Date post: | 11-Jun-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | editura-nemira |
View: | 949 times |
Download: | 20 times |
c o l e c ] i e c o o r d o n a t \ d e D a n a M o r o i u
bonton
FRANK MCNALLY s-a n\scut foarte aproape de grani]a dintrecele dou\ jurisdic]ii politice din Irlanda, fapt care îl aduce înpozi]ia unic\ de a fi privit cu egal\ neîncredere de ambelep\r]i. A crescut la o ferm\, dar, a[a cum se întâmpl\ cu mul]itineri, a venit o vreme când nu s-a mai putut împotrivi ispi-tei metropolei. Îns\, nereu[ind s\ g\seasc\ una în Irlanda,s-a mutat la Dublin.În mod viclean, Frank a petrecut mare parte din pauperiiani optzeci lucrând în biroul pentru [omeri al Departa-mentului de Asisten]\ Social\. O epoc\ de aur a asisten]eisociale din Irlanda, când s-au consemnat cre[teri-record întoate privin]ele. Dar, din p\cate, n-a durat prea mult. Pân\la sfâr[itul deceniului, devenise clar c\ perioada de gloriese încheiase.Frank a p\r\sit aparatul de stat [i a petrecut o vreme c\l\ -torind [i sperând s\-[i descopere sinele. În timp ce vizitaThailanda [i-a descoperit buzunarele goale, trebuind s\ seîntoarc\ acas\ [i s\-[i g\seasc\ o slujb\. S-a orientat spre zia-ristic\, unde a înv\]at s\ nu lungeasc\ povestea. În prezentlucreaz\ la The Irish Times, pentru care scrie despre subiecteprecum Parlamentul, procesul de pace [i invadarea anual\ abuc\t\riei sale de c\tre furnici.
Traducere din limba englez\MIHAI-DAN PAVELESCU
NEMIRA
Num\rul irlandezilor din Republica Irlanda este de 4 mi-lioane, dintre care 1,3 milioane locuiesc în Dublin, adic\aproape la fel de mul]i pe cât tr\iesc în Irlanda de Nord.În felul acesta, totalul popula]iei ajunge la aproape 5,5milioane, comparativ cu 3 milioane galezi, 5 milioane sco -]ieni, 20 de milioane australieni, 62 de milioane englezi [i306 milioane americani.
Republica Irlanda este de aproape cinci ori mai maredecât Irlanda de Nord, dar ar putea înc\pea în jum\tatedin statul american Florida. Cu toate acestea, Irlanda deNord [i Republica Irlanda luate laolalt\ au o suprafa]\mai mare decât Sco]ia.
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCUIlustra]ia copertei: Irina DOBRESCU
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiMCNALLY, FRANK
Ghidul xenofobului - Irlandezii / Frank McNally ; trad.: Mihai-Dan Pavelescu. - Bucure[ti : NemiraPublishing House, 2009
ISBN 978-606-92092-3-3
I. Pavelescu, Mihai-Dan (trad.)
908(415)
Frank McNallyTHE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE IRISH
© Copyright Oval Projects, 2005, 2008
© Nemira Publishing House, 2009
Redactor: Vlad PUESCUTehnoredactor: Alexandru CSUKOR
Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A.
„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.
Toate drepturile rezervate.
Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.
ISBN 978-606-92092-3-3
F R A N K MCN A L L Y16
S | F O L O S I } I S A U N U
C U V Â N T U L - C A R E - ~ N C E P E - C U - B ?
P\mânturile aflate în largul coastei nord-ves-
tice a Fran]ei sunt cunoscute în mod colectiv
lumii întregi ca Insulele Britanice. Este o des-
criere comod\, iar irlandezii echilibra]i nu obiec-
teaz\ vehement la adresa ei. Ei obiecteaz\ îns\
atunci când str\inii merg mai departe [i presu-
pun c\ locuitorii Irlandei pot fi descri[i – chiar [i
în sens foarte larg – ca fiind britanici.
Aceasta este o gaf\ de propor]ii. Aproximativ
nou\ sute de mii de irlandezi, în general din
nord-est, se consider\ britanici într-o m\sur\
mai mare sau mai mic\. Ceilal]i patru milioane
[i jum\tate spumeg\ înaintea televizoarelor ori
de câte ori un individ sau un obiect irlandez este
descris în forma respectiv\. Pentru unii dintre ei,
singurul aspect realmente important al vie]ii lor
este faptul c\ nu sunt britanici.
Problema este exacerbat\ de transmisiunile
BBC, societatea de radio [i televiziune britanic\,
care se extind pân\ în Republica Irlanda (unde,
din fericire, nu se extinde [i taxa de abonament).
În felul acesta, oportunit\]ile pentru insulte sunt
numeroase. Britanicii obi[nuiesc s\ se refere la
irlandezi numindu-i britanici, iar irlandezii sunt
mereu cu urechile ciulite în asemenea situa]ii.
Ei [tiu c\ denumirea nu se vrea jignitoare, dar
folosirea neglijent\ a cuvântului-care-`ncepe-cu-B
d\ senza]ia unei atingeri necuvenite din partea
unui fost partener cu care se bucurau de un p\h\ -
rel ca între prieteni, dup\ ce [i-au revenit prin te-
rapie, din mariajul de co[mar. Irlandezii pot fi
adânc imersa]i în cultura britanic\ (primesc [i
toate ziarele britanice, de[i pe acestea trebuie s\
le pl\teasc\) [i aceasta va face mereu parte din
vie]ile lor, dar au dep\[it momentul dificil al isto -
riei lor [i vor ca lumea s\ respecte asta.
F A I M O S U L S E A M U S
Irlandezii au uneori impresia – pe baza ob-
serva]iilor atente combinate cu paranoia – c\
ter menul-care-`ncepe-cu-B li se aplic\ doar atunci
când sunt ̀ ncununa]i de succes. Chestiunea este
confuz\, deoarece, pentru mul]i dintre ei, ruta
de zbor spre faim\ implic\ o escal\ la Londra, [i,
adesea, chiar [i un mic sejur acolo. Problemele
Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I r l a n d e z i i 17
cu bagajele sunt inevitabile. Poetul Seamus
Heaney, laureat al Premiului Nobel, a vorbit în
numele `ntregii na]iuni atunci când, dup\ inclu-
derea sa într-o anto logie de poezie britanic\, a
scris un poem în care s-a plâns c\ – într-o inter-
pretare foarte lax\ – editorii îi luaser\ valiza
din gre[eal\.
C U M Î I V | D A L } I I P E E I
O percep]ie popular\ despre irlandezi este c\
to]i sunt ro[covani, pistruia]i [i aprigi, gata s\
sar\ la b\taie la cea mai vag\ ofens\ (de exem-
plu, dac\ li se spune „britanici“). Partea cu pis -
truii este relativ corect\, dar irlandezul tipic are
p\r [aten [i ochi alba[tri. {i chiar dac\ este po-
sibil s\ se trag\ din cel]i, un popor neînfricat
despre ai c\rui r\z boi nici se [tie c\ se avântau
goi-pu[c\ în b\t\lie, majoritatea irlandezilor
moderni se vor gândi de dou\ ori înainte de a se
avânta goi-pu[c\ în baie.
Mitul rotofeiului Paddy – popular în special
în Britania – a p\lit în ultima vreme, îns\ ste-
reotipul irlandezilor fermec\tori dar care nu
F R A N K MCN A L L Y18
sunt `n stare de nimic d\inuie. Se spune c\ se
las\ condu[i de propriile emo]ii, c\ sunt inca-
pabili de organizare [i neinteresa]i de mate -
rialitate. Tr\s\tura din urm\ a devenit foarte
util\ în negocierile de afaceri. Abilitatea de a
poza în romantici incurabili, neinteresa]i de
bani, a fost un factor important în transforma-
rea Irlandei în una dintre cele mai bogate ]\ri
din lume.
Oriunde ar merge, pe irlandezi îi precede re-
pu ta]ia de „a avea craic“ (care, din cauza pro-
nun]iei crack1 poate cauza uneori probleme cu
agen ]iile specializate în lupta împotriva droguri-
lor). Lumea se a[teapt\ din partea lor s\ fie vor -
b\re]i, amuzan]i [i sarea [i piperul petrecerilor.
Asta este mai cu seam\ adev\rat în unele zone
din Scandinavia, unde conversa]iile între local-
nici nu sunt încurajate în mod normal, iar un vi-
zitator irlandez este un pretext pentru a-]i da
frâu liber. Într-o anumit\ m\sur\, irlandezul aflat
în str\in\tate joac\ întotdeauna un rol. Uneori
este grozav s\ revii acas\ [i s\ fii tu însu]i.
Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I r l a n d e z i i 19
1 Termen care `[i are sensul argotic de drog foarte pu-ternic, cocain\ (n. red.).
P A T R U Z E C I D E N U A N } E D E V E R D E
Unele dintre cele mai `ndr\gite imagini ale
Irlandei – mai ales pentru americanii de origine
irlandez\ – sunt grav subminate de irlandezii
care chiar tr\iesc acolo.
De exemplu, locuin]a rural\ irlandez\ clasic\
este c\su]a spoit\ în alb cu acoperi[ din paie. Fru-
muse]ea ei simpl\ [i func]ional\ poate fi v\zut\
pe tot `ntregul Irlandei, dar numai pe c\r]ile po[ -
tale, ̀ n fotografiile vechi [i ̀ n tablourile din muzee.
Casele în sine nu mai exist\. Dac\ întâlni]i totu[i
vreuna, este probabil un pub retro construit s\pt\ -
mâna trecut\. În prezent, casele în care tr\iesc
majo ritatea locuitorilor din zonele rurale sunt
bungalow-uri moderne. Acestea vin `n toate for-
mele [i m\rimile, iar singura lor caracteristic\
comun\ este probabil absen]a oric\rui sim] estetic.
Datorit\ cântecului devenit faimos gra]ie lui
Johnny Cash, turi[tii care vin în Irlanda se a[ teap -
t\ adesea s\ vad\ patruzeci de nuan]e de verde
(Forty Shades of Green). Îns\, dac\ sosesc pe calea
aerului în Dublin, peste marea Irlandei pe care
James Joyce a numit-o „verde ca mucii“ (a[adar
patruzeci [i unu de nuan]e), s-ar putea s\ fie
F R A N K MCN A L L Y20
de zam\gi]i. Combina]ia dintre agricultura inten-
siv\ [i deciziile dubioase de urbanistic\ a redus
num\rul de nuan]e de verde recognoscibile din
jurul capitalei Irlandei la vreo cincisprezece. La
momentul în care citi]i rândurile acestea este po-
si bil ca unele dintre ele s\ fi fost resistematizate
pentru construc]ii, în circumstan]e controversate.
Reputa]ia Irlandei ca Insul\ de Smarald este
reabilitat\ abia când vizita]i regiunile rurale. Cu
cât înainta]i mai mult spre vest, cu atât devine mai
verde, cel pu]in în intersti]iile dintre bunga-
low-urile nou-construite [i casele de vacan]\.
Ploaia nu face decât s\ sporeasc\ intensitatea cu-
lo rilor. Dup\ o avers\ de var\, gardurile vii pot de-
veni ni[te explozii nea[teptate de verde-crud. Cu
siguran]\, `n vestul ]\rii ve]i z\ri nuan]e de verde
pe care nu le-a]i v\zut absolut niciodat\. Îns\
unele dintre acestea s-ar putea s\ fie pelerinele
purtate de turi[ti.
I M P E R I U L I R L A N D E Z
În centrul imaginii despre lume a irlandezilor
se afl\ o ipocrizie flagrant\. C\ci `n timp ce se
Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I r l a n d e z i i 21
plâng cu am\r\ciune despre insensibilul obicei
britanic de a-i numi pe ei britanici, irlandezii
aplic\ altora termenul „irlandez“ f\r\ o justificare
cât de mic\, împr\[tiindu-l în toate p\r]ile ca
t\mâia la un priveghi. Motivul principal este c\,
de[i formeaz\ o na]iune mic\ [i relativ lipsit\ de
importan]\, irlandezii se consider\ centrul unui
imperiu mondial: marea diaspor\ hibernian\1.
Spre deosebire de sco]ieni, irlandezii nu vor
revendica niciodat\ bombastic conducerea An-
gliei. Dar asta numai pentru c\ sunt prea ocupa]i
cu conducerea Americii. Emigrarea în Statele
Unite s-a redus foarte mult în ultimii ani, dar
temelia a fost deja pus\ [i la ultimul recens\ -
mânt un incredibil num\r de patruzeci [i cinci
de mili oane de americani au pretins descenden]\
irlan dez\. Aceasta sugereaz\ fie un succes fe-
nomenal în procreare (principala dovad\ care
sus]ine o asemenea ipotez\ este m\rimea cla-
nului Kennedy), fie c\, mult mai probabil, din
marea varietate a str\ mo [ilor dintre care pot
alege americanii, s\rmanii irlandezi oprima]i
con tinu\ s\ aib\ cel mai popular statut social.
F R A N K MCN A L L Y22
1 Hibernia este numele roman al Irlandei (n.a.).
Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I r l a n d e z i i 23
Indiferent care ar fi realitatea, cifrele explic\ sen-
timentul de proprietate pe care irlandezii îl simt
fa]\ de SUA.
Urm\toarea colonie ca m\rime este, proba-
bil, Australia, o treime din popula]ia c\reia ar fi
caracterizat\ de irlandezi prin termenul vag
„de-ai no[tri“. Teritoriile din str\in\tate includ
de asemenea Anglia, Sco]ia, ba chiar [i Fran]a,
unde c\peteniile triburilor celtice s-au refugiat
în secolul al XVII-lea [i au creat domenii vini-
cole care prosper\ [i în prezent. Charles de Gaulle
a avut o str\bunic\ irlandez\. Ni[e ale imperiu-
lui exist\ pân\ [i în locuri ca America de Sud ([i
Che Guevara a fost par]ial irlandez). Iar datorit\
misionarilor, nici m\car Africa [i India n-au
sc\pat de influen]a irlandez\. Pe scurt, diaspora
irlandez\ este un imperiu în care soarele nu
apune nicicând.
Majoritatea irlandezilor recunosc totu[i c\
exist\ multe ]\ri din lumea larg\ care sunt com-
plet neatinse de influen]a lor, ale c\ror popoare
nu [tiu nimic despre Irlanda [i nici nu le pas\ de
ea. {i dac\ a[a au de gând s\ se poarte, atunci
nici irlandezilor nu o s\ le pese de ele.
F R A N K MCN A L L Y24
I R L A N D E Z , V I U S A U M O R T
Obiceiul de a acorda calitatea de irlandez al-
tora nu se limiteaz\ la persoanele în via]\. În
vreme ce termenul „britanic“ poate fi aplicat în
mod destul de corect unui locuitor al Dublinu-
lui ca Oscar Wilde, care s-a n\scut [i a murit în
timpul st\pânirii britanice [i [i-a petrecut mare
parte a carierei în Londra, irlandezul modern
se simte jignit pentru una ca asta în numele lui
Wilde [i-i confer\ post-mortem cet\]enia repu -
blicii irlandeze independente. La urma urme lor,
Wilde a privit cu simpatie cauza na]ionalist\.
Dar la fel de bine pot fi revendica]i [i cei care
au privit-o cu mai pu]in\ simpatie. Din cauza is-
toriilor între]esute, termenul „anglo-ir landez“ este
utilizat frecvent ca etichet\ convenabil\ pentru
deceda]ii disputa]i. Acolo unde este îns\ posibil,
faimo[ilor r\posa]i – de exemplu, fotbali[tii cu
dubl\ na]ionalitate – li se va cere s\ se declare
exclusiv de partea Irlandei. Ducele de Wellington
a sc\pat doar prin faptul c\, atunci când a fost în-
trebat dac\ se consider\ irlandez, a rostit cele-
brele cuvinte: dac\ te-ai n\scut într-un grajd nu
înseamn\ neap\rat c\ e[ti cal.
C U M L E - A R P L | C E A S | F I E V | Z U } I
A existat cândva o imagine romantic\ despre
irlandezi, ca fiind un popor în]elept [i sensibil,
s\rman, dar mândru, expresiv, elocvent, stoic în
fa]a suferin]elor, mo[tenitor al str\vechii spiri-
tualit\]i celtice [i, ca atare, p\zit de ispitele bo -
g\]iei sau faimei lume[ti.
Irlandezul viu, în carne [i oase, a [tiut din-
totdeauna c\ acesta este un ideal la `n\l]imea
c\ruia e imposibil s\ te ridici, de[i nici în zilele
noastre nu l-ar deranja s\ aib\ unele dintre ca-
racteristicile ce-i sunt atribuite. Irlandezului tipic
îi place s\ se considere de]in\tor al unui echili-
bru unic, înr\d\cinat în sol [i indiferent de avu -
]ie. Dar viseaz\ totu[i s\ ajung\ putred de bogat.
Atunci [ansa de a le ar\ta tuturor cât de pu]in îl
intereseaz\ banii ar fi [i mai mare.
Poemul Pescarul de W.B. Yeats exprim\ ima -
ginea sa ideal\ despre caracterul irlandez: per-
sonificat de un b\rbat „simplu [i în]elept“, care
„merge / spre un loc cenu[iu de pe o coast\ / în
haine cenu[ii de Connemara / în zori pentru a-[i
lansa nadele“. To]i irlandezii vor s\ fie pescarul
acela. Dar pe lâng\ lansarea nadelor în zori în
Gh i d u l x e n o f o b u l u i . I r l a n d e z i i 25
Connemara, le-ar pl\cea s\ fie proprietarii unuia
dintre uria[ele traulere-uzine pesc\re[ti ce ope-
reaz\ în largul coastei de vest a Africii. Asta doar
a[a, `n caz c\ nu mu[c\ pe[tii `n Connemara.
Nu este u[or s\ tr\ie[ti conform imaginii de -
spre irlandezi, care poate s\ înglobeze [i un ele-
ment competitiv, a[a cum sugereaz\ expresia
„mai irlandez decât irlandezii în[i[i“. Aceasta a
fost utilizat\ prima dat\ cu referire la normanzi,
dar [i `n zilele noastre turi[tii care vin în Irlanda
îi dep\ [esc uneori pe localnici în modul irlandez
de manifestare.
Este bine cunoscut fenomenul reprezentat de
imigran]ii germani sau olandezi care adopt\
modul de via]\ irlandez. Ei sunt atra[i de ideea
pei sajelor virgine, a modului simplu de via]\ [i a
rezervorului ancestral de spiritualitate celtic\.
Dup\ ce se stabilesc în zone rurale îndep\rtate,
ei î[i cultiv\ propria hran\, utilizând numai me-
tode tradi]ionale, [i lupt\ cu ardoare împotriva a
orice ar putea afecta mediul. Î[i g\sesc de ase-
me nea timp s\ înve]e irlandeza [i s\ cânte la
scripc\ într-un pub local, seara. Treptat, pot de-
veni chiar cozeuri spirituali [i pot „avea craic“ cu
o fluen]\ perfect\.
F R A N K MCN A L L Y26
În public, irlandezul nativ îi prive[te cu oare-
care simpatie pe ace[ti nou-veni]i, `ntrebân-
du-se dac\ respectivii nu cumva sufer\ de vreo
afec]iune mental\. În intimitate, este încercat de
sentimente de imperfec]iune. Îi place s\ cread\
c\ na[terea în Irlanda i-a conferit un atu decisiv
în arta de a fi irlandez. Realitatea este îns\ c\-i
greu s\ te ridici la în\l]imea standardelor.
O capodoper\ `n miniatur\, un univers `n format debuzunar: micile calit\]i [i marile defecte ale omenirii,`ntr-o c\l\torie [armant\ [i ireveren]ioas\, plin\ de umor[i onestitate. Vindec\ de xenofobie aproape garantat!
Xenofobie: s.f. (<fr: xénophobie) frica ira]ional\ de str\ini,probabil justificat\, întotdeauna de în]eles.
STEPHANIE FAUL
GHIDUL XENOFOBULUIamericanii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu
„Obezitatea constituie unul dintre marileparadoxuri ale americanilor: anorexicele dinlumea modei sunt idolatrizate la unison,industria produselor pentru sl\bit genereaz\miliarde de dolari anual, `ns\ `n lumea real\domnul [i doamna America `[i toarn\ dinbel[ug maionez\ pe Big Mac [i ̀ nfulec\ por]iiuria[e de cartofi pr\ji]i. Desigur, discriminareaeste interzis\ cu des\vâr[ire, mai pu]in cândvine vorba de gra[i.“
ANTONY MIALL, DAVID MILSTED
GHIDUL XENOFOBULUIenglezii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu
„La englezi, creierul este un accesoriu op]io -nal, dar sim]ul umorului e obligatoriu.“
„Englezii î[i îndr\gesc copiii. Altfel spus, nu-iiubesc cu patim\, a[a cum î[i iubesc câinii,caii, iepurii, pisicile [i chiar dihorii ori nev\ s -tui cile. Necazul cu puii de om este c\ nu aublan\ [i nici patru l\bu]e.“
NICK YAPP, MICHAEL SYRETT
GHIDUL XENOFOBULUIfrancezii
traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu
„Combina]ia ideal\, din punc tul de vedereal unui francez, nu este mens sana in corporesano, ci mens sexy in corpore sexy.“
„Francezii cu bani se etaleaz\ cu mult maimult\ discre]ie decât bog\ta[ii italieni, ger- mani sau americani. Poart\ costume negre,conduc ma [ini negre, locuiesc în case negre,beau vin negru [i se întâlnesc în cotloanenegre. Sumbru.“
STEFAN ZEIDENITZ, BEN BARKOW
GHIDUL XENOFOBULUIgermanii
traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu
„~n fiecare german se afl\ un strop dinBeethoven, pierdut, cu p\rul vâlvoi princodri, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfruntândimpo si bilul pentru a exprima inexprimabilul.“
„Contrar credin]ei generale, germanii nu [tiutotul, ci doar [tiu totul mai bine.“
AVIV BEN ZEEV
GHIDUL XENOFOBULUIisraelienii
traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu
„La fiecare doi israelieni exist\ minimum treiopinii diferite.“
„Ei [tiu c\ nu au maniere elegante, c\invidiaz\ pe oricine se bucur\ de mai multsucces, c\ petrec ore la rând `ncercând s\p\c\leasc\ sistemul, c\ petrec zile la rând`ncercând s\ se p\c\leasc\ unul pe altul [i c\se târguiesc cu absolut oricine pentruabsolut orice.“