UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢIFACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILORSPECIALIZAREA MANAGEMENT

PROIECT LA DISCIPLINA MANAGEMENTUL IMM-URILOR

StudenţiBanea MihaiGutman PetruţaNicolai Cristina NicoletaVizireanu Emilia

Croaţia

Croaţia a fost republică democratică între anii 1990 şi 2000, având un regim semi-prezidenţial, şi începând cu anul 2000 are un regim parlamentar. Parlamentul croat este unicameral. Numărul membrilor parlamentului poate varia între 100 şi 160 de membrii aleşi prin vot liber pentru un mandat de 4 ani. Croaţia are actualmente o economie de piaţă funcţională. Conform rapoartelor UE, are una dintre cea mai avansată economie din sud-estul Europei (cu excepţia Greciei).

Croaţia se confruntă cu o presiune semnificativă, ca urmare a crizei financiare globale, din cauza exporturilor reduse şi fluxurile de capital. Banca Mondială a cerut noului guvern reducerea cheltuielile, în special pe programele sociale. Croaţia are datoria externă ridicată, sectorul de export anemic, bugetul de stat încordat, și bazarea excesivă pe veniturile din turism va duce la un risc mai mare la progresul economic pe termen mediu.

Deşi este una dintre cele mai bogate foste republici iugoslave, economia Croaţiei a suferit grav în timpul războiului din 1991-1995. Între 2000 și 2007, cu toate acestea, economia Croaţiei a început să se îmbunătățească încet, prin creșterea PIB-ului moderată, dar constantă între 4% și 6%, a condus la o revenire în turism. Inflaţia în aceeași perioadă a rămas îmblânzita și moneda, kuna, stabilă. Croaţia a cunoscut o încetinire bruscă a economiei în 2008 și încă încearcă să se restabilizeze. Problemele dificile rămân în continuare, inclusiv o rată a șomajului la cote ridicate, un deficit comercial în creștere, dezvoltarea inegală regională, și a unui climat de investiţii provocator.

Croaţia a ajuns aproape (dacă nu chiar a depăşit) de indicatorii care au provocat criza în Europa, deşi datoria ei este mai mică decât cea a Greciei, şomajul ei este departe de recordul Spaniei, şi dobânzile obligaţiunilor de stat sub cele ale Italiei. În medie, datoria Croaţiei este mai mică decât datoria celor mai multe ţări din zona euro, dar creşterea stagnează, reformele sunt îngheţate, ca şi investiţiile în noile tehnologii, iar investitorii i-au întors spatele.

Croaţia a aplicat pentru aderarea la UE în 2003, iar negocierile oficiale au început în 2005. Ţara va deveni membru al spatiului comunitar la 1 iulie 2013, ţara trebuind să treacă prin reforme grele

Croaţia – Cadrul macroeconomic

PIB-ul Croaţiei

Economia Croației a înregistrat un PIB de 59.4724 miliarde dolari (USD) în 2010, în scădere de la 69.5865 miliarde dolari (USD) în 2008, în 2011 urmând să urce până la 62.4932 miliarde dolari (USD) ( Fig. nr. 1), clasamentul Croaţiei fiind nr. 77 în lume în 2011 și este de așteptat să crească în anii următori. Dacă nu ar fi fost recesiune, economia croată ar fi mărșăluit înainte cu o creştere uriașă. Graficul de mai jos arată PIB-ul din 1990 până în 2011.

Fig. nr. 1: PIB-ul Croaţiei

Comparativ cu alte ţări din Europa şi Asia Centrală, Croaţia se situează undeva la mijloc, fiind depasită de Romania care în anul 2011 a avut 179.79351 miliarde dolari (USD). Cel mai mare PIB s-a înregistrat în Germania (3.60083 trilioane dolari USD) iar cel mai mic în Muntenegru (4.49578 miliarde dolari USD), pe locul doi şi trei situându-se Franţa (2.77303 trilioane dolari USD) şi Marea Britanie (2.44541 trilioane dolari USD),(Fig. nr. 2).

Fig. nr. 2: PIB-ul Croaţiei în comparaţie cu alte ţări

Structura PIB-ului se împarte în 3 sectoare: agricultura, industrie şi servicii (Fig. nr. 3 ).

Fig. nr. 3: Structura PIB-ului în Croaţia

Inflaţia

Inflaţia anuală din Croaţia este în creştere, ca şi celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est. În schimb aceasta a început să se tempereze, maximul atins fiind în 2008. În 2010 a fost 1,05 % iar în 2011 2,26 % (Fig. nr. 4). Inflaţia reflectă schimbările procentuale anuale în costurile cu care un consumator obişnuit poate achiziţiona un coş de bunuri şi servicii, care pot fi fixe sau schimbate la intervale specificate, cum ar fi anual.

Fig. nr. 4: Inflaţia Croaţiei

Somajul

Rata somajului din Croaţia continuă să crească, în ciuda programelor adoptate de guvern pentru abordarea acestei probleme, înainte de aderarea ţării în UE. Cetăţenii urmează să îşi extindă aria de căutare a locurilor de munca în unele ţări din UE. Croaţia se situează pe locul al treilea ca rată a şomajului în rândul tinerilor, cu 38%, fiind depăşită doar de Spania (53%) şi Grecia (54%).

Fig. nr. 5: Şomajul în Croaţia

Investiţii străine directe

Croaţia deţine unul dintre cele mai liberale regimuri de investiţii din Centrul şi Estul Europei. Legislaţia Croaţiei, este una dintre cele mai libere, iar Guvernul iniţiat programe pentru susţinerea investiţiilor străine. Regimul fiscal asigură firmelor anumite reduceri de impozite ceea ce aduce un plus de profit în activitatea de internaţionalizare. Conform datelor statistice ale Băncii Naţionale ale Republicii Croaţia, totalul investiţiilor străine directe efectuate în perioada anilor 1993 – 2006 a însumat aproximativ 13,15 mld. USD, din care investiţii în sectorul financiar şi telecomunicaţii a reprezentat 40% din totalul efectuat.

Taxa de înregistrare a unei societăţi este de 810 Kuna (110 Euro) şi 450 Kuna (cca. 60 Euro) care se achită după  înregistrarea societăţii la Registrul Comerţului şi se face un anunţ public al înfiinţării sale în Monitorul Oficial şi în presă. Durata medie de înfiinţare a unei societăţi în Croaţia este cuprinsă între 10 şi 30 de zile.Principalii investitori pe piata Croaţiei sunt:

Fig. nr. 6: Principalii investitori

Sistemul de impozitare şi taxeImpozitul pe profit - rata generală este de 20% şi se calculează ca diferenţă între

venituri şi cheltuieli. Cote mai reduse de impozit se achită de următoarele categorii de plătitori: - 15% pentru remunerările ce rezultă din drepturile de proprietate intelectuală, din prestarea de servicii de marketing, de consultanţă, de audit, dividende;                            - între 5 si 15% pentru cei care desfăşoară activităţi în zone speciale ale statului;                - între 0 si 7%, dependent de valoarea investiţiei şi nu de numărul de angajaţi, pe profitul realizat de societăţile noi înfiinţate, pentru o perioada de 10 ani de la începerea investiţiei. Daca investiţia este efectuată în sectorul turismului, firma deja existentă ar putea beneficia de reducerea impozitului pe profit;                                             - 10% pentru operatorii economici ce desfăşoară activităţi în zonele libere; Impozitul pe venit este plătit de orice persoană fizică autohtonă sau străină, care obţine venituri taxabile. Cotele de impozitare sunt:                                                   - 15% pentru un venit taxabil de până la 3.000 Kune/luna (până la 36.000 Kune/an);                                - 25% pentru un venit taxabil între 3.000 la 6.750 Kune/luna (între 36.000 şi 81.000 Kune/an);               - 35% pentru un venit taxabil între 6.750 şi 21.000 Kune/luna (între 81.000 şi 252.000 Kune/an);                                                                   - 45% pentru un venit de peste 21.000 Kune/luna (peste 252.000 Kune/an). Taxa pe valoarea adăugată - rata este în general de 22% şi în unele cazuri 0%. Se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţii bunurilor şi prestărilor de servicii:- cota TVA de 22% se aplică pentru operaţiunile privind livrările de bunuri şi servicii, consumul personal şi importul de mărfuri în Croaţia;                 - cota TVA de 0% se aplică pentru pâine şi lapte, medicamente şi aparatură medicală, cărţi, publicaţii ştiinţifice, prezentarea publică a filmelor, serviciilor de turism organizat, transferurilor bancare din străinătate.

Comertul

Începând cu 1 ianuarie 2000, legislaţia Croaţiei este pe deplin compatibilă cu toate acordurile OMC, aceasta implicând un regim comercial modern caracterizat prin inexistenţa restricţiilor cantitative şi a barierelor comerciale administrative. Circulaţia mărfurilor în comerţul exterior croat, în ultimul deceniu a crescut în mod continuu, 63% din export se îndreaptă în Uniunea Europeană. Din punct de vedere structural, mărfurile în cadrul comerţului exterior sunt cu preponderenţă produse industriale, iar în cadrul acestora producţia chimică (8,5%), combustibil (11,8%),  maşini şi mijloace de transport (11%). Structura circulaţiei mărfurilor în comerţul exterior ungar, raportată la ţările participante, a fost determinată de orientarea către Uniunea Europeană: 63,3% din exportul croat de mărfuri se îndreaptă spre Uniune. Partenerii cei mai însemnaţi în

privinţa comerţului exterior sunt: Italia 23,1%, Bosnia 12,6%, Germania 10,4%, Slovenia 8,2% (Fig. nr. 7 ).

Fig. nr. 7: Partenerii privind comerţul exterior

Iar partenerii cei mai importanţi privind importul sunt Italia 16.7%, Germania 14.5% şi Rusia 10.1 % ( Fig. nr. 8). Spre ţările din afara Uniunii Europene se îndreaptă 15% din export.

Fig. nr. 8: Partenerii privind importul

În diagrama următoare ( Fig. nr. 9 ) se poate observa cum comerţul în anul 2011 începe să crească ajungând la 83,66 % din PIB în timp ce în 2010 era 79.22%.

Fig. nr. 9: Comerţul Croaţiei

Turismul

Croaţia reprezintă una din importantele destinaţii turistice ale Mediteranei având tradiţii străvechi şi un potenţial enorm de dezvoltare a sectorului. Turismul domină sectorul de servicii al economiei croate și produce până la 20% din PIB-ul țării. Venitul total al turismului pentru 2011 a fost estimat la 6,61 miliarde euro. Efectele sale pozitive se simt în toată economia țării, în termeni de creștere a volumului afacerilor observat în sectorul retail, în industria prelucrătoare și în numărul angajaților sezonieri pe timp de vară. Turismul este considerat industrie de export, deoarece reduce semnificativ dezechilibrul balanței comerciale a țării. Cei mai numeroși turiști vin din Germania, Slovenia, Austria și Cehia, pe lângă croați. Croația se clasează pe locul 18 în clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume.

Încasările internaţionale din turism reprezintă cheltuielile realizate de vizitatorii internaţionali care sosesc în ţară, inclusiv plăţile către operatorii naţionali de transport pentru transportul internaţional (Fig. nr. 10 ). În 2008 Croaţia a atins maximul din ultimii ani cu 11.681 miliarde USD, în 2009 - 9.224 miliarde USD iar în 2010 – 8.209 miliarde USD din încasările turistilor internaţionali.

Fig. nr. 10. Turism internaţional, (venituri în USD la cota actuală )

Industria IT&C

În 2011 cheltuielile IT au fost 1.0 milioane dolari USD. Este de așteptat ca piaţa să se stabilizeze, iar creșterea economică va fi mai rapida după 2012 când economia se va redresa. Cheltuielile guvernamentale privind IT&C vor continua în domenii cum ar fi asistența medicală, și sistemul de justiție, programe sustinute de UE.

Potrivit unui studiu făcut de IMC se asteaptă ca marimea totala a cheltuielilor IT din 2007 care au fost în valoare de 1,1 miliarde dolari USD să crească la 2,2 miliarde de dolari USD în jurul anului 2013, deoarece cheltuielile cresc într-un ritm mai alert decât economia in ansamblu. Intrarea în UE în 2013 ar trebui să ofere un impuls pentru investițiile în IT, și, deși cheltuielile IT vor rămâne constrânse din cauza turbulențelor economice, o îmbunătățire este de așteptat în a doua jumătate a anului. Piața este prevăzuta să ofere domenii de oportunitate în 2013, în special legate de EAS software și proiecte finanțate de UE de modernizare, precum și cresterea ar trebui să fie mai rapidă după 2014 sperând ca economia se va redresa. Cu toate acestea, cu economia Croației luptă pentru a se ridica din recesiune.

Vânzări IT&C

Vânzările de hardware – în 2012 a avut vânzări de 531 milioane dolari USD iar în 2013 se estimează 542 milioane dolari USD

Vânzări de software – în 2012 a avut vânzări de 173 milioane dolari USD iar în 2013 se prognozează 181 milioane dolari USD

Vânzări de servicii IT – în 2012: 306 milioane dolari USD iar în 2013: 319 milioane dolari USD

Perspectivele economice pe termen scurt economică rămân dificile, dar se

așteaptă ca cheltuielile pe cap de locuitor să se extindă de la 230 $ USD în 2011 la 311 $ USD in 2015, datorită modernizării și convergența continuă cu UE. Statul deține încă o gamă largă de companii din sectoare cum ar fi transporturile, telecomunicațiile, petrol și gaze, mass-media și de asigurare, perspectivele de creștere mai rapidă a pieţei de IT care sunt direct corelate cu succesul reformei economice.

În ciuda presiunilor fiscale severe, guvernul croat a continuat să investească în IT, ca parte a eforturilor sale de a îmbunătăți competitivitatea economiei Croației și pentru a reduce decalajul cu țările UE.

Competitivităţi

Acer a continuat să concureze pentru conducerea pieţei de calculatoare croată în 2010 cu liderul HP din SUA. Microsoft domină segmentul de software a sistemului de operare croat, în toate segmentele de software, furnizori globali reprezentând aproximativ 40% din cifra de afaceri. În august 2008, guvernul a semnat un acord de licenţiere cu Microsoft pentru a achiziţiona licențe pentru software pentru utilizarea în cadrul guvernului. Valoarea acordului era de așteptat să fie în valoare de cel puțin 4.4milioane $ USD în primul an.

Pe măsură ce piața de IT croată continuă să crească, servicii IT devin o oportunitate mai important pentru furnizorii de multinaționale și locale.

Vânzările de calculatoare

IMC a afirmat că piata de PC-uri a Croației (inclusiv notebook-uri și accesorii) a fost in valoare de 436 milioane $ USD în 2011, cu o revenire la o singură cifră modestă în comparație cu 2010. În 2010 creșterea a fost de așteptat să rămână negativă pentru restul anului, economia slabă a continuat să afecteze cererea de pe piață după ce s-a contractat brusc, în 2009.

Exporturi şi importuri IT&C

Exporturile şi importurile de bunuri TIC (% din totalul exporturilor de bunuri)Exporturile (Fig nr ) şi importurile (Fig nr ) de bunuri aparţinând tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor includ echipamentele de telecomunicaţii, video şi audio, de computere şi tehnică de calcul, componentele electronice, precum şi alte bunuri care ţin de tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Produsele software sunt excluse.

Fig. nr. 11: Exporturile de bunuri TIC

Fig. nr. 12: Importuri de bunuri TIC Software-ul

Piața de software croată a fost în 2011 de 178 milioane $ și este de aşteptat să crească cu o pondere de 9% pe perioada de prognoză 2011-2015. Cheltuielile software sunt de așteptat să crească din nou în 2011, după ce încetinirea economică a continuat să creeze condiţii dificile de tranzacţionare pentru producători în 2010.

Dezvoltări

Guvernul se așteaptă ca cheltuielile IT sa aiba cea mai rapida crestere în perioada 2013-2017, datorită, în mare parte proiectelor de modernizare UE, care ar putea face guvernul sa cheltuie dublu cu serviciile IT pana in 2015. Sectorul guvernamental combinat, de asemenea, rămâne cel mai mare cheltuitor pe produse și servicii IT, care deține încă o gamă largă de companii din sectoare cum ar fi uleiul de transport, telecomunicații și gaz, mass-media și de asigurare.

Comunicaţiile sunt si ele purtătoare de cheltuieli IT ridicate în Croația, reprezentând aproximativ 25% din totalul cheltuielilor IT&C. Cheltuielile reprezintă de obicei în jur de 20% din totalul cheltuielilor generale croate în 2013, cheltuielile pentru IT vor fi conduse de către susținerea de noi servicii și achiziții pentru clienți și tendinţele-cheie vor include serviciile de mobile banking.

Comprimatele ar trebui să primească, de asemenea, un impuls de roll-out de mare viteză în rețelele mobile din țară. BMI estimează că aceste comprimate vor capta aproximativ 20% din piata PC-croată în 2013 în termeni de volum, deși acest lucru va depinde în mare parte, de prețuri.

Puncte forte si slabe

Aproximativ 60% dintre croaţi au votat pentru aderarea ţării lor la UE, arată exit poll-urile. Restul însă spun că aderarea va duce la pierderea suveranităţii şi la acutizarea problemelor economice. Ei se tem de restricţiile şi regulile impuse de UE în industrii importante precum vinul, uleiul de măsline sau şantierele navale,

Kuna - moneda oficială, este stabilă și, rareori, fluctuează în timpul anului. Kuna urmează îndeaproape de euro, precum și toate tranzacțiile majore sunt negociate în euro. Acest lucru este deosebit de interesant, din cauza aderării Croației la UE, care este aproape.

Aderarea Croatiei in UE reprezintă un mare avantaj pe toate domeniile inclusiv IT&C datorită schimbului mult mai liber dintre ţări şi posibilitatea comunicării mai eficiente. Această ţara este în plină dezvoltare economică fiind poziţionată geografic foarte atractiv din punct de vedere comercial. Expansiunea și îmbunătățirea rețelei de drumuri creşte accesibilitatea drumurilor croate, putând ajunge la orice parte a Europei, în mai puțin de 72 de ore. În plus față de transportul dezvoltate, Croația a început să dezvolte infrastructura IT&C.

Salariile

Cel mai mult câştigă cei din Luxemburg, unde salariul minim este de 1.758 euro, urmaţi de irlandezi - 1.462, olandezi- 1.424, belgieni - 1.415 şi francezi - 1.365 euro. De remarcat că România este în urma inclusiv a unor state care încă abia visează să intre în UE, precum Croaţia - unde salariul minim este 381 euro şi Turcia - cu 385 euro.

Fig. nr. 13: Salarii minime in 2011 în diferite ţări

Venitul mediu anual din Croația este în jurul valorii de 126,027 HRK (20900 USD), în conformitate cu un sondaj făcut pentru anii 2012-2013. În ciuda recuperării lente din recesiune, Croaţia este încă înainte de unii membri UE, cum ar fi Bulgaria,

România, Polonia, Letonia și Lituania. PIB-ul pe cap de locuitor pentru anul 2011 a fost de aproximativ 64% din media UE. Rata șomajului a fost de 13,5% în luna martie 2011.Țara a cunoscut o creștere economică mai rapidă și recenta pregătindu-se pentru aderarea la UE.

Economia în Croația este în mare parte bazată pe servicii. Sectorul terțiar reprezintă aproximativ 70% din PIB-ul total. Turismul este foarte important în industria de Croația, în special în timpul verii. Acesta generează mai mult de 7 miliarde euro venituri pe an.

Forţa de muncă din Croaţia este una calificată, inovatoare şi eficientă. În figurile următoare putem observa salariul mediu pe care îl au croaţii în funcţie de studiile acestora.

Fig. nr. 14 : Salariul mediu in functie de studii

Fig. nr. 15: Salariul mediu

In figura următoare putem observa cât este salariul mediu brut în industria IT&C.

Fig. nr. 16 : Salarii pe sectoare

Salariile croate poate să difere în funcţie de educaţie şi experienţă. În următoarele figuri putem observa diferenţa de salarii pentru diferite meserii.

Fig. nr. 17 : Salarii pe diferite meserii

BIBLIOGRAFIE

http://www.averagesalarysurvey.com/article/average-salary-in-croatia/21155937.aspx

http://www.banknews.ro/stire/48875_topul_salariului_minim_in_tarile_ue.html

http://www.prlog.org/11271647-new-market-research-report-croatia-information-technology-report-2011.html

http://itonews.eu/croatia-information-technology-report-2009/

http://www.google.ro/publicdata/explore?ds=d5bncppjof8f9_&met_y=ny_gdp_mktp_cd&idim=country:HRV&dl=ro&hl=ro&q=croatia%20pib#!ctype=l&strail=false&bcs=d&nselm=h&met_y=gc_tax_totl_gd_zs&scale_y=lin&ind_y=false&rdim=region&idim=country:HRV&ifdim=region&hl=ro&dl=ro&ind=false

http://ro.wikipedia.org/wiki/Croatia

www.google.ro

http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/roundup/2006/08/21/roundup-st-04