Date post: | 03-Mar-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | bisnes-women |
View: | 258 times |
Download: | 0 times |
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 1/114
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 2/114
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 3/114
CZU 379.8 (478) (036)
M 78
Editat cu sprijinul Funda iei SOROS-Moldova
Redactor: Dumitru Boicu Corectori: Mariana Betenciuc, Elena Pistrui Redactor tehnic: Nina Duduciuc Machetare computerizată : Andrei Ichim Copertă : Andrei Ichim
Lucrarea cuprinde un excelent material pentru persoanele care inten ioneazăsă se ini ieze în domeniul turismului rural sau să înceapă o afacere în bazaobiectelor turistice.
Se adresează , cu precă dere, autorită ilor publice locale, func ionarilor publiciş i primarilor, antreprenorilor, cadrelor didactice, studen ilor etc.
întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,
str. Academiei, 3; MD-2028, Chiş ină u, Republica Moldova;tel.: (3732) 73-96-16; fax: (3732) 73-96-27; e-mail: [email protected]
Difuzare: Societatea de Distribu ie a Că r ii PRO-NOIRepublica Moldova: str. Alba-lulia, nr. 23/1; MD-2051, Chiş ină u;tel.: 51-68-17, 51-57-49; e-mail: [email protected]; www.pronoi.mdRomânia: str. Ing. Pândele Ţ ă ruş anu, nr. 13; Sector 1, Bucureş ti;tel.: (021) 222-69-35; tel./fax: (021) 222-69-38
Toate drepturile asupra acestei edi iiapar in întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Miron, ViorelTurismul rural în Moldova: îndrumar pentru autorită ile publice locale /
Viorel Miron. - Ch.: Ştiinţa, 2002 (Combinatul Poligrafic). - p. 120.
ISBN 9975-67-289-4
379.8 (478) (036)
ISBN 9975-67-289—4© Viorel Miron, 2002© Î.E.P. Ştiinţa, 2002
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 4/114
I 'mfltnbul pentru faza de ini iativă.......................................................................
4’ .ului moldovenesc - destina ie turistică ..............................................................5
I Resurse turistice locale ş i atrac ii rurale...................................................... 8I I Poten ialul turistic natural în mediul rura l.................................................... 8I Patrimoniul cultural-istoric din satele Republicii Moldova......................... 12I i Localită i reprezentative din ară - zone turistice:
Orheiul Vechi, Cosăuţi, Talmaza, Stoianovca............................................17
Aspecte legislative ale practică rii turismului în mediul rural.......................19
I Oportunită i ş i „pete albe” în legisla ia autohtonă ...................................... 197 7 Reglementă ri legale ş i norme în practica interna ională
...........................
30
i Turismul rural ş i dezvoltarea social-economicăa comunită ii autohtone..............................................................................32
i 1 Administra ia publică locală ş i câmpul de manevră ..................................32i 7 Antreprenori implica i în deservirea turiş tilor.............................................45
3 3 Turiş tii ş i popula ia locală ..........................................................................47
4 Oaspe i în satul moldovenesc................................................................... 50
4 1 Vacan e la ară ...........................................................................................504 2 Raportul „turist-gazdă ": etica ospitalită ii...................................................51
fi. Economia turismului rural..........................................................................54l> 1 Turiş tii - consumatori de servicii locale............................. 545.2 Cum putem forma un produs turistic rural?...............................................58fi.3 Promovarea programelor turistice la ară ..................................................77
fi 4 Comercializarea pachetelor de servicii turisticeoferite de comunitatea locală .................................................................... 83
6. Instrumente ale administra iei localepentru îmbună tă irea turismului rural......................................................... 846.1 Modalită i de încurajare a antreprenorilor din turism................................. 846.2 Implicarea ghizilor locali în deservirea oaspe ilor ...................................... 85
6.3 Re eaua de cazare în mediul rural............................................................ 876.4 Bucă tă ria locală tradi ională ...................................................................... 906.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice locale.................................................. 94
Bibliografie......................................................................................................... 98Anexe................................................................................................................ 99
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 5/114
Turismul rural este o formă de turism practicată în spa iul rural, care uti-lizează resursele turistice locale ş i asigură că lă torii cu servicii de cazare, masăş i de agrement în condi ii tradi ionale ş i naturale specifice.
Transformarea satului moldovenesc în destina ie turistică .
Comunitatea locală + Ini iativa privată + Mecanisme
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 6/114
aamwmmmmă =seawisQfflpBt o h mM
luii-imul în mediul rural este în ui
i..... llmp unul dintre genurile de acti-
vilitl" deosebit de profitabile. Cel maiindicator din turism - numă -
ml i Io turiş ti - demonstrează că fiecare
h! putrulna european a ales satul drept
ilnntloii lo turistică . Ah icurile turistice pot fi extinse ş i pe
.....ii
npli il satului moldovenesc, pentru că :majoritatea resurselor turistice se
tjAntmi; pe teritoriile satelor;
itvem o comunitate să tească os
pitalieră ;Matul este locul unde s-au conser
v i liudi iile populare. Avantajele dezvoltă rii turismului în
mndlul rural pot fi percepute pe diverse
planuri:
• Sunt identificate obiecte de interesImlNtlc de provenien ă naturală saui ultural-istorică atractive pentru vizite,
i ar«> stimulează sosirea persoanelor
<lin nlte regiuni ale Republicii Moldovanu de peste hotarele ei. Aceste
obiecte reprezintă o „carte de vizită ” a
localită ii respective ş i constituie unpatrimoniu important al comunită ii.
I ’rin grija fa ă de el localnicii câş tigă
mspectul din partea turiş tilor.• Prin turism este valorificat tezaurul
cultural tradi ional: folclorul, obiceiurile,
ritualurile locale, evenimentele semnificative în via a comunită ii. Astfel, tu
ristul parcă revine în lumea „poveş tilor
bunicu ei", care îi oferă cu generozitate
clipe minunate.• Sunt puse în aplicare proiecte de
conservare, restaurare, restabilire a
monumentelor ş i a anumitor teritorii locale ş i de amenajare a acestora cudotă ri specifice turistice pentru recre
a ie, agrement, practicarea sporturilor,curelor terapeutice.
• Sunt formate anumite calită i ome
neş ti frumoase: ospitalitatea, bună vo
in a, prietenia, receptivitatea, stimafa ă de persoană , respectul fa ă de valori ş .a., care creează un climat psiho
logic benefic în comunitatea respectivă
ş i determină o atitudine corectă între
oameni.
• Participarea activă a popula iei ladeservirea oaspe ilor în localitatea ru
rală duce la înviorarea semnificativă a
mediului socioeconomic. Astfel, are loco diversificare a ocupa iilor neagricole
la ară , care contribuie la stabilizareafenomenului de migrare a popula iei de
la sat spre oraş .
• Sunt create noi locuri de muncăprin comercializarea spa iilor de locuit
din curtea ă ră nească , produselorpreparate din materie primă naturală ,
prestarea serviciilor de transport ş i de
înso ire, producerea obiectelor tradi io
nale de artizanat ş i a altor bunuri specifice, necesare persoanelor aflate în
că lă torie.• Sporesc veniturile locuitorilor o dată
cu valorificarea patrimoniului turistic rural (resurse turistice, trasee pentru ex
cursii, structuri de cazare temporară ş ide organizare a agrementului).
• Contactele interumane cu persoa
nele din alte locuri generează noi cerin e fa ă de stilul de via ă , iar calitatea
vie ii în sate se ameliorează sim itor(să tenii altfel îş i organizează spa iul
casei, îmbună tă esc confortul, eficien-tizează consumul de timp liber, îş i ridi
că nivelul cultural ş i de cunoş tin e în
anumite domenii, îş i restabilesc priorită ile în raporturile cu societatea etc.).
• Are loc instruirea persoanelor pen
tru a corespunde unor exigen e profesionale în raporturile cu turiş tii-clien i ş i S
a t u l
m o l d o v e n e s c
d e s t i n a ţ i e
t u r i s t i c ă
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 7/114
S a t u l
m o l d o v e n e s c
d e s t i n a ţ i e
t u r i s t i c ă
A Urme ale băilor orientale pe locul vechiului oraş Şehr-al-Jedid
adaptarea la conjunctura pie ei serviciilor turistice.
• Această formă de turism dă posi
bilitate persoanelor cu venituri mo
deste să -ş i organizeze odihna ş i să că lă torească într-un mediu natural ş i
să nă tos la un standard mul umitor.
• Este stimulată crearea în mediulrural a unor unită i economice cu activită i complementare agriculturii, baza
te pe servicii generate de valorificarea
poten ialului turistic, produselor agricole ecologic pure ş i a posibilită ilor gos
podă riei ă ră neş ti.• Antreprenorii locali investesc în
structurile de turism proprii, astfel con
tribuind la dezvoltarea infrastructurii
turistice locale, se pot implica în elaborarea ş i realizarea proiectelor de rea-menajare a zonelor turistice cu in
vesti ii proprii sau atrase. Ei se pot asocia în vederea promovă rii unei localită i
ca destina ie turistică na ională saupregă tirii cadrelor.
• Această formă de turism nu necesită investi ii foarte mari pentru dotă rile
de infrastructură specifice (se porneş tede la premisa că turiş tii sunt caza i în
casele ă ră neş ti deja construite) ş i nu
favorizează aglomeră ri urbane (ca, de
exemplu, complexele mari turistice de
pe litoral). Este un turism pentru amatorii de liniş te, natură , tradi ii etc.
• Satul moldovenesc, prin resurseleturistice pe care le posedă , gospodă ri
ile, capabile să primească ospitalier ş ila un nivel înalt turiş ti, comunitatea, ce
a ş tiut cu grijă să conserveze tradi iilelocale, devin promotori reali ai imaginii
favorabile a Moldovei peste hotare.
Autorită ile publice locale au rolul dea realiza parteneriatul eficient întresectorul public (de care in resursele
turistice, teritoriile vizitate, raporturilenormativ-juridice, gestiunea bunurilor
ş i a lucră rilor publice în comunitate) ş icel privat (diverse forme de antre-
prenoriat, de capital, resurse umane,
capabile să realizeze proiecte comerciale). Turismul rural astfel privit
creează niş te oportunită i reale pentrudezvoltarea economică locală :
a) aspectul social: armonizează intere
sele diferitelor pă turi sociale din comunitate, dezvoltă cultura, tradi iile,meş teş ugurile ş i încadrează per-
6
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 8/114
noanele care practică aceste feluri
da activită i în turism;li) Hspectul economic: perfec ionează
(.idrul legal de stimulare a antre-
pienoriatului la sat, micş orează ş omajul, favorizează ob inerea bene
ficiilor suplimentare, îmbună tă eş tealructura circuitului de mă rfuri ş i
norvicii, utilizează mai eficient resur
sele de muncă ;i ) <i<istionare eficientă: realizarea unor
strategii de durată în strânsă legă
tură cu evolu iile din agricultură , servicii, infrastructură , protec ia monu
mentelor ş i a naturii, contribuirea lavalorificarea zonelor dezavantajate
economic, cum sunt cele rurale,prin resurse proprii ş i investi ii
atrase, crearea ş i unificarea sistemelor de comunicare, eficienti-
zarea procesului de elaborare a
strategiilor de dezvoltare economică
locală ş i implementarea acestora;d) prognozare: inventarierea resur
selor locale, utilizarea teritoriului,gradul de dezvoltare a infrastructurii
locale generale ş i turistice, regle
mentă ri, evolu iile sectoriale;o) protecţia mediului: mă suri de con
servare ş i protec ie a naturii, optimizarea utiliză rii teritoriului, reglemen
tă ri ecologice, valorificarea durabilă
a unui mediu să nă tos de via ă .Chiar dacă turismul rural nu pro
duce aglomera ii de tipul celor urbane,
totuş i cauzează anumite probleme,care necesită o solu ionare eficientă :
- raporturile dintre turiş ti ş i localnici
trebuie canalizate pe fă gaş ul nedesta-biliză rii vie ii locale cotidiene;
- o dată cu schimbarea stilului de
via ă , a economiei locale, are loc o în
depă rtare de la îndeletnicirile tradi
ionale, formele ş i rela iile de muncă ,tehnologiile agrare vechi, ceea ce
poate duce la deprecierea calitativă asatului moldovenesc, considerat „oază
de liniş te, tradi ie ş i natură ", drept destina ie turistică atractivă ;
- circula ia turistică interna ională ,pe lângă afluxul de persoane spre zo
nele turistice, provoacă ş i un complex
de factori negativi: comer ul ilegal cu
bunuri materiale, ră spândirea drogu
rilor, servicii îndoielnice etc., care pot
periclita bunele moravuri.O bună cunoaş tere a tuturor proble
melor privind practicarea turismului va
duce, cu siguran ă , spre o abordare realistă a posibilită ilor locale de a oferi
servicii necesare vizitatorilor în mediulrural.
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 9/114
aaâQOEgjs m©&m a
Batrimoniul naţional constituie principalul element, care
- prin atracţia sa este capabil să orienteze fluxul de turişti
şi de alţi vizitatori spre localităţile moldave, cu precădere în localităţile ru
rale, pentru că anume în preajma lor se află majoritatea obiectelor cu valoare turistică din fondul zonelor naturale şi potenţialul cultural-istoric.
Asemenea obiecte găsim pretutindeni, despre ce confirmă faptul că doar în aproximativ 1680 de localităţi din Republica Moldova există peste 300 de arii naturale protejate de către stat, câteva mii de staţiuni preistorice,
cca 400 de selişti tripoliene (~ 5-6 mii de ani în urmă), cca 30 de horodişti fortificate antice, cca 500 de selişti medievale timpurii, numeroase cetăţi medievale din pământ, 6 cetăţi medievale din piatră (în diferite stadii de conservare), cca 200 de monumente de arhitectură protejate de stat, printre acestea fiind: şcoli, case nobiliare, biserici, ansambluri şi complexe is
torice, mănăstiri ortodoxe, biserici,
muzee, teatre etc.Mulţi oaspeţi, care ne vizitează re
publica, rămân impresionaţi de cele
văzute aici, apreciind teritoriul ei drept „un adevărat muzeu sub cerul liber”.
Aceste consideraţiuni sporesc mult atunci când gazdele, pe lângă ospitalitatea şi prietenia oferite, încurajează turiştii să afle cât mai multe lucruri interesante, de exemplu, despre pe
rindarea civilizaţiilor în complexul Orheiul Vechi, rezervaţia ştiinţifică „Codrii”, peştera-gigant „E. Racoviţă”,
localităţile fortificate cu 4 secole1 înainte de Hristos, cetăţile medievale Soroca şi Tighina, mănăstirile vechi moldoveneşti Vărzăreşti, Căpriana, Saharna, Ţâpova, Japca, Hârjauca, reşedinţele nobiliare din parcurile vechi de la Ţaul, Doina, Ivancea, Hânceşti, cartierele cu arhitectură de epocă din Chişinău, Soroca, Tighina, vestitele depozite de vin subterane de la Cricova, Cojuşna, Mileştii Mici. Şirul acestor obiecte turistice poate fi pre
lungit mult, deoarece fiecare localitate deţine o parte din patrimoniul naţional, care, fiind păstrată cu grijă şi utilizată
în mod eficient, poate fi transformată
într-o veritabilă carte de vizită atât a ei, cât şi a republicii.
■ 1.1. Potenţialul turistic natural în mediul ru ral
Pe bună dreptate, „ natura este unică în fiecare colţ de ţarină, ba chiar în fiecare dimineaţă, ea este capabilă să
A Tol tre, insu le ale măril or dis păru te . Buteşt i
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 10/114
inspire marele talente, să asigure
proiperarea civilizaţiilor, să mişte sute
tfe destine în căutarea armoniei
Pe meleagurile oricărei ţări întâlnim
Cohorte de călători, pelerini şi aventurieri romantici, care caută un mediu
natural plin de tihnă şi prospeţime. Cu
certitudine, zonele naturale, datorită
funcţiilor lor estetice şi gradului înalt de conservare, au devenit veritabile
destinaţii pe traseele turistice.Statele contemporane şi-au creat
•llteme integrale de rezervaţii naturale de diverse tipuri, capabile să asi-
!|Ure conservarea reliefului, a florei şi
Bunei, specifice fiecărei ţări. Astfel,
■unt puse în valoare anumite arii protejate, scoase din circuitul agricol sau
■I altor activităţi gospodăreşti, fiind
încurajate practicile care nu duc la
poluarea mediului şi turismul. De
■ceasta profită comunităţile locale, în
raza cărora se găsesc resursele naturale respective, care însă nu sunt ex
ploatate tradiţional (extragere, defrişare, prelucrare), ci consumate raţional de către vizitatori. Asupra acestora
sejurul minunat lasă doar impresii plăcute, în plus, efecte benefice exercită
asupra lor şi curele balneoclimatice, mbogăţindu-se, între timp, cu noi
cunoştinţe despre plaiurile vizitate etc. n felul acesta, poate fi obţinută o utiizare eficientă a potenţialului turistic
natural, capabil să atragă noi şi noi
urişti.„Legea privind fondul ariilor naturale
protejate de stat” (nr. 1538-XIII, adopată la 25.02.1998 de Parlamentul Republicii Moldova) instituie un sistem
complex de arii naturale. Potrivit aceseia, în Republica Moldova au fost luate sub protecţie de stat 12 categorii de zone naturale protejate, din care fac
parte 178 de diverse tipuri de rezervaţii, 130 de monumente ale naturii şi
433 de arbori seculari. Majoritatea
acestora sunt situate în perimetrul localităţilor săteşti, fapt care creează
premise pentru dezvoltarea turismului în mediul rural.
în continuare vom face o succintă
prezentare a resurselor naturale din
Republica Moldova, care «pot fi introduse în circuitul valorilor turistice.
■ 1.1.1. Rezervaţii ştiinţifice
în Republica Moldova actualmente
există 5 rezervaţii ştiinţifice, care cuprind suprafeţe importante (între 1000
şi 6000 ha) din landşafturile reprezentative ale ţării. Rezervaţia ştiinţifică, considerată instituţie ştiinţifică, are
statut de persoană juridică şi gradul cel
mai înalt de protecţie. Teritoriul acesteia este împărţit în 3 subzone, unde
activităţile gospodăreşti sunt totalmente sau parţial interzise. Legislaţia
în vigoare încurajează, cu acceptul administraţiei rezervaţiei, crearea traseelor excursioniste locale, iar, în anumite condiţii, şi campamentul în struc
turi speciale a turiştilor. Orice forme de
turism neorganizat sunt interzise.Prima rezervaţie protejată de stat,
în Republica Moldova, a fost organizată în 1971 în preajma localităţii Lozova
şi denumită „Codrii”, cunoscută azi datorită reaclimatizării diferitelor specii de
animale (cerbi nobili, cerbi pătaţi etc.), j
colecţiei Muzeului Naturii şi Cercetărilor Fenologice. Cea mai mare re
zervaţie ştiinţifică din Republica Moldova este „Pădurea Domnească”, care
se află nu departe de corn. Cobani, alături de locurile numite „Suta de
Movile” şi „Ţara bâtlanilor”. „Plaiul fagului” reprezintă o pădure specifică de
fagi cu un microclimat deosebit. „Prutul de Jos” (corn. Văleni) şi „ lagorlâc” (corn. Goian) din zona Nistrului Mijlociu
sunt rezervaţii riverane.
■ 1.1.2. Rezervaţii naturale
Pe întreg teritoriul Republicii Moldova sunt repartizate dispersat 63 de re-
9
R e s u r s e
i u r i
t i c e
l o c a l e
ş i
a
t r a
c
ţ i i
r u
r a
l e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 11/114
R e s u r
s e
t u r i s t i c e
l o c a l e
ş i
a t r
a c ţ i i
r u r a l e
▲ Defileul Saharna - suită de cascade
zervaţii naturale, reprezentând suprafeţe ocupate de anumite specii de floră
şi faună, care, datorită valorii lor ştiinţifice şi estetice, necesită protecţie.
Administraţia publică locală este responsabilă de respectarea regulamen
tului rezervaţiei naturale, care se
găseşte în raza teritoriului subordonat. Legislaţia în vigoare încurajează odihna, recrearea şi turismul în locuri special amenajate (cu implicarea antreprenorilor locali) şi interzice manifestările de turism neorganizat.
Rezervaţiile naturale din Moldova
se clasifică în 3 categorii:
a) s i lv ice , de exemplu, cele organizate
în localităţile Rosoşeni, Moleşti-Re- zeni, Sadova, Sărata Galbenă ş.a.
Autorităţile locale din corn. Sadova
au găsit o soluţie de promovare a valorii naturale din zonă prin conlucrarea cu profesorii şi studenţii facultăţilor de biologie, care îşi fac aici practica instructivă de producţie;
b) d e p l a n t e m e d i c in a l e, de exemplu,
rezervaţiile de la Logăneşti, Sărata
Galbenă, Cahul, Cernoleuca, Bu- geac etc. (populaţia locală foloseşte
aceste plante în scopuri terapeutice
tradiţionale sau în calitate de condimente în alimentaţie);
c) m i x t e , de exemplu, rezervaţiile de
la Cantemir, Crocmaz ş.a.
■ 1.1.3. Rezervaţiile
peisagistice
Aceste rezervaţii reprezintă nişte
suprafeţe, care sunt protejate pentru a
conserva valoarea estetică şi naturală
a landşafturilor pitoreşti şi a porţiunilor de relief reprezentativ nedeteriorat. în
Republica Moldova există 41 de rezer
vaţii peisagistice, cea mai mare fiind
„Pădurea din Hânceşti”, cu o suprafaţă
comparabilă cu cea a rezervaţiei „Codrii”. Persoanele care ne vizitează republica sunt impresionate şi de peisajele irepetabile din „Pădurea Hâr-
bovăţ”, complexul geopaleontologic din
bazinul râului Lopatnic, „Valea Adâncă”, „Codrii Tigheci”, „Rudi-Arioneşti”,
„Valea seacă”, „Tamaşlâc”, „La castel”, „Feteşti” , „Călărăşăuca”, „La 33 de va
duri”, Trebujeni, Saharna, Ţâpova, „Grădina Turcească”, „Cosăuţi”, „Că-
priana” ş.a.
■ 1.1.4. Rezervaţii de resurse
Republica Moldova a moştenit o
gamă impresionantă de soluri. Au fost înregistrate cea 745 de tipuri de soluri,
Defileuri stâncoase c are amintesc de văile
munţilor. Ţâpova
10
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 12/114
principala bogăţie pentru agricultură
reprezentând-o, fără îndoială, cernoziomul (cca 80 % din teritoriu). Pe
eritoriul republicii sunt delimitate 13
suprafeţe cu soluri reprezentative, cum
este cel de la Talmaza, din balta
Nistrului de Jos.
■ 1.1.5. Arii cu management multifuncţional
Prin această denumire ştiinţifică se
subînţelege sectoare reprezentative cu
diversă vegetaţie, tipică anumitor zone
geografice ale Republicii Moldova. în
republică există 32 de arii cu management funcţional:
a) s e c t o a r e r e p r e z e n t a t i v e c u v e g e -
t a ţ ie d e s t e p ă : stepa Bălţiului (rezervat la Vrăneşti) şi stepa Bugeacului (rezervat la Dezghingea, Vinogra- dovca ş.ar). Aceste 2 zone mari cu
stepă se întind de la Prut până la
Nistru;b) s e c t o a r e r e p r e z e n t a t i v e c u v e g e t a -
ţ i e d e l u n c ă , stabilite în preajma râurilor şi râuleţelor. Un astfel de sector
se află în perimetrul rezervaţiei „Codrii”, lângă comuna Lozova;
c) p e r d e l e f o r e s t i e r e , care se găsesc, în special, în zonele din sudul republicii.
■ 1.1.6. Monumente ale naturii
peştera de ghips „E. Racoviţă” (cca
89 km), stâncile de la Japca şi . Raşcov, grotele şi recifele de lângă
Brânzeni şi Trinca, „ Râpa lui Vişan”,
defileurile de la Duruitoarea, Văratic, Feteşti, Buteşti, Naslavcea cu
peşteri preistorice, pragurile Nistrului şi cascadele de pe unele râuleţe,
argilele de la Etulia ş a.;
b) h i d r o l o g i c e , ce reprezintă surse deosebite de apă - majoritatea izvoarelor cu apă minerală („Izvorul
Tinereţii” de la Hâijauca, „Izvorul
Putna” de la Oniţcani etc.) sau cu
debit mare (de la Cotova, Jeloboc,
Bursuc ş.a.);
Din multitudinea de monumente ale
naturii, repartizate pe întreg teritoriul Republicii Moldova, sub protecţia staului se află cca 130. Din numărul acesora fac parte stânci, peşteri, izvoare,
plante ş.a. Sub aspect turistic prezintă
nteres monumentele specifice anumi
or localităţi sau zone turistice.Există monumente ale naturii:
a) g e o l o g i c e ş i p a l eo n t o l o g i c e , care
ocupă, de obicei, suprafeţe mari cu
hotare bine delimitate, de exemplu,
▲ Peşteră populată câteva sute de mii de ani
în urmă. Buteş ti
c) b o t a n i c e , de exemplu, pădurea de
plop de la Dubăsarii Vechi; câţiva arbori seculari de aici sunt ocrotiţi de
către stat ca, de exemplu, Stejarul lui Ştefan cel Mare, care are vârsta
de circa 6 secole, de la Cobâlea).
■ 1.1.7. Parcuri vechi
Din cele peste 50 de parcuri şi alei
vechi existente în republică, sub pro
tecţie sunt luate 20, ele intrând în componenţa monumentelor de arhitectură
peisajeră. în trecut, de obicei, parcurile erau amenajate pe domeniile nobililor
locali, mănăstirilor, în preajma cona
celor boiereşti sau a reşedinţelor de
vară ale persoanelor înstărite. Ele
11
R e s u r s e
t u r i s
t i c e
l o c a l e
ş i
a t r a c ţ i i
r u
r a l e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 13/114
1
OJ
4),
▲ Cel mai mar e parc din Republ ica Moldova. Ţaul
conţineau colecţii de arbori şi arbuşti caracteristici epocii, îmbinau mai multe
stiluri, apreciate în Europa, prin compoziţii specifice diferitelor perioade is
torice. Astfel de parcuri sunt cele de la Ţaul, Hârbovăţ, Hânceşti etc.
■ 1.1.8. Grădini botanice,
dendrologice şi zoologice
în prezent astfel de grădini, care includ colecţii vii (de plante sau animale), există doar în oraşele mari din repu
blică (Chişinău, Tiraspol).
■ 1.1.9. Rezervaţii în proces de constituire
a) Parcul Naţional din Orhei;b) Rezervaţia biosferei din Lozova.
■ 1.2. Patrimoniul cultural-is-
toric din satele Republicii
MoldovaTezaurul cultural-istoric al poporului
este constituit dintr-o diversitate de
creaţii făurite pe parcursul multor
veacuri, ce atestă prezenţa omului pe aceste meleaguri cu multe secole în urmă.
Prin „colţul de rai” dintre Nistru şi
Prut s-au perindat diferite popoare, aici încrucişându-se mai multe civilizaţii, fiecare lăsând urme, care s-au păstrat în memoria poporului, dovadă a acestora fiind şi obiectele găsite în peşteri, aşezări omeneşti, morminte, ruinele cetăţilor, precum şi, în legende, balade
etc. Bineînţeles, aceste vestigii strămoşeşti astăzi au căpătat încă o dimensiune, obţinând şi valoare turistică,
deoarece anume ele completează
Biserică rupestră. Ţâpova
12
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 14/114
Imaginea unei ţări, a unei localităţi, co
munităţi. în continuare vom încerca să carac
terizăm principalele grupe de obiecte
cultural-istorice de pe teritoriul republicii din punctul de vedere al valori
ficării lor pentru acţiuni de turism.
■ 1.2.1. Vestigii preistorice
Cele mai vechi atestări ale prezen
ţei omului pe teritoriul actual al Repu
blicii Moldova sunt atribuite perioadei paleolitice - 300-500 mii de ani în ur
mă. Până în prezent au fost cercetate
câteva mii de staţiuni ale oamenilor
preistorici descoperite în peşteri sau în
alte focuri. Materialul arheologic depis
tat permite savanţilor a concluziona
despre modul de viaţă al comunităţilor gentilice. Multe obiecte din paleolitic au
fost găsite în staţiunile de la Ciuciu-
leştl, Cosăuţi, Buzdugeni, Brânzeni, Trinca, Horodişte, Văratic, Duruitoa-
rea, Buteşti, Ofatinţi, Raşcov ş.a.
■ 1.2.2. Monumente ale antichităţii
Deşi au trecut câteva zeci de secole, urmele aşezărilor diferitelor po
poare sedentare sau migratoare pe
teritoriul republicii se mai păstrează.
Localităţile lor fortificate sunt numite
Valuri de pământ de peste 5 m înălţime 25
de secole în urmă au servit drept fortificaţii.
Rudi
▲ Monu ment pe locul unei cetăţi geto-dacic e.
Saharna
h o r o d i ş t i , iar cele de tip sătesc, nefor
tificate - se l iş t i .
Circa 100 de selişti au fost luate sub
protecţia statului, printre care seliştile
de la Cărbuna, Vărvăreuca ş.a.
Au fost conservate în jur de 30 de
horodişti sau cetăţi din pământ din se
colele V—III î.Hr., divizate în 3 tipuri:
- c e t ă ţi d e p r o m o n t o r iu , plasate pe
maluri abrupte, izolate de un val de
protecţie de restul câmpiei (de la Rudi,
Saharna, Ţâpova, Butuceni ş.a.);
- c e t ă ţ i i n e l a r e , ce reprezintă nişte fortificaţii rotunde pentru o apărare mai
sigură a băştinaşilor (de la Lipnic,
Mateuţi, Glinjeni, Pojăreni, Stolniceni
Ş-a.);- c e t ă ţ i d r e p t u n g h i u l a r e (de la Han-
sca).Un tip aparte de fortificaţii constituie
Valul lui Traian, construit prin sec. III—V
de către romani (de Jos) şi de către
băştinaşi (de Sus), care se întinde pe
distanţe de zeci de kilometri între
râurile Prut şi Nistru sau între râul Prut
şi lacul Sasâc.
13
R e s u r s e
t u r i s t i c e
l o c a l e
ş i
a t r a c ţ i i
r u r a l e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 15/114
R e s u r s e
t u r i s t i c e
l o c a l e
ş i
a t r a c ţ i i
r u r a l e
Cetatea Soroca
BS313
■ 1.2.3. Cetăţi medievale
Perioada medievală a fost la fel de zbuciumată ca şi cea antică. în câteva rânduri pe teritoriul dintre Nistru şi Prut au avut loc migraţiuni masive ale diferitelor popoare (slavii, bulgarii ş.a.). Din cauza incursiunilor jefuitoare
ale hoardelor nomade, populaţia băştinaşă era într-o permanentă stare de alertă. De aceea, în scopul fortificării localităţilor, au fost reconstruite şi întărite cetăţile din pământ geto-dacice antice. S-au înălţat şi cetăţi din p ă -
m â n t noi, iar la unele vaduri pe cursul fluviului Nistru au fost construite fortificaţii din p i a t r ă .
Fortificaţiile din pământ sunt atribuite sec. IX-XIV şi, de asemenea, ca în antichitate, erau fie pe promontorii în funcţie de condiţiile reliefului (Mere- şăuca, Cunicea ş.a.), fie erau i n e l a r e
(Alcedar, Rudi - „Farfuria turcească”,
Lucăşeuca ş.a.) sau dreptunghiulare (Costeşti ş.a.).
Fortificaţiile din piatră erau mai durabile, rezistau un timp mai îndelungat la asedii şi aveau scopul de a apăra hotarele Moldovei medievale. S-au păstrat bine, deşi reparate sau reconstruite parţial, cetatea Soroca şi cetatea Ti- ghina. Unele cetăţi au fost distruse complet sau parţial („Orheiul Vechi”, de la Râbniţa, Tiraspol şi Palanca).
t Casă-m uzeu „ C. Stamati” . Ocniţa
%Y '
14
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 16/114
■ 1.2.4. Monumente de arhi- lectură locativă
Flecare gospodar de la ţară îşi doreş te casă din piatră. Se pare că
aoeastă năzuinţă firească vine din cele
mal străvechi timpuri, când omul îşi du
ra un locaş care să-l păzească de toate
Intemperiile naturii sau de duşmani. De
aoeea structura caselor ţărăneşti res- peotă , în linii mari, tradiţia construcţiilor
perfect adaptate la condiţiile naturale
ooale. Tn interior, în afară de cămară şi tindă , casa tradiţională are şi o odaie
pentru oaspeţi, numită „Casa Mare”.
Tipurile de case, din diferite zone ale
republicii, deseori, prin poziţia, stilul,
materialele utilizate în construcţie, decor ş.a., trezesc curiozitatea persoanelor din alte părţi, care vizitează
ocalită ile rurale.
Printre acestea sunt:
a) case ru p es tr e (săpate în stânci) - sunt în componenţa complexelor
monahale de la Ţâpova, Orheiul Vechi, Saharna, Japca, în care prin
secolele IX—XIII au locuit călugări în
peşterile din satele Ţâra şi Socol, ce au fost locuite de oameni simpli,
săraci;
b) c as e ţă r ăn eş t i t rad i ţ io n a le , caracteristice satelor moldoveneşti. Cele
din zona Orheiului se impun prin
decorul bogat, realizat din flori de
piatră, casele din zona Codrilor -
prin coloanele din lemn decorate
frumos, cele din Sud - prin funcţionalitatea lor etc.;
c) c as e no b i l ia re , construite în secolele trecute, cu respectarea anumi
tor stiluri de arhitectură, pe potriva reşedinţelor rurale ale aristocraţilor europeni (Ivancea, Sofia, Brânzeni,
Ţaul, Doina, Donici, Ocniţa, Hân- ceşti, Cernoleuca ş.a.). Unele case au fost transformate în muzee, în
special cele în care s-au născut şi
au trăit înaintaşii noştri (A. Donici,
C. Stamati, Z. Ralli-Arbure ş.a.).
si 1.2.5. Monumente de arhitectură civilă
Unele edificii din localităţile repu
blicii au o menire socială. Majoritatea
acestora au fost construite în oraşe şi centre urbane (târguri), dar există şi în
mediul rural.Ele pot fi grupate în:
a) ş c o l i (săteşti, de exemplu de la Len-
căuţi, şi orăşeneşti - gimnaziile din sec. al XlX-lea din Chişinău, Soro-
ca, Râşcani);
b) s p i t a l e (săteşti - din Stolniceni,
orăşeneşti - din Chişinău, Soroca
etc.);
v Conacul lui C. Balioz. Muzeul meşteşugurilor populare. Ivancea
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 17/114
c) ed i f ic i i b an c ar e (săteşti - casa Societăţii de Credit din Cosăuţi, orăşeneşti - Banca Orăşenească din Chi- şinău, actualmente Sala de Orgă);
d) m u ze e (în sate - casele nobiliare reorganizate în Muzee de Etnografie şi Istorie a Ţinutului, de exemplu, de la Ivancea, Doina,' Ocniţa ş.a., în oraşe - Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală, „Casa Herţa” ş.a.);
e) t e a t r e (orăşeneşti - Teatrul Naţional „M. Eminescu”, Teatrul „Luceafărul",
I Teatrul de Operă şi Balet din Chişi- J
nău etc.);I f) ed i f ic i i ad m in is t ra t iv e (în sate - clă- i dirile primăriilor, în oraşe - clădirile
j Primăriei, Preşedinţiei Republicii| Moldova, Parlamentului Republici i| Moldova din Chişinău etc.);
J g) g ăr i (de exemplu, gara din Chişi- I nău);
| h) arh i te c tu ra le (în sate şi oraşe - forme de arhitectură mică: crucifixe,
fântâni bogat decorate etc.).
■ 1.2.6. Monumente de cult şl complexe monastice
Fără îndoială, cele mai vechi edificii cu caracter social sunt bisericile şi lo-
▼ Biserică de lemn tip .casă ţărănească". Rotunda
caşurile de cult, ce au apărut pe tei riul dintre Nistru şi Prut cu mult înaitj de întemeierea statului feui Moldova.
Cele mai vechi locaşuri ortodo; care s-au păstrat până în timpu noastre, sunt, cu certitudine, biserr rupestre de la Ţâpova, Sahari Japca, Orheiul Vechi, atribuite către specialişti perioadei dintre colele IX-XVI. Neîndoielnic, în acesj localităţi pe parcursul întregii perioa medievale au existat şi biserici lemn, primele fiind mai simple, asei
nătoare caselor ţărăneşti. Dintre ce| cca 30 de biserici din lemn păstrai până azi, 12 sunt protejate ca mon mente de arhitectură religioasă: de Târnova, Hârbova, Rotunda, Sudan Braicău, Călărăşăuca, Măcăreşti, P; lanca, Larga ş.a. Mai numeroase su bisericile din piatră (tip casă ţări nească - de exemplu, de la Pererât. tip navă - de la Căuşeni, Ocolina
Coşerniţa; vechi moldoveneşti - de I Rudi, Otaci, Mereşăuca, Orhei; de st arhitectural rus-bizantin - Catedrali din Chişinău; stilizate - de la Cuhu reşti, Ungheni, Soroca; în stilul roman tismului naţional - de la Bălţi). în Re' publica Moldova există aproximativ 3(
16
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 18/114
A it u e r lc în s ti l v ech i m o ld ovenesc . R ud i
d« mănăstiri, unele datând din seco- Itle XV-XVII (sau fiind mai vechi, cum
•unt cele rupestre), de la Vărză-reşti, CAprlana, Ţâpova, Saharna, Orheiul ViOhl, Japca, Călărăşăuca, Hâncu, Hârjauca, Hirova, Hârbovăţ ş.a.
■ 1.8.7. Construcţii şi monumente inginereşti
Unele edificii au fost ridicate pentru
necesităţi gospodăreşti, în ele realizân- du-se diferite procese tehnologice. Deseori anume aceste monumente suscită
Interesul turiştilor. Printre monumentele
de acest tip se află şi cunoscutele vinării de la Cricova, beciul de aici fiind considerat cel mai mare din lume, Cojuşna, Mileştii Mici, Cazaclia ş.a., fabricile
„Bucuria”, „Floare-Carpet” ş.a. Multe monumente pot fi amenajate pentru
vizite, degustaţii, documentare etc.
■ 1.3. Localităţi reprezentative din ţară - zone turistice: Orheiul Vechi , Cosăuf i ,
Stoiano vc a, Talm aza
In acest paragraf va fi evidenţiat pe
exemplul unor localităţi cunoscute în republică patrimoniul lor natural şi cul- tural-istoric. S-a urmărit ca să predomine anumite componente cu va
loare turistică (natural, cultural-istoric
sau etnografic). Obiectele au fost selectate aşa încât să contureze o destinaţie distinctă sau specializată şl pot fi utilizate pentru a atrage turiştii.
Orheiul Vechi
• Localizarea: în preajma satelor Bu- tuceni şi Trebujeni (Orhei).
• Potenţialul turis tic natural:a) rezervaţia peisagistică „Trebujeni”
(500 ha);b) grote şi caverne în stânci înalte de
cca 150-200 m.
• Potenţialul turistic cultural-istoric:
a) vestigii preistorice în peşteri;b) cetate de promontoriu geto-dacică i
(sec. V-III Î.Hr.);
c) sanctuar antic şi calendar al ge- to-dacilor (sec. V—III î.Hr.);
d) complex monahal rupestru (de până
la sec. al Xll-lea);
e) ruinele „Oraşului nou” aţJ4oăraSÎ de- . Aur - Şehr-al-Jedid X
f) ruinele cetăţii medi^ ^fe'iâ^pârcăla1' ^
bului de Orhei (sâc^flyXV-lea);g) mănăstirea „Adoif
nului” (şi cea abg
ra”);h) complexul muzear^Qrfteiul Vechii
<1968);
53&
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 19/114
R e s u r s e
t u r i s
t i c e
l o c a l e
ş i
a t r a c ţ i i
r u
r a l e
i) muzeu-curte ţărănească (sec. al XlX-lea) ş.a.
• Specializarea: zonă istorică - carte de vizită a Republicii Moldova.
Cosăuţi
• Localizarea: com. Cosăuţi (Soroca).
• Potenţialul turist ic natural:
a) rezervaţie peisagistică (585 ha);
b) monumentul naturii „Pragurile Nistrului” (8 ha);
c) monumentul naturii „Depozitul de gresii şi granit” (2 ha);
d) izvorul cu apă minerală „Prestol”.• Potenţialul turistic cultural-is-
toric:
a) staţiune paleolitică (22 mii de ani);
b) mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, reconstruită de meşterii locali pe locul mănăstirii medievale distruse;
c) localitatea este atestată documentar la 3 ianuarie 1509;
d) case construite din „piatră de Cosăuţi” de meşteri pietrari locali, cunoscuţi ca mari artizani din Moldova,
gospodăriile unde aceştia îşi practică efectiv meseria;
e) Casa Societăţii de Credit - mică bancă sătească din perioada interbelică (construită într-o manieră specifică pietrarilor din partea locului).
• Specializarea: localitate cunoscută a pietrarilor moldoveni.
Stoianovca
• L o c a l i zar ea : s. Stoianovca (Cantemir).
• Potenţialul turistic natural:
a) rezervaţie naturală mixtă (132 ha);
b) balta Prutului.
• Potenţialul turistic cultural-istoric:
a) locali tatea a fost întemeiată în 1902 de colonişti bulgari;
b) case tradiţionale ale coloniştilor i sudul Moldovei;
c) familii tradiţionale patriarhale;
d) legumicultura - specializare tradiţi|
nală a gospodarilor bulgari din MC dova;
e) bucătăria tradiţională locală;
f) muzeul „Pichetul celor 3 eroi”;
g) cimitirul ostaşilor români căzuţi
cel de-al ll-lea război mondial.
• Specializarea: colonie reprezent tivă a etnicilor bulgari din sud| Republicii Moldova.
Talmaza
• Localizarea: com. Talmaza (Ştefa Vodă).
• Potenţialul turist ic natural:
a) rezervaţia peisagistică „ Grădini turcească” (132 ha) - zonă vech| naturală protejată încă 3 secole
urmă de administraţia locală din ra iaua Bender;
b) rezervaţie de resurse (200 ha) soluri reprezentative;
c) albia veche a fluviului Nistru „Nistrul Orb” (31 km) cu floră faună de excepţie.
• Potenţialul turistic cultural-isi toric:
a) localitate veche atestată în 1595;
b) satul de baştină al lui Ştefan Cic
banu, cunoscut istoric literar şi on de stat din perioada interbelică.
• Specializarea - localitate veche dintr-o zonă naturală protejată cu tradiţii.
No tă : Specializarea este, de fapt, evi-j denţierea unor elemente definitorii] de primă importanţă, capabile să re dea un specific al localităţii descrise şi să mobilizeze vizitatorii prin atrac-| ţia lor.
18
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 20/114
1.1. Oportunităţi şi „ pete albe” în legis laţia autohtonă
Legislaţia Republicii Moldova, în geeral, încurajează dezvoltarea diverse
or forme de turism (inclusiv rural). Acest paragraf a fost conceput ast
el, încât să fie grupate diferite articole n diverse acte juridice, care se referă
e anumite problematici specifice turismului rural. Actualmente în Republica
Moldova nu există o lege sau vreun act ormativ special, care ar reglementa
Oparatlunile de turism în mediul rural. Aatfal de acte nu există şi în multe alte
ări. unde această formă de turism esteractlcată demult, de exemplu, în Uxamburg, Portugalia ş.a. Activitatea
urlatlcă, în general, este reglementată a cca 20 de documente legislative, ce
efinesc diferite aspecte ale ei şi care
pacifică:- cum este tratat turismul rural în le-
lalaţla naţională;
- raporturile dintre autoritatea naţio
ală de turism şi autorităţile publice lo- ale;
- ce feluri de antreprenoriat sunt po
ibile în turismul rural din Moldova;cum pot fi utilizate eficient resur
sele cu valoare turistică deţinute de comunităţile locale;
- cum pot fi asigurate financiar acţiunile de utilizare a resurselor naturale
l antropice în activităţile de turism şi
odihnă etc.In fiecare subparagraf s-a păstrat
orma articolelor din sursele primare,
pentru că astfel ele pot fi mai uşor utiizate şi este posibilă o comparaţie mai
eficientă a stipulărilor diferitelor legi şi
hotărâri şi o evidenţiere a „petelor albe”
din legislaţia naţională (neutilizarea
terminologiei unice specifice turismului, ceea ce generează confuzii în pro
cesul de interpretare, lipsa unor acorduri între Republica Moldova şi ţările
generatoare de turişti, prezenţa unor restricţii şi taxe pentru utilizarea resurselor recreative, inexistenţa unei strategii clare de dezvoltare a turismului
rural în republică, a unor proiecte reale de susţinere din partea statului a turis
mului în mediul rural ş.a.).
■ 2.1.1. Care este cadrul juridic ce reglementează operaţiunile de turism în mediul rural?
A. Domeniul turistic
1. C o n c e p ţ i a d e z v o l t ă r ii t u r i s m u l u i în
R e p u b l i c a M o l d o v a , Hotărârea Guvernului nr. 912 din 8.10.1997, în
„Monitorul Oficial", nr. 74-75 din 13.11.97.
2. L e g e a t u r is m u l u i a R e p u b l ic i i M o l -
d o v a , nr. 798-XIV din 11.02.2000, în „Monitorul Oficial”, nr. 54-56 din
12.05.2000.
3. H o t ă r â r e c u p r i v ir e la c r e a r e a A g e n -
ţ i e i N a ţ i o n a l e d e T u r is m , Hotărârea Guvernului, nr. 872 din 22.08.2000,
în „Monitorul Oficial”, nr. 109-111
din 31.08.2000.4. C r i te r i i p e n t r u a c o r d a r e a l i c e n ţ e i d e
t u r i s m , Ordinul ANT, 28.05.2001, în „Monitorul Oficial”, nr. 59-61 din
7.07.2001.
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 21/114
5. L e g e a p r i v in d F o n d u l p e n t ru p r o -
m o v a r e a ş i d e z v o l t a r e a t u r is m u l u i .
6. O r d i n c u p r i v ir e la a p r o b a r e a ş i p u -
n e r e a î n a p l i c a r e a N o m e n c l a t o r u l u i
f u n c ţ i i lo r în d o m e n i u l tu r i s m u lu i , C r i te -
r i i p e n t r u a c o r d a r e a b r e v e t u l u i d e t u -
r i s m ş i R e g u l a m e n t u l u i c u p r i v ir e l a
b rev etar ea act iv i tă ţ i i ' tur i s t ice , Ordin ANT, nr. 51 din 1.11.2001, în „Monitorul Oficial”, nr. 133-135 din 8.11.2001.
3. L e g e a p r iv i n d a c o r d a r e a d e l ic e n ţ e
p e n t r u u n e le g e n u r i d e a c t iv i ta te ,
nr. 332-XIV din 26.03.99, în „Monitorul Oficial”, nr. 62-64/290 din
17.06.1999.
4. D e s p r e a p r o b a r ea R e g u l i l o r d e o r -
g a n i z a r e a p r e p a r ă r i i ş i c o m e r c ia -
l iz ă r i i p r o d u s e l o r ş i p r e s t ă r i i s e r v ic i -
i lo r în a l i m e n t a ţ ia p u b l ic ă ş i a R e g u -
l a m e n t u l u i d e c l a s if i c a r e a î n t r e -
p r i n d e r i lo r d e a l i m e n t a ţ ie p u b l i c ă p e
c a t e g o r i i d e în c a d r a r e d u p ă n i v e lu l
d e s e r v i r e, Hotărârea Guvernului nr. 770 din 17.11.95, în „Monitorul Oficial”, nr. 17-18/112 din 21.03.96.
C. Resursele naturale şi culturale cu valoare turistică
1. L e g e a p r iv i n d o c r o ti re a m o n u m e n t e lo r
nr. 1530-XII din 22.06.93, în „Monitorul Oficial”, nr. 1/3 din 30.01.1994.
2. L e g e a p r i v i n d p r o t e c ţ ia m e d i u l u i în -
c o n j u r ă t o r nr. 1515-XII din 16.10.93.
3. L e g e a c u p r i v i re la r e s u r s e l e n a t u -
r a l e nr. 1102-XIII din 06.02.97.
4. L e g e a p r i v in d f o n d u l a r ii lo r n a t u r a l e
p r o t e j a t e d e s t a t nr. 1539-XIII din 25.02.98.
5. C o d u l s i lv i c nr. 887 din 21.06.96.
6. C o d u l f u n c i ar nr. 828 din 25.12.91
D. Domeniul administraţiei public
B. Organizarea antreprenoriatului
1. L e g e a c u p r i v ir e l a a n t r ep r e n o r i at ş i
în t r e p r in d e r i nr. 845-XII din 03.01.
92, în „Monitorul Oficial”, nr. 2/33 din 28.02.1994.
2. L e g e a c u p r i v ir e la p a t e n t a d e în t r e -
p r i n z ă t o r , nr. 93-XIV din 15.07.98, în „Monitorul Oficial”, nr. 72-73/485 din 06.08.1998.
locale
1. L e g e a p r i v i n d a d m i n is t r aţ ia p u b l i t l o c a l ă nr. 191-XIV din 12.11.98.
2. L e g e a s e r v ic i u l u i p u b l i c nr. 443-XI din 04.05.95
3. L e g e a p r iv i n d f i n a n ţ e l e p u b l i c e h
c a l e nr. 491-XIV din 09.07.99.
4. L e g e a p e n t r u m o d i f ic a r ea ş i c on
p l e t a r e a L e g i i n r. 1 8 6 X I V d in
n o i em b r i e 1 9 9 8 p r i v i n d ad m i n ii
t r a ţ i a p u b l i c ă l o c a l ă , nr.781-XV di
28.12.2001.
■ 2.1.2. Cum este tratat turla mul rural în legislaţia naţională?
Turismul rural este o formă a turi: mului care se desfăşoară în mediul ri
ral, orientată spre utilizarea resurseli turistice locale (naturale, cultura etc.), cunoaşterea obiceiurilor şi tradil ilor locale, gospodăriilor ţărăneşti, d fermieri etc. (legea nr. 798-XIV, art. 2] în domeniul turismului internaţion; statul creează condiţii prioritare pentn ...crearea produselor turistice specii lizate în baza enotecilor fabricilor d vinuri din republică pentru programei turistice internaţionale DYONISOS (Da mul vinului), RURAL TOUR (Turismi rural), ASKLEPIOS (Vinul şi viaţa) p linia Asociaţiei Regiunilor Vinicoli Europene (AREV) şi Comisia Ecom
mică a Consiliului Europei (CECf (hotărârea nr. 912, art. 4,5).
2.1.3. Autoritatsa naţională în domeniu
• Activitatea de turism în ţară se ri
glementează de către Agenţia Naţie nală de Turism, care este o autoritate administraţiei publice de specialităţi cu statut de persoană juridică (legi nr. 798-XIV, art. 5 (1)).
20
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 22/114
• Agenţia este creată în s c o p u l elaboării şi promovării strategiei naţionale n domeniul turismului şi programelor
e dezvoltare a turismului, în conformiate cu potenţialul turistic şi programele trategice de dezvoltare economică a ârii.
Pentru a realiza obiectivele politicii atului în domeniul încredinţat, Agena exercită următoarele a t r i b u ţ i i princi
ale:- organizează împreună cu minis
erele şi organizaţiile de resort evienţa şi atestarea patrimoniului turis
c, asigură valorificarea şi protejarea cestuia în condiţiile legii;- Iniţiază şi propune Guvernului pro
ecte de acte normative pentru accelearea procesului de privatizare în turism;- avizează documentaţia de urbaism privind zonele şi staţiunile turis- oe, precum şi documentaţia privind
OOnstrucţiile în turism;- efectuează l icenţierea în domeniul
urismului şi clasificarea structurilor de rimire turistică;- Instituie şi gestionează registrul tusmului;- colaborează cu organele de spe-
Olalltate ale administraţiei publice cenrale, cu autorităţile administraţiei pulice locale, precum şi cu alte asociaţii l organizaţii nonguvernamentale;- creează condiţii pentru atragerea
nvestiţiilor interne şi străine în scopul ezvoltării turismului;
coordonează programe de asisenţă tehnică în domeniul turismului le. (hotărârea nr. 872, art. 4,6).
■ 2.1.3.1. Colaborarea Agen
ţiei Naţionale de Turism cu autorităţile administraţiei publice locale
• Activitatea de turism în teritoriu se eglementează de către Agenţia Naţioală de Turism în colaborare cu autoriăţile publice locale care, potrivit pre
zentei legi, pot crea servicii de specia
litate:
a) inventariază principalele resurse tu
ristice;•>
b) participă la omologarea traseelor tu
ristice;
c) elaborează şi promovează propuneri de dezvoltare a turismului în teritoriu în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului;
d) creează condiţii favorabile pentru activitatea agenţilor economici din teritoriu;
e) avizează cererile agenţilor economici din teritoriu privind eliberarea licenţei de turism;
f) înfiinţează şi gestionează fondurile extrabugetare pentru promovarea şi dezvoltarea turismului;
g) contribuie la protecţia şi conservarea resurselor turistice prin respectarea normelor de punere în valoare;
h) contribuie la ameliorarea şi protecţia mediului înconjurător prin elaborarea şi realizarea unor acţiuni şi programe speciale;
i) antrenează populaţia locală în activitatea de turism, creând noi locuri
de muncă;
j) contribuie la dezvoltarea diferitelor forme de turism în teritoriu (legea nr.798-XIV, art. 6).
■ 2.1.3.2. APL pot apela la Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului în Republica Moldova
• Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului în Republica
Moldova finanţează programele şi activităţile cuprinse în programele anuale de dezvoltare a turismului, cu prioritate:
a) programele şi activităţile de creare şi dezvoltare a produsului turistic
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 23/114
(totalitatea serviciilor oferite turiştilor în localitatea dvs. poate constitui un
produs turistic distinct - n . a .);
b) activităţile de promovare, reprezentare şi informare turistică, inclusiv în
srăinătate (pentru a fi vizitate, satele
moldoveneşti trebuie să fie cunos
cute turiştilor potenţiali - n .a .) \
c) investigaţiile pieţei turistice, activităţile de informare şi documentare
în domeniul turismului;
d) programe privind protecţia şi conservarea mediului înconjurător şi a
obiectivelor cultural-istorice (care
pot exista şi pe teritoriul localităţii dvs. - n.a.);
e) activităţile de instruire şi formare
profesională a cadrelor din turism
(de exemplu: a gazdelor din mediul
rural, ghizilor locali, meşterilor de
suvenire ş.a. - n.a.);
0 creditele pentru proiecte de investiţii în
turism (legea nr.798-XIV, art. 10 (5)).
■ 2.1.4. Antreprenoriat în
mediul rural
2 .1.4.1 . Principii generale
• Antreprenoriat este activitatea de
fabricare a producţiei, executare a lu
crărilor şi de prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile
acestora în mod independent, din pro
pria iniţiativă, în numele lor, pe riscul
propriu şi sub răspunderea lor patrimo
nială, cu scopul de a-şi asigura o sursă
permanentă de venituri (legea nr.
845-XII, art. 1(1)).
* Statul şi autorităţile administraţiei
publice locale sunt antreprenori speciali (legea nr. 845-XII, art. 2(1)).
•Orice cetăţean al Republicii Moldova poate desfăşura o activitate de
întreprinzător printr-un sistem simpli
ficat de înregistrare, impozitare, evidenţă şi dări de seamă în baza uti
lizării patentei de întreprinzător (legea nr. 93-XIV).
• Statul creează tuturor întreprind
ii lor condiţii juridice şi economice egs
de a folosi resurse tehnico-materia
naturale, de muncă, financiare şii
formative, neadmiţând monopolizări
pieţelor acestor resurse, şi regi
mentează activitatea de antreprenor în baza legislaţiei în vigoare. Guverni
autorităţile administraţiei publice, pi
cum şi autorităţile administraţiei pj
blice locale pot da dispoziţii întn
prinderilor numai în limitele comp
tenţei lor, stabilite de legislaţie (legi nr. 45-XII, art. 8 (1,2)).
• întreprinderea are dreptul să practic
anumite genuri de activitate, detem
nate de legislaţie, numai după ce a o
ţinut licenţa de stat pentru genul re
pectiv de activitate (legea nr. 845-X
art. 10(2)).
• Licenţa atestă capacitatea şi drept
titularului de a desfăşura un anun
gen de activitate în condiţiile care sasigure calitatea şi siguranţa mărfurili
şi serviciilor. Se eliberează pentru u singur gen de activitate pe un terme
de 5 ani (legea nr. 332-XIV).• Titular de patentă poate fi orice ci
tăţean, care locuieşte permanent î Republica Moldova şi are dreptul s
desfăşoare activitate de întreprinzăti
şi corespunde cerinţelor de calificai necesare unui gen de activitate.
• Activităţi licenţiate:
- organizarea activităţii de turism :
prestarea serviciilor turistice;
- exploatarea transportului auto di călători cu excepţia celui urban;
- elaborarea proiectelor şi execu
tarea lucrărilor de conservare, de res
taurare şi de punere în valoare a mo
numentelor istorice.
• Patenta de întreprinzător:
- organizarea turismului şi excurs! iior în teritoriul ţării;
- servicii hoteliere (în hoteluri cu ui
număr de locuri de până la 7);
- darea în chirie a locuinţelor ş caselor individuale de locuit;
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 24/114
- confecţionarea articolelor meşte
ugăreşti de artă populară (artizanat) vânzarea lor, cu excepţia vânzării la
xpoziţii şi licitaţii.
8 .1.4.2. întreprinzători şi întrep rin der i locale
. întreprinzători
T i t u l a r d e p a te n tă poate fi orice ceăţean, care locuieşte permanent în Reublica Moldova, are dreptul să desăşoare activitate de întreprinzător şi co
espunde cerinţelor de calificare neceare unui gen de activitate. Poate desăşura activitatea pe întreg teritoriul ţării.
Desfăşurarea activităţii de întreprinător în baza patentei nu impune înegistrarea de stat a titularului acesteia
primirea licenţei. Asupra titularului atentei nu se extind cerinţele privind rezentarea dărilor de seamă financiae şi statistice, ţinerea evidenţei con
abile şi financiare, efectuarea operaţinilor de casă şi a decontărilor.
Patenta se eliberează pe un termen e o lună sau mai mult de inspectoral fiscal teritorial. în cazul în care, con
orm legislaţiei, pentru desfăşurarea nor genuri de activitate este necesară utorizaţia autorităţii administraţiei ublice locale, la cererea de eliberare
patentei se anexează decizia au
orităţii respective. Taxa pentru patenă, care include impozitul pentru olosirea resurselor naturale, precum şi efalcările în bugetul asigurărilor so
ale de stat, se achită la organul fiscal eritorial (legea nr. 93-XIV).
. întreprinderi
Pe teritoriul Republicii Moldova aneprenori (cetăţeni ai R.M., cetăţenii trăini şi apatrizii, statul, organele de
dministrare publică locală) sunt întrerinderile cu sau fără personalitate judică. Ele se înregistrează la Camera nregistrărilor de Stat, activează şi sunt esponsabile în faţa creditorilor cu pa
trimoniul lor (sau, în cazul persoanelor
fizice, şi cu averea personală). Statul şi autorităţile publice locale, ca antre
prenori speciali, pot participa în activitatea altor întreprinderi prth procurarea titlurilor de valoare, transmiterea în arendă a bunurilor, transmiterea dreptului de a exploata resursele naturale sau prin concesiunile acordate investitorilor. în Republica Moldova se practică licenţierea activităţii turistice. Formele de organizare a antrepreno- riatului pentru operaţiuni de turism şi prestarea serviciilor persoanelor aflate
în călătorie în mediul rural pot fi următoarele:
■ întreprindere individuală
Este un agent economic independent, constituit de persoana fizică, care practică antreprenoriatul în numele propriu şi din cont propriu şi admi
nistrează personal afacerile. El are dreptul să încheie în numele său acte
juridice, să ţină contabilitate şi să angajeze salariaţi. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de patrimoniul personal al fondatorului, care' este obligat, după înregistrarea de stat, să se înregistreze la organul
fiscal teritorial, unde i se atribuie codul fiscal. G o s p o d ă r i il e d e f e r m i e r i (formă de antreprenoriat agricol, care poate lărgi activităţile în domeniul turismului,
cazării şi alimentaţiei oaspeţilor, însoţirii şi informării pe trasee turistice etc.) se înregistrează nu de Camera de
înregistrare de Stat, ci de către pri
mării.
■ Societate cu răspundere limitată
Este constituită în baza asocierii a două şi mai multor persoane, care utilizează în comun anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate comercială
în vederea împărţirii beneficii lor şi care răspund pentru obligaţiile sociale în limita aportului lor. S.R.L. are un capital social minim (mai mare de 300 de salarii minime).
23
A
s
p
e
c
t e
l e g i s
l a t i v e
a l e
p r a c t i c ă r i i
t u r i s m u l u i
i n
m e d i u l
r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 25/114
A s p e c t e
l e g i s l a t i v e
a l e
p r a c t i c ă r i i
t u r i s m u l u
i
i n
m e d i u l
r u r a l
La organizarea turismului rural pot participa: agenţia locală de turism, întreprinderea de producere şi comercializare a suvenirelor şi echipamentelor
turistice, hotelul, motelul, campingul, restaurantul cu specific naţional şi local şi alte structuri.
■ Societate pe acţiuni Asociaţii contribuie la formarea ca
pitalului social prin anumite cote de participare, reprezentate prin titluri (acţiuni), pentru a desfăşura o activitate comercială în vederea împărţirii beneficiilor, şi răspund pentru obligaţi
ile sociale numai în limita acţiunilor lor. S.A. are un capital social mai mare de 10000 lei (S.A. de tip închis) şi de 20000 lei (S.A. de tip deschis).
Asociaţii (cetăţenii localităţii, organele de administrare locală, agenţiile de turism naţionale şi internaţionale,
întreprinderi din turism şi alte persoane interesate) îşi vor aduce aportul în bani sau în natură pentru procurarea acţiu
nilor subscrise. Aceste bunuri din capitalul social rămân fixe pe toată perioada de activitate a societăţii - măsură de protecţie a creditorului.
Turismul rural poate fi organizat în baza parteneriatului real dintre autorităţile publice locale şi sectorul privat (local, naţional, străin) pentru organizare a zonelor de agrement turistic, a societăţilor de restaurare şi de valorifi
care a monumentelor istorice ş.a.■ întreprindere municipalăSe înfiinţează şi se dotează cu bu
nuri de organul de autoadministrare locală. Produce mărfuri, execută lucrări şi prestează servicii pentru satisfacerea cerinţelor unităţii administrativ-teri- toriale fondatoare. Se constituie în baza deciziei organului de administrare locală şi a statutului întreprinderii.
Statutul Î.M. se aprobă de către fondator şi specifică: denumirea, sediul întreprinderii, genurile de activitate, durata activităţii, valoarea capitalului so
cial, organele de gestionare şi de con trai, modul de repartiţie şi de utilizare beneficiului ş.a. Organul fondator sta bileşte managerul întreprinderii şi si
înregistrează la Camera înregistrărilo de Stat.
■ Alte întreprinderi- Cooperativă de producţie;- întreprindere de arendă;- întreprindere de stat.
■ 2 .1.4.3 . Cum este înc urajat antreprenoriatul în turism
* Statul sprijină şi încurajează liberi iniţiativă în domeniul activităţii de tu rism, îndeosebi în atragerea turiştiloi străini în Republica Moldova prin promovarea unui regim fiscal favorabil pentru agenţii economici din turism,
Agenţi lor economici - organizatori a turismului pentru copii, elevi, studenţ şi alte grupuri sociale - li se acord; unele înlesniri fiscale în scopul de i
eficientiza utilizarea bazei tehnico-ma- teriale pentru odihnă şi recreare exis tente. în scopul atragerii investiţiiloi
în sfera turismului, unele terenuri care fac parte din domeniul public sau privat pot fi concesionate pe perioadă de până la 50 de ani, în conformitate cu legea şi cu priorităţile stabilite prin programele de dezvoltare a turismului (legea nr. 798-XIV, art. 18
(2,3,5)).
■ 2 .1.5. Reglementări juridic e ale acţiunilor de folosire a resurs elor naturale şi antropice în scopuri de rec reare, turism şi odihnă
■ 2.1.5.1. Rolul resurselor naturale şi antropice pentru
turismLegislaţia naţională tratează univoc
importanţa obiectelor cu valoare turis-
24
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 26/114
Ilcö în scopuri de recreare, odihnă,
agrement şi turism.• Toate monumentele, situate pe teri
toriul Republicii Moldova, fac parte din patrimoniul ei cultural şi natural şi se
află sub protecţia statului (legea
nr. 1530-XII, art. 1(2)).
■ Organele de stat pentru ocrotirea monumentelor controlează efectuarea
lucrărilor de evidenţă, studiere şi purtare în valoare (inclusiv turistică - n .a .)
a monumentelor (legea nr. 1530-XII,
art, 17).
• Resursele naturale se folosesc sau pot fi folosite ca mijloace de muncă, •urse de energie, de materie primă şi
da materiale, nemijlocit ca obiecte de
0on8um şi recreare, ca bancă a fondu
lui genetic sau sursă de informaţii de-
•pre lumea înconjurătoare (legea nr.
1102-XII, art. 1(2)).
• Toate obiectele şi complexele din
fondul ariilor protejate se folosesc pen
tru ... g) educarea ecologică, culturală, ••tetică şi recrearea cetăţenilor (legea
nr. 1538-XII, art.8).
• Fondul funciar, în funcţie de destinaţia principală, se compune din următoarele categorii de terenuri: ...d) des
tinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii,
activităţii recreative, terenurile de valoare istorico-culturală, terenurile zonelor suburbane şi ale zonelor verzi ...
(legea nr. 828-XII, art. 2).
■ 2.1.5.2. Cum poate fi folosit potenţialul cu v aloare tu ristică?
Aici sunt specificate diferite tipuri de monumente din patrimoniul cultural şi natural cu valoare turistică, precum şi unele indicaţii de ordin administrativ,
principii de gestronare, categorii funcţionale, evidenţiate în actele legislative, care înlesnesc buna utilizare a recurselor în scopuri de recreare, odihnă, agrement, turism:
a) Potenţialul antropic (cultural-is-toric):
• Monumente care fac parte din patri
moniul cultural sunt considerate:- operele de arhitedtură, sculptură sau pictură monumentală, elementele
sau structurile cu caracter arheologic,
inscripţi ile, grotele şi grupurile de elemente, care au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere istoric, artistic sau ştiinţific;
- ansamblurile: grupuri de construcţii izolate sau grupate, care, da
torită arhitecturii, unităţii şi integrităţii
lor în peisaj, au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere istoric, artistic sau ştiinţific;
- siturile: lucrări ale omului sau opere rezultate din conjugarea acţiunilor omului, precum şi zonele incluzând terenurile arheologice care au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere istoric, estetic, etnografic
sau antropologic (legea nr. 1530-XII,
art. 1 (3)).• Registrul monumentelor se constitu
ie pe baza investigaţiilor pluridisciplinare, efectuate de Ministerul Culturii şi de instituţiile subordonate acestui minister, Ministerul Arhitecturii şi Construcţiilor, de Ministerul Mediului, Serviciul de Stat de Arhivă, Academia de Ştiinţe, instituţiile de învăţământ superior, de fundaţiile obşteşti, savanţi, lucrători de muzeu şi bibliotecă, per
soane particulare (legea nr. 1530-XII, art. 4(1)).
• Statul încurajează activitatea fundaţiilor obşteşti şi a persoanelor particulare care îşi propun punerea în va
loare (turistică - n .a .) şi folosirea monumentelor şi zonelor lor de protecţie (legea nr. 1530-XII, art. 22).
• Restaurarea, reconstruirea monumentelor în scopul expunerii lor se
efectuează conform unor programe de stat elaborate de specialişti în domeniul de referinţă şi aprobate de Guvern (legea nr. 1530-XII, art. 29(2)).
25
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 27/114
A s p e c t e
l e g i s l a t i v e
a l e
p r a c t i c ă r i i
t u r i s m u l u i
i n
m
e
d
i u
l
r u r a
l
b) Potenţialul natural:
• Monumente care fac parte din patrimoniul natural sunt considerate:
- formaţiunile fizice şi biologice care au valoare naţională sau internaţională
din punct de vedere estetic sau ştiinţific;- formaţiunile geologice şi fiziogra-
fice şi zonele constituind habitatul speciilor animale şi vegetale ameninţate de dispariţie, care au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere ştiinţific sau al conservării;
- siturile naturale sau zonele naturale care au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere ştiinţific, al conservării sau al frumuseţii naturale (legea nr. 1530-XII, art. 1(4)).
•Obiectele şi condiţiile care pot fi folosite în scopuri curative şi de profilaxie a bolilor se raportă la resursele naturale curative [anexa 3 din lege: apele subterane minerale curative şi de masă, nămolurile curative] (legea nr. 1102-XIII, art. 6(1)).
• Principiile de bază ale gestiunii resurselor naturale sunt: a) asigurarea unei folosiri durabile a acestora; b) susţinerea activităţii orientate spre folosirea raţională a resurselor naturale renovabile şi economisirea celor ne- renovabile; ...e) folosirea contra plată a resurselor naturale ...(legea nr. 1102-XIII, art. 11(2)).• Mecanismul economic de gestiune a
resurselor naturale funcţionează datorită politicii financiar-creditare şi fiscal-bu- getare şi presupune: ...b) folosirea con
tra plată a resurselor naturale (plata pentru resursele naturale şi plata pentru poluarea mediului înconjurător); ... g)
promovarea unei politici investiţionale
speciale în domeniul folosirii resurselor naturale, bazate pe evaluarea „amortizării” potenţialului de resurse naturale (legea nr. 1102-XIII, art. 15(2)).
c) Terenuri destinate activităţilor derecreare, oc rotirii sănătăţii:
•Terenurile destinate activităţilor de recreaţie sunt terenurile prevăzute şi
folosite pentru odihnă şi turism, această categorie fac parte terenu pe care se află case de odihnă, pe sionate, sanatorii, campinguri, ba turistice, tabere turistice şi tabere
fortificare a sănătăţii, staţii turişti parcuri şi tabere de copii, poteci dida tico-turistice, trasee marcate. Modul folosire a acestor terenuri este stabi de autorităţile administraţiei publice I
cale şi de organele de ocrotire a natu (legea nr, 828-XII, art. 58).
• Din categoria terenurilor destina ocrotirii sănătăţii fac parte terenurile
care există obiecte de tratament natu (izvoare cu ape minerale, nămoluri cur tive) şi condiţii climaterice deosebit
favorabile profilaxiei şi tratamentului. Aceste terenuri sunt atribuite în folosin' staţiunilor balneare, instituţiilor terape
tice şi urmează a fi protejate în mod d osebit (legea nr. 828-XII, art. 57).
d) Pădurile:
• în raport cu funcţiile ce le revin, s disting următoarele categorii funcţi nale de păduri: ...b) cu funcţii igieni co-sanitare şi de recreare; c) de co~ servare a genofondului (pădurile rezer vapor, pădurile parcurilor naţionale pădurile monumente ale naturii etc. (legea nr. 887, art. 14(2)).
•Produse nelemnoase sunt: ...c) rezultatele folosirii pădurii în scopuri d cercetare ştiinţifică, de recreare, turişti ce, sportive etc. (legea nr. 887, art.
33(3)).
• Pentru organizarea odihnei populaţiei, autorităţile publice locale, gestionarii de terenuri din fondul forestier,
precum şi, cu acordul lor, alte întreprinderi, instituţii şi organizaţii, desfăşoară activităţi de amenajare a sectoarelor de pădure şi de deservire social-cultu- rală a populaţiei în pădurile zonelor verzi ale localităţilor şi în alte păduri, care sunt folosite pentru odihnă, sport ’ şi turism, păstrând mediul silvic şi land- şafturile naturale, arhitectura zonelor
26
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 28/114
•uburbane şi respectând cerinţele sa
nitare (legea nr. 887, art. 39(1)).
•) Alte resurse ale mediului natural:• Exploatarea apelor minerale, a
fMurselor aferente fondului apelor
(nisip, pietriş, nămol terapeutic) ...se
•dmlte numai cu autorizaţia organelor da autoadministrase locală (legea nr.
1815-XII, art. 48).• Rezervaţiile naturale, braniştile, par
curile naţionale, monumentele artei
horticole, parcurile zoologice sunt per-
•oane juridice finanţate de stat, dispun
da conturi proprii extrabugetare din
mijloace obţinute prin activitatea ştiinţifică, editorială, recreaţională şi instructivă. Fondul extrabugetar este folosit în
exclusivitate pentru buna întreţinere a
rezervaţiilor naturale, braniştilor, pan
ourilor naţionale şi monumentelor naturii (legea nr. 1515-XII, art. 65).
■ 2.1.5.3. Competenţa auto* rltăţilo r adm inistraţiei publice locale
Se specifică nivelul de competenţă
fi gradul de implicare în activităţi de
recreare şi turism în teritoriile subordo
nate.• Oe competenţa consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale ţin: întocmirea Registrului monumentelor de importanţă locală; întocmirea pro
gramelor privind ocrotirea, conservarea şi restaurarea monumentelor de
Importanţă locală, finanţarea acestor programe şi acordarea de subvenţii nerambursabile de la bugetele locale
(legea nr. 1530-XII, art. 11(3)).
• Controlul asupra măsurilor de protecţie a monumentelor, soluţionarea
problemelor ce ţin de măsurile respec
tive revine Guvernului, prefecturilor şi primăriilor (legea nr. 1530-XII, art. 15).
amenajarea sectoarelor silvice în locurile de agrement; ...1) organizarea, în
comun cu organele silvice de stat, a îndeplinirii programelor privind folosirea,
regenerareaT paza şi protecţia pădurilor (legea nr. 887, art. 2(1)).
• Organele de autoadministrare ale
comunei (satului): a) asigură păstrarea
unui mediu înconjurător şi folosirea
raţională a resurselor naturale; ...e) organizează refacerea iandşafturilor şi reconstrucţia zonelor afectate sub as
pect peisagistic şi al echilibrului ecologic; ...1) ...sădirea şi întreţinerea
perdelelor forestiere de protecţie, aliniamentelor de arbori şi arbuşti, spaţiilor verzi, parcurilor şi grădinilor vii; i) acordă priorităţi şi înlesniri întreprinderilor ce desfăşoară activităţi economice
nonpoluante (legea nr. 1515-Xil, art. 10).
• Autorităţile administraţiei publice locale: ...b) iau măsuri de pază şi protecţie, de refacere şi reconstrucţie ecologică în limitele obiectelor ...(monumente ale naturii, rezervaţii naturale, rezervaţii peisagistice, rezervaţii de resurse, arii cu management multifuncţional, monumente de arhitectură peisa-
jeră).• Orice activitate care pune în pericol
integritatea monumentelor urmează a
fi coordonată cu organele de stat pentru ocrotirea monumentelor sau cu organele de autoadministrare locală (legea nr. 1530-XII, art. 59).
■ 2.1.5.4. Drepturi, obligaţii, restr icţii legate de utilizarea
resurselor în activităţile de
turism, odihnă, rec reare
• Dreptul de a dispune de monumente de stat sub formă de bunuri imo
bile şi mobile este exercitat de
Parlament, Guvern, prefecturi, consili
il j d ţ i i l ă ti i l e g i s l a t i v e
a l e
p r
a c t i c ă r i i
u i
/ n
m e d i u l
r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 29/114
■<T3
— ■O
■*-as
c i ~
• Organele de stat ş i persoanele indicate la alineatele 2-6 ale art. 7 pottransmite monumentele de care dis
pun în posesiune, folosin ă ori pentrupă strare temporară institu iilor ş i organiza iilor de stat sau obş teş ti (acordând prioritate muzeelor, arhivelor,bibliotecilor ş i altor institu ii specializate), precum ş i persoanelor particulare (legea nr. 1530-XII, art. 8).
• Monumentele ce sunt în proprietateprivată pot fi vândute, donate sau înstră inate cu notificarea obligatorie a organelor de stat pentru ocrotirea monumentelor (legea nr. 1530-XII, art. 9(1)).
• Organele de stat pentru ocrotireamonumentelor sus in activitatea funda iilor obş teş ti privind eviden a, studierea, punerea în valoare, salvarea, protejarea, conservarea, restaurarea ş ipropagarea monumentelor (legea nr.
1530-XII, art. 49).• Funda iile obş teş ti, în scopul propa
gă rii monumentelor ş i facilită rii finan ă rii lucră rilor de protejare a monumentelor, pot crea întreprinderi ş i atelierede conservare, restaurare ş i repara iea monumentelor, organiza rute turistice, expozi ii, deschide magazine, edita tipă rituri (legea nr. 1530-XII, art.51(3)).
• Cetă enii, în condi iile prezentei legi,au acces liber pe teritoriul fonduluiforestier. Folosirea pă durilor de că trecetă eni are loc în scopuri de recreare,pentru recoltarea gratuită a fructelor ş ipomuş oarelor să lbatice. Modul ş i condi iile de folosire a pă durilor în scopu
rile men ionate sunt stabilite de autorită ile administra iei publice locale ş i deorganele silvice de stat (legea nr. 887,art. 32(1)).
• Accesul cetă enilor în pă duri ş i recoltarea produselor accesorii pot fi limitate sau interzise de că tre organelesilvice de stat, prin decizia autorită iloradministra iei publice locale, în scopulprevenirii incendiilor sau în alte scopuri,iar în pă durile rezerva iilor ş i în alte pă
duri cu regim special de protec ie înlegă tură cu stabilirea unui regim special(legea nr. 887, art. 32 (2)).
• Tă ierile principale sunt interzise în:pă durile parcurilor na ionale, pă durilemonumente ale naturii, pă durile de im
portan ă ş tiin ifică sau istorico-cultu-rală , planta iile silvice cu pomi fructiferi,pă durile urbane, pă durile-parc, sectoarele de pă duri-parc din zonele verziale localită ilor, pă durile din prima ş i adoua zonă de protec ie sanitară asurselor de alimentare cu apă ş i sta iunilor balneare, pă durile antierozionale(legea nr. 887, art. 36(4)).
• Resurse naturale proprietate privatăapar in persoanelor fizice sau juridicecu dreptul de posesiune, de folosin ă ş ide dispozi ie, în condi iile legii. Dreptulde proprietate privată asupra resurselor naturale este limitat (legea nr.1102-XII, art. 8(4)).
• în rezerva ia ş tiin ifică sunt interziseactivită i ce pot conduce la dereglareaevolu iei fireş ti a proceselor naturale,
în special:
j) aprinderea focului de tabă ră , oriceformă de odihnă a popula iei;
k) aflarea persoanelor stră ine, cu excep ia lucră torilor ş tiin ifici din alteinstitu ii ş i a reprezentan ilor organiza iilor neguvernamentale, care aupermis (legea nr. 1538-XIII, art. 26).
• Se consideră contraven ii, dacă nuconstituie potrivit legii infrac iuni, urmă toarele fapte:
m) intrarea persoanelor neautorizatecu sau fă ră autovehicule;
n) camparea în zone interzise;
p) organizarea ş i desfă ş urarea neautorizată de activită i economice, deturism ş i agrement;
r) fotografierea sau filmarea în scopuricomerciale fă ră achitarea de taxe(legea nr. 1538-XIII, art. 98(2)).
• Persoanele fizice ş i juridice care aupricinuit daune unui monument sauzone de protec ie a lui vor readuce la
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 30/114
ultiroa ini ială a lui ş i zona lui de pro-
lni in ... Beneficiul ob inut în urma|ul<mirii ilicite a monumentelor este per-. nput în mod incontestabil de organeleli'.*nle (legea nr. 1530-XII, art. 53).
■ 2.1.5.5. Asigurarea finan-ciară a acţiunilor de uti-lizare a resurselor naturale şl antropice în activităţi de turism, recreaţie şi odihnă
• f inan area activită ii privind evi-ilttn n, studierea, punerea în valoare,tirtlvnrea, protejarea, conservarea ş iin ilnurarea monumentelor se asigurăUn In bugetul de stat prin MinisterulCulturii, de la bugetele locale, din contul plă ilor pentru arendă , inclusiv din
i lilrlii pentru terenul din zonele de pro-Mti m ale monumentelor, din defal-i ă i lin din beneficiul de pe turism, dinumillul întreprinderilor, care stinghe-iu ' i i : ocrotirea monumentelor, din be-nnliclul organelor asigură rii de stat în■ (Diformitate cu acordurile încheiate,i im veniturile ş i dona iile organiza iilor ■ iun pe baza statutului lor, ocrotesc
.....
mrnentele, din fondurile ş i dona i-il» unor persoane fizice ş i juridice,pmoum ş i din alte surse legale (legeaui II.30-XII, art. 35).
Iii sprijinirea activită ii spre eviden a,nluillerea, punerea în valoare, salva-11*u protejarea, conservarea ş i restau-i ni im monumentelor se permite cum-pumma-vânzarea monumentelor în
uiunlţele Republicii Moldova, editarea' ăiţllor poş tale, calendarelor, timbrelor,i ii pi mizarea turismului. Veniturile pro-«nnlte din aceste activită i se depun pei unturile speciale ale Guvernului, aleurgnnelor de autoadministram localăl dup caz pe conturile pentru ocro
zonele lor de protec ie ce se află în
proprietate de stat, precum ş i defal-că rile din ber pficiul de pe turism se depun pe conturile speciale ale Guvernului ori ale organelor de autoadministram locală (legea nr. 1530-XII,art. 38).
• Prefecturile ş i primă riile prevă d înbugetele anuale sumele necesare pentru lucră rile de eviden ă , studiere,
punere în valoare, salvare, protejare,conservare ş i restaurare a monumentelor situate în teritoriul lor, în bazapropunerilor Ministerului Culturii (legeanr. 1530-XII, art. 42).
• Persoanele fizice ş i juridice în acă ror proprietate se află monumentele
înscrise în Registrul monumentelorsunt scutite de impozite ori, după caz,supuse par ial impozitului conformcontractului, cu excep ia impozitului pevenit ş i taxei pe valoarea adă ugată ...Veniturile scutite de impozite se folosesc la finan area lucră rilor de protejare, conservare ş i restaurare a monumentelor respective (legea nr. 1530-XII,art. 44).
• întreprinderile industriale ş i agricolesituate în rezerva ii ori în zonele deprotec ie ale monumentelor, cuprinse
în Registrul monumentelor, precum ş i întreprinderile cam prin activitatea lorpot afecta integritatea monumentelor,ş tirbind valoarea lor estetică , artisticăori istorică sunt obligate să verse înbugetele locale din beneficiul propriu0,5-5 la sută în baza deciziilor consiliilor jude ene, municipale, oră ş eneş ti
ori comunale în conformitate cu avizulMinisterului Culturii (legea nr. 1530-XII,art. 60).
• Principala sursă de mijloace destinate investi iilor de stat în vederea regeneră rii resurselor naturale ş i protec iei medi l i înconj r tor o constit s
t a t i v e
a l e
p r a c t i c
ă r i i
m e d i u l
r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 31/114
A s p e c t e
l e g i s l a t i v e
a l e
p r a
c t i c ă r i i
t u r i s m u l u i
i n
m e d i u l
r u r a l
economisirea resurselor naturale ş iprotec ia lor, se efectuează prin introducerea amortiză rii accelerate a fondurilor fixe de ocrotire a naturii ş i prinacordarea de facilită i la creditareaproiectelor investi ionale pe termenlung (legea nr. 1120-XII, art. 18(6)).
• Plă titorii pentru folosirea resurselornaturale sunt persoane fizice ş i juridice, inclusiv stră ine, indiferent de tipul de proprietate ş i forma de gospodă rie, care în activitatea lor folosescresurse naturale cu extragerea sau ne-extragerea acestora din mediul natural(legea nr. 1120-XII, art. 20).
• Plata pentru folosirea în limită a resurselor naturale se include în pre ul
de cost al produc iei (serviciilor) fabricate (prestate) în urma utiliză rii resurselor naturale respective (legea nr.1120-XII, art. 24(1)).• Mijloacele acumulate din plă ile pen
tru folosirea resurselor naturale pot fiutilizate numai pentru men inerea ş irestabilirea resurselor naturale, pentruprotec ia mediului înconjură tor ş i pentru gestiunea acestor resurse (legeanr. 1120-XII, art. 25(5)).
• Sursele de finan are a activită ilorde administrare ş i gospodă rire a fondurilor forestiere ş i cinegetice subordonate organelor silvice de stat se constituie din: veniturile realizate de la activitatea de vână toare, turism etc. (legeanr. 887, art. 48(1)).
• Mijloacele bă neş ti ob inute în ariilenaturale protejate cu statut de persoană juridică din activită i ş tiin ifice,de ocrotire a naturii, turistice, recre
ative, publicitare, editoriale, cognitive,ră mân la dispozi ia administra iei acestora ş i nu sunt impozabile (legea nr.1538-XII, art. 91).• Fondurile ecologice extrabugetare,
precum ş i depunerile benevole dinpartea persoanelor fizice ş i juridice înaceste fonduri, nu se supun impozitelor ş i altor încasă ri (legea nr. 828-XII,art. 83(2)).
• Fondurile ecologice extrabugetarepot fi folosite numai în limita urmă -|toarelor activită i:
- elaborarea ş i implementarea programelor locale ş i republicane de pro
tec ie a mediului ş i a biodiversită ii, de| îmbună tă ire funciară , amenajă ri silvice ale terenurilor, de reconstruc ieiecologică a landş afturilor ş i a râurilor|mici afectate prin interven ii antropice;
- construirea ş i între inerea colaboră rii interna ionale în domeniul Iprotec iei mediului (legea nr. 828-XII, |art. 85).
■ 2.2. Reglementări legale şi
norme în practica inter-naţională
în majoritatea ă rilor europene le-lgisla ia ş i baza normativă în cepriveş te turismul au fost perfec ionateabia în perioada postbelică . Aceasta a ;fost, bineîn eles, o consecin ă logică adezvoltă rii circuitelor turistice între Idiferite ă ri ş i s-a datorat solicită rilor jdin ce în ce mai diverse din partea
turiş tilor ş i necesită ilor de adaptare lacerin ele lor. în ultimul timp, în virtuteaproceselor de globalizare a economiei,deci ş i a industriei turistice, se analizează compatibilitatea unor norme ş ireglementă ri într-un domeniu atât detradi ional, cum este turismul, propriufiecă rei ă ri sau chiar regiuni, cereclamă cazarea oaspe ilor ş i existen a unor structuri de alimentare. înce priveş te turismul în mediul rural, or
ganizarea acestuia în ă rile europenepresupune:
- cazarea în locuin ele să tenilor (locuin e sau „adă posturi”);
- unită i hoteliere rurale;- campingul în zonele rurale;- odihna în satele de vacan ă ;- o combina ie dintre aceste forme. Actele juridice de reglementare a
practicii turismului în zonele suburbane
30
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 32/114
i/ilhiim sunt grupate după cum uri,«n/ft
mi Htmlturientarea activităţii econo- tflhm
• i imu/alirnentarea (prin legi na-...... • ordine ale autorită ilor de tu-n m iltn,i/ii ale autorită ilor locale);
nignnlzarea agrementului;limmportul turiş tilor;in'ilrlc ii (de exemplu, Grecia, din
Minlivn iln protec ie a mediului, nu în-iiiii|nii/i'i duzvoltarea campingurilor).
n '• pionii uitări ale normelor tehnice:
ilulAri ş l echipamente (care sunt.....Mniiilo o garan ie a calită ii);
, lii'iitlcă rl pentru unele structuri deAn nn/iin .1 turiş tilor (hoteluri, moteluri,munii, iiiutaurante ş .a.);
numă rul ş i calitatea serviciilorihmIih .tiuimite unită i de cazare;
■ nlItiiliM unor echipamente speci-h n (molilllor, utilaje pentru drume ie,
Ml|iin|qm, ncoturism etc.);i iilltnln.i unor bunuri ş i produsen,in ,nil Impuse pentru protec ia con-llliuillniulul).
i i , unimtări ale tarifelor pentru tu- u.,/111// In mediul rural:
un nKiMtâ o politică unică a tarifelor„, „ i i , nln, , mustea variind considerabil
nit, in pm url libere [Germania, Belgia,tiiinl |,i cule reglementate la nivelm |i<„ ml |l mn a], regional [Spania] saumpuii" |f irocla]);
i u<istutorii pot practica, în func ien , n pi oluri fixe sau nu.
1) Mm olitote:In uimit, ă ri (Fran a, Irlanda ş .a.)
, i „, ,<i i, n un regim fiscal special pen-,u hnlnlArla rurală ş i cază rile în,„ 1111 i olo cetă enilor;
unoi.lit llle na ionale de prestare amu viciilor turistice în zonele ruralempin/inlă Interesele membrilor să i în
raporturile cu organele fiscale (înSpania campingurile au un regim fiscalaparte, deoarece deservesc membriisindicatelor locale).
e) Calitatea personalului implicat inturism:- certificarea aptitudinilor unor cate
gorii de profesioniş ti (manageri, ghizi,bucă tari etc.) la nivel na ional (brevetde turism în România ş .a.);
- perfec ionarea profesionistă amembrilor asocia iilor de specialitatena ionale (Asocia ia Ghizilor, Asocia ia
Hotelierilor, Asocia ia Bucă tarilor etc.);- obligativitatea reinstruirii cadrelor
din turism la anumite perioade (România, Ungaria, Polonia, Fran a ş .a.).
f) Subvenţii din bugetele publice:- finan area programelor de studii
de îmbună tă ire a calită ii muncii;- investi ii directe pentru amenajă ri,
moderniză ri ş i construc ii ale unită ilor
comerciale (în Spania se practică odobândă bancară la credite pentru turism rural de 13-15%);
- promovarea prin editare de„ghiduri de turism rural" la nivel regional ş i na ional, încurajarea ac iunilorde asociere a comercian ilor din turismul rural în vederea promovă rii lor,grupa i într-o singură marcă regionalăetc.
O dată cu evolu ia sistemului comunitar european, când se intensifică circula ia cetă enilor spre destina iile dinalte ă ri, are loc o actualizare ş iajustare a normelor de primire ş i deservire a oaspe ilor la exigen ele interna ionale. De aceea este necesar a lua
în considerare dinamica unor modifică ri legislative în ă rile din regiune
(unde, evident, activează parteneriiagen ilor economici moldoveni), dar ş idin Republica Moldova.
s p e c t e
l e g i s l a t i v e
a l e
p r a c t i c ă r i i
r i s m u l u i
i n
m e d i u l
r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 33/114
■ 3 .1. Adm inistraţia publică lo-cală şi câmpul de manevră
_Administra ia publică locală trebuiesă coordoneze toate eforturile unei co
munită i pentru prosperarea fiecă ruilocuitor. De competen a ei ine ş i canalizarea ini iativelor locale, capabile săfructifice niş te rezultate pozitive, realeş[ necesare societă ii. Este adevă ratcă , în ultimul timp, se înregistrează oapatie a locuitorilor Republicii Moldova,^ care poate uş or degenera îndeznă dejde, neîncredere în nimic, dorin a de „a lă sa mâinile în jos’’. Primariiş i consilierii locali îş i dau foarte bineseama că aceasta este starea omuluineinformat, care nu ş tie cum să pro
cedeze pentru a ieşi din impas. Pentriaceasta trebuie, în primul rând, de încurajat ini iativele care pot genera abună stare. Este necesar ca acestaini iative să fie analizate, iar în baza loi
să se elaboreze proiecte reale, pentri.că o sarcină concret formulată poate flconsiderată pe jumă tate îndeplinită !Oamenii judecă după faptele realizateiş i nu după promisiunile fă cute.
Acest paragraf a fost elaborat)pornind de la două legi: Legea priv ind|administra ia publică locală ş i Legeaprivind finan ele publice locale ş i înbaza modifică rilor ş i completă rilorefectuate în acestea, scopul urmă rit fiind ajutorarea celor care inten ioneazăsă realizeze proiecte reale de dez-
VHlIftl** n turismului în mediul rural. Dar,in li| î mi normativelor de reglementare am(Min ilor privind turismul rural na io-iimI »Miniplele de proiecte locale din!h . | mii pot fi percepute ca instruc iunipHiilm îndeplinire. Acestea pot fi însăMtliiplrtln la condi iile reale din locali-Ih Ihh ilvn
Nu uitaţi: Dacă nu este iniţiativă H«l«tă Legea care obligă!
■ i «gea privind administraţia
publică locală
I'«limitarea competenţelor:
>111 M ( 1) . D e c o m p e t e n ţ a a u t o r i t ă ţ i-
l u i a d m i n i s t r a ţ i e i p u b l i c e l o c a l e
• I n n i v e l u l î n t â i ţ i n e :
al iln /voltarea social-economică a teritoriului;
Iu turismul rural sunt exploatatemmiiMile turistice naturale sau antro-|ilnn din teritoriu. Acestea necesită , dei "io mai dese ori, o amenajare speci-Hi o pontru a facilita accesul vizitatoriloryl n încuraja antreprenorii locali să ac-llvn/o în zonele interesante pentrui ii " Pot fi ini iate proiecte de reame-
nw|nio necostisitoare a unor suprafe ei ii un anumit poten ial turistic (marcaje«In tmseelor turistice, locuri pentru■ nutpare, mobil ier forestier etc.).
h) construirea şi întreţinerea în limitele localităţilor a drumurilor, străzilor, podurilor locale, precum şi circulaţia rutieră;
Resursele turistice, pentru a fi vi-/ilnte, trebuie să fie accesibile. în lo-■ itlllntea să tească există destulel'" uri, unde popula ia bă ş tinaş ă îş i or-iltinlzează odihna. Aceste locuri recre-div ", de obicei, se gă sesc la depă rta-i i de 1-5 km de la sat, acolo existând•o,.inele, locuri pentru focuri de tabă ră ,poieni e, mă su e din bârne ş .a., ş i sunt' nnoscute de fiecare locuitor. Drumu
T B i s e r i c a v e c h e d i n l e m n e c o n s e r v a t ă î n p r e a j m a n o u l u i l o c a ş d i n p i a t r ă .
rile spre ele sunt mul umitoare pentrulocalnici, care pot ajunge acolo pe jos,cu bicicleta sau cu alte mijloace detransport.
Nu este neapă rat ca drumurile să fieasfaltate. Vizitatorul poate fi îndemnatsă facă plimbă ri în aceste zone recreative şi pe un drum forestier, pe o că ră -ruş ă ce traversează o rezerva ie naturală sau trece printre stânci. Turistulvrea să posede o hartă a traseului, săgă sească de-a lungul lui indicatoaresimple, care să -i arate locurile de unde
să poată vedea panorame spectaculoase ale împrejurimilor ş i obiecte deinteres turistic.
în cazul în care turistul se deplasează spre o zonă de odihnă cu autovehiculul, el are nevoie ş i de anumite informa ii: unde poate parca autovehiculul, să -ş i fixeze cortul, face un foc, careeste cea mai apropiată benzină rie,sta ie de repara ie auto, sector depoli ie rutieră ş .a.
Deci plimbă rile scurte pot fi fă cutepe orice fel de drumuri. Că ile ce ducspre obiectele turistice trebuie să fiedotate cu indicatoare informative.
c) salubrizarea localităţilor;
Obiectele de interes turistic suntcartea de vizită a localită ii ş i fiecaretrebuie să conş tientizeze urmă torulfapt: Ele vor fi tratate cu respect încazul în care sunt între inute într-o ordine bună . în scopul salubriză rii zonelor turistice, se poate folosi munca voluntară , ini iindu-se ac iuni, de exemplu, cu deviza: „Un arbore pentru dă inuirea noastră ”. La realizarea proiectelor de salubrizare vor participa ş i antreprenorii locali care activează în vecină tatea obiectelor turistice ş i prestează servicii.
d) transportul public local;Transportatorii locali îş i pot diversifi
ca serviciile prin oferirea transportuluipentru excursii locale în alte sate cuobiecte turistice interesante, aflate în
33
T u r i s m
u l
r u r a l
ş i
d e z v o l t a r e a
s o c i -
a l e c o n o m
i c ă
a
c o m
u n i t ă ţ i i
a u t o h t o n e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 34/114
rază de cca 30 km. Beneficiarii unor
asemenea servicii pot fi elevii, oaspeţii care vin pentru schimb de experienţă
la primărie, şcoală, întreprinderile lo
cale etc. Primăria poate încuraja şi pro
mova asemenea servicii.
g ) c o n s t r u c ţ ia d e l o c u i n ţ e ş i ex p l o a t a -
r e a f o n d u l u i l o c a ti v ;
Turismul rurâl presupune comercia
lizarea spaţiului pentru cazarea oaspeţilor în casele particulare ale săte
nilor. Autorităţile publice locale pot în
curaja persoanele să primească turişti
acasă, dar şi impune unele rigori compatibile cu necesităţile turistice. Ele pot
iniţia, de asemenea, proiecte de con
strucţie şi exploatare a hotelurilor rurale (investiţii, privatizare ş.a.).
i ) c u l tu r a, c u p r i n z â n d c ă m i n e l e c u lt u -
r a l e , b i b l i o t ec i l e ş i a l t e a ş e z ă m i n t e
d e c u l t u r a l i z a r e ;
Autorităţile publice locale vor acorda
o atenţie sporită edificiilor de cultu
ralizare (muzee locale, case vechi ş.a.)
existente, care informează vizitatorul
despre potenţialul natural şi cultural-is- toric al localităţii. Turiştii se vor famili
ariza şi cu activitatea formaţiunilor folclorice şi a cercurilor de creaţie popu
lară, care conservează tradiţia locală,
astfel făcând ca localitatea să fie
cunoscută şi vizitată. Iar în localităţile
unde lipsesc atracţiile turistice, ele tre
buie create. Pot atrage vizitatori: vatra
satului - locul de întemeiere a localităţii
- un mic muzeu organizat într-o casă
veche sau într-o casă a unei persona
lităţi cunoscute, cercul tinerilor artizani,
câmpul unui fermier, pe care se cresc
plante medicinale sau flori, lotul şcolar experimental, unde a fost obţinută o
recoltă bogată, un arbore secular, o
pădure unde au avut loc anumite
evenimente, o persoană din sat, care
lecuieşte cu plante medicinale şi poate
povesti despre multe secrete ale ierburilor, un meşter local, care con
fecţionează obiecte din metal, lemn,
lozie, lână etc. Probabil, nu există
mic mai interesant pentru o persoai
decât să vadă altă persoană, care fai
ceva neobişnuit, sau roadele muncii
Ele trebuie identificate şi în localitati
dumneavoastră şi prezentate turiştilc
j ) c u l tu r a f i z ic ă ş i s p o r tu l , a m e n a jă r
ş i b a z e l e s p o r t i v e ;
Evenimentele sportive, de obio
sunt foarte mobilizatoare, în specij
dacă au loc competiţii la sporturi
naţionale (trânta la cucoş sau berbe
„lupta doibaneză”, oină, căţăratul f
stâlpul lunecos ş.a.). Atrăgătoare su
şi sporturile tradiţionale (fotbali
voleiul, lupta liberă ş.a.) sau exotic
(karate ş.a.). Este bine să se ştie d
timp calendarul acestor eveniment!
pentru a spori numărul suporterilor
persoane care au nevoie şi de anumii
facilităţi şi servicii turistice. Baze
sportive pot fi un bun suport penti
acordarea facilităţilor respective acei
tei categorii de turişti.
Cu ajutorul cluburilor sportive local
se vor întocmi şi marca trasee sportiv
şi turistice.
p ) p r o t e c ţ i a m e d i u l u i ; s p a ţ i il e v e r z i .
p a r c u r i l e ;
Acestea iniţial au fost conceput
drept spaţii pentru relaxarea populaţie
în multe parcuri există alei pentru plin
bări, havuzuri, bănci şi măsuţe pentr vizitatori, colecţii de ierburi şi arbuşt
care conţin specii din flora autohtonă i din alte zone geografice.
Pot fi iniţiate proiecte de reamens
jare a spaţii lor verzi, punându-se ac
centul pe funcţia lor recreativă, dar ş
pe cea cognitivă. Pentru promovarei valorii acestora este bine să si
cunoască mai mult despre istoria şi în
temeietorii parcului, despre colecţia ţ
caracteristicile neobişnuite ale unor ar bori sau arbuşti. Nu trebuie permis«
acţiunile care pot aduce prejudicii valo
rilor estetice, floristice, recreative ş
cognitive ale spaţiilor verzi din locali
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 35/114
r
at*. întreprinderile, pieţele, păşunatul
J , în raza parcurilor le pot cauza Nune. La intrare trebuie să existe o
Hirtă a parcului cu informaţii despre is
orie şi întemeietorii lui. în unele locuri VOr fl instalate tăbliţe informative,
f) a s i g u r a r e a o r d i n i i p u b l i c e ;
Orice persoană, ieşită din mediul Au obişnuit de viaţă, vrea să fie în
Oferă de orice pericol. Se vor lua toate
măsurile, ce ţin de competenţa au
orităţilor locale, pentru a preîntâmpina
acţiunile de brutalitate şi nerespect faţă
da persoanele străine venite în localiate. Fiecare oaspete trebuie să fie în-
ilnlt în sat (pe trasee turistice, lângă
Obiectele de interes turistic, în zonele
da relaxare şi distracţie, în magazine, muzee, la primărie, pe stradă ş.a.) cu
prietenie, înţelegere şi ospitalitate.Un oaspete bine dispus este un po
pularizator activ al localităţii vizitate.
Uj în t r e ţ i n e r ea a ş e z ă m i n t e l o r d e f o l o -
s i n ţă p u b l ic ă ş i a c l ă d i r i lo r a d m i n i s -
t ra t i ve ;
Autorităţile publice locale ar putea
încuraja formarea unui punct de infor
mare turistică în unul din edificiile pu
blice (muzeu, primărie sau biserică şi mănăstire, pe teritoriul cărora se gă
tesc obiecte valoroase).
(2) De competenţa autorităţilor admi-nistraţiei publice locale de nivelul
al doilea ţin:
a) d e z v o l ta r e a s o c i a le c o n o m i c ă a t er i-
tor iu lu i ;
în atribuţiile acestora intră şi dez
voltarea turismului în teritoriu, promovarea obiectelor turistice, a trasee
lor, muzeelor, încurajarea antrepreno-
rlatului local în turismul rural etc.
b ) c o n s t r u c ţ i a ş i în t r e ţ i n e r e a d r u m u r i l o r
l o c a l e a f l a t e l a b a l a n ţ a l o r ;
Selectarea traseelor auto care duc
spre zonele ce prezintă interes pentru turism şi dotarea lor cu indicatoare in
f ti O l ţi t fi i t l
panourilor cu publicitate turistică,
neimpozitată pentru că poartă un ca
racter social, dar care este necesară antreprenorilor din turismul local. Ulti
mii pot plăti costurile de producere pentru publicitatea-unei destinaţii turis
tice, unde îşi desfăşoară activitatea.
h ) c o o r d o n a r e a ş i d e s f ă ş u r a r e a a c t i-
v i t ăţ i l o r c e ţ i n d e d o m e n i u l t in e -
r e t u l u i ş i s p o r t u l u i ;
încurajarea manifestărilor turistice,
activităţii cluburilor turistice ş.a.De exemplu, în fiecare an, în locali
tatea Talmaza, se petrece, din iniţiativa turiştilor sportivi, Festivalul turistic. Iniţiativa a fost susţinută de autorităţile
locale, astfel evenimentul devenind
cunoscut populaţiei, altor turişti din Republica Moldova şi din Ucraina.
în curând, în Talmaza s-au derulat şi alte acţiuni: concursuri, campanii de promovare în presă a turismului, acţi
uni comune de salubrizare, proiecte comune de organizare a turismului. Un asemenea proiect a fost susţinut de Banca Mondială, care este dispusă să finanţeze lucrările de creare a unui
Parc Naţional pe malul Nistrului de Jos. Astfel, iniţiativa tinerilor turişti sportivi, susţinută de autorităţile locale, a generat un eveniment turistic important într-o zonă turistică de excepţie, fi
ind create premise favorabile dezvoltării turismului rural în Talmaza.
j ) p r o te c ţ ia m ed iu lu i ;
Zonele naturale protejate sunt obiecte turistice de interes maxim. în
Republica Moldova acestea sunt divizate în 12 categorii. Importante monumente ale naturii, rezervaţii şi teritorii protejate există în fiecare raion,
majoritatea aflându-se însă pe domeniile mai multor localităţi.
Este necesară iniţierea unor proiec
te comune de reamenajare a acestor zone naturale în vederea vizitării lor de
către turişti (panouri turistice, informaţii i i d i iil î ă i di
u r i s m u l
r u r a l
ş i
d e
z v o l t a r e a
s o c i
-
- e c o n o m i c a
a
c o m u n i t ă ţ i i
a u t o h t o n e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 36/114
tăbliţe informative, hărţi, marcaje pe
trasee accesibile, locuri pentru popasuri forestiere etc.). Pot fi angajaţi spe
cialişti pentru identificarea obiectelor turistice importante, organizarea tra
seelor tematice, promovarea acestora.
(3) Competenţele autor ităţilo r admi-nistraţieipublice locale nu pot fi
contestate sau limitate de către o altă autoritate publică decât în condiţii le legii.
Orice iniţiativă legală în domeniul turismului rural nu poate fi limitată. Din contra, are nevoie de susţinere, pentru că turismul în mediul rural aduce co
munităţii locale beneficii, creează noi locuri de muncă, contribuie la prote
jarea patrimoniului natural şi cultural,
promovează stiluri avansate de viaţă, ospitalitatea şi cordialitatea între oameni.
■ Atribuţiile cons iliilor loc ale
art. 18 (1). Consil iul local are drept de iniţiativă şi decide, în condic-
ile legii, în toate problemele de in-teres local.
în probleme de turism rural, iniţiativa, de asemenea, poate veni şi din
partea unui grup de cetăţeni, care vor
să practice antreprenoriatul turistic în zonele care prezintă interes pentru vizitatori, în preajma monumentelor na
turii şi de cultură şi solicită scutirea de impozite pentru activităţi turistice pe o
perioadă de timp etc.
(2) în teritoriul administrat, consiliul local îndeplineşte următoarele atribuţii princ ipale:
f ) a p r o b ă s tu d i i, p r o g n o z e o r i en t a t i v e
ş i p r o g r a m e d e d e z v o l t a r e s o c i
a l e c o n o m i c ă , d e o r g a n i z a r e ş i
a m e n a j a r e a t er it o ri u lu i ,
Pot fi comandate studii de fezabili
tate privind organizarea turismului în localitatea concretă, aprobate progra
me concrete de reorganizare a zonelq
turistice şi de recreare a populaţie Asemenea studii pot executa Agenţi Naţională de Turism, catedrele de tif rism ale instituţiilor de învăţământ stj
perior, centrele de consultanţă în d<j meniul micului business.
h ) a p r o b ă b u g e t u l lo c a l ş i m o d u l
f o r m a r e ;
Se va urmări ca să fie prevăzute buget mijloace financiare pentru între)]
nerea obiectelor de interes turistic, treţinerea panourilor informative, prd
gătirea profesională în domeniul turiq mului a cadrelor, iar după posibilitate,: investiţii în structuri turistice locale etc
i ) d e c i d e p u n e r e a î n ap l i c a r e ş i m o c
f i c a re a , în l i m i t el e c o m p e t e n ţ e i s ă l i
a c o t e l o r , a m o d u l u i ş i a t er m e n e l c ţ
d e a c h i t a r e a t a x e l o r lo c a l e, p r e c u t i
ş i a c o r d a r e a d e f a c i l it ă ţ i p e p a rc u l ^
s u l a n u l u i f is c al , o p e r e a z ă m o c
f ic ă r i le c o r e s p u n z ă t o a re î n b u g e t \
l o c a l ;
Pentru antreprenoriatul în turismq rural sunt valabile următoarele ir pozite şi taxe locale:
- impozitul pe bunuri imobiliare;
- impozitul funciar (în zonele de ir teres turistic poate fi modificat saj condiţionat pentru a stimula antrq prenoriatul);
- venituri din vânzarea pământului (Hzonele de interes turistic se vc practica stabilirea de condiţii stimu latoare pentru antreprenorii locali investiţiile străine);
- impozite şi taxe locale stabilite dţ consiliul local (antreprenorii din tu rism vor fi scutiţi de taxele pentri utilizarea resurselor naturale în sc puri turistice, de taxele pentru pu blicitatea socială şi turistică a desti naţiei respective);
- pentru cazarea în casele cetăţenilc vor fi scutiţi de impozit şi taxe hote
liere pe o perioadă mare etc. astfel de facilităţi se bucură antre
36
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 37/114
prenorii locali din alte destinaţii tu
ristice concurenţiale - din România, Ungaria, Polonia ş.a.;
• taxa pentru eliberarea licenţelor;
- taxa pentru patente de întreprinză
tor (prevede cazarea în mediul rural şi operaţiuni turistice. De obicei aceste taxe sunt simbolice);
- încasări din arenda patrimoniului lo
cal, inclusiv turistic: obiecte de interes turistic, birouri de informare
turistică, muzee ş.a.k ) a p r o b ă ... p l a n u r i le d e a m e n a j a r e a
t er it o r iu l u i ş i m ă s u r i l e n e c e s a r e r e a -
l i ză r i i a c e s t o r a ;
Dezvoltarea zonelor de interes turistic necesită nişte planuri de amenajare
tn conformitate cu funcţiile lor specifice. Pot fi comandate proiecte de astfel de planuri de amenajare şi a
SOnelor tradiţionale de odihnă ale lo- Ollnicilor, unde există resurse turistice, drumuri de acces, locuri pentru popa-
lurl turistice, terenuri sportive şi de
agrement, unităţi comerciale, spaţii de cazare şi pentru campare, locuri de
parcare a autovehiculelor ş.a.
) în f i i n ţ e az ă în t r e p r i n d e r i m u n i c i p a l e
ş i o r g a n i z e a z ă s e r v i c i i p u b l ic e ;
f ) d e c i d e î n f i i n ţ a r e a . .. d e i n s t it u ţ i i p u -b li c e ş i a g e n ţ i i e c o n o m i c e d e i n t e re s
lo c a l , d o b â n d i r ea , c o n c e s i o n a r e a
s a u î n c h i r ie r ea d e b u n u r i d i n d o m e -
n i u l p u b l i c . .. ;
In condiţiile în care poate fi progno- 2«tă o eficienţă economică din practicarea turismului în localitate, se pot in- •tltui structuri turistice specifice: birouri
da excursii locale şi de informare turistică, centre de producere a suvenirelor şl a obiectelor de artizanat, a echi
pamentului turistic, hoteluri locale, săli da degustare, restaurante cu bucătării
ocale ş.a. cu participarea bunurilor şi a
capitalului public.
m e n t e l o r i s t o r ic e ş i d e a r h i te c t u r ă, a
p a r c u r i l o r ş i r e z e r v a ţ i i l o r n a t u r a l e;
Programele naţionale de protecţie a
monumentelor istorice şi naturale
vizează, în special, monumentele de
valoare naţională. Această protecţie, să recunoaştem, este, de cele mai dese ori formală, şi nu reală. Dar, indiferent de categoria monumentelor, se impune necesitatea iniţierii unor proiecte locale de restaurare şi conser
vare a lor, de refacere a resurselor tu
ristice, peisajelor naturale, ce prezintă o anumită valoare istorică ş.a.
n ) i n s t i t u i e r e z e r v a ţ i i n a t u r a l e l o c a l e , i a
s u b p r o t e c ţ i a s a m o n u m e n t el e n at u -
r a l e ;
în locurile unde nu există resurse
turistice, ele trebuie create (în baza
unei păduri, grădini, stânci pitoreşti
ş.a.). Nimeni altul nu cunoaşte mai
bine locurile pitoreşti din localitate
decât băştinaşii. Dacă ele se bucură
de preţuire din partea lor, cu certitudine, vor fi apreciate şi admirate şi de
turişti. Trebuie să vedem frumosul din
jurul nostru şi să-l protejăm.
p ) f o r m e a z ă d i n r â n d u r i l e m e m b r i l o r
s ă i, în f u n c ţ i e d e s p e c i f ic u l ş i n e c e -
s i t ă ţ il e l o c a l e , c o m i s i i p e n t r u d i f e r it e
d o m e n i i d e a c t iv i t at e ;
De exemplu, „Comisia cu privire la
problemele turismului rural”, pe seama
căreia pot fi puse următoarele obiective specifice:
- identificarea resurselor cu valoare
turistică reală şi evaluarea gradului lor de protecţie;
- elaborarea unor programe de studii de fezabilitate privind turismul rural şi proiecte de amenajare a zonelor
de interes turistic ş.a.;
- identificarea formelor de antrepre- noriat, care pot fi utile turiştilor sosiţi
în localitate; r u r a l
ş i
d e z v o l t a r e a
s o c i
•
m i c ă
a
c o m u n i t ă ţ i
i
a u t o h t o n e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 38/114
T
u r i s m u l
r u r a l
ş i
d e z v o l t a r e a
s o
c i -
a
l - e c o n o m i c ă
a
c o m u n i t ă ţ i i
a u t o h t o n e
lansarea unor programe de recalifi-care a antreprenorilor, care doresc să deservească turişti etc.
s ) d e c i d e s t a b i l ir e a d e l e g ă t u r i d e c o -
l a b o r a r e , c o o p e r a r e ş i în f r ă ţ i r e c u
l o c a l i t ă ţ i d i n s t r ă i n ă t a t e. C o l a b o r a -
r e a s e o r g a n i z e a z ă p r in î n c h e i e re a
d e c o n t r a c t e, c u c a r a c t e r j u r i d i c c i -
v i l c u o r g a n e s i m i l a r e d i n a l t e ţ ă r i în
d o m e n i i l e . .. c u l t u r i i ş i a r t ei , t u r i s m u -
l u i ş i s p o r t u l u i . ..;
Bunele relaţii, colaborarea şi schim-
bul de experienţă transferă activităţile turistice pe făgaşul unor raporturi lu-crative pragmatice. Oricând putem în-
văţa ceva nou de la alţii, totodată, avem ce povesti şi din experienţa pro-
prie. Zonele turistice, de cele mai dese ori, cuprind teritoriile a câtorva localităţi (uneori din ţări vecine), care vor trebui să colaboreze şi pe plan turistic. Pot fi
lansate proiecte de colaborare şi cu alte zone turistice similare din ţară sau de peste hotare.
w ) a p r o b ă p r o g r a m e l o c a l e d e u t i li za r e
a f o r ţ e i d e m u n c ă ş i a s i g u r ă î n d e p l i -
n i r e a l o r ;
Turismul generează noi locuri de muncă, inclusiv sezoniere. în zonele tu-ristice dezvoltate, un turist creează, în medie, 9 locuri de muncă. în mediul ru-
ral pot obţine beneficii (salarii, venituri) din turism gazdele, ghizii şi însoţitorii pe trasee turistice, transportatorii, meşterii artizani, proprietarii unităţilor de alimen-
tare. Să nu uităm şi de efectul multipli-
cator al turismului: în urma creării unui
loc de muncă în sfera turismului benefi-
ciază de locuri de muncă încă 10 per-
soane din alte sectoare ale economiei: agricultura, serviciile, comerţul ş.a.
■ Funcţionarea consiliului local
ţionare a consiliului local, poate fi dl bătută şi aprobată orişice iniţiativă vată în legătură cu activitatea turistic care nu aduce prejudicii comunităl Legislaţia prevede pentru această pif cedură un timp scurt.
art. 20(1). Consiliul local se înt neşte în şedinţe ordinare o da
în trei luni .
art. 22. Şedinţele consiliului loc sun t publice.
art. 24(2). Deciziile ... se adoptă votul majorităţii consllieriU
aleşi.
art. 25(3). Aducerea la cunoştin
publică a deciziilor cu carach normaţiv se face după expirară termenului de 7 zile.
art. 27(1). Problemele înscr ise în i dinea de zi a şedinţei consiliul |
local nu p ot fi dezbătute dacă t sun t însoţite de raportul de s/o cialitate al compartimentului
resort.
art. 32. La lucrările consiliului loci pot participa, fără drept de vot.* delegaţii săteşti, precum şi pe soanele invitate de consiliul / | cal, a căror prezenţă este cona derată utilă.
Primarul
lată cum poate fi facilitată o iniţiativă privată. Acest drum poate dura un timp
scurt. Conform regulamentului de func-
art. 38(1). Primarul îndeplineşte u |
mătoarele atribu ţii principale:
2 ) a s i g u r ă e x e c u t a r e a d e c i z i i lo r c or i
s i l i u lu i l o c a l . .. ;
3 ) p r o p u n e c o n s i l i u lu i l o c a l s ă c o n s u l t
p r in r e f e r e n d u m p o p u l a ţi a î n pn
b l e m e l e lo c a l e ;
4 ) p r e z i n t ă c o n s i l i u l u i l o c a l , r a p o a r ,
p r i v i n d s t a r e a s o c i a l e c o n o m i c ă
s a t u l u i . . . ;
5 ) c o o r d o n e a ză e l a b o r a r e a p r o i ec t u l
b u g e t u l u i l o c a l;
38
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 39/114
8) e x e rc i tă f u n c ţ i a d e o r d o n a t o r p r in c i -
p a l d e c r e d i t e .
Primarul este persoana care poate
genera iniţiative privind îmbunătăţirea Condicilor pentru dezvoltarea turismului
(Ural. El se poate sprijini în iniţiativele sale
Kconsultarea populaţiei, prezintă consi-
ui argumente şi calcule economice
referitor la proiectul bugetului local şi •llgură executarea acestor iniţiative, dacă sunt susţinute de consiliul local. în
plus, este şi principalul creditor local.
Iniţiative + Argumente ş Credite
■».. .......... ......... ———— ———..
Această formulă stă la îndemâna
Oricărui primar, care:
16) supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin
satului;
21) conduce serviciile publice locale;
23)asigură elaborarea regulamentului
de urbanism şi a documentaţiilor de
urbanism şi amenajare a teritoriului;
26)supraveghează târgurile, pieţele,
oboarele, parcurile şi locurile de
distracţie.De competenţa primarului ţin evi
denţierea, evaluarea şi administrarea
obiectelor de interes turistic, gruparea
lor în zone turistice, iniţierea unor
proiecte de amenajare a zonei şi a regulamentelor de urbanism specifice
structurilor de deservire a turiştilor şi
persoanelor aflate la odihnă. Primarul urmăreşte extinderea serviciilor publice
In zona respectivă şi supraveghează
buna lor funcţionare.
Obiecte turistice -* Zone turist!« ce Amenajări specifice -» în
curajarea antreprenoriatului -»
-♦Control
Schema unui plan de acţiuni ai primarului pentru dezvoltarea unei zone
8) propune organigrama şi schema de
încadrare şi salarizare ale aparatului primăriei;
25)asigură ... crearea locurilor noi de muncă, organizarea lucrărilor pu
blice remunerate;
29) ia măsuri şi este responsabil pentru
pregătirea profesională a funcţionarilor din aparatul primăriei,
în localităţile bogate în resurse turistice, vizitate de turişti şi excursionişti, poate fi instituit un post în or
ganigrama primăriei sau a altei instituţii publice locale, de competenţa căreia va ţine iniţierea şi coordonarea
proiectelor de dezvoltare turistică a localităţii, precum şi informarea turistică
a populaţiei şi a vizitatorilor. într-o
etapă iniţială, aceste funcţii pot fi îndeplinite de s e c r e t a r u l c o n s i li u l u i l o c a l ,
salarizat din bugetul local pentru
atribuţii similare, care:
- asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;
- pregăteşte materiale privind chestiunile supuse dezbaterii consiliului;
- comunică autorităţilor şi persoa
nelor interesate informaţii;
- asigură aducerea la cunoştinţa
opiniei publice a informaţiilor (şi cu
caracter turistic);- primeşte, distribuie şi întreţine corespondenţa;
- coordonează şi ţine evidenţa gospodăriilor (de asemenea şi a celor ce pot primi şi caza turişti).Este cea mai indicată persoană, ca
re poate deveni organizatorul unui punct local de informare turistică,
art. 45. fn satul din care nu au fost aleşi consilieri în consiliul local
respectiv, se alege un delegat sătesc, care apără şi reprezintă
interesele acestui sat pe lângă
administraţia publică locală.
ar t 48 Delegatul sătesc îndeplineş s m u l
r u r a l
ş i
d e z v
o l t a r e a
s o c i -
c o n o m i c â
a
c o m u n
i t ă ţ i i
a u t o h t o n e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 40/114
d) prezintă propuneri privind realizarea
unor obiective economice, soci- al-culturale.
Această situaţie este caracteristică multor sate deţinătoare de resurse tu
ristice, cum sunt localităţile Rudi, Ţâpo- va ş.a. Delegatul satului, de fapt, are aceleaşi drepturi de iniţiativă (şi în pro
bleme de turism) ca şi primarul comunei.
■ Ad ministrarea bunurilor
art. 79. Bunurile domeniului public de interes local cuprind:
t er en u r i p e c a r e s u n t am p l a s a te
c o n s t r u c ţ ii d e i n t e r e s p u b l i c l o c a l
(inclusiv terenurile din imediata apropiere de obiectele de interes turistic, în zonele de odihnă ş.a., care pot fi date în administrare antreprenorilor pentru practicarea turismului - n.a.);
- p i e ţ e l e (inclusiv sectorul unde se comercializează produse de artizanat, pentru care pot fi instituite facilităţi considerabile - n .a . ) \
r e ţ e le s t r a d a l e (inclusiv amenajările de pe drumurile şi traseele turistice- /7.3 .),
- p a r c u r i l e p u b l i c e (inclusiv tabelele informative pentru facilitarea vizitelor - n.a.y,
- c l ă d i r i l e (inclusiv muzeele, punctele de informare turistice, casele vechi ş.a. interesante pentru vizite - n.a.);
- m o n u m e n t el e d e i n t e r es p u b l ic l o c a l
(toate resursele cultural-istorice lo
cale - n.a.) ;
p ă d u r i l e ş i l acu r i le (unde, de fapt, populaţia locală se recrează în zone de odihnă declarate sau spontane - n.a.);
- z o n e l e d e p r o t e c ţ i e ş i z o n e l e s a n i t a -
r e (instituite în jurul ariilor naturale protejate - importante resurse turistice naturale. Aceste zone, potrivit legislaţiei naţionale, pot fi folosite în scopuri turistice - n.a.), c a r e , c o n -
f o r m l e g ii , n u a p a r ţ in d o m e n i u l u i p | b l i c d e i n t e r e s n a ţ i o n a l ,
art. 81. Toate bunurile ce aparţi unităţilor administrativteritoria\ sunt supuse inventarierii anuală
Cu toate acestea, patrimoniul turi^ tic local, în majoritatea cazurilor, este cunoscut de către comunitate care îl deţine. Doar legea respectiv obligă Comisia specializată să prezintf anual rapoarte asupra situaţiei lor şii informeze despre aceasta în terme de 10 zile persoanele interesat^ Ignoranţa noastră deseori genereaz nerespect din partea vizitatorilor.
art. 82 (1). Consiliile locale decid c i
bunurile ce aparţin domeniul public de interes local, după ca să fie date în administrarea unt tăţilor economice şi instituţiila publice, să fie concesionate sau / fie închiriate. De asemenea, ele d^ cid, în condiţiile legii, cu privire . cumpărarea şi vânzarea bunurilt ce fac parte din patr imoniul publh
Orice obiect de interes turistiij
poate fi dat în administrare unui antre
prenor concret, care îl va gospodări mai eficient în condiţii stipulate în eoni tractul cu administraţia locală. Admif nistraţia locală are destule mecanisme pentru a urmări îndeaproape resj pectarea legislaţiei privind protecţif obiectelor naturale şi cultural-istoriceJ precum şi legalitatea antreprenoriatului privitor la gestionarea patrimoniului arendat sau concesionat.
Resurse + Investiţi
Impozite, taxe
Resursele turistice administrate le-l gal de către un agent economic aduc] venituri în bugetul local.
40
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 41/114
| | Vânzarea, concesionarea, închiri-erea şi locaţia de gestiune se fac prin licitaţie publică, organizată
in condiţiile legii.
Transparenţa acestei operaţiuni tre- leşte respectul faţă de persoanele ca
rt Investesc banii proprii într-o afacere Itgală, în scopul promovării valorilor deţinute de comunitate, creării unor noi locuri de muncă, asigurării plăţii impozitelor şi taxelor în bugetul local,
păstrării şi gestionării eficiente a resur-
It lor turistice locale, încurajării meşteşugurilor populare, îmbunătăţirii standardelor de viaţă, atragerii în localităţi • turiştilor - consumatori ai altor bunuri
Şl servicii oferite de localnici etc.
trt. 83. Consiliile locale... pot con-tracta, în condi ţii le legii, lucrări ş i servicii de utilitate publică în li-
mitele sumelor aprobate din bu-getul respectiv.
Prospectarea traseelor excursio- nlste şi turistice, proiectarea zonelor de Interes turistic, restaurarea monumentelor de arhitectură, publicarea materialelor promoţionale, efectuarea Itudiilor de fezabilitate privind turismul In localitatea rurală, treningurile de for
mare a informatorilor şi ghizilor locali necesită atragerea specialiştilor din exteriorul comunităţii. Cu aceştia se va negocia şi se vor încheia contracte în
limita resurselor financiare existente în
buget sau a sumelor donate de antreprenorii locali interesaţi.
§rt. 84. Consiliile locale... pot să
transmită, în condiţiile legii, pe
termen limitat, cu tit lul gratuit sau
pe bază de facili tăţi bunuri imobi-liare care le aparţin organizaţiilor
socialutile necomerciale.
Orice club turistic, formaţiune folclo
rică, ONG local, pot lua în custodie o
re, informare a populaţiei, primire a oaspeţilor - acţiuni recunoscute drept social-utile şi necomerciale. Această
practică există aproape în toate ţările din regiune, de asemenea şi în Republica Moldova (Rudi, Ţâpova, Drochia,
Cricova ş.a.). Autorităţile locale vor urmări ca în condiţiile legii să fie întocmite planuri concrete de conservare a patrimoniului, care vor fi susţinute, după posibilitate, material, pentru a nu diminua entuziasmul şi a menţine bunele intenţii ale contractanţilor.
■ Lucrări publice
art 88. Consiliile locale ... pot decide înfiinţarea, în condicile legii, a unor societăţi comerciale, asociaţii, agenţii şi pot organiza alte activi-
tăţi, în scopul executării unor lu-crări de interes local, prin utilizarea capitalului statutar constituit prin
aportul consiliilor respective şi al altor persoane jur idice şi fizice.
Astfel poate fi asociat capitalul privat cu cel public pentru realizarea unor proiecte temporare sau permanente, care necesită investiţii de capital mari -
amenajarea zonelor de odihnă, construcţia drumurilor spre obiectele de interes turistic, a hotelurilor rurale, constituirea infrastructurii turistice locale etc. Uneori investiţii de mijloace băneşti pentru realizarea lucrărilor publice se fac numai în cazul în care comunitatea poate contribui la aceasta (10-20% din costul lucrărilor).
■ Legea privind finanţele publice locale
art. 4(1). Venituri le bugetelor satelor (comunelor), oraşelor şi munici-pi ilo r se formează din:
o.t:
■— u
</*
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 42/114
T u r i s m u l
r u r a l
ş i
d e z v o l t a r e a
s o c i
-
a l - e c o n o m i c ă
a
c o m u n i t ă ţ i i
a u t o h t o n e
a ) i m p o z i t el e p e b u n u r i l e m a t e r ia l e ;
b ) i m p o z i t u l f u n c i a r ;
c ) v e n i t u r il e d i n v â n z a r e a a p a r t a -
m e n t e l o r (c a s e l o r ) c ă t r e c e t ă ţ en i ;
d ) v e n i t u r il e d i n v â n z a r e a p ă m â n t u l u i ;
e ) i m p o z i t e l e ş i t a x e l e l o c a l e s t ab i l i te ,
în c o n f o r m i t a t e c u l e g i s la ţ i a , d e
c ă t r e c o n s i l i i l e l o c a l e ;
f ) i m p o z i t u l p r i v a t ( d u p ă a p a r t e n e n ţ ă );
g ) în c a s ă r i l e d i n v â n z a r e a b u n u r i lo r
c o n f i s c a t e (d u p ă a p a r t e n e n ţ ă ),
h ) t a x a p e n t r u e l i b e r a r e a li c e n ţ e l o r (a u -
t o r it ăţ il o r ) p e n t r u p r a c t i c a r e a a n u m i -
t o r g e n u r i d e a c t i v i ta t e;
i ) t a x a p e n t r u p a t e n t a d e în t r e p r i n z ă -
to r ;
j ) în c a s ă r i d in a r e n d a p a t r im o n iu lu i lo -
ca l ;
k ) a l t e v e n i t u r i p r e v ă z u t e d e l e g i s la ţ ie .
Potrivit Codului fiscal, în Republica
Moldova sunt prevăzute 17 impozite şi taxe locale. Pentru activităţile de turism
şi de prestare a serviciilor persoanelor aflate în călătorie în mediul rural pot fi aplicate următoarele taxe locale:
- taxa hotelieră:- taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei);
- taxa pentru dreptul de a aplica simbolica locală;
- taxa pentru amplasarea unităţilor
comerciale;
- taxa balneară;
- taxa pentru dreptul de a efectua
filmări cinematografice şi TV.Taxa hotelieră este percepută de la
proprietarii de hoteluri sau ai altor încăperi cu destinaţie de hotel. Se taxează numărul de paturi oferite pe zi clienţilor. Pe teritoriul municipiului Chişinău, de exemplu, taxa hotelieră pentru un pat oferit pe zi constituie 1-4% din salariul minim, în funcţie de categoria şi numărul de stele ale hotelului (aprilie 2000). Se recomandă ca în mediul rural proprietarii de case private şi care cazează persoane în
odăile disponibile şi amenajate primirea turiştilor să fie scutiţi, cel |
în etapa începerii afacerii, comple taxa hotelieră.
Taxa pentru amplasarea put
tăţii. Publicitatea destinaţiilor turii, este scutită de orice taxe localej| practica internaţională, fiind consj) rată publicitate social-utilă. De exfl piu, panoul publicitar:
Ir „ O r h e l u l
V e c h i - locul întâlnirii
civilizaţiilor antice, me
dievale şi contemporane în Republica Moldova. n
Vizitaţi-I. Relaţii la tel.:...
- sporeşte gradul de informare-oij entare a turiştilor potenţiali, îi îndear nă să vină şi le face o relaţie cu des]
naţia respectivă.Taxa pentru dreptul de a aplic
simbolica locală. Aceasta este stat lită de autorităţile locale. Multe localită din Republica Moldova nu au o simb< lică proprie, care nu a existat niciodat sau datele de arhivă referitoare la e| au fost pierdute. Simbolica locală ofer originalitate oricărei zone turistice. Dai cei care dispun de aceasta trebuie s-q utilizeze cu multă prudenţă. Dreptul dq a aplica simbolica locală li se acordă doar partenerilor serioşi.
Taxa pentru amplasarea unităţilor! comerciale. Scutirea antreprenorilor! de această taxă în anumite zone de in
teres turistic (cel puţin în etapa iniţială a afacerilor) ar atrage resursele private pentru amenajarea teritoriilor, investiţi«
în infrastructură şi turişti - clienţii] acestor întreprinderi. De plata ei pot fi]
scutiţi, de exemplu, meşterii artizani lo-|
42
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 43/114
pi, care comercializează suvenire în
Urile de amenajare turistică.
Tfexa balneară este o plată unică
Oepută în zonele cu resurse de-
irate drept balneocllmatlce.Taxa pentru dreptul de a efectua
Hmftri cinematografice şi TV. în eta- Iniţială, zonele turistice, pentru a fi
Ultoscute, au nevoie de publicitate, fin Intermediul TV, de filme, realizate
thlar de turişti etc. O taxă suplimenta- M în zonele turistice ar avea un efect i ttf lativ.
Impozitul funciar este un impozit Jpcal direct, obiectul de impozitare fi
ind terenurile de pământ (proprietate,
(losesiune sau cu titlul de beneficiere
Unciară). Impozitul se varsă pe con
turile bugetare speciale ale organelor Idministraţiei publice locale şi este
repartizat pentru amenajarea socială
|l inginerească a teritoriului, achi
tarea plăţilor stabilite pentru deţinătorii de terenuri, care cresc producţia
agricolă pe terenuri de calitate infe
rioară.De impozitul funciar sunt scutite:
- rezervaţiile, parcurile, fondul silvic şi acvatic, dacă nu sunt antrenate în
activitatea de întreprinzător;
- instituţiile din domeniul social-cultu
ral;
- terenurile de folosinţă comună ale
localităţilor;
- altele (vezi: Legea cu privire la im
pozitul funciar, art.8).
art. 4. (2). Defalcările de la urmă-
toarele tipuri de venituri generale
de stat:
a ) i m p o z i t u l p e v e n i t u l d i n a c t i v i t at e a
d e în t r e p r in z ă to r a p e r s o a n e l o r j u -
r i d i c e d i n t e r i t o r i u l r e s p e c t i v ;
b ) i m p o z i tu l p e v e n i t u l p e r s o a n e l o r f i-
z i c e ;
c ) T .V .A . l a m ă r f u r i le p r o d u s e ş i l a s e r -
v i c ii le p r e s t a t e p e t e ri to r i u l r e s p e c -
ti
De impozitul pe venit sunt s c u t i t e
organizaţiile cu statut necomercial. Au
cofe r e d u s e la acest impozit între
prinderile agricole şi gospodăriile
ţărăneşti, întreprinderile cu investiţii străine, rezidenţii ’zonelor antrepreno-
riatului liber.De T.V.A. sunt s c u t i t e locuinţele şi
terenurile, majoritatea serviciilor so
ciale.
3) încasări de mijloace speciale ob-ţinute din executarea lucrărilor,
prestarea serviciilor sau din alte
activităţi desfăşurate contra plată
de către instituţiile publice finan-
ţate de la bugetele locale;
4) Transferuri de la alte bugete.
Autorităţile publice locale colaborează cu Agenţia Naţională de Turism
prin acordarea beneficiarilor serviciilor
de specialitate (vezi: Legea 798-XIV,
art.6 sau capitolul 2 al lucrării).
Alte servicii oferite contra plată: in
formaţie turistică, ghizi etc.
art. 4 (3). Veniturile bugetelor raioa-
nelor şi bugetului central al uni-
tăţii teritoriale autonome se for-
mează din:
1) î n c a s ă r i d i r e c t e ş i i n t e g r a l e a l e u r -
m ă t o a r e l o r c a t eg o r i i d e i m p o z i t e,
t a x e ş i a l t e v e n it u r i:
a ) im p o z i tu l p e v e n i tu l p e r s o a n e l o r f i-
z i c e ;
b ) i m p o z i tu l p e n t r u f o l o s ir e a re s u r s e l o r
n a t u r a l e ;
c ) v e n i t u r i l e d i n o p e r a ţ i il e c u c a p i t al , c u
e x c e p ţ i a a c ţ i u n i l o r c e c o n s t i t u ie c o
t a p a r t e a s t a t u l u i;
d ) i m p o z i tu l p r i v a t ( d u p ă a p a r t e n e n ţ ă );
e ) în c a s ă r i d i n v â n z a r e a b u n u r i l o r c o n -
f is c a t e (d u p ă a p a r t e n e n ţ ă );
f ) t a x a d e s t a t p e n t r u e x a m i n a r e a c a u -
z e l o r în i n s t a n ţ e l e j u d e c ă t o r e ş t i ;
g ) a l t e v e n i t u r i p r e v ă z u t e d e l e g i s l a ţi e .
Impozitul pentru folosirea resurselor naturale în scopuri de recreare odihnă T
u r i s m u l
r u r a l
ş i d e z v o l t a r e a
s
o
c
/ *
a l - e c o n o m i c â
a
c o m
u n i t ă ţ i i
a u t o h t o n e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 44/114
T u r i s m u l
r u r a l
ş i
d e z v o l t a r e a s
o c i -
a l - e c o n o m i c ă
a
c o m u n i t ă ţ i i
a u t
o h t o n e
şi turism în Republica Moldova nu este practicat. Introducerea lui ar fi un obsta
col în dezvoltarea turismului rural. Impo
zitul privat se percepe, în proporţia stabilită de Legea Bugetului - 1% din va
loarea bunurilor de stat privatizate (tabere de odihnă, hoteluri rurale, restaurante ş.a., reamenajate potrivit planurilor de afaceri ale noilor proprietari).
2 ) D e f a l c ă r i d e la u r m ă t o a r e l e t ip u r i d e
v e n i t u r i g e n e r a l e d e s t a t :
a ) i m p o z i t u l p e v e n i t u l d i n a c t i v i t a te a
d e a n t re p r e n o r a p e r s o a n e lo r j u -
r i d ic e d i n t e r i to r i u l r e s p e c t i v c e l
p u ţ i n 5 0 % ;
b ) t a x a p e v a l o a r e ad ă u g a t ă l a m ă r -
f u r i le p r o d u s e ş i l a s e r v i c i i l e
p r e s t a t e p e t er it o r i u l r e s p e c t i v c e l
p u ţ i n 1 0 % ;
c ) t a x a p e n t r u f o l o s i r e a d r u m u r i lo r ,
p e r c e p u t ă d e l a p o s e s o r i i m i j-
l o a c e l o r d e t r an s p o r t în m a t r ic u l a t e
în R e p u b l i c a M o ld o v a c e l p u ţ i n
5 0 % .
în limita acestor cote antreprenorii
locali implicaţi în turismul rural ar putea
beneficia în zonele de interes turistic de un regim fiscal favorabil. Aceste de
cizii ţin de competenţa autorităţilor
menţionate.
3 ) î n c a s ă r i d e m i j lo a c e s p e c i a l e o b ţ i-
n u t e d i n e x e c u t a r e a l u c r ăr il o r, p r e s -
t a r e a s e r v i c i i l o r s a u d i n a l t e a c t i v i t ă ţ i
d e s f ă ş u r a t e c o n t r a p l a t ă d e c ă t r e in -
s t i tu ţ i i l e p u b l i c e f i n a n ţ a t e d e l a
b u g e t e l e r es p e c t i v e ;
4 ) T r a n s f e r u r i d e l a b u g e t u l d e s t at .
( Vez i ş i a r t . 4 ( 1 ) ).
art. 7 (2). De la bugetele satelor (co-munelor), oraşelor, municipiilor
se finanţează cheltuielile ce ţin
de:
1 ) a m e n a j a r e a t er i to r i u l u i ;
2 ) c o n s t r u c ţ i a ş i î n t r e ţ in e r e a , î n h o t a r e -
l e l o c a l i t ă ţi l o r r e s p e c t i v e , a d r u m u r i -
l or , s t r ăz il o r , p o d u r i l o r ş i l o c u r i l o r p u -
b l i c e , i l u m i n a t u l s t r ă z il o r ;
3 ) î n t r e ţ i n e r e a u r m ă t o a r e l o r i n s t i g
p u b l ic e ş i d e s f ă ş u r a r e a u r m ă t o i
l o r a c t i v i t ăţ i :
b ) a c t i v i t ă ţ i p e n t r u t i n e re t , c u l t u r ă f i i
ş i s p o r t;
c ) c ă m i n e l e c u l t u r a l e , b i b l i o t e c i l e ] a l t e i n s t i tu ţ i i d e c u l t u r a l i za r e ;
d ) s e r v i c i il e , s t a ţ i il e ş i p o s t u r i l e d e
v a r e p e a p ă .
Zonele de interes turistic sunt loc publice şi au nevoie de amenajări sţi
cifice practicării turismului şi sportul|
de aceea în acest scop trebuie elafc rate şi realizate diverse proiecte. Es
foarte important de amenajat drumi]
de acces pentru circuitul maşinilor, asemenea, de stabilit trasee pent
deplasarea pe jos a turiştilor. Pent
aceasta vor fi folosite mijloacele finali ciare ale autorităţilor publice locale
ale antreprenorilor, astfel realizându-S
un parteneriat eficient. Sectorul priv«j poate face investiţii de capital şi
resurse de muncă, astfel, aducând
contribuţie importantă la constituire
pieţei de consum, turiştii fiind prindj
palii consumatori ai produselor turis tice.
La ora actuală un raion poate ave<| doar câteva zone de interes turistic. Dq
aceea eforturile trebuie canalizate spre
destinaţiile prioritare. Zona turistică se poate găsi pe teritoriul unei sau al câ-ij
torva comune învecinate, deci ea
poate constitui o destinaţie de interes turistic de importanţă raională.
Din bugetele respective se vor alo-J
ca surse pentru lucrări de reparaţie, re-i construcţie şi de construcţie a obiec-j telor de interes turistic, pentru amena-1
jări în scopuri turistice (panouri infor-j
mativ-turistice, parcări, marcaje ş.a.) | ale drumurilor, organizarea şi susţine- ]
rea muzeelor, expoziţi ilor (inclusiv a |
imitaţiilor exacte ale unor resurse turis
tice dispărute), a manifestărilor teatralizate în locurile stabilite pentru vizi
tare (de exemplu, „Cetăţile antice ale
44
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 45/114
Persoanele care se ocupă de activitatea de antreprenor pot oferi turiş-
t o r tntr-o destinaţie turistică rurală di-
Vt r ie servicii şi bunuri de consum.
AOMtea pot fi grupate potrivit nece- l l t l ţ l lor oaspeţilor după cum urmează:
Ai Găzduirea în mediul rural cupr inde următoarele servicii :
■ primirea pentru sejur în odăi separate dotate cu paturi (individuale, matrimoniale, duble) şi cu alt mobilier (dulapuri, mese, scaune, oglinzi, perdele) necesar pentru folosirea în
exclusivitate de către turişti;
A Pen siu ne agroturistică lângă or laş i
- oferirea serviciilor generale: electricitate, TV, radio, telefon, grup sanitar
şi WC (separat sau comun), apa curentă rece/caldă, canalizare şi alte
instalaţii şi servicii edilitare şi casnice;
- oferirea serviciilor de servire a mesei: bucătărie la dispoziţia turiştilor, frigider, aragaz, vase şi ustensile de
bucătărie, spaţii pentru servirea mesei sau sufragerie dotată cu mobilier adecvat şi inventar, apă curentă,
servicii de preparare a bucatelor
după un meniu prestabilit (bucătăria
europeană, tradiţională sau locală), produse agricole proprii ş.a;
- oferirea altor servicii persoanelor aflate în călătorie: de informare-co- municare (e de dorit într-o limbă cunoscută turiştilor), de însoţire, servi
cii de ghid local pe trasee excursio- niste, punerea la dispoziţie a curţii
proprii cu spaţii verzi şi împrejurimi estetice pentru diverse activităţi, a
spaţiului pentru joaca copiilor, a
locului pentru parcarea automobilului (sau a garajului), a terenurilor pentru camparea în aer liber într-un
adăpost transportabil (cort sau rulată) cu materiale care asigură o delimitare estetică şi eficienţă de cele
lalte spaţii, a spaţiului pentru depozitarea echipamentelor sportive şi
de agrement, de asigurare a protecţiei turiştilor şi a bunurilor lor etc.
Gazde primitoare pot fi persoanele(fermieri, pedagogi, medici ş.a.), care
dispun de toate cele necesare pentru a
oferi serviciile sus-numite, de timp sufi
cient pentru asemenea activităţi, posedă o limbă străină, sunt inteligente în
relaţiile cu turiştii. Aceste şi alte activităţi similare sunt prevăzute în lista
ocupaţiilor din patenta de întreprin
zător.
B. Servicii de alimentare a turiştilor în unităţi separate: restaurante r
i s m u l
r u r a l
ş i
d e z
v o l t a r e a
s o c i -
e c o n o m i c ă
a
c o m u
n i t ă ţ i i
a u t o h t o n e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 46/114
T u r i s m
u l
r u r a l
ş i
d e z v o l t a r e a
s o c i -
a f - e c o
n o m i c ă
a
c o m u n i t ă ţ i i
a u t o h t o n e
familial, cu specific naţional sau
local, pensiune, grădină de vară
ş.a.), baruri (de zi, de noapte, dis-
co-bar ş.a.), cafenea, cofetărie,
plăcintărie ş.a., care tşi pot găsi teren de activitate în zonele turistice rurale:
- servicii de servire a mesei: spaţii separate adecvate normelor stabilite (bucătărie complet echipată, sufragerie sau spaţii de servire, hol), ospătari şi alt personal de servire, inventar şi veselă pentru servirea mesei, mobilier adecvat, meniu
(după caz şi într-o limbă de circulaţie internaţională), apă curentă
caldă/rece etc.;
- servicii suplimentare: telefon, transport, curier etc.Persoanele (fizice sau juridice) pot
practica acest gen de servicii în baza licenţei şi dacă respectă normativele
stabilite de legislaţie.
C. Servic ii de ghid şi informare locală a turiştilor:
- ghidarea turiştilor prin muzee, pe
trasee locale, judeţene sau naţionale (cu sau fără transport închiriat), însoţirea pe trasee nemarcate
sau complicate de parcurs (păduri, stânci, rezervaţii ş.a.), informarea
privind obiectele de interes turistic
din zonă, valoarea, istoria, specificul lor etc.;
- salvarea în cazuri excepţionale şi
scoaterea turiştilor din zone de
calamitate. în calitate de ghid pot activa persoa
ne care au urmat „cursuri formatoare
de ghizi şi însoţitori", personalul muzeelor locale, profesorii de istorie, biolo
gie, educaţie fizică din localitate, unii specialişti în agricultură locali, funcţionari publici ş.a., care posedă informaţie despre obiecte turistice, tehnici
de prezentare şi cunosc limba vorbită
de turişti (sau una de circulaţie internaţională). Activităţi similare sunt in
46
I
cluse în lista ocupaţiilor din patenta ţ întreprinzător.
D. Servicii de transport al turiştii
spre şi pe teritoriul zonelor tuf tice:
- servicii de arendă a automobilă! cu şofer pe trasee turistice şi în i cursie, servicii de aprovizionare^
grupurilor turistice, expediţiilor ( ţ
heologice, etnografice, ecologic
istorice), delegaţiilor ş.a.;
- servicii de transport public: au| buze şi microbuze pe rutele locali
judeţene sau naţionale, taxiuri ş.al
Persoanele pot practica acest gade activitate în baza licenţei şi dae
respectă prevederile stabilite de leg
slaţie (de exemplu, autobuzele pentij excursii trebuie să fie echipate cu
crofon şi sistem audio-comunicativ, Ic pentru ghid ş.a.). în turismul rural ga^
dele pot oferi transportul personal perj
tru deplasările scurte. Acest serviciu i este impozitat.
E. Meşteşuguri populare (artizanat^- producerea şi comercializarea obied
telor din lemn, piele, fibre vegetali şi animaliere, metal, piatră, lut ari ş.a. pentru uz personal sau casj nic;
- producerea şi comercializarea su l venirelor, reproducerilor foto şi vi( deo;
- producerea şi comercializarea echil
pamentelor turistice şi sportive: ruxa-| curi, indicatoare, marcaje, obiecte
pentru sporturi nautice, alpinism şlj drumeţie;
- producerea şi comercializarea ma-1
terialelor informative despre locurilel turistice: calendare, hărţi locale, bu-J
clete ş.a.; ■
- producerea şi comercializarea obiec-| telor cu caracter religios.
Meşterii (meşteriţele) populari, pre-1cum şi alte persoane, cu aptitudini ne-|
cesare, pot practica activităţile sus-nu-
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 47/114
|H* liber „pentru expoziţii şi alte eveni- |nte culturale” sau în baza patentei
I întreprinzător pentru o afacere per
tinentă.
i Formaţiuni folclorice, trupe de
, teatru popular, întreprinderi de
agrement, întreprinderi de trata
ment balneoclimateric ş.a.
.Autorităţile publice locale sunt antreprenori speciali (sunt res
ponsabile de lucrările publice şi de serviciile de specialitate în
ionele de interes turistic):
* servicii turistice de bază sau suplimentare prin participarea, împreună
cu parteneri din sectorul privat, la
realizarea unor proiecte comerciale;
» servicii de specialitate în turism în
comun cu Agenţia Naţională de Turism. (Vezi „Oportunităţi şi «pete
albe» în legislaţia naţională”);
•* servicii şi lucrări publice ale APL ce
contribuie la dezvoltarea turismului
rural: coordonarea activităţii de an- treprenoriat, micul business, comerţ, stimularea investiţiilor în arhitectură şi urbanism, pentru protecţia mediului înconjurător, întreţinerea drumurilor publice, sistemelor
de alimentare cu apă potabilă, sistemelor de canalizare şi epurare a
apelor uzate, alimentarea cu ener
gie electrică, transportul public local, sisteme de infrastructură gene
rală ş.a.
■ 3.3. Turiştii şi populaţia
locală
în linii mari, turiştii în orice ţară sunt
solii diplomaţiei populare. Prin interesul cognitiv, pe care îl manifestă pentru
valorile umanităţii şi prin comportamentul lor, turiştii contribuie la stabilirea unui climat prietenesc, binevoitor şi de înţelegere reciprocă între
popoarele lumii.
în cele ce urmează ne vom referi la
unele prevederi cuprinse în documentele internaţionale cu privire la turism: C o d u l t u r is t u l u i ş t C a r t a t u r is m u l u i
(Sofia, septembrie 198jj), C o d u l g l o b a l
d e e t ic ă p e n t r u t u r is m (Santiago, octombrie 1999), recomandate tuturor
ţărilor şi comunităţilor lumii drept priorităţi pentru dezvoltarea unui turism
durabil.
■ Populaţia locală
Comunităţile, pe al căror teritoriu se
găsesc resursele turistice, care, de
fapt, fac parte din patrimoniul întregii omeniri, au drepturi şi obligaţiuni deosebite asupra lor. Nimeni nu poate interzice accesul populaţiei locale spre
obiectele turistice proprii.Turismul trebuie să se dezvolte pre
tutindeni, dar este necesară o atitudine
grijulie, respectuoasă faţă de tezaurul
cultural-istoric şi artistic, care trebuie ;
protejat şi păstrat pentru generaţiile viitoare. Nu se admite nici un fel de discriminare religioasă, etnică, socială sau
morală. Turismul este una din puţinele
posibilităţi de a dezvolta zonele dezavantajate economic, cum sunt regiunile
rurale, artizanatul, cultura şi folclorul, evitându-se standardizarea şi unificarea acestora, iar turismul naturist şi
ecoturismul sunt recunoscute drept
cele mai preţioase forme de turism,
deoarece trezesc persoanelor participante respect faţă de tezaurul natural şi
faţă de populaţia autohtonă.Populaţia locală trebuie să fie impli
cată direct în activitatea turistică şi să
participe pe principii de egalitate la
obţinerea profiturilor economice, sociale şi culturale. în locurile de tranzit
sau de trai temporal ale turiştilor, ea îi
va trata pe aceştia cu ospitalitate deosebită, astfel, datorită bunăvoinţei şi prieteniei manifestate, va contribui la
armonizarea relaţiilor interumane şi sociale. T
u r i T m u l
r u r a
l
ş i
d e z v o l t a r e a
s o c
a l - e c o n o m i c ă
a
c o m u n i t ă ţ i i
a u t o n
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 48/114
T u r i s m
u l
r u r a l
ş i
d e z v o l t a r e a
s o c i *
£ f ^ e c o n o m i c a
a
c o m u n i t
i i
a u t o h t o n e
I ■ Autor ităţile publice ale j ţării>gazdă
j Coordonează astfel acţiunile turis
tice, încât acestea să se petreacă
într-o concordanţă totală cu specificul şi tradiţiile locale, precum şi în conformitate cu legislaţia ţării primitoare. Ele promovează politica turistică, urmărind ca activităţile desfăşurate să contribuie la ridicarea nivelului de trai al populaţiei, luându-se în considerare necesităţile locale şi folosind, în primul rând, forţa de muncă locală.
Dezvoltarea teritoriilor cu potenţial
i turistic trebuie să fie astfel planificată,J încât să integreze, pe cât e posibil,
J obiectele turistice şi infrastructura spe
cifică în mediul social-economic şi natural local, asigurându-se protecţia tezaurului naţional, economisirea resurselor naturale, reducerea deşeurilor.
Veniturile provenite în urma vizitării i resurselor turistice trebuie să fie parţial
sau total utilizate pentru restaurarea,
protecţia şi ameliorarea lor. Autorităţile publice trebuie să acorde turiştilor o
I atenţie sporită, să-i informeze, să le
asigure protecţia şi libertatea de de-
▼ Mănăstirea Noul Neamţ - cea mai mare din
Republica Moldova
▲ Biserică de rit catolic. Raşcov
plasare, să le faciliteze accesul la se| viciile administrative şi juridice locali precum şi la consulatele ţărilor de orj gine. Autorităţile ţării-gazdă trebuie preîntâmpine orice posibilitate de a utj liza turismul în scopuri de exploatare | persoanelor, comerţul ilicit cu drogurj arme ş.a.
■ Turiştii
Turismul este una dintre cele ma bune modalităţi de utilizare a timpuli| liber. Orice persoană poate să călă torească pe teritoriul ţării sale sau
viziteze o ţară străină, să ia cunoştinţi nestingherit şi personal de locuril^ pitoreşti ale planetei. Turistul are ani mite drepturi şi obligaţiuni:
a) Turistul are dreptul:
- accesul la informaţia obiectivă, exac tă şi exhaustivă despre condiţiile posibilităţile oferite în timpul călăto riei; despre populaţia locală, tradlj ţiile şi religia ei, interdicţiile locale
locurile şi obiectele sacre, care tre buie respectate; valorile artisticei arheologice şi culturale, care trebuia
48
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 49/114
păstrate; despre flora şi fauna, care
trebuie să fie protejate etc.;
la asigurarea securităţii personale şi a bagajelor sale, precum şi la prote
jarea drepturilor de consumator;
să se deplaseze liber pe teritoriul
ţării sale, precum şi dintr-o ţară în
alta; în zonele de tranzitare şi în
locurile de staţionare la obiectele
turistice şi de cultură, să nu fie su
pus unor formalităţi exagerate sau
unui tratament discriminatoriu;
la condiţii de igienă socială, îndeo
sebi în locurile de cazare, alimentare, transport şi în alte locuri publice, să solicite informaţii în
vederea preîntâmpinării bolilor in-
fecţioase;
la asistenţa medicală;
accesul rapid şi eficient la sistemele
de telecomunicaţie în interiorul ţării şi peste hotarele ei;
la proceduri administrative şi juridice, precum şi la garanţii necesare
protecţiei drepturilor sale;
- la libertatea de a săvârşi ritualurile
religioase proprii şi la condiţii necesare pentru aceasta;
- la libertatea de a se adresa organelor consulare ale ţării sale, în con
formitate cu convenţiile diplomatice.
b) Turistul este obligat:
- să manifeste cel mai înalt grad de
înţelegere faţă de obiceiurile, ritualurile de cult şi comportamentul populaţiei locale, să aibă o atitudine
grijulie faţă de patrimoniul natural şi cultural al acesteia;
- să se abţină de a face comparaţii de caracter economic, social şi cultural, referitor la starea sa şi a populaţiei
autohtone;
- să fie receptiv la cultura comunităţii vizitate, ca fiind parte componentă a
patrimoniului umanităţii;
- să evite exploatarea altor persoane
în scopuri de prostituţie;
- să nu transporte, comercializeze şi
să nu utilizeze substanţe narcotice
şi alte preparate interzise.
T
u
r i s m
u
l
r u r a l
ş i
d e z v o l t a r e a
s o c i •
a l - e c o n o m i c ă
a
c o m u n i t ă ţ i i
a u t o h t o n e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 50/114
' ' - J ^ l i
" T " ’ " : ' " r
î -v»-,1» ' 1 , ş
vfi&'f. — -
------------------------------
¥ ;№ )0,©@^SK]S©®. f***’ *., *
4.1. Vacanţe la ţară
în satul moldovenesc s-au păstrat numeroase monumente de istorie şi cultură, s-au conservat elementele tradiţi
onale din viaţa de zi cu zi a localnicilor, care au moştenit de la strămoşi bună
voinţa, ospitalitatea şi sinceritatea lor.Revenirea la ţară pentru orice mol
dovean înseamnă şi revenirea acasă. Aici îl aşteaptă casa părintească, mirosul de pâine coaptă, găseşte linişte. Se pare că această nostalgie îl însoţeşte pretutindeni ...
Dar parcă numai pe moldoveni?
Călătoria la ţară poate fi o simplă vizită la rude, o excursie organizată de copii. Ea poate avea drept scop şi petrecerea a câteva zile într-o pensiune rurală sau într-un camping pentru a exercita anumite genuri de sport. Asemenea călătorii se practică în toate ţările europene, satul punându-le la dispoziţie vizitatorilor şi turiştilor un mediu curat, natural şi tradiţional. Astfel, au fost elaborate programe turistice, care conţin diferite ofer
te pentru prestarea unor servicii:
- „Cazare şi masă într-o gospodărie ţărănească”, unde oaspetele beneficiază de o odaie închiriată în casa săteanului şi de bucate din produsele agricole ale acestuia.
- „Vacanţă într-o pensiune rurală/hotel rural”, unde oaspetele beneficiază de un set de servicii clasificate, necesare unei călătorii într-o anumită
zonă rurală, montană, rezervaţie etc. Hoteluri rurale au existat şi mai exis
tă în satele din Moldova (de exemplu, în Tvardiţa), de aceea această expe
rienţă poate fi renovată. Dacă anteri ele erau destinate cazării tinerilor sp cialişti sau membrilor delegaţiilor,
tualmente pot fi utilizate pentru mirea turiştilor din oraşe, lucrătorii
reprezentanţelor străine în Republiij Moldova etc.
- „Satul de vacanţă” - asemănăţj bazelor de odihnă, unde turiştii su cazaţi în căsuţe separate sau în ■cu un minim necesar de condiţii, şi în Moldova, ele sunt amplasa
într-o zonă rurală pitorească aparţin întreprinderilor.
x.
▲ O gospodărie obişnuită - loc pentru popas
turistic. Brăneşti
50
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 51/114
«Vacanţă pentru copii la ţară” - bază de odihnă adaptată necesităţilor copiilor, pentru care, în afară de bazare fi masă specifică, se organizează Jocuri în aer liber, întreceri sportive,
excursii, cercuri după interese. Este ceva asemănător „taberelor pentru
copii”, cunoscute la noi.
„Camping” - ofertă pentru campa- rea în aer liber în corturi sau în că
suţe din lemn a turiştilor care călă
toresc cu mijloace de transport proprii. Ei beneficiază de locuri pentru
campare şi parcare a autovehiculelor pe terenurile publice (parcuri
naţionale, rezervaţii, zone riverane) sau private (gospodării ţărăneşti,
păduri, plaje etc.).
„Echitaţie” (călărie) - ofertă pentru do
ritorii de a lua lecţii de călărie şi de
a practica călăritul în zone special
amenajate în acest scop cu trasee
bine distincte. Pe lângă cele menţio
nate, mai este nevoie de asistenţă profesională de calitate şi de cai
buni. în Moldova acest gen de activi
tate poate fi organizat pe lângă fer
mele de cai din Jevreni, Ciadâr-Lun-
ga, hipodromul din Chişinău ş.a. Pentru majoritatea acestor vacanţe
|| ţară sunt programate activităţi în aer liber (drumeţii, escaladarea versanţilor Itâncoşi, vânătoare, pescuit, fotografiere ş.a.), sporturi pentru amatori pe trasee corespunzătoare (ciclism, cano- ta|, rafting, orientare turistică ş.a.),
studii de evaluare (a naturii, a monumentelor istorice ş.a.), participarea la manifestări tradiţionale locale (festivaluri etnografice, sărbători locale, com
petiţii la sporturile naţionale, festivaluri de muzică şi dans popular, de teatru
etc.) sau turiştii iau cunoştinţă de arta
culinară, naţională şi locală, care fac •ceste oferte atractive şi originale.
Asemenea activităţi, apreciate mult de turişti, se organizează şi în republica noastră:
▲ Popas agroturistic. Rom ânia
- căţăratul pe stânci pe trasee amenajate (Orheiul Vechi, Ţâpova, Cor-
jeuţi);
- drumeţii prin codri, de-a lungul râurilor, în zonele istorice (Condriţa-Că- priana, Ivancea-Orheiul Vechi-Ustia, Dubăsari-Vadul lui Vodă etc.);
- vânătoarea şi pescuitul (coordonate de Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova);
- festivaluri de turism sportiv (corn.
Talmaza);
- expediţii pe Nistru şi Prut (canotaj,
rafting);- manifestări tradiţionale (hramuri In
localităţi, festivaluri de folclor etc.);
- drumul vinului (la fabricile de vinuri de la Cricova, Cojuşna, Mlleştll Mici,
Cazaclia ş.a.).
■ 4.2. Raportul „ turlst-gaitfA” i etica ospitalităţii
Turistul trebuie să dea dovadA da înţelegere şi să respecte tradiţiile, ritu
alurile, obiectele patrimoniale deţinuta de comunităţile localităţilor vizitata, Iar
populaţia locală să manifeste ospltall-
51
a i «
«
:
' f
s a r
»
r t t :
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 52/114
O a s p e ţ i
î n
s a t u l
m o l d o v e n e s c
tate, bunăvoinţă şi prietenie faţă de el.
Aceasta este o lege veche, care stă la baza relaţiilor între oaspeţi şi localnici.
Autorităţile totdeauna au urmărit ca
această lege să fie respectată în orice circumstanţe echidistant şi cu maximă
corectitudine.Turiştii sunt persoane care călătoresc
prin alte locuri decât cele unde îşi petrec viaţa de zi cu zi şi nu toţi cunosc limba localnicilor, nu le pricep gesturile şi comportamentul şi, în genere, nu ştiu încă multe alte lucruri. Mulţi se simt neîn
crezători într-o societate străină, întâl
nind diverse bariere: lingvistice, sociale, psihologice, morale etc. Ei au nevoie de asigurarea securităţii personale, de asistenţă medicală şi civică, vor să-şi satisfacă necesităţile religioase în modul în care sunt deprinşi ş.a.
Modul de viaţă al persoanei care
călătoreşte diferă în multe privinţe de cel obişnuit: ea are mult timp liber, se relaxează, tinde să vadă şi să cunoas
că lucruri noi, explorează locuri necunoscute, încearcă să ia cunoştinţă mai profund de cultura localnicilor, este mai dinamică, caută noi distracţii, este predispusă spre aventuri etc.
Orice om vrea să călătorească, pentru că astfel descoperă multe lucruri necunoscute, interesante, se află
în nişte împrejurări neobişnuite, plăcute şi relaxante, trăieşte clipe fericite.
Călătoria se aseamănă cu o poveste în
care există multe lucruri ciudate, se petrec evenimente pozitive, toate personajele sunt bine dispuse şi prietenoase. în această poveste nu este loc pentru probleme de serviciu sau de alt gen, lucruri mărunte, deranjante cotidiene şi, deşi ireală, fiecare vrea s-o vadă asemănătoare visurilor din copilărie.
Călătorul vrea, pur şi simplu, să se odihnească plăcut, să vadă lumea ..., să se bucure de viaţă. Să recunoaştem, toţi la o anumită vârstă am avut asemenea aspiraţii şi poate le avem şi
acum, dar ne jenăm să dăm frâu fanteziei, fiindcă permanent sunte preocupaţi de problemele cotidier Turistul este tocmai persoana cai
pentru o scurtă perioadă de timp uf de toate grijile şi iese din cercul oc paţiilor cotidiene.
Toate acestea sunt nişte necesiţi specifice ale persoanei aflate în călătj rie, pentru care ea trebuie să... cheltj iască bani. Anume aceasta poate termina intensificarea concurenţei înti diferite destinaţii turistice, deoarel comunităţile locale înţeleg că turisn
este un izvor de venituri suplimenta şi cu cât fluxul de turişti este mai ma şi mai permanent, cu atât veniturţ sunt mai substanţiale.
Pe parcursul istoriei au fost aplica diferite metode şi tehnici, unele simp| altele sofisticate sau chiar necinstii de a atrage călătorii spre o destinaţi De exemplu, raportul „ preţ-calitate”
vorabil turistului, jocurile de nora
publicitatea agresivă etc.Pentru a obţine ca destinaţia să
atractivă turiştilor, comunitatea loc trebuie să-şi axeze eforturile pe urn
toarele priorităţi:
- ospitalitate;
- resurse turistice atractive şi accej
bile;
- tratament inteligent şi profesionist]Varianta respectivă este recoms
dată celor care dispun de puţini bani] de timp insuficient. Populaţia-gazd
trebuie să aibă relaţii bune cu vizitj torii, să fie ospitalieră în orice împrej rare. Chiar atunci când turistul mal festă un interes specific faţă de an
mite lucruri, cărora localnicii nu le djj nici o atenţie sau le percep ca obişnuit, de exemplu, lada pentru p| trarea zestrei fetei.
Turistul vrea să folosească timj| de aflare în călătorie, după cum cre|
de cuviinţă şi nu trebuie să insistă prea mult ca el să procedeze altl
52
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 53/114
(bunăoară, noi insistăm să meargă în
ospeţie la rude sau prieteni).
El poate să aibă alt regim de ali
mentare decât al nostru şi de aceasta
Irebuie de ţinut cont. Este cunoscută Ospitalitatea moldovenilor care pun pe
masă cele mai alese bucate. însă ele
pot să nu fie preferate de către unii turişti.
De obicei, orice gospodar din satele
noastre propune oaspetelui un pahar OUvin, dar nu trebuie să facem niciodată ca el să regrete din cauza calităţii
fl cantităţii băuturii. Şi mai rău este Când ea se consumă în locuri nepre-
Vlzute pentru acest scop: beciuri,
Orame neamenajate etc. De aceea nu
M va insista şi gazdele vor ţine cont de preferinţele lui.
Propunem câteva sfaturi pentru cei Oare primesc oaspeţi din alte părţi:
*■ La sosirea oaspetelui serviţi-l cu un pahar cu vin sau cu altă băutură în
semn de bun venit. Copiilor oferiţi-le dulciuri sau fructe;
» Pe masa din camera oaspetelui tre
buie să fie flori, un ziar proaspăt sau
o carte despre localitate, o hartă cu
indicarea localităţilor şi a împrejuri
milor;
- Adresaţi-vă oaspetelgi respectuos şi dacă acesta acceptă, atunci pe
nume;
- Informaţi-I despre noutăţile din sat;
- Oferiţ i-vă servicii le de a-i arăta
locurile pitoreşti din sat, de a aranja
pentru el vizite la primărie, la un
meşter popular, la muzeu ş.a.;
- Găsiţi modalităţi de a distra oaspe
tele când timpul de afară este nefa
vorabil pentru excursii şi plimbări;
- Solicitaţi-i oaspetelui opinia când
pregătiţi ceva pentru el;
- Când serviţi oaspetele la masă, nu utilizaţi veselă de unică folosinţă,
produse ambalate ş.a., care nu sunt
agreate în turismul rural;
- La plecare, dăruiţi-i turistului ceva
ca amintire despre timpul petrecut
acolo. în genere, trataţi oaspetele aşa cum
aţi dori să fiţi trataţi dvs., când vă aflaţi
în ospeţie.
53
O a s p e
i
î n
s a f
u i
m o l d o v e n e s c
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 54/114
SuîpM'iiJ
m\s№ L
■ 5 .1. Turiştii —consum atori de servicii locale
Turiştii în timpul călătoriei cheltuie bani pentru bunuri şi serviciile necesare. De fapt, ei reprezintă o piaţă de
consum a serviciilor turistice.P ia ţă , care are caracteristici proprii
şi reguli bine determinate şi este locul
unde se manifestă c e re r e a t u r i s t i că (totalitatea necesităţilor turistice în timpul
călătoriei) şi o fe r ta tu r is t i că (totalitatea activităţilor legate de producerea şi distribuirea pentru realizare a serviciilor şi
bunurilor de consum turistic). Figura centrală pe această piaţă este turistul - c u m p ăr ăt o ru l serviciilor turistice, pen
tru consumul acestuia fiind pregătită întreaga ofertă turistică. Venind într-o zonă turistică, turistul consumă un nu
măr impresionant de servicii şi bunuri, începând cu cele tradiţionale pentru turism: cazare, alimentare, transport şi continuând cu astfel de servicii ca: organizarea de întruniri, banchete,
agrement divers, furnizarea de infor
maţii ş.a., ceea ce face piaţa turistică
una dintre cele mai atractive din lume. De fapt, consumul turistului pe parcursul călătoriei sale depinde foarte mult de următoarele:
- forma de turism practicată (de con
grese, de litoral, rural ş.a.);
- timpul aflării în călătorie (evident o călătorie mai îndelungată necesită un număr mai mare de servicii cumpărate);
- mijlocul de transport folosit;- tipul de cazare (cort, casă ţărăneas
că, motel, hotel, camping);
- preferinţele, necesităţile individus
- adaptarea ofertei turistice pen| aceste preferinţe şi necesităţi;
- banii disponibili.De comportamentul cotidian şi
nivelul de cultură ale turistului depinf
mult ce procură el pentru satisfaceri necesităţilor sale în timpul călător
împrejurările în care se petrece călăi ria influenţează turistul în aşa mg
încât el îşi orientează comportamen spre o mai bună satisfacere a pre rinţelor. Cei care oferă servicii turist^ beneficiază, în primul rând, de ac
comportament şi trebuie să cunoas cele 5 reguli privind relaţiile ent-vânzător”:
1. Comportamentul cumpărătorului; un scop bine determinat şi se ma festă diferit: unul chibzuieşte rm| apoi cumpără, altul se târguieş| iar al treilea se desparte uşor orice sumă de bani. Toţi îr procură ceva pentru satisfaceri necesităţilor personale.
2. Cumpărătorul are libertatea de j alege. Dacă nu-i place ceva la
vânzător, el se adresează la allj Aceasta dă naştere concurenţei orice piaţă, inclusiv turistică.
3. Comportamentul cumpărătorul reprezintă în sine un proces care, pentru a reuşi în afacere, buie să-l cunoaştem îndeaproape
4. Asupra deciziilor putem influerl
dacă ştim cum decurge procesul j cumpărare a produselor, la anun
etape, lată de ce un vânzător poe| vinde pe piaţă aproape orice, iar j tul nici o marfă de calitate.
54
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 55/114
6 . Consumatorul trebuie educat şi de
prins cu anumite bunuri şi servicii. Uneori, din lipsă de informaţie, el
procedează inconştient contrar intereselor sale. O informare corectă
i-ar schimba atitudinea faţă de produs. Trebuie ţinut cont şi de faptul
că pe piaţă permanent sunt puse la
dispoziţia cumpărătorului noi bunuri
şi servicii, care sunt mai bine ajustate necesităţilor. Pentru a fi cău
tate, despre aceste servicii trebuie
să se ştie.
Fiindcă decizia turistului de a cumpăra un serviciu este cea mai impor
tantă, să vedem ce factori pot influenţa
asupra ei. Un consumator poate proce
da diferit comparativ cu altcineva, pentru că are o altă cultură, provine din alt mediu social, altfel gândeşte despre
rolul călătoriilor în viaţa sa, altfel înţelege lumea înconjurătoare, preţuieş
te tot ceea ce se întâmplă în jur ş.a., diferenţe, care fac din fiecare persoană
0 Individualitate. Consumatorii potenţiali ai bunurilor şi serviciilor trebuie gru
paţi în anumite categorii, pentru a pu
tea mai bine adapta produsele noastre
unor grupuri omogene de persoane. Astfel, este nevoie să cunoaştem mai bine vizitatorul şi consumatorul poten
ţial al destinaţiei turistice propuse -
•atul dvs. - şi serviciile pe care poate
Bile solicite. Printre factorii care pot in
fluenţa, într-o anumită măsură, luarea
unei decizii de a vizita o localitate rurală cu scopuri turistice sunt următorii:
A. Factori culturali
Cultura fiecărei persoane determină, în mare parte, modul cum va
proceda aceasta în diferite condiţii. Ea
depinde de cunoştinţele acumulate de
Individ în societate: valorile esenţiale,
dorinţele, particularităţile comporta
mentului lui etc. Atitudinea faţă de
muncă şi odihnă este, de asemenea, o
manifestare a culturii. Desigur, nu toate
persoanele văd turismul ca o formă
plăcută de petrecere a timpului liber, unele fiind de opinia că el este un mi
jloc de odihnă pentru oamenii bogaţi.
Această afirmaţie este la fel de adevărată ca şi aceea-că nu orice turist
preferă să-şi petreacă vacanţa în
mediul rural. însă persoana care a ales
satul drept destinaţie turistică trebuie
să găsească acolo linişte, tradiţii şi
natură încântătoare. Dacă aceste valori există, satul va fi vizitat de către
turişti cu plăcere.
B. Factori socialiOrice individ are în societate un
anumit rol şi se bucură de un anumit statut. Aprecierea dată de către alţi
membri ai societăţii, influenţează mult deciziile personale şi comportamentul
individual. Spre exemplu, moda de
practicare a unui turism naturist (ecologic, rural) îi determină şi pe alţi turişti
să dea preferinţă satului pentru a-şi pe
trece concediul. Să nu uităm că familia
este elementul de bază al oricărei societăţi. în alegerea unor acţiuni, cum ar
fi călătoriile, participă, de obicei, toţi
membrii familiei, iar turismul rural tocmai încurajează deplasările împreună
cu familia.
C. Factori psihologici
Procesul în timpul căruia omul
culege informaţia despre ceea ce îl înconjoară, sistematizează şi o interpretează este exclusiv personal. Pe
parcursul acestui proces, el acumulează anumite cunoştinţe, ia o atitudine şi se convinge de unele adevăruri,
în cele din urmă, individul acţionează
pornind de la nişte stimulente personale, numite de psihologi m o t i v a ţ i i . în
turism există mai multe feluri de motivaţii ale călătoriei:
- cu scop de odihnă;
- pentru a lua cunoştinţă de cultura
altor popoare;
- a vizita oraşe şi locuri noi;
în scopuri de afaceri; E c o n o m i a
t u r i s m u l u i
r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 56/114 E c o n o m i a
t u r i s m u l u i r u r a l
5 ,V
▲ La pescui t
- pentru tratament într-o zonă balneoclimaterică;
- pentru a participa la o acţiune, la un
eveniment important;
- alte scopuri decât a obţine un venit, în ultimul timp, motivaţia pentru un
turism în mediul rural este acceptată
de un număr tot mai mare de persoane. Climatul ospitalier, bucatele din
produse ecologic pure, evenimentele
cu caracter local, peisajele rustice ş.a., devin preferinţe permanente ale
turiştilor contemporani.
D. Factori personali
- vârsta, ocupaţia, bunăstarea, stilul de viaţă, atitudinea faţă de sine ş.a., care influenţează foarte mult decizia
de a călători, în general, şi la ţară, în
particular.
Aşadar, pentru satisfacerea cerinţelor turiştilor într-o călătorie sunt necesare anumite servicii şi bunuri. Oferta turistică se deosebeşte esenţial
de alte tipuri de oferte, ea având c a-
rac te r i s t i c i p ro p r i i:1. Se manifestă sezonier, repetân-
du-se în fiecare an.Se ştie că în perioada caldă numă
rul călătoriilor creşte (plecări la litoral,
excursii ş.a.). în mediul rural însă toal anotimpurile sunt benefice pentq
practicarea turismului: vara, pentru
totul în jur este verde şi frumos, toar
na te atrage prin bogăţia culorilor
pentru că este timpul strângerii roade
al sărbătorilor, iarna turiştii iau cunoj tinţă de multe tradiţii populare, par cipă la sărbătorile de Anul Nou şi Crăciun, primăvara vezi cum reînvi) natura, apar primele flori etc.
2. Cererea turistică este influenţaide veniturile populaţiei.
Călătoriile sunt considerate un Iu
şi ele nu fac parte din lista lucrurile de primă necesitate. în primul rânfl pentru că sunt costisitoare, în rândij al doilea, pentru că ele, ca formă di odihnă, pot fi lesne înlocuite cu alf ceva.
Turismul rural presupune o cazan
(generatoarea celor mai mari cheltuie
de călătorie) de alternativă nu în hote
ci într-o casă ţărănească. Acest servf|
ciu este mai ieftin, deci mai atractiv decât plata pentru cazarea obişnuit
într-un hotel, motel etc. în România
de exemplu, plata pentru cazarea und
persoane într-o casă de la ţară costţ aproximativ 3-5 $ pentru o zi.
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 57/114
3. Decizia de a călători, ca şi decizia
de a procura servicii turistice în timpul flâlătoriei, sunt acţiuni care au un grad
№ai înalt de spontaneitate. De obicei,
turistul, având nişte bani de buzunar, din startul călătoriei încă nu poate
Ipune cu exactitate în care scopuri îi
Va cheltui, decizia definitivă luând-o
doar la faţa locului.
4. Cererea turistică generează de
: multe ori concentrarea fluxului de
turişti în anumite destinaţii cunoscute
(de exemplu, pe litoralul Mării Negre).
Turismul rural este o alternativă a ma
rilor concentrări turistice de tip urban.După ce am analizat principalele noţi
uni care se referă la piaţa turistică, locul
|l rolul turistului pe această piaţă, factorii Oare pot influenţa decizia de a călători şi I consuma servicii în timpul călătoriei, Caracteristicile de bază ale unei cereri
turistice cu exemple pentru cazul turismului rural, să vedem cum putem segmenta fluxul de turişti în grupuri mari
Omogene, numite în literatura de specialitate segmente ale pieţei turistice.
Plecare segment preferă anumite forme
de turism şi poate avea o atitudine pozi
tivă sau, din contra, negativă, faţă de tu- rlimul rural. O segmentare mai eficientă
•a poate efectua conform unor principii bine determinate:
1, Principiul geografic:
- din care ţară sau regiune provine
turistul;- turistul este orăşean sau provine din
mediul rural;
în care zonă climatică locuieşte
(diferenţele climatice pot crea anu
mite incomodităţi).
2. Principiul demografic:
de ce sex este turistul şi ce vârstă are;
este familist şi din câţi membri este
compusă familia;
- ocupaţiile profesionale şi veniturile
obţinute în urma acestora;
naţionalitatea şi confesiunea.
3. Principiul psihografic:
- din ce clasă socială provine turistul;
- tipul de personalitate şi stilul de viaţă.
4. Principiul comportamental:- motivaţia călătoriei;
- ce câştigă în urma călătoriei con
crete (calitate, economie de bani, timp de deplasare, agremente noi);
- cât de des călătoreşte;
- atitudinea faţă de vacanţele în me
diul rural ş.a.Răspunzând la aceste întrebări,
încercaţi să identificaţi unele criterii
care sunt specifice unor grupuri mai mari de călători. Ele vă vor ajuta să
vă specializaţi în deservirea unui sau a câtorva segmente de consumatori,
care generează cele mai mari venituri. „Regula 20/80” este valabilă şi în i turismul rural, după care 20% din toţi I consumatorii generează cca 80% de j
venituri, celelalte 80% doar 20% de
venituri. Aducem în continuare câteva exem
ple de segmente de consumatori ai serviciilor turistice în mediul rural. însă trebuie luat în considerare faptul că o
destinaţie rurală se deosebeşte esen
ţial de o destinaţie de pe litoral, deci turiştii vor fi grupaţi după alte criterii:
Segmentul A
Orăşenii familişti, care au pierdut legăturile de rudenie cu satul, au ocu
paţii de birou, se mişcă puţin, stau mult
timp în încăperi şi locuiesc în apartamente standardizate. Mulţi dintre
aceştia, de obicei, îşi petrec concediul la mare sau preferă alte destinaţii „la
modă”, dar doresc pe parcursul anului să meargă la sfârşit de săptămână
pentru 2-3 zile la ţară.
Segmentul B
Studenţii, care studiază profund is
toria, etnografia, ecologia, biologia, folclorul şi îşi fac vara practica în loca
lităţile rurale. De obicei, se mulţumesc cu un confort modest la preţuri reduse. E
c o n o m i a
t u r i s m u l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 58/114
E c o n o m i a t u r i s m u l u i r u r a l
Pot închiria o odaie, îşi pregătesc masa singuri şi petrec mult timp liber în excursii şi plimbări.
Segmentul C
Funcţionarii ambasadelor străine de
la Chişinău, care, după o perioadă de şedere în capitală, vor să cunoască mai
îndeaproape Moldova şi oamenii ei, trăind câteva zile într-o familie din sat. în
mod obişnuit, aceştia solicită un confort înalt, produse alimentare de calitate,
vizite la obiecte de o certă valoare turistică, adică sunt consumatori selecţi.
■ 5.2. Cum putem forma un
produs turistic rural?
Turistul nu procură doar cazare, masă şi transport într-o destinaţie turis
tică, ci defineşte călătoria sa ca o va
canţă de neuitat „la Paris”, ca un con
cediu pe litoral sau la munte, „trei zile
la ţară” etc. Chiar dacă servicii le de ca
zare sunt esenţiale, nimeni nu le procură doar pentru a sta în hotelul orăşenesc sau în campingul de pe malul
mării. Oricine priveşte călătoria sa ca
pe o realizare a unui vis, în care există lucruri neobişnuite, excursii intere
sante, o plajă liniştită, cu mult soare, aventuri ş.a.
Exact aşa şi în turismul rural cazarea propriu-zisă nu este suficient de atractivă, dacă turistul nu mai obţine şi posibilitatea de a sta în gazdă într-o familie ţărănească ospitalieră, de a gusta din bucatele pregătite natural „ca la mama acasă" şi de a respira aerul proaspăt şi înmerismat din localitatea sătească.
Trebuie să vedem lucrurile ceva mai amplu, din alt unghi de vedere. Vacanţa la ţară este o modalitate de a pe
trece câteva zile în mediul rural, în alte condiţii decât cele obişnuite.
Pentru gazdă poate fi neobişnuit faptul de a privi lucrurile înconjurătoare ca un „orăşean”: satul aşezat pe un deal şi
o vale, munca sătenilor care începe jzorii zilei, relaţiile de bună vecinătate î tre localnici, un crâng sau un defileu i denumiri locale, simple, dar care, priv
dintr-un anumit punct, apar în fa ochilor ca o panoramă încântătoaij
Anume astfel de lucruri vrea să vadă i vizitator într-o localitate rurală şi merge acolo unde acestea existj procurând între timp şi serviciile respe tive pentru a-şi realiza gândul. Astfel, I calnicii trebuie să se conducă de zic veche: „Nada trebuie să fie pe plac peştelui şi nu al pescarului”.
în paragraful 3.2. „Antreprenorii ir plicaţi în deservirea turiştilor” a fo | prezentată o listă de servicii de car de obicei, beneficiază consumatori] procurând cazare, masă, excursii eq Serviciile oferite vizitatorilor pot fi bază, adăugătoare şi complementar^ toate împreună alcătuind un p r o d u
t u r i s t i c ru ra l .
S e r v i c i i d e b a z ă sunt: cazarea, alj
mentarea, transportul.S e r v i c i i a d ă u g ă t o a r e sunt, de ra
gulă, cele care oferă turistului niştl avantaje în plus pe lângă serviciile di bază: telefon, servicii de informare-gh| dare, spaţii adăugătoare etc.
S e r v ic i i c o m p l e m e n t ar e - incluf toate celelalte servicii oferite de gazdl care se deosebesc de cele puse la dis poziţie în alte destinaţii (cazare în ho] teluri orăşeneşti, hoteluri de pe litora etc.). Adică, în linii mari, serviciile con plementare constituie în turismul rura un farmec aparte de „vino-ncoace"j care atrage turistul prin specificul lor] odaie cu mobilier deosebit, flori da câmp pe masă, ferestre prin care străjj bat în zori razele soarelui perdeluţela brodate, fructe şi legume proaspetei bucate pregătite din produse naturale] discuţii cu localnicii la un pahar cu vin
din „poama bunicuţei”, plimbări în mi-j jlocul naturii ş.a. Acestea sunt ele-j mentele definitorii în alegerea une| destinaţii turistice.
58
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 59/114
Produsul turistic, ca rezultat al unor •ervicii oferite persoanelor aflate ?n călătorie, are anumite caracteristici, care îl deosebeşte de alte produse obişnuite:
1. Produsul turistic nu „poate fi pipăit”, este imaterial, deşi depinde aproape totalmente de existenţa unei baze materiale: spaţiu pentru cazare, bucătărie, mijloace de transport etc.
2. Cu toate că este foarte solicitat, produsul turistic nu a devenit un bun de primă necesitate şi poate fi uşor înlocuit cu alte produse similare sau cu produse de strictă utilitate.
3. Produsul turistic se consumă în prezenţa turistului la destinaţie.
Deci pentru a consuma servicii de cazare, agrement, alimentare, trebuie să mergi la faţa locului. Aceste servicii au fost plătite cu o lună mai înainte la un birou de călătorii sau la o agenţie de turism. Din cele menţionate putem
t r age următoarele concluzii:a) dacă nu sunt turişti într-o desti
naţie, toate elementele, baza materială şi personalul de deservire rămân neutilizate;
b) de unde să ştie turistul ce îl aşteaptă în timpul unei călătorii: vreme frumoasă sau rea, o deservire excelen
tă sau sub nivel.4. Produsul turistic suportă con
secinţele sezonalităţii: nu se poate stoca (ca în depozit) în timpul sezonului
turistic pentru perioada de extrasezon.5. Ca şi orice produs, produsul turis
tic are un anumit ciclu de viaţă: dezvoltare, introducere pe piaţă, creştere rapidă, maturizare şi declin.
6. Produsul turistic este greu de standardizat, pentru că gusturile clienţilor sunt foarte neomogene, iar cerinţele
lor - individuale.7. Este foarte rigid la modificările
calitative şi cantitative ale cererii turistice. Nu se poate adapta foarte repede un hotel rural la o creştere bruscă a
numărului de turişti. Din insuficienţa numerelor hoteliere şi a locurilor de
cazare, unii clienţi sunt refuzaţi, chiar dacă în următoarea zi hotelul va fi pustiu.
8. Produsul turistic este unul de lux. O călătorie, de obicei, presupune nişte cheltuieli mari din partea turistului.
Privit din alt punct de vedere, produsul turistic este alcătuit din trei componente bine distincte:
a) Atracţia turistică
Cadrul natural, în care este plasat satul moldovenesc, monumentele sau
zonele verzi protejate, un crâng pitoresc
cu o poieniţă cu flori, un loc cu a plajă mică, însorită ş.a. reprezintă nişte elemente din mediul rural foarte atractive.
Imaginea satului este completată
de obiectele confecţionate de mâinile oamenilor: case tradiţionale, unelte
de muncă, de vânătoare sau de vestimentaţie, covoare ţărăneşti, mobilierul simplu din scânduri prelucrate
de lemnarul din sat, mijloacele de
transport local ş.a. în el există, desigur, şi elemente modernizate şi dacă acestea se înscriu armonios în decorul general, atunci atractivitatea localităţii sporeşte.
Nu putem să ne imaginăm un sat moldovenesc fără anumite evenimente tradiţionale: sărbătorile de Anul Nou, de Paşti, ziua roadei, hramul satului, hramul familiei, nunţile etc. De obicei,
în timpul acestor manifestări populare lăutarii, formaţiunile folclorice, cercurile de artişti amatori ş.a. înviorează considerabil atmosfera generală. Turiştii urmăresc cu mult interes sărbătorile neobişnuite pentru ei.
b) Accesibilitatea
Orice obiect cu valoare turistică este vizitat, dacă e accesibil. Creatorii unui produs turistic vor avea grijă ca obiectul pentru vizite să fie într-o stare bună, să faciliteze accesul turiştilor or
ganizaţi şi al celor care călătoresc pe cont propriu spre el. Traseele vor fi în
soţite de marcaje turistice şi de panouri
59
E c o n o m i a
f u r i s m
u / u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 60/114
informative. Pentru a ajunge la obiectul
turistic, sunt necesare mijloace de
transport corespunzătoare. în unele zone rurale montane se utilizează tipuri
de transport local: căruţe cu cai, care
cu boi sau catâri. Acest serviciu, în ciuda unui preţ ridicat, este foarte solicitat
de copiii şi de persoanei^ venite din
centrele mari urbane. în condiţiile
Republicii Moldova astfel de transport
poate fi folosit în rezervaţiile naturale
sau peisagistice (de exemplu, pe
traseul Jevreni-Butuceni prin defileul
Răutului; pe traseul prin balta Nistrului
la Talmaza ş.a.).
c) Dotările turistice
Aici sunt incluse toate accesorii le,
elementele de infrastructură turistică, unităţile economice de cazare, ali
mentare, agrement dintr-o anumită
zonă turistică. De fapt, întreaga gamă
de servicii turistice este realizată în
funcţie de baza materială existentă.
în zonele rurale pot fi util izate capacităţile de cazare disponibile în
casele ţărăneşti particulare. Acestea
trebuie să corespundă unor standarde
minime de confort, iar gazdele să fie
pregătite pentru primirea şi deservirea
oaspeţilor.
Componentele enumerate în ansamblu pot motiva vizitarea de către
turişti a unor destinaţii. Ele constituie
elementele de bază ale ofertei turistice a unei zone (ţări, regiuni, oraş, locali
tate rurală etc.).
Oferta turistică a Republicii Mol
dova (sub aspectul resurselor turistice concentrate în sate) a fost amănunţit descrisă în capitolul 1 „Resurse
turistice locale şi atracţii rurale”. în
continuare, vom comenta încă două
aspecte importante ale ofertei turis
tice locale:1) Localitatea rurală ca destinaţie
turistică;2) Serviciile oferite într-un sat pen
tru consumul turistic.
Deşi aceste aspecte se manifes
de cele mai dese ori concomitent, f mând un tot întreg, au fost separa
doar pentru că ţin, în primul caz,
competenţa autorităţilor locale, iar
celălalt de antreprenorii locali, ca
pregătesc serviciile reale necesa
turiştilor-consumatori.
în obligaţiile autorităţilor publice I cale intră şi amenajarea turistică
unor teritorii din sat, facilitarea antr
prenoriatului în turism, promovarea I
calităţii drept destinaţie turistică, mon
torizarea şi controlul activităţii turişti
în teritoriul subordonat. Antrepreno
implicaţi în deservirea turiştilor a
tivează în funcţie de cererea turistică
de evoluţiile reale ale pieţei turistice.'
mediul rural ei se conduc de o formul generală:
P R O D U 9 T U R I S ]
Cazare
la ţară î+l
Timp liber
+i pentru excursii, vizite
şi descoperiri noi
■ Cum o localitate ru rală poat
deveni o destinaţie turis tică?
Amenajarea şi includerea unor terenuri în circuitul valorilor turistice este
un proces complex şi de lungă durată,
care necesită participarea unei echipe
de specialişti din diferite domenii (funcţionari publici, urbanişti, arhitecţi, eco
logi, istorici, psihologi etc.).
în primul rând, se va stabili dacă turismul rural este o prioritate pentru
dezvoltarea economică a localităţii respective. Proiectul de dezvoltare a teri
toriului va fi justificat economic doar în
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 61/114
cazul obţinerii unei rentabilităţi directe tn urma amenajării terenului din punct de vedere turistic. De la Tnceput trebuie •ă determinăm ce elemente de struc
tură a viitorului teren cu destinaţie turistică putem crea. Acestea pot fi:
1. Punct tu ristic . Va fi creat în apropierea unui obiect de o reală valoare
turistică (rezervaţie naturală, câmp de luptă, cetate, monument istoric etc.), care poate motiva suficient sosirea
turiştilor din diferite localităţi vecine, din alte locuri ale republicii şi străini. Punctul turistic poate dispune de un
minimum de dotări pentru cazarea
temporară (loc de campare, camping, bază de odihnă, cazare în case parti
culare, motel, cabană, hotel mic, casă pentru vânători etc.) şi alimentare (locuri amenajate pentru focul de tabără, unităţi de comercializare,a pro
duselor alimentare, cafenea, resta
urant ş.a.).2. Localitate turistică - aşezare de
tip rural, suburban sau urban, pe terito
riul căreia se găsesc mâi multe obiecte
de interes turistic, ce pot sta la baza unor activităţi turistice sezoniere sau permanente. în acest caz, turismul poate avea un rol mai mult sau mai
puţin important în dezvoltarea soci- al-economică a localităţii. Dacă localitatea are un profil determinat sau în ex
clusivitate turistic, ea mai poate fi numită şi staţiune turistică sau, în cazul turismului rural, sat de vacanţă, cum ar putea fi orăşelul Vadul lui Vodă, satul Butuceni ş.a.
3. Zonă tu ris tică - teritoriu mai vast, în care pot fi mai multe puncte şi localităţi turistice. De exemplu, zona turistică „Orheiul Vechi”, în care pot intra satele sau anumite terenuri de pe teritoriile comunelor Ivancea, Brăneşti, Butuceni, Trebujeni, Măşcăuţi, Jevreni. De obicei, zona turistică are o anumită specializare: destinaţie balneoclimaterică, ecoturistică, istorică, cognitivă, et- nofolclorică, vinicolă etc. Bineînţeles,
într-un raion din Republica Moldova pot exista doar câteva zone turistice
bine distincte şi acestea vor canaliza
4 Automobiliştii au nevoie de loc special pentru parcare
61
E c o n o m i a
t u r i s m u l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 62/114
A în b iv u a c e n evo ie d e lo c pentru cort , ru g ş i c i de a cces.
toate eforturile de amenajare teritorială, susţinute concomitent de comunităţile şl de autorităţile locale.
4. Regiune turistică - aceasta se extinde pe o suprafaţă foarte mare, pentru care sunt specifice mai multe trăsături comune zonelor turistice existente. în Republica Moldova ea poate cuprinde câteva raioane separate sau
învecinate.
Dezvoltarea punctelor, localităţilor turistice şi, prin asociere, a zonelor turistice este de competenţa autorităţilor publice locale. Cum se va proceda în cazul amenajărilor teritoriilor în scopuri turistic, recreativ sau de odihnă? Pen
tru aceasta se propune următorul algo
ritm generalizat:
- evidenţierea tuturor resurselor locale cu valoare turistică;
- evaluarea gradului lor de conservare;
- evidenţierea resurselor deja valorifi
cate în turism (excursii, odihnă etc.);
- studierea tuturor elementelor spaţiului rural, care au valoare istorică,
culturală, naturală certă şi nu necesită modificări, deoarece conferă localităţii un anumit specific (de exemplu, florile de piatră în decorul caselor din satul Brăneşti);
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 63/114
- proiectarea unor noi terenuri pentru
activităţi turistice, care îmbunătăţesc sau lărgesc posibilităţile celor existente, în funcţie de formele de
turism mai potrivite;- crearea terenurilor turistice, cu par
curi şi centuri de arbori, care să sporească atracţia peisajului;
- toate unităţile de deservire a turiştilor trebuie să fie adaptate necesităţilor climatice şi estetice ale zonei ş.a.
Autorităţile publice locale în amenajarea turistică a teritoriilor trebuie să se călăuzească de următoarele principii;
1. Principiul integrării armonioase în cadrul natural şi în cel rural.
Toate elementele specifice, care îi conferă o anumită originalitate zonei, vor fi conservate şi multiplicate. De exemplu, într-o zonă cu multe monu
mente istorice, ca Orheiul Vechi, vor fi binevenite edificiile în stilul epocilor
medievală sau antică, iar într-o arie naturală protejată vor predomina con
strucţii din materiale naturale de tipul cabanelor pentru vânători şi vilelor.
2. Principiul flexibilităţii faţă de noile cerinţe ale pieţei turistice.
Fluxurile turistice în diverse perioade înregistrează o dinamică diferită.
Amenajările trebuie să fie multifuncţionale şi transformabile pentru a face faţă necesităţilor turistice existente şi viitoare.
3. Principiul activităţii principale.Turistul vine într-o zonă turistică
pentru a petrece plăcut şi util timpul liber, dar nu pentru a sta într-un hotel. Serviciile de cazare şi masă, deşi sunt esenţiale, nu sunt suficiente pentru tu
rist. Intr-o zonă turistică principalul accent se pune pe agrement (excursii, diverse forme de odihnă activă sau pasivă, jocuri, întreceri sportive, participare la evenimentele locale etc.). Toate acestea trebuie analizate şi pe exemplul localităţii dvs.
4. Principiul interdependenţei reţelelor turistice şi structurii socioecono- mice ale localităţii.
Vor fi antrenate pentru deservirea turiştilor, în măsura în care este posibil,
▼ Studenţi în t impul săpăturilor arheologice. Orheiul Vechi
63
I B J H J
i n
f n
u
i s u
nl
B I U J O
U 0 0 3
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 64/114 E
c s * o
* ' a
* j * r
5 ^ » ü
^ L t f
r u r a l
forţa de muncă şi baza tehnico-materi- ală existente în localitate. Tensiuni între antreprenori, locatari şi turişti nu vor
apărea doar în căzui în care comunitatea va participa direct în acţiuni turistice şi va beneficia de profituri în urma
acestora. într-un sat numai localnicii pot deveni principalii „actori' pe scena teatrului” turismului rural. De fapt,
aceasta şi doresc turiştii, când optează
pentru astfel de formă de turism.5. Principiul funcţionalităţii optime a
fiecărei componente a teritoriului ame
najat în scopuri turistice: resurse turistice întreţinute şi de expresivitate maximă, dotări pentru necesităţile turistice, sistem de comunicare eficient cu turiştii şi cu populaţia locală, infrastructură modernă etc.
6. Principiul rentabilităţii directe şi indirecte din punctele de vedere economic şi social ale lucrărilor de amena
jare turistică a teritoriului.
Se va ţine cont de efectul multiplicator al turismului. în acelaşi timp, trebuie
de cântărit încă o dată: ce este mai rentabil - să foloseşti un teren pentru
păşunatul vitelor, să-l includem în circuitul agricol, să-l utilizăm, în exclusivitate, pentru cercetări ecologice, extinderea construcţiilor individuale, crearea unei zone economice libere
sau pentru turism, recreaţie şi odihnă.Este foarte important să ţinem cont
şi de faptul c u m v o r fi a m p l a s a t e
d o tă r i l e t u r i s t i ce î n sp a ţ i u în viitoarele terenuri amenajate:
a) p u n c t u l t u r i s t ic - se vor lua în considerare relieful, căile de acces
spre obiectul de interes turistic. Localizarea cea mai eficientă a unităţilor de deservire a turiştilor poate
fi radială (în jurul obiectului), sub formă de pânză de păianjen sau de-a lungul traseului de pătrundere spre obiect (de
exemplu, într-o arie protejată, unde doar în anumite subzone se permit construcţiile cu caracter turistic). Dacă principala atracţie în localitate este pla
ja (Vadul lui Vodă, Vatra ş.a.), atu
structurile turistice vor fi amplasate imediata apropiere de ea (dar nu]
zona de protecţie a râului, a laculi de-a lungul ei sau în formă de şah;
b) în l o c a l i t a t e a t u r i s t i c ă se va j
cont de planul general de repartizare
gospodăriilor individuale, de terenul] de menire publică, infrastructură,
ţeaua de magazine şi de deservire : cială, obiectele de interes turistic
teritoriul satului sau din împrejurifl căile de acces spre obiecte şi spre I
calitate. Sunt recomandate următq rele tipuri de amplasări ale unităţilor i deservire a turiştilor: sub formă
puncte izolate (gospodării ţărăneş
care au acceptat să cazeze şi să
servească oaspeţii în case particulari şi radială (construcţii noi de interes I ristic). La baza acestor unităţi trebu|
să stea conceptul „totul sub acela
acoperiş” - adică în ele turistul să pc
tă obţine servicii de cazare, alimentar informare-ghidare şi agrement;
c) în „ s a t u l d e v a c a n ţ ă ” (staţiun
turistică) - unităţile de deservire
turiştilor se vor amplasa compact peij
tru deservirea unui număr mare
turişti. Drept exemplu pot servi zonei]
suburbane Vatra, Condriţa, Trifăuţi ş.a
(unde au fost amenajate construc
uşoare şi capitale în baze de odihni tabere pentru copii cu infrastructur
proprie) sau sectoarele cu vile (întc
vărăşiri pomilegumicole, ce au foq
specializate în cultivarea legumelor:
unde s-au construit vile cu diferit grai de confort, care în prezent sunt u t i
lizate de cetăţeni drept case particuj
lare pentru odihnă).
Atenţie! Legislaţia naţională, d ar :
practica internaţională, reclamă ct|
toate construcţiile din zonele turistic
să fie avizate de autoritatea naţionali
în domeniu (Agenţ ia Naţională de
Turism din Moldova). Avizul se obţine
în cazul respectării: anumitor stan-]
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 65/114
darde de deservire a turiştilor, tipului
de construcţie, amplasării şi utilizării
resurselor turistice cu valoare naţiona
li etc.
Intenţionând să amenajăm teritoriul
tntr-o destinaţie turistică, trebuie să
ştim care vor 11beneficiarii:
- populaţia autohtonă;
- turiştii din republică sau străini;
- ambele categorii.fn cazul amenajării unui teritoriu
doar pentru necesităţile populaţiei lo
cale contează mult:
- preţurile şi tarifele pentru consumul serviciilor turistice;
- calitatea serviciilor;
- motivaţia deplasării în zona turis
tică;
- valoarea cognitivă şi recreativă a
teritoriului etc.Dacă intenţionăm să includem
această suprafaţă amenajată în circuitul valorilor turistice naţionale, s-o
transformăm într-o destinaţie pentru
turişti, trebuie luate în considerare şi
următoarele:
- imaginea generală creată turiştilor
despre zona respectivă şi despre
ţară în ansamblu;
- distanţa până la localitatea dvs.;
- numărul total de turişti pe care
putem să-i primim din republică şi
din alte ţări;
- cine poate beneficia de serviciile propuse şi costul unui sejur;
- mijloacele de transport şi accesul
spre localitate şi spre resursele tu
ristice;
- gradul de informare despre valorile
turistice din zonă;
- concurenţa altor destinaţii turistice
din Republica Moldova şi din
străinătate;
- ospitalitatea localnicilor;
- condiţiile de trai în comunitatea
respectivă etc.
Acestea sunt doar unele sugestii de
organizare a teritoriului în scopuri turis
tice, de recreaţie şi odihnă, care,
sperăm, vor fi utile autorităţilor locale.
Care sunt serviciile locale pentru
consumul turistic?
Antreprenorii din turism sunt cei
care realizează real şi direct diverse
servicii turistice persoanelor aflate în
călătorie. Ei combină diferite servicii
pentru a forma un produs turistic local atractiv. Turismul rural presupune ur
mătoarele genuri de servicii:
- cazarea în pensiuni agroturistice
(locuinţe ale cetăţenilor, clădiri independente) şi în alte unităţi de cazare;
- servicii de alimentare (alimentaţia
se asigură şi din produse de producţie proprie);
- servicii de transport (auto, tradiţio
nal);
- servicii pentru organizarea timpului
liber (excursii, vizite etc.).
Cum putem organiza cazarea
turiştilo r în mediul rural?
Turiştii vor vizita anumite destinaţii
doar în cazul existenţei unor posibilităţi
suficiente de cazare şi de odihnă. Ca
pacitatea totală de cazare (adică
numărul total de locuri disponibile pen
tru găzduirea persoanelor) este indica
torul principal de dezvoltare turistică a
unei zone.
în diferite ţări pe parcursul istoriei au
apărut şi s-au dezvoltat diverse forme
tradiţionale de găzduire a oaspeţilor,
cu nişte criterii şi servicii proprii, adap
tate maximal necesităţilor de cazare în
condiţii geografice, climatice şi sociale
aparte. Acolo unde tradiţia locală le-a
conservat, ele pot avea denumiri mai
vechi. Azi, de exemplu, puţini ştiu că
denumirile de „ratuş”, „başcă” în Mol
dova medievală erau date unor hanuri
de la drumurile mari, unde se adăposteau peste noapte călătorii, cărora
li se oferea contra plată cazare şi E c o n o m i a
t u r i s m u l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 66/114
E c o n o m i a
t u r i s m u l u i r u r a l
masă. în republică există două sate cu
denumirea Ratuş şi unul cu numele
Başcalia.O dată cu internaţionalizarea feno
menului turistic, o serie de servicii de bază, printre care şi cele de cazare, au fost standardizate, potrivit unor exi
genţe comune. Astfel, în prezent în mai toate ţările lumii deosebim:
- forme de cazare în hoteluri şi în uni
tăţi similare (motel, vilă ş.a.);
- forme de cazare extrahotelieră (popas turistic, pensiune agroturistică,
sat de vacanţă, bungalou, cabană,
camping, cămin etc.).Fiecare dintre aceste unităţi pot
avea sisteme proprii de clasificare (stele, categorii, cheiţe, coroane, mar
garete etc.) şi pot fi de diferite capa
cităţi (unităţi mici până la 40 de locuri, unităţi până la 400 de locuri şi unităţi mari până la câteva mii de locuri de
cazare). Toate au anumite standarde de servicii minimale: înnoptare în odăi
separate cu inventar standard, oferirea inventarului complementar după necesităţi (vase pentru păstrarea florilor,
termosuri pentru apă fierbinte, inventar sportiv şi turistic, pături suplimentare etc.), servicii de informare cu caracter
turistic (programele obiectelor turistice, manifestărilor sportive şi culturale, organizarea agrementului, orarele cur
selor rutiere, formalităţi de aflare în
ţară ş.a.), servicii de poştă şi telecomunicaţii, păstrarea bagajelor, servicii de schimb valutar, servicii de întreţinere şi reparaţie a obiectelor personale,
servicii de închiriere a echipamentului necesar unor activităţi, servicii de organizare a întrunirilor, negocierilor, con
ferinţelor, servicii medicale etc.Desigur, cazarea turiştilor în mediul
rural are loc potrivit unor norme mai
simplificate şi adaptate specificului acestei forme de turism. Agenţia Naţională de Turism a Republicii Moldova a stabilit şi recomandă utilizarea Nor
melor metodologice de clasificare <
structurilor de primire turistică. Astfel, în Republica Moldova exis
următoarele structuri de cazare:
Hotel - structură de primire turisti<| amenajată în clădiri sau în corpuri clădiri, care pune la dispoziţie turişti^ camere sau apartamente dotate core punzător, asigură prestări de servn| specifice şi dispune de recepţie şi spaţii de alimentare în incintă. Se clatj fică de la 1 la 5 stele.
Hotel-apartament - structură primire turistică, destinată cazării tuii
tilor în clădiri, compuse din apari mente sau garsoniere, dotate astfel i cât să asigure păstrarea şi preparan alimentelor, precum şi deservirea sei în incinta acestora. Se clasifică <
la 2 la 5 stele.Motel - unitate hotelieră situată,
regulă, în afara localităţilor, în imedia apropiere de arterele intens circula^ dotată şi amenajată atât pentru sati
facerea nevoilor de cazare şi de ma ale turiştilor, cât şi pentru parcarea j siguranţă a mijloacelor de transpc
Se clasifică de la 1 la 3 stele.Vilă - structură de primire turiştii
de capacitate relativ redusă, funcţ| nând în clădire independentă, cu ar tectură specifică, situată în staţiuni I neoclimaterice sau în alte zone şi calităţi de interes turistic. Se clasifi
de la 1 la 5 stele.Bungalou - structură de primire turi tică de capacitate redusă, realizată, regulă, din lemn sau din alte materii similare. Se clasifică de la 1 la 5 stelej
Pensiune tur ist ică - structură primire turistică, având o capacitate i cazare de până la 20 de camere, furi ţionând în locuinţele private sau clădiri independente, care asigură ! spaţii special amenajate cazarea tur tilor în condiţiile de pregătire şi serv| a mesei. Se clasifică de la 1 la 4 ste
Pensiune agroturistică - pensiune) ristică, care poate asigura o parte din i
66
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 67/114
mentaţia turiştilor cu produse din produc
ţia proprie. Se clasifică de la 1 la 3 stele.
Camping - structură de primire turistică destinată să asigure cazarea
turiştilor în căsuţe de lemn, corturi sau
rulote, astfel amenajate, încât să per
mită acestora să parcheze mijloacele
de transport, să-şi pregătească masa
şi să beneficieze de celelalte servicii specifice. Se clasifică de la 1 la 4 stele.
Sat de vacanţă - ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, am
plasat într-un perimetru bine delimitat,
care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de
prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.). Se clasifică de la 2 la 3 stele.
Tabără turist ică - ansamblu de
clădiri, de regulă bungalouri, amplasat
într-un perimetru bine determinat, care
asigură turiştilor servicii de cazare, de
alimentaţie şi o gamă restrânsă de
prestaţii turistice suplimentare. Se clasifică de la 1 la 3 stele.
Tabără turistică pentru copii -
ansamblu de clădiri, cu capacitate de
până la 10 paturi într-o cameră, amplasat într-un perimetru bine determinat, care asigură copiilor servicii de
cazare, de alimentaţie şi o gamă largă
de prestaţii suplimentare specifice
copiilor. Se clasifică de la 1 la 2 stele.
Apartament şi cameră de închiriat în locuinţele familiare sau în clădiri cu altă des tinaţie - structuri de pri
mire turistice constând dintr-un număr
limitat de spaţii, care Sferă servicii de
cazare şi posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti sau în comun cu locatarii. Se clasifică
de la 1 la 3 stele.De fapt, în mediul rural toate aceste
tipuri de unităţi de cazare pot fi folosite
pentru deservirea turiştilor. însă cea
mai adecvată formă de cazare, în
condiţiile actuale ale Republicii Moldova, este, probabil, pensiunea agroturis- tică şi turistică. Acestea se vor amplasa în afara zonelor cu surse de
poluare şi cu alte elemente, care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa
turiştilor. Se recomandă, de asemenea, ca toate dotările din camere şi din
grupurile sanitare destinate turiştilor să
fie puse în exclusivitate la dispoziţia
lor. Nu se admit lucrurile personale ale locatarului (îmbrăcăminte, încălţăminte
sau alte obiecte, care prin prezenţa lor ar putea stânjeni turiştii) în spaţiile pentru oaspeţi.
în continuare prezentăm o tabelă
preluată din aceeaşi Sursă, ce sta
bileşte căror criterii trebuie să corespundă pensiunile turistice şi agroturis- tice de diferite categorii.
CRITERII MINIME OBLIGATORII
pentru clasificarea pe stele a pensiunilor turistice şi agroturistice
în Republica Moldova
BCom-1 pir-
| m a n t
Nr.crt.
Criterii
Pensiuni turisticecategoria (stele)
P
egn
ct
11
Misiuni
aturlstltie
itegonastele)
4 3 2 1 3 2 1
1 Aspect foarte bun al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti
X ~ ~ - - - ~
2 Aspect bun al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti
- X - ~ X - - E c o n o m i a
t u r i s m u
l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 68/114
l e j n j
j n j n
i u s j j ni
e / w o u o o g
3 Aspect corespunză tor al clă dirilor,inclusiv anexele gospodă reş ti
- - X X - X
4Firmă luminoasă (denumirea, tipul
ş i categoria unită ii) X X - - X -
5Firmă (denumirea, tipul ş i categoria unită ii)
- - X X - X
6 însemn distinctiv reprezentândcategoria unită ii (eliberat de ANT)
X X X X X X
7Că ile de acces propriu ş i spa iile
înconjură toare bine între inute X X X X X X
f 8Curte proprie, cu spa ii verzi ş i îm
prejmuiri estetice - - - - X X
i 9 Suprafe e de joacă pentru copii - ~ - - X -
WtP':-. 10
Parcaj sau garaj propriu cu numă rde locuri minimum 30% dinnumă rul camerelor
X ~ ~ - - ~
11Parcare cu numă r de locuri minimum 30% din numă rul camerelor
- X X X X X
'vr 12
Hol de primire cu suprafa a mini
mă de 12 m2(mobilat ş i decorat) X - -
l i' s| 13
Accesul în camerele de dormit ş i în grupurile sanitare să fie direct,fă ră a se trece prin alte camerefolosite pentru dormit
X X X X X X
î l 14
Spa ii corespunză toare ş i igienicepentru prepararea ş i servirea mesei, cu bucă tă rie dotată cu echipamente de preparare ş i conservarea alimentelor
X X X X X X
‘5* 15
Sufragerie dotată cu mobilieradecvat, de calitate superioară , ş icu inventar de servire de calitate
X ~ ~ - ~
l l î l
16
Spa iu pentru servirea mesei,dotat cu mobilier (mese, scaune,banchete) ş i inventar de servire
- X X X X
i f 17 Camere cu grup sanitar propriu X X - ~ X ~
Q. *
-şl18
Grup sanitar comun (la pensiunileagroturistice de 1 stea se admit înWC uscate ş i spă lă toare exterioare alimentate la surse naturaledin rezervoare)
- - X X - X
68
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 69/114
I n s t a l a ţ i i
19
încă lzire centrală sau cu sobe deteracotă , mai pu in la unită ile sezoniere (t° - mjn. 18°C)
X X - ~ - -
I 20 încă lzire cu sobe de teracotă saucu alte echipamente admise ~ - X X X X X
21Sursă proprie de încă lzire încamerele de baie (încă lzire centrală sau alte mijloace admise)
X X - - X ~ -
V 22Instala ie de apă curentăcaldă /rece la bucă tă rie X X X ~ X X ~
23Instala ie de apă curentă rece labucă tă rie - - ~ X - - X
24 Aer condi ionat X - - ~ - ~ -
25
Racord la re eaua publică decanalizare sau la mijloace propriide colectare ş i epurare
X X X X X X X
26Clă direa să fie racordată lare eaua publică electrică X X X X X X X
27Suprafa a minimă a camerei cu1pat (single) (m2) 15 10 9 8 10 9 8
28 Suprafa a minimă a camerei cu2 paturi (m2) 18 13 12 11 13 12 11
29Suprafa a minimă a camerei cu3 paturi (m2) - - 16 14 ~ 16 14
30Suprafa a minimă a camerei cu4 paturi (m2) - - ~ 16 ~ - 16
31Suprafa a minimă a salonului dinapartament (m2) 18 14 12 11 14 12 11
32 Suprafa a minimă a dormitoruluidin apartament (m2) 18 14 12 11 14 12 11
33Numă rul maxim de paturi într-ocameră 2 2 3 4 2 3 4
34
Pardoseli acoperite cu covoaresau mochetă de bună calitate(pardoselile din parchet, marmurăş i alte materiale similare pot fiacoperite ş i par ial)
X - - ~ ~ - -
35 Pardoseli acoperite integral saupar ial cu covoare sau carpete
~ X X ~ X X -
36 Mobilier uniform ca stil ş i calitate X X - - X ~ -
69
E c o n o m i a t u r i s m u l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 70/114 E c o n o m i a
t u r i s m u l u i r u r a l
37Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxă
X X - - X - !
38 Pat cu saltea ~ - X X - X
39 Saltea cu o grosime de 5 cm X - - - - -
40Plapumă, pled sau pături (câte 2 bucăţi de persoană)
X X X X X X
41 Perne mari X X X X X X
42 Cearşaf pentru pat şi cearşaf X X X X X X
43Plic pentru pled, pătură sau plapumă
X X X X X X
44 Cuvertură de pat X X X - X X
45 Husă de protecţie X X - ~ X -
46 Masă şi scaune X X X X X X
47Dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe
X X X ~ X X
48 Cuier X X X X X X
49Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor
X X X X X X
50 Veioză sau aplică ta capătul patului X X X - X X
51 Prosoape pentru faţă (1 buc./pers.) X X X X X X
52Prosoape pluşate pentru baie (1 buc./pers.)
X X X - X X
53 Halat de baie X - - - ~ -
54 Perdele transparente X X - - X - ,j
55Perdele obturante sau alte mi
jloace de obturare X X X X X X
4
56 Perii pentru haine şi pentru pantofi X X X X X X
•1
57 Scrumiere (opţional) X X X X X X
58 Pahare (2 buc./pers.) X X X X X X j
59 Vaze cu flori X X - - X -
60 TV şi radio în spaţii de cazare X X - - - -
61 TV şi radio în spaţii comune - ~ X - X X 1
62Fotolii sau canapea (pentru sa
loane din apartament) X X - - X -
1
63Demifotolii, scaune (pentru saloane din apartament)
- ~ X X - X ]
64Masă sau măsuţă (pentru saloane din apartament)
X X X X X X 1
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 71/114
r p
65Frigider (pentru saloane din apartament)
X X - - X - -
1«3
66
Set de pahare pentru apă, vin, co
niac (pentru saloane din apartament)
X X - - - -
(0 67Perdea, covor de calitatea celor din dormitor (pentru saloane din apartament)
X X X X X X X
1
68Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent)
X X - ~ X - ~
1
'.,:v
69
Grup sanitar comun (cu apă curentă caldă/rece cu program
permanent), separat pe sexe, pentru camerele ce nu dispun de baie proprie, cu: 1cabină duş la maximum 15 locuri, 1 cabină WC şi 1lavoar la maxim 10 locuri
- - X X - X X
h t 70 Plită electrică sau cu gaze X X - - - -
1J
71Maşină de gătit sau reşou electric
cu minimum 2 ochiuri
- ~ X X X X X
72 Cuptor cu microunde X ~ - - - - *
1 e73 Frigider X X X X X X X
■g74
Vase şi ustensile pentru bucătărie din inox
X ~ - - - ~ ~
* 75 Vase şi ustensile pentru bucătărie - X X X X X X
r ------76 Telefon la dispoziţia turiştilor X X - - X - -
*!■
77Personalul unităţii de cazare să
deţină brevete de turism în conformitate cu Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului
X X X X X X X
A l t e c r i t e r i i
78
Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort turiştilor
~ - ~ X X X
r
ä
79
Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar
- - - X X X
71
E c o n o m i a t u
r i s m u l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 72/114
E c o n o m i a
t u r i s m u l u i r u r a l
■ Servicii de alimentare a turiştilor în mediul rural
Turistul modern este deprins ca în
timpul călătoriei hrana să fie servită în
condiţii de confort sporit: el preţuieşte
mult ambianţa plăcută a sălilor de
consumaţie, meniul diversificat, produsele de calitate superioară, servirea
ireproşabilă. Antreprenorii, care au în
dotare unităţi de alimentare pentru
turişti, vor trebui să facă faţă acestor exigenţe.
Pe teritoriul Republicii Moldova serviciile în alimentaţia turistică sunt reglementate de:
- Regulile de organizare a preparării şi comercializării produselor şi prestării serviciilor în alimentaţia publică.
- Regulamentul de clasificare a întreprinderilor de alimentaţie publică
pe categorii de încadrare după ni
velul de servire (Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.770 din
17.11.95, Monitorul oficial nr.17 -
18/112 din 21.03.1996).
- Normele metodologice de clasificare a structurilor de primire turistică din Republica Moldova cu
funcţii de cazare şi de servire a mesei pentru turişti (Actele Agenţiei Naţionale de Turism).
Potrivit acestora, o unitate de alimentaţie publică poate fi:
1. Restaurant:
1.1. Clasic
1.2. Specializat
1.2.1. Pescăresc, vânătoresc
1.2.2. Dietetic, lacto-vegetarian
1.2.3. Patiserie, zahanâ
1.2.4. Familial
1.2.5. Pensiune
1.3. Cu specific naţional sau local
1.4. Cu program artistic
1.5. Braserie
1.6. Berărie
1.7. Grădină de vară
2. Bar
2.1. Bar de noapte
2.2. Bar de zi
2.3. Cafe-bar, cafenea
2.4. Disco-bar
2.5. Bufet-bar
3. Fast-food
3.1. Restaurant fast-food
3.2. Restaurant fast-food cu
toservire
3.3. Bufet tip expres
3.4. Pizzerie3.5. Snack-bar
4. Cofetărie
5. PatiserieEle pot avea pe teritoriul republj
următoarele categorii:
- lux;
- I ;
Sortimentul bucatelor, articole! culinare şi băuturile sunt elaborate i tonom de fiecare unitate în conforn
tate cu:
- regulile sanitare;
- regimurile tehnologice de prepara
a produselor (regimul de prelucrş
a materiei prime la rece şi la ca| compatibilitatea lor etc.).Meniurile, listele de preţuri la bă
turile alcoolice, lista serviciilor sup
mentare sunt stabilite de prestator ] executate la un înalt nivel artistic pe
tru informarea la timp şi eficientă ) consumatorilor.
Personalul din unităţile de alimefl taţie publică trebuie să aibă o pregătit] profesională corespunzătoare. De ol| cei, în restaurante, cafenele şi baru| clienţii sunt deserviţi în exclusivitate i ospătari.
Prin decizia organelor adminil traţiei publice locale se stabileşte r | gimul de lucru al fiecărei întreprinde
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 73/114
de alimentaţie publică, fixat în autorizaţia de amplasare pe teritoriu sau In locurile special atribuite (de exemplu, pentru practicarea comerţului
ambulant). Acestea sunt regulile general-vala- blle pe teritoriul republicii, însă unităţile ce deservesc turiştii pot diversifica şi îmbunătăţi serviciile lor. De exemplu, In pensiunile agroturistice se practică Oferirea bucatelor tradiţionale şi locale din producţia agricolă proprie (pâine de casă, preparate din carne de pasăre, porcină, vită, condimente tradiţionale atc.). Pe lângă sufragerie, în asemenea unităţi mai sunt oferite pentru uzul turistic bucătării complet echipate pentru pregătirea de sine stătător a bucatelor ş.a.
Sufrageria sau locul de servire a mesei trebuie să fie dotate cu mobilier comod de dimensiunile necesare pentru a nu stânjeni mişcările (mese, scaune, banchete), precum şi cu inventar de servire (sau autoservire).
Bucătăriile vor fi dotate cu plite electrice sau cu gaze (de dorit şi cuptor cu microunde), cu vase şi ustensile de bucătărie, frigider ş.a. pentru uzul turiştilor.
Un antreprenor implicat în deservirea turiştilor trebuie să cunoască 3 sisteme de alimentare a călătorilor:
- numai mic dejun;
- demipensiune (mic dejun + prânz
sau cină);- pensiune completă (3 mese pe zi).
Personalul implicat în alimentarea
turiştilor trebuie să fie calificat şi să
cunoască:
- regulile de pregătire a preparatelor din materii prime;
- să ştie să pregătească fişele tehnice, de fabricaţie şi de compoziţie a preparatelor;
- alcătuirea diferitelor feluri de meniuri;
- combinarea bucatelor şi asocierea
băuturilor;
- sisteme de efectuare a serviciilor la
masă;
- funcţiile ospătarului, barmenului,
bucătarului ş.a.
Ce s e r v i c i i d e t r an s p o r t p o t s t a l a
d i s p o z i ţ i a t u r i ş t i l o r ?
Pentru deplasările spre destinaţiile rurale, obiectele de interes turistic sau spre unităţile de cazare sunt utilizate, de regulă, mijloace de transport auto
(autoturisme, autocare şi microbuze) personale, ale gazdelor sau firmelor de turism şi transport.
în deservirea cu transport a turişti
lor se va lua în considerare:- distanţa care trebuie parcursă; unde
este necesar se vor face opriri;
- timpul de aflare în drum;
- siguranţa deplasării astfel încât să fie eliminat orice risc de accident;
- confortul pasagerului;
- cerinţe speciale (pentru persoane în vârstă, cu handicap, copii etc.).Turiştii posesori de automobile pro
prii mai au nevoie pentru o deplasare în- tr-o anumită localitate de informare pe traseu (marcaje, panouri, harta sche
matică), benzinării, servicii de asistenţă tehnică, locuri de parcare ş.a.
într-o localitate rurală, gazda (sau posesorul de transport auto) oferă în condiţii reciproc avantajoase servicii de transport pentru deplasarea în excursii, vizite la obiectele turistice mai
îndepărtate, spre oraşe şi autogări a clienţilor săi. în unele localităţi funcţionează un sistem de servicii oferite de proprietarii de autoturisme şi microbuze pe anumite rute la preţuri prestabilite. Acest lucru este foarte util şi pentru turişti, care pot avea siguranţa unei deplasări nestingherite.
Uneori, pe anumite trasee istorice, folclorice, peisagistice ş.a., sunt bine
venite mijloacele de transport locale (cai, căruţe amenajate pentru transportarea turiştilor ş.a.), care se bucură de o mare atracţie şi popularitate, i
73
E c o n o m i a
t u r i s m u l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 74/114
E c o n o m i a t
u r i s m u l u i r u r a l
Această popularitate creşte vădit, dacă turiştilor li se propune o călătorie cu un transport de model retro (autoturisme, camioane şi autocare vechi, motoci
clete rare etc.).Este bine ca în localitatea sătească
să fie puse la dispoziţia turiştilor, în condiţii de închiriere, biciclete într-o bună stare tehnică. Copiii vor aprecia acest lucru la justa valoare.
■ Cum putem pregăti o excursie locală?
Excursia este o plimbare pe jos (sau
o călătorie cu automobilul) de scurtă durată, de câteva ore, în timpul căreia sunt vizitate anumite locuri interesante, obiecte turistice, muzee ş.a. Această formă de călătorii locale în timpul liber se utilizează cel mai des.
într-o localitate rurală, unde sunt puţine structuri de agrement, excursia, ca formă de petrecere a timpului şi de cunoaştere a împrejurimilor, este foarte importantă. Excursiile pot fi petrecute de sine stătător sau însoţite de un ghid local, care poate povesti în de
taliu tot ceea ce interesează turistul.De obicei, aceste plimbări sunt pe
trecute cu scopul de a cunoaşte în general locurile. Pot fi şi excursii tematice. Tipul respectiv include vizitarea câtorva obiecte turistice, care reflectă o singură temă sau câteva teme foarte
apropiate (de exemplu, vizitarea unei rezervaţii naturale, a cascadelor de pe râul Saharna, a locurilor istorice de la
Orheiul Vechi ş.a.). Ghidul poate ajuta vizitatorul sa privească, să audă şi să
simtă totul ce se referă la o temă, să vadă şi să înţeleagă rostul obiectelor
înconjurătoare, să nu piardă interesul faţă de excursie pe tot parcursul ei. Există şi nişte reguli simple, de care
trebuie să se ţină cont atunci când se petrece o excursie, lată-le:
- Toate obiectele pentru vizitare trebuie selectate minuţios, astfel încât să
reflecte o temă propusă, să serveas drept exemple tipice pentru anun subteme şi să fie expresive. Trebuie i renunţăm la acele obiecte, care su
plasate neadecvat, se află departe i localitate sau sunt deteriorate într-ati
încât pot fi recunoscute cu greu.- Traseul pe care îl construim tn
buie să includă obiectivele turistice st) bilite după un anumit sistem.
- Pentru a ajunge la obiectele turl ti ce, se va alege drumul care va pe mite economisirea timpului. Mai biil să avem timp mai mult pentru conte»
plarea naturii, monumentelor etc.- Să nu admitem în timpul excurs^ monotonia şi plictiseala.
- Dozarea eficientă şi raţională timpului pentru vizualizare, ascultare textului ghidului, pentru pauze. Impc tanţa pauzelor între teme este mar deoarece turistul în timpul lor ana| zează cele auzite, cele văzute, fac analogii cu experienţa anterioară satj pur şi simplu, memorizează ceea ce!
petrece în jurul său.- în fiecare excursie vom încerca i
evidenţiem o idee generală, care uneţj te ca „un fir roşu” toate obiectele vi2 tate, ideile spuse şi răspunsurile dat|
în timpul discuţiei.Toate excursiile, indiferent de temă
formă sau locul petrecerii, au, aproxlj
mativ, aceeaşi structură:Introducere - ghidul face cunoş
tinţă cu excursioniştii, dacă se îr tâlneşte cu ei pentru prima dată; le cc munică, în linii generale, despre scc pul excursiei, obiectele mai important«! şi le propune câteva teme mai intere! sânte. în caz de necesitate, le dă anul mite sfaturi, îi informează despre resl tricţiile stabilite, le aminteşte de re| gulile care trebuie respectate pe terito| riul unei mănăstiri, de exemplu.
Partea de bază - prezentarea obiec telor turistice; lângă fiecare din ele estfl
expusă tema (de fapt, se dă răspuns la câteva întrebări principale, în baza că-
74
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 75/114
rora se desfăşoară mai amănunţit tema sau nişte idei foarte apropiate de aceasta). De la o temă la alta, se face câte o
trecere logică, care are drept scop formarea unei legături de conţinut între ultima frază din tema precedentă şi fraza din tema următoare.
încheiere - ghidul face o totalizare succintă a principalelor teme şi idei din
excursie, răspunde la întrebări, se trag
anumite concluzii ş.a. Există opinia că ar fi bine de renunţat la acest ultim
component al structurii excursiei, care
este greşită, deoarece anume cele relatate în încheiere se memorizează cel
mai bine.Schematic planul unei excursii poa
te fi reprezentat astfel:La prima vedere acest plan pare
complicat, dar nu există motive pentru
descurajare, pentru că la o analiză mai atentă totul devine limpede: în fiecare moment al excursiei trebuie să procedaţi într-un anumit fel.
Pregătirea unei excursii locale nu necesită mari eforturi. în acest scop trebuie, în primul rând, să elaboraţi un plan al ei şi să daţi dovadă de anumită perseverenţă. în continuare prezentăm o schemă de pregătire a excursiilor, foarte des utilizată de către agenţiile turistice:
1. Analiza şl selectarea obiectelor
turistice locale
Deoarece într-un sat obişnuit din
Moldova există doar câteva obiecte principale, unde poate fi organizată o excursie, le vom examina cu minuţiozitate pentru a stabili valoarea lor şi importanţa turistică. La început vom determina, dacă obiectul respectiv poate fi principalul într-o excursie (putem
desfăşura o temă amplă, demonstrân- du-l) sau adăugător (pe care îl vom
folosi, atunci când obiectul principal,
pentru moment, este imposibil de vizitat). Desigur, este bine să aveţi în excursie mai multe obiecte de bază. Criteriile enumerate mai jos vă vor aju-
75
E c o n o m i a
t u r i s m u l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 76/114
m m
m r i m i m m i
ta să precizaţi gradul de importanţă al getului pentru excursie:
>valoarea cognitivă (ce nou ne pre
zintă);
.Xcât de cunoscut este (a fost pomenit0 în lucrări ştiinţifice şi de popularizare,
în emisiuni radio şi TV etc.);
originalitatea şi caracterul neobişnuit;
expresivitatea;
1nivelul de conservare (s-a păstrat în întregime, este reconstruit sau reno
vat);« localizarea obiectului pe un eventu-1 al traseu ş.a.
Se recomandă ca fiecare obiect să aibă o mică fişă informativă, care să ^pţină principalele date despre el. V^astă fişă va da posibilitate să vă
.^ospătaţi memoria de câte ori veţi a# nevoie:
__denumirea obiectivului turistic;
, istoricul;
_ localizarea;
__scurtă descriere;
__jursa în care este amintit; __gradul de conservare şi de amena- " jgrepentru vizite;
l dataîndeplinirii ftşei.
2 alegerea temei
/rlegerea temei (temelor excursiei)
^mune, care să unească câteva teme “j.|Vind obiectele turistice. Formularea
şi concisă a temei principale va ^ ite să vă concentraţi eforturile într-o
pornitădirecţie. Aducem câteva exem- “L deastfel de teme: „Locurile de la
j Lua îndrăgite de A.S.Puşkin”, „Forti- de la Ortieiul Vechi”, „Peisajele
I [Jenate din Codrii Călăraşilor” etc.Uneledenumiri ale excursiilor, mai
^s pentru reclamă şi pentru a trezi 'ţstesul şi curiozitatea turiştilor, se vor
forrnul3 cu multă meticulozitate,
j pregătirea traseului excursiei
îraseul excursiei este drumul pe merg excursioniştii, pentru a vizita
finite obiecte interesante. La pregă
tirea unui traseu se va ţine cont de 2 Iu cruri esenţiale:
-Obiectele incluse în traseu trebui să corespundă unei anumite consecu
tivităţi logice;-Traseul trebuie stabilit astfel ca tu,
riştii să aibă posibilitate de a vede punctele cele mai bune, avantajoase din care peisajul din jur şi locurile m interesante apar în toată splendoare lor. Aceste trasee trebuie să fie mar cate cu nişte semne simple, dar bin vizibile. De obicei, se utilizează pent marcare vopsea de diferite culori, car* nu se şterge repede, este ieftină şi s poate aplica, practic, pe orice supra faţă. Fiecare traseu turistic trebuie aibă doar un singur semn, instalat ast fel ca, aflându-te lângă el, să po‘_ vedea semnul precedent şi pe cel im, diat următor.
4. Parcurgerea preventivă a traseulu
De obicei, se face din timp de cătr
ghid, pentru a stabili: durata excursiei cât timp este necesar pentru depl:
sarea între 2 obiecte, timpul pent aflarea lângă fiecare obiect vizitat, car sunt locurile cele mai indicate pentr
vizualizarea eficientă a obiectului locurile unde pot fi făcute popasuril sanitare etc.
5. Pregătirea unul text al excursiei
Nici marii actori nu apar în faţa publicului fără un text învăţat şi repeta din timp, bazându-se doar pe im
provizările de moment. Este inadmis' bil acest lucru şi pentru ghid, care tr; buie să comunice lucruri noi per soanelor pe care le vede pentru întâi dată, să ştie a răspunde corect la în trebările puse pe parcurs şi să poa* menţine un interes sporit faţă de te
matica abordată pe durata întregii ex cursii. Ghidul întotdeauna trebuie s dispună de un mic text bine conceput care să reflecte traseul prestabilit
tema excursiei. în plus, vă puteţi folos de el în timpul excursiei, dacă în te
!
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 77/114
unt incluse citate, date istorice, veruri etc.
. Elaborarea materialelor demon
strativeMaterialele demonstrative permit a
econstitui unele elemente, care lipesc din excursie: o fotografie făcută
mulţi ani în urmă în acest loc, o copie
a unui document important privind isoria satului, prima hartă a localităţii, pe care este indicată vatra satului, prima ştampilă, imaginea unui animal dispărut, osemintele căruia au fost gă
site într-o rezervaţie geopaleontolo- gică etc. Ghidul poate avea aceste
materiale cu sine, ca să le demon
streze în momentele oportune. Dacă
aveţi surse disponibile, puteţi crea un
mic pliant cu caracter publicitar, în
care să plasaţi un text în legătură cu
excursia, câteva fotografii ale obiecteor turistice, materiale demonstrative,
o hartă schematică, informaţii referi
toare la organizaţia respectivă, adresa
persoanelor de contact etc. Aceste pli
ante trebuie să se afle în localitatea
dvs. sau în localităţile vecine, în
locurile unde turiştii vin mai des şi stau
mai mult timp (hoteluri, unităţi de
transport, primărie, gară, locuri de
cazare, case ţărăneşti ş.a.) pentru a
vă asigura o clientelă în viitor.Excursioniştilor la despărţire înmâ-
naţi-le o carte de vizită sau un suvenir.
■ 5.3. Promovarea programe* lor turistice la ţară
Produsul turistic poate fi considerat ca o întreagă ofertă a unei destinaţii turistice sau drept o combinaţie de servicii şi bunuri aparte. Şi într-un caz, şi în al
tul pentru turişti sunt pregătite programe
speciale de călătorie şi sejur. Pentru a fi solicitate de turişti, despre aceste programe trebuie să se ştie, mai mult decât atât, ele trebuie activ promovate.
Ca să înţelegem cum putem face
acest lucru mai eficient, vom analiza
mai jos două procese, care decurg independent: procesul de cumpărare a
unei călătorii de către turist şi procesul
de evoluţie a unui program de călătorie
în timp. Mai apoi von» încerca să stabilim, care sunt strategiile de pro
movare a produsului turistic rural şi cum putem forma pentru turişti un sistem de informare-comunicare despre
localitatea dvs.
■ Cum se cumpără o călătorie
într*o zonă turis tică?
Sistemele contemporane de marketing propun numeroase scheme de
transformare a unui cumpărător potenţial într-un consumator real. Dar nu toate
aceste scheme sunt valabile şi pentru
turism, mai ales, pentru turismul rural, pentru că nu se poate compara procesul de procurare a benzinei, produselor alimentare ş.a. cu cel de procurare şi „con
sumare” a unei călătorii sau, mai bine
zis, a serviciilor prestate în această călătorie. Totuşi există nişte etape prin care
trece fiecare cumpărător.
1. Persoana ia decizia de a călători
Orice proces de cumpărare a unei călătorii începe cu formularea unui
scop, unor necesităţi, unele iniţial încă
foarte abstracte:- am nevoie de odihnă;
- vreau să călătoresc;- plecarea la mare.De obicei, astfel de decizii sunt de
terminate de anumiţi stimuli interni (oboseală, experienţa precedentă) sau
externi (sfatul unui prieten, publicitatea
făcută de un articol din revista preferată). De exemplu, un scop poate fi for
mulat în modul următor: „Vreau să
merg într-un loc liniştit cu multă
verdeaţă şi aer curat, cu oameni sinceri şi prietenoşi, să văd ceva interesant şi să nu mă plictisesc, să mănânc
bine «ca în copilărie la bunica»”.
în acelaşi timp, persoana face
unele reprezentări despre călătoria E c o n o m i a
t u r i s m u
l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 78/114
E c o n o m i a
t u r i
s m u l u i r u r a l
spre o destinaţie reală şi îşi ima
ginează ce poate aştepta de la ea. La această etapă au un mare efect materialele de promovare a destinaţiei, a
resurselor turistice, serviciilor oferite turiştilor ş.a. (pliante multicolore, fo
tografii, calendare, cataloage, emisiuni TV şi radio, articole în presa scrisă şi electronică).
Acestea influenţează mult decizia cumpărătorului.
2. Căutarea informaţiei
în momentul în care persoana a lu
at o decizie în favoarea unei destinaţii
sau forme de turism, ea caută informaţie suplimentară, pentru a preciza în ce măsură această călătorie (vacanţă, deplasare, serviciu) îi poate satisface necesităţile. Cea mai mare parte de informaţie cumpărătorul o obţine din surse comerciale (de la o agenţie de
turism, de reclamă etc.), care evidenţiază avantajele unui sau altui serviciu prestat. Dar cele mai convingătoare sunt totuşi informaţiile obţinute personal: în familie, de la prieteni, cunoscuţi, vecini, persoanele care formează opinia publică ş.a.
Pentru a atrage cât mai mulţi cum
părători, trebuie să analizăm minuţios
sursele de informare a vizitatorilor noştri potenţiali, să stabilim gradul de
influenţă şi credibilitate al acestora.
Aceasta va ajuta la o informare mai eficientă a turiştilor despre satul dvs. cu
resursele lui turistice şi despre calitatea unei vacanţe într-un mediu natu
ral şi tradiţional.
3. Analiza variantelor posibile
Informaţia dă posibilitate persoanei să aleagă ceea ce i se potriveşte cel mai mult. Circumstanţele deci o impun să selecteze din toate alternativele pe
cea mai reuşită. Această alegere, de obicei, este în funcţie de anumite caracteristici ale produsului turistic: originalitate, calitate, preţ, siguranţă ş.a. De exemplu, o călătorie sau o desti
naţie turistică se analizează în fur
de: valoarea ei cognitivă şi recreaţi durată, distanţa parcursă, servic oferite în drum şi în timpul sejuru
comoditate, raportul preţ/calitate Pentru diferite persoane doar câte calităţi merită cea mai mare atenţie: ]
unele le va interesa preţul, pe alte calitatea serviciilor sau distanţa ] care o vor parcurge ş.a.m.d. Alegeri destinaţiei, de obicei, se face în ba acestor calităţi determinante. Da
există două sau câteva destinaţii turi tice aproape identice după calităţi
lor, atunci cumpărătorul se condi de imaginea pe care o are desp fiecare. De aceea contează ce ir gine are turistul despre o destinaţi
turistică, locurile pitoreşti de aici, sa viciile turistice, firmele care o d] servesc etc.
4. Decizia de a cumpăra
Aceasta este, de fapt, cea m|
aşteptată de către vânzător reacţie i
partea cumpărătorului. însă un vânz tor experimentat ştie că deseori cur părătorul în ultimul moment se ră gândeşte din cauza anumitor circur stanţe survenite: a plouat şi la Orheit] Vechi nu poţi ajunge cu maşina, aceea vânzătorul trebuie să dea dc vadă de ingeniozitate şi să convingi turiştii să meargă acolo. Decizia de
cumpăra se finalizează cu plata pentn
serviciile şi bunurile incluse în progr mul turistic.
5. Etapa de pregătire pentru călător ii
însumează o serie de activităţi pregătitoare: facerea bagajelor, respectai rea diferitelor formalităţi (pentru a călăi tori în străinătate: vize, poliţe de asigu-j rare, vaccine, schimb valutar etc.) şi ultimele precizări organizatorice.
6. Călătoria în timpul călătoriei se „consumă”:
serviciile pentru care a plătit turistul.| Sunt vizitate obiectele de interes turistic, este petrecut plăcut şi util timpul]
78
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 79/114
Ober etc. Pe parcursul ei consumatorul •cumulează o anumită experienţă, Compară aşteptările sale anterioare
privind destinaţia sau serviciile prestate cu ceea ce a văzut sau a obţinut în
realitate. Cu cât mai mare va fi discrepanţa dintre promisiunile vânzătorilor (agenţia de turism, prestatorii de
•ervicii) şi serviciile oferite, cu atât mai mare va fi dezamăgirea. Or, pentru
gazda care oferă o destinaţie turistică
(sau servicii) nu este nimic mai distrugător decât părerea de rău a turistului că a fost vizitată.
7. Decizia pentru vi ito r Să mai cumpăr sau nu asemenea
produse turistice? - aceasta este întrebarea hamletiană pe care şi-o pune
flecare turist sosit din călătorie. în
cazul în care răspunsul este pozitiv, aţi obţinut un client fidel!
■ Cum evoluează în timp un
produs turistic?
Piaţa turistică determină forma şi
durata de viaţă a oricărui produs turistic. Orişice program turistic în funcţie
de cerere, după o anumită perioadă de
Încercare, este fie dezvoltat, fie scos
din circuit ca fiind nerentabil. Unele
produse, destinaţii, servicii „la modă”
ulterior pot să-şi piardă atractivitatea. O bază de odihnă în codrii Moldovei,
foarte solicitată prin anii '80, azi este în
delăsare, iar mâine, după o modernizare şi repoziţionare pe eşichierul destinaţiilor de importanţă naţională, poate să fie din nou inclusă în circuitul turistic şi să aducă profit.
Astfel, un serviciu turistic, un program de vizită într-o anumită localitate
(formată ca rezultat al unei combinaţii
de servicii de bază, suplimentare şi a
altor bunuri locale) şi însăşi destinaţia
turistică au un ciclu anumit de viaţă, care este scurt sau de durată.
Se deosebesc cinci etape de evoluţie a produsului turistic: crearea; lan
sarea pe piaţă; creşterea; maturizarea; declinul.
Unele programe turistice au un ciclu
de viaţă scurt, altele pot fi profitabile un
timp îndelungat. Chiar în aceeaşi destinaţie turistică în fiecare sezon pot fi lansate programe noi pentru alte segmente de consumatori, iar programele
din anii precedenţi pot fi actualizate. Serviciile de cazare însă pot rămâne
aceleaşi un timp îndelungat.I. Etapa de creare a produsului tu
risticSe analizează toate resursele in
terne şi externe disponibile, serviciile
oferite, preţurile şi tarifele prestaţiilor,
calitatea serviciilor. Se determină categoriile de consumatori, pentru care se
pregăteşte oferta, precum şi atitudinea
lor faţă de noul produs. Care este
mediul concurenţial? Cine şi cât de eficient poate crea şi comercializa produse similare? în această etapă se înregistrează cheltuieli semnificative, iar
profitul va fi egal cu zero.
II. Etapa de lansare pe piaţăEa începe o dată cu prima apariţie a
produsului pe piaţă. Lansarea necesită
timp (uneori chiar câţiva ani) şi eforturi susţinute pentru publicitate şi acţiuni de
promovare. Se poate experimenta câteva variante ale unei oferte, pentm a o
alege pe cea mai bună. în această etapă
nu se înregistrează venituri mari:
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 80/114
E c o n o m i a
t u r i s m
u l u i r u r a l
canalele de distribuţie încă nu lucrează suficient de bine, preţurile sunt înalte, orientate spre turiştii gata să cumpere şi
care au venituri mari, pot apărea probleme cu prestatorii de servicii, care încă nu s-au adaptat la noile condiţii ş.a.m.d.
Autorităţilor publice locale în această etapă le revine rolul de promotori de politici consecvente de dezvoltare a turismului rural, de stabilire a unor raporturi corecte între partenerii implicaţi în operaţiuni de turism, susţinerea priorităţilor în formarea unei imagini corecte despre localitate ca destinaţie turistică, încurajarea antreprenoriatului local să participe efectiv în programe noi etc.
III. Etapa de creştere
Dacă produsul turistic este eficient, este cumpărat, i se cunosc mai bine calităţile, piaţa se deprinde cu el şi, ca rezultat, vânzările cresc. Uneori aceste creşteri sunt foarte spectaculoase.
Lupta concurenţială ia proporţii, cheltuielile pentru publicitate sunt la
. acelaşi nivel ridicat sau chiar sporit, fiind îndreptată spre atragerea şi fi- delizarea noilor categorii de consumatori. Se îmbunătăţesc calităţile produsului turistic sau se definitivează noi atracţii pentru destinaţiile turistice, sunt
utilizate noi canale de distribuire, uneori se micşorează preţurile pentru a
atrage noi consumatori. în publicitate se schimbă accentul de pe informaţia că produsul sau destinaţia există spre anumite calităţi decisive ale acestora (calitate, preţ, tradiţie, siguranţă ş.a.).
IV. Etapa de maturizare
în această etapă se produce saturarea pieţei cu produse. Ca durată, ea
este mai lungă decât celelalte şi înregistrează veniturile cele mai mari. Se
utilizează suficient canalele de distribuţie şi sunt atrase altele noi. Din contul reducerii cheltuielilor pentru publicitate sunt micşorate şi preţurile
de comercializare a produselor.
Unica posibilitate de creştere numărului vânzărilor este să atra clienţii concurenţilor sau ai altor desti
naţii concurente. Aceasta se poate ra
aliza pe mai multe căi: scădere preţurilor (astfel unii concurenţi să aib
costuri de producere mai mari şi scurt timp să abandoneze afacerea, i fiind nerentabilă), organizarea de cori cursuri, loteriei cu câştiguri, poate modificat produsul pentru a fi mai func ţional etc.
V. Etapa de declin
Produsul turistic, mai devreme sad mai târziu, nu mai este căutat şi devirif nerentabil. Menţinerea lui artificială piaţă poate fi costisitoare şi să necesiţi destule eforturi şi timp pentru a-f pei\ fecţiona şi adapta la exigenţele turiŞ tilor. Moda pentru anumite forme d| turism sau destinaţii turistice cu timptj dispare. De aceea sunt necesare mă suri care să redreseze situaţia: schin
barea imaginii, alte metode de re alizare a campaniei de publicitate schimbarea echipei manageriale, vin derea produsului nerentabil altei con panii etc. De exemplu, unele fost) tabere de pionieri cu dotări deteriorat^ fizic şi moral, cu capacitatea 300-500 de locuri de cazare, care confort scăzut, vor trebui privatizat? astfel noii proprietari, după o modern
zare, le pot include în circuitele turis tice pe pieţe rentabile. Turistul con temporan e receptibil pentru un ser ciu individualizat şi nu pentru grupuţj organizate de 200-300 de persoane
Aceste tabere pot fi transformate şi î | campinguri.
■ Care sunt strategiile de pr movare a produsului turis
rural?
Orice program turistic.de la bun în ceput trebuie să fie pregătit pentru anumită categorie de consumatori. Ni
80
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 81/114
mărul acestora poate fi mare (toţi doritorii) sau mic (orăşenii familişti, studenţii la practică, funcţionarii ambasadelor). Promovarea programelor în diver
se cazuri se va realiza în mod diferit:- pentru o piaţă omogenă neseg
mentată de consumatori (toată lumea), promovarea va fi nediferenţiată, accentul punându-se pe principalele valori ale destinaţiei, serviciului, obiectelor turistice vizitate etc.;
- pentru o piaţă bine segmentată programele vor fi pregătite diferenţiat, luân- du-se în considerare necesităţile fiecărei
grupe (studenţii au nevoie de un confort minimal la preţuri joase, funcţionarii ambasadelor - de un confort sporit, preţul pentru ei neavând importanţă);
- o destinaţie turistică cu resurse limitate poate fi promovată prin mixul de marketing, recomandat firmelor turistice, care se specializează pe 2-3 segmente de consum apropiate şi folosesc tehnici de promovare comune.
Formatorul de programe turistice la
ţară trebuie să poată determina strategiile de lansare pe o piaţă de consum, luând în considerare:
- resursele proprii şi atrase;- omogenitatea pieţei de consum
(este bine diferenţiată sau consumatorii au necesităţi similare într-o vacanţă la ţară);
- gradul de omogenitate a serviciilor pentru turişti oferite în destinaţiile ru
rale (numai cazare şi masă sau şi multe altele);
- strategiile folosite de alţi concurenţi.
Fiecare serviciu sau program turistic, într-o anumită destinaţie, trebuie să aibă locul şi rolul ei pe piaţă, adică o poziţie avantajoasă, şi să difere de altele.
Există mai multe criterii de diferen
ţiere a produselor turistice:- după aspectul fizic (de exemplu,
cazarea într-un conac boieresc din sec. al XlX-lea, în care s-a păstrat arhi
tectura clasică, unde însăşi atmosfera este irepetabilă);
- după tipul de deservire (cazarea simplă într-un hotel se deosebeşte de
cazarea în casa ţărănească, unde servirea este mult mai sinceră şi firească, iar oaspeţii familiei în perioada sejuru
lui aproape că dşgjo membri ai ei);- după personalul de deservire (un
ghid local este, de cele mai dese ori, credibil pe trasee din sat decât un ghid venit din capitală);
- după amplasare (turistul într-o zonă naturală protejată ar prefera mai
mult să fie în casa pădurarului decât într-un motel de lângă drum);
- după imaginea destinaţiei (un lucru este când turistul merge într-o zonă cunoscută: Căpriana, Orheiul Vechi, Cosă- uţi, şi altul când vine într-o fundătură).
Trebuie de analizat, care sunt avantajele reale obţinute de consumatorul programului turistic concret, prin ce acestea se deosebesc de produsele si
milare ale concurenţilor şi de făcut tot posibilul ca despre ele să se ştie.
Nu aveţi timp şi bani să cheltuiţi pentru „laude deşarte" în linii generale ale unor programe sau servicii într-o destinaţie turistică.
Concentraţi-vă eforturile pentru promovarea unor calităţi esenţiale ale acestora:
- importanţa reală pentru turist;
- caracterul unic (de exemplu, numai la noi în sat se întâmplă);- superioritate faţă de alte destinaţii (de
exemplu, în această localitate se găseşte cea mai mare peşteră din Moldova şi una dintre cele mai mari de pe planetă);
- poate fi uşor dovedit şi verificat de consumator;
- nu poate fi imitat de concurenţi (de exemplu, numai la noi astfel se servesc oaspeţii);
- preţ accesibil;- profitabil.
în acest scop pot fi utilizate majoritatea canalelor de promovare:
81
£
e
o
9
9
* - a
î c
r r s f f a
i i
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 82/114
E c o n o m i a
t u r i s m u l u i r u r a l
- panoul informativ;
- presa locală şi naţională;- TV, radio, Internet;
- expoziţi i, festivaluri etc.
■ Cum putem crea un sistem
de Informare-comunicare cu
turiştii?
Cu cât o destinaţie turistică este mai cunoscută, cu atât ea este mai vizitată. După cum s-a menţionat în paragrafele
anterioare, până a lua o decizie turistul
culege, prelucrează şi analizează un
anumit tip de informaţie privind:
- o călătorie în ansamblu;
- o destinaţie turistică;
- obiectele turistice, care merită să fie
vizitate;
- oamenii, tradiţiile, bucătăria;
- serviciile de care ar avea nevoie şi pe care le-ar putea procura;
- felul cum îşi poate organiza timpul
liber etc.Deci este nevoie de un sistem de co
municare pentru a ajuta în acest sens
turistul. Scopul unui asemenea instru
ment de informare-comunicare trebuie
să se axeze pe trei funcţii principale:- f u n c ţ i a d e d o c u m e n t a re , adică de a
aduce informaţia utilă până la turist, pentru ca el să-şi poată fundamenta moti
vaţia de a călători într-o localitate rurală;- f u n c ţ i a d e c i z i o n a l ă, pentru a-l aju
ta pe turist să-şi analizeze priorităţile şi necesităţile, ca, până la urmă, să ia o
decizie corectă privind un program turistic concret;
- f u n c ţ i a o p e r a ţ i o n a l ă , pentru a-l ajuta pe vizitator să se orienteze până
la şi în timpul călătoriei, să apeleze eficient la serviciile necesare, ca să-şi
poată programa timpul etc.Un sistem informaţional pentru tu
rişti poate fi constituit din următoarele
componente:- informaţii transmise, care să aibă
o formă şi un conţinut util beneficiarilor;
- mijloace de prelucrare a intl maţiei;
- circuite şi fluxuri informaţionale.!
Informaţia pentru turişti trebuie:
- transmisă prin diverse căi: prin i termediul presei, mijloacelor audiovi^
ale, electronice, prin viu grai;- sub formă de postere, hărţi, g |
duri etc.;- să fie orientată în două sensuri i
la sursă la turist şi invers;- să fie preponderent sub formă i
recomandări, documentări, să conţiij
mai puţine restricţii;- să fie actuală şi să se refere ,
necesităţile reale ale turiştilor;
- să fie elaborată după o concep
anumită (uşor de prelucrat, operaţi
nală pentru organele de statistică etcPentru a canaliza informaţia nec
sară într-un flux informaţional, trebii să stabilim, care dintre căile enun
rate ne satisfac cel mai mult şi anur
- dacă drumul pe care îl va parcu
ge informaţia nu este prea lung şi aş
fel ea se va învechi, nu va fi actual!- dacă frecvenţa producerii şi
hiculării informaţiei este suficienţi pentru ca ea să ajungă la toţi consi] matorii potenţiali;
- dacă canalul de informare es | suficient utilizat şi de turişti;
- dacă fluxul informaţional nu es
supraîncărcat, informaţia noastră pierde prin avalanşa de alte informaţi
- dacă costul informaţiei astfel fuzate este rezonabil.
Un punct de informare turistică îr tr-o localitate sătească poate fi creat 1incinta primăriei şi a altor instituţii pij blice sau private (şcoală, muzeu, ceq
tru folcloric, casa unui fermier etc.).
Punctul de informare turistică va fun
cţiona în baza următoarelor princip ii
- va fi adaptat unei concepţii generali
de promovare a localităţii ruraH
drept destinaţie turistică cu o oferi turistică clară;
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 83/114
- circuitul informaţiei prin acest punct va fi corelat cu circuitul informaţiei în sistemul decizional din instituţiile publice şi private participante la deservirea turiştilor;
- informaţiile vor fi tratate univoc, fără interpretări contradictorii;
- concentrare asupra informaţiilor esenţiale necesare turiştilor;
- turistul va primi informaţiile finale bine formulate;
- flexibilitate, care permite a modifica sistemul de informare-comunicare
în funcţie de necesităţile reale ale vizitatorilor.
Sistemul de informare-comunicare trebuie să fie orientat şi spre documentarea populaţiei locale despre valorile turistice deţinute de ea, modul în care trebuie tratat vizitatorul, acţiunile culturale care pot fi organizate.
■ 5.4. Comercializarea pachetelor de servicii turistice oferite de comunitatea locală
Prin comercializare se subînţelege toate procedeele de realizare (desfa
cere, vindere) a produselor turistice pe piaţă. Ea poate fi divizată în:
- comercializarea pe piaţa internă
(adică destinată cetăţenilor moldoveni, care şi-ar dori un sejur la ţară);
- comercializarea pe piaţa externă
(pentru străinii care ne vizitează republica şi vor să vadă alte lucruri
decât cele de la Chişinău). în condiţiile Republicii Moldova pot
fi utilizate următoarele modalităţi de comercializare a servicii lor turistice;
- vânzarea directă turiştilpr sosiţi în localitate;
- comercializare prin intermediari (în bază de comision);
• în puncte locale de informare turistică;
• primarii;• muzee locale şi naţionale;
• asociaţii locale de antreprenori din turismul rural, ONG-uri;
• asociaţii naţionale profesionale în
turism;
• agenţii de turism locale şi naţionale;
• turoperatori străini. *Preţurile la programele turistice ru
rale vor include, în funcţie de complexitatea călătoriilor, următoarele plăţi şi taxe pentru:
- cazare pentru fiecare persoană/zi;
- alimentare în funcţie de meniu;
- servicii de transport, ţinând cont de lungimea parcursă şi durata deplasării;
- taxe de intrare pe teritoriul comple- xurilor, muzeelor, rezervaţiilor ş.a.;
- serviciile ghidului pe trasee excur- sioniste;
- serviciile animatorilor locali (după caz);
- beneficiul;
- alte plăţi şi taxe necesare;
- comisionul cedat intermediarilor (5-20% din costul total al sejurului).
* Muzeul sătesc - cel mai important punct de informare turistică
83
E c o n
o m i a
t u r i s m u l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 84/114
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 85/114
re-comunicare pentru turism, promova
rea prin mass-media locală şi naţională
a afacerilor de succes, recunoştinţa
adusă în mod public antreprenorilor pentru soluţionarea unor probleme lo
cale, participarea la expoziţii şi iarma
roace a agenţilor economici la standul naţional sau local etc..
•APL pot atrage specialişti pentru
instruirea şi pregătirea profesionistă în
domeniul turismului a antreprenorilor locali.
• APL pot stabili relaţii de colaborare
cu alte autorităţi publice din Republica Moldova şi din străinătate, astfel con
tribuind ia atragerea partenerilor de
afaceri în sectorul privat local şi a
turiştilor în localitate.
• APL au datoria să combată eficient
elementele de risc pentru dezvoltarea
economică (corupţie, grupări criminale
etc.).
• APL pot finanţa direct dezvoltarea
unor agenţi, care prin eforturile lor
aduc un serviciu social-util comunităţii, acorda sprijin agenţilor din businessul
mic, pot găsi comenzi sau pieţe atractive.• APL oferă agenţilor economici de pe
teritoriul subordonat asistenţă tehnică,
managerială, financiară, informaţională
şi de consultanţă ş.a.
•APL pot utiliza şi alte instrumente
nefinanciare pentru a încuraja antre-
prenoriatul în turism ş.a.Deci primul pas trebuie sa-l facă au
torităţile publice locale. Se poate de început cu crearea unui centru de asistenţă şi informare pentru turism, care
să ajute efectiv antreprenorii locali:- în studiul de evaluare a resurselor
turistice locale (vezi A n e x a f);
- la întocmirea studiilor de piaţă şi
programelor de marketing (vezi A n e -
x a 2);
- la analiza laturilor pozitive şi negative privind organizarea turismului, a
oportunităţilor şi riscurilor unor afaceri tn turism (vezi A n e x a 3);
- la întocmirea unui plan de afaceri pentru unităţile de turism (vezi A n ex a 4)\
- cum să realizeze o planificare
strategică de dezvoltare economică (vezi A n e x a 5);
- altele. Astfel, se pune o bază temeinică de
colaborare între APL, sectorul privat, profesioniştii din turism, instituţiile de
învăţământ în domeniu şi alte per
soane interesate.
■ 6.2. Im plicarea gh izilor lo
cali în deservirea oaspeţilor
Aproape tot timpul liber turistul îl
programează pentru vizitarea diferitelor atracţii turistice (monumente, parcuri, rezervaţii, ruini vechi, cetăţi, case
nobiliare ş.a.), a muzeelor sau pentru
excursii. Aflându-se într-o localitate rurală, el, de asemenea, se străduie
să-şi organizeze vizite în locurile pi
toreşti, la un meşter popular, să vadă o
tehnologie tradiţională, utilizată pe un
câmp agricol, să facă o plimbare până
la o zonă de odihnă a populaţiei locale
etc. Vizitatorul, de obicei, vrea să vadă
în sat traiul liniştit al localnici lor, metodele lor tradiţionale de organizare
a muncii, a odihnei, cum îşi construiesc
relaţiile în comunitate. Desigur, unei persoane străine îi vine greu să
pătrundă în această „intimitate locală”.
Ea are nevoie de un însoţitor localnic, care să-i arate drumul spre cele mai interesante locuri, să-i povestească des
pre ele, să-i spună nişte legende şi istorii [ocale, să-i aducă la cunoştinţă
noutăţile din comunitate, să-i ajute să-şi organizeze plăcut timpul liber, să-i dea
nişte sfaturi practice etc. în turism
aceste funcţii le îndeplineşte g h i d u l .
în trecut de multe ori aceste funcţii
reveneau regilor şi domnitorilor, care
însoţeau personal oaspeţii cei mai
dragi prin domeniile împărăteşti. Acest lucru l-au făcut şi Vasile Lupu, şi
Dimitrie Cantemir, care întâmpinau şi
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 86/114
însoţeau delegaţiile prin curtea domnească, capitala ţării, împrejurimile ei, povestindu-le cu pasiune oaspeţilor lu
cruri interesante despre cele văzute.
Călătorii străini deseori au remarcat calităţile omeneşti şi oratorice ale dom
nitorilor moldoveni. Cu timpul însă numărul delegaţiilor a sporit, fiind necesară o persoană pregătită special -
ghidul.La ora actuală orice turist într-o zo
nă nouă are nevoie de serviciile unui ghid-persoană sau de un ghid-broşură
turistică, cu o hartă, care să conţină informaţii despre sat, locurile pitoreşti,
restricţii ş.a.
Turistul într-o localitate rurală are
nevoie de ambele. Ne vom referi mai jos la modalitatea cea mai accesibilă -
însoţirea oaspeţilor de către o per- soană-ghid.
■ Cine poate fi ghid?
Ghid poate fi orice persoană, care
are anumite calităţi personale şi abilităţi profesionale necesare pregătirii şi
petrecerii unei excursii, vizite, călătorii etc. Toate acestea îi va ajuta să selecteze, să formuleze şi să ofere vizita
torului informaţii utile şi interesante. Ghidul trebuie să poată:
- selecta materialul iniţial necesar despre obiectele de interes turistic,
caracteristica lor, accesul spre ele, stabili pentru cine sunt ele interesante
ş.a.;
- prelucra informaţia obţinută;- structura nişte idei şi informaţii noi
utile într-un text bine închegat şi adap
tat pentru un anumit auditoriu la o temă
anumită;- utiliza în practică anumite tehnici
metodice de a aduce până la ascultă
tor informaţia pregătită astfel, încât
aceasta să fie primită, înţeleasă şi apreciată;
- folosi materialele demonstrative în
timpul excursiei;
- contribui la formarea unei imag
pozitive a localităţii respective, în p
ticular, şi a ţării, în general.
Datorită acestei ocupaţii, ghi duce ,un mod de viaţă activ, are o
ziţie de viaţă optimistă, se integre
uşor în orice grup de oameni, captea
atenţia ascultătorilor şi o păstrează
tot parcursul excursiei. Imaginea
care o produce ghidul turistului es
apoi generalizată la nivelul întregii munităţi-gazdă. De aceea un ghid b
îşi perfecţionează permanent călită
şi măiestria.
■ Care sunt calităţ ile ghidul!.
Fiecare persoană este dotată
memorie, spirit de observaţie, ca*
citaţi de a-şi imagina şi a înţelege
crurile înconjurătoare. Dacă acest sunt perfecţionate sistematic, ele
deveni o bază sigură pentru evolu
ulterioară a unei profesiuni, activii
specialităţi. însă mai este nevoie
perseverenţă şi de sârguinţă.
Pentru ghid, ca şi pentru pedag
sunt necesare 4 tipuri de calităţi prof sionale:
1. Constructive - se exprimă p
capacitatea de a selecta corect I crurile esenţiale, de a informa c i
concret şi convingător persoanele ş.'2. Organizatorice - să poată co
duce un grup de excursionişti, îndrep
atenţia lor spre obiectivele necesar să realizeze lucrul cu turiştii până
bun sfârşit ş.a.3. Comunicative - să poată sta
relaţii de lucru corecte cu excursioni şi să le păstreze la acelaşi nivel pe
rioada excursiei, să cunoască şi
aplice diferite metode de contact cu d
verse caractere şi temperament
umane.4. Analitice - se exprimă prin abi
tatea de a evalua autocritic rezultat lucrului depus, de a analiza obie
calitatea excursiei ş.a.
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 87/114
Măiestria de a ghida este, de fapt, o combinaţie dintre mai multe componente distinctive, necesare ghidului:
• Cultura generală şi erudiţie.•Cunoştinţe fundamentale într-un
anumit domeniu.• Cunoştinţe de logică, psihologie şi
pedagogie.• Cultura vorbirii şi arta oratorică.• Metodica pregătirii şi petrecerii ex
cursiilor.• Calităţi personale distincte ş.a.
Un ghid întotdeauna trebuie să fie bine informat despre tematica excursiilor şi bine dispus, să aibă o vestimentaţie îngrijită, maniere potrivite în relaţi
ile cu persoanele ş.a.
■ Cine poate fi ghid în mediul
rural?
Ghidarea este una din activităţile de
bază în turism. Ghizii sunt pregătiţi în instituţii speciale de învăţământ, unde urmează discipline teoretice şi aplicative pentru meseria respectivă. Ei constituie „fondul de aur” al turismului oricărei ţări. Evident, în mediul rural (exceptând zonele turistice tradiţionale: Orheiul Vechi, Căpriana ş.a.) nu vom
întâlni un ghid pregătit după toate exigenţele profesionale. Este ştiut că o gazdă ospitalieră la sat are un fel aparte de a însoţi oaspeţii, făcând
aceasta cu sinceritate, fără prea multe şiretlicuri profesionale, ceea ce turistul apreciază foarte mult. Este un fel de „vino-ncoace” la moldoveni. într-ade- văr sinceritatea este primul pas spre o prietenie, dar în deservirea turiştilor nu trebuie să contăm doar pe improvizările de moment.
în organizarea activităţii excursio- niste de cele mai dese ori se aplică o
modalitate simplă, dar foarte eficientă, ce constă în atragerea în acest scop a specialiştilor buni din alte domenii neturistice (pedagogie, agricultură, tehnică, comerţ), care însuşesc de sine
stătător sau în baza unor treninguri formatoare metodele de pregătire şi petrecere a excursiilor, arta ghidajului, resursele turistice locale ş.a. Devenind ghizi locali, ei nu Thcetează însă să practice meseria de bază. La o fabrică, de exemplu, ghid poate fi un inginer, care poate explica scurt, clar şi cuprinzător totul ce se referă la procesele tehnologice, materia primă, produsele finale, rezultatele muncii etc. Fiind un specialist în domeniu, inginerul are o credibilitate mai mare, utilizează terminologia caracteristică,
poate explica multe lucruri privind întreprinderea în care îşi desfăşoară activitatea. Un ghid nespecialist poate să vorbească mai frumos, dar un specialist este totuşi mai ascultat. într-o localitate rurală unui localnic se dă mai multă crezare decât unui ghid venit din altă parte. Iar dacă el este pregătit în vederea comunicării cu turiştii, atunci va fi foarte apreciat.
în paragraful 5.2 s-a subliniat cum poate fi pregătită o excursie în mediul rural de către gazdă. în condiţiile de azi ale satului moldovenesc ea poate fi organizată de profesorii de istorie, geografie sau biologie, de agronomi, ingineri, medici, fermieri, funcţionarii
primăriei şi de alte persoane din rândul intelectualităţii locale.
■ 6.3 . Reţeaua de cazare în mediul rural
în paragraful 5.2 au fost descrise serviciile de cazare în mediul rural şi atribuţiile persoanelor care deservesc turiştii în unităţile de primire. în acest paragraf vor fi analizate posibilităţile reale de creare a unei reţele de cazare
în sat.
Aceasta se poate realiza prin câteva modalităţi:
1) evaluarea şi modernizarea unităţilor existente (hoteluri, baze de odihnă, tabere pentru copii etc.);
87
I n s t r u m e n t e
a l e
a d m i n i s t r a ţ i e i l o c a l e
p e n t r u
î m b u n ă t ă ţ i r e a
t u r i s m u l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 88/114
I n s t r u m e n t e
a l e
a d m i n i s t r a ţ i e i l o c a l e
p e n t r u
î m
b u n ă t ă ţ i r e a
t u r i s m u l u i r u r a l
2) extinderea spaţiilor de cazare în
pensiuni turistice rurale sau agroturis-
tice, utilizând odăile disponibile din casele private ale sătenilor;
3) extinderea spaţiilor de cazare în vilele private din locurile pitoreşti (de exemplu, ale unor orăşeni, care locu
iesc în ele doar câteva zile sau săptămâni în an);
4) construirea de unităţi de cazare moderne în zonele turistice noi amena
jate (zone naturale protejate, plaje, suburbii);
5) o combinaţie a acestora.
Pentru introducerea în circuitul serviciilor turistice a acestor unităţi, vor fi luate în cont un minim de criterii ac
ceptate de turişti, recunoscute drept necesare de către profesioniştii din do
meniu.
Aceste exigenţe ţ in de:
■ starea generală a unităţii de primire;
■ organizarea spaţiilor interioare;
■ instalaţiile tehnice;
■ suprafaţa minimă 3 odăilor de caza
re şi a altor camere pentru uz turis
tic;
■ echiparea sanitară;
■ dotarea camerelor cu mobilier,
lenjerie şi cu alte obiecte;
■ existenţa telefonului;
■ dotarea spaţiilor pentru pregătirea şi
servirea mesei;
■ alte servicii specifice unităţii. Prezentăm în continuare minimul
acceptat drept criteriu de standar
dizare a categoriilor inferioare (1 stea)
pentru diverse unităţi de cazare posi
bile la sate.
■ Pensiune turistică sau agroturis- tică (1 stea):
■ clădirile, inclusiv anexele gospodă
reşti, trebuie să aibă un aspect corespunzător;
■ firmă şi însemn distinctiv;
spaţiile înconjurătoare şi căile de
acces să fie întreţinute bine;
accesul în odăile oaspeţilor, incluşi grupurile sanitare, să fie direct;
spaţii corespunzătoare şi igienic* pentru prepararea şi servirea mesei, bucătărie dotată;
grup sanitar comun (se admit W
uscate);
1 spălător cu lavoar cu apă curent’
1 cabină de duş cu apă rece/cald
la maximum 15 locuri;
încălzire cu sobă sau cu alte ech
pamente admise;
canalizare prin reţeaua publică sa mijloace proprii de colectare şi epv
rare;
conectare la reţeaua electrică p
blică;
suprafaţa minimă a odăilor de 8 (1 pat) - 16 m2(4 paturi);
dotarea camerelor: pat cu saltea,
plapume/persoană, perne ma cearşaf pentru pat, plic pentru pi
pumă, masă şi scaune, cuier, ogli dă, prosoape pentru faţă (1 de pe soană), perdele, perie pentru hai
şi pantofi, pahare;
dotarea bucătăriei: plită sau reş*
cu minim 2 ochiuri, vase şi uste sile, frigider;
personalul să deţină brevete de trism.
Camere de închir iat în locuinţe f miliale (1 stea):
aspectul şi starea bună a clădirii;
căi de acces şi spaţii înconjurătoa* întreţinute;
odăile de dormit trebuie să aibă a ces direct;
grup sanitar comun (cadă cu duş lavoar, la 8 locuri);
bucătărie în folosinţă comună cu I catarul, instalaţie de încălzire;
electricitate;
88
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 89/114
uprafaţa minimă a camerelor 10m2
1 persoană), 12 m2(2 persoane);
otarea camerelor: pat cu saltea,
masă şi scaune, dulap, oglindă, plaumă, 2 cearşafuri, perne mari,
erdele, carpete.
amping (1 stea):
rmă şi însemn distinctiv la intrare;
anouri informative;
utie poştală la intrare;
menajarea terenului bine nivelat, u gazon, drenaj, canalizare;
rum carosabil şi alei pietruite;
uminarea electrică a spaţiilor de
azare şi a parcelelor;
apacitatea de cazare de cel puţin
2 locuri;
uprafaţa minimă a fiecărei parcele
e campare de 80 m2;
umăr maxim de 32 de locuri la
000 m2suprafaţă totală;
minimum 10% din suprafaţa totală
ă fie destinate zonelor de linişte şi ecreare, terenurilor de sport şi grement, aleilor interioare;
arcelele de campare să fie numeotate şi delimitate;
paţiu pentru recepţie, administraţie
de păstrare a bagajelor turiştilor;
magazii pentru lenjerie şi materiale
e întreţinere;
ficiu pentru cameriste;
unct de prim ajutor, punct farmaeutic şi spaţiu pentru izolarea bolavilor;
paţii comerciale;
nitate de alimentare;
lefon public;n lavoar la 30 de locuri cu oglinzi şi olicioare;
abină de duş (închisă) la 30 de
ersoane;
abină WC cu apă curentă la 30 de
curi femei 20 de locuri bărbaţi;
dotarea căsuţelor (pentru 2 persoa
ne): pat cu saltea, 2 cearşafuri, 2
pleduri, perne, aplică pe perete,
oglindă, cuier de perete, covoraş, măsuţă;
personalul să deţină brevete de turism.
Vile (1 stea):
aspect corespunzător;
firmă şi însemn distinctiv la intrare;
număr maxim de 40 de camere;
salon de minimum 1,5 m7cameră
(10 m2);
grup sanitar comun (separat pe
sexe);
oficiu pentru cameristă;
încălzire centrală sau cu sobe;
sursă principală de iluminat electric
şi una pentru fiecare loc (60 W);
maxim 40 de odăi; suprafaţa minimă a camerelor de
11m2(1 pat)-20 m2(4 paturi);
înălţimea minimă a camerelor de
2,5 m;
cabină de duş pentru maximum 15
locuri;
cabină WC pentru maximum 10 locuri;
lavoar cu apă curentă caldă/rece în
cameră;
dotarea spaţiilor de cazare similară
hotelurilor;
dotarea salonului: covoraş, demifo- tolii, masă de hol, aparat de radio, coş pentru hârtii;
dotarea coridorului: covor, pardo
seli;
telefon la recepţie;
personal brevetat în turism.
Tabere turistice (1 stea):
firmă de intrare, însemn distinctiv;
panouri informative; / n
s
t r u
/ n
e
n
f e
a l e
a d m i n
i s t r a ţ i e i l o c a l e
p e n t r u
î m b u n ă t ă ţ i r e a
t u r i s m u l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 90/114
■ cutie poştală la intrare;
■ terenuri plane nivelate cu gazon;
■ drumuri carosabile de acces pietruite;
■ alei amenajate, pietruite;
■ recepţie amenajată;
■ spaţiu pentru administraţie şi pentru
păstrarea valorilor şi bagajelor turiştilor;
■ iluminare electrică;
■ capacitatea de cazare să fie de cel puţin 20 de locuri;
■ maxim 32 locuri la 1000 m2;
■ 10% din suprafaţa totală destinată
zonelor de linişte, sport, alei, drumuri;
■ 2 terenuri de sport şi agrement;
■ canalizare;
■ magazie pentru păstrarea inventarului şi lenjeriei;
■ sobe sau alte instalaţii de încălzire;
■ maxim 5 paturi în spaţiul de cazare;
■ dotare camere: pat cu saltea, scaun
sau taburet, cuier de perete, o
masă, oglindă, 2 pături/persoană, 1cearşaf, pernă, covoraş;
■ unitate de alimentaţie;
■ grup sanitar comun separat pe
sexe;
■ 1 spălător, 1 lavoar, 1 cabină de
duş, 1 WC la 30 locuri;
■ punct de prim ajutor, punct farma
ceutic şi spaţiu pentru izolarea bolnavilor;
■ punct de comercializare a produselor alimentare, a mărfurilor nealimentare;
■ telefon public;
■ personalul să deţină brevete de turism.
în etapa iniţială ne vom conduce de
aceste criterii minime, care permit rea-
menajarea eficientă şi economă a
spaţiilor de cazare pentru oaspeţi. Ar fi bine ca acest proces să fie coordonat de o persoană sau de o instituţie
responsabilă (primărie, consiliul tesc, asociaţie neguvemamentală, a
treprenor local), care să grupeze spa
ile într-un sistem unic de cazare în I
calitate, să creeze un punct de infor
mare turistică şi să realizeze eficie
promovarea localităţii drept destinaţi turistică rurală.
■ 6.4. Bucătăria locală trad
onală
Bucătăria oricărei ţări reflectă
mai bine multe din tradiţiile locuitorilor;
ospitalitatea lor, atitudinea faţă de ani
mite calităţi personale ş.a.Bucătăria moldovenească este c"
noscută departe de hotarele republicii' bucatele deosebindu-se printr-un a~
pect plăcut şi prin calităţi gustative ex
cepţionale. Majoritatea sunt pregătit din materie primă naturală şi ecologi pură, în special, din legume, fructe, i
reale, condimente, cărnuri, brânzeturi
vânat, peşte ş.a. Bucătăria naţional
enumeră câteva sute de denumiri d
preparate, dintre care cele mai cuno
cute sunt:
- gustările şi antreurile: afumături d
carne, mămăligă, salate din legum
proaspete, marinate sau murate
brânzeturi;
- preparatele lichide: ciorbe, borşuri zame;
- preparatele de bază: costiţă, mititei,,
fripturi;
- patiseriile: „pâine de casă”, plăcinte;' învârtite, vărzări, saralie;
- deserturile şi dulciurile de casă; mere umplute, turte, salate di fructe;
- băuturi nealcoolice: compoturi dirî
fructe, chiseliţă;
- băuturi alcoolice: vin din struguri ş'
fructe, rachiu etc.
Acestor bucate şi băuturi le-a mersfaima până în cele mai îndepărtate
colţuri ale lumii, bucătăria moldove
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 91/114
nească fiind considerată drept una originală sănătoasă şi desăvârşită.
Diferite zone ale Moldovei au specifi
cul lor de pregătire şi servire a bucatelor.
O vorbă din bătrâni spune: „ Câte bordeie, atâtea obiceie”, ceea ce în cazul nostru se potriveşte cel mai bine.
Despre ospitalitatea moldovenilor confirmă şi faptul cum sunt întâmpinaţi
şi trataţi oaspeţii, aşezarea acestora
„în capul mesei” şi servirea cu cele mai alese bucate şi băuturi. în cinstea
oaspetelui se pronunţă cele mai sincere şi selecte urări de bine şi toasturi.
La despărţire se fac daruri ş.a.O gazdă primitoare, dacă vorbim în
termeni de specialitate, când are oaspeţi în familie, este, în acelaşi timp, bucătar, ospătar şi barman. Aceasta a
condiţionat apariţia la moldoveni a unui fel distinct de a aranja bucatele în tacâmuri, de a servi oaspeţii cu bucate şi
băuturi. Elementele tradiţionale şi locale trebuie practicate şi în cazul turis
mului rural, pentru a întregi imaginea
despre sat şi locuitorii lui.Bucătarul trebuie să cunoască,
afară de reţetele clasice de pregătire
a bucatelor (publicate în diverse cărţi
de culinărie, reviste ş.a.), materia
primă cea mai potrivită pentru prepararea lor, să ştie cum să aranjeze
preparatele pe farfurie, ca acestea să
arate cât mai estetic şi apetisant. El
trebuie să respecte regula fundamentală de igienă în bucătărie: excluderea
oricăror intersectări ale circuitelor:
- materiei prime necurăţate cu produsele curate;
- produselor primare cu produsele fi
nite;
- persoanelor deservite cu celelalte
circuite de produse, deşeuri ş.a.
Un bucătar experimentat va şti cumsă alcătuiască şi să prezinte un meniu
pentru diferite situaţii. Meniul, pe lângă
faptul că include o totalitate de bucate
oferite la o singură masă, reprezintă şi
o formă adecvată de promovare a serviciilor de alimentaţie într-o unitate
comercială. Tipurile de meniuri pot fi
diferite:
1) meniu „â la carte”,'clientului i se
prezintă o listă de bucate pentru libera alegere;
2) meniu cu preţ fix - conform unei sume prestabilite, clientului i se propun câteva variante posibile;
3) meniu cu specific - pentru copii, vegetarieni;
4) meniu comandat - pentru anumite
evenimente (zile onomastice, banchete, recepţii etc.);
5) meniu impus - caracteristic os- pătăriilor pe lângă întreprinderi, şcoli şi alcătuit pentru o alimentaţie
colectivă.Primele două meniuri sunt cele mai
frecvente în deservirea turiştilor. în
pensiuni, cel mai practic este meniul cu
preţ fix.
Mai jos prezentăm un exemplu de
meniu desfăşurat, cu bucate tradiţionale şi locale:
Gustări şi antreuri reci:
■ Gustare din roşii şi brânză
■ Gustare ţărănească■ Gustare moldovenească
■ Gustare „ca la noi în sat”■ Fasole făcăluită
■ Aperitiv de casă■ Ardei umpluţi■ Roşii umplute■ Salată de varză■ Salată de toamnă■ Salată de iarnă■ Salată de primăvară
■ Salată moldovenească■ Salată „Doina”■ Asorti de carne■ Asorti de afumături■ Asorti de salamuri■ Asorti de brânzeturi■ Răcituri de pasăre■ Răcituri de carne
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 92/114
î n s î r u m
e n î e
a l e
a d m i n i s t r a ţ i e i l o c a l e
p e n t r u
î m b u
n ă t ă ţ i r e a
t u r i s m u l u i r u r a l
■ Răcituri de peşte
■ Ouă umplute■ Muşchi umplut■ Peşte umplut■ Peşte prăjit■ Peşte cu sos■ Peşte în saramură
Gustări şi antreuri calde:
■ Mămăliguţă cu brânză şi friptură (se mai serveşte şi ca preparat
de bază)
■ Mămăliguţă cu smântână şi unt■ Chifteluţe moldoveneşti
■ Limbă
■ Creier cu maioneză
■ Ficat prăjit cu mujdei■ Organe la grătar
■ Pui■ Curcan
Preparate lichide (Felul I):
■ Supă limpede ţărănească
■ Supă moldovenească de legume■ Ciorbă de came■ Ciorbă de burtă
■ Ciorbă cu fasole
■ Zamă de găină
■ Borş de casă■ Ocroşcă
Preparate de bază:
■ Costiţă la grătar
■ Antrecot la grătar ■ Frigărui
■ Muşchi de porc la grătar ■ Cârnăciori la grătar
■ Mititei
■ Antrecot moldovenesc■ Friptură în ulcică
■ Tocană din porc
■ Fileu de porc■ Pârjoale moldoveneşti
■ Cighiri■ Miel la cuptor
■ Găină■ Curcan
■ Raţă
■ Iepure■ Mangea din carne de oaie■ Sarmale în foi de varză■ Sarmale în foi de viţă■ Carne cu fasole■ Colţunaşi
Garnituri:
■ Cartofi fierţi
■ Cartofi piure■ Cartofi înăbuşiţi■ Fasole fiartă■ Tăieţei■ Varză la cuptor ■ Ghiveci de legume■ Tocăniţă
Sosuri picante:
■ Sos mujdei■ Sos de roşii cu vin■ Sos de roşii cu smântână
■ Sos de legume
Desert:
■ Salată de fructe■ Turtă cu nuci■ Mere umplute la cuptor ■ Prune umplute
■ Jeleu moldovenesc■ Fructe în sirop cu frişcă■ Dulceaţă de fructe
Patiserie:■ Pâine de casă■ Plăcintă cu brânză■ Plăcintă cu cartofi■ Plăcintă cu varză■ Plăcintă cu bostan■ Plăcintă cu vişine
■ Plăcintă cu mere■ învârtită cu brânză■ învârtită cu nuci
■ învârtită cu cartofi şi brânză■ Vărzări cu vişine■ Vărzări cu mere
■ Cozonaci
92
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 93/114
Vinuri pentru desert ordinare:
■ Fraga■ Lidia■ Grătieşti■ Trifeşti■ Muscat moldovenesc
Vinuri pentru desert de marcă:
■ Grătieşti
■ Ciumai■ Trifeşti■ Auriu
■ Nectar
■ Saralie■ Prăjituri de casă■ Coşuleţe cu fructe■ Biscuiţi
■ Torte
Băuturi reci:
■ Răcoritoare■ Cocteil de fructe■ Compot din fructe■ Suc de fructe■ Frişcă■ Băutură din miere de albine
Vinuri de masă sau ordinare:
■ Rară neagră■ Muscat
■ Pinot■ Cabernet■ Risling■ Semilion
■ Saperavi
Vinuri de masă seci de marcă:■ Aligote
■ Negru de Purcari■ Roşu de Purcari■ Feteasca■ Cabernet
■ Risling■ Cagor
Vinuri de masă demidulci:
■ Noroc■ Roşu demidulce■ Alb demidulce■ Primăvara
Vinuri tari:
■ Portwein
■ Madera■ Luceafăr
■ Heres■ Bugeac■ Vermut■ Buchet moldovenesc
Vinuri spumante:
■ Cricova■ Vismos■ Vis-Nisporeni
■ Sovietskoie■ MuscatnoeOspătarul este persoana care de
serveşte direct clientul, de aceea tre
buie să aibă o ţinută corespunzătoare
şi comportament adecvat. El trebuie să fie atent la ordinea de servire a bucatelor:
■ gustări reci şi calde; ,
■ brânzeturi (la moldoveni se servesc ' ca gustări, francezii le consumă |
înaintea preparatului de bază, englezii şi americanii la sfârşitul me
sei);
■ preparate lichide (ciorbe, borşuri,
supe, ocroşcă);
■ preparate din peşte;
■ antreuri reci şi calde;
■ preparate de bază din carne însoţite de legume, garnituri şi salate;
■ deserturi, dulciuri de bucătărie, de cofetărie-patiserie.Chelnerul trebuie să cunoască şi or
dinea de oferire a băuturilor, cum să le
asocieze cu preparatele culinare:- când clientul se aşază la masă, este
servit cu apă minerală, iar cafeaua şi băuturile digestive se oferă la
sfârşit;
93
I n s t r u m
e n t e
a f e
a d m i n i s t r a ţ i e i t o c a t e
p e n t r u
î m b u n ă t ă ţ i r e a
t u r i s m u l u i r u r a l
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 94/114
I n s t r u m e n t e
a l e
a d m i n i s t r a ţ i e i l o c a l e
p e n t r u
î m b u n ă t ă ţ
i r e a
t u r i s m u l u i r u r a l
- vinurile albe (seci şi demiseci) sunt servite reci la preparatele din carne albă (peşte, pasăre) şi antreuri;
- vinurile roşii (seci şi demiseci),
servite la temperatura camerei, însoţesc preparatele de bază şi cele din vânat;
- vinurile spumante şi dulci sunt servite la desert (la moldoveni, cu ocazia unor evenimente deosebite, primele toasturi sunt pronunţate la
începutul mesei, ridicând pahare cu
vin spumant);
- în timpul degustaţii lor de vinuri se va respecta ordinea servirii - de la cele noi spre cele învechite, de la albe la roşii, de la uşoare la demiseci şi dulci;
- ţuica, votca, whisky, vermutul, cocteilurile sunt băuturi aperitive, iar li
chiorul şi coniacul - băuturi diges
tive.Ospătarul mai trebuie să ştie sis
temele de efectuare a servitului:1) servitul „ la farfurie” - la noi se
practică mai frecvent, când preparatele gata aranjate pe farfurie (ulcele, tacâmuri speciale) se aduc clientului pe mână sau pe tavă şi este servit prin
dreapta clientului;2) servitul francez (indirect) - cli
entului i se prezintă prin stânga un platou cu preparate şi el îşi pune în farfurie singur. Sunt mai multe variante ale acestui serviciu, o parte din ele fiind îndeplinite de client;
3) autoservire tip bufet suedez - se practică la organizarea micului dejun, recepţiilor, banchetelor. Pe măsuţe
separate sunt puse diferite bucate, din care clientul îşi alege şi îşi pune singur
în farfurie. Consumaţia are loc la masă sau în picioare;
4) servitul englez (direct) - clientului prin stânga i se prezintă un platou cu preparatul comandat acoperit, pentru a i se păstra temperatura necesară. (După caz, farfuriile sunt încălzite din
timp pentru a avea aceeaşi tempe-* ratură ca şi preparatul);
5) servitul „â la russe” - o parte dinoperaţii sunt efectuate în prezenţa clientului (porţionare, filetare, flambarel pe un dispozitiv special etc.). Se uti-i
lizează în anumite unităţi de alimentari re pentru a-i da localului o atmosferă
specifică (vânătorească, piraterească etc.).
Barmanul are grijă de băuturi. Urli nivel înalt de măiestrie atinge atuncij când ştie să combine între ele mal multe băuturi, pentru obţinerea coof teilurilor. De obicei, în acest scop se folosesc:
- lapte şi ouă;- sucuri de fructe;- siropuri şi compoturi;- creme (pe bază de cacao ş.a.);- vinuri;- băuturi alcoolice din fructe;- spirtoase pe bază de vin (vermut,
porto);- coniac;
- gin;- whisky;- votcă sau rachiu;- lichior de fructe şi plante;- rom ş.a.Unele din aceste componente
potrivesc de minune (sucurile şi bău turile spirtoase, laptele şi crema), altele
însă sunt incompatibile (laptele şi nurile ş.a.). Combinaţiile mai frecven folosite la noi sunt: „vişinata” - siropuri sau compoturi cu rachiu, vinuri dirj struguri şi din fructe sau plante, sucurj din fructe şi băuturi spirtoase ş.a.
■ 6.5. Dezvoltarea infrastruc turii turistice locale
în turism calitatea serviciilor este
determinată de gradul de pregătire forţei de muncă implicate. însă aceas ta, oricât de performantă ar fi, nu poat| înregistra succese mari economice fă ră o bază materială corespunzătoare
94
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 95/114
La ea se referă, bineînţeles, dotările şi infrastructura specifică turistică. Cele
mai mari cheltuieli în industria turistică
sunt făcute pentru dezvoltarea infra
structurii tehnice şi sociale din jurul
obiectelor turistice şi modernizarea
structurilor turistice (de cazare, alimentare, transport, agrement etc.).
în destinaţii le turistice infrastructura
este de două feluri:
■ generală:
- reţeaua de drumuri şi căi de comunicare;
- reţeaua de telecomunicaţii;
- reţeaua de energie electrică;- reţeaua de apă-canalizare;- reţeaua de alimentare cu gaze;- altele.
■ tur istică:
- totalitatea traseelor turistice;- totalitatea teritoriilor oferite pentru
agrement, campare, odihnă;- reţeaua de transport turistic;- reţeaua de informare turistică;- reţeaua de structuri locale ce de
servesc turiştii;- altele. Ambele componente reprezintă un
bun public şi investiţiile, de cele mai dese ori, sunt făcute de sectorul public,
în perioada sovietică, finanţările pentru
dezvoltarea infrastructurii locale erau
făcute, în exclusivitate, din bugetul de
stat. Astăzi ele sunt insuficiente, ap
roape inexistente. Modalităţi de a
atrage mijloace financiare pentru dezvoltarea infrastructurii specifice şi a
bazei materiale într-o destinaţie turistică sunt mai multe. Ele ţin de competenţa autorităţilor publice locale şi pot fi
realizate şi în condiţiile Republicii Moldova.
■ Auto finanţarea pro iectelor deamenajare turistică locală
Nu toate proiectele locale necesită
mulţi bani, iar munca poate fi utilizată
în bază de voluntariat (ONG, şcoala, sătenii mobilizaţi pentru acţiuni de
salubrizare şi amenajare), de exemplu, pentru crearea şi marcarea traseelor locale, delimitarea şi curăţarea terenurilor pentru agrement şi odihnă, ame
najarea unei plaje, reparaţia căsuţelor
dintr-o tabără pentru copii etc. Unele
investiţii pot fi făcute de locuitorii din
sat, care în comun pot aduna nişte
sume importante, ce se vor folosi pentru modernizarea unor elemente de infrastructură, inclusiv în zona turistică. Se va asigura, în acest caz, transparenţa utilizării acestor fonduri.
■ Schimbul de resurse (terenuri,
clădiri ş.a.)
Acesta poate genera parteneriate
de durată între sectorul public şi cel privat. Primăria va ceda anumite terenuri antreprenorilor, care investesc în dezvoltarea infrastructurii locale necesare
(îmbunătăţesc un drum, aduc în zonă
apă, electricitate, gaz etc.). în zonele
megieşe se vor coopera câteva primării, pentru dezvoltarea unei destinaţii
turistice comune. Primăria sau alte instituţii publice în edificiile lor pot pune
la dispoziţie spaţii pentru dezvoltarea
unui punct de informare turistică, de
exemplu.
■ Implementarea schemei „ Construire - exploatare - transfer”
Aceasta presupune cedarea unui
element de infrastructură locală către
un antreprenor, care investeşte în Infrastructură, o exploatează eficient o
perioadă anumită, indicată în contractul încheiat cu primăria, apoitransferă afacerea autorităţilor pub-lice. De exemplu, un sector amenajatde plajă pe malul Nistrului aato cedatunui antreprenor, care Investeşte parăspundere proprie Tn afaoara, obţineprofit o perioadă stabilită, pa parcur-sul căreia zona asta modernizaţi, de-vine cunoscută şl vizita tă , PIAtlnd Im-pozite, el aduce ve nit, care nu puteafi obţinut dacă sectorul ar fl rămas alprimăriei.
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 96/114
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 97/114
stricte de rambursare. Nu se recoman
dă ca creditul bancar să depăşească
70% din costul investiţiei.L e a s i n g - u l i m o b i l i a r - operaţiune
care constă în închirierea unor imobile •cu posibilitatea de privatizare ulte- rioară a acestora. în acest caz, de obicei, se aplică un regim fiscal favorabil. Este o formă de finanţare a proiectelor
din domeniul hotelier, transporturi ş.a. A c ţ io n a r ia tu l - formarea societăţilor
pe acţiuni pentru anumite servicii locale cu participarea capitalului privat şi public. Astfel, toţi acţionarii devin co
proprietari ai afacerii.S u b v e n ţ i i d i n p a r t e a s t at u l u i. Surse
de investiţii pentru turismul local în
Republica Moldova pot fl:- Fondul pentru promovarea şi dez
voltarea turismului în Republica Moldova.- Fondul de investiţii sociale din
Republica Moldova.
- Asociaţii de economii şi împrumut
ale cetăţenilor.- Fondul turistic extrabugetar (for
mat prin decizia consiliului local).
- Organisme financiare internaţionale etc.
N o t ă : N-au fost examinate proce
durile de obţinere a fondurilor pentru finanţarea investiţiilor locale. în funcţie
de complexitatea proiectelor locale, gradul de participare a comunităţii la fi
nanţare, strategia generală de dezvoltare a turismului în Republica Moldova, priorităţile în ramura turistică şi
de alte exigenţe, aceste proceduri vor
avea o abordare individuală.De altfel, legislaţia naţională regle
mentează foarte clar asigurarea financiară a acţiunilor de utilizare a resur
selor naturale şi antropice în activităţi de turism, recreaţie şi odihnă (vezi §
2.1. 5.5).
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 98/114
т
1. Bran F., Marin D., Simon T., Tur i sm u l r u r al . M o d e l e u r o p e a n , Bucureşti,Ed. Economică, 1997.
2. Chiriac L , A B C u l d ezv o l tă r i i lo c ale,
Chişinău, Ed. TISH, 1999.3. Cosmescu I., Tur ismu l , Bucureşti,
Ed. Economică, 1998.4. Gh id d e l eg i s la ţ i e t u r i s ti că , Bucureşti,
Ed. „Lumina Lex”, 1999.5. Gh id u l f unc ţ i ona r u lu i pub l i c , Chişi
nău, L.A.D.O. Moldova, 2000.
6. Istrate I. ş.a., Econo m ia t u r i sm u lu i ş i m ediu lu i încon ju ră to r, Bucureşti, 1996.
7. Miron V., „Speoturism în Republica Moldova: istorie şi perspectivă” în Mater ia le le con fe r in ţe i ş t i in ţ i f i cş a n u -
a l e „ IR I P e r s p e c t i v a ”. Chişinău, 1998.8. Miron V., „Turism în zonele protejate
din Republica Moldova” în M a t e r i a -
l e le c on fe r i n ţe i ş t ii n ţ if i ce anu a le „ IR I
P e r s p e c t i v a ” , Chişinău, 1999.9. Miron V., „Moldova - destinaţie turis
tică” în Mater ia le le con fe r in ţe i ş t i in ţ i -f i ce anua le „ IR I Pe r spec t i va " , Chişinău, 2000.
10. Miron V., Obiec t ive tu r is t ice . Ca ie t de
i ns t ru i re p rac t ică , Chişinău, 2000.11. Miron V., Tur ism în med iu l rura l . Caiet
de ins t ru i re pract ică, Chişinău, 2000.12. Miron V., Ţâpov a. Traseu tu r is t ic s tu -
den ţesc , Chişinău, 2000.13. Miron V., Tr aseu p e N is tr u : Dub ăsa r i
V a d u l l u i Vo d ă , Chişinău, 2001.
14. Miron V., Tr aseu au to p r in no r du l M o l -d o v e i : C h i ş i n ă u O r h e i S o r o c a R u d i
Ţ a u l B ă l ţ i , Chişinău, 2001.15. Miron V., Ser v i c i i t u r is t i ce î n Rep ub -
l i ca M o ldova , Chişinău, 2001.16. Miron V., Speo tu r i sm în M o ldova ,
Chişinău, 2001.17. Popa V., G h id u l p r i m a r u l u i , Chişinău,
Ed. ARC, 2001.18. Postelnicu Gh., In t roducere în teor ia
ş i p r ac t i ca t u ri sm u lu i, Cluj-Napoca,
1997.
>19. Stăncioiu A., D i c ţ i o n a r d e t e rm i n e g i e t u r i s ti c ă , Bucureşti, 1999.
20. Stănculescu G. ş.a., D i c ţ i o n a r
p o l i g l o t e x p l i c a t i v d e t e r m e n i u ti li zţ f în tu r is m , Bucureşti, 1998.
21. Stănculescu G., Tehn ica op e r a ţ iu r j n i l o r d e t u ri s m . Bucureşti, 1998.
22. Vellas F., Tur i sm u l : t end in ţe ş i pre-J v iz iun i , Bucureşti, 1997.
23. Moldova. R o c k e t g u i d e, în „What I see”, „Touristic routes”, Chişinău,
2000 (coautor).24. Гецевич H.A., О с н о в ы э к ск у р с а
д е н и я , Минск, 1988.25. Гуляев В.Г., О р г а н и з а ц и я
т у ри ст и ч ес ко й д ея т ел ь н о ст и ,
Москва, 1996.26. Дурович А.П., М ар к ет и н г в т ури
м е, Минск, „Экономпресс”, 1998.;27. Емильянов Б.В., Э к с к у р с о в е д е н и
Зт., Москва, 1992.28. Зорин И. и др., Т о л к о в ы й с л о в ар и
т у р ис т с ки х т ер ми но в ,Москва, 1994.
29. Ильина Е.Н., Т у р и з м
п ут еш ес т в ия , Москва, 1998.30. Квартальное В.А., Туризм,
э к ск у р с ии , о б м е н ы с о в р е м е н н а
п р ак т и к а, Москва, 1993.31. Квартальное В.А., Туризм,
„ Ф и нан сы и Ст ат и с т и к а”,
Москва, 2000.32. Колотова Е.В., Р е к р е а ц и о н н о е
р е с у р с о в е д е н и е , Москва, 1998.33. Котлер Ф. и др., М ар кет и нг ,
Г эс т еп ри им ст в о , т у ри зм ,
Москва, „ЮНИТИ”, 1998.34. Омельченко Н.А., Э к с к у р с и о н н о е \
о б щ е н и е, Москва, 1991.35. Пузакова Е.П. и др.,
М еж д у нар о дн ы й т у р и с т и ч ес к и й
бизнес, Москва, 1997.36. Сапрунова В., Туризм , Эвол юция ,
Ст р ук т у ра, Москва,1998.
98
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 99/114
Anexa 1
ia
^aBQ©w]@@ (L®®akB
• I. Localitatea
Răspunsurile la întrebările de mai jos se completează cu ajutorul persoanelor cunoscătoare a istoriei, ţinându-se cont de specificul meleagului natal. Aceştia
pot fi lucrători ai primăriei (primarul, inginerul cadastral, secretarul, consilierul), profesori de istorie, geografie, biologie, ghidul de la muzeul satului sau vreun
sătean în vârstă. Scopul chestionării este, în exclusivitate, evidenţierea celor mai atractive elemente din sat pentru turişti. Răspunsurile trebuie să fie clare şi
corecte.
1. Denumirea: actuală.............................................................................................veche..................................................................................................................
2. Localizarea:............................................la..de capitală............................
3. Vechimea satului: prima menţiune (data)......... în documentul..............................................
4. Legenda satului............................................Varianta 1....................................................
Varianta 2....................................................
5. Scurt istoric..................................................
..km (S,N,V,E)
Mărturii istorice păstrate.......................................................................................
6. Evidenţiaţi principalele grupe de obiective naturale (subliniaţi-le şi daţi-le denumirea): pădure, stepă, arbori vechi, alei, parcuri, izvoare, dealuri mari, hârtoape, peşteri, land- şafturi pitoreşti, văi mari.......................................................................................
antropice (subliniaţi-le şi daţi-le denumirea): antice, medievale, case vechi, mori vechi, fântâni vechi, biserică, muzeu...............................................................................
7. Descrieţi fiecare obiect de interes turistic (în anexe) după următorul plan:
a) Denumirea obiectului nr.1..................................................................
b) Localizarea.......................................................................................
c) Proprietarul, deţinătorul......................................................................
d) Valoarea cognitivă, culturală, istorică...................................................
e) Valoarea naturală (inclusiv a zonei din jur).
A
n
e
x
e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 100/114
A n e x e
Traseu local nr....Denumirea..........
Distanţa de la sat . Timpul de parcurs.
Legendă:
104
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 101/114
1 <*** * y
J fţJ l îi
A Feteşti - un sat moldovenesc obişnuit
§ 6 . Crearea pliantului informativ-turistic
„Localitatea............................. - destinaţie turistică”
După ce aţi selectat toate elementele mai atractive pentru turişti din localitatea dvs., încercaţi să faceţi un pliant (format A4 ) pentru vizitatorii ei. Turiştii vor fi întotdeauna curioşi să cunoască lucruri neobişnuite despre localitatea vizitată. Pliantul trebuie realizat cu acurateţe, iar textele să fie scrise laconic şi clar după următorul plan:
1. Satul........................şi împrejurimile lui.
2. Scurt istoric (evenimente istorice, personalităţi marcante ş.a.).
3. Elementele mai atractive din localitate (obiecte turistice, muzee ş.a.).
4. Sărbătorile din sat (evenimente ş.a.).
5. Meşteşuguri populare.
6 . Unde vă puteţi caza.
7. Specificul bucătăriei locale.
8 . Cum vă puteţi organiza timpul liber (excursii locale ş.a.).
9. Harta excursiilor eventuale şi fotografiile obiectelor vizitate.
10
. Telefoane de contact şi adrese utile.
Anexa 2
1. Stabilirea obiectivelor.
2. Mobilizarea resurselor pentru realizarea obiectivelor propuse.
3. Stabilirea oportunităţilor unor acţiuni pe diverse pieţe turistice.4. Evaluarea posibilelor riscuri.
5. Distribuirea produselor turistice prin canale adecvate.
6 . Formele de promovare a produsului turistic.
7. Evaluarea rezultatelor economice obţinute. A n e i e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 102/114
e
wiaasmaootLdoa biüj sml
O TR 'I i
•Hi
Puncte tari Avantajele reale ale unei destinaţii turistice îh faţă concurenţilor; valorile, factorii locali, tendinţele care o fee să
fie competitivă.
Oportunităţi 1
Tendinţele şi factorii externi care fa- 1
vorizeazâ activităţile turistice în zonă: 1- legislaţia; M
- parteneriate şi colaborări existente; a- modificări economice şi sociale; 'S- „moda” pentru turismul naturist ş.a. 1
Puncte slabe Riscuri M
Barierele care există în localitate şi împiedică sosirea turiştilor, dezvoltarea
antreprenoriatului turistic: insuficienţa
de resurse, echipament necesar, de
elemente de infrastructură etc.
Factorii şi tendinţele dezavantajoase dH
exterior, care împiedică dezvoltarea m
destinaţiei turistice; M
- imperfecţiunea legilor sau lipsa lor; ,i9
-corupţia; m
- conjunctura nefavorabilă; m
- impozite, taxe exagerate etc. 'M
A nexa 4j
o s K s s aim tPtLÄßo I m j
1. Descrierea Tntreprinderii locale:- istoricul apariţiei afacerii;- profilul activităţii;- obiectivele generale şi specifice turismului în zona rurală şi principalele servicii pe care le poate oferi firma.
2. Serviciile şi produsele oferite:- enumerarea, descrierea şi compararea cu alte oferte similare;- utilitatea pe care o au pentru turişti;- cum pot fi dezvoltate aceste servicii şi produse în viitor;- preţuri şi tarife folosite în prezent şi într-o perspectivă bine definită;- indicatori şi indici de eficienţă economică.
3. Descrierea pieţei turistice:- pentru ce segmente de turişti sunt serviciile oferite;
- care este clientela potenţială;- repartizarea geografică a pieţelor generatoare de turişti pentru serviciile din localitatea dvs.;- motivarea sosirii turiştilor în localitate (raportul preţ/calitate la serviciile oferite, distanţe, diferenţe climatice etc.);- estimarea cotei deţinute pe piaţa de consum;- estimarea volumului de vânzări-prestări.
4 C ţ
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 103/114
- punctele tari şi slabe ale firmelor concurente;- evoluţia acestor concurenţi la capitolul preţ şi calitate;- compararea serviciilor proprii cu cele ale concurenţilor;- evidenţierea avantajelor produselor proprii.
5. Stabilirea strategiei de marketing:
- strategia produsului turistic local In funcţie de ciclul lui de viaţă;- strategia preţurilor şi a tarifelor;- strategia promovării serviciilor turistice;- strategia distribuţiei produselor turistice locale.
6. Planul de creare a produsului nou:- factorii de producţie implicaţi;- bugetul necesar;- menţionarea calificărilor speciale;- echipamente şi utilaje necesare.
7. Resursele ufnane;- structura interioară a firmei;
- descrierea posturilor necesare;- încadrarea personalului permanent şi temporar;- persoanele-cheie implicate, aptitudini profesionale.
8. Planul financiar:t- bilanţul contabil;- conturile de profituri şi pierderi;- indicatori de profitabilitate.
9. Investiţii:- necesare pentru modernizare şi extindere;- indicatori de amortizare în timp a investiţiilor;- participarea la capitolul social a altor parteneri;
- cheltuieli generate de furnizori şi distribuitori.
10. Rezumatul planului de afaceri (pe 4-5 pagini).
A nex a 5
iP5fflKi©Q!P0Q®s ©йшгээдэй ®зшиш=733 'ШЗШШЙ _______
1. Conştientizarea problemei atragerii turiştilor într-o localitate:
- concentrarea asupra situaţiei locale;- concentrarea asupra unui plan concret naţional sau regional;- sensibilizarea persoanelor şi instituţiilor interesate;- formarea unei comisii în consiliul local (o structură organizatorică ş.a.) pentru problemele resurselor turistice şi valorificarea acestora prin intermediul turismului.
2. Evaluarea economică:- climatul general de afaceri;- analiza dezvoltării economice teritoriale pe sectoare;- evaluarea situaţiei zonei de interes turistic din localitate (potenţialul, gradul de conservare, baza tehnico-materială, eficienţa statistică, date despre consumatorii reali şi potenţiali etc.);
- calitatea vieţii localnicilor.
107
A
n
e
x
e
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 104/114
3. Stabilirea noilor scopuri, obiective şi strategii realizabile:- priorităţile dezvoltării unui teritoriu pentru activităţi de turism;
- scopurile pe termene scurt, mediu, lung;- obiectivele (uşor de măsurat, echilibrate cu realitatea) pentru a atinge aceste scopuJ- strategiile de realizare (premise, instrumente, tactici, cooperare, stimulare, intervenţie, organizare, finanţe etc.);- rezultatele aşteptate.
4. Coordonarea proiectelor locale potrivit necesităţilor prioritare:- impulsionarea iniţiativelor private şi publice privind unele activităţi turistice (cazarea '
în casele cetăţenilor, privatizarea unor terenuri şi a bazei tehnico-materiale specifice de pe teritoriul satului, construcţia structurilor noi pentru deservirea populaţiei şi a turiştilor etc.);- studii privind eficienţa acestor proiecte din punctele de vedere economic, tehnic şi social’- analiza actualităţii acestor proiecte;- garanţiile şi responsabilităţile;- realizarea planurilor de afaceri în zona de interes turistic.
5. Monitorizarea rezultatelor obţinute:- numărul de întreprinderi funcţionale existente în zona de interes turistic;- locurile noi de muncă permanente şi sezoniere;- investiţiile totale în dezvoltarea zonei turistice;- obiectele turistice valorificate;- capacitatea totală de cazare în localitate;- numărul turiştilor deserviţi într-o anumită perioadă;
- opinia turiştilor despre destinaţia rurală;- beneficiul din turism, impozitele i taxele.
Anexa 6Studiu de caz
©s j k mml wssKiQ - ® oastra ©3a 0HP©S[La©QQ QSKSIUEXsm
Evaluarea resurselor*
M ă n ă s t i r e a
r u p e s t r ă , s e c .
I X - X V
M ă n ă s t i r e a
„ P e ş t e r a " s e c .
I X - X V
C e t a t e a g e -
t o - d a c i c ă , s e c .
î
v - i i i î . H r . • L Î C 8 . Ş
■•© XSS ••s x
s i ve 2 8O CD <0 C
e t a t e a m e
d i e v a l ă m o l d o
v e n e a s c ă ,
[ , s e c , a » j < \ A ! e a . .
Reprezentativitatea maxim maxim maxim maxim mediu
Expresivitatea maxim mediu minim ' mediu minim
Valoarea turistică maxim mediu mediu mediu mediu
Gradul de conservare mediu minim minim minim minim
Accesibilitatea pentru turişti maxim minim mediu mediu maxim
Dotările turistice existente minim minim minim minim minim
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 105/114
A Biserica rupestră „A dormirea Maicii
A Mănăstirea rupestră „ Peştera” Domnulu i”
tică au importanţă 5 obiecte turistice, care reprezintă epocile respective. Din cauza degradării puternice, acestea nu au un grad maximal de expresivitate (atractivitate), cu excepţia mănăstirii rupestre, care actualmente este amenajată după canoanele bisericeşti de comunitatea monahală. Spre toate obiectele, tn afară de mănăstirea „Peştera”, duc drumuri publice, astfel ele fiind accesibile pentru turişti. Pe teritoriul complexului nu există dotări pentru cazare (cu excepţia unor încăperi, puse la dispoziţie de către unii gospodari, şi a două locuri pentru camparea turiştilor sportivi), alimentare (2 magazine-baruri) şi agrementul turiştilor. Informarea turistică se efectuează prin intermediul ghizilor muzeului local.
Amenajări necostisitoare necesare:1. Panou informativ la intrarea pe teritoriul complexului, o hartă cu toate obiectele.2. Panouri informative lângă obiectele de valoare (instalate în locurile de unde obiectele turistice par mai expresive şi au de câştigat).3. Marcarea traseelor spre toate obiectele de valoare.4. Delimitarea parcelelor pentru campare doar în 2-3 locuri cu dotări generale
(interzicerea campării în alte zone ale complexului arheologic).5. Identificarea a 4-5 gospodării, care pot şi vor să găzduiască turişti (specificarea acestora pe harta de la intrare).6. Construirea unor improvizări şi machete din materiale uşoare ale fostelor cetăţi antice şi medievale (în acest scop pot fi antrenaţi studenţi).
Vizitatorii zonei:- excursionişti: elevi, studenţi, turişti străini cazaţi în or. Chişinău ş.a. (potrivit unor estimări, Orheiul Vechi anual este vizitat de cca 5000-10000 de excursionişti):
▼ Locaş monah al în stânci
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 106/114
A
n
e
x e
- turişti: studenţi la practica de vară, sportivi, participanţi la conferinţe istorice şi arhe-f ologice;- turişti potenţiali (dacă se asigură cazarea în gospodăriile ţărăneşti): familii cu copii din oraş, reprezentanţi ai ambasadelor străine din Chişinău, tineri căsătoriţi, turişti străini.
Program turistic pentru 2 zile la Orheiul Vechi (aproximativ) '
Prima zi:- sosirea, cazarea într-o gospodărie ţărănească (acomodare):- vizită ia mănăstirea rupestră;- excursie la mănăstirea „Peştera”:- prânzul;- vizită la muzeul „Curtea ţărănească” (sec. al IX-lea);- program liber prin localitatea Butuceni;- cina, bucătărie locală.
Ziua a ll-a:- micul dejun; ţ - excursie în locul unde s-au păstrat vestigiile oraşului Şehr-al-Gedid (sec. al Xlll-lea- excursie în locul unde se găsesc vestigiile oraşului Orheiul Vechi (sec. al XV-lea);- prânzul, bucătărie naţională;- excursie la cetatea geto-dacică cu luarea de cunoştinţă de cel mai vechi calendar din Moldova (sec. V—III Î.Hr);- cina „de rămas bun”, cadouri din partea gazdelor;- plecarea.
Studiu de caz Anexa
„Grădina Turcească” este una dintre cele mai vechi zone naturale protejate din Europa (administraţia turcească a luat-o sub protecţie încă 3 secole în urmă), iar „Nistrul Orb” este unicul lac-stariţă de pe teritoriul Republicii Moldova. Ambele se găsesc în balta Nistrului d i
Evaluarea resurselor
„ G r ă d i n a
T u r c e a s -
c
ă ”
„ N i s t r u l
I
O r b "
P ă d
u r e a
i d i n
b a l t a
;
N i s t r u l u i
f i i
I | 'S
Reprezentaţivitatea maxim maxim mediu mediu
Expresivitatea maxim mediu mediu i
i
_ _ _
!
Valoarea turistică maxim maxim mediu maximig
Gradul de conservare mediu minim maxim mediu 3
Accesibilitatea pentru turişti mediu . minim minim m
minim)|
Dotări turistice existente minim minim minim minim ■]
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 107/114
▲ G r d in a tu rc e as c ▲ N is tr ul O r b - u n ic a s ta r it d in M old o v a
lângă Talmaza. Fiind arii naturale, ele sunt protejate de autorităţile publice centrale şi locale. De fapt, protecţia monumentului naturii „Nistrul Orb’ este, în realitate, formală, pe anumite porţiuni el fiind fragmentat şi parcelat de locatari în scopuri gospodăreşti. Aceste
obiecte turistice se află la 10-15 km depărtare de la sat. Drumurile până la ele sunt fără de
acoperământ şi pe timp de ploaie nu pot fi parcurse de transportul auto. Dotări turistice
funcţionale nu există (afară de unele gospodării ţărăneşti, care cazează rarele delegaţii sosite în sat). Satul este baştina istoricului literar Ştefan Ciobanu, dar nu sunt identificate
nici casa, nici locul unde el s-a născut. Numele lui îl poartă liceul local. Lângă braţul Turunciuc, anual în luna august se petrece „Festivalul de turism în Moldova’. în prezent a
fost elaborat un proiect (susţinut de Banca Mondială) de transformare a zonei Nistrului de
Jos într-un parc naţional.
Amenajări necostisitoare necesare:
1. Pliante schematice cu trasee indicate.2. Panouri informative la intrarea în zonă (cu informaţii despre trasee şi gospodăriile
care oferă cazare).3. Panouri informative la intrarea în subzona: „Grădina Turcească”.4. Un traseu unic de-a lungul „Nistrului Orb”, care face legătura între toate subzonele
de aici.5. în pădure se vor utiliza marcajele forestiere, iar în locul de campare de pe malul Nistrului - parcele corespunzătoare, dotări forestiere, panouri cu materiale referitoare la restricţii.6. Amenajarea traseelor pentru sporturi nautice.
Vizitatorii zonei:
- turişti sportivi: de obicei, vin pe calea apei, pe Nistru, sau prin satul vecin de peste
râu - Cioburciu;
▼ La festivalul turismului vin turişti de pretutindeni
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 108/114
A n e x e
- delegaţii de ecologi pentru evaluări şi studii;- turişti potenţiali: studenţi, savanţi străini, vânători şi pescari amatori.
Program turistic pentru 2 zile la Talmaza (aproximativ)Prima zi:
- sosirea Tn satul Talmaza - unul dintre cele mai mari sate din Republica Moldova;
- excursie ecologică pe traseul: „Grădina Turcească” - „Nistrul Orb” - balta Nistrului ■pădurea de luncă - braţul Turunciuc;- prânz la cantonul pădurarului;- excursie prin ocolul silvic;- cină cu specific vânătoresc sau pescăresc;- cazare (sunt posibile trei variante: la cantonul pădurarului, în corturi pe malul Nistrului, in gospodăria unui locuitor din sat).
Ziua a ll-a:- micul dejun;- excursie prin satul Talmaza;- prânz cu specific local (într-o gospodărie ţărănească);
- plecarea.
Anexa 8Studiu de caz
©©©Stup » ©fisrara,
Piatra de Cosăuţi este unul dintre cele mai apreciate şi solicitate materiale de construcţie, deoarece are un aspect deosebit şi se prelucrează uşor. Pietrarii din Cosăuţi sunt
cunoscuţi departe peste hotarele Republicii Moldova (familiile Lozan, Zagaievschi ş.a.). Alt punct.de atracţie din localitate este staţiunea paleolitică. Spre toate obiectele de va
loare turistică duc drumuri practicabile (cu mici porţiuni deteriorate) pe orice timp. La Cosăuţi încă în anii ’60 exista un traseu excursionist - unul din primele din Republica Moldova. Actualmente nu există dotări turistice funcţionale şi marcaje ale traseelor turistice. Datorită meşterilor locali, mănăstirea veche distrusă a fost reînălţată din temelie. Comunitatea monahală îngrijeşte de izvorul cu apă tămăduitoare „Prestol”.
Evaluarea resurselor
R e z e r v a ţ i a
p e i s a g i s -
t i c ă
S t a
ţ i u n e
p a l e
o l i t i c ă
M ă
n ă s t i -
r e a
v e c h e
ş i c e a
n
o u ă
I z v o r u l
„ P r e s t o l "
0 p
i e t r ă r i e
p r i v a t ă
Raprezentativitatea maxim maxim mediu• mediu mediu
Expresivitatea mediu minim mediu mediu maxim
Valoarea turistică maxim mediu mediu maxim mediu
Gradul de conservare
—
maxim mediu mediu maxim mediu
Accesibilitatea pentru turişti
------- — — .
mediu mediu mediu mddiu maxim;
Dotările turistice existente --------
—minim minim
’ " •minim minim minim
112
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 109/114
▲ Rezervaţi a peisagistică „ Cascada
Păianjenului"
▲ Aici cu 22 de mii de ani Tn urm ă au locuit
oameni
Amenajări necostisitoare necesare:1. Panouri informative la intrarea în sat din partea oraşului Soroca (cu harta localităţii).2. Panouri informative lângă toate obiectele de interes turistic.3. Trasee excursioniste marcate spre rezervaţia „Piatra de Cosăuţi” şi cariera de
granit - unică în Republica Moldova.4. Trasee excursioniste spre mănăstire.5. Identificarea a 4-5 gospodării care pot caza oaspeţi.6. Formarea unei colecţii de piese arheologice descoperite la Cosăuţi.
Vizitatorii zonei:- turiştii veniţi la Soroca, elevii din satele vecine;- persoanele aflate la odihnă în zona de odihnă Trifăuţi;- persoanele venite la mănăstire şi la izvorul „Prestol";- studenţi: în timpul practicilor de vară;- turişti posibili; studenţii de la facultăţile de construcţie, şcolile de meserii şi profesionale tehnice;
- cercetători ştiinţifici, amatori de sporturi nautice (la pragurile de la Nistru), străini interesaţi de activitatea artizanilor populari.
Program turistic pentru 2 zile la Cosăuţi (aproximativ)
Prima zi:- sosirea, cazarea şi acomodarea într-o gospodărie ţărănească sau a unui pietrar;- vizită ia rezervaţia Piatra de Cosăuţi;- excursie la cariera de granit, care este, probabil, un vechi con vulcanic;- prânzul, bucătărie naţională;- timp liber: vizitarea pietrăriei unui meşter local (I. Lozan, P. Zagaievschi ş.a.);- cina, bucătărie locală;- timp liber pentru vizite în sat.
Ziua a ll-a:- micul dejun;- excursie la mănăstirea de călugări;- excursie la izvorul cu apă tămăduitoare „Prestol”;- prânz călugăresc în mănăstire;
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 110/114
▲ Altarul m ănăstirii vechi este azi o ţintă a a Carieră de extragere a granitului
pelerinajelor în Moldova.
- vizită la I. Ciaicovschi - autor al unor manuale şcolare de biologie;- cina, bucătărie locală;- plecarea.
Anexa 9Studiu de caz
=> & @Q©[](L©a ©©oyaaao
Comunităţile bulgarilor din sudul Republicii Moldova au conservat un stil de viaţă propriu: există încă multe familii patriarhale (de câteva generaţii), oamenii au un comportament care conţine multe elemente tradiţionale, au o bucătărie proprie, s-a păstrat limba vorbită încă de coloniştii sosiţi aici în sec. al XlX-lea din Bulgaria.
Principala atracţie este însăşi comunitatea. Celelalte resurse turistice din Stoianovca
au o valoare turistică» mai puţin importantă - balta este inclusă în circuitul agricol; pentru a vizita muzeul de la pichetul de grăniceri, trebuie respectate anumite formalităţi de
frontieră (turistul trebuie să anunţe din timp despre intenţia sa de a vizita muzeul, să
aibă paşaport). Au manifestat dorinţă de a primi turişti familia de tip patriarhal Caradjov
şi familia meşteriţei locale Z. Petkova. Dotări turistice nu există (tabăra pentru copii din
pădure a fost distrusă).
Amenajări necostisitoare necesare:1. Panou informativ, harta cu indicarea gospodăriilor disponibile să primească oaspeţi.2. Evidenţierea elementelor de decor tradiţional ale porţilor, caselor, odăilor.3. Marcaje ale traseului prin balta Prutului.4. Realizarea unui pliant informativ despre viaţa coloniştilor bulgari din Moldova şi
transmiterea lui muzeului local. Muzeul local se va ajusta la exigenţele unui centru de ' informare turistică.
Vizitatorii zonei:- excursionişti: elevi din şcolile satelor vecine;
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 111/114
Evaluarea resurselor
B a l t a P r u t u l u i
M u z e u l d e l a
p i c
h e t u l d e
g
r ă n i c e r i
i M u
z e u l l o c a l
* i G o
s p o d ă r i e
t r a
d i ţ i o n a l ă
Reprezentatlvitatea mediu mediu maxim maxim
Expresivitatea mediu mediu maxim maxim
Valoarea turistică mediu mediu mediu maxim
Gradul de conservare minim maxim mediu mediu
Accesibilitatea pentru turişti mediu minim mediu maxim
Dotările turistice existente minim minim minim mediu
- turişti: oaspeţi din Republica Moldova şi din Bulgaria;- turişti potenţiali: elevi din şcolile cu studierea în limba bulgară, reprezentanţi ai ambasadei bulgare din Chişinău, turişti din Bulgaria, amatori de turism etnic.
Program turistic pentru 2 zile la Stoianovca (aproximativ)
Prima zi:- sosirea, cazarea în familia unui locuitor (acomodarea);
- vizită la muzeul local;- plimbare prin sat;- prânzul, bucătărie locală;- excursie prin balta Prutului cu tema „Legumicultura - îndeletnicirea de bază a bulgarilor în Moldova”;- vizită la muzeul de la pichetul de grăniceri de pe malul Prutului;- vizita locului bătăliei de la Stoianovca din timpul celui de-al doilea război mondial şi a cimitirului ostaşilor români;- cina, bucătărie locală;
T Balta Prutului de Jos
▼ Portul de sărb ătoare al bul
garilor conservat din secolul
ai X VIII- lea
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 112/114
*■ Famil ie patr iarhală t radi ională * O ie r i tu l , în d e le t n ic i re d e b a z ă a b u lg a r i l o r
- program liber.
Ziua a ll-a:- micul dejun „ca la bulgari”;- vizită la meşteriţa locală Zinaida Petkova;- prânzul, bucătărie locală;- plecarea.
Meniul bucătăriei tocate:
Gustări şi aperitive: pastrama, kavarma, hladeţ (pacea), nadeniţa, karvaviţa.
Felul I: ciorba sas lapşa, ciorba sas zeii, ciorba bobeana, târâtor, şkimbea ciorba.
Preparate de bază: ovcea mangea, pilişca mangea, patlageneana mangea, sireana mangea, hinia, pâini ciuşki, sarma, pălna fitka, zeii sas svinsku, ovciu peceanu.
Condimente: miurdia.
Patiserie: milina, meseanţa, tikvenic, krastaciki, piteata, katmi.
Băuturi: cearvenu vinu, bealu vinu, grozdeva rakia, zerdalova rakia, kisealu mleaku, uşaf.
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 113/114
7/26/2019 Turismul Rural in Moldova
http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 114/114
Nă scut la 19 august 1972 în comunaPopeasca, Ş tefan-Vodă
1989 -1994 - studii la Universitatea deStat din Moldova
1994 -1997 - doctorand la InstitutulNa ional de Ecologie
Din 1997 ş i până în prezent este lectorsuperior, ş ef al catedrei Turismşi servicii hoteliere ia Institutul de Rela ii
2002 - ob ine titlul de Magistru în Rela ii
Autor al publica iilor de specialitateMoldova turistică, Speoturism in
Moldova, Turism în mediul rural, a maimultor studii ş i lucră ri metodice pentrustuden i, prezen ă permanentă în presăş i la emisiunile teleradio.