Formarea continuă a profesorilor · bază de date, care a servit apoi la proiectarea unui...

Formarea continuă a profesorilor

pentru incluziunea elevilor rromi

Module de curs

Editori

Yiasemina Karagiorgi, Loizos Symeou şi Vasile Chiş

Autori

Vasile Chis, Gill Crozier, Jane Davies, Barry van Driel, Francesca Gobbo, Chrystalla Kaloyirou, Yiasemina Karagiorgi, Barbara Liegl, Mikael Luciak,

Georgios Nikolaou, Stavroula Philippou, Rastislav Rosinský, Eleni Roussounidou, Loizos Symeou şi Kim Szymanski

Proiect Comenius 134018-LLP-1-2007-1-CY-COMENIUS-CMP (1.12.2007- 30.11.2009)

Nicosia 2009

ii

Formarea continuă a profesorilor pentru incluziunea elevilor rromi: Module de curs/ Editori: Yiasemina Karagiorgi, Loizos Symeou şi Vasile Chiş ISBN: 978-9963-9734-2-2

Modulele de curs din prezentul volum au fost elaborate şi implementate de următoarele instituţii partenere:

European University Cyprus, Department of Education (Cipru) - Coordonator

Università di Torino, Facoltà di Scienze della Formazione, Dipartimento di Scienze dell’Educazione e della Formazione (Italia)

International Association for Intercultural Education (IAIE, Olanda)

Πανεπιζηήμιο Ιωαννίνων, Παιδαγωγικό Τμήμα Δημοηικής Εκπαίδεσζης– Εργαζηήριο Μελεηών Απόδημοσ Ελληνιζμού & Διαπολιηιζμικής Εκπαίδεσζης (Grecia)

Universität Wien, Fakultät für Philosophie und Bildungswissenschaft, Institut für Bildungswissenschaft (Austria)

Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţie (România)

Roehampton University, School of Education (Marea Britanie) (1.12.2008-30.11.2009)

University of Sunderland, School of Education, Faculty of Education and Society (Marea Britanie) (1.12.2007-30.11.2008)

Univerzita Konštantína Filozofa v Nitre (Slovacia)

Finanţare de la:

Conţinutul acestui volum nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene sau a Programului “Lifelong Learning”.

iii

Acest volum este dedicat tuturor copiilor rromi şi familiilor rrome pentru care accesul la educaţie a fost îngrădit.

iv

v

CUPRINS

PREFAŢĂ .......................................................................................................................................................vii

Module de curs pentru formarea continuă a profesorilor - Nota aautorilor...............................................1

Modulul 1: Cultură - culturalizare ................................................................................. 3

Modulul 2: Stereotipuri şi prejudecăţi .......................................................................... 9

Modulul 3: Istoria rromilor ............................................................................................ 17

Modulul 4: Cultura rromă ............................................................................................. 25

Modulul 5: Cultura şcolii – arta şi diversitatea culturală ............................................... 33

Modulul 6: Educaţie interculturală ............................................................................... 37

Modulul 7: Managementul clasei şi strategii de predare:învăţare ................................ 49

Modulul 8: Proiectarea şi dezvoltarea curriculum:ului ................................................. 67

Modulul 9: Comunicarea profesori- părinţi rromi ......................................................... 73

Date despre autori ....................................................................................................................... 85

vi

vii

PREFAŢĂ Acest volum este rezultatul proiectului INSETRom (134018-LLP-1-2007-1-CY-COMENIUS-CMP), finanţat de Comisia Europeană. Titlul proiectului este Formarea continuă a profesorilor pentru incluziunea elevilor rromi şi a fost implementat sub componenta „Lifelong Learning”. Proiectul INSETRom a cuprins în echipa de lucru personalităţi cu expertiză în educaţia interculturală şi în educaţia elevilor rromi, specialişti din instituţii de prestigiu din opt state europene: European University Cyprus din Cipru – coordonatorul proiectului; Università di Torino, Italia; International Association for Intercultural Education (IAIE) din Olanda; University of Ioannina din Grecia; Universität Wien din Austria; Universitatea Babeş-Bolyai din România; Roehampton University (de la 1.12.2008 până la 30.11.2009) şi University of Sunderland (de la 1.12.2007 până la 30.11.2008) din Marea Britanie şi Univerzita Konštantína Filozofa V Nitre din Slovacia. Proiectul INSETRom este focalizat pe înlăturarea barierelor şi a inegalităţilor de acces la educaţie, bariere cu care se confruntă unii elevi rromi. Ipoteza de lucru este următoarea: dezvoltarea unor programe adecvate de formare continuă a profesorilor, îmbunătăţirea practicilor instructiv-educative la clasă şi îmbunătăţirea relaţiilor familie – şcoală sunt măsuri care pot contribui la sporirea indicilor de incluziune şcolară, la înlăturarea inegalităţilor de şanse în educaţie. Au fost intreprinse cercetări empirice în ţările partenere, pentru a se identifica principalele confruntări ale profesorilor, ale părinţilor rromi şi ale elevilor. S-a obţinut astfel o bază de date, care a servit apoi la proiectarea unui curriculum compus din nouă module de curs destinate formării continue a profesorilor. Proiectarea curriculumului a parcurs un proces amplu de dezbatere şi rafinare pedagogică în echipa de lucru. Modulele de curs, aşa cum sunt ele prezentate în volum, sunt asumate de autorii care le-au elaborat, fiecare autor sau grup de autori asumă totodată şi responsabilitatea profesională pentru conţinutul modulelor. În consecinţă, întrebările specifice legate de viitoare aplicaţii ale acestor module pot fi adresate direct autorilor acestora.

Volumul „Formarea continuă a profesorilor pentru incluziunea elevilor rromi. Module de curs” este tradus în limbile naţionale ale tuturor instituţiilor partenere, participante în proiect (olandeză, engleză, germană, greacă, italiană, română şi slovacă). În fiecare variantă, volumul prezintă structura şi conţinutul modulelor care au fost utilizate în programul de formare continuă a profesorilor din ţara respectivă. Programul de formare continuă a fost focalizat pe conştientizarea profesorilor asupra culturii rrome, pe dezvoltarea la profesori a abilităţilor de a sprijini părinţii rromi să devină agenţi activi în educaţia copiilor lor.

viii

Cele nouă module propun profesorilor următoarele teme de dezbatere, reflecţie şi aplicaţie: problematizarea asupra culturii şcolii, enculturaţie, stereotipuri şi prejudecăţi, istoria, cultura şi tradiţiile rromilor, diversitate culturală, educaţie interculturală, managementul clasei şi metodologia educaţiei incluzive, proiectarea şi dezvoltarea de curriculum, comunicarea profesori – părinţi. La fiecare modul sunt definite obiectivele formative şi metodologia de lucru. Aşa cum s-a relevat în sesiunile de formare pe parcurssul desfăşurării proiectului INSETRom, utilizatorii acestor module de curs în programe viitoare de formare pot să adapteze proiectele de curriculum la nevoile grupului de profesori – ţintă, precum şi la priorităţile de formare şi la contextul educaţional local.

Modulele de curs prezentate în cele şapte limbi naţionale pot fi accesate şi în format electronic, pe website-ul proiectului INSETRom: http://www.iaie.org/insetrom.

În încheiere, trebuie să oferim scurte definiţii asupra conceptelor cheie întâlnite în modulele de curs prezentate. Cuvintele rrom sau rromi sunt folosite mai frecvent cu referire la grupul etnic de rromi. Uneori, din motive istorice ori în baza unor abordări locale, sunt utilizaţi şi termeni precum ţigani, nomazi. Cu referire la termenul profesor, în volum vom întâlni şi cuvântul educator, pentru a defini prezenţa specialistului în educaţie şi în afara locaţiilor şcolare.

Volumul de faţă nu ar fi putut să apară în comunitatea slujitorilor şcolii fără efortul considerabil al tuturor autorilor, cărora le aducem mulţumiri şi îi numim: Vasile Chiş, Gill Crozier, Jane Davies, Barry van Driel, Francesca Gobbo, Chrystalla Kaloyirou, Yiasemina Karagiorgi, Barbara Liegl, Mikael Luciak, Georgios Nikolaou, Stavroula Philippou, Rastislav Rosinský, Eleni Roussounidou şi Kim Szymanski.

Dorim, totodată să exprimăm mulţumiri cercetătorilor, profesorilor, părinţilor şi elevilor, tuturor celor care au participat în acet proiect. În sfârşit, dorim să ne îndreptăm cu gratitudine şi calde aprecieri spre Comisia Europeană şi Programul „Lifelong Learning”, spre toate instituţiile partenere care au acceptat să sprijine financiar proiectul INSETRom, să sprijine apariţia volumului Formarea continuă a profesorilor pentru incluziunea elevilor rromi. Module de curs.

Dr. Loizos Symeou Coordonator al proiectului INSETRom Departamentul de Ştiinţe ale educaţiei Universitatea Europeană Cipru

1

Module de curs pentru formarea continuă a profesorilor - Nota autorilor

Studiile empirice din fiecare ţară parteneră privind educaţia elevilor rromi s-au obiectivat în rapoarte de ţară, rapoarte care au fost sintetizate într-un Raport sumativ al programului INSETRom. Aceste module de curs au fost elaborate pe baza Raportului sumativ asupra educaţiei elevilor rromi în ţările partenere, pe baza unor nevoi de formare continuă decantate prin suprapunerea nevoilor de formare la nivelul ţărilor partenere. Proiectul INSETRom propune aceste module de formare ca resurse pedagogice flexibile. Utilizatorii acestor module sunt invitaţi să le implementeze selectiv, să le adapteze potrivit nevoilor de formare specifice cursanţilor. Notăm, de asemenea că modulele de curs au fost produse într-un context larg de dezbatere interculturală şi fireşte ele conţin perspective culturale şi pedagogice diverse.

2

3

Modulul 1

Cultură - culturalizare

Francesca Gobbo, Universitatea din Torino

Sesiunii (Sesiunea 1) Conceptul „cultură” (Sesiunea 2) Conceptul „culturalizare”

Durata sesiunii (Sesiunea 1) 2 ore

(Sesiunea 2) 2 ore

Scopuri (Sesiunea 1) Profesorii:

Să înţeleagă valorile, conceptele şi convingerile celorlalţi, prin reflecţie asupra propriilor valori şi convingeri.

(Sesiunea 2)

Să înţeleagă modul în care propriile convingeri, valori sau abordări sunt transmise şi învăţate de alţi membri ai unei culturi şi a modului cum se produc schimbările prin învăţare.

Înţelegerea faptului că procesul de culturalizare este un proces ce se desfăşoară de-a lungul întregii vieţi.

Modalităţile de organizare a grupului de participanţi

(Sesiunea 1) Cerc, activitate pe grupe (Sesiunea 2) Cerc, activitate pe grupe

Materiale de studiu (Sesiunea 1) Paragrafe sau capitole din lucrări pe domeniul antropologiei culturale, care prezintă sau analizează conceptul de cultură şi variatele definiţii apărute în diferite intervale de timp. Pagini web care prezintă conceptul, problematica imigraţiei şi a aşa-numitei “generaţia a doua”. Articole din reviste de specialitate (exemplu: articolul lui H. Miner despre Nacirema), articole de ziar şi reviste dedicate atât publicului larg, cât şi specialiştilor (de exemplu: reviste pentru tineret) [Bibliografie în ANEXA]. (Sesiunea 2) Paragrafe sau capitole din lucrări pe domeniul antropologiei culturale, care prezintă sau analizează conceptul de culturalizare şi dinamica acestuia. Capitole cuprinzând rezultate ale unor cercetări etnografice cu privire la culturalizare, continuitate şi discontinuitate culturală, apărute atât la nivelul culturii naţionale, cât şi la nivelul culturii minorităţilor [Bibliografie în ANEXA].

4

Structura sesiunii (Sesiunea 1) Introducere, activitate de grup, activitate de

reflecţie colectivă şi individuală, sesiunea de închidere (Sesiunea 2) Introducere, activitate de reflecţie colectivă şi individuală, activitate de grup, sesiunea de închidere

Sesiunea 1: Conceptul „cultură”

Prezentarea analitcă a activitătilor

Obiective

Procesul de predare

Materiale suport pentru predare

Introducere

Înţelegerea manierei de abordare, a convingerilor şi valorilor celorlalţi se obţine prin înţelegerea propriilor maniere de abordare, convingeri şi valori

Prezentarea formatorului (prezentare personală şi a modulului). Prezentarea expectanţelor formatorului. Prezentarea participanţilor şi a expectanţelor acestora.

Activitatea 1

Activitate de grup pe tema: “Ce înseamnă un nume?”. Prezentându-şi unii celorlalţi povestea numelui, membrii grupului vor reflecta asupra propriilor maniere de asigurare a continuităţii sau de introducere a schimbării.

Activitate de grup: Membrii grupului vor face analize comparativ şi vor formula interpretări diverse cu privire la procesul continuităţii culturale şi al producerii schimbării.

Cunoştinţele şi reflecţiile participanţilor.

Activitatea 2

Activitate de grup pe tema: “Complexitatea culturii”. Participanţii sunt invitaţi să discute despre caracteristicile unei subculturi a culturii din

Activitate de grup: membrii grupului vor reliefa elementele de diversitate în propria cultură şi vor încerca să deducă în ce măsură şi în ce mod convingerile,

Fragmente din “Cultural Complexity” a lui P Hannerz Articolul redactat de Goodenough cu privire la “Multiculturalism as

5


Obiective

Procesul de predare


care fac parte şi despre rolurile şi cunoştinţele pe care le consideră intrinseci sau externe acestei culturi.

aşteptările, valorile şi comportamentele sunt sau nu sunt interconectate.

the normal human experience” Articolul lui Linton “One Hundred Percent American” Articolul lui Miner ”Body Rituals among the Nacirema” Fragmente din lucrarea lui Spradley şi McCurdy’s “The Cultural Experience” [Bibliografia în ANEXE].

Încheiere - Evaluare

Se înregistrează feedback-ul participanţilor şi reflecţiile acestora cu privire la modul în care această activitate poate fi adaptată pentru clasa de elevi.

Sunt recomandate surse bibliografice accesibile cursanţilor, surse bibliografice adecvate contextului cultural dat.

Sesiunea 2: Conceptul „culturalizare”


Obiective

Procesul de predare


Introducere

Înţelegerea modului în care propriile convingeri, valori sau abordări sunt transmise şi învăţate de alţi membri ai unei culturi (sau subculturi) şi a modului cum, pe parcursul acestui proces, cei care învaţă

Prezentarea formatorului (prezentare personală şi a modulului). Prezentarea expectanţelor formatorului. Prezentarea de către

6

modifică ceea ce achiziţionează Înţelegerea faptului că procesul de culturalizare este un proces ce se desfăşoară de-a lungul întregii vieţi.

participanţi a expectanţelor acestora

Activitatea1

Activitate de grup pe tema: “Educaţia ca transmitere şi achiziţie de cultură”. După lecturarea articolului scris de Wolcott, membrii grupului vor descrie şi vor reflecta asupra modului în care au învăţat ceea ce ştiu, cum li s-a transmis acest bagaj de cunoştinţe, cine erau persoanele semnificative pentru ei (adulţi şi copii). Vor discuta, de asemenea, în ce fel experimentează copiii cărora le predau în acest moment, transmiterea şi achiziţia de cultură.

Activitate de grup: membrii grupului vor descrie, vor reflecta şi vor formula interpretări cu privire la procesul de transmitere şi achiziţie a culturii

Experienţele şi reflecţiile personale ale participanţilor Discuţiile participanţilor şi evaluarea

Articolului lui Wolcott: “Education as Culture Transmission and Acquisition”.

Articolul lui Emihovic: “Cultural continuities and Discontinuities”

Articolul lui Ogbu: “Social Stratification and Education “

[Bibliografie în ANEXE].

Sunt recomandate surse bibliografice accesibile cursanţilor, surse bibliografice adecvate contextului cultural dat.

7

Încheiere - Evaluare

Se înregistrează feedback-ul participanţilor şi reflecţiile acestora cu privire la modul în care această activitate poate fi adaptată pentru clasa de elevi.

ANEXE Bibliografie

Sesiunea 1 Goodenough W. H. 1976. Multiculturalism as the Normal Human Experience. Anthropology and Education Quarterly VII, no 4: 4-7. Hannerz U. 1992. Cultural Complexity. Studies in the Social Organization of Meaning. New York: Columbia U.P. - Ch. 1 (3-22). Linton, R. 1937. One Hundred Percent American. http://www.vagablogging.net/one-hundred-percent-american-by-ralph-linton.html Miner, H. 1956. Body Ritual among the Nacirema. http://www.msu.edu/~jdowell/miner.html Spradley J. P. & McCurdy D. W. 1972. The cultural experience. Ethnography in complex society. Chicago: SRA - Ch. 1 (7-20). Sesiunea 2 Emihovich C. 1994. Cultural Continuities and Discontinuities in Education. Ιn International Encyclopedia of Education 3: 1227-1233. Ogbu J. U. 1994. Social Stratification and Education: Anthropological Perspectives. In International Encyclopedia of Education 9: 5567-72. Wolcott H. F. 1994. Education as Culture Transmission and Acquisition. In International Encyclopedia of Education 3: 1724-29.

8

9

Modulul 2

Stereotipuri şi prejudecăţi

Mikael Luciak şi Barbara Liegl, Universitatea din Viena

Sesiunii Sesiunea 1

Durata sesiunii 2,5 ore

Scopuri Profesorii:

Să reflecteze asupra prejudecăţilor şi stereotipurilor, pentru a aprecia în ce măsură şi în ce mod acestea afectează activitatea de predare şi relaţia cu elevii şi părinţii.

Să înţeleagă modul în care apar stereotipurile şi prejudecăţile şi cum sunt acestea utilizate în mediul şcolar.

Să identifice consecinţe negative ale prejudecăţilor şi stereotipurilor asupra celor care le folosesc şi asupra celor din jur.

Să facă relaţii între stereotipuri, prejudecăţi şi practici de discriminare.

Să identifice şi să aplice modalităţi de înlăturare a stereotipurilor şi prejudecăţilor în mediul şcolar.


Spaţiul în care se desfăşoară activitatea trebuie să fie adecvat pentru gruparea participanţilor în cerc. Unele activităţi vor fi desfăşurate în grupe mici, astfel trebuie să existe posibilitatea rearanjării spaţiului de lucru în vederea desfăşurării acestor activităţi.

Materiale de studiu Specifice programului de formare

Structura sesiunii Introducere (10 min) Activitatea 1: definirea stereotipurilor şi prejudecăţilor (40 min) Activitatea 2: Stereotipuri şi prejudecăţi reciproce (40 min) Pauză (10 min) Activitatea 3: Combaterea stereotipurilor şi a prejudecăţilor (40 min) Feedback (10 min)

10


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Introducere

Justificarea importanţei modulului în contextual programului de formare. Prezentarea formatorilor. Solicitarea participanţilor să îşi prezinte expectanţele cu privire la modul. Menţionarea expectanţelor care pot fi îndeplinite pe parcursul acestui modul şi a celor care nu pot fi acoperite în acest context. Stabilirea regulilor de desfăşurare a atelierului.

Formatorii prezintă scopurile modulului. Formatorii se prezintă, menţionând instituţia de provenienţă şi aspecte ale backgroundului profesional. Participanţii vorbesc despre propriile expectanţe cu privire la modul, iar ideile lor sunt trecute pe o foaie de flipchart de către formatori. Formatorii menţionează expectanţele care vor putea fi îndeplinite pe parcursul modulului şi pe cele care vor fi îndeplinite în modulele ulterioare. Se negociază cu privire la ceea ce se va face şi la ceea ce nu se va face pe parcursul modulului.

Agenda modulului

Activitatea 1 Definirea stereotipurilor şi prejudecăţilor

Participanţii fac o listă a stereotipurilor pe care opinia publică le deţine cu privire la propria profesie

Formatorii explică activitatea. Pe grupe mici, participanţii realizează o listă a stereotipurilor pe care opinia publică le deţine cu privire la

Fişă de lucru cuprinzând definiţii (ex: definiţii ale stereotipului şi prejudecăţii) [ANEXE] Tablă de

11


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

(cadru didactic). Stabilirea unei definiţii de lucru comune a conceptelor stereotip şi discriminare. Menţionarea elementelor care lipsesc din definiţiile formulate. Distribuţia fişelor de lucru.

propria profesie; fiecare stereotip va fi trecut pe o foaie de hârtie separată. După expunerea pe perete a tuturor stereotipurilor identificate, are loc o discuţie colectivă. O foaie de flipchart conţinând următoarele două întrebări este expusă: - De ce sunt utile

stereotipurile / prejudecăţile?

- Care sunt aspectele negative ale stereotipurilor şi prejudecăţilor şi de ce apar ele?

Participanţii contribuie cu idei la completarea fişei de lucru. Discuţii Formatorii adaugă idei importante care nu au fost deduse de participanţi.

flipchart Afişier

Activitatea 2 Stereotipuri şi prejudecăţi reciproce

Ιdentificarea stereotipurilor/ prejudecăţilor pe care participanţii le au despre populaţia de etnie rromă.

Formatorii explică activitatea. Participanţii sunt grupaţi în 4 grupe: - 2 grupe discută

despre stereotipurile/

Foi de flipchart şi markere. Formatorii vor prezenta exemple de stereotipuri/ prejudecăţi

12


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Identificarea credinţelor participanţilor cu privire la stereotipurile / prejudecăţile pe care aceştia consideră că populaţia rromă le are despre ne-rromi. Identificarea surselor acestor stereotipuri/ prejudecăţi şi a modului în care acestea le influenţează oamenilor atitudinile, comportamentele şi abordările.

prejudecăţile pe care le are populaţia ne-rromă despre rromi.

- 2 grupe discută despre stereotipurile/ prejudecăţile pe care le are populaţia rromă despre ne-rromi.

Grupurile îşi prezintă ideile rezultate pe parcursul discuţiei; ceilalţi participanţi sunt invitaţi să completeze lista cu propriile idei. Împreună cu formatorii, participanţii încearcă să stabilească sursele apariţiei acestor stereotipuri şi prejudecăţi şi modul în care utilizarea stereotipurilor/ prejudecăţilor poate să îi afecteze pe oameni şi, de asemenea, cum afectează aceste convingeri predarea / activitatea cadrului didactic.

preluate din rapoartele de ţară sau alte rapoarte disponibile referitoare la etnia rromă.

Activitatea 3 Combaterea stereotipurilor

Formularea unor strategii de contracarare a

Formatorii explică activitatea Opţional: joc de rol

Foi de flipchart şi markere

13


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

şi a prejudecăţilor

stereotipurilor/ prejudecăţilor existente în clasă şi în şcoală. Integrarea experienţelor pe care le deţin participanţii în acest sens.

Se discută şi se reţin situaţii în care stereotipurile/ prejudecăţile şi consecinţele lor au fost evidente în clasă sau în şcoală ( se identifică cel puţin 4 situaţii). Participanţii formează 4 grupuri mici de lucru şi aleg o situaţie pe care ar dori să lucreze. Fiecare grup identifică strategii de utilizat în situaţia pentru care au optat, pentru contracara stereotipurile / prejudecăţile manifeste în acea situaţie. Fiecare grup îşi prezintă rezultatele activităţii. Participanţii şi formatorii discută asupra strategiilor care se dovedesc utile în combaterea stereotipurilor / prejudecăţilor.

Închiderea sesiunii. Evaluare.

Aprecierea măsurii în care expectanţele participanţilor au fost

Participanţii sunt solicitaţi să ofere feedback cu privire la gradul de îndeplinire a aşteptărilor relative

Material suport conţinând surse de informaţie utile cu privire la stereotipuri şi prejudecăţi.

Feedback

14


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

îndeplinite. Identificarea măsurii în care participanţii au considerat conţinuturile parcurse drept utile pentru activitatea de zi cu zi desfăşurată în clasă/ şcoală.

la acest modul şi cu privire la utilitatea celor învăţate pentru propria activitate de predare.

ANEXE Activitatea 1 Stereotipuri Stereotipurile pot fi definite ca fiind generalizări simpliste ale convingerilor şi opiniilor cu privire la caracteristicile, trăsăturile şi comportamentele unui membru sau ale unor membri ai diferitelor grupuri, fără luarea în considerare a diferenţelor interindividuale. Caracteristicile, trăsăturile şi comportamentele se bazează pe presupuneri cu privire la rasa, religia, etnia, vârsta, sexul, nationalitatea, statutul social, orientarea sexuală etc. – caracteristic uşor observabile. Aceste convingeri şi opinii împărtăţite ilustrează un consens de grup şi sunt parte din cultura comunităţii Stereotipurile se formează deoarece oamenii nu caută să afle toate informaţiile necesare pentru construcţia unei judecăţi corecte cu privire la ceilalţi sau la diferite situaţii. Stereotipurile neagă natura complexă, multidimensională a fiinţei umane. Stereotipurile pot să se dezvolte pe un fond de teamă a oamenilor de semenii care aparţin altor grupuri entice şi sociale. Stereotipurile pot fi pozitive sau negative.

15

Surse de informaţie: http://the_english_dept.tripod.com/stereo2.htm http://www.remember.org/guide/History.root.stereotypes.html Rombase - Ethnology and Groups - Stereotypes and Folklorism. http://ling.kfunigraz.ac.at/~rombase/cgi-bin/art.cgi?src=data/ethn/topics/stereo.en.xml Myths and Truths - Gypsy and Traveller Culture and History - The Myths and the Truth. http://www.grthm.co.uk/myths-and-truths.php Prejudecăţile Opinii sau judecăţi structurate fără analiza corectă sau în profunzime a obiectului; judecăţi bazate pe un singur aspect al problemei sau pe caracteristici străine de obiectul apreciat; o predicţie iraţională în favoarea sau împotriva a ceva; în general, o opinie sau o înclinaţie împotriva a ceva, fără a avea argumente corecte sau fără a avea suficientă informaţie despre acel lucru. Surse de informaţie: http://www.webster-dictionary.org/definition/Prejudice Oamenii care operează cu prejudecăţi îşi bazează opiniile pe caracteristici întâmplătoare sau neesenţiale precum: rasa, religia, sexul etc. şi sunt reticente la argumentele raţionale; de exemplu, îşi conservă prejudecăţile chiar dacă au aflat informaţii care le contrazic. Gândirea prin intermediul prejudecăţilor uzează adesea de stereotipuri. Exemple de manifestări ale stereotipurilor şi prejudecăţilor: Ableismul, Ageismul, Sexismul, Heterosexismul, Clasismul, Xenofobia, Anti-Semitismul, Islamofobia etc.

http://the_english_dept.tripod.com/stereo2.htm

http://www.remember.org/guide/History.root.stereotypes.html

http://ling.kfunigraz.ac.at/~rombase/cgi-bin/art.cgi?src=data/ethn/topics/stereo.en.xml

http://www.grthm.co.uk/myths-and-truths.php

http://www.webster-dictionary.org/definition/Prejudice

http://www.webster-dictionary.org/definition/Prejudice

16

17

Modulul 3

Istoria Rromilor

Rastislav Rosinský, Universitatea Constantin Filozoful din Nitra

Sesiunii (Sesiunea 1) Istoria veche a rromilor, 1000-1400, Istoria rromilor în perioada 1400-1933 (Sesiunea 2) Rromii în cel de-al doilea război mondial, rromii dupa cel de-al doilea război mondial


(Sesiunea 2) 2 ore

Scopuri Profesorii participanţi să înţeleagă că istoria rromilor constituie parte a istoriei europene şi mondiale


În cerc

Materiale de studiu Capitol din istoria rromilor (Hancock, I. 2002. We Are the Romani People. Hertfordshire, Great Britain: University of Hertfordshire Press). Fise de lucru cuprinzând aspecte ale istoriei rromilor (pregatite de catre formatori şi cuprinzând date importante din istoria rromilor, precum şi intrebari de autoevaluare)

Structura sesiunii Activitatea 1: Istoria rromilor intre anii 1000-1400 (1 oră) Activitatea 2: Istoria rromilor intre 1400 si 1933 (1 oră) Activitatea 3: Rromii în perioada celui de-al doilea război mondial (1 oră) Activitatea 4: Rromii după cel de-al doilea război mondial (1 oră)

Sesiunea 1


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Introducere

Introducerea îşi propune să îi încurajeze pe participanţi să

Participanţii vor fi rugaţi să se prezinte.

Flipchart

18


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

se cunoască între ei şi să îşi stabilească propriile aşteptări de la această activitate. Formatorii vor face legătura dintre sesiunea actuală şi cea anterioară.

Se vor utiliza jocuri de “spargere a gheţii” Se vor consemna pe o foaie de flipchart aşteptările participanţilor, de la această sesiune

Activitatea1

Să explice istoria rromilor, între anii 1000 şi 1400, în context naţional - Să înţeleagă

mişcările realizate la nivel naţional în istoria veche

- Să înţeleagă complicaţiile care derivă din neacoperirea istoriei rromilor

Discuţii introductive legate de tema istoriei rromilor, ca parte a istoriei naţionale. Discuţii despre Stephan Valyi (1763), primul care a identificat originile indiene ale rromilor (A fost un student din Ungaria, care a studiat in Olanda. Acolo a relaţionat cu studenţi indieni şi a realizat că limba lor este similară cu cea a rromilor din regiunea sa.). Discuţii cu participanţii despre istorie şi limbă.

Pot fi incluse hărţi şi fotografii în slide-uri pentru pregătirea prezentării. Foi de lucru conţinând date de bază Formatorii mai pot utiliza. [ANEXE]

Discuţii, în cadrul cărora formatorii vor observa dacă partcipanţii au înţeles activităţile.

19


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Se explică faptul că istoria rromilor este parte componentă a istoriei naţionale. Rromii nu au dovezi scrise legate de istoria lor, însă au o istorie ORALĂ. Se explică: - Istoria veche a

rromilor, migraţia lor din India de Vest

- Primele lor nume (Atsiganos, etc.)

- Data cand rromii au fost înregistraţi pentru prima dată în ţara lor.

Activitatea 2

Explicarea datelor importante din istoria rromilor, incluse în istoria naţională, în perioada 1400-1933. - Să înţeleagă

viaţa dificilă a rromilor, pe parcursul istoriei.

- Să înţeleagă că fiecare naţiune are o mişcare

Se explică date importante din istoria rromilor, incluse în Istoria naţională de pe parcursul secolelor. Se prezintă cateva povestiri despre pedepsirea rromilor. Se explică efortul de asimilare a rromilor în istorie (cu referire la

Pot fi incluse hărţi şi fotografii în slide-uri pentru pregătirea prezentării. Foi de lucru conţinând date de bază. Grupuri de discuţie.


20


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

naţională. istoria naţională). Se prezintă cateva povestiri despre personalităţi de etnie rromă, care au trăit de-a lungul anilor (muzicieni, artişti sau alte exemple pozitive ale rromilor). Se pune accent pe mişcările naţionale de eliberare, comparative cu mişcările naţionale ale rromilor, la nivel naţional.

Sesiunea 2


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Activitatea 3

Să explice Holocaustul rromilor (porraimos) din perioada celui de-al doilea război mondial - Să înţeleagă

că a existat şi pentru rromi Holocaust în perioada celui de-al doilea război

Brainstorming bazat pe conceptul Holocaust, discuţii legate de consecinţe Participanţii vor urmări fotografii cu rromi, din perioada respectivă şi le vor compara cu cele ale

Povestiri despre oameni care au supravieţuit Holocaustului [ANEXE]

Pot fi incluse hărţi şi fotografii [ANEXE] în slide-uri pentru pregătirea prezentării Fişe de lucru


21


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

mondial - Să înţeleagă

că mulţi rromi au fost persecutaţi pentru apartanenţa lor la etnia rromă

persoanelor non-rrome, din acea perioadă. Vor scrie o comparaţie a fotografiilor pe foila de lucru. Se va discuta şi despre stilul vestimentar etc. Se explică situaţia în ansamblu din perioada celui de-al doilea război mondial la nivel naţional şi în context european. Se pregătesc câteva povestiri despre rromi care au supravieţuit Holocaustului. Discuţii despre evreii şi rromii din perioada Holocaustuluu.

conţinând date de bază. Consultarea paginilor web despre rromi în perioada Holocaustului. [ANEXE]

Activitatea 4

Să explice situaţia rromilor în Europa, după anul 1945. - Să înţeleagă

mişcările internaţionale ale rromilor.

- Să înţeleagă că rromii au propriile lor simboluri (steag, imn etc.).

Identificarea cunoştinţelor pe care participanţii le deţin referitor la organizarea rromilor, simboluri, celebrităţi rrome. Se va face pe flipchart o listă. Formatorii vor explica mişcările internaţionale

[ANEXE]


22


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

ale rromilor, care au culminat cu Primul Congres Mondial al Romilor, ţinut la Londra, la care au participat delegaţii din 14 ţări. La acest congres s-a adoptat steagul romilor, imnul şi moto-ul. Termenul Rrom a început să fie folosit pentru autonumire. Formatorii vor intona imnul rromilor (Gelem, Gelem), iar participanţii îşi vor consemna propriile sentimente ivite la ascultarea acestuia (consemnari rapide: e vesel, trist, rapid, încet) Formatorii vor nota răspunsurile pe flipchart, după care vor citi versurile imnului, iar participanţii vor purta discuţii despre acestea.

23


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Ce spun versurile? Discuţii despre viitorul rromilor in Europa.

Evaluarea finală

Scopul acestei activităţi este de a oferi feedback formatorilor.

Participanţii vor nota pe o foaie de hârtie, anonim, aspectele pozitive şi negative ale modulului. Discuţii legate de gradul în care au fost acoperite aşteptările menţionate la începutul activităţilor.

Foi pentru fiecare participant

Chestionar de evaluare finală.

ANEXE Sesiunea 1 Activitatea 1 http://romafacts.uni-graz.at/index.php/history/general-introduction/general-introduction Sesiunea 2 Activitatea 3

Povestiri despre oameni care au supravieţuit Holocaustului Janas, K. 2002. K vzniku a vývinu Zaisťovacieho tábora v Dubnici nad Váhom. In: Romano daniben. roč. 9, č. jevend. Janas, K. 2004. Pracovný útvar v Dubnici nad Váhom. In: Bulletin Muzea romské kultury. roč. 11-12, č. 2003/2004.

http://romafacts.uni-graz.at/index.php/history/general-introduction/general-introduction

24

Nečas, C. 1994. Terorizování Romů od srpna 1944 do března 1945. In: SNP v pamäti národa. Bratislava: NVK International Janas, K. 2007. Perzekučné opatrenia slovenského átu a ich zásahy do beného ivota slovenských Rómov v rokoch 1941-1943, 2007. In:Terezínske listy. - ISBN 80-85433-96-6. - Roč. 35, s. 112-120 http://romove.radio.cz/en/article/20320

Hărţi şi fotografii http://www.holocaust.cz/cz2/resources/pres/stories/herak/herak3 Activitatea 4 Imnul rromilor http://www.nationalanthems.us/forum/YaBB.pl?num=1075709886 Steagul rromilor http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Roma_flag.svg Versurile imnului http://en.wikipedia.org/wiki/Romani_anthem

http://romove.radio.cz/en/article/20320

http://www.holocaust.cz/cz2/resources/pres/stories/herak/herak3

http://www.holocaust.cz/cz2/resources/pres/stories/herak/herak3

http://www.nationalanthems.us/forum/YaBB.pl?num=1075709886

http://www.nationalanthems.us/forum/YaBB.pl?num=1075709886

http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Roma_flag.svg

http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Roma_flag.svg

http://en.wikipedia.org/wiki/Romani_anthem

http://en.wikipedia.org/wiki/Romani_anthem

25

Modulul 4

Cultura rromă

Barry van Driel, Asociaţia Internaţională pentru Educaţie Interculturală

Sesiunii (Sesiunea 1) Cultura rromă: Identificarea unor autentice voci rrome

Durata sesiunii 4 ore (pot fi 2,5 ore prin scurtarea fiecărei activităţi).

Scopuri Dobândirea de cunoştinţe.

Profesorii:

Să reflecteze asupra propriei culturi.

Să înţeleagă importanţa utilizării unor voci autentice în discuţiile despre cultură.

Să înţeleagă cum experienţele culturale sunt similare şi diferite.

Să înţeleagă natura dinamică a culturii. Deprinderi de rezolvare de probleme şi gândire critică. Profesorii:

Să angajeze elevii în reflecţii personale.

Să implice elevii în cercetare pe măsură ce încearcă să înţeleagă problematica.

Să dezvolte abilitatea elevilor de a colecta, interpreta şi prezenta informaţii celorlalţi.

Deprinderi de comunicare. Profesorii:

Să ofere oportunităţi pentru a cunoaşte şi evalua munca celorlalţi.

Să ajute participanţii să dezvolte abilităţi de intervievare. Strategii de colaborare şi cooperare. Profesorii:

Să înveţe să lucreze cu colegii ca membrii unui grup.

Să înţeleagă responsabilităţile care derivă din apartenenţa la un grup.

Să înveţe să utilizeze tehnologii informaţionale şi de comunicare.

Să înţeleagă modul în care calculatoarele sunt utilizate pentru schimbul de informaţii.

Să dobândească experienţă în navigarea pe Internet.

Să înveţe cum să organizeze prezentări de grup.

Să colaboreze cu ceilalţi privind elaborarea (on-line) a unor afişe pentru expoziţie.

26

Procesare de informaţii. Profesorii:

Să înveţe să proceseze şi să rezume o cantitate mare de informaţii.

Să câştige experienţă în potrivirea unor texte, poze, statistici şi ilustraţii.


Majoritatea activităţilor se va desfăşura în grupe mici.

Materiale de studiu

Surse pentru voci autentice: http://www.bbc.co.uk/kent/voices/youth.shtml http://romove.radio.cz/en/clanek/18638 Limba rromani: http://westwood.fortunecity.com/armani/208/romani.html http://ajdevla.wordpress.com/ Exemple de produse culturale autentice [ANEXE]

Structura sesiunii

Activitate iniţială-Activitatea 1: Profesorii sunt rugaţi să reflecteze aupra propriei culturi. (30 minute) Activitatea 2: Discuţii pe grupe mici privind întrebările cu timp acordat pentru reflecţii şi dezbateri. (60 minute) Activitatea 3: Reflecţii asupra modelului Iceberg de identificare a sub-culturilor în comunitatea profesorilor. (45 minute) Activitatea 4: Reflecţii asupra modului în care profesorii îi pot învăţa pe elevi să identifice autentice voci rrome în comunitatea lor şi alte comunităţi. (45 minute) Activitatea 5: Activităţi pe grupe mici pentru a dezvolta strategii fezabile pentru situaţia personală a participanţilor care să îi ajute să descopere autentice voci rrome în comunitatea locală. (60 minute)

Sesiunea 1


Obiective

Procesul de predare

Activitate iniţială- Activitatea 1

Să reflecteze asupra propriei culturi. Să înţeleagă cum experienţele culturale sunt similare şi diferite. Să angajeze participanţii în

Profesorii sunt întrebaţi “Care este definiţia culturii?” şi “Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele componente ale culturii?” Metodologie: În mod ideal pe grupe mici- pentru fiecare

http://www.bbc.co.uk/kent/voices/youth.shtml

http://romove.radio.cz/en/clanek/18638

http://westwood.fortunecity.com/armani/208/romani.html

http://ajdevla.wordpress.com/

27


Obiective

Procesul de predare

reflecţii personale. Să înveţe să lucreze cu colegii ca membrii unei echipe. Să înţeleagă responsabilităţile care derivă din apartenenţa la un grup.

întrebare şi prezentări scurte ale răspunsurilor din partea fiecărui grup.

Activitatea 2: Discutaţi în grupe mici. Întrebări cu timp acordat pentru reflecţii şi dezbatere.

Să înţeleagă cum experienţele culturale sunt similare şi diferite. Să angajeze participanţii în reflecţii personale. Să înveţe să lucreze cu colegii ca membrii unei echipe. Să înţeleagă responsabilităţile care derivă din apartenenţa la un grup. Să înţeleagă natura dinamică a culturii. Să înveţe să organizeze prezentări în grup.

După ce profesorii au discutat răspunsurile pe care le-au dat, li se vor adresa următoarele întrebări:

Care credeţi că e părerea celorlalţi privind cultura dumneavoastră? ( se vor gândi la călătoriile pe care le-au făcut şi modul în care persoanele le-au privit)

Credeţi că într-adevăr vă înţeleg cultura? De ce şi de ce nu? De ce nu ar înţelege?

În opinia dumneavoastră, ce i-ar ajuta să vă înţeleagă mai bine cultura?

Metodologie: În mod ideal în grupe mici (cu o componenţă nouă)– 60 minute discuţii privind întrebările prezentate anterior cu timp alocat pentru reflecţii şi dezbateri. [ANEXE]

Activitatea 3: Reflecţii asupra modelului Iceberg privind identificarea subculturilor în comunitatea profesorilor.

Să înţeleagă importanţa vocilor autentice.

Prezentaţi profesorilor acest model [ANEXE] rugându-i să reflecteze asupra lui ţinând cont de răspunsurile lor anterioare. Puteţi identifica sub-culturi în cadrul comunităţii voastre (ex. adolescenţi, clasă, cei cu o origine socio- economică diferită etc.). Întrebare pentru facilitarea

28


Obiective

Procesul de predare

discuţiilor: Cât de importante sunt vocile autentice în procesul înţelegerii naturii dinamice a culturii? Ne putem aştepta ca profesorii să fie de acord cu importanţa vocilor autentice (versus perspectiva celor din afară). Restul modulului vizează vocile autentice şi reflecţii despre cum acestea ar putea determina realizarea unei expoziţii despre cultura Rromă. Dacă profesorii sunt de acord că vocile autentice sunt importante, atunci întrebarea următoare este: cum putem identifica aceste voci autentice atunci când vorbim de cultura Rromă.

Activitatea 4: Reflecţii asupra modului în care profesorii îi vor învăţa pe elevi să identifice autentice voci Rrome în comunitatea lor şi alte comunităţi.

Să înţeleagă modul în care calculatoarele sunt utilizate pentru schimbul de informaţii. Să dobândească experienţă în cercetarea pe Internet. Să implice elevii în cercetare pe măsură ce încearcă să înţeleagă problematica.

Cum putem identifica voci autentice în comunitatea rromă? Reflecţii asupra modului în care profesorii îi vor învăţa pe elevi să identifice autentice voci rrome în comunitatea lor şi alte comunităţi Metodologie: Profesorii, în grupe mici, prin tehnica brainstorming, vor căuta resursele disponibile în şcoală şi în comunitate. Răspunsurile pot include:

Citirea unor publicaţii rrome locale.

Intervievarea profesorilor, personalului şi elevilor rromi.

29


Obiective

Procesul de predare

Intervievarea reprezentanţilor organizaţiilor de rromi şi invitarea lor în clasă pentru a discuta despre cultura rromă.

Invitarea părinţilor rromi la şcoală pentru a discuta cu elevii.

Identificarea poeziei, artei şi muzicii rrome şi înţelegerea semnificaţiilor atribuite acestor expresii culturale.

Vizionarea filmelor realizate de rromi despre viaţa lor (acestea sunt disponibile în mai multe limbi).

Realizarea cercetării on-line despre cultura rromă.

Cu cât activităţile anterioare pot fi integrate în activitatea la clasă cu atât mai bine se va intui dinamica culturii rrome. În mod ideal, elevii vor reflecta în primul rand asupra culturii proprii, şi vor desfăşura o cercetare (de exemplu on- line) înainte de a invita persoanele în clasă sau de ale intervieva. Acest lucru va influenţa calitatea întrebărilor.

Activitatea 5: Activitate în grupe mici pentru a dezvolta strategii fezabile pentru situaţia personală a participanţilor care să îi ajute să descopere autentice voci rrome în comunitatea locală.

Să dezvolte abilitatea participanţilor de a colecta, interpreta şi prezenta informaţii celorlalţi. Să ofere oportunităţi pentru a cunoaşte şi evalua munca celorlalţi. Să ajute elevii să dezvolte abilităţi de intervievare.

Profesorii vor lucra în grupe mici pentru a dezvolta strategii fezabile pentru situaţia personală a participanţilor care să îi ajute să descopere autentice voci rrome în comunitatea locală.

30


Obiective

Procesul de predare

Să colaboreze cu ceilalţi privind elaborarea (on-line) a unor afişe pentru expoziţie. Să înveţe să proceseze şi să rezume o cantitate mare de informaţii. Să câştige experienţă în potrivirea unor texte, poze, statistici şi ilustraţii.

ANEXE

Activitatea 2 Cineva ar putea crede că un modul privind cultura rromă va conţine cântece, poezii, artă şi alte expresii culturale rrome. Fără îndoială, aceste expresii culturale sunt parte a oricărei societăţi şi dezvăluie creativitatea comunităţilor de oriunde. Şi unele dintre răspunsurile profesorilor în acest exerciţiu vor reflecta în mod sigur acest lucru. Cu siguranţă, discuţia anterioară va evidenţia faptul că înţelegerea dinamicii culturii necesită o discuţie mai aprinsă. Există o varietate de probleme în oferirea unor perspective aupra unor noţiuni culturale acceptate general, aşa cum găsim în multe dintre discuţiile despre cultură: 1. Astfel de perspective adesea pierd din natura dinamică a culturii şi faptul că ea este

în continuă schimbare. 2. Expresiile culturale pe care le vedem de multe ori în fillme sau piese de artă

reprezintă ceea ce societatea consideră “cultură acceptată”. Nu este întotdeauna identică cu “cultura trăită” sau modul în care cultura este experimentată de către persoanele care fac parte într-un mod din acea cultură. Modul în care cultura locală este experimentată şi exprimată, precum şi procesele prin care este creată, pot fi diferite de la ţară la ţară şi chiar de la oraş la oraş.

3. Persoanele care au origini culturale relativ similare vor aborda cultura proprie în moduri variate şi cel mai probabil destul de diferit de cei care au alte origini culturale, religioase şi etnice. Copiii şi adolescenţii, la fel şi femeile vor trăi în mod diferit viaţa culturală.

4. Culturile nu există într-o formă pură sau izolate de alte culturi. Multe persoane cresc fiind în contact cu mai multe culturi (de exemplu, copiii din căsătorii mixte). Cei care provin dintr-o cultură minoritară, adeseori cunosc atât propria cultură, cât şi cultura majorităţii.

5. Expresiile culturale nu se identifică cu cultura. Expresiile culturale reprezintă formele cel mai vizibile ale culturii, dar există mult mai mult decît doar acestea.

31

Activitatea 3 Modelul Iceberg http://www.dfait-maeci.gc.ca/cfsi-icse/cil-cai/magazine/v02n01/doc3-eng.pdf Activitatea 4 Exemple autentice din cultura rromilor By the long road You rode on a troika with sleigh bells, And in the distance lights flickered. If only I could follow you now I would dispel the grief in my soul! By the long road, in the moon light, And with this song that flies off, ringing, And with this ancient, this ancient seven-string, That has so tormented me by night. But it turns out our song was futile, In vain we burned night in and night out. If we have finished with the old, Then those nights have also left us! Out into our native land, and by new paths, We have been fated to go now! ...You rode on a troika with sleigh bells, [But] you've long since passed by! Sursa: http://www.pitt.edu/~slavic/sli/admin/by.html Bare Droma Bare droma, chaje me phírav, kaj tut, chaje, nashtig arakhav! Bare droma, chaje me phírav, kaj tut, chaje, nashtig arakhav! Refr.: Te dikhesman, sar rovava, chumide man, tut mangava, pala tute, chaje muri, zhanes me merava! Te dikhesman, sar rovava, chumide man, tut mangava, pala tute, chaje muri, zhanes me merava! Duje ratyenc’ angl’ adi somas ande khangeri. Le Devleske me phendyom, te zhutil, ke chorri som! Chorri si e luma, taj vi le manusha. Numa o Del zhanel, so kamel te kerel! Sursa: http://ajdevla.wordpress.com (conţine o colecţie de cântece folk, majoritatea lor în original şi altele traduse în engleză).

http://www.dfait-maeci.gc.ca/cfsi-icse/cil-cai/magazine/v02n01/doc3-eng.pdf

32

The Romany songstress from the Russian Gypsy Her temples they are aching, As if wine she had been taking; Her tears are ever springing, Abandoned is her singing! She can neither eat nor nest With love she's so distress'd; At length she's heard to say: "Oh here I cannot stay, Go saddle me my steed, To my lord I must proceed; In his palace plenteously Both eat and drink shall I; The servants far and wide, Bidding guests shall run and ride. And when within the hall the multitude I see, I'll raise my voice anew, and sing in Romany." Sursa: http://famouspoetsandpoems.com/poets/cecilia_woloch/poems/22892 2002.

33

Modulul 5

Cultura şcolii – Arta şi diversitatea culturală

Francesca Gobbo, Universitatea din Torino

Sesiunii (Sesiunea 1) Teoria culturii şcolare (Sesiunea 2) Formarea imaginii privind diversitatea culturală rromă


(Sesiunea 2) 2 ore


Să înţeleagă că şcolile şi clasele sunt medii organizate şi reglate prin modalităţi culturale, credinţe şi valori care sunt ambele specifice contextelor şi sunt conectate la o societate şi cultură mai largă.

Să analizeze continuitatea sau discontinuitatea la nivelurile micro- meso- şi macro sociocultural.

(Sesiunea 2) Profesorii: Să reflecteze asupra modului în care NOI în anumite

momente ne-am imaginat sau am considerat cultura altora în muzică, literatură, arte plastice şi filme, cu referire specifică la populaţia rroma.


(Sesiunea 1) În cerc, activitate pe grupe (Sesiunea 2) În cerc, activitate pe grupe

Materiale de studiu (Sesiunea 1) Fragmente sau capitole din cărţi privind antropologia educaţiei cu referire la (i) conceptele educaţiei şi conceptele şcolare în relaţia lor dialectică cu asimilarea culturii; (ii) şcolile şi clasele ca fiind contexte culturale şi organizaţionale. Capitole privind cercetarea etnografică a teoriei continuităţii şi discontinuităţii culturale şi criticile aduse, dar şi teoria cultural – ecologică (ex., clase în care sunt elevi rromi şi- sau elevi imigranţi). (Sesiunea 2) Roman, povestiri scurte, poezii, filme (video sau dvd), muzică (Cd), tablouri privind populaţia rromă.

Structura sesiunii (Sesiunea 1) Introducere, activitate de reflecţii individuale şi collective, activitate de grup, sesiune finală

34

(Sesiunea 2) Introducere, activitate de reflecţii individuale şi collective, activitate de grup, sesiune finală.

Sesiunea 1: Cultura Şcolară


Obiective

Procesul de predare


Introducere

Prezentarea şcolilor şi claselor ca fiind medii culturale, credinţe şi valori care sunt ambele specifice contextelor şi sunt conectate la o societate şi cultură mai largă. Să analizeze continuitatea şi discontinuitatea la nivelurile micro/meso/macro socio-cultural.

Prezentarea formatorului (propria persoană şi modulul) şi aşteptările acestuia. Prezentarea participanţilor şi aşteptările acestora.

Activitatea 1

Activitate de grup “Cultura şcolară şi organizarea socială”. Participanţii sunt invitaţi să considere clasele “medii culturale” şi să descrie modul în care este organizată activitatea la clasă, aşteptările pe care le au, regulile şi rolurile adoptate, diferenţele sesizate (dacă sunt), şi modificările la nivelul acestora luând în considerare modificările la nivelul populaţiei şcolare.

Activitate de grup: Membrii grupului vor descrie cunoştinţele şi interacţiunile sociale care sunt adoptate în şcoli şi clase şi încercarea de a interpreta modul în care sunt raportate la dimensiunea macro-socială.

Experienţele şi reflecţiile personale ale participanţilor. Discuţii ale participanţilor şi evaluarea articolelor “Classroom Culture and Social Organization” de Florio- Ruane, “School Climate and Culture” de Wilson, Corbett, Webb şi “Language in Education, Changing Views of: anthropological Perspectives” de Gumperz. [Bibliografie la ANEXE]

35


Obiective

Procesul de predare


Evaluare finală

Feed-back din partea participanţilor şi reflecţii privind modalitatea de a dezvolta această activitate în clasă.

Sesiunea 2: Arta şi diversitatea culturală


Obiective

Procesul de predare


Introducere

Prezentarea modului în care în diferite momente ne-am imaginat sau considerat cultura altor popoare în muzică, literatură, arte plastice şi filme, cu referire specifică la populaţia rroma.

Prezentarea formatorului (propria persoană şi modulul) şi aşteptările acestuia. Aşteptările participanţilor

Formatorul propune un roman, povestiri, poezii, filme (pe suport video sau DVD), muzică (CD), tablouri referitoare la populaţia rroma. Propunerile alternative ale participanţilor. Materiale specifice fiecărei ţări.

Activitatea 1

În funcţie de mijlocul selectat (roman, muzică, film etc), grupul de lucru va fi organizat astfel încât participanţii să discute şi să interpreteze diferitele reprezentări ale altora.

Evaluare finală

Feed-back din partea participanţilor şi reflecţii privind modalitatea de a dezvolta această activitate în clasă.

36

ANEXE Bibliografie Sesiunea 1 Florio Ruane S. 1994. Classroom Culture and Social Organization: Anthropological Study of. In International Encyclopedia of Education 2: 796-807. Gumperz J. J. 1994. Language in Education, Changing Views of: Anthropological Perspectives. In International Encyclopedia of Education 6: 3235-38. Wilson B. L., Corbett H. D. & Webb J. 1994. School Culture and Climate. In International Encyclopedia of Education 9: 5206-52.

37

Modulul 6

Educaţie interculturală

Georgios Nikolaou, Universitatea Ioannina

Sesiunii (Sesiunea 1) Interculturalitate - Globalizare, societăţi postmoderne, managementul diversităţii (Sesiunea 2) Teoria interculturală: Principii, postulate, “Curs intercultural”.

Durata sesiunii (Sesiunea 1) 2,5 ore

(Sesiunea 2) 2,5 ore


Să înţeleagă că diversitatea este o caracteristică comună a majorităţii societăţilor.

Să înţeleagă că formarea Naţiunilor Unite a rezultat din Modernism şi Iluminism. Naţiunile Unite au fost fondate din nevoia de omogenitate.

Să ia în considerare diferitele modalităţi de integrare: “jus sanguinis versus jus solis”.

Să realizeze că actualele condiţii demografice, geostrategice, politice şi culturale favorizează evidenţierea diversităţii şi a dialogului dintre culturi.

Să noteze limitele şi paradoxurile morale ale post-modernismului.

Să se afle în poziţia de a deosebi modul în care diversitatea este abordată, iar aceasta este exprimată prin modele diferite: asimilare, relativism cultural, educaţie interculturală.

Să realizeze diferenţa dintre educaţia multiculturală şi cea interculturală.

(Sesiunea 2) Profesorii:

Să se familiarizeze cu principiile educaţiei interculturale: empatie, solidaritate, respect intercultural, evitarea gândirii naţionaliste.

Să înţeleagă conceptele: paritate culturală, paritate la nivel de domeniu educaţional şi cultural al unui individ, oportunităţi egale, coeziune socială.

Să noteze faptul că abilităţile interculturale necesită auto-

38

cunoaştere şi depăşirea propriilor stereotipuri.

Să înţeleagă că stereotipurile şi prejudecăţile sunt generate din neglijenţa cuiva şi îngrădesc comunicarea.

Să înveţe să compună prin diversitate şi contraste.


(Sesiunea 1) Această sesiune se va desfăşura sub formă de prelegere, utilizând slide-uri. Astfel este preferată aranjarea pe rânduri a scaunelor, cu faţa la ecran (Sesiunea 2) Sesiunea nr.2 se va desfăşura sub forma unui laborator - experiment. Se va începe în cerc, iar pe parcurs se vor forma grupe de 4-5 persoane pentru exerciţii.

Materiale de studiu (Bibliografie comună pentru ambele sesiuni, surse citate sau echivalente) Articol: Nikolaou, G. 2007. Diversity and intercultural education through the prism of critical theory: The Integration School. Comparative and International Educational Supervision 9: 79-106 (în greacă). Texte suplimentare [ANEXE] (Sesiunea 1)

Grădina de flori (Fişă de lucru)

Prezentare: Cunoaştere, valori şi abilităţi în Educaţia Interculturală.

(Sesiunea 2)

Prezentare: Educaţie Interculturală – Comunicare. Curs Intercultural

Incidente interculturale selectate: Studii de caz [ANEXE]

Structura sesiunii (Sesiunea 1) Introducere (Ce este diversitatea?) (10 min) Iluminism, modernism, Naţiuni Unite, Era Nouă, post- modernism, globalizare şi caracteristicile sale (25 min.) Realitatea demografică a Europei: un continent îmbătrânit: necesitatea forţei de muncă (20 min.) Realitatea multiculturală a ţărilor dezvoltate (20 min.) Managementul diversităţii – proporţiile unei grădini de flori (15 min.) Modele ale managementului diversităţii: asimilare, relativism cultural, educaţie interculturală (30 min.) Implicaţii educaţionale ale modelelor managementului diversităţii (30 min.) (Sesiunea 2) Introducere: Teoria interculturală (15 min.) Principiile educaţiei interculturale (20 min.) Conceptele de paritate culturală şi capital cultural. Conceptul egalităţii şanselor. (20 min.)

39

Lupta împotriva stereotipurilor şi prejudecăţilor (20 min.) Cursul intercultural (20 min.) Laborator: Incidente interculturale selectate: studii de caz (75 min.)

Sesiunea 1


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Introducere

Participanţii să înţeleagă că diversitatea este o caracteristică comună a majorităţii societăţilor. Ea se intensifică cu progresul culturii tehnologice, asimetria dintre ţările subdezvoltate şi cele dezvoltate, imigraţia şi trezirea grupurilor etnice.

Sesiunea începe cu întrebarea: Ce este diversitatea? După o scurtă discuţie, concluzionăm că diversitatea depinde de: etnie, naţionalitate, limba, religie, clasă socială etc. Deci este norma şi nu excepţia.

Tablă, pentru a scrie conceptele principale.

Activitatea 1

Să înţeleagă că formarea Naţiunilor Unite a rezultat din principiile Modernismului şi ale Iluminismului. Naţiunile Unite s-au format din nevoia de omogenitate. Să ia în considerare diferitele tipuri de integrare “jus

Se continuă cu formularea întrebărilor şi discuţiile cu participanţii. Nu este utilizată metoda socratică, încercând să nu fim foarte directivi. Prezentarea Power Point permite organizarea discursului şi argumentarea.

Prezentare: Cunoaştere, valori şi abilităţi în Educaţia Interculturală.

Evaluare non- standardizată Observăm interesul şi dispoziţia participanţilor în timpul dezbaterii. Încurajăm formularea întrebărilor şi exprimarea opiniilor.

40


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

sanguinis versus jus solis”. Să realizeze că actualele condiţii demografice, geostrategice, politice şi culturale favorizează evidenţierea diversităţii şi a dialogului dintre culturi. Să noteze limitele şi paradoxurile morale ale post-modernismului.

Nu se omite încurajarea formulării opiniilor care generează dialogul În mod particular, se insistă asupra experienţei personale. Această parte este teoretică şi dificilă. Vom fi clari în exprimare şi vom utiliza termeni comprehensibili. În mod special, când prezentăm tabele demografice, acordăm timp participanţilor pentru comentarii şi concluzii. Insistăm asupra diferenţei dintre omul modern şi post- modern.

Activitatea 2

Să se afle în poziţia de a deosebi modul în care diversitatea este abordată, iar aceasta este exprimată prin modele diferite: asimilare, relativism cultural, educaţie interculturală.

Propunem utilizarea fişei de lucru (sau brainstorming dacă grupul este mare). Utilizăm analogia “Grădina de flori”. Îi întrebăm pe participanţi ce ar face într-o grădină de flori cu trandafiri roşii, unde din loc în

Utilizăm analogia grădinii de flori pe o fişă de lucru. Pentru conceptele şi termenii de bază utilizăm prezentarea Power Point Cunoaştere, valori şi abilităţi în

Evaluare nestandardizată Observăm varietatea alternativelor propuse I evaluăm capacitatea de a corela aceste alternative cu realitatea socială. Examinăm

41


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Să diferenţieze între educaţia multiculturală şi cea interculturală.

loc apar lăstari de trandafiri galbeni, albi sau portocalii. Ce alternative au? Analizăm conceptele: asimilare, multiculturalitate derivată din relativism cultural, interculturalitate. Insistăm asupra diferenţei dintre multiculturalitate (unde nu există interacţiune între diferitele grupuri) vs. interculturalitate (unde diferite grupuri interacţionează între ele).

Educaţia Interculturală.

gradul în care participanţii recunosc modelul de management al diversităţii parcurs în şcoala lor şi dacă se află în postura de a putea documentat un astfel de diagnostic. Evaluare standardizată Cerem participanţilor să menţioneze pe o fişă de lucru diferenţele dintre relativism cultural şi interculturalitate.

Evaluare finală

Să înţeleagă că dialogul dintre diversitate şi interculturalitate este legat de noua conjunctură internaţională. Caracterizată de globalizare. Să diferenţieze între diferitele modele de management a diversităţii.

Discuţii şi prezentări ale concluziilor, utilizând Power Point.

Power Point şi tablă

Activitate de grup, grupe formate din câte trei persoane, cu tema: Cum pot eu să promovez principiile interculturalităţii în şcoala mea: măsuri specifice şi practice.

42


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Să diferenţieze între relativism cultural şi interculturalitate. Să cunoască implicaţiile educaţionale ale fiecărui model

Sesiunea 2


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Introducere

Participanţii vor face legătura cu sesiunea anterioară.

Dialog şi notarea întrebărilor

Activitatea 1

Să se familiarizeze cu principiile educaţiei interculturale: empatie, solidaritate, respect intercultural, evitarea unei gândiri naţionaliste. Să înţeleagă conceptele: paritate culturală, paritate în domeniul cultural şi educaţional al persoanei, oportunităţi

Se discută termenii empatie, solidaritate, respect intercultural, naţionalism vs. patriotism. Cerem participanţilor să ofere exemple. Analizăm termenii de paritate a culturilor şi capitolul educaţional - cultural. Se face diferenţiere între paritate şi egalitate.

Utilizăm slide-urile prezentării: Educaţie Interculturală- Comunicare. Curs Intercultural.

Evaluare nestandardizată Se evaluează posibilitatea ca participanţii să găsească exemple care corespund conceptelor învăţate din viaţa profesională şi socială. Este un vocabular important pentru a înţelege conceptele abordate.

43


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

egale, coeziune socială.

Se discută conceptul de oportunităţi egale. Egalitatea burghezilor iacobini şi egalitate compensată. Se oferă exemple.

Activitatea 2

Să noteze abilităţile interculturale care necesită auto - cunoaştere şi depăşirea propriilor stereotipuri. Să înţeleagă că stereotipurile şi prejudecăţile sunt generate din neglijenţa celuilalt şi îngrădesc comunicarea.

Utilizând Power Point prezentăm Cursul Intercultural, un model de comunicare interpersonală, care se bazează pe combaterea stereotipurilor şi a prejudecăţilor. Fiecare slide conţine link-uri care fac legătura cu termeni care se discută cu participanţii, îmbogăţind dialogul cu exemple. Ne axăm pe faptul că Educaţia Interculturală nu îşi propune să schimbe persoana, ci din contră încearcă să creeze

Prezentare Power Point: Curs Intercultural

44


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

condiţii pentru o colaborare optimă. Demonstrăm că fiecare etapă a cursului intercultural este o condiţie pentru următoarea. Vom parcurge acest demers de la sfârşit la început şi vom observa că fiecare etapă este un rezultat al etapei anterioare.

Activitatea 3

Să observe că abilităţile interculturale necesită auto - cunoaştere şi depăşirea propriilor stereotipuri. Să înţeleagă că stereotipurile şi prejudecăţile sunt generate de neglijenţa persoanei ţi îngrădesc comunicarea. Să înveţe cum să compună prin diversitate şi contraste.

Workshop: Urmărim instrucţiunile activităţii: Incidente interculturale selectate: studii de caz [ANEXE] Activitatea este desfăşurată pe grupe.

Foi albe tip A3 pe care se notează ideile participanţilor. Un panou pe care să se pună foile. Tablă

Evaluare nestandardizată Ne axăm pe calitatea colaborării dintre membrii grupului. Subliniem acurateţea analizei precum şi posibilele justificări propuse privind atitudinile persoanelor menţionate în studiile de caz. Evaluăm posibilitatea de a depăşi propriile credinţe culturale.

45


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Evaluare finală

Să se sensibilizeze în ceea ce priveşte aspectele legate de diversitate Să exercite auto - critica în ceea ce priveşte propriile comportamente şi poziţii. Să fie capabili să transforme formarea interculturală în abilităţi intercutlurale şi eficienţă didactică.

Discuţii privind impresiile despre modulul specific. Cum cred că s-au schimbat şi cum pot fi acestea transformate în activitatea didactică?

Evaluare standardizată Scrierea unui raport care se va referi la experienţa personală şi participant. Marcarea ideilor preconcepute şi a erorilor. Ar fi abordat în mod diferite problema şi de ce?

ANEXE Texte suplimentare Campbell, A. 2000. Cultural identity as a social construct. Intercultural Education 11, no 1: 31-39. Le Roux, J. 2002. Effective educators are culturally competent communicators. Intercultural Education 13, no 1: 37-48. Nederveen Pieterse, J. 2002. Globalization and human integration: we are all migrants. Futures 32: 385-398. Xu, S. 2001. Critical Pedagogy and Intercultural Communication: creating discourses of diversity, equality, common goals and rational-moral motivation. Journal of Intercultural Studies 22, no 3: 279-293.

46

Sesiunea 1 Activitatea 2 Definiţii ale educaţiei interculturale Educaţia Interculturală este definită de către Consiliul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare ca fiind: “…educaţia care respectă,celebrează şi recunoaşte normalitatea diversităţii în toate ariile vieţii umane. Sensibilizează elevii cu ideea că oamenii au dezvoltat în mod natural o serie de diferite moduri de viaţă, tradiţii şi perspective asupra lumii, şi prin această complexitate a vieţii umane ne îmbogăţeşte pe noi toţi. Este educaţia care promovează egalitatea şi drepturile omului, combate discriminarea nedreaptă şi promovează valorile pe care se construieşte egalitatea.” (NCCA, Ireland, 2005: 3). Conform Irish National Teachers' Organisation (INTO), educaţia interculturală este de asemenea, “…respectarea diferenţelor culturale şi promovarea anti-rasismului, nu numai o cunoaştere a culturilor variate. Îşi doreşte să combată ideile preconcepute şi stereotipurile negative ale diferitelor culturi, religii şi naţionalităţi şi caută să dezvolte o apreciere a altor culturi în contextul unei aprecieri critice ale culturilor locale- Irlandeze. Educaţia Interculturală celebrează aspectele pozitive ale diversităţii culturale la fel cum atrage atenţia asupra diferenţelor de putere dintre grupuri şi societăţi”. (INTO, 2002). Ce este educaţia interculturală? Educaţia Interculturală

Se referă la dezvoltarea înţelegerii privind diferitele culturi, sistem de valori, şi sistemele politice şi sociale.

Se referă la înţelegerea diferenţelor şi similarităţilor dintre culturi, sistem de valori, sisteme politice şi sociale

Se referă la înţelegerea diversităţii în toate formele sale, atât la nivel local, cât şi la nivel global

Se referă la dezvoltarea respectului pentru diversitate

Se referă la înţelegerea diversităţii

Se referă la înţelegerea cauzelor şi efectelor rasismului şi a discriminării în toate formele sale

Se referă la dezvoltarea dorinţei de a interacţiona cu persoane din diferite culturi, religii, origini, mod de viaţă, perspective etc. Se referă la combaterea stereotipurilor, a biasărilor şi prejudecăţilor.

Sesiunea 2 Activitatea 3 Incidente interculturale selectate şi propuse de S. Paul Verluyten, Universitatea Antwerp. Formatorii pot utiliza exemple adecvate contextului cultural propriu. Instrucţiuni: Atribuiţi un scenariu fiecărui elev (fără informaţiile scrise cu font italic). Elevii

47

vor discuta comportamentele descrise în scenarii utilizând un limbaj non- peiorativ şi critic. În final, oferiţi informaţiile de care elevii au nevoie (scrise cu font italic) pentru a înţelege scenariul. Elevii vor discuta pornind de la întrebarea aflată la sfârştul fiecărui scenariu şi vor descrie propriile lor convingeri culturale. Activitatea se desfăşoară mai bine pe echipe formate in cadrul clasei. Scenariul 1

Am stat trei luni în SUA. Două săptămâni mi-am revenit din şocul cultural, eram pentru prima oară într-o ţară vorbitoare de limba engleză şi era greu pentru mine să vorbesc în engleză.

Un incident a avut loc după câteva săptămâni. Ne-am dus la o petrecere. Casa unde a avut loc petrecerea era pe o stradă lăturalnică. După un timp am descoperit (cu alte două persoane din Cehia) că în faţa casei era un alt student care avea grijă ca persoanele să nu iasă în stradă cu un pahar de bere sau vin. Mai târziu, am aflat că există multe interdicţii ciudate în SUA precum interdicţia de a bea bere în parc sau spatiu de picnic, şi multe altele….(Mariana L., Slovakia, despre prima vizită în SUA)

Notă

În Europa, nu există un stigmat moral asociat cu consumarea băuturilor alcolice, aşa cum este în SUA. Cum comentaţi aceste diferenţe?

Scenariul 2 În vara anului 1984 eram într-o vacanţă cu tatăl meu în Bulgaria. Am locuit la o

familie şi într-o seară i-am invitat să mergem împreună să bem o cafea. Au răspuns da (da), dar şi-au întors capul de la stânga la dreapta, ca şi cum ar fi pus “nu”. Am fost surprinşi pentru că nu am înţeles ce spuneau. Nu ştiam dacă invitaţia a fost acceptată sau nu. (Natalia B., Cehia, despre o vizită în Bulgaria)

Notă

În mai multe ţări balcanice, inclusiv Grecia şi Bulgaria, persoanele dau din cap de la stânga la dreapta pentru a spune “da”. Pentru a spori dificultatea, ridică din cap pentru a spune “nu”. Cum aţi spune “da” sau “nu” în Grecia.

Scenariul 3 În vara anului 1992, am fost în Agadir, Maroc, cu un prieten care s-a născut în

Belgia, al cărui tată era însă marocan. Am fost invitaţi la cină cu câteva din rudele sale. Mi-a spus înainte că va trebui să mâncăm cu mâna. Am simţit la un moment dat că am făcut ceva teribil greşit. Prietenul meu a observat că mănânc cu mâna stângă şi mi-a atras atenţia, în olandeză, să mănânc cu mâna dreaptă, după care totul a decurs normal. (Koen C., Belgium, in Morocco)

Notă

În ţările arabe oamenii folosesc trei degete de la mâna dreaptă pentru a mânca. În

48

multe ţări musulmane folosirea mâinii stângi este interzisă pentru atingerea mâncării şi a oamenilor.

Aţi putea să mâncaţi în timp ce folosiţi doar trei degete de la mână)

Vi s-a spus să daţi întotdeauna mâna dreaptă pentru a saluta? De ce credeţi că nu se face acest lucru cu mâna stângă?

Scenariul 4 În Italia nu este neobişnuit ca bărbaţii să se sărute pe ambii obraji, mai ales cu

ocazia zilelor de naştere sau alte sărbători, sau dacă se reîntâlnesc după o lungă perioadă de timp. În timp ce am fost în Anglia, am dorit să urez unui prieten Crăciun Fericit şi m-am apropiat ca sa îl sărut. S-a dat în spate împietrit. (Ignazio M., Italy, in Anglia)

Notă

Comportamentele de atingere (inclusiv strângeri de mână sau sărut) sunt specifice culturii. În multe ţări mediteraneene, doi bărbaţi se pot pupa, îmbrăţişa sau ţine de mâna în public.

Există vreo situaţie în care doi bărbaţi se pot îmbrăţişa în public în ţara dumneavoastră? În Europa de Nord, dacă la un meci de fotbal se marchează un gol, acest comportament este acceptabil)

Scenariul 5 Am avut şansa de a petrece două săptămâni în Cape Town, Africa de Sud. Am

plecat acolo cu Aldo, un italian care nu vorbea limba engleză. Aldo mi-a spus că pentru aniversarea a 25 de ani de căsătorie va cumpăra un diamant pentru soţia lui şi miâa propus să fiu translator la întâlnirea dintre el şi vânzător. Cumpărarea unui diamant nu e un lucru uşor. Trebuie să cunoaşti multe caracteristici: mărime, puritate etc. am petrecut mai multe ore inspectând diferite diamante. După trei ore Aldo era pe punctul de a alege diamantul pe care dorea să îl cumpere, dar vroia să ştie mai multe detalii. Deodată vânzătorul ne-a anunţat că nu mai are timp, chiar când eram pe punctul de a încheia afacerea. Aldo s-a supărat i am plecat din magazine fără să cumpărăm ceva. Apoi Aldo mi-a spus că oricum era hotărât să nu cumpere de la acest vânzător, motivul fiind acela că acesta nu l-a privit în ochi. (Mario P., Italia, în Africa de Sud.)

Notă

În unele culturi cumpărarea unui obiect dintr-un magazin este un eveniment social, dar şi o tranzacţie comercială. În unele culturi este doar o tranzacţie. Timpul nu este trăit la fel în toate culturile. Onestitatea şi corectitudinea sunt transmise prin contactul vizual şi o stângere de mână fermă. În alte culture un vânzător nu îndrăzneşte să stabilească contactul vizual cu cumpărătorul şi cu siguranţă nu îi va strânge mâna foarte ferm. Cum aţi reacţiona dacă vânzătorul devine nerăbdător în timp ce încercaţi să cumpăraţi ceva? Ce simţiţi, când în timpul unei conversaţii, interlocutorul evită contactul vizual?

49

Modulul 7

Managementul clasei şi strategii de predare-învăţare

Gill Crozier, Universitatea Roehampton, Jane Davies şi Kim Szymanski, Universitatea Sunderland

Sesiunii Două sesiuni legate sau două sesiuni de sine stătătoare


(Sesiunea 2) 2 ore


Să conştientizeze existenţa diferitelor strategii de predare-învăţare care intensifica incluziunea în comunitatea de învăţare.

Să-şi dezvolte capacitatea de înţelegere şi abordare empatică a experienţelor şcolare ale copiilor de etnie rromă.

Să-şi dezvolte capacitate de eliminare a stereotipiilor.

Să dezvolte stategiile de abordare a rasismului, a atitudinilor maracate de prejudecăţi şi a potenţialelor conflicte.

(Sesiunea 2) Profesorii:

Să conştientizeze problematica limbajului în realţie cu posibilitatea ameliorării experienţelor de învăţare în general.

Să identifice şi să utilizeze, în şcoală şi în clasă, modalităţi de exprimare care întăresc incluzivitatea contextului şcolar şi care reduc conflictele şi comportamentele indezirabile asociate acestora.

Să ia decizii adecvate legate de utilizarea unor materiale tipărite ca surse de învăţare, dar, de asemenea, şi ca modalităţi de întărire a respectului pentru multilingvism şi a sentimentul de apartenenţă (de exemplu: care sunt cele mai importante cuvinte care facilitează înţelegerea şi exprimarea curentă în diferite limbi, cum ar fi: sală de mese, garderobă, ceas, “bine ai venit” etc.


Grupuri mici compuse din 2-4 adulţi

50

Materiale de studiu

Elaborarea unei liste a caracteristicilor mediului incluziv al clasei şi a unei formular de listare, principiile cheie [ANEXE] Utilizarea textelor pentru copii: cărţi de poveşti, postere şi web site-uri cum ar fi: http://www.newburzpark.redbridge.sch.uk/langofmonth/index.html Viniétă [ANEXE]

Structura sesiunii (Sesiunea 1) Clasa incluzivă. Abordare generală a importanţei diferitelor strategii de predare-învăţare care accentuează incluziunea în cadrul comunităţilor de învăţare: activitate, discuţii, activităţi în completare. Înţelegerea comportamentului: introducere viniételor: activitate, discuţii, activitate în completare. (Sesiunea 2) Abordare generală a importanţei limbajului şi a modului cum acesta este utilizat pentru realizarea unor scopuri specifice legate de identitate; prezentarea principiilor cheie; discuţii, extensie. Introduce web site-ul; introducerea întrebărilor pe care se fundamenteză activitatea, activitate, discuţii, activitate în completare.

Sesiunea 1


Obiective

Procesul de predare


Activităţi complementare

1.A. Clasa incluzivă şi 1. B. Înţelegerea comportamentului

Să conştientizeze existenţa diferitelor strategii de predare-învăţare care intensifica incluziunea în comunitatea de învăţare. Să-şi dezvolte capacitatea de înţelegere şi abordare empatică a experienţelor şcolare ale copiilor de etnie romă.

1A. Elaborarea unei liste a caracteristicilor mediului incluziv al clasei şi a unui formular de listare, principiile cheie [ANEXE] 1.B. Viniétă [ANEXE]

51


Obiective

Procesul de predare



Să-şi dezvolte capacitate de eliminare a stereotipiilor. Să dezvolte stategiile de abordare a rasismului, a atitudinilor maracate de prejudecăţi şi a potenţialelor conflicte.

Activitatea 1.A.

În cadrul acestei activităţi, participanţii sunt solicitaţi să se raporteze la moul în care, în actvitatea curentă, răspund nevoii de creare a mediului de învăţare incluziv. După discuţia iniţială, acestora li se solicită să copleteze formularul de listare [ANEXE] care implică gândirea unor strategii prin care se acordă suport diferitelor categorii de copii ce pot fi consideraţi ca având nevoi adiţionale. Aceste categorii pot include: copii a căror limbă maternă nu este limbă utilizată în şcoală, copii cu aptitudini speciale, copii talentaţi, copii cu nevoi speciale în

Se solicită fiecărui participant să aleagă o strategie pe care să o implementeze înaintea sesiunii următoare. Alocă timp pentru discuţii /feedback cu privire la implementarea în practică a conţinutului sesiunii anterioare, la începutul sesiunii următoare sau se alocă un anumit timp, între sesiuni, pentru ca participanţii să poată discuta cu alţi profesorii despre funcţionalitatea cestor conţinuturi în practica

52


Obiective

Procesul de predare



domeniul dezvoltării comportamental-emoţionale, în domeniul dezvoltării sociale, copii cu dizabilităţi fizice inclusiv senzoriale, copii cu dizabilităţi de vorbire şi de comunicăre, dificultăţi de învăţare etc. Participanţii sunt reflecteze asupra asupra gradului în care categoriile de mai sus sunt relaţionate cu cea a copiilor de etnie romă din şcolile unde participanţii îşi desfăşoară activitatea. Apoi, aceştia pot lucra în grupuri pentru a încerca să dezvolte strategii prin intermediul cărora pot fi spijinite categoriile de copii din fiecare dintre categoriile menţionate. Se distribuie participanţilor lista caracteristicilor mediului incluziv al clasei [ANEXE] şi sunt rugaţi să compare strategiile elaborate de ei cu

instructiv- educativă.

53


Obiective

Procesul de predare



cele prezentate în fişă, căutâd să răsundă unor întrebări d tipul: Ce similarităţi şi ce diferenţe s-au identificat? Care este opinia participanţilor cu privire la aceste diferenţe sau discrepanţe? Ce dificultăţile pot să apară în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implementarea acestor strategii? Cât timp este necesar: Discutarea strategiilor. Formatorul oferă consulataţii şi ghidare pe baza răspunsurile profesorilor.

Activitatea 1.B.

În cadrul acestei activităţi, paticipanţilor le sunt oferite scenarii care constitue baza pentru discuţii- fiecare dintre aceste scenarii prezintă probleme raportate de către profesori în cadrul Studiului de evaluare a nevoilor. După citirea secenariilor, particpanţii sunt rugaţi să răspundă următoarelor

Viniétă [ANEXE]

Solicită fiecărui participant, după modelul utilizat în cadrul acestei sesiuni, să prezinte o situţie- problemă din domeniul managementului comportamentului (situaţie problemă cu care se confruntă în practică) şi strategiile de intervenţie pe care le utilizează. Se solicită

54


Obiective

Procesul de predare



întrebări:

Care sunt elementele cheie?

Ce strategii pot fi utilizate pentru rezolvarea problemei?

Care ar fi rezultatul ideal?

Cât timp este necesar: Discutarea răspunsuilor profesorilor la problemele prezentate în scenarii, discutarea deciziilor şi strategiile prezentate. Formatorul oferă sfaturi şi ghidare pe baza răspunsurilor profesorilor.

participanţilor să să pună în practică una sau două ditnre strategiile prezentate, până la următoarea sesiune. Alocă timp pentru discuţii /feedback cu privire la implementarea în practică a conţinutului sesiunii anterioare, la începutul sesiunii următoare sau se alocă un anumit timp, între sesiuni, pentru ca participanţii să poată discuta cu alţi profesorii despre funcţionalitatea cestor conţinuturi în practica instructiv- educativă.

Sesiunea 2


Obiective

Procesul de predare



Activitatea 2.A.

Activitate în grupuri mici: se identifică grupurile care vorbesc limba dominantă ca a doua

Principii cheie [ANEXE]

Identifică strategii care pot fi implementate. Alocă timp

55


Obiective

Procesul de predare



limbă; se identifică implicaţiile practice ale acestei realităţi, avându-se în vedere inclusiv alte limbi vorbite de anumiţi copii. Abordarea problemei statutului superior atribuit anumitor limbi în raport cu altele şi, de asemenea, sublinierea importanţei identificarea profilului fiecărui copil în ceea ce priveşte limba vorbită şi a importanţei eliminării raportării la presupunuri în ceea ce priveşte utilizarea unei anumite limbi de către fiecare copil. Profesorilor li se solicită ca, lucrând în perechi sau în grupuri de câte trei persoane, să analizeze implicaţiile practice ale principiile prezentate (document ataşat): exemple de situaţii care demonstrează respectarea / implementarea în practică a principiilor, exemple de oportunităţi pentru implementarea practică a principiilor

pentru discuţii /feedback cu privire la implementarea în practică a conţinutului sesiunii anterioare, la începutul sesiunii următoare sau se alocă un anumit timp, între sesiuni, pentru ca participanţii să poată discuta cu alţi profesorii despre funcţionalitatea cestor conţinuturi în practica instructiv- educativă. Aplicarea în practică a ideilor şi principiilor elaborate.

56


Obiective

Procesul de predare



(sau de situaţii/realităţi ce limitează implementarea acestora), oportunităţi legate de Curriculum-ul Naţional şi Strategiile de predare- învăţare promovate (specifice fiecărei ţări). Cât timp este necesar: Răspunsurile sunt discutate în grup, de către toţi participanţii; formatorul va oferi răspunsuri în acord cu conţinuturile discutate de către participanţi.

Activitatea 2.B. Să identifice şi să utilizeze, în şcoală şi în clasă, modalităţi de exprimare care întăresc incluzivitatea contextului şcolar şi care reduc conflictele şi comportamentele indezirabile asociate acestora. Să ia decizii adecvate legate de utilizarea unor materiale

Profesorii discută ariile din şcolile lor unde pot să fi utilizate denumiri, indicaţii, marcaje în mai multe limbi. Care sunt limbile ce se vor avea în vedere? Este important ca toate limbile să fie utilizate în toate situaţiile? Activitate practică – Cum se pot obţine traduceri ale termenilor?

Utilizarea textelor pentru copii: cărţi de poveşti, postere şi web site-uri cum [ANEXE]

Activitate în completare Să implementeze aceste idei.

57


Obiective

Procesul de predare



tipărite ca surse de învăţare, dar, de asemenea, şi ca modalităţi de întărire a respectului pentru multilingvism şi a sentimentul de apartenenţă (de exemplu: care sunt cele mai importante cuvinte care facilitează înţelegerea şi exprimarea curentă în diferite limbi, cum ar fi: sală de mese, garderobă, ceas, “bine ai venit” etc. Profesorii elaborează un Proiect pentru o lecţie ce presupune crearea de către copiii a unei înregistrări video sau pregătirea unei broşuri folosind indicaţiile oferite pe web site (ex. Cine vorbeşte aceeaşi limbă ca şi mine?

58


Obiective

Procesul de predare



Primele cuvinte? Învaţă mai mult! etc.) Această activitate ar putea, de asemenea, să fie direcţionată spre implicare părinţilor în activităţi desfăşurate împreună cu copiii în clasă. Activităţile pot fi focalizate pe toate limbile şi dialectele utilizate în şcoală şi localitate. Nelimitat: Discutarea rezultatelor colaborări.

59

ANEXE 1a Sesiunea 1 Activitatea 1A Crearea unui mediu de învăţare incluziv Utilizând tabelul de mai jos, listaţi şi discutaţi strategiile pe care le puteţi utiliza pentru a răspunde nevoilor particulare ale unor categorii de elevi. Notaţi în coloanele libere alte strategii pe care le puteţi utiliza pentru a răspunde în mod specific altor nevoi ale copiilor de etnie romă. În cazul în care limba maternă a elevilor este alta decât limba utilizată în cadrul procesului

instructiv-educativ:

În cazul elevilor cu aptitudini speciale şi a elevilor talentaţi:

Se utilizează o multitudine de suporturi

vizuale şi materiale ( ex. imagini video,

hărţi, desene, picturi etc. ).

Pentru a sprijini dezvoltarea comportamentală, emoţională şi socială a elevilor:

60

În cazul elevilor cu nevoi speciale în domeniul limbajului şi comunicării:

În cazul elevilor cu dizabilităţi fizice, inclusiv a celor cu afecţiuni senzoriale

În cazul elevilor cu dificultăţi cognitive, cu dificulăţi de învăţare moderate şi cu

dificultăţi de învăţare specifice:

Oricare altă arie particulară de nevoi specifice elevilor de etinie romă

(formatorul va decide şi va include categorii adiţionale dacă se consideră că

acestea sunt adecvate).

61

ANEXE 1b Crearea unui mediu de învăţare incluziv

Lista strategiilor NB Lista strategiilor de mai jos nu este considerată a fi exhaustivă. Considerăm că există şi alte strategii care îşi dovedesc funcţionalitatea în cadrul activităţilor desfăşurate de dumneavoastră, în contexte particulare sau în cazul unor anumiţi elevi. Puteţi utiliza următoarele sugestii ca bază pentru discuţii şi comparaţii.

În cazul în care limba maternă a elevilor este alta decât limba utilizată în cadrul procesului

instructiv-educativ:

În cazul elevilor cu aptitudini speciale şi a elevilor talentaţi:

se utilizează o multitudine de indicii vizuale şi obiecte ( ex. imagini video, hărţi, desene, picturi etc.)

denumiri utilizate în clasă în cele două limbi

utilizarea unei baze de cuvinte în cele două limbi şi a dicţionarelor bilingve

organizarea de activităţi în colaborare / cooperare, activităţi care implică exprimarea orală şi jocul de rol desfăşurat împreună cu colegii

oferirea de suport pentru activităţile de scriere prin utilizarea diagramelor / organizatorilor cognitivi şi a repere grafice care ajută la înţelegerea sarcinii de lucru

modelarea trăsăturilor cheie ale limbajului şi structurarea acestora pe baza demonstraţiei

oferirea de oportunităţi pentru extinderea activităţilor de învăţare ( ex. corespondenţa propoziţiilor, secvenţializare)

se oferă oportunităţi pentru ca elevii care vorbesc limba de predare ca a doua limbă să interacţioneze verbal cu ceilalţi elevi

plasarea elevilor care vorbesc limba de predare ca a doua limbă în grupuri suport care să aibă în compoziţie şi colegi care scriu şi citesc foarte bine şi care pot modela abilităţile legate de utilizarea celei de a doua limbi, în folosul elevilor care au nevoi de suport

oferirea de oportunităţi de utilizare a limbii materne pentru, transferând apoi informaţia în limba de predare

utilizarea materialelor adecvate şi a personalului adecvat în vederea evaluării progreselor înregistrate în domeniul abilităţilor de utilizare a limbii

utilizarea unei multitudini de sarcini de invăţare care presupun construirea răspunsului

oferirea de oportunităţi pentru utilizarea principiilor derivate din teoria inteligenţelor multiple

dezvoltarea operaţiilor superioare ale gândirii ( ex. explorarea, reflectarea, evaluarea, predicţia)

introducerea unor sarcini de învăţare care reprezintă provocări pentru elevi (e. limită de timp, limită de cuvinte)

dezvolatrea abilităţilor analitice (ex.prezentarea de rapoarte de cercetare / investigaţie)

elaborarea unei lucrări de control, puzzle, a unei situaţii problemă care constituie conţinutul unei activităţi săptămânale

crearea de oportunităţi pentru activităţi în cooperare, jocurile de rol sau activităţi independente incitante

oferirea posibilităţii de a alege modalitatea de a-şi prezenta rezultatele activităţilor lor (ex. jurnale, rapoarte asupra articolelor din ziare, interviuri, prezentări audio / vizuale sau grafice)

căutarea de oportunităţi pentru ca elevii să poată realiza sarcinile de învăţare trecând peste anumite etape sau abordând un demers simplificat

oferirea de suport emoţional

62

Pentru a sprijini dezvoltarea comportamentală, emoţională şi socială a elevilor:

surprinderea situaţiilor în care copiii manifestă comportamente dezirabile şi accentuarea aspectelor pozitive

distribuirea de responsabilităţi copiilor în vederea ameliorării stimei de sine

îndreptarea copiilor spre codul de comportament al clasei, regulile clasei şi utilizarea cu consecvenţă a acestora

utilizarea unui fond muzical care induce calmul în vederea ameliorării rezultatelor activităţii, acolo unde este posibil

proiectarea unor pauze scurte între sarcinile de învăţare destinate realizării unor exerciţii de „ gimnastică a minţii”

crearea de oportunităţi pentru activităţi de învăţare experienţială, utilizarea TIC şi tehnologiei multimedia

utilizarea unor locaţii diferite şi a unor modalităţi diferite de aşezare în clasă a elevilor pentru realizarea diferitelor activităţi

alocarea unor momente de „time-out” sau a unor perioade de relaxare „cooling-off”

crearea unui mediu de învăţare pozitiv, caracterizat de abordări ce elimină blamare, promovează respectul mutual şi expectanţe ridicate

comunicare cu copiii într-o manieră calmă, clară, utilizând contactul vizual şi evitând confruntarea

ascultarea copiilor, oferirea şansei ca fiecare copil să explice motivaţia manifestării unui comportament indezirabil

utilizarea umorului, în mod pozitiv, pentru a detensiona orice confruntare

exprimarea instrucţiilor, rutinelor şi a regulilor în forme scurte, precise şi pozitive

utilizarea unor întrebări de tipul CUM, DE CE, CE pentru a facilita menţinerea copiilor ancoraţi în sarcină

a permite copiilor să facă alegeri comportamentale dezirabile pentru ei înşişi

În cazul elevilor cu nevoi speciale în domeniul limbajului şi comunicării:

În cazul elevilor cu dizabilităţi fizice, inclusiv a celor cu afecţiuni senzoriale:

utilizarea unor propoziţii mai scurte

exprimarea clară şi evitarea vorbirii accelerate

utilizarea activităţilor în perechi, unul dintre copii având performanţe foarte bune în utilizarea limbajului astfel încât acesta să poată constitui un model pentru celălalt şi utilizarea grupurilor de prieteni pentru acordarea de suport

transmiterea către copii a unor mesaje simple pe care aceştia, la rândul lor, să le transmită altor colegi sau educatorilor (verbale sau scrise)

utilizarea întrebărilor deschise

citirea cu voce tare şi utilizarea comentariilor pentru ameliorarea abilităţilor de ascultare ale copiilor

utilizarea discuţiilor şi reperelor vizuale pentru a oferi suport pentru comunicare

utilizarea unor elemente de recuzită pentru a încuraja copii să comunice mai mult (ex. telefoane, mijloace de înregistrare audio sau video, cameră digitală)

profesorul trebuie să se asigure că elevii pot vedea tabla, ecranul televizorului sau al computerului

asgurarea unei iluminări adecvate a sălii de clasă (ex. utilizarea perdelelor pentru a evita excesul de lumină, rearanjarea mobilierului în clasă etc.)

profesorul trebuie să se asigure că se poată deplasa în jurul copiilor care utilizează scaune cu rotile

asigurarea accesului la toate resursele destinate activităţii de învăţare şi indicare clară a utilităţii acestora

utilizarea textelor scrise cu litere suficient de mari sau punerea textelor pe suport audio

crearea unei atmosfere de lucru calde şi calme

adaptarea mobilierului în acord cu nevoile copiilor cu dizabilităţi

delimitarea, în interiorul clasei, a unor arii unde se păstrează liniştea, arii lipsite

63

angajarea copiilor în activităţi de secvenţializare şi realizare de corespondenţe

formarea abilităţilor de utilizare a limbajului prin intermediul activităţilor de joc (ex. 20 de întrebări, jocul de rol cu utilizarea conversaţiei, jocuri care implică ghicitul pe baza utilizării unor indicii verbale)

crearea unei „arii a liniştii” şi proiectarea unor momente în care profesorul ascultă copiii

oferirea unei liste a cuvintelor cheie pentru vocabularul unei limbi

de stimuli pe care elevii să le poată utiliza când au nevoie

utilizarea orarelor transuse în formate vizuale şi auditive

transpunearea informaţiilor scrise vehiculate în formate multimedia alternative

extinderea duratei activităţilor în cazul elevilor care au nevoie de mai mult timp pentru a realiza sarcinile de învăţare sau evaluare

luarea în considerare a faptului că anumite dizabilităţi (de factură medicală) şi medicaţia pot avea efecte secundare, care pot afecta capacitatea de concentrare a copiilor, capacitatea de învăţare şi comportamentul acestora

abordarea pozitivă şi empatică a oricărei greşeli sau a oricărui mod de înţelegere deficitară a conţinuturilor şi sarcinilor de lucru vehiculate în cadrul lecţiilor

În cazul elevilor cu dificultăţi cognitive, cu dificulăţi de învăţare moderate şi cu dificultăţi

de învăţare specifice:

Oricare altă arie particulară de nevoi specifice elevilor de etinie romă

(formatorul va decide şi va include categorii adiţionale dacă se consideră că

acestea sunt adecvate).

crearea oportunităţilor de desfăşurare de către copii a activităţilor în linişte

structurarea activităţii de învăţare pe paşi mici, prin secvenţarea sarcinii pe subcomponente

oferirea de indicaţii pas cu pas pentru realizarea sarcinii

modelarea comportamentului aşteptat

oferirea de pauze între sarcini

asigurarea de suport pentru realizarea sarcinilor de scriere prin intermediul utilizării diagramelor, a cartonaşelor cu indicii, a listelor de cuvinte, a indiciilor vizuale etc.

verificare înţelegerii prin intermediul solicitării ca elevii să repete ce au de făcut sau să stabilească trei lucruri pe care le-au învăţat ca urmare a participării la lecţie

a permite elevilor să-şi prezinte activitatea într-un spectru larg de modalităţi în afară de cele scrise, utilizând TIC şi tehnologia multimedia.

utilizarea unui spectru larg de abordări ale învăţării şi implicare mult-senzorială

64

oferirea de oportunităţi pentru formarea de perechi şi grupuri de lucru

organizarea de activităţi de învăţare la nivelul întregii clase şi la nivelul grupurilor

oferirea imediată de recompense şi feedback pozitiv

oferirea de oportunităţi pentru extinderea activităţilor de învăţare în vederea consolidării

Adaptat după: Cheminais, R. 2006. Every Child Matters: A Practical Guide for Teachers. London: David Fulton Publishers

ANEXE 2a Sesiunea 1 Activitatea 1B Viniétă Copilul 1 este o fetiţă de etnie rromă de opt ani, care a început şcoala cu doi ani în urmă. Prezenţa sa la şcoală este în general foarte bună şi părinţi participă, în mod regulat, la întâlnirile cu părinţii organizate de către şcoală şi discută cu profesoara despre situaţia copilului lor. Dacă comportamentul din clasă al acesteia este în general adecvat, fetiţa are probleme frecvente în timpul pauzelor şi în timpul servirii mesei de prânz, iar aceste probleme sunt, în mod particular, generate de către un grup format din alte trei fetiţe de etnie „non-roma”. Aceste probleme pot conduce la izbucniri agresive ale fetiţei, agresivitate care se manifestă uneori şi în clasă. Copilul 2 este un băiat de zece ani de etnie rromă, care este considerat mare pentru vârsta lui. Acesta a început şcoala la de la cinci ani, dar a avut o frecvenţă neregulată, în mod special în ultimul an. Acesta refuză angajarea în cele mai multe dintre activităţile şcolare, în mod particular în cele care implică cititul şi scrisul. Din punct de vedere social, acesta poate fi caracterizat ca fiind izolat în clasă şi are puţini prieteni. De asemenea, este cunoscut ca fiind agresiv verbal atât în raport cu cadrele didactice cât şi cu alte persoane, dar rareori recurge la folosirea forţei fizice. Copilul 3 este un băiat de cinci ani de etnie rromă, care este nou în şcoală. Acesta reprezintă o preocupare permanentă pentru profesor datorită aparentei lipsi abilităţii de concentrare a atenţiei şi de focalizare pe orice sarcină de lucru. Frecvent, acesta deranjează activităţile desfăşurate în clasă, nu răspunde solicitărilor profesorului şi, deseori, este acuzat de către alti copii că îi loveşte. Capacitatea lui de înţelegere a limbii române este foarte limitată. În ciuda a două încercări, părinţii copilului nu au răspuns încă solicitării de a participa la întâlnirile cu părinţii organizate în şcoală. Copilul 4 este un băiat de nouă ani de etnie rromă, care este în şcoală de trei luni. În

65

acest timp, se pare că acesta nu şi-a făcut prieteni şi este foarte tăcut în clasă. Rareori răspunde solicitărilor profesorului şi petrece cea mai mare parte a timpului desenând sau visând cu ochii deschişi. De asemenea, este foarte refractar în raport cu solicitările de vorbi despre experienţa lui şcolară anterioară sau despre familia sa, în ciuda faptului că şcoala i-a pus la dispoziţie o dată un interpret / translator. Copilul 5 este o fetiţă de şapte ani de etnie rromă, care manifestă frecvent comportamente prin care doreşte să obţină atenţie, deseori întrerupe activităţile de predare – învăţare desfăşurate cu întreaga clasă solicitând întreaga atenţie a profesorului. Acesta pare a fi bine integrată în clasă şi are un cerc larg de prieteni. Oricum, fetiţa pare să prefere compania adultului şi este deseori refractară faţă de solicitarea de a pleca de lângă profesor. Copilul 6 este un băiat de opt ani de etnie rromă, care este într-o etapă timpurie de învăţare a limbii române şi care frecventează şcoala de doi ani. În ciuda faptului că a achizitonat repede limbajul social şi că este bine integrat în cadrul activităţilor de joc, acesta pare mult mai refractar faţă de încercarea de a utiliza limba română în contextul activităţilor desfăşurate în clasă. În mod frecvent, alege să lucreze cu un alt copil din clasă utilizând limba maternă. Recent, acesta a devenit din ce în ce mai defensiv spunând că nu este interesat nici în a-şi ameliora cunoştinţele de limba română şi nici în a avea performanţe bune în cadrul activităţilor desfăşurate în clasă. ANEXE 2b Sesiunea 2 Activitatea 2A Principii utile în realizarea activităţilor Oamenii învaţă o nouă limbă mai uşor astfel:

Când se află într-un mediu pozitiv, securizant şi suportiv

Când interacţionează cu alţii

Când elementele de limbaj pe care trebuie să le înveţe sunt clare şi când activitatea este focalizată pe acestea

Când noile elemente de limbaj sunt prezentate acestora într-un context cu sens

Când aud noile elemente de limbaj repetate de mai multe ori

Când au oportunitatea de a repeta şi utiliza noii intemi [Ward (2005) preluat din NADLDIC ITTSEAL website]

66

ANEXE 3 Sesiunea 2 Activitatea 2B Website http://www.newburypark.redbridge.sch.uk/langofmonth/index.html

67

Modulul 8

Proiectarea şi dezvoltarea curriculum-ului

Vasile Chis, Universitatea Babeş-Bolyai şi Barry van Driel, Asociaţia Internaţională pentru Educaţie Interculturală

Sesiunii (Sesiunea 1) Reflecţii asupra predării aspectelor legate de

populaţia rromă şi curriculum-ul naţional (Sesiunea 2) Implementare, dezvoltare şi strategii

Durata sesiunii În funcţie de volumul activităţilor proiectate de formator, de la

2, la 4 – 5 ore. La acest modul, reperele de timp / sesiuni sunt doar cu titlul de exemplu.

Scopuri Acest modul poate fi valorificat la finele oricărei secvenţe educaţionale care utilizează diferitele module INSETRom. Finalităţile generale sunt:

Favorizarea reflecţiilor profesorilor referitoare la modul în care ei au predat aspecte legate de populaţia rromă în trecut şi/ sau au predat elevilor rromi.

Familiarizarea profesorilor cu cadrele curriculum-ului naţional şi cu misiunea acestuia.

Să îi ajute pe profesori să reflecteze la cum pot integra diferitele module care au fost prezentate în sesiunile de pregătire în practicile lor de predare, să dezvolte curriculum-ul şi să elaboreze proiecte de lecţii.

Să coopereze cu profesorii în identificarea scopurilor principale şi secundare atunci când predau teme care constituie nucleul proiectului INSETRom.

Să îi ajute pe profesori să gândească în termenii următori: ce tipuri de metodologii sunt mai apropriate în atingerea scopurilor care pot fi identificate present teachers with national curriculum guidelines and targets.


Iniţial, reflecţie individuală, apoi lucru în grupuri mici, prezentări şi discuţii cu întregul grup

Materiale de studiu Curriculum-ul Naţional (dacă este disponibil) şi finalităţile acestui curriculum. Conţinutul altor module INSETRom. Propriile lor reflecţii realizate în legătură cu aceste module şi cu sesiunile de formare la care au participat

68

Structura sesiunii Reflecţii asupra practicilor de predare şi asupra materialelor

utilizate în trecut în legătură cu aspectele care ţin de populaţia rromă – puncte tari şi puncte slabe (105 minute). Reflecţii asupra experienţelor care vor fi introduse în modulele INSETRom (100 minute). Legături cu Curriculum-ul Naţional: Introducere în Curriculum-ul Naţional şi orientări referitoare la educaţie pe aspecte relevante pentru educaţia poplaţiei rrome, cum ar fi: drepturile omului, incluziunea, etica, religia şi credinţele etc. (25 minute) şi reflecţii referitoare la modul în care materialele INSETRom, pregătirea, principiile sunt relaţionate cu Curriculum-ul Naţional şi transcend Curriculum-ul naţional în practici de predare concrete (35 minute). Pregătirea planurilor de lecţie şi a strategiilor de implementare în şcoală, valorificând finalităţile şi liniile orientative ale Curriculum-ului National, ca de altfel materialele şi resursele INSETRom ca surse de inspiraţie (120 minute).

Sesiunea 1: Reflecţie


Obiective

Procesul de predare


Activitatea 1: Reflecţie asupra practicilor de predare şi asupra materialelor utilizate în trecut în legătură cu aspectele legate de populaţia rromă – puncte tari şi puncte slabe

Să fie capabili să reflecteze în mod critic asupra felului în care profesorul a predat studenţilor rromi în trecut şi, de asemenea, asupra aspectelor legate de populaţia rromă.

Pasul 1: Profesorii scriu (individual) trei declaraţii scurte (5 minute pentru fiecare topică – 15 minute în total) în legătură următoarele trei subiecte: - Dacă eu reflectez la cum am

predat elevilor rromi în trecut, pot să spun că în general….

- Dacă eu reflectez la cum am predat aspecte legate de populaţia rromă (cultură, religie, istorie etc.) în trecut, pot să spun că în general….

- Dacă eu reflectez asupra relaţiilor cu părinţii rromi în trecut, pot să spun în general că….

Pasul 2: Profesorii se organizează în grupuri mici de 5 persoane, cu un facilitator, care ia notiţe şi prezintă. Ei îşi împart răspunsurile

69


Obiective

Procesul de predare


pentru 30 de minute, compară şi stabilesc diferenţele. Pasul 3: Fiecare grup prezintă într-un interval de timp de 5 minute şi primeşte feed-back şi întrebări de la alţii (de asemenea 5 minute) Pasul 4: Facilitatorul seminarului sumarizează prezentările (10 minute).

Activitatea 2: Reflecţie asupra experienţelor care vor fi introduse cu ajutorul modulelor INSETRom

Să fie capabili să evalueze critic modulele INSETRom, să coroboreze modulele INSETRom, materialele, principiile şi să le introducă în propriile practici de predare.

Pasul 1: Fiecare profesor, individual, scrie un răspuns la următoarele întrebări: - Cum credeţi că materialele

INSETROM şi pregătirea pot ameliora practicile dumneavoastră de predare a aspectelor legate de populaţia rromă?

- Care ar fi primii paşi pe care i-aţi face pentru ca să se întâmple asta?

- De ce fel de ajutor aţi avea nevoie pentru a face posibilă şi efectivă implementarea noilor dumneavoastră idei/principii?(10 minute)

Pasul 2: Profesorii se organizează în grupuri mici, de 5 persoane, cu un facilitator, care ia notiţe şi prezintă. Ei îşi confruntă răspunsurile timp de 30 de minute, compară şi stabilesc diferenţele. Pasul 3: Fiecare grup prezintă într-un interval de timp de 5 minute şi primeşte feed-back şi întrebări de la alţii (de asemenea 5 minute). Pasul 4: Facilitatorul seminarului sumarizează prezentările (10 minute) şi încearcă să identifice

Materiale INSETRom printate [ANEXE]

70


Obiective

Procesul de predare


dimensiunile-cheie ale suportului.

Activitatea 3: Legăturile cu Curriculum-ul Naţional

Să fie capabili să coreleze informaţiile furnizate în INSETRom cu Curriculum-ul Naţional

Pasul 1: Fiecare persoană citeşte secţiuni-cheie din Curriculum-ul Naţional (10 minute) Pasul 2: În grupuri mici, de 5 persoane: discuţii despre legături posibile cu Curriculum-ul Naţional: reflecţii pe baza Curriculum-ului Naţional şi orientări în Curriculum-ul Naţional pe tema educaţiei şi a predării problemelor legate de populaţia rromă, cum ar fi: drepturile omului, includerea, etica, religia şi credinţele etc. (15 minute) Pasul 3: În grupuri mici, de 5 persoane, participanţii încearcă să relaţioneze materialele, pregătirea oferită în INSETROM, cu Curriculum-ul Naţional. Acesta este transformat în practici concrete de predare. Unde sunt legăturile, unde este motivaţia? (20 minute, în grupuri mici) Pasul 4: Prezentări scurte şi discuţii cu întregul grup despre posibilele legături stabilite (15 minute).

Secţiuni-cheie din Curriculum-ul Naţional, cu deosebire finalităţi, judecăţi de valoare etc.

Sesiunea 2: Implementare şi dezvoltare


Obiective

Procesul de predare


Activitatea 4: Pregătirea planurilor de lecţie şi a strategiilor pentru implementarea

Pregătirea planurilor de lecţie şi a strategiilor legate de populaţia rromă

Pasul 1: Fiecare persoană sa echipă va lucra intensiv la dezvoltarea propriului (propriilor) plan (planuri) de lecţie pentru predarea aspectelor legate de cultura, istoria populaţiei rrome. (20 minute). Acest lucru se

Foi de flip chart sau hârtie de poster

71


Obiective

Procesul de predare


în şcoală, valorificând finalităţile Curriculum-ului Naţional şi orientările sale, ca de altfel şi materialele şi resursele INSETRom ca surse de inspiraţie.

realizează pe un poster. Pasul 2: Fiecare persoană prezintă planul de lecţie pe poster în 3-5 minute (30 minute) Pasul 3: Grupurile mici, formate din 5 persoane, reflectează asupra planurilor de lecţie individuale (ale persoanelor din acel grup) şi la ce strategii sunt necesare pentru a realiza implementarea cu succes – De ce resurse este nevoie? Ce rol joacă profesorul? Ce rol joacă directorul şcolii/ şeful profesorului? Ce rol joacă părinţii, studenţii şi alţi agenţi educaţionali? (45 minute) Pasul 4: Prezentări şi Feedback (15 minute) Pasul 5: Evaluare şi rezumare (10 minute)

72

73

Modulul 9

Comunicarea profesori- părinţi rrom

Eleni Roussounidou, Chrystalla Kaloyirou, Stavroula Philippou, Loizos Symeou şi Yiasemina Karagiorgi, Universitatea Europeană Cipru

Sesiunii (Sesiunea 1) Depăşirea barierelor (Sesiunea 2) Organizarea contextului comunicaţional (Sesiunea 3) Aptitudini de comunicare


(Sesiunea 2) 2 ore (Sesiunea 3) 2 ore

Scopuri Modulul urmăreşte sporirea abilităţilor profesorilor de a creşte implicarea părinţilor rromi în şcoală şi de a pregăti şi organiza contextual pentru întâlniri cu părinţii, utilizarea abilităţilor de comunicare pentru când aceştia vor întâlni membrii familiei. (Sesiunea 1)

vizează posibilitatea profesorilor de a colabora efectiv cu părinţii copiilor rromi.

(Sesiunea 2)

urmăreşte formarea profesorilor în organizarea unui context de cunoaştere a părinţilor rromi, care să asigure:

o Promovarea neutralităţii o Asigurarea confidenţialităţii o Încurajarea comunicării

(Sesiunea 3)

urmăreşte posibilitatea profesorilor de a o fi apţi să definească comunicarea o înţelege efectele punerii în practică a

abilităţilor de comunicare în procesul de instruire

o comunica efectiv cu părinţii o învăţa cum să asculte activ o utiliza abilităţile de comunicare ce constituie

ascultarea atentă şi activă o creşte înţelegerea empatică

74


Metodologia de instruire va fi constituită dintr-o componentă teoretică şi una practică. Pentru toate cele trei sesiuni va fi necesară o sală spaţioasă, cu toate facilităţile pentru învăţare, şi cu o aranjare a scaunelor în cerc.

Materiale de studiu Prezentări pregătite în acord cu tematica fiecărei sesiuni.

Structura sesiunii (Sesiunea 1)- Depăşirea barierelor (120 minute) Introducere şi aşteptări (15 minute) Activitatea 1:Componenta teoretică (35 minute)

Căi diferite de implicare a părinţilor în educaţia copiilor lor

Care sunt efectele implicării active a părinţilor

Abordări teoretice asupra relaţiei şcoală-familie

Factori care afectează relaţionarea şcoală-familie în general şi cei care se aplică în cazul rromilor

Care este scopul comunicării şcoală-familie

Sugestii pentru comunicarea orală şi cum poate fi aceasta aplicată în cazul culturii Roma

Ce efecte finale are comunicarea şcoală-familie Activitatea 2: Încercarea de a depăşi barierele(35 minute) Activitatea 3: “Propuneri pentru o bună practică” (25 minute) Evaluare finală (10 minute) (Sesiunea 2): Organizarea contextului de comunicare (120 minute) Aşteptări (10 minute) Activitatea 1: “Practica mea uzuală” ” (15 minute) Activitatea 2: Componenta teoretică: (35 minute)

Importanţa comunicării nonverbale

Ce se constituie în comunicare nonverbală

Cum să organizez aranjarea în spaţiu pentru a favoriza comunicarea

Indici de citire a comunicării nonverbale Activitatea 3: Utilizarea semnificaţiilor comunicării nonverbale(25 minute) Activitatea 4: “ Organizarea contextului propriu” (25 minute) Evaluare finală (10 minute) (Sesiunea 3): Abilităţi de comunicare(120 minute) Aşteptări (10 minute) Activitatea 1: “O experienţă” (15 minute) Activitatea 2: Componenta teoretică: (35 minute)

definirea comunicării şi precizarea efectelor de bună practică în procesul de instruire

delimitarea utilizării abilităţilor de comunicare de abilităţile de consiliere

factori implicaţi în comunicarea profesor-părinte înainte şi în timpul unui interviu

75

factori care facilitează şi impietează un interviu cu un părinte rrom

paşi ce trebuie urmaţi în ordinea desfăşurării interviului

ce este ascultarea activă inclusă în interviu şi ce realizează aceasta

utilizarea întrebărilor închise şi deschise, cum poate parafraza profesorul idea exprimată de părintele rrom, utilizarea reacţiilor verbale şi nonverbale pentru a încuraja exprimarea gândurilor şi sentimentelor părinţilor, cum să asculţi reflectând trăirile, cum realizăm ascultarea empatică şi cum un curs poate deveni mai îndepărtat sau mai apropiat de ceea ce este apreciat de ambele părţi, prin utilizarea sumarizării

Activitatea 3: “Ascultarea activă” (25 minute) Activitatea 4. Exersarea unei întâlniri profesor-părinte rrom (25 minute) Evaluare finală (10 minute)

Sesiunea 1


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Introducere şi prezentarea aşteptărilor

Introducerea are ca ţintă oferirea fiecărui participant a posibilităţii de a exprima şi a face cunoscute celorlalţi aşteptările faţă de această sesiune.

Fiecărui participant i se va cere să se prezinte pe sine persoanei din vecinătate. În continuare, fiecare participant va prezenta în faţa grupului partenerul / partenera de dialog.

Introducerea va avea succes dacă va fi “spartă gheaţa” şi fiecare dintre participanţi va simţi că va lua parte la o activitate de învăţare sigură, utilă.

Activitatea 1: Componenta teoretică

Această activitate are ca scop oferirea posibilităţii participanţilor să înţeleagă teoria despre comunicarea

Prezentările vor aduce informaţii referitoare la:

Diferite căi de implicare a părinţilor în educaţia

Materiale scrise (fişe) cu prezentarea pentru participanţi şi listă de lectură

La sfârşitul Activităţii 1 participanţii vor fi capabili să implementeze Activitatea 2.

76


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

şcoală-familie şi cum poate fi aceasta aplicată la cultura rromilor.

copiilor lor.

Ce efecte are implicarea activă a părinţilor.

Cunoştinţe teoretice despre relaţionarea şcoală-familie.

Factorii care afectează relaţionarea şcoală-familie în general şi cum caracterizează aceştia cultura rromilor.

Care sunt scopurile pe care le are comunicarea şcoală-familie.

Sugestii pentru comunicarea orală şi cum pot fi aplicate acestea la cultura rromilor.

Care sunt efectele finale pe care le are comunicarea şcoală-familie.

77


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Activitatea 2: Încercând să depăşim barierele

Ţinta acestei activităţi este să ajute participanţii să-şi planifice dinainte, bazându.-se pe cultura părinţilor rromi, căi de depăşire a barierelor dintre şcoală şi familie.

Activitatea va oferi posibilitatea ca participanţii să lucreze în grupuri mici şi să sugereze posibile căi de comunicare a informaţiei, potrivite pentru a implica părinţii rromi în educaţia copiilor lor.

Flip-charts şi materiale de scris vor fi puse la dispoziţia fiecărui grup care vine să-şi prezinte sugestiile.

La sfârşitul Activităţii 2 participanţii vor fi capabili să implementeze Activitatea 3.

Activitatea 3: Propuneri de bune practici

Ţinta acestei activităţi este să dea ocazia fiecărui grup de participanţi să prezinte propunerile lor de posibile căi de comunicare cu părinţii rromi şi care să-i implice pe aceştia în educaţia copiilor lor.

Participanţii vor prezenta un plan de posibile căi de comunicare cu părinţii rromi şi care să-i implice pe aceştia în educaţia copiilor lor, bazându-se pe experienţa de lucru şi aplicând informaţiile învăţate.

Succesul activităţii va fi indicat de extinderea la nivelul fiecărui participant a modului de utilizare corespunzătoarea a cunoştinţelor şi experienţei de lucru cu elevii şi părinţii rromi. Succesul activităţii va fi demonstrat dacă succesiunea materialelor poate crea designul unei posibile intervenţii.

Evaluare finală

Ţinta acestei activităţi este să furnizeze un feed-back prezentatorilor despre ce a fost reuşit şi ce nu a fost reuşit pe parcursul sesiunii.

Participanţilor li se cere să dea prezentatorilor şi colegilor feed-back despre experienţa avută în cadrul sesiunii.

Faza de închidere a sesiunii I va fi considerată un succes dacă majoritatea participanţilor vor oferi un feed-back substanţial despre conţinutul şi desfăşurarea sesiunii.

78

Sesiunea 2


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Introducere

Introducerea are ca scop sumarizarea materialului din sesiunea I şi de a permite participanţilor de a-şi exprima aşteptările faţă de noua sesiune.

Sumarizarea Sesiunii I se va face utilizând metoda socratică. Aşteptările faţă de Sesiunea II se vor exprima de către participanţi prin discuţii libere.

La sfârşitul părţii de introducere a acestei sesiuni participanţii îşi pot exprima aşteptările bazându-se pe cunoştinţele assimilate în Sesiunea 1.

Activitatea 1: Practicile mele obişnuite

Această activitate urmăreşte oferirea posibilităţii ca participanţii să înţeleagă ce facilitează şi ce împiedică în practica lor curentă comunicarea profesor-părinte

Participanţilor li se cere să interacţioneze unii cu alţii şi să schimbe informaţii despre practicile lor curente pe parcursul întâlnirilor cu părinţii, începând de la invitaţia pe care o fac pentru întâlnire. Li se va cere suplimentar să joace un joc de rol, pentru a împărtăşi şi demonstra colegilor lor pregătirea contextului necesar salutului într-o experienţă cu părinţii.

Vor fi schimbate informaţii despre experienţele lor de zi cu zi.

La sfârşitul activităţii 1 participanţii ar trebui să poată identifica şi analiza aspectele pozitive şi negative ale întâlnirilor cu părinţii. Suplimentar vor fi capabili să discute despre practicile folosite de colegi şi cum acestea favorizează sau împietează comunicarea.

79


Obiective

Procesul de predare


Evaluare


Ţinta acestei activităţi este să ajute participanţii să înţeleagă teoriile despre abilităţile de comunicare nonverbală, ca şi importanţa contextului în promovarea comunicării.

Prezentatorii vor aduce informaţii referitoare la:

importanţa comunicării nonverbale.

ce constituie comunicare nonverbală.

cum ne organizăm pentru a încuraja comunicarea.

indicii de descifrare a limbajului nonverbal.

Materiale scrise cu prezentarea, şi listă de lectură. Secvenţe video despre aranjamentul ambiental pe parcursul întâlnirilor în diferite profesii.

La sfârşitul activităţii 2 participanţii ar trebui să poată aduce argumente teoretice pentru cazurile de folosire a semnificaţiilor comunicării nonverbale pe parcursul întâlnirilor profesor- părinte şi semnificaţia aranjării contextului întâlnirii.

Activitatea 3: Folosirea semnificaţiilor comunicării nonverbale

Ţinta acestei activităţi este să ofere posibilitatea profesorilor să lucreze interactiv, folosind indiciile referitoare la comunicarea nonverbală din Activitatea 2.

Cursanţilor li se cere să folosească indicatori nonverbali pe parcursul unei întâlniri profesor-părinte, interpretând în ordine şi schimbând experienţe ale impactului semnificaţiilor comunicării nonverbale asupra profesorului şi părintelui. Această activitate permite şi compararea şi

Participanţii vor crea scenarii asupra experienţelor lor de zi cu zi în şcoală, cu părinţii, care să-i ajute în afara jocului de rol din activitate.

La sfârşitul Activităţii 3 profesorii trebuie să aibă posibilitatea să folosească şi să înţeleagă raţiunea utilizării indicatorilor nonverbali pentru a facilita comunicarea în întâlnirile cu părinţii.

80


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

găsirea diferenţelor impactului asupra practicilor lor curente, aşa cum au fost demonstrate în Activitatea 1, atât asupra profesorului cât şi a părintelui.

Activitatea 4: Organizându-mi contextul

Ţinta acestei activităţi este să ajute participanţii să planifice şi să organizeze contextul întâlnirii, înainte ca părinţii rromi să viziteze şcoala.

Participanţii vor lucra în grupuri şi fiecare grup va realiza şi prezenta celorlalţi propuneri de bune practici

În ordine, participanţii vor decide asupra propunerilor pe care le vor furniza celorlalţi, ca informaţii despre practici de zi cu zi şi contexte. Propunerile vor fi alcătuite în funcţie de condiţiile date din şcoală.

Succesul activităţii va fi bazat pe producţia de bune practici de organizare, bazate pe materialul sesiunii, ca şi de situaţiile reale ale şcolilor.

Evaluare finală

Ţinta acestei activităţi este să furnizeze un feed-back prezentatorilor despre ce a fost reuşit şi ce nu a fost reuşit pe parcursul sesiunii, în


Faza de închidere a sesiunii va fi considerată un succes dacă majoritatea participanţilor vor oferi un feed-back substanţial despre conţinutul

81


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

funcţie de considerentele următoarei sesiuni.

şi desfăşurarea sesiunii.

Sesiunea 3


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Introducere

Introducerea are ca scop sumarizarea materialului din sesiunea 2 şi de a permite participanţilor de a-şi exprima aşteptările faţă de sesiune.

Sumarizarea Sesiunii 2 se va face utilizând metoda socratică. Aşteptările faţă de Sesiunea III se vor exprima de către participanţi prin discuţii libere.

La sfârşitul părţii de introducere a acestei sesiuni participanţii îşi pot exprima aşteptările bazându-se pe cunoştinţele asimilate în Sesiunile 1 şi 2.

Activitatea 1: O experienţă

Scopurile activităţii:

Să permită participanţilor să împărtăşească informaţii despre practicile lor curente

Să ajute participanţii să înţeleagă ce facilitează şi ce împiedică în practica lor curentă comunicarea profesor-părinte

Participanţilor li se cere să redea în detaliu o întâlnire pe care au avut-o recent cu un părinte şi să noteze. În plus li se va cere să joace un joc de rol folosind cuvintele pe care le-au folosit pe parcursul întâlnirii. Participanţilor li se cere să ofere feed-back unii altora despre ce

82


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

a fost bine şi ce nu în acea întâlnire.


Ţinta acestei activităţi este să ajute participanţii să înţeleagă teoriile despre abilităţile ascultării active.

Activitatea se va caracteriza prin:

definirea comunicării şi indicarea efectelor bunelor practici în procesul de învăţare.

distincţia între utilizarea abilităţilor de comunicare şi a celor de consiliere.

factori care subliniază o reală comunicare profesor-părinte înaintea şi pe parcursul desfăşurării unui interviu.

factori care facilitează şi care împietează un interviu.

paşii care trebuie urmaţi în realizarea cu succes a unui interviu.

ce este ascultarea activă şi ce

Vor fi distribuite fişe cu conţinutul informativ.

La sfârşitul activităţii 2 participanţii ar trebui să poată aduce argumente teoretice pentru a justifica şi explica folosirea ascultării active pe parcursul întâlnirilor profesor-părinte.

83


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

trebuie să facem să o realizăm.

folosirea întrebărilor deschise şi închise, cum poate profesorul să parafrazeze ceea ce au comunicat părinţii rromi, folosirea limbajului verbal şi nonverbal pentru a încuraja exprimarea ideilor şi sentimentelor părinţilor, cum să ascultăm şi să reflectăm asupra trăirilor, cum empatia ne ajută să înţelegem şi cum o sesiune deschisă sau închisă sumarizării poate aduce de acord sau nu cele două părţi.

84


Obiective

Procesul de predare


Evaluare

Activitatea 3: Ascultarea activă

Scopul activităţii este de a pune în practică informaţiile teoretice ale sesiunii.

Participanţii vor folosi un scenariu despre bunele lor practici curente, pentru a juca roluri în care să folosească fiecare abilitate de comunicare, după care aceasta va fi prezentată.

Succesul activităţii va fi indicat de gradul în care fiecare participant va folosi cele mai potrivite abilităţi pe parcursul jocului de rol.

Activitatea 4: Realizând o întâlnire profesor-părinte

Ţinta acestei activităţi este să sprijine participanţii să folosească materialul învăţat în sesiunile 1 şi 2 în funcţie de care să-şi organizeze şi mobilizeze abilităţile de comunicare în întâlnirile cu părinţii.

Participanţilor li se va solicita un scenariu despre bunele lor practici curente şi vor fi întrebaţi cum vor folosi ceea ce au învăţat în Sesiunile 1 şi 2, efectuând şi o întâlnire profesor-părinte de la început până la sfârşit.

Succesul activităţii va fi definit de folosirea adecvată a fiecărei abilităţi învăţate şi de buna organizare a contextului întâlnirii profesor-părinte.

Evaluare finală

Ţinta acestei activităţi este să furnizeze un feed-back prezentatorilor despre ce a fost reuşit şi ce nu a fost reuşit pe parcursul sesiunii, în funcţie de considerentele următoarei sesiuni


Faza de închidere a sesiunii 1 va fi considerată un succes dacă majoritatea participanţilor vor oferi un feed-back substanţial despre conţinutul şi desfăşurarea sesiunii.

85

Date despre autori Vasile Chiş este profesor titular la Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei din Universitatea Babeş Bolyai şi şeful acestei catedre. Profesorul Chiş coordonează programul de doctorat (Ph.D.) în Ştiinţele Educaţie la Universitatea Babeş Bolyai, program care include peste 50 doctoranzi, 20 studenţi doctoranzi sunt din alte ţări. Profesorul Chiş a fost şi este coordonator sau membru în numeroase proiecte internaţionale şi naţionale, între care sunt de menţionat: Tempus S-JEP, Tempus CME (1995-1998); Programe Phare pentru formarea mediatorilor şcolari rromi şi Programe Phare pentru formarea profesorilor rromi în Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (2004 -2010). Profesorul Chiş este Şef editor al revistei Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Seria Psychologia-Paedagogia, este Preşedinte al Consiliului pentru Curriculum al Universităţii Babeş Bolyai, este membru în Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) din România. Profesorul Chiş a fost distins cu premiul Academiei Române „Constantin Rădulescu Motru”, în anul 1994, pentru lucrarea Strategii de predare şi învăţare, lucrare editată în coolaborare cu profesorul Miron Ionescu. [email protected]

Gill Crozier este Profesor în Ştiinţele educaţiei şi Prodecan în activitatea de cercetare a Şcolii de educaţie de la „Roehampton University” din Marea Britanie. Doamna Crozier are cercetări în domeniul sociologiei educaţiei (diferenţe privind clasele sociale, diferenţe de rase şi diferenţe de sex). Cercetările profesoarei Crozier sunt publicate în studii comprehensive despre relaţia părinţi – şcoală, despre elevi şi politicile educaţionale, despre influenţele socioculturale asupra educaţiei şi învăţării. Profesoara Crozier este coordonator al programului INSETRom pentru Marea Britanie şi a participat la alte importante programe de cercetare la nivel naţional şi internaţional: ESRC/TLRP; S-139-25-0208; S-148-25-0023. [email protected]

mailto:[email protected]

86

Jane Davies este Lector la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, specializarea Învăţământ primar la Universitatea Sunderland. Principalele sale domenii de cercetare sunt justiţia socială şi educaţia, educaţia şi grupurile etnice. Activitatea doamnei Jane Davies este axată pe formarea iniţiala a profesorilor la Universitatea Sunderland, iar tema prioritară de cercetare a domniei sale este includerea diversităţii în programele de formare iniţialî a cadrelor didactice. Profesoara coordonează programele educaţionale axate pe diversitate în instituţia sa şi contribuie la elaborarea de materiale specifice pentru utilizarea lor de către profesorii din şcoli. [email protected] Barry van Driel a studiat în universităţi în Olanda şi în Statele Unite. Este licenţiat în Psihologia culturii şi religiei cu specializare în educaţie. Domnul Barry s-a implicat activ în proiectul “Anne Frank House” in 1992, şi în prezent este Director internaţional pentru Formarea profesorilor şi dezvoltarea de curriculum. A onorat responsabilităţi şi este acum în poziţii pedagogice importante în educaţie: Editor Şef al publicaţiei “Intercultural Education”, Secretar General al “International Association for Intercultural Education” (www.iaie.org). Domnul Barry este consultant principal la Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR) în Varşovia, este consultant UNESCO şi FRA (Fundamental Rights Agency). Domnia sa a fost mereu în proximitatea comunităţilor de rromi, cu atentă preocupare pentru mai buna educaţie a acestora. Lucrările sale sunt de referinţă în domeniu: Variant Lifestyles (colaborare cu Bram Buunk, Los Angeles 1986) şi mai recent, Confronting Islamophobia in Educational Practice (London 2005), apoi Challenging Homophobia (London 2007). Domnul Barry van Driel este o personalitate cu profundă expertiză în domeniul educaţiei interculturale. [email protected]. Francesca Gobbo este profesoară la Universitatea din Torino, Italia. Domeniul său de cercetare este educaţia interculturală. Predă cursul de Antropologia educaţiei, profesoara coordonează şi programul de doctorat (Ph.D) în Ştiinţele educaţiei la Universitatea din Torino. Este membră în numeroase asociaţii internaţionale: “International Association for Intercultural Education” (IAIE), “European Education Research Association” (EERA) precum şi la Società Italiana di Pedagogia (SIPED). Este în colectivul de redacţie la numeroase reviste, precum: Intercultural Education, European Educational Research Journal, Ethnography and Education, International Journal of Pedagogies and Learning. A participat în numeroase proiecte Comenius şi are publicaţii relevante în domeniu, recunoscute de comunitatea ştiinţifică italiană şi internaţională. [email protected]


http://www.iaie.org/


87

Chrystalla Kaloyirou este profesoară la Institutul de Pregătire Pedagogică din Cipru. Domnia sa are studii de specialitate, de licenţă şi masterat în domeniul relaţiilor umane şi al consilierii în educaţie, diplome obţinute la Universitatea Nottingham din Marea Britanie. În anul 2005 a primit titlul de doctor (Ph.D) la Universitatea Warwick din Marea Britanie unde dânsa este şi Profesor asociat la Centrul pentru Dezvoltare Educaţională (Centre for Educational Development, Appraisal and Research -CEDAR). Cercetările doamnei Chrystalla Kaloyirou sunt ancorate în principalele confruntări pedagogice contemporane: violenţa şi agresivitatea în mediul şcolar, dezvoltarea socială a şcolarilor, educaţia interculturală şi formarea profesorilor. Domnia sa are o binemeritată recunoaştere naţională şi internaţională în domeniul Ştiinţelor educaţiei. [email protected] Yiasemina Karagiorgi este director al unei importante şcoli din reţeaua învăţământului primar în Cipru. Doamna Yiasemina este totodată şi Tutore la Universitatea din Londra. Dânsa a participat la numeroase proiecte europene şi are publicaţii în reviste internaţionale bine receptate de comunitatea ştiinţifică. Domeniile de interes ale doamnei Yiasemina sunt reprezentate de implementarea inovaţiilor în educaţie, dezvoltarea continuă a profesorilor în cariera pedagogică, şi conducerea instituţiilor şcolare. Doamna Yiasemina este asistent coordonator al Proiectului INSETRom 134018-LLP-1-2007-1-CY-COMENIUS-CMP, Formarea continuă a profesorilor pentru incluziunea elevilor rromi. [email protected] Barbara Liegl are preocupări de cercetare şi aplicaţie focalizate pe anti-discriminare, rasism, imigrare şi integrare. Pe aceste teme, Barbara Liegl a realizat sesiuni de formare în numeroase state ale comunităţii europene. Profesional, doamna Liegel este Cercetător principal la un reputat institut pentru drepturile omului în Austria (Ludwig Boltzmann Institute of Human Rights, Vienna and CEO of the Vienna based NGO ZARA – Zivilcourage und Anti-Rassismus Arbeit.). Este şi liderul acestui grup de cercetare. [email protected] Mikael Luciak, în calitatea sa de Conferenţiar (Assistant Professor) la Departamentul de Educaţie de la Universitatea din Viena, Austria, profesorul este unul din principalii promotori şi stimulenţi ai Proiectului INSETRom. Multe din rezultatele programului INSETRom poartă amprenta reputatului profesor Mikael Luciak. Experienţa sa pedagogică este remarcabilă. Este în colectivul de redacţie la reviste internaţionale de prestigiu, cum sunt cele produse de instituţii la fel de prestigioase: International Association for Intercultural Education” (IAIE) şi




88

“Intercultural Education” şi “Encyclopedia of Diversity in Education” şi altele. Cercetările, ca şi cursurile pentru studenţi ale domnului Luciak accentuează dimensiunea interculturală a educaţiei. Este prezentă grija profesorului pentru educaţia şi şcolarizarea minorităţilor etnice, pentru educaţia copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES). La abordările prezentate mai sus, profesorul pune în completare firească educaţia incluzivă şi educaţia pentru elevii rromi. [email protected] Georgios Nikolaou, Conferenţiar (Assistant Professor) la Departamentul de Pedagogie pentru Învăţământ Primar de la Universitatea Ioannina din Grecia (The Pedagogical Department of Elementary Education at the University of Ioannina in Greece). Întâi, este de subliniat că profesorul Nicolaou a făcut toate demersurile necesare ca Universitatea Babeş--Bolyai şi Universitatea Ioannina să deschidă mobilităţile reciproce de studenţi şi profesori în 2010, pe domeniul Ştiinţele educaţiei. Fireşte, profesorul Nicolaou şi instituţia în care lucrează au numeroase proiecte naţionale şi internaţionale la care sunt invitaţi parteneri internaţionali. Profesorul Nicolaou a cercetat şi a publicat lucrări de interes internaţional pe teme de educaţie interculturală, drepturile omului şi ale minorităţilor, educaţia bilinguală şi altele. Domnul profesor este membru al unor asociaţii reprezentative, astfel: Asociaţia Pedagogilor din Grecia “Pedagogical Association of Greece” şi Consiliul Administrativ pentru Educaţia Interculturală în Spaţiul Elen “Administrative Council of the Hellenic Observatory for Intercultural Education”. [email protected] Stavroulla Philippou este conferenţiar (Assistant Professor) cu preocupări în Curriculum şi Teoria Instruirii la Departamentul de Ştiinţele Educaţiei de la Universitatea Europeană din Cipru. Doamna Philippou predă cursuri de Curriculum, de Evaluare şi de Studii sociale în educaţie. Cercetările domniei sale sunt orientate spre problematica identităţii naţionale şi europene. [email protected] Rastislav Rosinský, recunoscut profesor la Universitatea Constantin Filozoful din Nitra este şi Director al Institutului de Studii Romani din Slovacia. Institutul de studii Romani din Slovacia poate fi luat drept model şi pentru universitatăţi din spaţiul românesc Activitatea de predare şi activitatea publicistică a domnului Rosinský acoperă arii de interes focalizate pe cultura şi educaţia rromilor: motivarea elevilor rromi pentru şcoală, construcţia atitudinilor şi a abordărilor profesorilor pentru educarea elevilor rromi etc. [email protected]





89

Eleni Roussounidou este psiholog consilier şi lucrează într-un liceu din Limassol în Cipru, în postul de consilier şcolar. Doamna profesoară consilier are o experienţă de şapte ani ca formator la Institutul Pedagogic din Cipru şi ca participant la numeroase proiecte europene. [email protected] Loizos Symeou este un profesor recunoscut în Cipru şi în Europa, graţie contribuţiilor sale în domeniul Ştiinţelor educaţiei. Domnul profesor este şeful catedrei de Ştiinţe ale educaţiei din Universitatea Europeană Cipru. Formaţia sa pedagoică est una de elită: Universitatea din Cypru (Licenţă), University din Sydney (Master în educaţie), Universitatea Cambridge, Master în cercetare în educaţie şi doctorat (Ph.D) în educaţie. Teza sa de doctorat este o radiografie asupra aspectelor sociologice ale relaţiei şcoală – familie, temă care este şi subiect central al proiectului INSETRom, coordonat de domnia sa. Domnul Loizos Symeou deţine numeroase premii de recunoaştere a activităţii sale academice, premii acordate fie în ţara natală, fie în străinătate. Domnul profesor este membru în numeroase colective de redacţie precum: ERNAPE (European Research Network about Parents in Education-Member of the Scientific Committee), apoi I-NET (International Network of Scholars) şi altele. Domnul professor este membru al unor prestigioase asociaţii educaţionale internationale şi naţionale, cum sunt: AERA (American Educational Research Association, Reviewer), EARLI (European Association for Research on Learning and Instruction), BERA (British Educational Research Association) şi The Pedagogical Company of Cyprus. Domnia sa a coordonat şi coordonează proiecte educaţionale cu implicarea profesorilor, părinţilor şi elevilor. În prezent, profesorul Loizos Symeou coordonează simultan două proiecte: Proiectul Comenius “Teacher In-Service Training for Roma Inclusion” 134018-2007-CY-COMENIUS-CMP şi proiectul UNDP-ACT 'Exploring Europe and Ourselves: Geographies and Identities at Work'. Profesorul Loizos Symeou este o personalitate afirmată în pedagogia contemporană. [email protected] Kim Szymanski este lector la Universitatea Sunderland din Marea Britanie. Domnia sa are preocupări privind formarea iniţială a profesorilor. Dânsa este şi coordonator de program Master în domeniul educaţiei. [email protected]



Date post:	15-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	22 times
Download:	0 times

Formarea continuă a profesorilor · bază de date, care a servit apoi la proiectarea unui...

Documents