Obiceiurile calendaristice

Introducere:

Interesul oamenilor s-a indreptat in ultimii ani spre obiceiurile folclorice. Fenomenul acesta se datoreste incărcăturii valorice pe care le au obiceiurile, precum si interesului omului pentru ele. Obiceiurile sînt, fără îndoială, pitoresti manifestari folclorice, mari spectacole. Ele cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu lumea înconjurătoare. Astfel obiceiurile prezintă viata socială, diverse aspecte ale rînduielii ei.

În cultura populară traditională, obiceiurile formează un capitol important, fiindcă întreaga viată a omului, munca lui din timpul anului si diferitele lui ocupatii, relatiile cu semenii si cu intruchipările mitologice erau intreţesute cu obiceiuri. În folclorul nostru, unele obiceiuri au păstrat pînă astăzi forme ample de desfăşurare, în care vechile rituri se îmbină cu acte ceremoniale, cu manifestări spectaculoase.

1.Faceţi o mică caracteristică a obiceiurilor de iarnă.

Sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 1 şi 14 ianuarie şi au ca puncte centrale zilele Crăciunului,Anului Nou şi Bobotezei,caracteristica lor cea mai importantă fiind repertoriul neasemuit de bogat în datine şi credinţe,în realizări artistice literare,muzicale,coregrafice etc.Colindele ,urările de belşug şi recoltă bogată cu Plugul,Sorcova,Jocurile cu măşti,Cîntecele de stea sînt doar cîteva din manifestarile folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale folclorului nostru.

Folcloristica a grupat, în general, obiceiurile calendaristice în patru cicluri care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă si de iarnă.

Obiceiurile care se mai practică si azi pe teritoriul folcloric si care prezintă forme interesante de integrare in cultura contemporană sînt cele din ciclul Anului Nou, deosebit de ample şi pline de semnificatii pentru cultura noastră populară.

2. Cînd se umblă în sat cu colinda?

Aflîndu-mă dintr-un sătuc din sudul ţării, adică :din raionul Cantemir ,s.Acui la noi acest frumos obicei de iarnă se ţine pe stil vechi-7 ianuarie.

3. Ce fel de colinde se cîntă?Ce colinde cîntă copii şi adulţii?

Fiind un sătuc de credinţă,sigur că se cîntă colide creştineşti, religioase.

Copii şi adulţii,cel mai frecvent , cîntă următoarele colinde:

1

Colind –„Astazi s-a nascut Hristos „

Astazi s-a nascut Hristos

Mesia chip luminos

Laudati si cantati

Si va bucurati.

Mititel infasetel

scutec de bumacel

Laudati si cantati

Si va bucurati.

Vantul bate nul razbate

neaua ninge nul atinge

Laudati si cantati

Si va bucurati.

Si de acum panan vecie

mila domnului sa fie

Laudati si cantati

Si vă bucuraţi Colind –„ Domn domn sa-naltam „

Am plecat să colindăm

Domn, Domn sa-nălţăm

Cand boierii nu-s acasa

Domn, Domn sa-naltam

Si-au plecat la vanatoare

Domn, Domn sa-naltam

Sa vaneze caprioare

2

Domn, Domn sa-naltam

Caprioare n-au vanat

Domn, Domn sa-naltam

Si-au vanat un iepuras

Domn, Domn sa-naltam

Sa faca din blana lui

Domn, Domn sa-naltam

Vesmant frumos Domnului

Domn, Domn sa-naltam.

Colind- „Trei pastori „

Trei pastori se intalnira

Si asa se sfatuira

Raza soarelui

Floarea Soarelui

Haideti fratilor, sa mergem

Floricele sa culegem

Raza soarelui

Floarea Soarelui

Se le culegem cu vita

Sa-mpletim o cununita

Raza soarelui

Floarea Soarelui

Si sa facem o cununa

3

S-o impletim cu voie buna

Raza soarelui

Floarea Soarelui

Sa o ducem lui Hristos

Sa ne fie de folos

Raza soarelui

Floarea Soarelui.

4. Ce colinde noi au apărut în sat?

Colind-„ Colindita „

Colindita nui mai multa

sa traiasca cine'asculta

sus la cer o inaltam

si la gazde o-nchinam

o-nchinam cu veselie

si cu mare bucurie

c-am ajuns seara de'Ajun

a batranului Craciun!

sus mai sus v'am inaltat

ce'am stiut noi v'am cantat

sa ramaneti sanatosi

sanatosi si bucurosi

c'am ajuns seara cea sfanta

4

cand colindele se canta

sarbatoarea lui Hristos

sa va fie de folos!

Сolind – „Ninge iar”

Ninge iar,ninge iar,

Pe un mos milenar

Si in alba seara de ajun

Toti copii din lume ii spun

Intr-o mie de glasuri:

Bine-ai venit Mos Craciun!

Ninge iar,ninge iar,

Pe un brad de Ianuar

Ingerii din cer ne-au adus

Veste de la cel de sus

S-a nascut Mesia

Domnul nostru Iisus.

Ninge iar,ninge iar,

Pe un batran calendar,

Pleaca anul,pleaca grabit,

La-s sa plece,nu-i de oprit

Poate vine altul

Mai bun si mai fericit.

5. Cum sînt îmbrăcaţi colindătorii şi ce instrumente muzicale au?

5

Colindătorii de vîrstă mai mică sunt îmbrăcati cu hăinuţe de sărbătoare împodobite cu ghirlande,iar cei mai maturi au haine făcute de mîna lor traditionale pentru astfel de sărbători speciale si la fel nu lipsesc de pe ele nici acele minunate ornamente care dă un parfum de sărbătoare.

Instrumentele muzicale ce sunt tradiţionale pentru stea sunt clopoţelul şi fluieraşul.

6. În sat se umblă cu steaua,cine şi cînd?Descrieţi cum e făcută steaua. Ce cîntec de steauă cunoaşteţi?

Da ,se umblă,anume cei ce mai duc şi astăzi obiceiul sunt copiii. Perioada cînd mai reînvie glasul cîntecelor de steauă este iarna,atunci cînd în sat răsună şi colindele. De ce?pentru că la noi în sat colinda şi steaua se sărbătoresc în aceeaşi zi de 7 ianuarie. Unii copii umblă cu colinda ,alţii cu steaua,chiar şi împreună.

Steaua e făcută, de obicei din lemn sau(faneră),ce are forma unei stele cereşti ,adică cu cinci vîrfuri ascuţite,în mijlocul ei se pune o icoană cu Sfînta Maria şi cu pruncul Isus. De jur împrejur e ornată cu străluci, ghirlande.

Cîntecul ce e bine cunoscut de toţi oamenii, care ţin acest obicei, îl cunosc şi eu foarte bine:

Colind- „Steaua sus rasare „

Steaua sus rasare

Ca o taina mare

Steaua straluceste

Si lumii vesteste

Si lumii vesteste

Ca astazi Curata

Preanevinovata

Fecioara Maria

Naste pe Mesia

6

Naste pe Mesia

Magii cum zarira

Steaua si pornira

Mergand dupa raza

Pe Hristos sa-l vaza

Pe Hristos sa-l vaza

Si daca pornira

Indata-L gasira

La Dansul intrara

Si se inchinara

Si se inchinara

Cu daruri gatite

Lui Hristos menite

Luand fiecare

Bucurie mare.

7. Ce obiceiuri se mai practică în perioada sărbătorilor de iarnă în sat?

Ignatul Numele zilei se trage de la Sf. Mucenic Ignatie Teoforul, trecut in calendarul bisericesc la data respectiva. Pentru tarani, Ignat a fost insa un simplu om necajit care, vrand sa-si taie porcul, ca tot romanul, a scapat securea in capul lui tata-sau, omorandu-l pe loc, apoi caindu-se toata viata si primind mila de la Dumnezeu si Sfantul Petru. In ziua de Ignat se taie porcul si nu e bine sa lucrezi altceva. Cand tai porcul zici: "Ignat, Ignat, / Porc umflat". Porcul nu-i luat chiar pe nepregatite, caci se spune ca, in noaptea de dinaintea Ignatului, isi viseaza cutitul... Cu sangele porcului se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca sa fie sanatosi peste an. Dupa taiere si transare, urmeaza "pomana porcului", la care iau parte casnicii si ajutoarele. In popor se face o deosebire intre a taia porcul si a-l omori: daca respecti intru totul regulile traditionale (cum il injunghii, cum il parlesti,

7

cum il transezi, cum il chivernisesti), atunci il tai (ceea ce e in firea lucrurilor, placand si lui Dumnezeu), in vreme ce, daca incalci regulile (ritualul), atunci se cheama ca-l omori, prefacand sacrificiul legiuit in crima nelegiuita! O vorba spune ca cine n-are porc gras de Craciun si cutit ascutit la vremea pepenilor, acela n-a cunoscut fericirea. Se mai zice, de asemenea: "Pastele fudulul" si "Craciun satulul". 8.Ce istorii , povestiri despre Crăciun cunoaşteţi?

Craciunul deschide ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor Anului Nou. Obiceiul de a colinda insemna, de fapt, a merge din casa in casa cu diferite urari. El se manifesta pregnant in ciclul Anului Nou, dar nu lipsea nici la alte obiceiuri, de pilda la Calus. La baza lui sta principiul pe care se intemeiaza rinduiala convietuirii si a solidaritatii colective din satele noastre de obste: toti pentru unul si unul pentru toti.

Despre numele propriu “Craciun” s-a scris mult. Generatia de sfinti-mosi care apare la sfirsitul anului (Nicoara, Spiridon, Ajun, Craciun) indica apropierea sfirsitului de an si imbatrinirea timpului. Din informatiile etnografice si folclorice aflam ca acesti “sfinti” erau niste personaje curioase, cu trasaturi bivalente: aveau forţe miraculoase, specifice zeilor si eroilor din basme, dar si calitati si defecte, specifice oamenilor. Astfel Craciunul era imaginat ca o simpla persoana profana: “om batrin”, “un pastor batrin cu barba ca omatul”, “un unches batrin cu barba alba”, “vecinul lui Mos Ajun”, “fratele mai mic al lui Mos Ajun”, “omul care a taiat miinile Craciunesei” etc. Sub influenta crestinismului, Craciunul apare insa ca si figura apocrifa: “mai mare peste ciobanii din staulul unde s-a nascut Hristos”, “mai batrin decit toti apostolii”, “nascut mai inainte decit toti oamenii”, “sotul femeii care a mosit pe Maria”etc.

9.Cînd se umblă în sat cu pluguşorul?Ce urături au copiii şi cei vîrstnici?Cum se pregătesc cetele de urători,numărul lor,cum sînt îmbrăcaţi,ce au în mîini şi ce daruri primesc?

După cum am menţionat şi mai sus la noi în sat sărbătorile de iarnă îs sărbătorite după tradiţia veche,deci,cu pluguşorul se umblă înspre seara de 14 ianuarie,spre Sf.Vasile.

Copiii au o multime de urături nemaivorbind de maturi,copiii şi maturii adesea folosesc aceleaşi urături :

„Mîine anul se noieşte”

Mîine anul se înnoieste ,

Pluguşorul se porneşte

Şi începe a ura

Pe la case ,a colinda

Iarna-i grea ,omătu-i mare

8

Semne bune anul are

Semne bune din belşug

Trageţi roata de sub plug

Mai îndemnaţi măi

Şi strigaţi cu toţii

Hăi,hăi.

La anul şi la multi ani!

„Pluguşorul”

Aho, aho, plugusor mititel

Cu rotitele de fier

Trag baieti vвrtos de el;

Plugusor cu sase boi,

Cei dinainte

Cu coarnele frвnte,

Cei de la mijloc

Cu coarnele de busuioc,

Cei de la roata

Cu coarnele-n balta.

Hai,hai!

„Pluguşorul”

Hai mai iute cu colacul

Ca farвma boii pragul.

S-avem jug de putregai

Cu protapul de malai.

9

S-avem a trece

Peste-o apa rece

Unde stau leii-paraleii,

Cu gurile cascate,

Cu limbile lasate,

Sa ne-apuce pe la spate.

Hai,hai!

Copiii mai micuţi părintii îi pregătesc pentru seara cu uratul,le pregătesc hăinutele,torbele şi nu în ultimul rînd se asigură că odraslele îşi ştiu bine urătura şi în seara respectivă copii de obicei încep a ura mai devreme ca cei maturi pentru a se întoarce mai devreme acasă. Iar gazdele nu uită să-i răsplătească cum se cuvine ;cu dulciuri,bomboane ,uscături făcute de gospodine,mere ,nuci şi desigur că gazda nu uită săle dea şi cîte un leuţ.

Referindu-mă la cetele de urători ce sunt de o vîrstă mai mare pot spune că ei sunt mai numeroşi, aceştia îs flăcăii din sat,ei se adună toţi dintr-o mahala şi fac capra,pregătesc urăturile, îşi împart rolurile,care va fi funcţia fiecăruia în seara cu uratul,cu ce vor fi îmbrăcaţi,cine va fi cămătarul,cine va juca capra,cine va trage din bici,cine va mînui buhaiul,cine vor cînta din instrumente şi anume:acordionul,toba,fluierul etc.,exact aşa fac toţi tinerii din sat.

Şi în seara mult asteptată începe spectacolul rînduindu-se toate cum au fost plănuite,merg prin sat neapărat la fiecare gazdă ură, colindă, joacă capra după obicei ,rostind cîntecul:

Frunză verde de sulcină

Am rămas de tot străină

Voinicii s-o depărtat

Bărbatul mi-am îngropat

Ibovnicul m-o lăsat zac cu faţa la părete ,

Cu gura arsă de sete

10

N-are cine să mă adape

Să-mi puie mîna la cap,

Să mă-ntrebe de ce zac

Că nu zac de nici un rău ,

Zac numai de dorul tău.

şi gazdele fiind mulţumiţi îi primesc în casă ca să guste din bucatele de pe masă pentru ca anul în viitor casa să le fie plină şi masa îmbelşugată iar în sacii care îi au cetele cu ei le pun colaci,nuci şi le dă şi bani ce îi strînge cămătarul ,pentru ca la sfîrşitul noptii să hotărască ce fac cu ei,dar cel mai des din banii strînşi fac flăcăii horă în sat.

Nu aş putea uita să menţionez şi de cei mai bătrîni,ei se adună cîte doi-trei se maschează în cel mai hazliu mod posibil şi îmblă după miezul nopţii cu uratul, îndeosebi la cumătri,naşi,nani, la rudele cele mai apropiate şi ajungînd la gazde ,triebuie să-i recunoască, să-i mulţumească cu bunuri şi să-i poftească în casă,punîndu-i la masă aşa sărbătoresc întreaga seară pînă dimineaţa. Aşa se petrece o seară de Anul Nou la noi în sat. (inclusiv şi răspunsul la itemul 10 „capra”)

10. Se practică în localitatea dumn.jocurile cu măşti(capra,ursul,calul). Descrieţi aceste spectacole şi notaţi cuvintele personajelor.

În afară de jocul cu capra de care am menţionat mai sus ,bine cunoscut este şi jocul „cu căluţul”.

Personajele sunt următoarele:

Căluţul cu călăreţul-călăreţul poartă cuşmă,ochelari,cu un cearşeaf alb în spate. Căluţul făcut din carton umplut cu paie,împodobit cu cordele de hîrtie colorată,zurgălăi;

Fierarul –este pe faţă mînjit cu funigine,poartă cuşmă ţuguiată,ţine un ciocan şi o potcoavă în mîini;

Negustorul –cu pălărie,mustaţă,ochelari,baston,haine negre,cămaşă albă cu fundă neagră la gît;

Stăpînul –haine naţionale ,cuşmă, mustaţă,brîu roşu,o batistă în mînă;

11

Un participant-costum naţional,cuşmă şi bici;

Alt participant-costum naţional ,cuşmă,clopoţel împodobit cu panglici şi flori;

Muzicantul –costum naţional.

Muzicantul îi zice un hostropăţ.

Unul dintre flăcăii ce însoţesc Căluţul se închină în faţa gazdelor:

Bună seara ,gospodari!Primiţi Căluţul?

Dacă i se răspunde afirmativ,continuă în acelaşi ritm:

Foaie verde de mătase ,

Ian poftim,Căluţ,în casă!

Ceata intră jucînd în tactul muzicii.

Călăreţul (scandeză în ritm) :

Hai mai sus, Căluţ bălan,

Că te joacă-un căpitan.

Pauză scurtă(8-10 sec.). Se repetă după fiecare vorbitor.

Toţi în cor:

Bună seara,gospodari,

V-am adus un hărmăsar,

Hărmăsar de la Horeşti

Cu coardele boiereşti

Toţi rostesc scandat:

Frunzuliţă busuioc,

Hai ,Căluţule,la joc!

Joacă ,joacă,tot pe loc,

Să răsară busuioc.12

Cel cu biciul:

Foaie verde de harbuz,

Sai căluţule mai sus!

Stăpînul :

Calul nostru din cîmpie,

Joacă cum îmi place mie.

Toţi :

Foaie verde busuioc,

Stai ,Căluţule,pe loc!

Muzica conteneşte.

Stăpînul :

Tpru-u-u!Măi fierare,

Ian potcoveşte-mi Calul,

Că de-atîta joc hăzos

Şi potcoavele s-au ros!

Fierarul :

Da ce mi-i da?

Stăpînul :

Da ce vrei să-ţi dau?

Fierarul:

vreo 5 m de cîrnaţ,

Să-i satur pe ceilalţi!

O bucată de slănină-

Ca de-aici pîn-la fîntînă!13

Un tobultoc de făină

Şi vreo boală de făină...

Stăpînul se scarpină la ceafă:

Cam scump,da apucăte de lucru!

Fierarul se pune pe treabă,bate potcoavele fredonînd un cîntec,apoi zice:

Gata!

Stăpînul:

Să trăieşti ,meştere!

(reîncepe muzica).

Fierarul:

Foaie verde busuioc,

Hai ,Căluţule, la joc!

Saltă ,saltă tot mai sus,

Că potcoave noi ţi-am pus!

Cel cu clopoţelul:

Tpru-uu -!

Ista –i Calul de la munte,

Cu steluţă albă-n frunte!

Stăpînul:

Foaie verde de negară,

Daţi –i voie să mai sară!

Călăreţul :

Hărmăsaru –i tinerel,

Drăgălaş şi frumuşel,14

Sai în sus ,Căluţ bălan,

Că te joacă-un moldovan.

Muzica încetează.

Stăpînul:

Tpru-uu,Căluţule!

Negustorul :

Noroc ,măi omule!

Stăpînul:

Bună ziua,om bun!

Negustorul :

Da,frumos hărmăsar ai!

Poate vrei să mi-l vinzi mie?

Stăpînul:

Chiar spre tîrg mă îndreptam.

Iaca,vezi,norocul te găseşte şi în drum.

Negustorul :

Da cît ai vrea pe dînsul?

Stăpînul:

Da cam cît mi-i da?

Negustorul :

Ei, asta nu ştiu...Asta-i treaba Dumitale.

Stăpînul:

Dacă-i aşa,apoi dă-mi cinci sute,ia-ţi calul şi du-te!

Stăpînul:15

Măi-măi-măi!Da îi cam scump!

Stăpînul:

Scump,dar face.

L-am hrănit cu orz fir cu fir şi cu brînză şi chefir,

Îi dam şi lapte în loc de apă!

Negustorul :

-Bine,bine,dar să văd dinti are?(îl caută)

Stăpînul:

-Are !Poate să te roadă şi pe tine.

Negustorul :

-Dinţi are,dar ia dă-i oleacă de paie,să văd dacă mănîncă.

Stăpînul:

-Măi,da eu paie n-am. Eu numai grăunţe am.

Negustorul :

-Dacă-i aşa,apoi să-l ţii sănătos şi la anul să mai vii pe la noi.

Stăpînul:

-Hai ,Căluţ, să mai jucăm,

Gospodarii să urăm.

Ca să aibă bucurie,

Pace ,pîine,veselie!

Cei cu biciul:

Foaie verde ,miez de nucă,

Daţi –i voie să se ducă,

Să plece ca bostanul,16

Să nu vină pîn-la anul!

Haida ,măi!

La anul şi la mulţi ani!

Încing cu toţii un hostropăţ.

11.Se umblă cu semănatul?Ce formule de semănat cunoaşteţi?Au apărut şi urări noi?

Da ,se umblă,dis-de-dimineaţa zilei de Sf.Vasile,de obicei mai mult copiii umblă cu semănatul.

Avînd buzunarele pline cu grăunţe ,ei seamănă gospodării de rodnicie şi viaţă lungă.

Hopuri, hopurate,

La multi ani cu sanatate!

Sa traiti,

Sa-mbatrвniti

Ca merii,

Ca perii,

În mijlocul primaverii,

Ca toamna cea bogata

Cu bucate-ndestulata!

La anul şi la mulţi ani!

12.E cunoscut obiceiul sorcovei?Descrie-ţi-l ,notaţi cuvintele.

Da, e bine cunoscut acest obicei.

De Sf.Andrei,dis-de –diminiaţă,mamele care au păstrat datinile se duc în grădină sau în curte şi rup smicele din fiecare pom (mai cu seamă din meri,peri şi trandafiri,iar în lipsa lor-din vişini ,caise,gutui etc.)apoi,legînd la un loc trei ramuri diferite,împart cîte un mănunchi de acestea fiecăruia dintre ai familiei :soţului,copiilor etc.

Ramurile ,puse într-un vas şi la o căldură potrivită ,sînt îngrijite , iar apa triebuie schimbată în fiecare dimineaţă.

17

Încetul cu încetul ,înmuguresc ,dau foi şi ,pînă în ajunul Anului Nou,chiar înfloresc. Acela va fi mai norocos ,ale cărui ramuri vor înflori sau cel puţin vor înmuguri şi înverzi. Florile sînt destinate a se pune la sorcovele pe care copiii le vor purta în dimineaţa zilei de 1 ianuarie.

Astfel se împodobea Sorcova în timpurile de mai înainte ,şi la ramurile de meri,de peri,de trandafiri fac aluzie versurile din recitativ.

Hîrtia colorată astăzi înlocuieşte florile naturale.

Cu Sorcova umblă numai copii de la trei pînă la nouă ani. Apropiindu-se de persoana ce au să o sorcovească,o ating uşor cu sorcova de 40 de ori,pronunţînd recitativul...

Să trăiţi ,să înfloriţi

Ca meri ,ca peri în mijlocul Primăverii

Tari ca piatra,iuţi ca săgeata

Tari ca fierul ,iuţi ca oţelul

La ANUL ŞI LA MULŢI ANI!

Darurile constau odinioară în mere ,turte,faguri de miere şi urările cu sorcova se adresau părinţilor,bunicilor,rudelor şi cunoscuţilor.

Astăzi recompensa constă în bani,iar copiii intră fără deosebire în orice casă ,oriunde ar fi primiţi.

13.Cum se sărbătoreşte Boboteaza în sat?Se pocneşte din bici,se trage cu puşca,de ce? Boboteaza-19ianuarie. La Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca în apă ca saăă o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apăî va avea noroc tot anul.

În ajunul Bobotezei nu se dă copiilor pîine ca să mănînce pe afară ,fiindcă,dîndu-li-se şi mîncînd ,aşa vor face tot anul,ceea ce nu este frumos.

Nu se bat în această zi copiii,că apoi capătă bube peste an.

Femeia care se ceartă cu bărbatul ei în ziua de Ajun,aceea se va certa peste an.

În zilele ajunurilor Bobotezei nu se cerne făină, ca să nu se facă purici în casă.

18

În aceste zile nu se dă nimic din casă , ca să nu se împrăştie gospodăria .

Cine strănută în ziua de ajunul Bobotezei ,se zice că trăieşte bine peste an.

Dacă va intra vreun străin în casă,adică vreun cerşetor sau altcineva ,şi dacă respectivul e bărbat ,atunci se crede că vacile ,oile şi toate celelalte animale domestice ,care sînt a făta ,vor făta în decursul anului pui de parte bărbătească;iar dacă străinul va fi femeie ,se crede că vor făta parte femeiască.

În ajun de Bobotează se scoală de diminiaţă şi pe cine văd prima oară,de este respectivul un om harnic ,atunci şi cei ce l-au văzut vor fi harnici.

În fine ,există în popor credinţa că în noaptea Bobotezei ouăle de corb plesnesc sub puterea gerului şi apar puii.

14.Cunoaşteţi obiceiul numit Chiraleisa?Care-i rostul obiceiului?

Chiraleisa.Cea mai însemnată sărbătoare din câşlegile de iarnă, după Sfântul Vasile sau Anul Nou este Boboteaza. În ajunul Bobotezei, preotul umblă de la casă la casă cu crucea, stropind cu un mănunchi de busuioc agheasmă dintr-o cofă purtată de pălimar, toate acareturile gospodăriei. Părintele este precedat de un grup de copii care strigă tare ciuralesaa! - o variantă fonetică locală a lui Kirie Eleison - Doamne miluieşte! Copiii primesc nuci, mere sau bani. În casa cea mare, fiecare gospodină pregăteşte bucate de post constând din: prune fierte, pere uscate fierte, bob fiert, colivă, salată de fasole. Preotul primeşte de la fiecare gospodar un fuior de cânepă, un colac şi o sumă de bani. Din fuiorul de cânepă preotul este obligat să facă funia la clopot, precum şi funia pentru gropar cu care se lasă sicriul în groapă. Cu acest prilej se pune câte o cruce mică lucrată din draniţă cu un fir de strămătură roşie şi busuioc în locurile unde se adapă vitele - produf (produh, produu), halău, ştiubei, la toate fântânile şi la uşa grajdului, uneori şi pe poartă.

15.Cum se termină obiceiurile de iarnă?Cum era marcat acest moment în trecut ,dar în prezent?

16. Cînd începe cu adevărat primăvara? Ce obiceiuri marchează începutul primăverii?

Luna februarie este încă friguroasă, şi poate de aceea i se mai spune în popor fe-martie, ca să se treacă mai repede peste zilele geroase şi să se ajungă în martie, când soarele îşi face bine simţită prezenţa. Pe la jumătatea lunii februarie, adică în data de 11, se spune că se deschide gura păsărilor, acest semn fiind unul agrar şi este legat de lăsarea stolurilor de păsări peste câmpuri de unde ciugulesc seminţele ce au stat sub zăpadă din toamnă. Alt semn prevestitor este între 20-24 februarie, când păsările îşi stabilesc perechea.

19

În sudul ţării, ca semn al primăverii e Dragobetele. Acest semn la noi e doar cunoscut, nu şi sărbătorit.

Un alt semn de primăvară spune că dacă înainte de Blagoveştenii cântă broaştele, înseamnă că primăvara e pe-aproape.

În ziua când se sărbătoresc cei 40 de mucenici, se zice că îngerii bat cu ciocănele şi vestesc venirea primăverii şi răsărirea primului fir de iarbă. Tot la această sărbătoare bărbaţii beau 40 de pahare de vin întru pomenirea morţilor şi în cinstea sosirii primăverii.

Sunt şi semne florale de primăvară, ele sunt date de înflorirea ghioceilor, a anglicilor, a cocoarelor şi a brânduşelor. Toate aceste flori, dar mai ales ghioceii, îi fac pe tineri să-i caute în cele mai îndepărtate locuri. La noi e locul numit pădurile din stepa Bucegului, unde se află o adevărată grădină florală, o grădină a zânelor pădurii, care te face să cauţi primăvara la mulţi kilometri de sat.

17.Cum se numeau în popor lunile de primăvară? Ce expresii,proverbe,zicători cunoaşteţi despre aceste luni?

MARTIE - MARTISORAPRILIE - PRIERMAI – FLORAR

18. Cum se sărbătoresc floriile?

Floriile este o sărbătoare mare. Lumea creştină posteşte. E primăvară,e pragul Sfintelor Paşti.

...De cînd a intrat Domnul nostru Isus Christos în Ierusalim,creştinii serbează Floriile. În ziua aceea creştinii merg la biserică şi ţin în mîini ramuri verzi de salcie(mîţişori).

În ziua de Florii, ochii copiilor şi ai animalelor sînt atinşi cu o crenguţă de răchită cu mâţişori, crezându-se că astfel li se poate îmbunătăţi vederea şi sunt feriţi de diverse boli...

19. Ce ştiţi despre Sf .Lazăr?

Sfîntul Lazăr, fiind mort patru zile şi de Domnul înviindu-se, împreună cu sfinţii apostoli a primit Duhul Sfînt, Care în limbi de foc S-a coborît. Fiind mare prigoană asupra Bisericii Ierusalimului, după uciderea lui Ştefan, a fost izgonit din hotarele Iudeii şi slobozit pe mare într-o luntre fără vîsle, împreună cu Sfîntul Maximin ucenicul Domnului şi cu Sfîntul Chelidonie, care din naştere a fost orb şi de Domnul s-a luminat; însă plutind după dumnezeiasca ocîrmuire în Marsilia, acolo Sfîntul Lazăr a propovăduit apostoleşte

20

pe Hristos. Apoi, fiind episcop în cetatea Kitiei din insula Ciprului, a murit. Şi sfîntul lui trup, după mulţi ani, s-a descoperit într-o raclă de marmură cu aceste cuvinte scrise deasupra: “Lazăr cel mort de patru zile, prietenul lui Hristos”.

20.Ce reprezintă mărţişorul? Ce legende cunoaşteţi despre el?

Martisorul este o sarbatoare specifică care celebrează venirea primaverii. În această zi se oferă persoanelor de sex feminin apropiate mărisoare, ca mici semne de multumire. Se considera că mărtisoarele sunt aducătoare de fericire si noroc. Ele sunt formate în mod traditional dintr-o fundită rosu cu alb - rosu semnifică iarna si albul primăvara. Acest simbol este purtat la vedere o saptamana sau două.

Legenda mărţişorului.A fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate. Stiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in castelul sau. Pasarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon.Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul dragon.Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant. Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada.In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil. De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc.Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara. Semnificati literara a martisorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care sa-l purtam la piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa.

21Cît timp se poartă mărţişoarele? Ce se face apoi cu ele, ce semnificaţie poartă.

21

Martisoarele se poarta o perioada de timp bine determinată, după care se agată în copacii care urmează să înflorească. Procesul scoaterii martişoarelor a fost legat de paracticile de previziune a vremii. În sud, spre exemplu, oamenii cred că ar trebui să-ţi dai jos mărtisorul doar atunci cînd vei observa un stol de berze. În alte regiuni acest lucru se intampla la vederea unei lebede, existand credintă că, vei fi tot anul la fel de graţios precum respectiva pasăre. Feţele nemăritate îşi pun mărţişorul sub o piatră mare si incearcă să ghicească care le va fi ursitul.Scoaterea martisorului, conform ritualurilor, are un scop bine intemeiat: să marcheze astfel tranzitia dintre sfarsitul iernii si noul anotimp care începe.

22.Cînd încep zilele babei şi cîte sunt,ce denumiri au ele în popor?

Dochiile. La 1 martie, încep Dochiile în număr de 9, în care se poate prevedea cum îţi va merge în tot timpul anului.

Moartea Dochiei in ziua de 9 martie se considera hotar intre anotimpul friguros si cel calduros. Vremea in luna martie este insa foarte capricioasa, iar trecerea de la un anotimp la altul se realizeaza, de obicei, nu intr-o singura zi, ci intr-o perioada mai mare de timp. Din acest motiv poporul a incercat sa umple zilele friguroase care urmau dupa 9 martie cu asa numitele zile "imprumutate": Ziua Strutului, Ziua Mierlei, Ziua Cocostarcului, Ziua Ciocarliei, Ziua Cucului, Ziua Randunelelor, Ziua Omatului, Ziua Mieilor, Ziua Berzelor.

Zile "imprumutate" este o denumire generica a timpului schimbator, cu ninsoare, lapovita si vant care urmeaza dupa 9 martie. Acestea sunt dedicate pasarilor de padure, in special celor migratoare (Ziua Berzei, Ziua Mierlei, Ziua Sturzului, Ziua Cucului), mieilor care se nasc in aceasta perioada a anului (Ziua Mieilor). Adesea, aceste zile primesc determinativul "zapada": Zapada berzelor, Zapada Mieilor, Zapada Randunelelor etc.

23.Ce povestiri despre baba Dochia cunoaşteţi?

Povestire :

Baba Dochia s-a luat la ceartă cu Mărţişor. Iar Mărţişor rîdea de ea. Atunci Baba Dochia a ieşit cu caprele la păscut.

-Unde-ai pornit ,babă,că încă-i frig?

-E-he-he-e,nu mă mai tem,de-amu îi cald,n-o să-mi faci nimic.

-Ba am să te îngheţ,ca să-ţi tremure şi oasele-n tine.

22

-D-apoi te-oi face un ghemuşor ,să te- azvîrl mai depărtişor.

Mărţişor, supărat:

-Am să împrumut 12 zile la frate-meu ,Faur,şi vom vedea .

A împrumutat 12 zile şi i-a tras o ploaie rece ,de a îngheţat şi baba.

24.Cum se sărbătoreşte Sf.Gheorghe,ce semnificaţie are?Ce povestiri despre Sf.Gheorghe cunoaşteţi?

În jurul zilei de Sfântul Gheorghe (23 aprilie) se pun ramuri verzi de răchită pe o glie aşezată pe stâlpii porţii. Se crede că Sfântul Gheorghe, când vine, îşi leagă calul de un stâlp al porţii şi paşte iarbă de pe această glie. De asemenea, începând cu această dată nu se mai mănâncă murături, întrucât se spune că balaurul cu care s-a luptat Sf. Gheorghe se urinează în vasele cu murături. Obiceiul de a pune ramuri verzi la poartă are o dublă semnificaţie în viaţa colectivităţii săteşti. Pe de o parte el marca venirea primăverii, verdele simbolizând reînvierea vegetaţiei, iar pe de altă parte, crengii cu muguri i se asociau valori apotropaice, de ocrotire a păşunilor şi fâneţelor de duhuri rele.

... În noaptea spre Sfîntul Gheorghe 23 aprilie/6 mai,ciobanii bătrîni buciumau în cele patru vînturi ori făceau zgomot în jurul stînei spre a împiedica strigoaicele să se apropie de oi să le ia mana. Zgomotul produs se consideră că face un cerc magic în ocolul căruia vraja nu are putere. La Sf. Gheorghe pornesc oile la păşunat. În unele localităţi această sărbătoare e numită Iarbă Verde sau Dezlegarea Ierbilor. .

25.Ce este pasca,cînd se face şi cu ce scop?

O însemnată mâncare făcută cu brânză dulce şi împodobită cu alune şi nuci pe care o manincă cei din Moldova în decursul sarbatorii Pastilor, este pasca . Originea acestei copturi, dupa cum ne spune o legenda străveche e urmatoarea: “Zice ca, călătorind odată Isus Hristos cu apostolii sai prin mai multe sate şi oraşe spre a face oamenilor bine, si ajungînd intr-un sat, se abătură la un gospodar ca să poposească puţin si apoi să plece mai departe.acel gospodar i-a ospatat cu pască. De atunci acesta coptura e socotită ca una sfintă.

26.Ce povestiri despre ÎNVIEREA lui HRISTOS cunoaşteţi?

23

Învierea lui Iisus

Învierea lui Iisus Hristos (Învierea Domnului) este cea mai mare sărbătoare a mai multor culte Biserici precum si cea ortodoxa.Este sărbătorită în prima duminică de după prima Lună plină de după echinocţiul de primăvară şi diferă de la un cult la altul datorită calendarului adoptat de o Biserică sau alta.

Răstignirea lui Iisus Hristos. Tablou de Giovanni Battista.

Învierea lui Iisus este un temei fundamental pentru credinţa creştină - ortodoxă sau catolică. Este practic temelia bisericii pe care o cunoaştem astăzi. Acest eveniment este relatat de scrierile vremii dar şi de apostoliii lui Hristos.

„Iar a doua zi, care este după vineri, s-au adunat arhiereii şi fariseii la Pilat, zicând: Doamne, ne-am adus aminte că amăgitorul Acela a spus, fiind încă în viaţă: După trei zile Mă voi scula. Deci, porunceşte ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină şi să-L fure şi să spună poporului: S-a sculat din morţi. Şi va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi. Pilat le-a zis: Aveţi strajă; mergeţi şi întăriţi cum ştiţi. Iar ei, ducându-se, au întărit mormântul cu strajă, pecetluind piatra.

Ş i plecand ele, iata unii din strajă, venind în cetate, au vestit arhiereilor toate cele întamplate. Şi adunându-se ei împreuna cu bătrâanii şi ţinând sfat au dat bani mulţi ostaşilor zicând : Spuneţi ca ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe când noi

dormeam.

Şi de se va auzi aceasta la dregătorul, noi îl vom îndupleca şi pe voi fără grijă vă vom face. Iar ei luând arginţii au făcut precum au fost invăţaţi. Şi s-a răspândit cuvântul acesta între iudei până astăzi.

24

...Când Pilat (...) L-a condamnat pe Iisus la moarte prin crucificare, cei ce L-au iubit pe El, nu au cedat [să Îl urmărească], căci El, li s-a arătat a treia zi după moarte, viu, exact cum au proorocit prorocii

„..Atunci Iisus le-a zis (minorosiţelor): Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei ca să meargă în Galileea şi acolo Mă vor vedea!”

Dar când mergeau ele să vestească ucenicilor, iată Iisus le-a întâmpinat, zicând: Bucuraţi-vă! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat. Atunci Iisus le-a zis: Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei, ca să meargă în Galileea, şi acolo Mă vor vedea. Iar ele erau: Maria Magdalena, şi Ioana şi Maria lui Iacov şi celelalte împreună cu ele, care ziceau către apostoli acestea. Şi cuvintele acestea au părut înaintea lor ca o aiurare şi nu le-au crezut.

Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus. Deci au zis lui ceilalţi ucenici : Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis : Dacă nu voi vedea, în mainile Lui, semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede! (...) a răspuns Toma şi a zis: Domnul Meu şi Dumnezeul meu. Iisus i-a zis : Pentru că M-ai vazut, ai crezut! Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut. Dupa acestea, Iisus s-a arătat iaraşi ucenicilor la marea Tiberiadei şi s-a arătat aşa : Erau împreună Simon Petru şi Toma, cel numit Geamănul şi Natanael cel din Cana Galileii şi fiii lui Zevedeu, şi alţi doi din ucenicii Lui. Simon-Petru le-a zis: mă duc să pescuiesc. Şi ei i-au zis: Mergem şi noi cu tine. Şi au ieşit şi s-au suit în corabie şi în noaptea aceea n-au prins nimic. Iar făcîndu-se dimineaţă, Iisus a stat la ţărm; dar ucenicii n-au ştiut că este Iisus. Deci a zis Iisus: Fiilor, nu cumva aveţi ceva de mâncare? Ei au răspuns: Nu. Iar El le-a zis : Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corabiei şi veţi afla.

25

Deci au aruncat-o şi nu mai puteau s-o tragă de mulţimea peştilor. Şi au zis lui Petru ucenicul pe care-l iubea Iisus : Domnul este. Deci Simon Petru auzind că este Domnul şi-a luat haina, căci era dezbrăcat şi s-a aruncat în apă. Şi ceilalţi ucenici au venit cu corabia, căci nu erau departe de ţărm, ci ca la doua sute de cotii, trăgând mreaja cu peşti (...) Deci a venit Iisus şi le-a luat pâinea şi le-a dat-o lor şi de asemenea şi peştele. Aceasta este acum a treia oară când Iisus S-a arătat ucenicilor, după ce S-a sculat din morţi. Iar cei unsprezece ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise Iisus. Şi vazându-L, I s-au închinat, ei care se îndoiseră. Şi apropiindu-Se Iisus le-a vorbit lor, zicând : Da-tu-Mi-s-a toată puterea în Cer şi pe Pământ. Drept aceea, mergând învătaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh!” Şi i-a dus afară până spre Betania şi ridicându-Şi mâinile i-a binecuvantat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer.

27.Ce reprezintă ouăle roşii?Se fac în sat ouă pictate şi încondeiate?

O legendă ne spune că ,după rastignire, în noaptea de sîmbată spre duminică, Pilat, invitat la un ospat dat in cinstea lui de mai-marii evreilor, îngîndurat şi îndurat ţinea un ou in mîina. Tocmai în acel moment, un centurion navali in sală, strigînd înspăimîntat: ”Hristos a inviat!”. Sceptic Pilat a replicat: ”O sa invie, cind se va inrosi oul acesta”. Si oul s-a inrosit pe data. Minunea l-a facut pe roman sa scape oul din miina.

Da se face……. Incondeierea sau "impistritul" oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia noastră.. Ouăle incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultură spirituală specifică tradiţiei noastre.

28.Ce pîine se coace la PAŞTE cum e pregătită?

De cînd eram micuţă vedeam la mama că de Paste în afară de copturile traditionale ca

cozonacul,ruleta,pasca,etc obisnuia sa coacă şi pîine şi colaci pentru împărţit.

E pregatita în felul următor:de cu seară facea oparca(aceasta e din drojdie de casă amestecată cu apă şi faină),o lasa o perioada de timp din noapte ,apoi se trezi(mama)şi o frămînta. Acest proces se face cu scopul de a aduga suficientă făină pentru a creste bine. După aceea o lăsa pînă dimineaţă de creştea şi cînd era gata dospită o punea în tigăi,la

26

fel si colacii doar cînd ei ajung la acest pas mama îi împletea foarte frumos, iarăşi îi lăsa să crească după ce era gata crescută atît oîinea cît şi colacii o ungea cu ulei deasupra,dar între timp tata făcea focul la cuptor,trebuia să fie făcu la timp pentru ca pîinea sa nu se oprească de crescut şi nici tare nu trebuia sa fie pentru a nu fi pîrlită sau arsă. O puneau în cuptor ,şi în fine o scoteau rumenită foarte frumos,o luau din tigăi şi-o înveleau cu o plapumă specială mai groasă pentru a se aburi. În fine ,se degusta la masă de fiecare savurînd apetisanta pîine gustoasă.

29.Se practică în localitate de Paşti udatul între fete şi băieţi?Cu ce scop şi ce versuri se spun?

Da este cunoscut acest obicei doar ca nu este un anumit recital de cuvinte, ci doar adoua zi de Paşte, oamenii se stropesc cu apă, apa reprezentând simbolul vieţii. Familiile şi prietenii se udă, pentru ca în ziua următoare femeile să-i ude pe bărbaţi, revanşând-se astfel.

30.Cum şi de ce se sărbătoresc Paştile Blajinilor? Pastele Blajinilor Dupa Duminica Tomii incepe saptamina Mironositilor sau a Negrelor, ultima duminica sugerind postul negru pe care obisnuiesc sa tina femeile in aceasta saptamina. A doua saptamina dupa Pasti e consacrata mai ales mortilor. De altfel, saptamina incepe cu Lunea mortilor sau Pastele mortilor, zi in care se inalta rugaciuni si se fac sacrificii la mormintele mortilor din familie.

31.Numiţi sărbătoarea Rusaliilor.Ce povestiri despre ea cunoaşteţi?

Sâmbăta din ajunul Rusaliilor, se pun ramuri înfrunzite de tei sau de mesteacăn la porţi, la zăvoare, la uşile de la intrare, la grajd, având rolul de ocrotire contra bolilor, precum şi contra zloatelor din cursul verii. Aceste ramuri se păstrează "la icoană", împreună cu fire de busuioc pentru a putea fi folosite în caz de nevoie.

33.Ce obiceiuri mai au loc primăvara?Descrie-ţi-le!

În cele trei zile de Paşti, există obiceiul ca băieţii şi bărbaţii să tragă clopotele cu credinţa că cine se atinge de funia clopotului nu va avea dureri reumatismale. Toată comunitatea participă la acest obicei, ciocnind ouă roşii şi aprinzând lumânări în cimitir. Tot cu acest prilej, se formau echipe ce jucau hapucu' - un joc cu reguli precise la care se folosea un gen de minge mică făcută din păr de cal sau de vacă şi câteva beţe pentru lovirea hapucului.

34.Cum se numeau în popor lunile de vară,numiţi expresii ,proverbe cu aceste luni .27

IUNIE - CIRESARIULIE - CUPTORAUGUST - GUSTAR.

35.Descrieţi ritualul Coloianului.Se practică în sat acest obicei şi cu ce scop?

Caloianul e păpuşa Ploii. O păpuşă dulce,zămislită de copilaşi,împodobită cu flori şi lumînări(ca la înmormîntare). Ei o îngroapă în lan de grîu,la hotar,iar în zilele secetoase o aruncă ,bocind,în apă curgătoare. Ca să vină ploile cele văratice,dătătoare de viaţă.

37.Descrieţi ritualul paparudei,ce scop urmăreşte?

Paparuda e o datină veche-străveche. Pe vreme de secetă copilele-paparude se îmbrăca uîn verdeaţă şi umblau pe cîmpuri cîntînd.

Paparuda cheamă ploaia. Şi ea vine. Caldă ,dulce, răcoroasă ,mirositoare.

Cum să nu vină Ploaia,dacă paparuda e descîntecul ei?

-Paparudă ,rudă,

Ia vezi de ne udă,

Bumbărel d-argint-

Vărsă-l pe pămînt.

-Ploaie, Doamne,ploaie,

Locul să se.nmoaie.

Ploiţă curată,

De la Domnul dată.

Grîul să crescă,

Frunza să lăţească.

Ploaie, Doamne,ploaie,

Locul să se-nmoaie.

Paparudă,rudiţă,

Dă ,Doamne,ploiţă,

28

Ploiţă curată,

Făr-de-un chic de chiatră.

Unde-i groapa seacă,

Umple ,Doamne,groapa!

38.39. Cînd şi cum se sărbătoresc Sînzîenile,sau Drăgaica ce şţiţi despre ele ?se practică sau,a fost practicată în localitate,cînd şi cu ce scop?

Sânzienele. În această sărbătoare, băieţii făceau coroniţe de flori pe care le ofereau fetelor, care după ce umblau cu ele un timp, le aruncau pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, însemna că fata respectivă va trăi mult, iar dacă va cădea, viaţa ei va fi mai scurtă.

Sînzîienele sau Drăgaigele sînt crăiţele grîului. Ele vestesc coacerea bobului. Odată cu ivirea lor –Soarele joacă pe cer ,cucul domoleste cîntecul,iar grîul ,împăratul,se pîrguieşte.

Sînzîienele înmulţesc lumina ,adună neamurile şi leruiesc pacea.

În ziua de Sînzîiene pe 24 iunie are loc Drăgaica,manifestare spectaculoasă,considerată întruparea Zeiţei Secerişului. Datina constă într-un alai din care fac parte fecioare,îmbrăcate în alb,împodobite cu salbe şi spice de grîu,care umblă pe la case cîntînd şi dansînd.

„ Drăgaica”

1.Iese mîndră din cîmpii,

Ca mirii din cununii:

O spicuţă tinerea

Cu-n firuţ de floricea

Refren:

U –ă,ă!

U –ă,ă!

29

U –ă,u-ă,u-ă,ă!

2.Dulce-i gura mirelui,

Ca boabele spicului

Dulce-i gura miresuţei,

Ca şi laptele spicuţei.

40.Se sărbătoreşte în sat Foca,ce legende cunoaşteţi?

Da este sarbatorită.

Foca. La 23 iulie, este sărbătorit Sfântul Foca, zi în care nu se lucrează, pentru ca gospodăria să fie ferită de trăsnet şi de foc.

41.Cînd şi cum se serbează Sf. Ilie?Ce povestiri despre acest Sfînt cunoaşteţi?

Sfîntul Ilie este o sărbătoare mare ,creştină ce este serbată vara pe două august. La noi în sat această sărbătoare se petrece mîncînd crastaveţi şi mere cu miere. Pentru consătenii mei mai este o sărbătoare deosebită deoarece în astă zi e Hramul satului şi e încă un motiv de a-L serba deosebit pe Sf.Ilie,cu bucate alese,cu casa plină de oaspeţi,şi desigur ,seara toţi sătenii se adună la horă ,unde se veselesc aşa cum ştiu doar moldovenii.

Povestiri:

„Sf.Ilie este stăpînul norilor şi ploilor;al tunetuluişi al vînturilor. El e închipuit alergînd pe nori cu o căruţă cu cai de foc. Tunetul ,cică ,ar fi produs de huruitul căruţei lui pe cer,iar fulgerele sînt scîntei din potcoavele cailor şi din biciul lui.

Sfîntul Ilie este văr cu Vîntul şi Focul au pornit să-şi încerce puterile,Dumnezeu l-a trimis pe Sf.Ilie să-i supravegheze,dar el s-a întovărăşit cu ei. Şi pentru aceasta Dumnezeu i-a luat o mînă şi un picior. Sf.Ilie conduce, împreună cu Sf.Petru,grindina.”

„După moartea lui Solomon,evreii au fost conduşi de regi răi şi lipsiţi de înţelepciune. Unii dintre ei s-au căsătorit cu femei de neam păgîn şi au învăţat de la ele să se închine idolilor.

30

Un rege rău a fost Ahab. În vremea lui poporul se închina şi aducea jertfe idolului Baal. Dumnezeu l-a ales pe profetul Ilie şi l-a trimis să întoarcă poporul la calea cea dreaptă. Dar nimeni nu voia să asculte cuvîntul lui. Atunci profetul a grăit către ei:”Pentru că nu vă îndreptaţi,nu va ploua şi nu va fi nici rouă,vreme de trei ani şi şase luni”.

Ahab s-a mîniat şi îl căuta pe Ilie,ca să-l omoare. Dar alesul Domnului a fugit dinaintea mîniei lui şi s-a ascuns într-un pîrău. Corbii îi duceau acolo carne şi pîine,iar apă bea din pîrău.

Cuvîntul lui Ilie s-a împlinit. Pe Pămînt n-a căzut ploaie,nici rouă,vreme de trei ani şi jumătate. În popor era foamete mare. Pămîntul era sterp şi ars. Acum era sec chiar şi pîrăul unde se afla profetul Ilie. Atunci i s-a arătat iarăşi Dumnezeu şi i-a grăit:”Ilie! Ieşi din locul acesta şi mergi la o femeia văduvă. Acolo vei găsi mîncare şi apă”.

Ilie a ieşit din pîrăul acela şi a mers unde i-a arătat Dumnezeu. El a întîlnit-o pe femeia cea văduvă şi i-a zis:” Dă-mi apă să beau şi o bucată de pîine să mănînc”. Dar femeia ceea era săracă şi i-a răspuns:” Nu am decît un pumn de făină şi putin undelemn într-un ulcior. Din aceasta vom mînca eu şi fiul meu,şi apoi vom muri”. Ilie o linişti şi îi grăi aşa:” Nu te teme. Vatra de făină nu va scădea şi ulciorul nu se va goli,pînă cînd va da Domnul ploaie pe pămînt”.

Cum a grăit Ilie aşa s-a întîmplat.

42.Cînd şi cum se sărbătoreşte Sf. Maria.Ce legende cunoaşteţi despre această Sfîntă?

Cine era aceasta Marie? Istoria ei se povestea in cercurile monahale ale Rasaritului incepand din secolul VI circuland foarte repede in forme latine si in Occident. Era atat de bine cunoscuta ca un model al pocaintei, incat unii au crezut ca ar fi vorba de o parte a istoriei necunoscute a Mariei Magdalena. Chiar si personaje cultivate ca Honorius de Autun le-a confundat:

"Se spune ca dupa ce ea (Maria Magdalena) impreuna cu ceilalti ucenici a vazut pe Domnul inaltandu-se la cer si a primit pe Duhul Sfant impreuna cu ceilalti, din dragoste pentru El n-a mai vrut sa vada barbat, ci venind in pustie, a locuit multi ani intr-o pestera. Cand un preot ratacindu-se a venit la ea si a intrebat-o cine era, ea a raspuns ca era Maria pacatoasa si ca el fusese trimis sa ingroape trupul ei. Cu aceste cuvinte s-a despartit ea cu fala de aceasta lume, pe care multa vreme o infiorase, si cantand un imn de lauda impreuna cu ingerii, s-a dus la Domnul, pe Care mult L-a iubit si Care i-a iertat mult si i-a ingaduit sa culeaga intr-o gradina inmiresmata crini impreuna cu dalbele fecioare".

31

45.Ce legendă cunoaşteţi despre cuvioasa Parascheva?

Paraschiva - Sfanta Cuvioasa Paraschiva, sarbatorita in ziua de 27 octombrie, este socotita ocrotitoarea lumii. Numele este specific crestin si are origine greceasca: Paraskeu, "pregatire", dar si ziua de "vineri" (vinerea fiind ziua de dinaintea Sabatului), de unde denumirea populara de Sfanta Vineri (atribuita nu doar sfintei propriu-zise, ci si unui personaj feminin fantastic din basmele si legendele noastre, ce pare mai degraba imaginea increstinata a unei vechi zeitati pagane, ca si personificarea altor zile ale saptamanii, mai ales Sfanta Miercuri si Sfanta Duminica). Forma Parascheva este una grecizanta, la noi formele traditionale fiind Paraschiva (diminutive: Chiva, Chivuta) si Paraschiv (diminutive: Chivu, Chivut), astazi destul de rare ca nume de botez.

46.Cînd şi cum se sărbătoreşte Sf. Petru,ce povestiri cunoaşteţi?

Sfîntul Petru se sărbătoreşte pe data de 12 iulie.

Sfîntul Apostol Petru, care mai înainte de apostolie se numea Simon, era de neam iudeu, din hotarele Galileei cea din Palestina, dintr-o cetate mica si neslavita, care se numeste Betsaida. El era fiul lui Iona, din semintia lui Simeon si frate cu Sfоntul Apostol Andrei, cel оntоi chemat. Luоnd pe fiica lui Aristobol, care era frate cu Sfоntul Apostol Varnava, a nascut dintr-оnsa un fiu si o fiica. Petru era simplu la obicei si neоnvatat, оnsa temator de Dumnezeu; caci pazea poruncile Lui fara de prihana оn toate lucrurile sale. Cu mestesugul era pescar, caci, fiind sarac, trebuia sa-si cоstige hrana casei sale din osteneala mоinilor, ca sa hraneasca pe femeie, pe copii, pe soacra si pe batrоnul sau tata, Iona. Andrei, fratele lui, trecоnd cu vederea desertaciunile si gоlcevile lumii acesteia, si-a ales viata fara оnsotire; si, ducоndu-se la Sfоntul Ioan Botezatorul, care propovaduia pocainta la Iordan, s-a facut ucenicul lui.

47.Cum sărbătoriti ziua Sf. Andrei,ce vrăji, descîntece se fac?

De Sfântul Andrei , pentru ocrotirea vitelor din gospodărie, se ung uşile grajdului şi ale casei cu usturoi. Se zice că Sfântul Andrei păzeşte vitele de boli şi vrăjitorii care le iau mana. Usturoiul este prezent şi atunci când urcă oile şi vacile la stână, pentru a fi ferite de muşcătura de şarpe sau de helge.

Aflarea ursitei .Ca la orice inceput de an, prisoseau practicile magi ce de aflare a ursitei, adica a viitorului sot. Fata de maritat prepara o "Turtuca de Andrei", turtita subtire din faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita sobei si o manca inainte de culcare. Baiatul care venea in vis sa-i aduca apa ca sa-si potoleasca setea urma sa o ceara de nevasta in

32

cursul anului. Alte fete, dupa ce soseau acasa de la Pazitul Usturoiului, semanau cate un catel de usturoi privegheat intr-un cocolos de aluat. Dupa modul cum incoltea si crestea usturoiul semanat, se faceau anumite pronosticuri matrimoniale. Timpul era insa favorabil si pentru observatii meteorologice si astronomice. Unii batrani, nestiutori de carte dar "cititori" in stele, observau cerul in noaptea de Ovidenie sau de Santandrei si noroceau anul, prevestind daca va fi bogat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fi pace sau razboi etc. Obiceiul de a semana in noaptea de Santandrei grau intr-o oala de pamant pentru a interpreta rodnicia ogoarelor in noul an este practicat si astazi.

48.Cum e sărbătorit Sf.Nicolai,ce povestiri cunoaşteţi?

Viata Sfantului NicolaePe facatorul cel mare de minuni, ajutatorul cel grabnic si mijlocitorul cel prea ales catre Dumnezeu, pe arhiereul lui Hristos, Nicolae, l-au odraslit partile Lichiei, in cetatea ce se numeste Patara, din parinti cinstiti si de bun neam, dreptcredinciosi si bogati. Tatal sau se chema Teofan, iar mama sa Nona. Aceasta binecuvintata pereche, petrecind cu buna credinta in insotirea cea legiuita si impodobindu-se cu obiceiul cel bun, pentru viata lor cea placuta lui Dumnezeu si pentru multele milostenii si faceri de bine mari, s-au invrednicit a odrasli aceasta odrasla sfinta - singuri ei fiind radacina sfinta - si s-a facut cum zice psalmistul : Ca un pom rasadit linga izvoarele apelor, care si-a dat rodul sau la vremea sa. Deci, nascind pe acest dumnezeiesc prunc, l-a numit Nicolae, care se tilcuieste "biruitor de popor"; si cu adevarat s-a aratat biruitor al rautatii, asa binevoind Dumnezeu spre folosul de obste al lumii.

49.Ce semne anunţă venirea iernii?Descrie-ţi-le.

50.Cum se numesc în popor lunile de iarnă?Ce expresii şi proverbe cunoaşteţi despre ele?

DECEMBRIE – UNDREA

IANUARIE-GERARFEBRUARIE - FAURAR

Proverbe, zicatori: Gerurile lui februarie fereca apele, imbraca raurile si lacurile in invelisuri dure si reci de gheata. De aici si denumirea lunii - Ferecar. In aceasta luna exista vanturi, crivaturi puternice si reci. De aici se trage denumirea de Fluerar. Luna se considera cea mai geroasa luna a iernii. Se spune: "fie iarna cat de rece, numai faurar de-ar trece". Gerurile aspre stau la baza proverbelor, zicatorilor: "Ii frig de crapa ouale corbului", "Ii ger de carpa lemnele", "Ii ger de crapa pietrele", "Ii asa de frig, ca ti-i mila sa lasi cainele afara", "Omatul oprit iarna, aduce multi snopi vara", "Omul harnic merge la lucru si cand ploua, si cand spulbera" etc.

33

Proverbe, zicatori: Iata cateva proverbe, zicatori; "Ianuarie incepe anul, dar ii mijlocul iernii", "Gerul lui Ghenar umple hambarul".

Proverbe, zicatori: Luna decembrie este numita "cap de iarna", iar zicalele previn: "daca Undrea inteapa si gileste, de sarac nu se-ngrijeste".

34