Anexa 3, punctul 9.

Consumul si natura materiilor prime (inclusiv apa) utilizate in proces si eficienta energetica a

acestora.

(CAVD-BAT) Materiile prime – destinate furajarii suinelor aflate la ingrasat -, prelucrate pentru a fii

consumate sunt de cea mai buna calitate. Consumul energetic pentru aprovizionarea acestora

fiind mini, ele fiind, in majoritate, produse pe terenurile agricole ale fermei.

Provenienta materiilor prime destinate consumului este strict controlata;

Consumul de apa utilizat pentru toate activitatile fermei este eficient si foarte mic si se

incadreaza in limitarile BAT. Amanunte sunt expuse in capitolul 3.5 al prezentei lucrari.




.



60

Prin eficienta energetica a intregii activitati din ferma, consumul de energie este extrem de mic.

Prevederile BAT sunt indeplinite si in acest caz. Amanunte sunt expuse in capitolul 3.5, al

prezentei lucrari.

Anexa 3, punctul 10.

Necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a unui impact global al emisiilor asupra

mediului si riscurile implicate de acesta.

(CAVD-BAT) Impactul global al emisiilor asupra mediului este minim deoarece nivelul concentratiilor noxelor

eliberate in atmosfera este minim, pentru tehnologia utilizata.

Cresterea emisiei de amoniac in atmosfera – in concentratii mari pentru perioade scurte detimp

– este prevenita prin existenta avertizoarelor electronice pentru detectia concentratiei de

amoniac din aerul halelor si care vor declansa, automat, functionarea intregii capacitati de

ventilare a halelor de productie. In mod normal nu pot avea loc cresteri bruste ale concentratiei

de amoniac, in hale ci numai prin acumulari datorate nefunctionarii ventilatoarelor.

Impactul emisiilor in sol datorat dispersiei dejectiilor este nul, deoarece acestea constituie un

ingrasamant natural de inalta calitate si care ajuta la regenerarea solului si a microfaunei si

microflorei acestuia.

Ca masura de preventie pentru depozitele de dejectii s-a avut in vedere constructia speciala a

bazinelor de stocare printr-o bariera tripla:

� la exteriorul bazinului ingropat: geomembrana cu functie hidro fuga;

� peretii bazinului sunt din beton armat de calitate speciala;

� la interiorul bazinului, peretii sunt acoperiti cu o vopsea hidrofuga speciala.

O masura de reducere la minim a unui potential impact al dejectiilor asupra apelor subterane o

constituie saparea a trei foraje de observare a calitatii apelor subterane, un foraj in amonte de

hale si doua in aval de acestea.


Necesitatea prevenirii accidentelor si minimizarea consecintelor acestora pentru mediu.

(CAVD-BAT) Riscul aparitiei de accidente – care sa aibe efecte asupra mediului inconjurator - este extrem de

mic, aproape nul, prin utilizarea tehnicilor, a tehnologiei si a instalatiilor prevazute prin proiect,

iar producerea de accidente este improbabila.


Informatia publicata de Comisia Uniunii Europene sau de organizatiile internationale.

(CAVD-BAT) Tehnicile si tehnologiile utilizate in cadrul viitoarei ferme sunt acceptate ca fiind BAT, asa dupa

cum s-a subliniat in toate capitolele anterioare.




.



61

Tehnicile si tehnologiile utilizate in cadrul viitoarei ferme sunt mentionate in:

� Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC), Reference Document on Best

Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2002;

� Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC). Documentul de referinta asupra

celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor,

Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, editia iulie 2003;

� Draft Guidance Document for Preventing and Abating Ammonia Emission from

Agricultural Sources, , Conventio on Long-range Transboundary Air Pollution, Warking

Group on Strategies and Review, 47th session, informal document no. 4, 2008;

� Draft BAT Guidance Note on Best Available Techniques for the Intensive Agriculture

Sector, Environmental Protection Agency (EPA), January 2008;

� Sourcebook on EU Environmental Law, Institute for European Environmental Policy for

the EPE Banks: CEB Paris, EBRD London, EIB Luxembourg, NEFCO Helsinki, NIB

Helsinki, 2008;

Ca raspuns la solicitarea EURO ENVIROTECH scrisoarea Agentiei Nationale pentru Protectia

Mediului 181/DCPMR/06.08.2010 si nr 2/575/MP/06.08.2010, precizeaza ca «sistemul de

adapostire a porcilor propus implica reducerea emisiilor de amoniac prin:

� reducerea suprafetelor de balegar emitente;

� prin aplicarea tratamentului suplimentar (adaugare de aditivi);


care sunt usor de curatat;


desciderea unei clapete».

In continuare, in document, se precizeaza:

«sistemul de stocare a dejectiilor de porci amplasat in subsolul halei nu este descris in

Documentul de referinta, dar analizand documentatia transmisa consideram ca acest sistem

indeplineste conditiile prevazute in BAT:

� Un rezervor de beton acoperit cu un planseu din beton armat;

� Ventilatie corespunzatoare;

� In situatia in care proiectarea acestuia va asigura capacitate suficient de

mare pentru cel putin doua cicluri de crestere consecutiv, pana cand se poate

realiza imprastierea dejectiilor pe camp.»

Ca si concluzie, se apreciaza ca sistemul propus, prin proiect:

� de colectare a dejectiilor;

� de evacuare a dejectiilor;

� si de depozitare a dejectiilor,

prin proiectul pentru dezvoltarea SC DOMINATOR LAND este conform BAT.

Concluziile BAT sunt relevate in tabelul urmator:

BAT Reducerea

emisiilor

Material


Sistem de adpostire cu

dusumea complet

perforata si cu vacuum

Reducerea

emisiilor de

NH3 cu 25-27%

dejectii Conform precizarilor din

capitolul 4.6.1.1 si 5.2.2.2




.



62

(FSF vacuum)

Sistem de colectare cu

pereti laterali inclinati

30%

Reducerea

emisiilor de

NH3 cu 72%

dejectii Conform precizarilor din

capitolul 4.6.4.2

Depozit de dejectii

acoperit, care poate

depozita dejectiile

pentru cel putin 6 luni

Reducerea cu

40 % a

emisiilor de

NH3, H2S

dejectii si

aditivi

specifici

Conform notelor din capitolul

5.2.5

Depozit de dejectii

acoperit

Reducerea cu

80 % a

emisiilor de

NH3, H2S

dejectii si

aditivi

specifici


4.9.10 si 5.2.5

Pardoseala cu gratare

de material plastic

Reducerea cu 30 % a

emisiilor de

NH3

dejectii Conform notelor din capitolele

4.6 si 5.2.2.1

Ventilarea naturala a

halelor de productie

Reducerea

estimata a

energiei

electrice

destinate

ventilarii cu

circa 70%

Energie


Consum redus de apa

prin curatirea cu

spalatoare cu presiune

si contorizarea

consumului de apa

Reduce rea

consum de apa Apa Conform capitolului 5.2.3

Consumul de energie

electrica

Reducerea

estimata a

energiei

electrice

destinate

ventilarii cu

circa 70%

Energie


Imprastierea in banda

si integrarea intr-un

interval de 4 ore, a

dejectiilor, in teren

arabil

Reduce rea

mirosurilor cu

80%

dejectii

Integrarea este aplicata pentru

teren care poate fi cultivat usor,

conform capitolului 5.2.7, tabel

5.4

Imprastierea prin

integrare in mai putin

de 12 ore a dejectiilor,

in teren arabil

Reduce rea

mirosurilor cu

60-70 %

dejectii

Integrarea este aplicata pentru

teren care poate fi cultivat usor,

conform capitolului 5.2.7, tabel

5.4

Tratament cu aditivi

Reducerea

degajarilor de

NH3 cu 90%, a

aditivi

diversi


capitolul 2.6 si capitolul 4.9.10




.



63

H2S cu 10% si a

altor mirosuri

Programul de crestere/ingrasare a suinelor a fost alcatuit pe baza datelor din tema de

proiectare si a informatiilor privind tehnologiile similare.

Dupa intrarea in exploatare a obiectivului se pot realiza comparatii cantitative ale reducerilor

de energie, materiale, poluanti etc. Inclusiv prin compararea cu tehnicile cele mai avansate si

care se afla in exploatare curenta.

3 DESEURI

3.1.Deseuri rezultate din activitatea fermei

In urma activitatilor desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

� Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre societati de

salubritate, specializate; acestea sunt depozitate in container tip Europubela amplasat

pe parcela in zona filtrului sanitar si sunt ridicate periodic de catre o societate de

salubritate, specializata, cu care beneficiarul investitiei va incheia in prealabil un

contract. Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind evidenta

gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile

periculoase, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20 (produse pe care

detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03 01;

� Deseuri de hartie, plastic, metalice, provenite, in principal, de la ambalaje diverse vor fi

valorificate prin societati de profil;

� Deseurile veterinare (Cadavrele) vor fi depozitate pe perioda sederii in ferma intr-o

camera prevazuta cu o lada frigorifica. Pe baza de contract, acestea vor fi preluate din

ferma de catre o societate specializata, fie vor fi transportate la un incinerator autorizat

aflat pe raza judetului Braila. Eliminarea acestui tip de deseu se supune prevederilor

Legii nr. 73/23.03.2006, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr.

47/11.08.2005, privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala;

� Deseuri medicamentoase de uz veterinar vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de

serviciul veterinar la care ferma este arondata. Aceste deseuri – medicamente expirate,

medicamente neutilizate si aflate la sfarsitul termenului de garantie, fractiuni de

medicamente ramase neutilizate prin incetarea tratamentelor etc. -, se vor colecta si vor

fi trimise spre incinerare. Conducatorul fermei de crestere si ingrasare a suinelor va

incheia un contract cu serviciul de specialitate care va colecta si incinera acest tip de

deseuri.

Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata de catre

serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.




.



64

Managementul deseurilor, in cadrul fermei, este redat, pe scurt, in tabelul urmator:

Tabelul nr. 3.-1.

Managementul deseurilor –

cantitatea prevazuta a fi

generata -

Den

um

irea

des

eulu

i

Ca

nti

tate

a

prev

azu

ta a

fi

gen

era

ta

Sta

rea

fiz

ica

(S

oli

d -

S,L

ich

id –

L,

Sem

iso

lid

-SS

)

Co

du

l d

eseu

lui

Co

du

l p

riv

ind

pri

ncip

ala

pro

pri

eta

te

peri

culo

asa

Co

du

l cl

asi

fica

rii

sta

tist

ice

Va

lori

fica

ta

Eli

min

ata

Ra

ma

sa i

n

sto

c

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Deseuri

menajere

0,5

t/an S 20.03.01 0,5 t/an

Ambalaje

diverse

28,5

t/an S

15.01.01

15.01.02

28,5

t/an

Deseuri

medicamen

toase *)

15,36

kg/an S 18.02.03

15,36

kg/an

Deseuri

veterinare

2,19

t/an S 02.01.02

2,19

t/an

Deseuri din

nutreturi

15,36

t/an S 02.01.03

15,36

t/an

Obs. Cantitatile de deseuri calculate, se refera la 365 de zile. *)

Acest tip de deseu este preluat de furnizor si expediat pentru distrugere unor societati

abilitate pentru acest tip de prelucrare

Desi considerat deseu, materialul organic rezultat ca dejectii ale suinelor este, in realitate, o

materie prima, de buna calitate - rezultata din tehnologia de crestere a suinelor -, utilizabila,

cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor agricole. Teoretic, materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de

la porci, etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile agricole,

deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru culturi si in acelasi timp o protectie a

solului impotriva degradarii.

Gunoiul de grajd si dejectiile din ferma de porci au o valoare de fertilizare ridicata. Daca acestea

sunt bogate in nutrienti, pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in

locul ingrasamintelor minerale (avand in vedere pretul ridicat al acestora).

Acest ingrasamant organic, ieftin si la indemana fiecarui fermier, poate fi completat cu

ingrasaminte chimice pentru realizarea necesarului optim de nutrienti pentru culturile agricole.

Dejectiile de porc pot fi procesate si transformate in substante concentrate care poate fi

valorificata prin comercializare ca ingrasamant, rezolvandu-se astfel si problema deseurilor in

excces.

Este recomandat sa se aplice o hranire rationala a porcilor, care sa diminueze cantitatea de

dejectii. De asemenea este necesare stabilirea unui echilibru intre cantitatea de dejectii care

urmeaza sa fie imprastiata si terenul disponibil. Imprastierea dejectiilor pe sol se va face

numai conform “BAT - Cele mai bune tehnici disponibile”, pentru a nu perturba echilibrul

ecologic al zonei.




.



65

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face respectand prevederile BAT, tinand cont

de:

� tipul de sol;

� conditii climatice;

� precipitatii si sistem de irigatii;

� cartarea pedologica si agrochimica;

� rotatia culturilor.

Nu se vor aplica dejectii pe teren in urmatoarele situatii:

� pe terenurile in panta;

� in apropierea cursurilor de apa sau a lacurilor (se vor lasa benzi de sole

nefertilizate cu latimea de 8-10 m);

� pe terenuri acoperite cu zapada, inghetate, inundate sau cu excces de umiditate.

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face numai dupa ce acestea au parcurs o

perioada de fermentare si corectare a pH-ului de minim 6 luni, in bazinul de colectare.

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole sa va face tinandu-se cont de directia vantului

raportata la zonele de locuinte.

3.2.Stationarea si realizarea amestecului de

dejectii necesar imprastierii pe terenul

agricol

Bazinul de dejectie

Sub fiecare hala de ingrasare este amplasat un bazin de dejectii separat de hala printr-o

membrana de beton (2 bazine de colectare dejectii de 540 m3. Volumul fiecarui bazin este

de circa 1835 m3. Grosimea betonului din care este facut bazinul este de 30 cm la radier si

25 cm la diafragme. Acesta va fi construit pe teren bun de fundare compactat si va fi izolat

de exterior cu o geomembrana care asigura o buna izolare, nepermitand trecerea

dejectiilor in sol sau a apei din sol in bazin. Acest bazin este vidanjabil prin intermediul a

trei base de vizitare - vidanjare.

Conform datelor reale – obtinute teoretic pentru ferma care va functiona -, un porc – prin

tehnologia prezentata - elimina o cantitate anuala de maximum 1,5 m3 de amestec:

balegar+urina.

La o hala cu suine, timp de un an, se colecteaza – in bazinul de stocare amplasat sub hala, care

are un volum de stocare de 1835 m3 – circa 1410 m3 de material biologic. Acest material este

bun pentru imprastierea pe terenul agricol el fiind bioprelucrat de catre microorganismele

specifice.




.



66

Stocarea dejectiilor

Conform Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1182/22.11.2005

si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.1270/30.11.2005, privind

aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu

nitrati din surse agricole, revizuit in noiembrie 2005 – la Capitolul VIII, articolul 8.1

Consideratii generale privind exploatatiile agro-zootehnice si a instalatiilor tehnologice, la

alineatul 124: „Se recomanda o perioada de stocare a dejectiilor de 5 luni (23 - 24 saptamani)

atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor, ca

urmare a cresterii debitelor de suprafata sau a infiltratiilor datorita unui drenaj intern rapid. In

aceste circumstante, datorita perioadei mai lungi de stocare, solului i se da posibilitatea de a se

usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie a nutrientilor din ingrasamintele

organice. Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara

sisteme de drenaj, terenurilor in panta, zonelor umede cu precipitatii mai abundente, precum si arealelor din vecinatatea cursurilor de apa”.

Alineatul 125 precizeaza ca: „In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare

(27 - 28 saptamani). Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii mai abundente. De

asemenea, pot fi incluse in aceasta categorie zonele cu folosinta agricola din bazinele lacurilor,

cu straturi subtiri de soluri aluviale, slab drenate, precum si a altor areale unde riscul poluarii

apelor de la imprastierea dejectiilor este major”.

In cazul concret, al proiectului nou de investitii, bazinul de dejectii proiectat este vidanjabil,

golirea facandu-se cel mult de doua ori pe an, dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea

terenurilor agricole. Dejectiile – in momentul distribuirii lor pe terenurile agricole -, indeplinesc

conditiile impuse in: Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004,

pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se

utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, Ordinul comun al Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si

Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de

poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din

zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati.

Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate de la fermele

de suine pe terenurile agricole, constituind o noua abordare privind epurarea si utilizarea

acestora.

Imprastierea acestora pe teren, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul

agricol nu va fi cultivat.

Teoretic, emisiile semnificative din activitatile din ferma de porci sunt atribuite cantitatii,

structurii si compozitiei balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului, balegarul

este cel mai important reziduu ce este administrat de ferma. Cantitatea anuala de balegar de

porc, urina si mixtura de dejectii care se produc variaza cu categoria de productie, continutul

de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare aplicat, ca si de diferitele stadii de productie cu

metabolismul lor tipic. Cu cat sunt mai avansate stadiile de sacrificare, cu atat sunt mai ridicate

cantitatile de dejectii. Aceste valori sunt prezentate in tabelul de mai jos, conform "BAT-Cele mai

bune tehnici disponibile":




.



67

Aceste valori sunt prezentate in urmatorul tabel:

Categorie suine Productie

(kg/cap/zi)

Productie in

m3/cap

balegar urina Slam balegar per luna per an

porci la finisat1) 2 1 - 1,2 3 - 7,2 0,09 - 0,13 1,1 - 1,5

porci la finisat

160kg fara date fara date 10 - 13 fara date fara date

1) greutate de finisat 85 - 100 kg

Dejectiile cumulate in bazinul de dejectii vor fermenta, schimbandu-si pH-ul initial,

datorita continutului si a enzimelor adaugate, precum si datorita faptului ca pe parcursul

unui ciclu de ingrasare bazinul de dejectii nu va fi vidanjat. Dejectiile rezultate devin

astfel un bun ingrasamant, ele fiind imprastiate pe terenurile aflate in folosinta S.C.

DOMINATOR LAND S.R.L – aflate in afara zonelor de protectie hidrogeologica -,

restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala.

Dejectiile astfel prelucrate se constituie intr.-un ingrasamant organic complex continand

toate elementele nutritive necesare dezvoltarii plantelor.

Dupa evacuarea – pentru sacrificare – a animalelor si decontaminarea halei, se va

incepe un nou ciclu de ingrasare a porcilor. Bazinul de colectare a dejectiilor va fi

vidanjat de doua ori pe an – cel mult -, dupa cel de-al doilea ciclu de ingrasare, timp in

care dejectiile stocate aici, prin reactii biochimice, cat si prin adaugarea de enzime, vor

indeplini conditiile de calitate necesare pentru a fi imprastiate pe teren agricol.

Capacitatea bazinului amplasat sub fiecare hala poate acoperi colectarea dejectiilor

rezultate din trei cicluri de ingrasare.

3.3.Calculul necesarului de teren agricol

pentru fertilizare

Necesarul de teren agricol. Tinand cont de faptul ca volumul anual de balegar de porc, urina si

mixtura de dejectii, este variabil functie de categoria de productie, continutul de nutrienti al

hranei si de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite stadii de productie, cu metabolismul lor

tipic, trebuie sa se execute calcule specifice privind necesarul de teren agricol destinat

fertilizarii cu ingrasamant natural, in asa fel incat solul sa nu suporte agresiuni chimice.

Bazinul de dejectii este vidanjabil, iar golirea acestuia in vederea utilizarii la fertilizarea

terenurilor agricole se va face de doua ori pe an.

Dejectiile, astfel obtinute, indeplinesc conditiile impuse in Ordinul Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia

mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura - prin

asimilarea dejectiilor cu definitia de la Capitolul I: Prevederi generale, punctul 3, alineatul b:

„namoluri tratate - namolurile tratate printr-un proces biologic, chimic ori termic, prin stocare

pe termen lung sau prin orice alt procedeu corespunzator care sa reduca in mod semnificativ

puterea acestora de fermentare si riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor”.




.



68

Distribuirea pe teren a dejectiilor respecta, prevederea de la Anexa 2, Capitolul 3, punctul 3, a

Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si a

Ordinului Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind

aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere,

control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de

management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential

vulnerabile, la poluarea cu nitrati, privind limitarea incarcarii cu azot provenit de la animalele

crescute in ferme - pentru terenurile arabile -, la 170 kg N/ha, pe an.




nitrati din surse agricole, revizuit in noiembrie 2005 – la Anexa 8, Tabel 1: „Productia zilnica si

anuala de elemente nutritive, in dejectii de animale crescute in sistem intensiv” se gaseste

specificat ca: porcii la ingrasat cu o greutate medie de 68 kg , produc dejectii cu un continut

total zilnic de azot de 0,031 kg si anual de 11 kg.

La aceeasi Anexa 8, din Tabel 2: “Incarcatura de animale per ha ce corespunde unor doze

anuale de azot de 210 kg/ha si 170 kg/ha” se consemneaza ca dejectiile a 15,4 porcii la ingrasat,

cu o greutate medie de 68 kg, pot acoperi un ha de teren agricol pentru a nu depasi concentratia

admisa, anuala, de 170 kg N/ha.

In Tabel 3, Anexa 8: “Suprafata de teren in (ha) necesara pentru un animal crescut in sistem

intensiv sau gospodaresc”, la ingrasat, in greutate de 68 kg este de 0,0649 ha.

Tinand cont de afirmatiile de mai sus si de faptul ca ferma are 2850 de capete suine, dejectiile

rezultate pot fi distribuite pe un teren agricol cu o suprafata de 185 ha.

Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui scop, se vor

preleva probe de sol – reprezentative si se vor executa determinari ale compozitiei chimice a

solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii prevederilor

Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea

Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza

namolurile de epurare in agricultura si prevederilor Ordinului comun al Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii

Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring

integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti

proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice

Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi ingrasamintele

minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a adaugarii de materii organice si

de a reduce eroziunea solului.

Daca se tine cont de sublinierea existenta - in Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi

Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.1182/22.11.2005, privind

aprobarea “Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu

nitrati din surse agricole” – articolul 4.2 Ingrasaminte organice, alineatul 68 - si anume ca:

“ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara asternut de

paie, evolueaza rapid (de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci saptamani”, dejectiile care sunt colectate pe ultimul interval de timp, inainte ca materialul sa fie




.



69

imprastiat se afla in amestec omogen cu restul materialului si nu reprezinta decat cel mult 4%

din totalul acestora, ramane in bazinul de colectare pana la golirea totala a bazinului de

stocare. Amestecul biologic – ingrasamantul natural -, astfel pregatit este optim pentru a fi

introdus in sol, el neafectand – sub nici un aspect -, solul sau culturile agricole care se vor

dezvolta pe aceste sole.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI

DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Ape

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Reteaua hidrografica principala in zona localitatii Visani este reprezentata de raul Buzau la sud

si Ramnicu Sarat la nord. Raul Buzau prezinta un curs puternic meandrat cu numeroase schimbari

de curs. In zona localitatii Visani, raul prezinta un curs de la sud la nord. Aproape de confluenta

cu valea Buzaului, vaile gazduiesc fiecare cate un lac intins si anume: Jirlaul, Amara, Lacul Sarat

- Caineni si Balta Alba. Lacurile mentionate sunt de fapt limane fluviatile barate prin aluviunile

Buzaului.

Prezenta depozitelor poros-permeabile de natura pietrisurilor si nisipurilor de la nivelul

cuaternarului creeaza conditiile favorabile acumularii apelor subterane.

Stratele freatice au o extindere continua in zona studiata, iar nivelul hidrostatic se situeaza la

adancimi de 5,00 – 8,00 m.

Nivelul hidrostatic a fost intalnit in forajele geotehnice, la adancimi de 5,20 – 5,55 m.

In perioadele cu precipitatii abundente acest nivel se poate ridica sau poate sa coboare in

perioadele secetoase.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului raului Buzau:

� lungimea cursului de apa: 302 km;

� altitudinea:

� amonte: 1250 m;

� aval: 8 m;

� panta medie: 4 ‰;

� coeficientul de sinuozitate: 2,27;

� suprafata bazinului hidrografic: 5264 km2;

� suprafata fondului forestier : 201626 ha;

� suprafata lacuri de acumulare naturale: 2968 ha;

� suprafata lacuri de acumulare permanente: 1494 ha;

� volumul de apa al lacurilor de acumulare permanenre: 317,50 mil m3.




.



70

La o distanta de circa 1 km fata de amplasament, conform Procesul Verbal de verificare a

amplasamentului intocmit de ARPM Galati, se afla Lacul Sarat Caineni.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului Lacului Sarat

Caineni: � suprafata:96 ha;

� volumul:0,480 mil m3;

� tipul lacului dupa geneza cuvetei: liman fluviatil.

Conform documentatiilor existente in arhiva Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

alimentarea lacului Caineni se realizeaza in principal din apele freatice si secundar din apele de

siroire.

Amplasamentul este situat pe directia principala de alimentare a lacului in amonte de acesta.

4.1.2.Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa, in scop potabil pentru animale si socio-menajer, se face din subteran, prin

foraj propriu. In partea sud – estica a incintei se amplaseaza gospodaria de apa potabila, care

va deservi toate activitatile desfasurate in ferma. Apa potabila pentru personalul care

exploateaza ferma de ingrasare suine va fi in sistemul de apa ambalata in recipienti de

PET/polietilena returnabili.

Apa potabila va fi extrasa din subteran printr-un foraj executat la 50 - 75 m adancime, adancime

la care apa extrasa sa poata sa se incadreze, din punct de vedere al calitatii in prevederile din

Legea nr. 458/28.06.2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr.

311/28.06.2004. Apa potabila extrasa din subteran nu va suferi prelucrari de potabilizare

ulterioare.

Cantitatea totala de apa folosita in ferma este destinata pentru:

� adaparea animalelor;

� spalare si dezinfectare;

� consumul menajer – scop igienico-sanitar.

Consumul de apa pentru suinele aflate la ingrasat este direct proportional cu cantitatea de

furaje consumate si cu cresterea temperaturii ambientale.

Consumul zilnic de apa in perioada in care ferma este populata este de aproximativ 19,991 m3.

Conform Legii nr. 458/28.06.2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr.

311/28.06.2004, calitatea apei trebuie sa fie identica cu acea utilizata in consumul uman, adica

sa aiba certificat de potabilitate.

Adaparea se va realiza cu ajutorul suzetelor care au un design special pentru a se reduce

pierderile de apa si suplimentarea volumului de dejectii cu apa.

Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum, se va executa cu tevi din otel zincat

sau cupru si fitinguri din fonta maleabila zincata pentru imbinarea conductelor. Conductele se

vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride. Se vor monta:

� baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare si spalatoare;

� robinete port furtun;

� robinete de retinere cu ventil si mufe.

In principal, incalzirea apei menajere se va produce in instalatia termica solara. In perioadele

in care aceasta nu asigura volumul necesar de apa menajera, prepararea apei calde menajere se




.



71

va face cu ajutorul unui boiler cu agent termic preparat in centrala termica.

Apa potabila va fi distribuita animalelor prin suzete cu o capacitate de 0,5 – 1,5 l/min.

Se va amenaja o gospodarie de apa compusa din put (foraj), statie de pompare si

rezervor de inmagazinare care va asigura si debitul necesar stingerii unui eventual

incendiu. De la gospodaria de apa se va dezvolta o retea de distruibutie locala pentru

alimentarea cu apa care va deservi halele de ingrasare suine, bucataria furajera si filtrul

sanitar.

Conform studiului hidrogeologic preliminar - elaborat de S.C. GEOL - SAM S.R.L -, si avizului

de gospodarire a apelor nr 40/29.03.2011, eliberat de catre AN „Apele Romane”, Administratia

Bazinala de Apa Buzau-Ialomita, Buzau -, sursa de apa potabila este constituita dintr-un foraj de

explorare cu adancimea de 70 m, amplasat in incinta societatii.

Forajul va prezenta urmatoarele caracteristici

Φ= 0,250 m;

M = 5,00 m;

K = 5,00 m3/zi;

Q max = 2,00 l/sec.

Gospodaria de apa este compusa din:

� Grup de pompare pentru apa potabila (Q=1,0 l/s; H=45 mH2O) compus din

doua pompe centrifuge verticale (una activa si una de rezerva), de inalta

presiune;

� Rezervor tampon suprateran, de 20-30 m3, din poliester;

� Doua rezervoare de hidrofor sub presiune, avand volumul de 1000 litri fiecare,

cu membrane din cauciuc butil, lipsit de nocivitate in sensul legislatiei

alimentare.

Conducta din polietilena, sa va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la adancimea de 1,0 m, fiind

mai mare decat adancimea de inghet specifica zonei.

Pe conducta de apa potabila din incinta, in zona halelor de ingrasare suine se va amplasa

un hidrant de incendiu. Se instituie zona de protectie sanitara cu regim sever conform

Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor

speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica,

astfel:

� 10 m raza din centrul forajului pentru ape subterane - cazul putului forat;

� 20 m de la zidurile exterioare rezervorului;

� 10 m de la zidurile exterioare ale statiilor de pompare.

Terenurile agricole cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie vor fi

exploatate in conditiile cuprinse in Hotararea Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005,

pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie

sanitara si hidrogeologica.

Pentru contorizarea apei captate, in cabina putului, se va monta un apometru, cu certificat

de metrologie in termen de valabilitate.




.



72

Conform datelor furnizate de catre proiectant si a breviarului de calcul, alimentarea cu apa

este:

Alimentarea cu apa Investitia necesita apa pentru:

� nevoile igienico-sanitare ale personalului, circa 200 m3/an;

� introducerea ei in procesul tehnologic si pentru stingerea incendiilor, circa 7910 m3/an.

Volume si debite prelevate din sursa � zilnic maxim = 25,989 m

3/zi , adica 0,301 L/s;

� zilnic mediu = 19,991 m3/zi , adica 0,231 L/s.

Necesarul de apa Se determina conform prevederilor SR 1343-1/2006.

Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare Cladirea se incadreaza conform STAS 1478/1990 – tabel nr. 4, poz. 19, in categoria

“intreprinderi industriale cu procese tehnologice din grupa a III –a”.

Alimentarea cu apa calda In principal, incalzirea apei menajere, incalzirea filtrului sanitar si a bucatariei furajere se

va produce in instalatia termica solara. Aceasta instaltie va permite asigurarea necesarului de

energie termica in proportie de aproximativ 80 % in perioada martie-octombrie si aproximativ

60 % in perioada noiembrie-februarie, diferenta de energie termica fiind asigurata din surse

complementare - boiler electric. Instalatia se bazeaza pe captarea energiei din razele solare si

transformarea ei in energie termica, folosind ca agent termic – apa. Energia termica astfel

obtinuta este transferata intr-un recipient de stocare de unde este transmisa catre consumatorii

finali, respectiv sub forma de apa calda menajera sau energie termica pentru incalzire.

Prin alegerea unei astfel de surse de energie regenerabila, consumatorul sustine dezvoltarea de

energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generarii energiei

conventionale si va creste independenta energetica.

Mai mult tehnologia poate sa vina in ajutorul beneficiarului, prin reducerea facturilor pentru

utilitati si un timp de amortizare scurt. In cazul sistemelor de incalzire a apei menajere,

instalarea unor panouri solare devine o investitie extrem de rentabila.

Tipul de panouri solare se va alege la terminarea constructiei investitiei, functie de pret,

performante si dimensiunile panourilor.




.



73

Bilantul consumului de apa – exprimat in m3/zi si m3/an - este redat in tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 4.1.2.-1.

Apa prelevata din sursa, m3/zi// m

3/an

Ap

a

rec

ircu

lata

/

Reu

tili

za

ta,

m3

Consum industrial

Pen

tru

com

pen

sare

a

pie

rderi

lor

cu

cir

cuit

in

chis

Pro

ces

teh

no

log

ic

Su

rsa

de

ap

a (

furn

izo

r)

Co

nsu

m t

ota

l d

e a

pa

m3/a

n

Co

nsu

m m

ena

jer

Ap

a s

ub

tera

na

Ap

a d

e su

pra

fata

Ap

a

sub

tera

na

Ap

a d

e

sup

ra

fata

Ap

a d

e la

pro

pri

ul

ob

iect

iv

Ap

a d

e l

a a

lte

ob

iecti

ve

Co

men

tarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Adapost

suine

Retea

proprie 9485,9

0,42

155,3

25,989

9485,9 - - - - - -

Obs. Cantitatile teoretice de apa, calculate, se refera la 365 zile.

4.1.3.Managementul apelor uzate

Calculul debitului de apa uzata evacuata la canalizarea menajera Qn= 0,8 * Qs

Qmax/zi = 0,595 m3 = 0,0069 L/s = 0,217 mii m3/an;

Qmed/zi = 0,458 m3 = 0,0053 L/s = 0,167 mii m

3/an;

Qmin/zi = 0,344 m3 = 0,0040 L/s = 0,125 mii m3/an;

Qmax/h = 0,069 m3 = 0,0192 L/s.

Ape pluviale Suprafata totala a incintei de pe care se colecteaza apa de ploaie este de 0,7316 ha.

Debitul de ape meteorice se stabileste luandu-se in considerare numai debitul ploii de calcul,

conform STAS 1846/1990.

Debitul de ape meteorice va fi preluat de jgheaburi si burlane si deversate pe terenurile inierbate

cu o suprafata de 0,40026 ha.




.



74

Evacuarea apelor uzate menajere se face intr-o fosa septica, vidanjabila. Descarcarea apelor

uzate menajer se va face la statia de epurare a orasului Faurei.

Apele uzate industrial – dejectiile de la suine si apele rezultate de la spalarea halelor inaintea

fiecarei repopulari – sunt colectate in bazinele subterane ale halelor.

Instalatii de canalizare menajera si pluviala In exteriorul cladirii s-a prevazut o retea de conducte care preia apele uzate de la grupurile

sanitare, din filtrul sanitar si cabinet veterinar. Apele uzate menajere colectate de la obiectele

sanitare sunt evacuate gravitational prin curgere libera la reteaua de canalizare exterioara si

colectate in fosa septica vidanjabila cu capacitatea de 25 m3, amplasata langa filtrul sanitar; de

aici vor fi preluate de catre un serviciu specializat care le va transporta in cea mai apropiata

statie de epurare, in cazul nostru Statia de epurare Faurei.

Dat fiind faptul ca aceasta cladire nu are subsol, solutia aleasa a fost urmatoarea: conductele de

canalizare menajera - din polipropilena si PVC-KG - sa se monteze subteran respectandu-se

pantele necesare pentru o buna curgere.

Apele meteorice colectate de pe acoperis si de pe toate suprafetele betonate sunt directionate si

evacuate printr-un sistem de jgheaburi si burlane intr-un bazin colector, iar de aici – prin

pompare -, pe spatiile verzi.

Bilantul apelor uzate – exprimate in m3/zi si m3/an - este redat de in tabelul mai jos:

Tabelul nr. 4.1.3. -1.

Ape uzate evacuate Ape directionate spre

reutilizare/recirculare

To

talu

l a

pel

or

uza

te g

en

era

te

Menajere Industriale Pluviale in acest

obiectiv

catre alte

obiective*)

Su

rsa

ap

elo

r u

za

te ;

Pro

ces

teh

no

log

ic

m3/z

i

m3/a

n

m3/z

i

m3/a

n

m3/z

i

m3/a

n

m3/

zi

m3/

an

m3/z

i

m3/a

n

m3/z

i

m3/a

n C

om

en

tari

i 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Adapost

pentru

ingra-

sare suine

21,13 7711 0,336 122,6 20,79 7588,8 - - - - - 7466,2 -

*) = transportate pe terenurile agricole pentru fertilizarea acestora

Obs. Cantitatile teoretice de apa, calculate, se refera la 365 zile

4.1.4.Prognoza impactului

Ferma de ingrasare a suinelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante

poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata. Se poate




.



75

aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane este

nesemnificativ.

Surse potentiale de poluare a apelor pot fi:

� deversari necontrolate de balegar, care pot aparea numai in unele situatii accidentale;

� aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului rezidual;

� neetanseitati ale unor zone de racord;

� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de colectare, avand ca rezultat

deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice.

In prezent fermele de suine nu mai reprezinta un pericol major de poluare a apelor de

suprafata sau a panzei de apa freatica, datorita solutiilor constructive performante si a

tehnologiilor avansate aplicate la izolarea bazinului de colectare a dejectiilor. In

consecinta exploatatia ce urmeaza a se infiinta nu prezinta pericol de poluare a

componentei de mediu - apa. Nu se fac evacuari de ape in receptor natural. Prin urmare:

Efectele potentiale ale implementarii proiectului asupra apelor de suprafata:

A. nu sunt cumulative – nici pe termen scurt, sau mediu si nici pe termen lung -, deoarece aplasamentul proiectului se afla la mare distanta fata de cea

mai apropiata apa de suprafata – la peste 1 km si nu actioneaza repetitiv,

nici macar intamplator. Efectul pozitiv pe care-l are amplasarea

proiectului pe amplasamentul indicat este acela ca:

� proiectul este situat la distanta fata de cea mai apropiata apa

desuprafata;

� tehnologia utilizata nu evacueaza ape uzate direct sau indirect

in receptori naturali.

B. nu are un efect sinergetic deoarece implementarea proiectului nu

actioneaza simultan cu alte proiecte preexistente in zona sau care potential

vor fi amplasate in vecinatate intro perioada viitoare.

Efectele potentiale ale implementarii proiectului asupra apelor subterane:

A. nu sunt cumulative – nici pe termen scurt, sau mediu si nici pe termen lung

-, deoarece aplasamentul proiectului si conceptia constructive acestuia nu

permite aparitia de efecte asupra sa si nu actioneaza repetitiv, nici macar

intamplator. Efectul pozitiv pe care-l are amplasarea proiectului pe

amplasamentul indicat este acela ca:

� tehnologia utilizata nu evacueaza ape uzate direct sau indirect

in receptori naturali supraterani sau subterani.

B nu are un efect sinergetic deoarece implementarea proiectului nu


vor fi amplasate in vecinatate intro perioada viitoare.

Evacuarea si inprastierea pe terenurile agricole a dejectiilor de la suine se poate considera:

� Fie ca o apa uzata tehnologic;

� Fie ca o solutie de ingrediente complexe cu rol de fertilizant de inalta valoare.




.



76

Pentru a stabili inalta calitate a compozitiei materialului semilichid care se distribuie pe

terenurile agricole, enumeram cateva dintre componentele principale care se regasesc in acest

amestec.

Nr curent Compus Concentratie (%)

1 Apa 72

2 Materii organice diverse 25

3 Azot total (N) 0,45

4 Fosfor (P2O5) 0,19

5 Potasiu (K2O) 0,60

6 Calciu (CaO) 0,15

Daca ne referim la apele subterane, calitatea acestora se va urmari semestrial. Pentru aceasta,

acestea se vor executa 3 foraje de observatie:

� un foraj de observare in amonte de crescatoria de suine;

� doua foraje, in aval fata de halele cu suine, situate pe directia de curgere

a apei subterane catre Lacul Sarat Caineni.

4.1.5.Masuri de diminuare a impactului

Amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita evacuarea rapida a

apelor din precipitatii.

Se vor lua masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat in timpul

executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin colectarea si indepartarea apelor

de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea adecvata a retelelor purtatoare de apa.

In cazul in care - din punct de vedere teoretic -, datorita neetanseitatii la lucru sau din alte

cauze, se poate produce – potential -, poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele

masuri:

� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei poluate;

� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;

� limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se respecta

procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei activitati asupra

acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse dirijate de

poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este extrem de redusa.




.



77

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori:

� temperatura medie anuala 10,5 °C;

� temperatura maxima absoluta 39° C;

� temperatura minima absoluta – 29 °C;

� precipitatii medii anuale 450 mm;

� adancimea maxima de inghet 0,80 – 0,90 m, conform STAS 6054/1977.

Clima este temperat continentala cu nuante mai excesive in vestul judetului si mai moderate in

Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei.

Situat in Campia Romana, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 °C fata de

restul campiei.

Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72 %, iarna depasind 80 %, in timp ce vara

reprezinta 65%.

Precipitatiile anuale au caracter torential vara. Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera

necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii.

Conform Codului de Proiectare CR 1-1-3/2005 cu privire la evaluarea actiunii zapezii asupra

constructiilor amplasamentul studiat prezinta o valoare caracteristica a incarcarii din zapada pe

sol egala cu 2,0 – 2,5 kN/m2 cu o perioada de revenire (IMR) = 50 ani.

Conform Codului de Proiectare NP 082-04 Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor -

Actiunea Vantului amplasamentul studiat prezinta o presiune de referinta a vantului mediata pe

10 minute la 10 m avand 50 ani intervalul mediu de recurenta (2 % probabilitate anuala de

depasire) = 0,5 kPa.

Viteza vantului mediata pe 1 minut la 10 m avand 50 ani intervalul mediu de recurenta (2 %

probabilitate anuala de depasire) este de 35 m/s.

Din punct de vedere seismic conform Reglementarii tehnice Cod de proiectare seismica - Partea I

- Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100-1/2006, amplasamentul studiat prezinta o

valoare de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,28 g pentru cutremure avand

intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani si o perioada de control (colt) a spectrului de

raspuns Tc = 1,00 sec.

Conform STAS 11100/1993, comuna Visani se situeaza in zona de intensitate macroseismica I =

81 (opt) pe scare MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani.

4.2.2. Surse si poluanti generati

Utilizarea surselor termice de incalzire de origine fotovoltaica si electrice in procesul de

ingrasare a suinelor – pentru realizarea necesarului de apa calda menajera, incalzirea filtrului

sanitar si a bucatariei furajere -, nu determina aparitia de emisii poluante.

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi reprezentate

de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare.




.



78

Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la esapament - se constituie ca surse mobile

de poluare.

Pentru determinarea teoretica a emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au luat in

considerare emisiile motoarellor Diesel specificati in anexa la Ordinul Ministrului Apelor,

Padurilor si Protectiei mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice

privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de

poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

Astfel, motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, emit, in atmosfera (cantitati exprimate

in kg/1000 litri combustibil):

� particule 1,560;

� SOx 3,240;

� CO 27,000;

� hidrocarburi 4,440;

� NOx 44,400;

� aldehide 0,360;

� acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate efectele emisiilor rezultate, tinandu-se cont de consumul de

motorina specific (30 L/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje).au fost comparate,

teoretic, aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si

Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia

atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici

produsi de surse stationare:

� particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;

� SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

� CO: 810,0 g/h limita nespecificata;

� hidrocarburi: 133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;

� NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;

� aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;

� acizi organici:10.8 g/h fata de 200g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.

In timpul functionarii investitiei, emisiile amintite, mai sus, nu mai exista, in schimb, potential,

pot exista emisii fugitive de compusi volatili degajati din dejectiile depozitate sub hale:

� hidrogen sulfurat, care se va situa sub 0,01%;

� amoniac, sub limita de 0,002%;

� dioxid de carbon, sub 0,3%.

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei, vor avea ca

efect cresterea locala nesemnificativa a concentratiei de poluanti atmosferici, pe amplasamentul

lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei obiectivului, nu va

determina, insa, efecte asupra calitatii aerului.

Pentru perioada de exploatare a investitiei emisia de gaze arse datorate motoarelor cu ardere

interna vor mai exista doar:

� in perioadele de golire a bazinelor de dejectii destinate aplicarii pe terenurile agricole,

gazele rezultate fiind de la arderea motorinei in motoarele vehiculelor de transport

ingrasamant natural;




.



79

� in perioadele de depopulare/populare a halelor cu suine, de la motoarele camioanelor de

transport animale;

� in perioadele de aprovizionare cu hrana pentru suine.

Ca urmare a desfasurarii activitatilor in ferma, pot sa apara ca efect emisii specifice ca cele

mentionate in urmatorul tabel:

Activitate principala in ferma Emisie potentiala

Adapostire animale Emisii de amoniac, miros, praf, CO2

Depozitarea hranei Praf

Depozitare balegar in bazin de dejectie Emisii de amoniac, miros, H2S

Depozitarea altor deseuri decat balegar Miros

Aplicare balegar pe camp Miros, H2S

Tocare si macinare nutret Praf

Emisiile de gaze avand in compozitie azot Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate irita ochii,

gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar si se imprastie prin

cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie. Factori ca temperatura, ventilatia,

umiditatea, procentul de stocare, calitatea halelor si compozitia hranei (proteine brute), pot, de

asemenea, sa aibe ca efect cresterea nivelului emisiei de amoniac.

Alte gaze Dioxidul de carbon rezultat din respiratia animalelor, se poate acumula in hale, daca acestea nu

sunt ventilate corespunzator.

Praful S-a constatat ca praful rezultat din activitatea de ingrasare a suinelor nu se constituie intr-o

problema de mediu pentru imprejurimile fermelor, deci nu produce efecte.

Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea aerului din interior

si poate sa produca efecte de sanatate asupra animalelor, daca in incinta halelor, aeratia nu se

va face corespunzator prin sistem de ventilatie care sa asigure eliminarea gazelor din interiorul

halelor.

Cerintele calitative minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC[132, EC,1991] pentru

controlul climatului din adaposturile de suine.

Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si concentratiile de gaz

trebuie sa fie sub nivelele daunatoare. De exemplu, concentratiile valorilor limita prevazute sunt

prezentate in tabelul de mai jos. In Directiva valorile sunt prezentate cu titlu obligatoriu, dar

aceste valori pot varia pe teritoriul statelor membre.

Factori din mediile

interne Nivel/eveniment

CO Sub valoarea masurabila

H2S Sub valoarea masurabila

H - umiditate relativa Porci pana la 25 kg: 60 - 80 %




.



80

Porci mai mari de 25 kg:

50 - 60 %

NH3 Max. 10 ppm

CO2 Volum max. 0,20%

In cadrul fermelor de porci un factor de poluare nenormat este mirosul.

Mirosul poate fi emanat de surse stationare, cum ar fi bazinul de dejectii, si in timpul

imprastierii pe teren. Efectul acestuia creste cu marimea fermei.

4.2.3. Prognozarea impactului

Ferma, care constituie obiectul acestei documentatii, este situata la o distanta de circa 2 km

nord – est fata de intravilanul localitatii Visani si la circa 1,5 km sud – vest fata de intravilanul

localitatii Caineni si intruneste conditiile impuse pentru a fi construita, avand in vedere ca

distanta la care se afla amplasarea obiectivulului economic este mai mare decat distanta minima

recomandata: 1000 m, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru

aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei –

capitolul I „Norme de igiena referitoare la zonele de locuit”, articolul 11 al „Normelor”.

Mirosurile nu reprezinta un pericol pentru populatia aflata in intravilanul localitatii Caineni.

Pentru protectia intravilanului localitatii impotriva mirosurilor si a emisiilor in atmosfera vor fi

construite perdele de salcami intre ferma si aceasta.

Efectele potentiale ale implementarii proiectului asupra aerului:

A. nu sunt cumulative – nici pe termen scurt, sau mediu si nici pe termen lung -, deoarece aplasamentul proiectului se afla in camp deschis care permite

o foarte buna dispersie a gazelor emanate de animale si la mare distanta

fata de cea mai apropiata asezare umana – la peste 1 km distanta.

Prezenta curentilor de aer quasipermanenti si care deplaseaza masele de

aer cu viteza de cel putin 2-4 m/s favorizeaza dispersia tuturor

componentelor degajate in zona investitiei. Prin urmare efectele nu sunt

nici permanente si nici temporare, prin urmare nu au un caracter negativ.

Efectul pozitiv pe care-l are amplasarea proiectului pe amplasamentul

indicat este acela ca:

� amplasamentul unitatii zootehnice este situat la distanta fata de

cea mai apropiata asezare umana;

C. nu are un efect sinergetic deoarece implementarea proiectului nu


vor fi amplasate, in vecinatate, intro perioada viitoare.

4.2.4. Masuri de diminuare a impactului

Pentru evitarea contactului direct cu substantele volatile sau cu pulberile si pentru prevenirea

efectelor asupra sanatatii personalului angrenat in exploatarea tehnologiei, precul si a

locuitorilor aflati in cea mai apropiata localitate – Caineni –se vor lua o serie de masuri, care




.



81

cuprind:

� utilizarea, in halele de productie, a detectoarelor de amoniac pentru a executa

avertizari optice si a declansa aeririrea naturala a halelor prin roluirea peretilot

laterali confectionati din materiale plastice usoare;

� utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate (automatizari,

etanseizari, echipamente individuale de protectie);

� masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a utilajelor si

instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii pulberilor);

� pentru protectia populatiei aflate in intravilanul localitatii impotriva emisiilor

potentiale de mirosuri si pulberi in atmosfera vor fi constituite perdele de salcami –

minim 2 randuri, situate in interiorul aplasamentului fermei, in lungul gardului de

protectie -, pe toate laturile fermei;

� realizarea de prelevari de probe de aer, ori de cate ori exista suspiciuni asupra

emanatiilor anormale, sau la detectia organoleptica a unor noi componente in aerul

din incinta halelor si din apropierea lor.

4.3. Zgomotul si vibratiile

4.3.1. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor

Ca posibila sursa de producere a zgomotului si vibratiilor mentionam bucataria furajera in care

se produce hrana necesara ingrasarii porcilor.

Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere de 2 t/h se incadreaza

in valori de sub 60 dB(A).

In cadrul fermei de ingrasare a suinelor nu sunt proiectate instalatii care sa depaseasca nivelul

de zgomot si de vibratii impus prin lege.


Pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt obligatorii urmatoarele

masuri tehnice care vizeaza:

� reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse echipamentului

tehnic sau adaptarea de dizpozitive atenuatoare;

� masuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane fonoizolante sau montarea

echipamentelor in carcase fonoizolante);

� combaterea zgomotului la receptor (cabine fonoizolante);

� utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului atunci cand

masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana sub limita la care acesta

constituie factor de risc.




.



82

4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor

Ferma pentru cresterea si ingrasarea suinelor nu dispune de surse radioactive si nici produsele

utilizate ca materii prime nu sunt supuse tratamentelor cu surse de emisii radioactive.

4.5. Solul

4.5.1. Generalitati

Din punct de vedere morfologic, comuna Visani este situata in partea de nord – est a Campiei

Romane, subunitatea Campia Piemontana a Ramnicului la limita cu zona de lunca a raului Buzau.

Campia piemontana a Ramnicului este situata la nord de raul Buzau, prezinta o inclinare generala

de la nord – vest catre sud – est si este puternic fragmentata de reteaua hidrografica. In aceasta

directie cotele ei descresc de la 100 m pana la aproximativ 40 m.

Aceasta unitate corespunde unui intins glacis piemontan, constituit din depozite

deluviale - proluviale si formeaza legatura intre campia propriu-zisa si dealurile subcarpatice.

Geologic, zona apartine Platformei Moesice si este constituita in suprafata din depozite ce apartin

cuaternarului (pleistocen nediferentiat + holocen), iar in adancime identificate in forajele executate

in cadrul studiului geotehnic din depozite romaniene si pleistocen inferior.

Romanianul (levantin) are o grosime in jur de 1000 m in zona Balta Alba si este constituit dintr-o

alternanta de argile, marne, nisipuri, nisipuri argiloase uneori carbunoase.

Pleistocenul inferior este reprezentat prin Stratele de Candesti constituite din nisipuri si nisipuri

argiloase, argile, rareori intalnindu-se si cate o lentila de nisipuri mai grosiere cu grosimea de

50 - 200 m.

Pleistocen superior - holocen nediferentiat (qp3 - qh) este reprezentat prin depozite loessoide cu

grosimi de pana la 10,00 m.

Holocenul superior este alcatuit din depozite aluvionare ce apartin zonei de ses aluvial si

terasa joasa ale raurilor Buzau si Ramnicul Sarat, ce sunt constituite din prafuri argiloase,

nisipuri cu granulatie mare pana la fine si rar pietris.

Terenul este plan si stabil, fara potential de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate. La

data deplasarii in teren, amplasamentul era cu destinatie - teren arabil.

Din punct de vedere geologic in zona apar depozite de varsta pleistocen superior - holocen

nedivizat, constituite din prafuri argiloase macroporice.

Din punct de vedere geotehnic, conform datelor din forajele geotehnice executate, s-a

interceptat urmatoarea succesiune litologica:

� in suprafata strat de sol vegetal cu grosimea de 0,60 – 0,70 m;

� urmeaza depozite loessoide constituite din prafuri slab argiloase, cafenii - galbui, cu

indice de consistenta ce scade cu adancimea de la plastic vartos la plastic moale.

Succesiunea stratelor in zona de amplasare a constructiilor proiectate este

prezentata pe doua profile geotehnice.

Interpretarea rezultatelor analizelor geotehnice s-a facut potrivit STAS 1243/1988 (Clasificarea si

identificarea pamanturilor).




.



83

Conform identificarilor preliminare in faze de teren corelate cu rezultatele analizelor de laborator,

depozitele din zona cercetata se incadreaza la terenuri medii de fundare si apartin pamanturilor

sensibile la umezire (P.S.U) grupa A, conform raionarii loessurilor si a pamanturilor loessoide.

Pamanturile sensibile la umezire grupa A cuprind terenurile care la umezire prezinta deformari

mari numai sub actiunea incarcarilor transmise de fundatii.

Pentru aceasta grupa valoarea tasarii suplimentare sub greutatea proprie in situatia umezirii

terenului, Img este de pana la 5 cm.

4.5.2. Surse de poluare a solului

Potentiale efecte ale investitiei asupra factorului de mediu sol pot sa apara din:

� Procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, potential/accidental, care poate conduce la

poluarea solului, cu diverse fluide:

o fluid din bazinul de dejectii;

o reziduuri menajere diverse;

o substante medicamentoase vehiculate.

� Imprastierea – neatenta sau neprofesionala – a dejectiilor, pe terenurile agricole este

activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol si subsol. Balegarul

este un bun fertilizator, dar acolo unde este aplicat in exces fata de capacitatea solului

si de necesarul recoltelor, acesta devine o sursa majora de emisii poluante.


preleva probe de sol si se vor executa determinari ale compozitiei chimice a solului, de catre

unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii Ordinului comun al Ministerului

Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii,

Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului

national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea

aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice

provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea si limitarea

aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele vulnerabile (la imprastierea balegarului)

imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.


minerale – costisitoare -, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a adaugarii de

materii organice si de a reduce eroziunea solului.


Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 1182/22.11.2005,

privind aprobarea “Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii

cu nitrati din surse agricole” – si anume ca ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut

(<15), cum sunt dejectiile fara asternut de paie, evolueaza rapid (de exemplu: nitrificarea

gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci saptamani), dejectiile care sunt colectate pe

ultimul interval de timp, inainte ca materialul sa fie imprastiat se afla in amestec omogen cu

restul materialului si nu reprezinta decat cel mult 4 % din totalul acestora si este retinut in zona

de colectare in canale S2, de unde va fi tre cut in bazin, dupa golirea acestuia.




.



84

Amestecul biologic – ingrasamantul natural astfel pregatit - este optim pentru a fi introdus in

sol, el neafectand – sub niciun aspect -, solul sau culturile agricole care se vor cultiva pe

aceste soluri.

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca efectul asupra solului si subsolului este

minim.

4.5.3. Prognoza impactului

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca efectul asupra solului si subsolului este

minim.

subsolului este minim.

Un efect care se va inregistra asupra solului, considerat minor, va avea loc, in faza de executie a

investitiei. Stratul vegetal va fi decopertat si redistribuit, pentru refacerea zonei decopertate sau

a altor zone adiacente, mai putin fertile.

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista efecte ale poluarii solului si

subsolului.

Prin urmare efectele potentiale ale implementarii proiectului asupra solului:

A. nu sunt cumulative – nici pe termen scurt, sau mediu si nici pe termen lung

-, deoarece aplasamentul proiectului se afla in camp deschis, solul rezultat

de la sapaturi pentru fundarea investitiei fiind dispersat fie in zona

amplasamentului fie in zona adiacenta pe portiuni fara sol fertil. Prin

urmare efectele nu sunt nici permanente si nici temporare, deci nu au un

caracter negativ. Efectul pozitiv pe care-l are amplasarea proiectului pe

amplasamentul indicat este acela ca:

� proiectul, prin insasi conceptia sa nu afecteaza solul;


actioneaza simultan cu alte proiecte preexistente in zona sau care

potential vor fi amplasate, in vecinatate, intro perioada viitoare;


Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari de

hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a

posibililor poluanti. Masurile propuse pentru reducerea la maximum a impactului activitatii

obiectivului de investitii asupra solului sunt:

� inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta;

� plantarea de copaci perimetral - perdele de protectie;

� folosirea ca fertilizant a dejectiilor fermentate in bazinul de sub pardoseala

halei pentru terenurile agricole apartinand S.C DOMINATOR LAND S.R.L se

va realiza in baza cartarii pedologice si agrochimice a solurilor. Aceasta solutie

este practicata si in UE conform legislatiei;




.



85

� executarea a trei foraje de control in incinta fermei, unul in amonte si doua in

aval de hale, in sensul cursului apei freatice pentru supravegherea calitatii

mediului subteran.

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara de sol si

subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia, apele de suprafata, apele

subterane si aerul.

In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia unor astfel

de situatii, proiectantul a prevazut, pentru protectia solului si a subsolului, betonarea intregii

suprafete ocupate.

In acest fel, se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a posibililor poluanti, care ar

putea afecta mediul subteran.

Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a impactului

activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:

� inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea sistematica a tuturor

suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in retinerea prafului;

� plantarea de arbori perimetral amplasamentului;

� namolul (dejectiile) fermentat in bazinul de sub pardoseala halei, se va folosi, cu

rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona; aceasta solutie

este practicata in Uniunea Europeana, conform prevederilor din BAT, precum si de

Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si

Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005,

privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de

supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din

surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone

vulnerabile la poluarea cu nitrati.

� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua urmatoarele operatii:

� scarificare;

� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

� discuire;

� fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi prelucrat, natural, in

bazinul de dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe terenurile aflate in

folosinta S.C. DOMINATOR LAND S.R.L – aflate in afara zonelor de protectie

hidrogeologica -, restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala. Calitatea solurilor

aflate pe aceste terenuri permite, conform uzantelor UE, imprastierea amestecului organic

obtinut de la ferma de ingrasare a suinelor, pe aceste suprafete.

4.6. Gospodarirea substantelor toxice si

periculoase

Nu este cazul.




.



86

Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de terti autorizati

care nu depoziteaza medicamente in incinta fermei de suine. Suplimentele alimentare-

medicamentoase care sunt administrate “per os” sunt introduse in amestecul de nutritie, ele

prezentandu-se sub forma solida pulverulenta si netoxice.

4.7. Biodiversitatea

4.7.1. Generalitati

Judetul Braila are o vegetatie caracteristica zonei de campie (95 % culturi si suprafete

restranse de pajisti).

Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata.

In zonele plane, unde apa a stagnat ca urmare a cresterii nivelului hidrostatic, s-au format zone

depresionare inmlastiniri, care prin lucrari de desecari au fost redate treptat circuitului agricol

pentru amenajeri de pasuni naturale.

Padurile sunt formate din plopi, salcii si salcami, stejari si diverse alte specii.

Flora judetului este completata de vegetatie halofila specifica solurilor saraturate, precum si de

o vegetatie acvatica intalnita predominant in baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii.

Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupata de terenuri agricole. Se gasesc si

ramasite de stepa, reprezentata de pajisti naturale. In pajistele xerofile, speciile predominante

sunt reprezentate prin graminee: negara, paiusurile stepice, pirul crestat, ovazul salbatec. Mai

cresc traista ciobanului, troscotul, coada soricelului, volbura, papadia, pelinul, coltii babei,

susai, levantica, holera, cimbrisor, diferiti scaieti, etc. Majoritatea acestor plante isi dezvolta

ciclul evolutiv inaintea venirii perioadelor secetoase de la sfarsitul verii. Tufisurile sunt

reprezentate prin porumbar, specii de maces, macris, etc.

Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare cat si prin pasari migratoare.

Dintre mamiferele ce-si duc viata mai ales in zona de stepa, rozatoarele sunt cele mai

numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popandau, harciog, soarece de camp, soarece de

stepa, iepure de camp. Dintre pasari intalnim: turturele, potarnichi, iar dintre rapitoare: uliul

porumbac, cucuveaua, sorecarul incaltat. In stepa si chiar in localitate traieste un numar mare

de grauri, iar cioara neagra si-a marit considerabil numarul.

Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul,

mreana, obletul, ghibortul), precum si prin pesti migratori ce se reproduc in Dunare (nisetrul,

morunul, cega, scrumbia).

Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele umanitatii nu au

putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a dezvoltarii sale istorice, de altfel

foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct de vedere ecologic. Astfel, in zona de

amplasament a fermei, se pot evidentia:

� ecosistemul agrotehnic;

� ecosistemul legat de asezarile umane.

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole, reprezentand ecosistemul

amenajat in scopul exploatarii producatorilor primari.




.



87

Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante spontane, de

tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este astfel disputat intre cele

doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta categorie de factori ecologici

dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati, si anume cea datorata consumatorilor de

ordinul unu, desemnati cu numele de daunatori: insecte, ciuperci.

Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari a populatiei

in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta locuitorilor, cu inerente influente

asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem ecologic. Numai o grupare umana de tip

urban, implicand preluarea unui spatiu destul de mare din natura, modificand specificul

mediului prin constructii, conduce la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele

constituie locuri predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales

microbiologice – bacterii, drojdii si fungi -, caracterizate prin specificitati geografice.

Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare, existente in localitate sau in

afara sa, au atras o serie de organisme care alcatuiesc comunitati specifice.

4.7.2. Arii protejate



Atat activitatea propusa a se desfasura – ferma pentru ingrasarea suinelor –, cat si

amplasamentul pe care se propune a se realiza constructia fermei, nu se incadreaza in zona de

protectie hidrogeologica la art. 19, aliniatul (1): „In perimetrele de protectie hidrogeologica

masurile de protectie au drept scop pastrarea regimului de alimentare a acviferelor cat mai

aproape de cel natural, precum si evitarea poluarii apelor subterane si a lacurilor si

namolurilor terapeutice cu substante radioactive si cu substante periculoase si prioritar

periculoase prevazute in anexa A la Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si

pierderilor de substante prioritar periculoase, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.

351/2005”, conform Capitolului V: Masuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse in

perimetrele de protectie hidrogeologica, al Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005,

pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara

si hidrogeologica.


preleva probe si executa determinari ale compozitiei chimice a solului, de catre unitati

pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii Ordinului comun al Ministerului

Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii,

Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului

national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea

aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice

provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Latimea zonei de protectie in jurul Lacului Sarat Caineni este de 5 m, conform Anexei nr. 2:

“Latimea zonelor de protectie in jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, in lungul

cursurilor de apa, digurilor, canalelor, barajelor si a altor lucrari hidrotehnice”, conform Legii

apelor nr. 107/25.09.1996, modificata si completata de Legea nr. 310/28.06.2004.




.



88

Conform Procesul Verbal de verificare a amplasamentului intocmit de ARPM Galati, Lacul

Sarat Caineni se afla la distanta de circa 1 km fata de amplasament.

Conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind

instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, Lacul Sarat Caineni este

declarat sit de importanta comunitara (ROSCI0005).

Suprafata unitatii administrativ-teritoriale Visani, cuprinsa in situl ROSCI0005 Balta Alba –

Amara – Jirlau – Lacul Sarat Caineni (in procente) este de 17 %.

Elementele de caracterizare - ale sitului RO SCI 0005 - sunt redate, in continuare.

ROSCI0005 Balta Alba - Amara - Jirlau - Lacul Sarat Caineni

Tip sit: SCI

Extindere sit:

� xmin:670635 � ymin:407133

� xmax:688455

� ymax:426538

Suprafata: 6404 ha

Informatii generale:

� Tip: K

� Respondent: Grupul de lucru Natura2000

� Coordonatele caracteristice: 45°13"41', 27°17"6'

� Altitudine med/max/min: 32,0/100,0/5,0

� Calitate: Apele statatoare saline si salmastre ale celor patru lacuri cu speciile

hidrofile si palustre, au o mare valoare conservativa. Dintre plantele

caracteristice pajistilor saraturate de importanta comunitara sunt prezente:

Aster tripolium, Juncus geraldi, Plantago maritima, Puccinellia distans,

Suaeda maritima, Triglochin maritima, dar si alte plante caracteristice

tipurilor de habitate R1508 si R1509 dintre care amintim: Camphorosma

anuua, Artemisia santoricum, Atriplex hastata, Puccinellia limosa, etc. Dintre

speciile de animale caracteristice acestui tip de habitat sunt prezente:

Helicopsis striata austriaca, Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar,

Microtus oeconomus mehelyi, Spermophillus citellus sau pasari precum:

Acrocephalus melanopogon, Panurus biarmicus, Himantopus himantopus,

Charadrius alexandrinus, etc.

� Vulnerabilitate: 1. Deversarea in lacuri a reziduurilor menajere. 2.Fluctuatii

semnificative ale volumului de apa datorita conditiilor meteo. 3.Modificari

naturale (inundarea R. Buzau) si artificiale (pentru activitati piscicole) ale

compozitiei apei. 4.Pasunatul necontrolat si in special cainii care insotesc

vitele la pasunat. 5.Intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de




.



89

cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultura intensiva, cu

monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor

numai cu utilaje si masini. 6. Amenajari forestiere si taieri in timpul

cuibaritului speciilor periclitate. 7. Turismul necontrolat.

� Desemnarea: B.Alba si B.Amara au statut de arii protejate prin Legea nr.

5/2000 (IV IUNC, (b),(z),(u), CJ 13/23.06.95) B. Amara si Boldu sunt

concesionate de Compania Nationala pentru Piscicultuta unor societati

pentru exploatare piscicola.

� Proprietari/Administratori: Pentru Lacul Jirlau de pe teritoriul comunei

Jirlau, judetul Braila, prin Hotararea nr. 3/25.01.2006 a Comisiei Judetene

pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor s-a

stabilit dreptul de proprietate privata asupra terenurilor pentru 147 de

persoane fizice totalizand o suprafata de 197,2524 ha. Diferenta de suprafata

(357,547 ha) ramane in proprietatea Consiliului Local Jirlau. Luciile de apa

au apartinut Domeniilor statului. B. Amara a trecut la Compania Nationala

pentru Piscicultura, B. Alba se pare ca a trecut la Primaria comunei B. Alba,

desi nu am identificat un act oficial. Pasunile saraturoase din jurul baltilor

apartin sigur de primaria comunei Balta Alba si primaria Boldu. Procesele de

retrocedare sunt pe rol si vizeaza atat pasunile cat mai ales luciile de apa.

� Caracterizare: Lacul Jirlau este situat pe malul stang al raului Buzau, cuveta

lacustra fiind formata din limanele fluviatile rezultate din actiunea de

anastomozare a gurilor de varsare (fostele vai succesive ale Ramnicelului, al

carui curs a urmat miscarile negative ale Campiei Romane usor inclinata

catre nord-est). Deci nu are nicio legatura genetica cu raul Buzau. Forma

lacului este sinuoasa, iar adancimea este de maxim 3,7 m si minim 2 m.

Alimentarea se realizeaza prin izvoare subterane si printr-un canal de

aductiune din raul Buzau, realizat dupa amenajarile in scop piscicol. Are

salinitatea cea mai mare dintre toate baltile situate pe malul stang al raului

Buzau. Lacul Sarat Caineni apartine morfogenetic tipului de lacuri fluviatile,

formate in urma depunerii aluviunilor in dreptul punctului de confluenta a

raului Buzau cu afluentii secundari. Alimentarea lacului se realizeaza pe

seama stratului acvifer freatic si din scurgerile de suprafata. Balta Alba:

localizarea administrativ teritoriala: judetul Buzau, comuna Balta Alba.

Delimitare: in campia de subsidenta a Ramnicului Sarat, pe stanga raului

Buzau, intre localitatile Balta Alba, Gradistea de Sus si Gradistea de Jos. Cai

de acces: D.N. – Braila – Ramnicu Sarat (la circa 25 km). Caracteristici:

lacul provine dintr-un liman fluviatil si este situat in campia de subsidenta a

Ramnicului Sarat, pe stanga raului Buzau si este alimentat cu apa dulce de pe

paraul Boldu, afluent al raului Buzau. Lacul Balta-Alba a fost considerat un

factor balnear, fiind semnalat pentru calitatile sale terapeutice inca din 1847.

Datorita proprietatilor lor fizico-chimice, atat apa cat si namolul se pot folosi

pentru tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos

periferic, boli ginecologice, dermatoze cornice. Balta Amara: Localizare: sat

Amara, comuna B.Alba , judetul Buzau; este marginita in partea sudica de

satele Plasoiu, din comuna Visani (judetul Braila) si Stavarasti din comuna

B.Alba, la 35 km de orasul Ramnicul Sarat si la 25 km de orasul Faurei. Cai

de acces: la circa 12 km de la intersectia soselei Ramnicul Sarat-Braila cu




.



90

satul B. Alba sau pe drumurile judetene Faurei- Jirlau- Visani- Caineni-

Plasoiu sau Buzau-Vadu Pasii- Sageata-Robeasca-Jirlau Visani.

Caracteristici: Lacul face parte din grupa limanelor fluviatile ale raului

Buzau, categoria mezoeutrofe, cu folosinta piscicola, avand un bazin

hidrografic de circa 115 km2. Suprafata sa este de 760 de ha (inclusiv 200 ha

stuf), terenul apartine Companiei de Administrarea Fondului Piscicol. Din

1992 amenajarea se afla sub contract de inchiriere cu firma Esox PROD SRL

Buzau, care detine 40 active (mijloace fixe) prin care se asigura prezenta apei

si a pestelui.

� Plan de management: Pentru B. Amara se urmareste un management activ

pentru piscicultura cu conservarea speciilor de pasari limnicole si ihtiofage.

Pentru B. Alba se are in vedere o valorificare a calitatilor terapeutice a

malului din balta (fara scoaterea lui din arie), cu o protectie a avifaunei

existente.

Specii prioritare: 7 inregistrari pentru ROSCI0005

Spec. name Anexa

II Residenta Inmultire Iernat Pasaj Populatia Conservare Izolare Global

Spermophilus citellus Y C C B C B

Bombina bombina Y R D

Emys orbicularis Y V D

Cobitis taenia Y P C B C B

Misgurnus fossilis Y P?

Pholidoptera

transsylvanica Y P B B A B

Lycaena dispar Y P C B C B

Habitate prioritare: 3 inregistrari pentru ROSCI0005

Cod

hab. Nume Acoperire Reprez. Supr.rel. Conservare Global

1310

Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale

care colonizeaza terenurile umede si nisipoase

Salicornia and other annuals colonizing mud

and sand

20.0 A B B B

3140

Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie

bentonica de specii de Chara

Hard oligo-mesotrophic waters with benthic

vegetation of Chara spp.

1.0 B C B B

1530*

Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-

sarmatice

Pannonic salt steppes and salt marshes

40.0 A B B B

Specii prioritare: 57 inregistrari pentru ROSCI0005

Nume Populatia Motiv

Sus scrofa P A

Capreolus capreolus R A




.



91

Lepus europaeus RC A

Porzana porzana C C

Crex crex C C

Himantopus himantopus A C

Recurvirostra avosetta C C

Philomachus pugnax C C

Chlidonias hybridus C C

Chlidonias niger C C

Cygnus olor C C

Coturnix coturnix C C

Vanellus vanellus C C

Larus ridibundus C C

Larus canus C C

Alauda arvensis C C

Anas crecca C C

Fulica atra C C

Luscinia luscinia C C

Panurus biarmicus C C

Tadorna tadorna C C

Acrocephalus melanopogon C C

Nycticorax nycticorax C C

Plegadis falcinellus D C

Aythya nyroca C C

Ixobrychus minutus C C

Ciconia ciconia C C

Rana ridibunda P C

Pelobates syriacus V A

Bufo viridis C C

Rana esculenta P C

Lacerta viridis C C

Natrix tessellata V A

Lacerta agilis RC C

Apatura metis P C

Poa pratensis RC A

Typha latifolia C D

Ranunculus trichophyllus ssp. trichophyllus P A

Potamogeton crispus P A

Potamogeton pectinatus P A

Triglochin maritima P C

Juncus gerardi P C

Aster tripolium P C

Atriplex hastata C

Plantago maritima P C

Puccinellia distans P C

Suaeda maritima P A




.



92

Najas minor P A

Hydrocharis morsus-ranae P A

Spergularia marina P C

Halimione verrucifera C A

Camphorosma annua C A

Salicornia europaea C C

Plantago schwarzenbergiana C D

Festuca pratensis RC A

Alopecurus pratensis RC A

Poa palustris RC A

4.7.3. Date suplimentare despre Lacul Sarat Caineni

Amplasarea lacului are urmatoarele coordonate::

� Nord: 45,18330

� Est: 27,31670

Zona geografica : Campia Brailei

Tip zona : campie

Bazin : Buzau

Rau : Buzau

Origine : liman fluviatil

Dimensiuni : 96ha, 14,65kmp

Pe malul Lacului Sarat Caineni se afla statiunea Caineni Bai care este recunoscuta pentru namolul mineral organic, bine hidratat, al lacului de aici, apa de inbibitie fiind de tipologie

clorurata sodica sulfurata, magneziana, hipertona. Indicatorii de peloidogeneza pun in evidenta

un namol bine evoluat genetic, iar substantele organice sunt reprezentate preponderent de

clasele bitumine si probitumine (extract benzen-alcool) si substante humice.

Namolul poate fi utilizat in cura externa in urmatoarele afectiuni: reumatismale (stari

preartrozice (tratament profilactic in profesiuni cu risc artrozic), reumatism degenerativ

(artroze ale coloanei si articulatiilor in afara perioadelor de reactivitate clinico-biologica),

reumatism abarticular (tendonite, periatrite, in afara perioadelor de acutizare)), afectiuni post-

traumatice (sechele musculo-articulare si osoase), afectiuni neurologice periferice cornice,

afectiuni ginecologice cronice (metroanexite cronice, sterilitate etc.).

4.7.4. Impactul asupra biodiversitatii

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de lucru. Pe aceasta

suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface, pe intreaga suprafata,

ramasa neacoperita de constructii - dupa reabilitarea suprafetelor afectate -, dupa perioada de

vegetatie.




.



93

Situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor in vecinatatea ariei

protejate Balta Alba – Amara – Jirlau – Lacul Sarat Caineni, definitata prin Ordinul Ministrului

Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007 – nu implica si nici nu determina – direct sau

indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta zona.

Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect

distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza populatiile de

pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu.

Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza spatiile pentru

adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare ale pasarilor. Actvitatea industriala se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat, neafectand

zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si acvatice fiind

nesemnificativ.

Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii - de lucrarile de constructie si de exploatare,

prevazute a fi executate -, este redus, nu se impun ca fiind necesare masuri suplimentare de

protectie a factorilor de mediu.

Efectele potentiale ale implementarii proiectului asupra florei, faunei, biodiversitatii:

A. nu sunt cumulative – nici pe termen scurt, sau mediu si nici pe termen lung -, deoarece aplasamentul proiectului se afla in camp deschis si la mare

distanta fata de cea mai apropiata zona protejata – la peste 1 km distanta.

Deci efectele nu pot fi nici permanente si nici temporare, prin urmare nu

au un caracter negativ. Efectul pozitiv pe care-l are asezarea proiectului

pe amplasamentul indicat este acela ca:

� proiectul este situat la distanta fata de cea mai apropiata zona

protejata;

� proiectul este situat intro zona agricola care va beneficia de

aportul ingrasamintelor naturale rezultate din implementarea

investitiei.


actioneaza simultan cu alte proiecte preexistente in zona sau care

potential vor fi amplasate, in vecinatate, intro perioada viitoare;


Punct de vedere al evaluatorului Observatiile facute de catre specialistii EURO ENVIROTECH au condus la urmatoarele

concluzii:

� Toata incinta, cu exceptia spatiilor verzi amenajate se betoneaza. Se bordeaza perimetral

cu spatii verzi intreaga incinta si se planteaza arbori cu rol de protectie si ambiental.

Suprafata ocupata cu spatii verzi va fi de 3940 m2 (27,92 %). Constructia va fi

amplasata dincolo de drumul judetean DJ 103 A. In acest context impactul constructiei,

din punct de vedere al zgomotului nu va afecta semnificativ populatiile de pasari

cuibaritoare in zona aflata la peste 1 km distanta;

� Inaltimea maxima a silozurilor, care se vor construi, va fi mai mica decat a perdelei de

salcami care va margini ferma de crestere a suinelor. Astfel pasarile vor traversa zona




.



94

pe deasupra perdelei de salcami, deci influenta silozurilor, prin inaltimea acestora, va fi

redusa;

� Personalul redus ca numar, care va deservi adapostul, determina ca deranjul produs de

prezenta umana, in zona, sa fie limitat.

� Adapostul nu va contribui la dezvoltarea traseelor magistrale aeriene pentru transportul

energiei electrice, pentru ca intreaga retea de cabluri electrice va fi ingropata;

� In procesul tehnologic nu vor exista pierderi de materii prime, sau de deseuri, care pot

atrage rozatoare, sau pasari salbatice. In acest fel vor fi evitate riscurile privind

accidentele pasarilor salbatice in zona adapostului.

Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona necesara agriculturii, prin

lucrarile specifice agricole.

Masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii trebuie sa aiba urmatoarele scopuri:

� protectia si reconstructia speciilor protejate national si international;

� protectia si restaurarea rutelor de migratie.

Masuri propuse si de care se va tine cont la executarea lucrarilor de constructie si amenajare:

� antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea florei;

� pentru a imbunatati parametrii de protectie a mediului se propun perdele de salcami.



Plasarea investitiei in relativa departare – la circa 1000 metri distanta -, fata de situl protejat

ROSCI 0005, si la o distanta de la care nu poate avea nici un impact asupra speciilor de flora si

fauna – in principal pasari si pesti -, care populeaza zona Lacului Sarat Caineni, nu poate

constitui impediment pentru flora si fauna zonei protejate. Pe amplasamentul investitiei, pe o

perioada relativ lunga de timp, nu au fost observate specii de pasari cuprinse in formularul

standard al ROSCI 0005, nici macar in trecere, deoarece rutele lor de zbor se afla situate ,

preponderent, mult spre zona de nord-est, la distanta fata de amplasamentul investitiei. De altfel

zona in care este amplasata investitia este foarte saraca in elemente care ar conferi faunei o

sursa de hrana sau de adapost si cuibarit.

Flora specifica sitului protejat, de importanta comunitara, ROSCI 0005 nu exista pe

amplasamentul investitiei si nici pe terenurile vecine doarece aceasta este specifica zonelor

umede, care se afla la mare departare, fata de amplasament: la cel putin 1000 de metri. Pe o

raza de cel putin 1 km terenurile aflate in vecinatatea amplasamentului investitiei, sunt terenuri

arate in permanenta pentru culturi agricole diverse, neexistand zone care sa poata fi ocupate de

flara si fauna protejata aflata in zona lacurilor.

4.8. Peisajul

4.8.1. Informatii despre peisaj

Comuna Visani este situata in partea de nord – est a Campiei Romane, subunitatea Campia

Piemontana a Ramnicului la limita cu zona de lunca a raului Buzau.




.



95

Campia piemontana a Ramnicului este situata la nord de raul Buzau, prezinta o inclinare generala

de la nord – vest catre sud – est si este puternic fragmentata de reteaua hidrografica. In aceasta

directie cotele ei descresc de la 100 m pana la aproximativ 40 m.

Aceasta unitate corespunde unui intins glacis piemontan, constituit din depozite

deluviale - proluviale si formeaza legatura intre campia propriu-zisa si dealurile subcarpatice.

Judetul Braila, prin frumusetea si originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice si

prin elementele etnografice, ofera turistilor variate si bogate posibilitati de recreere si instruire.

Accesul la frumusetile naturale ale judetului este facilitat de existenta unor artere de circulatie

bine intretinute, precum si a unor cabane in care drumetul poate gasi loc de odihna. Din punct

de vedere turistic deosebim in judet o serie de zone amenajate, inzestrate cu cai de comunicatii,

cabane, marcaje, etc., pe langa care mai exista o sumedenie de zone de interes turistic, ale caror

frumuseti reclama intrarea lor neintarziata in circuitul turistic al tarii.

Peisajul in care se va incadra investitia se prezinta ca un platou quaziorizontal cu o usoara

panta catre Lacul Sarat Caineni, afat la peste 1 km distanta. Arbori (plop) exista numai pentru a

borda drumulDJ 203°. Campia, care este acoperita cu vegetatie cultivata numai in sezoanele

calde este starabatuta de cateva canale de drenaj.

4.8.2. Explicarea utilizarii terenului

Tabel cu situatia terenului aferent fermei pentru ingrasarea porcilor

Suprafata (m2)

Utilizarea terenului Inainte de punerea

in aplicare a

proiectului

Dupa punerea in

aplicare a

proiectului

Recultivata

(dupa redare)

1 2 3 4

In agricultura:

� teren arabil

� gradini

� pasuni

11 000

-

11 000

Paduri - - -

Drumuri + utilitati - 3335 -

Zone construite (curti,

suprafata construita) - 3725 -

Ape - - -

Alte terenuri:

� vegetatie -

3940 -




.



96

plantata

� zone umede

� teren deteriorat

� teren nefolosit

TOTAL 11 000 11 000 11 000

4.8.3. Suprafata de teren ocupata

Suprafata totala de teren disponibila investitiei pentru construirea fermei pentru ingrasarea

suinelor este de 11 000 m2.

Suprafata de teren disponibila pentru ferma pentru ingrasarea suinelor

Tabelul nr.4.6.3.-1

Nr.

crt. Denumirea obiectivului

Dimensiuni

(m)

Suprafata de

teren necesara

(m2)

Nr. din plan

Suprafata ocupata de

obiectivele fermei - 3725 -

Suprafata incinta ferma

neocupata cu obiectivele

fermei

3940 -

Suprafata betonata alei,

trotuare si drum carosabil - 3335 -

TOTAL (arabil) 11 000 -

4.9. Mediul social si economic

Existenta in zona a unei ferme pentru ingrasarea suinelor nu va conduce la modificarea

structurii activitatii economice locale, traditionale, dar va atrage forta de munca in zona.

Ferma pentru ingrasarea suinelor, bine administrata, prin amplasamentul ei, nu afecteaza in

niciun fel asezarile umane.

Atat localitatea Visani, cat si localitatea Caineni, nu vor fi afectate, in nicio directie, de existenta

si functionarea crescatoriei de suine proiectate.

Avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea obiectivulului economic este de circa 2

km nord – est fata de intravilanul localitatii Visani si la circa 1,5 km sud – vest fata de

intravilanul localitatii Caineni (distanta fiind mai mare decat distanta minima impusa – 1000 m,

conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de

igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei) si ca in procesul de ingrasare a

suinelor nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se considera ca securitatea

asezarilor umane, nu este afectata.




.



97

Desfasurarea normala a procesului de ingrasare a suinelor nu conduce la poluarea

semnificativa a mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a

obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a populatiei este

nesemnificativ.

4.10. Conditii culturale si etnice, patrimoniul

cultural

Nu este cazul, deoarece zona este lipsita total de vecinatati care ar putea fi incadrate, sau care

ar putea apartine uneia din categoriile: cultura, patrimoniu cultural sau tezaur etnic.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura – ingrasarea suinelor – au fost luate in calcul

4 variante:

A. Varianta zero, care consta in existenta, in continuare, a amplasamentului la strea

actuala, fara investitie, care prezinta urmatoarele:

avantaje: � terenul destinat realizarii investitiei se afla in apropierea terenurilor de pe care

se va face aprovizionarea cu furaje a fermei;

� exista un acces facil din DJ la investitie, care permite o aprovizionare ritmica si

usoara a fermei cu materii prime, permite desfasurarea fara dificultati a

fluxurilor de suine (intrari-iesiri);

� este la mare distanta fata de asezarile umane;

� este la mare distanta fata de zonele protejate;

� permite o conservare a terenului la actualul nivel: teren agricol slab valorificat

economic;

� asigura o probabilitate redusa de poluare a solului si/sau a apelor subterane.

dezavantaje: � valoarea economica a terenului ramane scazuta;

� nu sunt create – direct si indirect -, locuri de munca pentru localnici;

� masa vegetala, produsa in zona, risca sa ramana nevalorificata.

B. Varianta 1 construirea obiectivului si a trei bazine, supraterane, de stocare a intregii

cantitati de dejectii produse pe platforma pentru o perioada de cel putin 6 luni, si care sa

functioneze alternativ, prezinta urmatoarele:





.



98







� permite crearea de noi locuri de munca;

� determina cresterea valorii terenurilor din zona;

� permite valorificarea superioara a masei vegetale cultivate in zona;

� permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii;

� asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic colectat,

inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca ingrasamant natural;

� asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele destinate

transportului si imprastierii lui in brazda.

dezavantaje: � necesita volume foarte mari de stocare – in rezervoare metalice verticale -, dat

fiind numarul mare de suine care sunt crescute si ingrasate pe amplasamentul

fermei – circa 2820 de capete;

� necesita pompe de tocat si ridicat dejectiile in rezervoare;

� consumuri de energie electrica suplimentare;

� posibilitatea de a se produce accidente prin scurgerea dejectiilor din

rezervoarele metalice supraterane corodate;

� potentiale poluari ale solului si ale apelor subterane prin scaparile accidentale

de dejectii, din rezervoarele supraterane.

C. Varianta 2 construirea obiectivului si a trei bazine din beton armat si izolate hidrofob,

pentru stocarea intregii cantitati de dejectii produse pe platforma pentru o perioada de

cel putin 6 luni –-, sub halele de productie, care prezinta urmatoarele:









� determina cresterea valorica a terenurilor din zona;







� se inlatura posibilitatea de a se produce accidente prin scurgerea dejectiilor;




.



99

� nu exista potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin scaparile

accidentale de dejectii, din rezervoarele situate subteran;

� nu necesita pompe de tocat si ridicat dejectiile in rezervoare;

� consumuri de energie electrica scazute.

D. Varianta 3 construirea obiectivului alcatuit din trei hale fiecare avand un depozit

subteran despartit de hala printr-o membrana de beton cu canale si colectoare de mica

capacitate si evacuare cu vacuum, si spatiu de depozitare pentru o perioada de cel putin

6 luni – din beton armat si izolate hidrofob -, care prezinta urmatoarele:









� determina cresterea valorica a terenurilor din zona;







� se inlatura posibilitatea de a se produce accidente prin scurgerea dejectiilor;

� nu exista potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin scaparile

accidentale de dejectii, din rezervoarele situate subteran;

� consumuri scazute de energie electrica.

dezavantaje: � lucratorii care vor exploata investitia noua vor fi instruiti periodic si specific;

� disciplina privind respectarea stricta a intregului proces tehnologic;

� proces tehnologic mai complex.

In concluzie, apreciem ca Varianta 3 este cea care, potential, protejeaza mediul inconjurator cel

mai eficace si prezinta solutia cea mai putin costisitoare si mai sigura in exploatare – in consens

cu recomandarile BAT/BREF - si se incadreaza recomandarilor Agentiei Nationale de Protectia

Mediului.

Pentru o privire sintetica asupra alegerii alternativei celei mai bune vom tabela toate aspectele

privind:

� marimea efectului;

� durata efectului;

� reversibilitatea efectului;




.



100

� viabilitatea si eficienta masurio de ameliorare a efectelor,

de unde vom putea viziona concluzia.

Nr crt Factor de mediu Marimea

efectului

Durata

efectului

Reversibilitatea

efectului

Viabilitatea

si eficienta

masurilor de

ameliorare

Total

punctaj

Varianta zero

1 Apa 10 10 10 10 40

2 Sol 10 10 10 7 37

3 Aer 10 10 10 10 40

4 Flora si fauna 10 10 10 10 40

5 Mediu social si

economic

2 1 1 2 6

6 Sanatatea populatiei 10 10 10 10 40

TOTAL 203

Varianta unu

1 Apa 10 10 10 10 40

2 Sol 2 2 3 7 14

3 Aer 3 3 3 5 14

4 Flora si fauna 2 3 2 2 9

5 Mediu social si

economic

10 10 10 10 40


TOTAL 149

Varianta doi

1 Apa 10 10 10 10 40

2 Sol 2 4 4 8 18

3 Aer 5 4 5 7 21


5 Mediu social si

economic

10 10 10 10 40


TOTAL 178

Varianta trei

1 Apa 10 10 10 10 40

2 Sol 2 4 4 8 18

3 Aer 5 4 5 7 21


5 Mediu social si

economic

10 10 10 10 40


TOTAL 179

Scala de apreciere este de la 1 la 10, nota 1 contand ca efect negativ maxim, iar nota 10 reprezentand efect zero

asupra factorului de mediu

S-a ales varianta 3 care prezinta cel mai ridicat punctaj: 179, fata de varianta zero(0), care a

prezentat un punctaj superior: 203. In cazul alegerii variantei zero se considera ca terenul are

un potential vegetal scazut, iar in timp, terenul se va degrada prin neutilizare, deoarece va fi

necesara o interventie drastica asupra lui pentru a-l ridica la un nivel acceptabil de

productivitate prin:




.



101

� Fertilizare chimica masiva;

� Fertilizare naturala masiva;

� Irigare permanenta.

Prin urmare alegerea variantei zero inseamna costuri nerecuperabile in timp si alternativa

continuarii degradarii solului sub actiunea factorilor climaterici.

6. MONITORIZAREA

Se recomanda ca Avizul sa contina cerinte corespunzatoare, astfel incat costurile

monitorizarilor sa aiba o pondere suportabila in costurile totale de exploatare.

In mod curent, in unitatea zootehnica, vor exista inregistrari ale tuturor articolelor

achizitionate.

In cadrul unitatii zootehnice se vor urmari - cu atentie si precizie -, inregistrarile pentru:

� toate componentele de nutritie a suinelor - pentru sistemele de

crestere/ingrasare;

� electricitate: cu ajutorul contoarelor electrice;

� apa potabila: cu ajutorul contoarelor de apa;

� climatul interior: cu ajutorul computerelor destinate controlului.

Regulat, se va face controlul depozitelor de dejectii, pentru a se observa orice potenziale semne

de coroziune sau de scurgere si pentru a gasi orice alta potentiala defectiune, care trebuie

remediata. Verificarea va avea loc dupa fiecare golire completa a depozitului.

Uzual, nu se face monitorizarea emisiilor de aer, dar daca este necesar, aceasta trebuie

executata, in mod specific, si ca rezultat al reclamatiilor provenite din vecinatati, sau ca urmare

a controalelor executate de catre organele competente. Pentru prelevarea probelor de aer va

trebui sa se utilizeze tehnicile de adsorbtie-desorbtie, urmate de determinarea componentelor cu

ajutorul HPLC si a GC cuplate cu spectrometre de masa.

Se va urmari identificarea calitativa si apoi determinarea cantitativa de:

� Monoxid de carbon (CO);

� Amoniac (NH3);

� Hidrogen sulfurat (H2S);

� Substante organice volatile (uleiuri volatile).

Pe teritoriul amplasamentului se vor executa trei foraje de observare a calitatii apelor freatice:

� unul situat in amonte fata de crescatorie;

� doua in aval, fata de halele unitatii zootehnice,

toate situate pe directia de curgere a apei subterane catre Lacul Sarat Caineni.

Calitatea apelor din acviferul freatic se va urmari pentru parametrii mentionati in tabelul

urmator. Frecventa prelevarilor va fi realizata, in conformitate cu succesiunea mentionata, in

continuare:




.



102

Indicatori propusi

Punct de prelevare

proba

Frecventa

prelevarilo

r

pH Foraj de monitorizare Semestrial

Reziduu filtrabil uscat la 1050 C Foraj de monitorizare Anual

Sodiu (Na+) Foraj de monitorizare Anual

Cloruri (Cl-) Foraj de monitorizare Anual

Hidrocarburi petroliere Foraj de monitorizare Semestrial

Fenoli Foraj de monitorizare Semestrial

Sulfati (SO42-

) Foraj de monitorizare Anual

Magneziu (Mg2+


Calciu (Ca2+-


Bicarbonati (HCO3-) Foraj de monitorizare Anual

CBO5 Foraj de monitorizare Anual

CCO-Cr Foraj de monitorizare Anual

Nivelul apei subterane Foraj de monitorizare Semestrial

Calitatea apei potabile extrase, din forajul – propriu -, de mare adancime, va fi

monitorizata/confirmata prin determinari specifice executate de catre unitatile de sanatate

publica judetene. Probele prelevate trebuie sa respecte prevederile Legii nr. 458/28.06.2002,

privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr. 311/28.06.2004.

Recomandarile privind monitorizarea imprastierii pe terenurile agricole se vor aplica, in mod

special, tinind cont de:

� Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului

Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 242/26.03.2005, pentru

aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de

supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti

din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din

zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si

pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de monitoring

integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului

de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor

organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la

poluarea cu nitrati;

� Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.296/11.04.2005, privind

aprobarea Programului-cadru de actiune tehnic, pentru elaborarea programelor

de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole.

Activitatea de construire a fermei pentru ingrasarea suinelor, in conditii normale de functionare,

nu va genera efecte negative asupra calitatii factorilor de mediu, care sa necesite monitorizare.




.



103

7. SITUATII DE RISC

7.1. Accidente potentiale

In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu apar efecte

poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii

corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline riguroase a muncii.

Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de ingrasare a porcilor este posibil sa

apara si incidente – ca urmare a neglijentei umane -, cu posibil impact asupra mediului, prin

infestarea solului si a subsolului cu deseuri lichide, care se pot produce datorita urmatoarelor cauze:

� descarcarea intregii cantitati de solutie de balegar intr-o arie agricola restransa:

� baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul agricol, cel

putin un sezon, aria de teren afectata;

� formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;

� necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de imprastiere a

balegarului pe terenurile agricole;

� existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta defectiuni

tehnice.

Sintetic, acest tip de accident se poate reprezenta astfel:

Teoretic, – ca efect al unor cutremure puternice -, urmare aparitiei unor fisuri in structura

bazinelor de stocare a dejectiilor, acestea pot sa polueze solul, subsolul si apa freatica, din

imediata apropiere a amplasamentului.

Obiectivul general al evaluarii riscului este acela de a controla riscurile provenite de la

desfasurarea unei activitati pe un amplasament, prin identificarea:

� agentilor poluanti sau a pericolelor cele mai importante;

� resurselor si receptorilor expusi riscului;

� mecanismelor prin care se realizeaza riscul;

� riscurilor importante, care apar pe un amplasament;

� masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel acceptabil.

Agent

poluant Pericol Sursa Cale Tinte

Atinge-

rea

tintei

Impor-

tanta

riscului

Necesitatea

lucrarilor

de

remediere

Dej

ecti

i

Distrugerea

capacitatii

solului de a

sustine

culturi

agricole

Uti

laje

de

imp

rast

iere

Dev

ersa

re d

irec

ta Aer

Sol

Ape de

supra-

fata

Flora

Fauna

Da

Da

Da/Nu

Da

Da

Major

Major

Major

Major

Major

Nu

Da

Da

Da

Nu




.



104

Zona destinata amplasamentului obiectivului investitional este ferita de riscuri naturale – care

sa aibe drept consecinte afectarea unora dintre factorii de mediu -, din categoriile:

� inundatii ale amplasamentului;

� alunecari de teren.

Seceta nu poate conduce la modificarea procesului tehnologic astfel incat sa aibe drept

consecinta afectarea unora dintre factorii de mediu.

Situarea amplasamentului departe de zone limitrofe cu alte state, face ca sa nu existe riscul ca

activitatea desfasurata de noua investitie sa aibe efecte asupra factorilor de mediu, dincolo de

granitele tarii.

7.2. Masuri de prevenire a accidentelor

Pentru a preveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de mediu este

necesar a se lua o serie de masuri obligatorii:

� pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii - in timpul

ploilor -, a solutiilor poluante, din materiale imprastiate accidental;

� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii, inainte de inceperea

exploatarii, ca parte a procesului tehnologic;

� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii, la intervale de 3-5 ani,

ca parte a procesului tehnologic;

� transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu ingrasaminte naturale

sa fie executate de personal calificat si pregatit, in prealabil, pentru aceasta

activitate;

� distributia materialului fertilizant, pe terenurile agricole se va executa numai

dupa ce s-a executat:

� analiza compozitiei solului din terenul care urmeaza a fi fertilizat;

� stabilirea cantitatii de fertilizant care se va distribui pe unitatea de teren;

� un prealabil instructaj al personalului participant la activitatea de

fertilizare;

� alegerea utilajelor adecvate modului de inglobare a fertilizantului in sol.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind

alcatuirea/intocmirea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat

de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul

proiectului PNDR si FEADR « Extindere si modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR

LAND S.RL », in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila.




.



105

9. LISTA DE CONTROL PENTRU DEFINIREA

DOMENIULUI EVALUARII

Intrebari Da/Nu

/?/NC

Este posibil ca

efectul sa fie

semnificativ?

De ce?

Care

componente de

mediu pot fi

afectate?

Este posibil ca

efectul asupra

componentei sa fie

semnificativ?

De ce?

1 2 3 4 5

Intrebare – Proiectul va implica una din urmatoarele actiuni, care vor crea schimbari in zona ca rezultat al naturii,

marimii, formei sau scopului noii investitii?

1.

Schimbarea permanenta, sau temporara a

folosintei terenului, a modului de acoperire sau

topografiei, inclusive cresterea gradului de

folosire?

DA NU A NU

2. Eliberarea terenului existent de vegetatie si

cladiri? DA NU A NU

3. Crearea de noi folosinte a terenului? DA NU A NU

4. Investigatii preliminare fazei de constructie

(ex. teste de sol, foraje ) DA NU A NU

5. Lucrari de constructii? DA NU A NU

6. Lucrari de demolare NU - - -

7. Amplasamente temporare folosite pentru

lucrarile de constructii, sau locuinte pentru

constructori?

DA NU A NU

8. Constructii supraterane, structuri sau lucrari de

terasament, inclusiv excavatii? DA NU A NU

9. Lucrari subterane inclusive mine sau tunele? NU - - -

10. Lucrari de imbunatatiri funciare? NU - - -

11. Dragare? NU - - -

12. Structuri costiere (ex. diguri maritime )? NU - - -

13. Structuri marine? NU - - -

14. Procese de productie si fabricatie? DA NU A NU

15. Constructii pentru depozitarea marfurilor si

materialelor? DA NU A NU

16. Instalatii pentru tratarea sau eliminarea

deseurilor solide, sau a efluientilor lichizi? DA - D,MM

Miros

bazine,stocare

dejectii+suprafete

agricole

17. Constructii pentru adapostirea muncitorilor? NU - - -

18. Intensificarea traficului de orice fel, in timpul

etapei de constructie, sau functionare? DA NU A,D

Transport dejectii si

distributie pe teren

agricol

19. Rute noi sau modificate de drumuri, cai ferate,

cai aeriene, cai de trasport pe apasau alte

infrastructuri, inclusive statii, portiri,

aeroporturi, etc.?

NU - - -

20. Inchiderea, sau devierea rutelor existente de

transport sau infrastructura conducand la

modificari de trafic?

NU - - -

21. Linii de transport electric, sau conducte, noi

sau modificate? DA NU A NU




.



106

22. Indiguire, barare, desecare, regularizare sau

alte schimbari in hidrologia cursurilor de ape

sau a acviferelor?

NU - - -

23. Traversari de rauri? NU - - -

24. Prelevarea sau trnsferul apei din subteran? DA NU Y,CC -

25. Modificari de cursuri de apa sau de teren

afectand drenarea sau scurgerea apei? NU - - -

26. Transport de personae sau materiale necesare

in timpul fazelor de constructie, functionare

sau dezafectare?

DA - - -

27. Demontarea sau scoaterea din functiune pe

perioade mai mari de timp, sau lucrari de

restaurare?

NU - - -

28. Activitati care continua pe parcursul scoaterii

din functiune si care pot avea un impact asupra

mediului?

NU - - -

29. Aflux permanent sau temporar de populatie? DA NU A NU

30. Introducerea de specii neautohtone? NU - - -

31. Pierderea unor specii native sau a diversitatii

genetice? NU - - -

32. Orice alte actiuni? NU - - -

Intrebare – Proiectul va folosi una din urmatoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile sau

se afla in cantitate mica?

33. Terenuri, in special terenuri aflate in stare

naturala ( virgine ) sau terenuri agricole? DA NU A,B,C,D

34. Apa? DA NU Y

In scop potabil si

tehnologic

35. Minerale? NU - - -

36. Agregate/compusi? NU - - -

37. Paduri si material lemons? NU - - -

38. Energie, inclusive electricitate si combustibili? DA NU A NU

39. Orice alte resurse? NU - - -

Intrebare- Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substante sau

materiale care pot fi daunatoare sanatatii populatiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un

risc pentru sanatatea populatiei?

40. Proiectul implica folosirea de substante sau

materiale care sunt riscante sau toxice pentru

sanatatea populatiei sau pentru mediu ( flora,

fauna, alimentari cu apa )?

DA NU A,BB,CC,FF

Dejectiile de la

porcine distribuite

pe terenuri agricole

41. Proiectul va conduce la modificari in incidenta

bolilor sau va afecta vectorii boala ( ex. boli

generate de insecte sau de apa contaminata sau

poluata)?

NU - - -

42. Proiectul va afecta bunastarea populatiei ( ex.

prin schimbarea conditiilor de viata )? NU - - -

43. Exista grupuri de populatie vulnerabile in mod

special, care pot fi afectate de proiect ( ex.

pacienti spitalizati, batrani)?

NU - - -

44. Orice alte cause? NU - - -

Intrebare – Proiectul va produce deseuri solide in timpul construirii, functionarii sau incetarii activitatii?

45. Materiale excavate, steril sau deseuri de mina? NU - - -

46. Deseuri orasenesti ( menajere si/sau

comerciale)? DA NU A NU

47. Deseuri periculoase sau toxice ( inclusive

deseuri radioactive)? NU - - -




.



107

48. Alte deseuri din procese industriale? NU

49. Surplus de produse? NU - - -

50. Namol de canalizare sau din statia de epurare? NU - - -

51. Deseuri provenite din constructii sau demolari? NU - - -

52. Masini sau echipamente in exces sau care nu

mai sunt utilizate? NU - - -

53. Soluri contaminate sau alte materiale? NU - - -

54. Deseuri agricole?

DA NU BB,CC,DD,EE,

FF

Ape uzate

tehnologice si

dejectii animaliere

55. Orice alte deseuri? NU - - -

Intrebare – Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanti sau orice alte substante periculoase, toxice sau nocive?

56. Emisii de la arderea combustibililor fosili din

surse stationare sau mobile? NU - - -

57. Emisii din procesele de productie? DA NU A,BB NU

58. Emisii de la manevrarea materialelor, inclusive

depozitarea sau transportul acestora? DA NU A Transport dejectii

59. Emisii din activitati de constructie, inclusive

din instalatii tehnice si echipamente aferente? NU - - -

60. Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor,

inclusive materiale de constructie, ape uzate si

deseuri?

DA NU A,BB Transport dejectii

61. Emisii de la incinerarea deseurilor? NU - - -

62. Emisii din arderea deseurilor in aer liber (ex.

resturi de la operatiunile de taiere sau din

activitatea de constructii )?

NU - - -

63. Emisii din orice alte surse? NU - - -

Intrebare – Proiectul va cauza zgomote si vibratii sau va avea ca efect radiatie luminoasa, termica sau alta forma de

radiatie electromagnetica?

64. Din exploatarea echipamentelor, ca de exemplu

motoare, instalatii tehnice de ventilare,

concasoare?

NU - - -

65. Din procese industriale sau similare acestora? NU - - -

66. Din constructii sau demolari? NU - - -

67. Din explozii sau folosirea acumulatorilor

electrici? NU - - -

68. Din traficul generat de lucrarile de constructie

sau de functionare curenta? NU - - -

69. Din sisteme de iluminare sau racire? NU - - -

70. Din surse de radiatii

electromagnetice(considerand efectele asupra

populatiei sau asupra eventualelor echipamente

sensibile aflate in apropiere )?

NU - - -

71. Din orice alte surse? NU - - -

Intrebare – Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei din emisiile de poluanti pe terenuri sau in

ape de suprafata, ape subterane, ape de coasta sau ape marine?

72. Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de

materiale periculoase sau toxice? NU - - -

73. De la descarcarea de ape de canalizare sau a

altor efluienti ( indiferent daca acestia sunt

sau nu epurati ) in ape sau sol?

DA

DA

MANIPULARE

DEFECTUOASA

A,BB.FF,X,Z

DA

MANIPULARE

DEFECTUOASA

74. Prin depuneri in ape sau pe sol a poluantilor

emisi in aer? NU - - -




.



108

75. Exista riscul ca pe termen lung, poluantii care

provin din aceste surse sa se acumuleze in

mediu?

DA DA A,FF Da, administrare

defectuoasa

Intrebare – Exista riscul ca in timpul construirii sau functionarii proiectului, sa se produca accidente care pot afecta

sanatatea populatiei sau mediul?

76. Din explozii, deversari, incendii, etc

depozitarea, manipularea folosirea sau

producerea de substante periculoase sau

toxice?

NU - - -

77. Din evenimente care se situeaza in afara

conditiilor normale de functionare ale

echipamentelor/sistemelor/ instalatiilor pentru

protectia mediului ( ex. avarierea sistemelor

pentru controlul poluarii )?

NU - - -

78. Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale

care conduc la pagube pentru mediu ( ex.

inundatii, cutremure, alunecari de teren etc )?

NU - - -

Intrebare – Proiectul va conduce la schimbari sociale?

79. Schimbari in structura populatiei: numar,

varsta, ocupatie, grupuri sociale, etc? NU - - -

80. Prin stramutarea populatiei sau demolarea de

locuinte, localitati sau utilitati ale locuintelor? NU - - -

81. Prin migrarea unor locuitori veniti din alte

localitati? NU - - -

82. Prin suprasolicitarea utilitatilor sau serviciilor

locale, ca de ex. cele pentru locuire, educatie,

sanatate?

NU - - -

83. Prin crearea de locuri de munca in timpul fazei

de constructie sau functionare sau, invers, prin

reducerea locurilor de munca disponibile cu

efecte asupra somajului si a economiei?

DA NU A NU

84. Orice alte cauze? NU - - -

Intrebare – Exista alti factori care pot fi luati in considerare?

85. Ca urmare a proiectului, vor fi imperios

necesare dezvoltari ulterioare care ar putea

avea un impact semnificativ asupra mediului (

ex. mai multe locuinte, drumuri noi, unitati

industriale suport sau utilitati noi, etc )?

NU - - -

86. Proiectul va conduce la dezvoltarea utilitatilor

suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau

alte dezvoltari care ar putea avea un impact

asupra mediului, exemplu:

� infrastructura suport (drumuri, alimentare

cu energie, tratarea deseurilor sau apei uzate

etc )?

� dezvoltarea locuintelor?

� industria extractiva?

� industria pentru furnizarea materiilor

prime?

� altele?

NU - - -

87. Proiectul ar putea limita modul de folosire

ulterioarea a ampasamentului astfel incat sa

existe un impact semnificativ asupra mediului?

NU - - -

88. Proiectul va constitui un precedent pentru o

dezvoltare viitoare? DA NU A NU




.



109

89. Proiectul va avea efecte cumulative datorita

vecinatatii cu alte proiecte existente sau

planificate si care au efecte similare?

NU - - -

90. Proiectul se refera la sistarea definitive /

dezafectarea unor activitati? In acest caz, poate

exista impact post inchidere?

NU - - -

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1. Amplasament

Lucrarea propusa se va realiza in localitatea Visani, judetul Braila, pe un teren in suprafata de

11 000 m2 – tarlaua 51, parcela 79/1 –, aflat in folosinta S.C DOMINATOR LAND S.R.L,

conform contractului de vanzare – cumparare autentificat cu nr. 1312/22.10.2008 si contractului

de comodat autentificat cu nr. 11277/05.11.2008. Bunul imobil situat in extravilanul comunei

Visani este inscris in Cartea Funciara nr. 75/N a localitatii Visani, avand numar cadastral 217.

Terenul se afla la o distanta de circa 2 km nord – est fata de intravilanul localitatii Visani si la

circa 1,5 km sud – vest fata de intravilanul localitatii Caineni.

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

� la nord: Preda Tudor, pe distanta de 140,00 m;

� la est: DJ 203A, pe distanta de 77,81 m;

� la sud: Necoara Ion, pe distanta de 142,75 m;

� la vest: Antena irigatii, pe distanta de 77,86 m.



Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere legal.



Suprafata parcelei este de 11 000 m2 (100 %), din care:

� suprafata construita (SC): 3 640 m2;

� circulatia carosabila pe parcela, platforme, parcaje: 3 335 m2;

� suprafata echipamente edilitare, alte amenajari: 85 m2;

� suprafata spatii verzi in incinta: 3 940 m2.

Indici urbanistici sunt: P.O.T 33 % si C.U.T 0,33.


10.2. Descrierea activitatii

Ferma ce urmeaza a fi realizata se va compune din:

� trei hale cu destinatia adaposturi pentru cresterea si ingrasarea suinelor, cu o suprafata

totala de aproximativ 2781 m2, dotate cu buncare de furaje si instalatii de hranire si

adapare automata;




.



110

� trei silozuri pentru cereale cu structura metalica preuzinata, de capacitate 1000 t

fiecare;

� un cantar pod bascula de capacitate 60 t, cu cabina pod bascula;

� bucatarie furajera, filtru sanitar, camera de comanda, sala necropsii, conform planului

de situatie anexat;

� drumuri de incinta si alei;

� achizitie utilaje independente: amestecator dejectii, aparat spalare hale, remorca

vidanja.

Halele de ingrasare vor fi delimitate de restul fermei.

In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis, ingrasarea porcilor

constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu livrarea animalelor catre abator.

In ferma de ingrasare-finisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate corporala medie

de 20 - 30 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala planificata pentru livrare la

abator: 100 - 110 kg.

In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de

microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa se realizeze maximum de

spor in greutate cu un consum minim de furaje.

Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor, cum este cea prezentata in acest

proiect, sunt:

1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 20-30 kg;

2. aprovizionarea cu furaje;

3. aprovizionarea cu medicamente;

4. crestere - ingrijire zilnica animale:

� supraveghere activitate curenta bucatarie furajera;

� hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de dezvoltare a

animalelor;

� adapare hala;

� supraveghere stare generala de sanatate a suinelor;

� administrare medicamente curative/preventive suine;

� supraveghere sistem ventilatie hala;

� supraveghere evacuare dejectii in bazinul de sub hala;

� pregatire depopulare hala.

5. transport animale 100 -110 kg catre abator;

6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:

� curatare, decontaminare;

� verificare functionare instalatii.

La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate, toate instalatiile

trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in loturi uniforme ca marime,

sex si sanatate generala. In vederea diminuarii stresului provocat suinelor prin populare se

recomanda:

� sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si termic,

drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor animalelor sa se

odihneasca in acelasi timp;

� sa se odihneasca si sa se ridice normal;

� sa vada alti porci;

� atunci cand apar semne de lupta violenta, cauzele vor fi cercetate imediat si vor fi




.



111

luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de medicamente tranchilizante va fi

limita la conditii exceptionale si numai dupa consultarea medicului veterinar;

� pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost rezervate

doua boxe de izolare individuala;

� se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu niveluri de

zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc.

� porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o perioada de

minimum 8 ore pe zi.

10.3. Prognoza impactului

10.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei

Etapa de realizare a investitiei, prin activitatile ce le implica: executarea excavatiilor, betonari

etc., reprezinta perioada de timp in care impactul asupra mediului este maxim. Complexitatea

lucrarilor, volumul mare de munca, multitudinea utilajelor angrenate, in activitate, si

modalitatile de realizare a lucrarilor: excavatii, suduri, montaj confectii metalice, betonari, etc.,

implica un grad ridicat de afectare a factorilor de mediu. Deoarece obiectivul va fi executat in

extravilanul comunei Visani populatia din zonele invecinate nu va fi afectata de zgomotele

inerente produse in timpul lucrarilor.

10.3.1.1 Impactul produs asupra apelor

In timpul executarii lucrarilor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit substante

poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata. Se poate

aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane este

nesemnificativ.

10.3.1.2 Impactul produs asupra aerului

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei, vor determina o

crestere a concentratiei de poluanti atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei obiectivului, nu va

determina afectarea calitatii aerului.




.



112

10.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre





Activitatile de construire ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect distrugerea sau

modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza populatiile de pasari, mamifere,

pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu.


adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare ale pasarilor. Vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de executie a investitiei. Pe aceasta suprafata de teren,

vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface dupa perioada de vegetatie, dupa

reabilitarea suprafetelor afectate.

Intrucat impactul generat asupra biodiversitatii prin lucrarile prevazute este redus, nu au reiesit

ca necesare masuri suplimentare de protectie a factorilor de mediu.

10.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului

In general, prin procesul tehnologic de ingrasarea suinelor, nu se produc degradari ale solului

si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va ocupa temporar, se va avea in

vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi utilizat la redarea altor suprafete de teren, dupa

terminarea lucrarilor.

Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a impactului

activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:

� inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea sistematica a tuturor

suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in retinerea prafului;

� plantarea de arbori perimetral amplasamentului;

� namolul (dejectiile) fermentat in bazinul de sub pardoseala halei, se va folosi, ca

fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie este o practica curenta

in Uniunea Europeana, conform prevederilor din BAT, precum si prevederilor

cuprinse de Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring

integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de

poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice

provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si subsolului este

minim.




.



113

Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal va fi

decopertat si prezervat, pentru refacerea zonei decopertate sau a altor zone adiacente, mai putin

fertile.

10.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective

Perioada de realizare a investitiei se va caracteriza prin intensificarea circulatiei rutiere pe

drumurile de acces, catre terenurile vizate din zona.

De asemenea, lucrarile necesare realizarii obiectivului nu vor stanjeni circulatia rutiera din

zona, desi aceasta este foarte slaba pe terenurile vizate. Lucrarile aferente realizarii excavatiilor

si umpluturilor compactate vor determina cresterea nivelului de zgomot din zona, lucru care nu

va determina si afectarea gradului de confort a populatiei.

10.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului

In perioada de exploatare a fermei pentru animale nu vor exista surse de poluare pentru

niciunul dintre factorii de mediu, care vor fi analizati in cele ce urmeaza. Impactul negativ

asupra mediului, rezultat in faza de constructie a obiectivului, se va diminua pana la a deveni

nul. Utilajele comasate, in zona lucrarii, vor fi retrase, vor incepe lucrarile de reamplasare a

stratului vegetal din zonele de unde acesta a fost decopertat, iar mediul va reveni catre starea

initiala, in lipsa elementelor perturbatoare.

10.3.2.1 Impactul produs asupra apelor

Ferma de suine nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante poluante care

sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca

impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ.

Se poate concluziona, ca in cazul unei exploatari normale nu vor exista surse dirijate de poluare

a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este extrem de redusa.

10.3.2.2 Impactul produs asupra aerului

Din procesul tehnologic de ingrasare a suinelor rezulta emanatii de gaze care pot deranja

olfactiv, in cazul in care nu sunt utilizati aditivii corespunzatori pentru diminuarea acestei stari

de disconfort. Pentru stoparea eventualelor degajari de mirosuri provenite de la ferma de

ingrasare a suinelor, perimetral amplasamentului fermei, se va constitui o perdea de arbori.




.



114

10.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre





Activitatile de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect distrugerea sau

modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza populatiile de pasari, mamifere,

pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu.


adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare ale pasarilor. Activitatea fermei se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat, neafectand zonele

limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si acvatice este nesemnificativ.



10.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de poluare a solului

si subsolului. In caz de avarii, se pot produce scurgeri de material din bazinele de dejectii, in

cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina afectarea

grava a solului, pe suprafete mari. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor

implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea configuratiei

solului in amplasament.

10.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor

obiective

Functionarea fermei nu va determina afectarea asezarilor umane sau a obiectivelor industriale

din zona adiacenta, acestea fiind indepartate de zona aflata in atentie.











.



115

10.4. Gospodarirea deseurilor

In urma activitatilor desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

� Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre societati de

salubritate, specializate; acestea sunt depozitate in container tip Europubela amplasat

pe parcela in zona filtrului sanitar si sunt ridicate periodic de catre o societate de

salubritate, specializata, cu care beneficiarul investitiei va incheia in prealabil un

contract. Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind evidenta

gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile

periculoase, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20 (produse pe care

detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03 01;

� Deseuri de hartie, plastic, metalice, provenite, in principal, de la ambalaje diverse vor fi

valorificate prin societati de profil;

� Deseurile veterinare (Cadavrele) vor fi depozitate pe perioda sederii in ferma intr-o

camera prevazuta cu o lada frigorifica. Pe baza de contract, acestea vor fi preluate din

ferma de catre o societate specializata, fie vor fi transportate la un incinerator autorizat

aflat pe raza judetului Braila. Eliminarea acestui tip de deseu se supune prevederilor

Legii nr. 73/23.03.2006, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr.

47/11.08.2005, privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala;

� Deseuri medicamentoase de uz veterinar vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de

serviciul veterinar la care ferma este arondata. Aceste deseuri – medicamente expirate,

medicamente neutilizate si aflate la sfarsitul termenului de garantie, fractiuni de

medicamente ramase neutilizate prin incetarea tratamentelor etc. -, se vor colecta si vor

fi trimise spre incinerare. Conducatorul fermei de crestere si ingrasare a suinelor va

incheia un contract cu serviciul de specialitate care va colecta si incinera acest tip de

deseuri.

Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata de catre

serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.

Desi considerat deseu, materialul organic rezultat ca dejectii ale suinelor este, in realitate, o

materie prima, de buna calitate - rezultata din tehnologia de crestere a suinelor -, utilizabila,

cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor agricole. Teoretic, materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de

la porci, etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile agricole,

deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru culturi si in acelasi timp o protectie a

solului impotriva degradarii.

Gunoiul de grajd si dejectiile din ferma de porci au o valoare de fertilizare ridicata. Daca acestea

sunt bogate in nutrienti, pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in

locul ingrasamintelor minerale (avand in vedere pretul ridicat al acestora).

Acest ingrasamant organic, ieftin si la indemana fiecarui fermier, poate fi completat cu

ingrasaminte chimice pentru realizarea necesarului optim de nutrienti pentru culturile agricole.

Dejectiile de porc pot fi procesate si transformate in substante concentrate care poate fi

valorificata prin comercializare ca ingrasamant, rezolvandu-se astfel si problema deseurilor in

excces.

Este recomandat sa se aplice o hranire rationala a porcilor, care sa diminueze cantitatea de

dejectii. De asemenea este necesare stabilirea unui echilibru intre cantitatea de dejectii care




.



116

urmeaza sa fie imprastiata si terenul disponibil. Imprastierea dejectiilor pe sol se va face

numai conform “BAT - Cele mai bune tehnici disponibile”, pentru a nu perturba echilibrul

ecologic al zonei.

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face respectand prevederile BAT, tinand cont

de:

� tipul de sol;

� conditii climatice;

� precipitatii si sistem de irigatii;

� cartarea pedologica si agrochimica;

� rotatia culturilor.

Nu se vor aplica dejectii pe teren in urmatoarele situatii:

� pe terenurile in panta;

� in apropierea cursurilor de apa sau a lacurilor (se vor lasa benzi de sole

nefertilizate cu latimea de 8-10 m);

� pe terenuri acoperite cu zapada, inghetate, inundate sau cu excces de umiditate.

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face numai dupa ce acestea au parcurs o

perioada de fermentare si corectare a pH-ului de minim 6 luni, in bazinul de colectare.

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole sa va face tinandu-se cont de directia vantului

raportata la zonele de locuinte.




nitrati din surse agricole, revizuit in noiembrie 2005 – la Capitolul VIII, articolul 8.1

Consideratii generale privind exploatatiile agro-zootehnice si a instalatiilor tehnologice, la

alineatul 124: „Se recomanda o perioada de stocare a dejectiilor de 5 luni (23 - 24 saptamani)

atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor, ca

urmare a cresterii debitelor de suprafata sau a infiltratiilor datorita unui drenaj intern rapid. In

aceste circumstante, datorita perioadei mai lungi de stocare, solului i se da posibilitatea de a se

usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie a nutrientilor din ingrasamintele

organice. Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara

sisteme de drenaj, terenurilor in panta, zonelor umede cu precipitatii mai abundente, precum si arealelor din vecinatatea cursurilor de apa”.

Alineatul 125 precizeaza ca: „In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare

(27 - 28 saptamani). Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii mai abundente. De

asemenea, pot fi incluse in aceasta categorie zonele cu folosinta agricola din bazinele lacurilor,

cu straturi subtiri de soluri aluviale, slab drenate, precum si a altor areale unde riscul poluarii

apelor de la imprastierea dejectiilor este major”.

In cazul concret, al proiectului nou de investitii, bazinul de dejectii proiectat este vidanjabil,

golirea facandu-se cel mult de doua ori pe an, dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea

terenurilor agricole. Dejectiile – in momentul distribuirii lor pe terenurile agricole -, indeplinesc

conditiile impuse in: Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004,

pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se

utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, Ordinul comun al Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si

Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de




.



117

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de

poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din

zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati.

Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate de la fermele

de suine pe terenurile agricole, constituind o noua abordare privind epurarea si utilizarea

acestora.

Imprastierea acestora pe teren, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul

agricol nu va fi cultivat.

Teoretic, emisiile semnificative din activitatile din ferma de porci sunt atribuite cantitatii,

structurii si compozitiei balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului, balegarul

este cel mai important reziduu ce este administrat de ferma. Cantitatea anuala de balegar de

porc, urina si mixtura de dejectii care se produc variaza cu categoria de productie, continutul

de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare aplicat, ca si de diferitele stadii de productie cu

metabolismul lor tipic. Cu cat sunt mai avansate stadiile de sacrificare, cu atat sunt mai ridicate

cantitatile de dejectii. Aceste valori sunt prezentate in tabelul de mai jos, conform "BAT-Cele mai

bune tehnici disponibile":

Conform datelor reale – obtinute teoretic pentru ferma care va functiona -, un porc – prin

tehnologia prezentata - elimina o cantitate anuala de maximum 1,5 m3 de amestec:

balegar+urina.

La o hala cu suine, timp de un an, se colecteaza – in bazinul de stocare amplasat sub hala, care

are un volum de stocare de 1835 m3 – circa 1410 m3 de material biologic. Acest material este

bun pentru imprastierea pe terenul agricol el fiind bioprelucrat de catre microorganismele

specifice.

Dejectiile cumulate in bazinul de dejectii vor fermenta, schimbandu-si pH-ul initial,

datorita continutului si a enzimelor adaugate, precum si datorita faptului ca pe parcursul

unui ciclu de ingrasare bazinul de dejectii nu va fi vidanjat. Dejectiile rezultate devin

astfel un bun ingrasamant, ele fiind imprastiate pe terenurile aflate in folosinta S.C.

DOMINATOR LAND S.R.L – aflate in afara zonelor de protectie hidrogeologica -,

restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala.

Dejectiile astfel prelucrate se constituie intr.-un ingrasamant organic complex continand

toate elementele nutritive necesare dezvoltarii plantelor.

Dupa evacuarea – pentru sacrificare – a animalelor si decontaminarea halei, se va

incepe un nou ciclu de ingrasare a porcilor. Bazinul de colectare a dejectiilor va fi

vidanjat de doua ori pe an – cel mult -, dupa cel de-al doilea ciclu de ingrasare, timp in

care dejectiile stocate aici, prin reactii biochimice, cat si prin adaugarea de enzime, vor

indeplini conditiile de calitate necesare pentru a fi imprastiate pe teren agricol.

Capacitatea bazinului amplasat sub fiecare hala poate acoperi colectarea dejectiilor

rezultate din trei cicluri de ingrasare.

Necesarul de teren agricol. Tinand cont de faptul ca volumul anual de balegar de porc, urina si

mixtura de dejectii, este variabil functie de categoria de productie, continutul de nutrienti al

hranei si de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite stadii de productie, cu metabolismul lor

tipic, trebuie sa se execute calcule specifice privind necesarul de teren agricol destinat

fertilizarii cu ingrasamant natural, in asa fel incat solul sa nu suporte agresiuni chimice.




.



118

Bazinul de dejectii este vidanjabil, iar golirea acestuia in vederea utilizarii la fertilizarea

terenurilor agricole se va face de doua ori pe an.

Dejectiile, astfel obtinute, indeplinesc conditiile impuse in Ordinul Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia

mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura - prin

asimilarea dejectiilor cu definitia de la Capitolul I: Prevederi generale, punctul 3, alineatul b: „namoluri tratate - namolurile tratate printr-un proces biologic, chimic ori termic, prin stocare pe termen lung sau

prin orice alt procedeu corespunzator care sa reduca in mod semnificativ puterea acestora de fermentare si

riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor”. Distribuirea pe teren a dejectiilor respecta, prevederea de la Anexa 2, Capitolul 3, punctul 3, a

Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si a

Ordinului Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind

aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere,

control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de

management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential

vulnerabile, la poluarea cu nitrati, privind limitarea incarcarii cu azot provenit de la animalele

crescute in ferme - pentru terenurile arabile -, la 170 kg N/ha, pe an.




nitrati din surse agricole, revizuit in noiembrie 2005 – la Anexa 8, Tabel 1: „Productia zilnica si

anuala de elemente nutritive, in dejectii de animale crescute in sistem intensiv” se gaseste

specificat ca: porcii la ingrasat cu o greutate medie de 68 kg , produc dejectii cu un continut

total zilnic de azot de 0,031 kg si anual de 11 kg.

La aceeasi Anexa 8, din Tabel 2: “Incarcatura de animale per ha ce corespunde unor doze

anuale de azot de 210 kg/ha si 170 kg/ha” se consemneaza ca dejectiile a 15,4 porcii la ingrasat,

cu o greutate medie de 68 kg, pot acoperi un ha de teren agricol pentru a nu depasi concentratia

admisa, anuala, de 170 kg N/ha.

In Tabel 3, Anexa 8: “Suprafata de teren in (ha) necesara pentru un animal crescut in sistem

intensiv sau gospodaresc”, la ingrasat, in greutate de 68 kg este de 0,0649 ha.

Tinand cont de afirmatiile de mai sus si de faptul ca ferma are 2850 de capete suine, dejectiile

rezultate pot fi distribuite pe un teren agricol cu o suprafata de 185 ha.


preleva probe de sol – reprezentative si se vor executa determinari ale compozitiei chimice a

solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii prevederilor

Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea

Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza

namolurile de epurare in agricultura si prevederilor Ordinului comun al Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii

Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring

integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti

proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice




.



119


minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a adaugarii de materii organice si

de a reduce eroziunea solului.


Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.1182/22.11.2005, privind

aprobarea “Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu

nitrati din surse agricole” – articolul 4.2 Ingrasaminte organice, alineatul 68 - si anume ca:

“ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara asternut de

paie, evolueaza rapid (de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci saptamani”, dejectiile care sunt colectate pe ultimul interval de timp, inainte ca materialul sa fie

imprastiat se afla in amestec omogen cu restul materialului si nu reprezinta decat cel mult 4%

din totalul acestora, ramane in bazinul de colectare pana la golirea totala a bazinului de

stocare. Amestecul biologic – ingrasamantul natural -, astfel pregatit este optim pentru a fi

introdus in sol, el neafectand – sub nici un aspect -, solul sau culturile agricole care se vor

dezvolta pe aceste sole.

Pentru protectia intravilanului localitatii impotriva mirosurilor si a emisiilor in atmosfera vor fi

constituite perdele de salcami intre ferma si aceasta.

In conditii extreme, in care, ca urmare a unui accident tehnic, ale carui consecinte vor fi

potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu - apa si sol -, se vor lua masurile

necesare de indepartare a surselor de poluare.

Astfel, in cazul in care vor aparea avarii sau fisuri, in cadrul bazinului de dejectii folosit pentru

depozitarea dejectiilor animaliere, acesta va fi reparat imediat dupa golirea acestuia. In mod

curent, golirea va fi facuta periodic, iar orice urma de afectare va putea fi observata, cu

usurinta, in aceasta perioada.

Dupa inchiderea finala a activitatii fermei de ingrasare a suinelor, refacerea amplasamentului

fermei va consta in demolarea si dezafectarea instalatiilor si redarea suprafetei ocupate de

ferma, circuitului agricol.

Activitatea de inchidere a activitatii fermei trebuie sa urmeze urmatoarele etape:

� sa protejeze sanatatea si siguranta publica;

� sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si

� sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila pentru o alta

utilizare.

Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor, trebuie sa indeplineasca trei

conditii:

� stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol

neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul inconjurator;

� stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un pericol

pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, sanatatea publica sau mediul

inconjurator;

� amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta

corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona inconjuratoare.




.



120

10.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase

Nu este cazul.

Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de terti autorizati

care nu depoziteaza medicamente in incinta fermei de suine. Suplimentele alimentare-

medicamentoase care sunt administrate “per os” sunt introduse in amestecul de nutritie, ele

prezentandu-se sub forma solida pulverulenta si netoxice.

10.6. Masuri de diminuare a impactului In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu apar efecte

poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii

corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline riguroase a muncii.

Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de ingrasare a suinelor este posibil sa

apara si incidente, cu posibil impact asupra mediului, prin infestarea solului si a subsolului cu

deseuri lichide, care se pot produce datorita urmatoarelor cauze:

� descarcarea intregii cantitati de solutie de balegar intr-o arie agricola restransa:

� baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul agricol, cel

putin un sezon, aria de teren afectata;

� formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;

� necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de imprastiere a

balegarului pe terenurile agricole;

� existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta defectiuni

tehnice.

Impactul ecologic al unui accident de inundare a unei arii agricole cu dejectii rezultate de la

suine se manifesta prin deversarea in mediu ambiant a unor cantitati importante de fluid.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma unei activitati necontrolate conduc la

poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.

10.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra

mediului

Pentru a preveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de mediu este

necesar a se lua o serie de masuri obligatorii:

� pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii - in timpul

ploilor -, a solutiilor poluante, din materiale imprastiate accidental;

� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii, inainte de inceperea

exploatarii, ca parte a procesului tehnologic;

� efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii, la intervale de 3-5 ani,

ca parte a procesului tehnologic;




.



121

� transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu ingrasaminte naturale

sa fie executate de personal calificat si pregatit, in prealabil, pentru aceasta

activitate;

� distributia materialului fertilizant, pe terenurile agricole se va executa numai

dupa ce s-a executat:

� analiza compozitiei solului din terenul care urmeaza a fi fertilizat;

� stabilirea cantitatii de fertilizant care se va distribui pe unitatea de teren;

� un prealabil instructaj al personalului participant la activitatea de

fertilizare;

� alegerea utilajelor adecvate modului de inglobare a fertilizantului in sol.

10.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra

conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Proiectul prezentat este conceput pentru a produce efecte minime asupra populatiei, in general

si asupra angajatilor societatii, in special, prin reducerea actiunii nocive a zgomotului la

locurile de munca, drept pentru care sunt obligatorii urmatoarele masuri tehnice care vizeaza:

� reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse echipamentului

tehnic sau adaptarea de dizpozitive atenuatoare;

� masuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane fonoizolante sau montarea

echipamentelor in carcase fonoizolante);

� utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului atunci cand

masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana sub limita la care acesta

constituie factor de risc.

Existenta in zona a unei ferme pentru ingrasarea suinelor nu va conduce la modificarea

structurii activitatii economice locale, traditionale, dar va atrage forta de munca in zona.

Ferma pentru ingrasarea suinelor, bine administrata, prin amplasamentul ei, nu afecteaza in

niciun fel asezarile umane.

Atat localitatea Visani, cat si localitatea Caineni, nu vor fi afectate, in nicio directie, de existenta

si functionarea crescatoriei de suine proiectate.




conform Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 536/1997) si ca in

procesul de ingrasare a suinelor nu se folosesc substante radioactive sau microbiene patogene,

se considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.

Desfasurarea normala a procesului de ingrasare a suinelor nu conduce la poluarea

semnificativa a mediului. Se estimeaza ca efectul produs asupra asezarilor umane sau a

obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a populatiei este

nesemnificativ.




.



122

11. Concluzii si recomandari

11.1 Concluzii

1. Factor de mediu: apa

In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie

prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este

nesemnificativ.

Se vor executa foraje de observare si monitorizare: unul in amonte de crescatorie si doua in

aval, situate pe directia de curgere a apei subterane catre Lacul Sarat Caineni.

Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.

2.Factor de mediu: aerul

In conditiile indeplinirii cerintelor calitative minime care sunt statuate prin Directiva

91/630/EEC[132, EC,1991] pentru controlul climatului din adaposturile de suine, in conditiile

depozitarii corecte a dejectiilor si in conditiile utilizarii si administrarii corecte a aditivilor

specifici tehnologiei de manipulare a deseurilor colectate in bazinul de dejectii, aplicate,

ulterior, pe terenuri agricole, starea de calitate a aerului se pastreaza, la cote bune.

3. Factori de mediu: solul si subsolul

Activitatea fermei, de ingrasare a suinelor, potential, poate produce un impact major asupra

solului si subsolului, prin poluarea acestora, cu diverse fluide, substante chimice, daca nu se iau

masurile de protectie necesare, si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor de dispersie a

ingrasamantului natural, obtinut in bazinul de dejectii, pe suprafetele agricole destinate acestui

tip de imbunatatire.

Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi depozitat si prelucrat,

natural, in bazinul de dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe terenurile

aflate in folosinta S.C. DOMINATOR LAND S.R.L – aflate in afara zonelor de protectie

hidrogeologica -, restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala.

In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca impactul

produs asupra solului si subsolului este minim si temporar.




.



123

4. Factori de mediu: flora si fauna

Activitatea fermei pentru ingrasarea suinelor se va desfasura numai in incinta amplasamentului

aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta acesteia, asupra ecosistemelor

terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.

Situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor la distanta fata de

aria protejata Balta Alba – Amara – Jirlau – Lacul Sarat Caineni, definitata prin Ordinul

Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007 – nu implica si nici nu determina –

direct sau indirect – nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta zona.

Activitatile de construire si de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect

distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza populatiile de

pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu.


adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare ale pasarilor.

5. Sanatatea populatiei








Pentru protectia intravilanului localitatii impotriva potentialelor mirosurilor si a potentialelor

emisii in atmosfera vor fi construite perdele de salcami intre ferma si aceasta.

11.2 Recomandari

Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei factorilor de mediu,

trebuie organizate programe educationale, la nivel de colective, in vederea atingerii gradului de

cultura ecologica, necesara respectarii normelor de protectie a mediului inconjurator. Prin

aceste programe, trebuie sa se indice modul de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de

munca, pentru a se evita poluarea accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de

educatie ecologica trebuie sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a

muncii sau chiar concomitent cu acestea.

A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a trece la masuri

ameliorative sau de remediere ulterioara.

Se fac urmatoarele recomandari pentru constructor:

� respectarea stricta a tehnologiei de executie si a proiectului;

� respectarea stricta a calitatii executiei si a proiectului;




.



124

� folosirea de utilaje performante, care nu produc pierderi de substante poluante in timpul

functionarii si care nu genereaza zgomot, peste limitele admise.

12. MATERIAL BIBLIOGRAFIC UTILIZAT

1. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea procedurii

de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe ;

2. Procesul verbal nr. 312/11.01.2011 incheiat la APM Braila cu ocazia Grupului de

lucru nr 4;

3. Continutul memoriului tehnic al proiectului executat de catre SC DESING STUDIO

Targoviste; 4. Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC). Documentul de referinta asupra

celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor,

Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, editia iulie 2003;

5. Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC), Reference Document on Best

Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2002;

6. Regulamentul Consiliului 806/2003/CE, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor

Europene (JOCE) nr. L 122/16.05.2003;

7. Recomandarile Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului cuprinse in scrisoarea

nr.2/318/MP/21.04.2010, adresata SC EURO ENVIROTECH Ploiesti;

8. Recomandarile Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului cuprinse in scrisoarea

nr. 181/DCPMR/06.08.2010, 2/575/MP/06.08.2010, adresata SC EURO

ENVIROTECH Ploiesti;

9. Procesul verbal al Grupului de lucru din 20.01.2010;



12. Adresa Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Galati nr. 1569/06.05.2010;

13. Phillips V.R.; Cowell D.A.; Sneath R.W.; Cumby T.R.; Williams A.G.; Demmers

T.G.M.; Sandars D.L., “An assessment of ways to abate ammonia emissions from UK

livestock buildings and waste stores. Part 1: ranking exercise”, Elsevier, Bioresource

Technology, Volume 70, Number 2, November 1999 , pp. 143-155(13);

14. Cowell D.A.; Roger Phillips V.; Sneath R.W., “An assessment of ways to abate

ammonia emissions from livestock buildings and waste stores. Part 2: cost

modelling”, Elsevier, Bioresource Technology, Volume 70, Number 2, November

1999 , pp. 157-164(8);

15. Environment Agency, Bristol, UK, “Haw to Comply with your Environmental Permit

for Intensive Farming”, Appendix 10, Emission Reduction Plan, version 3, January

2010;

16. DEFRA (Department for Environment, Food & Rural Affairs), “Ammonia in the

UK”, London, 2002;

17. Huawei Sun, “Theoretical and Experimental Study of a High RISETM Hog Building

for Improuved Utilization and Environmental Quality Protection”, Dissertation, The

Ohio State University, 2004;

18. * * * , “Technology Solves Odour Problems in Swine Operation”, Pig Progres.Net,

nr. 325, 13 April 2010;




.



125

19. * * * ,”Guidance Document on Control Techniques for Preventing and Abating

Emissions of Ammonia”, UN Economic and Social Council,

ECE/EB.AIR/WG.5/2007/13, Geneva, 16.06.2007;

20. Environment Agency, Bristol, UK, “Modelling Assumption – Ammonia Emission from

Pig and Poultry Installations, 2010;

21. Navarotto P., Fabbri C., Guarino M., Rossetti M., “Effects of Two Innovative

Techniques in Reducing Ammonia Emissions in Growing-Finishing Pig Housing”,

10th International Conference of the RAMIRAN Network, 2002, p 329-332;

22. Environment Agency for England and Wales, “Polution Inventory

Reporting/Intensive Farming Guidance Note, January, 2011, V3, p. 1-12;

23. Mul M., Vermeij I., Hindle V., Spoolder H., “EU-Welfare legislation on pigs”, march

2010, Wageningen UR Livestock Research, Lelystad, Netherlands;

24. * * * , “Manure & Odor Treatment (Swine & Poultry)”, BiOWiSH Technologies,

Sutherland, Australia;

25. Legea Nr. 8/25.01.1991, pentru ratificarea Conventiei asupra poluarii atmosferice

transfrontiere pe distante lungi, incheiata la Geneva la 13 noiembrie 1979;

26. Draft BAT Guidance Note on Best Available Techniques for the Intensive Agriculture

Sector, Environmental Protection Agency (EPA), January 2008;

27. Draft Guidance Document for Preventing and Abating Ammonia Emission from

Agricultural Sources, , Conventio on Long-range Transboundary Air Pollution,

Warking Group on Strategies and Review, 47th

session, informal document no. 4,

2008;

28. Sourcebook on EU Environmental Law, Institute for European Environmental Policy

for the EPE Banks: CEB Paris, EBRD London, EIB Luxembourg, NEFCO Helsinki,

NIB Helsinki, 2008;

29. Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 152/10.11.2005, privind

prevenirea si controlul integrat al poluarii.

30. Procesul verbal nr. 3369/09.03.2011 incheiat la APM Braila cu ocazia Grupului de

lucru nr 5;

31. Avizul de gospodarire a apelor nr 40/29.03.2011, eliberat de catre AN „Apele

Romane”, Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita, Buzau.

32. STAS 6054/1977, Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului

Romaniei;

33. STAS 1243/1988, Teren fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor;

34. STAS 1478/1990, Alimentarea cu apa la construcţii civile si industriale - Prescripţii

fundamentale de proiectare;

35. Directiva Consiliului 91/630/CEE, care stabileşte standarde minime pentru protecţia

porcinelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene

(JOCE) nr. L 340/11.12.1991;

36. STAS 11100-1/1993,zonarea seismica a Romaniei;

37. Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr. 462/01.07.1993,

pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si

Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti

atmosferici produsi de surse stationare;

38. Legea apelor nr. 107/25.09.1996, modificata si completata de Legea nr.

310/28.06.2004;




.



126

39. Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de

igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

40. Protocolul de la Gotheborg din 1999, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii si

nivelului de ozon troposferic;

41. Legea nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;

42. Legea nr. 458/28.06.2002, privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr.

311/28.06.2004;

43. Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 860/26.09.2002, pentru

aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de

emitere a acordului de mediu;

44. Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 863/26.09.2002, privind

aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru

de evaluare a impactului asupra mediului;

45. Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC). Documentul de referinta asupra

celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si

porcilor, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, editia iulie 2003;

46. Regulamentul Consiliului 806/2003/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor

Europene (JOCE) nr. L 122/16.05.2003;

47. legea nr. 271/2003, pentru ratificarea protocoalelor conventiei asupra poluarii

atmosferice;

48. Codul de Proiectare NP 082-2004, Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor;

49. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea procedurii

de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

50. Codul de Proiectare CR 1-1-3/2005, cu privire la evaluarea actiunii zapezii asupra

constructiilor;

51. Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si

Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr

197/07.04.2005, pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru

reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone

vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru

aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru

reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone

vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi;

52. Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005

si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.

197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru

reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone

vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;






.



127

216/13.04.2005, privind aprobarea Programului-cadru de acţiune tehnic

pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea

cu nitraţi din surse agricole;

54. Hotararea GuvernuluiRomaniei nr. 351/21.04.2005, privind aprobarea Programului

de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe

prioritar periculoase;

55. Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind reglementari de

neutralizare a deseurilor de origine animala;

56. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005, pentru aprobarea Normelor

speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si

hidrogeologica;

57. Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si a Ministrului Agriculturii,

Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 1182/22.11.2005, privind aprobarea

“Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva

poluarii cu nitrati din surse agricole”;

58. SR 1343-1/2006, Alimentari cu apa. Determinarea cantitatii de apa potabila pentru

localitati;

59. SR 1846-1/2006 Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare.

Prescripţii de proiectare;

60. Legea nr. 73/23.03.2006, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr.

47/11.08.2005, privind reglementari de neutralizare a deseurilor de

origine animala;



1270/30.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole

pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole –

Revizuit in luna noiembrie 2005;

62. Hotararea Comisiei Judetene Braila nr. 3/25.01.2006, pentru stabilirea dreptului de

proprietate privata asupra terenurilor;

63. Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri,

indicativ P 100-1/2006;

64. Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa

Alimentelor nr. 202/25.08.2006, pentru aprobarea Normei sanitare

veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor;

65. Ordinul Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1234/14.11.2006, privind

aprobarea Codului de bune practici în fermă;

66. Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, privind

instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta

comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000

in Romania;

67. Studiu Hidrogeologic, elaborat de GEOL-SAM Targoviste,ianuarie 2010;

68. Documentatia tehnica pentru obtinerea acordului de “Gospodarire a apelor”

elaborata de SNIF PROIECT SA Targoviste, 2010;

69. Technology solvs odour problems in swine operation, Pig Pogress.net, nr

325/13.04.2010;

70. Site-ul oficial al Agentiei Nationale de Protectie a Mediului, Ce reprezinta BAT,

aprilie 2010;




.



128

13. ANEXE

Sunt atasate in volumul II

Atestate � Atestat: R-EIM-07-62/2008.

Acte, planuri si planse

� Plan de situatie pe suport cadastral, plansa A 02; � Plan hala A 01;

� Plansa sectiune hala A 02;

� Plansa circulatie aer A 03;

� Certificat de inregistrare seria B nr. 1776036 – CUI 20817840, J09/73/26.01.2007;

� Certificat constatator nr. 28343/18.09.2009;

� Certificat de urbanism nr. 176/30.06.2010;

� Contract de vanzare-cumparare nr. 1312/22.10.2008;

� Contract de comodat nr. 11277/05.11.2008;

� Proces verbal de verificare a amplasamentului (ARPM Galati);

� Raspuns nr. 486/13.07.2009 Ministerul Sanatatii – Directia Sanatate Publica a

judetului Braila;

� Avizul de gospodarire a apelor nr 40/29.03.2011, eliberat de catre AN „Apele

Romane”, Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita, Buzau;.

� Notificare nr. 1/09.07.2009;

� Aviz de amplasament favorabil nr. 9963/05.08.2009 S.C. ELECTRICA S.A.;

� Fisa tehnica in vederea emiterii Acordului Unic aviz pentru amplasament de

coexistenta cu retele electrice;

� Scrisoarea raspuns a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului,

nr.2/575/MP/06.08.2010;

� Plan de incadrare in zona – plansa nr. A01;

� Incadrare in teritoriu – plansa nr. 1/6;

� Incadrare in teritoriu – plansa nr. 2/6;

� Situatia existenta – plansa nr. 3/6;

� Plan amplasament scara 1:20000;

� Plan de amplasament – plan de delimitare al bunului imobil;

� Plan de situatie – plansa nr. A02;

� Plan de situatie (detaliu) – plansa nr. A02;

� Reglementari urbanistice;

� Reglementari echipare edilitara;

� Proprietatea asupra terenurilor;

� Hala – fatada sud;

� Hala – fatada est;

� Hala – fatada nord;

� Hala – fatada vest;

� Plan bucatarie furajera si filtru sanitar;




.



129

� Invelitoare bucatarie furajera si filtru sanitar;

� Fatada vest bucatarie furajera si filtru sanitar;

� Fatada est bucatarie furajera si filtru sanitar;

� Fatada nord bucatarie furajera si filtru sanitar;

� Fatada sud bucatarie furajera si filtru sanitar;

� Sectiune A – A’ bucatarie furajera si filtru sanitar;

� Bascula pod electronica si cabina pod bascula.

Imagini actuale ale amplasamentului

� DJ 203 A spre Caineni;

� Vecinatatea de nord a amplasamentului;

� Vecinatatea de sud a amplasamentului;

� Vedere generala a amplasamentului;

� Vedere spre Lacau Sarat Caineni.

Date post:	19-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	0 times

arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... · RAPORT LA STUDIUL DE...

Documents