Home >Documents >Folclorul in Moldova

Folclorul in Moldova

Date post:27-Dec-2015
Category:
View:50 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Description:
Este o lucrare despre oiceiurile si traditiile din R.Moldolova
Transcript:

Obiceiurile calendaristiceIntroducere:

Interesul oamenilor s-a indreptat in ultimii ani spre obiceiurile folclorice. Fenomenul acesta se datoreste incrcturii valorice pe care le au obiceiurile, precum si interesului omului pentru ele. Obiceiurile snt, fr ndoial, pitoresti manifestari folclorice, mari spectacole. Ele cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu lumea nconjurtoare. Astfel obiceiurile prezint viata social, diverse aspecte ale rnduielii ei.n cultura popular traditional, obiceiurile formeaz un capitol important, fiindc ntreaga viat a omului, munca lui din timpul anului si diferitele lui ocupatii, relatiile cu semenii si cu intruchiprile mitologice erau intreesute cu obiceiuri. n folclorul nostru, unele obiceiuri au pstrat pn astzi forme ample de desfurare, n care vechile rituri se mbin cu acte ceremoniale, cu manifestri spectaculoase.

1.Facei o mic caracteristic a obiceiurilor de iarn.

Srbtorile de iarn se desfoar ntre 1 i 14 ianuarie i au ca puncte centrale zilele Crciunului,Anului Nou i Bobotezei,caracteristica lor cea mai important fiind repertoriul neasemuit de bogat n datine i credine,n realizri artistice literare,muzicale,coregrafice etc.Colindele ,urrile de belug i recolt bogat cu Plugul,Sorcova,Jocurile cu mti,Cntecele de stea snt doar cteva din manifestarile folclorice care fac din srbtorile de iarn unele din cele mai spectaculoase manifestri spirituale ale folclorului nostru.Folcloristica a grupat, n general, obiceiurile calendaristice n patru cicluri care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primvar, de var, de toamn si de iarn. Obiceiurile care se mai practic si azi pe teritoriul folcloric si care prezint forme interesante de integrare in cultura contemporan snt cele din ciclul Anului Nou, deosebit de ample i pline de semnificatii pentru cultura noastr popular.

2. Cnd se umbl n sat cu colinda?

Aflndu-m dintr-un stuc din sudul rii, adic :din raionul Cantemir ,s.Acui la noi acest frumos obicei de iarn se ine pe stil vechi-7 ianuarie.3. Ce fel de colinde se cnt?Ce colinde cnt copii i adulii?

Fiind un stuc de credin,sigur c se cnt colide cretineti, religioase. Copii i adulii,cel mai frecvent , cnt urmtoarele colinde:

Colind Astazi s-a nascut Hristos

Astazi s-a nascut Hristos

Mesia chip luminos

Laudati si cantati

Si va bucurati.

Mititel infasetel

scutec de bumacel

Laudati si cantati

Si va bucurati. Vantul bate nul razbate

neaua ninge nul atinge

Laudati si cantati

Si va bucurati.

Si de acum panan vecie

mila domnului sa fie

Laudati si cantati

Si v bucurai Colind Domn domn sa-naltam

Am plecat s colindm

Domn, Domn sa-nlm

Cand boierii nu-s acasa

Domn, Domn sa-naltam

Si-au plecat la vanatoare

Domn, Domn sa-naltam

Sa vaneze caprioare

Domn, Domn sa-naltam

Caprioare n-au vanat

Domn, Domn sa-naltam

Si-au vanat un iepuras

Domn, Domn sa-naltam

Sa faca din blana lui

Domn, Domn sa-naltam

Vesmant frumos Domnului

Domn, Domn sa-naltam.

Colind- Trei pastori

Trei pastori se intalnira

Si asa se sfatuira

Raza soarelui

Floarea Soarelui

Haideti fratilor, sa mergem

Floricele sa culegem

Raza soarelui

Floarea Soarelui

Se le culegem cu vita

Sa-mpletim o cununita

Raza soarelui

Floarea Soarelui

Si sa facem o cununa

S-o impletim cu voie buna

Raza soarelui

Floarea Soarelui

Sa o ducem lui Hristos

Sa ne fie de folos

Raza soarelui

Floarea Soarelui.

4. Ce colinde noi au aprut n sat?

Colind- Colindita

Colindita nui mai multa

sa traiasca cine'asculta

sus la cer o inaltam

si la gazde o-nchinam

o-nchinam cu veselie

si cu mare bucurie

c-am ajuns seara de'Ajun

a batranului Craciun!

sus mai sus v'am inaltat

ce'am stiut noi v'am cantat

sa ramaneti sanatosi

sanatosi si bucurosi

c'am ajuns seara cea sfanta

cand colindele se canta

sarbatoarea lui Hristos

sa va fie de folos!olind Ninge iar

Ninge iar,ninge iar,

Pe un mos milenar

Si in alba seara de ajun

Toti copii din lume ii spun

Intr-o mie de glasuri:

Bine-ai venit Mos Craciun!

Ninge iar,ninge iar,

Pe un brad de Ianuar

Ingerii din cer ne-au adus

Veste de la cel de sus

S-a nascut Mesia

Domnul nostru Iisus.

Ninge iar,ninge iar,

Pe un batran calendar,

Pleaca anul,pleaca grabit,

La-s sa plece,nu-i de oprit

Poate vine altul

Mai bun si mai fericit.5. Cum snt mbrcai colindtorii i ce instrumente muzicale au? Colindtorii de vrst mai mic sunt mbrcati cu hinue de srbtoare mpodobite cu ghirlande,iar cei mai maturi au haine fcute de mna lor traditionale pentru astfel de srbtori speciale si la fel nu lipsesc de pe ele nici acele minunate ornamente care d un parfum de srbtoare.

Instrumentele muzicale ce sunt tradiionale pentru stea sunt clopoelul i fluieraul.6. n sat se umbl cu steaua,cine i cnd?Descriei cum e fcut steaua. Ce cntec de steau cunoatei?

Da ,se umbl,anume cei ce mai duc i astzi obiceiul sunt copiii. Perioada cnd mai renvie glasul cntecelor de steau este iarna,atunci cnd n sat rsun i colindele. De ce?pentru c la noi n sat colinda i steaua se srbtoresc n aceeai zi de 7 ianuarie. Unii copii umbl cu colinda ,alii cu steaua,chiar i mpreun.

Steaua e fcut, de obicei din lemn sau(faner),ce are forma unei stele cereti ,adic cu cinci vrfuri ascuite,n mijlocul ei se pune o icoan cu Sfnta Maria i cu pruncul Isus. De jur mprejur e ornat cu strluci, ghirlande. Cntecul ce e bine cunoscut de toi oamenii, care in acest obicei, l cunosc i eu foarte bine: Colind- Steaua sus rasare Steaua sus rasare

Ca o taina mare

Steaua straluceste

Si lumii vesteste

Si lumii vesteste

Ca astazi Curata

Preanevinovata

Fecioara Maria

Naste pe Mesia

Naste pe Mesia

Magii cum zarira

Steaua si pornira

Mergand dupa raza

Pe Hristos sa-l vaza

Pe Hristos sa-l vaza

Si daca pornira

Indata-L gasira

La Dansul intrara

Si se inchinara

Si se inchinara

Cu daruri gatite Lui Hristos menite

Luand fiecare

Bucurie mare.7. Ce obiceiuri se mai practic n perioada srbtorilor de iarn n sat?

Ignatul Numele zilei se trage de la Sf. Mucenic Ignatie Teoforul, trecut in calendarul bisericesc la data respectiva. Pentru tarani, Ignat a fost insa un simplu om necajit care, vrand sa-si taie porcul, ca tot romanul, a scapat securea in capul lui tata-sau, omorandu-l pe loc, apoi caindu-se toata viata si primind mila de la Dumnezeu si Sfantul Petru. In ziua de Ignat se taie porcul si nu e bine sa lucrezi altceva. Cand tai porcul zici: "Ignat, Ignat, / Porc umflat". Porcul nu-i luat chiar pe nepregatite, caci se spune ca, in noaptea de dinaintea Ignatului, isi viseaza cutitul... Cu sangele porcului se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca sa fie sanatosi peste an. Dupa taiere si transare, urmeaza "pomana porcului", la care iau parte casnicii si ajutoarele. In popor se face o deosebire intre a taia porcul si a-l omori: daca respecti intru totul regulile traditionale (cum il injunghii, cum il parlesti, cum il transezi, cum il chivernisesti), atunci il tai (ceea ce e in firea lucrurilor, placand si lui Dumnezeu), in vreme ce, daca incalci regulile (ritualul), atunci se cheama ca-l omori, prefacand sacrificiul legiuit in crima nelegiuita! O vorba spune ca cine n-are porc gras de Craciun si cutit ascutit la vremea pepenilor, acela n-a cunoscut fericirea. Se mai zice, de asemenea: "Pastele fudulul" si "Craciun satulul".8.Ce istorii , povestiri despre Crciun cunoatei? Craciunul deschide ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor Anului Nou. Obiceiul de a colinda insemna, de fapt, a merge din casa in casa cu diferite urari. El se manifesta pregnant in ciclul Anului Nou, dar nu lipsea nici la alte obiceiuri, de pilda la Calus. La baza lui sta principiul pe care se intemeiaza rinduiala convietuirii si a solidaritatii colective din satele noastre de obste: toti pentru unul si unul pentru toti.

Despre numele propriu Craciun s-a scris mult. Generatia de sfinti-mosi care apare la sfirsitul anului (Nicoara, Spiridon, Ajun, Craciun) indica apropierea sfirsitului de an si imbatrinirea timpului. Din informatiile etnografice si folclorice aflam ca acesti sfinti erau niste personaje curioase, cu trasaturi bivalente: aveau fore miraculoase, specifice zeilor si eroilor din basme, dar si calitati si defecte, specifice oamenilor. Astfel Craciunul era imaginat ca o simpla persoana profana: om batrin, un pastor batrin cu barba ca omatul, un unches batrin cu barba alba, vecinul lui Mos Ajun, fratele mai mic al lui Mos Ajun, omul care a taiat miinile Craciunesei etc. Sub influenta crestinismului, Craciu

Embed Size (px)
Recommended