G. T. BUZOIANU - upload.wikimedia.org · lac, Si se ridicg, in dreptul laculul Ukerewe, tocmal pe...

G. T. BUZOIANU

P A IVIPENTRI

UZUL CLASELOR SECUNDARE

Carte aprobwa de Minister

leDITIA XVII

TIMM; ESCT

TIPOGRAFIA SI FONDERIA DE LITERS MOM. RASA ESC[

Strad: GIs:Inner 89.

1900

Prepd, 2,50 lei

-

ti

89. .---

G. T. ThUZOIANU

PA M1NTULPENTRU

UZUL CLASELOR SECUNDARE

Carte aprobata de Minister

13 DIVA XVII

BUCURESCI

TIPOGRAFIA $1 FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU

19, Strada CasArme1 89.

1900

AFRICASECT1A I

NOTIUNI GENERALE

CAP. I

Africa actualaSITUATIUNE. Africa face parte din vechiul conti-

nent, cu toate ca in vechime nu se cunosteati de cattarile udate de Mediterana.

Se poate zice cg., din puntul de vedere istoric, A-frica este cea mar vechia, pentru ca, cu trei mil de anTinainte de inceputurile Romer, Egiptul era o Cara civi-lizaa. Din puntul de vedere geografic insA, ea esteincA noun. Coastele el n'ail fost bine cunoscute de catabia de vre-o trel sute de anT; ba chiar astl-zi nutoate sunt bine studiate.

In interior nu s'a putut strAbate de cat cu marlgreutAV si cu sacrificiT nu mar pulin marl.

4

Pang acum cinci-zeci de an!, coastele algeriane ailfost cuibul piratilor Arab!, §i acest cuib n'a fost ni-micit de cat o dupg sfortare disperath a marinarilorfrancezT. Restul coastelor africane, prevgzu,e cand cumunti sglbatici cand cu terenuri ml4tinoase i bantuitevepic, fie de razele unul soare fArg rang, fie de fur-tuni violente, au fost multa vreme o piedicg pentruexploratoriT, care ar fi ngzuit sg pgtruncla in miste-riosul sgu interior.

Un istm nisipos leagg acest continent cu Asia ; incolo pretutindenT este inconjurat de marl i oceane.

In raport cu Europa, Africa se prezintg ca o de-pendintd sudicg a eT, cgcI marea Mediterang a stabilit,din vremuri chiar, o leggturg, iar nu o piedicg intreaste doug continente.

Paralele extreme ale AfriceT, care-T mgsoara lc lila-dinea 371/30 latitudine borealg, pe care o dg. capulBlanco, de pe tgrmurile TunisuluT, §i aproape 850 lati-tudine australg, pe care o are capaitul sudic al AfriceT,numit capul Acelor, Band o lungime de la Nord laSud, de 8000 Km.

Meridianele extreme, care-I mgsoarg longittedinea dupgmeridianul de la Greenwich sunt : aproape 20° longi-tudine vcsticg, care o are meridianul ce trece pe lacapul Verde i aproape 52° longitudine esticg, pe careo poartg. capul Ras-Hafun, (land o lgtime de la Vestspre Est de 7500 Km.

FORMA .,I DIMENSIUNI. Privind Africa in intregulef, obsei vgm cg are forma unul ti iunghiu, cu varful inspre Sud.

Linia tgrmurilor sale este putin intretgiatg si are o

5

desvoltare de patru on mica de cat Europa, care estetotu0 de trei on mai mica de c it Africa in intindere.

LimrrE.Africa se marginete la Nord, cu mareaMediterana de la canalul Suez la Str. Gibraltar. Deaci spre Apus isi scalds Ia.rmurile d'a dreptul inoceanul Atlantic, 'Dana la capul Ace lor. Partea derasarit este udata de valurile oceanulul Indian, de laeapul Acelor pang la stimtoarea Bab-el-Mandeb, iarde aci de marea Ro§ie, pang la istmul Suez.

De cind s'a t6iat acest is m, fa'candu-se un canal.ce pune in legatura marea Roie cu marea Mediterana,intre porturile Suez Si Port-Slid,. se poate pluti im-prejurul Africel.

COASTE.Data tgrmurile Afri -el sunt monotoneputin crestate, pricina este ca ea, fiind masiva corn-pacta in interior, marea nu a putut patrunde adancspre a o putea imbucati, deci este continental cel maisarac in golfurl.

Tgrmul nordic prezinta de la Est la Vest urmatoareleaccidente : delta nisipoasa a NiluluT, care necontenitinainteaza in mare, grin depunerea namolului adus deNil. .De aci linia tarmului, presarat de dune, aredirectia gLneralg. spre Vest presentand malul rotundal podiplui Barca golfurile putin adinci ale Syrtei-mai I §i Syrtei mici. De aci Ormul se indreapta spreN. pang li capul Bon.

Pang aci malul este jos §i nisipos. De. la capul Bondevine stancos din pricina mumilor Atlas, care 'hieingIarmul de aproape. Baia Tunisulul, vecina cu capulBon, apol capurile ,partel §i Punta-Lcona, care for-

sisi

pi

6

meaza dimpreuna, cu alte 2 capurl din Spania, str.Gibraltar, sunt singurele accidente, clemne de notat.

Tarmul oceanulul Atlan.ic este jos, mocirlos pi ne-sanatos, mai cu seama pe golful Guinei. Aci se aft'bancile de nisip Arguine, vestite prin naufragiul navelMedusa pi capurile Verde pi Palmas, unde ta/mul des-crie un arc de cerc, cu convexitatea spre Vest. De acipi ping la capul Lopez, de subt ecuator, linia tar-mului merge spre Est pi apol .si re Sud-Est formando scobitura cunoscuta sub numele de golful Guinei carepresinta doua bal numite : Benin pi Biafra, despartiteprin delta Nigerulul. Mai la Sud se gasepte gura flu-viului Congo pi capurile Negro pi Frio, apol baileWalfisch, Angra Fequen 7, St-Elena pi Table §i in sf trpitcapul Buna-spertnid, care formeaza colol de miaza-zial continenului.

Tarmul oriental, in mare parte jos pi nesanatos picare este bantuit de ciocloni, presinta de la Sud spreNord : baile Algoa Del gm; capurile Corrientes, Del-gado, Ras-Hafun pi Guard fiai. De aci tarmul se in-dreapta de o data spre Apus, spre a forma, cu tar-mul Arabiel, golful Aden. Slrim,oarea Bab-el- M ndebstabile, to comunica0a iutue acest golf pi mai ea Ropie.

INF3ULE. Cea maT mare. insula a Africel este Ma-dagascar 1), de forma lungareala, intinzandu-se de lacapul Ambre la capul Sf. Maria pi scaldata de oceanulIndian. Ea se desparte de continent printr'un canalnumit Mocambic. Imprejuiul Madagascarului se gasesc :Cornorele, Maser renele, Amir mtele Sey,ele.

') Intindere de aproape 592,000 km. pair Y.

i

i

7

Insulele mid, aproape de 1.armul oceanului Indian,sunt : Mafia, Zanzibar, i Pemba, lane. coasta Zanzibar ;Socotora la Est de capul Guardafui, Perim in strim-toarea Bab-el-Mandeb, archipelagul Dahlak si Frasan,in marea Rosie.

Pe tarmurile oceanului Atlantic, de la Sud spreNord, intilnim insulele : Fernando-P), Principele, St. Tomasi Anobon in golful Guinei; doua insule, S-ta Elena i

Ascension departe in ocean ; archipelagurile Bissagos,Copal Verde, Can re, .111. &ere i Afore, despIrtite de Africaprin adincimi de 4,000 m. Pe tarmul Mediteranei, ingolful Siita mica, se afla insula Djerba.

CAP. II.

UscatulPLATOUL AUSTRAL.Nici o parte din lame 1), nu

presinta mai mult de cat Africa, caracterul podiseloruniforme, adica netede si puIin variate.

Tot interiorul will este o enorma stand (bloc) depiatrit 2), care a rasarit pe de-asupra apelor oceanice.de °data., in primele virste geologice ale pamintului.

Daca ne-am putea urca in atmosfera la o innaltimeoare care si am putea imbratisa de o data cu privi-rea intregul continent, am observa mai intal un imensplatoiia care s'ar ridica pe nesim ;ite de la Sud spre

I) Esceptind Australia.2) Granit, basalt, gresie 0 lateritti, ro0t6 de pArticele de fier etc

8

Nord, ar atinge cam in dreptul Equatorulul o alti-tudine de 1000 metric.

Platoul acesta, numit platoul Austral, pentru cg seaflg in emisferul austral, este prea putin brgzdat demunti, este insg in schimb scobit de cate-va vaT adancl,cum sunt vaile fluviilor Congo §i Zambezul de ba-sinurile nu maT putin impunatoare ale lacurilor Albert,Ukerewe, Tanganica, Niassa altele.

In partea despre Miazg-zi, platoul se reazama pemasivul Draken, care determing coltul meridional alAfricel. In spre rasarit el este sustinut mai intaT demuntiT Lupata, care lungesc coasta orientalg pang lalacul Tanganica, trimetandulT ramurile pana la tarmuloceanului.,

*ira muntoasg ce urmeaza apol spre rgsgrit de acestlac, Si se ridicg, in dreptul laculul Ukerewe, tocmalpe Equator, in inuntii Kenia §i Kilimangiaro, care atingcea mai mare inaitime din tot continentul (6000 metriT).

In partea despre Apus irul de ingltimi, arg a fi

tot a,sa de important ca cel despre Rgsgrit, se urmeazgtotu§i aproape fgrg intrerupere, sub numele de Tera-sele Occidentale, p5.ng, la Equator, unde incepe a se ri-dica puternicul masiv al Camerunului, care prezin.ig in-ngltimi pang. la 3005 metriT care se leaga pe subtapg cu insulele din golful Guineii.

CAIVINA SUDANULULSpre Nord de Ecuator, pe olinie neregulatg, platoul Austral dispare pe nesimtite

dg natere uneT campiT intinsg, unite, mai fg.rgaccidente. Este campia Sudanulul, care se intinde peo suprafatg de vre-o since milioane chilometri patrati,

Mai nicaeri aceasta campie nu prezintg o altitudine

§i

§i

si

pi

pi

si

9

mat mare de cat 400 metriT d'asupra niveluluT mgrilldar iarg§T maT nic (TT nu scoboarg maT jos de acela§nivel.

In partea de miae-zi se reaz mg pe platoul Austral ;la rgsgrit pe masivul Abi iniun, iar la apus pe FotaDj ion.

Masivul Abisinian (Habt.§) es,e o aglom ratiune demuntT, a cgror altitudine apropie tifra d 4000 metiiT,§i care domin Nord-Estul AfriceT prezintind scobiturTadancl.

Masivul Fota Djalon este mai putin insemnat §i caingltime §i ca intindere. Este insg important prin aceeacg. d na§,ere la numeroase cursurl de apg, printrecare cel mai important este Nigerul, fluviul Negrilorlcare formeazg o lungg scobiturg, §i care brgzdeazg.toate partea de Vest a acestel imense campii.

Campia Sudanulul prezintg caractere cu totul parti-culare. Supusg unul regim de ploy, care tine pe unelelocurl chiar cate §eapte Zuni in §ir, ea ofera ochiululcglgtorului, cea maT splendidg vegetatie de pe glob.Pgdurile sunt nesar,ite §i populate cu nenumgratespecil de animale, multe din ele necunoscute prin celealte continente.

Spre Nord, la marginea despre Sahara, se ggse§teo enorma scobiturg umplutg- cu apele laculuT Ciad, lacinterior, care strange apele intrege! regiunT §i care nucomunica cu Oceanul.

PUSTIA SAHARA.D'asupra SudanuiuT, pe ma! toataparalela, care atinge curba fluviulta Niger §i latureade Nord a laculul Ciad, campia inceteaza o zongde stanca §i de nisipurT incepe.

si

10

Este Sahara, pustia enorma, acop2rita de nisipurilefine i m4catoare la cea ma! mica adiere a vintuluT i

brazdata prin mijloc de un ,sir de munti goT, a carorinaltime se ridica in 7itesti, pana la 2000 metric d'a-supra nivelului marl!.

Pustia Sahara se desvaluie pe o suprafata de pesteease milioane chilometri patrati, de la tarmul Ocea-

nului Atlantic pana in valea NiluluT, de la Senegal i

Niger pana la poalele AtlasuluI.Pe tarmul rasaritean al Tripolitaniel, nisiput ile el

ajung chiar pana la armul Mediteranel.Afara de inaltimile pomenite mai sus, ea este pre-

tutindenT joasa, mac joasa de cat campia SudanuluTba pe unele locuri ma! joasa chiar de cat nivelul manicAst-fel, spre Apus, in dosul dunelor Iguidi, se gasescadincimi de 250 metric sub nivelul marl!.

Id i colo, pifrdute in mijlocul acestel imense marl denisipuri, calatorul intalnqte cate o paj4te verde.Acestea sunt oazele, singurile locuri unde se pot ada -posti caravanele, care o strabat de la Nord la Sud i

vice-versa.MAGHREBULMaghrebul este tinutul coprins intre

Mediterana, oceanul Atlantic §i Sahara. Numirea i-afost data de Arabi. Cuvintul Maghreb-el-Aksa insem-neaza, in aceasta limba, «Extremul Occident).

Este o regiune cu totul deosebita de cele precedente.Pe data ce se sfirqte pustia, terenul se ridica de odata pana la o inaltime de 4000 metric, formand im-portantul !ant Atlas. Linia acestuT Or muntos mergede la Est spre Vest, de la Sirta mica panl la oceanulAtlantic, cam in dreptul insulelor Canard. Se urmeaza

11

apoi spre Nord o serie de platauri, acoperite icl i

colo cu a§a numitele oturi, apoi, terenul se lass u§or,in pante dulci, formand vai perpendiculare, pang latgrmul udat de valurile albastre ale Mediterana

Maghrebul este regiunea cea mai frumoasg §i maiproprie de locuit din toatg Africa. De alt-fel aceastgregiune, i prin natura solulul §i prin climg, este maimult europeang de cat africana. Africi adevgrata in-cepe din muntii Atlas, iar nu din Mediterana.

VALEA NILULUI s'a format in partea de rgsgrit aSahara Aceastg vale constitue inc una din minunileafricane. Un §ioiu de apg porne§te din lacul Alberti inainteazg incet printre stand i nisipuri pang la

Mediterana, iar pe tArmurile sale se deseneazg, o fi§iede verdeatg, care se lunge§te printre nisipuri.

Nilul constitue limita de rgsgrit a Sahara sau maibine, el i marea Ro§ie, despart in doug pgrti inegalecele doug marl pustii aid lumei antice: Pustia Saharai pustia Arabicl.

Pe aceastg vale s'a aninat §i s'a consdtuit cea maisolidg §i poate cea mai vechig civilizatie a omenirel.

CAP. III

A p e 1 e.

REGIMUL APELOR AFRICANE.In centrul Africelexistg o masg enormg de apg dulce, adunatg acolodin ploile torentiale intertropicale i alimentate cu zgpe-zile eterne ale ridicgturilor din regiunea ecuatorului.

12

Fara a se putea stabili o linie de despgrtire a ape-lor, trel mars fluviT pleacg de aci, indreptanduse, fie-care cg re una din cele trel Mari inconjuratoare: Nilul,Congo, si Zambezi, catre Mediterana, At lan ica siOcelnul Indian.

APELE TBIBUTARE MED1TERANEL - Basinul Medi-teranei -tine tot de oceanul Atlantic, dar it deosebimde acesta flind-ca directia fluviilor este deosebitg.

care izvoraste mai jos de lacul Ukereve sailVictoria-Nianza, de prin masivele Uniamwezi, subnumele de Simeyu Nil-Alexandra, trece prin lac,din cafe iese cu numele de Bhar-el-Gehel, se incarcape stangg cu apele lacurilor Wuta Nzige sau Albert-Eduard si Mwutan sau Albert-Nianza. Cu acest numepatrunde in regiunea lacului No, unde, dupa ce se in-caret cu o multime de ape sub numele de Bhar-el-Gazhal (riul gazelelor), porneste spre Nord sub numelede Ni/:4i alb,

Din podisul AbisinieT primeste, pe dreaptg, doi a-fluenti cu un tribut de apa imens, anum; la Klir-umpe Bhar-el-Azrak or! Nilu'- Albastru, ce izvoreste dinlacul Tana si ceva mai sus pe Atbara, ultiinul sat.'

afluen t.Cursul inferior al Nilului este cuprins in regiunea

pustiilor Sahara, valea i se strimteazg, afluenti nu maipoate priori, si totusi face din Egipt o lungg criza ro-ditoare, revarsi.ndu-s1 anual apele din lulie papa inNoembrie, aceasta din pricina ploilor tropicale de laizvo ire In cursul s6.1 prin pustie tie mai incovoaie dedoug orT descriind un S si se varsa in mare prinmulte brate, dintre care D mzietre Rosett 7, cele extreme,

NILUL,

§i

inaT

13

cuprincl intre ele terenul, Delta-Nilului. Nilul coborindtreptele muntoase trece printr'o multime de cataractecare inceteaza de la Siut in jos. Lungimea lul este devre-o 6'300 km Este socotit al doilea din lume in ceprive§te lungimea.

Din regiunea Maghrebulul -, Mediterana primqte apeleMeayerdei din Tunis, ,,Selifulur din Algeria si ale riululMu luia din- Maroc.

FLUVIILE TRIBUTARE OCEANULUI ATLANTIC. In-cepand de la Nord spre Sud sent :

Sebu ,Si Tenpft in Maroc, Wadi Draa la Sudul Maro-culul.

Din masivul Foota- Djaion nasc trel fluvii : Senegaul(2800 km.) incIrcat pe stanga cu _Pillow §i Gambia,care curg spre Vest ambele prin Senegambia ; apoi Ni-ger (4800 km.) care curge de la Sud-Vest spre NordEst pana la Timbuctul de unde se lasa spre Sud-Est ;iar dupa ce primqte in stanga pe Binuie, care vinedin regiunea iacului Ciad, se varsa intre golfurile Beniu§i Biafra, forman 1 o delta. El se revarsa ca §i Nilul

i fertilizeaza regiunea hogata a Sudanului occidental.Volta se varsa in golful Guinel. La capul Lopez, se

aft. imbucatura °gavel, iar mai jos aceea a fluviuluiCongo, care intrece pe Nil in volumul apelor ce duceoceanul, clar nu §i prin lungime, cad dupa calculele mairecente, el nu are de cat 5600 km.

Congo izvorqte din muntii aflati intre lacurile NiasaTanganica. trece prin lacul Bangueolo, ia directia

nordica, trece prin lacul Moero, se incarca pe stangacu scurgerea Lualaba a unel regiunl de lacuri §i sose§tela Niamgve, de unde i,si largqte valea ia numele desi

sisi

14

Congo, dupa ce a primit, pe dreapta apele laculu! Tan-ganika. De aci curge prin paduri, formeaza cataractelenumite Stanley-fallse, §i intra in depresiunea centralg.africang. Aci primqte pe dreapta, afluentil Aruvilni §iUbanghi. Dupg ce descrie un arc de cerc de la Vestspre Est, se lasg spre Sud i primqte pe stanga apelelaculul Leopold i pe ale riului Kassai. Aproape deLeopold-ville da nastere unor mocirle numite Stanley-Pools §i apol I§T strange iar apele, spre a trece princele 32 cataracte de la Yellala, de unde se indreaptg.spre Vest tarind in ocean un volum considerabil deapt, ce numal fluviul Amazoanelor intrece. Gura Con-gului se gase§te mai jos de Banana.

Cuanza i Cunene curg prin Benguela i se varsg tot inoceanul Atlantic.

Orange (Garip) este un curs repede i impropriu na-vigatiunei, case se alimenteazg cu apg. in muntil Drakeni dupa ce se incarca pe dreapta cu Vaal, ajunge in

oceanul Atlantic, dupg ce departe doua regiuni deose-bite : colonia Capulul de pustia Kalahari.

FLUVIILE CE SE VARSA IN OCEANUL INDIAN.In-cepand de la Sud spre Nord, intalnim pe malul mariigurile urmgtoarelor fluvii : Limpopo (riul crocodililor) cese varsa in baia Delagoa ; Z tmbezi, cu izvoarele in re-giunea misterioasa inca a laculul Dilelo, da nastere laminunatele cascade Victoria; se incarca cu apele lacu-luT Nyassa prin piriul ,Sire de pe stanga i ajunge inbaia de pe Igrmul Mogambic.

Este navigabil in cursul sail inferior.Rovuma i Rufidji, strabat Africa orientalg germana.

Cel &Intl! formeaza limita dintre stgpinirile portugeze

15

i cele germane. Tana, care duce oceanului Indian apelescurse din muntele Kenia, and nWere la caderi marlde apg ; Webi 5Sepbeli, care vine din tinutul locuit de tri-burile Galla i Somali, incgrcat pe stanga cu Tug Ta-fan i cuprinzand Intre el muntil Regele Carol i ReginaElisabeta. Aceste locurl au fost explorate de RomartiiDimitrie Ghica i fiul sad Nicolae, in iarna anuluT 1895.MaT spre Sud, ad dat de ne curs mare de apa ce mergeparale] cu Webi Sebeli de la Vest spre Est pe careVail numit Principle Ferdinand i care pare a fi un aflu-ente al celui dintiid, fiind-cg Webi Sebeli lungWe tar-mul oceanului Indian pe o distanta de aproape 260 km.inainte de a sosi la mare.

BASINURI INTERIOARE. In mijlocul Sudanulul seafla cel mai insemnat basin interior al Africe!, laculClad, ce primqte numeroase cursuri de apg.

In Africa austral se aflg Inc . un lac interior, fgrgcomunicatie cu oceanul. Aceasta este Ngami, inca preaputin cunoscut, in care se scurge Iriul Cubango.I

CAP. IV.

AerulINFLUENTA LATITUDINEI. Nicgieri alt unde-va,

pe globul pgmintesc influenta latitudinel nu este mairegulatg cum este in Africa. Pe de o parte simetria deintindere a pgminturilor ce exist de o parte i de altaa ecuatorulul, care trece prin mijlocul Africel, pe dealta, lipsa masivelor i a pod4elor prea inaltate §i in-

16

tinse, sunt principalele cause, care hotgrgsc ca clima,aci, sg depindg numaT de puterea incalzitoare a soare-luT. Influenta mgriT nu se simte de cat pe tgrmurT,fiind-c5. maI toate sunt muntoase.

Din punctul de vedere al la itudinel, sunt represen-tate numaT doug felurT, de clime :

Cea tropicalg sail toridg, care cuprinde tot centrulAfricel si unde se semnaleaz5. mijlocii anuale de cal-durg de±36 °.

Aci deosebim in genere numaT 2 anotimpurT, unulsecetos altul ploios.

In partea de Nord pang in muntiT Atlas, domingclima cea maT placutg. din Africa ; iar in partea de Sud,de la Capul. Acelor pang la Orange. se simte o climgcurat europeang.

INFLUENTA ALTITUDINEL Gratie altitudinel dincentru AfriceT, populatiunile traiesc placut, iar Euro-peniT se pot lesne aclimata. Sunt locurT care suferg oclimg rece, deli sung situate sub dogorcala direct5. aSoarelui. Ast-fel sunt Abisinia san Habes si masiveleKenia si Kilimangearo, care au virfurile for nemetite.Pe podisele ridicate numite Hammada ale Sahare, pre-cum si prin tinuturile Galla si Somali, se intimplg, adese-or!, scgclerT de temperaturg pang si chiar 00.

V1NTURI §1 PLOT. a). In Africa sunt doug ecuatoaretermice: unul in pustia Kalahari si altul in Sahara. De aceacand noT avem iarna, in Africa australg se stahilesc curentede aer din spre N., N. V. si N. E. Din contra, pe candSoarele dogoreste direct asupia tropiculul Cancer, candnoT avem vara, curentele de aer din Africa australg audirectia de la S. S. V. si S. E. si sunt umede.

si

17

In centru bat, in tot timpul anulul, n4te vinturiconstante numite alizee. In emisfera borealg suflg dinspre N. E. spre S. V., iar in emisfera australa de laS. E. spre N. V., §i impedicg. condensarea norilor prinSahara §i Kalahari. Acest curent dg natere in Saharaunui vint ce se chiamg Simun, care produce vijelil gro-zave i in Egipet vintului Kamsin, ce tine 40 de zile.

Sub ecuator §i sub tropice se afil cite o regiune decalme (lipsg de vint).

Dincolo de calmele tropicale incepe regimul vintu-rilor variabile, care in emisfera borealg, predoming dinspre S. V., iar in cea Sudicg dinspre N. V.

In oceanul Indian suflg vinturile periodice numite, decgtre Arabi, musoane.

Aceste vinturi sunt produse de deosebire anotimpu-rilor. Ast-fel, cand este vary in Africa australa, suflgmusonul dinspre Asia spre Madagascar, iar cand esteiarng, sail musonul dinspre Madagascar spre India.

In privinta ploilor deosebim :1) 0 zone de ploi zilnice, care cad abundente in mo-

mentul trecerel soarelui la meridianul locului. Ea se in-tinde cu cite 50 la Nord §i la Sud de ecuator.

2) Doug zone tropicale de o parte i de alta a ace-lei d'intiiiI, cu ploi periodice, hotgrind doug anotimpuri,unul ploios i altul secetos. Cel ploios tine de la 4 pingla 8 lunT, dupg cum este mai aproape sail mai departede mare Si dupg cum regiunea este mai muntoasg sailnu. Ele coprind Sudanul i Congo.

3) Doug zone, cu climg secetoasa, prin Sahara ,Si Ka-lahari, corespun7ind cu ecuatorele termice.

2

18

4) La cele dou'i extremitati, Nord si Suit, predominaploile periodice de iarna, cu 4 anotimpur!.

5) Tgrmurile orientale ale Africel se bucura de ploperiodice ce tin 6 luni, hotgrate de musoanele oceanu-lui Indian, iar alte 6 luni, ca'nd vintul muntos bate dela uscat spre mare, este anotimpul secetos.

CAP. V.

Productiunile naturale ale AfriceT

REGIUNI NATURALE. Cele cinci regiuni naturalecorespund cu cele cinci regiuni climatologice.

In regiunea ploilor ecuatoriale si tropicale, se gasestepgdurea secularg cu restranse poiene cultivabile.

Centrul Africet, fertil, se poate compara cu miezulunul fruct, a carui coaja trebuie sa o spargem, cu marlgreutati. Spre Nord de aceasta regiune se intinde cim-pia roditoare a Sudanului, a caret vegetatie bogata setot rareste cu cat inainteaza spre Nord ; iar spre Sud,de Ecuator se intinde regiunea nu mai putin bogata aplatoului, care sfirseste tocmai dincolo de tropical Ca-pricornului.

Tot in fisii paralele vin apot doug regiuni pustii,unde vegetatia lipseste cu desgvirsire, fiind-ca ploaialipseste. In Sahara, de pilda, sunt locurT in care 20ani in sir nu cade o picatura de apg.

In fine, la cele &mg extremitatl ale continentuluiodata cu apa, renast6 si natura ; iar solul se acoperade culturile caracteristice zonel temperate.

-

19

FLORA. Africa este foarte roditoare acolo unclenu lipsqte apa. In tegiunea mediterana, prin Maroc,Algeria §i Tunis, se cultivl cu succes portocalil,

lamaiul precum vita padurea mica.Valea NiluluT este bogata in cereale : grail, porumb,

apoi durah, linte §i bob. In multe locuri cre0e bum-bacul trestia de zahar.

In zona tropicala a Asiel oameniTse nutresc cu fruc-tele curmalilor §i bananierilor. Palmieril care dati gotna§i unt-de-lemnul, precum §i cauciucul, stint foarte multcautate de Europeni.

Regiunea Sudanului de 1-a sudul Ecuatorulul este atatde bogata in vegetale §i animale, in cat a 0 fost su-pranu . ita Cara mon§trilor. Aci create arborele (boa -baby sail elefantul lumei vegetale, atat de folositor in-digenilor. Cocoti_rul se gase0e pretutindeni. Riurilesunt marginite de arborT legati cu Itane plante pa-rasite, asa in cat exploatatia maT nu este cu putinta.

In colonia Cap, precum in tarile berberice de petarmul Mediteranel, principala ocupatiune a oameniloreste agricultura, fiind-ca sunt aezate in zonele tempe-rate. Pe linga cereale se cultiva vita, iar -padtuile aco-pera intinderT marl §i cresc foarte repede, ca saki-mul la not

Prin insulele oceanulul Indian se cultiva cafeaua §itrestia de zahar, iar cele din Atlantica sunt renumitepentru cultura viteT, a porumbulul §i a florilor.

FAUNA . In ceea ce prive§te fauna, gasim specilde animale caracteristice pentru fie-care regiune.

In Africa de Nord se Oa animale salbatice ca leul,pantera hiena, iar cele domestice sunt camila ca-

mas-hail, pi ai

ai

si

si

si

si pi

20

!ul, care servg la transportul oamenilor prin pustil (ca-ravane) §i oaia, care este animalul de predilectie al mu-sulmanul ui . ;

Elefantii, rinoceril §i ipopotanil sunt numerW prinAfrica ecuatorialg, unde oamenir IT vineazg pentru ale lua dintil, numill in comert filde. Maimutele, go:n.11ai cimpanzeul, precum §i turme intregi de antilope, lo-

cuesc aceste regiuni. Riurile sunt pline de crocodili.Mai la Sud, prin stepele Kalahari, se ggsesc zebre,

strut)", care dau industriel penele lor, iar in colonia Caps'ati aclimatat cal', bol, capre i mai cu seamg ol, caresunt una din bog'altiile acestel regiuni, prin cantitateacea mare de lang pe care o exportg. Tot ast-fel i prinregiunea Atlasulul. Strutii se ggsesc in mare numar 0prin Sahara.

MINERALE. Africa, de curind cunoscuta, nu poatesg treael printre continentele cele mai exploatate. Al-geria este bogatg in mine de fier ; plumbul se ggseteprin Maghreb, cgrbunile de pgmint (huila) in republicaTransvaal. Praful de our din riuri se aduce de indigeni,de pe tgrmurile Guinel §i ale Mozambicului oclatg Cufildepl. Minele de diamant, descoperite in Kimberley 1de la Nordul Coloniel Cap, ail contribuit mult la des-voltarea grabnicg a acestel colonii

Indigenil dau toate aceste producte Europenilor inschimbul armelor, tesgturilor de ling, de mgtase i debumbac', cum §i pe obiecte de sticlg i bijuteril ord/rnare.

Drept monedg, triburile cele mai sglbatice au barade cupru, iar sirurT de scoici si de meld servesc taimonedg mgrunta.

21

Africa oferg un viitor mare comertului si industrieT.De aceia toate statele Europene se ocup1 de dinsafIcind expeditiuni si stabilind colonic.

Prin Algeria, Tunis, Cap si Egipt si chiar prin Congo,sunt o multime de al ferate, car riurile Nil si Congoau devenit asta -zi cgi navigabile de mare importantg.

CAP. VI

Locuitoril Africe

Popula ;ia Africei nu se poate preciza de cat intr'unmod cu totul aproximativ, de oarc-ce numai prin cate-var:giuni stgpinite de Europeni s'au fleut calcule statis-tice. Se crede totusi cg. in interiorul acestui continenttraesc vre-o 200 milioane suflete 1) pe o suprafatg depeste 2,800,000 km. U.

Ca si plantele, populatia este deasg in regiunile fer-tile din centru, se imputinezg .si chiar lipsesse prinpustie si apare in numar mare in regiunea mediterangsi prin sudul Africei. Densitatea mijlocie nu este deicat de 7 lo:uitori pe km. , adieg de 5 on mac putindeasg decat in Europa.

Vom vedea ca repartitia raselor pare a fi urmat regiunile fizice. Inteadevar conditiunile de traiu, con-trastand de la o zona la alta, cu greu s'au fgeut si seMai pot face incrucisarT, de si poate exists, o simetrieintre regiunile extreme.

,A t) Geogratul german Supam nu acordK Africei o populatie maYmare de cat 164 milioane suflete.

22

ETNOGRAFIE.Partea de Nord a Africei ping dincolode tropicul cancerului, este locuitg de trey neamuri alerases albe: hamiti, semitl latini.

Neamul llama este represetnat astg-zI prin poporulberber.

Originari din Asia, Berberii s'au stabilit in Africa,in nite timpuri atat de vechi, in cat au, lamas mho-tgrite de istorie.

Berberii au ocupat Egiptul, de unde s'au intins spreSud ping in Etiopia (Abisiania) spre Vest ping laoceanul Atlantic. Tot asa an fdcut si Arabii acum o

mai bine de ani.Berberii au trecut apoi, impin0 de noii

peste muntii Atlas au scoborit in Sahara strIbg.tindoazele, ping, in regiunea Nigerului. Felahii din Egiptsunt urm*I lor. In Sahara se recunosc dupg clenu-

-mirea de Mauri in partea de Vest, Tuiregi, prin mijloc§i Tibu spre Est ; iar prin Senegambia si mai cu seamyprin Sudan II intalnim sub numele de Falatahi sauPeulhi.

Denumirea (Berber, este o numire etnica in toatgputerea cuvintului. Nu i s'a ggsit origina, fiind-cg limbainsg-0 a acestul neam se pierde in cutele trecutului.

Berberii se deosibesc pretutindeni de Arabi, prinforma figurer, care e mai latg, nastil mai scurt corpulmar gros. Sunt multi Berberi, cars au ()chic verzi sau

CeT din Sudan Nubia au culoarea fetel ara-mie, iar pgrul nu e cret.

Tipul seinit este representat prin poporul arab, carea navglit prin secnlul VII, subt impulsiunea coranului,

a ocupat mai intgi Egiptul, apoi cele alt- regiuni

si

si

IIlt si

nIvalLori,si

si

albastrii. si

si

23

ale Africei udatg de Mediterana, ping ii oceanul At-lantic.

Alts Arab! Ins se stabilise, curgsgrit

molt inainte de Ma-homed chiar, pe coastele de ale Africei, incepindde la marea Roie ping la Zanzibar. El sglg§luescinca astg.-zi prin acesLe tinuturT fgcind comers cu dife-rite sped! de mgrfuri. UniT Beduinii, au pg--truns char in interiorul Africei si practica Inca co-mertul cu sclaviT, cu toatg opunerea Europenilor.

Restul Afriei este locuit de o populatie neagrg, acares fisionomie diferg de la o regiune la alta, dar caretotu,T s- poate reduce la trel tipuri :

1) NegriT B 7i:tit, in care intrg Cfrir cu ramura Zuluca element predomingtor care locuesc Sud-Estul A-frica ET sunt pgstori si rgzboinicT, contra lorEngleziT §i OlandeziT au avut nevoe sg sustie nume-roase lupte.

Interiorul Africei tot, de la Zambez pin la Sudan,este ocupat de elementele acesteT lase care, pe lingatipul fisic, au drept legg.turg. limba Bantu, care se vor-bqte, aceeasT preuitindeni fara multg deosebire. Locu-itoriT din Congo 1) se pot intelege cu eel din Mozambicfgra multa greutate.

Popoarele, toate, care se coprind sub denumirea deBanta, si a cgror tifrg nu trece de 40 milioane snflete,reprezintg adevgratul tip al rases negre: culoarea pieleiaproape neagrg lucitoare, pgrul des, cret §i linos,nasul turtit §i umerii fetiT ridicati. Parte din acestepopoare sunt sedentare, eel de pe lingg Congo §i

') Au'rr in Babli. Allgemaine Erdheschreibung, pag 941.

Ii

dintr'inai,

ai

al 1i

pi

1i

24

CafriT maT cu searna. El se ocupg cu cresterea viteloruniT chiar cu agricultura vingtoarea sau pescuitul,

dupg cum sunt regiunile ce locuesc. AltiT, cea maTmare parte, n'au locuinte fixe si rgtacesc mereu prinstepele din Zambez si Limpopo. Multi sunt antropo-grafi, din canza ca nu pot fi nicT pastorT nicT agri-cultori, de oare-ce padurile seculare virgine, ocupgintinderT prea marl, iai pasunile si terenurile cultiva-bile lipsesc.

2) NegriT Hotento ft, care ocupa tot Sud-Vestul Africel,de la riul Cunene si ping la Orange le. Coprind malmulte neamurl : Dumar a, Name qua Bojesm nY sau Bu§.-mee

Acestia din urmg ofera privitoruluT tipul cel maTdegenerat, chiar printre rasele africane. MicT de talie,el umblg aproape goT si traiesc numaT din vina .. Nuau locuinte fixe.

Acestia sunt in adevgr salbated.Cel-l-alti Hotentoll nu se deosebesc mult de BusmenT;

totusi prezintg o talie ceva maT rasarita, si a capgtatoare-care cunostintl trebuincioase vieteT. Asa, el audevenit pastorT, se servesc de cal si de bou, stiu sgintrebuinteze pielea pentru imbracaminte trgiesc inlocuinte fixe.

In Madagascar sunt Slkalavi §i Hovag, acestia dinurma inruditT cu rasa malaesg din Oceania si in luptacu ceT d'intaTu, care sunt de origing africana.

COLONI§TII EUROPENLIn republicele independentede la Sud se Oa Boeril olandezi, primiT colonistI aTColonies Cap (1652), amestecat! cu Francezi, huguenotlalungatl aci dupg revocarea edictulul de la Nantes.

§i

§i

i

§i

25

Prin colonil sunt multi Europeni, call par a cgutaregiunl asemanate in ching cu patriile lor. Asa g simpe Francezi in Algeria, targ temperati, pe care au o-cupat-o intre anil 1830-1857 si in Tunis (1681). Totasa Englezil in Colonic Capulul.

Africa insg presintg un avantaj. Europenifindatg cereuesc a strgbate cimpiile nesgngtoase tgrmurene ').ale Africel, gg.sesc pe podiprile intcrioare o climg tem-peratg si pigcutg §i se pot stabili. Dovadg stau nume-roasele stabilimente europene§ti de le malurile fluviuluiCongo.

CAP. VIII

Impartirea Africel in State

PRIVIRI GENERALE. In Africa nu putem ggsi, inimpgrtirile politice, fixitatea din Europa. Tgrile nu aulimite sigure, nicl chiar in pgrtile unde sunt stapiniEurozenii.

COLONIC FRANCEZE.,-Sunt: Algeria cu cap. Alger ;Tunis, sub protectorat ; Senegalul francez cu St. Louis;pe tarmul Guinei au comptoare ca Grand Bassan, Puorto-Novo si protectoratul asupra statulul Dahomey; apolCongo Trances cu Gabon si Franceville.

In oceanul Indian are Mayotte in Comore, insula Reu-nion §i protectoratul asupra Mirdagasearului.

1). Un exempla de neospitalitate a tiirinurilor africane poate fi faptulcit, afarit de poporul Kru din Guinea si Sualhili din Zanzibar, 'liefun alt popor african nu s'au &cut inarinarT,

26

COLONII ENGLEZE. EngleziT stgpinesc pe oceanulAtlantic, stabilimentele din Gambia cu capitala S-taMaria de Bithurst. ApoT Siera-Leone, Coaster de aur, CapCoast, Lrgos, Elmina §i altele pe coasta Guiniel ; iar maTspre Vest, departe in ocean, insu!cle S-à Elena §i As-rensiunea. La Sudul GuineT mer:dionale, baia Walfisch ;la Sudul AfriceT, Colonit C po cu capitala CaptownNata/u/; in fine in oceanul Indian insula Mauriciusele, Amirantele si Socotora, aceastg din urmg ocupatg inanul 1886. La acestc coloniT directe ale Englezilor maTputem adgoga si protectoratul asupra insuleT Zanzibar.

COLONII PORTUGEZE.In oceanul Atlan is A;orek siM,derele, fac parte direct din provinciiie Portugaliel.Cele alte colonil sunt Caput Verde, Bissagos si cate-vaposesiuni in Senegambia ; insula Print/ilia §i St. Tomasdin golful GuineT; Angola si Benguela cu orasele San-Paul si San-Filip de Benguela ; iar pe coasta oceanuluiIndian Mocambicul.

COLONII SPANIOLE. In Maroc, Ceuta si kelila; inoceanul Atlantic, grupul Canarie/or ; iar in golful GuineTinsulele Fernando-Po §i Anobon.

COLONILLE GERMANE sunt impartite in patru gru.purl : 1) Posesiunile aflate pe coasta GuineT, Togolandpc o intindere de vre-o sutg leghe intre Uidach si La-gos; 2) Grupul din golful de Biafra, este representatprin tinutul Camerun, situat la Sud de gurile Nigerululincepind din fata insulei Fernando-Po si ping la la.ulCead : 3) Angra Puquenna, din tinuturile Damara si Na-maqua 4) Tinutul cunoscut sub numele de Afri,a ori-entalit germanl, de la fluviul Rovuma si ping la. munteleKilimangiaro.

Sei-pi

27

COLONI1 ITALIENE sunt imprejurimile portului Mi-sauah §i tot tinutul pins la Asab.

TARILE CARE TIN DE IMPERRIL OTOMAN sunt : E-giptul cu capitala Cairo si vilaetul Tripoli cu capitalaTripoli.

STATELE INDEPENDENTE stint : Maroad cu capitalaFez ; Abisini z cu capitala Choa; Republica Orangele, cucapitala BlOmfont !in, 7ransv.talul cu capitala Pretoriastatul liber Congo.

Intru cit priveste statele indigene ale Africei cen-trale si australe, prea putine merits numele de state.Mare parte dintr'insele nu sunt cutreerute de cat deniste triburi. Sahara este locuita de Mauri spre Vest,de Tuaregi in centru Tibm spi e Est. In Sudan suntstatele (lariat, Borgu, Kanem, Bornu, Hanasa etc. In Gui-nea septentrionala sunt regatele Arhanti si Dahomey,cucerit in timpurile din urma de Francezi, precum sirepublica Liberi ,, care, fiind fondata de Englezi pentruadapostirea negrilor liberati 'din America, se considersde fapt ca, o posesiune britanica.

Dintre aceste state Bornu este cel mai vechiu si arechiar o istorie.

Maghreb

S1TUATIE. Dupa o vorba araba, Maghreb, insemneazaCara de apus. Se num sc ast-fel ale trei tari: Al rot,Algeriz Tunis. Citesi trele stint asezate in regiuneaAtlasului, care constitue o mare masa muntoasa inform: de patrulater, a caror unghiuri ar fi capul Bon,

si

si

si

28

promcLorul Ceuta, imbucgtura Wadi -Draa si fundul go1-fulul Sirta mica.

Din punt de vedere fisic nu putem sg nu tratgm a-ceste tgrI impreung. Limitele politice dintre ele suntar

RELIEF §IL APE. Caracterul acestel regiuni e urnig-torul o rgsgrire de stinca mare in directia S. V. spreN. E., compusg din gresie, profir granit in Maroc,jar calcar in Algeria Tunis. Acesta este Atlasul mare,care, in Maroc, are afarg de virful Tamjurt (peste 4500m.) altele care trec peste 4000 rn., pe cand in Algeria*i Tunis virfurile abia intrec 2000 m.

0 ramurg din Atlas, in Algeria Tunis, se apropiede tarm §i se numesc de la Tell numele regi-unel fertile pe rm. In Maroc, Atlasul mic stringe deaproape cgrmul mgriT Mediterane proiecteaza pro-mOntoriul african de la strimtoarea Gibraltar.

La Sud de valea Wadi Draa se ridicg. marele Atlasnumit Atlasul Sahalian.

Ad.: in Tunis cit in Algeria, intre cele doug Ian-tuii se regiunea inahelor podi§e, udate de SelifMegerd-t acoperite de n4te lacuri numi e Soturt, care,in anotimpul ploios, sunt pline cu apg, iar in celsecetos nu prezintg decit o mocirlg, cu un strat dPsare superficiil.

Intre Atlasul m.:diterannn litoralul mgreil se in-tinde regiunea Tell, cuvint care insemneazg. roditor ;iar spre Sud de Atlasul mire, incepe numaT de citpustia sahariang.

CLIMA. In partea udatg de Mediterana este o chiral

si

si

siTellice,

si

sisi

affil

§i

si

r

29

dulce si bine-facatoare. Influen,'a Mediteranel ss intindeegala de la tgrmul mgriT ping la piciorul AtlasuluT.

In Maroc se adaogg Atlantica, care nu ggseste pie-did spre a se manifesta ping in interiorul tgriT. Climaeste temperata si diferen;a intre temperaturile extremeeste numaT de 20 grade ; diferenta scade cu cit inain-tam spre V.

Curentele de aer din spre N. si NV. se mentin petot timpul verel si peste creasta muntilor, care tirgscnoriT din pricina puterel cu care trage cuptorul Sa-harer.

Partea sudica insg este lipsita de ploaie anT de zile.In timpul zilel arsita este puternicg, noaptea insa pa-mintul se raceste cu aceiasT iuteala. Diferenta Intl eextreme este de la 5 ping la 49 grade. Vinturile Simuytsi Soroco, care sufla din spre Sahara bintuie aceastaparte din Algeria si Tunis.

PaoDuCTEUNI. In privinta productiunilor vegetalecatg si deosebim dout zone in Maroc, treT in Algeriasi Tunis.

1) In Algeria, in par tea cu climg maritima, se cul-tivg cerealele Europel, precum si alte plante textile situtun, si asta in 3 culturl pe an.

Paclurile de stejarT, de cedriT, de pini maritime sialte esente ocupa intinderi marl. Cimpiile sunt presg-rate cu tufisurT, unde se inging pomiT Mediteranel (por-tocali, lamii, rodi!, maslinl, care dau mult unt de lemn)cu cel tropicall: (palmieril).

Pasunile intinse sunt pgscute de of si capre multe.Din contra pc panta sahariana nicl o productiune,

afart numal de valea Wadi Draer.,

30

2) In Algeria, regiunea cea mai fertilg este Tell, cuaceleasi productiuni in cereale, pgduri, livezi de pomiroditori p4uni, la care se adaugg cultura viteicresterea perfectionatg a vitelor.

Se exportg ling de of si de capre.Pe pod4e vegetatia scade, dar p4un'le persistg alg-

turi cu culturile cle alfa, un fel de trestie.A treia regiune este cea saharianti, care cade in pus-

tie, cu oaze ez Laghaut, Bisera, Uargla Trigurt.In Tunis regiunea fertilg este mai restrins, day are

acelee0 specii.Pgdurile insa sunt in parte distruse, iar minerale se

gasesc multe mai cu seamg prin Algeria, unde se rx-ploateazg fierul arama. Se mai ggsesc cariere de pia-tra si mineraiuri de plumb §i argint. Huilia, insg lip-se,te.

In Tunis este mult fier lingg capul Serrat, iar inMaroc, se mai ggse§te aur, argint, antimoniu pu-cioasg.

POPOARE. - Populatiile compara.ivesuet:

Maroc intindere de 800,000 km. , populatiunede 8 mil. loc.

Algeria, intindere de 790,000 km. [J, populatiunede 41/2 mil. loc.

Tunis, 100,000 km. 0, populatiuncde 112 mil. loc.

Dupg origing avern:a) In Maroc, Berberit pastori plugarl, care con-

stiùesc populatia autochtong. In adevgr Berberil suntcci dintli locuitoi i cunoscuti al Africei de Nord. Vin

$i

§i

1i 0i

0i

Si

1i

0i Intinderile

n a

31

apoi Arabil, Ebreil si Spud° /ii prin colonic ,Si Negras

adusik ca sclavi din spre Sud. Religiunea dominantgeste islamismul.

In Algeria, de asemeni mai numerosi sunt BerberilnumitY i Kabill ; apoi Arabil, mai refractari si cu velei-taV de nomad. Priutre Europ,ni, putem numara 1 e :Francezi, Spanioli, Italieni si chiar Germans.

Limba uzuala este cea araba. Limba ofici Ala este ceafranceza.

In Tunis sunt Berberl, Arabi, Francezi si Italieni.MAROC. Exploratorii cei mai insemnaV as Marocu-

lui sunt : RenI-Caile, Rahlfs i Foucauld.Suveranul sau Suit mil de Maroc are o autoritate no-

minalg, si este mai mult seful religios asupra musul-manilor din Maghreb.

Ca pitala imperiului este Fez (70,000 locuitori), situaipe fluviul Zebu, resedinta sultanuluT. Centrul cel maiactiv al Marocului si punctul de plecare al caravane-lor care calatoresc la Meca. Este in decadenta azi.

Cele-l-alte centruri mai importante din interior sunt :Marocul (50,000 loc.) situat pe Tensift, inconjurat depalmier/ ; Mechinez situat mai la Sud de Fez.

Principalele porturi maritime sunt :Pe marea Mediterang : Ceuta, insulele Zafarine, Tetuan:

Melila §i Gomera, care sunt ale Spaniolilor. Populatiu-nea totalg a acestor asa numite prezidii, se tired laIifra de 10,000 loc.

Pe oceanul Atlantic : Tanger, (20,000 loc.) Primulport al Marocului. Aci se afla k-esedinta consulilor eu-ropeni. Casablanca, Mazagan, Rabath-Saleh, Saffi i Maga-dor porturi.

32

Industria acestel tgri este inapoiatl. Se fabrica laFez, Rabat 3i prin alte localitgti maT importante, dife-rite stofe de mgtase, postavurT, tapeturl, marochinurl,olg.riT, fesurT.

Cli le de comunicatie sunt primitive. Transportul seface cu asinT si cgmile.

ALGERIA. at la colonizarea AlgerieT, cand Frantaa vrut sg. stirpeassg pirateriile de pe Mediterana1830-1870, peste o jumgtate inilion de FrancezT s'a sta-bilit aci, si se ocupg cu agricultura, industria si comertul.

ET locuesc maT molt prin regiunea Tell.Principalele orar. ale AlgerieT sunt :Alger (100,000 loc.) capitala Coloniel, situat in fata

metropolel, cam la o egalg distantg intre Oran si Bon.Este cel d'intil port militar si comercial. Arsenal ma-ritim. Eite pus in comunicatiune cu porturile din Su-dul Europe!.

Medeah 3i Orleansville sunt centrurile militare tir-gurile de linurT cereale cele mal importante dinaceastg. provincie.

Oran, port situat in partea occidentalg, este capi-tala provinciel Oran. Tlonseu (28,000 loc.) oral co-.mercial.

Constantina este capitala provinciel cu acelasi nume.Oras intgrit. Philipeville 3i Bon sunt debuseurile aceste!provinciT.

Cemertul exterior, la care iau parte mal toate tg.-rile din Vestul si Nordul Europe!, atinge tifra de 500milioane let pe an.

Drumurile de fier ocupg. deja o intindere de 2,800km. si unesc orasele principale din regiunea Tell cu

§i

§i

33

Tunis. Doug crinweie de liniT pgtrund in pustie pingla Biskra Ain-Sefra.

Industria algeriang este inc't incepgtoare, totusi, fa-vorizatg cum este de masinile franceze, ea progreseazgpe fie-care zi.

TUNIS. Acest tinut s'a pus sub protectoratul Pran-prin tratatele din 1891 0 1893. Tot* este gu.'

vernat de un bey (principe), care- are o putere maimult nominalg asupra supusilor sgT, cxci tots inalliidemnitari sunt Francezi.,

Capita la este Tunis (140,000 loc.) situat intr'o la-gunk in apropiere de ruinile anticel Cartagina. Orasindustrial. Are ca port La Goul tete, Bizerte e meni sgdeving cel mai sigur port al Mediteranel.

Kairuan (15,000 loc.) situat in interior. Oras stint alIslamuluT, centru de comers important.

Hatuamet, Sussa, Gabes §i Sfax, sunt tree porturisituate sprz.. Sud de Tunis.

Industria Tunisiei este Inca in stare primitivg. Se-fabrieg prin orasele marl arme, pielarii, burnuzurl, hainebrodate cu our argint. Se preparg in mica cantitate

pieT de marochin, esente de roze si iasomie.Tunis es:e unit prin linie f.tratg, cu Alger.

aci Francezil se silesc sa influenteze inteun modfericit. At flcut drumuri ferate, ail introdus jus-titia efectele bine fgcgtoare se resimt.

SaharaCUPR1NSUL SAHARE1. Pustia SaharLT, Marde Deyri,

se intinde la Sud de Statele berberice ping in Sudansi de la oceanul Atlantic ping in valea

3

pi

sisi

siscot!,

mini,

si

Nilutut.

34

Sahara izoleazg cu desavir0re regiunea Atlasului, ceacare a participat la istoria Europe, de a SudanuluT,de care ce este un tinut cu totul impropriu cultures,pe o intindere imensA.

RELIEF. Sahara este focul de pe pamint uncle .agen-tiT mat mull atmosferici, schimba infatiprea tinuturilor.Inteadevar, subt o pojghitg formats pe un amalgamde pietr4, nisip, argill §i gresie, jsta un strat calca-ros, infipt, icr colea, de roce eruptive. Apa de ploaie,strecurindu-se in jos prin crapaturile produse de ariacea mare a soirelui, udg ngruiWe calcarul de dede-subt §i produce dislocari continue.

Ceea ce craps farima stinca de sub nisip, sestetrecerea brusca de la temperatura fierbinte din tinipulzileT la aceea rece din noapte,

Vintul lucreaza el ca element predominant. Afargde dunele ce construiete nu departe de ;arm, precumsunt lghidi de la Apus, el are putere sa spulbere gip-sul, argila calcarul sa le depung in ocean, din-colo de capul Blanc, formind band de nisip (Arguine).,care impiedica navigatiunea.

Faptul ca s'a gasit, pe lingg calcar tare in uneleindoiturl de teren Si locuri mai joase decit nivelulman!, precum 'sunt cele de prin pustia Libiei de laEst Djuf de la Vest (120 m. ma/ jos cleat nivelulmars!), au facut pe multi a creada ca pustia aceastanu este decit un fund de mare secata. Chiar daca afost vre-odatg. ass, ;poi vremea aceea geologica estefoarte indepartata.

rata aspectul acestei regiun!, destul de accidentata :Platourile calcaroase, numite hammada, acoperite cu.

0

si

si si

si

si si

si

si

35

pietris si inalte de 100-200 m., alterneazg cu> dunenisipoase in Apus,, cu pietris mai mgrunt ca lintea si-Cu lacurl secate. Tibesti 12600- m.) sunt final i-mile cele mai mar! din Sahara. Mai sunt platourile :Taal, Ashen sau Air, cu roce vulcanice de 1500 m. ingl-time, si Djeber-Ah war ce se inaltg in- trepte de la 500in. ping la peste 2000 m. la poalele cgruia misiunea-englezg, condusa de coloneIul Flatters, a dispgrut in1881. Daca aceastt regiune este pastie, aceasta se da-toreste lipsei de ploaie.

Oazele sunt ca niste insule verzi pe marea nisipoAsga Saharei, de aceia Strabon a comparat Sahara cu opiele de panterg.

CUM §I P ROD U CT IC NI. Cea mai mare secetg depe pgmint, in Sahara se ghseste. Alizeul de Nord-Esteste vintul care bintuie aproape necontenit aceastg re-giune. El vine din spre Asia. Dacg is cu dinsul cevanor!, apoi acestla, ggsind in Sahara o cgoldurg prea-mare, se depgrteazg in loc sl se aproprie de momen-tul condensgriT. Sunt locur!, prin Tuat de pildg, uncletimp de 20 anT nu a cgzut ploaie.

Totusi prin muntii Tibesti, prin Air si prin cele maimulte platouri se intimplg plc.! torentiale care producadevIrate inundatiuni. Atunci se formeazg cursuri dea.pl£ timporare numite Wadi, care se pierd in nisipuri

din care cauzg. li se zice .fluvit moarte.Variatiunile de temperaturg sunt chiar in aceeasi zi

de la +20 ping la -1-.'d00. La solstitiul de iarng se sem-naleazg chiar ingheturi in timpul noptii.

Solul vegetal nu lipseste in Sahara_ Prin nisipurTcreste un fel de graminee chiar arbusti. Ttl subsolul

Muttii

§i

§i

3i

86

nisipos se afig niste adevgrate marl arteziane, care in-tretine umezeala si ajutg, cresterea rarelor culturl deprin oaze.

Pe aci crest porn! ca neasliirul, zarzile4i smoclthml, iatla umbra lor,

Dar pomul caracteristic, este palmierul, care dg cur-malele, principalul nutriment al indig'enilor.

Speciile de animale sunt tot asa de putin variate casi plantele si sunt din cele ma! mict precum vulpea,iepurile, ariciul, scorpionul, sopirla si strutul.

yOPOARE.- Sahara are o intindere de aproape 10milioane km. p. si o populatie nici macar de 1/2 mi-lion.

Aceastg populatie se compune dinBerberil din centru, sub numele de Tuareg-1 sau

faght, grupati in confederatii aristocratice. ET sunt cermai temuti Millar/ al pustiel. Practicg robia si suntresboinici. Fac comert mai cu seaml cu sarea din oasaBanta.

El au masacrat misiunea coloneiulul Flatters in 1881..ames.ecati cu Arabi ocup,g oazele din Apus.

ET sunt fanatic! si cruzl ping la salbgticie. Aceastg re-giune a fost. exploratg pentru prima oars de tingrulfrancez Camil Douls.

Tad( §i Ted; de la Est, sunt Berberi mal vechl, dartot asa de periculosl pentru calgtori. Sunt nomazi.

Industria nu lipseste. Se fabrics linurl din lina ca-prelor si a clmilelor, curele, lane% si alte arme. Pe unclelocurr se lucreazg chiar filde,cul.

Comertul se face cu sare, pulbere de aur, fructe, sipene de struts.

grid.

bno-

M Brit

vip-ra,

37

CalatoriT in Sahara s'au ficut de catre Rohlfs, Nach-Dukrer, Daub Fluters. CeT dQl din urma

gash aci morrnintul.Plecarea caravanelor se face maT adesea-ori din Maroc

orl din Tripoli.Ca lea din Maroc merge la .Djzif si 7audeni a. poT

la Timboetu, pe Niger ; alta pleas . de la lifurzuk sprelacul CiJd, cu o ramue spre Agades, de la Gharlames

spre Kuka ,- in fine o a treia de la Bens.zzispre Kufra Darfur.

Pe aceste caT merg caravane regulate de negustorTdin Noembrie piny in Decembrie. Singurul for animal.de transport este camila, care poste sa nu bea apa10-12 zile.

In Sahara, FranceziT inainteaza spre Apus si cautas't introduca cultura sis tematica prin instalare de puturiartesiane si irigatiunT.

aci barbaria, pare a fi distrus bogatiile.TrunchiurT de arbori petrificatT, chipuri de elefanti

sculptatT in stincile FezanuluT sunt dovezi c er dataera o regiune bogata.

TripolisSITUATE. Vilayetul Tripoli, peste care guverneazg

un vali, nu ,mit de cPoartao, cuprinde Triloli propridzis tinutul Bareah oazelg Ghartanzes, Ghat Fezzan.

Se intinde pe tarmul maieT Mediterane,' de Ia Alge-,ria, si Tunis, Ora Ia Egipt; iar spre Sud se ggsete afi limita nordica a pustieT sahariane.

tigal, i si-ail

i

Ain-Silah ,li

i

i i

3

RELIEF. Aspectul soluluT in Tripoli este aproapeidentic cu al Saharel.

Podi§ul Barco, care desparte golful Bomba de Sirtamare, este calcaros pietros este mgrginit Ia Sud,cu deprisiuni de WO rn. sub nivelul marl!, iar la Nordse reazima pe o costala Djetel Akdar, piing cu fosilemarine. ceea-ce insemneazg cg ale( data a fost golfmaritim.

In pariea de Vest se afil pod4e pietroase, hammada,dintre care cele maT insemnat est2 Himra, care sereazima Ia Nord_ pe asa nurnitiI muntl

In_re aceste accidente de teien se aflI o campieMalta, intinsl qi acoperita cu nisipuri.

CLIMA §I PRODUcTIUNI. Singurul loc unde se ma,-nifesta influenta bine-facgtoare a mariT asupra unel por-tiunT de pustie saharian'i, este tinutul Tripoli.

Pe farm Wig un Vint dinspre Nord care aduce ume-zeall. Cu cit hag acest curent inainteaza spl e Sud cuatit noriT ce tirg4te cu sine ajung mar repede la pun-ctul de saturatie ; din pricina canicuIeT ploaia dispareanT intregT, iar clima devine excesivg de ,la zi la noapte.

Vinturile uscate ce sufla vara din spre Sahara sechiama Sirocco.

Vegeta ;ia urmeaza schimbgrile clime!. De unde petarmul Medi crane! cresc toate plantele din sudul Eu-rope!, cu cit inainteaza spre Sud, vege atia scade. IarmaT spre Sud cresc portocall, limit, persicT, tutun, le-gume, griu orz, apoT arbu..1 ca ; latirT, mastic!chiparoase, inirt, amestecate cu stejarl in tot-d'a-unaverzT cu salcirni.

Aspectul este trist infiorgtor. Gratie apelor su-

pi pi

pi

pi mica,

pi

pi

sirs

.iVrglic

31

terane infloresc cite-va oaze vesele ca Ghadames, Gath,Fezzan §i Kufra unde vegetatia renWe. Aci reptilelerni§uesc petutindeni.

POPOARE. Pe o suprafatO de vre-o 1,200,000 km.numOra ceva ca 1 milion locuitorT de neam berber,

la fel cu Kabilil algerien!, plugar!, Sunt frig cite -vatriburl troglodite, Djebel garign.

Berberil s'ail amestecat cu GreciT, care ail fond at in-floritoarele porturt din trecut Berenisa, Cyrena allele,

mult mad tirziu cu Arabil, care in secolul VII auinceput opera de deitruqie.

Multi locuitorl sunt nomazi §i se ocup1 cu comerturcu sclavit. ET sunt rnahomedanT din secta Sein.(yrt vrajmWcreVinilor.

PinI in 1835 Tripoli a fost independent, atuncl, atrecut sub dominatia directl a Turciel

Ca Wort, ca Mungo Park, Barth, Rohlfs alp ailprevOzut un viitor mare acescui tinut-

Italia pare a avea vederi asupra Tripolitanie!.Tripoli (30.000 loc.). Debwul produc-

tiunilor din Sudan ; Bengni (Berenisa) port in Barka ;.111iirzu4 in Fezzan, Gliadomes Gh.,t, la marginea pustiel.

Caravanele aduc din Sudan mai cu seamt fildes, prafde our §i pene de strut.

Tripoli de astI-zi corespunde cu Cirenaica din ve-chime.

Prin acele vremurT, orarle acestel colonic grece0erau inflori:oare. AstO.-zi ele au devenit adevOrate ne-cropole, unde se adOpostesc animalele snbatice alepustiel.

0

9i

9i

si

ORATE.

9i

49

giptial §i Nubia

CUPRINS Egiptul cu Nubia ocupg o regiune lun-guiatg de la Nord catre Sud, cuprinsg intre pustiaLybiel, la Vest i marea Roie la Est §i intre mareaMediterang la Nord i Sudanul egiptean la Sud.

Fizicqte vorbind,, nu putem sg deosebim Egiptul deNubia, cgcT ambele ocupg partea orientalg a pustieTSahara, pe cind Sudanul egiptean se deosebWe multavind ploT regulate. Din punct de vedere politic, Nubiaa devenit mandistg, independent de guvernul din Cairo.

RELIEF §I APE.-Acest tinut se prezintg ca un podi,,ingltat spre Est, rezimat pe un masiv lunguet, gra-nitic, cu inaltimi de 2100 in. (Djehet-Seturba) i inch-nindu-se oblu catre Vest, unde are chiar depresiunT de30-70 m. sub nivelul mgrit

0 vale de 10-30 km. in lgtime, it brgzdeazg in Inn-gul lul de la Sud la Nord ; ea servg de matea Nilulul.

NILUL este unicul fluviu al acestel regiuni. El pleactdin lacul Albert. La Lado scoboarg in cimpie. Intrgin Nubia maT jos de Barber, unde conflueazg cu Athura§i descrie marele cerc ; pgtrunde in Egipt la Uadi-Halfa,curgind numai prin pustie. La mare ajunge sleit deape, dar totn§T, neggsind piedicT, apele se resfirg. inmulte brate, ca degetele depgrtate ale unel miinT des-chise. Triunghiulul strgbgtut de acele brate i s'a datnumele de Deltd.

Delta este foarte mocirloasg. Lacurile M rint, Burlosi ilfenzalelt, se inOrg d'a-lungul tgrmului Mediteranet i

nu se desparte de dinsa de cit prin cordoane litoraleinguste. Tarmul deltel are 145 km.

41

Intre Berber si Assuan Nilul tree,: prin 5 cataracte.El tiraste o apg inverzita de materil vegetale si apoT

Tosietece din pricina particelilar vulcanice, care-1 stintaduse de afluentiT ce scoboara din Abisinia si pe care1 depune pe campie in timpul revarsgrilor sale.

GLIMA. Seceta predoming, iar ploaia nu cade de citfoarte puting pe malurile mgrei Mediterane si pe sira,arabica de la Est.

Un vint dinspre Nord bate la inceputul vereT, darnu aduce ploaie.

Variatiutlile de temperaturg sunt marl. in aceeasi zisunt diferente de 30-40 grade.

Ploile tropicale ce cad de la inceputul prima-vereTOM la sfirsitul toamnel la izvoarele NiluluT, fac caapele luI sa se umfle si A se inalte ping la 7 m. inaltime.

Ridicarea apelor incepe chiar in Aprilie in cursulsuperior al Nilulu!, in Maiu se umflg in cursul din Nubiaiar la sfirsitul lul Mali], in Egiptul de jos si tot cresteping in Septembrie.

Descresterea apelor incepe prin Octombrie si estesfarsita in Noembrte.

Trebuie sg se stie insa ca nu anume revarsgrile ape-lor Nilulul peste cimpiT determing, fertilitatea solului.Apele cresc ping la maxinkum de 7 metril. Cind elecresc pe.ste aceasta inaltime, atunci se produc vasteinundatiunT e adevgrat dar aceste inundatiunT suntconsiderate de Egiptenii din cimpie, (ce! din Egiptulpropriu zis) ca un flagel, ca o adeygratg nenorocire,pentru ca terenurile inundate, cu toatg caldura soareluT,nu au timpul sg se usuce indestul si la timp, spre ase put a cultiva pins la urmgtoarea cres.ere.

42

Se Intimpla insa un alt fenomen, care determine fer-tilizarea Egiptulul.

Terenul este si gle formatiune noug si foarte poros,decT permeabil- Ast-fel, cea mal mare parte din apese infiltreaza intensul pint la marl distan ;e, Laindu-1de arsita soarclui, ewe f r aceasta ar nimicice fel de vegetatie.

Anul agricol in Egipt se imparte in trei ; 1). Inlunile Noembrie, Decembrie si Februarie se fac setna-naturi ; 2). In Martie, Aprilie, Maiu si Iunie se culegbucatele de pe cimp ; 3). Lunile ce r min, apartin cres-terii apelor.

Se cultiva pe rind inul, trifoiul alb, si finul, se ur-rneaza apol cu griul, care, ca si orzul, incolteste foarterepede. Apol vine bumbacul si trestia de zahar.

Se poate face trei culturi de cereale si alte plantein valea de jos a Nilului, de si mijloacele de agriculturestint Inca primitive.

Alte culturi vegetale sunt : porumb, durah, garanta,sofran si indigo.

Dintre animale se pot cita cail, asinil, camilele, boilsi oil; earl dati !Ina neap pentru localitate si linaalba pentru export. Albinele si aindacii de mataseprospers pe toata intinderea.

Intru cit priveste bogatille minerale, carierele. de porfirro.s, de marmura si sare stint singurele exploatate.

Cu pietrele scoase din aceste cariere s'aii zidit pi-ramidele si obeliscurile de acum cite-va mil de ani.

Natronul si bitumina se gasesc prin Egiptul de Sud.POPOARE. - Populatia Egiptulul atinge tifra de

ort

43

vre-o 7 milioane locuitorh Prin Deity i pe valea Ni-lulul ea este foarte deasg 250 loc. pentru km. J.

Neamul Berber este representat prin Fe las' i Cupfl,

deosebitl numaT prin credintelelor religioase; Cel d'intiTsunt mahometanT, cei de al doilea sunt crt.,tinT.

Ma! sunt Arag Bedminl, Tura, Borer, Armenl, Fe Iotai Negri! nornazt,prin Nubia; apol Europent in numgr

de 10.0000 ; Francezi, Englezi, GrecT, ItalienT §i Aus-triad.

Oazele cele fertile de 14 Apus sunt : Silitzth (anticul.Jupiter Amon) Forofrak i Bokahel.

ISTORIE. Egiptul a de'venit upr mgrul de disputg.dintre popoare. Francezil ail fost mult timp stgpiniradevgraii al Egiptul'uT, mai cu seamgi pe timpul ciir-muiriT ,dibace a do! din KhediviT stf Mehemet-Ali iIsmail Pap. In timpul luT Mehemet-Ali 'sl-a intinsdominatiunea asupra Sudanulut pe care l'a_ pierdut inurma rascoalei Mithdictilor.

EngleziT, conduc asta-zI trebile Egiptulul. FrantaAnglia supra.vegheazg i g,aranteaza neutralitatea ca-nalulul.

Egiptul e o Sara celebrg in istorie, Civilizatiunea eleste foal to vechig. Resturl din antica splendoare stailpiramidele §i obeliscurile (Lucsor i Karnak) puse in pro-fitul qtiintei de Champollion, Maspero, Meariette i altiTcar! au descifrat ieroglifele de pet.pyruze i all explicatinsemngrile still p turil or.

A fost maT intiiti guvernat de 26 dinast!!, ping insecolul IV, inainte de era cresting, cind fu cucerit dePer0. In secolul IV fu cucerit de Alexandru, care fond'orapl Alexandria i care lgsg domnia In miinile Pto-

9

44

lomeilor, ping in anul 30 inainte de Crist, Egiptul flcuparte din imperiul Bizantin, ping in secolul VII, cindfu cucerit de Arabi.

In anul 1517 fu cucerit de Turd, insg de la inceputul-seeolulul XIX Egiptul se bucurg de o independentlaproape complectg. Astg-zi el se guverneazg de unvice rege sat kediv, pus cel putin cu numele subt su-veratfitatea imperiulul Otoman.

ORA§E. Orase principale suntCairo (395,000 loc.) Capitala Egiptului, situat pe Nil,

la virful deltel. Orasul cel mai populat al Africei. In-dustie pujina, dar servg ca intrepozit de comer( intreEuropa, Asia si interiorul AfriceT, cu care comunicg.priu caravaue.

Asuan (Syena) pe Nil.iliehalet-el-Kebir (34,000 loc.) in entrul deltii.Tantah (84,000 loc.), situat spre Nord de Cairo celebru

grin tirgurile sale.Zigazig (20,000 loc.), situat intre Tantah si Cairo pe

canalul dintre Alexandria §i Port Suez, este unul dintirgurile

Gizeh (11,000 loc.), situat pe stinga NiJulul, ceva maila Nord de anticul oras. Memfis, si in apropiere dePiramida lui Koeps. Aci se a19 si matele Sphinx, uncap de om iplosal. Se fabrich

Medinet-el F gum 1). 26,000 loc.)-,-in apropiere de tarmulsting al NiluluT. Comer( activ in loc de intilnire alcaravanelor.

') Numit Sn vechime Crocodzlopolis.

of iriT.

.)

deltel.

45

&al 2). 32,000 loc.) Pe tgsmul sting al Nilului FabricXling. Mare comert cu Provincia Darfur si loc de intilnire al caravanelor.

Ale.ine-Abut situat in mijlocul ruinelor anticei Teba.Karturn (50,000 loc.) Situat la confluen ;a celor doug.

brae principale ale Nilulut. Capitala Sudanulul Egiptean. Intrepozit de fildes, gumg. arabica sclavi, intreAbisinia, Sudan si regiunea Nilului superior.

Printre cele alte orase din Sudanul Egiptean putemnumXra pe El-obeid, capitata Kordofanulul; Senaar, ca-pitala proyincieT cu acelasi nume Kasala in apropiere-de frontiera Abisinier.

Porturile principale : Alexandria 1) (227,000 loc.). Pe_Mediterana, reunit cu Nilul prin canalul Mahmudieh,cu Cairo si cu Suez prin drumuri de fier. Este portulcel mai important al Africel debuseul de tranzit intreAfrica, Levant si Furopa. Pe canalul Suez 2) se afla

Port-Said pe Mediterana fundat de campanie deSuez, care a supraveghiat constructia canalulul intreanit 1856 si 1869.

Port-Suez, pe marea Rosie, a earnl importantg crestepe fie-care zi.

howl ia, pe canal, aproape de Port-Suez.Pe litoralul mgril Rosii nu sunt de cit porturile

Koseir §i Suakin, a cgror importantg. nu se datoreaza_

Numit iu vechime Lycopolis.1) Fondat de Alexandra cel Mare, In secolal lInnainte de Christ._

Acegt canal are o lungime de 160 km. gi o adtncime de 8 m.Pe 6e-care zi circuld prin acest canal peste 3,200 vase, cu tonaj de-aproape 6 milioane tone.

si

si

si

e)

46

de cit relatiunilor cu Arabia, mai cu seamg in timpulpelerinagiului la Meca.

Cgile de comunicatie ale Egiptului se reprezintg prinfluvial Nilul, care este navigabil pinX la Kondokoro ;apoT prin canalurile deltei prin drumul postal, caremerge pe Nil sau prin pustie pint la Kartum ;, prindrumurile de fier, care brgzdeazg delta Nilului, func-Iionind intre Alexandria si Suez prin Tantah si Zaga-zig, si se preggteste prin Cairo ping la Siut, coprin.mind o retea de peste 1700 km. si in fineprin drumurile.de caravane, car! pleacg din partea orientalg a Suda-nului, strgbat diferitele oaze si ajung la Siut, la Cairo-sat' la Alexandria.

INDUSTRIA manufacturierg este aproape nulg. Egiptulnu are nici 1-mne, nici huilie. Fabricele de tors si tesut,-stabilite de Mehemet-Ali sunt pgrgsite. Rafingrile de-zahgr sunt in mare parte proprietatea vice- regelul,Totul se reduce asa dar la fabricarea unor obiecte deprima necesitate.

Comertul general al Egiptulul, afarg de tranzitulprin Suez, variazI, intre 400 si 500 milioane leT pe an,la cafe is parte Anglia, Franta, Turcia, Grecia, Italia,Africa centralg si orientalg si Arabia.

SudanulCUPR1NSUL. Sudan sail etara Negrilor, se numeste

toatg regiunea de pgminturT de h Nordul ecuatoruluT,cuprinsg. intre 60 si 150 latitudine borealg. La capatulde Est se inaltg. masivul Abisinian iar la Vest se afig.slabele ridicIturi ale SentgambieT.

;

47

Sudanul se poate sub imparti in trel ; a) Sfidinal ori-ental, la Est, format din asa numitul Sudan egiplean,linuturile Ko,defan. §i Darfur §i r,rez Mari lot-, toate eu-prinse in basinul superior al NiluluT; b). Sudanul cen'ral,cuprinzind tinuturile din basinul lacului Ci ; e). Su--

&anal occident)", care se compune din tinuturile situatein basinul .Nigerukii, Guinea Senegaubia.

RELIEF *I APE. - Pamintul, in fie-care din cele trelpart' ale Sudanulul se prezinta." ca o albie de la mijloc,avind ca adinciml maT marl : regiunea laculul NO, inSudanul eel oriental, lacul Ciad, in cel central si lacul,Deboe, in ajel occidental.

De aci putem considera Sudanul ca impartit in 3basinurl deosebite, desi liniile de impartire a apelor nuse cunosc if bine.

In Sudanul oriental Nilul primeste toate apele cenasc pe acolo. El curge pri-n aceasta regiune dupa ceiese din lacul Mwutan ; la Lado intra in cimpie pa-raseste Sudanul Ia Berber, ca sa intre in Nubia. Curgeincetinel, se largeste si did nastere la un labirint de os-troave sturoase acoperite cu papyrus si alte plante,'care au impiedecat adese-ori explorarile.

Cereul muntos impresurator if trimite ape abundente.Din inaltimele dintre Kafa si Uganda, II soseste, pedreapta, Sobatul. Nilul albastru Athara, jar de la Vest it-sosesc apele luT Bahr-el-Gazkal, care porneste din Tibesti.

In centru Sudanulul central se AI marea interioaranumitg lacul am; Ia o atitudine de 260 tn. Albia saeste imprejmuita de muntiT Tibesti la Nord, de DjebelMara, la Est, de masivul Andamana, Ia Sud si de oslabg sirs de dealuri la Vest.

0

ai

pi

48

In Sudanul occidental, numit,si francez, de cind Fran-.cezii din Senegal &ail intins atat Le adinc in interior,.s'a observat el fnndul albiei este ocupat de depresiunea.lacului ,Deboe, prin care trece Nigerul.

Sudanul occidental prezinta pe oceanul Atlantic un.semicerc imens de larmurT, subtimpartit in : tYruzul Se-negalulut, intre capurile Blanc si Verde : al Gamlietal rim ilor de Sud, pins la ifisulele Serboro a Guinei,care la rindul sau se imparte in : coasta grinelor, afddesului, a sclavilor, coasta de aur, pins la golfurileBenin si Biafra.

Tarmul Guinei este presarat de lagune despartite demare prin dune si cordoane pisipoase comunicindnumai prin deschizaturi strimte. Marne si vinturile ri-dica niste valuri, care impiedica aproprierea corabiilor.

FranceziT din Kotonu au proiectat sä arunce o puntein mare ping dincolo de regiunea valurilor.

In Atlantica. se varsa o multime de riurl care 's1 ailobirsiele in Foota Djalon :

Seneg 1 (2,700 km.) incarcat cu Fuleme, pe stinga,.trece prin mite cascade si ajunge la male, la St. Louis..

Gandi r, curge direct spre Vest si se arunca in ocean,lingd S-ta Maria de Bathurst. Basinul SenegaluluIGambier formeaza regiunea Senegambia

Geba, ndo, §i Volta sunt cele maI in-semnate cursuri de apa de pe tarmurile Guineir.

Nigerul (4,150 km.) care curge de la Sud-Vest spreNord-Est piny la Tumbuctu uncle a petruns in Sahara,.apoI spre Sud-Est pin . la confluenta sa cu BenueapoI spre Sad. Trece prin cataractele Busa si se varsa_in mare, formind o delta.

si

Rio-Gr, St. -Purl

ai

ai

ai

pi

49

CLIMA SI PRODUCTE. Sudanul, din puctul de vedereclimatologic, formeaza o trecere pe nesimtite de lapustie la sona umeda ecuatoriala. Este o regiune cumusoane caracteristice. Pe timpul veret se stabilesc cu-rente de la Sud si Sud-Est din pricina a pustia Sa-hara trage spre dinsa tot aerul inconjurator. Ast-felse hotar,ste un anotimp ploios de mai miilte luni.

Din contra, cind soarele incalzeste direct tropiculemisferef sudice, curentele se stabilesc de la. Nord,Nord-Dst si Nord-Vest, dinspre Sahara, care producseceta.

Repartitia ploilor este mai neregulata in Sudanuloriental., iar termometrul oscileaza intre 100 500 dela zi ta. noapte ; in Sudanul central dominind o ume-zeala constants, impedica radiarea nocturna si dife-renta este de 28 grade eel mull ; in Sudanul occidentalcaldura foarte mare depinde tot de anotimp, iar nupe latitudine, cum este in tot tinutul Sudanului.-

Ploile sunt abundente in timpul ierne1 si tempera-tura uniforms da o mijlocie constants de 2 grade atitnoaptea cit si ziva ; din contra in anotimpul secetos,afara de tarmuri, unde zefirul marii racoreste puffinaerul, cgdura este cle hesuferit. In Main atinge o mij-locie de±36 °, coprinzind si noptile.

Vegetaf,ia SudanuluT devine cu atit mai bogata cucit ne 3ndepartam de pustie.

Stepele, marginase cu desertul, sunt acoperite cu opasune grass in anotimpul ploios, dar cu totul insu-ficienta. Pe malurile riurilor, sunt copacel, ca pahnieri,mimose, salcimi si slabe culturi de griu, meiu si tutun.

Cimpiile se cara.::teriza prin pasuni cu plante ierboase

4

t

50

inalte, prin padurT formate de palmieri cocotier!, ba-nanieil legal! prin Iiane, dar in care poenele sunt maidese.

Prin cringurile de copaci si copIcei se ascund o mul-time de lighioane ca hyena, bivolul grlbatic, rinoceri,elefanti si altele mai putin fioroase ca maimut i, girafaantilope, gazela si strut!.

In Sudanul central, cringurile sunt mai dese si spe-ciile de animale se inmultesc ; turme intregi de giste,rate, berze si pelican! prin mocirle; serpi, sopirle siscorpion! prin erbur!, precum si o multime nenumrraetde tinlari si muste.

Culturl de orez, porumb, sorgho, durah si arasideacoperA cimpia ; iar arbor! ca boa babul si palmierul seinaltA in proportii uriase. Animalele domestice sunt innumAr mare.

In Sudanul occidental, vecin cu pustia, solul, incrr-cat de lateral 1), este in multe Oil! in2propriu cultu-rilor. Cu cit insa to cobori spre tArm se observA vege-tatia cu aceleasi esente ca in Sudanul central. Ca ani-male mar multe specii de lel, pantere, tigril si crocodili.

POPOARE. Popoarele Sudanulul sunt asa de dile-rite unele de altele, in cat trebuie sA le studiAm apartein cele 3 sub divisiuni.

Sudanul egiptean a fost vizitat de Lefean, .Backer,Sweinfarth, dour doamne Tinne (1863), de Emin Papa(1875-78) care a guvernat provincia EcuatoruluY din Su-dan, in numele guvernulul egiptean.

Acestia, precum si altii in urma for ca Peters, ail re-

1) Aluviun compus din gresie feruginoash produs .prin nhruirea ro-celor vechY.

51

latat cg numgrul locuitorilor ar fi cam de 10 milioane.Populatia se imparte in popoare negre, ca Dinca plu-gari, Bongo meseria§i, Nuerl rasboinici, Si luki pgstoriNyam-Nyamil; care sunt cu totul salbaticl, chiar antro-pofagi.

Acqtia s'ati amestecat cu elemente semite,cu hamiti, PeuP, adoptind cu totii islamismul. Se faceinca comertul cu slavi, iar populatia este menita sl des-creasca din pricina razboiului de la trib la trib.

In Sudanul central exploratoril ail fost Udney, Clip-perton, Barth, RUhlfs, Nachtigal §i Mizon (1892).

Populatia pare a se urca la peste 12 mil. oameni.Fondul sari o formeaza un neam negru, foarte urit,Marghi, Kamuri, Mandara Haussaii; apoi alte tipurimai frunioase ca Daya, Peullt on Fe llatait, albs, precumi Arabit veniti de la Nord Si Nord-Est, cars se ocupg

uniT cu plugaria iar altii cu 'Astoria. Toti Bunt musul-man! §i fac corwtrt cu slay!.

In Sudanul occidental diversitatea este mai marevi on ce statistics este imposibil de stabilit. Comertulcu sclavil, care nu a dispgrut cu desavirpire, precum§i razboaiele dese fac sa scads populatia.

Negrii din interior sunt in mare parte musulmant darcei de la farm sunt Inca locuitorii din Afanti,Fantii din Dahomey.Apoi popoare de rasa albs Berke, Peat sail Fe Maar,

Tuaregi Maur!, amestecati cu Arab! Negrii.SUDANUL ORIENTAL. -- Aceasta parte se mai nu-

mqte egiptean, fiind-ca a fost cucerit dimpreung cu_Arable Kordofan de Khedivul Egiptului Mehemet-Ali ;iar in urma Kedivul Ismail-Pap a cucerit §i Darfur

Arabs,

fetifl,

§i

§i

Ii

pi

;i

gi

gi

gi

1i

52

Darfertit. Insurectia din Sudan (1881) condusa de unmessia, Mandi, musulman, a scuturat jugul EgiptuluT.Insusl capitala, Karim, cu toata resistenta eroica a luGordonePap, din la 1885 in miinile mandistilor.

Orasele sunt : Khartum, (79,000 loc.) fondat de Me-hemet -Ali, ex-capitala Sudanulur epiptean ; El-Obeid inKordofan, capat sudic al unel liniT telegrafice de pe ya-lea NiluluT ; El-Ta§er in Darfnr, Kasala, Lido, §i Wadelatcapitala luT Emin-Pala, singurul guvernator ce s'a pu-tut mentine ping in 1889, dupg revolta mandistg.

SUDANUL CENTRAL. Sudanulul central it lipsesteunitatea politics, iar dominatiunT intinse si statoi nicenu se pot mentine.

Statele cele mal insemnate- sunt ; Uadai, cu capitalaAbe§e; Baghirmi, cu capitala Massenia; Bornu, Cu capitalaKuka ; SoCOto, stat de la Felatai, cu capitala Socoto salte orase precum Yacobo, Kano §i Bido ; Andamaua, cucapitala Yola.

Protectoratul englez se intinde air pe tarmurile Ni-gerulul, ping la Ibi pe Binue si pins la Say, pe Niger.Basinul superior al acestul fluviti este ocupat de Fran-cezi.

Germania s'a stabilit in Camerun, (1884) si cearca Ase in tincla asupra Andamauel.

Franta, prin curagiosil sa.T fil Cram)el care a muritsi actualmente Monteil si Mizon, cats sa. ,intinda influ-enta franceza unind Congo-francez cu lacul Ciad, pe de_asupra zone!.

SUDANUL OCCIDENTAL.In Sudanul occidental aceiastnestatornicie si anarchie domneste in statele indigene,aceiasT lupta de la trib la trib, ca si in centru si Est..

53

Posesiunile europene se impart in modul urmgtor :Pranceze: Senegal cu cap. St. Louis, ora. l ma! impor-

tant Dakar ; Sudanul francez, care cuprinde o zona in-tinsg, cu Bakel, K zy i Bafulabe.

Protectiunea francezg se mai intinde asupra state]orBondu, Bambuk, Kaarta, Foota-Djalon, ea orwle Tieba,Simon i asupra statulu! Masina cu orasul Segu-SikoroBamaku §i Timbuctu pe Niger.

GUINEA FRANCEZA. cu stabilimentele Grand-Bas-sam, Assinia, Kotonu, Porto Nuovo.

Tot in zona de influents francezg se esWe regatulDahomey cu cap Abomey.

Euglese, Gambia, cu cap. Bathurst, orasul unde morta-litatea este cea mai mare din lume. Sierra-Leone, cuFreetown; Coasta de aur, cu comptoarele Clpe-Coast Castle,Ebnina, Akra i Christiansburg. Tat sub influenta englezgse afig statul Apetti i Fantt, cu orasul Cumassia. Benini Niger cu portul Lagos.

Portugeze: Guinea portugheat care este inglobatg in ceafrancezg §i de care tine i archipelagul Bissagos. Oraqe :Bulam si Ca§eo.

Germane : 7ogoland de pe coasta de aur cu T000 i

Bismarkburg.Pe coasta grinelor se aflg republica Liberia, fondata

pentru ca sä serve ca adgpost robilor Negri! eliberatidin America. S'a declarat independent g. la 1847. Arepeste un milion locuitori si are drept capital, Monrovia.De fapt insg Liberia este pusg direct subt influenta en:glezA.

54

Abisinia. Tari le Gal la si Somali

CUPRINS. Ahisinia, Hate§ sail Ethiopia, dimpreunIcu 'Wile Gala si Somali ocup4. triunghiul cel mai orien-tal al Africel, al cArui virf il formeazI capurile Gar-dafuT si Ras-Hafun.

RELIEF §I APE. Punctul culminant al acestei re-criunT este masivul vulcanic al AbisinieT, care se apleacAinspre Vest.

Piscurile R ts-Dxgan si Tsok intre 4000 m. ingltime.Riurile sunt Atbara, _Ella albastru, si Saba, care se

scurg apol in Nil, Webi-jeteli, Ganena saii Giuba si Tana.CL1MA §I PRODUCTE. Trebue sg deosebim climb,

AbisinieT, de a tinuturilor Gala si Somali.In Abisinia altitudinea hotIreste Ire zone climato-

logice :1) Kolla OM pe la 1800 me triT, nesanAtoasg si umeclI,

cu o vegetatie monstruoasI de pdurT de boababi, debambu, palmier! si bananierl. Aci creste trestia de zaMr, bumbacul, porumbul si sorgho.

2) Voina -dega (1800-24000 m.) este ma! temperate,cu pomir din regiunea mediteranX si alte plante pre-cum : porumb, cafea, b4g, tutun ; 3) Dega de la 2400 m.in sus, cea mai sannoasg. Este bogatI in pgsuni undecresc turme de of si cirezi de boT.

In regiunea dega cade la ora 12 o ploaie cu furtunarcare sine 3 ceasurT, si apot cerul se lumineaz1 ca si inorele a. m.

Plmintul AbisinieT este foarte bogat in : pucioasg-fier, huilil, our si sare, dar nici un mineral nu se ex-ploateazg.

55

In Gal la Somali clima este extrema §i asemana-toare cu clima din pustie ; ploile sunt neregulate in-suficiente.

Floi a este compusa din arbor! ca salcimi spino§T,cactuA mimose, .palmieriT dum §i galolul din fibrele ca-ruia fac femeile Somaliloa n4te boale 1).

GUVERNUL. In Abisinia exists regimul feodal.Suveranil siatelnr Choa cu Kafa §i Harrar, Godjam, Am-hara Tigre sunt vasalil luT Menelik, regele din Choa§i negusul- Abisiniei, care este §eful civil §i militar alAbisinieT.

Unitatea tariff s'a incercat a se face de Theodorosde Johannes, dar nu a reu§it. Nici chiar Menelik, care

domne§te din 1889 nu incearca, de §i vede ca dinaceasta pricina tiara nu poate prospera.

Populatia este in numar de aproape 4 milioane su-flete, maT toti cre§tini ortodoxi, ca Copbit din Egipt.Sunt §i musulmanT pe la confinele luneT.

AbisinieniT sail EtiopieniT sunt de rasa albs.Ail lupte cu ItalieniT, care au ocupat Masuah, portul

lof natural la marea RoOe §i Assab, (1885-1890) §i aufondat colonia Erytrea 1).

Ora§ele sunt : Litse (3000 loc.) in Choa, capirala actu-ala, Gondar (4000 loc.) linga Tana, vechia capitals !Wag-deda, intarita, Ankober §i Harrar, ora, comercial.

TARILE GALLA *I SOMALI. Aceste tinuturi sunt

1) VezI: 0 c616torie In Tara Somalilor, de d. Ghica Comilne,tY.DupiL numele vechiti id mitra

2) Mg multY cIlittorT at fost asasinart de eY printre cart, Oaken.(1865) si Saccouil. (1892).

sisi

lsi

si

Ro0Y.

.

56

locuite de poporul Gal la la Vest si Somali la Est. Ceid'intiT sunt plugarT, cel d'al doilea sunt pastori nomazT.Tin de legea IslamuluT si sunt foarte fanatic! 2). Par afi un amestec de populatiunl negre cu arabe

Ghica Gomanestl, cafe a explorat Cara Somalilor,in iarna anuluT 1:896 ne spune urmatoarele :

Somali/ sunt foarte razboinicT si curagiosT. Se luptacu singe rece cu toate fiarele salbatice, ca leT, elefantTsi tigril. Sunt foarte lenesT si lacomi pentru came.

Femeile for sunt foarte istete.In fundul golfulul Aden se afla :a) Stabilimente engleze la Leila si Berbera, de unde

pleaca caravanele spre interior si, insula Socotora.b) Stabilimente franceze la Tadjura si Obok. Oraselc

maritime : Kismayu, Barana, care tineail de sultanul Zan-zibar, sunt azT sub protectiunea Angliel, care se silestesa ocupe tot tarmul oriental.

ITALIENI1 au luat sub protectiune sultanatul Open depe tarmul Somali (1889).

Africa ecuatoriara

SITUATIE. Sub numele de Africa ecuatoriall seintelege partea coprinsa intre 5° latitudine de Nord si12° latitudine de Sud. Oceanul Atlantic uda tarmulvestic al acestel regiunT de la gurile Negerulul pink lagurile fluviuluT Congo ; iar tarmul de rasarit este udatde ocearntl Indian de la orasul Kismaju situat la im-bucatura fluviulul Giuba si pina la gura Rovumel.

In aceasta regiune se coprind tinuturile Camerun,

D.

57

Congo francez, Statul Congo propriti zis, Africa orien-tall germang. si Africa orientalI englezA.

RELIEP I APE. Intreaga regiune este dominatIde asa numitul Platou austral, care atinge aci ceamaI mare inlItime medie (1000 metric. El este sustinutde o parte si de alta de siruri muntoase importante.In partea de Nord-Vest se ridia Camerunul, in fatainsulei Fernando-Po ; iar de aci spre Sud, de-a lungullitoraluluT, se intinde un sir de munti intretliatI de flu-yule care se -scurg in ocean. In partea de RAgrit seridica chiar pe ecuator importantul masiv Xenia 5600m. ; iar ceva ma! la Sud Killmangiaro 5860 m. :ceT mar InaltI munti din Africa. De si ling ecuator,virfurilor for sunt vesnic acoperite cu zIpada si ghetarT.

Prin mijlocul acestel regiuni (ceva mal mult spreVest) se intinde un sir de lacurl, care se tin lain unelede altele. Cel maI septentrional este Albert Niar=, dincare porneste Nilul si se urmeazX spre Sud prin lacu-rile Albert .Eduard Kiwu sail Kewoe i Tanganica. De acilinia depresiunilor se desface in doul : una spre apus,representaa prin lacurile Afoero §i Bangueolo i alta spre12.1grit representatX prin lacurile Rikwa i Niassa.

Spre Risarit de Albert Eduard se af15. lacul Vic-toria Nianza (Ukerewe) cel maI mare lac al Afri-ceT, s.rgbItut pe la Nord de ecuator ; iar maT la Nordde aceasta lacurile Rudolf §i S'efani r.

Cursurile de al:4 in aceastA regiune sunt numeroase.Pe coasta de apus vin, in ordinea de la Nord spre

Sud, urmAtoarele :aVo, fluviu mic, cunoscut Ins prin faptul ca deli-

miteazX Camerunul (german) de Congo francez.

-

58

Ogue, care curge in directie generall spre Vest, strg-bgtut de mai multe on de ecuator.

Congo, cel mai mare curs de apg din Africa ecua-torialg. Izvore9te din muntii L9kinga, situati la Sud delacul Bangueolo, se indrepteazg spre Nord, sub nu-mele de Lualaba, ping la Stanley Ealls, iar de aci spreVest 9i Sud-Vest ping la ocean, ling g. ora9u1 Banana.

Acest fluviu, lung de peste 4000 metril a fost ex-plorat de Stanley intre anii 1874-1877. Printre nu-mero9i1 sgi afluenti notarn pe Kasai Boloeo pe, stinga9i Aruwimi §i Vbanghi pe dreapta.

CumA. PRODUCTE. De 9i strabgtutg de ecuator,aceastg regiune nu suferg o climg atit de caldg Ca ceadin Sahara, din cauza altitudinil platoulul.

Sunt Ins uncle locurr, unde termometrul aratg-4-40grade ziva; din care pricing sunt dese incendil prinpaduri, iar noptile termometrul scade ping la inghe-

apel.Ploile sunt mai dese pe tarmurl de cit in centru 9i

mai abundente in partea orientalg.Ploile ecuatoriale hotgtgsc pentru tot timpul anuluT

aproape o climg caldg 9i umedg.Vinturi, regulate de pozitia soarelul, bate cind de la

la Sud-Est, cind de la Nord-Est.Vegetatia, in repartitia el, urmeazg intocmal, gra-

dele de umezeala.In regiunea ConguluT se deosibesc doug zone: a pg-

durilor vergine, ocupind nordul, iar alta a sa-oanelor,ocupind sudul.

Sunt nesfir9iti ingrozitori codril din prima zong,unde luni intregi pari a merge numal prin subterane

§i

tul

§i

51

59

fail sg dal de vre -un lumini ; a§a de inalti qi stufo§isunt copacil incit razele de soare, nu pot pItrunde nicio data. Esentele principale sunt : pohnier/ de toate fe-lurile, bombaxul nria§, arborele cauciuc, lemne de con-structie, tek i mahon, legate prin liane, care fac unplafon d'asupra huceagurilor *i tufi§elor de ferege- i

o rchidee.Milioane de flare glbatice ca : maimutele rinoceril,

ipopotamii, crocodilii, foiesc pretutindeni. i mai peri-culoase insX pentru calgtori sunt speciile nenumIratede insecte, care mi§un 4. i dail nN.vala peste locuinteleoamenilor ca un flagel ingrozitor. Ast-fel sunt furni-cile negre, cgpusa nemilostiva care se We subt un-ghie, musca Tsetse, 0. dire! intepatura este mortalIpentru bot, i altele.

Regiunea savanelor nu are a§a intinse pXduri, dartottql anal sunt dumbravI i rediuri de boababiarbor! care se ridid. d'asupra unor ierburi inalte citomul. Aci sunt elefanti, panthere, leoparzi, bivoli ze-bre, porct mistreti i antilope, care se vineazI unul pealtul i sunt vitiate de oameni.

Pamintul este acoperit de culturi de tutun, porumb,meiu, retina i legume. Orezul, bumbacul i cafeaua secultivA; de asemenT cu succes. Pgstoria nu se poatedezvolta din pricina insectelor arItate ma! sus.

BogAtiile minerale constail in arama, fier, huilie, our§i argint, dar nu sunt exploatate.

In partea orientala sunt tot dou zone, asemanatecu acestea, cu deosebire cg. pldurile imbracl muntii ;iar savanele se intind mai mult pe -malurile lacurilor§i ale riurilor. Unele lacur! insa PArl a pierde din as-

;

60

pectul for pi _oresc, sunt supuse uscaclunef devinstepe.

Produsele agricole sunt mai sistematice, iar solul estebogat in mine de huila, de our argint.

POPOARE. Cermal insemnatT exploratorl a! regiuneTCongo, care pinX ma! acum un sfert de secol era cututu' necunoscuta, sunt Livingstone (1866-73), care aexplorat Zambezul si a descoperit izvoarele fluviulu!Congo. El a murit pe malurile lacului Bangueolo ; Ca-merun, (1873-75), care a ajuns la Nyamgwe, pe Congo;Stanley care a intreprins 3 calatorii ; iar in cea de adoua (1874.77) a scoborit pe apa Congulul S zvarg-nan tle Brazza, care a explorat riul Ogawe; Vessman,

care a dat notiuni asupra afluentilor din stinga a! Con-golui ; apo!, iar Stanley, care, in a treia calatorie, incautatea lut Emin-Pala, a explorat malurile lui Aru-vini si, in fine, Crampel ¢i Mizon (1891-96) care ail g --sit o cale Niger la Congo.

Vre-o 40 milioane de oamenl foiesc ca animalelein aceasta regiune, si sunt in vesnica lup ta. El apar-tin rase! Negrit-Bantu. Dupa fires for sunt agricultorldar, lipsindu -le paminturile propril culturilor, el raminvinatori de tot felul de lighioane, ca broaste, fluturi,omizi, soareci si lacuste, pe care be afuma si apol be

maninca.Lipsa de carne este cauza naturala pentru care unil,

din el sunt inca antropofagi.Cei mal indeminatici vitiator! insa sunt niste Negrii

pitic! numiti Aka.Pentru Africa orientala, in ceea ce priveste popu-

latia, nu se poate da o lifra exacta. El sunt Negri!

.

si

91

61

Bantu, agricultori. Dacg nu s'ar mai sgvirsi comertul,cu robi si nu ar mai exista luptele intre ei, de sigurcg populatia ar cieste fiind-ca clima este priincioasgstare! sedentare.

Sunt si popoare nomade, prin stepe, ca Massai, rgz-boinici si tilhari ; iar pe tgrm sunt Aral' BanianT,negustori priceputi emigrati din India.

STATE §I COLONII. Cite-va din triburile negre suntconstituite in state vasale uuele altora. si cu un guverndespotic. Cel mare si mai puternic este regatul Lune&or! Muata Yamvo, apoi yin in al doilea rind : regatul

Stri, cu capiiala Bumkeya, imperiul Bamba.Mai spre Nord, triburile, de pe dreapta Congolui ca

Nyam sisaltele nu si-au alcItuit state.In regiunea lacurilor este regatul Uganda, capitala

Mengo, pe lacul Vicsoria Nianza ; Unyoro, foarte des:potic, lingg Albert-Nianza Unyamvezi, cu Tabora 1) cen-trul comertului cu robe! al Arabilor din Zanzibar ;Vgogo, Usagara §i sultatul Zanzibar, cu orasele Zdnzibarintr'o insulg, Mombaz Quilaa, azi sub protectoratulenglezesc.

Cel mai insemnat stat ing este :STATUL-LIBER-CONGO 2), care cuprinde aproape tot

basinul Congo, in cercuitul sau de negot Tiber, cusuprafatg de 2 mil. km. El i 27 mil. locuitori. El este

1) Acest comer; cercat impedice Societatea internationalcia/Wcand, dar nu a reusit Inca sit-'1 starpeascli cu to.ul.

2) lnainte de explorurea fluviuluT Congo toatK Guinea de Sud erastlpInit N. de portugezY, dar aproape nici una din bogIciile sale nu.eral exploatate, pentra c Portugezii stabilise pe coaste niste colonilde unde poraea6 In bande In interior si prindeaii sclavY pe care-i

i

;

i

o

s'a. sit-'1

62

este pus subt suveranitatea regelul Leodold al BelgieT,si-a fost recunoscut de cele-l-alte puteri europene lacongresul din Berlin din 1885. .

Boma este re§edinV guvernImiutului local. Alte sta-tiuni sunt : Vivi, Leopoldville, Nord-Anvers, Ecuator, Bag-gal?, Lultiabarg. Portul maritim este Banana.

In afarg de statele enumgrate mai sus restul estesupus Europenilor.

Ast-fel : Germanic, sunt stgpini in : Camerun, cuorasele Victoria i Camerun.

duceail in America sit-'l vindit. Acest trafic de carne omeneasc leaducea profiturT marl, de aceea eT nu se me &cleat sa exploatezeadevaratele bogittiI.

In a doua jumittate a secoluluY nostru scotianul Livingstone explo-rind Zambezul a dat poste originale fluvitiluT Congo,* a indicat suc-cesoruluY situ Stanley drumul ce trebue sit urmeze pentru ca sit ex-ploreze acest fluviu. Ast-fel Europa a fost pita in cunostinta dehitinderea real' a acestuT fluviu, precum si de bogatia tinuturilor dirtbasinul sau. ApoT s'a format asa zisa asocis4iune internationala afri-calla, care a creat vfe-o 4o de statiunT stiintifice pe ambele tarmurTale fluviuluT Congo.

Aceste statiunY aveaii indatorirea, sa exploreze tinuturile din pre-jur si A caute a imblInzi populatiunile spitimIntate de at/tea inva-ziunT. Doug -zect de anT de cercetarT a fast de ajuns ca sit dea aso-clatiunil idel precise despre tinutul Congo, si la 0385, toate puterileEurope carT constituiau asociatiunea internationala africanit, s'au in-trunit In coaferintit la Berlin, sub presedintia le Bismark, si all de-cis infiintarea StatuluT Congo, avind ca rege nominal pe Leopold I,regele BelgieT. Cele 4o si ma! bine de statiunT stiintilice, all de-venit astit-zT centrul uneT infloritoare regiunT de cornett.

Pe fluviul Congo circula deja cite-va vapoare, un drum de fier esteproectat si chiar se si lucreaza, car populatiunile negre ne maY tend!'"du-se de impulsiun't s'au dat cu totul la muncit.

63

Africa orientalit-germani.., cu Dares-S slam, port.Francezit, stgpinesc: Congo francez sail Gabon,

cu orasele Franceville, Libreville Brazaaille.Fortugezit posedg teritoriul mic Cabinda An-

gola.Englezit, au pus stgpinire asupra asa numitel Africa

orientald-englezd, de la Nordul coloniilor germane,cu Witte, si Zfombaz si au intins protectoratul asupraZanzibarulul.

Englezit, Germanil si Francezil proiecteazg construe-tiuni de drumui de fier si alte imbungtatirT, care vorface din regiunea aceasta una din principalele centrede exploatatiune din lume.

Africa Austr all

SITUATIE. Africa australl se intinde ingustindu-se,de la gurile fluviilor Cong Rovuma ping la Sud sfir-sindu-se prin cele doug virfurT ascutite cunoscute subnumele de Capul Acelor si Capul Bung-Speranta.

Se compune din : Angola, Benguela pe Atlan-tica si Mocambicul pe oceanul Indian, (portugeze);inuturile locuite de hotentotil Damara si Namaqua,

cunoscute sub numele de Sud- Vested African (germane);Colonia Capo, cu Natalul Cafreriz (engleze) si re-publicele libere Orange si Transvaalul, Tar intreaceste state, care ocupg litoralul, se afil tinuturile Ba-rotze, Mambunda, Matabele, Becivana, toate puse in sferade influent englezg.

RELIEF SI APE. Partea de Sud-Vest a acestei re-giunl este cea maT inaltatg. Aci se afll masivul Dra-

§i

;I

si

si

si

64

kenberg, care ince de la Limpopo si formeazg lito-ralul ping la Capul Bung-SperauM ocupind intreaga,regiune ping in valea fluviuluI Orange.

Se ggsesc in acest sir muntos ing4I care ating 3500metric. El sunt dispusI in terase paralele care se sco-b6arg treptat ping la mare. Ast-fel sunt muntii .1Vieu-wewid, Zwarte §i Karee. De-a-lungul Atlantice ping lagura Orange lig se ivaltg sirul muntos Olffantul care for-meazg o multime de golfurI printre care cel mac im-portant este Baia S-ta Elena.

Sud-Vestul African este si el brgzdat pe litoral desirurI muntoase, sunt insg mult ma! mice si intreruptchiar de nisipistl.

Pe acest literal se proecteazg baia Balenelor (Wal-fischbay).

Toatg partea orientala coprinsa intre Limpopo siRowuma este acoperitg de nenumgrate siruil muntoase,.care se indrepteazg in toate directiunile. Singurul muntemac rgsgrit este _Bismarck, aflat la Sud de fluviul Zam-bezi.

Vom deosebi doug feluri de basinurI : unul interiorcare nu comunicg cu marea, precum este Kubango, subnumele Tonke i Thioghe pare a se scurge in lacul Ngamicar altele se scurg spre cele doug oceane.

Fluviile tributare mgriI Intliane sunt mac bogate inapg ca cele apartinind basinului oceanului Atlantic.

Printre cele d'intif numgram :. Zambezi, (2600 km.)care izvoreste din regiunea laculuT Dilolo, sub ,numelede Liba, i curge mat intii spre Sud.

Indatg ce is directia esticg da de trepte muntoase

65

pe care le trece fgcind cascada numita Victoria 1), unadin minunatiile pamintesti.

Zambezul se kaga cu lacu Niassa, prin bratul S'ire.

Mai jos, pe term, intilnim pe _Limpopo, care prezintaun curs torential printre stinci granitice.

El pornesce din Drakenberg, si inconjura acestl muntipe la Nord, formind limita intre Transvaal si stapi-nirele portugezT.

Pe termul occidental, de la Sud spre Nord, intilnim :Orange-Gariep.

Inainte de a sosi la mare apele sale sunt aruncatedin stinca in stinca qi coboara trepte nenumarate. Maisus sunt doua cursurl de apa numite Cunene si Cuanza.

CLIMA 1 PRODUCTE. Cu privire la clima gasim insudul AfriceT o perfecta analogie cu Africa borealintre diferitele eT zone.

Pe la izvoarele Zambazulul, prin Benguela si Mo-cambic, se afla o regiune analoaga cu Sudanul.

La solstitiul ierneT noastre, cind soarele dogoresteasupra tropiculul capricorn, cad plot abundente.

Mal jos prin pustia Calakari, este seceta. Extremelede temperature sunt mart. de la zi la noapte. Tarmuloccidental, de si line mare este cu totul lipsit deploaie. Alizeul de Sud-Est bate necontenit.

La Sud de tot, in Colonia Cap, cad plot in iarnaaustrala si vremea este potrivita. Un curent rece dela polul Sud racoreste timpurile si le face sa fie matred ca cele analoage, din nordul AfriceT.

') De la o IntUtime de 140 m, cu o Itirgime de 165o in., Intr'oadincime 1arg11 numa! de 3o m.

5

-66

Si la vegetatie ggsim aceia§T analogie cu Africa ho-reall in succesiunea zonelor.

De la savane trecem la stepa Calahari pe une locurlchiar pustie, apol la o vegetatie asemgnatg cu floramediterand. Singura deosebire este cg atit flora cit fa-

una este relativ mai putin bogatg.Vrg§ma§ul neimplcat al animalelor domestice este

musca tsetse.In Colonia Capo, nu crete mai nimic pe inaltele

platouri formate din argilg ro§ieticg numite Karoa, darcea mai mare parte din Cap este un pgmint propriututulor vegetalelor mediteranice favorabil crqtereianimalelor. Stine le de oi sunt multe.

In productiunea mineralg intrece orT-ce altg regiunedin Africa. Aci ggsim diamantul din Kimberler 1) carese gasqte in ni0e caviati conice ce par a fi fost cra-tere aurul ¢i huilia prin Transvaal, apol aramd, Fier,cobalt §i plumb argentifer in multe locurl.

POPOARE. Indigenil din Africa australg sunt de dourrase : Negrii bantu §i hotentop.

Printre eel deosebim Amboella Barutse, plu.par! Si pescarl; Basuto, Macololo, Beluanaienr pgstori :Matebele, popor rgsboinic, care traqte din pradg.aci sunt negriT piticT, vingtorT, muntii Mucasehuer_ Po-porul Zulu mai inaintat, este militar din tatg in fiu.Sunt §i plugarT pi pgstorI.

Triburile hotentote ca Bushmenit, 2) §i flotentofir-propriu locuesc prin Kalahari, Nanzaqua, Damara,

') Descoperite in 1876.2) Oarnen1 din tufise.

sisi

si

d'intiiii

zisi

Si

pi

67

tot triburi hotentote, locuesc pe Atianticei.Mai tot! practica feli§ismul.

Europenir sunt in numgr mare anume : Fortregest,Eng/ezi Germani apor Boerii, un popor muncitor cese trage din primil colon! Olandezi, §i din refugiatifrancezi, locuesc in cele doug republice sudice.

Populatiunea acesteI regiunI atinge tifra aproxima-tivg de 10 milioane de oamenT.COLON1I EUROPENE. Exploratoril acestei pgrtf din

Africa sunt : Silva-Porto (1802-1814), Livingstone (1849

- 1873) care neincetat a explorat Africa australg timpde 24 ani de zile, apoT Serpa Pinto, Capella, Holub

Africa australg se ggse§te sub stapinirea Portugezilor,.Germanilor, Olandezilor Englezilor,

Fortugezii, s'au -instalat aci in prima jumgtate a se-colulu! XVI (1504 1500) pe cele doug tarmurl aleoceanelor de la Est Vest, corespunzgtoare Cu zonasavanelor. El stgpinescANGOLA cu capitala San-Paolo de Loanda.BENPUELA Mossamades cu capitala San-Filip de

Benguela.Populatia supusg Portugezilor, se urcg la tifra de

2,000,000 suflete. Aci s'a cbnstruit o cale feratg intreLoanda Si Ambaca.

Posed mine de aur, fier, cupru, sulf, petroliu §i sare,salitru cearg, care ar fi putut deveni o rarnurg.

de comert importantg, dacg nu ar fi lost neglijatg numaTpentru comertul cu sclavi, a cgruT desfiintare a §i ruinatcoloniile portugeze.MO cAMBIC, de-a lungul tgrmulul oceanulul Indian de la

sisi

si

si

fildes, si

(Ormul

0

1i

68

capul Delgado ping la baia Delagoa, fluviu Zambez,cu capitala Mocambic (10,000 19c.). Porturile Quelimane,Sofa la §i Inhanbane, d'alunguluT tgrmului qi

Zumbo pe Zambezi sunt cele mai insemnate statiurifportugeze. Existg o cale feratg de la Loran° Afars-lies,care merge ping. la granita Transvalului.

ColoniT olandezi au fondat doug republics :Orange, capitala BlOemfontein (3000 loc.) in centru..

Populatia de 150,000 loc.Republica Transvaal cu capitala Pretoria fondatg in

1848, cind separat de conationalii for din repu-blica Orange. Astg-zi aceastg republicg este autonomg 1).

GERMANIT, au colonisat Sull-Vestul African in anul1885, at stabilit un fel de protectorat asupra tgrmulutdin vestul Kalaharei ping la Angra-Pequena.

Englezir posedgColonia Cap care ail luat'o in 1806, de la Olandezir

veniti aci tocmai XVIII secol (1795).Orae principale sunt :Ca,Ao (Captown), (50,000 loc.). situat in fundul gol-

fului Table, la iiiciorul muntelul cu acelW nume, estecapitala ColonieT-Capo port important Contfan fa,

8ituat spre Sud de Capo, este celebrg pentru vinuiilece produce. Sommerset Robertson sunt oral impor-tante.

1) Republica Transvaal" fusese anexata in 1877 la coloniile en-gleze; dar In urma ritsculKriY coloniilor olandeze (Boeril), toatit Oras'a desflcut de posesiunile engleze gi dupii, pacea Incheiatl In 1871s'a recunoscut autonomia acestel republice, ribniinind AnglieY ntimatdreptul despre afacerile exterioare ale republicel.

§i

sgd decide

TeM,

:

1i

0

69

Port-Elisabet (20,000 loc.)., situat in golful Algoaeste marele tirg de linurl si animale.

Natal cu Port- Natal Durban anexate in 1833 pecoasta orientalg si unite cu Ladysmith printr'nn drumde fier. Colonia Natal are 500,000 loc.

Comertul exterior al acestor colonic apropie ifra.de 400 milioane lei. Se exportg in primul rind linurile,apot diamante, in valoare de 109 milioane let, penede struV, diferite materit animale, cereale, zahgr, guano,-cupru etc.

Se importg V..sgturi, arme, metale, pier lucrate, ule-luri, cafea etc.

Drumurile de fier ocupg o intindere de aproape 300km. si leaga porturile principale cu Kimberley din Gri-qua-Land.

T1NUTUL ZULUVOR. Ocupat in 1887. Mai la Nordde Griqua-Land, unde sunt mine de diamant.

T1NUTUL BECIUANA, Matebale, Barotse Makololo Cutoate. impotrivirile Portugaliel, au fost ocupate la 1891.

Englezil au reusit sa aibl o statiune pe rmul colo--niilor germane numitg Walfisch-Bay.

0 companie engleza de la Colonia Capo, numita Suet-Africanet, face mart imbungtItiri prin aceste coIonii.Construeste un drum de fer menit a pgtrunde in inimaAfricei.

Insulile AfriceT

CONSIDERATION" GENERALE. Lumea antic' nu cu-nostea de cit Africa septentrionalg ping la Saflara. Pto-1omeil, cel mat mare geograf din vechime, credea ca

0i

1i

70

coasta Africel nu se ingusteaza in tfirectia capulurBuna-Speranta ci din contra se largeste. Tocmat insecolul XI Portugezit gasira drumul la Indil pe aparinconjurand capul Sudic al Africel si pUnind posesiunepe archipelagul de la Apus.

Mat tirzi5 venira pe rind toate natiunile maritimr-ale Europel salt dispute fie-care comertul acestor re-giuni. Praful de aur, fildesul, goma, semintele oleagi-noase si mat cu seamy sclavit, constituiat principalelearticole, care se schimba5 in contra citor-va producteeuropenoti. Nimicirea traficulut cu sclavit (1875), ruinscea mat mare parte din stabilimentele portugeze, cartse ocupail numat cu acest comert, pe ,cind cele englezesi franceze cistigara.

Putem zice in trasurt generale, a afara de archipe-lagul Bissagos, grupul din golful Biafra si Zanzibarulcu Mafia, care sant rupte din continent, toate cele-l'altegrupurt de insule 10 au piedestalul for deosebit.

Ele all o clima oceanica.INSULILE OCEANULUI ATLANTIC. Cele d'intiT locurI

de oprire pe drumul coaster occidentale este archipe-lagul Aforelor §i al Maderelor de formatiune vulcanicit.

Archipelagul Asorelor sail insulele Milanilor estecompus din 9 insule 1). In insula Tercei,e, cea matimportanta, se afla portul Agra, care este si capitalaintregulut grup, dar orasul cel mat populat este Punta-Delgodo (18,000 loc.) din San-Miguel.

') Numele for sunt : Florez, Corvo, Terceirt, San - George, Pico,Fa-ay, Gracioasa, SanMiguel gi Santa - Marie.

71

Maderele 1) sunt in riumar de doua.2). In insula Ma-dera se Oa portul Fun lat (10,000 loc).

Ambele grope produc porumb, tutun, vinurI si por-tocale. Viile sunt distruse de filoxera, se cultiva inlocul for trestia de zahar §i cerealele. Ele fac partedin regatul Portugaliel.

A doua statiune de oprire este grupul Canarielor,compus din 7 marl insule printre care se distingeinsula Teneriffe cu piscul sau vulcanic cu portul souSanta-Cruz. Oral mal important este : Las- Palmas situatin insula Grande Canaria. Ele au fost ocupate de unfrancez (Jean Bethencourt) in secolul XV. Spaniolil leocupara. dupa moartea acestuia §i asta-zi din de regatulspaniol.

A treia statiune este archipelagul Capulur. Verde,compus din 10 insule printre care se distinge insulaSan- Vincent (2,200 loc.) cu portul cu acela$1 nume, im-portant ca statiune de oprire a liniilor de vapoareengleze destinate pentru America de Sud. Ele in deregatul Portugaliet §i au 111,000 loc., printre carsnegrir Uolofi.

Insulele din golful Guinea sunt vulcanice, §i singu-rile ostroave cat e in de aproape de continent. Elesunt Fernando-Po §i Anabon 6) in care se afla. capitalaSanta-Isabel §i care apartin Spaniel ; Principele §i St.

1) Madera insemnli puidure.2) Ele sunt Porto-Santo si Madera.8) Acestea sunt Fuertaventura, Gomera, Grand-Canarie, Hiero

(Fer) Lanzarote, Palma si Teneriffe.4) Santiago, Fogo, Bara, San-Nicola, San-Antao. Boavisto, Mayo,

San-Vincent, Sal si Santa-Lucia.5) Numitit asa land-a a fost descoperitl la I Ianuarie 1471.

8),

*i

4),

i

:

72

Tomas care apartin Portugaliel. Ele ail clima potrivitapentru cultura de cacao, trestie de zahar §i cafea.

Insulele Ascension 1), S-ta Elena i Tristan-da-Eunha.apartin Englezilor. Ele sunt de natura vulcanica cu oclima minunata i cu tot felul de producte din tariletemperate i tropicale. S-ta Elena este celebra princaptivitatea Jul Napoleon eel mare (18157-1821). Insulaare 6,000 loc.

INSUIALE OCEANULUL INDIAN, sunt : Socotora, la Est,de capul GuardafuT, o insula granitica ; insulele Seifele-printre care se distinge insula Man& cu portul Victoria ; Ain/ran/de. Toate trei sunt ocupate de Englezi ;

Comorile, situate intre Madagascar §i Mozambic,printre care se afia Mayota, stapinita de Francezi.

Mascvrinele muntoase, la Est de Madagascar, i corn-puse din Reuniunea (Burbon) sub stapinirea Francezilor,cu portul St-Denis ; Mauriciu posesiune engleza cu por-tul Port-Louis, i in fine Rodrigo, tot engleza mai spreEst.

Cele dour. d'intil produc trestia de zahar, manioci cafea. Cea din urma e mica §i fail importanta.Madagascar, care este despai tita de continent prin

canalul Mocambic, are o suprafata de 592,000 km. p.Populatiunea trece de 5 milioane suflete. Este compusadin 32 triburl purtind numiri deosebite i formind douarase deosebite, Sacalavit ori Ma/ga§ii, rasa neagra i

ffovalit (rasa bruna maleza). Acqtia din urma au do-minat insula vre-o eapte secole. El s'ail stabilit incentru §i au intins dominatiunea for asupra celor alterase. Francezil sunt in Madagascar de la 1642:

1) DescoperiLl In ziva de inaltare (1501).

73

In timpurile din urma Franta a luat insula sub pro-tectoratul situ, profitind de luptele interioare dintrecele doul neamuri. Coastele sale sunt roditoare, darnesanatoase si chiar mortale pentru Europeni. De laNord spre Sud este strabatuta de un lant de muntl dematura granitica, eruptiva si pietroasa. Prin tarmurIprin vat se produc cereale, legume, prez. Cultura ore-zului mal cu seama, nutrqte o populatiune considera-bila.

Se cultiva de asemenea cu mult $ucces, bumbac, tutun,trestia de zahar si ananas, apol mai multe specii dearbor! roditori pe unele locuri, chiar via, a careiplantatie dateaza de curind. Locuitoril de pe tarm suntpescari. Prin par ;ile muntoase se afla mine de fier,cupru, magneza, lignita, cariere de gips si de porfirdar nu se exploateaza de cit in mica cantitate.

Oraele principale sunt : Tanariva (175,000 loc.) ininterior. Fianaratztsoa, Tamatav Si Majunpa porturY.

Insula S-ta Maria, situata pe coasta orientala a Ma-clagascaruluI, este de mult stapinirea Francezilor.

si

si

NOTIUNI GENERALECAP. I.

Asia actuala

SITUAT1E. Spre rgsArit de Urali, pe intinderi neob4-nuite in micul nostru continent, cimpia ruseascl selungqte pint la Oceanul cel mare. Nordul Asiel, estenecunoscut Inc in mod amInuntit, cu fluviile lui marl

departate, vepic acoperit de gheturi 0 de zIpada.Si Asia nu se sfir*we aci. Trebue stL trecem peste'

lantul important al Altailor sl strgbatem rind perind, mai Intl! imensa pustie Gobie, apoi cimpii]e ro-ditoare din valea Iang-ce-Kiangului pe urmI penin-sula din SIR', care conduce spre Oceania dincolo deEcua tor.

Mergind_ apoi spre Vest, ne impedeclm, chiar in mij-locul Asiel, de un plata' nu mai putin imens a arta su-prafata este tocmai cit jumXtate din Europa. Estetinutul Arilor §i Turanilor, multg. vreme considerat cacentrul lumei, unde cele douN. rase s'ail rIzboit deunde apoi cei d'iptii au plecat in numar mare sä po-

si

si

si

si

75

puleze tinuturile despre Vest, ping la Mediterana sicele despre Sud ping la oceanul Indian.

E tan masiv aproape patrat si compact, presentindla Apus peninsula, pentru Asia, Europa si a Asiei mid,iar la Sud peninsulele arabicg, indica si indochineza.

Pe cele trel laturl Nord, Est si Sud, Asia e udatade trel oceane. Laturea de Nord e udatd de oceanulInghetat, cea de Est de cel Pacific, cea de Sud demarea Indiilor. Laturea de Apus este separata deEuropa prin Mediterana si Capsica si prin muntil Cau-cas si Urall.

Puntul cl mal meridional (Sudul 1VJaldivelor), estestrabatut de Ecuator ; 0015', latitudine Sudica ; iar laNord paralela 77 °36' atinge capul Celiuschin, puntulcel mal nordic al continentulul. In lungime avem laApus meridianul 240 longitudine orientalg, coasta Ana-tolieT, si meridianul 1730 long. occidental) care treceprin capul Oriental,

Lungimea cea mai mare este de la Est la Vest,10,000 km. Latimea cea ma! mare este de la Nord 11a.Sud 9000 km. Este cea mal mare din cele cincT partiale lumel. Suprafata sa e de 41 milioane km.' p.

FORMA §I COASTE. Marginile acestul vast continentsunt masive ca si interiorul sau si desvoltarea coaste-lor mult mai mica de cit la Europa.

Coasta de Nord udata de Oceanul glacial Arctic,este joasa, mlastinoasa si inghetata mal tot timpulanulu!. Ea nu prezinta de cit cite-va golfurl, care nusunt alt ceva de cit gurile marilor fluviT, care strabatSiberia. Ast-fel sunt estuarine : Kara, Obi, Jenissel,Taimur, Celiuschin, cel mal inaintat spre Nord si capu,

76

Oriental. In apele oceanulul se aflg archipelagul FranzIoseph, la Nord de Noua-Zemlie si grupul Liacow sailnoua Siberie la Nord de golful Yana, iar ma! spre Estinsulele Ur§ilor tam Whrangkel, despartita de con-tinent prin strimtoarea De Long.

Coasta de Est este udata de Oceanul Pacific. Aceastgcoasts este mat pretutindeni muntoa.sa sau vulcanicg.De-a-lungul sail se insirg, de la Nord spre Sud, unlant de insulele, de asemenea vulcanice. Acestea sunt :Aleutinele Kurilele, insula Taraka?, insulele Japoneze,Formosa Hai-nan.

Coasta prezintg peninsula Kamciatca, terminate princapul Lopata, peninsula Coreea, peninsula ..,Santung, pe-insula Indochina, terminate prin peninsula Malacca.

Oceanul formeazg pe aceastg coast urmatoarele maxisecundare.

Marea Behring, legatg cu oceanul Glacial ,prin strim-toarea Behring cuprinsg intre peninsula Kamciatca,lantul Aleutinelor si teritoriul Alasca din America deNord.

Marea Okhotsk coprinsg intre Kamciatca lantul Kuri-lelor, insula Yezo, insula Tarakai si coasta Siberiei.

Marea Galbena, coprinsg intre Coreea si China. Eaformeazg golful Pecili.

Marea Orientals, (albastt coprinsg la Sud de pre-cedentg, intre Japonia, insulele Liu-Kiu, Formosa siChina.

Marea China, coprinsg intre grupul Filipinelor, Bor-neo, Indochina si China. Ea se leagg cu marea Orien-

prin strimtoarea dintre Formosa si China.Aceastg mare formeazg golfurile Ton-Kin Siam.

Si

tal Fu'cian,

1i

9i

pi

77

Coasta, de Sud, este udattt de oceanul Indian. Par-tile inlltate Si muntoase alterneazg pe aceasta coastacu partile joase, mlgstinoase sau nisiponse. Ea prezinta.trel marl peninsule, earl constitue trel regiunT, impor-tante fie-care din punctul for de vedere : Indochina cuMalacca, India cu Guzerata Arabia. Prezintg de ase-menea cite-va grupurr de insule ; .Paulo-Pinang, archi-pelagurile Mergui, Nicobare Andamane, pe coastaoccidental. a Indochinel marea insulg Ceylan despar-tia de India prin strimtoarea Palk ; grupurile madre-porice, Madive Laquedive la Sud-Vestul IndieT ;_ archi-pelagul Bahrein, in golful Persic si insulelele Curian-Muriam .Perim la Sudul Arabic!.

Oceanul formeazgGolful Bengal, coprins intre Indochina si India, care

formeazg la rindul sau golful Martaban, pe coasta occi-dentall a Indochine!.

Marea de Oman, coprins intre Arabia si coastaSomalulul din Africa.

Marea Ro§ie, restrinsg intre Arabia si Egipt, carecomunica cu golful Aden prin strimtoarea Bab-el-Mandeb cu Marea Mediterang prin canalul Suez; undeformeazg golful Aeabach de partea Arabiel.

'Coasta de Vest, este udata succesiv de Mediterana,Archipelag, marea Marmara, marea Neagra.

Tarn fir Mediteranel si al Archipelagulul stint maTpretutiudenT inalti si prevazutT cu mid golfurr: Alexan-dreta, Tars, Scalanova, Smirna, etc. Pe coaste se AImaT multe insule importante: Cipru, Rogos, Samoi, Chio,Metelin altele maT mid, care priniesc numele de

i

i

i

§i

*i

i

78

S'orade, §i care, dimpreung cu Cicladele Crecid, con-stitue o trgsurg de unire intre Grecia si Asia anterioarg.

Tgrmii mare! Marmara si aT mare! Negre sunt ridi-cati ca mat tot! tgrmit Asiei mid.

In Marea Caspicg care nu are nicT o comunicatinnecu oceanul, precum si in marea Neagra, afarg de insula5erpilor, nu se ggsesc al te insule.

Uscatul

PLATOUL CENTRAL. Sistemul muntos al Asiel sepoate considera ca cel maT bogat.

Din acest punct de vedere Asia se aseamgng cu untruncbiti de piramidg, a cgrui bazg este format denn plata vast si inalt, asezat in centrul sgil si sus-tinut de un alt platoil, care, se intinde in partea deVest.

Platoul Central, a cgrul suprafatg este,de vre-o cincmilioane km. p., ocupg tot tinutul ce se intinde intreHimalaya .i Altai. Ingltimea sa varieazg intre 20009i 4000 metri.

Lanturile de muntT care brgzdeazg acest pla-ta sunt:

Himalaya, care incepe inteo masg enormg de indl-imT, intre Cabul, Casemir, Ladak si Badachan.

Aceste ingltimi se pot considera ca nodul orografical intregulul sistem. Lantul se indrepteazg de la Vestspre Est, formind un arc de cerc pe o intindere de2500 km., 9i prezintind virfurile cele matt inalte dupesuprafata globuluT : Guarisankar (8840 m.), Kutchinayinga

Mu Np.

copring

79

(8,362 m.), Davalagiri (8178 m.), precum i altele innumgr de peste doug sute virfuri a cgror ingltimevariaza intre 8,000 i 6,000 m.

_Himalaya, se terming la gitul strgbgtut de Brahma-putra, pentru a trece din Tibet in Industan. Acestlant formeazg zidul meridional al marelui platou.

La Nord de Himalaya §i paralel cu acest lant. sealit muntil Karakoram, care pe o intindere scurtg, pre-zintg cite-va virfuri mai tot atit de inalte ca i vii fu-rile din Himalaya (Dapsang 8,619 m.).

Lantul Kuen-Lun, incepe din extremitatea orientalga lantului Karakoram i se indrepteazg direct spreEst, formind ast-fel o linie despgrtitoare intre platoulTibetultir i platoul TurkestanuluY Chinez.

PAMIRUL, Din acela0 punct se indrepteazg spreNord platoul Pamir, care constitue zidul occidental alplatoului zis Tut kestanul Chinez.

Pamirul, a cgrui altitudine variazg Intl e 4000 qi 4500metric este brgzdat de la Est spre Vest, de numeroasecursuri de apg care se duc in Amudaria. Ca relief Pa-mirul se imparte in Oriental i Occidental.

ALTAII. Din extremitatea de Nord a acestui platotise intinde spre Est, paralel cu lantul Kuenlun. mun-tii Tian-Chan sau Cereltt ; iar spre Nord-Est o seriede munti care se prelungesc ping. la capul Oriental i

peninsula Camciatca. Acetia suet : Alatau, Tarbagate,Altai, Siansk, Kenter, lablonor i Stanovol. El constitueo adevgratg linie de despgrtire intre Asia muntoasg iAsia cimpie.

Siberia, care se incling pe nesimtite pint ce se con-fundg cu nivelul oceanului Glacial i Turanul, care este

80

o stepg intinsg, pe unele locurl mai joasg de cit five-lul mgrei si mai pretutindeni goal si sterilg.

MUNTII DIN Sub. Platoul Tibetulul, coprins intreHimalaya si Kuen-lun, se inchide spre Est prin munti-Tunla ,si Baian-Kara, din care se desprind mu ntii Yunan, Pe-ling Nan ling, ping Ia tgrmul mgrei.

Muntii Kuen-lan se prelungesc mai lutii spre Estprin lantul Nan-Ching, apol spre Nord priu lantul Nan-Ching gan, ping la fluviul Amurul. Acesta este si limitaorientalg a marelui desert Gobi, (2,000,000 km. p.suprafatg), care se intinde la Est de platoul Turkds-tanului chinez, ping la muntii Ching-ghan 1).

La punctul unde Brahmaputra inconjoarg extremi-tatea orientalg a lantului Himalaya, incep muntiTLang-Tan, care uneste Himalaya cu platoul Laos. A-cest platoti acoperg mai toatg regiunea Indochinel sitrimite o ramurg numitg Ofir prin toatg peninsula Ma-lacea.

Peninsula Indiei prezintg un vast platoti triunghiularDecanut, sustinut la Nord de muntif ,,Saptura, Windia

Aravali, la Vest Galli occidental la Est Gatirorientalt.

IRANUL. Platoul Iranulul acoperg mai toatg Asia oc-cidentalg spre Sud; acest platori se sustine' prin lan-

Formaittnea pustieY Gobi. precum a murnilor ce 'I Inconjull,a trebuit si se e,ectueze lntr'o epoctt geologicK foarte vechiX, celputin In perioada paleozoicti; prin urmare cu mult inainte de Sahara.care n'a apitrut de aft In perioada tertiarit. Imensa suprafalK grani-tick 4i carboniferit a pustieY Gobi, ChineY gi MandiciureI -a trebuit0 formeze o mare insult'. la epoca cind oceanul acoperea o mareparte din Asia, Africa gi Europa. Mongolil, negKsind alt termen decompara;ie numesc aceastl pustie cer.

$i

0i

Ti 0i

l)

81

Kurile Mecran i Sarsistan, unde se afla renumita vale,Siraz. Spre Sud-Est aruncg spre Insula lantul Schram:,qi la Nord de acest lant se Intinde regiunea Afgani--stanului.

Spre Est, lantul .Hindu -Kul, care s'ar putea con-sidera ea o ramura a muntilor Kara-Koram, serva delegaturg intre platoul §i platoul Central.

Spre Nord-Est platoul Iranului trimite lan ;ul Ka-rassan §i lantul .E1-43urz, ping la Marea Caspica.

In partea occidentals, platoul este sustinut de lan-turile La:iris/an, Aderbetjan, iar spre Nord-Vest de ma-sivul Armenian, care se desparte de masivul Caritas prinvile fluviilor Kura i Rion.

Spre Vest de platoul Iranului se intinde platoul Asiaanterioare, format din maT multe platouri secundare,separates intre dinsele prin stepe intinse, cimpii fertilesau pustii nisipoase. Ast-fel sunt : platoul Koniech, pla-toul Cilica, platoul Cap !lacier i platoul Galatia. Acesteplatouri se continua spre marea Neagra prin terasesuccesive, spre Archipelag, prin muntii 7'auruha qiAnti-Tann:Fur; iar spre Est prin cite-va coline earl sepierd prin cimpia Mesopotamiel.

Spre Sud-Vest, platoul trimite lanturile Liban §i Anti-Liban, care marginqte la Est pustia Sine i la Nordplatoul Palestinel.

PC1STIA, In fine, spre Sud, incepe platoul Arabia,dominat la Nord-Vest de muntele Sinai. La Vest ,iSud-Yest gasim muntii Yemeni Nedjetl, iar spre Sud-Estmuntii Oman, cars formeaza cimpiile fertile dupg coastasud-estica a ArabieT.

6

82

Ape leIn conformitate cu structura solului, mai toate flu -

viile Asiel pleaca. din centru si curg cltre extremitatl.Ele se pot grupa, dupa oceanele care le primeste inmodul urm'ator

OCEANUL GLACIAL primeste :Obi (4230 m.), care ese din muntiT Altai, curge pe

o cimpie uniformg ping. la imbucgtura sa unde for-meaza o delta -aproape cit marea Adriatia. Primestein stinga pe robot, unit cu irtia lschim.

Yeniser, (5200 km.), care is nastere din platoul Mon-goliei, strAbate muntii Saiansk si la imbucgtura sa for-meazg un estuar, mai mic de cit a lu! Obi. Primestepe dreapta -Tungusea superioarti, care comunitA cu laculBaicall, Tungusea de mijloc Tungusea inferioarii.

$atung §i Olonec sunt putin importante.Lena isvoreste dintr'un ghetar situat la Vest de lacul

Baical, curge spre Nord-Est si se arunca in ocean prin19 guri.

lndigirca Colima sunt mai pu ;in importante.Toate aceste fluviT curg in general de la Sud spre

Nord.OCEANUL PACIFIC primeste toate cursurile de apg.

ce isvorAsc din partea orientalI a platoulul central.Printre fluviile mat importante distinge in urm-

toarele :Anadir, care iese din ultimele ramificatiuni ale mun-

tilor Stanovoi si se varsg in golful Anadir, format demarea Behring.

Amur, (4400 km.), se formeazA din doug brate care

§i

ei

pi

83

asvorgsc din muntiIKente1; curge spre Est, facind intrucit-va limita intre Siberia si China si se varsa in stritn,toarea Tarakai.

Pd-ho, care se varsa in golful Pecili. Comunica prin-tr'un canal cu orasul Peking.

Hoango-ho, (fluviu) galben, 4100 km.) ; is nasteredintr'un lac, situat la picioarele muntilor Baian-Kara.Uda China prin mijloc, cam de la Vest spre Est, sise varsa in partea de Suds. a golfulul Pecili.

Iang-tse-kiang, (fluviul albastru, 5700 km.); is nasterein Tibet, de partea meridionala a muntilor Kuenlun ;curge maI inti1 spre Sud-Est sub numele de Mur-usu,se uneste cu Yatu-Kiang, curge apoI spre Est, formeazain cursul inferior maT multe lacurl si se varsa in mareaGalbenX printr'o vasty delta.

Si-Kiang iese din NuntiiYun-nan, se unqte cu Pe-kianglinga orasul Canton si se varsa in marea Chine!.

Son-Ka, uda provincia Ton-king, si se varsa in gol-ful cu acelasi nume, in fata insulel Kai-nan.

Me-Kong, (3,500 km.), covoarg din Tibet in direc--tiunea de la Nord spre Sud, tale platoul Laos prinma1 multe cataracte si se varsa in marea Chine!, for-mind una din cele maI vaste delte din Asia.

Me-nam, (1,500 km.), curge paralel cu precedentul,udg o cimpie piing de smircuri si se varsa in golfulSiam.

BASINUL OCEANULUI INDIAN prirneste uringtoarelefluvif.

Saluenul, (3,400 km.), ese probabil din muntil Tibe-tulur, strabate Birmania de la Nord spre Sud si sevarsa in golful Martaban.

84

lrawadi, (1,600 km.), a am! origing nu se cunoaste,.curge paralel cu precedentul, formind o mare delti.

.b'rahmaptura, (3,000 km.), is nastere in masiyul Gangri(Himalaya), inconjurg Iantul Himalaya sub numele deDzang-p, strgbate defileul dintre muntiT Himalaya siLang-tan, se indrepteazg spre Sud-Vest prin provincia_Asam, apol spre Sud si se vars1 in golful Bengal.

Gangele, (3,000 km.), se formeazg din o multime de-cursurl ce isvorgsc din panta meridionalg a muntilorHimalaya, curge de la Nord-Vest cltre Sud-Est si sevarsg la golful Bengal printr'o mare deltg, ale cgreibrave se confundg cu Brahmaputra.

Mahanadi, God tvery, Krichni §i Cavery sunt cite-vafluviT maT putin importante, care strgbat India de laVest spre Est si se varsg in golful Bengal.

Topa si Narbuda curg paralel de la Est spre Vest..si se varsg in marea Oman.

Indul, (3,180 km.), a cgrui origing este in apropierede a Brahmaputrel, curge mai intil spre Vest, strgbateHimalaya prin provincia Kafristan, curge apol spreSud-Vest prin Pendjab si se varsg. in Marea Oman.

Basinurile interioare, flrg. nicI o comunicatiune Cu.oceanul, se pot divide in doug grupurl.

In grupul intiI se coprinde o multime de lacurl dim -preung cu cursurile de apg. ale platoulul central, carenu comunicg cu oceanul : Tarim, format din reuniuneamaT multor brate, carT se varsg in resturile mllstinoaseformate de lacul Lat-nor ; apol lacurile Tengri, I i-kul,B _deal si Balcas in Siberia ; Kucunor, in Tibet, precurn.si numeroasele lacuri din Mongolia si Dzungaria.

Al doilea grup coprinde :

85

Sir-D..ria (2,200 km.), care ese din lacul Iri-Kul ;Amudaria 2,600 km.), care ere din lacul Siri-Kul (si-tuat pe platoul Pamir la 5,000 m. altitudine 1). Am-bele se varsg. in marele lac And, care se afig situat laEst- de marea Caspicg. De acest grup tine riul Hil-mend, care curge prin mijlocul PersieT si se varsg 111

lacul Hamun.Adele din Asia anterioara. Apele masivuluT armenian

sunt tributarc la trel marl :Kura, ingrosat cu Aras, tributar mgreT Caspice ; Rio-

tributar Negre, iar spre Sud curgecare unit cu Eufratul, inconjurg cimpia Mesopotamiel

se varsa in golful Persic, sub numele de ,,Fat-el-Arab.In mijlocul masivuluT se afl's lacurile Van Urmi2h,

ale caror ape sunt pline de smoalg sare.Platoul Asiel mid! trimite pe Kizil-Irmach, pe Z--

-caria, in marea Neagrg, pe Mendereh-su, In Archipelag;pe Orontele, care ese din muntii Liban in Mediterana§ i pe Ionian in lacul Asfaltft sau marea Moarta dupg cea strabgtut in calea sa lacurile Nicea Titeriada.

Clima §i produc %iunile naturale

CLIMA. Prin pozitiunea sa geografica si prin dispo-.zitiunea ingltimilor sale. Asia oferg mai toate varie-tItile de climg.

In partea de Nord, vasta cimpie a SiberieT, careintrg putin in zona glacialg, prezintg una din climele

I) Lacul Iri-Kul este me tot-d'a-una Inghqat, afarl de cite-vaiunT vara. Acest lac a Post vizitat de Englezul Wood, care la nvmit"irtoria. In luna Maiu el este inch Inghetat.

§i

mare Tigral,

al

sisi

si

86

cele mai reel dupg supiafata glObului. Prin aceste lo-curl iarna tine intr'una ; prin unele localitgti termo-metrul se scoboarg ping la-540.

Zona platoului central se aflg in general pe aceiastlatitudine cu SuduLEuropei ; cu toate astea,latitudineasi depgrtarea de mare (-Jail nastere unel clime conti-nentale, cea mai escesivg dupg glob. Pe aci sufla ura-gane violente si iarna tine noug luni.

Pe timpul veril vintul bate dinspre continent i ececgtre marile caldicele de la Vest si Sud.

Vara platourile si cimpiile incglzindu-se, se stabilesccurente dinspre mare. Ast-fel se explica formatiuneamusoanelor.

In regiunea maritima a Pacificulul, clima variaza dupg.latitudine ; e de observat insg ca coastele Chine! siale Siberiel sunt relativ mar reel, din cauza curentilorce yin din oceanul inghetat. Din aceastL climacoastelor occidentale ale Japoniel este mai rece de cita coastelor oriental; udate de curentul Cuio Sivo.

Prin partei de Sud, afarg de pgminturile inalte, do-ming o caldg, insI racoritg ping la un oare-carepunct, de proximitatea mare!. Aceste coaste sunt bin-tuite de tifoane si de vinturile musone.

In fine, Asia anterioara, din cauza terenurilor saleaccidentale, prezintg o mare varietate de climg ; ast-fel,ea este ar7gtoare prin pustil, placuta prin cimpil si maimult sail mai putin rece pe ingltimi.

PRODUcTiuNi Diversitatea clime! din Asia hotgrgstetrel regiunr tot atit de deosebite unele de altele.

Asia septentrionala, care are aproape in tocmal, ace-leasi productiuni ca cele din Rusia europeang, dar din

ilauzg.

climI

87

pricina asprimel climeT, cu o vegetatie inc maT

sgracg.Asia eentrald §i oeeidentqld, este in mare parte o re-

giune de stepe si de puctiz, impropriT locuintelor stabilesi favorizind viata nomadg si pastorali.. Aci, numalprintr'o muncg inteleaptg din partea omuluT se potface culturi. In fie-care an apele seacg mai mult, iarpgrnin_urile devin mal sek_rpe : Sunt locuri precumKanatu Bukhara si Pamirul, care aveati in trecutulIn-deptrtat o vegetatie luxuriantg, pe cind azT numal cusisteme bune de iriga tie se mal poate produce cite-ceva,

Asia ,surl-estic#, este lara musoanelor si prezintg uncontrast izbitor cu cea care precedg.

VTnturile musoane determing ploT abundente careintretine o vegecatie bogatg.

Flora. Zonele de vegetatie ale Asiel coincid cu celeclimatologice.

Asia septentrionalg este acoperitg cu pgcluri de ar-bor! resinosl.

In Asia centralg exist vegetatie prin oaze. Cultu-rile de cereale reusesc chiar prin Turkestan si sudulSiberieT.

Asia occidental sub influenta mediteraniang, estepatria celor mai multe din poamele si florile noastre.Aci, vita, portocaliT, lamiir, smochiniT, precum si. tran-dafirul (Persia) infrumuseteazg grgdinele care alterneaztcu pgsuni si culturi de cereale si chiar de bumbac.

Asia musoanelor este adevgrata regiune agricolg acontinentulul si vegetatia este imbelsugatg. Prin \PATcreste orezul, baza alimentatiunel popoarelor din partealoculuT, pe podise reusesc cerealele pe costisele mun-

si

88

lor alterneazt culturile de ceal .cu pgdurile de duzi(China). Cuipara., scortipara, nuca muscadg si vaniliaprin India Indochina.

Mara. care dg ofium, precsperg prin India.Fauna. In Asia este grew a ggsi o impartealg logicgconformg cu clima jn diferitele eT regiuni. Ast -fe] e

surprinzgtor de a se cg tigrul se intilneste prinManciuria.

Probe de rgcirea regiunilor asiatice centrale §i nor-dice sunt fosilele mamuth ce s'au ggsit prin Si-beria.

In regiunea forestierg din Nord se etesc animale cublanuri scumpe, ca vulpi, zibeline, ermine, iar mai laNord ursul alb. Afarg de dine ren, pe 1ing om numai' pot trgi alte animale domestice.

Prin stepele din centru §i vest, turmele de oT §i

capre, sunt conduse de popoarele nomade, iar cal! sgl-baticT traesc slobozT.

Animalul de transport este cgmila cu doug cocoa§e.Prin pgdurile virgine stufiprile §i tufgri§ele Asiel sud-

estice mipng flare stlbatice ca tigriT, elefantT rino-cerT. Elefantul insg este domesticit prin IndiT §i servtla transport.

Minerale. Asia probabil prezintg insemnate baT mi-dar sunt in mare parte necunoscute. Totu§T

a inceput a se exploata huilia in China §i India §i semai ggsesc prin Caucas, Armenia, Siberia §i Indo-China.Mine de pgcurg la Baku in Caukas, mine de our §i

pietre scumpe prin muntii SiberieT §i prin Indochina.

siindigoul

si

sti

si de

si

-si

nerifere,

89

Popoarele AsieX

Ceea ce es :e caracteristic in popula ;ia AsieT estedeosebirea dintre rase. In acest continent au nascutrasele alba galbena. Din el, aceste doua rase s'atirevarsat,una cea alba -spre apes, cea -Yalta spre 11-sarit. Deosebirea dintre aceste dourt rase a ramas pinaasta-zI aceea§T ca §i la inceput,

Line aceste doua rase de oamenT, care °data aulocuit impreuna platoul central, mentionam spre Sudprin peninsula indica, rasa Drawidas bruna, aproapeneagra, fail a avea caracterele rase! negre, deosebitacu totul de cele alte §i inapoiata apol rasa finee,care ocupa tot tiautul dintre Ural AltaT. 0 partedin popoarple acestel rase s'ati raspindit prin NordulAsiel, s'aa aclimatizat cu frigul excesiv de prin aceleIocurT si duc Inca asta-zT o viata grea.

Popoarele din rasa galbena, cele maT numeroase dinAsia, se impart in trel categoriT : popoaresemi-civilizate §i nomade.

Printre popoarele culte, cel ma! important §i carese afla in fruntea popoarelor civilizate, din Asia estepoporul Jafionez. El a adoptat cultura europeana §i seconduce, sub maT toate raporturile, conform legilornoastre politice §i sociale.

In al doilea rind vine poporul chinez cu mult ma!numeros.

Civilizatia Chinezilor este foarte vechia. Au ramasinsa de mult- pe loc nu voiesc a face nicT un pasinainte.

Vin apol Mandciurii, carT locuesc prin Nordul Chine!

si

si

si

civibzate,

90

pine la fluviul Amurul Coreanii, care au un stataparte in peninsula Coreea, pus asta.-zi sub protec-toratui Japoniei.

Popoarele rnongolice semi-civilizate sunt cele cartlocucsc prin Indochina : Siamezil, Anamifil, CambodgienikTonchinezil BirmaniY, unele independente, altele su-puse de Englezi sau Francezi. Aceste popoare fadparte dintr'o rasa bruna, derivata din amestecul raselgalbenc (mongolica) cu rasa neag-ra, care a locuit alt.data tot Sudul Asiel si din care ail remas oare-careresturi prin Malacca, Drawidianii Inca fac parte dinaceasa rasa.

Rasa albs e mai numeroasa in subdiviziuni, delimai putin numeroasa ca numar. Diversele popoare dinAsia, care fac parte dintr'insa sunt :

care locuiesc mai cu seams prin Arabia,Siria si Mesopotamia. E1 poarta numele generic deArabi, singurii representanti as semitilor antici in Asia,dupe cum sunt Ebreil in Europa.

Vin apoi popoarele caucasiane, impartite in popoa-rele de la Nord si cele de la Snd de Caucas. Elepoarta o multime de numiri, stint cunoscute insa maicu seama sub acela de arcasiant la Nord, GeorgienYMingrelienY, la Sud.

unii si sunt pastors in mare parte si agri-cultors.

Indo-Europenl, ramasi in Asia si cu mult inapoiatifratilor for din Europa, sunt : Kurzil, car! locuiesc Incasi as..1-z1 aceleasi locuri ca si pe timpul domniel luiCiru cel mare. Acest popor este unul din cei mai vechirepresentanV a rase! albe.

si

i

al.

,Sonifit,

1i

aljii

91

Arnienil, a caror locuinta originara a fost in totd'auna Armenia de asta-z1, si care locuesc Inca ceamai maT mare parte to aci.

Greed, care ail ocupat Inca din timpurile preistoricecoa,stele AnatolieT si ale SirieT, si care, cu toate trans-formarile politice si ame.stecurile de popoare interve-nite prin aceste localitati, ail ramas inc a. in mare numarpe aceste coaste.

Perfil, in care a intrat foal to mult singe turanic,care si-a5 pierdut limba de odinioara, amestecata fiindcu limba turceasca.

Afganil i Beni:a sunt ultimele popoare ale rasei albe,de si cele maT apropiate de locul de origins. Acestepopoare sunt iris foarte mult amestecate cu singe tu-ranic. Belucii in special duc Inca o viata salbateca.

In Asia mai traiesc Inca o multime de popoare in-tee) stare foarte inapoiata. As` -fel sunt popoareleeschimoase din Nordul Asiel, care poarta diverse nu-mirl ca: Woguli, Tungup, lacull, Liuci, Coriact, etc., laewe se adaoga poporul Aino din insula Iezo, desprea earn! origins nu s'al putu-: preciza date singure.

Faze Istorice

EVUL ANTIC. Asia este cea mai importanta prin is-toria sa. Ea pare a fi locasul cel maT vechiu cunoscutDintr'insul au plecat primele emigratiuni si tot dintr'-insul au exit la lumina marele religiunl; brahmanismul,budhismul, judaismul, christianismul si mahomedanismul.

In vechime tarrnurile udate de oceanul, Pacific nuvazut inflorind civilizatiunea chineza, a card origins nu

92

se cunoaste : iar cele uJate de marea Indiilor, pe ceabrahmanica ; dar in Asia occidentals Chaldeanil formain vechime un imperiu vast imprejurul fluviilor Tigrulsi Eufratul. Acest imperiu tinu 14 secole si, din. sari-maturile sale, esi imperiul NiniveY si a1 Babilonulul :car avu D durata de vre-o 250 anl. Apo! venira Persil,sub Ciru cel mare si fundara regatul Persan, care seintindea peste ma! toata Asia anterioara. Persil trecurain Egipt sub Cambyse, se incercara a trece si isr

Europa sub Dariu si Xerse, insa furl respinsl de Grecl.Alexandru cel Mare, regele al Macedoniel, rasturnadomnia Persilor, si fonda in Asia primul imperiu euro-pean, care la moartea sa se imparti in mai multe re-gate, printre Tare cele mai importante erati regatulSirieT sail al Seleucizilor si regatul Partilor.

Dupa GrecT venira RomaniT, carT cucerira ma! toataAsia mica, formind dintr'insa maT multe provinci!.Aceste provincil trecura dupe desmembrarea imperiu-lui Roman, la imperiul Bizantin.

EVUL MEDIU. Pins in secolul VI Arabi! ramasesestrain! de revolutiunile AsieT. In acest secol avintul lu!Mahomet, IT scoase din pustiile for si cucerira pe rindtoate provinciile supuse imperiuluT Bizantin, apol Per-sia, si ajunsera pins la Turchestan, formind un imperiuformidabil, care se intindea de la tai murile mariloroccidentale pins la Yaxarte si Ind, si care mai tirziuse imparti in imperiul Persan si imperiul AsieT mid,uncle avu loc intalnirile Arabilor cu CruciftriT (1099).In aceasta epoca hordele mongole se pusera in mis-care sub conducerea lui Genghis-Chan, rasturnara re-gatele tartare din Asia centrall, cucerira China, si

93

Persia, distruserg Califatul din Bagdat, care nu maixista de cit cu numele (1258) si pgtrunserg chiar in

Europa,. Imperiul lor care a limit peste un secol si

jumgtate, a Post cel mai vast din cite cunoaste istoriauniversal.

EVUL MODERN, pe ruinele Califatulul Arab se ridicg.oanul

noun putere, anume a Turcilor Ottoman!, cart la1.453 rgsturnarg imperiul Bizantin si cucerirg

Syria, precum si mai toate provinciile acestul imperiu,devenind ast-fel o putere dominantg in Asia ca ,si inEuropa. In secolul XVI a,pgrurg Europenil prin mariledin Sudul Asiel, si in special in Indii. Mai Intl! venirtPortugezii, a caror dominatiune tinu ping la 1580,cind venirg Olandezill cart se retraserg in insulele Sonde.

In secolul XII, apgrurg Englezil. Ei cucerir maitoatg. India in detrimentul Portugezilor, Olandezilorsi Francezilor, care 'si intinsese dominatiunea intreanii 1740 - 1755. In acelasi timp Rusii cucereati Si-beria si incepeati a inainta in centrul AsieT, atingindusede imperiul Turc, Persan, Chinez si de cel Englez.

StateleAstg-zY din puntul de vedere politic. statele Asiet

se impart in doug categoric : colonic europene si stateinde pendente.

Coloniile apartin la cinci natiunl din Europa :POSESIUNILE TURCE§TI, cunoscute mat bine sub nu-

mele de Impriul allaman din Asia, si care cuprinde :Asia micd, Armenia, Kurdi.lazul, Syria, Afetoptanda §i

parte din Arabia.

94

POSESIUNILE RUSE§Ti, carI coprind tot Nordul sipar tea din coltul Nord-Vestic al AsieI ; Siberia, Tura-nul, Turkestanul rus i provinciile transcauca_siane, cari--se ating pe o parte cu posesiunile turcesti, iar de altacu China, Afganistan i cu imperiul Persan.

POSESIUNILE ENGLEZE: India, parte din Birmania,i 0 parte din Indochina occidentals, la care se adaugg

insulele : Perim, Kurian-Murian, Aden, Ceylan, Paulo-Pinang, Singapore §i Hong Kong.

POSESIUNILE FRANCEZE, cart coprind : Cochinchina§i Tonkinul din Indochina, la care putem adgoga An-namul i Cambodgele care cunt puse sub protectiuneasa : apol stabilimente Poudichery. Chandernagor, Yanaon,Karikal i Mahe din India.

POSESIUNILE PORTUGEZE : Goa, Diu, Damaun i

altele prea putin importance in India, §i Macao in China.S..atele independente sunt :ARABIA, (in afar de partile stgpinite de Turd)

-care nu formeazg un stat propriu zis, dar al caret lo-cuitorii recunosc _autoritatea a dot sultanl, unul dinNedjed cu cap.. Mecca i altul din Oman cu resedintain Mascata.

PERSIA, cu cap. Teheran.AFGANISTANUL, impgrtit in trei state : Cabul, Can-

dahar §i Herat.BELUCISTANUL, locuit de triburl nomade, cu cap

Xelat.CHINA, a care! intindere ocupg mat toata Asia cen-

trail si orientalg, cu cap. Peking, la care se adaogaprovinciele ilfanucheria, cu cap. Mukden; Tibetul, cu

95

cap. Lasa, Coreea, cu cap. Seul independentg i Mon-

golia cu cap. Urga.JAPONIA, compusg din insulele Yezo, Nippon, Sikok.

Kiu-Siu i altele mai mid, cu cap. leek.SIAM, Cu cap. Pazgo-Kak.Populatiunea totals. evaluatg, in mod aproximativ

se urcg la tifra de 800 milioano locuitorl.Densitatea medie este de 19 locuitorl pe kilornttru

pgtrat, adicg jumgtate It densitatea populatiunei dinEuropa. Aceastg densitate Ins nu este egal impIrtitgpeste toate suprafata Asiei. Pe cind in China propriuzisg..si prin India este foarte deasg, este mai puffincleasg prin Asia micg, rarg de tot prin Mongolia, undenu este de cit 1 locuitor pe kilometru pgtrat .i ceamai rarg prin Siberia unde nu sunt de cit 1 locuitorla 3 kilom,...tri pgtrati.

SiberiaSITEJATIE. Regiunea siberiang Rusil au descoperit-o

in secolul XVI i XVII. Un ef de trib cu locuintain oraul Sibir, cgruia II plgceau prgdaciunile, a flcutpe Riii sg is mg.suri in contra lui. De aci supunereaacestuia, mai intiiu, i a restulul Siberie1, mai in urmg,pink la oceanul Pacific. Intr'un testimp de 60 de anTRu0 au reuit sg stabileascg Altair i Amurul ca fron-tierg intre imperiul for i cel Chinez.

Niel un tinut pe lume nu e mai intins, mai trist,mai desolat i mai putin populat. Pe o suprafatgde 12,500,0000 km. p. vegeteazg .0 populatie, care nutrece de 5 milioane suflete. Spre Nord-Vest, UraliT o

leagg cu Europa mai mult de, cit o desparte. OceanulInghetat o udg pe toatg coasta de- Nord, de la estu-arrl Kara ping la strimtoarea Behring; marile Behringsi Okotsk la Rdsgrit; spre miazg-zi cursul Amurulul silantul neintrerupt al Altailor cu sub diviziunile sale odespart de imperiul Chiuez.

RELIEF SI APE. Altail trimit spre Nord si Nord-Est citeva ramurl, cart dispar repede in cimpie. 0singurg ramurg de munti se continug ping la CapulAnadir. Acestia sunt Jablonal si Stanovoit, care inchidcimpia spre RNgrit.

Restul e un s es acoperit vesnic cu, zapadk sail cughiatg.

TreT fluviT marl : Oh:, Jenisesi i Lena 0 altele maimidi, intrerup cu cursul for incet, inutil i misterios,monotonic care a inlemnit orl-ce gind de progres inaceastg regiune.

CLIKA SI PRODUCTIUNT. Cauza e iarna vesnicg,iarna care nu se sfirseste. In adevhr frigul incepe inSeptembrie si tine ping in Iulie. Vinturile polare suflgin toatg voia, iar despre Sud vinturile calde sunt opritede' muntI. Trel OW din patru ale anulul apele fluviilorsi lacuritor stint inghetate ; iar zgpada albs si strglu-citoare, sub razele oblice ale soarelul, fuge de sub ochiitrecatorului pierzindu-se in zarea departatg. La Yacutzks'a constatat un frig de 63 grade sub zero.

Spre Sud-Vest exists si primp-varg, ba chiar si vara.Pe valea fluviulul Amurul de asemenea. Primp -vara insgeste scurtli si vara Inc g si mai scurti. Tundrele stintniste locurT mlgstinoase acoperite cu ghiatg si pe alo-curea, cu resturi de ocean si bintuite in tot cursul anuluI

t)o

97

de vinturile glaciale. Pe aci nu crqte absolut nict ovegetatie. Mai spre Sud create muschiul, singura plantga acestor regiuni, numal in partea de Sud Sud-Vest se cultivg putine cereale.

POPULATIA. Se compune din RuOI, ca popor ng-vglitor din popoarele indigene. Ru0I ocupg tinutuldintre Urali 0 Altai, dominind valea Uralului, ObiJenisel in cursul superior. Apol o fi0e subtire bete pela Ircutzk §i se intinde de-a lungul Aliailor Amu-rului ping la oceanul Pacific.

Locuitoril din Nord cen ru nu cunosc alt animaldomestic de cit Renul. Prin Sud Sud-Vest caT turmenumeroaie de oT.

Dar boggthle Siberiei constail in produsele c1patatedin vinatul animalelor sglbatice, care clail comertulaiblanariile pielgriile renumite cde Rosiz». Apo! in pro-dusul minelor de aur, a cgror valoare anualg este de80 milioane in minele mai putin bogate de aikint, cu-pru fier.

ORASE. Printre orwle principale se distlng : To-bohk (18,000 loc.) as zat la confluenta riurilor Tobolsi Irtici. Centru de comert destul de activ. In apropierese aflg ruinele oraplui Sibir.

Omsk (8,000 loc.), Oral intgrit pe Irtici. Scaunul gu-verngmintului Siberiel occidentale.

Tomsk (6,000 loc.). Fabricg pielgrii. Face oars -carecomert cu China prin Kiachta.

cutsk. La Nordul laculul Baical, intr'o regiune po-pulatg.

Sonip..Ltinsk. (6,000 loc.). Oras intgrit pe Irtici. Co-mert activ cu China.

7

§i §i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

98

Yeniseisk. (6,000 loc.). In apropiere de bogatele ex-ploatatiunI aurifere. Tirg considerabil.

Nicol dewsk. (4,000 loc.). Port principal in apropierede imbucatura Amurulul.

Alexandrowsk in strimtoarea Tarakal Petrofiavlowskin Kamciatca §i Madiwostok pe marea Japoniel, suntporturl de oare-care importanta.

Marfurile Siberiel se transports in Rusia pe la Oren-burg i pe la Ecaterinenburg ; insa drumul principaleste acela care leaga Rusia cu oceanul Pacific de o parte

cu China de alta.Ora§ul Kiachta este punctul de intilnire al acestor

doua drumurT.Ca drurnurT Siberia e foarte saraca. Oamenil se trans-

porta pe distantele marl cu sania, iar pe fluvil cu pa-tinile (ski).

RuiT insa executa acum o lucrare gigantica. Un drumde fier, care porne§te de la frontiers, saabate Siberiade la Vest la Est, trecind prin Tobolsk, Tomsk, If-cutzk etc., i se oprete la Wladivostok pe tarmul mariTOkotsk, stabilind ast-fel comunicatie directs pe uscatintre oceanul Atlantic §i cel Pacific. Este cea maT gran-dioasa lucrare de acest fel din cite a Intl eprins omulping asta-zi.

Turk estanulS1TUATIE. Sub aceasta denumire se intelege tinu-

tul coprins intre Persia, Herat, muntiT Hinducu, China,Siberia i Marea Caspica.

Aceasta regiune, care ocupa o suprafata de peste 3

si

99

milioane km. p., este dominatI de marele platoil central.RELIEF. Din punctul unde se impreuna extremi-

tatile muntilor Hindu Kus, Himalaya si Kuen-lun, inrs-giunea Kafristan se indrepteaza spre Nord .Fizmirul unmasiv puternic, care separa platoul Turkestanul chinezde platoul Turkestanulurpropriti si seieazima spre Sudpe muntii Kuen-lun, Himalaya §i Hindu-Ku§ ; spre SudVest pe munti Korasan, iar spre Nord-Vest se lass cuincetul formind o depresiune lacul Aral care de-termine cimpia, sail mai bine stepele Turanulul si carese cofunda spre Marea Caspica si cu Siberia.

Platoul Pamir formeaza intru cite-va si linia de im-partire a apelor, care constitue hidrografia acestel re-giuni. Din panta occidentals is nastere doua marl fluvii.Acestia sunt :

APE. Sir-D riz 1) care izvoraste din muntil Ten-grichan, la Sud de lacul Iri-Kul curge de la Est spreVest, uda orasele Kok-hand si Thajkhend si se varsain partea de Nord a lacului Aral.

Amu -Darin 2) mai mare, care isvoraste din lacul Sini-Xu/. cel mai inalt dupe glob, curge de la Sud-Est ca.tre Nord-Vest, trece pe linga orasul si se varsaIn partea de Sud a laculul Aral.

Lacul Aral este o vasty intindere de ape, putin sa-rata, (70,000 km.) al canal nivel este cu 39 metri mairidicat de cit al Caspicel.

Spre Vest de lacul Aral se afla lacul Baikal, careprimeste pe fluviui Ile.

CLIMA. Pretutindeni domina clima cea mai conti-

') Numit de ce/ vechT Yaxarte de ArabY Sihum.2) Numit de ceY veclit Oxus gi de ArabY Djihuuul.

Kiva

-

si

100

nentala din lume. Vara este scurta §i arzatoare, iarna.tine maT adese orl noun luni, iar prima-vara si toamnasunt necunoscute. Mai tot-d'a-una sufla uragane vio-lente, care nimicesc orT-ce vegetatiune. Interiorul Asielse deosebqte de cele alte regiunT ,grin 2 marl carac-tere : Clima sa excesiva continentala i lipsa de apa.Pe cele 2 povirniprI ale imensuluT platou central, vin-turile siberiane nu intilnesc nici o piedica. Ele strabatcimpia giberiel i a intregului platml, trecind peste in-tregul Turan. Marea Caspica i Rusia. Marile caldesunt situate la o prea mare distanta de aceasta regiunepentru ca sa poata avea cea maT mica urma de influ-enta asupra clime! sale : de aci results :

Cind soarele se afla in emisferul boreal, determinindin acest emisfer ano-timpul verel, atunci se obsel va oaldura, atit de arzatoare, in cit usuca aproape or! -cevegetatiune. Cind soarele trece in emisferul opus, ime-diat dupa disparitiunea verel, apare iarna cu toate ri-goriile el: un frig excesiv, alimentat aproape neconte-nit de vinturT, carT cite o-data sufla ca ni§te uragane,i, in timp de aproape 9 luni de zile, natura este rroarta

pe o intindere de cite-va milioane km. O.In interiorul Asiei s'ati facut mai putine exploratinni

de cit in al Africel, cu toate astea cunWintele ce po-sedam asta-z1, la care am adaugat pe cele vechi, neputem da maT bine seama, despre interiorul acestulcontinent. In urml calatoriel generaluluT Prjewalski i

a calculelor facute de generalul Venucon, s'a constatatmatematic te a, pe zi ce trece, o parte din cantitateade apl a acestel regiuni dispare, ast-fel lacul Lob-nor,in care se varsa riul Tarim, forma alta data o pinza

101

de apa ; iar astg-zi nu mai formeazg de cit o imensaregiune de mlastini. Lacul Aral scade. Marea Caspicade asemenea.

Poate lacurile mid despre care ne vorbesc cartile,ati dispgrut de mult. Cauza care va contribui catoate lacurile din Turkestan sg disparg, este ca apeleevaporindu-se se transforms in nor!, -jar vinturile carisag. prin interiorul Asiei, 11 gonesc de prin ar.ele

ast-fel cg, ploand putin, in comparatie cu apaevaporatg, toate lacurile dupe un timp oare-care vordispare, dad( mgsuri urgente de irigaìe nu se vorlua, interiorul Asiei va ajunge o a doua pustie Gobi.

POPULATIUNEA acestui teritorhl, care poate sa se-urce la 10 milioane suflete se compun dintr'o multimede triburi, parte nomade, parte sedentare. Acesteadin urma formeazg cite-va state deosebite, numite Cha-wale. Cele mai principale sunt : Kiva, Kokhand, Bukara,Kunduz etc.

Cel (MUT formati inainte de invaziunea Rusilor, pro-vincia Turkestanului propriti zis : actualmente insa suntaproape toate puse sub protectoratul rus.

Suprafata totals trece de 3 miloane km. D.Aceste locum ati fost in vechime teatrul de rftboi

intre rasa iranica cea turanicg. Turanianil esirg in-vingatori formara satrapiele Bactriana Sogdiana.Emigratiunile acestora lasarg pe Turaniani stapinl. Ease ridicarg in evul mediu §i efectuarg cea mai mare in-vaziune din cite cunoWe istoria. Dupe aproape douasecole se retrasera iargsi in tinuturile lor, unde for-mara mat multe state sati Chana:e.

Inca din secolul XVI Ru§if au inceput intinde

lo-cull,

§i,

§i

i §i

a'0'

102

dominatiunea for peste aceste tinuturl. Mai intii fuicuceriti Kirgisil apol chanatul Kokhann, apol chana-tul Ta ch nd, Kiva etc., pe cind de alta parte printrap tul din 1861 cu China, capata guvernamintele Sir-Dar'a Amu-Daria, dimpreuna cu chanatul Kuldjaparte din Dzungaria. Actualmente dominatiunna rusase apropie de lantul Hindu-Ku, care este limita natu-turala Intre posesiunile engleze Si ruse.

Populatiunea evaluata. in mod aproximativ, este de14 milioane suflete.

Solul nu este propriu de cit la viata nomada. Elprezintg- mai pretutindeni pustil aride, presarate cu oaze.

Prin aceste oaze prin vaile cursurilor de apa. secultiva griii,, porumb, orz, ineiii, pepeni, fi ucte putinbumbac. Dar principala bogatie consta in crqterea vi-telor : cal, asini, camile, oT capre

Bogatille minerale nu sunt Inca exploata_e.Industria es e cu totul primi ivy.Bithara (150,000 loc.) Este oraul cel mai important.

Mare centru de comert la care is parte RuOT.Samarcanda (36,000 loc.). Mult mai importanta in evul

Asta-zi este renumitg pentru fabricarea hirtiei de ma-tase. Posed a *coale musultnane.

Earkand (50,000 locuitori) Situat pe fluviul Tarim.Kiva (26,000 41oc.) In apropiere de Amu-Daria. Tirg

important.Kagar (40,000 loc.) Capitala unel provincil ruse din

Dzungaria.Mai tot comertul acestor regiuni sta in mina 1Zui-

lor in mica partc a Chinezilor.

1i 1i

tisi

ai

mediii.

103

Cgile de comunicatie sunt incl i astg-zi n4te dru-muri de caravane; Ruii insg ail construit o cale feratgde la Caspica ping la Samarcanda.

Asia Anterioara

SITUATIE. Spre Apus, Turkestanul rus nu areIranului,

olimitg naturalg. El se confundg. cu platoul carese ridicg in Persia i doming toatg. Asia anterioarg.

Acest tinut este udat la miazg noapte de marea Cas-pica i marea Neagrg, iar intre ele se inaltg muntilCaucas. La Apus de mgrile Marmara, Archipelag, Me-diterana i marea Roie ; la Miazg-zi de marea Omani golful Persia. Distanta dintre Caspica i marea Oman

nu trece molt peste o mie de kilometric. Ace sig. eistmul care leagt peninsula Asiel mid cu restul conti-ne ntulur.

RELIEF §1 APE. Relieful acestei regiuni prezintgtoate varietgtile de soli de la pustia acoperita cu ni-sipuri ping la valea pling de vegetatie, de la depre-siunea piing. cu apg neagrg, cu smoalt i alte mineraleping la muntele inalt acoperit de pgduri sail de zgpadg.

Platourile alterneazg cu cimpiile i vgile cu muntii,iar printre dinsele cursuri de apg marl i midi nenu-mgrate, erpuiesc in toate directiunile. Numai Arabiaeste lipsiti de apg.

Din muntii Armeniei, care stab' paralel cu Caucazul,pornesc spre Said Tirul i Eufratele, care impresoarg.cimpia Mesopotamiel, i se unesc inainte de vgrsarealor in golful Persic, formind fluviul Sirt-el-ilrab. Sprergsgrit de acest fluviu merge paralel mun01 Mekran i

104

Farsistan, care se pfelungesc pe tgrmul mares ping laBelu.istan, proectind renumita vale S'iraz, unde crescrozele cele ma! mirositoare din lume.

Spre Apus terenul se ridicg si se coboara alternativpresentind toate varietgtile de sol. Cele maI inalte ri-dicgturI sunt muntil Taurul i Anti- Taurul in AnatoliaLibanul si Anti-Li banul in Siria. Acesti munti '0 ridicgcolinile in apropiere de coaste si trimit ramurile forpini in mare.

Toate cursurile de apg sunt micT, deci fgrg impor-tantg. Ast-fel sunt Jeskil Irma k, Kidl-Irmak i Sacari 7,care merg in marea Neagrg. Sarabat si Nendereh-su,care merg in Archipelag ; Kara-su i Orontele, caremerg in Mediterana ; Jordanul, care se varsg in mareaMoartg sail lacul Asfalfit, al cgrui nivel este cu 400metri mai jos de cat nivelul mgri si In care nu poatetrgi nicI ,o vietate.

POPULATIUNE.Nicl o parte a lumil nu prezintg unmozaic de popoare, de rase diferite, limb! diferite, re-ligii diferite, ca aceastg. regiune.

In primul rind trebuie sg citgm pe Turd ca poporpredominant, numgrind de sigur cel putin 10 milioanesuflete. Restul sent : Armen!, Georgieni, Arab!, KurziPersani, Afgani, BelucT. Pe coastele Levantulu! suntMaroniti, DruzI, Greci, Francezi, Italien1 si alte natio-naliatI europene ; iar prin Palestina se trudesc a seaclitnatiza ,din nal vre-o 300,000 de Evrel.

Din cauza lipsel aproape totalg de drumuri acestepopoare ail stat pe loc cu vechile datini si credinte alefie-cgruia, precum si cu vechile for ocuratiunT, ast-felca diversele tipurl se pot deosebi la prima vedere.

105

STAPINIRI TURCESTY. Intreaga regiune se impartein : a) stapiniri turcq.i; stgpiniri ruseti; c) stateindependente. Stgpinirile turce0 coprind: Anatolia,

Siri z, Arabia, Mesopotamia i Armenia.ANATOLIA ocupg partea de Nord-Vest, udatg de Me-

diterana, Archipelagul, Marmara i marea Neagrg.De ea in insulele Cipru (posesiune englezg) Rados,

Kos, Mitilen, Chios, Tenedos i altele mai mici, care con-stituesc grupul Sporadelor.

Se produce : grin', or; porumb, meiu, orez, opium,tutun, garantg, ofran, in, cinepl, bumbac etc. Via dgvinurile renumite, speciale in insulele Tenedos, Samosi Cipru. Se ggsesc de asemenea multi arborT fructiferT:

zmoch:ni, curmall, portocalT, lgtnii, etc. Prin munti sese ggsesc multe lemne de constructie, de unde se es-trage valoneea.

Printre animale se disting catirii, asiniT, oile i caprelede Angora, care ail cgpgtat o mare reputatiune,

Cimilele se intrebt.inteaza la transport ; cail i boilnu sunt numero0.

Mal pretutindeni se practicg crqterea albinelor i agandacilor de mgtase.

Se ggsesc mine de fier, huilie, cupru, argint, plumb,sare i mai multe isv6re minerale.

Industria este oare-cum desvoltatg prin oraele mart§i mai cu seam prin porturl. Se fabricg untul- de -lemn,vinuil renumite, tesgturi (mgtisgrie), opium, olgrii etc.

Printre orarle principale se pot cita :Brusa, (37,009 loc.), in partea de Nord-Vest. Fabricg

Iesgturi de matase. Comert intins. Prima statiune bal-nearg din Asia Mica.

106

Caisarieh, (Cesarea 60,000 loc.), pe Kizil-Irmach. Tir-gurT renumite, in special pentru bumbac. Se fabricg.tapeturT.Kutayeh, (60,000 loc.), pe Sacaria. Se fabricgportelanurl remarcabile. Cornell mare de cereale._Mum Kara hisar, (50,000 loc.). Fabricg iatagane §i facemare comers cu opium.

A masia, (30,000 loc.) ¢i Tokat, (25,000 loc.), ambelesituate pe fluviul Eskil-Irmak, sunt ore importante.

Mcmissa, (40,000 loc.), este -situat maT la Nord deSmirna. Se numia in vechime Magnesia.

D'alungul coastelor ce udg Asia occidentalg se aflgo multime de porturl prin care se inlesnesc schimbu-rile intre indigenT §i popoarele europene. Aceste por-turl se numesc Scalele Leva /data 1). Cele maT princi-pale sunt :

Terbizonda, (32,000 loc.), pe marea Neagrg. Mareleintrepozit al productelor PersieT §i ArmenieT. S msun,Sinope §i Bathum sunt scale de al doilea ordin Scutari,(100,000 loc.), in fata orapluT Constantinopole, pepartea opusg a BosforuluT, port important, i L mat,.scald, de al doilea ordin pe marea Marm-fa.

Smirna, (150,000 loc.), pe Archipelag. D..buseul prin-

it. S'a numit Levant. de cKtre comerciantlY Europe si In specialde ItalienT $i apoY de FranceziY din veacul de mijloc, in genere toatitTurcia, In special InsI coastele mAril Negre, Marmara, Archipelagsi restul Mediterane. Cuvintul Levant (In italieneste nIl Levante )este participiul francez al verbulul lever (a ridica) arKtind prin aceastatara sail tinutul situat in directiunea de unde se ridia soarele. As-tK-zY lila. FranceLif Lie : du cote' du Levant.

S'a numit stale ale Levantului pentru a pe acea vreme ca si astN.-z1se inarcat corgbil cu mitrfurile din porturile europene si mergeartde desclircaii si se Incdrcad in fie-care din porturile LevantuluY.

107

cipal al Anatolie1.Scakinova, (15 000 loc.) in fata in-sulei Nicaria spre Sud de Smirna si Addia, (13,00010c.)in fundul golfului Ada lia la piciorul Taurului, suntscale de al doilea ordin. Larnaka, (6,000 loc.), portulprincipal al insulei Cipru. Cornell de vinurl,bumbac si mgtase.

In Anatolia transporturile se fac Ina si astg-zi inmare parte cu caravane. Prin cate-va paili suntdrumuri de cgrute. Prin porturi insg, pe unde circula0aeste forte activg, se afll si cate-va cal ferate. Ast-felsunt liniile de la Scutari la Ismid ; de la Smirna laManisa ; de la Scala Nova la Aidit-I-Iissar.

STRIA este o regiune mun.oasg, coprinsg intre Medi-terana, Arabia si valea Eufratului.

In partea de Miazg-zi se intinde platoula cgrui inglIime se urca pang la 1000 metri, si carecare se confundg cu platoul- Arabiei pietroase.

Se produce prin vgile Lib-multi! : griu orz, porumb,meiu, bumbac, in, susan, tutun, indigo, trestie de zahgr,si multe fructe, ca portocale, lgmii, smochine etc. PI-durile Libanulul sunt renumite 'Meg din timpul Feni-cienilor. Se nutreste gindacii de mgtase.

Printre animale se disting cgmilele, caii, asiriT, catiriroile si caprele, cu pgrul lung.

Se &este : fier, huilie, sare si asfalt.Printre orasele Siriei se disting ;Dainasc, (150,000 loc.). Se is drept capitala Siriei.

Este centrul uneT industrii active si al until comerintins, mai cu seams la epoca pelerienagiilor de laMecca.

P,17stiner,

grid,

si.

108

Se fabric, acme albe, stofe de matase, tapete, salurTetc. una din principalele scale ale LevantuluT.

Alep, (70,000 loc.). Situat intr'o oaza Tertila. Fabricatutunul, nfitasa, sapunul si altele. Oras intgrit care-comunica cu marea prin porturile Latakieh i Alexandreta,-scale de al doilea ordin.

lerusalimul (34,000 loc.). Vychia capitalg a JudeiT.Mormintul luT Christ.

Porturile Si. Joan tie Acra, Caifa, lea i Ghazza sunt-scale de al doilea ordin.

ARMENIA este o regiune muntoasg, care se coprindeintre Anatolia, marea Neagrg, Transcaucasia, mareaCaspica, Persia, de care se desparte prin riul Aras, siKurdistan.

Ramurile masivuluT Armenian o brazdeaza maT intoate directiunile.

Armenia se imparte in treT regiuni:Armenia ruse, cu capitala Erivan ;Armenia persana, cu capitala AdQrbeijan ;Armenia tura, cu capitala Erzerum.Populatiunea totalg se urea la vre-o patru milioane

-suflete.Se produc prin vIT cereale si fructe ; presintg pasuni

imense, care inlesneste cresterea vitelor.Posedg mine de cupru, nafta si sare.Prin orasele marl se practica oare-care industrie,

restul insa se reduce la confectionarca objectelor deprima necesitate.

Prin_re orasele mal insemnate se distinge :Erzerum, (60.000 loc.). In centrul ArmenieT. Oras

109

intarit, intrepozit de comer cu Trebizonda, Tauris iTiflis, fabrics arme albe.

Wan, (35,000 loc.). Situat pe tarmul .oriental al la-cului Wan.

MESOPOTAMIA. Aceasta provincie se coprinde intreArmenia, Persia, golful Persic, Arabia i Ana_olia.

Se imparte in doua regiuni :Kurdistanul 1) cu capitala Diarbekir i

Irac-Arabi 2), cu capitala Bagdat.Populatiunea totals, care poate sa atinga tifi a de

vre-o 3 milioane suflete, se compune din Kurzi spreNord, Turd prin orae i din o multime de triburIa rabe.

Se produc cereale prin Nord i Est, in, orez, smo-chine etc.

Se nutresc of in mare numar, cal de rasa araba icamile.

Se gasesc mine importante de cupru.Industria se practica putin prin oraele ma! .ipor-

tante, restul .populatiunei se ocupa cu agricultura saricu crqterea vitelor.

Bagdat, (100,000 loc.). Pe cele doua tarmurY ale Ti-,grulul. Industria desvoltata : mgthisgriI, bumbacarii, sa-punarii, bijutariI, elarii etc. Centru de comert impor-tant cu Persia, Arabia i India.

Diarbekir, (40,000 loc.), situat pe cursul superior alTigrulul. Industrie activa i centru de comer cu golful.Persic i marea Neagra.

1. Ve0ilul imperit Asirian.2. Vechia Babilonia.

110

Mosul, (40,000 loc.), situat cam la o egalg distantltintre cele doug de mai sus, represIntg vechea fru-moasa Ninive.

ARABIA. Peninsula arabicg se intinde la Sud-VestulAsiei. Ea constitue partea meridionalg a AsieT anteri-care. Se mgrginete la Nord cu Siria §i Mesopotamia ;la Est cu golful Persic Marea Oman; La Sud cuoceanul Indian la Vest cu marea

Tipul general al acestei regiuni este acela al unul-plata, a cgrui ingltime atinge pe unele locuri ping. la1,000 metri §i tgiat de mai multe lantUri, printre carese distinge masivul granitic Sinai, situat la Nord-Vest§i muntii Baja; Yemen, Oman etc.

AcetT munti, pe litorarul mgrii, formeazg n4te re-giunI fertile populate, pe cind interiorul este opustie nisipoasg ca Sahara din Africa acoperitgcu cate-va oaze.

Clima este arzgtoare in interior putin mai tempe-mtg. pe coaste, din cauza prezentei muntilor apro-pierii de mare.

Se imparte in Arabia pustie Arabia fertda. Ceade'intii este locuitg de triburi. nomade (Beduin°, iar cead'a doua formeazg mai multe regiuni: Hedjaz, Yemen

supuse imperiulul otoman ; Htdramauf, Oman El-Hasa.Prin regiunile dupe litoral se produce grid, porumb,

meiu, durab, orez, diferite legume fructe, maT cu-seamit curmale, trestie de zahgr, cafea, tutun, lgmlie

alte aromate.Nutrqte cei mai buni cal, cgmile, asini, boi (zebu),

q31 §i capre.In golful Persic se pescuqte mgrggritarul.

qi

pi

pi

pi Ropie.

pi

pi pi

pi

pi

pi

ni

pi

pi

111

Mecca (4,000 loc.) este capitala provinciel H.djaz,patria luT Mahomed si orasul sf'int al Islamismului.Medina (16,000 loc.) mai la Nord de Mecca. PosedImormintul lul Mahomed.

Szna, (15.000 loc.) capitala provinciel Yemen. Ora,industrios. Exports cea mai buns cafea.

Djedah, in fata orasului Mecca, mic port pe mareaRosie.

Aden, (30,000 loc.) port-franc, sub stapanirea En-glezilor.

Mascata, (60,000 loc.) capitala provinciel Oman.STAPINIRI RUSE§TI. Transcaucasia se coprinde intre

marea Neagra, Armenia Turca, Persia, de care sedes-parte prin riul Aras, marea Caspica si muntil Caucas.

Suprafata totala este de 247,000 km. patrati.Este o tarn muntoasa, dominata la Sud de masivul

Armenim ,i la Nord de masivul Caucas, despartite prinvaile fluviului Kura, tributar mgrel Caspice, si Mantel,tributar marel Negre.

Cea d'intii incei care de cucerire a Rusilor In acestetinuturl, s'a facut sub Petru cel mare. Caterina IIcontinua opera cu mai multi energie,. insa tocmal in1859 Rush' se stabilira definitiv in aceasta provincie.

Transcaucasia a fost teatrul a mai multor razboaieintre Rusi si Turd. Cel din 1827 a dat Rusie! Eri.vanul cu teritoriul Armeniel ruse, si cel din 1878 Carsulcu teritoriul sau.

Populatiunea totala compusa din Georgiani, Cerchezi,Armenl etc., trece de tifra *de 4 milioane locuitorT. ETprezinta tipul cel mai frumos dupe suprafata pamin-

112

tulul. Mare parte dintr'insil sunt crestinTReste 2 mi -lioane, iar restul musulmant

Ca si Armenia, aceastg regiune este muntoasg si prinurmare acoperitg cu pgsuni, care nutresc turme de 01,,capre etc. Prin vgile acestor munti se cultivg grin,porumb, tutun, in, cinepg, garantg, sofran etc.

Printre bogatiile minerale se disting bogatele sursede petroliu dupg tgrmii Caspicel.

IndusLria a luat oare -cafe desvoltare in urma crea-Pune stabilimentelor ruse.

Tiflis (101,700 loc,). Este capitala provinciel si sca-unul locotonentului general. Ora§ industrios si centruluntil comert activ.

Erivan (14,000 loc.). Capitala ArmenieT ruse luade la Turd in 1827. Ora intgrit.

Petrovsk, Derbent §i Baku sunt porturT in grite peMarea Caspica ;Poti §i Batum pe Marea Neagrg.

Comertul acestel provincil stg in miinile RusilortArmenilor si Persilor. Drumurile sunt incg putin prac-ticabile. Comunicg. cu Rusia printr'o cale feratg, caretrece prin defileul CaucasuluT. 0 altg cale feratg, pleacadin portul Poti, trece prin Tiflis, urmeazg valea flu -viuluT Kura si se terming la Igrmul Caspicel la portulBacu. De aci se urmeazg. peste Caspica, ping la tarmulopus, cu ajutorul unui serviciu de vapoare, punind ast-fel in comunicatie directg Rusia cu Turkestanul, princalea feratg care merge ping la Samarcanda.

Statele IndependentePERSIA. Se mgrgineste la Nord cu Transcaucasia,

de care se despaite prin riul Aras, marea Caspicg si

113

Turkestanul ; la Est cu_ Afganistanul Belucistanul,la Vest cu Mesopotamia 0 la Nord-Vest cu Kurdis-tanul Armenia turceasca.

Inca din timpurile cele mai vechl, aceastI regiune aservit ca trasura de unire intre Orientul Occidentulantic. Persia este patria lul Zoroastru, care a facutZend-Avesta, a lul Ciru, care a fondat monai.chia per -san's, cucerind Asia anterioara- Egiptul, (sub fiul sat'Cambise), precum a marilor reg.! Darin, Xerxe etc.,cart au amenintat civilizatiunea nascinda a Grecilor,

Imperiul persan fu cucerit de Alexandi u cel mareprin secolul IV inainte de Christ ; apoi de Arabi insecolul VII. be la caderea Califatului de Bagdad tncepein Persia o serie de turburart si de rezbele civile. cart.0 tinut pinit in secolul XVIII, cind monarchia per-.sana se constitui definitiv.

Toputatiunea actuala se urea la tifra de 10 milioanesuflete.

Intreaga regiune, pe o suprafata de peste 1,648,000km. p. prezinta tipul unut platou, a carut inaltimevariaza intre 1,000 2,000 metril, deprimat in centrui sustinut pe toate laturille de lanturi masivurl

muntoase.In partea de Vest, pe frontiera Belucistanulul, se

afla lacul Hamm, in care se varsa riul Hi lmend ; in pro-vincia Aderbeijan se afla marele lac Urndah 3840 km.p. suprafata. Nivelul acestul lac este cu 1300 metricmai sus ca acel al mare. Ca 0. dinsul lacul Wan esteatit de sarat, in cit nu poate vietui nici un animal in-tr'insul.

Populatia Persiel abia se apropie de 7 milioane lo-8

si

si

si

si

sisi

si

114

cuitorT, ceea ce dg o densitate de aproape 5 locuitorTpe chilometru pgtrati

Prin regiunile fertile situate la extremitgtile plato-ului se produc toate cerealele. rubarbg, tutun, gal antg,§ofran, indigo, opium, vinuri praz), gindacT de mgtase§i roze, din care se fabricg esenta etc.

Nutre§tt o specie de caT de rasp arabg amestecaticu rasa tartars, multe 01 ewe.

Se ggsesc mine de aur, cupru etc. ; iar in golfulPersic (archipelagul Bahrein) se pescue§te mgrggritar§i sidef.

Industria este oare-cum inaintatg. Se fabric m4tg-sgri1, tapeturl, §alurT, bumbgcgriT, bijuterii, olgril etc.

Orarle mai importante sunt:Teheran (210,000 loc.). Capitala imperiulul. Fabric

portelanuri renumite.Tauris (165,000 loc.). Situat in provincia Aderbeijan.

Industrie activg §i centru de comert cu Transcaucasia.Ispahan (90,000 loc.). Situat in centru. Ora§ impor-

tant de comert §i industrie.Nesched (70,000 loc.). Spre Nord-Est. Statiune im-

portant( de caravane §i centru de comert. FabricglingriT.

Bra/ruck (50,000 loc.). Situat in apropiere de tgrmulCaspiceT. Cornell activ cu Rusia.

57iras (32.000 loc.). In partea de Sud, patria rozelor.Fabric mozaicurT, mgtgsgriT, §tofe de bumbac si esentgde roze. Intrepozit de comert intre Persia §i Industan.

Bender Abas, poet mic la strimtoarea de Ormuz ;firmiah (13,000 loc.) pe tgrmul Vestic al laculul Ur-miah, inconjurat de saline :Kasmin spre Nord de Is-

si

115

pahan ; Aslerabad (15,000 loc.) aproape de. frontieraTurchestanuluI,-sunt centruri de populatie maT impor-tante din Persia.

AFGANISTANUL. Se ma'rginqte la Nord cu Turkes-tanul, la Est cu Tndia, la Sud cu Belucistanul si laVest cu Persia.

_

Aceastg targ este o regiune muntoasg., strabgtutg inpartea de Nord de lantul Hindur-Kub masiv puternic,.care servg drept leggturg intre piatoul Iranulul si pla-toul central ; iar la Est de muntit So/im.in, care sepierd in cimp;a. Industanulub.

Afarg de fluviul Hilmend, cele-l'alte cursurl de apgsunt fgra importanta. Clima este ca si a Persiel, cgl-duroasg prin vgT, temperatg si chiar friguroasa pelngltimI.

Suprafata totalg este de vre-o 721,000 km. patratI.Populatia nutrece de 4,000,000 locuitorT, ceea ce

dg o densitate de 51/2 locuitorl pe kilometru patrat.Produce porumb, orez, meiu, trestia de zahgr, bum-

bac etc.Abonden ;a pgsunilor nutreste multe oT, clpre si cal

de rasa bung.Afganistanul se aflg actualmente divizat in mai multe

state : Kabul la Nord ; Kandahar in centru si la Sud ;Seistan spre Sud-Vest ; Siwistan spre Nord-Est sl Herat,la Nord.

Populatiunea totalg atinge tifra de patru milioanesuflete.

Ca orase principale distingem ; Kabul (60,000 loc.)situat in partea de Nord. Mare comert de cal. Statiunede caravang importantg.

116

kantiakar (30,000 loc.). Situat in centru. Se is drepteapitala Afganistanului.

Herat (50,000 loc.) Oras intarit si mare centru de-comert. Se fabrics stofe de matase, arme albe si esentemirositoare.

Chu'unz (60,000 loc.). Situat spre Nord, a fost akadata capitals unui chanat independent.

Balch (25,000 loc.). In vechime Bactra, situat spreVest de precedentul, nu departe de Amu-Daria, care-curge mai la Nord. Indigenii i-au dat titlu de mamaora§elor. Se crede c in acest tinut s'a nascut Zaroastrttsi marele Cirus.

Mai la Sud de Kabul se afla ora§ul Ghaznq (18,000loc ). renumit ca patria dinastiei Gaznevitilor, cars andominat peste imperiul Arab,

BELUCISTANUL. Se intinde la Sud de Afganistan,intre India, marea de Oman si Persia.

Aceasta regiune este o prelungire a Persiel, cu carese aseamana din punctul de vedece fizic. In centrulregiunei se afla pustii, iar pe cele patru lanturt muntisi vaI ferLile.

Clima nu difert intru nimic de aceea a Persiei ma-ritime.

Suprafata totall es,e de vre-o 276,500 km. p. Tifrapopulatiunei nu se cunoaste, totu0 ea nu poate trece-peste 509,000 de suflete, cea mai mare parte nomazisi pas,ori.

Se cultiva bumbacul, indigoul si trestia de zal4r.Se nutresc numeroase turme de oi, capre si cal ; iarprin partite muntoase se gasesc mine de aur, argint,fier si can re de marmura.

I 1 i

Orapl Kelat (14,000 loc.)., se is drept capLala in-tregei regiuni. Gondovj, situa...g spre Est, este un punctimportant de intilnire al caravanelor.

India

SITUATIE. Dincolo de Afganistan spre Rgsgrit §iMiazg-zi se intinde ping la Ecuator, India, Cara cin-turilor vedice, Sara protopgrintilor nostril, Cara in carea inflorit prima civilizatie a Arilor, scoboritori dinplatoul Pamir.

Tara aceasta se intinde de la Himalaya si ping laCeilan, intre mgrile Oman §i Bengal, pe o suprafatgde aproape 4 milioane k. m. p. avind o populatie depeste 260 milioane suflete.

RELIEF. Muntii Himalaya au fost in tot-d'auna ,Sie incg i astir -zi o barierg intre India si China. In inte-rior Windia, cu Gatii de Vest si Est, formeazg triun-ghiul DecanulaY, care coprinde inguntrul lul o populatiede peste 70 milioane suflete.

APE. Spre Nord-Vest valea Arbdur, se lungqte indirectia Nord-Est spre Sud-Vest, de la Himalaya pingin marea Oman ; iar spre Est de acesta, merge in senscontrariu valea Gangelu', care se sfir§qte in golful Ben-gal, dupg ce fluviul §i-a amestecat apele cu ale Brah-maputreY, care vine din Tibet.

Alte vgi apol, paralele cu Gangele, strgbat India dela Vest la Est. Ast-fel, numgrindu-le de la Nord laSud, sunt: Mahanadi, Godaveri, Crifna §i Caveri.

CLIMA Indiel este arzgtoare si foarte nesgngtoasgpentru Europeni. Prin multe localitgti bintue frigurf

118

periculoase. Delta Gangelui pare a fi patria cholera.Prin localitalile muntoase doming o climg temperatg.

CLVILIZATIA Indiel se urcg la o foarte vechig.Popoarele ce au locuit'o au lost guvernate de Brah-

man! ping in secolul XVI, cind venire PortugezilAcestia isi intinserg dominatiunea for pe litoral si dim-preung cu Olandezil, au explorat, in secolul urmgtortoate coastele. Venira mai tirziu Francezii §i Englezil.car! ocuparg teritoril in detrimentul celor precedenti,In secolul VII Francezil intrarg in lupta cu Englezii,

pierdurg mai toate tinuturile ce stapineaii.Pe aceastg vasty suprafa ;a, care nutrq:e o popu-

latiune de peste 240 milioane suflete, totul este supusAnglia afara de coloniile franceze : Pondirhery, S'Ilan-

dernagor, Yanaon, Mahe qi Karikal, (270,000 loc.), qi deposesiunele portugeze: .Diu, Goa Damau c (530,000loc.).

POSESIUNILE engleze sunt de doug feluri : directe sitributare.

Acestea sunt :Preedintia Benral cu cap. Calcuta ; preOdintia

Bombay cu cap. Bombay ;prqedintia Madras cu cap-Madras , guvernamintul Pendjab cu cap. Lahore :provinciile din Nord-Vest cu cap. Alahabad ; pro.vincia Audi at cap, Luknov ; provinciiht centrale cucapitala Nagpor ;procinciile Curg, Beraar $i Adjmirdin Decan :Insula Coylan cu cap. Colombo, la carese adaugg grupurile Laquzdive Maledive.

Posesiunile tributare, se guverneazg in aparentg derajahi sau sefii indigent ; plgtesc ins tribut Engletilor

sunt supraveghiate de garnizoane britanice. Acestea.

epoc't

si

9i

it

ei

119

sunt : Kqemir, Myssor, Ladak, Nizam, Bundelkund, Nepol,Radjputana Butan.

PftoDumuNI. Din punctul de vedere al productiu-nilor vegetalor India se impart in 4 regiuni :

Regiunea induha. care se bucurI de o climg tern-peratA produce griu, orz, porumb in. mijloculmuntilor se aflg faimoasa vale a Kaiemirufur, care pro-duce tesaturl, a caror reputatiune se perpetuI inca dinvechime. In peninsula Guzerata se cultivI mult bumbac.

Regiunea Gangelul, care este partea cea mar feriaa IndieT. Orezul 1) este cerealul principal; nu numa1in aceasta regiune, dar in toatI India ; el constituealimentul principal al inligenilar, Dupa ore; culturacea ma! importanta este a maculuT alb, din care se,estrage opium; apol vine indigoul, care numaT in Ben-gal da un venit de aproape 4 milioane leT pe an, §in fine bumbacul, care de asemenea constitue una din

bogItiile IndieT.Printre cele-l'alte productiunT se pot cita : rapita,

inul, cinepa, tutunul, trestia de zahar, ceaiul §i dudulcare nutrwe gandaciT de mnase.

In regiunea Dekanulur, se produce orez, bumbac, zahArde palmierT, cafea, piper scort4oarA. Prin Gati! Ma_labarulul se gIsesc pIduri, care dau o cantitate .con-siderabila de lemne de constructie.

Insula Ceylon produce cafea, bumbac, trestle de za-cea mar bunI scortiparX.

Printre animalele domestice, oile sunt numeroaseprin pg§unile Dekanulul; multime de cirezT de bol se

1) Care dlt dolt recolte pe an.

i

i i

i

i

hal- i

120

nutresc grin livezile Indului si Gangelui. La piciorulmuntilor se ggseste renumitele capre de Tibet; in finecalul, cgmila si elefantii, care, ping la oare-care punct,se innumgrg printre animalele domestic&

India exploateazg multg huilie, fier, cupru, staniu,our si pietre pretioase. In golful Manaar se pescuestemgrggritarul. Se mai ggseste de asemenea salitra siboraxul.

Industria indiang is din zi in zi proportiuni mai marl.Afar de renumitele tesgturi din Casemirl ea innumgrgo multime de alte producte manufacturate, al cgrorprogres se datoreazg masinilor engleze si drumurilorde fier, ce se inmultesc pe fie-care zi.

ORW. Afars de porturile unde s'a stabilit civili-zatia europeang, cea mai mare parte din orasele Indiesnu sunt alt-ceva de cit niste grg.mgdiri considerabilede locuinti primitive, care au mai mult aspectul unorsate imense, de cit al unor orase propriu zise.

Dupg ordinea populatiuneT, porturile si orasele maiimportante sunt :

Calculi?, (762,000 loc.). Situat pe delta Gangelul. Re-sedinta guvernatorului general, centrul politic al po-sesiunilor engleze si capitala presedintiei Bengalului. Incuartierul european se gasesc multime de fabric! si sta-bilimente de comert. Portul cel mai important al In-diei. Se practicg mai cu seamy industriile de lux exer-citate parte de europeni parte de Asiatic!.

Bomeay. (823,000 loc.). Pe coasta Malabarului, laSud de golful Cambaya. Unul din cele mai marl tir-gull ale Indiel.

Madras. (453,000 loc.). Pe coasta Coroandmelulul,

121

pe un teree nisipos i bintuit de tifoanele oceanululIndian. Port important, care exportI toate productiu-nile acesteT coaste.

Laenov. (273,000 loc.). Capita la vechiuluT re-gat Audi.Fabrics bumbac, mItase, hirtie qi arme.

Patna. (165,000 loc.). Situat pe Gangele. Fabricl ta-petur; tesIturi de mXtase i de bumbac. Mare tirg deorez, bumbac, opium, salitrg etc.

Cafemir. 250,000 loc.). Situat la 2000 metri altitu-dine in muntiT Himalaya. DX comertuluT renumitele§alurT, care-1 poartg numele,

Haiderabad. (415,000 loc.). Vechia capitalg a ret, cra-tuluT Nizam.

Benares. (21.9,000 loc.). Orapl stint al brahmanis-muluT. Se fabricl -diverse esgt.urT de mgtase, broderiTcu our etc. Comert important cuzereale, caT de Persia,objecte de artg i altele.

Delhi. (190,000 loc.), Vechia reedinIX a marilor Mo--goll. Celebru prin ruinile sale.

Burehedabad. (150,000 loc.) TesaturI de mgtase i bum-bac. Maroda (102,000 loc.) bogat in bumbac i gindacide mgtase. Ahmeda1ad, (128,000 poseda maI multe din-cele mai frumoase monumente ale Indict Centru decomer cu Persia.

AfarX, de acestea, India posedg un mare numgr de.orar, a c1ror populaliune trect, peste 20,000 locuitorT.

Comertul exterior al Indiel este de treT miliardepe an.

Comertul cu Europa se face in micg parte pe lacapul Buna-Sperantg, restul prin canalul Suez. Punc-

122

tele de oprire sunt : Aden pentrU vapoarele engleze §iPointe des Galles pentru cele franceze engleze.

Clile ferate ocupX deja o intindere de vre-o 23,450-kilometric.

Indochina

Sub acest nume se intelege a treia peninsula; dinSudul Asiel, cuprinsA intre China la Nord, marea Chinala Est, strimtoarea Malacca, golful Bengal §i IndiaIa Vest.

Coastele acestel marl peninsule sunt mat pretutindentjoase §i inundate, fie de valurile mXrel, fie de deltelefluviilor. Ele sunt crestate de trel marl golfurI : Mar-taban, in partea occidentalX Siam Tonkin, in ceaorientalti.

Intreaga regiune este dominatI de vastul platouLaos.

Acest platou se leaga cu sistemul Himalaya prinmuntit Langtan.

Prin vAile platoulul curg urmItoarele fluvil :Irauadi, care curge de la Nord spre Sud, se varsI

in golful Martaban, formind o deltA, care ocupI totlitoralul golfulul, de Ia capul Negrais pinX la °rap!.Rangun.

Siluenul, care vine din Tibet, strabate muntiI Lang-tan, formeazI intru cit-va limita intre Birmania §iChina, §i se varsa tot in golful Martaban, mat spreEst de Irauadi.

Me-nam, este din platoul Laos se varsa in golfulSiam.

si

si

si

si

0

123

Me-kong. (Cambodgele, 3500 km.). Isvorgste din pla-toul tibetan, la Est de Saluenul, curge paralel ctracesta, prin provincia Yun-nan, Birmania, Siam, Cam-bodgele si se varsg in marea Chine, acoperind partedin litoralul CochinchineT cu delta sa, una dintre celemal vaste.

Sov-ka iese din muntii Yun-nan, udg provicia Ton-kin0 se varsg in golfui Ton-kin in fata insuleT Hainan.

Indochina se compune din :Sims, independent ; Birmanii dimpreung cu teri-

toriele Arakan, Peg& §i Tenaseritn, stgpini e de Eu-glezT ; provinciile Cochinchina §i Ton-kin, stgpinite deFrancezi ; Cambodgele i Anamul, puce sub pi otectoratulFrancez si peninsula .M;lacca.

SIAM. e coprinde la Sud de Birmania, intre Annam,.Cambodgele, golful Siam si teritoriul Rangun.

Suprafata totall este de 726,850 km. pgtrati.Este locuitg de o populatiune de 6,000,000 suflete,S. cultivg mult orez, trestie de zahgr si piper. Pgr-

tile muntoase sunt acoperite cu pgduri intinse si pg.-

sunT, pe unde pasc turme de animale. S3 ggsesc minede fier, cupru, plumb si staniu, dar sunt rgu exploatate..

Industria este foarte inapoiatg.Capitala este B mg-cok (500,000 loc.), sit-oat pe flu-

viul Me-nam.

POSES EUNILE ENGLEZE. Posesiunile engleze din Indo-china formeazg dou1 guverngminte :

Litoralul Indochinel de la gurile Gangelul si pingin dreptul archipelaguluT Mergui, care coprinde Bir-

124

-mania, teritoriele Arakan §i Agit dimpreunI cu insuleleAndimane 1), Nicob ire 2), Mergui.

Populatiunea totalI a acestor tinuturi 8), este de vre-o7,000,000 suflete.

Se produce mult orez, bumbac mediocru, tutun, tres-tie de zahXr, indigo si piper.

Rangun (108,000 loc.) este capitala acestuT guver-rAmint. Merga1, port de comert. Manda/ay orasul celmaT important din Birmania.

Pink la anul 1855 partea despre Rgsgrit a acesteTprovincii, forma un stat independent cu capitala Man-dalay.

GuvernImintul strimtorilor, care formeaza o colonic-deosebit4. Ea coprinde insula Park-Pinang, teritoriulWelleseley, in peninsula Malacca si insula Singapore, punct

important de observatiune intre oceanul Indian si ocea-nul Pacific.

Wellesley §i Singapore, (100,000 loc.), in insula cu ace-nume, sunt douX puncte strategice si comerciale

de prima ordine.Peninsula Malacca, este o limbd de pXmint, care s-

intinde spre Sul de Tenaserim, pint la insula Singapore.Este strabItua de munti Ofir, si locuitA in interior deniste triburT de Ne.griT salbateci.

Acest tinut este bogat in orez, bumbac, trestie de-zahXr, sagu, piper, cauciuc etc.

I) Formite de 8 insule muntoase Inconjurate de altele mid. En-gleiiY au fondat aci o colonie penitenciarA.

2) Situate spre Sud de Andamane. Stint muntoase, acoperite cusi fertile, Insl bintuite de o climK neslfni;toas f.

EvaluatI to mod aproximativ.

i

lasT

-phdurl")

125

Se gaseste praf de aur, diamate si diferite pietre-pretioas!.

POSE8IUNILE FRANCEZE. Sunt de dotia categoriN.mediate §i imediate.

C-le mediate, Cambodgele si Annamul, sunt guvernatede sefii lor, insa puse sub protectoratul francez.

Cele imediate, Cochinehinz de jos §i provincia Ton-Kin,sunt guvernate de functionari civil! si militari francezi.

Cochin hina de jos a fost cucerita de Francezi, inurma until rczbei cu Annamitii, intre anii 1862-1867.

C mbodole era alts data un imperiu puternic, dar,in urma atacurilor din partea Siamitilor sis'a pus Inca din anul 1863 sub protectoratul francez.keg tul Ton-Kin a facut parte din. Ch:na piny in s,t-colul XVII, apoT a devenit stat independent; in anti/1884 s'a cucerit de Francezi.

In acelast an, Annamul, a recunoscut protectora'_u?Fi anciel.

Supra-fata totals a acestor tinuturi apropie tifra de-509,000 km, p. ; iar populatiunea totals pare a atingetifra de 18 milioane suflete.

Orzul, bumbacul, porumbul, trestia de zahar, tutunulsi pescaria, consLitue bogatia principala a acestor ti-nuturi. Paclurile sunt intins& si nenumarate.

St-. gasesc mine de fier, cupru, plumb, staniu si saline hogate.

S kon, (70,000 loc.), capitala Cochinchinei si princi-palul debus u at comerjului francez din Indochina.

Penom-penh, capitala regatului Cambodgele.Hue (50,000 loc.), capitala Annamulul.Ha-noi (150,000 loc.), capitala provinciei Ton-Kin-

Afinami,ilorr

126

Mai tot comertul stn in mina Francezilor, cart cautga'si intinde dominatiunea peste toatg Indochina.

Insula Fau lo Condor°, situatg in fata imbucgturei flu-viului Mekong, este stgpinitg de Francezi. Ea le servgdrept penitenciar si punch de oprire.

ChinaSITUATrE. China este unul din cele maT vaste state

din fume si in acelasi timp, unul din cele mai vechi,-cgci cilivizatia acestul popor se pierde in noaptea titn-purilor legendare.

Marginea de Nord se reazImg pe colosul siberian ;cea de Est e udatg. de apele mgrilor formate de oceanulPacific; cea de Sud se atinge de Indochina si India,de care se desparte prin muntil Himalaya ; iar spreApus se ridicg. bariera impungtoare a Pamirulul si H,i-malaya, cu toate dependintile lor.

RELIEF. Marele plata central, care prezintg. vre-opatru milioane chilometrii pgtrati, se ridicg tocmai pefrontiera despre Vest a Chine!.

Este brgzdat, el insu-sl, cu lanturl de munti, celemai inalte de pe glob.

Primul si cel maT impung.tor dintre toate este lantulHimalaya elocaul zgpezeio, care sub forma unui vastarc de cerc, desparte pe toatg intinderea sa, China deIndia.

Rezultat al primelor zvircoliri terestre, astg-zi incgse atestg urme vulcanice prin crlpgturile prgpgstiilorsale. Pe virfuri, cum si pe intreagg culme, ghetarT

12;

imensT dau nastere citor-va din cele ma! marl fluviale Chine!.

Mergind spre Nord pe culme, privirea intilneste unalt sir de munti nu maT puffin gigantic!, de si multmaT scurf. Este Kara-Coramul, ale carui virfurT apropiepe cele din Himalaya. La origins acest lanI se chiamaCan-Gri sau Gan-digri. Se cunoaste Inca foarte putin.

MaT spre Nord se ridica, tot paralel cu cele prece-ciente, lantul Kuen-lun, care formeaza spre Nord latureaunit! vast triunghiu, cu denumirea de plstoul tibetan, §i

care constitue prima sub diviziune a platoulul central.Spre Nord de Kuen-lun, incepe regiunea Turches-

ta.nulul chinez, sail data Turemanilor) spre a se deosebrde Turchestanul rus, cel despre Vest, dintre muntiCaspica. Este marginit la Nord de lantul important alAltailor, compus din Zarbogatai, Ssimsk si Kentet.

Prin mijloc acest platou este strabatut de lantul Tian-,ran, cuvint care insemneaza muntii cerestr.Platourile Tibetan si Turchestan chinez constituesc par-tea cea mai inalta a Chine!.

Spre rasarit de dinsul se intinde alte trei regiuni cutotul deosebite una de alta : Mongolia piny in muntilChingos; si Mineiurio, de la Chingan si pins la mare ;iar Ia Sud de aceste doua, China propriu zisd, una dinregiunile cele ma1 roditoare mai populate din lurne.

In prima regiune, cea coprinsa intre platoul Tur-chestan si muntii Chingan, este pustia Gobi. Pe o su-prafata de aproape 2 milioane kilometriT, patrati, nisi-purile se misca la cea mai mica adiere a vintuluT, im-piedicind or! -ce cultura ori-ce vegetatie. Din cind incind, si la depth-tar! considerabile, se intilneste cite o

si

si

si

12E3

oazg, care aria .aminteste oazele fertile din Sahara sailArabia. Ast-fel, muntir Chingan, care uneste Himalaiacu muntif `Siberians, constitue o linaitg naturalg intreMongolia desolatg si pustie si intre China Chineziloradevgrati, China roditoare bogatg.

APE. Printre marile fluvil ale_ Chine, cele marimportante sunt ;

Pei-ha (fluviul alb). Este scurt dar important, pentrua coniunicg prin canalul imperial cu orasul Peking. Sevarsg in golful Pe-ci-li.

Hohang-ho (fluviul galben, 4100 km.) Isvoilste dinBaian-kara, dintr'o vale inaltg presarata cu

lacuri, strabate mai intii o parte din Mongolia, ferti-lizeazg China propriii ziss $i se vas sg in golful Pe-ci-li. 1)

Acest fluviu este foarte periculos prin debordgrilesale.

Primeste pe dreapta pe Wei-ho.Yang-tse-Kiang (fluviul albastru, 5200 km.) Este al pa-

trulea fluviu din lume. Ia nastere dint'o ramura a mun-tilor Kuen-lun, trece pe la Sud de munt.ii Baian-Kara,strabate provincia Yunnan, unde primeste pe Ya-tu-Kiangapoi se indrepteazg spre Est, ping la vgrsarea sa inmarea Orientalg. La irribucgtura sa formeazg o deltg,al carui aspect seamana cu al Olandel. Acest fluviu, pecare Chinezil '1 numesc fiul cel mare al mare1, este navi-gabil pe o intindere de 2,000 km. de la imbucgturg insus.

St-Kiang, care izvorgste din munIii Yun-nan, curgeprin China meridionalg si se intilneste cu Pe-Kiang ling

1) AM daft se vtrsa In marea galbena.

si

8i

muntir

129

orasul Canton. De aci si ping la mare se intinde o deltiintretgiata de mai multe canale ; unul dintr'insele senumeste canalul Miirgdrit Irelor.

CLIMA. In genere clima Chine! este continentalg,Deosebirea de temperaturg variazg foarte mult dupgaltitudine si mai cu seams dupe latitudine. Numai Chinapropriu zisa se bucurg de o clima mai dulce ; in restuliris termometrul aratg o deosebire foarte mare intrecele doug extreme.

Ca O. ne facem o idee juste despre rigoarea climeidin Tibet, si din Turkestan, e destul :311 stim ca intimpul verei termometrul arata un maximum de 27grade, iar in timpul iernel scoboarg ping la minus 80grade. Caracteristic este incg faptul ca in Tibet, varaincepe cu Iunie si sfirseste cu inceputul lift Septembrie ;iar in restul timpului domino o clima tot asa de receca in Siberia.

Tot asa de extrema este si clima din Mongolia. Aciinsg vara este mai arzatoare si vinturile suflg cu o railviolentg.

IN1PARTIRILE CRINEI. Din punctul de vgdere po-litic China se imparte in patr'u pgrti :

Tibetul, Mongolia, Mandeiuria si China proprie.TIBETUL. Ping la 1642 Tibetul constituia un stat

a parte. Din acest an el face parte din marele imperiuChinez.

Cereale mai nu se cultivg in aceastg tare, se ggsescinsg imense bogglii forestiere.

In tibet se afig mine de aur, de argint, mercuriti,cupru, fier, sulf, plumb si pietre pretioase. Poseda siape minerale termale.

9

130

Ca anirnale poseda : cerbi, cat sglbatici, yacul (un felde bou cu coada de cal), Si renumitele capre zise deTitet, at taror ,par fin si matasos servesc la fabricarea.a.lurilor de casernir.Orasul LIzasa, asezat in munti pe unul din afluentii

Brahmaputrei. Se is drept capitala Tibetulta. Este uncentru religios si resedinta lul Dale-Lama, rege si pon-tiful suprem al budismului. Poseda un mare numar demanastiri si peste 18,000 de calugari.

TORKESTANUL. La Nord de Tibet, de la muntiiKuenlun si pins la muntil Altai se intinde cel-l'alt pla-tour nu mai putin important al AsieT, si care poartanumele de Turhestanul thine's.

Printre acestia din urma si muntii Kuen-lun-s'a for-mat itnportantul basin al fluviului Tarim, ale tarnt apese pierd in niste bald imense, ce formall alts data la-cul Lob-nor.

Turkestanul chinez coprind kanaturile Katan, Yarkand,Kagar i Kuldja cel mai mare si cel mai muntos dintoate.

In aceste tinuturi ca si in restul platoulul se intil-neste clima tea mat continentals dupa glob : trei lunide zile, 25 Mai 25 August, o vary arza.toare, careusucg, vegetatiunea, iar restul o iarns atit de rece incit o nimiceste.

Din aceasta cauza productiunea vegetal este mica,Se produce totusi cite-va cereale ; vaile cursurilor de

apa sunt chiar roditoare.Nutreste tprme numeroase de ot, cat salbatici, camile

si boi. Confine ca si Tibetul mine importante, dar inchneexploatate.

131

MONGOLIA. Partea de Nord a imp!riului chinez,dominatg mai toatg de pastia Gobi, este locuitg de tiburile mongolice si poartg numirea de Mongolia.

Udatg la Nord de cite-va cursuri de apg ca .S.dengaSi Orchon, care merg in lacul Baikal, precum de cur-sul superior al fluviului Amurul.

Mongolic, care rgtgcesc prin aceste locuri se ocupgaproape esclusiv cu crWerea vitelor.

El sunt tots budi, tc, pe cind Turkomana diu Tur-kestan sunt mahomedani in mare par ce.

Urga, (40,000 loc.) a,ezatg in partea de Nord a pus-tiei spre miazg-zi de Kiachta. Mongolic o numesc Bogda-Kuren.

Este capitala Mongoliei. Centrul cel mai importantal budismului. Posedg temple acoperite cu atamg au-ritg, precuin steatia viitorului cuceritor al lumei, totaurita. Centru important de comert intre SiberiaChina.

MANDCIURIA. Spre Est de Mongolia, dincolo demuntii Chingan, care mgrginesc pustia Gobi, si ping lamare, se intinde Manticiuria. Aceastg Sara, strgbatutgde mai multe siruri de munti §i udatg la Nord de flu-viul Amara, care 'I face limita despre Rusia, Nu pro-duce alt-ceva de cit orez, meiu, rubarbg si alte- cite-vavegetaie Min intrebuiniate.

Orasul Mukden, (170,000 loc.) capitala Manciuriei esteunul din cele mai frumoase orase din toatg. China. Esteasezat spre Nord-Est de Peking. Posedg un palat im-perial construit cu piatra neagrg, ca si toate casele dealt-fel. Comert intins si centru de civilizatie chinezgimportant.

si

si

si

132

MandciuriT sunt de neam Tungus, Si ei practicg bu-dismul. In anul 1641 el au supus China peste care do-mini si

CHINA. PROPRIE.Istoria traditionalg a Chinel spunea la inceput (?) Chinezil au fost urmasi de zei, iar maTtirziti de niste suverani descedenti.din zei. Aceasta esteepoca legendarg. Epoca istoricg incepe cu dinastia Hiintre anil 2207-1767 inainte de Christ Aceasta parea fi si epoca organizatier for sociale. Urmeazt aporturburgri resbele civile ping in secolul, III inainte deChrist, cind veni la tron dinas is Tsin, cal e ar fi lgsatnumele de China, si la anul 214 se construi la fron-tierg zidul cel mare pentru a se apgra in contra ngvg-lirilor barbare.

vechi, si in special Romani!, cunosteail China subnumele de Seri i-a sari Cara mgetser.

In secolul VI inainte de Christ s'a ngscut Confuciussi to cam in aceiasT epocg se introduse Budhismul.

Prin secolul X nlvglirg Mongolii sub conducerca lurKublai Chan, care fundg dinastia mongolg, resturnatkin secolul XIV de catre dinastia Ming.

ChineziT au foarte mare respect pentru moravurile dintrecut si nu vor sg introducg nici una din bine-facerilecivilizatiune1 OccidentuluT. In urma view] iel repur..atede flota anglo-francezg in anul 18u0, cind flota forcombinata a intrat in Peking, Chinezil deschis cite-vaporturT comertului european. Actualmente domnestedinastie mandciuricg.

Imperiul chinez a trait din cea mai adinca vechimepe aceleasT base politice si morale ca si asta-zT. El re-prezinta tipul fidel al antjcelor monarchiT asiatice. Ca-

astg-zi.

,

si

Cai

at

133

rEcterul Chinezilor a determinat in mare parte mersulcivilizatiunea lor. RefractarT la Oli-ce idee venitg dinafarg de tara lor, avind un cult pentru obiceiurile st0-mosesti si dominatT de o urg secularg pentru Eutopeni,ChinEziT au putut, ping acum vre-o 40 anT, sg xgming-litchis! in Cara lor, fgrg ca vj e-un European sd poatgpgtrun...e intr'insa. Prea pu+ine date avem din vechiareligiune chinezg ; tot ce se s ie este eg, inaintea lulConfucius si a lui Buda, ChineziT adora6 niste zel sisemi-zel ca ce-ce popor primitiv.

Budismul se introduse in China cu vre-o 6 secoleinaintea luT Christos si imediat in secolul urtngtor seivi Confucius cu doctrina luT filosoficg. Asa dar reli-giunea Chinezilor este Budismul pentru popor si doc-trina hilt Confucius pentru mandarinT.

Limba Chinezilor a i galas pcin exceptie monosila-bicg. Ea prezintg caractere foarte curioase, avin oteraturg, deja foarte bogatg si fiind prin urmare nevoe-de a se exprima o multime de idei. Chinezii sunt ne-voiti ca sg exprime printr'un cuvint maT multe idei inacelasi timp, iar sensul dorit se observg dupg locul ceocupg. acel cuvint inteo frasg.

In firea lul Chinezul este foarte inteligent, foarte so-bru si muncitor. Este de rasp galbeng, prin urmarefoarte aproape de Mongoll, totusi MongoliT din pustiaGobi si stepele TurkestanuluT sunt sglbaticl fad. de Chi-nezT, de si prin vinele lor curge acelasT singe.

Guvernul chinez ecte despotic sub forma unul guvern-patriarhal. MandariniT 1) ocupg toate functiunile statulul

1) Se numesc ast-fel tor( cel ce ocup#i o functiune a statului si inspecial literatiT. Stint mandarinT civilT mandarinT military, Vice-re-_gele este cel maT mare mandarin.

li-

134

Din punctul de vedere administrativ, China se im-parte intr'o multime de provincil guvernate de vice-reg.!.

Armata totalg se crede ca atinge tifra de 300,000oameni in timp de pace §i un milion in timp de rezbel.

Suprafata totaig trece. de 11,700,000 km, p. ; iar po-pulajia peste 400 milioane suflete.

Din punctul de vedere al bogg.tillor agricole,propriii zisa se imparte in trel regiuni :

China merirlionalet, cake produce in abundentg orez,trestie de zahar si planta zisg aralia papiriferg, numitasl hirtie de orez, din cauza albetei sale. Pe inaltimrcrqte arachida, indigoul, camforul, bumbacul si ceaiul,care constitue una din boggtiile principale ale Chinel.Insula Formoza produce mult camfor.

China central, care este ocupata de valea fluviulurYang-tse-Kiang. Aceasta regiune produce grin, ovazsi dudul, care nutre§te gindacii de matase, iarg§T unadin principalele bogatii ale China Cele-l'alte culturrs int: bumbacul chinagras 1) tu_unul, rubarbal arborelede lustru arborele de cearg 8), asborele care cla sa-punul vegetal, arborele cu seu si duhul, din a cgruicoaja se fabrics hirtie.

China septentrionall, la care se a.dauga M ndciuria, careproduce orz, meiu, diferite legume, bumbac, duhul pen-tru gindaci §i mai toti pomil fructiferi al Europe.

Oraele de cgpetenie ale Chinel sunt :Peking (1,600 000 loc.) Capitala imperiulul. Situat pe

') PlantI text:1X.2) Din care se fabric lacul,3} Acegt arbore nutreste un fel de ins..ctit care till cearI.

China

2),

135

aceeasT latitudine cu Neapole. Orasul coprinde trelparts : orasul imperial, in central. caruia se afla pa-latul imparatului ; orasul tatar, sau orasul interior siorasul chinez sau exterior. In acesta din urma se prac-tica o industrie considerabila.

Tching-tulu (800.000 loc.). Centrul unui comert in-tins Tibet si ihteriorul Chine).

Su-cell-fu (500,000 loc.). Alta data orasul cel mai po-pula-t al AsieT. Este strabatat de marele canal.

Tien-tsin (950,000 loc.). Situat pe Pei-ho. Mai e cen-tru de comert. Aci s'a incheiat tractatul de la 1858cu Anglo-Francezil si cel din 1881 cu Francezil. EsterLsedinta ambasadorilor europeni. Port deschis.

Nan-ching (1,000,000 loc.). Alta data capitala impe-riulul, este intr,o provincie fdrtila. Fabrics matasariT,broderil, hirtie si diferite alte obiecte de lux.

Fri-ceu (600,000 loc.). Capitala provincie) Fomien, fer-till in orez, ceal, si bogate in mine de fier, cupru, oursi argint. Unul din principalele portui 1 militare si co-rnerciale din China. Port deschis.

Hang-hai (300,000 loc.). Situat la imbucatura fluviu-lui Yang-tse-Kiang. athuseul tutulor productelor dupebasinul acestuT fluviu. Port deschis.

Amoy (Hia-men) (85,600 loc.). Situat intr'o insula dincanalul Fo-kien. Centrul de emigratiune europeana.

Canton (Kuang-ceu, 1,600,000 loc.). Situat in Chinameridionala, la vre-o 60 kilometri de la mare. Ceaiulsi matasea sunt principalele articole de export. Celmai mare port deschis comeituluT european.

Hong-Kong (176,400 loc.). Stapinit de Englezl iliadin 1732. Una din cele mai bune situatiuni militare.

`-

136

Macao. Un mic port spre Vest de Hong-Kong s'ft-pinit Portugezi.

In general tifra populatiunei ora§elor Chinel nu secunoWe exact. Ceea ce se pozitiv este cg populat;iunea Chine! propriu zisg, este poate cea maT deasgdupg intreaga suprafap a globulul. Ultimul recensg-mint oflcial '1 dg 403 milioane locuitorT. Se insgpozitiv cg. pe fie-care an emigreazg un numgr consi-derabil de familil prin provinciile vecine. De altg parterespectul traditional al Chinezilor pentru vechile insti-tutiunT i-a condus a respinge din toate puterile orT-ceinovatiune venitg din occident. Aceasta a fost cauzargzboaielor ce a sustinut cu Anglia in 1842 §i cu An-glia unitg cu Franta in 1860, cind armata anglo-fran-cez1 pgtrunse in Peking, In -urma acestora China des-chise Europenilor, afarl de cele citate maT sunt : Sua-7ao, unul din targurile de opium ; nikao, Tatusui, ininsula Formosa ; Ning.po Hang -teen 1% (1,200,000 loc.)pe marele canal §i mare intreposit intre Nord Sud ;Tehing-kiang §i Kin -Kiang pe Yang-ce-Kiang ; Han-Leu(750,000 loc.), la imbucgtura fluviulul Yang-ce Kiang ;Tche-fa, pe golful Pe-ci-li Niu- Tchaang, portul celmaT septentrional al imperiuluT.

ComerVil exterior al Chine! este insemnat. Ceaiul,mgtasa, camforul, hartie trestia de zahgrsunt principalele obiecte de expo*

In interiorul Chinel se aft g pupne drumuri ; cea maTmare parte dintr'insele nu sunt alt ceva de cat ni,te

osele primitive.Mal toate transporturile se fac pe app. Fluviile, riu-

rile §i multimea de canalurT transport g. mIrfurile de la

§i

portelanul,

de

Otis

Otis

1i

pi

137

un loc la altul. - De la anul 1876 China posed o sin-gui a tale feratg, pe o intindere de 16 km., intre Shan-gai Wusung. Actualmente se afig in studiu mai mnl Lelinii ferate.

COREEA. Peninsula Coreea, situata intre China pro-priu zisa Mandciuria, o parte din provincia ruseascg aAmurului, marea Japonid marez Galbena, constitueun repat autonom pus asta -zi sub protectoratul Ja-ponieL,

Suprafata acestui regat atinge tifra de 318,000 km. p.Populatia trece de 10,009,000 locuitorY.Este o Oa mai mult muntoasg. La Nord muntil

o desparte de Manciuria, iar prin mijloc muntiiKomsar o brazdeazg de la Nod la Sud pang la mare.Fiind relativ ingustg in directiunea celor doug coaste,fluviile sunt Printre cote mai importante este flu-yid Ya-lu.

Coreea se bucurg de o clima foarte caldg varafiriguroag in timpul iernel.

Produce putine cereale, orez, bumbac, tutun, ca-nepg.

Spre Nord se afla pg.duri intense.Nutrqte turme numeroase de caT vite cornute.Ca minerale se exploateaxg cate-va memle pretioase,

sare cgrbuni.Industria este agivg. Se fabricg olgria pe o scara

intinsa in special portelanul. Se fabricg de aseme-nea arme de foc, arme albe, umbrele, palarii etc.

Seul (Kiong, 250,090 loc.) situat pe coasta occiden -tall, este capitala regatulut Este ora§ul cel mai in-.clustrios portul cel mai activ al regatuluT.

Ivan,

mini.

ai

1i

.5

1i

pi

a1

ai

ai

ai

133

Japonia(pAI-Is.TIPONNI-110N)

Existg un proverbde se poate spunegeografic-,care zice ; cJaponia i China sunt foarte aproape ,itoti.W toarte departe una de aka*.

Ca rezultat geologic, ca fauna i flora, i p&na laun punct oare-care, chiar ca rasa omeneasca, cele dourtga sunt identece. Pe eand insa poporul chinez res-pinge cu o energie salbatia on -ce inovatie europe-neascg, Japonezil ail atins deja un grad de civIlizatieeuropeneascg, care forme-ag cu vecinil for despre Vestcel maT desgvarit contras*:.

Japonia sfarsqte extremul orient.De. la virful peninsulel Camciatca, se desface spre

miazg-zi un lant de insule mid i marl, in forma untilarc de cerc cu concavitatea spre ocean. Este un cor-don imens, care stabile§te Inca §i asta-zI o leggturaintre Asia (la Nord i Malaesia (la Sud). Acest col-don este compus maI intal din lantul Kis-Shima (Ku-rilele) apol din patru insule marl : Yezo. Hondo, (Nip-pon), Sikok i Kiusiu. Imediat spre Sud, urmand lantul,se Intinde grapul Li4-Kiu pang la insula Formosa, deunde incep Filipinele.

Cercetgrile tiintifice au reult sa probeze _maI intaIca toate aceste insule si insulete aefacut parte, Inaintede epoca tertiarg, din continentul asiatic i ca tocmatin aceasta epocg, s'a operat desfacerea for de acestcontinent.

Pe data ce s'a rupt, apele Pacificului, ail ngvglit for-

'39

mand mgrile actuate : marea Chinel, marea Galbeng simarea Japoni T. In acelasT timp se opera si o impor-tantg revolutie meteorologicg. CurentiT red, care yes-nic pornesc de la poll spre ecuator, impiedecatl. decurentul cald Kura-Sivo. -care lungea coastele orientateale JaponieT, 'sT au, ggsit loc prin deschizgtura din nonformatI si a ngvilit prin apele Chmei pe uncle curgsi astg-zi

Din aceasta cauzg rezultg. pentru Japonia o climgcaracteristicg. In partea de Vest iarna este friguroasgdin cauza curentulul polar, pe and in cea de Est,cgldura este puternic ajutatg de curentul ecuatorial.

De alt parte abundenta cursurilor de apg din inte-rior, care, de nenumgrate secole, rostogolesc rocele,maT de ordinar cristaline sau de origing vulcanicg, anreusit sl niveleze oare-cum solul muntos al acestor in-sule, rotunjind coamele si acoperindti-le cu o vegeta-tie din ce in ce maT abundenta.

Singurul rgu care bantue maT ales coastele, stintniste uragane teribile, care devasteazg coastele, la anumeiimpurt si care ingreuneazg navigatia, de ordinar des-tul de periculoasg.

Imperint japonez se compune din patru marl insole:Iezo, Nippon, Sikok, $i Klu-sim, jumitate din Kurile, gru-pul Liu-Kia si altele maT mid.

Se coprinde infra Coreea, Manciuria si TarakaI spreVest, de care se desparte prin marea JaponieT si strim-toarea Perusa si oceanul Pacific spre Est.

Suprafa4a totalg trece peste 384,400 km. patraT.Insulele Japoneze aunt muntoase si vulcanite.

Coastele sunt t1iate de golfurl numeiciase, care in-lesnesc navigatiunea.

Riurile sunt scurte insg formeazg pretutinden/ vaTfertile.

Japonia lu tunoscutg Europenilor in secolnl XIII.Cltre secolul XVI jesuitic portugezl parvenirg a se in-troduce in Japonia si convertirg un mare numgr delocuitori; dar succesele for desteptarg teama guvernu-luT, care incepu o persecutie generalg in conti a for si,in 1637, impgratul ordong ca Portugezil sa fiedeportatI la Macao. OlandejiT stiurg sg capete afectiu-nea suv-eranului declarIndu-se de adversarl al jcsuiti-!or si obtinurg dre'ptul de a comercia cu Japonia.

In a doua jumgtate a secolulul XIX, Japonia incheigtractate de comert cu State le-Unite cu Anglia si Francadeschizgnd ast-fel Europenilor mai multe porturi.

Armata total, se urea la tifra de 52,000 comba,-tanti. Populatiunea trece peste tifra de 25 milioanelocuitori.

Din toate statele Asiei, Japonia singurg a devenit o-monarchic constitutionalg. Ea are acum un parlament,-care va regula mersul progresiv al civilizatiunei j.t-poneze.

De alt-fel, in ultimil anT Japonia a realizat progresesurprinzgtoare. Orase le marl posedg scoli numeroaFeprintre care maT multe universith ;T.

PRODUCTIUNI. Sterila in insula Yezo, Japonia pro-duce prin cele al.e insule orez, gran, trestle de zahgrsi ierburile marine din insula Yezo, care constitue nu-trimentul claselor grace.

Ca plante industriale produce bumbacul, dudul pen-

14()

toll

141

tru gandacir de matase, ceaiul, tutunul, camforulKiusiu, ,arborele de lustru particular al Japoniei, bum-bacul, din ale cgrui fire se fabrics hirtie jgponezg, ar-borele de cearg etc.

Prin Yezo se aflg Intinderi imense de pgduri.Animate sunt putine, mai cu searng cai.Pe§tele §i in special rnorunul constitue una diu ali

mentaliunile favorite ale populatiunei.Din minerale se esploateazg aur, argint, eel mai bun

cupru din Iume, fier, staniu, antimoniu, mercuriu, stilt;salitrj, sire §i kaolinul. Pun Yezo se ggsesc depozitede huilg.

Japonezii sunt foal-Le industrio§i. Ei fabrics stofe demgtase §i de bumbac, lacuri §i portelanuri frumo asediferite obiecte de fier §i cupru, hgrtie §i mobile. Im-primeria joacg un rol importanc

Toki2 (Yedo 1,122,000 loc.) Capitala Japoniei. Situatin apropiere de vulcanul Eusiyama. Ora§ul eel mai fru-mos din Japonia, Port deschis Europenilor incg de laanul 1868.

Kioto. (246,000 loc.) numit §i Miaco, in insula Nip-pon. Ora§ dc lux. Fabricg. mgtgsgrii.

°soh z. (362,000 loc.) in insula Nippon. Mare ora§de comert §i industrie. Fabricg mg.tgsgrii, bumbacurtbronzuri §i hgrtie. Posed multe imprimerii.

Nag isohi. (28,000 loc.) Port fundat de Portugezi. Secompare din trei porti: ora§ul japonez, ora§ul chinez§i ora§ul european.

Kagosima. (45,000 loc) Port important la Sudul in-sulei Kiu-siu.

Hiogo (40,000 loc.) Porcul ora§ului Osaka.

diet'

142

Yokohama (90 000 loc.) Cel d'intai port de comertcu Europa.

Niagat r (41,000 loc.) i Hakati.tdec (45,000 loc.) suntporturl de al doilea ordin.

OCEANIA

NOTIUNI GENERALECAP. I.

Pozitiunea Oceaniel pe Glob.

NUMELE. Se obiqnuete a se nurni Oceania totalitateainsulelor semgnate pe intinsul oceanuluT Pacific 1), iarnumele de continental oceanic nu-1 merits de eit,pentru cl printre ele se aiig Australia, ce se poatelua drept o parte continentalg a lumeT, fiind data in-tinderea sa de peste 7 tuilioane km. J.

SITUATIUNE. Insulile ce compun Oceania se intindde la 55° latitudine sudicg ping la 30° latitudine nor-dicg, ce la insulele Maquarie la insulele BOnin, §i defa 100° longitudine esticg ping 110° longitudine vesticg,de la insula Sumatra pins la insulele Waihu.

.I) Afar/ de : Aleutine]e, Kurile, insulele japoneze, Formosa siHainan, ce se alipesc de Asia si Arch. Reg. ekarlotta, Vancuver,Revilla-Gigedo si Galapagos, ce Se reazitmd pe piedestalul Amertcelor.

144

FORMA. Nu ne vom ocupa de cit de forma parOTcontinentale a Oceania', adica de a Australiel.

Daca unim capurile: York, Sandy, Wilson, Leuwin,Nord-Vest si iarasi, York, dbtinem diagrama Austra-lia., care este un pentagon neregulat avind lungimeacea mai mare de la Vest is Est.

INTINDERE. Insulele oceanice ocupa o intindere foarterestrinsa din oceanul Pacific 1).

S'a eyaluat la peste 11,1300,000 km. intindereaacestor insule numarind si archipelagurile asiatice ve-cine cu Indochina.

Din aceasta intindere Australia, care ocupa 7,600,000Ion. . Nona Guinee, cu 785,000 km. [1] si Borneo,cu 748,000 km. stint insulele cele mai mail depc. glob.

MARGIN' *I iMPARTITE. Insulile OceanieT se scaldala Vest in apele o:eanului Indian, jar sere cele altepuncte cardinale, adica la Est, Nord si Sud, in aleoceauului Pacific.

Dupa situa ;iunea geografica a insulelor oceanice sidupa repartitia raselor, geografil le-au impartit in 4grupe ;

Afalaesia, formata de insule populate de rasa masliniesau maleazd.

Melanesia, formata de insule cu populaciuni de rasaneagra.

Ni ronesia, adica inside multe din largul oceanululcel mare.

DESCOPERIRILE INSULELOR OCEANICE. Oceania nuare, un trecut cunoscut fiind-ca a fost tirziu descoperita

') Oceanal Pacific este de 190 milioane km. p.

ID

145

Spaniolilor si Portugezilor li se cuvine meritul de afi intreprins, cei dintii, cglatoril 3n aceastg parte a lu-mei. Magellan, in calgtoria ce a fgcut (1521) ca sg in-conjoare pgmintul, a strgbgtut oceanul Atlantic, a in-conjurat, pe la Sud, America meridionalg si a strabgtutimensul basin al oceanului pacific, presgrat de insule.Filipinele si Marianele, pe care le numi si Iles desLarrons 1)1, au fost descoperite de Magellan. El muriintr'una din Mariane si tovarasil sgi continuarg cllg-toria pink ce se reintoarserg in Spania, de unde plecase.

Portugesul Meneses descoperi noua Guinee si Saa-vedra, o parte din Caroline ceva mai tirziu.

Mai tirziu locoteneniti lui Albuquerque, portugez,care stabili coloniile patrieT sale in India (Goa), des-coperirg ocuparg insulele Moluque (1577).

La sfirsitul secolului XVI, Mendana, atinse insuleleSolomon, Santa-Cruz, Noile, .11e bride , Marquese Tahiti.

Descopenrile marelui continent austral se dataresteOlandezilor, pentru care cuvint s'a numit chiar NouaOlanda.

Australia a fost zgritg prin secolii XVI si XVIIIde Portugezi, intre care Tores (1605) care a dat nu-mele strimtoarel dintre Noua Guinee si continent. Secrede cg in secolul al XVI citi-va marinari francezi arfi vizitat tgrmul septentrional al AustralieT.

Abel Tasman, a flcut inconjurul AustralieT (1642-1644)si a descoperit insula Noua Zelanda, Tasmania.

In secolul XVIII incep explorgrile stiintifice, Cpi-tanul Cook in timp de 11 ani (1768-1778) fgctt trel

Larrons Inseamn1 -pc frantuzqte Mbar.

10

si

0.

Viii si

146

calgtoriic care au pus in evidenta natura oceanica aemisferului austral, atingind chiar ghelurile polare, la710 latitudine sudicg,

In calatoriile sale capitanul Cook explorg cu deamg-nuntul tai mul de rgsgrit al Australiel, Noua Zelanda§1 vgzu insulele Noua Caledonia ,i insulele Sandwich.

Navigatorul Francez Bougainville in 1768 descoperiinsulele Tahiti, Samoa qi Noile-Ebride.

Laperouse, tot francez recunoscu Ormurile septen-trionale §i orientale ale AsieT, Japonia, explorg maimulte archipelaguri din Oceania i muri in insula Wa-nikop o din Noile Ebride.

Printre ceT moderns vom numi pe: Dumont d' Urville,Duperrey, Frtycinet, Dufietit-Thuars i alOT ; iar naviga-torii Marchand, Entrecastaux, Vancouver §i altil ail

complectat noVunile ce avem despre Oceania.

UscatulINSULELOR CELOR 4 GRUPE. Tot Oceanul Pacific

in partea sa cea mai larga 1) este presarat cu insuleleOceanic!.

Malaesia cuprinde:Insulile Sonde7, in forma de arc de cerc, compuse

din insulile Sumatra, cea mai mare din Sonde, ce for-meaza strimtoarea Malaca cu peninsula cu acela§1. nume ;

I) De la Vest spre Est, de la Malaca, is Columbia din Americaare 20,000 km. lungime, partea EquatoruluY dintr'un emisfer plmin-tesc, Intreg equatorul fiind de 40,000 kilometri.

147

lava, despartita de Sumatra prin strimtoarea Sander,Bali, Lombar, cu strimtorile cu aceiasi nutne, SumbavaSumba, Flores, Timor si Timorlot. Tot de Sonde sineinsula Madura de linga Java insulile Banka qi Biliionde linga Sumatra si Kambing de linga Timor.

Insulilc Arru asezate maT la Nord de Timorlot.Insula Borneo, una din cele mai mare insule dupa

pamint (748,000) km. p.), de forma triunghiulara, cuvirful in sus. Insula mica Labuan este aproape de tar-mul occidental al luT Borneo.

Insula Celebes in forma de k, este asezata la rasaritulcelor precedente cu patru peninsule si treT golfurl To-mini, §i .Boni.

Insulile Moluque, situate la rasarit de Celebes, cu in-sulile Djilolo, Ceram, Buru, Sula, Amboine, Tel nate §i

Banda.Archipelagul Filipinelor, la Nord de Celebes cu in-

sulile Luson Mindanao mai marl, jar Palavan, Min-doro, Pauay, Negros, Samar si Leyte mai midi.

Archipelagul Sulu ce se intinde de la Filipine pingla Borneo.

MELANESIA se compune din: Noua Guinee, cu penin-sula Papuasia si peninsula Luisiada. Australia cu Tas-mania sau Sara Van Diemen, insulile Bismark linga

rmul septentrional al Noil GuineiTi insulainsttlile Noua Britanie cu insula Noua Irlanda si NouaHanovra. Archipelapul Luisiada, insulile Solomon, Lape-rouse sau Santa Cruz cu Wanikoro, celebra prin naufra-giuf calatoruluT Laperouse, insulile Noile Ebride, insulaNoua Caledonia cu insulele Loyalty la Iasi-frit si insulileViti sau Fidji.

Tole,

p

.

Amirafitiviy,

148

Tot de Melanesia mai tin urmatoarele grupuri deinsule : Noua Zelanda, Norfolk, Varokauri, Antipod Camp-bel, Auck'and i Maguarie.

MICRONESIA este compusa din insult ce sunt situatela Nord de Equator §i anume: insulile Bonin -Sim4, sauMagelan, la Nord de tropicul Cancer, insulile Mariane,in§irate de la Nord spre Sud, insuliie Caroline si Mar-shal i insulile Gilbert.

POLINESIA cuprinde : insulile Elite sau Lagune. LaEst se afla insulile Tonga sau ale Amicilor cu Va- ao,.

la Nord de care se afla insulile Samoa sau ale Navi-zatorilor, cu insula Apia. La Est de Tonga se afla in-sulele Mangia sau Coak, apol Tubuai: La Nord de Tu-buai se gasesc insulele Socidatil cu insula Taiti, larasari: de care se afla insulele Pomotu sau TuaumatJoase sau primejdioase; la Sud-Est de aceastea pe trc-picul Capricorn se afla insulele Gambier i Mangarevemai la Est yin insulele Vaihu sau ale Paltelui, iar laNord de Pomotu, aproape de Equator, insulile iilarquiset:sau Nuca-Hiva.

Grupul care apartine Statelor-Unite se compune dininsulile Union, insulile PhiMix, Manihiki, insulele Chli,t-_him, Faning i Filrnira, aezate de o parte i de alta.a Equatorulul, la Nord de Samoa. Mai la Nord aproape-sub tropicul Cancer, se afla wzat archipelagul Heit,,rsau S indwich.

MARILE §I STRINITORILE. Insulile Oceaniei se scaldain oceanul Indian la Apus §i in oceanul Pacific incentru i Est. Marile secundare sunt : marea Chine!, careLida insulele Borneo i Filipinele, marea SIndel dintreBorneo, Celebes i insulele Sondei, care comunica cu

149

marel Chinel prin strimtoarea K rimata formats deBorneo si Sumatra. Marea Sonde! maT cornunicg cuOceanu] Indian prin strimtoarea Sonde! (dintre Sumatra

lava), Bali, Lombor, etc. Sub Moluque marea is nu-mele de Band., ping la insulele Aru.

La Nord de Celebes se afIg marea cu acelasT numepang la Sulu. Strimtoarea Ikiacasar dintre CelebesBorneo face sg comunice marea Celebes cu a Sondel.

Sub Sonde pang la Australia se aflg marea Harafura,care face pe tgrmurile acesteT insule golfurile Cambridge

Carpentrria. Prin strimtoarea Pores formatg de NonaGuinee si de capul York al Australiei, trecein in mareaKoraliu de la rgsgritul AustralieT.

Australia presintg capurile : York, Sandy, Wilson,Leuwin Nord -Vest golfurile St. Vincent, -baia Spenzer,baia Kambridge golful /Carpentaria, golful Australiansi baia Geografulul.

In fata bg.1 St. Vincent se afll insula Kanguru, iarla Sud de capul Wilson insula Tasmania, de care sedesparte prin strimtoarea Bass, care se sfireste cucapul Sud.

Natura insulelor

Dupg natura lor, insulile Oceanice se impart in in-sule de formatiune vulcanicg, care sunt inalte insulecoraliene sau de mgrgean (atoll), care sunt joase §i

perimiloase pentru navigatiune.In Sonde, Borneo si Filipine muntiT nu sunt de cat

niste prelungirl ale sistemuluT muntos -din Indo-China.k Existg insg o despgrtiturg intre depentele Asiel ale

§i

§i

§i

ai

ni

tisi

ni

ai

150

continentului austral, indicate de un fel de sant sub-marin, care trece printre Bali si Lomboc, Borneo si.Celebes si pe la Sudul Filipinelor.

Toate insulile de la apusul santului in prin fauna,.flora si chiar rasa de oameni de Asia ; iar insulele dela estul santului sunt de formatiune cu totul australiana.

Insulele Sonde sunt toate acoperite cu vulcani inactivitate, care arunca lava, apa ferbinte si noroi, pro-ducand adese-ori desastre. Relieful aci este fo4rte va-riat. Mai toate insulele vulcanice din Sonde au formealungite. Sumatra i Borneo all campii care alterneazacu munti r cei din Sumatra sunt acoperiti cu padurrseculare, locuite de tigri, maimute, si papagalii. Inlava si cele-ralte insule, tarmurile sunt la unele inaltesi caeand in adancimi fnari, la altele se lasa spre mareprin pante usurelet In genere tarmul de nord se lasaincetisor si cel meridional repede.

Vulcanii abunda mai cu seams in lava, care este par-tea din lume cea mai bogata in vulcani, dintre care 50.in activitate.

In anul 1883 s'ail semnalat o serie de. eruptiuni side cutremuri in Filipine si in Sonde, care all facut amultime de victime. Insula Mindanao are vulcanul Apo."Noua Guinee este o insula vulcanica, al carui interioreste putin cunoscut ; to_usi se stie ca sunt virfuri demunti ce tree peste 4000 m. (Finister §i Oven-Stanley).

Australia care se aseamana in contur cu Africa me-ridionall, are un sistem muntos cunoscut.

, In partea de Rasarit, paralel cu tarmuri, se intinde ocordillera, cu mai multe catene paralek. in sensul de laNord la Sud ; ea se numeste Alta' Australianr la Sud,

151

Muntil Albastri mai la Nord, catena Pyreneilor, Gram -pianil etc. Masivul Kascusko in Towsend (2241 m.) estecel mg inalt virf.

In centrul Australiel se aflg un pia/or de gresie, carenu are nicl o ingltime peste 1000 m. El ocupg trersferturi din suprafata continentului australian.

Acest platou presinta aspectul unei pustil unde nucresc de cat cats -va salcgmi mid i o plantg cu tepTcare urzicg. In mijlocul platoului se aflg o regiune deoaze.

Tasmania este muntoasg i se poate considera ca oprelungire a muntilor albastri.

Noua Zelanda cu tgrmuri foarte articulate are ostructurg cu totul muntoasg §i vulcanicg. Niclerl nu seridica tg.rmul a§a de repede d'asupra nivelulul mgril ca,aci. Muntil sunt : Franklin i Kook (3765 m.) cu galetimarl, printre care Tasman. Noua Zelanda are multeizvoare termale i ehiar geyserl.

Insulele ce compun Micronesia sunt formate prin ri-dicIturT seculare, altele prin eruptiuni vulcanice, iaraltele §i cele maT multe prin grgmgdirea recifelor ma-dueporice. Aceastea sunt construite de polipil, caretrgesc pe starca formatg de resturile strgmoOor lor, §icare mor mgrind stanca pang ce trece de nivelul apel;apol vinturile i pgsgrile terming opera naturil aducandgrgunte §i ast-fel, dupg secoli, se formeaz1 insule aco-perite cu vegetatiune tropicalg.

Insulele Tonga, Samoa, Taiti i Hawai sunt vul-canice.

152-____

Ape le §i Aerul

IDROGRAFIE. Insulele Malaesiel se caracteriza princursurl de apa abundente, dar Area scurte §i torenVale,ca sa se poate folosi la navigatiT.

Berneo prezinta cite -va fluvii, care pot deveni navi-gabile. Cel ma! mare curs din aceasta insula este Ca-t,Puas, care se varsa in marea Chine! la Pontianak, pre,cum si riurile Barito ..5i Mahakam. Riul Moesi, care udaSumatra, se varsa la orasul ilt§en.

Australia prezinta cel mal mare curs de apa, Murraymarit cu Darling, care este format din apele ce se scurgdupa povirni§ul occidental al muntilor si se varsa inlaguna Alexandrina. El are -putina apa in rapol t cu

multimea afluentilor sal.Cele mai multe cursuri de apa sunt intermitente ,1

nu curg de cat in anotimpul ploios ; astfel Cooper, carese varsa in lacul Eyre si altele. Platoul ma! prezinta §ialte lacurl sau ml4tinT, printre care lacurile Gairtlner,Torens, Gregory §i altele. Riurile care se varsa pe tar-mul de rasarit au curs mic, dar forte bun pentru na-vigatiune, de pada Fitzroy.

Insulele Oceaniel suut coprinse mai toate in zone in-tertropicala ; dad.. esceptam insulile Noua-Zelanda qi

Sudul Australie!, ela ail o clima calda, prezintand omijlocie inalta de +25 °. In schimb prin Sudul Noua-Zelandei scade temperatura pang. la +150 qi chiar +109.

Dqi insulele au mijlocii inalte de caldura, cu climafor se invoiesc chiar EuropeniT. Pe largul oceanulu! ne

153

fiind continentale cu muntT marl. uragane nu existh-de aceea se numeste oceanul acesta Pacific.

Vinturile alizee predoming la Nord si la Sud de Equa-tor dinspre Nord-Est cgtre Sud-Vest si dispre Sud-Est.cgtre- Nord-Vest.

Zona calmelor are o lgrgime de 50-90 si se schimbgd u pg. solstitii.

Partea occidentals a insule'or este bintuitg de mu-soane.

OA unde stancile insulelor sunt bgtute de vinturl din-.spre mare, ele sunt umede si vegetatia frumoasa..

Productiunile naturale ale Oceaniel.

.(TEGETKLE. Flora Oceaniel se imparte in doing :Vegetatia unor insule si maT cu seam acelor din In-

tulindia') se aseamIng cu a Indochina iar in cele-l'altese iugiu una cu alta productiunea asiatid. cu cea ocea-nicg purl.

In Australia si Noua-Zelanda d'abia vegetalele suntcu caracter oceanic ; iar in insulele Havaii incep a se-amesteca cu vegetale americane. In genere insulele vul-canice si stancose, fiind bine udate, sunt productive.Cele joase si madreporice ail numal migdale de coco,-numitg copra (Samoa). In Malaesia vegetatia este tro-pical lava se distinge prin plantatiunT de orez, trestlede zandr, tutun; apol plante aromatice ca : vanilla, scot-,

cui§ora si altele.

Insulindia se numeste partea compust( din insulele Malaesie( deale la apusul oan(uluY.

ii§oara,

154

Sumatra este bogata in padnri de lemn numit tea,cu care se construesc corAbille. Borneo produce indigozahlir i are multe plidurY.

Moluquele se deosebesc prin cultura plantelor aro-mate ca nuca museadit, piper, scortipara, cuipara, vanilitetc. Belebes are paduri. Australia, se deosebeste prinintinderi marl de pSsuni. Aei creste euculiptus cu marerepeziciune. Visa si cerealele s'ail aclimatizat cu succesin Australia meridionalS. In Noua-Zelanda sunt plduri,pasune, cereale, phorinium2) si tutun.

ANIMALE. Printre animale gSsim : rinoceril, elefantitsi orangutani in regiunea asiatic a Malaezil.

Java este plinrt de pas ri printre care salanganele,ale caror cuiburi se intrebuinteazX ca mincare de Chi -nezl, papagali etc. Australia are animale curioase caechidneul si ornitorinxul, mamifere care au cioc de pa-seri si clocesc (ma. Kargurul care isi poarta copil intr'un sac. Menura, pasSre cu penele in form de lire.Casuar este o pasare mare. Animale domestice sunt oTmulte, crescute pentru lana for ce se exportS in marecantitate, asemenea bol cat si altele.

In Noua ZelandS. sunt oT multe, care daii o cantitatemare de lina. Noua Guinee are pas rile zise din Paradis.

MINERALE. Printre minerale se gAsesc bogate minede hung. in provincia Noua Galia de Sud si se exports.in China si Japonia, de asemenT, aur, huila si argintprin Noua-Zelanda si Luson. Arama se gIsesce In in_sulele Banka si Biliton. Australia posed dupS StateleUnite cele mai bogate mine de aur. Noua Caledonia are

') 0 plantti testilit ca cfinepa.

155

-mine de nickel. La 1851 mai mult de 10.000 oameniau intrat in Australia cu destinatie la Balarat, loculeel mai bogat in aur din provincia Victoria. Se matggsesc filoane de aur, care se exploateazg la Bathurski. Mount-Morgan, In Australia se mai ggse§te multa

aramg, argint (Silvertonl) si plumb.

Locuitoril Oceaniel

LoCurroRif. Locuitoril Oceaniel apartin la matmulte rase.

Rasa malezg s'a intins spre Est unde s'a amestecatcu rasa polinesiang, i aceasta, impinsg de curenteleequatoriale, s'a intins spre Vest i anume spre Austra-lia, unde s'a amesticat cu rasa neagrg. Aceastg raskdin urma este representatg prin Paparta in Noua Gui-nee, iar cea polinesiang coprinde pe Kauacia din NouaCaledonia i Sandwich. In Filipine locuiesc Negrito§ii,iar in Sumatra Radachil i Dayachil. NegritoOT din Ma-laezia trgiesc impgrtiti in triburi, cunoscute sub denu-mirile de Orang-Binoa (oameni de cimpie), Orang-utan(oameni de 13.cluri), Orang-bukit (oameni de muntT), Orangubu (oameni de riur) i Orang-ulon (oameni din inte-rior), cel mai s6lbateci. Polinesienii au o limbg i chiaro literaturg populara plink de sentimente alese, in NouaZelanda locuesc incg un rest de Maori, popoare rgz-boinice. In Hawai s'a ggsit o harI geograficg facuta

1) Un marsdpial.

156

de Tutaia, ministrul reginei Oberea, care azi este 1a.Paris.

Populatiunile europene incep a veni in Oceania prinsecolul XV I. Cei d'intii furl Portugezii, apoi Spanioliisi OlandeziT, iar in secolul XVIII EngleziT se stabilirgin Australia fondind o multime de portud. Franceziicu incepere de la anul 1844, stabilesc protectoratele sistgpinesc Taiti si Noua Caledonie.

Asa-el' un popor nou, Germania, au ocupat cite-vainsule si partea de Nord-Est a insulei Noua -Guinee.

RELIGIUNLReligiunea Islamismului a pgtruns aciprin secolul XIV si XV. TotusT populatia, care se zicemusulmang., nu cunoaste din aceastg religie de cat nu-mele luT Mahomed ; cea mai mare parte Negritosii suntfetistl. Printre populatiunile indigene Kanachil din Ha-vaT, ail' adoptat religiunea protestant) si s'au -civilizat.

EuropeniT fac un schimb important cu porturile Ba-tavia, Sidney si Aucland. Honolulu este pe drumul va-selor cu destinatia spre San-Francisco. Ngvile ating siarchipelagul Taiti. Cablul submarin din oceanul Indianse prelungeste ping la Darvin din Australia si se leaggcu linia telegraficg din acestg insulg si de aci cu NouaZelanda. Orasele cele mai insemnate de aci sunt legatecu al ferate ; de asemeni, sunt linii ferate prin NovaZelanda.

Coloniile Europene si State

ENGLEZII ocup .1. primul rang printre coloniile euro-pene, atit prin lntinderea cit si prin numgrul colonistilor,

In Australia si anume in provincia Victoria venirI

157

cet d'intil Englezi la 1835, §i fondara portul Sydneyin secolul XVIII pe tarmul oriental, atuncr dnd SirArthur Filip debarca cu o mie de condamnatt inBatony-Bay, unde fondara ora§ul. Aceste colonit cuntimpartite in : Queesiand cu capitala Brisbau, NouaGalie de Sud cu capitala Sydney (386,000 locuitori) unuldin cele doul porturt bune ; Victoria, cu capitalaMelburn (486,000 loc.); Australia Meridionala cu capitalaAdelaida. Australia Occidental cu capitala Perth, i in fineTasmania cu capitala Habartown.

Populatiunea este 3,200,000 locuitorl. IndigeniI duco viatd mizerabila i o 51 dispara cu timpul.

In Malaezia a ocupat partea de Nord a insulei Bor-neo,. teritoriul Sabah §i insula mica Lebuan, atraV de mi-nele de huila.

Englezit i-au anexat o parte Noma Guinee i anumetarmul meridional.

Noua Zenlanda este o colonie foarte importanta grincomertul i agricultura sa, (570,000 locuitorl). Ora§ulAuklond 50,000 loc.) este aezat pe tarmul occidendalal insuld septentrionale.

Capitala este- Wellington.Dunedin, pe tarmul oriental al Zelandd de mij!oc, este

port insemnat.In Polinezia englezil s'au stabilit in archipelagul Wit

sau Fidji.Olandezil all ocupat toate insulele Sondel, mar toata

Aorneo, Celebes i Moluque, ET au impartit archipela-gul in 13 provinciI, impartite la rindul for in reedintenumarind 28 milioane loc. cu 30,000 colonis _T.

Deosebim :

158

Posesiunile directe lava i Madura cu capitala Bata-via (100,000 loc.) port foarte activ ; Samarang §i Suirabaya porturl tot pe tgrmul septentrional.

Posesiunile exterioare compuse din Sumatra cu Bankai Biliton, afar de partea sultanulul Alien din nordu-

insulei Sumatra, care i-a pgstrat independenta. In Su-matra avem orasele Palembang, Siak, §i Atpm pe tgrmuloriental, Padang i Benculen pe cel occidental, apol Bali,Lombok, Flores, Sumbava, Sumba ,i jumgtatea occiden-tall din Timro, Borneo, mai toatg apartine Olandezilorafarg de partea esticg.

Orasele sunt Pontianak i Bendjermassin.Celebes bogatg in our i pgduri cu porturile dIfeeteassen-

i Menado §i Moluquele Cu porturile Ternata §i AmboanaMai au o parte din Noua Guinee.

Populatiunea intregeT Malaezil este de 35 mil. loc.,din care 30 mil. oameni sunt supusii Olandezilor.

Afarg de Europeni mai sunt Papuasi prin Ceram i

DjiloTo; de asemenea Indieni, Arabi si Chinezi.Portagezilor nu le-a rgmas de cit mica insult Kambineg

§i jumgtatea orientall din Timor.fspanidir au stgpinire asupra grupulul Fuipinitor cu

7 mil. §i If locuitori. Capitala Manilla este asezatg inLuton. De aceste colonil dcpind Marianele, insulile A-lm i Carolinele, putin fertile i putin populate.

Coloniile franceze sunt Nona Caledonie, de trei on maimare de cit Corsica, cu capitala Numea, loc de depor-tatie : acum insg primeste coloni,t1 liberi.

Taiti, luatg in 1880 cu capitala Papeete, insulile Aim -guise, Tubuai, Tuamatu i Gambier.

Statele- Unite au ocupat insulele Tonga, Union, Foenix,

159

Palmyra, Walker §i insula Brook la apusul insulilorHavai.

Fermanit s'au stabilit in Nord-Estul NouiT GuineTposed g arch. Bismarck, cu insula itliniraliteVil. Mal au§tktiuni la Apia Vavao, iar in Caroline unde au voit sg sestabileascg, nu au reuOt din cauza rezistentel Spaniolilor.

Insulile Boniu sau Magellan in de _Mania. Insulele-Vaitou sau Pa4telor de Ci le.

STATELE. State le neatirnate sunt Ioarte rail in O-ceania. Au rgmas numal sultani independent! inMalaizia, cgci pe fie-care zi se tie cg trec subt pro-tectoratul altor state sau se supun lor.- Printre grupurile neatirnate din Oceania sunt tirmg-

toarele :Insulele Santa-Cruz, descoperite Mandana, numite

Si archipelagul Vanicoro.Insulele Tucopia, mic4i putin populate, wzate spre

Nord-Est de Noile Ebride.Archipelagul Noile cu insula St. Spirit, cea

mai mare din ele §i cu o populatie totalg de aproape100,000 loc.

Insulele Tonga, compusg din patru grupurT, numiteinsulele cillnicilorr, din cauza prieteniel cu care au fostprimiti marinaril primilor descoperitori. Au o populatiede 22,000 suflete. Locuitorib practicg religiunea cresting.

Grupul insulelor Tonga formeazg o monarchic cons-titutional. Membrib parlamentuluT se aleg pe termende 2 aril. Rqedinta regeluT, a parlamentultil §i consu-lilor tgrilor strgine se aflg in Nueualofa, care se consi-derg drept capitala regatulul.

Tonganezil sunt foarte bunT agricultori §i pescarl.

si

si

de

Ebride,

si

tali -va

160

Grupul insulelor Samoa, a9ezat spre Nord de Tonga..Se compune din 14 insule vulcanice, cu o populatie de35,000 loc. Sunt mai to convertiti la cre9tinism. Gu-vernul este o monarchie constitutionalg.

Solul este foarte roditor. Cocotieril se inumgrg cumilioanele 9i uleiul produs din migdalele lor, copra,este un articol foarte cgutat in Europa. Se mai cultivgorezul, trestia de zahgr, bumbacul de bung calitatecafeaua. Portul Apia, in insula Upolu, este re9edintamonarchului 9i a consulilor strgini.

Insulele Elice, spre Nord-Vest de Samoa sunt midi9i deei pufin importante.

In fine, grupul independent cel mai important dinPolinesia este archipelagul Sandwich sau Hawai, Secompune din 4 mar! insule vulcanice ,Si din 7 mai mid.In insula Hawai, cea mai mare din toate se afla ridi-caturi vulcanice care tree de 4000 metrii inaltime. Vul-canil acestei insule sunt in piing activitate.

Populatia acestor insule atinge .asta-zi tifra de 64,000Dupg datele statistice cele mai sigure popula-

tia indigeng a acestor insule scade intr'un mod uimi-tor. In 1832 ea era de 132,000 suflete. Dintre strginiChinezii sunt cei ma! numero9i. Imigra ;ia a devenit unadevgrat pericol pentru populatia indigeng.

Guvernul este o monarchie constitutionalg. Capitalaeste ora9u1 Honolulu in insula Oahu.

Insulele mar! sunt foarte roditoare. Ele produc multgtrestie de zahgr, tutun, orez, piper 9i o multime dealte plante. Pgdurile sunt bogate in regiunile inalte.Vitele europene s'au aclimatizat, oile in special, se gg-sesc in turme numeroase.

suflete.

ss

AMERICA

SECTIA IV.

NOTIUNI GENERALEAmerica actuald

SITUAT1A.. Daca consideram ambele parIT din carese compune, America este cel maT prelung dintre con-tinente. Lungimea sa de la nord la sud, de la strim-toirea Behring pana la capul Horn. este de 4,000leghe.

America se apropie mult de Asia pe. la strimtoareaBehring. In cele-l'alte partT se depart az't de Asia, des-partindu-se prin Mare le Ocean. Oceanul Atlantic o des-parte la Est de Europa de Africa. Punctul Americilcel maT apropiat de vechiul continen. este capul San-Roca. Continentul Americel coprinde doua prt! binedeosebite, tinind una de alta printr'un istrrt stramt nu-mit Panama : America de Nord §i America de Sud.

COASTE. America de Nord are Vrnr ri mult mdT11

ni

162

crestate de cat cea de Sud, care se aseamang la con-tur cu Africa, fiind hproape tot asa de masiva.

Oceanul Glacial Aretric, udg. tgrmurile Americii siformeazg marea Baffin, intre tara Grcenlanda la Est,si pgmintnrile Baffin, la Vest, cornunicand cu oceanulAtlantic prin strimtoarea Dawis ;baia Hudson, inchisgde peninsula Melville i Boothia, de insula &thorn/donsi de peninsula _Labrador, care formeaz1 cu plminturileBaffin strimtoarea Hudson. Arahipelagul Parry, insulaMr/wine, tara is rintulur Albert, sunt cele mai insemnatedintre pgminturile polare de la nordul Americei.

Mac-Clure, Nordenskiiild i altif au descopetit o calpe la nordul continentelor.

Tgrmul oriental, mutt mai crestat, se scaldg in ocea-nul Atlantic, cu incepere de la capul Charles al penin-stile! Labrador, presentand golful St. Lauren/he, inchisde insulile Tara-Noud, Anticosti i Prinful Eduard.

La Sud de acest golf se afig ItrouanScofia, tgiatg. debaia Fundy. Baia Delavare i baia Chesapeac sunt situ-ate mai jos. De la Peninsula Florida, terminatg princapul Table, tgrmul is directiunea spre Vest,. pentru ada nastere golfulta Mexic, pang la peninsula Yucatan,terminatg prin capul Cato; si stransa intre golfurileCamper la Vest, si Hoaduras la Est. Intre cele dougpeninsule se afle cea mai mare din insulile Anti le, nu-mite puha, despartil de ele prin canalurile ce poartgnumele lor, care face comunicatie intre golf si mareaAntile lor. Antilele sunt impgrtite in : Antilele mad,asezat de la Vest spre Est, Cuba, Jamaica, Porto-Rico,i Haiti si Antile le mid, in forma de arc de cerc, de

la Nord spre Sud ; Guadelupa, Martinica, Trinidad etc.

163

Archipelagul Bahama sau .Lukaye se afli la nord deAnti le insulile Bermude spre Nord-Est mai departein ocean.

Tirmul occidental se scaldi in oceanul Pacific. .De]a capul Prinlulul de Wailes, pani la istmul Panama,se prezinti : peninsula Alasca, cu capul Ivanolf, insulaCadiac, insulile Reginz Carlota, insula Vancuver, golfulCaliforniei inchis de peninsula cu acela nume, termi-nati prin capul San -Luca, golfurile Tehuautepec Pa-nama. La vest de tirmul mexican se aft. insulile Re-vila- Gigedo.

America de Sud are forma unui triunghiu-dreptungbiu,-a ciruT ipotenusi ar fi linia care une§te punta-en capul Horn al cirui unghiu drept ar fi la capul.B# auto, sau San -Roca vecinul siu.

Oceanul Atlantic care-I udi tarmurile orientale, pre-zinti.: la Nord marea Antilelor, care formeazi golfulDarien golful Venezuela, ce comunici printr'o strum-toare cu lacul Maracaibo. Punta Gallinas se ufla intrecele doui golfurl.

De aci pani la capurile: St, Roca Branco se aflinumaT delta OrenoculuT §i estuarul Amazonelor, careporti numele de baia Rosas. MaT jos de aceste capurlse gisesc : baia Rio-f onier, estuarul La Plata, golfurileSt.-Matias §i &Jorge. Continentul se termini cu capulFrovart, la sudul caruia se aft, Tara de foe, punctuleel maT meridional, capul Born Aceasti insula for-meaza cu tirmul PatagonieT, strimtoarea Magellan. In-sulele Statelor, Tara-Desolatiunet, etc., sunt situate im-rejurul Tire de foc. La extrcmitatea sud-estici sa afliinsulile Maluine sau Falkland.

Gallina,

ai

0

0

1i

1i

1i

164

0,eanul Pacific, care udg. tgrmurile occidentale, pre-sintg si maT putine accidente. Da la capul Horn In sus,se insirg maT multe archipelagul Chi loe, in drep-tul statuluT Cile, si archipelagul Galapagos in dreptulstatului Ecuador. Capurile Aguja Farina sunt punc-tele cele maT inainta,e spre Vest. Golfurile Guyaapil

Panama sunt singurile scobiturl importante.

Uscatul

AMERICA DE -NORD. Una dintre deosebirile ce exis.gintre vechiul si noul continent este directiunea muntilor,care in aceste din urm1 este la Nord, spre Sud. Ricli-cAturile cele marl' urmeazg aproape continun tgrmuIoccidental cu inceperea de la str. Behring pang lamul Panama, pe unde se prelungesc in America deSui. In partea septentrionalg. masivul se compune dinmai multe situri paralele. iar prin State le-Unite acesteaformeazg doug ramurT, una care urmeazg. tgrmul coca.-nnluT de aproape cu numele de catena Cascade lor cuvirfurile Wranghel si Sf. Ilie si Sierra-Nevada, prelun-gindu-se in Mexic prin Sieri a Verde Sieira Math e;iar alta maT in interior este cea mai inaltg cu virfurileBrown, Hoother, Murkison Fremont ce tree peste 4000m. numitg catena muntilor S/dncog. Intre aceste douase 'a fia inchise platour!.

In acest muntT sunt renumitele parcur!, unde tot ceeste mai interesant ca fenomene si privelisti sunt reu-nite la un loc. Ast-ft,1 este Parc National sau Yellos-tone de pe linia transcontinentala New-York-San-Fran-cisco..

insule :

ist-

ni

ni

p

ni

165

In partea orientalg paralel cu tgrmul oseanulul At-lantic se afla un mash', maT putin considerabil numit

ny cu muntil Lauren.inzI, o prelungire a Jor im-prejurul bgiI Hudson.

Intre cele doug masivuri, toa g partsa centralg pre-zinta campii intinse numite savane, care se continueaproape neintrerupt de la oceanul glacial pang..la gol-ful MexiculuL

VulcaniI sunt n nnerosI pe tgralurile oceanaluT Pacific,Incepand din insulele Alen_ine si pamintul Alaska, undesunt vre-o 50. Vine apoT munte1 St. llie care este denaturg tot vulcanicg ; si in fine in Mexic si Americacentralg sunt vulcant importantI cu ingltimi de 5000n. ca vulcannl P.,i.tocatepetl, Orizaba §i Jdrulla care a is-

bucnit in 1759.AMERICA DE SUD. Ca si in America de nord munti!

-de aci numitl Cordilierz Andelor se ininde in partea deVest aproape de tgrmul oceanulul Pacific, formind cup5.rtile invecinate o piramidg triunghiularg, al dregmuchf sunt formate de fluviile Orenoe, Arnazonul sau

r -non si Rio de la Pl tr.Cordiliera Andeior este lung de 8000 m. si ocupi

to at partea occidentali. In mijIoc, de la marea An-tilelor ping la extermitatea meridionalg, se desf'Asurso campie intinsg, gar in partea oriental se intinde unmasiv muntos mull maT putin important.

Andele, care sunt prelungirile muntilor Stancosl aTAmcricel de Nord prin istmul de Panama, sunt format!de maT multe estene paralele impgrtite in : Andele dinC l tint , de la Panama pang la Nordul los Palos, cu

irful Caine? 05536 m ) si cu sirul C-rifir, care lungeste

AI leer

Ilf

166

tArmul mgrit Antilelor ; Andele din Quito _de la nodulIon Rstos pinI la nodul L?ja. Acestia coprind o mul-time de vulcani cu inaltiml considerabile si anume : Co-topaxi (5960 m.) Cayam4a, Chimborazo (6310 m.) si altele.Peste dota-zect virfurt de muntl si vulcant sunt aco-perill de zIpezi eterne. Andele din, Ptru, de la nodulLoja pinI la nodul Cuzco.

Partea central a Andelor formeazI platoul Boliviet,care coprinde lacul Titicaca. Acest lac era consideratca sacru in religiunea kra,cilor, de aceea se gasesc prin-prejur ruinele mat multor temple. El in de la nodulCuzco panI la nodul Porco, cu o inMime medic de4000 pint la 5000 m. Aci sunt virfurile Nevada de So-rata (6550 m.) si Rimini (6100 m.).

In partea meridional t a Andelor, sunt Andele dinCile, cu virful Aconcagua (6960 m.), si cet din Patagonia,care sunt formati din o singurg cateng cu virfuri, cetree d'abia pes_e 2000 m., cg.zind apt oape drept inocean, care, rozind pin valurile sale rmul inalt, for-meaza fiodurl si o multime de insule.

Tara-de-Foe este muntoas1 si are o sir1 mat inalt5,Carmen Silva, si piscurile ; Manu si Lahovari bogattin aur.

La ilsarit, cu direcliunea de la Nord-Est la Sud-Vest, se intinde un masiv compus din catene si pla-tour!, cu inNitimea cea mat mare in virful Patiaia(2700 m.), care poarta numele de platoul Brazilia si

se compune din sirele ; do I' ar Nantrqueira si Es-puheco.

La Nord-Est se aflA platoul Gu'and, cu catena cea

167

mai insemnatg Sierra Parime Tumucunaqu., care ailvirfuri ce tree peste 3000 m.

ampir centrali este impArlitg in trel regiuni: a) Par-tea septentrionalg, dintre ramificatiunile orientale aleAndelor septenisionali pi platoul Guyanei, se numepteLimos, regiune compusg. din cimpiT joase acoperite cui'TrburT inalte, care se acoperg cu lacurl pi mIgptini inanotimpul ploios. b) Regiunea Selvas, dintre platoulGuyanel, Ande pi platoul BrazilieT, coprinde pgduri in-tinse, multe din ele inc nevizitate de europeni.

c) Regiunea Pampas, la Sud de platoul Braziliel,care coprinde campii npor ondulate, acoperite cu lu-cerng pi ierburT inalte, foarte cgutate pentru creptereaanimalelor domestice, apa in cit industria agricolg aluat o mare desvoltai e in statele vecine cu aceastg re-giune.

Regiunea Pampas este nisipoas1 Si pustie, adese-ol ImlIp_inolsg in regiunea numita marele Saco, care ocupgpartea Nord-Esticg, pi face tranzitiune intre dinsa pi

regiunea Silvas.

ApeleIn America de Nord linia de desprirtire a apelor

este foarte putin marcant1, ast-fel in cit adese on iz-voarele riurilor se amestect.

TotupT se poate preciza in linii generale di fluviilcmarl curg spre Nord pi Sud, iar cele mid spre Estpi Vest.

Oceanul Glacial prim-pte pe Mackenzie care treceprin trel lacurl, Atabasca, al Sclavilor al Ursula. In§i

168

baia Hudson se varsg : Churchil Nelson §i Albany. Eletree prin lacuri numeroase ca Dear, Winipeg eto.

In Oceanul Atlantic se vu-sg. riul St. L nrenliu, celmai larg riu din lume, 5) kin. la origins 70 km. lala imbucgturg)-. Ele servg de scurgere la cele cinci la-curl as zate pe liinha dintie Statele-Unite si Canada,care constitue cea mai mare masi# de apg dulce dinlame. Acestea sunt: lacul S iperior, care se varsg inlacul Huron prin pirial S-ta Mari I, lacu Michigan, carese varsg. in Huron prin piriul Michigan ; Huron la rindulsgu se varsg in lacul Erie prin St. Clr it 0 Erie se scurgein lacu 0 itoi,, din care ese St. Laurentiu, prin riulNi agars, care intilnind niste stinci ce cad drept intr.°infuncigturg, Gig nastere la cea mai mare cataract dinlume, numitg Niagara. Apa cade cu o i epeziciune gro-zavg de la o ingltime de cinci km , pulverizindu-se i

producind un zgomot asurzitor, care a provocat §i nu-mele de trasnetul apel r. Cataracta are o lungime de270-300 m. Din muntii Allegh ny nasc riuri mici darimportante, pen ru c udg orasele cele mai marl aleStatelor-Unite, anume: riul Potomac, care trece p - laWashington, Dellware pe la Filadelfia si Hudson pe laNew-York.

In golful Mexic se varsg ri':l cel m-ai lung din lume(6880 km.). Jiff isipi, a cgrel lungime insg trebue mg-suratg de la izvoarele luT MLuri, afluentele sgu dindreapta, El izvorg§te de line lacul Itasca, pe platoulMinosetta, coboarg ci e-va terase cu direr- ium_a spre Sudping la St. Louis, dupg ce a primit pe riul Misulz,ce-1 aduce toate apeld dupg povirnisul rgsgritean atmuntilor Stinco0, formind cataracts marl, mai jos to

si

169

pe dreapta prim2ste riul Arkansas si Hui Rica de Sud,iar in stinga primes,2 pe Ohio, care apele mun--tilor Alleghnay. De la St. Louis ping la Noul Orleans,situat la imbucatura acestui / i 1, are o apg galbena caretirgste trunchiuri de arbors si nisipurI. La delta de-pune aluviuni si produce adese-ors inundatiuni. Regiunileildh.te de apele sale sunt foar.e productive si este unriu foarte bun pentru navigatiune. Pe limita dintre'Stalele-Unite si Mexic se afla Rio grande del Nark>care se varsg tot in golful Mexic.

Pe clina oceanului Pacific nu gIsim riurl cu cursmare fiind-cg catena de tnunti este aproape .de farmtotusi distingem : Riul Colorado, care izvoraste din vir-ful Fremont si se varsa in golful Californiel, apoi riul.Sacrarivnto, care se incarca cu San-loachit §i dupa ceda nas ere la multe cascade, cind trece prin Sierra-Nevada, se varsg in blia San Francisco. Riul Oregonsau Columbia si riul Fraser, care strabate catena cas--cadelor si se varsa in fata insulei Vancuver. In fineriul Yucon, care se vars' in marea Behring.

Lacill S rat, strins intre muntii stincosi si farg decomunicatie cu marea, primes e iiuletul juardia §i apelelacului Utah. Apa acestui lac este asa de sgrata in citnici un peste nu poate trai intr'insa.

In America de Sud mar mult de cit in cea de Nord,catena Andelor urrneaza de aproape tarmul oc-eanuluiPacific, asa in cit riurile prin-re care se gasste celmai mare din lume, prin volumul ap .Ior sale, apartinbasinului oceanuluI A.lantic si marii Antilelor, depen-dinta sa. Diferentele de nivel sunt midi intre slur!, asaca comunicatiunile sunt lesnicioase.

ii aduct

;

170

In marea Antilelor se varsg. riul Magdalena, care stra-bate Columbia, cu un afluente pe stinga, Cauca, carecurge prin o regiune bogata in aur.

Statul Venezuela este strgbatut de Orenoc, (2,300km.) care formeaza o deltg, in fata insuleT Trinidad.

Eequino, care se varsg aproape de Georgetown.Atnazonul sail Maranon (5,000 km.) este fluviul cel mai"

important, din lume din cauza volumului de apg pecare it tirgste pe mare. Directiunea lui generall estede la Vest la Est.

Curgind dimpreung cu afluentii sal prin zona inter-iropicall, este mereil alimentat de ploile ce cad cindla Nord cind la Equator.

El izvoraste sub numcle de Apurimac de la Ves.ullaculul Titicaca, se uneste cu Ucayale §i apol cu Ma-ranon pe stinga, care se considerg de multi ca ade-varatul izvor, intro in Brazilia still:416nd toatg regi-unea selvas pc o pants usoarg. Acest riu de cimpieeste bun pentru navigatiune aproape de doug trcimrdin lungimea sa. Printre afluentii sal din stinga deo-sebim pe Iurua §i Rio N gro, care prin canalul natural.Casiguari comunica cu Orenoc. Printre afluentii dindreapta avem pe Purus, Madeira format prin reunirea.mai multor dun!, dintre care Beni este cel mai insemnat,Ta,âjos Xingu Araguay inOrcat cu Tocontin.

La gurs formeaza cu Araguay o insulg. numitg Ma-rajo. §i delta sa este lipsitg de nisipul caracteristic alcelor-l'alte delte. Din contra oceanul roade si inain-teazg spre cursul sau, tirind nomolul in curentul equa-tdrial cu directiunea spre marea Antilelor.

BaFinul sau cel mai vast din lume, are o suprafatg.

i

1'4

de 5 mil. km. [J, adica jumatatea Europe. In tim-purile ploioase inundeazg. §i transforms pgdurile inteunlac mai mare de cit Mediterana.

Riul Paranahiba se varsa in ocean inainte de St. Roca.Mai jos de capul Branco se varsa un riu numit San -

Francisco.Rio de la Plata formeaza un mare estuar (golf) prin

reunirea lul Paraguay (riul papagalilor) cu Pilcomayo pedreapta ; apol primqte pe Parana pe stinga, care vinedin platoul Braziliel din virful Itataia, se incarcg iudreapta cu Ria Salado §i Vermejo i in fine in stingaprime§te riul Uruguay, care se coboarg din platoulbrazilian. Basinul sau are o suprafata de 3 mil km. p..

Cele mai importante riurT ale PatagonieT sunt Co-

lorado i Rio Negro ce se varsa in golful S. Iorge.Lacurile sunt doua : Maracaibo i Titicaca.

ClimaCLIMA AMERICEI DE NORD. In privinp climeT, ex-

tremitatea de Nord este coprinsg in zona glaciald, mij-locul, adicg cea mai mare parte, in zona temperatd, iarMexicul, America centralg i Antilele in zona tro-ficala.

In centru clima este inasprita de vinturile de nordcare, neintilnind nici un obstacol muntos in mersul lor,contribuesc ca la latitudine egala regiunile din Ame-rica sa fie mai red de cit regiunile din Europa, fiind-cacurentul de apa rece, care locuqte golul lasat de eu-rentul cald gulf-stream, ce se indrepteaza spre Europa,

172

tar4te gheturf din i-egiunile polare, care se sparg peaceste tarmuri le raceTte.

Regiunea muntoasg din partEa occidentalg are o clima'rece din cauza ingltimeT muntilor. Tarmurile de Nord-Vest ce se scaldg in oceanul Pacific se bucurg de in-,

fluenta curentului cald Kura-Sivo. Influenta oceanicg sesimte prin Mexic America centrala. Aci clima estetemperatg din cauza platourilor care au ingltimi destulde considerabile. Locurile numite pit nintarY Teri (tem-pladas-frias) dupg platouri sunt mai ratoroase de cit'Lerenurile sau p vninturile calde (terras-calientes) de pelarmurile golfuluT Mexic, unde se aft g fi-igurile galbene.

Centrul AmericeT de Nord are clima con'inentaAmerica de Nord este expus't in cimpiile centrale

la vinturile g!aciale de Nord cgror influentg Ins est-indulcitg din cauza aproprierel marilor.

America de Nord este expusg la regimul vinturilorvariabile.

Dqertul Utah 0 o parte din Mexic, find inchi.eintre munp, sunt lipsite cu desavir0re de pioaie, cadnoriT drip de vinturile ce yin din spre ocean se con-densg pe tarmurile si pe povirni011 muntilor.

In zona opicalg, prin Antile Mexic, domnescploile periodice tie yard, iar marile sunt bintuite de s in-turf violente, care produc uragane numite

CLIAA Americil de Sud. Cea mil m re parte dinAmerica de Sud anume Nordul se gase0e situa.itin zona tropical , iar numal sudul este in zona temperateaustrald. Cl.ma pE tarmnrile orientale din zona caldeste temperate, iar Peru, Cik grade

muntilor actiunel racoritoare a curentului rece,

si

sisi

J.

a

ti si

si

Bolivia,si

ePieel,

si

173

Hionlio kit, venit de la polul austral, se bucurA de o-

clima mai putin caldA, de cit ar fi potrivit cu latitu-dinsa. Bariera muntoasA a Andelor face ca numal po--virnisul oriental al fors fie. bintuit de vinturi, care-tempereaza ehldura cea mare a regiunilor tropicale.Alizeele de Est bat in marea cimpie A Amazonulut, iarspre gurile Orenoculul bat vinturile de 1.4 Nord-Est.Jar la Sud de regiunea tropicalh cele de Sud-Est. Pa-tagonia este expusA vinturilor glaciale.

Cea mai mare parte a Americei de Sud fiind in zona.caldA, va fi expusl ploilor equatoriale, care cad la Nordde equator din Maiti pinA in August, idr la Sud din Ia-nuarie pinA in Maiu, Norii sunt tiriti de alizeele deEst si se condensI pe povirnisul oriental al Andelor.

Povirnisul occidental este cu totul Iipsit de ploi,afarI de partea temperatl din Sud, unde vintul de Vestaduce ploaie.

Produqiunile naturale

GENERALITATI. America este de puling vremeemancipatA si numal de vre-o 4 secole cunoscut't po-poai elor civilizate ale Europe! ; dc aceia exploatatiabogAtiilor sale este inch tinArA, solul shit inch vergin,promitind lumel irnbelsugate roade.

In. comparatie cu Europa, ea este mai putin avan-tajatA de clirnA, dar printr'o culturh dibace si gratieunul sol foarte roditor, toate productiunile Europe!prosperA.

Intrece insA Europa, cu mult prin bogAyia minelorde metale pretioase.

-

1 / 4

VEGETALE. Gratie ploilor tropicale 9i solulul siuToditor, productiunea vegetalg este surprinzgtor de bo-gatg, maT cu seanig in basinul Amazonulul. 1)

In America de Nord vom ggsi toate productele in-dustriel agricole comertulul european.

Vegetalia prezintg multi varietate 9i este de cali-tate bung : ast-fel griul nicgerr nu prosperg ca prinsavanele Americe1. Europa it impoarta prin porturilesale occidentale. Porumbul in Mexic 9i Statele-Unite-produce in mare cantitate. Vita din California dg

renumite. ApoT cartofiT, tutunul 9i porumbul, plante-originare pe aci, sunt foarte rgspindite. Patatetapioca 9i vanilia (Mexic), se cultivg pretutindenT ; prinportul Noul Orleans se exportg cantitati enorme debumbac, care se cultivg pe o scarf£ mare in Steele-Unite. Trestia de zahgr, cafeaua, care ca griul 9i bum-bacul, au fost aclimatate aci de EuropenT, 9i cacao pros-perg prin An tile, precum 9i fructele europene porto-calil 9i Ananas. Canada 9i Statele-Unite sunt acoperite

') In genere tot solul din basinul Amazo nuluT e pcupat de boga-tele tarimurT de aluviune r varsate asupra-T de numeroase si volumi-noase Hurt TotusT trebue A observant ca fa cursul inferior al aces-tuT fluvitt trimurile de aluviune se restring pe malul riuluT, far po-di;ele ce treptat se Inaltit pe acolo, atit spre Nord cit si spre Sud,stint acoperite cu acel pamInt feruginos si de coloarea caramizia, carepentru aceasta chiar poarta numirea de laten?. Din aceastit cauzli fer-telitatea acelor locurl este minunata ; vegetatiunea se prezint cu ovigoare nespusit ; la stinga ca gi d'a dreapta riulul AmazonuluT pd-minturile dag de la sine o vegeratiune colosalit ; dar frig trebue sitobservam a natura aceleY vegetatiunT extra ordinara se schimba pefie-care mal., La Nord sunt cimpiT nesfirsite pe care creste numaTiarba In propositina uriase, acelea sunt stepele sag barliganele nu-mite In partea loculul Llamas. Pe tarmurile meridionale ale fluviuluT-cresc din contra paduri de acelea in care copacT de o Inaltime..mintatoare produc o vesnica Intunecime la poalele lor.

se

hamel,

spIti-

si

vi-muri

175

in mare parte de paduri ce dati lemne de constru iuneca palisandra, ebenul etc. acaju prin America cen-trail.

In America de Sud toate productiunile vegetatiuniitropicale se esesc aci pe o scarf mare : cafea, cacao,vanilie, trestie de zahar, prin Columbia, Venezuela,.Ouyana Si Brazilia.

In vaile mai inalte mai cu seams in Cile, se cul-tiva griul porumbul ; orezul in Brazilia, manioc, car-tofu originari de aci, arborele de quinquina, bombonax,mate sail ceaiul de Paraguay o multime de plantemedicale, In cile crqte vita alte fructe.

Padurile sunt formate din bananier, arbustul car-nauva, providenta indigenilor, arborele bresil, cedri,ebenul, acaju, arborele care cif cauciucul. Unde pro-ductiunea vegetal este uimitoare, este in basinul Am.zonului. ')

1) 1'dt:turtle de la Estul Andelor sunt alit de sdlbatice In cot a tit--Inas pInd azY nerdsbdtutd, Inc de oamenl.

Cea mat mare bogdtie naturalti conszit to pddurY lipsite de potececu diversele for speciY de copttceY, printre care, lemne de constructd,nenumdrate felurT de pahnierY, cedri, Idm4Y, lemn de fier, pita ; apoY'ant esen%ele de prima categorie care sunt : palisstndru, acajuul sadMahonul, letnnul bresil, care a dat numele sh.fi tiriT Brazilia si pe-roba Tot de aceastd categorie sunt si arboril care dati vopselT, par-fumurr, taninul etc. ApoY via arborii ritsinost, fibrosY, aceia care dailgoma elastia, si cauciucul, carnauba, arborele providential, care crestepa terenul Nord-Est si pe podisurY si dit o cearit Intrebuintattt In Bra-silia la iluminat. Substante medicinale se gdsesc tntr'o multime deplante : rddAcina de ipecacuanha, planta tirittoare salsaparilla si maicu deosebire multirnea copacilor, care dad quiuqina.

Apol tnc, o multime de plante alimentare : copacul de pline, ba-nanierul, castanul de la Para, dad fructe delicioase plitcute indigeni-lor foarte fericitY a nu tnunci ca sit se nutrerscd. Cartofil origi-narl de aci trdiesc In stare de sitlbitticie, necultivat't precum pi add.-cina planteY din familia Yucca, care dd. maniocul si tapioca, prima.culturlt la care se dedaii colonil, si universal rdspinditit.

§i

d

5i

pi

ei

5i

176

FAUNA. In America de_ Nord, Fauna este bogadtdg vingtoarei si pescgriei mule spedl de animale.In pgrtile polare stint ursi, foce i cet.aceele (balene).

Pgdurile din Canada sunt locuite de vulpl, bisonl, boirmosc si toate anirnalefe cu blang scumpg ca martre,castor!, si altele.

In Statele-Unite se sresc o multime de animalemestice, toate aduse de Europeni si sunt in mare nu-mar, anume:: caT, oT. si pore!. Carnea strata a acestoraface obiectul unel exportatiuni insemnate in Europa.

Pescariile asememea se fac pe o scant. mare. TaraNoua ocup4 primal rang, cu moruna, scrumbia si so-monul, cele mai importante, Cale se ggrsesc, la imbu-cgtura St. Laurentiu. Galena se pescueste pe tgrmurillGroenlandel si ale Ajaskei, singurul aliment al E qu--mosilor de aci,

In America de Nord sunt animale indigene ale Americk! precum: caguarul, jaguarul, tapirul, caimanul (cro-codil) serpil c I mai mart. ca boa, maimutq si pgsgri dospeciile cele mai diverse, cu culorile cele mai vi!, de la.pasgrea-muscg ping la c a mai mare, condor.

Printre animalele- trebuincioase importate din Europasunt cal de origins andalusg, bolt oi, care clati o ling.cgutatg., vigonie, alpaga, lama care pasc arficiale ale regiunei Pampas si se mtrebuineazg si latransport, dar putere _mare.

Cea mai mare bogItie In privin'a faunel o presintot basinul Amazonulul. 1)

In fine cele inaT frtctoase culturl stilt cele importate din Europasi alte part! anume : biunbacul, trestia de zahKr, grIul si cafeaua cea.inqY bogatA productiune.

Marell geograt Alexandra de Humbold, descrie cu un adevKrat

-cimpiile

si

do,

177

In genere insg printre speciile de animale specialeAmericei de Sud sunt multe din acele nefolositoareomulul. Se ggsesc chiar o specie de pqte fluvial, nu-mitg sipari, vngmator omulul. Din aceastg pricing ci-vilizatiile de aci au fost locale nu tocmai bine inte-meiate.

MINERALE. In America de Nord se aft minera-lele de tot felul ; ele sunt exploatate. Minele de oursunt cele mai insemnate din lame se ggsesc in Cali-fornia, Mexic in Statale-Unite. Numai aurul din Ca-lifornia produce 350 milioane lei pe an.

Argintul se aflg prin acelea0 regiuni. Huila se grg-sqte in mare cantitate in Canada. Noul Brunswik inNoua Scotia in basinul Misisipi. In Statele-Unite suntcantitgti marl de fier, cupru, plumb, zinc. Minele depgcurg de aci sunt cele mai bogate precum in Ca-nada. Acum se adaoga bogate mine de huilg.

America de Sud este foarte bogatg in minerale; dinnenoi ocire ele sunt toate exploatate. Aurul argintulin Columbia, Peru Bolivia : cupru in Peru, Bolivia

Cile.

entusiasm poetic farmecul acesteY vegetatiunI extra- ordinarit, In caretrdesc si misue, nenumg.rate animale de felurite specit precum : mai-mute cu lung( coade, papagalt gi alte pKslrY cu variate color/, serpYde mitrimY colosale si apoY.o imensti multime de sburgtoare si insecte,care umplu aceY codriY secular/ de o via si de sgomote cu totulneobicinuite Intr'alte ptirtT.

Prin provinciile Matto-Grosso si Goyaz, si anume In regiunile Cam-pos, stratul de plimint vegetal este subtire si este de fire apt pen-tru cresterea vitelor, totust din lipsa c6ilor de comunicatie, nu se git-seste aci crested sistematice de animale.

S'ati aclimatizat Instt acolo oile, boiY, caiT, asiniY, porciT, adusi deEuropent.

Peschriile torment{ o industrie activit ; din rlurT si din intirr, pecoaste, se scot multe speciT de pestY, aceasta este unul din principa-lul aliment ale locuitorulul

12

§i

§i

i

§i

i

§i

§i

§i

§i

i

178

Trebuie sa menVionam si despre bogatiile mineralece le contin muntii i pod4ele : diamantul, smaragdul,safirul, rubinul, pirozeaua, agatele precum i aurul, ar-gintul i metalele uzuale se gasesc mai cu seamy in pro-vincia Minas Geraes cu Cuyaba in Matto-Grosso, cuUro-Preto, care este legat cu tarmul printr'o cale ferata §i unde se afla chiar o §coala de mine.

Se gilsesc prin Brazilia i mine de fier §i huila.INDUSTRIE §I COMER'S'. Industria este foarte des-

voltata in Canada i Statele-Unite §i rivalizeaza cu aEuropel, prin fabricarea tutulor productelor ingenioasei practice. Comertul este foarte activ §i se face pe mare

prin schimburl constante cu Europa, anume prin ca-blurile telegrafice sub marine §i prin servicii de va-poare intre Liverpool Si Boston, Glascov §i Quebecpentru Englezr : Havre i New-York, Antile pentru Fran -cezl, Hamburg i New-York, pentru Germani.

Statele-Unite §i Englitera fac comert cu China i Ja-ponia pe Pacific, prin portul San Francisco.

Cele doua oceane sunt legate intre ele de catre treilinii ferate numite cTranscontinentalev. Mai sunt o mul-time de cai ferate in interior §i reteaua cailor de aciintrece pe a multor state din Europa esceptind An-gila. Muffle sunt navigabile i unite prin canale. Caocaziunea taierii istmului din dreptul laculul Nicaragua 1)ciile ferate transcontinentale '0 va pierde intru cit-vaimportanta.

In America de Sud industria agricola este foarte des-voltata, Brazilia. Uruguay i rep. Argentina tramit in

1) Proiectal de a tKia istmul Panama s'a phrhsit.

179

Europa productele for agricole, printre care : cgrnurTuscate, ling si pieT, iar impreung. cu cele- l'alte state,inineralele in stare brutil. Din Europa vin numaT pro-.ducLele industriilor, care lipsesc aci.

LocuitoriIAMERICA DE NORD. Se crede cg in Evul mediu,

Danezil s'ar fi stabilit pe tgrmurile Groenlandel si inLabrador. Cu toate acestea in 1492, cind s'a deseope-rit America de chtre Cristof Columb, aceasta parte alumeT era cu totul necunoscutg.

Descoperitorul ceruse ajutor de la regina Isabela, sicel pgmint abordat a fost insula Guanahami sailSan Salvador din Lucaye. Dupg cele treT calgtoriT alelul Columb, altl exploratorl all intreprins cglgtoriT inlumea noug ; ast-fel Amerigo Vespucci, (1500) calgtorindin America, a fgcut o descripIiune. S'a numit conti-nentul dupg un cuvint cameric), auzit aci de Europenildeschlecgtorl al America, care ar insemna podis bogatin aur. Fernand Cn-tfts a descoperit Mexicul in secolulXVI-lea, unde fondg o colonie spaniolg. Prin Antile sestabilirg tot Spaniolil. In secolul XVI-lea Francezii sestabilesc in Antilele midi, in Canada si la delta riuluTMisisipi, unde fundarg Luisiana in onoaiea luT Ludovical XIV-lea (1683). Tot in a celasl secol EngleziT ocupgtgrmurile oceanuluT Atlantic alungind pe OlandezT,SuedezI, Spanioli si FrancezT, fondarg o colonie maresi se intinserg si in interior.

Pierderile Englezilor in rezbelul de 7 and IT silirg sgpunt imposite asupra coloniilor, lucru ce provocg o0.

d'intiT

180

rgscoalg condusg, de George Wrshinghtem la 1770, in ui macgreia se formg republica State lor-Unite, care se mgricu Texas si Californil de la Mexicanl si cu Floridacumpgratg de la Spaniolil, iar cu Alaska de la RuO.Dupg exemplul Statelor-Unite, Mexicul care fuses cindimperiu, cind in rgscoalg, se scuturg de tot de domi-natiunea. spaniolg. §i deveni republicg, asemenea si celecinci republiee din America centralg care erail totspaniole. Aceste schimbgr1 avurg loc grin secolul alXVIrI-lea si al XIX-lea.

America de Seal. Tot Spaniolil si Portugezii ail fostcele d'intii popoare europene, care au pgtruns in Ame-rica de Sud. Dacg descoperirea Americel de Nord 'Ise contesta luT Cristof Columb, nu este acela§I lucrupentru America de Sud. In a treia cglaorie din 1498,a descoperit insula Trinidat i apoT ajunse la deltaOrenoculuT.

In cele d'intiT timpurl ale cuceririT Europenilor, Ame-rica de Sud oferg si dinsa un aspect ingrozitor. Nicrnu se poa'e sti sigur numgrul de °amen! omoriti deSpanioll. Ast-fel Pizzaro, cu o min de oamenT, cuceriPeru, allil cucerirg Cile §i Noua Grenada. Imperiul spa-niol stAtu treT secole si era impgrtit in vice - negate,

Alvarez Kabral, amiral Portugez fu aruncat in anur1500 de o furtung pe tgrmurile Braziliel, care devenicolonie portugezg.

In secolul XVII-lea Francezil si OlandeziT se stabi-lirg. in Guyana, iar la inceputul secoluluf XIX-lea En-glezil luarg de la Olandezi partea occidentalg a colo-flier lor.

Coloniile spaniole, dupg exemplul Mexiculul, se Ii-

181

berarg dupe nite lupte crincene fiind conduse deBolivar, Su:re, etc. Luptele intestine continuarg chiardupg liberare, esceptie pentru Cile, care este maiinfloritoare de cit cele-l-alte.

Brazilia a servit de refugiu regeluT loan VI gonitde Napoleon din patria sa, care, dupg expulsarea Fran-cezilor din Portugalia, se reintoarse iar in Portugalia.Brazilia se declara imperiu si oferi coroana fiulul luT

Ioan VI, numit Don-Pedro, din casa de Braganta, des-Ortindu-se de metropola sa la 1822. In urmg s'aueliberat NegriT robi apot dupg o revolts impn-atula fost silit sg abdice s'a declarat republica, acumciti-va anT.

America de Sud, la epoca venire Spaniolilor, eraca 0 cea de Nord locuitg de o multi= de popoare de'origin! deosebite, vorbind limb! deosebite numiti In-dieni Peile Roil. Printre acqtia IndieniT andoperuvieniisau care formail un imperiu ajunsese la o

inaintatA, pc care o atestg monumente descoTperite in urmg. Nu cunoteati insg scrierea, a§aistoria for este confusg.

Populatiunea intreaga este de 27 minoane loc., din-tre care numal 2 milioane indigent, printre care afarAde Inca0, se aflg Patagonil, Guaro, cavaleriT nomazi a!dqertuluT, Guarani, etc.

Populaiunea este compusg. mai milt din Europen!IndienT, Negrii adu0 ca sclavi ce se admiteaii ping ierTin Brazilia, creoli oare descitid mai mult din Spanioll

PortugezT formeazg aristocralia.POPOARE §I RELIGIUM. EuropeniT venind aci gAsirg

o populaliune cu culoarea pielel aramie, §i ii numi

si

si

si

si

Inca,cil, ci-

ciX

si

vilizatie

si

182

Pti'e Rcqii sau Indienit, fiind-cg Cristof Columb credeacg acest Wirnint e o prelungire a Indiilor, spre rgsgrit-In Mexic mai cu seamg s'au glsit urme de o civilizatiedestul de inaintata, care se datore§te Aztechilor,Toltechilor precum Indienilor Mayu, probg templelenumite Teoca,Y, palatele, gimnasele §i mormintele, careau architectural din cele mai frumoase curioase, Pei leRoO au dispgrut aproape de tot ; mai sunt citi-va inregiunile inuntoase ale Statelor-Unite. In Alaska lo-cuiesc : Eschirnocr.

EuropeniT intrebuintarg mijloace foarte violente sprea'T captiva, ass incit America se despopun. Trebuiape fi-care an 100,000 de sclavi Negri care se luau dinAfrica, pentru ca sal ingrar cu sudorile for plantatiu-nile din America.

Europenii locuiesc preta ',indent si m1T cu seams En--glezi, numitt, in Statele-Unite, Janke, precum des-cendentit Spaniolilor at Francezilor. Pe fie-care andin toate pgrtile sosesc emigrant! mai cu seamI inStatele-Unite, unde populatiunea cre,te mult. Numalrullocuitorilor din America de Nord se urea la 100 mi-lioane oament pe o suprafata de 24 mil. km. p.

Indienii sunt parte sglbateci, gatte semi-nomazi §tfoarte °stilt Europenilor : in fine citi-va sunt civilizatt§I revendici drepturile in parlament. In secolulnostru o multime de Europeni : GermanT, Italient, Fran-cezi, emigreazg in republicele America de Sud.

Inainte de sosirea Europcnilor, toate popoarele A-mericet de Sud era idolatre ; acum cet mai multi ailadoptat cristianismul §i anume catolicismul.

Numgrul limbilor deosebitelor tribur! de Indieni se-

;i;i

V

pi

pi

si

183

urca la 400, cu aT America de Nord, adica a unei po-pulatiunI de 16 milioane IndienT pentru amindougAmericele.

STATELE. State le Americel de Nord se impart instate independente i colonil.

State le independente suet :STATELE-UNITE imparOte in 37 state, 1 district i

11 teritorii. Capita la Washington.MEXICUL impartit in 25 state cu cap. Mexi-o.GUATEMALA cu capitala Noua- Tegucicalpa.SAN-SALVADOR cu capitala San-Salvador'NICARAGUA cu capitala Managua.HONDURAS cu capitala Komayagua.COSTA-RICA cu c pitala San-Jose.limn cu capitala Port-au-Prince.SAN-DOMINGO cu capitala San-Domingo.Aceste doua din ,urma se coprinde in insula Haiti

una din antilele marl. .

Coloniile On de urrnatoarele natiuni europene :Posesiunile engleze : Dominionul Canada cu capitala Ot-

tawa. Insulele Printul-Eduard, Terra-Nova, Bermudele,Bahama, Antilele engleze i teritoriul Honduras brita-nic cu capitala Balize.

Posesiunile franceze : Guadelupa, Dezirada, Maria-Galanta, Sfintele, Martinica, St.-Pierre, Miquelon. partedin St.-Martin, i St.-Bartelemy.

Posesiunile spaniole : Dout din insulele Virgine.Posesiunile olandeze: St.-Eustatiu, Curacao, Sabo i

parte din St.-Martin.Posesiunile daneze : S-ta Cruz, San-Tomas i San-Juan,

184

Canada (Noua Britanie)S.

S(TUATIA. Se margine§te la Nord cu oceanul Glacial,la Est cu Atlantica, la Sud cu State le-Unite, la Vestcu oceanul Pacific si la Nord-Vest cu teritoriul Alaska.

Suprafata totals apropie tifra de 8000,000 km. 0.COASTE. Coasta de Nord este joasa, acoperita cu

tundre prevazuta cu o multime de golfuri formateprin ruperea paminturilor arctice si prin influenta ghe-turilor oceanulul.

Aceasta coasts prezinta golful Kotzebue, pe strim-toarea Behring, estuarul Makenzie, golful Liverpool,Franklin, marele golf Hudson.

Ea prezinta. de asemenea printre altele, doua penin-.sule mart Boothia §i Me lwile.

La Noid de aceasta coast1 se intinde archipelagultarilor arctice, compus din insula Banks, Printal Albert,unite cu tarile Victoria si Wollaston, insulele Baring

Sommerset, archipelagul Parry, tarile Baflnaltele, pe care numeroasele strimtori mat molt le

impreuna de cit le separa 1). Aceste strimtori constituetreceiea pe la Nord-Est 2). La Est de Cara Bafindespartita de dinsa prin strimtoarea Dawis, se allaGreenland, din care nu se cunoWe de cit parte dincoastele occidentale orientale. Suprafata acestui tinuts'a evaluat, in mod aproximativ la un milion km.patrati.

1) Inghetate fiind maT tot timoul anulaY.Incercatti de toil navigatoril oceanuluT Glacial.

si

de

Melwile,

B.)

si

ai

185

Coasta orientalg este prevgzutg gu golful St. Lau-rent, care prezintg peninsulele Noul Brunswik si NouaScotie. In fa4a acestuT golf se aflg mares insulg Terra-Nova si insulele Anticosti, Printul Eduard si altelemat mid.

Coasta occidentalg este pretutindenT inaltg, stincoasgsi prev6zuta cu maT multe grupuri de insole, printrecarT se distinge insula Vancurer, archipelagul Regine.Carlota si insula Kadiak, cea maT mare din. Alentinel

Clima Canadei se asemIng foarte mult cu aceea aSiberiel.

Pe coasta septentrionalg vara nu are alta influentsde cit sl rupg. gheturile. In interior domneste o chinacontinentalg. extreme. Coasta PacificuluT este celia maTputin rece de cit cea orientalg, din cauza curentulutKura-Sivo.

Dupg descoperirea AmericeT, Francezil cgutarg a sestabili in Canada. El fondarg orasele Quebek si Mon-treal. Mal tirziu insg el furl inlocuitY de EnglezT, earlluara Sara sub stgpinirea lor.

Astg-z1 Canada formeazg una din coloniile principaleale AnglieT.

Populatiunea totals apropie tifra de 5 milioane lo-cuitoiT, dintre car! peste 420,000 in Terra-Nova si15,000 in Bermude 1).

Solul acestuT tinut este in mare ,parte steril si rebella culturile vegetale. Cu toate acestea cerealele crescping la 561 latitudine. Cartofi!, hameiul si diferitT arbor!

1) Din aceastit populacie peste un milion sunt num! francezi.

186

fructiferl se produc prin Sud-Est. Se cultiva inul, ci-nepa si alte plante uleioase.

Padurile Canada n'au rival in America ; iar pasu-nile si mulOmea livezilor naturale, nutresc turme debol, cai si oI, care constitue una din boga4iild Arneri-ceI de Nor L

Se exploateaza mine considerabile de huilie si fier.Aurul se gaseste prin Columbia si Canada de jos si

petroliul prin Canada occidentals.Bogatia principals a Canadel este pescaria.Peste 2,000 de navI cu 50,000 matelo0 se intrebuin-

eaza la pescuitul morunului pe tarmiT insulel Terra-Nova.Industria se dezvolta repede. Ea este favorizata prin

cererea cailor de comunicaliune si prin abundeutacombustibiluluI acestei regiuni.

Halifax (40,000 loc.), legat de Liverpool si New-Yorkprin servicii de vapoare engleze.

Montreal, (217,000 loc.) Orasul cel mai populat, undoesceleaza industria franceza. Intrepozit de comers al

marilor lacuri. Este primul port maritim.Quebec (63,000 loc.) pe St.-Laurent. Pon: intins.Ottawa (41,000 loc.) Capitala Canadel. Acest oral

este situat pe dreapta riuletuluI Ottava, afluent al flu-vitilul St.-Laurent. Acest oras a epatat o mare influ-enla de cind a devenit capitala guvernamintulul. Palatulparlamentulul, zidit, in timpurile din urma, trece deedificiul cel mai practic si in acelasI timp cel mai fru-mos din lume.

Toronto (181,000 loc.) Situat pe Virmul occidentalal lacului Ontario intr'o regiune foarte roditoare. Face

187

un corner; imins cu lemne, petroleu, cereale, carealtele.

Hamilton (49,000 loc.) Ceva maI la Sui de prece-dentul, este renumit intre altele pentru imensele salemateriele de ma§inl pentru cal ferate.

Porturile Saint-Johns §i Georgetown iau pare lanavigatiunea generala.

Drumurile de fier prezintl. o desvQltare de peste15,000 km. patra;I.

Linia principals pleaca din Halifax se indrepteazaspre Vest, trecind prin : Quebek, Montreal, Winipeg

se termina la Port-Modi, in fa;a insult! Vancuver.

Statele-UniteSETCJATIE. Sunt situate intre 490-160 latitudine de

Nord Si intre 6404'---12401! longitudine oceidentall.Se marginesc la Nord cu Canada ; la Est cu ocea-

nul Atlantic; la Sud cu golful Mexic cu Mexiculsi la Vest cu oceanul Pacific,

Teritoriul Alaska din Nord-Ves.ul Americei IISuprafa ;a totalA trece de 9 milione km. patratI.

BELIEF. Pe linia de Nord terenul se ridica putinspre a forma linia de impartire a apelor, dintre Statelc-Unite Canada.

Intre cele doua sisteme de muntI, Sancoit spre VestAllegani spre Est, se formeaza larga intinsa vale

a fluviuluI Misisipi (6,530 km.) care formeaza el singurun int.reg sistem hidrografic.

Cfle al Le fluvit tributare golfulul Mexic sunt : Motile,care izvorkte din Allegani §i se varsa la Est de Mi-

apar-01,1e.

§i

si

si

si

si

si

si

188

sisipi, Szbine i Brazos,.Kolorado i Rio-Grand-del-Norte,care formeazg limita, pe o mare intindere intre State le-Unite §i Mexic.

Fluviile cari se varsa in Pacific sunt fail importanta.Ast-fel sunt :Mtrele Kolorado, care se varsa in fundul golfulul Ca-

lifornia.Szeranznto, se varsa. in golful San-Ffanciscc §i Or -

gonul.Fluviile tributarif occanulul Atlantic sunt in general

scurt-.Cele maT principale sunt :Coneetieut, Hudson, care se varsa linga New-York.

Delaware, care se varsa linga ora§ul Filadelfia i Polo-macul. care se varsg in golful Chesapeak, linga oral.11Washington, formind o imensa imbucatura.

In lungul cimpiei, la Piciorul muntilor Laurentizi,apele s'au gramgdit, spre a forma cea mai mare intin-dere de apa dulce din cite exist pe glob. Aceastgmask de apa se imparte in eine! lacurl: Lacul Superior(84,000 km. p.) de forma. oval, orientate de la Vestspre Est : Lacul Michigan (68,882 km. p.), aceia0 forma.;Lacul Huron (52,400 km. p.), legat cu lacul Superiorprin saltul Sinta-Maria §i cu Michigan prin strimtoareaMachinaw; Lacul Erie (25,175 km. p.), legat cu laculHuron prin riuletul St-Clair; i Lacul Ontario, (16.500km. p.), legat cu lacul Erie prin riuletul ,i cascadaNiagara, cea maT mare cascada din lume. Din acestlac is na§tere cel maT larg fluviu din lume, St. Laurent.Spre Eit de iacul Ontario se afla lact:1 Champlain, care

189

comunica cu Laurentiu prin bratul Richelieu, cuHudson printr'un canal.

CLIMA. continentalg doming in S.atele-Unite. Ea seaccentuiazg cu atit mat mult, cu cit inaintgm in in-terior. Coasta oceanulul Atlantic sufera o climg mairece de cit tinuturile din Europa dupg aceea0 latitu-dine, aceasta din cauzg cg este udatg de cureniii reci,ce vin din oceanul Glacial ; pe rind coasta oceanululPacific, udatg de curentul Kura-Sivo este relativ malcaldg.

In fine coastele golfului Mexic sufera clima tropicelor.ISTORIE. Ping in secolul XVII teritoriul S atelor-

Unite era locuit de triburT sglbatice (Pieile Pri-mele colonii fury stabilite intre anil 1613 1654, decatre Olandezi, car! fondara portul Noul Amsterdamasta-zi New-York. Venirg. apoI Suedezil, cars stabilirain New - York §i pe. Delaware ; apoI Englezil, carise stabilira in Virginia, Masapset §i New-Hampshire ;apoi Francezii, call se stabilirg in Maine §i pe stinggfluviului Misisipi §i Ohio. Spaniolii ocupase deja litoralulgolfului Mexic. Englezi1 insg nu intirziarg de a ocupaputin cite putin toate aceste tinuturi in detrimentulcelor alte natiuni. Ast-fel, prin tractatul de la Paris(1643), et ocupara tot tinutul ping la Misisipi.

In 1765 parlamentul englez vo:nd sg rescumpere pa-gubele suferite cu ocaziunea rezbelului de eapte an!,decreta asupra acestor coloniT un impozit de timbru,la care colonii opuserg o vie resistenta. Timbrul fu in-locuit cu un impozit asupra hirtieT, sticlel §i ceaiulul.Atund colonic se revoltara sub conducerea lul GeorgeWashington, §i ajutati fiind §i de Francezl, isi capatara

i

roil).i

190

independenta, pe care o proclamara in 1775, ¢i pe careEnglezil fury nevoiti a o recunoa§te in 1783.

Coloniile din State le-Unite fondara o republica fe-derala, cu capitala Washington.

Peninsula Florida fu cumparatO de la Spanioll in1820 ; iar in 1867 Rusia vindu S :atelor -Unite teritoriulAlasca.

Guvernul central al Statelor-Unite se compune din :Un prqedinte numit pe patru anT un vice-prqa-

dinte care prezideaz't Senatul §i care inlocue,te peprqedinte in caz de moarte.

Pre§edintele este investit cu puterea executiva.Un Congres compus din Senat §i Camerl.Curtea suprema compusa din judecatori numiti pe

vials).Statele-Unite se compune din 41 state, 6 teritoril

§i un district federal. 1).

Armata. Statelor-Unite se compune, in timp de pace,din 28,500 oameni, iar in timp de rezbel ea se urea.ping la trel milioane §i me bine de combatantT. Ma-rina military se compune din 100 vase cu 458 tunurTdintre care 46 de cuirasate.

Populatiunea totals trece de 63 milioane locuitori.BoGATii. Una din principalele bogOlii ale Statelor-

Unite este cultura cerealelor. Grupul din Nord-Est seconsiders) ca grinarul Statelor- Unite. BogaIia statelorde la Sud consta in cultura orezulul, a bumbaculdi §i

1) teritoriu devine stat numaT atuncT end populatiunea sa,bucurindu-se de drepturY civile si politice, trece peste tifra de 60,000de locuitori.

ei

191

a tutunulul, care a jucat un rol atit de impor _ant inviata Comercialg i poiiticg a Statelor-Unite.

Livezile naturale i artificiale nutresc trite rasele deanimele domestice. Cal peste 10,500 000 ; asini §i catari2,000,000 ; boi i vaci 36,000,000 §i porci peste 47,000,000

BogItiile minerale din State le-Unite sunt imense,chiar lgsind la o parte grupa californiang. Pe platoulAleganilor se intind cele doug regiuni carbonifere, pesuprafata de 100,000 km. p.

Sursele de petrbleti din Pensilvania sunt cclebre.Surse bogate de petroleil se ma! ggsesc prin Ohio.Kentucky i Virgina. Aceste surse se exploateazg decinci-sute i maI bine de companil.

Productiunea fierului este de asemeni considerabilgAfarg de aceste metale se ggsqte : zinc i staniu,

stand granitice, marmorg i sare prin regiunile deNord 0 Vest.

Productiunea aurulul i a argintulul din C liforniz-Colorado i Montana sunt cele maI bogate din lume.

Agricultura, exploatatiunea minelor ,i comertul ma-ritim a absorbit mult timp fortele Statelor-Unite. Numalde vre-o 50 and in urmg industria a luat o desvoltareserioasg.

Mal toate industriile sunt concentrate maT mult instatele de la Nord i Vest ; cele de la Sud 0 Est seocupg aproape numal cu industriele agricole.

In ceea ce prive0e constructiunile maritime StaieleUnite nu au rival. Pe fie-care an se dg comertuluTpeste 2000 bastimente cu o capacitate de 500,000 ,imai bine de tone.

ORAE. Principale centruri de populatie stint :

192

Washington (230,000 loc.) Capita la Statelor-Unitein special a statul Columbia. Situat pe fluviul Potomak.Este rqedinta preedinteluT republiceT a Congresului.Fondat in 1792 numit ast-fel dupa numele liberato-rului Statelor-Unite. Aci este scaunul tutulor marilorautoritati administrative, precum a stabilitnentelorde instructiune, arsenal marina. Fortareta care do-'mina Potamakul.

St. -Louis (452,000 loc.) Situat pe Misisipi, la 20 km.spre Sud de confluenta sa cu Misuri. Cel maT mare in-trapozit din centrul Statelor-Unite.

Cincinati (336,000 loc.). Situat pe Ohio. Mare co-inert de cereale alte producte agricole.

Cleveland 261,000 loc.). Situat pe lacul Erie. Ora.industrios. Comert intins navigatiune pe cele sinceIactIrT.

PittaLrg- (239,000 loc.). Situat pe Ohio. Ora. indus-trios, mai cu seamy in ceea ce privqte industriile me-talurgice.

Buffalo (256,000 loc.). In regiunea. marilor lacuri.Industrie activa. Cornell navigatiune pe cele cincilacuri.

Chicago (1,100,000 loc.), pe lacul Michigan. Princi-palul centru de comert din regiunea marilor lacuri.

Milwaukee (204,000 loc.). Poi t al statulul Wisconsin.Exporta multe grane lemne.

Porturi principale sunt :Portland 34,000 loc.). Port al statuIuT Maine.Boston (448,000 loc.). Centrul comertului cu Canada

Indiile orientale Mediterana.New- York (1,515,000 loc.). Este situat pe Auviul

si

sisi

sisi

si

si

si

si

si

193

Hudson, la 28 km. de ocean. Cel mai mare port aIStatelor-Unite. Este pus in legatura prin linii de va-poare regulate cu toate porturile mars ale lumei. Tifracomettului sail se urea la 4 miliarde lei pe fie-care an.Are o marina comerciala considerabill.

Filadelfia (1,105,000 loc.). Situat pe DelaNN are. PortulPensilvaniei. Al doilea oral al Statelor-Unite §i unuldin primele orw manufacturiere din Iumc.

Ballimm e (434,000 loc.). Situat in fundul golfuluiChesapeach. Debu,eul tatului Maryland. Mare targde faina i tutunuri.

Noul Orleans (242,000 loc.). Situat in delta mla§ti-noasa a fluviului Misisipi, la 151 km. de la mare. Me-tropola comeilului regiunei de Sud.

San-Francisco (300,000 loc.). Principalul port pe ocea-nul Pacific. Este ziclit pe o limba de pamint. Capulde linie occidental al drumulul de fier, care leaga Pa-cificul cu Atlantica-. Comunica prin servicii regulate devapoare cu Japonia, China, Australia, insulele Sondesi cu toata coasta occidentala a Americei de Sud.)

Marina Comerciald reprezinta in total Iifra de 24,700navi.

Drumurile de fier ocupa o intindere de peste 160,000kilometri. Ele brazdeaza mai tot teritoriul Statelor-Unite mai cu osebire statele mai populate. Regiuneade Vest este mai putin favorizata. Linia trans-tonti-nentalei leaga Atlantica cu Pacificul, strabatand Statele-Unite de la Est spre Vest pe o intindere de 1,200 km.,de la New-York la San-Francisco.

Dupa cum insa agricultura, comertul industria §i

mai cu seama populapunea cresc inteun mod simlitor,13

194

urmeazg ca si rt_teaua cgilor ferate se lateste in raportdirect cu cele alte bogatii.

Navigatiunea interioarg se poate reduce la doug marlsis teme :

Acela al marilor lacurT, pe tgrmul cgrora se gigsituate centrurile cele mai importante pentru comertulgranelor, flinurilof, cgrnurilor etc.

Sistemul Misisipi, coprinzind atat fluviul cat si nu-merosii sal afluentl.

Mai mult de 7000 km., de canalurT complecteazgacest sister de navigatiune, care reuneste Nordul cuSudul si regiunea marilor lacuri cu Atlantica.

M e x i c u

SlTUATIA. Se margineste la Nord cu Statele-Unite;la Est cu golful Mexic si cu parte din marea Anti-lelor ; la Sud cu Guatemela si la Vest cu oceanul Pa-cific si cu golful California..

Suprafata totalg este de 1,946,500 km. patrati.Coasta orientall este joasg, mlgstinoasa si acoperitg

cu lagune. Aceasta coasts formeaza golful Camper, mar-ginit spre Sud de peninsula Yucatan. Cea occidentalgeste mai prctutindenl inalta si formeaza golful Cali-fornieY, restrans intre Mexic si peninsula- California.Insulele Revila-Gigedet fac parte din teritoriul mexican.

ISTORIA. Descoperirile archeologice din timpurile dinwing arata ca Mexicanil inainte de venirea Spaniolilor,ar fi atins un grad oare-care de civilizatiune. Se pareca AztequiY, un popor r6sboinic, ar fi navalit asupra po-pulatiunel aborgiene si ar fi fondat ordsul Mexico.

195

Intre anii 1519-1521 Mexicul fu cucerit de Fer-nand Cortez, care it supuse coroaneT Spaniole. El rg-mase ast-fel. pang la 1880, cand se flcu prima incercarede independenta fgrg reusitg. A doua incercare in 1812si a treia in 1818 avurg aceiasT soartg. In 1821 Mexiculscapg de sub stgpanirea Spaniel si se transformg intr'unimperiti, care nu thin nicT un an. Din acest moment.si pang la 1864 urmeazg o serie de certurT interioare§i de rezbelele civile, care avurg drept rezultat trecereastatuluT Texas si California la State le-Unite. In 1864Mexicul deveni iargsT imperiti sub Maximilian, care tinuping la 1867, clad aceasta din urmg fu ornorie.

Astg-zI Mexicul este o republicg, impgrtitg in 27provincil, dour teritoriT 1) si un district federal.

Populaiunea totalg apropie infra de 12 milioane su-flete. Ea se compune din IndienT, MetisT, SpaniolT sialtI EuropenT.

PRODUCTIUNI. Varietatea solulul dg nastere la omare varietate de productiunT.

Prin locurile joase se cultivg bumbacul, orezul, trestiade zahgr, cafeaua, tutunul, cacaos, vanilie si diferiteseminte uleioase.

Prin locurile temperate cresc cerealele, via, arboriTfructiferl, inul si diferite plante medicinale.

Boil, oile si porcil s'ati inmultit intr'un mod consi-derabil prin vastele pgsunT de prin regiunile muiitoase

Minele aurifere au produs in aniT din urmg pina lavaloarea de 30 milioane leT pe an. Cele de argint suet

') Baia California i Tepic.

196

cele mai bogate din lume ele produc anual pang la180 milioane lei.

Industria mexicang, opritg prin turburgri indelungatepluat zborul. Prin orarle marl ea se desvoltg. cu

rep. ziciune.ORA§E. Mexicul. (Mijico) (344,000 loc.). Capitala re-

publicel. Ora. , celebru, situat la o ingltime de 2300metri, ceea ce -'l procurg dulceata unel primp -veri a_proape perpetug. Este dominat de doT vulcani, Iztac_

Popocatepel. Aci, in vechime, era stabilitgcapitala Az tequilor.

./ehla (92,000 loc.). Situat inteun tinut fertil, estecel mai vechiti ora spaniol din continentul american.Sediul principal al industriel mexicane. Confine vre-o-60 mgngstiri si bisericT.

T/rxe,di (10,000 loc.). Ora indigen situat pe unplatou de 2000 metri altiLudine. Pe timpul Jul Cortez_acest ora, era capitala unel puternice republice indi-geng, care a ajutat pe Spanioll st cucereascg Mexicul,.

Queretaro 33,000 loc.). Situat 11 Nord de Mexic.brica bumbacul. Este renumit prin multimea revoltelormiliLare (pronunciamentos).

S2nta-fe-de-Guanaj Ito (39,000 loc.). Situat spre Nord-Vest de Queretaro. Intreaga regiune este bogatg inmetale pretioase.

Vera-Cruz (89,000 loc.). Portul cel mai mare dinMexic. Este ridicat pe o cimpie nisipoasg la tgrmuimaril, aproape de orapl fondat de Fernand Cortez.La epoca ploilor clima devine periculoasg pentru Eu-ropenl. Este cii toate astea un centru important decomert cu Europa.

cihuatl

Fa-.

si

197

Guar la/ ins (34,030 loc.). Situat spre Nord-Vest deMexic pe fluvial Santiago. Orasul dateaza din 1542.

Cvnpq (17,000 loc.). Port bun in Yucatan.Zicatecas (21,003 loc.). Situat in cell trul republiceT.

Fondat la 1588, poseda cele mai frumoase mine deargint din Mexic,

Drumurile de fier ce ocupa deja o intindere de11,500 kilometri.

America centrals

SITUATIE. Sub acest nume se intelege paitea meri-(lionall a Americel de Nord, coprinsa intre Mexic,Marea Antilelor, istmul de Panama si oceanul Pacific.

Suprafata totals es.e de 485,000 km. p. Coastelesunt mai pretutindenT ridicate si formeaz1 o multimede capurl si mid golfurl.

Solid se ridica spre a forma un plata' foarte acci-dentat, care se prelungeste in terase spre coasta Atlan-ticei, si care se termina brusc pe litoralul Pacificulul.

Toate cursurile de apa sunt scurte si farb. impor-tanta. Se remarca insa marele lac Nicaragua, situat inapropiere de tarmul Pacificulul si care va fi begat cuambele man printr'un canal.

CLIMA acestor regiunl este in general calda, ca toateclimele tropicelor. Ea variaza insa dupa altitudine. Segasesc localitatl cu o clima temperate. In general ar-

_

-sita soarelul este indulcita pe coaste, prin apropriereamarl! 1).

Ecuatorul teemal nu coprinde cu ecuatorul_matematic In Ame-rica centrallt ; el cste situat cu cite-va grade ma! spre Nord. Acea.ta

I),

198

Inainte de anul 1820, cele cindl republicl din Ame-rica centralg forma6 o cgpitgnie generalg, supusg Spa-niolilor si incorporatg la Mexic. In 1824 aceastg re-giune s'a separat de Mexic si a format o republ;cgfederalg, care s'a disolvat in 1830 si a format celecinci republici in modul cum exists astg-zi.

Guvernul fie-egret din aceste republics se compunedintr'un Presedinte ales, un consiliii de stat, o cameraa reprezentanlilor si o carte supremg.

GUATAMALA. Este cea maT mare din cele cinci re-publici din America 'centralg.

Se afig coprinsg intre Mexic, la Nord ; intre Hon-duras, la Su 1 si intre oceanul Pacific la Vest.

Suprafata totall este 125,100 km. pgtratt.Populatiunea trece de 1,364,000 locuitort.Se proiuce indigo, cosenilg., cafea, trestie de zahgr,.

cacaos, vanilie to _un si gumg. De curind s'a introduscultura bumba ulut, care prosperg.

Animalele sunt relativ numeroase maT cu seamg oile.,,Prin Nord se ggsesc cal salbatiel.

Productiunea mineralg este impor,antg, dar puffinexploatatg.

Guatemrli nowt (72,000 loc.). este capitala republicei.Poseda o universitate. Fabricg zahgrul, bumbacul etc.

deplasare a celeT maT calde isotere, face ca zona calmelor sl treacitprin Antile. In zon% calmelor ins se prodpc niste deplastirT aerde a repeziciune extra-ordinarK. Asa un aer Inctilzit repede intro lo-calitate oare-care se rarificlt si last un gol, care este cu repeziciuneumplut cu un alt aer vecin, mai putin cald. Aceastit bruscT. depla-sare a aeruluT dintr'un loc Intr'altul d nastere la acele virtejurT acilsor fortbi este necunoscuM prin climele temperate. Ele se numesccidoane sail tifoane bintuie ecratoriale pe o Intindere decirca 40 si maT bine de grade, ceea-ce insemneaza aproape 5,000 km_

d^

gi

199

Comertul exterior atinge tifra de 16 milioane leipe an.

Drumurile de fier ocupa deja o intindere de 2'.0 km.HoNDURAs. Se coprinde intre Guatemala de Nord ;

golful Honduras pi Marea Antilelor la Est ; Nicaraguala Sud Si oceanul Pacific la Vest.

Suprafata este de 119,820 km. patrati.Populatiunea atinge tifra de 396,000 locuitori.Prezinta cam aceleapi productiunt ca Guatemala, ins

pe o scam maT putin in.ins.Tegucicalpa (12,000 loc.) esce capital republicel.

Comayagua (alta data Ua/adolid 10,000 loc.).7 rujilo (5000 loc.) mic port pe golful Hunduras.Comertul exterior apropie tifra de 5 milioane le!

pe an.Drumurile de fier in exploatare prezinta o desvol-

tare de 111 km.SAN-SALVADOR. Se coprinde intr. Guatemala, la

Nord : Honduras, la Est ; golful format de oceanulPacific, la Sud ; Guatemala la Vest.

Supra-fata este 21,070 km. patrati.Populatiunea 803,500 locuitori.Cafeaua, bumbacul pi indigoul sunt principalele pro-

ductiunl : in al cloilea rang tutunul, trestia de zaharpi cacao.

San-Sqlvatior (25,000 loc,), este capital. Orapul Li-bertand II servepte de port.

Comertul exterior trece de 30 milioane lei pe an.Poseda o singura cale ferata pe o intindere de 100 km.NICARAGUA. Se coprinde intre Honduras, la Nord ;

200

Marea Antilelor la Est ; Costa-Rica la Sud si oceanulPacific la Vest.

Supra-fata este de 123,950 km. patrafi.Populatiunea 351,000 loc. (30,000 Piei rosiT).Produce in primul rang porumbul, care constitue nu-

trimentul populatieI si se recolta prin uncle locuri decite doug si cite trel orb pe an Apoi cafea, tutun,bumbac, cacao, trestle de zahar si altele, Posedg minede aur, carl atrag multg emigratiune.

Managua (18,000 loc.), este capitalg.San-Juan-ticl-Norte, port bun la imbucgtura fluviului

San-Juan.Comertul exterior atinge tifra de 7 milioane lei De an.Posecla treb linii ferate pe o intindere de 143 km.COSTA-RICA. Se mgrgineste la Nord cu Nicaragua

si cu lacul Nicaragua ; la Est cu oceanul Atlantic ; laSud cu istmul de Panama si la Vest cu oceanul Pacific.

Supra-fata este de 54,070 km. patrati.Populatiunea 253,000 loc. Acesta este statul cel mai

infloritor si cel mai bine guvernat. Este in acelasi timptinutul eel mai bogat din cele doug Amerid, Se pro-duce gear', orz, porumb, mult tutun cafea, trestia dezahar si cacao. Poseda bogate mine de aur, argint,fier, cupru, huilie, dar putin exploatate din cauza lip-sei de unelte si de brate.

,San Jost (19,000 loc.) este capitala.Puerto -Limon este un port pe oceanul Atlantic.Comertul exterior atinge tifra de 30 milioane anual.Calle ferate in exploa tare prezinta o desvoltare de

370 kilometri.HONDURAS BRITANIC. De America centralg tine si

201

Honduras britanic, situat in partea de Sud-Est a pe-ninsulei Yucatan.

Supra-fata totalg este de vre-o 19,000 km. patrati.Populatiunea atinge tifra de 17,000 loc., cea mai

mare parte indigeni si negril.Boggtia acestui tinut, constg mai cu seamg in imen-

sele pgduri de acaju.Bilize (3,000 loc.) este capitala acestui tinut. Port

bun din marea Antilelor.ARCII[PELAGUL COLUMBIAN. I). Lungul lant de in-

sole, e pare a fi o legaturl intre America de Nordsi America de Sud, se intinde intre golful Mexic, ma-rea Antilelor 2) oceanul Atlantic, de la peninsulaYucatan si peninsula Florida pink' la Vanezuela.

Clima for prezintg tipul cel mai pronuntat al cli-melor maritime intertropicale. In anotimpul verel

Maiu-Octombre clima este uscatg, cIlduroasg,ins g. racorita putin prin apropierea mare! ; in ano-tim-pul iernei ele sunt bintuite de ploT torentiale, insotitede uraganele cele mai violente. a)

In anul 1492, Cristof Columb descoperi cel d'intiiaceste insule, care s'ail numit Amide, cgrora Engleziiie deterg numele de Adak occitientale. Ele furg stgpini:emai intil de Spanioli ; mai tirziii ins Englezil, Fran-

Olandezii Danezil ocuparg fie-care cite o partedinteinsele.

') Numit gi Indiile occidentalc, spre a se deosobi dg insulile din)Ialaisia, care se maT numesc Indiile orientate.

2) Numit marea Caraibilor.'Cicloane.

si

si

-cezii, si

gie)

202

Din punctul de vedere ksic aceste insule se impartin patru grupurl:

Archipelagul Buhama sail Lucayele, situate in parteade Nord si despartite de peninsula Florida, prin ca-nalul Florida. Ele sunt in numar de vre-o 650 de in-

insulete recif madreporice.Toate aceste insule sunt joase, acoperite de lacuri

sarate cea mai mare parte deerte.Antilele mart, in numar de patru : Cuba cea mai mare

care se desparte de insula Yucatan prin canalul Yu-catan ; Haiti sail San-Domingo, Iamaica Puerto-Rico.

Aceste insule sunt muntoase, vulcanice expuse laclese cutremure de pamint.

Antilele midi', in numgr de vre-o 50, se intind in formade arc de cerc, de la Puerto-Rico pina la gurileOrenocului. Aceste insule sunt de asemenea vulcanice,ca Antilele

liisulele de sul-vint, numite ast-fel pentru ca sunt in-*irate pe coasta septentrionala a Americel de Sudla adapostul vinturilor oceanulul.

Din puctul de vedere politic Antilele se impart in :Antilele Spaniole; Antilele Engine, la care se adaoga

Archipelagul Bahama ; Antilele Franceze ; Antilele O'andeze

Antilele Daneze.ANTILELE SPANIOLE. Cuba, este cea mai mare in

ace14 timp cea mai bogata din Antile. Ea nutrete o po-pulaliun2 de 1,600,000 loc., din cart 800,000 de rasaalba.

Bogatiile aceste insule constail in cultura trestle, dezahar, a tutunului, a bumbacului, a cafelel, lemne deconstrucliune, cacao etc. Animalele sunt relativ nume-

stile,

marl.

5i

1i

5i

5i

5i

5i

5i

1i51

203

roase, §i constitue Inca un element de bogatie. S2 ga-sqte cite-va mine de fier, cupru §i saline.

Industria acestel insule se marginqte in fabricareatutunulul, a zaharuluI §i a romulul.

Havana, (200,000 loc.), capitala insulel. Portul ceImaT principal din Antile.

ilf.tinzqs (27,000 loc.), pe coasta de Nord Switi ego

de Cub.z (71,000 loc.), pe coasta meridionala, sunt doulporturl importante.

Paerb-Rico este cea mai mica din Antilele marl, dartot atit de roditoare. Are o populatiune de vre-o.808,000 loc. Bogatia principall a acestel insule coastamaT cu seams in cultura zaharului §i a cafeld.

San-J tan de Puert)-Rico (24.000 loc.), es:e capitalainsulel. Ponce (42,000 loc.). Utuado (:31,000 loc.), suntcentruri importante de popula0e. Miyaguez (28,000 loc.)mare tirg de cafea.

Comertul exterior al acestor doua insule se ridica lacifra de un milion le! pe an. 'raffle care jail parte laacest comers sunt : Statele-Unite, Spania Anglia inprimul rang; FranO, Olanda §i or.aele hanseatice inal doilea.

ANTILELE ENGLEZE. Dintre Antile Englezil posedaArchipelapul B,zhanza, situat la Nord de Antilele marl

intrc peninsula Florida §i insula Haiti. Ele sunt in nu-mgr de peste 650. Populatiunea 50,000 locuitorT.

,Produc bumbac, indigo, fructe lemnul de acaju.Pescariile sunt remarcabile.Intr'una din aceste insule,Guanahani dupa uniT, Cat-

Island dupa altii, a debarcat Cristof Columb, cand asosit pensu prima oars in America.

si

si

si

204

Nassau, (5,000 loc.), situat in insula Noua Providenteste capitala grupulul.

Dintre Antilele marl Englezii stgpinesc :J maw, cu o populatiune de peste 50,000 loc., care

produce cafea. tutun si mai cu osebire trestia de zahgr.Fabricg ZahIr si renumitul rom, care-I poartg ntimele.

Portal Kingstown, (47,000 loc.), II servg de capitala',Dintre Antilele mid, Englezii stapanesc : Trinidad.

Grenada, San-Vincent, Santa Lucia, Tabago, Barbada,Dominica, Antigoa, Barbuda, San-Cristof si cite-va dininsulele Virgine.

Populatiunea totalg. a acestora atinge lifra de 500mil locuitori.

Cultura ce-a mai importantg este a trestiel de zahar,care reuseste mai prin torte aceste insule ; apol vinecafeaua, cacao, diferite fructe si plante aromatice, bum-bac, indigo si lemne de constructiune.

Georgetown in Grenada ; S,ft.miltawn in Trinidad, suntporturile principale.

ANTILELE FRANCEZE. Dintre Antilele mid, Fran -cezil stgpinesc : Guadelupa, Martinica, Desirada, Marie-Galante, Sfintele, St.-Bartelemy si o parte din St.-Martin.

Populatiunea totalg trece de 300 mil locuitori.Se cultivg trestia de zaharl cafeaua, bumbacul, tu-

tunul, cacaoa, plante aromatice si altele.Pgdurile din Martinica sunt bogate.Orasal Basse -Terre (11,000 loc.), situat in Guadelupa,

este capitala.Pointe-a. Pi Ire (16,000 loc.), tot in Guapelupa si Fort-

205

de-France (8,000 loc.), in Martinica, sunt porturile prin-cipale.

ANTILELE OLANDEZE. Olandezil posedg insulele :Curafao, San-Eustafiu, Salo 0, imparte cu Francia in-sula San-Martin.

Populatiunea totalg nu trece peste 400,000 loc.Produce tutun, trestie de zahgr, vanilie, chinquing,

cafea cacao.Santa-Cruz, in Curacao si Orange-town in San-Eustatiti

sunt cele doug porturl principale.ANTILELE DANEZE.Danezit stgpinesc insulele Santa-

Cruz, San Juan San - Tomas,Populatiunea totalg abia trece peste 20,000 loc.In San-Tomas se produce mult zahgr si cafea. Santa-

Cruz nutre,te multe animale. Portul Cristianstad (5,000loc.) este capitala.

Comertul acestor insule atinge tifra de 54 milioanelei pe an.

(SAN-DONENG0). Aceastg insulg este singur aindependentg printre Antile.

Ea se imparte in Re,iubliea Haiti, partea francez5(28,000 km. suprafatg 960,000 loc.) Republica Do-mini iani, partea spaniolg (43,000 km. p. suprafatg304 000 loc.).

Marea majoritate a populatid din aceastg insulg,90°/a, este neagrg ; 90/0 stint mulatriT abia 10/0 suntalbT.

Prezintg mai aceleasi productiuni ca cele alte Antile.Pirt- au -Prin e (61,000 loc:), in republlca Haiti San-

Domingo (24,000 loc.), in cea Dominicang, suntdou'i porturi principale ale acesteT insule. Mai sunt

si

HALT!

si si

si

si

sicell

por-

si

.

si

206

turile Cop. Hoiren in Haiti §i Puerto-Alter in Domingo.Comertul exterior atinge lifra de 37 milioane leipe an.

America de Sud

alTUATIUNE.Acest continent se maiginqte la Nordcu America centralg, cu care se leagg prin istmul dePanama marea Antilelor ; la Sud cu oceanul Atlan-tic, de la imbucgtura Orenoculur ping la capul Horn§i la Vest cu oceanul Pacific, de la capul Horn pingla istmul Panama.

Se coprinde intre 12°20' latitudine borealg Si 56°latitudine aus,ralg 810-35°40' longitudine occi-dental.

Suprafata totalg se urcg la 17,752,000.STATELE.--Statele din America de Sud se impart in

state independente colonil europene.Statele independente, toate republics, sunt in numgr

de zece :BRAZILIA cu cap. Rio-de-Janeiro.COLUMBIA sail Noua-Grenade, cu cap. Sla-Fe de Bogota.VENEZUELA cu cap. Caracas.ECUADOR cu cap. Quito.PERU cu -ap. Lima.BOLIVIA cu cap. Sucre.CILE cu cap. Santiago.LA-PLATA (Argentina) cu cap. Buenos-Ayres.PARAGUAYA, cu cap. Asuncion.URUGUAI cu cap. Montevideo.PATAGONIA, nu esto de cit un tinut locuit de triburr

si

si

si

207

salbatice. Suprafata sa se evalueaza la tifra de aproapeun milion km. p.

COLONILLE europene cunt :GUIANA ENGLEZA cu cap. Georgetown lnsulele Fal-

.kland stgpinite de Englezi, Guyana olandeza cu cap.Paramaribo, Guyana franoeza cu cap. Cayenne.

Republicele Americel de Sud.

COLOMBIA. Se margine§te la Nord cu Costa-Rica §imarea Antilelor, ping la punctul Galinas ; la Est cuVenezuela ; la Sud cu Ecuador la Vest cu oceanulPacific.

Suprafata este de 1,203,000 km. p.Acest tinut este strabatut in directiunea de la Nord

la Sud de Andele Colombier.Fluviile care ucl'i. Colombia sunt :Magdalen r, un fluviu repede, care curge de la Sud

spre Nord, prime§te de partea stings pe Cauca seyarsa ja Est de golful Darien.

Dupg descoperirea acest tinut a fost sta-pinit de Spanioli, pina la anul 1819, cind §i-a capatatindepederrta formind o republics. In anul 1831 se des--ficu de Venezuela si Ecuador, care formara de atuncidoua state diferi e, iar in 1863 se forma confederatiunea.Grenaa'inti, compusg. din 9 state.

Populatiunea totalg este de 4,000,000 loc.Cea mai mare bogatie a Colombiei este admirubila

sa situatiune geograficg. Stapina pe istmul Panama,care este calea cea mai scurta intre Atlantica ocea-nul Pacific, Colombia ar fi putut fi in lumea noug'. ceea

0

yi

0i

Ameaicel,

ai

208

ce Egiptul este in cea veche. 0 data istmul de Pa-nama canalizat, s'ar fi curmat drumul, pe la capul Horn,i prin aceasta s'ar .fi dat comertulut international o

itnpulsiine mare §i decisiva.S inla-Fe-d,-Bogata (110,004 loc.), situata pe riul cu

acela0 nume, la o altitudine de 2500 m. Acest ora§ sebucura ve§nic ee o clima primavirateca. Este capitalarepublicel. Poseda o universitate. A fost iondat in 1538.Fabrics pielariT, postavuri etc. Riuletul Bogota formeazaaproape de ora§ o cascada renumita pen_ru frumu-setea sa.

Cele doua por.urT cart stabilesc legatura intre celedoua oceane sunt :

Colon dilspinval (2000 loc.), pe marea Antilelor, ininsula Manzanilla §i Panama (30,000 loc.), situat in fun-dul unul mic golf pe istmul Panama. Acest port do-mina. oceanul Pacific prin situatia sa. De aci in secolulXVI Spaniolii '0 indreptat expeditiunile for pe Pacific.

Un drum de fier leaga aceste doua porturl §i sta-bile§te comunicatiunea intre cele doul oceane.

Ora§ele : Aledelin, Socorro i Jesus Maria sunt inflo-ri toare.

Drumurile de fier ocupa, o intindere de 557 Km.VENEZEULA. Se marginete la Nord cu fnarea An-

tilelor, la Est cu Guiana engleza, la Sud cu Brazilia §ila Vest cu Colombia.

Suprafata este de 4,043,900 Km. patratT.Coasta de Nord prezinta golful Venezuela la Vest

§i golful Paria la Est. De alungul acestel coaste se aflalantul insuleloi de Sub-Vint, dintre care vre-o cate-vatin de Venezuela.

209

Venezuela este udatg de fluviul Orenocul (2225 km.),care isvorqte din Andele Colombia.Inaintea de anul 1819 Venezuela era supusa Spaniolilor.In acest an se incorporg cu Colombia de care se des-facu, in 1831.

Populatiunea totalg atinge 2,324,000 locuitorl.Caracas (57,000), este capitala. Oraul este fondat in

1576. Se bucurg de o climg fericitg. Posodg o univer-sitate. Industria progreseaza. Caracas este patria luiBolivar. La Guayra (14,000 loc.), este portul

Valencia (39,000 loc.) In par tea Nord, pe tgrmulmgrii Antilelor. .Bolivat pe Orenoc §i intr'un tinutbogat in cereale, trestie de zallar, indigo bumbac.Spre Est se afla un lac de o rara frumusete, care sea-mama cu lacul Geneva.

Curnana (12,000 loc.). Un mic ora. l dar important.Este situat intr'un tinut roditor bogat in griu, bum-bac indigo.

Barcelona (13,000 loc.) Merida (11,00 loc.), suntcentrurl principale de populatie.

Puerto-Cabelo (10,000 loc.), principalul tirg de cafeaMaracaibo (34,000 loc.) pe marea Antilelor, sunt por-turI importante.

Drumurile de fier ocupg o intindere de 1020 km.ECUADOR. Se cuprinde intre Colombia, la Nord; Bra-

zilia, la Est ; Peru, la Sud oceanul Pacific la Vest.Suprafata este de 307,240 km. patrati.Pe coasta occidentalg se afla golful Guayaquil, iar

mai spre Vest, pe ecuator se afla grupul insulelor Ga-lapagos.

14

9i

sisi

0i

si

210

Este strabatut de la Nord spre Sud de AndeleQuito.

Republica-Ecuador s'a format in 1831, cind s'a des-fa cut de Colombia. Inainte de acest an, ea a suferitsoarta Colombia

Populatiunea trece peste 1,400,000 locuitorT, dintrecarT 900,000 Piei roil i 500,000 Spanioli i met41.

Quito (40,000 loc.) este capitala. Se afla situata lainaltime de 2850 metri, cu o clima delicioasa. In ade-var la Quito i in toata regiunea inalta mijlocia fri-gului este de 12 grade, iar mijlocia calduriT 13 grade.Intre extrema de frig i extrema de aldura, deosebi-rea este cea mal mica pe intreaga suprafata a globu-lul. In ace14' timp vegetatia este abondenta i ma-reap..

Acest ora. l este wzat pe ruinele capitalel Incasilor.Pe muntele Panecilo, cared doming, se vad Inca ruineletemplului Soareluf iar in fata spre Rasarit se afla rui-nele templuluT Luna

Guayaquil (45,000 loc.), situat la imbucatura fluviu-luT Guayaquil, este portul principal. Cuenca i Loja suntdoua or4ele in Ecuadorul meridional.

Calle ferate se intind pe o distanta de 300 km.PERU. Se marginqte la nord cu Ecuador ; la Est

cu Brazilia ; la Sud cu Bolivia i la Vest cu oceauulAtlantic.

Suprafata totala este 1,137,000 km. patratT.Este strabatut de la Nord la Sud de Auzil Perulur.Inainte de sosirea Spaniolilor, Perul era guvernat

de Inc4, cari atinsese un grad oare-care de civili-

211

7alie 1). Intre anii 1525-1533 Pizarre Almagro cu-cucerirI Peru], care rgmase sub stgpanirea Spaniel.Prima incercare de a'0 capita independenta o fdcu in1870, dar flrg reuitg. A doua in 1826, cA,nd indepen-denta sa se recunoscu.

Populatiunea totals este de 3 milioane locuitori, din-tre care vre-o 350,000 Indieni care duc incd viata forobipuitd de veacurl.

Lima (104,000 loc.), situat la 22 km. de acean, estecapitala. A fost fondatg de cXtre Pizarre in anul 1535.Oraul este udat de micul riulet Rimac acoperit deo navigatiune bogatg. Posedg o universitate fondatg deCarol Quintu.

r) LocuitoriY aborgienT at color clout( Amend prezintit un tip aparte, constituind an antime neam, care se cbiam'd rasa voile. PrivititIn general aceastit rag, prezintd to ambele continente cam o aceiaatform!!, un acelaaY tip, aceleaaY obiceiurY. Din punct de vedere antra-pologic Mg. rasa se sub-imparte Yn maT multe tipurY, printre careputem deosebi :

r) Tipul de la Nord, care locueste o parte din tltrile arctice alprin nordul Canadet, dominind delta luT Makenzie ai tittmil gulfu-tut Hudson. Acest tip este foarte putin american. El apartine matcu seam!!. aceleY familil de popoare care locuesc tttrmiT oceanuluTGlacial de Nord, sub numirile de Eskimo$Y, LaponT, Samoezl, $i altiY,ai pe care uniformitatea clime i-a uniformizat ai pe dinsiY. La acesttip se observit Intre altele umerit levet ridicatt, barba rare, $i ochil

cu alte verbe caracteristica tipulul mongolic. Aceastit caracte-ristia se observit ai la alte cate-va triburt aborigene din Canada, ceea-cea fttcut pe unit etnografi cit creazit. pieile Rosit din America suntinungoloide.

In partea de sud a Americef, prin Patagonia al Tara de foc, ye-geteaa o rag de oamenY inapoiatit, care se chiamX PatagonT, Fue-giant etc.

ET difer1t de tipul general prin aceea stint maY inaltY, auto-racele maT desvoltat ai craniul mat strimt.

Tipul cel mat numeros, care locueate cele 2 Americt de la Ca-nada si panit la Patagonia, prezintit adevitratele caractert ale raseYroalY. Diferi.ele triburY, care '1 compune abia se deosibesc intre ele

oblicY,

cit

cis

pi

pi

212

Callao (30,000 loc.), situat imediat spre Vest, pe li-toral, severA de port al ora§uluT Lima.

Arequipa (29,000 loc.). Situat in partea de Sud, esteal treilea oral din Peru. In apropiere se afla teribilulvulcan Misti. Islay spre Vest 'I servqte drept port.

ay.°, (22,000 loc.). Situat pe versantul oriental alAndelor §i anume pe Urubamba, unul din afluenlifAmazonuluT.

Acest oral a fost fondat de cAtre un ef al Inca§i-lor, Munco-Capac. Inainte de a fi cucerit de Pizare, elera capitala imperiulul Incas, I5,la §i Trujillo sum: por-turi secundare.

Aceastg tarX posedt deja o retea de cIi ferat2 peintindere de peste 1500 km.

BOLIVIA. Se mn-ginq_e la Nord cu Peru Bra 7i-

prin limbit gi prin cate-va midst si neinsemnate nuanle. In genere a-ceastit rasa ar fi fost susceptibillt de a se civiliza cu timpul, prob'tdespre aceastg sunt faptele relatate de primiT exploratorT 5i cuceritorraT AmericeY, prin care ni se aratti 0., inainte de 1492 exista5 2 cen-tre in fie-care din cele doug. AmericY, imprejurul arora Lravitl ci-vilizatia Rosie din ambele contine..te. Acestea erau Alexicul si PO-rut ; dar ivazia si inmultirea crescindl si repede a popoarelor en-ropene, a flicut ca rasa ro5ie sg se retragg zi cu zi 5i sl disparg. 0ura de moarte exist intre ngvglitY in contra avglitorilor, urg Le sedatoreaz'd primelor cucerirY spaniole. In America de Nord pieile Roshs'ati redus in special In Statele-Unite la un nunAr a5a de restrans,in cat existenla for se p6te socoti. In America de Sud insg, dui ccum populatiunea albg n'a ocupat de cat celor douL oceane,tot interiorul este dominat pe numeroase triburY, care rag.cesL 1 rinvastele campil de la Orenoc 5i pgna. in La-Plata. Pretutindmit et ducaceiatl viW pentru trgesc cam pe acelas sot, suferg cain o ace-tasY climg, se nutresc cam pe aceleas1 productiun't si aceleasI animate.CeT doY marl exploratory cart ne a fAcut cunoscut in timpurile re-cente alt fost D-ru Crevaux, care a fost ucis pe and scobora 1 e I 11-comayo si U -ru 7houar, care a fIcut douS marl exploratiunY, una inbatinul superior a fluviuluT La-Plata 5i alta in basinul superior atAmazonuluT.

si

trued

ca

213

lia, la Est cu Brazilia ; la Sud cu republica Argentinacu Cile §i la Vest cu oceanul Pacific cu Peru.Suprafata is:ste de 1,334,200 km. patrall.Este strgbgtut prin Centru de Ande le Boliviel, cart

prezintg. virfurile cele mai inalte din America de Sud,lilimani 7314 metri Soratez 6550 metri. Coasta udatgde oceanul Pacific este arid si acoperitg de stinci. Inpar..ea orientalg se aflg campii formate de afluenlii A-mazonului §i in mica parte pustiT.

In partea occidentalg, la limita Perulul, se formeazalacul Titicaca, iar mai spre Sud lacul Au laps. Bolivianumitg §i Peru de sus, a fgcut parte din Peru a su-ferit destiuele acestel OA pang la 1826, cand se des-flcu §i deveni republicg.

Populatiunea abia trece de 2,270,000 Iccuitorl, din-tre cart peste 700,000 de Pier ro0i.

Sucre, (25,000 loc.), situat in partea de Sud, a de-venit de curind capitala republicel. Li-.Pis (56,000 loc.),situat spre Nord, in apropiere de Ilimani. A Post altodatg. capitala Bo livid. Potosi (12,000 loc.), spre Sud deSucre ora* important. Cobija este un mic port fdrg im-portan;A pentru cg, schimburile se fac prin portul pe-ruvian Arica.

Are peste 1000 km. cgi ferate.CELE. Se cuprinde de-alungul Pacificului, intre Bo-

livia Argentina.Suprafata este de 776,122 km. pgtrati.Este strabgtutg de Andele din Cite, care-I formeazg li-

.mita spre Est.Se bucurg pretutindeni de o climg temperatg. Pe

inaltimi ea devine rece.

§i

si

si

si

214

Cile scutura jugul Spaniel in anul 1810, dar numafin anul 1844 i se recunoscu independenta.

Populatiunea totala trece de 3,400,000 locuitori.Santiago, (189,000 loc.), este capitala. Acest ora§ a

fost in 1541 de catre cuceritorul Valdivia.Valaparezo, 105,000 loc.), spre Nord-Vest, este pri-

mul port al republicel.Concepcion, Iquique, Antofagasta, Valdivia etc. sunt

toate ni§te porturl infloritoare.Drumurile de fier ocupa deja o intindere de 3,106.

kilometri.TRECEREA DE LA SUD. La Sud Cile se intinde, pana

la extremitatea continentulul, ni§te archipelagur1 ste-rile. Aceste insule, dinpreuna cu Patagonia, care for-meaza coltul meridional al America de Sud, sunt a-proape impropril la orT ce cultura §i acoperite cu opopulatiune Inca salbatica.

Intre Patagonia Tara de foc se deschide strim-toarea Megel lau, un canal lung §i cotit, accesibil numalpentru vapoare. Din aceasta cauza navali cu p'anzasunt nevoite sa inconjure Tara de foc.

Pe drurnul capulul Horn se afli un grup de insulesterile, lalkhnti, stapinite de Englezi. Tot comertulacestor insule cons.a in pescuitul balene.

ARGENTINA. Se margine§te la Nord cu Bolivia §iparte din Brazilia ; la Est cu Paraguay, Brazilia §i Uru-guay ; la Sud-Est cu Oceanul Atlantic : la Sud cu Pa-tagonia, §i la Vest cu Cile.

Suprafata 2,789,400 km. patrat1Tot teritoriul acestul tinut prezinta aspectul unel

can.pi1, parte acoperit'l cu o vegeta' iune abondenta,.

§i

215

parte cu padurl, parte cu oustie nisipoasa. Numal par-tea de Vest este acoperita cu ramurile Andelor dinBile, car! se pierd in cimpie.

In partea de Nord, se intinde campia numita ma-rele Saco, strabatuta de riurile Vermejo si Pilcomayo.Acest tinut a fost revelat stiinteI de exploratori! Cre-veaux si Thouar.

Argentina este udata de un fluviu important La-Plata(3700 km.). Acest fluviu este format din Paraguay, careia nastere din platoul brazilian si care se uneste cuParana, dupa ce a primit de partea dreapta pe Pil-comayo si pe Verinejo. Mal spre sud La-Plata primestetot pe partea dreapta pe Salado, iar la imbucatura sase confunda cu Uruguay, care ia nastere din Siera deMaro (Brazilia).

Clima temp2.rata doming. pe toata intinderea. Prinsavanele din interior se observa o clima continentals.Ele sunt bintuite adese-orl de ui agane. .Pe litoral insadomneste clima maritima.

Inainte de 1810, acest tinut forma colonia Buenos-Ayres, supusa. Spaniolilor. In 1811 scapa de jugul Spa-niel si in 1815 se forma republica federala, care existsInca si asta-zI.

Pop ulatiunea totals tiece de 4,000,000 locuitorl.Emigratiunea joaca un rot important in cresterea

populatiei. Italienil se incetatenesc aci in fie-care ancite 100 de mit cel putin.

Buenos-Ayrd (664,000 loo.), este capitala. A fost fon-dat 1585 de catre Mendoza si mal in urma ruinat deIndiera. Asezat pe Rio 'de La-Plata, la 320 km., dis-tanta de la mare. Este cel mai mare din debuseurile

216

Americel de Sud. Afars pe acesta gasim urmatoareleorar importante :

Rosario (94,000 loc) ; Cordoba (66,000 loc.), spre Sud-Est de marele lac ; Mandoza 29,000 loc.), in partea deSud ; Parana (24,000 loc.), Bajada, port comercial petarmul sting al fluviului La-Plata. A fost alts datacapitala Uniunel.

Imigratiunea europeana §i ma! cu seams pea italianastabile§te in statele de La-Plata Europa legaturI,care-I maresc prosperitatea comerciala.

Drumurile de fier ocupa peste 14,500 km. intindeicURUGUAY. Se afla coprins intre Brazilia, la Nord ;

Argentina, de care se desparte prin riul Uruguay, laVest ; estuarul La-Plata la Sud oceanul Atlanticla Est.

Supra-fata este 178,700 km.Intregul tcritoriii este compus dintr.o cam*, in-

trerupta cu micl coline udatg in partea de Vest derinl Uruguay.

Sub numele de (Banda orientald, acest tinut faceaparte din colonia Buenos-Ayres. Catre anul 1825, seincorpora la Brezilia ping in anul 1828, cind isi cas-tigg independenta.

Populatiunea totals este de 824,000 locuitorI.Monte -video 1) (247,000 loc.). Fondat in 1728 de catre

o colonie venita din insulele Canaril. Este arzat petarmul stang al WI Rio de La-Plata, la 185 chilometrimai jos de Buenos-Ayres. Capitala Republicel

Cele alte orar sunt formate de curind. Pang asta-zI

') San Filip de Montevideo.

si

si

si

217

nicT unul nu confine o populatiune care sg atingg tifrade 10,000 locuitorl.

Printre acestea se pot totu0 cita uringtoareleSalto (5,000 loc.), in partea de Nord, pe fluviul

Uruguay.Artigas (5,000 loc.), in partea orientalg pe micul

fluviu Yuguarao, care 'I formeazg putin limitg despreBrazilia.

Mercedes (4,000 loc.), pe Rio-Negro, afluente al flu-

viului Uruguay.Mizldongda (1,000 loc.), spre Est de Kontevideo, port

la Atlantica.Fr ty-Bentos (5,000 loc.), pe delta fluviulul Uruguay.

Fond at de un mare industrial din Hamburg, care ainfintat aci o vastg fabric de estract de carne.

Drumurile de fier ocupg aproape 2000 km.PARAGUAY. Se aflg coprins intre Bolivia, la Nord ;

Brazilia la Nord-Est, Est §i Sud Argentina la Vest,de care se desparte prin Pileomayo Paraguay.

Supra-fata este de 253,100 km. pItrati.Paraguay este singurul stat din America de Sud,

care nu se atinge de mare.Paraguay a fost descoperit in 1526 de cgtre Sebas-

tian Caboto, si cucerit in 1536 de Alvara Nunez. Fuocupat mai intii de Spanioll, apol pe Portugezi in1750, apol restituit Spaniolilor in 1787 si in 1809 seresculg, insg numal in 1844 deveni independeut.

Populatiunea este de 500,000 locuitorT, dintrd care130,000 Piei ro§ii.

Produce porumb, tutun mate (ceaiul de America)

sisi

si

218

altele. Padurile ocupg o mare intindere. Se nutrescmulte animale.

Aceste din urmg constitue aproape esclusiv boggtiarepublicel.

Asuncion (45,000 loc.), a,ezat la confluenta lui Pa-raguay cu Pilcomayo, este capitala. Orwil a fost re-zidit de dictatorul Francia. Stg in leggturg cu Buenos-Ayres prin fluviul La-Plata.

Cele alte orw care s'aii ridicat in urmg i careprogreseazg zilnic, sunt : Carapegua (15,000 loc.). Villa

Pilaf San-Pedro (12.000 loc.). Concepcion (11,000 loc.).San-Estinislao (8,000 loc.), i altele in interior.

Drumurile de fier ocupg o intidere de 252 kilometrii.BRAZILTA. Se mgrginqte la Nord cu Colombia, Ve-

nezuela, cele trel Guiane i oceanul Atlantic ; la Estcu oceanul Atlantic, la Sud-Est cu Uruguay, Argen-tina i Paraguay si la Vest cu Bolivia, Peru i Ecuador.

Supra-fata este de 8,337,218 km. patrati.In partea de Nord, Brazilia este dominatg de ma-

sivul Guianelor ; iar pe litoral de un sistem complect,format din mai multe lanturi neregulate, care se pre-lungesc de la capul San-Roque i ping la Montevideo.

Tinutul coprins intre cele doug masivuri, prezintgaspectul unel vaste cimpii, formatg de cursul Amazo-nulul 5,740 km.), i a numeroOlor sal afluenti. Acestfluviti izvgr4te din nodul Cuzco (Anzil Perulul) priucloud brate ; curge mai intif spre Nord ping ce esedin munti ; apol se indrepteazg. spre Est ping la im-bucgtura sa. Cursul sail este de 57,100 km. Este celmai mare fluvirt dupa continent. PrimeW de parteastingg pe Yapura i pe Rio-Negro ; iar de cea dreaptg

219

pe Javari, Arica, Purtcs, Madeira, Tapajas si reconfirm!,cu care se intilneste la imbucgturg.

Cele alte fluviT care udg Brazilia sunt : Paeanahiba -iSan-Francisco, care se varsg in oceanul Atlantica.

Partea de Nord si din centru suferI o climg caldg,cea din litoral suferg o climI maritimg, care se rgcestecu cit ingintam spre Sud.

Brazilia a fost descoperitg de Alvarez Cabral in1501 si declaratg curind in urmg ca colonic portugezlf,ping in anul 1808, cind deveni independentg sub uninembru din familia Braganza, care domnea in For-tugalia.

In anul 1890 se iscg o revolt in urma cgreia Bra-zilia deveni i epublicg.

Populatiunea totalg este de 14,600 000 suflete dintrecare 600,000 Indienl ceT ce s'ati putut numn-a in modaproximativ.

Rio de Janiero (800,000 loc.), capitala BrazilieT. Esteun oras european. Port vast si sigur. Comert intinsiu mare parte din porturile marl ale Eufopel.

Cele alte porturi sunt : Bahia (San-Salvador, 200,000loc.). Fondat in 1549. Este al doilea port al repu-blicel.

Pernambuco 190,000 loc.). Fondat in 1532, si situatceva maT la Sud de Capu San-Roque.

San Luiz de Maranhao (38,000 loc.). Port de a treiaming situat pe litoralul septentrional, la imbucgturamiculul fluviti Grahaju.

Belem do Gran Para (65,000 loc.). Situat spre Vestde precedentul, pe tgrmul drept al estuarulul formatde Tocantin.

220

forto-Algere (55,000 loc.), i Rio Grande (20,0001oc.),runt cele &nig porturl ale provinciei Rio Grande do Sul.

In centrul Braziliel, pe partea superioarg a basinuluiAmazonuluT, se afll o regiune imensg acoperitg cu pg-durl inca virgine i locuitg. de triburile indiene, cu-noscute sub numele generic de Guarani. Aceasth re-giune se numqte Mato Grosso.

La Nord de aceasta se ridicg regiunea propriii zista Amazonu lut ins pe alocurea ml4tinoasg, acoperitgcu ierburT, oferind aspectul adevgratelor pampas ,ifoarte locuitg de tribur1 indiene o regiune accidentatg,brazdatg de numeroase cursurT de apg i bogatg atitin vegetatiune cit i maT cu seams in mine. Din aceastgcauzg poartg numele de Minas Geraes.

Comunicatiunile interioare sunt incg imperfecte. Ama-zonul i cu afluentii sgT joacg un rol important inceea-ce privqte transportul de mgrfuri. Cite-va sutimlde bgrcT i cite-va zecimi de vapoare, cglgtoresc in-cgrcate sati deFrte, intre portal Belem i Rio-Negro.Mail de astea Brazilia maT posedg pe coaste aproape21,000 km. drumurT de fier.

GUIANA. Se mgrginWe la Nord cu oceanul Atlantic,la Est §i Sud cu Brazilia i la Vest cu Venezuela.

Supra-fata totalg trece de 450,000 km. patratI.Este o tarp muntoasg, acoperitg cu platourile siste-

muluT Parim, incg. nu destul de bine cunoscut.Este udatg de cIte-ba fluvii midi i fgrg importan`g:

Essecuiba, Corenti ii Maroni care curg de la Sud spre Nord.Doming clima tropicelor, adicg : iarna cu plot toren-

tiale §i vara cu cgldurT arzgtoare.

221

Prin secolul al XVII acest ;inut se coloniza maiIntl! de Francezt apoT de Englezi si de Olandezi.

Asta-zi cele trel natiuni stapinesc fit-care cite-oportiune.

Gui ma Enseezd, care ocupa partea occidentals intreVenezuela i Guiana Olandeza.

Supra -fa ;a este de 283,390 km. patrati.Popula+,iunea este de vre-o 288,000 locuitorl.Nutrqte multe animale.Georgetown (53,00o- loc.). Oral industrios este capitala

colonieT. Statiune importanta intre America de Sud i

Anti le.Noul Amsterdam (9,000 loc.). Port secundar.Guiana Olandezd, care se coprinde intre Guiana en-

gleza i cea franceza.Supra-fata este de 129,100 km., patrati.Populatiu-nea este de 60,000 locuitori.Paramaribo (29,000 loc.). Este capitala coloniei. Port

bun i oras industrios.Guiana Franeezd, care ocupa partea orientall i se

desparte de Guiana olandeza prin fluviul Maroni.Supra-fata este de 78,900 km. patrati.Populatiunea nu trece peste 30,000 loc.Cayenne (10,000 loc.). Este capitala coloniei. Alta data

celebru ca loc de deportatiune.

--...-itg FINE 1w

Date post:	12-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	1 times

G. T. BUZOIANU - upload.wikimedia.org · lac, Si se ridicg, in dreptul laculul Ukerewe, tocmal pe...

Documents