Date post: | 01-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | pavel-victor |
View: | 133 times |
Download: | 4 times |
Monografie proces bugetar public
Fundamentarea şi executia
cheltuielilor bugetare la Colegiul
Economic Administrativ Iaşi
Coordonator:
Lect. Univ. Drd. Sebastian Lazar
Student:
Aruştei Ștefania - GR. Fb.11
31040701SL071185
Iaşi , 2012CUPRINS
Capitolul I - Organizare şi funcţionalitate la Colegiul Economic Administrativ Iaşi
1.1. Scurt istoric
1.2. Obiect/domeniu de activitate
1.3. Organizarea internă
1.4. Funcţionalitate
1.5. Structura de personal
1.6. Relaţii cu exteriorul
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Colegiul
Economic Administrativ Iaşi în perioada 2009-2011
Cap 2. Fundamentarea indicatorilor financiari (venituri proprii si cheltuieli) la
Colegiul Economic Administrativ Iaşi
2.1. Cadrul juridic de actiune, indicatori reprezentativi
2.2. Particularitati in calcule si fundamentari
2.3. Fluxuri informationale generate de fundamentarea indicatorilor financiari
2.4. Continutul si strucutra bugetului, a veniturilor si cheltuielilor ca efect al actiunii
de planificare
Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare si executia cheltuielilor bugetare la
Colegiul Economic Administrativ Iaşi
3.1. Cadrul juridic de actiune
3.2. Elemente si notiuni specifice executiei cheltuielilor bugetare
3.3.Metode, tehnici, proceduri si operatiuni privind finantarea cheltuielilor bugetare
la Colegiul Economic Administrativ Iaşi
3.4. Utilizarea creditelor bugetare si a mijloacelor banesti alocate
3.5. Incheierea exercitiului financiar bugetar plus fluxuri informationale generate de
executia cheltuielilor a institutiei
COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IASI :: Tel/Fax. +40 232.267.669 :: Email.
[email protected] :: Adresa. Iasi, Str. Sarariei nr.35
2
Capitolul I - Organizare şi funcţionalitate la Colegiul Economic
Administrativ Iaşi
1.1. Scurt istoric al Colegiului Economic Administrativ Iaşi
În contextul existent în România, dupa reforma învatamântului de toate gradele, înfaptuita
de regimul aflat la putere, intrata în vigoare începând cu 1 septembrie 1948, care a distrus
scoala româneasca traditionala înfaptuita de marele om Spiru Haret, Ministrul Instructiunii
Publice si a Cultelor, fiecare organ central al administratiei de stat si-a înfiintat propriile scoli
medii tehnice care aveau menirea sa pregateasca cadre pentru sectoarele respective.
Începând cu primavara anului 1952, au demarat pregatirile pentru înfiintarea unei scoli
medii tehnice financiare în Iasi. În perioada 1952-2005, au functionat – sub diverse denumiri si
sub diverse profile – urmatoarele scoli:
Scoala Medie Tehnica Financiara - a functionat în perioada 1 septembrie 1952 – 31
august 1958; începând cu anul scolar 1957 - 1958 i s-a schimbat denumirea în Scoala Medie
Financiara. În iarna anului 1954 – 1955 s-a petrecut un eveniment de rascruce în viata tuturor
scolilor medii tehnice din întreaga tara si deci si a scolilor medii financiare ale Ministerului
Finantelor. Prin HCM nr.91/1955, s-au înfiintat scolile tehnice financiare de 2 ani, care urmau
sa scolarizeze începând cu 1 octombrie 1955, absolventi cu si fara examen de maturitate a
liceelor teoretice. Scolile medii financiare ramân în lichidare cu anii II-IV. Astfel, Ministerul
Finantelor a înfiintat trei scoli tehnice financiare în Bucuresti, Cluj si Iasi.
Scoala Tehnica Financiara de 2 ani – a fost unica scoala de acest tip din Moldova
pentru regiunile Bacau, Galati, Iasi si Suceava, si a functionat în perioada 1 octombrie 1955 – 1
septembrie 1970. Sub acesta forma durata studiilor era de 2 ani si existau doua sectii: finante si
credit. Ulterior a fost înfiintata si sectia de industrie, transporturi si constructii. Ultima
promotie de la acest tip de scoala a corespuns anilor 1969 - 1970, deoarece din 1966 s-a
înfiintat Liceul Economic, care a scolarizat absolventi de scoala generala. În perioada 1966 -
1970, ambele scoli au functionat sub denumirea de Grup Scolar Economic, unitate mare cu
peste 2.000 de elevi la cursurile de zi, seral si fara frecventa. La absolvirea Scolii tehince
3
financiare de 2 ani, se elibera o diploma de absolvire cu calificarea: contabil pentru finante -
credit, contabil pentru industrie, transporturi, constructii.
Liceul Economic s-a înfiintat la 1 septembrie 1966. In timp, a cunoscut diferite
denumiri: Liceul Economic de Contabilitate si Comert, Liceul Economic nr.1, Liceul
Economic de Drept Administrativ, Liceul Economic de Drept Administrativ si de Servicii si
Liceul Economic Administrativ, respectiv de la 1 septembrie 2005 Colegiul Economic
Administrativ. Începand cu 1 septembrie 1976, pe baza unei hotarâri a organelor centrale si a
unui protocol încheiat cu Ministerul Finantelor si Consiliul popular judetean Iasi, s-a trecut în
subordine locala – Inspectoratul scolar judetean având, de acum înainte, un rol sporit în toate
problemele scolii. De-a lungul anilor au existat diverse profile în functie de necesarul de cadre
didactice al beneficiarilor ca: profilul finante credit, comert - merceologie, industrie, contabil
pentru agricultura, drept administrativ, finante - contabilitate etc.
Din 1976, unitatea scolara a primit denumirea de Liceul Economic de Contabilitate si
Comert pregatind personal pentru sectorul circulatiei marfurilor si pentru serviciile economico-
financiare din unitatile industriale, agricole si bugetare.
Începând cu anul 1977 - 1978, si-a schimbat denumirea în Liceul Economic si de Drept
Administrativ.
Din anul 1990 se schimba titulatura in “LICEUL ECONOMIC DE DREPT
ADMINISTRATIV SI DE SERVICII”, cu urmatoarele profiluri:
1. Finante-contabilitate
2. Comert
3. Administratie
Din 1999, este un liceu aflat în filiera Tehnologica profil Servicii cu denumirea de Liceu
Economic, Administrativ si de Servicii; iar din anul scolar 2001-2002 va fi cunoscut sub
denumirea de Liceul Economic Administrativ Nr. 1.
Incepand cu anul scolar 2005-2006, vechea denumire este schimbatã cu una nouã de
prestigiu, care conferã un important loc în topul unitãtilor scolare din învãtãmântul
preuniversitar, de Colegiul Economic Administrativ Iasi.
4
1.2. Obiectul de activitate al Colegiului Economic Administrativ Iasi
Colegiul Economic Administrativ Iaşi are ca obiect de activitate prestarea de activitati
didactice si realizarea la un înalt nivel de calitate a educaţiei şi instruirii în domenii specifice,
în contextul actual, national şi european, răspunzând necesităţii de dezvoltare personală,
cetăţenie activă, încadrare într-o societate bazată pe cunoaştere şi coeziune socială a individului
– şi de progres a societăţii româneşti.
Domeniul de activitate al Colegiului Economic Administrativ Iasi mai presupune si:
perfecţionarea şi autoperfecţionarea continuă a personalului didactic în vederea
îmbunătăţirii calităţii procesului de învăţământ;
dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita şcolară, obţinerea de
performanţe la concursuri si examene şcolare;
dezvoltarea şi modernizarea bazei didactico- materială a şcolii;
descoperirea, stimularea capacităţilor creatoare ale elevilor în scopul încrederii în
ei înşişi;
Planificarea raţională la nivelul întregii activităţi la nivelul şcolii;
Instituirea principiului democratic în întreaga activitate de conducere;
Stabilirea tematicii consiliilor profesorale;
Întocmirea planificării calendaristice în conformitate cu planul de învăţământ,
noile programe şcolare, manualele şcolare valabile în acest an şcolar şi structura
anului şcolar;
Parcurgerea ritmică a programelor şcolare;
Utilizarea eficientă a mijloacelor şi materialelor didactice din dotare
Aplicarea pe tot parcursul anului a probelor de evaluare;
Asiguarea unei frecvenţe corespunzătoare a elevilor la ore.
In anul scolar 2009-2010 în cadrul Colegiului se pregãtesc în domeniul economic -
profil Servicii, un numãr de 877 elevi – curs liceal.
1.3. Organizare internă (organigramă comentată)- Figura 1
5
Colegiul Economic Administrativ Iaşi este organizat în conformitate cu prevederile
Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat
prin OMEC nr. 4747/16.10.2001. Unitatea de învăţământ este condusă de un director care are
în subordine, serviciul de contabilitate si un director adjunct. La randul sau directorul adjunct
are in subordine Secretariatul şi serviciul Administrativ.
Funcţia de director poate fi ocupată de personalul didactic titular având cel puţin gradul
didactic II şi vechime la catedră de cel puţin 5 ani, care se distinge prin calităţi profesionale
manageriale. Ocuparea postului se face prin concurs organizat de inspectoratul şcolar. Numirea
în funcţie în urma concursului se face pe bază de contract de management educaţional, în
condiţiile legii de către Inspectoratul Şcolar General.
Directorul este subordonat inspectoratului şcolar judeţean, reprezentat prin inspectorul
şcolar general. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
Director adjunct
Serviciul secretariat
Director
Serviciul administrativ
Serviciul contabilitate
Muncitori calificaţi
Tehnician
Laborante
Bibliotecar
Îngrijitori
Paznic
6
Directorul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică care are compartiment
financiar-contabil propriu sau prin care se realizează şi evidenţa contabilă sintetică şi analitică
şi execuţia bugetară a altor unităţi de învăţământ, este, de drept, directorul acestui
compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului şi
îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor stabilite de acesta prin fişa postului.
Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în subordinea directorului, care îi
elaborează fişa postului, în concordanţă cu atribuţiile stabilite prin prezentul regulament şi prin
regulamentul intern, îi evaluează activitatea şi îi acordă calificativul anual; acesta răspunde în
faţa directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administraţie şi a organelor de
îndrumare, evaluare şi control, pentru activitatea proprie, conform fişei postului.
Consiliul de administraţie are rol de decizie în problemele ce ţin de domeniul
administrativ, fiind format potrivit legii din 5-11 membri printre care : directorul şcolii (care
îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie), contabilul, cadre didactice
alese din consiliul profesoral, reprezentant al comunitatii locale si al parintilor.
Compartimentul financiar-contabil realizează evidenţa contabilă sintetică şi
analitică, precum şi execuţia bugetară. Personalul compartimentului financiar-contabil este
subordonat directorului şi îşi desfăşoară activitatea conform atribuţiilor stabilite de acesta, prin
fişa postului. Compartimentul de contabilitate este instrumentul care asigură societăţii
cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi a rezultatelor economice obţinute.
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)
Relaţiile interne din cadrul colegiului se referă în principal la documentele şi situaţiile
care circulă în interiorul instituţiei, între departamentele sale, în vederea realizării unor situaţii
centralizatoare privind veniturile şi cheltuielile, şi realizarea bugetului propriu de venituri şi
cheltuieli.
Directorul şcolii, în calitate de angajator, are următoarele atribuţii :
încheie contracte individuale de muncă cu personalul angajat şi aprobă concediile de
odihnă ale personalului didactic si auxiliar;
aprobă concediile fără plată şi zilele libere plătite, conform Legii nr. 128/1997, cu
modificările şi completările ulterioare şi contractului colectiv de muncă pentru întregul
personal şi asigură suplinirea acestuia;
7
consemnează în condica de prezenţă absenţele şi întârzierile de la ore ale personalului
didactic de predare şi de instruire practică, precum şi ale personalului auxiliar de la programul
de lucru;
atribuie prin decizie internă orele rămase neocupate personalului didactic titular,
personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau plată cu ora;
numeşte şi eliberează din funcţie personalul auxiliar conform legislaţiei;
coordonează comisia de salarizare şi aprobă trecerea personalului salariat al unităţii
de învăţământ de la o gradaţie salarială la alta, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;
În calitate de ordonator terţiar de credite bugetare, directorul liceului răspunde de :
elaborarea proiectului de buget propriu;
urmărirea modului de încasare a veniturilor;
necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare, în
limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;
integritatea bunurilor aflate în administrare;
organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor
contabile şi a conturilor de execuţie bugetară
Directorul adjunct răspunde de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară din unitatea
de învăţământ şi îndeplineşte atribuţiile delegate de către director pe perioade determinate,
precum şi pe cele stabilite prin fişa postului şi prin regulamentul intern al unităţii de învăţământ
şi preia toate prerogativele directorului, în lipsa acestuia.
Directorul adjunct avizează activitatea coordonatorului pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare, numit din rândul cadrelor didactice angajate ale şcolii.
Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea pe baza delegării de sarcini realizate
de director şi are următoarele atribuţii :
asigură respectarea prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, cu modificările şi completările
ulterioare, ale actelor normative emise de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ale deciziilor
inspectorului şcolar general al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
elaborează strategia educaţională pe termen scurt;
elaborează regulamentul de ordine interioară al unităţii de învăţământ, împreună cu
reprezentanţii organizaţiilor sindicale din unitatea de învăţământ;
8
elaborează, împreună cu sindicatele, fişele şi criteriile de evaluare specifice unităţii de
învăţământ pentru personalul nedidactic, în vederea acordării calificativelor anuale, primelor
lunare şi salariilor de merit;
stabileşte calificative anuale pentru întregul personal pe baza propunerilor şefilor
catedrelor/comisiilor metodice;
aprobă, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru personalul
didactic şi pentru ceilalţi membri ai colectivului. Pentru personalul didactic de predare şi de
instruire practică, aprobarea se acordă pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral şi
cu respectarea metodologiei specifice;
stabileşte acordarea premiilor lunare pentru personalul unităţii de învăţământ;
stabileşte perioadele concediului de odihnă pe baza cererilor individuale scrise ale
personalului unităţii de învăţământ, a propunerilor directorului şi în urma consultării
sindicatelor;
stabileşte componenţa şi atribuţiile comisiilor de lucru din unitatea de învăţământ;
controlează periodic parcurgerea materiei şi evaluarea ritmică a elevilor, solicitând
rapoarte sintetice din partea şefilor de catedre/comisii metodice;
aprobă acordarea burselor şcolare conform legislaţiei în vigoare;
analizează şi propune spre aprobarea inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului
Bucureşti proiectul planului anual de venituri şi cheltuieli întocmit de director şi contabilul şef,
pe baza solicitărilor şefilor catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor funcţionale;
hotărăşte strategia de realizare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare
conform legislaţiei în vigoare.
Atribuţiile compartimentului financiar contabil sunt:
înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea
informaţiilor cu privire la rezultatele obţinute;
furnizarea informaţiilor necesare execuţiei bugetului public naţional;
întocmirea bilanţului contabil ca document oficial de gestiune;
executarea lucrărilor de evidenţă contabilă.
Contabilul şef are în unitatea de învăţământ următoarele atribuţii:
angajează unitatea alături de director în orice acţune patrimonială;
9
reprezintă unitatea alături de conducătorul acesteia în relaţie cu agenţii economici,
instituţii publice, etc. în cazul încheierii contractelor economice de colaborare, de sponsorizare,
etc. în conformitate cu legislaţia în vigoare;
întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare la termenele şi
în condiţiile prevăzute de lege;
urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele clasificaţiei
bugetare;
organizează circuitul documentelor contabile şi înregistrarea lor în mod cronologic şi
sistematic în contabilitate;
organizează şi exercită viza de control financiar efectiv în conformitate cu dispoziţiile
în vigoare;
organizează şi conduce efectuarea operaţiunilor contabile pentru şcoală şi pentru
unităţile din subordine, sintetic şi analitic;
întocmeşte formele pentru efectuarea şi încasarea plăţilor în numerar sau prin conturi
bancare;
întocmeşte dările de seamă contabile şi contul de execuţie bugetară;
verifică statele de plată, listele de avans chenzinal, indemnizaţiile de concediu de
odihnă, statele de plată a burselor;
verifică documentele privind închirierea spaţiilor temporar disponibile şi verifică
încasarea chiriilor şi utilităţilor;
repartizează pe bază de referate de necesitate materialele de întreţinere;
întocmeşte lunar notele contabile şi balanţele de verificare pe rulaje şi solduri;
clasează şi pastrează toate actele justificative de cheltuieli, documentele contabile,
fişele, balanţele de verificare şi răspunde de arhiva financiar contabilă;
asigură virarea către bugetul statului a sumelor datorate în termenele stabilite;
efectuează demersurile necesare plăţii salariilor şi a celorlalte acţiuni finanţate de la
bugetul republican sau local;
întocmeşte monitorizarea plăţilor la titlul „Cheltuieli de personal”, atât pentru cele de
la bugetul local cât şi cele de la bugetul republican;
asigură evidenţa şi controlul actelor contabile şi operaţiunilor efectuate prin caseria
unităţii;
10
întocmeşte situaţia fondurilor privind lucrările de reparaţii;
asigură evidenţa în contabilitate analitică şi sintetică a valorilor materiale, mijloacelor
fixe şi obiectelor de inventar;
asigura evidenţa contabilă sintetică privind calcului şi plata salariilor şi a burselor.
Consiliul profesoral:
o este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practică, cu
norma de bază în unitatea de învăţământ respectivă, titular şi suplinitor şi are rol de
decizie în domeniul instructiv-educativ.
se întruneşte la începutul şi la sfârşitul fiecărui semestru
poate fi convocat în şedinţă extraordinară şi la cererea a minimum o treime din
numărul membrilor ;
Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:
analizează şi dezbate raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei şi
raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea şcolară;
dezbate, avizează şi propune Consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de
dezvoltare a şcolii;
dezbate şi aprobă rapoartele de activitate, programele semestriale, planul anual de
activitate precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora ;
alege cadrele didactice care fac parte din Consiliul de administraţie şi actualizează,
dacă este cazul, componenţa acestuia;
aprobă componenţa nominală a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de
învăţământ;
validează raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentată de fiecare
diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunii de amânări, diferenţe şi
corigenţe;
numeşte comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare, săvârşite
de personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare;
stabileşte sancţiuni disciplinare, pe baza raportului comisiei de cercetare, conform
prevederilor legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului intern;
decide asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc abateri;
11
decide asupra acordării recompenselor pentru elevi şi pentru personalul salariat al
unităţii de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;
avizează proiectul planului de şcolarizare;
dezbate, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a inspectoratului şcolar sau
din proprie iniţiativă, proiecte de legi sau de acte normative, care reglementează
activitatea instructiv-educativă şi transmite inspectoratului şcolar propuneri de
modificare sau de completare;
dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea activităţii instructiv-educative
din unitatea de învăţământ.
1.5. Structura de personalFigura 2
Personalul din cadrul Colegiului Economic Administrativ Iasi este format din:
- personal didactic
- personal auxiliar
12
Personal didactic:
- numar cadre didactice: 56 din care 44 sunt cadre didactice titulare, iar 12 sunt
suplinitori;
- numar cadre didactice calificate: 56;
- numar cadre didactice cu titlul stiintific de doctor în stiinte: 2;
- numar cadre didactice cu gradul didactic I: 22;
- numar cadre didactice cu gradul didactic II: 12;
- numar cadre didactice - doctoranzi: 4;
- Numar cadre didactice – înscrise la master – 9
Personal auxiliar:
- 1 bibliotecar;
- 1 inginer sistem;
- personal didactic auxiliar în numar de 6;
- personal nedidactic în numar de 9
Toate cadrele didactice participa la diferite forme de perfectionare metodica si de
specialitate prin implicare activã în:
- activitãti metodico-stiintifice si psihopedagogice, realizate la nivelul comisiilor
metodice care activeazã la nivelul colegiului, dar si la cercurile pedagogice;
- sesiuni metodico-stiintifice de comunicãri organizate la nivelul scolii (cu ocazia
Zilelor Colegiului – în luna mai a fiecãrui an scolar), dar si la nivel judetean;
- simpozioane si schimburi de experientã;
- stagii periodice de informare stiintificã de specialitate si în domeniul stiintelor
educatiei;
- cursuri de perfectionare organizate de cãtre Universitatea „Al.I.Cuza”Iasi si de
Universitatea Tehnica „Gh.Asachi”Iasi
- cursuri postuniversitare de specialitate, organizate de institutiile superioare de
învãtãmânt.
1.6. Relaţiile cu exteriorul ale Colegiului Economic Administrativ Iaşi
13
Pentru a putea exista şi pentru a-şi putea desfăşura activitatea, o instituţie publicã
intră în relaţii cu alte unităţi, atât publice cât şi private în legătură cu realizarea, aprobarea şi
execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli.
Colegiul Economic Administrativ Iaşi este subordonat Inspectoratului Şcolar
Judeţean Iaşi. Acesta solicită de la unităţile de învăţământ preuniversitar următoarele situaţii:
Chestionarul SA1 – se întocmeşte între 3-4 ale fiecărei luni şi se preda pe data de
5 a fiecărei luni.
Necesarul de credite bugetare pentru salarii, fond de perfecţionare şi ajutoare
sociale, cheltuieli materiale – se întocmeşte pe data de 14 a lunii şi se predă pe 15
Centralizatorul statelor de funcţii – întocmit trimestrial sau ori de câte ori este
cazul şi predat în aceleaşi condiţii
Darea de seamă contabilă şi anexele – se întocmeşte şi se predă trimestrial
Proiect de buget – plan de cheltuieli – se întocmeşte şi se predă anual sau ori de
câte ori este cazul după care se trimite şi la primăria
Monitorizarea cheltuielilor de personal
Având în vedere relaţia instituţiei cu Trezoreria Municipiului Iaşi, către aceasta se
trimit următoarele situaţii:
Centralizatorul statelor pentru lata salariilor – întocmit până la data de 4 a fiecărei
luni şi predat până pe 8
Declaraţii pentru ridicarea salariilor din bancă – întocmite şi predate până pe data
de 5 a fiecărei luni
Necesarul numerarului la trezorerie pentru salarii, cheltuieli materiale – se
întocmesc până la data de 8 a fiecărei luni şi se predau cel tarziu pe data de 10
Urmărirea, evidenţa şi redactarea documentelor de reţinere şi virarea ratelor,
propirilor şi imputaţiilor din salarii – se întocmesc între 1 şi 5 a lunii şi se predau
până pe data de 5
Predarea foilor de vărsământ se realizează zilnic sau ori de câte ori este cazul
Retragerea sau depunerea numerarului în bancă se întocmeşte şi se predă zilnic
sau ori de câte ori este cazul
14
Ordinele de plată către diverşi furnizori sau beneficiari se realizează zilnic sau
cand este cazul
Către Direcţia de Finanţe Publice Locale Iaşi se trimite darea de seamă privind
fondul de salarii şi numărul de personal, centralizatoare. Aceasta se întocmeşte între 3-5
ianuarie, 1-5 iulie şi se predă în datele de 15 ianuarie şi 15 iulie.
Colegiul Economic Administrativ Iaşi întocmeşte lunar între data de 10-20 şi depune
pe data de 20 la Casa Judeţeană de Pensii Iaşi, „Declaraţia privind evidenţa nominală a
asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat”. Tot în
acelaşi interval, departamentul financiar contabil, calculează contribuţiile datorate de
către unitate şi angajaţi şi întocmeşte „Declaraţia privind obligaţiile de plată la fondul de
asigurări sociale de sănătate” care este trimisă la Casa Judeţeană de Asigurări de
Sănătate Iaşi. Către Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială se trimite „Declaraţia
privind obligaţiile de plată către bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj”.
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/ cheltuieli
bugetare la Colegiul Economic Administrativ Iaşi în perioada 2007-2009
Art./Alin. Cheltuieli
ANII
2005 2006 2007
Sume
absolute
Sume
relative
Sume
absolute
Sume
relative
Sume
absolute
Sume
relative
10 Cheltuieli
de personal
1.672.300 100% 1.671.213 100% 1.679.919 100%
10.0101 Cheltuieli
salariale în
bani
1.299.500 77.7% 1.297.200 77.62% 1.302.519 77.53%
10.03 Contribuţii 372.200 22.22% 374.013 22.23% 377.400 22.46%
10.03.01 Contribuţii
de asig. Sociale
239 .400 14.4% 237.752 14.22% 240.400 14.31%
15
de stat
10.03.02 Contribuţii
de asig. de
şomaj
33.100 1.75% 34.931 2.1% 27.500 1.63%
10.03.03 Contribuţii
de asig. sociale
de sănătate
82.400 4.93% 87.233 5.21% 80.200 4.77%
20 Bunuri şi
servicii
301.000 100% 300.000 100% 324.000 100%
20.01 Bunuri şi
servicii
281.500 93.52% 285.300 95.1% 276.300 85.27%
20.02 Reparaţii
curente
4.900 1.62% 5000 1.66% 5000 1.54%
20.05 Bunuri de
natura
obiectelor de
inventar
6.000 2% 5.700 1.9% 33.500 10.33%
20.06 Deplasari 3.000 1% 2.500 0.83% 4000 1.23%
20.14 Protecţia
muncii
1.000 0.33% 1.000 0.33% 2000 0.61%
59 Alte
cheltuieli
6.700 100% 6.000 100% 10.000 100%
59.01 Burse 8.000 100% 6.000 100% 10.000 100%
70 Cheltuieli
de capital
50.000 100% 30.000 100% 66000 100%
Institutia a înregistrat o evoluţie normală a cheltuielilor în perioada 2007 – 2009. În
ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe destinaţii principale se pot evidenţia
următoarele concluzii:
16
Ponderea cea mai importantă în totalul cheltuielilor o au cheltuielile de personal
(77.7% în 2007 şi 77,53% în 2009), situaţie specifică învăţământului. In raport cu
ponderea cheltuielilor cu salariile au crescut si contribuţiile la asigurãrile sociale de stat,
in sensul cã in anul 2007 acestea erau de 14,4%, in 2008 au scãzut la 14,22% iar in 2009
acestea au crescut la 14,31%.
Cheltuielile materiale şi de servicii ocupă o pondere mai redusă comparativ cu cele de
personal, pondearea cea mai mare dintre acestea o au cheltuielile pentru întreţinere şi
gospodărie.
Specific unităţilor de învăţământ apar cheltuielile cu bursele, suportate din bugetul
local, precum şi din cel de stat, putându-se obseva o creştere semnificativă a acestora în
anul 2009.
Făcând parte din ramura neproductivă a economiei, cheltuielile de capital au o pondere
redusă (4,15% în anul 2007, 3,16 în anul 2008 şi 0,6% în anul 2009), fiind suportate din
surse de la bugetul local şi sunt utilizate pentru investiţiile instituţiei de învăţământ.
În ceea ce priveşte veniturile acestea sunt asigurate în proporţie de aproximativ 93%
din fonduri din bugetul republican (35,77% în 2008) şi din fonduri din bugetul
local( 47,33% în 2008).
Cap 2. Fundamentarea indicatorilor financiari (venituri proprii si
cheltuieli) la Colegiul Economic Administrativ Iaşi
2.1. Cadrul juridic de actiune, indicatori reprezentativi
Fundamentarea indicatorilor financiari este momentul care precede începerea elaborării
proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli. Acţiunea în sine constă în prefigurarea reperelor
de fundamentare a bugetelor de venituri şi cheltuieli, care sunt: identificarea şi individualizarea
de indicatori specifici acţiunii, activităţi sau entităţi organizatorice socio-economice, situaţia
anului de bază, normele şi normativele financiare, precum şi cadrul juridic de acţiune.
În cazul Colegiului Economic Administrativ Iasi, bugetul de venituri şi cheltuieli este
elaborat de către director, după care este trimis spre aprobare Inspectoratului Şcolar Iasi.
17
Pentru a putea elabora bugetul de venituri şi cheltuieli trebuie să se parcurgă anumite
etape:
- inventarierea bazei materiale, a serviciilor necesare şi a numărului de persoane care
participă la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli;
- fundamentarea indicatorilor privind cheltuielile şi veniturile;
- analiza de către Inspectoratul Şcolar Judeţean a propunerilor prezentate de către
director şi discutarea propunerilor;
- definitivarea proiectului de buget în ceea ce priveşte subevaluarea veniturilor şi
supraevaluarea cheltuielilor.
La baza fundamentării veniturilor proprii ale Colegiul Economic Administrativ Iaşi stau
urmãtoarele acte normative:
Hotărârea de Guvern nr. 538/7 iunie 2001 pentru aprobarea normelor metodologice
pentru finanţarea învăţământului preuniversitar,
Ordonanţa de urgenţă nr. 36/1998 aprobată prin Legea nr. 204/5 iulie 2001 privind
sponsorizarea,
Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.
Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli la Colegiul Economic Administrativ Iaşi are ca
susţinere juridică şi punct de plecare:
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare;
normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul
Educaţiei şi Cercetării;
Legea învăţământului nr. 84/1995 modificată şi completată prin Legea
învăţământului nr. 354/2004;
OUG nr. 4/12.01.2006 privind creşterile salariale ale personalului din învăţământ.
Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic modificată şi completată
prin OUG nr. 8/2000;
Codul muncii
2.2. Particularitati in calcule si fundamentari
2.2.1. Fundamentarea indicatorilor de venituri
18
Veniturile instituţiei de învăţământ provin în general din trei surse, şi anume: de la
bugetul local, de la bugetul republican şi din autofinanţare. De fapt, sub denumirea de venituri
putem include doar veniturile din surse proprii şi cele din surse alternative de finanţare,
fondurile provenite de la bugetul local şi de la bugetul de stat fiind sub formă de credite
bugetare.
Veniturile proprii ale unei unităţi de învăţământ sunt veniturile realizate de către aceasta
din alte activităţi decât activitatea de bază.
Colegiul Economic Administrativ Iaşi realizeazã venituri proprii din urmãtoarele resurse:
venituri din chirii
venituri din sponsorizări
venituri din donaţii
alte venituri
2.2.1.1. Fundamentarea veniturilor din chirii
Veniturile din chirii sunt cele obţinute de către colegiu prin inchirierea unor spatii
disponibile sau temporar disponibile. Indicatorii de care se tin seama in fundamentarea
veniturilor din chirii sunt urmatorii:
suprafaţa disponibilă pentru închiriere
tariful stabilit pe metru pătrat
perioada de închiriere
Pe baza acestor indicatori, pentru determinarea veniturilor lunare din chirii se utilizează
următoarea formulă de calcul pentru fiecare bun închiriat în parte:
Venituri din chirii = (Suprafaţa închiriată * tarif/mp/luna * curs de schimb +
cheltuieli de întreţinere) * nr. luni
2.2.1.2. Fundamentarea veniturilor din sponsorizări
Veniturile din sponsorizări pentru unităţile de învăţământ sunt reglementate prin Legea
nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.
36/1998, aprobată prin Legea nr. 204/5 iulie 2001, în această categorie încadrându-se doar
sumele care se alocă pe bază de contract de sponsorizare.
Sumele provenite din contracte de sponsorizare încheiate cu persoane fizice sau, cel mai
19
adesea, cu persoane juridice sunt destinate finanţării anumitor acţiuni, ca de exemplu:
Pentru asigurarea unei mai bune funcţionări a unităţii de învăţământ
Pentru dotarea laboratoarelor şi/sau a sălilor de clasă
Pentru finanţarea diverselor olimpiade şi concursuri şcolare
Pentru premierea elevilor la sfârşit de an şcolar
2.2.1.3. Fundamentarea veniturilor din donaţii
În categoria veniturilor din donaţii se includ sumele donate de persoanele fizice şi
juridice. Aceste sume sunt utilizate în contul cheltuielilor de funcţionare şi întreţinere a unităţii.
Donaţiile pot fi atât sub formă financiară, cât şi sub formă materială (obiecte de mobilier,
aparatură de birou, cărţi, etc).
Veniturile din donaţii se prevăd în bugetul de venituri şi cheltuieli la nivelul anului
precedent sau la nivelul estimat pentru anul curent pe baza informaţiilor extrase.
2.2.2.. Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli
Fundamentarea cheltuielilor la liceu se realizeazã pe urmãtori indicatori: cheltuieli de
personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de întreţinere şi gospodãrie, obiecte de
inventar de mica valoare şi scurtã duratã, reparaţii curente, cãrţi si publicaţii, investiţii ale
instituţiilor publice.
2.2.2.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal
Cheltuielile de personal de la unităţile de învăţământ preuniversitar se regăsesc în
clasificaţia bugetară pe următoarele articole şi alineate:
ARTICOL ALINEAT DENUMIRE
10 Cheltuieli cu salarii
20
10.01 Salarii de bază
10.02 Salarii de merit
10.03 Indemnizaţii de conducere
10.04 Spor de vechime
10.05 Spor condiţii de muncă
10.06 Alte sporuri
10.07 Ore suplimentare
10.08 Fond de premii
10.11 Fond aferent plăţii cu ora
10.14 Alte drepturi salariale
11 Contribuţii pentru asigurările sociale de
stat
12 Cheltuieli pentru constituirea fondului
pentru plata ajutorului de şomaj
13 Deplasări, detaşări, transferări
14 Contribuţii pentru constituirea fondului de
asigurări sociale de sănătate
Cheltuieli cu salariile
În calculul fondului de salarii se au în vedere anumiţi indicatori precum:
Număr de posturi reflectat în statul de funcţii
Număr de beneficiari salarii de merit, spor de vechime, indemnizaţii de conducere
Salariul tarifar de încadrare, salariul de merit, indemnizaţia de conducere
Pe lângă nivelul de posturi, în determinarea cheltuielilor salariale se mai ţine cont de:
funcţia îndeplinită, gradul didactic, titlul ştiinţific, nivelul studiilor efectuate, vechimea în
învăţământ, locul şi condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, toate aceste date fiind înscrise în
statul de funcţii.
Salarizarea personalului didactic se stabileşte diferenţiat în funcţie de:
Funcţia îndeplinită şi norma didactică
21
Nivelul studiilor necesare pentru ocuparea respectivei funcţii didactice
Gradul didactic
Titlul ştiinţific
Vechimea în învăţământ
Calitatea activităţii instructiv-educative
Locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea
În calcularea salariului de bază se au în vedere: salariul de încadrare, sporurile şi
indemnizaţiile, salariul de încadrare determinându-se pe baza coeficientului de multiplicare şi a
coeficienţilor de multiplicare/ierarhizare.
Coeficienţii de multiplicare se stabilesc în funcţie de mai multe criterii:
Gradul didactic pentru personalul didactic
Gradul profesional pentru personalul-auxiliar
Nivelul studiilor, pentru personalul didactic
Vechimea în muncă, pentru personalul didactic
Funcţia deţinută
Valoarea coeficientului de multiplicare 1.00, se stabileşte anual prin Hotărâre de Guvern,
în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile. Salariul de
încadrare a personalului didactic şi-auxiliar se determină astfel după următoarea formulă de
calcul:
Sal incadrare = Val. coef. multiplicare * k
Sal. Încadrare = salariul de încadrare Val. coef. multiplicare = valoarea coeficientului de multiplicare K = coeficientul de ierarhizare
În cazul personalului didactic, angajaţii cu o vechime neîntreruptă în învăţământ de peste
10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază.
Personalul didactic de predare, didactic auxiliar şi cel de conducere din unităţile de
învăţământ, cu performanţe deosebite în activitatea didactică precum şi cu o vechime de peste 3
ani în învăţământ, poate beneficia de gradaţia de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie
se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul Inspectoratului Şcolar Iasi
reprezintă 20% din salariul de bază al postului persoanei în cauză. Gradaţia de merit se include în
salariul de bază.
22
Personalul didactic de predare care ţine ore de dirigenţie beneficiază de un spor de
dirigenţie de 10% din salariul de bază.
Conform H.G.nr.281/1993, pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată,
personalul didactic şi auxiliar beneficiază de salarii de merit. Numărul salariilor de merit se
calculează la totalul posturilor didactice existente la nivelul Inspectoratului Şcolar şi se distribuie
pe unităţile de învăţământ indiferent de numărul cadrelor didactice ale acestora, pentru unitatea
de învăţământ preuniversitar în cauză fiind repartizate 4 astfel de salarii.
Indemnizaţia de conducere se acordă personalului didactic cu funcţii de conducere şi
personalului didactic auxiliar şi nedidactic de conducere (director, secretar-şef, contabil-şef).
Această indemnizaţie se calculează la salariul de bază fiind în cazul directorului de 25-35%,
revizuită anual în funcţie de performanţele manageriale. În cazul personalului didactic, liceul
constituie un fond de premii lunare prin aplicarea cotei de 2% asupra fondului de salarii. De
asemenea, personalul din unităţile de învăţământ beneficiază de al 13-lea salariu, ce reprezintă
un premiu anual de până la un salariu mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face
plata.
Pe lângă acestea, în cheltuielile cu salariile mai sunt incluse şi alte drepturi salariale
acordate cum ar fi:
Plăţi cu ora pentru depăşirea normei didactice de predare de 18 sau 16 ore pe
săptămână pentru profesori sau 4 ore pentru director. Tot aici se încadrează şi remunerarea
personalului pentru activitatea depusă în timpul examenului de capacitate, sume ce se suportă din
bugetul de stat. Pentru calcularea remuneraţiei aferente fiecărui cadru didactic participant la
examenul de capacitate salarul din grilă se împarte la 72 şi se înmulteste cu numărul de ore
efectuate la examen, din care se reţine 6.5% şi impozit.
Prima de instalare
Pentru personalul nedidactic actul normativ care stă la baza stabilirii salariului de
încadrare este legea nr. 154/1998, modificată prin OG nr. 24/2000 şi prin OUG nr. 33/2001.
Încadrarea în categoriile de salarizare se face în urma evaluării performanţei fiecărui angajat din
domeniul administrativ. Această evaluare se face la începutul anului, pe baza performanţelor din
anul anterior, analizăndu-se:
o gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă (50%),
o responsabilitate (25%)
23
o adecvarea la comllexitatea muncii (15%)
o iniţiativă, creativitate (10%)
Evaluarea se face prin atribuirea de note de la 1 la 5 pentru fiecare criteriu de către
angajat, director, persoana desemnataă de director cu gestiunea resurselor umane. Punctajul total
se calculează pe baza următoarei formule:
unde: pj = ponderea criteriului
pi = punctajul pe criteriu (media aritmetică a punctajelor oferite de fiecare evaluator pentru un criteriu) Personalul administrativ mai beneficiază şi de un spor pentru condiţii de muncă, în limita
maximă de 25% pentru orele de noapte lucrate, procent ce se aplică la salariul de bază şi de plăţi
pentru ore suplimentare. Orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru de către
personalul încadrat în funcţii de execuţie se compensează cu timp liber. Dacă această
compensaţie nu a fost efectuată, orele suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază
de :
o 50% pentru primele 2 ore de depăşire a duratei normale de lucru într-o zi
o 100% pentru următoarele ore, precum şi pentru orele lucrate în zilele de sâmbătă
sau
duminică sau în celelalte zile în care nu se lucrează conform legii
Pe baza salariului aferent unui angajat în învăţământ, a salariului de bază, inclusiv
celelalte sporuri şi indemnizaţii se pot determina cheltuielile cu salariul lunar al unui angajat
(după cum apare în statul de funcţii).
Cheltuielile cu salariul lunar al unui angajat se determină deci după următoarea formulă
de calcul:
Pentru a determina fondul brut de salarii lunar se utilizează următoarea modalitate de
calcul :
24
Spor condiţii de muncă
Plata orelor suplimentare
Alte sporuri
Cheltuieli cu salariul lunar al
unui angajat
Indemnizaţie de conducere
= Salariu de bază
+ Salariu de merit
Gradaţie de merit
+ +
++ +
Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale este calculat după
următoarea formulă :
Salariul de încadrare se determină prin înmulţirea coeficientului de multiplicare cu
valoarea coeficientului de ierarhizare K (extrasă după funcţia deţinută, nivelul studiilor şi
vechimea în învăţământ). Pe baza salariului de încadrare se calculează gradaţia de merit :
Gradaţie de merit = 20% * Salariul de încadrare
Sporul de dirigenţie se aplică la suma dintre salariul de încadrare şi gradaţia de merit
după cum urmează :
Spor de dirigenţie = 10% * (Salariul de încadrare + Gradaţia de merit)
Pe baza salariului de încadrare, a gradaţiei de merit şi a sporului de dirigenţie se
determină salariul de bază :
Salariul de bază = Salariul de încadrare + Gradaţia de merit + Spor de
dirigenţie
Sporul de vechime se calculează la salariul de bază prin aplicarea unei cote de 25%:
Spor de vechime = 25% * Salariul de bază
Sumele aferente plăţii cu ora se calculează în funcţie de norma didactică, astfel ca celor 2
ore suplimentare le corespunde.Premiile acordate acestui cadru didactic sunt în proportie de 2%
procent aplicat valorii salariului de bază la care se adaugă sporul de vechime :
Premii = 2% * (Salariul de bază + Spor vechime)
Salariul brut se determină prin însumarea salariului de bază cu sporul de vechime, cu
valoarea aferentă plăţii cu ora şi cu premiile acordate:
Salariul brut = Salariul de bază + Spor vechime + Plata cu ora + Premii
Cheltuieli cu contribuţiile la asigurările sociale de stat
25
Fund brut de salarii
= ∑ Cheltuieli cu salariile lunare ale angajaţilor
=Necesarul anual de fonduri
Fond lunar de salarii
* 12 luni + Al 13-lea salariu
+ Premii
Baza legală pentru calculul contribuţiei angajatorului la fondul asigurărilor sociale de stat
o reprezintă: Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, O.U.G nr.41/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, O.U.G. nr.9/2003 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale
Contribuţia angajatorului la Fondul Asigurărilor Sociale de Stat se calculează aplicând
cota de 20,8% la Fondul brut de salarii.
CAS = Fond brut salarii anual * 20.8 %
În fondul brut de salarii sunt incluse toate sumele acordate salariaţilor şi anume:
oSalarii de bază
oSporuri şi indemnizaţii
oPremii anuale acordate
oSume plătite pentru concedii medicale, concedii de odihnă, sărbători legale
oSume acordate cu ocazia ieşirii la pensie
oAl 13-lea salariu
Cheltuieli cu contribuţiile la Fondul de şomaj
Actul normativ care stă la baza fundamentării acestui tip de cheltuielă este H.G.
nr.174/20 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/16
ianuarie 2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
În cazul contribuţiei angajatorului la Fondul de Şomaj, baza de calcul o reprezintă fondul
total de salarii brute lunare realizate de către angajaţii cu contract de muncă la care se aplică o
cotă de 0.5 %.
CFS = Fond brut salarii anual * 0.5%
Pentru fundamentarea cheltuielilor anuale cu contribuţiile la fondul de şomaj se ia în
calcul fondul brut de salarii anual.
Cheltuieli pentru deplasări, detaşări, transferuri
26
În ceea ce priveşte cheltuielile pentru deplasări, detaşări, transferuri se iau în calcul toate
cheltuielile generate de deplasarea personalului unităţii de învăţământ în alte localităţi, în
vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu. Se includ în această categorie următoarele
cheltuieli:
oDiurna
oDecontarea transportului între localităţi
oDecontarea cazării
În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază,
luând în calcul evenimentele anticipate a avea loc în anul de plan, indicele inflaţiei şi
perspectivele unor majorări de preţuri (scumpirea combustibililor, creşterea tarifelor la
transportul de călători sau a tarifelor de cazare, etc).
Cheltuieli cu contribuţiile la asigurările sociale de sănătate
Baza normativă pentru calculul şi plata contribuţiei angajatorului la Fondul asigurărilor
sociale de sănătate este reprezentată de Ordinul CNAS nr. 74/2000 pentru aprobarea Normelor
privind modul de încasare a contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate şi OUG nr. 155/1999,
OUG nr.180/2001 de modificare a Legii nr. 145/1997, Legea asigurărilor sociale de sănătate.
Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate
se realizează pe baza formulei:
CASS = Fond brut salarii anual * 5.2%
EXEMPLU DE CALCUL
Calculul salariului unui profesor angajat la liceu, care are gradul didactic I, are ore de
diriginţie şi o vechime de 15 ani. Profesorul nu are ore suplimentare, dar primeşte premii.
Salariul de încadrare = val. coef. de multiplicare * coef. de ierarhizare =
= 259,593 * 5,085 = 1320,03 lei
Gradaţia de merit = 20% * Salariul de încadrare = 20% * 1320,03 = 264,01 lei
Indeminizaţia de diriginţie =10 % * ( Gradaţia de merit + Salariul de încadrare)
=
= 10% * (264,01 + 1320,03) = 158,40 lei
27
Salariul de bază=Salariul de încadrare + Gradaţia de merit + Indemnizaţia de
dirig. =
= 1320,03 + 264,01 + 158,40 = 1742,44 lei
Spor de vechime = 15% * Salariul de bază = 15 % * 1742,44 = 261,37 lei
Salariul total = Spor de vechime + Salariul de bază = 261,37 + 1742,44 =
2003,81 lei
Premii = 3 % * Salariul total = 3% * 2003,81 = 60,11 lei
Salariul brut = Salariul total + Premii = 2003,81 + 60,11 = 2063,92 lei
2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi a serviciilor
Fundamentarea cheltuielilor materiale şi a serviciilor se face pe baza calculelor proprii şi
a actelor normative specifice domeniului de activitate.
Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat calculează şi propune necesarul de
fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numărul de elevi
şcolarizaţi, respectiv gradul de ocupare a spaţiului de învăţământ, consumurile specifice de
energie şi apă, etc.
Fundamentarea cheltuielilor la liceu se face în cadrul titlului II: Chetuieli
materiale şi servicii pe articole şi alienate astfel:
ARTICOL ALINEAT DENUMIRE
23 Medicamente şi materiale sanitare
24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire
01 Încălzit
02 Iluminat şi forţă motrică
03 Apă, canal, salubrizare
04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
05 Furnituri de birou
06 Materiale pentru curăţenie
28
07 Alte materiale şi prestări servicii
25 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional
26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă
durată şi echipament
02 Echipament
03 Alte obiecte de inventar de mică durată sau scurtă
durată
27 Reparaţii curente
28 Raparaţii capitale
29 Cărţi şi publicaţii
30 Alte cheltuieli
Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare
Baza normativă este reprezentată de Legea învăţământului nr. 87/1995, în cadrul acestor
cheltuieli fiind incluse fondurile necesare pentru achiziţionarea medicamentelor şi materialelor
sanitare pentru asigurarea bunei funcţionări a cabinetului medical al şcolii.
Nivelul cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare pentru anul de plan se determină
pe baza valorii acestora din anul de bază, corectată cu rata inflaţiei.
Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire
În cadrul articolului 24 se includ resursele necesare pentru buna funcţionare a şcolii, fiind
incluse în această categorie de cheltuieli fondurile necesare pentru:
Încălzit
Iluminat şi forţă motrică
Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
Apă, canal, salubritate
Furnituri de birou
Materiale pentru curăţenie
Alte materiale şi prestări servicii
29
Încălzit
Actul normativ care stă la baza fundamantării cheltuielilor pentru încălzit este HG nr.
368/1999 pentru modificarea art. 1 al HG nr. 239/1998 privind stabilirea nivelului maxim al
preţului la care energia termică poate fi livrată populaţie.
Cheltuieli pt incalzit *nr.mp*energie termică/mp/lună * nr luni
Cheltuielile pentru încălzire se fundamentează ţinându-se seama de contractele cu
furnizorii şi execuţia bugetară a anului precedent, corectată cu rata inflaţiei.
Iluminat şi forţă motrică
Indicatorii utilizaţi în fundamentarea cheltuielilor pentru iluminat sunt:
Iluminatul din sălile de clasă
Iluminatul pe culoare, grupuri sanitare
Consumuri specifice din laboratoare
Iluminat şi consum energetic în spaţiile administrative
În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul curentului
electric şi cheltuielile cu becurile electrice.
În ceea ce priveşte cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat se iau în
calcul următorii indicatori:
Numărul corpurilor de iluminat şi aparatura de specialitate
Numărul orelor de iluminat şi de funcţionare a aparaturii
Consumul de energie electrică pe corp de iluminat şi aparatură pe lună
Tariful pentru 1 KW/lună
Astfel, formula de calcul utilizată în fundamentarea cheltuielilor privind costul curentului
electric este următoarea:
=
La baza fundamentării cheltuielilor cu energia electrică stau contractul cu furnizorul S.C.
Electrica S.A, precum şi cheltuielile cu energia electrică din anul precedent, corectate cu rata
inflaţiei.
30
Cheltuieli pentru iluminat
Nr. ore de iluminat şi funcţionare
aparatură/lună
* Nr. corpuri de iluminat
* Kw./oră/corp/lună
* Tarif/Kw * Nr. luni
În cazul cheltuielilor cu becurile electrice se iau în calcul următorii indicatori:
Numărul sălilor iluminate cu becuri,
Numărul de becuri din fiecare sală
Un număr mediu al becurilor schimbate pe an
Preţul unitar al unui bec
Apă, canal, salubritate
Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se iau în calcul următorii indicatori :
Consum apa potabilă (mc/an)
Consum apă caldă (mc/an)
Gunoi (mc/an)
Tariful pentru un mc apă rece şi un mc apă caldă
Tariful anual pentru servicii de salubritate şi canalizare
La fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii acestor
utilităţi şi servicii şi de valorile din anul precedent în ceea ce priveşte numărul de mc consumaţi.
Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
Se au în vedere în cadrul acestei categorii plata serviciilor de poştă, abonamente la
telefon, , telex, radio, talevizor, etc., incluzându-se aici şi plata convorbirilor internaţionale, a
taxelor de telex şi telefax cu străinătatea.
Indicatorii utilizaţi în fundamentarea acestor cheltuieli sunt :
Numărul de posturi telefonice
Număr televizoare, aparate video
Cheltuieli medii cu convorbirile telefonice
Tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice
Tariful pentru abonament radio şi TV
Cheltuieli cu corespondenţa poştală internă
31
Cheltuieli cu becurile electrice
Nr . mediu de becuri schimbate pe an
Preţ Unitar/bec
= *
Cheltuieli cu apă, canal,
salubritate
= Consum apă potabilă/an
* Tarif/mc + Tarif canalizare/an
+ Tarif servicii salubritate/an
Materiale pentru curăţenie
Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materialele sunt :
Suprafaţa şcolii
Numărul de săli de clasă
Materialede curăţenie necesare
Cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie
Preţul fiecărui tip de material de curăţenie necesar
Alte materiale şi prestări servicii
Cheltuielile cu materialele şi serviciile cuprinse în această categorie au în vedere costul
serviciilor de deparazitare, deratizare şi dezinsecţie efectuate de unităţi specializate, expertize
tehnice pentru efectuarea reparaţiilor curente şi capitale, plata serviciilor efectuate de terţi.
Cheltuieli materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional
Baza normativă pentru acest tip de cheltuieli o reprezintă Legea nr. 84/1995, Legea
învăţământului şi Legea nr. 151/1999.
Indicatorii care stau la baza fundamentării cheltuielilor materiale şi prestări servicii cu
caracter funcţional sunt :
Materialele folosite
Cantitatea din fiecare material
Preţul unitar pentru fiecare material
Cheltuielile cu caracter funcţional incluse în această categorie sunt materialele necesare
prelucrării în laboratoare şi cataloagele, meterialele didactice, etc. Fundamentarea acestor
cheltuieli se face în funcţie de cantităţile aferente anului de bază înmulţite cu tarifele în vigoare.
32
Cheltuieli cu poştă, telefon, radio
= Abonament * Nr. luni + Nr impulsuriconsumate/lună
* Tarif/impuls
Cheltuieli cu materiale pentru
curăţenie
= Cantitatea din tipul de material necesar
* Preţul materialului∑
Cheltuieli cu obiecte de inventar şi echipament
Actele care stau la baza fundamentării cheltuielilor cu obiectele de inventar şi
echipamente sunt: Legea nr. 15/1994, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale
şi necorporale, OUG nr. 54/1997 de modificare a Legii nr. 15/1994, HG nr. 1035/1999 privind
stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.
Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar şi echipamente are la bază cheltuielile
făcute de liceu cu achizitionarea de obiecte de inventar si echipamente. Se includ cheltuielile
făcute pentru achiziţionarea de obiecte de inventar cu caracter funcţional sau pentru uz
administrativ-gospodăresc, în limita valorică stabilită de lege sau cu o durată de serviciu mai mica
de un an. În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de următoarele elemente: cantitatea
necesară, conform execuţiei bugetare din anul precedent şi preţul lor corectat cu rata inflaţiei.
Cheltuieli cu reparaţiile curente
Cheltuielile cu reparaţiile curente au în vedere cheltuielile făcute de Colegiul Economic
Administrativ Iaşi
Înlocuirea de obiecte uzate
Remedieri ale unor defecţiuni
Refaceri de lucrări
Această categorie de cheltuieli cuprinde de asemenea şi costul proiectelor tehnice şi al
materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente realizate în regie proprie la
instalaţii, clădiri (zugrăveli, reparaţii la acoperiş, mobilier şcolar, etc.).
Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii
În această categorie se includ următoarele cheltuieli:
Cheltuieli efectuate pentru achiziţionarea de cărţi pentru biblioteca şcolii
Costul abonamentelor la publicaţii, inclusiv Monitorul Oficial
Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de cantitatea necesară de cărţi şi
publicaţii, în funcţie de datele din anul precedent, şi de preţul estimativ al acestora pentru anul de
plan.
33
Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii
= Cantitatea necesară de cărţi şi publicaţii/an
* Preţ estimativ
Alte cheltuieli
In fundamentarea altor cheltuieli se au în vedere cheltuielile cu protecţia socială şi
cheltuielile cu transportul personalului didactic. In această categorie de cheltuieli cele mai
importante sunt „Transferurile”.
Transferuri
Fundamentarea cheltuielilor cu transferuri se face în cadrul articolului 38 „Transferuri”,
cuprinzând cheltuielile cu bursele.
Baza normativă pentru fundamentarea transferurilor cu bursele este reprezentată de: HG
nr. 558/1998 privind modificarea HG nr. 445/1997, privind stabilirea criteriilor generale de
acordare a burselor şi alte forme de sprijin material pentru elevi, studenţi şi cursanţi din
învăţământul de stat, cursuri de zi.
Se acordă de asemenea, pe lângă bursele sociale şi burse de studii pentru stimularea
elevilor. Astfel, se acordă burse de merit în procent de maxim 1% pentru elevii cu media anuală
peste 9,5 şi pentru elevii care au obţinut locul I la faza naţională a olimpiadelor şcolare.
Bursele elevilor sunt finanţate de la bugetul local.
2.3.Fluxuri informationale generate de fundamentarea indicatorilor financiari
După aprobarea creditelor bugetare, utilizarea mijloacelor băneşti puse la dispoziţia
unităţii şcolare este supusă unor reglementări foarte stricte:
Orice cheltuielă trebuie să se efectueze doar cu reflectarea ei în bugetele de venituri
şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare
Folosirea mijloacelor băneşti presupune prezenţe şi manifestarea unui control
preventiv ce are în vedere trei aspecte: necesitatea cheltuielilor, oportunitatea cheltuielilor,
legalitatea cheltuielilor.
Pentru efectuarea unei cheltuieli trebuie parcurse următoarele etape:
Propunerea de cheltuieli
Angajarea cheltuielilor
Aprobarea efectuării cheltuielilor
34
Propunerea de cheltuieli este făcută de către o persoană din interiorul instituţiei,
autorizată în a solicita fonduri pentru plata salariilor, burselor, meteriilor prime şi materialelor.
Răspunderea în angajarea cheltuielilor o au ordonatorii de credite bugetare, în cazul de
faţă, de către directorul liceului în calitatea sa de ordonator terţiar de credite. La baza angajării
cheltuielilor stau documente legale (state de plată, contracte, comenzi), vizate pentru control
preventiv, întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local şi din bugetul de
stat.
Efectuarea plăţilor se face prin Trezoreria Finanţelor Publice din creditele deschise şi
repartizate.
Cheltuielile cu salariile au la bază ca document fundamental statele de salarii care se
întocmesc de către secretarul şef, urmând apoi a fi verificate şi completate de către contabilul şef,
cu reţinerile şi contribuţiile plătite de către angajaţi.
Pentru angajarea şi efectuarea cheltuielilor de personal se folosesc în general următoarele
documente:
Cecul, pentru ridicarea din cont a sumelor de plată pentru drepturi salariale
Ordinul de plată, pentru virarea din cont a unor sume datorate (contribuţii, impozite)
Dispoziţie de plată/ordin de plată
Situaţia recapitulativă a salariilor la sfârşitul lunii.
Salariile personalului se plătesc pe card. Pe bază de ordin de plată, banii sunt viraţi din
contul Şcolii la Trezorerie în conturile acesteia la bănci. Acestea din urmă, pe baza statelor de
salarii primite de la şcoală virează sumele aferente din contul şcolii în conturile personalului.
35
Contabil şef
Secretar şef
Director
Aprobarea documentelor
State salarii
State funcţii
Figura 3 – Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor de personal
În cazul cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferuri propunerea de cheltuieli este
făcută de către persoana care urmează să desfăşoare o anumită activitate ce necesită deplasarea şi
se face în scris sau verbal.cererea este analizată în cadrul departamentului de contabilitate,
urmărindu-se dacă acea acţiune este justificată prin înscrierea în bugetul de venituri şi cheltuieli,
dacă este necesară şi dacă are suport legal. Sumele necesare acestor plăţi se ridică din cont, pe
baza cecului în virament, iar pe verso se specifică suma plătită pentru deplasări, detaţări,
transferuri.
Pentru cheltuielile materiale, punctul de pornire al plăţilor îl reprezintă necesarul de
materiale, obiecte de inventar, etc. Solicit[rile sunt avizate de directorul şcolii, în calitate de
ordonator terţier de credite bugetare.
36
Documente
Primăria
Solicitare fonduri
Ordin Plată
Trezoreria
Ordin Plată
Personal (cont la bancă)
Virament
Secretar Administrator Contabil Bibliotecar
Director
Contabil-ŞefAdministrator Furnizori
Cereri de materiale necesare
Cereri aprobate Factură Marfă O.P.
Bănci
Figura 4 – Flux in formaţional privind angajarea şi efectuarea cheltuielilor materiale şi
pentru servicii
După primirea cererilor de materiale, contabilul-şef verifică încadrarea în bugetul de
venituri şi cheltuieli. Pentru efectuarea acestui tip de cheltuieli se pot folosi ca documente: ordinul
de plată, cecul (pentru ridicarea de numerar), dispoziţiile de încadrare.
Cheltuielile de capital vizează investiţii ce apar şi sunt prezentate pe baza unei liste de
lucrări, mobilier şi alte investiţii publice aprobate de MFP. Finanţarea acestor cheltuieli se
realizează la cererea ordonatorului principal de credite bugetare în vederea deschiderii de credite
bugetare.
Finanţarea cheltuielilor cu bursele se efectuiază pe baza statului de plată pentru burse,
care se întocmeşte de către secretarul şef. Pe baza cecului sau ordinului de plată, Trezoreria
eliberează suma, în limita creditelor repartizate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Iasi.
Directorul unităţii semnează documentele referitoare la necesarul de fonduri pentru plata
cheltuielilor pe care le trimite apoi Primăriei şi I.S.J. care acordă viza de control financiar
preventiv. Acestea, după verificarea documentelor din punct de vedere al încadrării în limitele
37
Trezoreria
prevăzute în buget, şi destinaţiei, procedează la aprobarea şi efectuarea plăţilor propuse. Se
întocmeşte ordinul de plată care se trimite la Trezorerie.
Directorul aproba efectuiarea plăţilor de casă în ceea ce priveşte bursele elevilor prin
contul „Cheltuielile bugetului local pentru învăţământ – cheltuieli de capital”, deschis la Trezoreria
Finanţelor Publice a municipiului Iasi.
38
39
Elevi
I.S.J. (comisia de aprobare a burselor)
Elevi
Casier
Trezoreria
Director Contabil-Şef Secretariat
Cereri burse
Dosare bursă
Cereri aprobate
State plată
State plată burse
Documente
Documente aprobate
CEC pentru ridicare de numerar
Numerar
Plăţi burse
Figura 5 – Flux informaţional privind angajarea şi efectuarea
cheltuielilor cu bursele
2.4.Continutul si strucutra bugetului si veniturilor si cheltuielilor _ca efect a a ctiunii
de planificare)
În ceea ce priveşte bugetul instituţiei de învăţământ acesta se realizează în cadrul
departamentului de contabilitate, pe baza fundamentărilor primite de la celelalte departamente:
biblioteca (cheltuieli cu cărţi şi publicaţii), departament administrativ (materiale de curăţenie,
reparaţii curente, etc), secretariat (state de salarii), etc.
Planul de venituri şi cheltuieli realizat pe baza acestor date trebuie verificat şi semnat de
către director şi trimis apoi spre aprobare Inspectoratului Şcolar pentru cheltuielile privind
acoperirea cheltuielilor legate de desfăşurarea examenelor de capacitate, precum şi cofinanţarea
unor programe de dezvoltare cu finanţare externă, finanţarea unor programe naţionale de
pregătire profesională a personalului didactic şi de conducere al şcolii, şi Primăriei Iaşi în
legãturã cu cheltuielile materiale şi alte servicii, toate cheltuielile de personal şi cheltuielile de
capital.
Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare / executia cheltuielilor bugetare la Colegiul Economic Administrativ Iasi
3.1. Cadrul juridic de actiune
Actele normative care stau la baza finanţării instituţiilor de învăţământ preuniversitar
sunt: Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificată prin OG nr. 36/1998, aprobată prin
Legea nr. 204/2001, Legea învăţământului nr. 84/1995 cu modificările ulterioare, OUG nr. 32/26
februarie 2001 privind finanţarea învăţământului preuniversitar, OUG 45/2003 privind finanţele
publice locale, Legea 500/2002 privind finanţele publice, etc.
40
3.2. Elemente si notiuni specifice executiei cheltuielilor bugetare
Finanţarea cheltuielilor se realizează în principal din două surse: surse bugetare
(finanţare de la bugetul local şi finanţare de la bugetul de stat) şi surse extrabugetare (venituri
proprii).
3.2.1. Finanţarea din surse bugetare
În ceea ce priveşte finanţarea de la bugetul local, Primăria alocă sume din bugetul
local potrivit cu prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli propriu în ceea ce priveşte
cheltuielile materiale şi alte servicii, toate cheltuielile de personal, transferuri (bursele elevilor
români) şi cheltuielile de capital.
Primăria alimentează deci cu fonduri liceul pentru urmãtoarele categorii de
cheltuieli:
oCheltuieli materiale curente necesare procesului instructiv-educativ, pentru
întreţinere şi reparaţii şi pentru plata utilităţilor,
oCheltuieli salariale aferente personalului didactic , didactic auxiliar şi nedidactic,
oReparaţii captale şi investiţii,
oFinanţarea unor activităţi de protecţie socială a elevilor care provin din familii
defavorizate din punct de vedere social şi economic,
oOrganizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice
Pentru cheltuielile materiale şi alte servicii precum şi pentru cheltuielile de capital
sumele respective provin din veniturile proprii ale bugetului local. În ceea ce priveşte
cheltuielile de personal şi cele reprezentând bursele elevilor români, sumele provin din sumele
defalcate din bugetul local.
3.2.2. Finanţarea din surse extrabugetare
Între sursele extrabugetare de finanţare a unei unităţi de învăţământ preuniversitar
cele mai importante sunt veniturile proprii realizate de unitatea respectivă.
41
Veniturile din închirieri sunt incluse în bugetul şcolii şi pot fi utilizate conform
reglementărilor în vigoare pentru acoperirea următoarelor tipuri de cheltuieli:
o Cheltuieli materiale curente şi de capital
o Suplimentarea fondurilor aferente finanţării proporţionale pentru acordarea de
salarii diferenţiate personalului angajat
o Suplimentarea fondului pentru bursele elevilor şi alte forme de ajutor social
acordat acestora.
În general, utilizează aceste fonduri proprii pentru acoperirea unor cheltuieli materiale
curente şi de capital.
Fondurile alocate şcolii, indiferent de sursă vor fi acordate pe următoarele direcţii:
fonduri pentru finanţarea proporţională cu numărul de elevi pentru cheltuieli de personal,
cheltuieli cu bursele, cheltuieli cu manualele şcolare şi fonduri pentru finanţarea
complementară aferente cheltuielilor cu reparaţii materiale, consilidări şi investiţii, cheltuieli
pentru organizarea examenelor naţionale de capacitate, cheltuieli cu bursele elevilor, cheltuieli
cu transportul elevilor şi al cadrelor didactice, alte cheltuieli care nu sunt determinate
proporţional cu nimărul de elevi.
Cuantumul fondurilor pentru finanţarea proporţională se stabileşte în funcţie de
numărul elevilor din şcoală şi costul mediu pe un elev. Nivelul costurilor medii se stabileşte pe
baza costurilor istorice medii naţionale corectate cu coeficienţi de diferenţiere pe judeţe.
Fondurile pentru finanţarea proporţională vor fi alocate ca o sumă globală în bugetul
instituţiei. Repartizarea pe capitole şi articole de cheltuieli a fondurilor aferente finanţării
proporţionale aprobate de ordonatorul principal de credite sau provine din rectificările bugetare
din timpul anului vor fi realizate la propunerea directorului unităţii, cu aprobarea consiliului de
administraţie.
Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară va fi stabilit în funcţie de
amploarea şi urgenţa satisfacerii unor nevoi de reabilitare şi dezvoltare a bazei materiale,
precum şi de capacitatea de finanţare a ordonatorilor de credite ierarhic superiori.
3.3.Metode, tehnici, proceduri si operatiuni privind finantarea cheltuielilor bugetare
la Colegiul Economic Administrativ Iaşi
42
În ceea ce priveşte finanţarea bugetară trebuie avute în vedere două tehnici de finanţare
diferite, corespunzătoare celor două surse de finanţare. Astfel, finanţarea de la bugetul local se
face prin alocarea de mijloace băneşti, în vreme ce finanţarea de la bugetul de stat se face prin
deschiderea şi repartizarea de credite bugetare.
3.3.1. Alimentarea cu fonduri
Alimentarea cu fonduri sau alocarea de mijloace băneşti este tehnica de finanţare
specifică finanţării de la bugetul local. Instituţiile implicate în administrarea bugetelor locale şi
deci în alimentarea cu fonduri a unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt consiliile locale.
Cheltuielile din bugelul local se efectuieză în limita prevederilor locale, cu repartizarea
acestora pe trimestre. Cheltuielile pe capitole şi subcapitole sunt angajate numai dacă există
disponibilităţi în contul specific al bugetului local.
În finanţarea de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale sunt deschise la Trezoreria
din teritoriu conturi de disponibil pentru bugetul local, ordonatorul principal de credite bugetare
şi ordonatorul secundar de credite bugetare, finanţarea din bugetul local având drept
caracteristică alimentarea cu mijloace băneşti a contului de disponibil.
Finanţarea începe cu solicitarea, până la sfârşitul lunii, a repartizării necesarului de
fonduri din bugetul local reprezentând finanţarea proporţională şi complementară pentru luna
următoare.
Finanţatorul analizează solicitarea de fonduri prin compararea cu bugetul din care se
face finanţarea. Urmează dispunerea către Trezorerie de alimentare cu fonduri a contului
solicitantului
Finanţarea de cheltuieli din bugetul local este condiţionată de existenţa
disponibilităţilor în cont. În lipsa acestor fonduri, cheltuielile se amână la plată, ele fiind
acoperite pe măsura apariţiei de disponibilităţi în cont şi potrivit cu o anumită ierarhizare a
plăţilor stabilită prin lege.
Alocarea de fonduri se realizează în mai multe etape. Prima etapă este manifestarea
iniţiativei ordonatorului principal de credite bugetare de finanţare de la bugetul local.
Ordonatorul principal de credite bugetare este reprezentat de preşedintele Consiliului local sau de
Primaru.
43
Urmează întocmirea de către ordonatorului principal de credite a solicitării de fonduri şi
adresarea acesteia către finanţator. În solicitarea de fonduri se precizează suma solicitată în
concordanţă cu bugetul local şi bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii de învăţământ (cu
desfăşurare pe articole şi alineate, încadrate în capitole şi subcapitole).
La finanţator sunt analizate documentele bugetare înaintate (inclusiv note justificative
cu privire la structura cheltuielilor de acoperit), urmând apoi finanţarea propriu-zisă.
Se emite documentul de plată sub forma unui ordin de plată către Trezorerie
La Trezorerie, pe baza documentelor primite se trece suma aprobată din contul de
disponibil al Unităţii solicitante. Pe baza acestei alimentări este înştiinţată unitatea de
operaţiunea efectuată de către trezorerie.
În urma primirii dispoziţiei bugetare, Trezoreria din teritoriu înregistrează alimentarea
cu fonduri a conturilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat: 02 „Credite deschise şi
repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetele locale”, care se desfăşoară în
conturi analitice pe titluri, corespunzător repartizării creditelor bugetare.
Unităţile teritoriale ale trezoreriei primesc repartizarea creditelor bugetare de către
ordonatorul principal de credite, şi eliberează extrase de cont.
44
Figura 6 - Flux informational privind alocarea de mijloace băneşti din bugetul local
pentru Colegiul Economic Administrativ Iaşi
45
Alimentare cont O.T.C.(colegiul economic)
Colegiul Economic
Administrativ Iaşi
OPC(Primarul) Finanţator
Cont buget local
Cont OPC
Trezoreria
Cont OTC
Solicitări de fonduri
Dispoziţie bugetară aprobată
Alimentare cont O.P.C.
Confirmare deschidere credit bugetar
Informare asupra creditelor bugetare deschise
Dispoziţie bugetară de repartizare
3.3.2. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare
Finanţarea de la bugetul de stat are în vedere punerea mijloacelor băneşti la dispoziţia
fiecărei instituţii publice, conform cu prevederile din bugetul de stat. Astfel, finanţarea se
realizează prin deschiderea şi repartizarea de credite bugetare. Această tehnică de finanţare are
două etape caracteristice şi anume: Deschiderea de credite bugetare şi Repartizarea de credite
bugetare.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării întocmeşte o cerere de deschidere de credite bugetare
pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat. Cheltuielile se solicită prin necesarul de fonduri pe un
trimestru al anului. Cererea se prezintă Direcţiei Generale a Trezoreriei. După analiza şi verificarea
cererii de deschidere de credite bugetare, aceasta aprobă deschiderea creditelor bugetare.
Cererea de deschidere a creditelor bugetare trebuie să conţină următoarele elemente:
Încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima
perioadă pe care se solicită creditele respective
Codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi
pentru activitatea trezoreriei
Note justificative corecte pentru categoriile de cheltuieli menţionate în cerere
Încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în
totalul creditului bugetar, cât şi pe subdiviziunile acestuia.
După deschidere, are loc repartizarea creditelor bugetare, prin transmiterea mijloacelor
băneşti cu titlu de credite bugetare în sens ierarhic de la ordonatorul principal de credite bugetare
la cei subordonaţi, având la bază Dispoziţia bugetară de repartizare adresată unităţilor Trezoreriei
Finanţelor Publice de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Trezoreria Finanţelor Publice, la
nivel Judeţean remite un exemplar pentru repartizarea creditelor prin care se comunică repartizarea
creditelor bugetare.
Direcţiile de trezorerie judeţene şi municipale eliberează extrase de cont, informând
ordonatorii subordonaţi Ministerului Educaţiei şi Cercetării despre deschiderea creditelor bugetare.
46
47
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Direcţia Generală de Trezorerie
I.S.J. Trezoreria Judeţului Iaşi
Cerere deschidere de credit bugetar
Informare de deschidere a creditului bugetar
Deschidere de credit bugetar (Alimentare cont O.S.C.)
Dispoziţie bugetară de rapartizare/OP
Alimentare cont O.T.C.(colegiu)
Figura 7- Flux informational privind deschiderea şi repartizarea de credite bugetare la
Colegiul Economic Administrativ Iaşi
3.4. Utilizarea creditelor bugetare si a mijloacelor banesti alocate (plati de casa, plati nete de casa, reintregire de credite bugetare, cheltuieli efective)
În vederea perfectării unei cheltuieli sunt parcurse trei etape:
1. propunerea de cheltuieli, etapă care porneşte din interiorul instituţiei de la o
persoană autorizată cu competenţe în a solicita fonduri pentru plata salariilor,
materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar;
2. angajarea cheltuielilor, ordonatorii de credite bugetare împreună cu
compartimentul financiar-contabil analizează propunerile de cheltuieli prin
prisma legalităţii, necesităţii, oportunităţii şi a existenţei disponibilităţilor
pentru efectuarea plăţilor respective;
3. aprobarea efectuării cheltuielilor, eliberarea mijloacelor băneşti pentru
achitarea obligaţiilor faţă de personal.
Angajarea cheltuielilor are la bază documente legale (state de plată salariale, comenzi,
contracte, convenţii etc.) ce sunt vizate pentru controlul financiar preventiv, întocmite distinct
pentru cheltuieli care se suportă din finanţarea proporţională şi complementară din bugetul de stat,
bugetul local şi din veniturile proprii.
În toate documentele de plată vor fi înscrise în mod obligatoriu subdiviziunea clasificaţiei
din bugetele proprii în care se încadrează plăţile respective, precum şi disponibilităţile de credite
bugetare existente la data la care se angajează o plată.
În vederea aplicării principiilor de finanţare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de
stat, stabilite în O.U.G. nr. 138/1999, cheltuielile unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat
care îşi execută bugetele de venituri şi cheltuieli proprii prin centrele de execuţie bugetară se
angajează şi se efectueaza astfel:
48
Colegiul
iuiuAdminiEc
Trezoreria IaşiOrdin de Plată
directorii unităţilor de învăţământ care nu au calitatea de ordonatori terţiari de credite
semnează documentele legale menţionate, din punct de vedere al legalităţii şi necesităţii, după care
le transmit centrului de execuţie bugetară, care acordă viza de control preventiv;
centrul de execuţie bugetară, după verificarea documentelor din punct de vedere al
încadrării şi respectării limitelor şi destinaţiei creditelor din bugetul de venituri şi cheltuieli al
unităţilor respective, precum şi a dispoziţiilor legale cu privire la efectuarea cheltuielilor
instituţiilor publice procedează la aprobarea plăţilor propuse pe bază de documente. La nivelul
centrelor de execuţie bugetară se întocmeşte ordinul de plată care se prezintă la unitatea trezoreriei;
conducătorul centrului de execuţie bugetară îşi îndeplineşte funcţia de ordonator
terţiar de credite numai pe baza documentelor legale semnate şi prezentate de către directorii
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.
Colegiul Economic Administrativ Iasi are contabilitate proprie, astfel că în cadrul
departamentului de contabilitate, contabilul şef realizează controlul financiar preventiv în
conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/1999 privind atragerea
unor sume suplimentare la bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate.
În vederea urmăririi execuţiei bugetelor de venituri şi cheltuieli, în structura aprobată,
colegiul efectuează plăţile de casă prin următoarele conturi deschise la Trezoreria Iasi, prin care
îşi deruleaza operaţiunile de încasări şi plăţi, şi anume:
contul 23.57.0102 "Cheltuielile bugetului de stat pentru învăţământ - cheltuieli de
personal";
contul 24.57.0220 " Cheltuielile bugetelor locale pentru învăţământ: cheltuieli
materiale şi servicii ", în care se înregistrează plăţile de casă care privesc articolele şi
alineatele aferente acţiunii de învăţământ -titlul 20 "Cheltuieli materiale şi servicii";
contul 24.57.0270 " Cheltuielile bugetelor locale pentru învăţământ: cheltuieli de
capital " , în care se înregistrează plăţile de casă pentru investiţiile efectuate în baza
listelor cuprinzând investiţiile aprobate din bugetul local.
Pentru operaţiunile de creditare în contul 50.19 colegiul are obligaţia să organizeze şi să
conducă evidenţa plăţilor de casă pe capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate, astfel cum au
fost aprobate cheltuielile prin bugetul de venituri şi cheltuieli. Pentru derularea în bune condiţii a
execuţiei bugetelor de venituri şi cheltuieli, colegiul are obligaţia să depună la Trezoreria C o copie
de pe bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate.
49
Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin plăţi în numerar (burse,
avansuri în contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului) şi în conturi
bancare.
Finanţarea cheltuielilor de capital se efectuează în condiţiile stabilite prin Normele
metodologice privind finanţarea investiţiilor instituţiilor publice prin Trezoreria statului şi a
Normelor metodologice privind aplicarea de către trezoreriile statului a mecanismului de finanţare
a investiţiilor instituţiilor publice, aprobate prin ORDIN nr.1.169 din 12 iunie 1997 pentru
modificarea şi completarea normelor metodologice aprobate prin Ordinul ministrului de stat,
ministrul finantelor, nr.2.487/1996.
Plăţile pentru cheltuielile de capital, potrivit Legii Finanţelor Publice, vizează investiţii ce
apar prezente pe baza unei liste de lucrări, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii aprobate de
Ministerul Finanţelor. Finanţarea cheltuielilor de capital se efectuează la cererea ordonatorului de
credite bugetare principal prin deschiderea de credite bugetare de către Ministerul Finanţelor şi
prin prezentarea unor documente specifice: lista de investiţii şi ordinul de plată privind alimentarea
contului de disponibil de la unitatea finanţatoare.
Documentul ce stă la baza angajării şi efectuării cheltuielilor cu bursele este statul de plată
pentru burse, întocmit de către compartimentul secretariat. Sumele se eliberează de către
Trezoreria Finanţelor Publice în limita creditelor bugetare repartizate de către Inspectoratul Şcolar
Judeţean, pe baza cecului sau ordinului de plata însoţit de o notă justificativă. Se verifică şi în acest
caz întocmirea corectă a documentelor şi semnătura.
Execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli a Colegiul Economic Administrativ Iasi
cuprinde, în principal, operaţiuni care se referă la: alocarea de la bugetul de stat a creditelor
bugetare pentru finanţarea proporţională cu numărul de elevi ; alocarea de la bugetele locale a
creditelor bugetare; angajarea şi efectuarea cheltuielilor pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, cu
respectarea limitei şi destinaţiei stabilite prin bugetul de venituri şi cheltuieli; încasarea veniturilor
proprii pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, cu respectarea limitei si destinaţiei stabilite prin
buget.
50
3.5. Incheierea exercitiului financiar bugetar plus fluxuri informationale generate de
executia cheltuielilor a institutiei(precum si la instit. subordonate sau ierarhic superioare
Dispoziţie bugetară de repartizare
Solicitare de fonduri Dispoziţie bugetară aprobată
Informare asupra creditelor
bugetare deschise
Alimentare cont O.P.C Confirmare deschidere
51
Colegiul Economic Administrativ Iasi
Primăria Municipiului
Iasi
FinanţatorTrezoreria
Cont buget local
credit bugetar
Colegiul Economic Administrativ Iasi, înaintează Primăriei solicitarea de fonduri pentru
anul bugetar următor. Primăria centralizează aceste solicitări şi le transmite mai departe
Ministerului Economiei şi Finanţelor sub forma unei cereri centralizate de fonduri. Ministerul
Economiei şi Finanţelor înaintează dispoziţia bugetară aprobată către Trezoreria României, care
la rândul ei o defalcă pe trezoreriile din teritoriu.
Trezoreria Iasi alimentează contul bugetului local (al ordonatorului Principal de credite)
conform dispoziţiei bugetare aprobate şi înaintate de către Trezoreria României, informând în
acelaşi timp şi Ordonatorul Principal de Credite despre creditele bugetare deschise. În urma
informării primite de la Trezorerie, Ordonatorul Principal de Credite, în cazul de faţă Primăria
Iasi, emite o dispoziţie bugetară de repartizare pentru a alimenta contul Ordonatorului Secundar
de Credite, în cazul de faţă Colegiul Economic Administrativ Iasi.
Trezoreria virează banii conform dispoziţiei bugetare de repartizare anunţând în acelaşi
timp ordonatorul secundar de credite despre deschiderea creditului bugetar.
Colegiul primeşte pentru bugetul propriu sub formă de sumă globală fonduri de la consililul
local pentru finanţarea de bază, complementară şi suplimentară într-un cuantum aprobat de
acesta.
La suma primită adaugă veniturile proprii previzionate şi obţine fondul total care va sta la
baza întocmirii bugetului pentru anul bugetar următor.
Pe această bază, conducerea institutiei întocmeşte bugetul propriu pe articole si alineate de
cheltuieli, având în vedere realizarea în mod obligatoriu a cerinţelor procesului instructiv-
educativ şi a programelor, acţiunilor care au fost aprobate să fie finanţate complementar şi
suplimentar.
52
Figura 8- Fluxul informaţional generat de alocarea de fonduri de la bugetul local pentru Colegiul Economic Administrativ Iasi
Cont OPC
Cont OSC
Bugetul astfel întocmit este avizat de consiliul de administraţie al Colegiului Economic
Administrativ Iasi şi se aprobă de Consiliul Local. După aprobarea bugetului, directorul şcolii
trece la execuţia lui.
În conluzie, sistemul de finanţare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat
cuprinde principiile şi instituţiile implicate în proiectarea bugetelor, repartizarea şi utilizarea
resurselor financiare, precum şi indicatorii de fundamentare şi alocare a fondurilor necesare
bunei funcţionări a unităţilor de învăţământ.
BIBLIOGRAFIE :
1. Gabriel Ştefura – Procesul bugetar în România, Ediţia a II-a, Ed. Junimea, Iaşi,
2004
2. LEGE nr.84 din 24 iulie 1995 Legea învăţământului , modificata in 27.04.2009
3. LEGE nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic
4. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
5. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar aprobat prin OMEC nr. 4747/16.10.2001
6. Legea Codului Muncii in varianta actualizata la 28.07.2007
7. Contract colectiv de munca unic la nivel de judet Iasi-invatamant, mai 2008 - mai
2009
8. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 28 din 18 martie 2009 privind
reglementarea unor măsuri de protecţie socială
9. Regulamentul de organizare internă la Colegiul Economic Administrativ Iaşi
10. http://www.colegiul-economic.ro/colegiu/index.php
53
54