FORUMUL IMM-URILOR
„În viitor, creşterea economică va fi generată
de un număr mare de întreprinderi mici şi
mijlocii creative, nu de un număr mic de
companii mari.”
ANDREEA MARIA PAUL
Ambasador al IMM-urilor din România
14 – 16 Martie 2012
Bucureşti
Cabinet Andreea Paul, Consilier de Stat pe probleme economice al Primului-Ministru Mihai-Răzvan Ungureanu
1
2
Britanicii au o vorbă care, din păcate, e folosită în cele mai diferite contexte şi pe mulţi în
felul ăsta îi bucură: "Size doesn't matter" - mărimea nu contează. Cred că succesul
dumneavoastră este dovada cea mai bună că există speranţă de vioiciune în economia
românească şi că această dinamică are nevoie de sprijin, are nevoie de încredere,
guvernul fiind chemat să ofere această încredere prin mijloacele şi competenţele sale.
Mihai – Răzvan Ungureanu
Primul Ministru al României
Micile afaceri şi-au demonstrat forţa şi flexibilitatea în perioada de criză economică acută
prin care am trecut. Au devenit mai creative şi mai adaptabile. Rămâne însă o probă
constantă la care sunt supuse: competitivitatea globală.
Rolul meu este să facilitez crearea unui mediu de afaceri cât mai atractiv şi favorabil.
Priorităţile Guvernului sunt: diminuarea poverii administrative şi fiscale, stimularea
inovaţiei şi a creativităţii, identificarea celor mai potrivite căi de acces la finanţare şi
cultivarea spiritului antreprenorial care duc la crearea de noi locuri de muncă.
Ne-am angajat cu toţii să îmbunătăţim permanent cadrul de acţiune. Sectorul IMM-urilor
este coloana vertebrală a clasei de mijloc. Fără o clasă de mijloc solidă, prosperă şi
sănătoasă nici o economie din lume nu se poate dezvolta susţinut şi durabil.
Eu nu renunţ. Nu ar trebui să o faceţi nici dumneavoastră.
Andreea Paul
Ambasador al IMM-urilor din România la Comisia Europeană
3
De ce o astfel de bros ura ?
La capătul unui an de zile în care am sprijinit IMM-urile, din postura de ambasador al
acestora la Comisia Europeană, am organizat prima ediție a Forumului IMM-urilor. Am
sentimentul tonic al finalității sale. Nu-mi doresc să rămână doar un eveniment bifat, ci îmi
doresc ca ideile care au fost vehiculate în cadrul celor 3 zile de dezbatere să le pun la
dispoziția dumneavoastră.
Această broşură reprezintă un util material informativ pentru toate IMM-urile interesate
să-şi dezvolte afacerea, să devină competitive atât pe piaţa autohtonă, cât şi cea
internaţională. Totodată, își propune să deschidă apetitul antreprenorial al celor care au o
idee bună de afacere, dar nu au găsit încă oportunitățile financiare necesare.
Așadar, primele intervenții sunt menite să dea curaj antreprenorilor români, să genereze
un dialog al tuturor actorilor implicați și să popularizeze programele publice de inițiere în
arta afacerilor.
Prezenta broșură găzduiește multiple oportunități de finanțare, de garantare și de
contragarantare a creditelor, atât din surse publice cât și din surse private, oportunitățile
de capitalizare a IMM-urilor prin bursă, dar și facilitățile fiscale pentru mediul de afaceri.
O importanță egală acordăm instrumentelor publice și private pentru încurajarea spiritului
creativ şi inovator al IMM-urilor, pentru creşterea competitivităţii acestora, pentru
protejarea întreprinderilor mici și mijlocii de practicile anticoncurențiale și de evaziunea
fiscală, dar și pentru facilitarea accesului lor la achizițiile publice.
Un accent particular a fost pus pe promovarea consumului de produse românești, pe
protecția mărcilor și promovarea brandului antreprenorial autohton, pe modalitățile de
susținere a IMM-urilor pentru internaționalizare și pentru stimularea exportului, pe
antreprenoriatul feminin și în rândul tinerilor, promovând poveștile lor de succes.
4
CUPRINS:
Program conferință .............................................................................................................. 7
Mesaje deschidere ............................................................................................................ 12
Mihai – Răzvan Ungureanu ............................................................................................ 12
Andreea Maria Paul ....................................................................................................... 15
Joanna Drake ................................................................................................................. 21
Claudia Boghicevici ........................................................................................................ 23
Lucian Bode ................................................................................................................... 27
Cristian Petrescu ............................................................................................................ 29
Răzvan Mustea – Șerban............................................................................................... 32
Prezentări conferință ......................................................................................................... 35
Andreea Maria Paul: Rolul IMM-urilor în Strategia Națională de Competitivitate România
2020 ............................................................................................................................... 35
Cristian Haiduc: Programe de sprijinire a IMM-urilor implementate de AIPPIMM .......... 39
Cristian Pârvan: Importanţa dezvoltării capitalului autohton prin intermediul IMM-
urilor ............................................................................................................................... 44
Florin Bănăţeanu: Necesitatea şi importanţa unei strategii pentru dezvoltarea sectorului
IMM în România ............................................................................................................. 47
Cristian Sporiș: Facilităţi fiscale pentru mediul de afaceri. Diminuarea taxelor şi tarifelor
parafiscale...................................................................................................................... 50
Luminiţa Manolache: Soluţii financiare integrate pentru susţinerea IMM-urilor .............. 58
Ioan Hidegcuti: Instrumente de contragarantare în sprijinul IMM-urilor .......................... 61
Veronica Toncea: Scheme de garantare a IMM-urilor finanţate prin PNDR ................... 66
Speranța Tirsar: Soluţii de garantare pentru proiectele de investiţii ale IMM-urilor ........ 69
Daniel Vişoiu: Finanţare prin investitori privaţi şi fonduri de tip capital de risc ............... 74
Alexandru Cristian Ştrenc: Protecţia prin brevet a rezultatelor inovării tehnologice:
şansele IMM-urilor româneşti în competiţia internaţională ............................................. 77
Răzvan Crişan: Rolul industriilor creative....................................................................... 80
5
Anton Hadăr: Rolul cooperării dintre universităţi şi IMM-uri într-o economie bazată pe
cunoaştere ..................................................................................................................... 84
Alina Şerban: Soluţii de telecomunicaţii dedicate IMM-urilor: o nouă abordare ............. 90
George Mateescu: Piaţa de consultanţă dedicată IMM-urilor - experienţa AMCOR ...... 92
Domnica Coteţ: Clustere inovative - suport al creşterii competitivităţii operatorilor
economici ....................................................................................................................... 94
Corneliu Burada: Accesul IMM-urilor la achiziţiile publice ........................................... 101
Ion Busuioc: Asistenţă fiscală, diminuarea arieratelor şi a evaziunii fiscale ................. 103
Dumitru Anca: Modalităţi de susţinere a IMM-urilor pentru export şi
internaţionalizare .......................................................................................................... 109
Violeta Simionescu: Ce trebuie să ştim când vrem să vindem sectorul public? ........... 114
Dragoş Cabat: RisCO – Sistem de verificare a partenerilor de afaceri ........................ 121
Andreea Maria Paul: Forţa economică a femeilor antreprenor..................................... 124
Alina Pârâială: Prezentarea programelor dedicate dezvoltării antreprenoriatului în rândul
femeilor: ROFEAnet şi MENTORnet ............................................................................ 126
Corina Vulpeş: Finanţări cu dobândă subvenţionată. Creditul pentru femeile
antreprenor .................................................................................................................. 128
Andreea Maria Paul: Măsurile guvernamentale pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării
microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri ....................................................... 130
Cristian Haiduc: Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul
tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare - START .................................... 135
Traian Ispasiu și Dragoş Mengher: Programul Empretec Unctad România pentru
dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ......................................................................... 139
Ștefan Paraschiv: SC Art Land Development SRL-D ................................................... 141
Marius Mateescu și Topârceanu Adrian: Younique Advisers – Prezentare programe
accesate cu AIPPIMM .................................................................................................. 142
Viorica Udriște: Amenajări peisagistice - Green Agency SRL ...................................... 144
Maria Rizea: Chez Marie Ceai și Arta S.R.L. ............................................................... 147
Iuliana Mânză: De la poveste...prin START...la brutărie .............................................. 148
Laura Sandu: Laura Center – Salon de remodelare corporală .................................... 150
6
Valentina Sgarbura: IMM-urile şi recensământul obligaţiilor faţă de stat ...................... 151
Alina Petric: Întărirea capacității IMM-urilor românești de dezvoltare a parteneriatelor
sociale - Responsabilitate Socială Corporativă (RSC) ................................................. 153
Raluca Mohanu: Antreprenoriatul – de la succes la împlinire ...................................... 156
Dan Gabriel Mihuț: Oportunităţi şi provocări pentru IMM-uri în contextul economic
actual ........................................................................................................................... 159
Iulian Horneţ: ecoHORNET – Performanță pentru mileniul 3 ....................................... 162
Irinel Cristu: Programul „Cumpără Românește” ........................................................... 166
7
Program conferint a
Miercuri, 14 martie 2012
09:00 – 09:30 Înregistrarea participanţilor şi welcome coffee
09:30 – 10:00 Deschiderea oficială a evenimentului:
o Mihai – Răzvan UNGUREANU, Primul Ministru al României.
o Andreea Paul, Ambasador al IMM-urilor din România.
o Joanna Drake, Director pentru Promovarea competitivităţii IMM-urilor în
cadrul Direcţiei Generale Întreprinderi a Comisiei Europene.
10:00 – 12:30 Sesiunea I – Atitudine și acțiune pentru a da curaj antreprenorilor
români
o Mariana Suciu, Director General ROMEXPO – Mesaj de bun venit.
o Claudia Boghicevici, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
o Lucian Bode, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
o Cristian Petrescu, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Oportunităţi pentru IMM-uri prin programele gestionate de MDRT.
o Răzvan Mustea Şerban, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale.
o Andreea Paul – Rolul IMM-urilor în Strategia Națională de Competitivitate
România 2020.
o Cristian Haiduc, Preşedinte al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor
şi Programelor pentru IMM-uri – Programe de sprijinire a IMM-urilor
implementate de AIPPIMM.
o Liviu Rogojinaru, Vicepresedinte si purtator de cuvant, Preşedintele
Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijocii din România –
Priorităţi şi modalităţi majore pentru relansarea sectorului IMM-urilor în
viziunea Strategiei 2020.
o Cristian Pârvan, Secretar General al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din
România – Importanţa dezvoltării capitalului autohton prin intermediul
IMM-urilor.
o Florin Bănăţeanu, Consiliul Investitorilor Străini – Necesitatea şi
importanţa unei Strategii pentru Dezvoltarea Sectorului IMM în România.
8
o Mihai Ionescu, Secretarul General al ANEIR, Co-Preşedintele Consiliului
de Export al României – Provocările exporturilor româneşti în perioada
post criză în sectorul IMM-urilor.
12:30 – 12:45 Coffee break
12:45 – 14:00 Sesiunea II – Stimularea accesului la finanţare
o Radu Graţian Gheţea, Preşedinte Asociaţia Română a Băncilor – Cum
pot fi finanţate IMM-urile în condiţiile actuale.
o Cristian Sporiş, Secretar de Stat, Ministerul Finantelor Publice –
Facilităţi fiscale pentru mediul de afaceri. Diminuarea taxelor şi tarifelor
parafiscale.
o Luminiţa Manolache, Vicepreşedinte EximBank – Soluţii financiare
integrate pentru susţinerea IMM-urilor.
o Claudiu Stănescu, Consilier la Fondul Național de Garantare a Creditelor
pentru IMM-uri – Instrumente de garantare a creditelor pentru dezvoltarea
afacerilor.
o Ioan Hidegcuti, Preşedinte al Fondului Român de Contragarantare –
Instrumente de contragarantare în sprijinul IMM-urilor.
o Veronica Toncea, Director General al Fondul de Garantare a Creditului
Rural – Scheme de garantare a IMM-urilor finanţate prin PNDR.
o Speranţa Tirsar, Director SACE Europa Centrală şi de Est – Soluţii de
garantare pentru proiectele de investiţii ale IMM-urilor.
o Daniel F. Vişoiu, iniţiator proiectul VentureConnect – Finanţare prin
Investitori Privaţi şi Fonduri de Tip Capital de Risc.
14:00 – 15:00 Business lunch
15:00 – 17:00 Sesiunea III – Încurajarea spiritului creativ şi inovator al IMM-
urilor şi creşterea competitivităţii acestora
o Irina Schrotter, Co-preşedinta CoNaCo – Propuneri ale mediului de
afaceri pentru următorul cadru financiar 2014 – 2020.
o Alexandru Cristian Ştrenc, Director General Adjunct, Oficiul de Stat
pentru Invenţii şi Mărci – Protecţia prin brevet a rezultatelor inovării
tehnologice: şansele IMM-urilor româneşti în competiţie internaţională.
o Răzvan Crişan, Asociaţia Oricum – Rolul industriilor creative.
9
o Prof. Dr. Anton Hadar, Universitatea Politehnica Bucureşti – Rolul
cooperării dintre universităţi şi IMM-uri într-o economie bazată pe
cunoaştere.
o Alina Şerban, Regional Sales Manager, Business Acquisition, Vodafone,
Soluţii de telecomunicaţii dedicate IMM-urilor: o nouă abordare.
o Manuela Voicilă, Director Executiv, BNI România – Networkingul, cea
mai puternică formă de promovare a afaceri.
o George Mateescu, membru al Consiliului Director AMCOR – Piaţa de
consultanţă dedicată IMM-urilor - experienţa AMCOR.
o Domnica Coteţ, Director Departament Proiecte din cadrul Centrului
Incubator Tehnologic şi de Afaceri (INIMM) – Clustere inovative - suport al
creşterii competitivităţii operatorilor economici.
Joi, 15 martie 2012
09:00 – 09:30 Înregistrarea participanţilor şi welcome coffee
09:30 – 11:00 Sesiunea I – IMM-urile: partener şi contributor în relaţia cu statul
o Dan Paul, Preşedinte Asociaţia Brokerilor – Finanţarea IMM-urilor prin
bursă.
o Bogdan Chiriţoiu, Preşedinte al Consiliului Concurenţei – Practici
anticoncurenţiale în sectorum IMM-urilor.
o Corneliu Burada, Preşedinta Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea şi
Monitorizarea Achiziţiilor Publice – Accesul IMM-urilor la achiziţiile
publice.
o Ion Busuioc, Director General, Direcţia Îndrumare şi Asistenţă
Contribuabil, ANAF – Asistenţă fiscală, diminuarea arieratelor şi a
evaziunii fiscale.
o Dumitru Anca, Consilier, Direcţia Dezvoltare Export MECMA – Modalităţi
de susţinere a IMM-urilor pentru export şi internaţionalizare.
o Ec. Dr. Violeta Simionescu, Director General, Integrate Investment – Ce
trebuie să ştim când vrem să vindem sectorul public?
o Dragoş Cabat, Director General – EFIN, RisCO – Sistem de verificare a
partenerilor de afaceri.
10
11:00 – 12:30 Sesiunea II – Antreprenoriatul Feminin
o Andreea Paul, Ambasador al IMM-urilor din România – Forţa economică
a femeilor antreprenor.
o Alina Pârâială, reprezentant al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor
şi Programelor pentru IMM-uri – Prezentarea programelor dedicate
dezvoltării antreprenoriatului în rândul femeilor: ROFEAnet: Reţeaua
Naţională a Ambasadorilor Antreprenoriatului Feminin şi MENTORnet:
Reţeaua Naţională a Mentorilor Antreprenoriatului Feminin.
o Victoria Burton, Sorina Placintă, Elena Tiuca, Cristina Chiriac, Liliana
Agheorghicesei, Nicoleta Munteanu, mentori şi Ambsadoare ale
antreprenoriatului feminin – Cât de important e să ai un mentor în afaceri?
o Corina Vulpeş, Director Relaţii Financiare Interne şi Internaţionale
EximBank – Finanţări cu dobândă subvenţionată. Creditul pentru femeile
antreprenor.
12:30 – 13:30 Business lunch
13:30 – 14:30 Sesiunea III – Dezvoltarea antreprenoriatului românesc în rândul
Tinerilor
o Andreea Paul, Ambasador al IMM-urilor din România – Măsurile
guvernamentale pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării
microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.
o Cristian Haiduc, Preşedinte al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor
şi Programelor pentru IMM-uri – Programul pentru dezvoltarea abilităţilor
antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la
finanţare - Start.
o Marius Andra, Vicepreşedinte al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din
România – Crearea unui ecosistem de afaceri privind tinerii întreprinzători
la nivel european.
o Traian Ispasiu şi Dragoş Mengher, traineri ai Programului – Programul
Empretec Unctad România pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale.
o Poveşti de succes ale tinerilor întreprinzători, beneficiari ai
programelor AIPPIMM: Stefan Paraschiv, Marius Mateescu,
Toparceanu Adrian, Viorica Udriste, Maria Rizea, Iuliana Manza,
Laura Sandu.
14:30 – 15:00 Coffee break
11
15:00 – 17:00 Workshop-uri
o Valentina Sgarbura, Vicepreşedinte al Asociaţiei Profesionale a
Economiştilor şi Contabililor din România – IMM-urile şi recensământul
obligaţiilor faţă de stat.
o Alina Petric, Coordonator PR & Vizibilitate, UNDP – Întărirea capacității
IMM-urilor românești de dezvoltare a parteneriatelor sociale -
Responsabilitate Socială Corporativă (RSC).
Coaching de grup oferit de Noble Manhattan:
o Raluca Mohanu, coach dezvoltare personală – Antreprenoriatul de la
succes la împlinire.
o Casandra Bischoff, trainer executiv şi de echipă – Cum se pot
responsabiliza membrii echipei cu intervenţie minimă din partea
managerului.
o Andreea - Olivia Cojocaru şi Gabriela Diaconu, Key Account Managers
BestJobs – Soluţii de recrutare.
Vineri, 16 martie 2012
09:30 – 11:00 Brandul antreprenorial în România
o Dan Gabriel Mihut, Director General Camera de Comerţ Bucureşti –
Oportunităţi şi provocări pentru IMM-uri în contextul economic actual.
o Alexandru Cristian Ştrenc, Director General Adjunct, Oficiul de Stat
pentru Invenţii şi Mărci
o Irinel Cristu, Co-inițiator al programului „Cumpără Românește”
o Jean Valvis, Preşedinte Valvis Holding, Branding în România
o Bibiana Stanciulov, creatoarea brandului Magiunl Topoloveni.
o Iulian Horneţ, creator de invenţii.
o Andreea Paul, Ambasador al IMM-urilor din România.
09:30 – 17:00 Expoziţie produse româneşti
12
Mesaje deschidere
MIHAI – RĂZVAN UNGUREANU
Prim – Ministru
Mesaj deschidere
Sigur că încep prin a vă mulţumi, stimată doamnă consilier de stat, pentru invitaţia pe care aţi făcut-o şi prin a vă felicita de la bun început pentru faptul că aţi organizat această întâlnire şi cred că nu îi spuneţi cu generozitate doar forum pentru că este, într-adevăr, un forum; este o întâlnire mult aşteptată. Înainte de a intra în substanţa tehnică a discursului de început, daţi-mi voie să vă zic două chestiuni pe care eu, unul, le consider de bun simţ. În primul rând, am toată admiraţia pentru ceea ce dumneavoastră ca întreprinzători faceţi, în numele a ceea ce înseamnă mic şi mijlociu. Britanicii au o vorbă care, din păcate, e folosită în cele mai diferite contexte şi pe mulţi în felul ăsta îi bucură: "Size doesn't matter" - mărimea nu contează. Cred că succesul dumneavoastră este dovada cea mai bună că există speranţă de vioiciune în economia românească şi că această dinamică are nevoie de sprijin, are nevoie de încredere, guvernul fiind chemat să ofere această încredere prin mijloacele şi competenţele sale. Al doilea lucru: cred cu tărie în faptul că o clasă de mijloc activă, responsabilă, purtătoare de mesaj economic, politic, etic, se construieşte pe efortul economic al întreprinzătorului de talie mică sau mijlocie şi cred că România are nevoie de aşa ceva după aproape 20 de ani de la revoluţie. E greu să nu vezi că lumea se împarte, mai curând, în puţini şi bogaţi şi în foarte mulţi şi săraci. O societate însă care este sănătoasă şi care se construieşte pentru generaţii, nu doar pentru satisfacţia câtorva ani, are nevoie de o clasă de mijloc solidă. Este clasa de mijloc cea pe care, la rândul meu, contez, fie că vorbim de implicarea ei în politică, fie că vorbim de raţiunea sau de existenţa economică, iar România a avut întotdeauna o clasă de mijloc puternică, activă şi responsabilă.
Aşadar, mi se pare normal ca un prim-ministru, alături de colegii săi din guvern, să vă ofere măcar acest semn de atenţie. Eu cred, doamna secretar de stat, că putem face mult mai mult pentru cei care reprezintă astăzi, aici, întreprinderile mici şi mijlocii. Daţi-mi voie, doar, să intru în câteva date statistice pe care dumneavoastră le cunoaşteţi, sunt convins. 99,7%, adică aproape 100% din totalul întreprinderilor româneşti, înseamnă întreprinderi mici şi mijlocii - întreprinderi mici şi mijlocii care generează două treimi din totalul locurilor de muncă din România şi jumătate din valoarea adăugată brută la costul factorilor de producţie din economie. Microîntreprinderile, adică ceea ce înseamnă mai
13
puţin decât zece angajaţi, reprezintă peste 89%; întreprinderile mici, între 10 şi 49 de angajaţi, înseamnă aproape 9%; cele mijlocii, până la 250 de angajaţi, înseamnă 1,6% din totalul IMM-urilor din România. De fapt, concluzia acestui şir de date statistice este simplă. Creşterea economică reală a României este generată nu de un număr redus de companii mari, un număr mic de companii mari, ci de un număr mare de întreprinzători de talie mică şi mijlocie. Mai mult, cred că acesta este semnul că revigorarea economiei româneşti se construieşte pe efortul aparent mărunt şi însumat foarte important al IMM-urilor. Relaţia pe care guvernul o are cu marile companii, pe care din când în când le vedeţi comunicând întâlnirile cu primul ministru sau cu miniştrii de resort, nu scoate în afara interesului nostru, în niciun fel, atenţia pe care o datorăm IMM-urilor. Şi aceasta pentru că suntem conştienţi de forţa şi de flexibilitatea pe care IMM-urile, deşi grav lovite de perioada de austeritate prin care am trecut, s-au dovedit puternice şi rezistente, spuneam, cu forţă şi flexibilitate. Supleţea acestora le-a conferit şi le-a validat o capacitate apreciabilă de adaptare la mediul economic dificil. Au reuşit, într-o mare măsură, să reţină forţa de muncă angajată în urmă cu patru-cinci ani şi aceasta în timp ce alţii au suferit concediindu-şi proprii angajaţi. În trei ani de criză economică, au fost înfiinţate peste 365.000 de întreprinderi, dar aceasta în timp ce aproape 335.000 de firme şi-au închis porţile. Însă, în 2011, ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei economice, au fost înfiinţate de două ori mai multe firme decât numărul celor care au fost radiate.
Unde cred că, de fapt, urmează să se producă saltul care, pentru dumneavoastră, reprezintă o miză de existenţă şi o miză de profit? Competitivitatea. Ce putem noi face, ca guvern, în sprijinirea dumneavoastră? În primul rând - şi acesta este un lucru pe care guvernul l-a spus de la bun început - un mediu de afaceri atractiv, favorabil şi predictibil, şi evident că ne gândim într-un orizont de timp care să fie confortabil atât pentru obiectivele noastre de stabilizare macroeconomică, cât şi pentru dumneavoastră în aşteptare. Ne gândim la diminuarea poverii administrative şi fiscale când se va putea, la stimularea implicită a creativităţii şi a inovaţiei, toate ducând la un obiectiv pe care - sunt convins - îl cultivaţi ca ethos al acţiunii dumneavoastră economice: cultivarea adevăratului spirit antreprenorial care porneşte de jos în sus - grassroots rise.
Ne concentrăm pe ceea ce înseamnă sectoare emergente, creative şi inovative, high-tech. Credem că high-tech înseamnă ruta scurtă spre competitivitate în economia românească. La 1 martie 2012, împreună cu cei responsabili din guvern, am lansat programul de vouchere de inovare dedicate IMM-urilor. Principala facilitate pe care o acordăm beneficiarilor înseamnă încheierea de parteneriate cu instituţiile de cercetare şi inovare de regim public sau privat pentru modernizare tehnologică şi creştere a gradului de inovare, aceasta în condiţiile în care am dat atenţie câtorva detalii deranjante înainte prin nereglementarea lor utilă. Perioada de înfiinţare a unei firme astăzi s-a redus la trei zile. Cu toţii ştim ce însemna acest lucru, în urmă cu un an. Numărul de taxe şi tarife este redus astăzi faţă de ce se întâmpla acum un an şi jumătate. Simplificarea Legii contabilităţii, programele de sprijin - toate converg spre aceleaşi obiective pe care vi le descriam mai înainte. Direcţia următoare de acţiune, despre care cred că se va face vorbire aici, înseamnă introducerea mediatorului de credite, cumva pe calapodul bunelor
14
practici din Belgia, din Ungaria, din Franţa, toate obiectivele fiind circumscrise, toate aceste poziţii, de fapt, fiind circumscrise obiectivului de a ne apropia de media europeană în ceea ce priveşte măcar numărul de firme pe mia de locuitori. Media europeană e de 42, media românească este de 24. Principiul însă după care ne ghidăm este, evident, regula pieţei. Credem că substanţa competitivă, comportamentul competitiv al economiei de piaţă se complementează cu responsabilizarea individuală şi respectarea normelor comunitare. Adoptarea şi practicarea tuturor liniilor de conduită de natură etică în economie sunt, ca tipuri de comportament, prezente la nivelul companiilor internaţionale, reprezintă o trăsătură de bază a economiilor dezvoltate şi este nevoie să le promovăm în continuare la nivelul întreprinderilor şi al firmelor pe care dumneavoastră le reprezentaţi: responsabilitate, onestitate, încredere, autodisciplină. Eu cred că afacerile de succes se nasc, în primul rând, din idei curajoase. Este, de fapt, diferenţa vie care se face între idee şi ocazia de a pune ideea în practică şi, bineînţeles, este nevoie de foarte multă muncă şi, proporţional, de încăpăţânare. Vă admir pentru aceste calităţi şi vă asigur de sprijinul nediscriminat al Guvernului pe care am onoarea să îl reprezint.
15
ANDREEA MARIA PAUL
Ambasador al IMM-urilor din România
Mesaj deschidere: IMM-urile din România au fost călite de focul crizei
În prima fază, ca să fiu sinceră, forumul de azi s-a conturat în jurul ideii de a vă prezenta un bilanţ, după primul an în care am reprezentat IMM-urile la nivel european. Însă apetitul uriaş al mediului de afaceri pentru acest eveniment şi deschiderea uimitoare cu care autorităţile şi experţii din domeniu au răspuns invitaţiei noastre l-au transformat într-un eveniment de anvergură fără precedent. Într-un regal al IMM-urilor.
Sectorul IMM-urilor este temelia clasei de mijloc. Fără o clasă de mijloc solidă, prosperă şi sănătoasă nici o economie din lume nu se poate dezvolta susţinut şi durabil.
Pentru asta, vă mulţumesc dumneavoastră. Mulţumesc Primului-Ministru, miniştrilor care ne-au onorat cu prezenţa, gazdelor noastre şi celor 56 de parteneri care ni s-au alăturat şi care vor lua cuvântul.
Avem la dispoziţie 3 zile de dezbateri, 3 zile de dialog structurat în care promovăm capitalul autohton şi produsele româneşti. Abordăm pe îndelete problemele grave cu care se confruntă IMM-urile: evaziunea fiscală, concurenţa neloială, gradul de specializare, birocraţia fiscală, costurile internaţionalizării, protejarea proprietăţii intelectuale, accesul la achiziţii publice sau la capitalizarea prin bursă. Despre toate vom vorbi în aceste zile. Vom întinde o mână de ajutor IMM-urilor şi, cu o voce puternică, unitară, vom convinge băncile că e nevoie de creditarea lor şi că măsurile prudenţiale excesive sunt azi cea mai mare piedică în dezvoltarea mediului privat.
IMM-urile din România au fost călite de focul crizei. Le admir. Avem cu toţii de învăţat de la ele. Nu au renunţat. În cei 3 ani de criză economică severă s-au înfiinţat cu peste 30.000 de firme mai mult decât au fost desfiinţate. Creşterea economică de 2,5% de anul trecut a oferit un nou imbold antreprenorilor.
Antreprenoriatul nu are vârstă. Din fiecare 100 de firme cu asociat unic, 25 sunt tineri cu vârsta până la 35 de ani şi 20 au peste 56 de ani. Restul, peste jumătate din antreprenori, au vârsta de mijloc (33 de antreprenori au vârsta între 36 şi 45 ani, iar 22 au vârsta între 46-55 ani).
Combinaţia dintre creştere şi inovare se dovedeşte explozivă. IMM-urile performante azi pot ajunge firmele de succes de mâine. Înclinaţia spre antreprenoriat ne poziţionează la jumătatea mediei europene. Avem doar un singur produs înscris în Registrul UE al produselor tradiţionale protejate: Magiunul de prune Topoloveni. Avem nevoie de o Românie în care micile idei de astăzi să se transforme în marile afaceri de mâine. Până
16
atunci, IMM-urile au nevoie de suportul nostru. Au nevoie de o justă răsplată pentru eforturile lor, nu de umilinţa birocratică. Au nevoie de un mediu de afaceri dinamic, competitiv și plin de idei îndrăzneţe pentru a-și putea proiecta propriul succes. Cei care gonesc după profit, gonesc după bunăstarea noastră comună. Realitatea este că civilizaţia se cumpără cu taxe şi impozite cât mai simple şi cât mai mici posibil.
Noroc am avut: Gecad sau BitDefender ne stau dovadă. Dar nu am ştiut să creăm imboldul pentru dezvoltarea unor poveşti de succes, aşa cum s-a întâmplat în cazul Apple sau Intel. Victoriile pe care le-am obţinut ne-au dat imboldul de a continua. Le regăsiţi pe scurt prezentate în materialul pus la dispoziţie în mapă.
Aşadar, sunt un suporter înfocat al IMM-urilor. Nu ştiu dacă mi s-a dus vestea până la Bruxelles. Cert este că la începutul anului trecut am fost desemnată ambasadoare a IMM-urilor din România la Comisia Europeană.
Sunt o apărătoare a intereselor dumneavoastră în spaţiul comunitar. Am misiunea de a veghea la corecta aplicare a legislaţiei europene privind IMM-urile, să urmăresc bunele practici europene.
Sunt o apărătoare a intereselor dumneavoastră în interiorul Guvernului. Am sarcina, dacă vreţi, de a traduce limbajul tehnic european menit să promoveze IMM-urile într-unul cât mai simplu, accesibil tuturor. Să mă asigur că interesele dumneavoastră sunt integrate în politicile noastre economice.
Am mers pe principiul „piaţa conduce, guvernul simplifică şi facilitează”. Pentru că nu statul alege câştigătorii. Statul face însă regulile jocului. Este corect şi echitabil ca în final, eforturile IMM-urilor să fie cele care le determină succesul. Lupt pentru un mediu mai liber în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat. Este primul obiectiv din cele 10 ale Small Business Act.
Dacă mie, din inima Guvernului, îmi este greu să-i fac faţă birocraţiei, darămite unui patron?! Prin urmare, am diminuat la jumătate povara administrativă fiscală, prin eliminarea şi comasarea a 237 taxe şi tarife, din aproape 500 existente în 2008. Am creat portalul virtual unic One Stop Shop. Am diminuat perioada de înfiinţare a unei firme de la 10 zile la maximum 3 zile, începând cu luna februarie a acestui an. Nu doar România se confruntă cu aceste probleme. Nu doar România depune eforturi în aceste direcţii. Toată Europa o face.
Este o luptă pe care am purtat-o pe mai multe fronturi, pornind de la simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare până la crearea de noi oportunităţi de înfiinţare.
Am ţintit tinerii pentru a le pune în valoare elanul şi ingeniozitatea în domeniul afacerilor prin lansarea anul trecut a Programului dedicat tinerilor debutanţi în afaceri.
Printr-un alt program, Mihail Kogălniceanu, am subvenţionat rata dobânzii şi am garantat creditele. Nu puteam lăsa acest domeniu critic doar în sarcina băncilor. Exemplele concrete ne arată că sistemul de garantare este o metodă eficace pentru a oferi finanţare în investiţiile timpurii.
17
Sarea şi piperul care dau gustul creşterii economice rămân competitivitatea şi inovarea. Firme ca ale dumneavoastră au fost cele care au condus la descoperirea de noi idei şi produse. De aceea, am plantat seminţele unei creşteri pe bază de inovare, unde suntem atât de mult rămaşi în urmă. Cel mai recent proiect al nostru, anunţat azi în premieră de Primul-ministru, oferă vouchere de inovare pentru IMM-uri.
Am identificat 27 de posibile clustere inovative în România care antrenează în activitatea economică sectorul IMM-urilor. IMM-urile sunt precum rotițele unui ceas, integrate în mecanismul complex al economiei de piață și fără de care întregul sistem nu ar putea funcționa.
Ştiu că am câştigat doar câteva bătălii până în acest moment şi nu războiul. Am convingerea că în viitor, creşterea economică nu va fi generată de un număr mic de companii mari, ci de un număr mare de întreprinderi mici şi mijlocii creative, cum a fost deja subliniat de Primul-ministru.
Eu nu renunţ. Nu ar trebui să o faceţi nici dumneavoastră.
Împreună trebuie să dăm valoare în lume cuvintelor ANTREPRENOR DE ROMÂNIA sau PATRON ROMÂN.
Măsuri guvernamentale pentru stimularea activităţii IMM-urilor:
1. Acces la finanțare:
240.000 locuri de muncă au fost salvate prin garanţii în valoare de 1,35 mld. € emise de FNGCIMM în perioada 2009-2011;
580 mil. euro vor susţine credite în valoare de 1.1 mld. euro și vor duce la crearea/menținerea a 100.000 locuri de muncă în 2012.
Peste 1.500 IMM-uri au fost sprijinite prin cele 3 programe guvernamentale majore în anul 2011: Programul Mihail Kogălniceanu, Programul START și Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri.
905 IMM-uri au beneficiat de ajutor de minims în perioada 2008 – 2011 ( ajutoare de minimis aprobate: 397,2 mil. lei);
Vouchere de inovare pentru IMM-uri: o Instrument flexibil pentru susţinerea IMM-urilor în vederea modernizării
tehnologice şi creşterii gradului de inovare;
o Presupune încheierea de parteneriate cu instituţii de cercetare și inovare
publice sau private;
o Ajutor de minimis – valoarea maximă a unui voucher de inovare nu poate
depăși 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului sau 45.000 lei;
o Buget alocat pentru anul 2012: 6.450.000 lei;
o Programul a fost lansat pe 1 martie 2012.
18
2. Simplificarea poverii administrative şi fiscale
237 taxe şi tarife comasate sau eliminate, din 491 existente la începutul anului 2009;
Declaraţia Unică 112 privind contribuţiile sociale şi evidenţa nominală a persoanelor
asigurate;
Portalul One Stop Shop: www.immoss.ro;
Formulare on-line pentru înfiinţarea IMM-urilor;
Plata on-line a taxelor pentru înfiinţarea IMM-urilor;
Devansarea termenului de plată a accizelor pentru destinatarul înregistrat;
Simplificarea Legii Contabilității pentru IMM-uri.
Diminuarea perioadei de înființare a unei firme în România de la 10 zile la 3 zile:
Schema procedurii de înființare a unei firme în 10 zile – până la data de 6 februarie 2012
19
Schema procedurii de înființare a unei firme în 3 zile – după data de 6 februarie 2012
3. Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate
Eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale pentru o perioadă
maximă de 5 ani;
Încurajarea plăţii voluntare a obligaţiilor fiscale restante;
Reglementarea compensării de drept;
Modificarea ordinii de stingere a obligaţiilor fiscale.
4. Stimulente fiscale pentru mediul de afaceri
Deductibilitate de 50% pentru cheltuielile privind combustibilul la calculul impozitului
pe profit şi impozitului pe venit, şi a TVA-ului la achiziţia de vehicule rutiere (inclusiv
combustibilul) destinate exclusiv transportului rutier de persoane;
Sistem de plată trimestrial sau anual a impozitului pe
profit, cu efectuarea de plăţi anticipate în valoare de
25% din impozitul pe profit datorat pentru anul
precedent;
Susţinerea activităţilor civice: scăderea cheltuielilor de
sponsorizare din impozitul pe profit, în limita a 20% din
impozitul pe profit și a 3‰ din cifra de afaceri.
20
5. Priorităţi pentru 2012
Mediatorul de credite pentru IMM-uri;
Fondul de capital de risc;
Strategia Naţională de Competitivitate a României 2020.
21
JOANNA DRAKE
Director pentru promovarea competitivităţii IMM-urilor în cadrul Direcţiei Generale Întreprinderi a Comisiei Europene
Mesaj deschidere
Este o reală plăcere pentru mine să mă adresez dvs, participanţi la acest Forum al IMM-urilor şi regret sincer că angajamentele mele profesionale anterioare nu-mi permit să fiu acolo, alături de dvs.
În calitate de Reprezentant adjunct pentru IMM-uri, şi, de asemenea, Director pentru IMM-uri şi antreprenoriat, la Comisia Europeană, acesta este rolul meu, să mă asigur că IMM-urile îşi fac auzită vocea şi că problemele şi provocările cu care se confruntă sunt auzite şi înţelese de către toate părţile interesate.
Aş dori să transmit cele mai călduroase felicitări Reprezentantului român pentru IMM-uri, d-na Andreea Paul şi Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri, pentru organizarea acestui eveniment care reprezintă o recunoaştere a legăturii importante dintre crearea şi dezvoltarea micilor afaceri, bunăstare şi creşterea economiei româneşti.
Criza care ne-a cuprins şi a cuprins Europa de un număr de ani a fost de neegalat în ceea ce priveşte severitatea şi durata ei.
De mult timp, politica fiscală şi disciplina bugetară au fost în centrul atenţiei în ceea ce priveşte combaterea crizei.
Dar cu o nouă recesiune întrezărindu-se şi o lentă şi inegală creştere economică pe teritoriul Uniunii Europene, atenţia se concentrează din ce în ce mai mult pe provocarea de a crea condiţiile potrivite pentru o revenire la creştere economică şi locuri de muncă.
IMM-urile sunt economia reală. Ele au o uriaşă importanţă economică, fiind în mod evident o parte importantă a soluţiei.
Trebuie să ne reamintim că rolul cheie al IMM-urilor în crearea şi menţinerea locurilor de muncă trebuie să fie consolidat.
De fapt, aţi auzit vorbindu-se destul de mult în mass-media despre faptul că Uniunea Europeană este conştientă cât de mult reprezintă IMM-urile motorul economiei europene.
Chiar şi în România, ele reprezintă 99 la sută din toate întreprinderile, precum este în medie în Uniunea Europeană.
Ele asigură locuri de muncă pentru două treimi din forţa de lucru din sectorul privat şi generează jumătate din PIB-ul ţării.
22
Ştim că această criză a avut impact negativ asupra întreprinderilor româneşti, oprind temporar evoluţiile pozitive, pe termen –lung şi numărul de IMM-uri, precum şi contribuţiile lor la ocuparea forţei de muncă şi valoare economică adăugată. Totuşi, trebuie să ne reamintim că în această perioadă dificilă, IMM-urile au fost mai reticente în a-şi concedia din angajaţi decât firmele mari.
Este o realitate că în perioada 2008-2010, IMM-urile româneşti şi-au menţinut forţa de lucru la nivelul de dinainte de criză, în timp ce marile întreprinderi şi-au concediat aproape 6 la sută din personal.
În acelaşi timp, deşi cred cu adevărat că micile afaceri sunt cheia creşterii economice şi a locurilor de muncă în Europa, ele singure nu pot face miracole economice.
Politicile publice joacă un rol important în crearea celui mai bun mediu în care întreprinderile şi mai ales cele mici pot supravieţui şi se pot dezvolta.
Din partea mea, aş dori să vă asigur de recunoaşterea de către Comisia Europeană a importanţei vitale a IMM-urilor şi de faptul că este hotărâtă să le păstreze un loc prioritar pe agenda politică şi să creeze instrumentele de politici necesare care să ne permită să reuşim împreună în această sarcină ambiţioasă.
Împreună cu Reprezentantul Naţional Special pentru IMM-uri în fiecare stat membru European, lucrăm foarte mult să generăm acţiuni coordinate care vor ajuta Europa să prospere.
Acest lucru mă determină să aduc în discuţie cadrul de politici pentru IMM-uri, ceea ce numim aşa cum ştiţi, (Small Business Act) - Actul pentru Micii Întreprinzatori, SBA. SBA şi revizuirea acesteia la începutul anului 2011 sunt strâns legate de Strategia Europa 2020 care recunoaşte rolul vital al spiritului antreprenorial şi al IMM-urilor în asigurarea unei puternice economii în UE şi a unei creşteri durabile, pe termen lung.
Revizuirea SBA stabileşte un număr de măsuri cheie atât pentru Comisie cât şi pentru Statele Membre, pentru a ne ajuta să accesăm fondurile necesare: accesul direct al UE la pieţe, atât în cadrul Pieţei Unice şi în afara ei, cât şi pentru a atenua povara lor administrativă. Mai mult, acţiunile de stimulare a spiritului antreprenorial, inclusiv în rândul femeilor şi tinerilor se numără printre priorităţile noastre.
Comisia se concentrează acum pentru a face acest lucru posibil şi numeroase acţiuni-cheie au fost deja realizate: directiva privind combaterea întârzierii efectuării plăţilor, de exemplu, pachetul normativ de standardizare europeană, propunerea pentru o bază comună de impozitare consolidată, comunicarea privind sprijinirea IMM-urilor din UE pemtru extinderea în pieţele ţărilor terţe, Planul de acţiune privind accesul la finanţare, şi acestea sunt doar câteva dintre rezultatele concrete invocate de către Comisia Europeană.
Aş dori să încurajez autorităţile române să acţioneze în aceeaşi manieră şi să se concentreze ca măsurile de sprijin menţionate în Small Business Act for Europe să devină o realitate şi pentru IMM-urile din România.
23
CLAUDIA BOGHICEVICI
Ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
Mesaj deschidere
Mulțumesc organizatorilor pentru invitație și pentru că mi-au oferit prilejul să mă pot întâlni direct cu un număr atât de mare de reprezentanți ai IMM-urilor.
Vreau să vă asigur din start ca aveți un Ministru al Muncii direct interesat de evoluția mediului de afaceri, pentru că dvs. sunteți resortul final al creării locurilor de muncă.
Ministrul Muncii este de partea dvs. și îmi doresc ca și dvs. să fiți de partea Ministrului Muncii, pentru ca în final avem de fapt același obiectiv.
Politicile de stimularea pieței muncii sunt făcute să vă ajute pe dvs. și garanția reușitei este colaborarea cu dvs. Avem nevoie de o colaborare directă, instituționalizată, pentru a vă cunoaște problemele, recomandarile și a gasi împreună soluțiile potrivite.
De aceea am decis înființarea la Ministerul Muncii a Comisiei pentru locuri de muncă, coordonată direct de către ministru.
Comisia pentru locuri de muncă a Ministerului Muncii va fi formată din reprezentanții ANOFM, Inspecția Muncii, Casa Națională de Pensii, din reprezentanți ai IMM-urilor, experți ai firmelor de consultanță financiară și va fi coordonat direct de către Ministrul Muncii.
Comisia pentru locuri de muncă va fi multiplicată în fiecare județ, pe aceeași structură și va fi coordonată de către directorul AJOFM din fiecare județ.
Atât la centru, cât și în teritoriu întâlnirile vor fi lunare, iar după fiecare întâlnire din teritoriu vreau un raport la minister, unde echipa de la centru va prelua concluziile din fiecare județ. Voi participa la întâlnirile din teritoriu ori de câte ori voi avea ocazia.
Precizez că nu înființăm o instituție nouă și nu inventăm noi funcții în aparatul ministerului. Oamenii care deja sunt angajați în minister vor face parte și din Comisia pentru locuri de muncă, care este gândită pe structura unui grup de lucru. Este însă o formulă instituționalizată și permanentă.
Ceea ce îmi doresc prin înființarea Comisiei pentru locuri de muncă este ca împreună cu dvs. să elaborăm măsurile cu impact asupra mediului de afaceri.
Să stabilim împreună planul de formare profesională, astfel încât oferta să întâlnească cererea de pe piața muncii.
24
Să identificam împreună problemele pe care le aveți în relația cu Inspecția Muncii și Casa Națională de Pensii pentru a găsi și soluțiile potrivite.
Și nu în ultimul rând Comisia pentru locuri de muncă este gândită ca un canal de comunicare direct între reprezentanții IMM-urilor și minister.
Profit de faptul că suntem împreună și vă propun deja ca prima întâlnire a Comisiei pentru locuri de munca a Ministerului Muncii să fie dedicată Planului Național privind Locurile de Muncă.
După cum știți deja în urma Declarației Comune a Membrilor Consiliului European din ianuarie 2012, până la 15 aprilie 2012 fiecare stat membru trebuie să elaboreze şi să aprobe Planul Național privind Locurile de Muncă.
Avem obiective clar stabilite prin acest plan național, cum sunt:
Să asigurăm tinerilor, în maxim 4 luni de la terminarea școlii, un loc de muncă sau un stagiu de formare;
Să încheiem parteneriate cu mediul privat pentru a crește numărul stagiilor de formare;
Să folosim banii europeni concentrat pentru a reduce șomajul în rândul tinerilor;
Să folosim schemele de sprijin UE pentru a face mai ușoară mobilitatea tinerilor.
Sunt convinsă însă că aceste obiective ambițioase riscă să rămână doar fraze frumoase pe o bucată de hârtie, fără implicarea și sprijinul dvs.
Un alt punct extrem de important pe agenda imediată a Comisiei pentru locuri de muncă este modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
În forma actuală, Legea 76 / 2002 cuprinde o serie de măsuri destinate să revigoreze piața muncii și care merită menționate atunci când vorbim de politici destinate creșterii gradului de ocupare.
Vorbim despre măsurile aplicate în prezent privind sprijinirea reinserției șomerilor, stimulării angajării absolvenților, reinserției pensionarilor în vârstă de muncă pe piața muncii. Toate acestea fac parte din măsurile active reglementate de Legea nr.76/2002 privind privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, având alocat anual un buget pentru fiecare măsură în parte, potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.
Pentru a creşte şansele de ocupare a somerilor, legea prevede:
Completarea veniturilor salariale ale angajaţilor, prin acordarea unei sume echivalente cu 30% din cuantumul indemnizaţiei de şomaj, dacă o persoană care primește indemnizația de șomaj se angajează în perioada când este în plată;
Stimularea mobilităţii forţei de muncă, prin acordarea unei prime de încadrare (egală cu de două ori valoarea indicatorului social de referinţă), dacă locul de munca este la mult de 50 de km de domiciliu și prin acordarea unei prime de instalare egală cu de
25
şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă, daca isi schimba domiciliu pentru ca a gasit un loc de munca in alta localitate;
Formarea profesională, care cuprinde programele de formare profesională destinate șomerilor.
În ce privește stimualrea angajatorilor, legea conține de asemenea o serie de măsuri concrete:
Reducerea sumei reprezentând contribuţia datorată bugetului asigurărilor pentru şomaj pentru angajatorii care încadrează în muncă persoane din rândul şomerilor, pe o perioadă de cel puţin 6 luni;
Scutirea angajatorilor care angajează absolvenți de plată contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj, timp de 1 an și acordarea, lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent, a unei subvenţii egală cu 1, 1,2 sau 1,5 din indicatorul social de referință corespunzător nivelului de studii absolvite;
Scutirea angajatorilor care angajează șomeri în vârstă de peste 45 de ani sau sunt părinţi din familii monoparentale, de plata contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj, timp de 1 an şi acordarea, lunar, pe această perioadă, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, a unei subvenţii reprezentând o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare;
Stimularea angajatorilor pentru crearea de locuri de muncă şi angajarea şomerilor din categoria persoanelor cu handicap prin acordarea, lunar, pe perioada de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată, a unei subvenţii reprezentând o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare.
Stimularea angajatorilor care încadrează în muncă şomeri care în termen de 3 ani de la data angajării îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă.
În curând finalizăm o formă îmbunătățită a acestei legi și venim cu măsuri suplimentare pentru creșterea gradului de ocupare pe piața muncii.
Pe scurt, legea modificată vine cu o serie de măsuri pe două direcții principale, măsuri adresate șomerilor și măsuri adresate mediului de afaceri:
Îi ajutam pe cei care își caută un loc de muncă să obțină un certificat de competenţe profesionale prin evaluarea gratuită a competenţelor dobândite pe alte căi decât cea formală;
Acordăm prime de mobilitate inclusiv şomerilor de lungă durată, pentru a stimula mobilitatea teritorială, acordăm prima de încadrare;
Reducem de la 3 la 2 ani obligația de menţinere a raporturilor de muncă sau de serviciu pentru angajatorii care angajează absolvenţi;
Sprijinim angajatorii în vederea angajarii persoanelor beneficiare de venit minim garantat, prin acordarea, lunar, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, a unei sume egale cu 40% din valoarea indicatorului social de referinţă, cu condiția să le facă contract de munca de minim un an.
26
Îmi pun mari speranțe în efectele pozitive pe piața muncii generate de modificarile pe care le aducem Legii 76/2002 dar și de punerea în aplicare a Legii uceniciei.
Pentru înlăturarea barierelor privind accesul tinerilor fără calificări la ucenicie, România a introdus noi reglementări prin Legea nr. 106/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Modificările vizează: integrarea tinerilor pe piaţa muncii prin furnizarea de formare profesională de calitate; promovarea oportunităţilor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în condiţiile în care acestea beneficiază de formare adecvată şi câştiguri rezonabile; furnizarea de forţă de muncă cu competenţe şi abilităţi corelate cu cerinţele angajatorilor; creşterea ratei ocupării forţei de muncă.
Personal, văd însă 2 condiții esențiale pentru reușita acestor legi.
Să fie bine cunoscută de către mediul de afaceri și să fie repede și corect pusă în aplicare. Ambele condiții sunt sigură că vor fi rezolvate doar printr-o colaborare strânsă între mediul de afaceri și minister.
Un alt aspect pe care consider că îl putem dezbate și soluționa împreună este cel privind calitatea locurilor de muncă în România.
Deși situația economică dificilă ne-a determinat să ne concentram pe aspectul cantitativ legat de crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă, nu trebuie sa neglijăm calitatea locurilor de muncă.
Când vorbim de calitatea locurilor de muncă ne referim în principal la remunerație, la flexibilitatea și securitatea locului de munca, la stimularea implicării angajatului și evident la investițiile în creșterea calității resursei umane.
Calitatea locurilor de muncă este la fel de importantă ca și crearea de noi locuri de muncă și consider că trebuie tratate cu maximă atenție ambele aspecte privind piața muncii în România.
Îmi doresc să avem o colaborare permanentă, într-o formă instituționalizată și transparentă și vă invit să veniți alături de Ministerul Muncii pentru ca împreună să revigorăm piața muncii.
27
LUCIAN BODE
Ministrul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
Mesaj deschidere
Am onoarea azi de a mă adresa personal reprezentanţilor IMM din România pentru care, de multe ori în cursul activităţii ministeriale, sunt pus în situaţia de a lua diverse măsuri care le influenţează activitatea economică. Profit de această ocazie să vă transmit viziunea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi determinarea mea personală în sprijinul Intreprinderilor Mici şi Mijlocii.
Destul de târziu, în 2008, Uniunea Europeană a recunoscut importanţa covârşitoare a IMM în arhitectura economică europeană prin Actul Întreprinderilor Mici (Small Business Act) având ca priorităţi accesul la finanţare, debirocratizarea serviciilor guvernamentale şi accesul pe piaţa comună. Angajând peste două treimi din forţa de muncă privată europeană, acest sector avea nevoie de măsuri urgente pentru consolidare, de la instrumente financiare până la simplificare administrativă. Logica economică propusă este simplă: Întreprinderile Mici şi Mijlocii asigură locurile de muncă necesare unei creşterii economice sustenabile.
Ministerul care îl coordonez acţionează pe două paliere – cel guvernamental şi cel european. La nivel guvernamental am acţionat până în prezent prin intermediul programelor Agentiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM, prin intermediul fondurilor de garantare a creditelor, precum şi printr-o serie de iniţiative privind debirocratizarea serviciilor guvernamentale. Peste 1.300 de IMM au beneficiat de sprijin guvernamental prin Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri, Programul Start şi Programul Mihail Kogălniceanu, concretizat în finanţări nerambursabile, subvenţii la dobânzi şi garanţii de stat.
Palierul European este cel care ne oferă însă cea mai bună şansă pentru asigurarea impulsului economic necesar. Cred că este evident pentru toată lumea faptul că principalul avantaj al aderării la Uniunea Europeană pentru România îl constituie instrumentele structurale. Dincolo de avantajele politice, culturale sau sociale, aderarea la Uniunea Europeană trebuia să ne aducă bani pur şi simplu, bani pe care să-i investim în industrie, agricultură, infrastructură, în economie în ansamblul ei.
Cunoaşteţi cu toţii cred, exemplul Poloniei care de la o rată scăzută de absorbţie în prima lor perioadă financiară (2004-2006) au ajuns singura ţară din Uniunea Europeană fără recesiune în perioada crizei. Ei au tras necesarele învăţăminte privind descentralizarea structurilor implicate în absorbţia fondurilor şi procedurile aferente rezultând astfel una din cele mai stabile economii europene. În România perioadele lungi de evaluare şi problemele din domeniul achiziţiilor publice duc la întârzieri nepermise, de aceea
28
principalul meu interes privind fondurile structurale gestionate de Ministerul Economiei este eliminarea oricăror întârzieri şi respectarea termenelor procedurale.
Am început prin a vă afirma determinarea personală în ceea ce priveşte sectorul IMM. Accentuez acest lucru pentru că în opinia mea, problemele sistemice din domeniu pot fi rezolvate doar cu determinare. Avem oameni pregătiţi, avem modele de eficienţă, trebuie doar să le punem în aplicare. În privinţa celor 5 operaţiuni ale Organismului Intermediar pentru IMM, al căror progres îl urmăresc săptămânal, pot să vă spun că rata de absorbţie efectivă este în prezent la 17% şi intenţionez să fac tot posibilul ca 2012 să reprezinte anul cu cel mai înalt plafon de rambursări către beneficiari de până acum.
Stimaţi parteneri, nu este suficient să declarăm ca priorităţi ale guvernării un domeniu sau altul, o categorie economică sau socială – trebuie să le facem priorităţi şi pot să vă asigur că în mandatul meu voi susţine şi promova personal orice măsuri concrete ce pot ajuta Intreprinderile Mici şi Mijlocii. Deasemenea, complementar măsurilor concrete, aş vrea să reliefez ideea responsabilităţii comune, a parteneriatului, a contractului social bazat pe încredere mutuală şi acordul suveran de voinţă al părţilor. Aveţi în faţa dumneavoastră azi un partener în care puteţi avea încredere.
29
CRISTIAN PETRESCU
Ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului
Mesaj deschidere
Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu azi în mijlocul dumneavoastră, oficialităţi şi întreprinzători, pentru a discuta într-un mod constructiv despre cel mai important motor al economiei româneşti, sectorul IMM-urilor. Vreau să mulţumesc organizatorilor pentru invitaţie şi să salut ideea organizării unei asemenea întâlniri. Prin pondere şi diversitatea activităţilor intreprinse, IMM-urile reprezintă una dintre principalele surse de venituri ale bugetului statului. În toată lumea, inclusiv în Uniunea Europeană, IMM-urile sunt singurele care, în ultimii ani, au generat noi locuri de muncă. Totodată, acestea reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în domeniile noi ale economiei, în ramurile sale de vârf bazate pe tehnică şi tehnologie performante.
Tendinţele actuale de natură tehnică, economică şi socială favorizează crearea cu precădere de IMM-uri. Ne referim la miniaturizarea echipamentelor, robotizare, informatizare, dezvoltarea comunicaţiilor şi transporturilor, creşterea gradului de pregătire a populaţiei, reducerea rapidă a diferenţelor de condiţii de viaţă dintre zone şi localităţi, descentralizarea administrativă, care nu numai că fac posibile, dar şi generează performanţe economice superioare, în primul rând prin firme mici şi mijlocii.
Având în vedere cele enumerate mai sus, este o plăcere pentru mine să pot veni în faţa dumneavoastră din postura de conducător al unei instituţii care susţine şi are, printre cei mai importanţi parteneri, intreprinderile mici şi mijlocii.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin structura şi misiunea sa, se adresează în special autorităţilor publice locale. Cu toate acestea, intreprinderile mici şi mijlocii sunt cei mai importanţi mijlocitori prin care sunt puse în practică programele noastre. Fie că este vorba despre o agenţie de turism, o firmă de construcţii sau o pensiune turistică, fiecare este legată într-o formă sau alta şi de modul în care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului îşi desfăşoară activitatea, gândeşte programele şi investiţiile sau reglementează domeniile sale de activitate.
Criza economică din ultimii ani a afectat mediul de afaceri, a redus bugetele de investiţii şi pe cele de personal, pe cele pentru extindere şi modernizare. Probabil că printre primii care s-au confruntat cu această situaţie au fost micii antreprenori români. Guvernul României a încercat, prin instrumetele pe care le-a avut la îndemână, să susţină activitatea anteprenorială serioasă. Vorbim aici despre: programe de finanţare, credite şi garanţii de stat, măsuri legislative şi fiscale, facilitarea accesului pe pieţele internaţionale, programe de formare profesională. MDRT a fost implicat şi el în aceste programe, de care au putut beneficia inclusiv operatorii din turism.
30
În această perioadă dificilă, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost preocupat de continuarea programelor începute, cu consecinţe directe şi asupra mediului de afaceri. Cu toate că nu a fost uşor, am reuşit să găsim formule de finanţare astfel încât să putem derulara o plaja vastă de activităţi şi să onorăm angajamentele de plată asumate prin contracte. Este un fapt cunoscut acela că de multe ori, statul a înregistrat datorii către partenerii contractuali, dar noi am reuşit să minimizăm aceste situaţii, astfel încât angajamentele să fie în concordanţă cu faptele.
O componentă extrem de importantă a activităţii MDRT este cea de gestionare a fondurilor europene din Programul Operaţional Regional, program care până în acest moment are cea mai mare rată de absobţie dintre toate programele sectoriale implementate în România. O parte din această performanţă se datorează şi mediului antrepenorial şi de afaceri. Au fost printre cei mai interesaţi, activi şi serioşi beneficiari ai P O R. Ne-am aşteptat la acest lucru, ştiut fiind faptul că mediul privat este întotdeauna mai atent în ceea ce priveşte banii; însă aşteptările ne-au fost depăşite de numărul mare de proiecte depuse dar şi de viteza cu care, odată aprobată o finanţare, proiectele au fost demarate şi duse la bun sfârşit, astfel încât să poată fi făcute decontări de la Comisia Europeană. A fost un moment delicat, în 2009, când din cauza crizei financiare, unii beneficiari au fost puşi în situaţia de a renunţa la finanţările aprobate pentru că nu dispuneau de resurse pentru co-finanţare. În acest context, vă rog să reţineţi faptul că, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost prima Autoritate de Management care, vâzând această situaţia, a renunţat la condiţia co-finanţării pentru microîntreprinderi.
Prin Programul Operaţional Regional, MDRT susţine mediul de afaceri prin patru domenii de intervenţie: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală, Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice, Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică. Beneficiarii sunt dintre cei mai diverşi: intreprinderi mici şi mijlocii, Camere de comerţ, asociaţii care reprezintă mediul de afaceri, microîntreprinderi, parteneriate şi asociaţii profesionale.
Pentru a vă face o idee despre ceea ce înseamnă finanţarea activităţii IMM-urilor prin POR vă spun că acestea au avut la dispoziţie spre accesare în perioada 2007 – 2013 o alocare totală de 990,39 milioane de euro, pentru care s-au depus 5.230 cereri de finanţare. S-au semnat până în prezent 1.511 contracte de finanţare, din care până acum au fost finalizate 443 de proiecte. Valoarea totală a plăţilor efectuate până acum pentru aceste proiecte este de 107,6 mil. euro. Dorinţa noastră, a celor din MDRT este ca în acest an să finalizăm contractarea tuturor fondurilor care mai sunt disponibile prin POR, astfel încât anul viitor toată atenţia să fie concentrată pe punerea în practică a proiectelor şi decontarea cheltuielilor. Având în vedere interesul manifestat pentru aceste linii de finanţare şi întrucât suntem în plin proces de negociere al viitorului exerciţiu financiar european (2014-2020), cred că am putea discuta despre alocarea unor fonduri mai consistente pentru mediul de afaceri în următorul buget european. Desigur că modul în
31
care sunt cheltuiţi banii în prezent, îndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul proiectelor şi sustenabilitatea lor pe termen lung, pot constitui argumente care să ajute în negociere.
Ştiu că, cel puţin în ceea ce priveşte industria turistică, există aşteptări foarte mari de la ministerul pe care îl conduc. Suntem conştienţi de nevoile pe care industria le are, eu provin din acest mediu. Sperăm ca Legea Turismului pe care o susţinem în Parlament să ajute la dezvoltarea acestui sector. Prin ea vom aduce o reglementare unitară şi clarificări în ceea ce priveşte responsabilităţile, astfel încât munca operatorilor de turism să fie mai uşoară. Avem nevoie de implicare şi lobby din parte celor direct interesaţi, astfel încât această lege să fie votată în Parlament în cea mai bună variantă posibilă. În ceea ce priveşte ajutorul financiar al statului, cred că toţi reprezentanţii Guvernului susţin orice măsură viabilă şi care poate fi aplicată în actualele condiţii economice. Eu, cel puţin, voi fi în continuare un susţinător al reducerii TVA pentru turism. Cred că rezultatele înregistrate în ultima vreme sunt îmbucurătoare, iar o relaxare a fiscalităţii în acest domeniu nu poate fi decât benefică. Vom discuta în cadrul Guvernului, la momentul potrivit şi despre aceste lucruri.
Închei prin a-mi exprima speranţa că acest forum, în cele trei zile de desfăşurare, va fi cadrul în care se vor schimba opinii diverse, se vor face prognoze pertinente şi de ce nu, se vor genera idei inovatoare pentru dezvoltarea anteprenoriatului în România. Cred că astfel de manifestări sunt deosebit de utile. Este nevoie ca autorităţile şi mediul de afaceri să se pună mai des la masa dialogului, de pe poziţii de egalitate şi întelegând fiecare condiţionalităţile şi constrângerile celuilalt. Există întotdeauna posibilitatea de la face lucrurile altfel, de a a-ţi asuma riscuri pentru a ajunge la un rezultat cât mai bun, trebuie doar să şti unde vrei să ajungi şi de ce mijloace dispui.
Vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi vă urez succes în demersurile viitoare şi spor în afaceri.
32
RĂZVAN MUSTEA – ȘERBAN
Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale
Mesaj deschidere
Aș porni discuția de la urmatoarea realitate: contribuția sectorului IT&C la Produsul
Intern Brut a fost de 5 % in 2010, adică aproximativ 13,2 mld. de dolari, conform FMI.
Aici, în sectorul IT, avem o bilă albă. Industria IT e singura care a înregistrat creștere, într-
un context economic extrem de dificil. Cifrele de la Ministerul Comunicațiilor arată că în
primul trimestrul din 2011, creșterea a fost de 27% pe întreg sectorul IT, creștere
generată, în principal de vânzările de produse electronice. Această creștere ne situează
pe locul 3 în Europa, deci se poate!
Și în mediul online, creșterea a fost spectaculoasă. Este un câștig și trebuie să-l extindem.
La fel și în industria de comunicații. Per total, piața de comunicații este pe un trend
pozitiv, cu un potențial uriaș de extindere, datorită noilor tehnologii.
Bila neagră este managementul banilor europeni. Ministerul Comunicațiilor gestionează,
în acest moment, 470 de mil. de euro de la Comisia Europeană și bugetul de stat. Gradul
de absorbție internă, adică banii curați, recuperați de la Comisia Europeană, reprezintă
9,3 la sută. Se poate mai rău de atât? Unii ar spune ca da. Eu aș spune ca acest grad de
absorbție este rușinoș. S-au clădit vrâfuri de proiecte, care au adus puține locuri de muncă
și bani în economie, iar acum stăm și ne uităm la ele.
Strict pentru IMM-uri, avem alocați 151 de mil. de euro. Cererea mare de proiecte a venit
abia în 2011. Din această cauză, dintre cele 3.600 de proiecte depuse, avem contractate
doar 299, iar finalizate 200.
Prin urmare, trebuie sa selectăm proiectele cele neperformate și să dirijiăm fondurile
pentru susținerea IMM-urilor. Sunt bani gratis de la Uniunea Europeana, care trebuie să
ajungă și la micii întreprinzători, la clasa de mijloc, care este încă minoritară în multe zone
din țară. Acești bani oferă soluții pentru IMM-uri: de la managementul afacerii, la resursele
umane, stocurile firmelor, platforme de comerț electronic, pe românește, tot ce se
tranzacționează și se vinde pe internet. O să vă rețin atenția doar cu 2 exemple, care ne
arată că poți face profit și poți să fii vizibil și cu bani puțini. Cu 400.000 de lei, o companie
33
a deschis o librarie online, care a devenit celebră pentru că iși promovează, într-un mod
inteligent, afacerea. Un alt exemplu: cu 1,5 mil. de euro, un IMM din București și-a creat
un sistem de management al afacerilor. Clienții lui sunt: instituții bancare de vârf, instituții
ale statului, alți mici întreprinzători. La astfel de IMM-uri și-ar dori Comisia Europeană să
ajungă banii europeni! Nu aș vrea să mai aud de mici întreprinzatori onești, care, e drept
și din cauza crizei intră în cârdășie cu mafia. Puțini rezistă în acest climat. E necesar să
schimbăm aceasta percepție!
Tot în sprijinul IMM-urilor și pentru stimularea acestora pe piață, avem un plan
curajos. Vream să incepem să facem ceva ce nu s-a făcut în ultimii 20 de ani. Știm toți că
avem resurse naturale pentru Sillicon Valley, doar că e timpul sa învățăm să și luăm, nu
doar să dăm. Aș spune-o chiar mai putin ortodox: să le furăm know-how-ul. Primul pas pe
care trebuie să-l facem este să trimitem în inima industriei de IT firme românești, care să
intre o perioadă de timp în contact direct cu industria IT&C, la cel mai inalt nivel. Cloșca cu
puii de aur e piața americană. Dacă învățăm să facem afaceri cum fac cei de acolo, putem
aduce bani. Cum aducem bani? IMM-urile pot încheia contracte cu giganții în IT, preluați
de o un mare jucător în domeniu sau pot sa găsească un investitor major în compania lor
sau pot fi preluați de un mare jucător în domeniu. Noi vom face tot posibilul să se întoarcă,
să investească în țară. În cazul nefericit, cei care aleg să iși vândă afacerea, pot dezvolta
o nișă inexistentă astăzi în România, în orice domeniu: Angel Investors. Sunt pe piață
enorm de multe firme mici care nu găsesc soluția să-și capitalizeze ideea, pentru a o duce
la nivelul următor.
Stimulăm competitivitatea. Competiția pe piață, în beneficiul cetățeanului, e un concept
frumos, dar , uneori, lipsește cu desăvârșire! Dincolo de vorbele frumoase, realitatea este
că pe spatele IMM-urilor stă mare parte din povara crizei. În acest sens, un mare câștig ar
fi să reușim să aducem toate IMM-urile în online. Dacă fiecare firmă o sa aibă site-ul ei,
crește competitivitatea și asta înseamnă noi oportunități de business. Întreprinzătorii
mici și mijlocii vor da de lucru altor întreprinzători mici și mijlocii. Și ca să vă
convingeți că nu e doar o poveste frumoasă, urmăriți exemplul Poloniei. Se cheamă
„revoluția internetului”. Această „caravană a site-urilor” a început în 2010 și a avut ca scop
resuscitarea economiei prin aducerea mai multor afaceri, în online. Altfel spus, peste 30
de mii de website-uri au fost create de la lansare și peste 5 mii de companii au fost
instruite. Care este impactul on-line-ului asupra PIB-ului unei țări? Ne putem uita la Marea
Britanie, care a ajuns ca pentru fiecare liră importată, să exporte aproape 3. Deci, dacă, în
Marea Britanie, se va ajunge în 2015, ca doar domeniul online-ului să dețină 10 la suta din
PIB, imaginați-vă câți bani ar putea aduce online-ul la PIB-ul Romaniei, având în vedere
că, la noi, este încă un domeniu semivirgin.
34
Nu avem soluții doar pentru IMM-urile din marile orașe. Pregătim o platforma de comerț
electronic, integrată la nivel național, prin care să-i scoatem din anonimat pe micii
producători de la țară și să-i ducem pe piața globală, care asigură putere de cumpărare.
Vorbim inclusiv de producătorii de cereale, legume, fructe, lactatate, manufacturi, țesături,
ouă încondeiate, sculpturi. Și dacă nu mă credeți, am să vă dau un exemplu din Coreea
de Sud, unde în 2010, printr-o astfel de platformă s-a vândut orez, în valoare de 20 de mil.
de dolari.
În concluzie, prezența în on-line, mai ales pentru micii întreprinzători, deschide drumuri și
afaceri! Aș încheia, spunându-vă că, mai ales, atunci când vorbim de fonduri europene, e
necesar să-i ajutam pe întreprinzătorii mici, care au idei mari. Că vorba aceea: când n-ai
bani, nici măcar deștept nu poți să fii.
35
Prezenta ri conferint a
ANDREEA MARIA PAUL
Ambasador al IMM-urilor din România
Rolul IMM-urilor în Strategia Națională de Competitivitate România 2020
Încep cu o întrebare simplă la care trebuie să medităm cu toții: vrem să fim
câştigători sau să ocupăm un loc pe banca învinşilor?
Fără o fundamentare solidă a competitivității nu putem vorbi despre creșterea veniturilor și
a standardului de viață al românilor!
Competitivitatea nu ține doar de ideile mari, greu realizabile, ci şi de idei mici cu
potențial mare, curaj și viziune. Sprijin cu toată tăria micii antreprenori care au
dovedit că într-o lume tumultoasă, într-un mediu de afaceri uneori ostil, pot să
construiască oaze de idei trainice și creatoare de valoare adăugată.
IMM-urilor le dăm azi speranţe şi încredere, pentru a-și putea proiecta propriul
succes și pentru a crește. IMM-urile au nevoie de un mediu de afaceri dinamic,
competitiv și plin de idei. Marşul alert al tehnologiei din ultimele decenii ascute
concurenţa pe piaţa afacerilor. Globalizarea economiei înseamnă, pentru orice IMM,
deschiderea unui magazin, angajarea de lucrători şi producerea de bunuri printr-o simplă
conexiune la internet. Totuşi, ponderea comerțului electronic în cifra de afaceri a
companiilor este de doar 4% în România, de peste 3 ori mai redusă decât media
europeană. Spaţiul de manifestare este ofertant şi nu foarte costisitor.
Avem nevoie de o strategie de competitivitate naţională ambiţioasă şi pragmatică.
De aceea am construit CoNaCo la sfârşitul anului trecut. CoNaCo este un organism
de dezbatere specializată - think tank guvernamental - bazat pe un parteneriat public –
privat – academic, înființat cu scopul elaborării Strategiei Naționale de Competitivitate
România 2020 și definirii interesului strategic al României până în anul 2020.
Cehii şi-au definit obiectivul strategic până în anul 2020 într-un document similar de
Strategie: să devină al 5-lea cel mai puternic centru de cercetare şi inovare din
36
Uniunea Europeană. Nemţii vor să aibă cea mai eficientă economie verde din UE etc.
Cred că România poate deveni inima creativităţii Europei.
Este o viziune pe care membrii CoNaCo au proiectat-o pentru România anului 2020:
“ Declarăm că România poate deveni inima creativității Europei.
Ne angajăm să investim în educație, să stimulăm inovația și să fim competitivi.
Susținem promovarea valorii, leadership-ul responsabil și protejarea naturii, culturii și
tradițiilor.
Promitem să fim uniți și să creăm un viitor pentru copiii noștri, să oferim și să susținem
condiții de viață atractive pentru toți și să fim între primele șapte economii competitive
din Europa.”
Pericolul nu este să încercăm, ci să stăm deoparte şi să ne trezim că rămânem în
urmă.
România are un potenţial uriaş – al inventivităţii şi creativităţii rersursei umane – cu care
putem pătrunde în cursa mondială. Suntem conştienţi de concurenţa feroce în multe din
aceste sectoare.
IMM-urile sunt prima linie în front cu care România răspunde competiției la nivel european
și global. IMM-urile din România pot capitaliza acest potențial productiv și creativ.
CoNaCo sprijină creşterea potenţialului inovator al IMM-urilor. Europa vorbeşte
despre o nouă cale: „specializarea inteligentă”. Dintre propunerile înaintate de membrii
CoNaCo, am aplicat deja programul voucherelor de inovare dedicate IMM-urilor la 1
martie 2012. Acest instrument de finanțare va permite achiziţia de servicii de cercetare –
dezvoltare – inovare.
CoNaCo sprijină internaționalizarea IMM-urilor, prin găsirea celor mai bune soluții de
creditare, prin consolidarea capacității tehnologice și prin interconectarea cu structuri
asociative reprezentative la nivel european, ca de pildă rețeaua EEN – Reţeaua
Europeană a Întreprinderilor.
CoNaCo sprijină transformarea României într-un centru logistic de referință pentru
Europa. Este un dat oportun al poziționării noastre geografice.
România are avantaje competitive în câteva domenii cheie, în care IMM-urile pot
excela: industrii creative, agricultură, turism, energii regenerabile, tehnologia informaţiei şi
comunicaţiei și chiar în cercetare-dezvoltare-inovare.
37
Sectorul IT&C ne-a făcut cunoscuți la nivel global. Nu demult vedeam la inaugurarea noii
tablete Apple un român care a realizat unul din jocurile compatibile cu acest gadget. Puțini
știu că suntem prima țară din Europa de Est care a construit computere sau că suntem
lider european în privința numărului de specialiști în IT. Potențialul de creștere al acestui
sector este uriaș, iar IMM-urile și-au câștigat deja locul pe scena dinamică a IT&C.
Dezvoltarea industriilor creative este un obiectiv strategic al CoNaCo datorită
potenţialului acestora de a genera venituri şi locuri de muncă, de a promova simultan
integrarea socială, diversitatea culturală, dezvoltarea umană şi capitalizarea talentelor.
România este deja un actor în era economică creativă: forţa economică a industriilor
creative din România se ridică la 7% din PIB; un sfert din firmele din România acționează
în industriile creative; 2 din 10 salariaţi sunt angajați în domeniul industriilor creative; a
opta parte din exporturi este realizată în aceste industrii.
România va deveni exportator net de produse agricole cu grad înalt de prelucrare la
orizontul anului 2020. Am convingerea că micii antreprenori agricoli vor putea oferi
produse cu valoare adăugată ridicată pe piețele externe la prețuri competitive.
Strategia Națională de Competitivitate România 2020 va propune politici publice
pentru încurajarea micilor fermieri rurali, prin dezvoltarea asociațiilor de producători și
instituirea de rețele de colectare pentru distribuția produselor agricole, tradiționale și
locale, realizate de IMM-uri.
Turismul reprezintă un alt domeniu cheie în care IMM-urile ar putea excela.
Creșterea calității resurselor umane și a serviciilor turistice reprezintă prioritatea zero
pentru competitivitatea turismului românesc. Astfel va putea crește și exportul de servicii
turistice românești.
Viitorul aparține energiilor verzi, iar IMM-urile vor valorifica cu siguranță această
oportunitate. Dacă România va deveni un important producător și furnizor regional de
energii regenerabile la orizontul anului 2020, acest lucru se va datora în mare parte
curajului micilor antreprenori.
Principiile Small Business Act sunt cele care ne ghidează în efortul conjugat de crea
un mediu propice dezvoltării sectorului IMM-urilor în România. CoNaCo susține
simplificarea barierelor administrative pentru IMM-uri, instituirea mediatorului de credite
pentru IMM-uri și creșterea accesului IMM-urilor la achizițiile publice și la fondurile
europene. Vizăm realizarea unor evaluări serioase de impact pe care fiecare act normativ
și fiecare procedură administrativă îl are asupra acestui sector.
38
Avem un deficit în ceea ce privește numărul de firme la 1.000 locuitori față de media
europeană. Utilizarea potențialului creativ al țării, ca avantaj competitiv, îmbunătățirea
accesului la finanțare și promovarea comportamentului colaborativ, de pildă clusterele,
sunt opțiuni pe care România le are la dispoziție pentru a ajunge din urmă media
europeană.
După 22 ani, jumătățile de măsură nu își mai au locul într-o Românie care se luptă
pentru modernizare. România de astăzi este încercată de lupta dintre vechi şi nou,
dintre stagnare şi modernitate, de dezbaterea între adepţii unei ordini asistenţiale şi
cei ai unei ordini centrate pe competitivitate.
IMM-urile vor alege între a fi în echipa României sau în altă echipă în anul 2020.
Depinde de noi ca echipa pe care o vor alege să fie România!
39
CRISTIAN HAIDUC
Preşedinte al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri
Programe de sprijinire a IMM-urilor implementate de AIPPIMM
Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă
Buget alocat 2012 – 7 000 000 lei.
Schema de finanţare:
Ajutor Financiar Nerambursabil (AFN):
maxim 80% pentru microîntreprinderi
maxim 70% pentru întreprinderi mici
maxim 60% pentru întreprinderi mijlocii,
din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 100 000 lei (AFN) / IMM cu vechime minim 1 an fiscal şi activitate în sfera comerţului şi serviciilor de piaţă;
Paşii de urmat: 1. Înscriere pe site-ul www.aippimm.ro; 2. Depunerea unui plan de investiţii în vederea evaluării; 3. Contractarea şi efectuarea cheltuielilor.
Cheltuieli eligibile: Investiţii în spaţii comerciale, echipamente tehnologice şi IT, licenţe, brevete, mărci, etichetare ecologică, publicitate şi promovarea activităţii, mijloace de transport, mobilier.
Programul naţional multianual pe perioada 2002 - 2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului
Buget alocat 2012 – 1 000 000 lei.
Schemă de finanţare:
Ajutor Financiar Nerambursabil (AFN)
maxim 90% din valoarea cheltuielilor eligibile dar nu mai mult de 20 000 lei/ beneficiar cu activitate în sfera produselor şi serviciilor executate de meşteşugari şi artizani;
minim 10% contribuţie proprie.
40
Paşii de urmat: 1. Înscriere pe site-ul www.aippimm.ro; 2. Depunerea documentaţiei în vederea evaluării; 3. Contractarea şi efectuarea cheltuielilor;
Cheltuieli eligibile: Participări la târguri şi expoziţii internaţionale, instruire în domeniile de artă populară şi meşteşug, achiziţionarea de diverse scule, dispozitive, echipamente, utilaje, precum şi cheltuieli cu publicitatea şi promovarea produselor/serviciilor de artizanat.
Programul naţional multianual pe perioada 2005 - 2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii
Buget alocat 2012 – 500 000 lei.
Etapele Programului: Etapa I – Seminarul “Femeia antreprenor” , Etapa a II a – Cursuri de pregătire antreprenorială pe durata a 4 (patru) zile în 8 (opt) locaţii arondate celor 8 Oficii Teritoriale pentru IMM şi Cooperaţie, Etapa a III a – Organizarea Forumului naţional „Antreprenoriatul feminin –prezent şi viitor”.
Paşii de urmat: 1. Completarea on-line a formularului de înscriere pe site-ul www.aippimm.ro; 2. Participarea la evenimentele organizate în cadrul Programului.
Condiţii de participare: Femei cu studii medii sau superioare definitivate
Programul UNCTAD/EMPRETEC – România pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
Buget alocat 2012 – 350 000 lei.
Facilităţi Program: workshopuri integrate de pregătire pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale.
Paşii de urmat: 1. Completarea on-line a formularului de înscriere pe site-ul www.aippimm.ro; 2. Susţinerea interviului organizat de către traineri specializaţi; 3. Participarea la workshop pe perioada a 9 zile calendaristice.
Condiţii de participare: Cetăţeni români cu studii medii sau superioare definitivate.
41
Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare START (2012)
Buget alocat 2012 – 10 000 000 lei.
Schema de finanţare cu credit bancar:
maxim 70% Ajutor Financiar Nerambursabil (AFN),
minim 30% credit (garantat 80% de către FNGCIMM).
Schema de finanţare fără credit bancar:
maxim 70% Ajutor Financiar Nerambursabil (AFN),
minim 30% contribuţie proprie,
din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 100 000 lei AFN / IMM cu vechime până la 2 ani şi activitate în sfera producţiei , serviciilor şi comerţului;
Paşii de urmat: 1. Înscriere pe site-ul www.aippimm.ro; 2. Depunerea unui plan de afaceri în vederea evaluării; 3. Contractarea şi efectuarea cheltuielilor.
Cheltuieli eligibile: Investiţii în spaţii comerciale, echipamente tehnologice şi IT, licenţe, brevete, mărci, etichetare ecologică, publicitate şi promovarea activităţii, mijloace de transport, mobilier.
Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor aparţinând întreprinzătorilor tineri (2012)
Buget alocat 2012 – 21 000 000 lei;
Schema de finanţare cu credit bancar:
maxim 50% Ajutor Financiar Nerambursabil,
minim 50% credit (garantat 80% de către FNGCIMM).
Schema de finanţare fără credit bancar:
maxim 50% Ajutor Financiar Nerambursabil,
minim 50% contribuţie proprie,
din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 10 000 Euro AFN / SRL-Debutant înfiinţat în baza OUG nr. 6/2011.
Paşii de urmat: 1. Înregistrare microîntreprindere SRL-D la Registrul Comerţului; 2. Completare on-line a planului de afaceri pe site-ul www.aippimm.ro; 3. Contractare şi efectuare cheltuieli; 4. Angajare cu contract de muncă a cel puţin 2 salariaţi;
42
Cheltuieli eligibile: Investiţii în spaţii comerciale, echipamente tehnologice şi IT, licenţe, brevete, mărci, etichetare ecologică, publicitate şi promovarea activităţii, mijloace de transport, mobilier, cheltuieli de operare.
Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri
Buget alocat 2012 – 6 150 000 lei.
Incubatoare funcţionale: 6 incubatoare cu un total de 109 firme incubate:
Incubator Număr firme incubate
Alba Iulia 20
Bacău 5
Braşov 20
Mangalia 21
Sfântu Gheorghe 22
Târgu Mureş 21
Incubatoare noi: 4 incubatoare (Câmpia Turzii, Dorohoi, Satu Mare şi Timişoara).
Implementarea Programului este efectuată de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare(PNUD) care are rolul de agenţie de implementare.
Contractul de administrare a incubatorului este incheiat între AIPPIMM, Autorităţile Publice Locale şi Administratorul incubatorului.
Programul Mihail Kogălniceanu pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii
Buget alocat 2012 – 70 000 000 lei.
Facilităţi Program: linie de credit de maxim 125000 lei/ IMM/an cu dobândă subvenţionată de stat maxim 70% din dobânda la credit dar nu mai mult de 6,5% din soldul sumelor utilizate din linia de credit, şi după caz, garantarea creditului în numele şi contul statului până la maxim 80% dar nu mai mult de 100 000 lei.
Paşii de urmat: 1. Completarea on-line a accesării liniei de credit pe site-ul www.aippimm.ro; 2. Contractarea creditului şi efectuarea cheltuielilor; 3. Transferul lunar al subvenţiei de dobândă.
43
Cheltuieli eligibile: Cheltuieli cu plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datotate către bugetul de stat, cheltuieli privind aprovizionarea, producţia, desfacerea, executarea de lucrări şi/sau prestarea de servicii, constituirea, prelucrarea şi valorificarea stocurilor, cheltuieli cu salariile şi alte costuri de operare.
44
CRISTIAN PÂRVAN
Secretar General al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România
Importanţa dezvoltării capitalului autohton prin intermediul IMM-urilor
Unde ne aflăm (conform INS 2011):
In 2009 economia României era structurată astfel:
15.258 grupuri de firme din care 33 controlate din România;
4696 grupuri de firme capital românesc;
Cifră Afaceri / Număr angajaţi 2010: o 3.400 companii cu capital autohton aveau o CA de cca. 100 mild euro / 950.000
salariati (ZF 2011) – 40% din cifra de afaceri a companiilor din România; Creşteri ale cifrei de afaceri între 77-194% între 2008–2010;
o 25.835 companii cu capital străin aveau o cifră de afaceri de cca. 100 mild euro / 916.869 salariați;
TOP 50 angajatori 2008-2010 Romania o 46.000 concedieri; o 12.500 angajări;
Raportul Bruegel 2011 – investițiile straine între 1989-2008 preponderent speculative în România față de Cehia, Polonia, Ungaria;
Conferința BNR Banca Mondială 2011 – creștere superioară în 2003-2008 a productivității și VAB a companiilor cu capital romanesc față de cele cu capital international.
Compania de nivel intermediar (concept nou): Pilon de creștere economică a României
În Franța numărul de salariați = 250 – 5.000 angajați (maxim 1.500 mil. Euro – grup firme)
De două ori mai puține companii decât în UK și Germania.
România – propunere: 250 – 2.000 angajați
Lipsă analize, dar există realități;
Grup ROMET – creștere a cifrei de afaceri de la 131 mil. Euro în 2005 la 300 mil euro în 2011 (22 firme – 2.000 angajați);
Grup ENERGOBIT – creștere a cifrei de afaceri de la 52 mil. Euro în 2006 la 120 mil euro în 2011 (17 firme – 850 angajați);
45
Finanțare investiții
În perioada 2009–2011, MF a acordat 19 ajutoare de stat de cca. 190 mil. euro angajamente de creare a cca. 3.871 locuri de muncă (în 2011 pentru IMM-uri a alocat 120 mil lei);
Lipsă criterii transparente/politici publice de dezvoltare;
Investiții Naționale România – 2011;
ISD cca. 1,1 mld. euro respectiv cca. 4,5 mld. lei (conform INS 2012);
Total investiții în economia națională: 64 mld. lei (conform INS 2012);
Investiții publice (MF – 2012 Execuție Bugetară dec. 2011) cca. 23 mld. lei;
Investiții firme + populație cca. 36,5 mld lei.
Studiu de caz: Dezvoltare servicii energetice – valorificare invenție România
Cazane cu arzătoare pelete – compania HORNET;
Agenda UE 2020 – energie surse regenerabile;
Inventator/producător român;
Producție pe bază de cooperare sectorială (companii IMM la nivel național);
Eficiența energetică;
Protecție mediu (emisii < standard germane);
Potențial export – UE și extra UE.
Concuzii / Propuneri
Recunoașterea companiilor de mărime intermediară și realizarea unui studiu privind locul acestora în economia națională – Ministerul de Finanțe / Economiei;
Constituirea pe structura FRGIMM a unei „Bănci pentru Industrie” – să finanțeze exclusiv companii producătoare și inovative (propunere AOAR 2012);
Capitalizare companii prin scutirea de la impozitare (limitat la un nivel reglementat) a măririlor de capital realizate (Franța);
Impozit Zero la vânzarea de acțiuni/participațiuni achiziționate și deținute de investitori min. 5-7 ani al IMM-uri și companii intermediare (propunere AOAR 2009);
Punerea în aplicare a Legii Holdingului (propunere AOAR si CIS 2010);
Favorizarea alocarii fondurilor publice de R&D către întreprinderi mijlocii și nivel intermediar;
Zero taxe (suportate de la Buget) pentru brevetare și producere de prototip - produse noi (propunere AOAR 2009);
Crearea în cadrul Bursei a unei secțiuni specializate pentru companii nivel intermediar (propunere AOAR 2009);
BNR - prin norme să susțină finanțarea de către băncile comerciale a grupurilor de firme ce colaborează teritorial/sectorial (inițiativă ACAROM 2009 susținută de AOAR);
Criterii (grilă) de acordare a ajutoarelor de stat, proporțional cu gradul de implicare în investiție a companiilor autohtone ca subfurnizori;
46
Susținerea expansiunii economice agresive în afara zonei UE (Irak, Libia, foste tări URSS, ș.a.) prin sprijin financiar direct (subvenții admise, activități în afara UE) și garanții de stat (EXIMBANK - autorizare de creștere a asumării riscului și capitalizare dedicată expansiunii economice).
47
FLORIN BĂNĂŢEANU
Consiliul Investitorilor Străini
Necesitatea şi importanţa unei strategii pentru dezvoltarea sectorului
IMM în România
IMM-urile în România:
Reprezintă cel mai activ sector al economiei, un factor de progres tehnologic şi inovare;
Reprezintă 99,6% din totalul companiilor, aduc aproape 70% din produsul intern brut şi asigură aprox 60% din totalul salariaților;
Datorită contextului economic actual, necesită sprijin în scopul facilitării accesului la finanțare, îmbunătățirii competențelor manageriale, şi dezvoltării bazei tehnologice.
Răspunsul FIC:
FIC a creat recent un grup de lucru pentru sprijinirea sectorului IMM (format in principal din specialişti ai firmelor de consultanță şi băncilor comerciale);
Grupul de lucru FIC a salutat elaborarea de către Guvern a Strategiei Naționale pentru sprijinirea sectorului IMM;
Grupul de lucru FIC a decis acordarea de sprijin instituțiilor responsabile pentru implementarea unor măsuri din cadrul Strategiei Naționale.
Recomandarea FIC – Urgentarea implementării Strategiei Nationale pentru sprijinirea sectorului IMM care poate asigura:
Corelarea eficientă a politicilor naționale cu politicile europene (SBA, Strategia 2020);
Coordonarea programelor destinate sprijinirii sectorului IMM la nivel național;
Îmbunătățirea cadrului de reglementare a sectorului IMM;
Crearea/adaptarea structurilor administrative cu atribuții în implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor pentru IMM-uri;
Informarea eficientă a reprezentanților sectorului IMM asupra programelor de sprijin.
Cum sprijină FIC dezvoltarea sectorului IMM Grupul de lucru FIC a decis să se implice activ în promovarea/implementarea următoarelor măsuri strategice de sprijinire a dezvoltării IMM-urilor (selectate din documentele strategice naționale):
Constituirea fondurilor cu capital de risc;
Crearea unor rețele de investitori privați (business angels);
Capitalizarea adecvată a FNGCIMM și a FRCG / accesul IMM-urilor la schemele europene de cogarantare sau contragarantare;
48
Crearea de noi structuri de sprijin a IMM-urilor la nivel local/regional şi dezvoltarea structurilor de afaceri existente;
Integrarea solidă a culturii antreprenoriale în curricula învățământului superior românesc.
Inițiativele FIC pentru sprijinirea dezvoltării sectorului IMM:
1. Constituirea fondurilor cu capital de risc
Context:
Un capital propriu mai solid poate îmbunătăți ratingul de credit al unui IMM - poate accesa mai ușor credite comerciale sau alte forme de finanțare.
Este necesară crearea unei politici investiționale şi a unui mecanism de administrare (privat/public) adecvate.
Trebuie asigurată compatibilitea măsurilor de capital de risc cu regulile ajutorului de stat.
Implicarea FIC:
Sprijinirea autorităților prin furnizarea de informații tehnice cu privire la constituirea fondurilor cu capital de risc.
2. Crearea rețelelor de investitori privați
Context:
Rețelele de investitori pot furniza aport de capital către IMM-uri încă din fază incipientă, oferind si consiliere pentru elaborarea/respectarea unui plan de afaceri adecvat.
Autoritățile publice pot cofinanța fondurile de investiții nou create (nu să acorde doar asistență financiară pentru înființarea şi managementul rețelelor).
Implicarea FIC:
Membrii FIC interesați în dezvoltarea de noi companii vor iniția discuții cu MECMA cu privire la crearea unor rețele tip business angels.
3. Capitalizarea sporită a FNGCIMM și a FRCG
Context
Capitalizarea sporită a FNGCIMM și a FRCG poate contribui direct la un acces mai facil al IMM-urilor la credite bancare.
Capitalizarea trebuie realizată în concordanță cu nevoile reale ale sectorului IMM.
Implicarea FIC:
Sprijin acordat AIPPIMM pentru inființarea unui centru de asistență pentru accesarea de către IMM-urile romanești a schemelor europene de cogarantare/ contragarantare.
4. Crearea de noi structuri de sprijin a IMM-urilor la nivel local/regional şi dezvoltarea structurilor de afaceri existente;
49
Context:
IMM-urile pot fi susținute prin crearea unor structuri de sprijin (incubatoare, clustere, poli de competitivitate), cu caracter tehnologic și/sau de afaceri care să asigure un mediu adecvat înființării și dezvoltării acestora.
Este importantă corelarea corespunzătoare cu Operațiunea Poli de Competitivitate finanțată prin POSCCE.
Implicarea FIC:
Sprijinirea autorităților prin furnizarea de informații tehnice cu privire la crearea si operarea unor structuri de sprijin a afacerilor.
5. Integrarea solidă a culturii antreprenoriale în curricula învățământului superior
Context
Educația antreprenorială adecvată (mai ales la nivelul învățămantului superior) reprezintă baza dezvoltării unui sector IMM mai competitiv și dinamic.
Este necesară încurajarea creativității studenților prin recompensarea ideilor lor antreprenoriale.
Implicarea FIC:
Întocmirea unui proiect corespunzător de curricula în domeniul antreprenorial dedicat studenților.
Susținerea de prelegeri cu privire la aspectele practice ale înființării și conducerii unei companii, în universitățile cu profil non-economic.
FIC recunoaşte eforturile Guvernului.
FIC salută următoarele inițiative guvernamentale:
Activitatea şi rezultatele CoNaCo (definirea decalarației de competitivitate şi elaborarea strategiei naționale în domeniu);
Programul pentru stimularea înființarii şi dezvoltarii microintreprinderilor de către întreprinzatorii tineri – primul program.
50
CRISTIAN SPORIȘ
Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor Publice
Facilităţi fiscale pentru mediul de afaceri. Diminuarea taxelor şi tarifelor parafiscale.
Referitor la politica fiscală, viziunea Guvernului este centrată pe asigurarea unui mediu stimulativ şi nediscriminatoriu, concentrându-se în acelaşi timp pe măsuri de consolidare a transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii sale.
Consolidarea bazei de impozitare şi a modului de aşezare a impozitelor şi taxelor este în continuare esenţială pentru asigurarea resurselor necesare dezvoltării economice şi îndeplinirii sarcinilor statului şi a angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al UE.
Guvernul României consideră sectorul IMM un domeniu prioritar de dezvoltare al României, în special prin încurajarea iniţiativei antreprenoriale şi valorificarea potenţialului competitiv al IMM-urilor.
Sprijinirea, încurajarea şi întărirea unui mediu de afaceri concurenţial, simplificarea reglementărilor şi a procedurilor administrative, precum şi perfecţionarea structurilor instituţionale sunt elemente care depind foarte mult şi de capacitatea administraţiei publice de a implementa măsurile de reformă.Instituţiile publice trebuie să devină competitive pentru a putea implementa măsurile menţionate, altfel măsurile sunt luate degeaba. Astfel, se pot anticipa viitoarele direcţii de acţiune pentru a face posibilă adoptarea unei atitudini pro-active şi reducerea la minimum a şocurilor transpuse asupra mediului de afaceri.
În acest context, Ministerul Finanţelor Publice a implementat un cadru fiscal care permite întreprinderilor mici şi mijlocii să opereze într-un mediu bazat pe competiţie corectă în raport cu celelalte categorii de persoane juridice.
Principalele măsuri menite să sprijine IMM pot fi clasificate după natura lor, astfel:
A. măsuri de sprijin financiar;
B. măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale;
C. măsuri de simplificare administrativă.
51
A. Măsuri de sprijin financiar:
1. Programul Mihail Kogălniceanu
Potrivit OUG nr. 60/2011 privind aprobarea Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii, programul are ca obiectiv acordarea de facilităţi de subvenţionare parţială a dobânzilor şi, după caz, de garantare de către stat, pentru creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, de către instituţiile de credit. Este un program multianual de încurajare şi stimulare a dezvoltării IMM-urilor prin sprijinirea accesului acestora la obţinerea de finanţări pentru a suplini nevoile de lichiditate pe termen de 1 an în vederea desfăşurării activităţii;
Constă în acordarea unei linii de credit, cu dobândă parţial subvenţionată şi, după caz, garantarea creditului de către stat;
Mecanismul are următoarele caracteristici pentru perioada de implementare (2011-2013):
o valoarea maximă a liniei de credit este de125.000 lei/I.M.M./an. o MFP a mandatat FNGCIMM în vederea emiterii de garanţii în numele şi în contul statului, în favoarea instituţiilor de credit, care urmează să acorde credite I.M.M.-urilor (potrivit art.2 din Legea nr. 346/2004 cu modificările şi completările ulterioare), eligibile în cadrul Programului; o nivelul maxim al garanţiei este de 80%, dar nu mai mult de 100.000 lei, din valoarea creditului; o garanţia în numele şi în contul statului se acordă numai în situaţia în care beneficiarul Programului nu dispune de garanţii suficiente pentru accesarea liniei de credit; o perioada de rambursare este de maximum 1 an de la data acordării liniei de credit; o dobânda plătită de I.M.M.-uri va fi parţial subvenţionată de MECMA, prin AIPPIMM în cuantum de maxim 70% din dobânda calculată pentru creditele în lei, dar nu mai mult de 6,5% pe an din soldul sumei utilizate din linia de credit acordată în condiţiile OUG nr. 60/2011; o bugetul total maxim al subvenţiei de dobândă acordate pe Program este de 165.000 mii lei; o cuantumul anual al subvenţiei de dobândă se suportă de către A.I.P.P.I.M.M., de la bugetul de stat, prin bugetul MECMA; o limita subvenţiei de dobândă aprobată pe perioada Programului:
2011 este 24.000 mii lei (pentru un număr estimat de 4000 de beneficiari), 2012 este 70.000 mii lei (număr estimat de 12.000 de beneficiari) 2013 este 71.000 mii lei (număr estimat de 12.000 de beneficiari)
o pentru anul 2011 a fost stabilit un plafon al garanţiilor de 400 mil. lei; o în 2011 FNGCIMM a acordat 222 de garanţii în valoare totală de 17,3 mil lei; o pentru anul 2012 plafonul garanţiilor este de 1.200 mil. lei;
52
o beneficiarii garanţiilor vor plăti o primă de garantare constituită din comisionul la fondul de risc gestionat de către MFP, din care se vor plăti valorile de executare a garanţiilor şi din comisionul de administrare cuvenit FNGCIMM.
Avantajele aplicării acestei soluţii de finanţare în economia naţională sunt: o facilitarea accesului la finanţare a operatorilor economici de dimensiuni mici şi mijlocii; o menţinerea activităţii şi a locurilor de muncă existente în rândul IMM-urilor şi, doar în subsidiar, susţinerea competitivităţii economice a acestora; o reducerea arieratelor datorate statului de către sectorul IMM şi, o reducerea masei monetare în numerar, care în prezent, circulă în economia nefiscalizată
2. Măsuri de sprijin de natura ajutorului de stat pentru care Guvernul le-a pus la dispozitia IMM-uri în perioada 2008-2011
Ministerul Finanţelor Publice are ca obiectiv alocarea eficientă şi transparentă a resurselor bugetare prin politica ajutorului de stat pentru realizarea de investiţii si reducerea decalajelor economico-sociale faţă de media statelor membre ale Uniunii Europene.
În baza prevederilor europene în materie în perioada 2008-2011, Guvernul a pus la dispoziţia IMM-urilor schema de ajutor de stat, finanţată de la bugetul de stat, pentru realizarea de investiţii în vederea susţinerii modernizării sau dezvoltării acestora, instituită prin: HG. nr. 1164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor, cu modificările ulterioare (schema inchisa).
Ajutorul de minimis s-a acordat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice, sub formă de sume nerambursabile în procent de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanţare, în limita plafonului maxim a 200.000 euro pe beneficiar, echivalent în lei, respectiv de 100.000 euro în cazul întreprinderilor care desfăşoară activitate în domeniul transportului rutier, pe o perioada de 3 ani consecutivi.
Prin acordarea de ajutoare de stat în baza schemei de minimis s-au urmărit următoarele efecte:
stimularea creşterii economice prin dezvoltarea şi modernizarea activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii indiferent de domeniul de activitate a acestora,
diversificarea produselor oferite sau îmbunătăţirea calităţii acestora,
menţinerea şi/sau crearea de noi locuri de muncă,
facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare pentru realizarea de investiţii, in actualul context economico-financiar nefavorabil obţinerii de finanţare în special pentru IMM-uri.
În perioada 2008-2011, MFP a emis 905 Acorduri de principiu pentru finanţare în valoare totală de aproximativ 100 mil euro. Pentru întreprinderile care au respectat prevederile actului normativ, respectiv 821 de beneficiari, a fost plătit un ajutor de minimis în valoare totală de 371,29 mil lei, rezultând un grad de implementare de 93,5%. 84 proiecte de investiţii nu s-au realizat din motive precum:
53
lipsa sursei de finanţare,
renunţarea la proiectul de investiţii sau nedemararea investiţiei în termenul de 4 luni de la comunicarea aprobării finanţării, aşa cum prevede actul normativ.
Principalele sectoare economice susţinute prin schema de minimis au fost activitãţile de tipărire, fabricarea mobilierului, tăierea şi rindeluirea lemnului, fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente, fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, serviciile, etc.
Din repartiţia pe judeţe se constată că s-au accesat ajutoare de minimis în toate judeţele tarii, cu preponderenţă în municipiul Bucureşti, judeţele Mureş, Cluj, Bihor, Harghita, Iaşi, Maramureş.
În prezent, Ministerul Finanţelor Publice derulează o serie de consultări cu reprezentanţii mediului de afaceri şi partenerii sociali, în vederea identificării măsurilor optime de susţinere a dezvoltării IMM-urilor şi creării unui cadru de reglementare flexibil şi adaptat actualelor realităţi economice prin care să fie instituite noi măsuri de sprijin de natura ajutorului de stat.
Pentru perioada următoare, Ministerul Finanţelor Publice îşi propune continuarea sprijinirii realizării de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă prin implementarea măsurilor de sprijin de natura ajutorului de stat.
B. Măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale:
1. Opţiunea pentru declararea şi plata impozitului simplificat de 3%
IMM-urile pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor cu o cotă de impozitare de 3%, ( întrucât începând cu data de 1 ianuarie 2011, a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prin care s-a reintrodus acest impozit).
2. Legislaţia fiscală în vigoare prevede facilităţi în ceea ce priveşte contribuabilii care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare.
Aceste stimulente fiscale se acordă pentru activităţile de cercetare-dezvoltare care conduc la obţinerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabili, în folos propriu, în scopul creşterii veniturilor.
Astfel, IMM-urile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare beneficiază de o deducere suplimentară la calculul profitului impozabil în proporţie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi. Deducerea suplimentară se calculează trimestrial sau anual, precum şi de amortizarea accelerată aplicată în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
54
3. Recuperarea pierderii fiscale
În cazul în care se realizează pierdere fiscală, începând cu anul 2009, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi, prin extinderea perioadei de la 5 la 7 ani.
4. Programul pentru tineri întreprinzători
Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, din punct de vedere fiscal, această categorie de IMM-uri beneficiază de scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată. (Pentru fiecare salariat, scutirea nu se acordă pentru veniturile salariale lunare care depăşesc cuantumul câştigului salarial mediu brut pe economie din anul anterior.
(Pentru a beneficia de această facilitate, societăţile comerciale au următoarele obligaţii fiscale specifice: să angajeze cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi să menţină în activitate cel puţin 2 salariaţi până la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant; să reinvestească anual cel puţin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent)
5. Sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate financiară
Eşalonarea la plata obligaţiilor fiscale (pentru obligaţiile fiscale în sumă mai mică de 20.000 lei, fără obligaţia constituirii de garanţii) (Conform acestui regim, pe perioada de eşalonare a obligaţiilor fiscale principale şi a eventualelor dobânzi aferente acestora, penalităţile urmează a fi amânate la plată în vederea anulării dacă eşalonarea la plată se finalizează conform graficelor de plată stabilite de administraţia fiscală. În acest regim se include şi un procent de 50% din majorările de întârziere corespunzător componentei de penalitate din conţinutul majorării de întârziere).
Încurajarea plăţii voluntare a obligaţiilor fiscale restante (la 31.08.2011) prin:
o anularea penalităţilor de întârziere aferente acestora cu condiţia plăţii voluntare a principalului şi dobânzilor până la 31.12.2011;
o reducerea cu 50% a penalităţilor în cazul plăţii principalului şi dobânzii aferente până la 30.06.2012;
o măsura se aplică şi pentru un procent de 50% din majorările de întârziere corespunzător componentei de penalitate din conţinutul majorării de întârziere.
6. Acordarea deductibilităţii în proporţie de 50% a cheltuielilor privind combustibilul pentru vehiculele rutiere destinate transportului rutier de persoane, care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii direct productive, la calculul impozitului pe profit, precum şi acordarea unei deductibilităţi în proporţie de 50% a TVA-ului la achiziţia acestora şi a combustibilului necesar funcţionării lor, faţă de situaţia actuală când aceste cheltuieli sunt nedeductibile în totalitate.
55
Măsuri de simplificare administrativă
1. Declararea şi plata anuală a impozitului pe profit
Opţiunea pentru plata anuală cu efectuarea de plăţi anticipate trimestriale se poate exercita începând cu data de 1 ianuarie 2013, pentru contribuabilii, alţii decât cei exceptaţi de lege, plăţile anticipate trimestriale, fiind în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent.
Opţiunea pentru sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului fiscal. Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal. Contribuabilii trebuie să comunice organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.
2. Simplificarea sistemului declarativ, în domeniul contribuţiilor sociale
Se va face prin acordarea dreptului de depunere trimestrială, faţă de depunerea lunară, a Declaraţiei 112 (Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate) pentru micii contribuabili, (până la 3 angajaţi pentru IMM).
De această prevedere beneficiază cca. 237.000 angajatori, persoane fizice şi juridice, reprezentând 54,7% din totalul celor care depun Declaraţia 112.
3. Preluarea din legislaţia specifică, în Codul fiscal, a modului de declarare şi stabilire a contribuţiilor sociale obligatorii (pentru pensii, sănătate) pentru persoanele care realizează venituri din activităţi independente şi alte categorii de venituri concomitent cu stabilirea unor măsuri tranzitorii în scopul preluării administrării acestora de către A.N.A.F. în cursul anului 2012.
4. Măsuri adoptate în domeniul TVA:
Instituirea dreptului persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA, care in cursul anului calendaristic precedent nu au depasit plafonul de scutire de 119.000 RON (echivalentul a 35.000 euro la cursul de schimb de la data aderarii) de a solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA in vederea aplicarii regimului special de scutire (cu conditia ca la data solicitarii sa nu fi depasit plafonul de scutire pentru anul in curs, calculat proportional cu perioada scursa de la inceputul anului).
Extinderea categoriei persoanelor impozabile care pot constitui un grup fiscal din punct de vedere al TVA. Astfel, grupul va putea fi constituit din persoane impozabile care sunt administrate de către acelaşi organ fiscal competent, faţă de prevederile precedente care permiteau numai marilor contribuabili să constituie un grup fiscal unic. Persoanele care formează un grup fiscal unic pot depune un decont de TVA centralizat prin reprezentantul desemnat, nefiind necesară depunerea decontului de fiecare membru al grupului fiscal.
56
România a obţinut derogare de la Comisia Europeană pentru aplicarea unui plafon de scutire de TVA pentru mici întreprinderi de 65000 de euro(faţă de actualul plafon de 35000 euro), care urmează să fie legiferată în cursul anului 2012.
5. Modificarea ordinii de stingere a obligaţiilor fiscale
Se va face în sensul stingerii cu prioritate a tuturor obligaţiilor principale în ordinea vechimii acestora şi apoi a accesoriilor în ordinea vechimii acestora, pentru a se evita acumularea de noi accesorii în sarcina contribuabilului.
Proceduri fiscale
Ultimile măsuri în domeniul procedurilor fiscale, au fost adoptate prin Ordonanţa Guvernului nr.2/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în scopul creşterii eficienţei activităţii de administrare a creanţelor fiscale, măsuri care au un impact pozitiv asupra mediului economic, astfel:
reglementarea unei proceduri pentru eliminarea dublei impuneri în cazul ajustării unor tranzacţii dintre persoane române afiliate în sensul că ajustarea fiscală realizată de organul fiscal unui contribuabil va fi realizată în oglindă şi de contribuabilul afiliat acestuia, fiind de asemenea opozabilă organului său fiscal;
reglementarea accesului contribuabililor la fişele de evidenţă analitică pe plătitor, asigurându-se, în acest fel, transparenţa în ceea ce priveşte informaţiile existente în acestea, procedura urmând a fi stabilită prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;
reglementarea obligaţiei organului fiscal de a restitui din oficiu, în termen de 5 zile lucrătoare, sumele încasate prin poprire în plus faţă de creanţele fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi. Această situaţie apare, de regulă, urmare înfiinţării popririi la mai multe bănci la care debitorul are deschise conturi.Totodată s-a reglementat şi dreptul contribuabilului de a solicita dobânzi în situaţia în care organul fiscal nu restituie în termenul de 5 zile lucrătoare de la data încasării sumele încasate prin poprire în plus faţă de creanţele fiscale pentru care s-a înfiinţat poprirea;
reglementarea obligaţiei organului fiscal de a ridica măsura popririi pentru sumele indisponibilizate care depăşesc creanţele fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, în situaţia în care, din informaţiile comunicate de bănci, rezultă că sumele indisponibilizate sunt suficiente pentru a stinge creanţele fiscale înscrise în adresa de înfiinţare a popririi, ţinând cont şi de dreptul contribuabilului de a dispune plata salariilor din sumele indisponibilizate. Obligaţia priveşte şi situaţia în care măsura poririi nu se mai justifică ca urmare a faptului că nu mai sunt îndeplinite condiţiile pentru care poprirea a fost înfiinţată (ex. creanţa a fost stinsă, titlul executoriu a fost anulat etc.).
57
Diminuarea taxelor şi tarifelor parafiscale
Pentru perioada 2012-2013, Ministerul Finanţelor Publice, în baza Memorandumului Reducerea numărului de taxe şi tarife cu caracter nefiscal, aprobat în şedinţa de Guvern din 13.03.2009 şi a sarcinilor privind formularea de noi propuneri de reducere a acestor taxe şi tarife, stabilite şi prin şedinţa de Guvern din 31.03.2010, are în vedere continuarea procesului de reducere şi vizează efectuarea de demersuri în direcţia înregistrării unui raport favorabil între numărul taxelor/tarifelor noi instituite şi numărul taxelor/tarifelor eliminate.(în anul 2009 erau 450).
La sfârşitul anului 2011 numărul de taxe/tarife cu caracter nefiscal era de 250, în prima parte a lunii februarie 2011 au fost comasate două tarife de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, astfel că în prezent numărul taxelor /tarifelor cu caracter nefiscal, cuprinse în Registru este de 249.
În urma sarcinilor stabilite în şedinţa Guvernului din data de 26 octombrie 2011, au fost identificate noi posibilităţi de reducere prin comasare a numărului de taxe şi tarife cu caracter nefiscal. Propunerile au fost însuşite de instituţiile vizate, urmând ca acestea să elaboreze şi să iniţieze demersurile de aprobare a actelor normative, prin care se vor implementa reducerile respective de taxe şi tarife.
În concluzie, prin aceste măsuri se va realiza o diminuare cu 8% faţă de numărului de taxe şi tarife cu caracter nefiscal existente la sfârşitul anului 2011. Ministerul Finanţelor Publice are în vedere continuarea procesului de reducere a taxelor cu caracter nefiscal în special prin comasarea acestora, realizând astfel o simplificare a procedurilor administrative, fără a prejudicia bugetul de stat.
58
LUMINIŢA MANOLACHE
Vicepreședinte EximBank
Soluţii financiare integrate pentru susţinerea IMM-urilor
EximBank:
Bancă specializată, instituţie unică în mediul financiar-bancar:
Grupuri ţintă de clienţi: o IMM cu potenţial de dezvoltare; o Exportatori sau potenţiali exportatori; o Administraţii publice locale; o Companii mari.
Soluţii de finanţare:
Credite pentru investiţii
IMM-urile care intenţionează să-şi dezvolte afacerile pot utiliza aceste credite pentru a-şi finanţa cheltuielile aferente proiectelor de extindere a activităţii – resurse proprii de min. 20%.
Credite pentru activitatea curentă
Societăţile comerciale îşi pot acoperi deficitul de lichidităţi printr-un mecanism de finanţare flexibil, adaptat la situaţia financiară proprie.
În 2011, segmentul IMM-urilor a avut o pondere de 40% în portofoliul de clienți pe credite .
o Rata medie a dobânzii la creditele din 2011: 9,4%; o Rata medie a dobânzii la credite noi la nivelul pieţei bancare: 10,5%.
59
Compensarea parţială a dobânzii
Societăţile comerciale pot recupera prin intermediul EximBank maximum 50% din dobânda plătită pentru creditele de investiţii contractate în lei de la orice bancă comercială. Acest produs constituie ajutor de minimis.
Cererile de compensare se depun după încheierea trimestrului calendaristic, pentru dobânzile curente plătite în cadrul trimestrului.
În perioada 2009 – 2011 au fost plătite peste 2.000 de compensații de dobândă
Din 2009 până în prezent, peste 44 de milioane de lei s-au întors în conturile companiilor sub forma compensaţiei de dobândă.
Credite cu dobândă subvenționată:
Dobânda este cu 5 puncte procentuale sub dobânda pieţei şi este fixă pe toată perioada de creditare:
Credit de dezvoltare pentru IMM;
Credit pentru capital de lucru;
Credit pentru domenii prioritare;
Credit pentru femei antreprenor.
Destinaţie:
Finanţarea proiectelor de investiţii (poate cuprinde o componentă de max. 40% din valoarea creditului pentru finanţarea capitalului de lucru;
Finanţarea activităţii curente a IMM, cu destinaţie bine determinate plata furnizorilor de materii prime şi servicii, plata salariilor, etc.;
Se pot acorda pentru susţinerea proiectelor finanţate din fonduri structurale.
Avantaje:
Firmele sunt stimulate să desfăşoare activităţi investiţionale pe termen scurt şi mediu, cu costuri financiare mai reduse;
Creditele susţin derularea activităţii curente prin finanţarea capitalului de lucru, cu destinaţii bine determinate.
Dobânda este fixă pe toată perioada de creditare, facilitate care permite IMM-urilor să aibă foarte clar cash flow-ul pentru companie.
Ajutorul de stat acordat are dublu impact: o generează lichidităţi; o facilitează accesul la finanţare.
La finele lui 2011:
Rata medie a dobânzii la credite subvenţionate: între 4,6% și 5,6% (în funcție de categoria de performanță financiară a solicitantului);
Rata medie a dobânzii la credite la nivelul pieţei bancare: 10,5%.
60
Studiu de caz:
EximBank a acordat unui producător de îmbrăcăminte un credit cu dobândă subvenţionată în următoarele condiţii:
Valoarea creditului → 1,5 mil. lei;
Perioada de creditare → 48 de luni (6 luni perioadă de graţie);
Dobânda → 5,08% p.a. (performanţa financiară B) ;
Garanţii - reală imobiliară - activ proprietatea societăţii, care acoperă 100% valoarea finanţării şi a dobânzii până la prima scadenţă de rambursare.
Garanţiile oferite de EximBank vin în sprijinul companiilor care au nevoie de credite dar nu dispun de suficiente garanţii colaterale.
Garanţiile EximBank:
Sunt destinate garantării creditelor sau scrisorilor de garanţie bancară;
Angajate de companii de la băncile comerciale;
Acoperă riscul de nerambursare a creditelor sau de executare a SGB;
Se acordă în completarea garanţiilor prezentate băncii finanţatoare;
Acoperă maximum 80% din valoarea creditului (principalului).
Procedură simplificată pentru acordarea garanţiilor
Valoarea garanţiei: max. 1,5 mil. euro;
Perioada de valabilitate: max. 5 ani.
Concluzii:
Acces La Finanțare – Aspecte importante:
Resurse antreprenor (ex. investiţii – min. 20%);
Plan de afaceri (BVC/Bilanţ/Cash flow);
Dimensionarea corectă a necesarului de finanţare;
Existenţa garanţiilor.
61
IOAN HIDEGCUTI
Preşedinte al Fondului Român de Contragarantare
Instrumente de contragarantare în sprijinul IMM-urilor
Instituţie financiară specializată care contragarantează garanţiile acordate IMM de fondurile de garantare.
FRC contragarantează într-un procent de până la 80% din valoarea unei garanţii, garanţiile aferente creditelor, scrisorilor de garanţie bancară şi a altor instrumente destinate finanţării investiţiilor, finanţării ciclului de exploatare, cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri structurale, finanţării proiectelor inovative, de cercetare-dezvoltare, pentru mediu şi ale tinerilor antreprenori.
Parteneri:
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) şi fondurile locale de garantare, filiale ale FNGCIMM – Focşani, Sfântu Gheorghe, Craiova;
Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privaţi;
Fondul de Garantare a Creditului Rural.
FRC este membru al Asociaţiei Europene a Societăţilor Mutuale de Garantare. Asociaţia reunește 37 de instituții de garantare și contragarantare din 20 de ţări membre U.E., Muntenegru şi Turcia.
Instrumente:
Contragarantarea reprezintă preluarea de către FRC a unei părţi din riscul asumat de fondurile de garantare la garantarea creditelor şi a altor instrumente de finanţare;
Ajutorul de minimis reprezintă diferenţa dintre comisionul de garantare pe care IMM îl plăteşte în condiţiile pieţei şi comisionul de garantare redus pe care îl plăteşte fondului de garantare, ca urmare a contragarantării garanţiei de către FRC;
Costul contragarantării pentru IMM este egal cu zero.
Eligibilitate:
Beneficiari sunt întreprinderile:
Persoane juridice române;
Considerate IMM potrivit legii;
62
Nu sunt considerate „întreprinderi în dificultate” sau în procedură de insolvenţă, executare silită, închidere operaţională, dizolvare, lichidare sau administrare specială;
Nu sunt obiect al unui ordin de recuperare, încă neexecutat, în urma unei decizii anterioare a CE;
Respectă regula de cumul privind ajutoarele de minimis.
Nu sunt eligibile pentru contragaranţie:
IMM care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii, producţiei primare de produse agricole, cărbunelui, siderurgiei, construcţiilor navale si fibrelor sintetice, pentru unele activităţi legate de export;
Achiziţia de vehicule de transport rutier de mărfuri, de către întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor;
Producţia de armament, jocuri de noroc, alcool şi tutun.
Mecanismul contragarantării:
63
Procente și comisioane:
Evaluare:
64
Anvergura:
Ponderea contragaranţiilor acordate în portofoliul Fondurilor de garantare:
În volumul garanţiilor – 74%;
În valoarea garanţiilor – 71%;
În volumul finanţărilor garantate, susţinute prin contragaranţii – 70%.
Obiectiv 2012:
Acordarea a cel puțin 8100 contragaranții în valoare de 275 mil. EUR, care vor susține un volum de credite în valoare de 830 mil. EUR şi vor asigura menținerea și dezvoltarea a cel puțin 110.000 locuri de muncă.
2012 – Noi facilităţi în curs de definitivare cu partenerii instituţionali
Starea creditării
Semnale pozitive:
Trendul politicii monetare a BNR;
Scăderea dobânzilor la depozite;
Politicile instituţiilor bancare pentru recâştigarea portofoliilor şi a poziţiei de piaţă;
Agenda publică internă şi europeană:
Implicaţii ale Pactului de Stabilitate fiscală, Coordonare şi Guvernanţă;
Incertitudine privind creşterea economică în UE (contractare/stagnare);
Criza datoriilor suverane;
Piaţa europeană şi exporturile în scădere;
Credite neperformante fără precedent => provizioane/costuri ridicate ale creditării;
Starea sistemului bancar ca efect al crizei, a reglementărilor Basel III şi a lichidităţii.
65
Efect agregat – creşterea creditării puţin probabilă în 2012
Reflecţie: „Să nu vă aşteptaţi ca băncile să răspundă prin creşterea creditării (…) până când nu vor reduce în continuare riscul” (Raport al Băncii Reglementărilor Internaţionale).
2012 – Noi coordonate:
Revizuirea, adaptarea şi armonizarea schemelor de ajutor, normelor şi mecanismelor de lucru;
Finanţarea prioritară a investiţiilor IMM, cu un procent maxim de 80%;
Susţinerea dezvoltării agriculturii românești – mecanism dedicat IMM care activează în sectorul producţiei primare de produse agricole;
Cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri europene – co-garanții;
O şansă pentru IMM aflate „în dificultate” – schemă de ajutor de stat pentru salvare şi restructurare;
Parteneriat cu Fondul European de Investiţii pentru dezvoltarea microcreditării, a finanţărilor mezanin şi a capitalului de risc;
Strategia Europa 2020 – instrumente şi facilităţi care generează creştere economică şi noi locuri de muncă, Programul „Progress”;
Crearea și dezvoltarea de centre de consultanță și informare în toate regiunile de dezvoltare;
Reducerea costurilor finanţării prin diminuarea comisionului de contragarantare.
Condiționalități:
Extinderea capitalizării FRC;
Modificarea corespunzătoare a actului constitutiv.
66
VERONICA TONCEA
Director General al Fondul de Garantare a Creditului Rural
Scheme de garantare a IMM-urilor finanţate prin PNDR
Cadrul de reglementare
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR;
Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 privind stabilirea regulilor detaliate pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 pentru sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR;
Comunicarea Comisiei 2008/155/02 cu privire la aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutorul de stat sub formă de garanţii;
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
Scheme de garantare cu finanţare din PNDR
67
Descrierea schemelor de garantare
Garanţia FGCR – IFN SA va acoperi până la 80% din va-loarea creditului contractat şi se va reduce progresiv pe măsura rambursării acestuia;
Valoarea maximă a garanţiei nu va putea depăşi echiva-lentul a 2,5 mil. euro denominaţi în lei la cursul leu/euro de la data solicitării de garantare;
Beneficiarii nu se află în dificultate financiară în sensul prevederilor orientărilor comune privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate.
Caracteristicile garanţiei
Irevocabilă şi necondiţionată, directă şi expresă;
Plătibilă în 15 zile de la prima cerere scrisă a băncii;
Se acordă în moneda creditului;
Se acordă numai în completarea garanţiilor clientului;
Perioada de valabilitate a garanţiei poate fi cel mult egală cu durata creditului, plus o perioadă de până la 60 zile calendaristice;
Se reduce pro-rata pe măsura îndeplinirii obligaţiilor clientului.
Criteriile de eligibilitate
Prezintă un Contract de finanţare nerambursabilă încheiat cu APDRP;
Nu se află în dificultate financiară;
Nu figurează la CRB cu credite restante;
Nu înregistrează datorii restante către bugetul general consolidat al statului, al căror mod de plată nu a fost reglementat sau pentru care nu există posibilitate de redresare;
Nu s-a instituit procedura judiciară a insolvenţei;
Prezintă băncii garanţii colaterale de min. 20% din valoarea creditului şi a dobânzilor aferente;
Se încadrează, conform reglementărilor BNR, în categoria de risc: standard, în observaţie sau substandard;
Au un rating care permite acordarea de garanţii conform Comunicarii Comisiei nr. 155/02/2008.
Împărţirea riscurilor
Banca va acorda creditul numai după constituirea celorlalte garanţii colaterale;
Banca va notifica Fondul cu privire la orice eveniment care ar putea avea ca rezultat producerea riscului de cre-dit, precum şi cu privire la apariţia unei informaţii sau circumstanţe care ar putea influenţa raporturile contractuale dintre Bancă şi client;
Banca se obligă solidar cu clientul la plata primelor de garantare;
Banca va introduce în contractul de credit şi în contractele accesorii, clauze cu privire la calitatea Fondului de co-cre-ditor, cu rang egal, proporţional cu procentul de garantare.
68
Suportarea pierderilor
Pierderile rezultate din apariţia riscului de credit trebuie suportate proporţional, în funcţie de cota de risc asumată de Bancă şi de către Fond;
După ce Fondul plăteşte valoarea garanţiei executate, suma ramasă după executarea/vănzarea garanţiilor debitorului, mai putin dobănda, taxele şi cheltuielile de executare, trebuie să fie proporţional diminuată de procentul de garantare.
Stadiul garanțiilor acordate în baza schemelor de garantare
Situaţia garanţiilor acordate de FGCR în anul 2011
69
SPERANȚA TIRSAR
Director SACE Europa Centrală şi de Est
Soluţii de garantare pentru proiectele de investiţii ale IMM-urilor
Misiunea SACE
Principala noastră activitate poate fi descrisă ca accea a unei Agenții de Garantare a Creditelor de Export;
NU furnizăm finanțare directă ... dar produsele noastre vă facilitează obținerea finanțării bancare sau comerciale.
Repere
70
SACE în Europa Centrală și de Est
Cui ne adresăm?
Importatorilor romani de echipamente italiene; o Inclusiv caștigătorilor de proiecte care urmează să fie dezvoltate cu fonduri europene.
Exportatorilor italieni și filialelor lor;
Filialelor române ale unor companii italiene;
Beneficiarilor români de lucrări de construcții executate de companii de construcție italiene;
Băncilor care finanțează: o Investițiile firmelor romane în echipamente italiene; o Investițiile și capitalul de lucru al firmelor române cu acționari italieni.
71
Credit cumpărător
Studiu de caz – creșterea capacității de producție a Trero Fashion România
Părți implicate: o Trero Fashion SRL (cumpărător); o BRD Societe Generale (bancă finanțatoare); o Shima Seiki (exportator italian).
Valoare totală a împrumutului acordat de bancă: 450.000 euro;
Valoarea acoperită de SACE: 315.000 euro (70% din suma finanțării);
Investiție: achiziție mașini de tricotat;
Termen de rambursare: 5 ani.
NB. Creditul bancar a venit in completarea finantarii cu fonduri europene a investitiei
72
Credit furnizor
Garanții de internaționalizare
73
Scrisori de garanție pentru construcții
Transaction highlights – CEE
74
DANIEL VIŞOIU
Iniţiator proiect Venture Connect
Finanţare prin investitori privaţi şi fonduri de tip capital de risc
Investitori Privați
În engleză este vorba de “angel investors” sau “business angels”;
În mod normal, un business angel este primul investitor (și pentru investiție primește între 5-25% din parțile sociale/acțiuni);
Business angels acceptă, în general, să își asume un risc mult mai mare fără garanții;
Acest lucru înseamna ca business angels urmaresc sa obtina câstiguri mult mai mari din investiții, cum ar fi de peste zece ori valoarea inițială a investițiilor într-o perioadă de cinci ani.
Business Angels vs. Venture Capital
VC = venture capital = fonduri de tip capital de risc;
Business angels investesc de regulă propriile fonduri în timp ce VC-urile gestionează de obicei fonduri atrase într-un fond administrat de experți;
În general, un VC este un investitor profesionist - acesta sau aceasta administrează un fond și este în cautarea unor investiții oportune pentru respectivul fond - în timp ce un business angel este în mod normal o persoană fizică ce urmărește, de asemenea, o oportunitate personală și în același timp o investiție oportună;
Cu alte cuvinte, este posibil ca un VC sa nu aibă experiență în domeniul de activitate în care societatea țintă este implicată, și se focusează pe “return on investment” pe care societatea țintă o poate realiza -- un business angel dispune adeseori de experiența în domeniul respectiv.
Venture Capital vs. Private Equity
Private equity - investițiile pe termen lung fără a se ocupa de managementul current;
Venture capital este o subcategorie de private equity – sumele investite fiind de regulă mult mai mici;
Fondurile de private equity sunt companii de investiții care, de regulă, nu dețin valori mobiliare listate la bursă. În schimb, acestea urmăresc în mod normal să obțină participații la capitalul social în societățile închise. De asemenea, acestea pot investi în așa-numitele
75
plasări private de valori mobiliare de la societățile listate la bursă. Cu alte cuvinte, este vorba de valorile mobiliare care nu sunt oferite publicului general sau tranzacționate pe piețele publice de valori mobiliare;
Investițiile cu private equity combină oferirea de capital și expertiză, respectiv expertiză în management, dezvoltare, etc.;
Investițiile cu private equity determină implicarea activă în identificarea investițiilor, negocierea și structurarea tranzacției și monitorizarea societății de îndată ce investițiile sunt realizate. Acest lucru necesită adesea implicarea ca membru al consiliului de administratie al societății;
Investițiile cu private equity nu sunt destinate a continua la infinit. În general, strategiile și posibilitățile de exit sunt evaluate la momentul la care se realizează investiția inițială în societate. Ca exemplu, o strategie ar consta în listarea societății la bursă sau vânzarea acțiunilor/parților sociale pe piața publică.
Tendințe Actuale
Crowd funding;
Series A & Series B;
Mezzanine financing (finanțări mezanin: împrumuturi pe termen lung, rambursabile în totalitate la scadență – da și cu finanțatorul având dreptul de a deveni acționar când intră un nou investitor sau societatea este listată pe bursă);
IPOs (oferta publica initiala).
Tendințe în România
„Multiples” au scăzut considerabil începând cu 2008;
România ca stat de drept / „rule of law”;
Mediul de afaceri a devenit din ce în ce mai transparent (respectiv Consiliul Concurenței a devenit foarte activ și, ca atare, a început să elimine practicile neloiale existente pe piața care au afectat România vreme îndelungata;
România se află într-o situație financiară mai bună față de multe state membre UE, în special vecinii săi din Europa Centrală și de Est.
VentureConnect
O platformă care să aducă laolaltă investitorii (români și străini) și antreprenorii din România;
Investitorii străini care au acces la zeci de milioane de Euro devin mai confortabili în privința României și a antreprenorilor români;
Antreprenorii dobândesc experiență, know-how și încep să-și facă un “network” de relații;
Obiectivul principal este de a crea un „ecosistem” prin care antreprenorii din România să dispună de know-how-ul necesar pentru a demara și dezvolta o afacere.
76
Potențialul României în ținta VC-urilor
Actualul PIB este în continuare cu mult sunt media UE (în realitate mai puțin de jumătate - 11.000 EUR vs. 24.000 EUR) și, ca atare, este destul loc pentru creștere economică;
Deși absorbția fondurilor UE a fost scazută, România va avea, cu toate acestea, în următorii 10 ani acces la zeci de mld. de euro de la UE.
Și antreprenorii trebuie să devină mai bine informați și experimentați
Angajarea unor consultanți cu experiență: conform zicalei „you get what you paid for”;
Sporirea utilizării de terms sheets / MOUs / letters of intent;
Sporirea utilizarii de structuri off-shore pe motive de corporate governance (pentru a asigura aplicabilitatea unor asemenea drepturi precum tag-along, drag-along, buy-me buy-you, liquidation preference, etc.);
Implementarea procedurilor „vendor due diligence” pentru a reduce durata tranzacției;
Utilizarea unei strategii de vânzare „auction-type”.
Si persoanele care iau decizii în România trebuie sa elimine „birocratia” excesiva
registrul comertului ar trebui sa fie doar o institutie cu rol de arhivare si furnizare de informatii (mai ales tinând cont de actualele întârzieri considerabile survenite în transferul participatiei în SRL catre un nou asociat, divizari, fuziuni, etc.);
legile, în special cele fiscale, trebuie sa devina mai favorabile antreprenorilor în mod efectiv (actuala procedura pentru obtinerea codului de TVA dureaza în jur de 15 zile);
reforma sistemului contributiilor sociale (CAS) – cum ar fi stabilirea unei sume anuale maxime.
77
ALEXANDRU CRISTIAN ŞTRENC
Director General Adjunct, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
Protecţia prin brevet a rezultatelor inovării tehnologice: şansele IMM-urilor româneşti în competiţia internaţională
1. Rolul economic al brevetului de invenție
Unde se brevetează invențiile
Instrument de bază a politicii de inovare;
Mijloc efcient de creștere și potențare a rezultatelor procesului de C&D&I;
Stimulează inovarea prin asigurarea unui monopol de 20 de ani ca recompense oferită titularului (inventatorului) pentru dezvaluirea și diseminarea soluțiilor tehnice noi care fac obiectul cererilor de brevet și brevetelor;
Generează profit prin exploatarea economică de către proprietar sau/și de către licențiat;
Susține creșterea economică prin intrarea pe piață și monopolul de exploatare asigurat, și crearea de firme spin-off și start-up.
Concluzie
Legatura directă inovare tehnologică – brevet de invenție;
Legatura directă transfer de tehnogie – transfer de drepturi de proprietate industrială/brevet de invenție;
Inovare tehnologică fără obținerea cel puțin a unui brevet de invenție pentru ea, are șanse majore de a fi ORI dezinformare ORI gravă eroare managerială;
Contract de transfer de tehnologie care NU are la bază transfer de drepturi de PI/ brevet de invenție are șanse majore de a fi ORI neperformant ORI fără substanță.
78
2. Cât brevetează românii în România, Europa și în lume
Cereri de brevet depuse la OSIM
Cereri de brevet depuse si brevete acordate de OEB
Cereri de brevet depuse pe calea internationala PCT
79
3. OSIM in sprijinul IMM-urilor
A redus taxele de brevetare la invenții pentru IMM-uri cu 50%;
Amână/prorogp pentru 2 ani 2012-2013 creșterea taxelor în lei cu 21% impusă de indexarea cursului euro/leu;
A redus (în 2011 și continuă în 2012) cu cca. 30% durata procedurii de examinare marci și pentru situații temeinice durata examinării brevetelor la sub 2 ani;
Gama largă de servicii în domeniul invențiilor: cercetari documentare, estimare risc de contrafacere, veghe tehnologică;
Dezvoltă centrele regionale coordonate de OSIM-16 - pentru susținerea IMM-urilor din zonă în domeniul brevetării și PI;
Serviciul de prediagnoză în domeniul PI: o Vizită la cerere – suportată de OSIM – a 1–2 specialiști OSIM + alți specialiști; o Semnare contract de confidențialitate privind rezultatul prediagnozei studiul; o Întocmirea, aprobarea OSIM și emiterea studiului de prediagnoză către IMM; o Punerea în aplicare de către IMM a concluziilor studiului: protecții solicitate, transfer de tehnologie, etc.
Cursuri modulate în domeniul proprietății industriale: o Scurtă durată conștientizare manageri IMM; o Durată medie pregatire specialiști tehnici/juridici pentru însușirea unor elemente de bază; o Extensive pregatire intensivă viitori consilieri în proprietate industrială și în particular de brevete de invenție.
4. Concluzii privind șansa IMM data de brevetare soluții tehnice inovative
Brevetul asigură IMM-ului un monopol garantat de stat de 20 de ani pe segmentul de nișă dat de soluția brevetată;
Un IMM iși poate baza în întregime afacerea pe 1-2 brevete (start-up și spin-out) pe care:
o Le poate exploata în regim de monopol; o Intră într-un bussines de anvergură prin cesionare/licențiere/transfer de tehnologie.
Trecerea de la o soluție brevetată la alta flexibilă, rapidă, care conduce la noi oportunități de afaceri;
Țările mici/medii din Europa: CH, DK, AU, etc. iși bazează masiv prosperitatea pe IMM-uri inovative cu protofoliu de brevete și PI.
80
RĂZVAN CRIŞAN Fondator Asociaţia Oricum Rolul industriilor creative
Viziune: România să devină centrul Europei de Est în materie de industrii creative până în 2030. Ce sunt industriile creative? 12 domenii majore:
81
Industriile creative în România 2005 – 2009:
Contribuţia la economie:
Evoluţia numărului de angajaţi:
Caracteristici:
Sursă majoră de inovare;
Mobilitate foarte mare;
I.C. atrag cei mai talentaţi & creativi oameni. o I.C. sunt BIG BUSINESS; o Cea mai valoroasă companie din lume: Apple; o Vânzări ale cărţii Harry Potter: 450 mil. USD în 10 ani; o Vânzări ale jocului Call of Duty: Black Ops: 1 mld. USD în prima lună după
lansare; o Industria Jocurilor Video: peste 80 mld. USD în 2015 (estimări ale
PriceWaterhouseCoopers).
82
Viziunea Regională:
83
Până în 2030, România să devină centrul Europei de Est în materie de industrii creative.
Asociaţia Oricum: 1. Comunicam 2. Creăm reţele 3. Finanţăm 4. Educăm
84
ANTON HADĂR Prof. Univ. Dr. la Universitatea Politehnica Bucureşti Rolul cooperării dintre universităţi şi IMM-uri într-o economie bazată pe cunoaştere
Universitatea POLITEHNICA din București și-a propus promovarea centrelor de transfer tehnologic, a incubatoarelor de afaceri şi a clusterelor, acestea fiind considerate modele sustenabile de afaceri eficiente pentru IMM - uri şi deopotrivă, generatoare de câștiguri financiare și de alte avantaje pentru acestea. Centrul de transfer tehnologic – CTT POLITECH este un suport cu caracter antreprenorial al UPB pentru asigurarea colaborării dintre universitate şi IMM – uri. Misiunea CTT POLITECH:
Dezvoltarea comunicării cu mediul universitar dar mai ales cu cel economic;
Valorificarea superioară a proprietăţii intelectuale din UPB şi a potenţialului creativ al membrilor comunităţii academice din UPB;
Dezvoltarea transferului tehnologic dinspre universitate către mediul economic în domeniile: energie, mediu, materiale, nanomateriale, comunicaţii, informatică, chimie, transporturi, construcţii de maşini etc. CTT POLITECH acţionează pentru introducerea principiilor antreprenoriatului, inovării şi transferului tehnologic în educaţie. CTT POLITECH - Drumul de la proiecte inovativ - antreprenoriale la implementări de succes
CTT POLITECH este un suport antreprenorial, financiar și metodologic pentru ideile inovative ale studenţilor, cadrelor didactice și firmelor;
CTT POLITECH este o piață emergentă, reprezentând totalitatea tranzacțiilor de idei și proiecte inovative sprijinite de centru și orientate spre obținerea de finanțare pentru start – up sau spin-off;
CTT POLITECH sugerează o piață a proiectelor inovative în care se efectuează o incubare a afacerii sau tranzacții cu scopul obținerii de finanțare;
CTT POLITECH poate fi considerat ca un sistem de brokeraj virtual al proiectelor inovativ – antreprenoriale. Persoanele și firmele care au în proprietate o valoare intangibilă (invenții, idei inovative, proiecte) pot apela la acest centru pentru a atrage fonduri prin mecanismul incubării, mentoratului sau prin cel al tranzacției directe ori prin instrumente de e-marketing;
85
CTT POLITECH este totodată un spațiu virtual, cu dotări de IT de ultimă oră, în care se crează oportunități de afaceri, prin punerea în contact a potențialului antreprenor cu finanțatorul (sponsorul) interesat și compatibil;
CTT POLITECH dispune de dotări tehnice de vârf, utilizabile gratuit, cu ajutorul cărora se pot verifica și dezvolta tehnologiile destinate afacerilor imediate.
Implicarea în centru în cinci paşi simpli: 1. Găseşte-ţi ideea! Gândeşte-te la o idee care merită să fie implementată, care are un potenţial inovativ şi care poate fi un punct de atracţie pentru centru şi pentru mediul de afaceri. Discută ideea cu mai mulţi prieteni. Alege un subiect care să aibă legătură cu studiile pe care le urmezi, cu pasiunile sau aspiraţiile tale, însă un subiect în care crezi şi în care eşti dispus să investeşti încredere, timp şi resurse. 2. Află mai multe despre proiectele inovativ-antreprenoriale! Participă la cursuri gratuite privind antreprenoriatul dezvoltate în cadrul centrului, pentru a afla mai multe despre cum să-ţi prezinţi ideea, astfel încât să-i atragi şi pe alţii. Cursurile te vor învăţa despre: valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, bazele managementului inovării și transferului tehnologic, brevetarea invențiilor în România și Uniunea Europeană, jurisprudența actuală în domeniul proprietății intelectuale și managementul antreprenorial al proiectelor de cercetare, dezvoltare, inovare. Participând la cursuri vei primi și o diplomă recunoscută la nivel european. 3. Investeşte în dezvoltarea ideii tale! Lucrează împreună cu o echipă sau singur la pregătirea proiectului tău! Consultă un profesor mentor din cadrul centrului, completează planul de afaceri şi ai grijă ca toate informaţiile oferite să fie atent selecţionate şi calculate! 4. Postează ideea pe portalul online al centrului! După ce finalizezi planul de afaceri, acesta va fi evaluat iar apoi vei putea parcurge penultimul pas: postarea propunerii pe platforma online a centrului, unde va putea fi promovat și tranzacţionat cu oameni de afaceri din toată ţara! În mediul online vei putea să comunici cu cei interesaţi de aceleaşi lucruri ca tine, cu studenţi, antreprenori, cu oameni de afaceri sau cu membri ai mediului academic. 5. Activează în cadrul Departementului de proiecte al centrului, unde se asigură dezvoltarea compețentelor prin realizarea de activităţi colaborative, atât în mediul universitar, cât și în relație cu cel economico – social. CTT POLITECH colaborează cu Centrul de Electronică Tehnologică şi Tehnici de Interconectare – CETTI din UPB. Obiectivele CETTI sunt:
Crearea unei punţi între mediul universitar şi cel de afaceri în vederea stimulării activităţilor de inovare de produse specifice industriei electronice, produse cu valoare adaugată mare;
86
Promovarea şi/sau dezvoltarea spiritului antreprenorial în mediul universitar, susţinerea iniţiativelor start-up şi spin-off în domeniul producţiei de echipamente electronice şi a serviciilor conexe pentru studenţi şi cadre didactice;
Transferul de cunoştinţe tehnice şi tehnologice dezvoltate în mediul universitar către mediul economic, transferul tehnologic pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi fabricaţie;
Identificarea oportunitaţilor de afaceri, iniţierea de proiecte şi parteneriate pentru accesarea fondurilor prin programe CDI naţionale/ europene (PNII, FP7, COST), în scopul realizarii de produse noi şi inovative, aplicaţii proiecte finanţare IMM inovative.
A fost creat în cadrul centrului Incubatorul Tehnologic de Afaceri PB-CETTI. Acesta este acreditat ReNITT şi asigură:
Servicii de proiectare CAD/CAE/CAM, incluzând proiectarea tehnologică şi implementarea soluţiilor moderne de proiectare pentru fabricaţie (Design For Manufacturing - DFM);
Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de inovare şi transfer tehnologic, formarea şi instruirea profesională (electronică tehnologică, packaging electronic, DFM, CAD/CAE/CAM, IPC 610, managementul proiectelor CD).
Resurse: Aparatură de măsură și control, echipamente tehnologice pentru asamblare electronică în tehnologie SMT, echipamente de testare multifuncțională a contactărilor electronice.
Cuptor SMT (Vapour Phase Soldering): Tehnologia de contactare în faza de vapori (VPS) a stat la baza contactării celulelor fotovoltatice din Germania destinate alimentării cu energie a satelitului GOLIAT, recent lansat de România.
Tester multifuncțional pentru contactări: Echipament de testare a robusteţei mecanice a componentelor electronice contactate prin retopire.
Subansamblul fotovoltaic al satelitului GOLIAT. Cooperarea dintre universități și IMM – uri într-o economie bazată pe cunoștere se bazează pe antreprenoriat. În România, dezvoltarea antreprenoriatului se lovește de numeroase obstacole. (www.romania-juna.eu)
La nivel educațional: o Ofertă insuficientă de educație antreprenorială; o Lipsa interacțiunilor dintre studenți si cadre didactice din universitati/facultăți
diferite, necesare pentru a forma echipe cu competențe cât mai diversificate; o Universitățile nu dețin produse de cercetare care să reprezinte surse de venit
pentru sustenabilitatea cercetării; o Metodologia de predare a antreprenoriatului este concentrată pe elaborarea
planului de afaceri, nu pe pilotarea acestuia și pe activități cu caracter practic.
La nivel financiar: o Finanțarea insuficientă – publică și privată – a cercetării universitare;
87
o Slaba corelare a proiectelor de cercetare cu necesitățile sociale și cu exigențele pieței.
Educația antreprenorială în universități trebuie să țină cont, în primul rând, de piața locală și trebuie să sugereze soluții și procese practice pentru oportunitățile existente, dar și pentru pregătirea absolvenților într-un sistem al antreprenoriatului internaționalizat, în primul rând ca efect al vitezei considerabile cu care se propagă noile produse, servicii sau tehnologii. Ca în majoritatea universităților europene, Universitatea POLITEHNICA din București este direcționată spre educație antreprenorială diferențiată, pentru grupuri țintă și la cel puțin două niveluri educaționale: de licență și postuniversitar.
Harta procesului „Comercializării”
Educația antreprenorială universitară se materializează printr-un ansamblu de discipline al caror obiectiv comun îl reprezintă crearea și dezvoltarea unor aptitudini, îndemânări și competențe, la nivelul persoanelor dispuse să-și creeze propria afacere, direcționate spre:
Nivelul cunoștințelor: creativitatea, economia antreprenorială și mediul piețelor internaționale, sectorul industrial și produsele, procesul antreprenorial;
Nivelul abilităților: de a cerceta piața, analitice (analiza situației, planificare), manageriale, soft (comunicare, leadership, negociere, lucrul în rețea, lucrul în echipă);
Nivelul competențelor: în adaptarea la diferențele culturale, în gestionarea riscurilor etc.
De asemenea, educația antreprenorială universitară este abordată în trei registre diferite, dar complementare:
88
Crearea spiritului antreprenorial, prin ințelegerea noțiunilor de responsabilitate, valoare adaugată, inovare, schimbare, asumarea riscurilor. Reprezintă o etapa de sensibilizare a tineretului;
Comportamente proantreprenoriale, ca rezultat al stării de spirit și al unei programe didactice adecvate. Finalitatea registrului este realizată când studenții, pe baza cunoștințelor, abilităților și competențelor acumulate sunt capabili să aibă inițiative antreprenoriale;
Capacitatea de a demara o afacere - in această etapă sunt create situații fictive sau reale prin diferite simulări și jocuri manageriale astfel încât studenții confruntați cu elemente surpriză să fie capabili sa gestioneze corespunzător informațiile și să decidă realist și prompt.
În pregătirea antreprenorială a studenților și absolvenților universitari se utilizează o multitudine de sisteme educaționale:
Module de educatie antreprenoriala cu 4-5 discipline facultative;
Module de educație antreprenorială de tipul learning by doing pe bază de proiecte;
Masterate de educație antreprenorială, mai ales pentru absolvenții de inginerie.
În prezent, Universitatea POLITEHNICA din București își propune o analiză a metodelor pedagogice specifice economiei antreprenoriale, diferită vocațional de alte profesiuni datorită asumării de către absolvent a crearii unei afaceri, a demersului inovativ, la nivel de produs, de serviciu sau clienți diferentiați. Pedagogia antreprenoriatului trebuie să fie incitantă pentru studenți, sa-i determine să-și asume responsabilități, să câștige încredere în propriile forțe, să determine studentul să-și asume riscuri, să considere studentul un partener în procesul pedagogic. Aceasta pedagogie a UPB este direcționată cu prioritate spre formare iar colectivele proiectelor atrase sunt, în marea lor majoritate, constituite din formatori pregatiți și calificați prin programe de tip POSDRU. Ce rol au universităţile?
Prin rolul lor educativ – formativ, universitățile pot crește impactul conceptului de antreprenoriat asupra IMM-urilor;
Pe de altă parte, antreprenoriatul oferă numeroase oportunităţi pentru facilitarea accesului pe piaţă, reducerea costurilor, inovaţie şi creşterea productivităţii IMM-urilor, beneficii sociale colaterale, precum şi dezvoltarea comunităţii în ansamblu;
Universitățile au rolul semnificativ al promovării incubatoarelor de afaceri şi al clusterelor.
Zona de întâlnire dintre universități și IMM – uri!
O constrângere majoră cu care se confruntă IMM-urile este aceea că, în general, se situează la un nivel tehnologic scăzut, fac faţă mai greu problemelor tehnice dificile, nu dispun de resurse financiare suficiente pentru informarea tehnico-ştiinţifică, pentru consultanţă, servicii de formare a personalului de specialitate etc.;
89
Incubatorul universitar de afaceri este conceput ca fiind o organizaţie independentă nonprofit, autorizată, care se bazează pe parteneriatul public-privat între diferiţi agenţi locali şi privaţi având ca scop atat dezvoltarea potenţialului şi iniţiativei antreprenoriale cat şi dezvoltarea în condiţii avantajoase, a unei game extinse de servicii profesionale pentru întreprinderile mici şi mijlocii private noi sau care dezvoltă activităţi noi;
Aglomerările competitive (clusters) oferă în prezent suportul cel mai potrivit pentru o politică a dezvoltării industriale.
Anton Hadăr: "Inginerul este singura şansă de scoatere a României din criză!" Articol scris de Diana Scarlat, Jurnalul Naţional, 5 martie 2012: România a suferit în ultimii 22 de ani un proces de dezindustrializare, cu efectul scăderii numărului de ingineri. Dar sunt unii care cred cu tărie într-o relansare a industriei şi o sprijină activ. „Mulţi aleg ingineria pentru că le oferă şanse mai mari pe piaţa forţei de muncă din ţară şi din străinătate. Mulţi dintre studenţi au abilităţi tehnice şi inovative, iar aceştia doresc să-şi construiască un profil de carieră în industrii de vârf, în cercetare şi educaţie. Unii se întorc la UPB după încheierea ciclului de licenţă, pentru a face studii de masterat şi doctorat”, spune dr. ing. Anton Hadăr, inventator cu numeroase premii internaţionale şi profesor la Universitatea Politehnica Bucureşti. Din punctul lui de vedere, „inginerul este singura şansă de scoatere a României din criză şi de a oferi un proiect de ţară, care să determine dezvoltarea prin educaţie, ştiinţă, tehnologie şi antreprenoriat”. Asta pentru că, în actualul context socio-economic, avem nevoie în primul rând de producţie şi de oameni capabili. „Numai inginerul poate crea noi locuri de muncă, prin promovarea unor industrii noi şi competitive în România. În ultimii ani, Universitatea Politehnică a adaptat continuu curricula la cerinţele pieţei forţei de muncă pemntru toate cele trei cicluri de pregătitre: licenţă, masterat şi doctorat. Temele de doctorat sunt formulate împreună cu reprezentanţi ai mediului economic, fiind focusate pe cercetări aplicative care conduc la creşterea competitivităţii agenţilor economici”, mai spune Hadăr. Întrucât IMM-urile din România nu au puterea financiară de a inova, este necesară implicarea universităților care să ajute firmele mici şi start-up-urile să penetreze în sectoare în care valoarea adăugată este mare. În acest sens, universitățile vizează:
Crearea şi eficientizarea tehnoparcurilor şi a parcurilor ştiinţifice;
Consolidarea şi dezvoltarea în universităţi de centre bine dotate tehnologic, capabile să susţină firmele inovative în dezvoltarea de produse competitive;
Implementarea unor programe de dezvoltare a culturii inovării şi de diminuare a percepţiei subiective a riscului asociat;
Perfecţionarea mecanismelor de finanţare a inovării (capitalul de risc, atragerea de fonduri şi investiţii la nivel transfrontalier etc).
90
ALINA ŞERBAN Regional Sales Manager, Business Acquisition, Vodafone Soluţii de telecomunicaţii dedicate IMM-urilor: o nouă abordare
Vodafone Romania
Lider în segmentul de business pentru serviciile mobile cu mai mult de 50% market share;
Cea mai buna reţea: certificată de P3 communications, de 3 ori la rând, ca fiind cea mai performantă reţea;
Acoperirarea reţelei cu cea mai mare viteză pentru date mobile, pentru 90% din populaţie;
Nou: 43 de localităţi au acum acoperire cu HSPA+ cu viteză de până la 21.6 Mbps. Lansăm un nou portofoliu de abonamente pentru clienţii noştri de business
Abonamentele de business din piaţă nu s-au schimbat de câţiva ani, în timp ce piaţa din ţările europene a evoluat către abonamente integrate. Vodafone este primul operator cu iniţiativă în această directive;
Există nevoi diferite de comunicare în interiorul unei companii. Acestea sunt acum adresate mai mult din prisma serviciului decât din prisma nevoii de comunicare a angajatului, printr-un mix de abonamente plus extraopţiuni. Vodafone vine cu o nouă abordare în piaţă, analizând profilul de consum al utilizatorului.
Telefoanele de tip Smartphone sunt din ce în ce mai importante pentru utilizatori, însă preţurile lor nu sunt întotdeauna accesibile tuturor angajaţilor dintr-o companie. Vodafone doreşte ca fiecare angajat dintr-un cont de business să poata avea acces la un telefon.
Vodafone Business Profile Un nou portofoliu de abonamente pentru servicii de telecomunicaţii mobile destinate companiilor În business, utilizatorii au profiluri diferite
În cadrul unei companii, găsim diferite modele de consum, de regulă: o 50% – sub 100 min – de regulă apeluri în grup, doar voce; o 30% – până la 400 min – de regulă voce, mesaje, ocazional date; o 15% – până la 1.000 min – datele şi apelurile internaţionale sunt semnificative; o 5% – peste 1.500 min – utilizarea intensivă a tuturor serviciilor: mesaje, date,
roaming etc.
Într-o companie utilizatorii au profiluri şi nevoi de comunicare diferite: o Top management;
91
o Middle management, manageri de proiect; o Agenţi de vânzări; o Ingineri, suport.
Prezenţa serviciilor de Internet pe mobil şi a smartphone-urilor în segmentul de business – acum 20% - este semnificativ mai jos decât media din ţările vest europene (44%), limitând oportunităţile: o de creştere a eficienţei şi productivităţii; o de îmbunătăţire a vitezei de informare şi acţiune.
De la abordarea pe produs la abonamente de servicii integrate
92
GEORGE MATEESCU
Membru al Consiliului Director AMCOR Piaţa de consultanţă dedicată IMM-urilor – experienţa AMCOR
Misiunea AMCOR:
Este de a aduce valoare adăugată membrilor săi prin promovarea unui climat de profesionalism şi etică pe piaţa de consultanţă în management din România.
Obiectivele AMCOR:
Promovarea şi dezvoltarea consultanţei în management;
Adoptarea şi îmbunătăţirea standardelor profesionale;
Urmărirea aplicării „Codului etic” al consultantului în management;
Promovarea sistemelor de asigurare a profesionalismului în consultanţă. Afilieri Internaţionale şi Naţionale:
Membră a Federaţiei Europene a Asociaţiilor de Consultanţă (FEACO) şi a Consiliului Internaţional al Institutelor de Consultanţă în Management (ICMCI );
Pe plan național, AMCOR este membră a Uniunii Profesiilor Liberale din România (UPLR).
De ce Membru AMCOR ?
Atestarea Naţională este organizată după standardele FEACO;
Procedura este construită pe trei paliere: al eticii, al logisticii, al know-how-ului.
Comisia de Atestare
Certificarea internaţională - singura organizaţie din România abilitată de ICMCI să acorde titlul de CMC, Certified Management Consultant;
Ce este CMC? Standardul de calitate în consultanţă recunoscut global în peste 50 de ţări;
Tablou de CMC în România: 35 de consultanţi sunt certificați CMC. AMCOR le oferă membrilor săi un cadru organizat de schimburi profesionale prin intermediul:
Comisiei Profesionale Fonduri Europene;
Comisiei Profesionale Achiziţii Publice;
Comisiei Profesionale IT;
Comisiei Profesionale Metodologice.
93
AMCOR sprijină piaţa de consultanţă din România prin:
Organizarea de evenimente tematice;
Organizarea de cursuri de formare profesională pentru consultanţi;
Reprezentarea intereselor membrilor în raport cu autorităţile publice din România;
Conceperea de materiale profesionale.
94
DOMNICA COTEŢ
Director Departament Proiecte din cadrul Centrului Incubator Tehnologic şi de Afaceri (INIMM)
Clustere inovative – suport al creşterii competitivităţii operatorilor economici.
I. InovCluster Suedia – exemplu de bune practici
VINNOVA: Agenţia Guvernamentală pentru Inovare din Suedia
cea mai importantă instituţie din sistemul de RD&I din Suedia;
Misunea: promovarea dezvoltării durabile prin finanţarea cercetării cerute de piaţă şi dezvoltarea sistemelor de inovare;
Responsabiliăţi alocate de către guvern: o să aducă cercetarea suedeză pe poziţia de leader; o să promoveze dezvoltarea durabilă şi să crească numărul locurilor de muncă
prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea companiilor de succes; o să sprijine cercetarea de vârf în domenii ca: transportul, comunicaţiile şi
ştiintele vieţii, promovând inovarea şi dezvoltarea durabilă; o să stimuleze participarea Suediei în activităţile de R&D Europene, colaborarea
internaţională şi schimul de experienţă în domeniul inovării.
Guvern Sector public
Sectorul afaceri Universități Economia bazată pe cunoștințe
De la PPP (Parteneriatul Public Privat) la Parteneriatul: Universităţi, Public, Privat – modelul “Triple Helix” Contextul naţional:
Alocare financiară ridicată în R&D, aproape de 4% din PIB;
Nivel ridicat de patentare şi publicare, dar trendul este negativ;
Paradoxul suedez: nivel ridicat al intrărilor în sistemul R&D, dar nivel scăzut al ieşirilor;
95
Nivel ridicat al internaţionalizării sectorului de afaceri: dependenţa ridicată de companiile străine în termeni de R&D, locuri de muncă etc.
Stabilitate macroeconomică.
Piaţă internă de dimensiuni mici.
Cercetarea şi Inovarea
Principii aplicate: Cercetarea: transformă banii în Cunoştinţe şi Competenţe. Inovarea: transformă Cunoştinţele şi Competenţele în bani.
Buget VINNOVA: 200 mil. euro pe an.
6% din programul guvernamental pentru investiţii în R&D, dublat de fonduri adiţionale de la cofinanţatori diverşi;
Repartizare: cca. 40% către universităţi,cca. 20% către institutele de cercetare, cca. 30% către firme, cca, 10% către alte organizaţii.
Sistemul de Cercetare şi Inovare
Programe, cofinanţări din partea firmelor:
Tehnologii de Informare şi Comunicare: 30%;
Biotech, Ştiinţele vieţii: 20%;
Manufacturare şi Materiale: 20%;
Sistemul de transport, automobile: 20%;
Activităţi în domeniul ştiinţelor vieţii: 10%. Impactul R&D:
Programul de R&D aduce un profit societăţii de 5,5 mld. SEK, la o investiţie de 200 mil. SEK!
Autoliv este compania leader mondial în domeniul siguranţei pasagerilor.
Impact Coatings: companie exemplu în creşterea competitivităţii sale internaţionale prin R&D. Produsul este un film subţire de material (MAX-material) care înlocuieşte aurul ca material de contact, în contactele electrice. Este mai iefitin decât aurul şi cu caracteristici mai bune.
Programe regionale de cercetare şi sisteme de inovare:
VINNVÄXT (WIN Growth) program la nivel regional (Competitive Regions);
Sistem: Triple Helix;
Experienţa câştigată din revitalizarea cu succes a oraşului Karlskrona prin implementarea iniţiativei “Telecom City” în 1990;
Acest apel are 8 câştigători, în două competiţii;
14-22 mil. euro pe o durată mai mare de 10 ani pentru fiecare câştigător. Finanţare 50% de la VINNOVA şi 50% din cofinanţări (firme şi autorităţi regionale).
96
Structura de sprijin pentru R&D:
Innovation Bridge
Reţeaua de incubatoare de afaceri din Suedia: 42 de incubatoare, 500 de firme incubate.
Stokolm Innovation Growth
Program de „seed capital”: împrumuturi pentru înfiinţarea IMM în domeniul ICT. Stokolm City Science
Aplicarea conceptului de „triple helix”: Universitatea Stockholm, Karolinska Institut, Royal Institut of Tehnology;
Viziune: facilitarea iniţierii şi dezvoltării activităţilor interdisciplinare;
Comercializarea rezultatelor cercetării universitare prin centre de transfer tehnologic;
Reţea de parteneri strategici. Kista Science City
Cel mai mare cluster din Europa în domeniul ICT şi al 5-lea din lume. a) Karlskrona (Ronneby)-Telecom City ( Parc Stiintific)
o Prezentare generală: zonă militară dezafectată; o Viziune: lider mondial în domeniul telecomunicaţiilor; o Construcţia şi recunoaştrerea brendului; o Conceptul de triple helix: Institutul de Tehnologie Blekinge, Municipalitatea din
Karlskrona şi firme de ICT;
97
o Program de asistenţă şi consultanţă pentru înfiinţarea IMM (start-up) bazată pe competiţii de planuri de afaceri;
o Atragerea de studenţi din India şi China (dar nu numai); o Incubatoarele sunt finanţate de stat, iar firmele incubate plătesc costuri
simbolice; o Cuvinte cheie: adaptarea modelului şi nu copiere!
b) Kista scince city prezintă următoarele carasteristici: o Cel mai mare cluster din Europa şi unul din cele cinci cele mai mari clustere din
din lume; o Are o densitate de firme, de angajaţi şi de cercetători de înaltă pregatire, mai
mare dacât orice cluster de ICT din lume; o Este un adevărat oraş, dispunând de toate tipurile de servicii şi infrastructuri
necesare; o Este foarte central localizat: în Stockholm – capitala Scandinaviei; o 120 000 locuitori în regiune; o 5.000 firme, din care 500 firme în ICT; o 62.000 de angajaţi, din care 20.000 în ICT; o Număr firme: 1.400, din care 300 de ICT;15-20 noi firme de ICT/an.
Kista Science City (zona centrală)
30.000 locuitori;
1.400 de firme, dintre care 300 în domeniul ICT;
31.000 de angajaţi dintre care 17.000 în domeniul ICT;
15-20 de start-up-uri în domeniul tehnologiilor, pe an;
Suprafaţa: 200ha, spaţii de birouri: 110 ha. Educație şi cercetare
2 universităţi cu peste 4.500 studenţi în domeniul ICT, 65 profesori şi 300 de cercetători;
4 institute de cercetare cu peste 750 de cercetători;
8 mari companii de talie mondială de cercetare şi dezvoltare. Viziune
Dezvoltarea clusterului „Kista Science City” într-o zonă de creştere rapidă, cu firme de talie mondială, universităţi şi institute de cercetare, cu zone de agreement, activităţi culturale, servicii şi facilităţi care să atragă oameni competenţi de talie naţională şi internaţională;
Dezvoltarea Kista Science City ca centru de inovare la nivel mondial, cluster de creştere în domeniile: ICT, Multimedia, MedTech şi CleanTech.
Strategia
Atragerea companiilor de talie internaţională;
98
Sprijinirea dezvoltării companiilor existente;
Stimularea şi sprijinirea creării de companii de talie mondială;
Realizarea unor cercetări ştiinţifice şi educaţii de înaltă clasă, pentru a asigura creşterea durabilă;
Stimularea transferului de cunoştinţe între cercetare şi industrie;
Dezvoltarea unui oraş al ştiinţei, viu, atractiv, din punct de vedere al vieţii sociale, studiului şi cercetării.
Istoric
Teren de antrenamente militare;
Primăria oraşului Stockolm, compania Ericson şi ABB iniţiază construirea unui centru electronic;
1988: este stabilit campusul;
2000: este stabilită viziunea;
2003: compania Ericsson îşi stabileşte sediul central. Arii strategice de creştere
Sisteme Wireless;
Sisteme de bandă largă;
Servicii de telefonie mobile şi aplicaţii;
Digital media;
Tehnologii de media;
MedTech & CleanTech. Obiective pentru anul 2012
Creşterea numărului de angajaţi cu 5000, în următorii cinci ani;
Creşterea numărului de locuitori cu 3000, în următorii cinci ani;
Creşterea numărului de studenţi cu 3000, în următorii cinci ani;
Eco-sistem şi cluster pentru inovare şi creştere de nivel mondial;
Crearea unui sistem de transfer de cunoştinţe între academie şi industrie care să sprijine inovarea şi dezvoltarea cercetării;
Asumarea rolului de model internaţional ca „oraş al ştiinţei” de către Kista Science City.
Concluzii Studiile de caz Karlskrona (Ronneby)-Telecom City şi „Kista Since City” sunt un exemplu practic de organizare şi functionare a unui cluster, realizat ca urmare a unei iniţive locale, bazată pe un parteneriat local puternic, a cărui activitate se află la intersecţia dintre: ştiinţă, politică şi mediul de afaceri, cu o misiune, viziune şi strategie clară, şi a cărui rezultate s-au obţinut în decursul a 32 de ani.
99
InovCluster: Prezentare Generală România Observaţii generale: În toate regiunile de dezvoltare ale României există cele trei verigi de bază ale unui cluster:
Cercetare (universităţi, institute naţionale de cercetare);
Mediul de Afaceri (IMM, investitori strategici);
Autorităţi locale/regionale, având responsabilităţile implementării strategiilor de dezvoltare economică şi crearea de noi locuri de muncă.
Există de asemenea o infrastructură suport de tipul: o Parc industrial, parc tehnologic, incubatoare de afaceri, centre de informare
tehnologică; o Conceptul de cluster este cunoscut şi perceput în mod diferit (mai mult ca o
aglomerare geografică de structuri ce interacţionează şi mult mai puţin ca un suport pentru creşterea competitivităţii şi a cercetării de vârf);
o Se operează în paralel cu conceptul de pol de dezvoltare tehnologică, pol de competitivitate, centre de competenţa tehnologică;
În România, experienţa a arătat însă că cei 3 parteneri naturali ai modelului „Triple helix” nu cooperează, şi mai mult decât atât, aceştia nu se cunosc şi nu ajung să discute unul cu celălalt.
Necesitatea adaptării modelului „Triple helix” şi transformarea acestuia într-un model „Four clover“ – „Trifoi cu patru foi”, cel de al patrulea actor fiind reprezentat de organizaţii catalizator - entităţi specializate în domeniul transferului tehnologic şi al inovării, firme de consultanţă.
Regiuni: 1. Nord – Est
Existent: textile.
Potenţial: lemn, petrochimie, prelucrarea metalelor. 2. Sud – Est
Existent: construcţii navale, turism.
Potenţial: agricultură, energie regenerabilă (eoliană, solară). 3. Sud Muntenia
Existent: agricultură, automotive (inclusiv subansamble), construcţii, nuclear, petrochimie.
Potenţial: agricultură. 4. Sud Vest Oltenia
Existent: chimie şi petrochimie, agricultură, construcţii.
Potenţial: energie (inclusiv energie regenerabilă), industrie alimentară, agricultură. 5. Vest
Existent: automotive, construcţii, materiale de construcţii.
100
Potenţial: imprimerie/tipografie. 6. Nord – Vest
Existent: mase plastice, agricultură.
Potenţial: alimentare cu apă, industria alimentară, tehnologii de mediu. 7. Centru
Existent: lemn şi mobilă, turism.
Potenţial: agricultură, industria alimentară. 8. Bucureşti-Ilfov
Existent: cercetare, comercializare utilaje agricole, comercializare cereale.
Potenţial: cercetare şi educaţie, construcţii, construcţii de maşini, mediu.
101
CORNELIU BURADA
Vicepreședinte al Agenţiei Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
Accesul IMM-urilor la achiziţiile publice
În definirea conceptului de dezvoltare durabilă, permanent suntem tentați să punem întrebarea:
Contribuie achizițiile publice la dezvoltarea economico-socială a comunităților mai mari sau mai mici, a regiunilor, a diferitelor țări?
Plecând de la locul pe care-l ocupă și rolul jucat de IMM-uri în spectrul economico-social al României, se impune a se stabili, cel puțin pentru această perioadă, două lucruri:
Obstacolele care stau în calea participării IMM-urilor la procedurile de achiziții publice;
Măsurile luate pentru facilitarea accesului.
Cu privire la obstacolele semnalate:
Documentații de ofertare foarte stufoase pentru posibilitățile unor IMM-uri;
Un număr mare de certificate care se cer pentru calificare și selecție, o sarcină dificil de gestionat de către IMM-uri, mai cu seamă într-un context transfrontalier;
Stabilirea de criterii de calificare și selecție la niveluri înalte, greu de îndeplinit de către IMM-uri (expemplu: cerințele privind cifra de afaceri).
Cu privire la măsurile luate:
Au fost operate măsuri de modificare a legislației secundare prin reducerea anvergurii sarcinii administrative care nu aducea plusvaloare în cadrul procesului de achiziție publică. Acest lucru a condus la eliminarea barierelor artificiale din calea participării IMM-urilor la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică de bunuri, de servicii și de lucrări.
Măsuri luate:
Conferirea dreptului operatorilor economici-ofertanți de a prezenta o declarație, pe proprie răspundere, de conformitate a îndeplinirii cerințelor de calificare/selecție;
Introducerea de prevederi privind interzicerea formulării de cerințe de calificare disproporționate, în raport cu natura și complexitatea contractului;
Armonizarea legislației privind achizițiile publice cu actele normative care reglementează înființarea și funcționarea IMM-urilor, în sensul că acestea beneficiază de reduceri de 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția de participare și de garanția de bună execuție;
102
Defalcarea pe loturi a contractelor de lucrări, de servicii și de bunuri, constituie o altă modalitate de a facilita accesul IMM-urilor la procedurile de achiziție publică;
Folosirea procedurilor de atribuire simplificate, în cazul în care valoarea estimată a unui lot permite acest lucru, respectiv la cererea de oferte, cu condiția ca aceasta să nu depășească 20% din valoarea estimată a tuturor loturilor ce se doresc a fi atribuite și să fie sub echivalentul în lei a 75.000 de euro;
Obligarea autorităților contractante de a nu stabili cerințe de calificare disproporționate în raport cu anvergura fiecărui lot, fără a se raporta la totalitatea acestora ( 1 lot = 1 contract);
S-a încurajat subcontractarea și s-au luat măsuri care să îmbunătățească poziția IMM-urilor în cadrul subcontractărilor.
Recomandări și măsuri propuse:
Asocierea IMM-urilor în vederea creșterii capacității lor financiare și tehnice, cerute pentru calificare;
Perfecționarea și specializarea IMM-rilor care au activitate de comerț pentru a participa la licitațiile electronice (catalogul electronic);
Analizarea procedurilor aplicabile beneficiarilor care nu intră sub incidența OUG 34/2006, în vederea simplificării procesului de achiziție, în sensul eliminării obligativității respectării prevederilor legale privind achizițiile publice, impuse în mod nejustificat de unele instituții cu atribuții în controlul fondurilor publice;
Standardizarea documentațiilor de atribuire ( pentru mediu, transport, energie);
Asigurarea unei transparențe totale privind participarea IMM-urilor la procedurile de achiziții publice, sens în care s-a propus ca în raportul procedurii să fie consemnat numărul IMM-urilor participante și de asemenea mențiunea dacă ofertantul declarat câștigător, este sau nu IMM.
Acest lucru se intenționază a fi consemnat și în raportul anual depus de fiecare autoritate contractantă la ANRMAP, dar și în anunțul de atribuire.
103
ION BUSUIOC
Director General, Direcţia Generală de Metodologii Fiscale, Îndrumare şi Asistenţă a Contribuabililor, ANAF
Asistenţă fiscală, diminuarea arieratelor şi a evaziunii fiscale
Ce este fiscul? Definiţia dată de DEX: FÍSC = Instituție de stat care stabilește și încasează contribuțiile către stat, urmărește pe cei care nu și-au plătit în termen aceste contribuții,etc.
În România:
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate acesteia;
Compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale. Obiective principale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală: a) Prevenirea şi combaterea evaziunii şi fraudei fiscale; b) Prestarea de servicii de informare şi asistenţă către contribuabili, în scopul înţelegerii şi aplicării corecte a legislaţiei fiscale. Atribuţiile ANAF pentru îndeplinirea obiectivelor:
Exercită controlul financiar şi, după caz, inspecţia fiscală privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic, financiar şi vamal, care au ca efect evaziunea fiscală;
Propune modificări legislative;
Asigură informarea contribuabililor în legătură cu prevederile legislaţiei fiscale;
Asigură îndeplinirea facilă a obligaţiilor fiscale ce revin contribuabililor;
Urmăreşte îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor prestate contribuabililor, în concordanţă cu necesităţile acestora şi nivelul resurselor disponibile.
Combaterea evaziunii fiscale şi a indisciplinei financiar – fiscale
Principalele măsuri:
Dezvoltarea analizei de risc;
Verificarea cu prioritate a tranzacţiilor intracomunitare şi monitorizarea circulaţiei produselor accizabile (inclusiv în trafic);
Monitorizarea circulaţiei în regim suspensiv a produselor accizabile, România fiind printre primele ţări din UE care a implementat sistemul informatic (EMCS RO) de supraveghere şi control la nivel intracomunitar al mişcării acestor produse;
Îmbunătăţirea colaborării cu administraţii fiscale din alte ţări, desfaşurarea de controale multilaterale;
104
Implementarea proiectului New Computerized Transit System (NCTS) sistem trans-european de management şi control al operaţiunilor de tranzit pentru mărfurile transportate;
Implementarea sistemului de depunere a declaraţiilor lunare pentru produse accizabile în format electronic prin intermediul aplicaţiei EMCS – Stocuri.
Principalii indicatori ai activităţii de combatere a evaziunii în anul 2011
Principalii indicatori ai activităţii de combatere a evaziunii în primele doua luni ale anului 2012
105
Domenii cu risc fiscal mare – 2011
Domeniu Număr controale
efectuate
Tranzacții intracomunitare monitorizate 76.433
Comerțul cu cereale, produse de morărit și panificație
5.242
Producerea și comercializarea alcoolului și a băuturilor alcoolice
4.234
Producerea și comercializarea de țigarete și produse din tutun
2.254
Producerea și comercializarea petrolului, carburanților sau altor componente petroliere
4.560
Confiscări – 2011
Legume și fructe 4.137 tone 8,0 mil. lei
Cereale 2.880 tone 3,5 mil. lei
Carne și preparate din carne 886,6 tone 4,8 mil. lei
Mijloace de transport 48 buc. 3,2 mil. lei
Sume 89,5 mil. lei
Alte produse 24,2 mil. lei
TOTAL valoare confiscări 133,2 mil. lei
Țigarete (69 mil. buc.) – 29 mil. lei Mărfuri care au încalcat un drept de proprietate intelectuală (7.056.120 buc.) – 24,1 mil. euro Droguri – 164,5 kg. Anabolizante – 55.990 buc. Arme și muniții – 915 buc. Numerar:
USD – 181.052
EUR – 162.330
Realizări ANAF în anul 2011
Cazuri semnificative de combatere a evaziunii fiscale:
A fost constatată eludarea la plata obligaţiilor fiscale (TVA) în sumă de 34,9 mil. lei, de către o societate comercială cu obiect de activitate “cultivarea cerealelor”;
A fost identificat un grup infracţional din domeniul comerţului cu produse accizabile, din Bucureşti, stabilindu-se un prejudiciu de peste 26,5 mil. lei;
106
Achiziţionarea fictivă a unor jocuri de noroc (slot-machine) şi servicii în valoare totală de 9,8 mil. euro, în scopul diminuării obligaţiilor fiscale - prejudiciu de peste 21,3 mil. lei;
Producţie ilegală a ţigaretelor: o O linie pentru fabricat şi ambalat ţigarete; o 3.892.000 bucăţi ţigarete fără timbre fiscale; o Utilaje destinate transportului şi manipulării; o Valoare totală estimată de 2.3 mil. lei.
Alte realizări ale A.N.A.F. – 2011
1. Măsuri de îmbunătăţire a colectării
Reducerea numărului de declaraţii
De la 1 ianuarie 2011, a fost implementată Declaraţia unică (112) privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale şi a fost organizată o amplă Campanie de informare şi promovare a acesteia:
o Gradul de depunere on-line al Declaraţiei unice la sfârşitul anului 2011: 98%; o Conformarea voluntară la declarare a crescut cu 2,7 p.p.
Dinamizarea acţiunilor de executare silită: o Somaţii: 9.928 mil lei (+19% faţă de 2010) o Conturi bancare poprite: 3.915 (+17,2% faţă de 2010)
Extinderea utilizării Sistemului Electronic Naţional de Plăţi on-line prin deschiderea de conturi colectoare ale Trezoreriei la principalele bănci colectoare atât pentru persoanele juridice cât şi pentru cele fizice.
Îmbunătăţirea procedurilor de rambursare a TVA o A fost redus plafonul care dă dreptul persoanelor impozabile, altele decât marii
contribuabili şi contribuabilii mijlocii, de a beneficia de regimul special de rambursare a TVA pentru exportatori de la 1.000.000 euro la 500.000 euro;
o A fost reglementată soluţionarea fără inspecţie fiscală anticipată a deconturilor de TVA prin care se solicită sume care provin din perioade pentru care au fost emise de către organele de inspecţie fiscală decizii de nemodificare a bazei de impunere.
2. Sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate
Au fost acordate eşalonări la plată pe o perioadă de maximum 5 ani (O.U.G. nr. 29/2011).
o În anul 2011 au fost acordate eşalonări la plată pentru 2.438 agenţi economici (1.069,1 mil. lei), precum şi amânări la plata penalităţilor/majorărilor în vederea anulării (44,0 mil. lei).
A fost introdusă posibilitatea de anulare/reducere cu 50% a penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor restante la 31 august 2011, stinse prin plată voluntară sau compensare (O.G. nr. 30/2011).
o Au fost emise 6.257 decizii de anulare a penalităţilor de întârziere (24,3 mil. lei).
107
A fost modificată ordinea de distribuire şi de stingere a obligaţiilor fiscale astfel încât plăţile efectuate de contribuabili să stingă mai întâi creanţele fiscale principale, iar în cadrul acestora cu prioritate cele cu reţinere la sursă (O.U.G. nr. 29/2011).
Realizări A.N.A.F. în anul 2011/2010
Îmbunătăţirea serviciilor de îndrumare şi asistenţă a contribuabililor
Modalităţi de îndrumare şi acordare a asistenţei contribuabililor:
Îndrumarea şi asistenţa acordate direct la sediul unităţii fiscale;
Îndrumarea şi asistenţa acordate în scris;
Îndrumarea şi asistenţa acordate prin e-mail;
Îndrumarea şi asistenţa prin telefon; Pentru a beneficia de asistenţă prin telefon, contribuabilii se pot adresa:
Biroului central de asistenţă a contribuabililor la numărul de telefon 0314039160;
Serviciilor/birourilor/compartimentelor de îndrumare şi asistenţă din cadrul unităţilor fiscale teritoriale. Informaţii şi servicii disponibile contribuabililor pe site-ul A.N.A.F.
Informaţii: o Calendarul obligaţiilor fiscale; o Nomenclatorul privind obligaţiile de plată la bugetul de stat; o Manualul de utilizare a serviciului de depunere on-line a declaraţiilor fiscal; o Lista contribuabililor inactivi.
Servicii: o Depunerea online a declaraţiilor fiscale; o Formulare cu instrucţiuni de completare; o Informaţii cu privire la agenţii economici;
108
o Acces la baza de date VIES; o Stadiul de soluţionare a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare; o Atenţionări privind termenul de declarare şi plată.
Principalele obiective pentru 2012
1. Combaterea evaziunii fiscale
Intensificarea supravegherii mişcării produselor accizabile şi a antrepozitelor fiscale, inclusiv în zonele limitrofe;
Efectuarea de controale operativ-inopinate, cu prioritate la firmele care produc şi comercializează produse accizabile;
Monitorizarea agenţilor economici care au deţinut/deţin autorizaţii de utilizatori finali, antrepozite sau alte spaţii la care există risc de desfăşurare de activităţi ilicite;
Dezvoltarea sistemelor informatice-suport pentru aplicarea metodelor indirecte;
Implementarea în activitatea de inspecţie fiscală a utilizării metodelor de estimare a bazei impozabile;
Intensificarea acţiunilor de control la contribuabilii cu risc ridicat fiscal;
Continuarea şi extinderea acţiunilor de identificare a spaţiilor clandestine de producţie şi depozitare;
Intensificarea acţiunilor de control în trafic ale echipelor mobile;
Întărirea cooperării cu alte administraţii vamale (în special cu cele din Republica Moldova şi Ucraina), cu alte instituţii ale statului şi cu mediul de afaceri.
2. Încurajarea conformării voluntare
Raţionalizarea şi simplificarea sistemului declarativ în domeniul impozitului pe venit;
Îmbunătăţirea formularelor şi procedurilor privind înregistrarea fiscală a contribuabililor;
Îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor prestate contribuabililor.
109
DUMITRU ANCA
Consilier, Direcţia Dezvoltare Export MECMA
Modalităţi de susţinere a IMM-urilor pentru export şi internaţionalizare
Unde vrem să ajungem: viziunea - conform Strategiei Naţionale de Export (SNE)
Să atingem bunăstare economică națională prin creșterea competitivității la export bazată pe calitate, inovație şi dezvoltare sustenabilă. Aceasta presupune să susținem întreprinderile să-și sporească capacitatea de a reţine, capta, adăuga şi crea valoare în lanțul productiv național.
Competitivitate pe pieţe, cheia dezvoltării sustenabile cu următoarele dimensiuni:
Națională, ca generator de creștere și dezvoltare economică;
Europeană, unde deși noțiunile de export şi import se înlocuiesc cu achiziții şi furnituri comunitare, exportul își păstrează rolul strategic și există competiție intracomunitară;
Pe piețe non-UE, unde reorientarea exportului este o prioritate națională și comunitară.
Sectoare vizate pentru promovarea produselor și serviciilor inovative sau creative pe pieţe ţintă:
Produse agro-alimentare cu focalizare pe agricultura bio, în special produse procesate: UE (Germania, Spania, Franța), Federația Rusă, China, SUA și Orientul Mijlociu, Coreea de Sud, Japonia (cu mențiunea că în acest an se va acorda o atenție deosebită acestui sector);
Industrii bazate pe creativitate și inovare cu accent pe design, audio-vizual, artizanat, cercetare-dezvoltare: toate zonele geografice;
Sectorul energetic, inclusiv energii regenerabile: Orientul Mijlociu, CSI;
Construcţii de maşini: state membre CSI, Balcani, Turcia, Orientul Mijlociu, Asia, Brazilia, Mexic, Argentina, Columbia, UE;
Autoturisme și alte mijloace de transport, inclusiv componente: Orientul Mijlociu, Columbia, Brazilia, Maroc, Federația Rusă, UE;
Vin: Rusia, AELS, China, Japonia, Brazilia, Mexic, UE;
Mobilă: Rusia, alte țări membre CSI, Orientul Mijlociu, SUA, America Centrală şi de Sud, UE;
Produse chimice, mase plastice și produse farmaceutice: Turcia, Balcani, Asia, Orientul Mijlociu, America Centrală şi de Sud, UE;
Produse metalurgice: state adiacente Mării Negre (OCEMN), Balcani, Brazilia, Mexic, Canada și SUA;
110
IT&C: AELS, Balcani, CSI, UE, Japonia, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, SUA, Canada, Mexic, Argentina, Chile, UE;
Confecţii, îmbrăcăminte și încălțăminte: Rusia, AELS, Balcani, SUA, Canada, Japonia;
Servicii logistice și de re-export: China și alte țări asiatice, UE, SUA, Canada, Mexic, ţări arabe.
Mecanisme de sprijinire a exportatorilor din UE pentru acces pe terțe piețe din afara Uniunii (Comitetul Consultativ pentru Accesul pe Piețe –MAAC):
Furnizarea gratuită de informații, date și studii: o MADB (http://madb.europa.eu/mkaccdb2/indexPubli.htm); o Date statistice; o Tarife vamale;
Sprijin acordat exportatorilor pentru eliminarea barierelor netarifare din terțe țări prin negocieri directe sau prin OMC;
Crearea de echipe mixte de acțiune la nivel european pe produse (grupe de lucru) sau pe piețe (echipe aflate permanent pe piețe).
Instrumente de susținere şi facilitare a competitivităţii IMM-urilor:
Programe de acces la fonduri structurale ale UE;
Programe naționale de susținere a comerțului sau exportului și IMM-urilor;
Îmbunătățirea mediului de afaceri;
Sistemul național de susținere și promovare a exportului (O.U.G 120/2002, cu modificările ulterioare).
Susținerea şi promovarea exportului cu finanţare de la buget O.U.G. 120/2002
Centrat pe garantare şi asigurare credite de export și pe finanțarea exportului - EXIMBANK (www.eximbank.ro).
Centrat pe promovarea exportului - direcții specializate MECMA şi CRPCIS (www.portaldecomert.ro, www.dce.gov.ro, www.romtradeinvest.ro).
Centrat pe IMM-uri, direcții specializate din MECMA şi agenția specializată pentru IMM (www.minind.ro).
Centrat pe creșterea competitivității produselor industriale - MECMA (www.minind.ro).
Centrat pe creșterea competitivității produselor agro-alimentare - MADR (www.madr.ro).
111
Programul de promovare a exportului, administrat de către MECMA şi CRPCIS (axat pe promovare externă)
Conform legislației în vigoare H.G. nr. 296/2007 privind aprobarea mecanismelor de
acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru aplicarea Programului de
promovare a exportului.
Finanțarea acțiunilor de promovare a exporturilor
Anual se alocă de la bugetul de stat sume în lei destinate promovării exporturilor. Bugetul pe acest an, de 40 mil. lei, reprezintă o creștere cu 33% a sumei alocate în 2011.
Suma alocată de la bugetul de stat este utilizată pentru acoperirea, parţială sau totală, a cheltuielilor necesare acţiunilor de promovare a exportului.
MECMA administrează aceste acțiuni de promovare împreună cu Centrul Roman pentru Promovarea Comertului şi Investiţiilor Străine.
Repartizarea sumei alocate anual de la bugetul de stat pe acţiunile aferente aplicării Programului de promovare a exportului se face conform propunerilor MECMA şi ale patronatelor de ramură, cu acordul Consiliului de Export și aprobarea ordonatorului principal de credite.
Acţiuni de promovare a exporturilor
Participarea la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate sub pavilion național și promovarea mărcilor de export;
Organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate;
Realizarea de studii de piaţă şi pe produse;
Realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general pe pieţe de interes pentru exportul românesc și de promovare a brandurilor sectoriale și regionale;
Realizarea unui portal de informaţii de comerţ exterior;
Susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în ţările de reşedinţă de către Birourile de Promovare Comercial Economice (BPCE);
Finanţarea unor categorii de cheltuieli pentru organizarea în România a acţiunilor de promovare a exportului.
Participarea la târguri și expoziții internaționale
Participarea operatorilor economici la târguri şi expoziţii internaţionale se realizează pe pieţe de interes, conform Strategiei Naționale de Export, prin organizarea de pavilioane naţionale, standuri specializate pe produse sau miniexpoziţii, pe bază de programe elaborate de MECMA anual, cu un an înainte de desfăşurare, în consultare cu patronatele de ramură, aprobate de Consiliul de Export.
112
În anul 2011, a fost organizată participarea României cu pavilion național la 65 de târguri și expoziții internaționale specializate pe 18 domenii de activitate. Dintre aceste manifestari, 50 târguri au fost organizate în țările europene și 15 în țări terțe din Asia, Orientul Mijlociu și America, cu o participare de 834 firme, majoritatea IMM-uri.
Organizarea de misiuni economice în străinătate
Misiunile economice şi acţiunile de promovare a exportului se stabilesc în baza consultării MECMA cu patronatele de ramură sau cu asociaţiile profesionale şi cu CRPCIS.
Misiunile economice sunt acţiuni organizate în scopul explorării, consolidării, valorificării şi dezvoltării oportunităţilor de afaceri pe pieţe externe cu potenţial de import.
Acţiunile de promovare a exportului se referă la prezentări de produse, miniexpoziţii, reuniuni de afaceri, seminarii economice şi zile economice.
În anul 2011, au fost organizate 31 misiuni economice la care au participat cca. 300 firme exportatoare, 15 acțiuni având loc în țări europene și 16 în țări non-UE (Asia, Africa, Orientul Mijlociu și America).
Realizarea de studii de piaţă şi pe produse
Aceste acțiuni se realizează în baza propunerilor structurilor asociative ale mediilor de afaceri, respectiv ale patronatelor de ramură sau asociațiilor profesionale care co-finanțează studiile.
Plata cheltuielilor pentru realizarea studiului se face de către MECMA în proporţie de 50% din cheltuielile totale, în contul prestatorului de servicii.
Sumele alocate de la buget constituie ajutor de minimis pentru firmele beneficiare ale studiilor, iar criteriile de eligibilitate sunt similare cu cele de la târguri și misiuni economice.
Realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general
Acţiunile de publicitate şi reclamă cu caracter general, se realizează la solicitarea patronatelor de ramură care doresc să promoveze identitatea competitivă a sectorului lor pe baza unei strategii coerente de branding sectorial care să se refere la întreaga comunitate de afaceri din sector, indiferent de apartenenţa lor la o asociaţie sau alta, cu suportarea totală a cheltuielilor de promovare.
Aceste acţiuni constau în implementarea unor strategii de branding sectorial, respectiv de promovare a imaginii şi identităţii competitive a unor sectoare strategice pentru exportul românesc de cataloage, broşuri, CD-uri, site/portal ş.a. În prezent avem o familie de branduri sectoriale înregistrate la OSIM (”Romania, your reliable trade partner” - brand sectorial industrial, ”Zoom into Romanian Fashion” - brand sectorial confecţii, ”RomâniaIT, creative talent, technical excellence” - pentru industria de IT, ”Wines of Romania” - pentru vinuri, ”Romanian furniture, style, durability and comfort” - pentru mobilă ș.a.).
113
Portal de informaţii de comerţ exterior (www.portaldecomert.ro)
Portalul românesc de Comerţ Exterior, un obiectiv strategic al Strategiei Naţionale de Export, atât ciclul strategic 2005-2009, cât și ciclul strategic 2012-2016, este integral finanţat de la buget şi administrat de MECMA.
Informaţiile conţinute de Portal sunt destinate accesului liber şi nediscriminatoriu al tuturor operatorilor economici interesaţi, grupul țintă principal fiind exportatorii români.
Are în prezent peste 250.000 de vizitatori, la 34 de luni de la lansare, și este un instrument modern şi activ de susţinere atât pentru oportunităţi de afaceri, cât şi pentru studii de piaţă, evenimente și ştiri puse la dispoziţie de reţeaua externă a ministerului.
Oferă informaţii privind modalităţile şi instrumentele de susţinere, inclusiv programul de susţinere administrat de MECMA.
Are motoare de căutare proprii, este conectat la baza de date a UE, la sistemul cameral, la principalele motoare de căutare (Google, Yahoo, etc.) și are link-uri directe către site-urile sociale cele mai accesate (Facebook, Twitter, Myspace).
Acţiuni de promovare organizate de birourile de promovare comercial – economică în ţările de reşedinţă
Susţinerea financiară a unor acţiuni promoţionale organizate în ţările de reşedinţă de către Birourile de Promovare Comercial-Economică (BPCE) ale MECMA în exterior.
Se referă, în special, la evenimentele promoţionale internaţionale (târguri, expoziţii) unde nu participăm cu firme individuale, dar avem facilităţi şi oportunităţi de prezentare a ofertei generale de export.
Se realizează de către MECMA în baza propunerii reprezentanților BPCE în țările de reședință.
Organizarea în România de acţiuni de promovare a exportului
Acţiunile de promovare a exportului organizate în România se realizează în scopul promovării ofertei de export, cu participarea de firme străine, potenţial importatoare de bunuri şi servicii româneşti.
Se realizează la solicitarea structurilor asociative ale mediilor de afaceri care organizează astfel de acţiuni şi doresc să faciliteze prezenţa unor importatori potenţiali din acele ţări, în special din ţări non-UE.
Se realizează de către MECMA în colaborare cu CRPCIS.
114
VIOLETA SIMIONESCU
Director General Integrate Investment
Ce trebuie să ştim când vrem să vindem sectorul public?
Obiective:
Obiective principale: o Conștientizarea dimensiunii și caracteristicilor pieței achizițiilor publice; o Dezvoltarea percepţiei asupra procesului de achiziţii publice şi asupra particularităţilor pieţei achiziţiilor publice.
Obiective adiţionale: o Dezvoltarea abilităţilor pentru intrarea/menținerea/consolidarea poziției pe piața achizițiilor publice.
Non-obiective: o Participarea la o anume procedură de atribuire.
IMM-urile și piața achizițiilor publice
IMM-urile și piața achizițiilor publice – UE
115
IMM-urile pe piața achizițiilor publice în statele membre: 2006-2008: % din valoarea ontractelor atribuite.
Prezența”IMM-urilor pe piața achizițiilor publice
116
Informaţii despre oportunități în achiziții publice
OUG 34/2006 (Secțiunile 5-6, art. 47-58 şi Anexa 3) o Anunţ de intenţie o Anunţ de participare (Anunţ de atribuire)
Servicii personalizate o Dg Market: http://www.dgmarket.com o TED (Tenders Electronic Daily) database: http://ted.europa.eu o International Directory: http://www.devex.com/en/ o United Nations Global Marketplace: http://www.ungm.org/
Bariere de intrare pe piața achizițiilor publice
Relația categorii de contracte și barierele potențiale de intrare pe piață
117
Caracteristicile pieței achizițiilor publice în raport cu obiectul contractului
Bariere de intrare
Standarde & certificări (opţional) legate de produs/lucrare/serviciu. o Prevederi legislative, de exemplu art. 35 alin. 6 – OUG 34/2006.
Regulamente la nivel naţional privind sănătatea și securitatea în muncă (obligatoriu).
Certificare şi recunoaştere mutuală – uneori certificare la nivel naţional: art. 177, alin. 3 – Guvernul prin HG – modalitate de certificare sau includere pe liste oficiale, comunicate la nivel european de ANRMAP.
Standarde ce ţin de organizaţie şi operare: o Reputaţie; o Capacitate tehnică, organizatorică, financiară.
Competiția în achiziții publice depinde de…cât de informați și raționali sunt:
118
Participarea la proceduri de atribuire
„Esențialul“ necesar
Evaluare profil autoritate contractantă
Autoritatea contractantă o CUMPĂRĂ? o ACHIZIŢIONEAZĂ în conformitate cu necesităţile sale într-un cadru legal
impus?
Elemente ce trebuie luate în considerare o Cultură – de exemplu: familiaritate cu standardele naţionale; o Organizaţia autoritate contractantă.
Centralizată/ matrice/orientată pe proiecte, mandatată să facă achiziţia. o Ciclurile de planificare şi realizare achiziţii;
Anual, sporadic, pe termen lung. o Criteriul de atribuire; o Capacitate tehnică, organizatorică, financiară solicitată.
Participare cu ofertă: aspecte de considerat
Costisitoare din punct de vedere al resurselor: o Dacă nu este acceptată; o Dacă este acceptată şi nu “se potriveşte” organizaţiei.
Avantaje: o Abilitatea organizaţiei de a-şi face simţită prezenţa pe piaţă; o Viabilitate pe termen lung (feedback corespunzător de la autoritatea
contractantă.
Corespondenţă cu strategia de piaţă şi cu planul de afaceri al organizaţiei.
Informaţii despre Autoritatea Contractantă şi contract: o Înţelegerea necesităţilor; o Atitudine din punct de vedere decizional;
119
o Relaţia contract – plan de achiziţii.
Este oportunitatea reală?
Specificități ale pieței achizițiilor publice
Achizițiile în sectorul privat vs. sectorul public
Interpretarea criteriilor dintr-o procedură
Criteriile de calificare și selecție: o Se referă la CINE (ORGANIZAȚIA) prestează/furnizează/execută; o Privesc capacitatea tehnică, financiară, organizațională.
Criteriul de atribuire: o Se referă la CE se prestează/furnizează/execută; o Privește:
Performanța prestării/furnizării/execuției; Efectele pe termen lung.
Ce face diferența?
Istoria organizației;
Imaginea pe piață;
Modalitatea de prezentare a informațiilor;
Performanța în contractele anterioare;
Evidențierea punctelor tari ale ofertantului în raport cu ceilalți “potențiali ofertanți”;
Capacitatea de adaptare la “nivelul” nevoilor autorității contractante.
În raport cu:
Cerințele din Documentația de atribuire.
Prevederile ce guvernează în materie de achiziții publice.
120
Concluzii
Potențialul îmbunătățirii prezenței IMM-urilor pe piața achizițiilor publice este semnificativ.
Oportunitățile de pe piața achizițiilor publice pot fi valorificate prin: o Conștientizarea barierelor de intrare și stabilirea de strategii de piața
corespunzătoare; o Aprofundarea legislației ce guvernează tranzacțiile pe piața achizițiilor publice.
Principiul “transparenței” aplicabil achizițiilor publice oferă posibilitatea anticipării comportamentului unei autorități contractante.
o Avantaj în evaluarea oricărei oportunități din sectorul public.
121
DRAGOŞ CABAT
Director General – EFIN
RisCO – Sistem de verificare a partenerilor de afaceri
IMM și riscul comercial
Riscul de încasare a creanțelor este greu de gestionat de IMM;
Surse de informatie disparate;
Necesita alocarea de personal pentru acest scop;
Analiza financiara si sistem de raportare unitar;
Raportul cost de oportunitate/ beneficii este defavorabil.
Succesul unui plan de afaceri
„Noi din ce facem bani?”
Ce vor clienții cu adevărat?
Cum ajungem la ei?
Să îți adaptezi mereu planul de afaceri la cerințele pieței.
Care sunt competențele noastre principale?
Cum putem elimina „scurgerile” de bani?
Ce este RisCo? Cel mai rapid sistem de verificare a firmelor privind bonitatea financiară și situația juridică: 4 minute.
Rating Financiar – UNIC;
Limite Comerciale – UNIC;
CIP Online – UNIC;
Recom, Datorii Restante, Buletin Insolvență;
Rapoarte în format PDF transmise prin email;
Plata per raport sau Abonament;
Plata cu cardul sau ordin de plată;
Cont Client – generare rapoarte pe bază de sold;
Asistență și suport gratuit.
122
Rapoarte RisCo
Rating Financiar – UNIC
Ratingul este un sistem prin care fiecărei firme i se asociază un calificativ: foarte bun, normal sau scăzut în funcție de rezultatele financiare.
Rating Global;
Rating pentru Solvabilitate, Lichiditate, Profitabilitate, Eficiență;
15 Rații Financiare analizate;
Date Financiare extinse;
Comparație cu media industriei firmei.
Limite Comerciale - UNIC
Limitele comerciale reprezintă sumele maxime în lei pentru care furnizorii pot oferi clienților lor mărfuri sau servicii cu plata la termen.
Limite pentru plăți cu Bilete la Ordin și Cecuri;
Limite pentru plăți la termen pe bază de facturi;
Limite în funcție de termenele de plată;
Date Financiare extinse.
Limitele comerciale indică un plafon maxim de lucru între firme astfel încât furnizorul să nu acorde marfă sau servicii disproporționat față de capacitatea de plată a clientului.
CIP Online - UNIC
Dacă din verificarea CIP a unei firme rezultă că aceasta este înregistrată cu incidente multiple de plată sau cu incidente foarte recente, atunci este recomandat ca în relațiile comerciale să nu se accepte bilete la ordin sau cecuri emise de aceasta.
Verificarea este 100% online (fără intervenție umană);
123
Timp de livrare – 4 minute;
Verificarea se face în momentul solicitării;
Rapoartele și factura se trimit în format PDF pe adresa de email.
Tarife RisCo
Rapoartele se solicită pentru fiecare firmă (CUI) și se plătesc cu card bancar;
În cazul în care solicitarea se face din contul de client, acestea se pot plăti din soldul contului alimentat în prealabil;
Se poate selecta orice raport sau orice combinație de rapoarte.
Abonamente RisCo
Abonamentele sunt cea mai bună soluție în cazul firmelor ce trebuie să verifice lunar sau săptămânal un număr mare de clienți;
Prin achiziționarea abonamentelor, costurile rapoartelor se reduc considerabil, cu până la 50%;
Abonamentele se achită în avans cu card bancar sau cu ordin de plată. Este necesară semnarea unui contract standard disponibil pe site și deschiderea de cont client.
124
ANDREEA MARIA PAUL
Ambasador al IMM-urilor din România
Forţa economică a femeilor antreprenor
Bilanţul egalităţii de gen în România: unde suntem după 22 de ani de democraţie?
Puncte tari
Româncele reprezintă peste 51% din populaţia ţării: o „piaţă emergentă” cu un potenţial ridicat de competenţă, ambiţie, ingeniozitate;
Raportul Global al Echilibrului de Gen 2011: locul 68 din 135 ţări analizate;
Persoanele de gen feminin înscrise în învăţământul universitar sunt majoritare, deţinând o pondere de 55% din total, în anul 2010;
Rata şomajului este mai redusă decât a bărbaţilor;
Rata șomajului, %
2010 2011 Ianuarie 2012
Bărbați Femei Bărbați Femei Bărbați Femei
UE-27 9,7 9,6 9,6 9,8 10,1 10,1
România 7,9 6,5 7,9 6,8 7,8 6,6
SUA 10,5 8,6 9,4 8,5 8,3 8,3
Vulnerabilităţi
Rata de ocupare a femeilor cu vârsta între 15-64 ani este de 53% în cazul femeilor, cu 13 puncte procentuale mai mică decât în cazul bărbaţilor, în al treilea trimestru din anul 2011;
Salariul nominal mediu net lunar încasat de femei este cu 158 lei, adică cu 11%, mai mic decât cel al bărbaţilor, în anul 2010;
Femeile continuă să ducă greul şi în gospodării şi să fie cele care se ocupă de educaţia copiilor încă de la cele mai fragede vârste;
o Peste 80% din treburile casnice sunt realizate de femei;
85% dintre concediile de creştere a copilului în anul 2011 sunt luate de femei.
Orice investiţie actuală în potenţialul antreprenorial al femeilor reprezintă o investiţie în capitalul uman al generaţiilor următoare
40% din totalul companiilor din România aveau o femeie manager în anul 2009, faţă de 29% în anul 2006
125
Distribuția întreprinderilor active nou create după genul fondatorului/managerului (%)
România: locul 8, cu o pondere de 34% femei în structurile de conducere în 2011, din 34 de ţări analizate de compania Mercer (2011);
Statutul de întreprinzător al femeilor are triple consecinţe benefice: o Creşterea veniturilor personale şi reducerea gradului de sărăcie; o Creşterea gradului de educaţie şi sănătate al membrilor familiei; o Creşterea taxelor colectate la bugetul de stat.
Instrumente specifice de sprijinire a antreprenoriatului feminin în România
Programul naţional multianual 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM
o Bugetul alocat în anul 2012 este de 500.000 lei. o Beneficiari în anul 2011: 240 femei participante în cadrul a 8 cursuri de
pregătire antreprenorială; 300 femei participante în cadrul a 8 seminarii informative.
Credit pentru femei antreprenor – EximBank o Linie de credite cu dobândă subvenţionată pentru IMM-urile care au femei ca
acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar;
o Dobânda este cu 5 puncte procentuale sub dobândă pieţei; o Valoarea creditului: maximum 100.000 euro.
MENTORnet: Reţeaua Naţională a Mentorilor Antreprenoriatului Feminin o Obiectiv: constituirea unei reţele de mentori pentru femei antreprenor cu scopul
creşterii rolului femeilor în afaceri la nivel naţional şi european; o 14 mentori din rândul antreprenoarelor de succes oferă asistenţă în dezvoltarea
şi promovarea afacerii pentru 42 de femei antreprenor; o Proiect finanţat de CE. Bugetul alocat: 94.000 euro, din care grantul 56.600
euro.
71 64,2 63,4 60,5
29 35,8 36,6 39,5
2006 2007 2008 2009
Bărbați
Femei
126
ALINA PÂRÂIALĂ
Reprezentant al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri
Prezentarea programelor dedicate dezvoltării antreprenoriatului în rândul femeilor: ROFEAnet şi MENTORnet
1. Rețeaua Națională a Ambasadorilor Antreprenoriatului Feminin – ROnetFEA 2. Rețeaua Națională a Mentorilor Antreprenoriatului Feminin – MENTORnet
Finanțatori:
Programul european „European Network of Female Entrepreneurship Ambassadors” – ENT/CIP/09/E/N08S003;
Programul european ”European Network of Mentors for Women Entrepreneurs” – 6/G/ENT/CIP/10/E/N01C21 – buget;
Parteneri:
Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri – AIPPIMM;
Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România – PTIR;
Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Întreprinderile Mici și Mijlocii – PNFAIMM;
Perioada de implementare:
RONetFEA: Octombrie 2010 – Octombrie 2011;
MENTORnet: Septembrie 2011 – Februarie 2013;
Obiectiv comun: încurajarea inițiativelor antreprenoriale în rândul femeilor din România.
Cum? 1. Printr-o campanie de informare la nivel national derulata in cadrul RONetFEA:
Implementarea a 4 seminarii de informare la nivel național în orașele: Iași, Cluj-Napoca, Tulcea și Craiova;
Implementarea unei Conferințe Naționale pe tema antreprenoriatului feminin și a rolului și beneficiilor aduse de antreprenoriatul feminin;
Ambasadorii antreprenoriatului feminin au impartasit din experienta lor antreprenoriala intalnind peste 350 de femei aflate la inceput de drum in antreprenoriat.
2. Prin programul de mentorat, derulat in cadrul proiectului MENTORnet
Selectarea a 14 mentori pentru cel putin 42 de femei, pe parcursul unui an de zile;
Selectarea celor care vor fi mentorate prin:
127
o aplicație online și selectare CV (aplicație deschisă pe site-ul programului până pe 20 martie);
o relaționare directă cu posibilul mentor în cadrul unuia din workshop-urile din: București, Constanța, Timișoara, Cluj, Iași.
Întâlniri lunare mentor-mentorat.
Mentorați. Principalele criterii de selecție:
Trebuie să conducă propria afaceri de cel puțin 1 an, dar nu de mai mult de 4 ani;
Trebuie să aibă în subordine cel puțin 1 angajat;
Trebuie să fie dispuse să se participe regulat la întâlnirile cu mentorii și să învețe de la aceștia cu scopul de a-și dezvolta propria afacere.
Pentru depunerea aplicațiilor, mentorații trebuie să completeze formularul de înscriere și să-l trimită, împreună cu CV-ul la adresa [email protected] până pe 20 Martie 2012.
Evenimente viitoare:
27 Aprilie – Timișoara
11 Mai – București
25 Mai – Iași
8 Iunie – Cluj-Napoca
22 Iunie – Constanța
Ambasadori și mentori selectați:
Liliana Agheorghicesei, LIDANA Company Suceava
Alice Botnarenco, Kapitolium Group
Victoria Burton, New Victoria Cauciuc
Angela Cameniță, SCM Helios Medica
Cristina Chiriac, Financial Voice Consulting
Elena Coandă, JUNIOR
Doina Georgescu, Mavromatis Manufactory
Maria Grapini, Pasmatex
Nicoleta Munteanu, NC Advertising Agency
Maria Pârcălăbescu, Maremod – Gematex Center Prodcom Impex
Sorina Plăcintă, Sorste
Mihaela Rus, Vitrina Advertising
Elena Tiuca, Job Times International
Rodica Toth, Era Prod
128
CORINA VULPEŞ
Director Relaţii Financiare Interne şi Internaţionale EximBank
Finanţări cu dobândă subvenţionată. Creditul pentru femeile antreprenor
Rolul EximBank:
Bancă specializată, instituţie unică în mediul financiar-bancar
Grupuri ţintă de clienţi: o IMM cu potenţial de dezvoltare o Exportatori sau potenţiali exportatori o Administraţii publice locale o Companii mari
Soluţii de finanţare
EximBank pune la dispoziţia societăţilor comerciale credite cu dobândă subvenţionată, în cadrul unei scheme de ajutor de minimis.
Dobânda este cu 5 puncte procentuale sub dobânda pieţei şi rămâne fixă pe toată perioada de creditare.
Avantaje:
firmele sunt stimulate să desfăşoare activităţi investiţionale pe termen scurt şi mediu, cu costuri financiare mai reduse;
creditele susţin derularea activităţii curente prin finanţarea capitalului de lucru, cu destinaţii bine determinate;
TREI PILONI DE
ACTIVITATE
FINANŢARE GARANTARE ASIGURARE
129
ajutorul de stat acordat are dublu impact: o generează lichidităţi; o facilitează accesul la finanţare.
Credite cu dobândă subvenționată
Creditul pentru femeia antreprenor
Instrument financiar individualizat pentru IMM-uri la care peste 50% din acţiuni/părţi sociale şi drepturile de vot corespunzătoare sunt deţinute de femei, sau femeia acţionar/asociat are şi calitatea de administrator.
Destinaţie
finanţarea proiectelor de investiţii (poate cuprinde o componentă de max.40% din valoarea creditului pentru finanţarea capitalului de lucru);
finanţarea activităţii curente a IMM, cu destinaţie bine determinate (plata furnizorilor de materii prime şi servicii, plata salariilor etc.);
se poate acorda pentru susţinerea proiectelor finanţate din fonduri structurale.
Perioada de acordare
maximum 5 ani pentru finanţarea investiţiilor;
1 an pentru activitate curentă;
Valoarea creditului
maximum 100.000 euro în echivalent lei;
Garanţii
garanţia personală a cel puţin unuia dintre acţionari/asociaţi/administratori, materializată prin avalizarea de către acţionar/asociat/administrator a unui bilet la ordin emis de împrumutat;
Ajutorul de stat se acordă sub forma
subvenţiei de dobândă – rata de subvenţie 5 p.p., aplicată la rata dobânzii de piaţă
subvenţiei de garanţie - subvenţia brută aferentă exceptării de garanţii reale
Studiu de caz → investiţie pentru creşterea capacităţii de producţie
IMM cu activitate de producţie şerveţele de hârtie: a achiziţionat din creditul acordat de EximBank un echipament pentru ambalare serveţele şi un echipament pentru producţia de role de hârtie.
Valoarea creditului → 365.000 lei;
Termen de rambursare → 36 de luni;
Perioada de graţie → 4 luni;
Dobânda → 4,58% pe an (performanţa financiară A).
130
ANDREEA MARIA PAUL
Ambasador al IMM-urilor din România
Măsuri guvernamentale pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către tinerrii întreprinzători
În România, la fiecare 100 de firme cu asociat unic, 25 sunt tineri cu vârsta până la 35 de ani
Antreprenoriatul nu are vârstă. În România, din fiecare 100 de firme cu asociat unic, 25 sunt tineri cu vârsta până la 35 de ani. Peste jumătate din antreprenori au vârsta de mijloc (33 de antreprenori au vârsta între 36 şi 45 ani, iar 22 au vârsta între 46-55 ani) şi 20 au peste 56 de ani.
Ponderea antreprenorilor după vârstă în rândul IMM-urilor cu asociat unic
Tinerii din România sunt o unealtă credibilă pentru a promova schimbarea. Este motivul pentru care Guvernul a investit în spiritul antreprenorial prin programe în cadrul cărora a fost abordată direct problema finanţării start-up-urilor şi a iniţiativelor tinerilor, cele mai confruntate cu reticenţa băncilor.
Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri încurajează spiritul de întreprinzător. Statul preia bună parte din riscurile deschiderii unei noi afaceri şi acordă fonduri nerambursabile
131
de până la 10.000 de euro, dar nu mai mult de jumătate din valoarea proiectului de investiţii. De asemenea, statul garantează maximum 80% din valoarea creditului colateral angajat. Poveştile de succes care au debutat cu finanţarea prin acest program au fost împărtăşite la Forumul IMM-urilor de Ştefan Paraschiv şi Maria Rizea.
Programul „Start” este dedicat dezvoltării abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitării accesului acestora la finanţare. Programul vizează microîntreprinderile cu o vechime mai mică de 2 ani. Alocaţia financiară nerambursabilă se ridică la maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii, până la 100.000 lei/beneficiar. Câţiva tineri de succes, beneficiari ai programului Start, şi-au împărtăşit experienţa la Forumul IMM-urilor: Marius Mateescu, Adrian Topârceanu, Viorica Udrişte, Iuliana şi Alexandru Mânza, Laura Sandu.
Cel mai recent demarat, Programul Mihail Kogălniceanu, oferă fiecărui antreprenor posibilitatea de subvenţionare a maximum 70% din rata dobânzii şi garanţii de stat pentru maximum 80% din valoarea creditului.
Programe dedicate tinerilor antreprenori:
1. Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri
Se acordă fonduri nerambursabile de până la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului de afaceri;
Fondul Naţional de Garantare oferă garanţii pentru creditele necesare realizării planului de afaceri, în proporţie 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 80.000 euro;
Noul angajator este scutit de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru maximum 4 angajaţi, dar este obligat să angajeze cel puţin 2 persoane;
1.100 beneficiari eligibili în anul 2011, din 1.256 dosare depuse în cadrul programului;
Bugetul alocat în anul 2012: 21 mil. lei;
Beneficiari în anul 2012: 215 aplicanţi până în prezent, de la debutul programului, la 15 februarie.
132
2. Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor
Beneficiari: din 4.358 aplicanţi până la data de 12 martie 2012, 4.125 dosare au fost evaluate, 3.610 dosare au fost admise de AIPPIMM şi 883 contracte au fost semnate cu băncile;
Subvenţionarea a maximum 70% din rata dobânzii aferentă creditului, dar nu mai mult de 6,5% pe an;
Garanţii de stat pentru maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depăşi 100.000 lei;
Programul se derulează online pentru diminuarea birocraţiei;
Buget total maxim al subvenţiei (2011-2013): 165 mil. lei;
Beneficiari potenţiali (2011-2013): 30.000;
Plafonul de garantare a fost majorat la 1,2 mld. lei pentru anul 2012, faţă de 400 mil. lei în 2011.
133
3. Programul START
Destinat microîntreprinderilor cu o vechime mai mică de 2 ani;
Alocaţie financiară nerambursabilă: maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar;
Etapa I: 800.000 lei – workshop-uri de pregătire antreprenorială (8 locaţii);
Etapa a II-a: 9,2 mil. lei – finanţarea planurilor de afaceri prin alocaţie financiară nerambursabilă, în limita bugetului alocat;
Beneficiari în anul 2011: 100 firme (din 416 firme aplicante);
Buget alocat în 2011: 10 mil. lei (30% mai mare faţă de 2010);
Buget alocat în anul 2012: 10 mil. lei.
Peste 1.500 de IMM-uri au beneficiat de sprijin guvernamental în anul 2011 prin aceste trei programe. Succesul înregistrat a determinat continuarea lor şi în anul 2012. Fondurile alocate vor ajunge la peste 100 mil. lei:
Programul Mihail Kogălniceanu: 70 mil. Ron;
Programul START: 10 mil. Ron;
134
Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri: 21 mil. Ron.
O ţară nu poate fi competitivă fără oameni tineri, energici şi cu spirit antreprenorial. Tinerii sunt un indicator cheie al însăşi stării naţiunii, spunea Christine Griffin. Tinerii sunt atât prezentul, cât şi viitorul acestei ţări.
Tinereţea este vârsta şanselor. Adăugând spiritul inovativ, uriaşa capacitate de muncă, dorinţa neobosită de performanţă şi de reuşită, obţinem toate ingredientele necesare pentru un tânăr antreprenor de succes. Transformarea din „tineri antreprenori” în „antreprenori tineri” valorează recunoaşterea, atribut esenţial al maturităţii.
Tinerii sunt cei care pot face diferenţa. Într-un moment de profunde tulburări internaţionale, avem nevoie de oameni – de tineri foarte bine pregătiţi, stăpâni pe meseria şi pe cunoştinţele lor, care să se întrebe ce pot să facă pentru această ţară.
135
CRISTIAN HAIDUC
Preşedinte al Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri
Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare – START
Obiectivul programului:
Obiectivul programului îl constituie stimularea înfiinţării de noi întreprinderi, mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale celor existente, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale întreprinzătorilor în scopul implicării acestora în structuri economice private.
Buget alocat 2012: 10.000.000 lei, din care:
800.000 lei – workshopuri UNCTAD / EMPRETEC;
9.200.000 lei – finanţarea implementării planurilor de afaceri.
Stadii program
Programul se va derula în două stadii, respectiv: 1. Organizarea de workshopuri de pregătire antreprenorială UNCTAD / EMPRETEC pentru sprijinirea dezvoltării IMM; 2. Finanţarea implementării celor mai bune planuri de afaceri prin Alocaţie Financiară Nerambursabilă în limita bugetului alocat;
Prin implementarea programului în anul 2012 se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de minim 92 de beneficiari.
Beneficiarii programului
Pentru workshopurile de pregătire antreprenorială UNCTAD / EMPRETEC:
Persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ, la data completării formularului online de înscriere în program, următoarele criterii de eligibilitate: a) să fie cetăţeni români; b) să aibă studii medii sau superioare definitivate cu diplomă de Bacalaureat/Licenţă sau adeverinţă care să ateste finalizarea studiilor; c) s-au înscris la activităţile prevăzute în Program, pe baza formularului de înscriere.
136
Pentru finanţarea implementării celor mai bune planuri de afaceri prin Alocaţie Financiară Nerambursabilă
Societăţile comerciale (microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii) care îndeplinesc cumulativ, la data completării formularului online de preselecţie următoarele criterii de eligibilitate: a) sunt organizate în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale cu modificările şi completările ulterioare sau în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 6/2011; b) sunt IMM, conform prevederilor art. 2 şi ale art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Recomandarea CE nr. 361 din data 6 mai 2003, publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. L124 din data de 20 mai 2003 (au până la 249 de angajaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro sau deţin active totale de până la 43 milioane euro, echivalent în lei); c) au capital social integral privat şi sunt persoane juridice române; d) nu au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul Programului şi nu au asociaţi, acţionari sau administratori care deţin sau au deţinut calitatea de asociaţi/acţionari/administratori ai altor societati comerciale care au beneficiat de alocaţie financiară nerambursabilă în cadrul Programului – START în anii anteriori; e) administratorul societăţii are cel puţin studii medii definitivate; f) au cel mult 2 ani de la înregistrare la Registrul Comerţului la data completării online a formularului de preselecţie la etapa a II-a şi obiectul de activitate pe care accesează este eligibil în cadrul Programului; g) nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru; solicitanţii care au datorii eşalonate, conform certificatelor de atestare fiscală, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul; h) nu se află în stare de dizolvare, reorganizare judiciară, lichidare, insolvenţă, faliment sau suspendare temporară a activităţii; i) nu sunt în dificultate, în conformitate cu prevederile „Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate”, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244/2004; j) nu au fost subiectul unei decizii a Comisiei Europene de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa integral recuperată.
Schema de finanţare a celor mai bune planuri de afaceri
Schema de finanţare cu credit bancar:
maxim 70% Ajutor Financiar Nerambursabil (AFN);
minim 30% credit (garantat 80% de către FNGCIMM).
137
Schema de finanţare fără credit bancar:
maxim 70% Ajutor Financiar Nerambursabil (AFN);
minim 30% contribuţie proprie din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 100 000 lei AFN / IMM cu vechime până la 2 ani şi activitate în sfera producţiei , serviciilor şi comerţului;
Cheltuieli eligibile: a) Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru - inclusiv software-ul aferent; b) Aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare; c) Mijloace de transport marfă sau microbus transport persoane, în strictă legătură cu activitatea/activităţile pe care s-a accesat programul; d) Licenţe, brevete, mărci, francize, etichetare ecologică, software; e) Achiziţionarea de echipamente IT (unitate centrală, server, monitor, imprimantă/copiator/multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii, sisteme audio-video etc.); f) Achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ (clădiri, hale de producţie, spaţii amenajate pentru activităţi de prestări servicii şi comerţ, inclusiv din elemente prefabricate). Activele din cadrul acestei categorii nu trebuie să aibă destinaţie locativă; g) Achiziţionarea de bunuri prevăzute la subgrupele 3.1 mobilier, 3.2 Aparatură birotică şi 3.3 sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale, conform H.G. nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, cu completarile şi modificările ulterioare; h) Realizarea unui site pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate. Se consideră cheltuială eligibilă şi taxa de achiziţionare a domeniului Internet, precum şi achiziţionarea softului pentru comerţul on-line; i) Achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare; j) Promovarea on-line a activităţilor societăţii comerciale, elaborarea şi producţia de materiale tipărite de promovare a activităţilor desfăşurate de societate, pe suport hârtie şi pe suport electronic (nu mai mult de 15% din valoarea cheltuielilor eligibile); k) Consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în cadrul prezentului program (nu mai mult de 10% din valoarea cheltuielilor eligibile) - Această activitate poate fi efectuată înainte de semnarea Contractului de finanţare / Contractului de credit bancar şi AFN, putând fi decontată numai din AFN maxim 70% din valoarea cheltuielii eligibile şi aport propriu minim 30%. Activitatea de consultanţa nu este eligibiă pe componentă de credit.
Paşii de urmat pentru participarea la workshopuri de pregătire antreprenorială UNCTAD / EMPRETEC: 1. Participarea la interviul organizat de către traineri specializaţi;
138
2. Participarea la workshopul integrat EMPRETEC pe perioada a 9 zile calendaristice; 3. Primirea diplomei UNCTAD-EMPRETEC.
Paşii de urmat pentru finanţarea implementării celor mai bune planuri de afaceri prin alocaţie financiară nerambursabilă: 1. Înscriere online pe site-ul www.aippimm.ro; 2. Depunerea documentaţiei administrative şi a planului de afaceri; 3. Evaluarea documentaţiilor administrative şi a planulurilor de afaceri; 4. Evaluarea planurilor de afaceri cu componentă de credit de către instituţia de credit parteneră; 5. Semnarea contractelor de finanţare/contractelor de credit şi AFN; 6. Efectuarea cheltuielilor; 7. Certificarea cheltuielilor şi decontarea acestora;
139
TRAIAN ISPASIU şi DRAGOŞ MENGHER
Traineri ai Programului – Empretec Unctad România pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale
Programul Empretec Unctad România pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale
La sfârșitul anilor ’40, 150 de corporații multinaționale dominau piețele mondiale și asigurau ocuparea forței de muncă.
Națiunile Unite au hotărât să ofere suport pentru dezvoltarea de noi imm-uri și susținerea celor existente.
A urmat o perioadă de implementare a programelor de marketing, management, planificare strategică etc.
Cunoșteau cum să folosească uneltele în business, dar nu aveau aceleași rezultate ca antreprenorii de succes.
Națiunile Unite au contactat un renumit psiholog David McClelland de la Universitatea Harvard.
Au făcut o cercetare la nivel mondial prin care să identifice competențele comportamentale ale antreprenorilor de succes.
85 de comportamente în comun -> 30 de comportamente -> 10 competențe antreprenoriale.
EMPRETEC – Singurul program prin care identifici și dezvolți comportamentele antreprenoriale (program implementat de AIPPIMM).
În atelierul Empretec :
Interviu;
9 zile intensiv;
Simulări, jocuri de rol … situații din business;
Practică, practică, practică;
Stabilirea de obiective pe termen scurt, mediu și lung.
Networking și închegarea unor relații de business;
Identificarea competențelor antreprenoriale experimentându-le;
Evaluarea și identificarea competențelor cu un nivel scăzut de dezvoltare,
Până la sfârșitul atelierului participanții practică competențele antreprenoriale.
După terminarea atelierul Empretec:
Ai o viziune realistă asupra unui business;
140
Îți asumi viitorul și vei avea ingredientele necesare să iei orice decizie cu ochii larg deschiși;
Vei descoperii unele abilități pe care credeai că nu le ai.
Dobândești competențele antreprenoriale necesare unui antreprenor de succes.
141
ȘTEFAN PARASCHIV
Tânăr Întreprinzător
SC Art Land Development SRL-D
Descrierea afacerii:
Numele firmei: ART LAND DEVELOPMENT
Amplasament: București, Sector 2
Forma juridică: SRL-D
Dotări achiziționate ca urmare a obținerii finanțării prin Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri:
Statie totala - Stonex
GPS – South
Finanțare nerambursabilă:
50% finanțare nerambursabilă, de la stat;
50% credit / surse proprii.
Domeniu de activitate: Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea (CAEN 7112).
Servicii oferite:
Servicii de măsuratori în domeniul geodeziei, topografiei, cadastru;
Servicii de arhitectură.
Echipa:
2 ingineri geodezi, autorizați pentru desfășurarea serviciilor de geodezie, topografie și cadastru;
1 arhitect;
1 asistent.
Perspective:
Realizarea de lucrări de înaltă calitate, la standarde europene;
Atragerea de noi fonduri pentru dezvoltarea afacerii și crearea de locuri de muncă.
Suntem tineri și putem beneficia de avantajul de a fi sustinuți prin programe de finanțare nerambursabilă. De ce să nu încercăm?
142
MARIUS MATEESCU şi TOPÂRCEANU ADRIAN
Tineri întreprinzători
Younique Advisers – Prezentare programe accesate cu AIPPIMM
Younique este o companie privată 100% românească specializată în: o Tipărire și editare; o Consultanță fonduri nerambursabile; o Formare profesională; o Management de proiect; o Servicii customizate: transformarea afacerii, intermediere.
Younique Advisers™ este o marcă înregistrată ce a apărut pe piața românească din nevoia de a oferi servicii integrate pornind de la idee până la finalizarea proiectului.
Misiunea companiei: să ghidăm companiile în explorarea unor noi căi, oportunități și direcții spre tendințele afacerilor de mâine. Suntem prezenți pentru nevoile clienților și noi suntem viitorul pentru viziunile clienților noștri.
Programe accesate prin AIPPIMM:
START - Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare, 2010;
COMERȚ - Programul de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, 2011. START 2010:
Denumire proiect: „Înființare centru de tipărire și editare”;
Achiziții: echipamente de tipărire și editare, echipamente de tehnologia informației, mobilier;
Motive: o Începerea unui business sustenabil customizat pe nevoile clienților; o Minimizarea costurilor de tipărire și editare a proiectelor cu fonduri
nerambursabile realizate de companie pentru clienții săi; o Minimizarea costurilor de tipărire și editare pentru materialele de formare
profesională utilizate de companie pentru clienții săi.
Decontare: 3 luni.
Comerț 2011:
Denumire proiect: „Creșterea activității de comerț a Younique Advisers SRL”;
Achiziții: echipamente de măsurare și control, mobilier, autoutilitară transport;
Motive:
143
o Minimizarea riscului în afaceri prin diversificarea activității companiei; o Creșterea cifrei de afaceri;
Decontare: 2 luni.
Avantaje programe AIPPIMM:
Susținerea antreprenoriatului;
Achiziții în domenii diverse de activitate;
Perioadă extrem de scurtă între depunerea proiectului și semnarea contractului de finantare (aprox. 4 luni);
Evaluare rapidă a proiectului (aprox. 3 - 4 luni);
Decontarea rapidă a cheltuielilor (aprox. 2 săptămâni de la depunerea decontului).
Planuri de viitor:
Creșterea cifrei de afaceri cu minim 10% comparativ cu 2011 prin diversificarea activității societății până la 31.12.2012;
Creșterea numărului de clienți cu cel puțin 50 în anul 2012 față de anul 2011;
Crearea a minim 1 loc de muncă în anul 2012;
Atragerea de noi fonduri nerambursabile cu impact în creșterea cifrei de afaceri, a locurilor de muncă prin diversificarea activității companiei și dezvoltarea unei afaceri sustenabile cu impact pozitiv asupra mediului inconjurător.
144
VIORICA UDRIȘTE
Tânăr întreprinzător
Amenajări peisagistice - Green Agency SRL
Viorica Udriște:
Pregătire economică: Facultatea de Management – ASE;
Cursuri de pregătire: EMPRETEC, Project Management, Guerrilla Marketing, Guerrilla Vânzări, Managementul Afacerilor, Public Relations – Banca Mondială etc.;
Experiență relevantă în marketing și publicitate atât în firme românești, cât și în companii multinaționale:
o Young & Rubicam – Account Manager Mercedes, LG, Orange etc.; o Pagini Aurii - Marketing Director.
Am 3 copii;
Hobby: grădinărit;
Manager Green Agency SRL.
Hobby = Afacere
Hobby-ul meu, grădinăritul, este rezultatul studierii continue, cu pasiune, a plantelor decorative, a revistelor și cărților de peisagistică, căutarea permanentă de noutăți, dorința de a face ceva diferit, rafinat, de nișă;
Devii util celor din jur și se naște ideea de business;
Diferența dintre a-ți dori și a face: „Just do it”;
Elaborarea planului de a pune visul în practică.
Cum să faci afaceri fără capital inițial?
Informează-te, fii perseverent, fii îndrăzneț, fii creativ, mergi până la capăt, ieși din șabloane!
Programul START – accesat în 2009, 50% fonduri nerambursabile, 50% credit CEC cu negocierea unui an de grație;
2010 – un an greu, 3 proiecte complexe de proiectare peisageră finalizate, dar amânate de clienți pentru 2011;
2011 – toate proiectele amânate se realizează, clienții recunosc că ideile creative precum și prețurile nu le dau posibilitatea să facă o altă alegere;
2011 – intrăm pe segmentul business to bussines și amenajăm prima primărie, prin licitație pubică, care se dovedește lucrare de referință;
2011 – sfârșitul de an coincide cu accesarea finanțării Programului de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă.
145
Unde am ajuns? Servicii Green Agency:
Proiectare peisagistică – arhitecți cu experiență internațională în amenajare de spații verzi;
Executarea tuturor tipurilor de lucrări specifice înființării și întreținerii spațiilor verzi;
Sisteme de irigații automatizate;
Cascade, fântâni arteziene, iazuri;
Pergole, locuri de joacă etc.
Material dendrologic, Green Agency:
Arbori decorativi;
Conifere;
Arbuști decorativi;
Flori;
Liane;
Graminee;
Gazon – semințe rulou etc.
Produse comercializate de Green Agency
Mobilier urban: bănci pentru parcuri, coșuri de gunoi urban, cișmele, stâlpi de iluminat, locuri de joacă;
Pergole;
Foișoare;
Pavaje;
Cascade, iazuri, podețe, fântâni arteziene;
Articole necesare pentru irigații, corpuri de iluminat etc.
Programul Start:
O oportunitate uriașă;
Beneficiați inclusiv de consultanță;
Posibilitatea obținerii cofinanțării sub formă de credit garantat de Fondul de garantare;
Ieșiți din paradigma „în criză nu poți începe afaceri pentru că sunt sortite eșecului”. Se poate!
Identificați avantajele aduse de criză business-ului vostru și exploatați-le;
Fiți pregătiți pentru ieșirea din criză!
Programului de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă. Avantaje:
Puteți dezvolta și consolida poziția firmei pe piață;
Beneficiați de consultanță în obținerea finanțării;
146
Aveți posibilitatea obținerii cofinanțării sub forma de credit garantat de Fondul de garantare.
Fructificați oportunitățile!
Creați-vă proiecte de rezervă!
147
MARIA RIZEA
Tânăr întreprinzător
Chez Marie Ceai și Arta S.R.L.
Chez Marie nu înseamnă doar ceai, Chez Marie înseamnă:
Stabilitate și siguranță financiară pentru cele 7 familii implicate; CA –317.206,45 lei;
Sursă de venit pentru furnizorii locali;
Sursă de venit pentru bugetul de stat;
Spațiu de promovare pentru artiști și manufactură;
Sursă de informare pentru copii și tineri;
Recomandare frecventă pentru Turiști externi;
Loc de socializare și organizare evenimente culturale, cursuri;
Sprijin pentru cauze nobile și voluntariat;
Relaxare pentru cei care îi trec pragul – 18.000 clienți.
Rezultate Ceai și Artă SRL–D:
Prima ediție aTârgului de Crăciun;
Pantonima copiilor de 12 ani;
Hand made Palatul copiilor Horezu;
Grup fanfara școala de Artă;
Prima ediție aTârgului de Crăciun;
Chitară live;
Dans Sportiv;
Întâlnire cu medicul stomatolog;
Atelier de biscuit.
Economie socială
Aplicare conceptului de economie socială în parteneriat cu Direcția generală de asistență socială și protecție a copilulului 5 aprilie ȘCOALA ALTFEL copii de la CENTRUL MARA – Pentru copii cu autism;
Organziare de activități extrașcolare (Arta Ceaiului) în ceainărie împreună cu Colegiul Național Vasile Roaită;
Realizare de programe speciale pentru copii pe perioada vacanței de vară: „Vacanța mare fără Televizor!”
Realizarea unei table de șah cu piese din lemn în piațeta din fața ceinăriei;
Întâlniri cu tinerii - Idei de afaceri în cadrul Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.
148
IULIANA MÂNZĂ
Tânăr întreprinzător
De la poveste...prin START...la brutărie.
„Și voi puteți să fiți tineri întreprinzători! Va trebuie doar entuziasm, dăruire, forța de muncă, iar sprijinul finaciar îl obțineți în cadrul Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri”
Care sunt ingredientele?
Ingrediente de bază – pâine Ingrediente de bază - Business
Apă Bani
Făină Oameni
Drojdie/Maia Motivație
Sare Comunicare
Comunicarea…..dă gust afacerii, precum sarea în bucate.
MOTIVAȚIA face ca afacerea să crească: …din interior …din exterior
OAMENI:
Clienți
Colaboratori
Angajati
Furnizori
…precum făina, de diferite tipuri (000, 650, …)
149
Banii
De unde faci rost de ei?
Împrumut – prieteni, rude, bancă;
Fonduri nerambursabile – programe de finanțare.
Banii – prin programul START 2010
Finanțare prin program: aproximativ 23.000 Euro -> 40% din total investiție o Cuptor de pâine; o Malaxor; o Dospitor; o Masă de modelat; o Aparate climatizare; o Software de gestionare baze de date.
Utilitatea Ghidului/Planului de afaceri o Aţi fost vreodată ucenic? o A avut una din rudele dvs. afacerea sa proprie? o Gandiți-vă la trei dintre prietenii dvs. cei mai apropiaţi. …………………. o Analiza pieţei
principalii clienţi principalii concurenţi poziţia produselor/serviciilor pe piaţă
o Piaţă şi promovarea noului produs/serviciu segmentul de piaţă riscuri analiza costurilor de operare …………………………………………………
Programele de finanțare te ajută să-ți stabilești obiectivele și etapele de urmat și îți oferă banii de START! LA TREABĂ!
150
LAURA SANDU
Tânăr întreprinzător
Laura Center – Salon de remodelare corporală
Johann Wolfgang Von Goethe: „Orice poți să faci sau visezi că poți să faci, începe să faci! Curajul este un amestec de geniu, magie și putere”.
Businessul meu
LUARA Center este un centru de relaxare și înfrumusețare dedicat tuturor celor care își doresc să își îmbunătățească starea de spirit și tonusul, oferind calitate și răsfăț.
Aici puteți beneficia de următoarele servicii:
împachetări la cald (tunel cu infraroșii);
împachetări la rece;
masaj de relaxare, întreținere, anticelulitic;
machiaj profesional pentru ocazii special.
ȘI
Criosauna:
o Cea mai nouă și inovativă tehnologie pentru reducerea sau chiar eliminarea celulitei, întinerirea generală a corpului și prevenirea îmbătrânirii, intensificarea proceselor metabolice la nivelul tenului având efecte antirid, eliminarea celulitei, a ridurilor și a kilogramelor în plus.
Finațarea businesului meu
Finanțare prin Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare – START.
Varianta de finanțare: 30% aport propriu și 70% AFN
Derularea procesului de obținere a fondurilor:
iunie 2011 – am aplicat pentru Programul AIPPIMM – START;
noiembrie 2011 – am obținut acceptarea de principiu la finanțare în afara Bugetului Programului;
decembrie 2011 – am primit contractul de finanțare și s-a demarat procedura de achizitie;
ianuarie 2012 – am devenit posesoarea unui Echipament Criogenic.
151
VALENTINA SGARBURA
Vicepreşedinte al Asociaţiei Profesionale a Economiştilor şi Contabililor din România
IMM-urile şi recensământul obligaţiilor faţă de stat
Cardinal Richelieu: „Marile incendii se nasc din scântei mici”.
IMM – Recensământul obligațiilor față de stat:
Recensământul obligațiilor declarative: aproximativ 300 taxe fiscale și parafiscale, peste 100 de tipuri de declarații de depus anual – coșmarul oricărui contribuabil!
Recensământul organelor de control: evaziunea fiscală – invers proporțională cu numărul instituțiilor cu atribuții de control.
Obligatii declarative:
Cele mai multe declarații și raportări se depun de către contribuabili la ANAF.
Alte autorități unde contribuabilii au obligația depunerii de declarații și diferite raportări sunt :
o Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM); o Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale; o Oficiul Național pentru Prevenirea Spălării Banilor; o Primăria – Serviciul de Impozite și Taxe Locale; o Institutul Național de Statistică; o Casa Județeană de Asigurări de Sănătate; o Administrația Fondului de Mediu; o Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; o Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Propuneri APEC:
Eliminarea declarațiilor redundante;
Micșorarea numărului de declarații și raportări;
Unificarea termenelor de declarare;
Depunerea TUTUROR declarațiilor on-line;
Micșorarea amenzilor declarațiilor informative (fără titlu de creanță).
Rolul Organelor de Control:
Rolul de îndrumare;
Rolul de control.
152
Recensământul Organelor de Control în România:
Peste 41 instituții cu atribuții de control;
Aproape ca nu există control finalizat fără AMENDĂ.
Probleme din practică de control a IMM:
Controale dese, cu schimbarea tematicii de control;
Lipsa prezumției de nevinovăție;
Presiunea organelor de control prin amenințarea cu amenda maximă prevăzută de lege;
Controale soluționate OBLIGATORIU cu amendă;
Nefolosirea sancțiunii de AVERTISMENT sau neacordarea de MĂSURI spre îndeplinirea ulterioară.
Solicitări APEC:
Micșorarea/comasarea numărului de instituții cu atribuții de control;
Publicarea unui Registru al Organelor cu atribuții de control și a obligațiilor agenților economici;
Corelarea amenzilor cu gravitatea faptei și cifra de afaceri a agentului economic;
Aplicarea AVERTISMENTULUI, ca mijloc de încurajare și sprijinire a mediului economic;
Schimbarea mentalității funcționarilor publici cu atribuții de control;
Aplicarea principiului prezumției de nevinovăție.
Avantajele propunerilor APEC:
Încurajarea unui microclimat economic motivant;
Reducerea costurilor IMM-urilor;
Reducerea costurilor instituțiilor de control și micșorarea numărului funcționarilor publici;
Alinierea la cerințele UE privind simplificarea raportărilor;
Micșorarea birocrației;
Creșterea încrederii în aparatul de control și organele statului;
IMM și funcționarul public = parteneri egali într-o economie sănătoasă și motivantă.
153
ALINA PETRIC
Coordonator PR & Vizibilitate, UNDP
Întărirea capacității IMM-urilor românești de dezvoltare a parteneriatelor sociale – Responsabilitate Socială Corporativă (RSC)
Parteneriat
Beneficiar: Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR)
Partener 1: Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP)
Partener 2: Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (AIPPIMM)
Informații proiect
Titlul: Întărirea capacității companiilor românești de dezvoltare a parteneriatelor sociale – Responsabilitate Socială Corporativă (RSC)
Fondul Social European – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor; Domeniu Major de Intervenție 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile (POSDRU/64/3.3/S/41722)
Tema: Dezvoltarea conceptului şi practicilor de Responsabilitate Socială Corporativă (RSC) în activitățile economice din România
Strategia Comisiei Europene pentru RSC 2011-2014
Definiție RSC: responsabilitatea întreprinderilor pentru impactul lor asupra societății
8 domenii de acțiune:
Sporirea vizibilității conceptului și diseminarea practicilor;
Îmbunătațirea și urmărirea nivelului de încredere în afaceri;
Îmbunătățirea proceselor de auto- și co-reglementare;
Aplicarea criteriilor în diverse domenii;
Îmbunătățirea comunicării sociale și de mediu a companiilor;
Integrarea RSC-ului în educație, formare și cercetare;
Evidențierea unor politici naționale și sub-naționale de RS;
O mai bună coordonare a abordărilor europene și globale.
154
Grupuri ţintă:
Asociații ale IMM-urilor:
Asociații profesionale;
Asociații ale fermierilor și meseriașilor;
Camere de Comerț și Industrie;
Parteneri sociali (patronate, sindicate);
ONG-uri.
Etape parcurse:
Model de implementare a principiilor RS, adaptat IMM-urilor românești
o Creșterea adaptabilității companiilor românești prin intermediul RSC – amenințări, oportunități și integrare Europeană.
Ghid
o Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) responsabile social: Ghid privind modelul de integrare a responsabilitătii sociale.
Competiție națională
o Sprijin la nivel de experți pentru şase IMM-uri din domeniile de energie şi minerit, producţie şi servicii.
Responsabilitate socială înseamnă și… …Să faci profit în mod sănătos …Să contribui prin impozite la bugetul local …Să angajezi oameni talentaţi …Să fii preocupat în mod activ de sănătatea şi siguranţa angajaţilor tăi …Să ai un sistem de gestionare a deşeurilor / reciclare …Să creşti eficienţa sistemului de producţie …Să economiseşti resurse – energie, apă etc. …Să respecţi legea etc.
De ce RS pentru IMM-uri?
Număr redus de angajați
o Integrarea unei culturi organizaționale responsabile.
Operațiuni flexibile
o Birocrație redusă;
o Identificare rapidă a ideilor noi și oportunităților de piață.
Competitivitate şi durabilitate
Obiective economice:
o angajați pregătiți;
o condiții sigure de muncă;
o mediu de afaceri sănătos.
Obiective sociale:
155
o șanse egale;
o acces la resurse.
Integrarea RSC în IMM-uri 1. Maximizarea impactului practicilor existente; 2. Conștientizarea beneficiilor; 3. Conștientizarea de către public; 4. COMPETITIVITATE și DURABILITATE.
Avantaje:
Reputaţie de bun angajator şi bun vecin în comunitate;
Angajaţi mai motivaţi, deci mai productivi și mai loiali;
Optimizarea costurilor operaţionale;
Acces la pieţe noi;
Putere de negociere (diferenţiere prin RS);
Acces mai uşor la fonduri sau granturi publice/europene;
Obținerea de recomandări/garanții pentru a accesa împrumuturi;
Comunicare proactivă cu părțile co-interesate;
Oportunităţi de networking, ce pot aduce clienţi noi.
Etapa imediat următoare – cursuri de instruire:
Se pune accent pe creşterea gradului de conştientizare a faptului că afacerile responsabile social pot fi profitabile, prin evidenţierea unor bune practici în domeniu.
Modul I: Conceptul, principiile și elementele de bază ale antreprenoriatului responsabil social
Urmărește creșterea competitivității organizațiilor românesti.
Modulul II: Implementarea RSC – standarde și model de integrare
Urmărește creșterea adaptabilității companiilor românești.
Calendar cursuri de instruire:
Mai: Craiova
Iunie: Mangalia
Iulie: Timișoara şi Bacău
Septembrie: București
Octombrie: Sfântu Gheorghe şi Cluj
Noiembrie: Iaşi
156
RALUCA MOHANU
Coach dezvoltare personală
Antreprenoriatul – de la succes la împlinire
Albert Einstein: „Încearcă să fii un om de valoare și nu neapărat un om de succes”.
Portretul antreprenorului:
Auto – motivare;
Ambiție;
Dialog;
Inovație;
Diferit;
Explorator;
Putere
PUTEREA vine din interior.
PUTERE înseamnă (Model adaptat - Andy Szekely):
P asiune
U nicitate
T enacitate
E xpertiza
R esponsabilitate
E chilibru
Pasiunea
Care sunt darurile tale naturale?
Ce ai face dacă ai fi absolut sigur (sigură) că este imposibil să dai greș?
Ce te face să te simți bine și să nu simți cum trece timpul (activități, oameni, evenimente, proiecte etc.)?
Ce îți place să faci atât de mult încât ai plăti pentru asta?
Sun Tzu: „Dacă îți place ceea ce faci, nu vei simți niciodată că muncești”.
Unicitatea
Ce te diferențiază de ceilalți?
Ce este cu adevărat important pentru tine?
În ce crezi?
Care este misiunea ta personală?
Albert Schweizer: „Cel care nu are o misiune în viață este cel mai sărac dintre toți”.
157
Valorile personale: Ce este cu adevărat important pentru tine?
Tony Robbins: „Valorile ne ghidează toate deciziile și, prin urmare, destinul”.
Tenacitate Marianne Williamson: „Succes nu înseamnă lipsa oricărui eșec, ci capacitatea de a te ridica și a merge mai departe după fiecare eșec”.
Expertiza
Ce expertiză ai astfel încât să produci rezultate?
Responsabilitate
Îți asumi alegerile?
Cât succes/insucces poți suporta?
Winston Churchill: „Responsabilitatea este prețul măreției”.
Echilibru
Balanţa dintre viaţă şi carieră = MIT
Cele 4 inteligențe sunt:
Care sunt obiceiurile zilnice prin care îți dezvolți fiecare din cele 4 inteligențe?
3 întrebări:
1. Ce îți dorești să obții?
2. Ce esti dispus să faci pentru a obține ceea ce îți dorești?
3. Cum te vei simți când vei avea ceea ce îți dorești?
158
Zig Ziglar: „Este atitudinea ta, nu aptitudinea, cea care determină altitudinea ta”.
159
DAN GABRIEL MIHUȚ
Director General, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București
Oportunităţi şi provocări pentru IMM-uri în contextul economic actual
Cadru general:
În ultimii ani s-au produs: o Mutații semnificative în ceea ce privește fluxurile comerciale internaționale, cu
efecte asupra nivelului și structurii cererii și ofertei; o Deplasări ale centrelor de greutate pe harta economică a lumii; o Modificări importante ale fluxurilor financiare internaționale, cu impact asupra
modului în care sunt finanțate afacerile și asupra costurilor aferente acestor finanțări.
În acest moment economia globală se află în plin proces de reașezare, proces generator deopotrivă de oportunități și dificultăți;
Procesul de reașezare a economiei globale: o A generat apariția a noi domenii cu potențial, concomitent cu intrarea într-un
con de umbră a altora, considerate până mai ieri „de viitor”; o A reliefat o serie de slăbiciuni structurale ale unor economii precum cea a SUA,
dar și a unor economii din zona euro (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, Italia și chiar Franța).
În zona emergentă (inclusiv în România), dificultățile generate de criza economică globală au fost amplificate din cauza unor dezechilibre macroeconomice preexistente;
Evoluția generală a economiei:
În ultimii trei ani, firmele noi și cele mici și mijlocii au fost puternic afectate, deoarece acestea sunt mult mai sensibile decât celelalte categorii de companii la mutațiile la nivel economic și social produse pe plan național și internațional
Cele mai multe IMM au fost nevoite să-și regândească planurile de afaceri, astfel încât să găsească SOLUȚII la problemele legate de:
o Desfacerea produselor lor, în condițiile scăderii cererii pe piețele de desfacere tradiționale și a diminuării consumului intern;
o Adaptarea ofertei la cererea reală a pieței; o Finanțarea afacerilor, în contextul în care accesul la credite s-a înăsprit, iar
costul finanțării a crescut semnificativ; o Creșterea competitivității pentru a face față presiunii concurenței – forța de
muncă insuficient calificată și neadaptată cerințelor momentului.
Relația: Provocare = Oportunitate = Afacere de succes este POSIBILĂ prin:
atitudine proactivă
160
soluții inovatoare
asumarea conștientă a riscului
management de calitate
Problema: necesitatea diversificării piețelor de desfacere
Soluții CCIB:
În ultimii ani, CCIB a susținut firmele românești să-și dezvolte afacerile în Balcani, Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi de Sud-Est, Africa de Nord, America Latină, fără a neglija însă, spațiul comunitar;
Aceste piețe au fost mai puțin afectate de turbulențele manifestate pe plan economic; de asemenea, în aceste spații România are o excelentă carte de vizită, îndeosebi în domeniul industrial.
Ce pot face IMM?
Să-și promoveze produsele și serviciile prin intermediul reprezentanțelor CCIB;
Să participe la forumurile și misiunile economice organizate de CCIB pe piețele-țintă.
Începand cu luna aprilie 2011, firmele românești pot să-și promoveze produsele și serviciile în zona Golfului Persic, în regiunile adiacente, dar și în zona de nord a Africii prin intermediul reprezentanței CCIB, dublate de o expoziție permanentă cu produse românești, de la Sharjah (EAU).
Firmele româneşti recomandate de CCIB beneficiază de:
Spaţiu de expunere în cadrul celui mai mare complex expoziţional din Emirat, Sharjah Expo Center;
Asistență la încheierea de contracte cu cei mai potriviți parteneri;
Studii de piaţă realizate pentru fiecare companie, ţinând seama de specificul acesteia;
Soluţii personalizate pentru promovarea optimă a produselor în zonă.
Până în prezent circa 60 de firme românești au utilizat acest instrument pentru dezvoltarea afacerilor lor și pentru impunerea brand-urilor proprii pe piețe în care lohn-ul nu are incidență.
În baza parteneriatului încheiat de CCIB cu MECMA, firmele românești interesate au posibilitatea ca, timp de o lună de zile, să participe gratuit la expoziția de la Sharja.
Această soluție de promovare a produselor românești în zona arabă a fost deosebit de bine primită pe piața locală, CCIB primind propuneri de replicare a expoziției de la Sharjah în Dubai și Abu Dhabi.
CCIB va deschide anul acesta încă două reprezentanțe la Beijing (R. P. Chineză) și la Skopje (Macedonia), pentru întreaga zonă a Balcanilor.
161
În 2012, firmele interesate să-și dezvolte afacerile pe piețele externe pot beneficia de asistență și programe personalizate de întâlniri de afaceri în cadrul misiunilor și forumurilor organizate de CCIB în:
Asia de Est: R. P. Chineză, în aprilie, cu ocazia China Import and Export Fair, precum și în trimestrul III al acestui an;
Orientul Mijlociu: Israel (în luna mai), Iordania (în trimestrul II); Iraq (în trimestrul III)
Europa: Federatia Rusă, în luna iunie, cu ocazia forumului anual pentru stabilirea de contacte de afaceri „Rusia-Europa. Cooperare fără frontiere”; Franța (la Lyon, în aprilie); Republica Moldovă (în luna mai, cu ocazia Forului Investițional Internațional); Balcani (în trimestrul III).
CCIB susține firmele românești să se implice în diverse proiecte de cooperare, îndeosebi în domeniul industriei petrolului, materialelor de construcție, utilajelor, în care managementul să fie românesc, ca și o parte a componentelor capacității de producție respective, iar altă parte, de pildă automatizările, să provină de pe o terță piață (vest-europeană).
Pentru acest tip de proiecte există interes identificat în special în spațiul ex-sovietic, dar și în zona balcanică, în zona Golfului Persic și în Africa de Nord.
162
IULIAN HORNEŢ
Creator de invenţii
ecoHORNET – Performanță pentru mileniul 3
Aurul României de la suprafață
România are o avere naturală uriașă:
Anual Roamnia produce peste 100.000.000 tone biomasa;
Valoare energetica: peste 300.000.000 Gcal;
Consum total incalzire populatie: 45.000.000.Gcal (12.000.000 tone peleti).
Performanțe ecoHORNET prin implementarea invenției:
ecoHORNET:
Tehnologie pentru deceniile viitoare;
Lider incontestabil în tehnologia arderii;
Tehnologia ecoHORNET sinonima cu independența energetică;
163
Tehnologia ecoHORNET produce cea mai ieftină și curată gigacalorie.
Tehnologia arderii (incinerării) biomasei granulare (peleților): Brevet de invenție A2008/00996 – Arzător gravitațional și procedeu de ardere a biomasei sub formă de peleți.
Arderea totală și ecologică, a gunoaielor, reziduurilor, resturilor menajere, deșeurilor, etc”, granulate și compactate sub formă de peleți cu diametrul de 6-12 mm, lungime max. 35 mm., umiditate sub 10% (adică granule curate, fără miros, nontoxice și nealterabile), în condiții de performanță deosebită.
Produse ecoHORNET:
Centrale termice cu peleți (20 kW - 150 kw);
Arzătoare cu peleți tip injector (20 kW - 150 kw);
Arzătoare cu peleți tip injector cu tuburi radiante (20 kW - 60 kw).
Centrală termică:
usurință și siguranță în exploatare;
folosirea tuturor peleților ;
fără proiect de instalare, avize sau autorizații;
Centrala – PUFFER;
Centrala – MOSTENIRE;
Randament de excepție;
Consum redus de combustibil;
Poluare atmosferică minimă;
Lipsa intervențiilor de curățire.
Pentru prima dată în lume! Arzătoare ecoHORNET cu peleți cu tuburi radiante
Reprezintă cea mai eficientă soluție pentru spațiile înalte (hale industriale, biserici, săli de sport, complexe expoziționale) cu un cost de încălzire la 200 mp de 12 euro/ 8 ore.
O nouă premieră mondială: Arzatorul ecoHORNET cu peleți tip injector (emisii particule < 7.4 mg/nmc)
Are o putere de 20 – 150 kW și înlocuiește injectoarele cu gaz, motorină, ulei, păcură, etc.:
centrale termice;
convectoare de aer cald;
cazane de abur;
cuptoare de paine;
schimbatoare de caldura;
producerea energiei electrice.
ecoHORNET - cea mai ieftină gigacalorie
164
Costul gigacaloriei ecoHORNET = 30 Euro la utilizator:
cu 20-60% mai mic decât gazul;
de 3-4 ori mai mic decât CET-uri, sisteme centralizate;
de 2-3 ori mai mic decât cu propan și CLU;
de 4-5 ori mai mic decât cu energie electrică și motorină.
Domenii de utilizare:
Case, vile;
Hoteluri;
Spitale;
Școli;
Sere;
Crescătorii de pui, purcei;
Blocuri de apartamente.
Cost gigacalorie în sistem centralizat = 80 – 120 euro.
Cost gicacalorie ecoHORNET în sistem descentralizat = 30 euro.
Cât plătesc folosind centrale termice ecoHORNET?
Un bloc P+4 cu 20 apartamente are 1.400 mp x h2,5 = 3.500 mc.
Bloc izolat termic: o cu peleți slab energetic: = 1,04 euro/mc/an. o cu peleți superiori energetic= 1,20 euro/mc/an.
Bloc neizolat termic: o cu peleți slab energetic: = 1,37 euro/mc. o cu peleți superiori energetic = 1,55 euro/mc/an.
Centralele pot fi montate:
în spațiul tehnic existent ( 8 – 10 mp subsol, spălătorie);
într–un container de 8 – 10 mp, deasupra căruia se atașează un depozit de peleți de 25 mc = 17 tone
Costul total al instalării sistemului de încălzire ecoHORNET pentru bloc 1400mp este de 42.000 euro = 12 euro/mc și se compune din:
centrală termică 125 kw;
acumulator de căldură (puffer) de 1.500 litri;
boiler 800 litri;
echipamentul de transport și distribuție a agentului termic și a apei calde spre interiorul clădirii.
Costurile acestei investiții sunt de circa 30 Euro/mp.
ecoHORNET produce cea mai ieftină Gcal: 60 – 120 lei
165
Beneficiile tehnologiei ecoHORNET:
Salvează TERRA de la dezastrul ecologic;
Produce energie termică (electrică) ieftină și ecologică;
Imbunătățește calitatea solului, apei și aerului prin evitarea arderii lemnului și a celorlalți combustibili fosili;
Creaza toate premisele pentru dezvoltarea industriei verzi: o se crează sute de mii de locuri de muncă; o dezmorțim sectoare economice: industria, agricultura, transportul, serviciile; o creăm plusvaloare pentru:
producători agricoli; procesatori de lemn; crescători de animale și păsări; cultivatori plante energetice; procesatori de reziduuri și deșeuri menajere.
Aceasta tehnologie de ultimă oră, asigură astazi, dar și generațiilor viitoare, o sursă de energie regenerabilă, ieftină, ecologică și inepuizabilă .
ecoHORNET este tehnologia pentru deceniile viitoare, cand va fi foarte important cât poluam și va fi foarte costisitor să poluăm.
166
IRINEL CRISTU
Co-inițiator al programului „Cumpără Românește”
Programul „Cumpără Românește”
Am initiat campania “Cumpăraţi Produse Româneşti” în cadrul Organizaţiei Oamenilor de Afaceri a P.D.L. Bucureşti. În program ni s-au alăturat organizaţii patronale şi sindicale din zona IMM-urilor, pentru care câştigarea unei pieţe care să le absoarbă permanent roadele muncii este o problema de supravieţuire.
Ne bucurăm în acest parteneriat şi de sprijinul Camerelor de Comerţ şi Industrie din ţară şi din muncipiul Bucureşti. Formarea unui curent de opinie favorabil produselor autohtone este esenţială în egală măsură şi pentru perioada de creştere economică şi în perioada de recesiune. Se pot păstra astfel locurile de muncă existente, se pot înfiinţa altele noi, iar produsele româneşti se pot impune în faţa ofensivei de produse din import, multe dintre ele mai ieftine datorită subvenţiilor primite de la stat în ţările de origine. Consumul de produse româneşti aduce cu sine o multime de beneficii:
Producătorii romani pot îngrosa rândurile încă firavei clase de mijloc, fără de care stabilitatea unei societăţi rămâne o vorbă iî vânt, împiedică hemoragia de valută către ţările de origine ale produselor importate, echilibrează balanţa de plăţi a statului roman.
Încurajam producerea, consumul si exportul produselor româneşti de către IMM-uri sau lăsăm firmele româneşti să agonizeze şi să moară, condamnând România să fie, pe termen mediu si lung, o piaţă de desfacere pentru produsele de import? Sigur că prima varianta este cea dorită de orice guvern, dar ea nu poate prinde viaţă decât dacă românii, în calitate de cumpărători, sunt câştigaţi de partea aceste idei. “Cumparaţi Produse Româneşti” este genul tipic de campanie transpartinica, în care partizanatul nu are ce căuta. Fiecare partid ar trebui să pledeze pentru produsele autohtone al căror consum constant poate asigura bunăstarea tuturor.
“Cumparati Produse Româneşti” este o campanie care ar trebui să ajungă de la om la om şi în ultimul cătun din ţară. Este un mod de a salva o economie aflată în dificultate. Este o campanie de atitudine, de redescoperire a identităţii naţionale. Este o campanie de promovare patriotică ce se bazează pe conştiinţa cumpărătorului. Românii nu mai au încredere în valorile proprii, se trăieşte cu ideea preconcepută că tot ce este fabricat în România este de proastă calitate, iar ce vine din import este bine făcut. Pentru a depaşi această situaţie este nevoie de o campanie de promovare a României în România. Singura cale de a stopa spirala declinului este determinarea consumatorului intern de a
167
lua decizia pozitivă să cumpere cât mai multe produse româneşti. România are forţă de muncă ieftină, de bună calitate. Când cumperi un produs românesc pui banii in buzunarului unui conaţional. Puterea schimbării stă în buzunarul fiecaruia dintre noi. Aceasta nu este o campanie protecţionistă şi nu contravine acordurilor comerciale la care România este parte. Voi fi convinsa că aceasta campanie a fost pe deplin înţeleasă de noi toţi, în momentul în care în faţa cafenelor de fiţe din Dorobanţi, în loc de maşini “supărate”, voi vedea maşini Logan tunate.
168
Cabinet Consilier de Stat Andreea Paul:
Ileana Alexe
Dragoș Bucur
Valentin Delcea
Oana Popovici
Viorela Rădoi
Cristina Tatomir
CONTACT:
Tel: 004021.318.11.86
Fax: 004021.318.03.51
E-mail: [email protected]
169
