Turismul Rural in Moldova

7/26/2019 Turismul Rural in Moldova

http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 1/114





CZU 379.8 (478) (036)

M 78

Editat cu sprijinul Funda iei SOROS-Moldova

Redactor: Dumitru Boicu Corectori: Mariana Betenciuc, Elena Pistrui Redactor tehnic: Nina Duduciuc Machetare computerizată : Andrei Ichim Copertă : Andrei Ichim

Lucrarea cuprinde un excelent material pentru persoanele care inten ioneazăsă se ini ieze în domeniul turismului rural sau să înceapă o afacere în bazaobiectelor turistice.

Se adresează , cu precă dere, autorită ilor publice locale, func ionarilor publiciş i primarilor, antreprenorilor, cadrelor didactice, studen ilor etc.

întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,

str. Academiei, 3; MD-2028, Chiş ină u, Republica Moldova;tel.: (3732) 73-96-16; fax: (3732) 73-96-27; e-mail: [email protected]

Difuzare: Societatea de Distribu ie a Că r ii PRO-NOIRepublica Moldova: str. Alba-lulia, nr. 23/1; MD-2051, Chiş ină u;tel.: 51-68-17, 51-57-49; e-mail: [email protected]; www.pronoi.mdRomânia: str. Ing. Pândele Ţ ă ruş anu, nr. 13; Sector 1, Bucureş ti;tel.: (021) 222-69-35; tel./fax: (021) 222-69-38

Toate drepturile asupra acestei edi iiapar in întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Miron, ViorelTurismul rural în Moldova: îndrumar pentru autorită ile publice locale /

Viorel Miron. - Ch.: Ştiinţa, 2002 (Combinatul Poligrafic). - p. 120.

ISBN 9975-67-289-4

379.8 (478) (036)

ISBN 9975-67-289—4© Viorel Miron, 2002© Î.E.P. Ştiinţa, 2002

mailto:[email protected]


http://www.pronoi.md/

http://www.pronoi.md/





I 'mfltnbul pentru faza de ini iativă.......................................................................

4’ .ului moldovenesc - destina ie turistică ..............................................................5

I Resurse turistice locale ş i atrac ii rurale...................................................... 8I I Poten ialul turistic natural în mediul rura l.................................................... 8I Patrimoniul cultural-istoric din satele Republicii Moldova......................... 12I i Localită i reprezentative din ară - zone turistice:

Orheiul Vechi, Cosăuţi, Talmaza, Stoianovca............................................17

Aspecte legislative ale practică rii turismului în mediul rural.......................19

I Oportunită i ş i „pete albe” în legisla ia autohtonă ...................................... 197 7 Reglementă ri legale ş i norme în practica interna ională

...........................

30

i Turismul rural ş i dezvoltarea social-economicăa comunită ii autohtone..............................................................................32

i 1 Administra ia publică locală ş i câmpul de manevră ..................................32i 7 Antreprenori implica i în deservirea turiş tilor.............................................45

3 3 Turiş tii ş i popula ia locală ..........................................................................47

4 Oaspe i în satul moldovenesc................................................................... 50

4 1 Vacan e la ară ...........................................................................................504 2 Raportul „turist-gazdă ": etica ospitalită ii...................................................51

fi. Economia turismului rural..........................................................................54l> 1 Turiş tii - consumatori de servicii locale............................. 545.2 Cum putem forma un produs turistic rural?...............................................58fi.3 Promovarea programelor turistice la ară ..................................................77

fi 4 Comercializarea pachetelor de servicii turisticeoferite de comunitatea locală .................................................................... 83

6. Instrumente ale administra iei localepentru îmbună tă irea turismului rural......................................................... 846.1 Modalită i de încurajare a antreprenorilor din turism................................. 846.2 Implicarea ghizilor locali în deservirea oaspe ilor ...................................... 85

6.3 Re eaua de cazare în mediul rural............................................................ 876.4 Bucă tă ria locală tradi ională ...................................................................... 906.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice locale.................................................. 94

Bibliografie......................................................................................................... 98Anexe................................................................................................................ 99



Turismul rural este o formă de turism practicată în spa iul rural, care uti-lizează resursele turistice locale ş i asigură că lă torii cu servicii de cazare, masăş i de agrement în condi ii tradi ionale ş i naturale specifice.

Transformarea satului moldovenesc în destina ie turistică .

Comunitatea locală + Ini iativa privată + Mecanisme



aamwmmmmă =seawisQfflpBt o h mM

luii-imul în mediul rural este în ui

i..... llmp unul dintre genurile de acti-

vilitl" deosebit de profitabile. Cel maiindicator din turism - numă -

ml i Io turiş ti - demonstrează că fiecare

h! putrulna european a ales satul drept

ilnntloii lo turistică . Ah icurile turistice pot fi extinse ş i pe

.....ii

npli il satului moldovenesc, pentru că :majoritatea resurselor turistice se

tjAntmi; pe teritoriile satelor;

itvem o comunitate să tească os

pitalieră ;Matul este locul unde s-au conser

v i liudi iile populare. Avantajele dezvoltă rii turismului în

mndlul rural pot fi percepute pe diverse

planuri:

• Sunt identificate obiecte de interesImlNtlc de provenien ă naturală saui ultural-istorică atractive pentru vizite,

i ar«> stimulează sosirea persoanelor

<lin nlte regiuni ale Republicii Moldovanu de peste hotarele ei. Aceste

obiecte reprezintă o „carte de vizită ” a

localită ii respective ş i constituie unpatrimoniu important al comunită ii.

I ’rin grija fa ă de el localnicii câş tigă

mspectul din partea turiş tilor.• Prin turism este valorificat tezaurul

cultural tradi ional: folclorul, obiceiurile,

ritualurile locale, evenimentele semnificative în via a comunită ii. Astfel, tu

ristul parcă revine în lumea „poveş tilor

bunicu ei", care îi oferă cu generozitate

clipe minunate.• Sunt puse în aplicare proiecte de

conservare, restaurare, restabilire a

monumentelor ş i a anumitor teritorii locale ş i de amenajare a acestora cudotă ri specifice turistice pentru recre

a ie, agrement, practicarea sporturilor,curelor terapeutice.

• Sunt formate anumite calită i ome

neş ti frumoase: ospitalitatea, bună vo

in a, prietenia, receptivitatea, stimafa ă de persoană , respectul fa ă de valori ş .a., care creează un climat psiho

logic benefic în comunitatea respectivă

ş i determină o atitudine corectă între

oameni.

• Participarea activă a popula iei ladeservirea oaspe ilor în localitatea ru

rală duce la înviorarea semnificativă a

mediului socioeconomic. Astfel, are loco diversificare a ocupa iilor neagricole

la ară , care contribuie la stabilizareafenomenului de migrare a popula iei de

la sat spre oraş .

• Sunt create noi locuri de muncăprin comercializarea spa iilor de locuit

din curtea ă ră nească , produselorpreparate din materie primă naturală ,

prestarea serviciilor de transport ş i de

înso ire, producerea obiectelor tradi io

nale de artizanat ş i a altor bunuri specifice, necesare persoanelor aflate în

că lă torie.• Sporesc veniturile locuitorilor o dată

cu valorificarea patrimoniului turistic rural (resurse turistice, trasee pentru ex

cursii, structuri de cazare temporară ş ide organizare a agrementului).

• Contactele interumane cu persoa

nele din alte locuri generează noi cerin e fa ă de stilul de via ă , iar calitatea

vie ii în sate se ameliorează sim itor(să tenii altfel îş i organizează spa iul

casei, îmbună tă esc confortul, eficien-tizează consumul de timp liber, îş i ridi

că nivelul cultural ş i de cunoş tin e în

anumite domenii, îş i restabilesc priorită ile în raporturile cu societatea etc.).

• Are loc instruirea persoanelor pen

tru a corespunde unor exigen e profesionale în raporturile cu turiş tii-clien i ş i S

a t u l

m o l d o v e n e s c

d e s t i n a ţ i e

t u r i s t i c ă



S a t u l


d e s t i n a ţ i e

t u r i s t i c ă

A Urme ale băilor orientale pe locul vechiului oraş Şehr-al-Jedid

adaptarea la conjunctura pie ei serviciilor turistice.

• Această formă de turism dă posi

bilitate persoanelor cu venituri mo

deste să -ş i organizeze odihna ş i să că lă torească într-un mediu natural ş i

să nă tos la un standard mul umitor.

• Este stimulată crearea în mediulrural a unor unită i economice cu activită i complementare agriculturii, baza

te pe servicii generate de valorificarea

poten ialului turistic, produselor agricole ecologic pure ş i a posibilită ilor gos

podă riei ă ră neş ti.• Antreprenorii locali investesc în

structurile de turism proprii, astfel con

tribuind la dezvoltarea infrastructurii

turistice locale, se pot implica în elaborarea ş i realizarea proiectelor de rea-menajare a zonelor turistice cu in

vesti ii proprii sau atrase. Ei se pot asocia în vederea promovă rii unei localită i

ca destina ie turistică na ională saupregă tirii cadrelor.

• Această formă de turism nu necesită investi ii foarte mari pentru dotă rile

de infrastructură specifice (se porneş tede la premisa că turiş tii sunt caza i în

casele ă ră neş ti deja construite) ş i nu

favorizează aglomeră ri urbane (ca, de

exemplu, complexele mari turistice de

pe litoral). Este un turism pentru amatorii de liniş te, natură , tradi ii etc.

• Satul moldovenesc, prin resurseleturistice pe care le posedă , gospodă ri

ile, capabile să primească ospitalier ş ila un nivel înalt turiş ti, comunitatea, ce

a ş tiut cu grijă să conserveze tradi iilelocale, devin promotori reali ai imaginii

favorabile a Moldovei peste hotare.

Autorită ile publice locale au rolul dea realiza parteneriatul eficient întresectorul public (de care in resursele

turistice, teritoriile vizitate, raporturilenormativ-juridice, gestiunea bunurilor

ş i a lucră rilor publice în comunitate) ş icel privat (diverse forme de antre-

prenoriat, de capital, resurse umane,

capabile să realizeze proiecte comerciale). Turismul rural astfel privit

creează niş te oportunită i reale pentrudezvoltarea economică locală :

a) aspectul social: armonizează intere

sele diferitelor pă turi sociale din comunitate, dezvoltă cultura, tradi iile,meş teş ugurile ş i încadrează per-

6



noanele care practică aceste feluri

da activită i în turism;li) Hspectul economic: perfec ionează

(.idrul legal de stimulare a antre-

pienoriatului la sat, micş orează ş omajul, favorizează ob inerea bene

ficiilor suplimentare, îmbună tă eş tealructura circuitului de mă rfuri ş i

norvicii, utilizează mai eficient resur

sele de muncă ;i ) <i<istionare eficientă: realizarea unor

strategii de durată în strânsă legă

tură cu evolu iile din agricultură , servicii, infrastructură , protec ia monu

mentelor ş i a naturii, contribuirea lavalorificarea zonelor dezavantajate

economic, cum sunt cele rurale,prin resurse proprii ş i investi ii

atrase, crearea ş i unificarea sistemelor de comunicare, eficienti-

zarea procesului de elaborare a

strategiilor de dezvoltare economică

locală ş i implementarea acestora;d) prognozare: inventarierea resur

selor locale, utilizarea teritoriului,gradul de dezvoltare a infrastructurii

locale generale ş i turistice, regle

mentă ri, evolu iile sectoriale;o) protecţia mediului: mă suri de con

servare ş i protec ie a naturii, optimizarea utiliză rii teritoriului, reglemen

tă ri ecologice, valorificarea durabilă

a unui mediu să nă tos de via ă .Chiar dacă turismul rural nu pro

duce aglomera ii de tipul celor urbane,

totuş i cauzează anumite probleme,care necesită o solu ionare eficientă :

- raporturile dintre turiş ti ş i localnici

trebuie canalizate pe fă gaş ul nedesta-biliză rii vie ii locale cotidiene;

- o dată cu schimbarea stilului de

via ă , a economiei locale, are loc o în

depă rtare de la îndeletnicirile tradi

ionale, formele ş i rela iile de muncă ,tehnologiile agrare vechi, ceea ce

poate duce la deprecierea calitativă asatului moldovenesc, considerat „oază

de liniş te, tradi ie ş i natură ", drept destina ie turistică atractivă ;

- circula ia turistică interna ională ,pe lângă afluxul de persoane spre zo

nele turistice, provoacă ş i un complex

de factori negativi: comer ul ilegal cu

bunuri materiale, ră spândirea drogu

rilor, servicii îndoielnice etc., care pot

periclita bunele moravuri.O bună cunoaş tere a tuturor proble

melor privind practicarea turismului va

duce, cu siguran ă , spre o abordare realistă a posibilită ilor locale de a oferi

servicii necesare vizitatorilor în mediulrural.



aaâQOEgjs m©&m a

Batrimoniul naţional constituie principalul element, care

- prin atracţia sa este capabil să orienteze fluxul de turişti

şi de alţi vizitatori spre localităţile moldave, cu precădere în localităţile ru

rale, pentru că anume în preajma lor se află majoritatea obiectelor cu valoare turistică din fondul zonelor naturale şi potenţialul cultural-istoric.

Asemenea obiecte găsim pretutindeni, despre ce confirmă faptul că doar în aproximativ 1680 de localităţi din Republica Moldova există peste 300 de arii naturale protejate de către stat, câteva mii de staţiuni preistorice,

cca 400 de selişti tripoliene (~ 5-6 mii de ani în urmă), cca 30 de horodişti fortificate antice, cca 500 de selişti medievale timpurii, numeroase cetăţi medievale din pământ, 6 cetăţi medievale din piatră (în diferite stadii de conservare), cca 200 de monumente de arhitectură protejate de stat, printre acestea fiind: şcoli, case nobiliare, biserici, ansambluri şi complexe is

torice, mănăstiri ortodoxe, biserici,

muzee, teatre etc.Mulţi oaspeţi, care ne vizitează re

publica, rămân impresionaţi de cele

văzute aici, apreciind teritoriul ei drept „un adevărat muzeu sub cerul liber”.

Aceste consideraţiuni sporesc mult atunci când gazdele, pe lângă ospitalitatea şi prietenia oferite, încurajează turiştii să afle cât mai multe lucruri interesante, de exemplu, despre pe

rindarea civilizaţiilor în complexul Orheiul Vechi, rezervaţia ştiinţifică „Codrii”, peştera-gigant „E. Racoviţă”,

localităţile fortificate cu 4 secole1 înainte de Hristos, cetăţile medievale Soroca şi Tighina, mănăstirile vechi moldoveneşti Vărzăreşti, Căpriana, Saharna, Ţâpova, Japca, Hârjauca, reşedinţele nobiliare din parcurile vechi de la Ţaul, Doina, Ivancea, Hânceşti, cartierele cu arhitectură de epocă din Chişinău, Soroca, Tighina, vestitele depozite de vin subterane de la Cricova, Cojuşna, Mileştii Mici. Şirul acestor obiecte turistice poate fi pre

lungit mult, deoarece fiecare localitate deţine o parte din patrimoniul naţional, care, fiind păstrată cu grijă şi utilizată

în mod eficient, poate fi transformată

într-o veritabilă carte de vizită atât a ei, cât şi a republicii.

■ 1.1. Potenţialul turistic natural în mediul ru ral

Pe bună dreptate, „ natura este unică în fiecare colţ de ţarină, ba chiar în fiecare dimineaţă, ea este capabilă să

A Tol tre, insu le ale măril or dis păru te . Buteşt i



inspire marele talente, să asigure

proiperarea civilizaţiilor, să mişte sute

tfe destine în căutarea armoniei

Pe meleagurile oricărei ţări întâlnim

Cohorte de călători, pelerini şi aventurieri romantici, care caută un mediu

natural plin de tihnă şi prospeţime. Cu

certitudine, zonele naturale, datorită

funcţiilor lor estetice şi gradului înalt de conservare, au devenit veritabile

destinaţii pe traseele turistice.Statele contemporane şi-au creat

•llteme integrale de rezervaţii naturale de diverse tipuri, capabile să asi-

!|Ure conservarea reliefului, a florei şi

Bunei, specifice fiecărei ţări. Astfel,

■unt puse în valoare anumite arii protejate, scoase din circuitul agricol sau

■I altor activităţi gospodăreşti, fiind

încurajate practicile care nu duc la

poluarea mediului şi turismul. De

■ceasta profită comunităţile locale, în

raza cărora se găsesc resursele naturale respective, care însă nu sunt ex

ploatate tradiţional (extragere, defrişare, prelucrare), ci consumate raţional de către vizitatori. Asupra acestora

sejurul minunat lasă doar impresii plăcute, în plus, efecte benefice exercită

asupra lor şi curele balneoclimatice, mbogăţindu-se, între timp, cu noi

cunoştinţe despre plaiurile vizitate etc. n felul acesta, poate fi obţinută o utiizare eficientă a potenţialului turistic

natural, capabil să atragă noi şi noi

urişti.„Legea privind fondul ariilor naturale

protejate de stat” (nr. 1538-XIII, adopată la 25.02.1998 de Parlamentul Republicii Moldova) instituie un sistem

complex de arii naturale. Potrivit aceseia, în Republica Moldova au fost luate sub protecţie de stat 12 categorii de zone naturale protejate, din care fac

parte 178 de diverse tipuri de rezervaţii, 130 de monumente ale naturii şi

433 de arbori seculari. Majoritatea

acestora sunt situate în perimetrul localităţilor săteşti, fapt care creează

premise pentru dezvoltarea turismului în mediul rural.

în continuare vom face o succintă

prezentare a resurselor naturale din

Republica Moldova, care «pot fi introduse în circuitul valorilor turistice.

■ 1.1.1. Rezervaţii ştiinţifice

în Republica Moldova actualmente

există 5 rezervaţii ştiinţifice, care cuprind suprafeţe importante (între 1000

şi 6000 ha) din landşafturile reprezentative ale ţării. Rezervaţia ştiinţifică, considerată instituţie ştiinţifică, are

statut de persoană juridică şi gradul cel

mai înalt de protecţie. Teritoriul acesteia este împărţit în 3 subzone, unde

activităţile gospodăreşti sunt totalmente sau parţial interzise. Legislaţia

în vigoare încurajează, cu acceptul administraţiei rezervaţiei, crearea traseelor excursioniste locale, iar, în anumite condiţii, şi campamentul în struc

turi speciale a turiştilor. Orice forme de

turism neorganizat sunt interzise.Prima rezervaţie protejată de stat,

în Republica Moldova, a fost organizată în 1971 în preajma localităţii Lozova

şi denumită „Codrii”, cunoscută azi datorită reaclimatizării diferitelor specii de

animale (cerbi nobili, cerbi pătaţi etc.), j

colecţiei Muzeului Naturii şi Cercetărilor Fenologice. Cea mai mare re

zervaţie ştiinţifică din Republica Moldova este „Pădurea Domnească”, care

se află nu departe de corn. Cobani, alături de locurile numite „Suta de

Movile” şi „Ţara bâtlanilor”. „Plaiul fagului” reprezintă o pădure specifică de

fagi cu un microclimat deosebit. „Prutul de Jos” (corn. Văleni) şi „ lagorlâc” (corn. Goian) din zona Nistrului Mijlociu

sunt rezervaţii riverane.

■ 1.1.2. Rezervaţii naturale

Pe întreg teritoriul Republicii Moldova sunt repartizate dispersat 63 de re-

9

R e s u r s e

i u r i

t i c e

l o c a l e

ş i

a

t r a

c

ţ i i

r u

r a

l e



R e s u r

s e

t u r i s t i c e

l o c a l e

ş i

a t r

a c ţ i i

r u r a l e

▲ Defileul Saharna - suită de cascade

zervaţii naturale, reprezentând suprafeţe ocupate de anumite specii de floră

şi faună, care, datorită valorii lor ştiinţifice şi estetice, necesită protecţie.

Administraţia publică locală este responsabilă de respectarea regulamen

tului rezervaţiei naturale, care se

găseşte în raza teritoriului subordonat. Legislaţia în vigoare încurajează odihna, recrearea şi turismul în locuri special amenajate (cu implicarea antreprenorilor locali) şi interzice manifestările de turism neorganizat.

Rezervaţiile naturale din Moldova

se clasifică în 3 categorii:

a) s i lv ice , de exemplu, cele organizate

în localităţile Rosoşeni, Moleşti-Re- zeni, Sadova, Sărata Galbenă ş.a.

Autorităţile locale din corn. Sadova

au găsit o soluţie de promovare a valorii naturale din zonă prin conlucrarea cu profesorii şi studenţii facultăţilor de biologie, care îşi fac aici practica instructivă de producţie;

b) d e p l a n t e m e d i c in a l e, de exemplu,

rezervaţiile de la Logăneşti, Sărata

Galbenă, Cahul, Cernoleuca, Bu- geac etc. (populaţia locală foloseşte

aceste plante în scopuri terapeutice

tradiţionale sau în calitate de condimente în alimentaţie);

c) m i x t e , de exemplu, rezervaţiile de

la Cantemir, Crocmaz ş.a.

■ 1.1.3. Rezervaţiile

peisagistice

Aceste rezervaţii reprezintă nişte

suprafeţe, care sunt protejate pentru a

conserva valoarea estetică şi naturală

a landşafturilor pitoreşti şi a porţiunilor de relief reprezentativ nedeteriorat. în

Republica Moldova există 41 de rezer

vaţii peisagistice, cea mai mare fiind

„Pădurea din Hânceşti”, cu o suprafaţă

comparabilă cu cea a rezervaţiei „Codrii”. Persoanele care ne vizitează republica sunt impresionate şi de peisajele irepetabile din „Pădurea Hâr-

bovăţ”, complexul geopaleontologic din

bazinul râului Lopatnic, „Valea Adâncă”, „Codrii Tigheci”, „Rudi-Arioneşti”,

„Valea seacă”, „Tamaşlâc”, „La castel”, „Feteşti” , „Călărăşăuca”, „La 33 de va

duri”, Trebujeni, Saharna, Ţâpova, „Grădina Turcească”, „Cosăuţi”, „Că-

priana” ş.a.

■ 1.1.4. Rezervaţii de resurse

Republica Moldova a moştenit o

gamă impresionantă de soluri. Au fost înregistrate cea 745 de tipuri de soluri,

Defileuri stâncoase c are amintesc de văile

munţilor. Ţâpova

10



principala bogăţie pentru agricultură

reprezentând-o, fără îndoială, cernoziomul (cca 80 % din teritoriu). Pe

eritoriul republicii sunt delimitate 13

suprafeţe cu soluri reprezentative, cum

este cel de la Talmaza, din balta

Nistrului de Jos.

■ 1.1.5. Arii cu management multifuncţional

Prin această denumire ştiinţifică se

subînţelege sectoare reprezentative cu

diversă vegetaţie, tipică anumitor zone

geografice ale Republicii Moldova. în

republică există 32 de arii cu management funcţional:

a) s e c t o a r e r e p r e z e n t a t i v e c u v e g e -

t a ţ ie d e s t e p ă : stepa Bălţiului (rezervat la Vrăneşti) şi stepa Bugeacului (rezervat la Dezghingea, Vinogra- dovca ş.ar). Aceste 2 zone mari cu

stepă se întind de la Prut până la

Nistru;b) s e c t o a r e r e p r e z e n t a t i v e c u v e g e t a -

ţ i e d e l u n c ă , stabilite în preajma râurilor şi râuleţelor. Un astfel de sector

se află în perimetrul rezervaţiei „Codrii”, lângă comuna Lozova;

c) p e r d e l e f o r e s t i e r e , care se găsesc, în special, în zonele din sudul republicii.

■ 1.1.6. Monumente ale naturii

peştera de ghips „E. Racoviţă” (cca

89 km), stâncile de la Japca şi . Raşcov, grotele şi recifele de lângă

Brânzeni şi Trinca, „ Râpa lui Vişan”,

defileurile de la Duruitoarea, Văratic, Feteşti, Buteşti, Naslavcea cu

peşteri preistorice, pragurile Nistrului şi cascadele de pe unele râuleţe,

argilele de la Etulia ş a.;

b) h i d r o l o g i c e , ce reprezintă surse deosebite de apă - majoritatea izvoarelor cu apă minerală („Izvorul

Tinereţii” de la Hâijauca, „Izvorul

Putna” de la Oniţcani etc.) sau cu

debit mare (de la Cotova, Jeloboc,

Bursuc ş.a.);

Din multitudinea de monumente ale

naturii, repartizate pe întreg teritoriul Republicii Moldova, sub protecţia staului se află cca 130. Din numărul acesora fac parte stânci, peşteri, izvoare,

plante ş.a. Sub aspect turistic prezintă

nteres monumentele specifice anumi

or localităţi sau zone turistice.Există monumente ale naturii:

a) g e o l o g i c e ş i p a l eo n t o l o g i c e , care

ocupă, de obicei, suprafeţe mari cu

hotare bine delimitate, de exemplu,

▲ Peşteră populată câteva sute de mii de ani

în urmă. Buteş ti

c) b o t a n i c e , de exemplu, pădurea de

plop de la Dubăsarii Vechi; câţiva arbori seculari de aici sunt ocrotiţi de

către stat ca, de exemplu, Stejarul lui Ştefan cel Mare, care are vârsta

de circa 6 secole, de la Cobâlea).

■ 1.1.7. Parcuri vechi

Din cele peste 50 de parcuri şi alei

vechi existente în republică, sub pro

tecţie sunt luate 20, ele intrând în componenţa monumentelor de arhitectură

peisajeră. în trecut, de obicei, parcurile erau amenajate pe domeniile nobililor

locali, mănăstirilor, în preajma cona

celor boiereşti sau a reşedinţelor de

vară ale persoanelor înstărite. Ele

11

R e s u r s e

t u r i s

t i c e

l o c a l e

ş i

a t r a c ţ i i

r u

r a l e



1

OJ

4),

▲ Cel mai mar e parc din Republ ica Moldova. Ţaul

conţineau colecţii de arbori şi arbuşti caracteristici epocii, îmbinau mai multe

stiluri, apreciate în Europa, prin compoziţii specifice diferitelor perioade is

torice. Astfel de parcuri sunt cele de la Ţaul, Hârbovăţ, Hânceşti etc.

■ 1.1.8. Grădini botanice,

dendrologice şi zoologice

în prezent astfel de grădini, care includ colecţii vii (de plante sau animale), există doar în oraşele mari din repu

blică (Chişinău, Tiraspol).

■ 1.1.9. Rezervaţii în proces de constituire

a) Parcul Naţional din Orhei;b) Rezervaţia biosferei din Lozova.

■ 1.2. Patrimoniul cultural-is-

toric din satele Republicii

MoldovaTezaurul cultural-istoric al poporului

este constituit dintr-o diversitate de

creaţii făurite pe parcursul multor

veacuri, ce atestă prezenţa omului pe aceste meleaguri cu multe secole în urmă.

Prin „colţul de rai” dintre Nistru şi

Prut s-au perindat diferite popoare, aici încrucişându-se mai multe civilizaţii, fiecare lăsând urme, care s-au păstrat în memoria poporului, dovadă a acestora fiind şi obiectele găsite în peşteri, aşezări omeneşti, morminte, ruinele cetăţilor, precum şi, în legende, balade

etc. Bineînţeles, aceste vestigii strămoşeşti astăzi au căpătat încă o dimensiune, obţinând şi valoare turistică,

deoarece anume ele completează

Biserică rupestră. Ţâpova

12



Imaginea unei ţări, a unei localităţi, co

munităţi. în continuare vom încerca să carac

terizăm principalele grupe de obiecte

cultural-istorice de pe teritoriul republicii din punctul de vedere al valori

ficării lor pentru acţiuni de turism.

■ 1.2.1. Vestigii preistorice

Cele mai vechi atestări ale prezen

ţei omului pe teritoriul actual al Repu

blicii Moldova sunt atribuite perioadei paleolitice - 300-500 mii de ani în ur

mă. Până în prezent au fost cercetate

câteva mii de staţiuni ale oamenilor

preistorici descoperite în peşteri sau în

alte focuri. Materialul arheologic depis

tat permite savanţilor a concluziona

despre modul de viaţă al comunităţilor gentilice. Multe obiecte din paleolitic au

fost găsite în staţiunile de la Ciuciu-

leştl, Cosăuţi, Buzdugeni, Brânzeni, Trinca, Horodişte, Văratic, Duruitoa-

rea, Buteşti, Ofatinţi, Raşcov ş.a.

■ 1.2.2. Monumente ale antichităţii

Deşi au trecut câteva zeci de secole, urmele aşezărilor diferitelor po

poare sedentare sau migratoare pe

teritoriul republicii se mai păstrează.

Localităţile lor fortificate sunt numite

Valuri de pământ de peste 5 m înălţime 25

de secole în urmă au servit drept fortificaţii.

Rudi

▲ Monu ment pe locul unei cetăţi geto-dacic e.

Saharna

h o r o d i ş t i , iar cele de tip sătesc, nefor

tificate - se l iş t i .

Circa 100 de selişti au fost luate sub

protecţia statului, printre care seliştile

de la Cărbuna, Vărvăreuca ş.a.

Au fost conservate în jur de 30 de

horodişti sau cetăţi din pământ din se

colele V—III î.Hr., divizate în 3 tipuri:

- c e t ă ţi d e p r o m o n t o r iu , plasate pe

maluri abrupte, izolate de un val de

protecţie de restul câmpiei (de la Rudi,

Saharna, Ţâpova, Butuceni ş.a.);

- c e t ă ţ i i n e l a r e , ce reprezintă nişte fortificaţii rotunde pentru o apărare mai

sigură a băştinaşilor (de la Lipnic,

Mateuţi, Glinjeni, Pojăreni, Stolniceni

Ş-a.);- c e t ă ţ i d r e p t u n g h i u l a r e (de la Han-

sca).Un tip aparte de fortificaţii constituie

Valul lui Traian, construit prin sec. III—V

de către romani (de Jos) şi de către

băştinaşi (de Sus), care se întinde pe

distanţe de zeci de kilometri între

râurile Prut şi Nistru sau între râul Prut

şi lacul Sasâc.

13

R e s u r s e

t u r i s t i c e

l o c a l e

ş i

a t r a c ţ i i

r u r a l e



R e s u r s e

t u r i s t i c e

l o c a l e

ş i

a t r a c ţ i i

r u r a l e

Cetatea Soroca

BS313

■ 1.2.3. Cetăţi medievale

Perioada medievală a fost la fel de zbuciumată ca şi cea antică. în câteva rânduri pe teritoriul dintre Nistru şi Prut au avut loc migraţiuni masive ale diferitelor popoare (slavii, bulgarii ş.a.). Din cauza incursiunilor jefuitoare

ale hoardelor nomade, populaţia băştinaşă era într-o permanentă stare de alertă. De aceea, în scopul fortificării localităţilor, au fost reconstruite şi întărite cetăţile din pământ geto-dacice antice. S-au înălţat şi cetăţi din p ă -

m â n t noi, iar la unele vaduri pe cursul fluviului Nistru au fost construite fortificaţii din p i a t r ă .

Fortificaţiile din pământ sunt atribuite sec. IX-XIV şi, de asemenea, ca în antichitate, erau fie pe promontorii în funcţie de condiţiile reliefului (Mere- şăuca, Cunicea ş.a.), fie erau i n e l a r e

(Alcedar, Rudi - „Farfuria turcească”,

Lucăşeuca ş.a.) sau dreptunghiulare (Costeşti ş.a.).

Fortificaţiile din piatră erau mai durabile, rezistau un timp mai îndelungat la asedii şi aveau scopul de a apăra hotarele Moldovei medievale. S-au păstrat bine, deşi reparate sau reconstruite parţial, cetatea Soroca şi cetatea Ti- ghina. Unele cetăţi au fost distruse complet sau parţial („Orheiul Vechi”, de la Râbniţa, Tiraspol şi Palanca).

t Casă-m uzeu „ C. Stamati” . Ocniţa

%Y '

14



■ 1.2.4. Monumente de arhi- lectură locativă

Flecare gospodar de la ţară îşi doreş te casă din piatră. Se pare că

aoeastă năzuinţă firească vine din cele

mal străvechi timpuri, când omul îşi du

ra un locaş care să-l păzească de toate

Intemperiile naturii sau de duşmani. De

aoeea structura caselor ţărăneşti res- peotă , în linii mari, tradiţia construcţiilor

perfect adaptate la condiţiile naturale

ooale. Tn interior, în afară de cămară şi tindă , casa tradiţională are şi o odaie

pentru oaspeţi, numită „Casa Mare”.

Tipurile de case, din diferite zone ale

republicii, deseori, prin poziţia, stilul,

materialele utilizate în construcţie, decor ş.a., trezesc curiozitatea persoanelor din alte părţi, care vizitează

ocalită ile rurale.

Printre acestea sunt:

a) case ru p es tr e (săpate în stânci) - sunt în componenţa complexelor

monahale de la Ţâpova, Orheiul Vechi, Saharna, Japca, în care prin

secolele IX—XIII au locuit călugări în

peşterile din satele Ţâra şi Socol, ce au fost locuite de oameni simpli,

săraci;

b) c as e ţă r ăn eş t i t rad i ţ io n a le , caracteristice satelor moldoveneşti. Cele

din zona Orheiului se impun prin

decorul bogat, realizat din flori de

piatră, casele din zona Codrilor -

prin coloanele din lemn decorate

frumos, cele din Sud - prin funcţionalitatea lor etc.;

c) c as e no b i l ia re , construite în secolele trecute, cu respectarea anumi

tor stiluri de arhitectură, pe potriva reşedinţelor rurale ale aristocraţilor europeni (Ivancea, Sofia, Brânzeni,

Ţaul, Doina, Donici, Ocniţa, Hân- ceşti, Cernoleuca ş.a.). Unele case au fost transformate în muzee, în

special cele în care s-au născut şi

au trăit înaintaşii noştri (A. Donici,

C. Stamati, Z. Ralli-Arbure ş.a.).

si 1.2.5. Monumente de arhitectură civilă

Unele edificii din localităţile repu

blicii au o menire socială. Majoritatea

acestora au fost construite în oraşe şi centre urbane (târguri), dar există şi în

mediul rural.Ele pot fi grupate în:

a) ş c o l i (săteşti, de exemplu de la Len-

căuţi, şi orăşeneşti - gimnaziile din sec. al XlX-lea din Chişinău, Soro-

ca, Râşcani);

b) s p i t a l e (săteşti - din Stolniceni,

orăşeneşti - din Chişinău, Soroca

etc.);

v Conacul lui C. Balioz. Muzeul meşteşugurilor populare. Ivancea



c) ed i f ic i i b an c ar e (săteşti - casa Societăţii de Credit din Cosăuţi, orăşeneşti - Banca Orăşenească din Chi- şinău, actualmente Sala de Orgă);

d) m u ze e (în sate - casele nobiliare reorganizate în Muzee de Etnografie şi Istorie a Ţinutului, de exemplu, de la Ivancea, Doina,' Ocniţa ş.a., în oraşe - Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală, „Casa Herţa” ş.a.);

e) t e a t r e (orăşeneşti - Teatrul Naţional „M. Eminescu”, Teatrul „Luceafărul",

I Teatrul de Operă şi Balet din Chişi- J

nău etc.);I f) ed i f ic i i ad m in is t ra t iv e (în sate - clă- i dirile primăriilor, în oraşe - clădirile

j Primăriei, Preşedinţiei Republicii| Moldova, Parlamentului Republici i| Moldova din Chişinău etc.);

J g) g ăr i (de exemplu, gara din Chişi- I nău);

| h) arh i te c tu ra le (în sate şi oraşe - forme de arhitectură mică: crucifixe,

fântâni bogat decorate etc.).

■ 1.2.6. Monumente de cult şl complexe monastice

Fără îndoială, cele mai vechi edificii cu caracter social sunt bisericile şi lo-

▼ Biserică de lemn tip .casă ţărănească". Rotunda

caşurile de cult, ce au apărut pe tei riul dintre Nistru şi Prut cu mult înaitj de întemeierea statului feui Moldova.

Cele mai vechi locaşuri ortodo; care s-au păstrat până în timpu noastre, sunt, cu certitudine, biserr rupestre de la Ţâpova, Sahari Japca, Orheiul Vechi, atribuite către specialişti perioadei dintre colele IX-XVI. Neîndoielnic, în acesj localităţi pe parcursul întregii perioa medievale au existat şi biserici lemn, primele fiind mai simple, asei

nătoare caselor ţărăneşti. Dintre ce| cca 30 de biserici din lemn păstrai până azi, 12 sunt protejate ca mon mente de arhitectură religioasă: de Târnova, Hârbova, Rotunda, Sudan Braicău, Călărăşăuca, Măcăreşti, P; lanca, Larga ş.a. Mai numeroase su bisericile din piatră (tip casă ţări nească - de exemplu, de la Pererât. tip navă - de la Căuşeni, Ocolina

Coşerniţa; vechi moldoveneşti - de I Rudi, Otaci, Mereşăuca, Orhei; de st arhitectural rus-bizantin - Catedrali din Chişinău; stilizate - de la Cuhu reşti, Ungheni, Soroca; în stilul roman tismului naţional - de la Bălţi). în Re' publica Moldova există aproximativ 3(

16



A it u e r lc în s ti l v ech i m o ld ovenesc . R ud i

d« mănăstiri, unele datând din seco- Itle XV-XVII (sau fiind mai vechi, cum

•unt cele rupestre), de la Vărză-reşti, CAprlana, Ţâpova, Saharna, Orheiul ViOhl, Japca, Călărăşăuca, Hâncu, Hârjauca, Hirova, Hârbovăţ ş.a.

■ 1.8.7. Construcţii şi monumente inginereşti

Unele edificii au fost ridicate pentru

necesităţi gospodăreşti, în ele realizân- du-se diferite procese tehnologice. Deseori anume aceste monumente suscită

Interesul turiştilor. Printre monumentele

de acest tip se află şi cunoscutele vinării de la Cricova, beciul de aici fiind considerat cel mai mare din lume, Cojuşna, Mileştii Mici, Cazaclia ş.a., fabricile

„Bucuria”, „Floare-Carpet” ş.a. Multe monumente pot fi amenajate pentru

vizite, degustaţii, documentare etc.

■ 1.3. Localităţi reprezentative din ţară - zone turistice: Orheiul Vechi , Cosăuf i ,

Stoiano vc a, Talm aza

In acest paragraf va fi evidenţiat pe

exemplul unor localităţi cunoscute în republică patrimoniul lor natural şi cultural-istoric. S-a urmărit ca să predomine anumite componente cu va

loare turistică (natural, cultural-istoric

sau etnografic). Obiectele au fost selectate aşa încât să contureze o destinaţie distinctă sau specializată şl pot fi utilizate pentru a atrage turiştii.

Orheiul Vechi

• Localizarea: în preajma satelor Bu- tuceni şi Trebujeni (Orhei).

• Potenţialul turis tic natural:a) rezervaţia peisagistică „Trebujeni”

(500 ha);b) grote şi caverne în stânci înalte de

cca 150-200 m.

• Potenţialul turistic cultural-istoric:

a) vestigii preistorice în peşteri;b) cetate de promontoriu geto-dacică i

(sec. V-III Î.Hr.);

c) sanctuar antic şi calendar al ge- to-dacilor (sec. V—III î.Hr.);

d) complex monahal rupestru (de până

la sec. al Xll-lea);

e) ruinele „Oraşului nou” aţJ4oăraSÎ de- . Aur - Şehr-al-Jedid X

f) ruinele cetăţii medi^ ^fe'iâ^pârcăla1' ^

bului de Orhei (sâc^flyXV-lea);g) mănăstirea „Adoif

nului” (şi cea abg

ra”);h) complexul muzear^Qrfteiul Vechii

<1968);

53&



R e s u r s e

t u r i s

t i c e

l o c a l e

ş i

a t r a c ţ i i

r u

r a l e

i) muzeu-curte ţărănească (sec. al XlX-lea) ş.a.

• Specializarea: zonă istorică - carte de vizită a Republicii Moldova.

Cosăuţi

• Localizarea: com. Cosăuţi (Soroca).

• Potenţialul turist ic natural:

a) rezervaţie peisagistică (585 ha);

b) monumentul naturii „Pragurile Nistrului” (8 ha);

c) monumentul naturii „Depozitul de gresii şi granit” (2 ha);

d) izvorul cu apă minerală „Prestol”.• Potenţialul turistic cultural-is-

toric:

a) staţiune paleolitică (22 mii de ani);

b) mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, reconstruită de meşterii locali pe locul mănăstirii medievale distruse;

c) localitatea este atestată documentar la 3 ianuarie 1509;

d) case construite din „piatră de Cosăuţi” de meşteri pietrari locali, cunoscuţi ca mari artizani din Moldova,

gospodăriile unde aceştia îşi practică efectiv meseria;

e) Casa Societăţii de Credit - mică bancă sătească din perioada interbelică (construită într-o manieră specifică pietrarilor din partea locului).

• Specializarea: localitate cunoscută a pietrarilor moldoveni.

Stoianovca

• L o c a l i zar ea : s. Stoianovca (Cantemir).

• Potenţialul turistic natural:

a) rezervaţie naturală mixtă (132 ha);

b) balta Prutului.

• Potenţialul turistic cultural-istoric:

a) locali tatea a fost întemeiată în 1902 de colonişti bulgari;

b) case tradiţionale ale coloniştilor i sudul Moldovei;

c) familii tradiţionale patriarhale;

d) legumicultura - specializare tradiţi|

nală a gospodarilor bulgari din MC dova;

e) bucătăria tradiţională locală;

f) muzeul „Pichetul celor 3 eroi”;

g) cimitirul ostaşilor români căzuţi

cel de-al ll-lea război mondial.

• Specializarea: colonie reprezent tivă a etnicilor bulgari din sud| Republicii Moldova.

Talmaza

• Localizarea: com. Talmaza (Ştefa Vodă).

• Potenţialul turist ic natural:

a) rezervaţia peisagistică „ Grădini turcească” (132 ha) - zonă vech| naturală protejată încă 3 secole

urmă de administraţia locală din ra iaua Bender;

b) rezervaţie de resurse (200 ha) soluri reprezentative;

c) albia veche a fluviului Nistru „Nistrul Orb” (31 km) cu floră faună de excepţie.

• Potenţialul turistic cultural-isi toric:

a) localitate veche atestată în 1595;

b) satul de baştină al lui Ştefan Cic

banu, cunoscut istoric literar şi on de stat din perioada interbelică.

• Specializarea - localitate veche dintr-o zonă naturală protejată cu tradiţii.

No tă : Specializarea este, de fapt, evi-j denţierea unor elemente definitorii] de primă importanţă, capabile să re dea un specific al localităţii descrise şi să mobilizeze vizitatorii prin atrac-| ţia lor.

18



1.1. Oportunităţi şi „ pete albe” în legis laţia autohtonă

Legislaţia Republicii Moldova, în geeral, încurajează dezvoltarea diverse

or forme de turism (inclusiv rural). Acest paragraf a fost conceput ast

el, încât să fie grupate diferite articole n diverse acte juridice, care se referă

e anumite problematici specifice turismului rural. Actualmente în Republica

Moldova nu există o lege sau vreun act ormativ special, care ar reglementa

Oparatlunile de turism în mediul rural. Aatfal de acte nu există şi în multe alte

ări. unde această formă de turism esteractlcată demult, de exemplu, în Uxamburg, Portugalia ş.a. Activitatea

urlatlcă, în general, este reglementată a cca 20 de documente legislative, ce

efinesc diferite aspecte ale ei şi care

pacifică:- cum este tratat turismul rural în le-

lalaţla naţională;

- raporturile dintre autoritatea naţio

ală de turism şi autorităţile publice lo- ale;

- ce feluri de antreprenoriat sunt po

ibile în turismul rural din Moldova;cum pot fi utilizate eficient resur

sele cu valoare turistică deţinute de comunităţile locale;

- cum pot fi asigurate financiar acţiunile de utilizare a resurselor naturale

l antropice în activităţile de turism şi

odihnă etc.In fiecare subparagraf s-a păstrat

orma articolelor din sursele primare,

pentru că astfel ele pot fi mai uşor utiizate şi este posibilă o comparaţie mai

eficientă a stipulărilor diferitelor legi şi

hotărâri şi o evidenţiere a „petelor albe”

din legislaţia naţională (neutilizarea

terminologiei unice specifice turismului, ceea ce generează confuzii în pro

cesul de interpretare, lipsa unor acorduri între Republica Moldova şi ţările

generatoare de turişti, prezenţa unor restricţii şi taxe pentru utilizarea resurselor recreative, inexistenţa unei strategii clare de dezvoltare a turismului

rural în republică, a unor proiecte reale de susţinere din partea statului a turis

mului în mediul rural ş.a.).

■ 2.1.1. Care este cadrul juridic ce reglementează operaţiunile de turism în mediul rural?

A. Domeniul turistic

1. C o n c e p ţ i a d e z v o l t ă r ii t u r i s m u l u i în

R e p u b l i c a M o l d o v a , Hotărârea Guvernului nr. 912 din 8.10.1997, în

„Monitorul Oficial", nr. 74-75 din 13.11.97.

2. L e g e a t u r is m u l u i a R e p u b l ic i i M o l -

d o v a , nr. 798-XIV din 11.02.2000, în „Monitorul Oficial”, nr. 54-56 din

12.05.2000.

3. H o t ă r â r e c u p r i v ir e la c r e a r e a A g e n -

ţ i e i N a ţ i o n a l e d e T u r is m , Hotărârea Guvernului, nr. 872 din 22.08.2000,

în „Monitorul Oficial”, nr. 109-111

din 31.08.2000.4. C r i te r i i p e n t r u a c o r d a r e a l i c e n ţ e i d e

t u r i s m , Ordinul ANT, 28.05.2001, în „Monitorul Oficial”, nr. 59-61 din

7.07.2001.



5. L e g e a p r i v in d F o n d u l p e n t ru p r o -

m o v a r e a ş i d e z v o l t a r e a t u r is m u l u i .

6. O r d i n c u p r i v ir e la a p r o b a r e a ş i p u -

n e r e a î n a p l i c a r e a N o m e n c l a t o r u l u i

f u n c ţ i i lo r în d o m e n i u l tu r i s m u lu i , C r i te -

r i i p e n t r u a c o r d a r e a b r e v e t u l u i d e t u -

r i s m ş i R e g u l a m e n t u l u i c u p r i v ir e l a

b rev etar ea act iv i tă ţ i i ' tur i s t ice , Ordin ANT, nr. 51 din 1.11.2001, în „Monitorul Oficial”, nr. 133-135 din 8.11.2001.

3. L e g e a p r iv i n d a c o r d a r e a d e l ic e n ţ e

p e n t r u u n e le g e n u r i d e a c t iv i ta te ,

nr. 332-XIV din 26.03.99, în „Monitorul Oficial”, nr. 62-64/290 din

17.06.1999.

4. D e s p r e a p r o b a r ea R e g u l i l o r d e o r -

g a n i z a r e a p r e p a r ă r i i ş i c o m e r c ia -

l iz ă r i i p r o d u s e l o r ş i p r e s t ă r i i s e r v ic i -

i lo r în a l i m e n t a ţ ia p u b l ic ă ş i a R e g u -

l a m e n t u l u i d e c l a s if i c a r e a î n t r e -

p r i n d e r i lo r d e a l i m e n t a ţ ie p u b l i c ă p e

c a t e g o r i i d e în c a d r a r e d u p ă n i v e lu l

d e s e r v i r e, Hotărârea Guvernului nr. 770 din 17.11.95, în „Monitorul Oficial”, nr. 17-18/112 din 21.03.96.

C. Resursele naturale şi culturale cu valoare turistică

1. L e g e a p r iv i n d o c r o ti re a m o n u m e n t e lo r

nr. 1530-XII din 22.06.93, în „Monitorul Oficial”, nr. 1/3 din 30.01.1994.

2. L e g e a p r i v i n d p r o t e c ţ ia m e d i u l u i în -

c o n j u r ă t o r nr. 1515-XII din 16.10.93.

3. L e g e a c u p r i v i re la r e s u r s e l e n a t u -

r a l e nr. 1102-XIII din 06.02.97.

4. L e g e a p r i v in d f o n d u l a r ii lo r n a t u r a l e

p r o t e j a t e d e s t a t nr. 1539-XIII din 25.02.98.

5. C o d u l s i lv i c nr. 887 din 21.06.96.

6. C o d u l f u n c i ar nr. 828 din 25.12.91

D. Domeniul administraţiei public

B. Organizarea antreprenoriatului

1. L e g e a c u p r i v ir e l a a n t r ep r e n o r i at ş i

în t r e p r in d e r i nr. 845-XII din 03.01.

92, în „Monitorul Oficial”, nr. 2/33 din 28.02.1994.

2. L e g e a c u p r i v ir e la p a t e n t a d e în t r e -

p r i n z ă t o r , nr. 93-XIV din 15.07.98, în „Monitorul Oficial”, nr. 72-73/485 din 06.08.1998.

locale

1. L e g e a p r i v i n d a d m i n is t r aţ ia p u b l i t l o c a l ă nr. 191-XIV din 12.11.98.

2. L e g e a s e r v ic i u l u i p u b l i c nr. 443-XI din 04.05.95

3. L e g e a p r iv i n d f i n a n ţ e l e p u b l i c e h

c a l e nr. 491-XIV din 09.07.99.

4. L e g e a p e n t r u m o d i f ic a r ea ş i c on

p l e t a r e a L e g i i n r. 1 8 6 X I V d in

n o i em b r i e 1 9 9 8 p r i v i n d ad m i n ii

t r a ţ i a p u b l i c ă l o c a l ă , nr.781-XV di

28.12.2001.

■ 2.1.2. Cum este tratat turla mul rural în legislaţia naţională?

Turismul rural este o formă a turi: mului care se desfăşoară în mediul ri

ral, orientată spre utilizarea resurseli turistice locale (naturale, cultura etc.), cunoaşterea obiceiurilor şi tradil ilor locale, gospodăriilor ţărăneşti, d fermieri etc. (legea nr. 798-XIV, art. 2] în domeniul turismului internaţion; statul creează condiţii prioritare pentn ...crearea produselor turistice specii lizate în baza enotecilor fabricilor d vinuri din republică pentru programei turistice internaţionale DYONISOS (Da mul vinului), RURAL TOUR (Turismi rural), ASKLEPIOS (Vinul şi viaţa) p linia Asociaţiei Regiunilor Vinicoli Europene (AREV) şi Comisia Ecom

mică a Consiliului Europei (CECf (hotărârea nr. 912, art. 4,5).

2.1.3. Autoritatsa naţională în domeniu

• Activitatea de turism în ţară se ri

glementează de către Agenţia Naţie nală de Turism, care este o autoritate administraţiei publice de specialităţi cu statut de persoană juridică (legi nr. 798-XIV, art. 5 (1)).

20



• Agenţia este creată în s c o p u l elaboării şi promovării strategiei naţionale n domeniul turismului şi programelor

e dezvoltare a turismului, în conformiate cu potenţialul turistic şi programele trategice de dezvoltare economică a ârii.

Pentru a realiza obiectivele politicii atului în domeniul încredinţat, Agena exercită următoarele a t r i b u ţ i i princi

ale:- organizează împreună cu minis

erele şi organizaţiile de resort evienţa şi atestarea patrimoniului turis

c, asigură valorificarea şi protejarea cestuia în condiţiile legii;- Iniţiază şi propune Guvernului pro

ecte de acte normative pentru accelearea procesului de privatizare în turism;- avizează documentaţia de urbaism privind zonele şi staţiunile turis- oe, precum şi documentaţia privind

OOnstrucţiile în turism;- efectuează l icenţierea în domeniul

urismului şi clasificarea structurilor de rimire turistică;- Instituie şi gestionează registrul tusmului;- colaborează cu organele de spe-

Olalltate ale administraţiei publice cenrale, cu autorităţile administraţiei pulice locale, precum şi cu alte asociaţii l organizaţii nonguvernamentale;- creează condiţii pentru atragerea

nvestiţiilor interne şi străine în scopul ezvoltării turismului;

coordonează programe de asisenţă tehnică în domeniul turismului le. (hotărârea nr. 872, art. 4,6).

■ 2.1.3.1. Colaborarea Agen

ţiei Naţionale de Turism cu autorităţile administraţiei publice locale

• Activitatea de turism în teritoriu se eglementează de către Agenţia Naţioală de Turism în colaborare cu autoriăţile publice locale care, potrivit pre

zentei legi, pot crea servicii de specia

litate:

a) inventariază principalele resurse tu

ristice;•>

b) participă la omologarea traseelor tu

ristice;

c) elaborează şi promovează propuneri de dezvoltare a turismului în teritoriu în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului;

d) creează condiţii favorabile pentru activitatea agenţilor economici din teritoriu;

e) avizează cererile agenţilor economici din teritoriu privind eliberarea licenţei de turism;

f) înfiinţează şi gestionează fondurile extrabugetare pentru promovarea şi dezvoltarea turismului;

g) contribuie la protecţia şi conservarea resurselor turistice prin respectarea normelor de punere în valoare;

h) contribuie la ameliorarea şi protecţia mediului înconjurător prin elaborarea şi realizarea unor acţiuni şi programe speciale;

i) antrenează populaţia locală în activitatea de turism, creând noi locuri

de muncă;

j) contribuie la dezvoltarea diferitelor forme de turism în teritoriu (legea nr.798-XIV, art. 6).

■ 2.1.3.2. APL pot apela la Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului în Republica Moldova

• Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului în Republica

Moldova finanţează programele şi activităţile cuprinse în programele anuale de dezvoltare a turismului, cu prioritate:

a) programele şi activităţile de creare şi dezvoltare a produsului turistic



(totalitatea serviciilor oferite turiştilor în localitatea dvs. poate constitui un

produs turistic distinct - n . a .);

b) activităţile de promovare, reprezentare şi informare turistică, inclusiv în

srăinătate (pentru a fi vizitate, satele

moldoveneşti trebuie să fie cunos

cute turiştilor potenţiali - n .a .) \

c) investigaţiile pieţei turistice, activităţile de informare şi documentare

în domeniul turismului;

d) programe privind protecţia şi conservarea mediului înconjurător şi a

obiectivelor cultural-istorice (care

pot exista şi pe teritoriul localităţii dvs. - n.a.);

e) activităţile de instruire şi formare

profesională a cadrelor din turism

(de exemplu: a gazdelor din mediul

rural, ghizilor locali, meşterilor de

suvenire ş.a. - n.a.);

0 creditele pentru proiecte de investiţii în

turism (legea nr.798-XIV, art. 10 (5)).

■ 2.1.4. Antreprenoriat în

mediul rural

2 .1.4.1 . Principii generale

• Antreprenoriat este activitatea de

fabricare a producţiei, executare a lu

crărilor şi de prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile

acestora în mod independent, din pro

pria iniţiativă, în numele lor, pe riscul

propriu şi sub răspunderea lor patrimo

nială, cu scopul de a-şi asigura o sursă

permanentă de venituri (legea nr.

845-XII, art. 1(1)).

* Statul şi autorităţile administraţiei

publice locale sunt antreprenori speciali (legea nr. 845-XII, art. 2(1)).

•Orice cetăţean al Republicii Moldova poate desfăşura o activitate de

întreprinzător printr-un sistem simpli

ficat de înregistrare, impozitare, evidenţă şi dări de seamă în baza uti

lizării patentei de întreprinzător (legea nr. 93-XIV).

• Statul creează tuturor întreprind

ii lor condiţii juridice şi economice egs

de a folosi resurse tehnico-materia

naturale, de muncă, financiare şii

formative, neadmiţând monopolizări

pieţelor acestor resurse, şi regi

mentează activitatea de antreprenor în baza legislaţiei în vigoare. Guverni

autorităţile administraţiei publice, pi

cum şi autorităţile administraţiei pj

blice locale pot da dispoziţii întn

prinderilor numai în limitele comp

tenţei lor, stabilite de legislaţie (legi nr. 45-XII, art. 8 (1,2)).

• întreprinderea are dreptul să practic

anumite genuri de activitate, detem

nate de legislaţie, numai după ce a o

ţinut licenţa de stat pentru genul re

pectiv de activitate (legea nr. 845-X

art. 10(2)).

• Licenţa atestă capacitatea şi drept

titularului de a desfăşura un anun

gen de activitate în condiţiile care sasigure calitatea şi siguranţa mărfurili

şi serviciilor. Se eliberează pentru u singur gen de activitate pe un terme

de 5 ani (legea nr. 332-XIV).• Titular de patentă poate fi orice ci

tăţean, care locuieşte permanent î Republica Moldova şi are dreptul s

desfăşoare activitate de întreprinzăti

şi corespunde cerinţelor de calificai necesare unui gen de activitate.

• Activităţi licenţiate:

- organizarea activităţii de turism :

prestarea serviciilor turistice;

- exploatarea transportului auto di călători cu excepţia celui urban;

- elaborarea proiectelor şi execu

tarea lucrărilor de conservare, de res

taurare şi de punere în valoare a mo

numentelor istorice.

• Patenta de întreprinzător:

- organizarea turismului şi excurs! iior în teritoriul ţării;

- servicii hoteliere (în hoteluri cu ui

număr de locuri de până la 7);

- darea în chirie a locuinţelor ş caselor individuale de locuit;



- confecţionarea articolelor meşte

ugăreşti de artă populară (artizanat) vânzarea lor, cu excepţia vânzării la

xpoziţii şi licitaţii.

8 .1.4.2. întreprinzători şi întrep rin der i locale

. întreprinzători

T i t u l a r d e p a te n tă poate fi orice ceăţean, care locuieşte permanent în Reublica Moldova, are dreptul să desăşoare activitate de întreprinzător şi co

espunde cerinţelor de calificare neceare unui gen de activitate. Poate desăşura activitatea pe întreg teritoriul ţării.

Desfăşurarea activităţii de întreprinător în baza patentei nu impune înegistrarea de stat a titularului acesteia

primirea licenţei. Asupra titularului atentei nu se extind cerinţele privind rezentarea dărilor de seamă financiae şi statistice, ţinerea evidenţei con

abile şi financiare, efectuarea operaţinilor de casă şi a decontărilor.

Patenta se eliberează pe un termen e o lună sau mai mult de inspectoral fiscal teritorial. în cazul în care, con

orm legislaţiei, pentru desfăşurarea nor genuri de activitate este necesară utorizaţia autorităţii administraţiei ublice locale, la cererea de eliberare

patentei se anexează decizia au

orităţii respective. Taxa pentru patenă, care include impozitul pentru olosirea resurselor naturale, precum şi efalcările în bugetul asigurărilor so

ale de stat, se achită la organul fiscal eritorial (legea nr. 93-XIV).

. întreprinderi

Pe teritoriul Republicii Moldova aneprenori (cetăţeni ai R.M., cetăţenii trăini şi apatrizii, statul, organele de

dministrare publică locală) sunt întrerinderile cu sau fără personalitate judică. Ele se înregistrează la Camera nregistrărilor de Stat, activează şi sunt esponsabile în faţa creditorilor cu pa

trimoniul lor (sau, în cazul persoanelor

fizice, şi cu averea personală). Statul şi autorităţile publice locale, ca antre

prenori speciali, pot participa în activitatea altor întreprinderi prth procurarea titlurilor de valoare, transmiterea în arendă a bunurilor, transmiterea dreptului de a exploata resursele naturale sau prin concesiunile acordate investitorilor. în Republica Moldova se practică licenţierea activităţii turistice. Formele de organizare a antreprenoriatului pentru operaţiuni de turism şi prestarea serviciilor persoanelor aflate

în călătorie în mediul rural pot fi următoarele:

■ întreprindere individuală

Este un agent economic independent, constituit de persoana fizică, care practică antreprenoriatul în numele propriu şi din cont propriu şi admi

nistrează personal afacerile. El are dreptul să încheie în numele său acte

juridice, să ţină contabilitate şi să angajeze salariaţi. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de patrimoniul personal al fondatorului, care' este obligat, după înregistrarea de stat, să se înregistreze la organul

fiscal teritorial, unde i se atribuie codul fiscal. G o s p o d ă r i il e d e f e r m i e r i (formă de antreprenoriat agricol, care poate lărgi activităţile în domeniul turismului,

cazării şi alimentaţiei oaspeţilor, însoţirii şi informării pe trasee turistice etc.) se înregistrează nu de Camera de

înregistrare de Stat, ci de către pri

mării.

■ Societate cu răspundere limitată

Este constituită în baza asocierii a două şi mai multor persoane, care utilizează în comun anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate comercială

în vederea împărţirii beneficii lor şi care răspund pentru obligaţiile sociale în limita aportului lor. S.R.L. are un capital social minim (mai mare de 300 de salarii minime).

23

A

s

p

e

c

t e

l e g i s

l a t i v e

a l e

p r a c t i c ă r i i

t u r i s m u l u i

i n

m e d i u l

r u r a l



A s p e c t e

l e g i s l a t i v e

a l e


t u r i s m u l u

i

i n

m e d i u l

r u r a l

La organizarea turismului rural pot participa: agenţia locală de turism, întreprinderea de producere şi comercializare a suvenirelor şi echipamentelor

turistice, hotelul, motelul, campingul, restaurantul cu specific naţional şi local şi alte structuri.

■ Societate pe acţiuni Asociaţii contribuie la formarea ca

pitalului social prin anumite cote de participare, reprezentate prin titluri (acţiuni), pentru a desfăşura o activitate comercială în vederea împărţirii beneficiilor, şi răspund pentru obligaţi

ile sociale numai în limita acţiunilor lor. S.A. are un capital social mai mare de 10000 lei (S.A. de tip închis) şi de 20000 lei (S.A. de tip deschis).

Asociaţii (cetăţenii localităţii, organele de administrare locală, agenţiile de turism naţionale şi internaţionale,

întreprinderi din turism şi alte persoane interesate) îşi vor aduce aportul în bani sau în natură pentru procurarea acţiu

nilor subscrise. Aceste bunuri din capitalul social rămân fixe pe toată perioada de activitate a societăţii - măsură de protecţie a creditorului.

Turismul rural poate fi organizat în baza parteneriatului real dintre autorităţile publice locale şi sectorul privat (local, naţional, străin) pentru organizare a zonelor de agrement turistic, a societăţilor de restaurare şi de valorifi

care a monumentelor istorice ş.a.■ întreprindere municipalăSe înfiinţează şi se dotează cu bu

nuri de organul de autoadministrare locală. Produce mărfuri, execută lucrări şi prestează servicii pentru satisfacerea cerinţelor unităţii administrativ-teritoriale fondatoare. Se constituie în baza deciziei organului de administrare locală şi a statutului întreprinderii.

Statutul Î.M. se aprobă de către fondator şi specifică: denumirea, sediul întreprinderii, genurile de activitate, durata activităţii, valoarea capitalului so

cial, organele de gestionare şi de con trai, modul de repartiţie şi de utilizare beneficiului ş.a. Organul fondator sta bileşte managerul întreprinderii şi si

înregistrează la Camera înregistrărilo de Stat.

■ Alte întreprinderi- Cooperativă de producţie;- întreprindere de arendă;- întreprindere de stat.

■ 2 .1.4.3 . Cum este înc urajat antreprenoriatul în turism

* Statul sprijină şi încurajează liberi iniţiativă în domeniul activităţii de tu rism, îndeosebi în atragerea turiştiloi străini în Republica Moldova prin promovarea unui regim fiscal favorabil pentru agenţii economici din turism,

Agenţi lor economici - organizatori a turismului pentru copii, elevi, studenţ şi alte grupuri sociale - li se acord; unele înlesniri fiscale în scopul de i

eficientiza utilizarea bazei tehnico-materiale pentru odihnă şi recreare exis tente. în scopul atragerii investiţiiloi

în sfera turismului, unele terenuri care fac parte din domeniul public sau privat pot fi concesionate pe perioadă de până la 50 de ani, în conformitate cu legea şi cu priorităţile stabilite prin programele de dezvoltare a turismului (legea nr. 798-XIV, art. 18

(2,3,5)).

■ 2 .1.5. Reglementări juridic e ale acţiunilor de folosire a resurs elor naturale şi antropice în scopuri de rec reare, turism şi odihnă

■ 2.1.5.1. Rolul resurselor naturale şi antropice pentru

turismLegislaţia naţională tratează univoc

importanţa obiectelor cu valoare turis-

24



Ilcö în scopuri de recreare, odihnă,

agrement şi turism.• Toate monumentele, situate pe teri

toriul Republicii Moldova, fac parte din patrimoniul ei cultural şi natural şi se

află sub protecţia statului (legea

nr. 1530-XII, art. 1(2)).

■ Organele de stat pentru ocrotirea monumentelor controlează efectuarea

lucrărilor de evidenţă, studiere şi purtare în valoare (inclusiv turistică - n .a .)

a monumentelor (legea nr. 1530-XII,

art, 17).

• Resursele naturale se folosesc sau pot fi folosite ca mijloace de muncă, •urse de energie, de materie primă şi

da materiale, nemijlocit ca obiecte de

0on8um şi recreare, ca bancă a fondu

lui genetic sau sursă de informaţii de-

•pre lumea înconjurătoare (legea nr.

1102-XII, art. 1(2)).

• Toate obiectele şi complexele din

fondul ariilor protejate se folosesc pen

tru ... g) educarea ecologică, culturală, ••tetică şi recrearea cetăţenilor (legea

nr. 1538-XII, art.8).

• Fondul funciar, în funcţie de destinaţia principală, se compune din următoarele categorii de terenuri: ...d) des

tinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii,

activităţii recreative, terenurile de valoare istorico-culturală, terenurile zonelor suburbane şi ale zonelor verzi ...

(legea nr. 828-XII, art. 2).

■ 2.1.5.2. Cum poate fi folosit potenţialul cu v aloare tu ristică?

Aici sunt specificate diferite tipuri de monumente din patrimoniul cultural şi natural cu valoare turistică, precum şi unele indicaţii de ordin administrativ,

principii de gestronare, categorii funcţionale, evidenţiate în actele legislative, care înlesnesc buna utilizare a recurselor în scopuri de recreare, odihnă, agrement, turism:

a) Potenţialul antropic (cultural-is-toric):

• Monumente care fac parte din patri

moniul cultural sunt considerate:- operele de arhitedtură, sculptură sau pictură monumentală, elementele

sau structurile cu caracter arheologic,

inscripţi ile, grotele şi grupurile de elemente, care au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere istoric, artistic sau ştiinţific;

- ansamblurile: grupuri de construcţii izolate sau grupate, care, da

torită arhitecturii, unităţii şi integrităţii

lor în peisaj, au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere istoric, artistic sau ştiinţific;

- siturile: lucrări ale omului sau opere rezultate din conjugarea acţiunilor omului, precum şi zonele incluzând terenurile arheologice care au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere istoric, estetic, etnografic

sau antropologic (legea nr. 1530-XII,

art. 1 (3)).• Registrul monumentelor se constitu

ie pe baza investigaţiilor pluridisciplinare, efectuate de Ministerul Culturii şi de instituţiile subordonate acestui minister, Ministerul Arhitecturii şi Construcţiilor, de Ministerul Mediului, Serviciul de Stat de Arhivă, Academia de Ştiinţe, instituţiile de învăţământ superior, de fundaţiile obşteşti, savanţi, lucrători de muzeu şi bibliotecă, per

soane particulare (legea nr. 1530-XII, art. 4(1)).

• Statul încurajează activitatea fundaţiilor obşteşti şi a persoanelor particulare care îşi propun punerea în va

loare (turistică - n .a .) şi folosirea monumentelor şi zonelor lor de protecţie (legea nr. 1530-XII, art. 22).

• Restaurarea, reconstruirea monumentelor în scopul expunerii lor se

efectuează conform unor programe de stat elaborate de specialişti în domeniul de referinţă şi aprobate de Guvern (legea nr. 1530-XII, art. 29(2)).

25



A s p e c t e


a l e


t u r i s m u l u i

i n

m

e

d

i u

l

r u r a

l

b) Potenţialul natural:

• Monumente care fac parte din patrimoniul natural sunt considerate:

- formaţiunile fizice şi biologice care au valoare naţională sau internaţională

din punct de vedere estetic sau ştiinţific;- formaţiunile geologice şi fiziogra-

fice şi zonele constituind habitatul speciilor animale şi vegetale ameninţate de dispariţie, care au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere ştiinţific sau al conservării;

- siturile naturale sau zonele naturale care au valoare naţională sau internaţională din punct de vedere ştiinţific, al conservării sau al frumuseţii naturale (legea nr. 1530-XII, art. 1(4)).

•Obiectele şi condiţiile care pot fi folosite în scopuri curative şi de profilaxie a bolilor se raportă la resursele naturale curative [anexa 3 din lege: apele subterane minerale curative şi de masă, nămolurile curative] (legea nr. 1102-XIII, art. 6(1)).

• Principiile de bază ale gestiunii resurselor naturale sunt: a) asigurarea unei folosiri durabile a acestora; b) susţinerea activităţii orientate spre folosirea raţională a resurselor naturale renovabile şi economisirea celor ne- renovabile; ...e) folosirea contra plată a resurselor naturale ...(legea nr. 1102-XIII, art. 11(2)).• Mecanismul economic de gestiune a

resurselor naturale funcţionează datorită politicii financiar-creditare şi fiscal-bugetare şi presupune: ...b) folosirea con

tra plată a resurselor naturale (plata pentru resursele naturale şi plata pentru poluarea mediului înconjurător); ... g)

promovarea unei politici investiţionale

speciale în domeniul folosirii resurselor naturale, bazate pe evaluarea „amortizării” potenţialului de resurse naturale (legea nr. 1102-XIII, art. 15(2)).

c) Terenuri destinate activităţilor derecreare, oc rotirii sănătăţii:

•Terenurile destinate activităţilor de recreaţie sunt terenurile prevăzute şi

folosite pentru odihnă şi turism, această categorie fac parte terenu pe care se află case de odihnă, pe sionate, sanatorii, campinguri, ba turistice, tabere turistice şi tabere

fortificare a sănătăţii, staţii turişti parcuri şi tabere de copii, poteci dida tico-turistice, trasee marcate. Modul folosire a acestor terenuri este stabi de autorităţile administraţiei publice I

cale şi de organele de ocrotire a natu (legea nr, 828-XII, art. 58).

• Din categoria terenurilor destina ocrotirii sănătăţii fac parte terenurile

care există obiecte de tratament natu (izvoare cu ape minerale, nămoluri cur tive) şi condiţii climaterice deosebit

favorabile profilaxiei şi tratamentului. Aceste terenuri sunt atribuite în folosin' staţiunilor balneare, instituţiilor terape

tice şi urmează a fi protejate în mod d osebit (legea nr. 828-XII, art. 57).

d) Pădurile:

• în raport cu funcţiile ce le revin, s disting următoarele categorii funcţi nale de păduri: ...b) cu funcţii igieni co-sanitare şi de recreare; c) de co~ servare a genofondului (pădurile rezer vapor, pădurile parcurilor naţionale pădurile monumente ale naturii etc. (legea nr. 887, art. 14(2)).

•Produse nelemnoase sunt: ...c) rezultatele folosirii pădurii în scopuri d cercetare ştiinţifică, de recreare, turişti ce, sportive etc. (legea nr. 887, art.

33(3)).

• Pentru organizarea odihnei populaţiei, autorităţile publice locale, gestionarii de terenuri din fondul forestier,

precum şi, cu acordul lor, alte întreprinderi, instituţii şi organizaţii, desfăşoară activităţi de amenajare a sectoarelor de pădure şi de deservire social-cultu- rală a populaţiei în pădurile zonelor verzi ale localităţilor şi în alte păduri, care sunt folosite pentru odihnă, sport ’ şi turism, păstrând mediul silvic şi land- şafturile naturale, arhitectura zonelor

26



•uburbane şi respectând cerinţele sa

nitare (legea nr. 887, art. 39(1)).

•) Alte resurse ale mediului natural:• Exploatarea apelor minerale, a

fMurselor aferente fondului apelor

(nisip, pietriş, nămol terapeutic) ...se

•dmlte numai cu autorizaţia organelor da autoadministrase locală (legea nr.

1815-XII, art. 48).• Rezervaţiile naturale, braniştile, par

curile naţionale, monumentele artei

horticole, parcurile zoologice sunt per-

•oane juridice finanţate de stat, dispun

da conturi proprii extrabugetare din

mijloace obţinute prin activitatea ştiinţifică, editorială, recreaţională şi instructivă. Fondul extrabugetar este folosit în

exclusivitate pentru buna întreţinere a

rezervaţiilor naturale, braniştilor, pan

ourilor naţionale şi monumentelor naturii (legea nr. 1515-XII, art. 65).

■ 2.1.5.3. Competenţa auto* rltăţilo r adm inistraţiei publice locale

Se specifică nivelul de competenţă

fi gradul de implicare în activităţi de

recreare şi turism în teritoriile subordo

nate.• Oe competenţa consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale ţin: întocmirea Registrului monumentelor de importanţă locală; întocmirea pro

gramelor privind ocrotirea, conservarea şi restaurarea monumentelor de

Importanţă locală, finanţarea acestor programe şi acordarea de subvenţii nerambursabile de la bugetele locale

(legea nr. 1530-XII, art. 11(3)).

• Controlul asupra măsurilor de protecţie a monumentelor, soluţionarea

problemelor ce ţin de măsurile respec

tive revine Guvernului, prefecturilor şi primăriilor (legea nr. 1530-XII, art. 15).

amenajarea sectoarelor silvice în locurile de agrement; ...1) organizarea, în

comun cu organele silvice de stat, a îndeplinirii programelor privind folosirea,

regenerareaT paza şi protecţia pădurilor (legea nr. 887, art. 2(1)).

• Organele de autoadministrare ale

comunei (satului): a) asigură păstrarea

unui mediu înconjurător şi folosirea

raţională a resurselor naturale; ...e) organizează refacerea iandşafturilor şi reconstrucţia zonelor afectate sub as

pect peisagistic şi al echilibrului ecologic; ...1) ...sădirea şi întreţinerea

perdelelor forestiere de protecţie, aliniamentelor de arbori şi arbuşti, spaţiilor verzi, parcurilor şi grădinilor vii; i) acordă priorităţi şi înlesniri întreprinderilor ce desfăşoară activităţi economice

nonpoluante (legea nr. 1515-Xil, art. 10).

• Autorităţile administraţiei publice locale: ...b) iau măsuri de pază şi protecţie, de refacere şi reconstrucţie ecologică în limitele obiectelor ...(monumente ale naturii, rezervaţii naturale, rezervaţii peisagistice, rezervaţii de resurse, arii cu management multifuncţional, monumente de arhitectură peisa-

jeră).• Orice activitate care pune în pericol

integritatea monumentelor urmează a

fi coordonată cu organele de stat pentru ocrotirea monumentelor sau cu organele de autoadministrare locală (legea nr. 1530-XII, art. 59).

■ 2.1.5.4. Drepturi, obligaţii, restr icţii legate de utilizarea

resurselor în activităţile de

turism, odihnă, rec reare

• Dreptul de a dispune de monumente de stat sub formă de bunuri imo

bile şi mobile este exercitat de

Parlament, Guvern, prefecturi, consili

il j d ţ i i l ă ti i l e g i s l a t i v e

a l e

p r

a c t i c ă r i i

u i

/ n

m e d i u l

r u r a l



■<T3

— ■O

■*-as

c i ~

• Organele de stat ş i persoanele indicate la alineatele 2-6 ale art. 7 pottransmite monumentele de care dis

pun în posesiune, folosin ă ori pentrupă strare temporară institu iilor ş i organiza iilor de stat sau obş teş ti (acordând prioritate muzeelor, arhivelor,bibliotecilor ş i altor institu ii specializate), precum ş i persoanelor particulare (legea nr. 1530-XII, art. 8).

• Monumentele ce sunt în proprietateprivată pot fi vândute, donate sau înstră inate cu notificarea obligatorie a organelor de stat pentru ocrotirea monumentelor (legea nr. 1530-XII, art. 9(1)).

• Organele de stat pentru ocrotireamonumentelor sus in activitatea funda iilor obş teş ti privind eviden a, studierea, punerea în valoare, salvarea, protejarea, conservarea, restaurarea ş ipropagarea monumentelor (legea nr.

1530-XII, art. 49).• Funda iile obş teş ti, în scopul propa

gă rii monumentelor ş i facilită rii finan ă rii lucră rilor de protejare a monumentelor, pot crea întreprinderi ş i atelierede conservare, restaurare ş i repara iea monumentelor, organiza rute turistice, expozi ii, deschide magazine, edita tipă rituri (legea nr. 1530-XII, art.51(3)).

• Cetă enii, în condi iile prezentei legi,au acces liber pe teritoriul fonduluiforestier. Folosirea pă durilor de că trecetă eni are loc în scopuri de recreare,pentru recoltarea gratuită a fructelor ş ipomuş oarelor să lbatice. Modul ş i condi iile de folosire a pă durilor în scopu

rile men ionate sunt stabilite de autorită ile administra iei publice locale ş i deorganele silvice de stat (legea nr. 887,art. 32(1)).

• Accesul cetă enilor în pă duri ş i recoltarea produselor accesorii pot fi limitate sau interzise de că tre organelesilvice de stat, prin decizia autorită iloradministra iei publice locale, în scopulprevenirii incendiilor sau în alte scopuri,iar în pă durile rezerva iilor ş i în alte pă

duri cu regim special de protec ie înlegă tură cu stabilirea unui regim special(legea nr. 887, art. 32 (2)).

• Tă ierile principale sunt interzise în:pă durile parcurilor na ionale, pă durilemonumente ale naturii, pă durile de im

portan ă ş tiin ifică sau istorico-cultu-rală , planta iile silvice cu pomi fructiferi,pă durile urbane, pă durile-parc, sectoarele de pă duri-parc din zonele verziale localită ilor, pă durile din prima ş i adoua zonă de protec ie sanitară asurselor de alimentare cu apă ş i sta iunilor balneare, pă durile antierozionale(legea nr. 887, art. 36(4)).

• Resurse naturale proprietate privatăapar in persoanelor fizice sau juridicecu dreptul de posesiune, de folosin ă ş ide dispozi ie, în condi iile legii. Dreptulde proprietate privată asupra resurselor naturale este limitat (legea nr.1102-XII, art. 8(4)).

• în rezerva ia ş tiin ifică sunt interziseactivită i ce pot conduce la dereglareaevolu iei fireş ti a proceselor naturale,

în special:

j) aprinderea focului de tabă ră , oriceformă de odihnă a popula iei;

k) aflarea persoanelor stră ine, cu excep ia lucră torilor ş tiin ifici din alteinstitu ii ş i a reprezentan ilor organiza iilor neguvernamentale, care aupermis (legea nr. 1538-XIII, art. 26).

• Se consideră contraven ii, dacă nuconstituie potrivit legii infrac iuni, urmă toarele fapte:

m) intrarea persoanelor neautorizatecu sau fă ră autovehicule;

n) camparea în zone interzise;

p) organizarea ş i desfă ş urarea neautorizată de activită i economice, deturism ş i agrement;

r) fotografierea sau filmarea în scopuricomerciale fă ră achitarea de taxe(legea nr. 1538-XIII, art. 98(2)).

• Persoanele fizice ş i juridice care aupricinuit daune unui monument sauzone de protec ie a lui vor readuce la



ultiroa ini ială a lui ş i zona lui de pro-

lni in ... Beneficiul ob inut în urma|ul<mirii ilicite a monumentelor este per-. nput în mod incontestabil de organeleli'.*nle (legea nr. 1530-XII, art. 53).

■ 2.1.5.5. Asigurarea finan-ciară a acţiunilor de uti-lizare a resurselor naturale şl antropice în activităţi de turism, recreaţie şi odihnă

• f inan area activită ii privind evi-ilttn n, studierea, punerea în valoare,tirtlvnrea, protejarea, conservarea ş iin ilnurarea monumentelor se asigurăUn In bugetul de stat prin MinisterulCulturii, de la bugetele locale, din contul plă ilor pentru arendă , inclusiv din

i lilrlii pentru terenul din zonele de pro-Mti m ale monumentelor, din defal-i ă i lin din beneficiul de pe turism, dinumillul întreprinderilor, care stinghe-iu ' i i : ocrotirea monumentelor, din be-nnliclul organelor asigură rii de stat în■ (Diformitate cu acordurile încheiate,i im veniturile ş i dona iile organiza iilor ■ iun pe baza statutului lor, ocrotesc

.....

mrnentele, din fondurile ş i dona i-il» unor persoane fizice ş i juridice,pmoum ş i din alte surse legale (legeaui II.30-XII, art. 35).

Iii sprijinirea activită ii spre eviden a,nluillerea, punerea în valoare, salva-11*u protejarea, conservarea ş i restau-i ni im monumentelor se permite cum-pumma-vânzarea monumentelor în

uiunlţele Republicii Moldova, editarea' ăiţllor poş tale, calendarelor, timbrelor,i ii pi mizarea turismului. Veniturile pro-«nnlte din aceste activită i se depun pei unturile speciale ale Guvernului, aleurgnnelor de autoadministram localăl dup caz pe conturile pentru ocro

zonele lor de protec ie ce se află în

proprietate de stat, precum ş i defal-că rile din ber pficiul de pe turism se depun pe conturile speciale ale Guvernului ori ale organelor de autoadministram locală (legea nr. 1530-XII,art. 38).

• Prefecturile ş i primă riile prevă d înbugetele anuale sumele necesare pentru lucră rile de eviden ă , studiere,

punere în valoare, salvare, protejare,conservare ş i restaurare a monumentelor situate în teritoriul lor, în bazapropunerilor Ministerului Culturii (legeanr. 1530-XII, art. 42).

• Persoanele fizice ş i juridice în acă ror proprietate se află monumentele

înscrise în Registrul monumentelorsunt scutite de impozite ori, după caz,supuse par ial impozitului conformcontractului, cu excep ia impozitului pevenit ş i taxei pe valoarea adă ugată ...Veniturile scutite de impozite se folosesc la finan area lucră rilor de protejare, conservare ş i restaurare a monumentelor respective (legea nr. 1530-XII,art. 44).

• întreprinderile industriale ş i agricolesituate în rezerva ii ori în zonele deprotec ie ale monumentelor, cuprinse

în Registrul monumentelor, precum ş i întreprinderile cam prin activitatea lorpot afecta integritatea monumentelor,ş tirbind valoarea lor estetică , artisticăori istorică sunt obligate să verse înbugetele locale din beneficiul propriu0,5-5 la sută în baza deciziilor consiliilor jude ene, municipale, oră ş eneş ti

ori comunale în conformitate cu avizulMinisterului Culturii (legea nr. 1530-XII,art. 60).

• Principala sursă de mijloace destinate investi iilor de stat în vederea regeneră rii resurselor naturale ş i protec iei medi l i înconj r tor o constit s

t a t i v e

a l e

p r a c t i c

ă r i i

m e d i u l

r u r a l



A s p e c t e


a l e

p r a

c t i c ă r i i

t u r i s m u l u i

i n

m e d i u l

r u r a l

economisirea resurselor naturale ş iprotec ia lor, se efectuează prin introducerea amortiză rii accelerate a fondurilor fixe de ocrotire a naturii ş i prinacordarea de facilită i la creditareaproiectelor investi ionale pe termenlung (legea nr. 1120-XII, art. 18(6)).

• Plă titorii pentru folosirea resurselornaturale sunt persoane fizice ş i juridice, inclusiv stră ine, indiferent de tipul de proprietate ş i forma de gospodă rie, care în activitatea lor folosescresurse naturale cu extragerea sau ne-extragerea acestora din mediul natural(legea nr. 1120-XII, art. 20).

• Plata pentru folosirea în limită a resurselor naturale se include în pre ul

de cost al produc iei (serviciilor) fabricate (prestate) în urma utiliză rii resurselor naturale respective (legea nr.1120-XII, art. 24(1)).• Mijloacele acumulate din plă ile pen

tru folosirea resurselor naturale pot fiutilizate numai pentru men inerea ş irestabilirea resurselor naturale, pentruprotec ia mediului înconjură tor ş i pentru gestiunea acestor resurse (legeanr. 1120-XII, art. 25(5)).

• Sursele de finan are a activită ilorde administrare ş i gospodă rire a fondurilor forestiere ş i cinegetice subordonate organelor silvice de stat se constituie din: veniturile realizate de la activitatea de vână toare, turism etc. (legeanr. 887, art. 48(1)).

• Mijloacele bă neş ti ob inute în ariilenaturale protejate cu statut de persoană juridică din activită i ş tiin ifice,de ocrotire a naturii, turistice, recre

ative, publicitare, editoriale, cognitive,ră mân la dispozi ia administra iei acestora ş i nu sunt impozabile (legea nr.1538-XII, art. 91).• Fondurile ecologice extrabugetare,

precum ş i depunerile benevole dinpartea persoanelor fizice ş i juridice înaceste fonduri, nu se supun impozitelor ş i altor încasă ri (legea nr. 828-XII,art. 83(2)).

• Fondurile ecologice extrabugetarepot fi folosite numai în limita urmă -|toarelor activită i:

- elaborarea ş i implementarea programelor locale ş i republicane de pro

tec ie a mediului ş i a biodiversită ii, de| îmbună tă ire funciară , amenajă ri silvice ale terenurilor, de reconstruc ieiecologică a landş afturilor ş i a râurilor|mici afectate prin interven ii antropice;

- construirea ş i între inerea colaboră rii interna ionale în domeniul Iprotec iei mediului (legea nr. 828-XII, |art. 85).

■ 2.2. Reglementări legale şi

norme în practica inter-naţională

în majoritatea ă rilor europene le-lgisla ia ş i baza normativă în cepriveş te turismul au fost perfec ionateabia în perioada postbelică . Aceasta a ;fost, bineîn eles, o consecin ă logică adezvoltă rii circuitelor turistice între Idiferite ă ri ş i s-a datorat solicită rilor jdin ce în ce mai diverse din partea

turiş tilor ş i necesită ilor de adaptare lacerin ele lor. în ultimul timp, în virtuteaproceselor de globalizare a economiei,deci ş i a industriei turistice, se analizează compatibilitatea unor norme ş ireglementă ri într-un domeniu atât detradi ional, cum este turismul, propriufiecă rei ă ri sau chiar regiuni, cereclamă cazarea oaspe ilor ş i existen a unor structuri de alimentare. înce priveş te turismul în mediul rural, or

ganizarea acestuia în ă rile europenepresupune:

- cazarea în locuin ele să tenilor (locuin e sau „adă posturi”);

- unită i hoteliere rurale;- campingul în zonele rurale;- odihna în satele de vacan ă ;- o combina ie dintre aceste forme. Actele juridice de reglementare a

practicii turismului în zonele suburbane

30



i/ilhiim sunt grupate după cum uri,«n/ft

mi Htmlturientarea activităţii econo- tflhm

• i imu/alirnentarea (prin legi na-...... • ordine ale autorită ilor de tu-n m iltn,i/ii ale autorită ilor locale);

nignnlzarea agrementului;limmportul turiş tilor;in'ilrlc ii (de exemplu, Grecia, din

Minlivn iln protec ie a mediului, nu în-iiiii|nii/i'i duzvoltarea campingurilor).

n '• pionii uitări ale normelor tehnice:

ilulAri ş l echipamente (care sunt.....Mniiilo o garan ie a calită ii);

, lii'iitlcă rl pentru unele structuri deAn nn/iin .1 turiş tilor (hoteluri, moteluri,munii, iiiutaurante ş .a.);

numă rul ş i calitatea serviciilorihmIih .tiuimite unită i de cazare;

■ nlItiiliM unor echipamente speci-h n (molilllor, utilaje pentru drume ie,

Ml|iin|qm, ncoturism etc.);i iilltnln.i unor bunuri ş i produsen,in ,nil Impuse pentru protec ia con-llliuillniulul).

i i , unimtări ale tarifelor pentru tu- u.,/111// In mediul rural:

un nKiMtâ o politică unică a tarifelor„, „ i i , nln, , mustea variind considerabil

nit, in pm url libere [Germania, Belgia,tiiinl |,i cule reglementate la nivelm |i<„ ml |l mn a], regional [Spania] saumpuii" |f irocla]);

i u<istutorii pot practica, în func ien , n pi oluri fixe sau nu.

1) Mm olitote:In uimit, ă ri (Fran a, Irlanda ş .a.)

, i „, ,<i i, n un regim fiscal special pen-,u hnlnlArla rurală ş i cază rile în,„ 1111 i olo cetă enilor;

unoi.lit llle na ionale de prestare amu viciilor turistice în zonele ruralempin/inlă Interesele membrilor să i în

raporturile cu organele fiscale (înSpania campingurile au un regim fiscalaparte, deoarece deservesc membriisindicatelor locale).

e) Calitatea personalului implicat inturism:- certificarea aptitudinilor unor cate

gorii de profesioniş ti (manageri, ghizi,bucă tari etc.) la nivel na ional (brevetde turism în România ş .a.);

- perfec ionarea profesionistă amembrilor asocia iilor de specialitatena ionale (Asocia ia Ghizilor, Asocia ia

Hotelierilor, Asocia ia Bucă tarilor etc.);- obligativitatea reinstruirii cadrelor

din turism la anumite perioade (România, Ungaria, Polonia, Fran a ş .a.).

f) Subvenţii din bugetele publice:- finan area programelor de studii

de îmbună tă ire a calită ii muncii;- investi ii directe pentru amenajă ri,

moderniză ri ş i construc ii ale unită ilor

comerciale (în Spania se practică odobândă bancară la credite pentru turism rural de 13-15%);

- promovarea prin editare de„ghiduri de turism rural" la nivel regional ş i na ional, încurajarea ac iunilorde asociere a comercian ilor din turismul rural în vederea promovă rii lor,grupa i într-o singură marcă regionalăetc.

O dată cu evolu ia sistemului comunitar european, când se intensifică circula ia cetă enilor spre destina iile dinalte ă ri, are loc o actualizare ş iajustare a normelor de primire ş i deservire a oaspe ilor la exigen ele interna ionale. De aceea este necesar a lua

în considerare dinamica unor modifică ri legislative în ă rile din regiune

(unde, evident, activează parteneriiagen ilor economici moldoveni), dar ş idin Republica Moldova.

s p e c t e


a l e


r i s m u l u i

i n

m e d i u l

r u r a l



■ 3 .1. Adm inistraţia publică lo-cală şi câmpul de manevră

_Administra ia publică locală trebuiesă coordoneze toate eforturile unei co

munită i pentru prosperarea fiecă ruilocuitor. De competen a ei ine ş i canalizarea ini iativelor locale, capabile săfructifice niş te rezultate pozitive, realeş[ necesare societă ii. Este adevă ratcă , în ultimul timp, se înregistrează oapatie a locuitorilor Republicii Moldova,^ care poate uş or degenera îndeznă dejde, neîncredere în nimic, dorin a de „a lă sa mâinile în jos’’. Primariiş i consilierii locali îş i dau foarte bineseama că aceasta este starea omuluineinformat, care nu ş tie cum să pro

cedeze pentru a ieşi din impas. Pentriaceasta trebuie, în primul rând, de încurajat ini iativele care pot genera abună stare. Este necesar ca acestaini iative să fie analizate, iar în baza loi

să se elaboreze proiecte reale, pentri.că o sarcină concret formulată poate flconsiderată pe jumă tate îndeplinită !Oamenii judecă după faptele realizateiş i nu după promisiunile fă cute.

Acest paragraf a fost elaborat)pornind de la două legi: Legea priv ind|administra ia publică locală ş i Legeaprivind finan ele publice locale ş i înbaza modifică rilor ş i completă rilorefectuate în acestea, scopul urmă rit fiind ajutorarea celor care inten ioneazăsă realizeze proiecte reale de dez-

VHlIftl** n turismului în mediul rural. Dar,in li| î mi normativelor de reglementare am(Min ilor privind turismul rural na io-iimI »Miniplele de proiecte locale din!h . | mii pot fi percepute ca instruc iunipHiilm îndeplinire. Acestea pot fi însăMtliiplrtln la condi iile reale din locali-Ih Ihh ilvn

Nu uitaţi: Dacă nu este iniţiativă H«l«tă Legea care obligă!

■ i «gea privind administraţia

publică locală

I'«limitarea competenţelor:

>111 M ( 1) . D e c o m p e t e n ţ a a u t o r i t ă ţ i-

l u i a d m i n i s t r a ţ i e i p u b l i c e l o c a l e

• I n n i v e l u l î n t â i ţ i n e :

al iln /voltarea social-economică a teritoriului;

Iu turismul rural sunt exploatatemmiiMile turistice naturale sau antro-|ilnn din teritoriu. Acestea necesită , dei "io mai dese ori, o amenajare speci-Hi o pontru a facilita accesul vizitatoriloryl n încuraja antreprenorii locali să ac-llvn/o în zonele interesante pentrui ii " Pot fi ini iate proiecte de reame-

nw|nio necostisitoare a unor suprafe ei ii un anumit poten ial turistic (marcaje«In tmseelor turistice, locuri pentru■ nutpare, mobil ier forestier etc.).

h) construirea şi întreţinerea în limitele localităţilor a drumurilor, străzilor, podurilor locale, precum şi circulaţia rutieră;

Resursele turistice, pentru a fi vi-/ilnte, trebuie să fie accesibile. în lo-■ itlllntea să tească există destulel'" uri, unde popula ia bă ş tinaş ă îş i or-iltinlzează odihna. Aceste locuri recre-div ", de obicei, se gă sesc la depă rta-i i de 1-5 km de la sat, acolo existând•o,.inele, locuri pentru focuri de tabă ră ,poieni e, mă su e din bârne ş .a., ş i sunt' nnoscute de fiecare locuitor. Drumu

T B i s e r i c a v e c h e d i n l e m n e c o n s e r v a t ă î n p r e a j m a n o u l u i l o c a ş d i n p i a t r ă .

rile spre ele sunt mul umitoare pentrulocalnici, care pot ajunge acolo pe jos,cu bicicleta sau cu alte mijloace detransport.

Nu este neapă rat ca drumurile să fieasfaltate. Vizitatorul poate fi îndemnatsă facă plimbă ri în aceste zone recreative şi pe un drum forestier, pe o că ră -ruş ă ce traversează o rezerva ie naturală sau trece printre stânci. Turistulvrea să posede o hartă a traseului, săgă sească de-a lungul lui indicatoaresimple, care să -i arate locurile de unde

să poată vedea panorame spectaculoase ale împrejurimilor ş i obiecte deinteres turistic.

în cazul în care turistul se deplasează spre o zonă de odihnă cu autovehiculul, el are nevoie ş i de anumite informa ii: unde poate parca autovehiculul, să -ş i fixeze cortul, face un foc, careeste cea mai apropiată benzină rie,sta ie de repara ie auto, sector depoli ie rutieră ş .a.

Deci plimbă rile scurte pot fi fă cutepe orice fel de drumuri. Că ile ce ducspre obiectele turistice trebuie să fiedotate cu indicatoare informative.

c) salubrizarea localităţilor;

Obiectele de interes turistic suntcartea de vizită a localită ii ş i fiecaretrebuie să conş tientizeze urmă torulfapt: Ele vor fi tratate cu respect încazul în care sunt între inute într-o ordine bună . în scopul salubriză rii zonelor turistice, se poate folosi munca voluntară , ini iindu-se ac iuni, de exemplu, cu deviza: „Un arbore pentru dă inuirea noastră ”. La realizarea proiectelor de salubrizare vor participa ş i antreprenorii locali care activează în vecină tatea obiectelor turistice ş i prestează servicii.

d) transportul public local;Transportatorii locali îş i pot diversifi

ca serviciile prin oferirea transportuluipentru excursii locale în alte sate cuobiecte turistice interesante, aflate în

33

T u r i s m

u l

r u r a l

ş i

d e z v o l t a r e a

s o c i -

a l e c o n o m

i c ă

a

c o m

u n i t ă ţ i i

a u t o h t o n e



rază de cca 30 km. Beneficiarii unor

asemenea servicii pot fi elevii, oaspeţii care vin pentru schimb de experienţă

la primărie, şcoală, întreprinderile lo

cale etc. Primăria poate încuraja şi pro

mova asemenea servicii.

g ) c o n s t r u c ţ ia d e l o c u i n ţ e ş i ex p l o a t a -

r e a f o n d u l u i l o c a ti v ;

Turismul rurâl presupune comercia

lizarea spaţiului pentru cazarea oaspeţilor în casele particulare ale săte

nilor. Autorităţile publice locale pot în

curaja persoanele să primească turişti

acasă, dar şi impune unele rigori compatibile cu necesităţile turistice. Ele pot

iniţia, de asemenea, proiecte de con

strucţie şi exploatare a hotelurilor rurale (investiţii, privatizare ş.a.).

i ) c u l tu r a, c u p r i n z â n d c ă m i n e l e c u lt u -

r a l e , b i b l i o t ec i l e ş i a l t e a ş e z ă m i n t e

d e c u l t u r a l i z a r e ;

Autorităţile publice locale vor acorda

o atenţie sporită edificiilor de cultu

ralizare (muzee locale, case vechi ş.a.)

existente, care informează vizitatorul

despre potenţialul natural şi cultural-istoric al localităţii. Turiştii se vor famili

ariza şi cu activitatea formaţiunilor folclorice şi a cercurilor de creaţie popu

lară, care conservează tradiţia locală,

astfel făcând ca localitatea să fie

cunoscută şi vizitată. Iar în localităţile

unde lipsesc atracţiile turistice, ele tre

buie create. Pot atrage vizitatori: vatra

satului - locul de întemeiere a localităţii

- un mic muzeu organizat într-o casă

veche sau într-o casă a unei persona

lităţi cunoscute, cercul tinerilor artizani,

câmpul unui fermier, pe care se cresc

plante medicinale sau flori, lotul şcolar experimental, unde a fost obţinută o

recoltă bogată, un arbore secular, o

pădure unde au avut loc anumite

evenimente, o persoană din sat, care

lecuieşte cu plante medicinale şi poate

povesti despre multe secrete ale ierburilor, un meşter local, care con

fecţionează obiecte din metal, lemn,

lozie, lână etc. Probabil, nu există

mic mai interesant pentru o persoai

decât să vadă altă persoană, care fai

ceva neobişnuit, sau roadele muncii

Ele trebuie identificate şi în localitati

dumneavoastră şi prezentate turiştilc

j ) c u l tu r a f i z ic ă ş i s p o r tu l , a m e n a jă r

ş i b a z e l e s p o r t i v e ;

Evenimentele sportive, de obio

sunt foarte mobilizatoare, în specij

dacă au loc competiţii la sporturi

naţionale (trânta la cucoş sau berbe

„lupta doibaneză”, oină, căţăratul f

stâlpul lunecos ş.a.). Atrăgătoare su

şi sporturile tradiţionale (fotbali

voleiul, lupta liberă ş.a.) sau exotic

(karate ş.a.). Este bine să se ştie d

timp calendarul acestor eveniment!

pentru a spori numărul suporterilor

persoane care au nevoie şi de anumii

facilităţi şi servicii turistice. Baze

sportive pot fi un bun suport penti

acordarea facilităţilor respective acei

tei categorii de turişti.

Cu ajutorul cluburilor sportive local

se vor întocmi şi marca trasee sportiv

şi turistice.

p ) p r o t e c ţ i a m e d i u l u i ; s p a ţ i il e v e r z i .

p a r c u r i l e ;

Acestea iniţial au fost conceput

drept spaţii pentru relaxarea populaţie

în multe parcuri există alei pentru plin

bări, havuzuri, bănci şi măsuţe pentr vizitatori, colecţii de ierburi şi arbuşt

care conţin specii din flora autohtonă i din alte zone geografice.

Pot fi iniţiate proiecte de reamens

jare a spaţii lor verzi, punându-se ac

centul pe funcţia lor recreativă, dar ş

pe cea cognitivă. Pentru promovarei valorii acestora este bine să si

cunoască mai mult despre istoria şi în

temeietorii parcului, despre colecţia ţ

caracteristicile neobişnuite ale unor ar bori sau arbuşti. Nu trebuie permis«

acţiunile care pot aduce prejudicii valo

rilor estetice, floristice, recreative ş

cognitive ale spaţiilor verzi din locali



r

at*. întreprinderile, pieţele, păşunatul

J , în raza parcurilor le pot cauza Nune. La intrare trebuie să existe o

Hirtă a parcului cu informaţii despre is

orie şi întemeietorii lui. în unele locuri VOr fl instalate tăbliţe informative,

f) a s i g u r a r e a o r d i n i i p u b l i c e ;

Orice persoană, ieşită din mediul Au obişnuit de viaţă, vrea să fie în

Oferă de orice pericol. Se vor lua toate

măsurile, ce ţin de competenţa au

orităţilor locale, pentru a preîntâmpina

acţiunile de brutalitate şi nerespect faţă

da persoanele străine venite în localiate. Fiecare oaspete trebuie să fie în-

ilnlt în sat (pe trasee turistice, lângă

Obiectele de interes turistic, în zonele

da relaxare şi distracţie, în magazine, muzee, la primărie, pe stradă ş.a.) cu

prietenie, înţelegere şi ospitalitate.Un oaspete bine dispus este un po

pularizator activ al localităţii vizitate.

Uj în t r e ţ i n e r ea a ş e z ă m i n t e l o r d e f o l o -

s i n ţă p u b l ic ă ş i a c l ă d i r i lo r a d m i n i s -

t ra t i ve ;

Autorităţile publice locale ar putea

încuraja formarea unui punct de infor

mare turistică în unul din edificiile pu

blice (muzeu, primărie sau biserică şi mănăstire, pe teritoriul cărora se gă

tesc obiecte valoroase).

(2) De competenţa autorităţilor admi-nistraţiei publice locale de nivelul

al doilea ţin:

a) d e z v o l ta r e a s o c i a le c o n o m i c ă a t er i-

tor iu lu i ;

în atribuţiile acestora intră şi dez

voltarea turismului în teritoriu, promovarea obiectelor turistice, a trasee

lor, muzeelor, încurajarea antrepreno-

rlatului local în turismul rural etc.

b ) c o n s t r u c ţ i a ş i în t r e ţ i n e r e a d r u m u r i l o r

l o c a l e a f l a t e l a b a l a n ţ a l o r ;

Selectarea traseelor auto care duc

spre zonele ce prezintă interes pentru turism şi dotarea lor cu indicatoare in

f ti O l ţi t fi i t l

panourilor cu publicitate turistică,

neimpozitată pentru că poartă un ca

racter social, dar care este necesară antreprenorilor din turismul local. Ulti

mii pot plăti costurile de producere pentru publicitatea-unei destinaţii turis

tice, unde îşi desfăşoară activitatea.

h ) c o o r d o n a r e a ş i d e s f ă ş u r a r e a a c t i-

v i t ăţ i l o r c e ţ i n d e d o m e n i u l t in e -

r e t u l u i ş i s p o r t u l u i ;

încurajarea manifestărilor turistice,

activităţii cluburilor turistice ş.a.De exemplu, în fiecare an, în locali

tatea Talmaza, se petrece, din iniţiativa turiştilor sportivi, Festivalul turistic. Iniţiativa a fost susţinută de autorităţile

locale, astfel evenimentul devenind

cunoscut populaţiei, altor turişti din Republica Moldova şi din Ucraina.

în curând, în Talmaza s-au derulat şi alte acţiuni: concursuri, campanii de promovare în presă a turismului, acţi

uni comune de salubrizare, proiecte comune de organizare a turismului. Un asemenea proiect a fost susţinut de Banca Mondială, care este dispusă să finanţeze lucrările de creare a unui

Parc Naţional pe malul Nistrului de Jos. Astfel, iniţiativa tinerilor turişti sportivi, susţinută de autorităţile locale, a generat un eveniment turistic important într-o zonă turistică de excepţie, fi

ind create premise favorabile dezvoltării turismului rural în Talmaza.

j ) p r o te c ţ ia m ed iu lu i ;

Zonele naturale protejate sunt obiecte turistice de interes maxim. în

Republica Moldova acestea sunt divizate în 12 categorii. Importante monumente ale naturii, rezervaţii şi teritorii protejate există în fiecare raion,

majoritatea aflându-se însă pe domeniile mai multor localităţi.

Este necesară iniţierea unor proiec

te comune de reamenajare a acestor zone naturale în vederea vizitării lor de

către turişti (panouri turistice, informaţii i i d i iil î ă i di

u r i s m u l

r u r a l

ş i

d e

z v o l t a r e a

s o c i

-

- e c o n o m i c a

a

c o m u n i t ă ţ i i

a u t o h t o n e



tăbliţe informative, hărţi, marcaje pe

trasee accesibile, locuri pentru popasuri forestiere etc.). Pot fi angajaţi spe

cialişti pentru identificarea obiectelor turistice importante, organizarea tra

seelor tematice, promovarea acestora.

(3) Competenţele autor ităţilo r admi-nistraţieipublice locale nu pot fi

contestate sau limitate de către o altă autoritate publică decât în condiţii le legii.

Orice iniţiativă legală în domeniul turismului rural nu poate fi limitată. Din contra, are nevoie de susţinere, pentru că turismul în mediul rural aduce co

munităţii locale beneficii, creează noi locuri de muncă, contribuie la prote

jarea patrimoniului natural şi cultural,

promovează stiluri avansate de viaţă, ospitalitatea şi cordialitatea între oameni.

■ Atribuţiile cons iliilor loc ale

art. 18 (1). Consil iul local are drept de iniţiativă şi decide, în condic-

ile legii, în toate problemele de in-teres local.

în probleme de turism rural, iniţiativa, de asemenea, poate veni şi din

partea unui grup de cetăţeni, care vor

să practice antreprenoriatul turistic în zonele care prezintă interes pentru vizitatori, în preajma monumentelor na

turii şi de cultură şi solicită scutirea de impozite pentru activităţi turistice pe o

perioadă de timp etc.

(2) în teritoriul administrat, consiliul local îndeplineşte următoarele atribuţii princ ipale:

f ) a p r o b ă s tu d i i, p r o g n o z e o r i en t a t i v e

ş i p r o g r a m e d e d e z v o l t a r e s o c i

a l e c o n o m i c ă , d e o r g a n i z a r e ş i

a m e n a j a r e a t er it o ri u lu i ,

Pot fi comandate studii de fezabili

tate privind organizarea turismului în localitatea concretă, aprobate progra

me concrete de reorganizare a zonelq

turistice şi de recreare a populaţie Asemenea studii pot executa Agenţi Naţională de Turism, catedrele de tif rism ale instituţiilor de învăţământ stj

perior, centrele de consultanţă în d<j meniul micului business.

h ) a p r o b ă b u g e t u l lo c a l ş i m o d u l

f o r m a r e ;

Se va urmări ca să fie prevăzute buget mijloace financiare pentru între)]

nerea obiectelor de interes turistic, treţinerea panourilor informative, prd

gătirea profesională în domeniul turiq mului a cadrelor, iar după posibilitate,: investiţii în structuri turistice locale etc

i ) d e c i d e p u n e r e a î n ap l i c a r e ş i m o c

f i c a re a , în l i m i t el e c o m p e t e n ţ e i s ă l i

a c o t e l o r , a m o d u l u i ş i a t er m e n e l c ţ

d e a c h i t a r e a t a x e l o r lo c a l e, p r e c u t i

ş i a c o r d a r e a d e f a c i l it ă ţ i p e p a rc u l ^

s u l a n u l u i f is c al , o p e r e a z ă m o c

f ic ă r i le c o r e s p u n z ă t o a re î n b u g e t \

l o c a l ;

Pentru antreprenoriatul în turismq rural sunt valabile următoarele ir pozite şi taxe locale:

- impozitul pe bunuri imobiliare;

- impozitul funciar (în zonele de ir teres turistic poate fi modificat saj condiţionat pentru a stimula antrq prenoriatul);

- venituri din vânzarea pământului (Hzonele de interes turistic se vc practica stabilirea de condiţii stimu latoare pentru antreprenorii locali investiţiile străine);

- impozite şi taxe locale stabilite dţ consiliul local (antreprenorii din tu rism vor fi scutiţi de taxele pentri utilizarea resurselor naturale în sc puri turistice, de taxele pentru pu blicitatea socială şi turistică a desti naţiei respective);

- pentru cazarea în casele cetăţenilc vor fi scutiţi de impozit şi taxe hote

liere pe o perioadă mare etc. astfel de facilităţi se bucură antre

36



prenorii locali din alte destinaţii tu

ristice concurenţiale - din România, Ungaria, Polonia ş.a.;

• taxa pentru eliberarea licenţelor;

- taxa pentru patente de întreprinză

tor (prevede cazarea în mediul rural şi operaţiuni turistice. De obicei aceste taxe sunt simbolice);

- încasări din arenda patrimoniului lo

cal, inclusiv turistic: obiecte de interes turistic, birouri de informare

turistică, muzee ş.a.k ) a p r o b ă ... p l a n u r i le d e a m e n a j a r e a

t er it o r iu l u i ş i m ă s u r i l e n e c e s a r e r e a -

l i ză r i i a c e s t o r a ;

Dezvoltarea zonelor de interes turistic necesită nişte planuri de amenajare

tn conformitate cu funcţiile lor specifice. Pot fi comandate proiecte de astfel de planuri de amenajare şi a

SOnelor tradiţionale de odihnă ale lo- Ollnicilor, unde există resurse turistice, drumuri de acces, locuri pentru popa-

lurl turistice, terenuri sportive şi de

agrement, unităţi comerciale, spaţii de cazare şi pentru campare, locuri de

parcare a autovehiculelor ş.a.

) în f i i n ţ e az ă în t r e p r i n d e r i m u n i c i p a l e

ş i o r g a n i z e a z ă s e r v i c i i p u b l ic e ;

f ) d e c i d e î n f i i n ţ a r e a . .. d e i n s t it u ţ i i p u -b li c e ş i a g e n ţ i i e c o n o m i c e d e i n t e re s

lo c a l , d o b â n d i r ea , c o n c e s i o n a r e a

s a u î n c h i r ie r ea d e b u n u r i d i n d o m e -

n i u l p u b l i c . .. ;

In condiţiile în care poate fi progno- 2«tă o eficienţă economică din practicarea turismului în localitate, se pot in- •tltui structuri turistice specifice: birouri

da excursii locale şi de informare turistică, centre de producere a suvenirelor şl a obiectelor de artizanat, a echi

pamentului turistic, hoteluri locale, săli da degustare, restaurante cu bucătării

ocale ş.a. cu participarea bunurilor şi a

capitalului public.

m e n t e l o r i s t o r ic e ş i d e a r h i te c t u r ă, a

p a r c u r i l o r ş i r e z e r v a ţ i i l o r n a t u r a l e;

Programele naţionale de protecţie a

monumentelor istorice şi naturale

vizează, în special, monumentele de

valoare naţională. Această protecţie, să recunoaştem, este, de cele mai dese ori formală, şi nu reală. Dar, indiferent de categoria monumentelor, se impune necesitatea iniţierii unor proiecte locale de restaurare şi conser

vare a lor, de refacere a resurselor tu

ristice, peisajelor naturale, ce prezintă o anumită valoare istorică ş.a.

n ) i n s t i t u i e r e z e r v a ţ i i n a t u r a l e l o c a l e , i a

s u b p r o t e c ţ i a s a m o n u m e n t el e n at u -

r a l e ;

în locurile unde nu există resurse

turistice, ele trebuie create (în baza

unei păduri, grădini, stânci pitoreşti

ş.a.). Nimeni altul nu cunoaşte mai

bine locurile pitoreşti din localitate

decât băştinaşii. Dacă ele se bucură

de preţuire din partea lor, cu certitudine, vor fi apreciate şi admirate şi de

turişti. Trebuie să vedem frumosul din

jurul nostru şi să-l protejăm.

p ) f o r m e a z ă d i n r â n d u r i l e m e m b r i l o r

s ă i, în f u n c ţ i e d e s p e c i f ic u l ş i n e c e -

s i t ă ţ il e l o c a l e , c o m i s i i p e n t r u d i f e r it e

d o m e n i i d e a c t iv i t at e ;

De exemplu, „Comisia cu privire la

problemele turismului rural”, pe seama

căreia pot fi puse următoarele obiective specifice:

- identificarea resurselor cu valoare

turistică reală şi evaluarea gradului lor de protecţie;

- elaborarea unor programe de studii de fezabilitate privind turismul rural şi proiecte de amenajare a zonelor

de interes turistic ş.a.;

- identificarea formelor de antreprenoriat, care pot fi utile turiştilor sosiţi

în localitate; r u r a l

ş i


s o c i

•

m i c ă

a

c o m u n i t ă ţ i

i

a u t o h t o n e



T

u r i s m u l

r u r a l

ş i


s o

c i -

a

l - e c o n o m i c ă

a


a u t o h t o n e

lansarea unor programe de recalifi-care a antreprenorilor, care doresc să deservească turişti etc.

s ) d e c i d e s t a b i l ir e a d e l e g ă t u r i d e c o -

l a b o r a r e , c o o p e r a r e ş i în f r ă ţ i r e c u

l o c a l i t ă ţ i d i n s t r ă i n ă t a t e. C o l a b o r a -

r e a s e o r g a n i z e a z ă p r in î n c h e i e re a

d e c o n t r a c t e, c u c a r a c t e r j u r i d i c c i -

v i l c u o r g a n e s i m i l a r e d i n a l t e ţ ă r i în

d o m e n i i l e . .. c u l t u r i i ş i a r t ei , t u r i s m u -

l u i ş i s p o r t u l u i . ..;

Bunele relaţii, colaborarea şi schim-

bul de experienţă transferă activităţile turistice pe făgaşul unor raporturi lu-crative pragmatice. Oricând putem în-

văţa ceva nou de la alţii, totodată, avem ce povesti şi din experienţa pro-

prie. Zonele turistice, de cele mai dese ori, cuprind teritoriile a câtorva localităţi (uneori din ţări vecine), care vor trebui să colaboreze şi pe plan turistic. Pot fi

lansate proiecte de colaborare şi cu alte zone turistice similare din ţară sau de peste hotare.

w ) a p r o b ă p r o g r a m e l o c a l e d e u t i li za r e

a f o r ţ e i d e m u n c ă ş i a s i g u r ă î n d e p l i -

n i r e a l o r ;

Turismul generează noi locuri de muncă, inclusiv sezoniere. în zonele tu-ristice dezvoltate, un turist creează, în medie, 9 locuri de muncă. în mediul ru-

ral pot obţine beneficii (salarii, venituri) din turism gazdele, ghizii şi însoţitorii pe trasee turistice, transportatorii, meşterii artizani, proprietarii unităţilor de alimen-

tare. Să nu uităm şi de efectul multipli-

cator al turismului: în urma creării unui

loc de muncă în sfera turismului benefi-

ciază de locuri de muncă încă 10 per-

soane din alte sectoare ale economiei: agricultura, serviciile, comerţul ş.a.

■ Funcţionarea consiliului local

ţionare a consiliului local, poate fi dl bătută şi aprobată orişice iniţiativă vată în legătură cu activitatea turistic care nu aduce prejudicii comunităl Legislaţia prevede pentru această pif cedură un timp scurt.

art. 20(1). Consiliul local se înt neşte în şedinţe ordinare o da

în trei luni .

art. 22. Şedinţele consiliului loc sun t publice.

art. 24(2). Deciziile ... se adoptă votul majorităţii consllieriU

aleşi.

art. 25(3). Aducerea la cunoştin

publică a deciziilor cu carach normaţiv se face după expirară termenului de 7 zile.

art. 27(1). Problemele înscr ise în i dinea de zi a şedinţei consiliul |

local nu p ot fi dezbătute dacă t sun t însoţite de raportul de s/o cialitate al compartimentului

resort.

art. 32. La lucrările consiliului loci pot participa, fără drept de vot.* delegaţii săteşti, precum şi pe soanele invitate de consiliul / | cal, a căror prezenţă este cona derată utilă.

Primarul

lată cum poate fi facilitată o iniţiativă privată. Acest drum poate dura un timp

scurt. Conform regulamentului de func-

art. 38(1). Primarul îndeplineşte u |

mătoarele atribu ţii principale:

2 ) a s i g u r ă e x e c u t a r e a d e c i z i i lo r c or i

s i l i u lu i l o c a l . .. ;

3 ) p r o p u n e c o n s i l i u lu i l o c a l s ă c o n s u l t

p r in r e f e r e n d u m p o p u l a ţi a î n pn

b l e m e l e lo c a l e ;

4 ) p r e z i n t ă c o n s i l i u l u i l o c a l , r a p o a r ,

p r i v i n d s t a r e a s o c i a l e c o n o m i c ă

s a t u l u i . . . ;

5 ) c o o r d o n e a ză e l a b o r a r e a p r o i ec t u l

b u g e t u l u i l o c a l;

38



8) e x e rc i tă f u n c ţ i a d e o r d o n a t o r p r in c i -

p a l d e c r e d i t e .

Primarul este persoana care poate

genera iniţiative privind îmbunătăţirea Condicilor pentru dezvoltarea turismului

(Ural. El se poate sprijini în iniţiativele sale

Kconsultarea populaţiei, prezintă consi-

ui argumente şi calcule economice

referitor la proiectul bugetului local şi •llgură executarea acestor iniţiative, dacă sunt susţinute de consiliul local. în

plus, este şi principalul creditor local.

Iniţiative + Argumente ş Credite

■».. .......... ......... ———— ———..

Această formulă stă la îndemâna

Oricărui primar, care:

16) supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin

satului;

21) conduce serviciile publice locale;

23)asigură elaborarea regulamentului

de urbanism şi a documentaţiilor de

urbanism şi amenajare a teritoriului;

26)supraveghează târgurile, pieţele,

oboarele, parcurile şi locurile de

distracţie.De competenţa primarului ţin evi

denţierea, evaluarea şi administrarea

obiectelor de interes turistic, gruparea

lor în zone turistice, iniţierea unor

proiecte de amenajare a zonei şi a regulamentelor de urbanism specifice

structurilor de deservire a turiştilor şi

persoanelor aflate la odihnă. Primarul urmăreşte extinderea serviciilor publice

In zona respectivă şi supraveghează

buna lor funcţionare.

Obiecte turistice -* Zone turist!« ce Amenajări specifice -» în

curajarea antreprenoriatului -»

-♦Control

Schema unui plan de acţiuni ai primarului pentru dezvoltarea unei zone

8) propune organigrama şi schema de

încadrare şi salarizare ale aparatului primăriei;

25)asigură ... crearea locurilor noi de muncă, organizarea lucrărilor pu

blice remunerate;

29) ia măsuri şi este responsabil pentru

pregătirea profesională a funcţionarilor din aparatul primăriei,

în localităţile bogate în resurse turistice, vizitate de turişti şi excursionişti, poate fi instituit un post în or

ganigrama primăriei sau a altei instituţii publice locale, de competenţa căreia va ţine iniţierea şi coordonarea

proiectelor de dezvoltare turistică a localităţii, precum şi informarea turistică

a populaţiei şi a vizitatorilor. într-o

etapă iniţială, aceste funcţii pot fi îndeplinite de s e c r e t a r u l c o n s i li u l u i l o c a l ,

salarizat din bugetul local pentru

atribuţii similare, care:

- asigură efectuarea lucrărilor de secretariat;

- pregăteşte materiale privind chestiunile supuse dezbaterii consiliului;

- comunică autorităţilor şi persoa

nelor interesate informaţii;

- asigură aducerea la cunoştinţa

opiniei publice a informaţiilor (şi cu

caracter turistic);- primeşte, distribuie şi întreţine corespondenţa;

- coordonează şi ţine evidenţa gospodăriilor (de asemenea şi a celor ce pot primi şi caza turişti).Este cea mai indicată persoană, ca

re poate deveni organizatorul unui punct local de informare turistică,

art. 45. fn satul din care nu au fost aleşi consilieri în consiliul local

respectiv, se alege un delegat sătesc, care apără şi reprezintă

interesele acestui sat pe lângă

administraţia publică locală.

ar t 48 Delegatul sătesc îndeplineş s m u l

r u r a l

ş i

d e z v

o l t a r e a

s o c i -

c o n o m i c â

a

c o m u n

i t ă ţ i i

a u t o h t o n e



d) prezintă propuneri privind realizarea

unor obiective economice, social-culturale.

Această situaţie este caracteristică multor sate deţinătoare de resurse tu

ristice, cum sunt localităţile Rudi, Ţâpo- va ş.a. Delegatul satului, de fapt, are aceleaşi drepturi de iniţiativă (şi în pro

bleme de turism) ca şi primarul comunei.

■ Ad ministrarea bunurilor

art. 79. Bunurile domeniului public de interes local cuprind:

t er en u r i p e c a r e s u n t am p l a s a te

c o n s t r u c ţ ii d e i n t e r e s p u b l i c l o c a l

(inclusiv terenurile din imediata apropiere de obiectele de interes turistic, în zonele de odihnă ş.a., care pot fi date în administrare antreprenorilor pentru practicarea turismului - n.a.);

- p i e ţ e l e (inclusiv sectorul unde se comercializează produse de artizanat, pentru care pot fi instituite facilităţi considerabile - n .a . ) \

r e ţ e le s t r a d a l e (inclusiv amenajările de pe drumurile şi traseele turistice- /7.3 .),

- p a r c u r i l e p u b l i c e (inclusiv tabelele informative pentru facilitarea vizitelor - n.a.y,

- c l ă d i r i l e (inclusiv muzeele, punctele de informare turistice, casele vechi ş.a. interesante pentru vizite - n.a.);

- m o n u m e n t el e d e i n t e r es p u b l ic l o c a l

(toate resursele cultural-istorice lo

cale - n.a.) ;

p ă d u r i l e ş i l acu r i le (unde, de fapt, populaţia locală se recrează în zone de odihnă declarate sau spontane - n.a.);

- z o n e l e d e p r o t e c ţ i e ş i z o n e l e s a n i t a -

r e (instituite în jurul ariilor naturale protejate - importante resurse turistice naturale. Aceste zone, potrivit legislaţiei naţionale, pot fi folosite în scopuri turistice - n.a.), c a r e , c o n -

f o r m l e g ii , n u a p a r ţ in d o m e n i u l u i p | b l i c d e i n t e r e s n a ţ i o n a l ,

art. 81. Toate bunurile ce aparţi unităţilor administrativteritoria\ sunt supuse inventarierii anuală

Cu toate acestea, patrimoniul turi^ tic local, în majoritatea cazurilor, este cunoscut de către comunitate care îl deţine. Doar legea respectiv obligă Comisia specializată să prezintf anual rapoarte asupra situaţiei lor şii informeze despre aceasta în terme de 10 zile persoanele interesat^ Ignoranţa noastră deseori genereaz nerespect din partea vizitatorilor.

art. 82 (1). Consiliile locale decid c i

bunurile ce aparţin domeniul public de interes local, după ca să fie date în administrarea unt tăţilor economice şi instituţiila publice, să fie concesionate sau / fie închiriate. De asemenea, ele d^ cid, în condiţiile legii, cu privire . cumpărarea şi vânzarea bunurilt ce fac parte din patr imoniul publh

Orice obiect de interes turistiij

poate fi dat în administrare unui antre

prenor concret, care îl va gospodări mai eficient în condiţii stipulate în eoni tractul cu administraţia locală. Admif nistraţia locală are destule mecanisme pentru a urmări îndeaproape resj pectarea legislaţiei privind protecţif obiectelor naturale şi cultural-istoriceJ precum şi legalitatea antreprenoriatului privitor la gestionarea patrimoniului arendat sau concesionat.

Resurse + Investiţi

Impozite, taxe

Resursele turistice administrate le-l gal de către un agent economic aduc] venituri în bugetul local.

40



| | Vânzarea, concesionarea, închiri-erea şi locaţia de gestiune se fac prin licitaţie publică, organizată

in condiţiile legii.

Transparenţa acestei operaţiuni tre- leşte respectul faţă de persoanele ca

rt Investesc banii proprii într-o afacere Itgală, în scopul promovării valorilor deţinute de comunitate, creării unor noi locuri de muncă, asigurării plăţii impozitelor şi taxelor în bugetul local,

păstrării şi gestionării eficiente a resur-

It lor turistice locale, încurajării meşteşugurilor populare, îmbunătăţirii standardelor de viaţă, atragerii în localităţi • turiştilor - consumatori ai altor bunuri

Şl servicii oferite de localnici etc.

trt. 83. Consiliile locale... pot con-tracta, în condi ţii le legii, lucrări ş i servicii de utilitate publică în li-

mitele sumelor aprobate din bu-getul respectiv.

Prospectarea traseelor excursio- nlste şi turistice, proiectarea zonelor de Interes turistic, restaurarea monumentelor de arhitectură, publicarea materialelor promoţionale, efectuarea Itudiilor de fezabilitate privind turismul In localitatea rurală, treningurile de for

mare a informatorilor şi ghizilor locali necesită atragerea specialiştilor din exteriorul comunităţii. Cu aceştia se va negocia şi se vor încheia contracte în

limita resurselor financiare existente în

buget sau a sumelor donate de antreprenorii locali interesaţi.

§rt. 84. Consiliile locale... pot să

transmită, în condiţiile legii, pe

termen limitat, cu tit lul gratuit sau

pe bază de facili tăţi bunuri imobi-liare care le aparţin organizaţiilor

socialutile necomerciale.

Orice club turistic, formaţiune folclo

rică, ONG local, pot lua în custodie o

re, informare a populaţiei, primire a oaspeţilor - acţiuni recunoscute drept social-utile şi necomerciale. Această

practică există aproape în toate ţările din regiune, de asemenea şi în Republica Moldova (Rudi, Ţâpova, Drochia,

Cricova ş.a.). Autorităţile locale vor urmări ca în condiţiile legii să fie întocmite planuri concrete de conservare a patrimoniului, care vor fi susţinute, după posibilitate, material, pentru a nu diminua entuziasmul şi a menţine bunele intenţii ale contractanţilor.

■ Lucrări publice

art 88. Consiliile locale ... pot decide înfiinţarea, în condicile legii, a unor societăţi comerciale, asociaţii, agenţii şi pot organiza alte activi-

tăţi, în scopul executării unor lu-crări de interes local, prin utilizarea capitalului statutar constituit prin

aportul consiliilor respective şi al altor persoane jur idice şi fizice.

Astfel poate fi asociat capitalul privat cu cel public pentru realizarea unor proiecte temporare sau permanente, care necesită investiţii de capital mari -

amenajarea zonelor de odihnă, construcţia drumurilor spre obiectele de interes turistic, a hotelurilor rurale, constituirea infrastructurii turistice locale etc. Uneori investiţii de mijloace băneşti pentru realizarea lucrărilor publice se fac numai în cazul în care comunitatea poate contribui la aceasta (10-20% din costul lucrărilor).

■ Legea privind finanţele publice locale

art. 4(1). Venituri le bugetelor satelor (comunelor), oraşelor şi munici-pi ilo r se formează din:

o.t:

■— u

</*



T u r i s m u l

r u r a l

ş i


s o c i

-

a l - e c o n o m i c ă

a


a u t o h t o n e

a ) i m p o z i t el e p e b u n u r i l e m a t e r ia l e ;

b ) i m p o z i t u l f u n c i a r ;

c ) v e n i t u r il e d i n v â n z a r e a a p a r t a -

m e n t e l o r (c a s e l o r ) c ă t r e c e t ă ţ en i ;

d ) v e n i t u r il e d i n v â n z a r e a p ă m â n t u l u i ;

e ) i m p o z i t e l e ş i t a x e l e l o c a l e s t ab i l i te ,

în c o n f o r m i t a t e c u l e g i s la ţ i a , d e

c ă t r e c o n s i l i i l e l o c a l e ;

f ) i m p o z i t u l p r i v a t ( d u p ă a p a r t e n e n ţ ă );

g ) în c a s ă r i l e d i n v â n z a r e a b u n u r i lo r

c o n f i s c a t e (d u p ă a p a r t e n e n ţ ă ),

h ) t a x a p e n t r u e l i b e r a r e a li c e n ţ e l o r (a u -

t o r it ăţ il o r ) p e n t r u p r a c t i c a r e a a n u m i -

t o r g e n u r i d e a c t i v i ta t e;

i ) t a x a p e n t r u p a t e n t a d e în t r e p r i n z ă -

to r ;

j ) în c a s ă r i d in a r e n d a p a t r im o n iu lu i lo -

ca l ;

k ) a l t e v e n i t u r i p r e v ă z u t e d e l e g i s la ţ ie .

Potrivit Codului fiscal, în Republica

Moldova sunt prevăzute 17 impozite şi taxe locale. Pentru activităţile de turism

şi de prestare a serviciilor persoanelor aflate în călătorie în mediul rural pot fi aplicate următoarele taxe locale:

- taxa hotelieră:- taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei);

- taxa pentru dreptul de a aplica simbolica locală;

- taxa pentru amplasarea unităţilor

comerciale;

- taxa balneară;

- taxa pentru dreptul de a efectua

filmări cinematografice şi TV.Taxa hotelieră este percepută de la

proprietarii de hoteluri sau ai altor încăperi cu destinaţie de hotel. Se taxează numărul de paturi oferite pe zi clienţilor. Pe teritoriul municipiului Chişinău, de exemplu, taxa hotelieră pentru un pat oferit pe zi constituie 1-4% din salariul minim, în funcţie de categoria şi numărul de stele ale hotelului (aprilie 2000). Se recomandă ca în mediul rural proprietarii de case private şi care cazează persoane în

odăile disponibile şi amenajate primirea turiştilor să fie scutiţi, cel |

în etapa începerii afacerii, comple taxa hotelieră.

Taxa pentru amplasarea put

tăţii. Publicitatea destinaţiilor turii, este scutită de orice taxe localej| practica internaţională, fiind consj) rată publicitate social-utilă. De exfl piu, panoul publicitar:

Ir „ O r h e l u l

V e c h i - locul întâlnirii

civilizaţiilor antice, me

dievale şi contemporane în Republica Moldova. n

Vizitaţi-I. Relaţii la tel.:...

- sporeşte gradul de informare-oij entare a turiştilor potenţiali, îi îndear nă să vină şi le face o relaţie cu des]

naţia respectivă.Taxa pentru dreptul de a aplic

simbolica locală. Aceasta este stat lită de autorităţile locale. Multe localită din Republica Moldova nu au o simb< lică proprie, care nu a existat niciodat sau datele de arhivă referitoare la e| au fost pierdute. Simbolica locală ofer originalitate oricărei zone turistice. Dai cei care dispun de aceasta trebuie s-q utilizeze cu multă prudenţă. Dreptul dq a aplica simbolica locală li se acordă doar partenerilor serioşi.

Taxa pentru amplasarea unităţilor! comerciale. Scutirea antreprenorilor! de această taxă în anumite zone de in

teres turistic (cel puţin în etapa iniţială a afacerilor) ar atrage resursele private pentru amenajarea teritoriilor, investiţi«

în infrastructură şi turişti - clienţii] acestor întreprinderi. De plata ei pot fi]

scutiţi, de exemplu, meşterii artizani lo-|

42



pi, care comercializează suvenire în

Urile de amenajare turistică.

Tfexa balneară este o plată unică

Oepută în zonele cu resurse de-

irate drept balneocllmatlce.Taxa pentru dreptul de a efectua

Hmftri cinematografice şi TV. în eta- Iniţială, zonele turistice, pentru a fi

Ultoscute, au nevoie de publicitate, fin Intermediul TV, de filme, realizate

thlar de turişti etc. O taxă suplimenta- M în zonele turistice ar avea un efect i ttf lativ.

Impozitul funciar este un impozit Jpcal direct, obiectul de impozitare fi

ind terenurile de pământ (proprietate,

(losesiune sau cu titlul de beneficiere

Unciară). Impozitul se varsă pe con

turile bugetare speciale ale organelor Idministraţiei publice locale şi este

repartizat pentru amenajarea socială

|l inginerească a teritoriului, achi

tarea plăţilor stabilite pentru deţinătorii de terenuri, care cresc producţia

agricolă pe terenuri de calitate infe

rioară.De impozitul funciar sunt scutite:

- rezervaţiile, parcurile, fondul silvic şi acvatic, dacă nu sunt antrenate în

activitatea de întreprinzător;

- instituţiile din domeniul social-cultu

ral;

- terenurile de folosinţă comună ale

localităţilor;

- altele (vezi: Legea cu privire la im

pozitul funciar, art.8).

art. 4. (2). Defalcările de la urmă-

toarele tipuri de venituri generale

de stat:

a ) i m p o z i t u l p e v e n i t u l d i n a c t i v i t at e a

d e în t r e p r in z ă to r a p e r s o a n e l o r j u -

r i d i c e d i n t e r i t o r i u l r e s p e c t i v ;

b ) i m p o z i tu l p e v e n i t u l p e r s o a n e l o r f i-

z i c e ;

c ) T .V .A . l a m ă r f u r i le p r o d u s e ş i l a s e r -

v i c ii le p r e s t a t e p e t e ri to r i u l r e s p e c -

ti

De impozitul pe venit sunt s c u t i t e

organizaţiile cu statut necomercial. Au

cofe r e d u s e la acest impozit între

prinderile agricole şi gospodăriile

ţărăneşti, întreprinderile cu investiţii străine, rezidenţii ’zonelor antrepreno-

riatului liber.De T.V.A. sunt s c u t i t e locuinţele şi

terenurile, majoritatea serviciilor so

ciale.

3) încasări de mijloace speciale ob-ţinute din executarea lucrărilor,

prestarea serviciilor sau din alte

activităţi desfăşurate contra plată

de către instituţiile publice finan-

ţate de la bugetele locale;

4) Transferuri de la alte bugete.

Autorităţile publice locale colaborează cu Agenţia Naţională de Turism

prin acordarea beneficiarilor serviciilor

de specialitate (vezi: Legea 798-XIV,

art.6 sau capitolul 2 al lucrării).

Alte servicii oferite contra plată: in

formaţie turistică, ghizi etc.

art. 4 (3). Veniturile bugetelor raioa-

nelor şi bugetului central al uni-

tăţii teritoriale autonome se for-

mează din:

1) î n c a s ă r i d i r e c t e ş i i n t e g r a l e a l e u r -

m ă t o a r e l o r c a t eg o r i i d e i m p o z i t e,

t a x e ş i a l t e v e n it u r i:

a ) im p o z i tu l p e v e n i tu l p e r s o a n e l o r f i-

z i c e ;

b ) i m p o z i tu l p e n t r u f o l o s ir e a re s u r s e l o r

n a t u r a l e ;

c ) v e n i t u r i l e d i n o p e r a ţ i il e c u c a p i t al , c u

e x c e p ţ i a a c ţ i u n i l o r c e c o n s t i t u ie c o

t a p a r t e a s t a t u l u i;

d ) i m p o z i tu l p r i v a t ( d u p ă a p a r t e n e n ţ ă );

e ) în c a s ă r i d i n v â n z a r e a b u n u r i l o r c o n -

f is c a t e (d u p ă a p a r t e n e n ţ ă );

f ) t a x a d e s t a t p e n t r u e x a m i n a r e a c a u -

z e l o r în i n s t a n ţ e l e j u d e c ă t o r e ş t i ;

g ) a l t e v e n i t u r i p r e v ă z u t e d e l e g i s l a ţi e .

Impozitul pentru folosirea resurselor naturale în scopuri de recreare odihnă T

u r i s m u l

r u r a l

ş i d e z v o l t a r e a

s

o

c

/ *

a l - e c o n o m i c â

a

c o m

u n i t ă ţ i i

a u t o h t o n e



T u r i s m u l

r u r a l

ş i

d e z v o l t a r e a s

o c i -


a


a u t

o h t o n e

şi turism în Republica Moldova nu este practicat. Introducerea lui ar fi un obsta

col în dezvoltarea turismului rural. Impo

zitul privat se percepe, în proporţia stabilită de Legea Bugetului - 1% din va

loarea bunurilor de stat privatizate (tabere de odihnă, hoteluri rurale, restaurante ş.a., reamenajate potrivit planurilor de afaceri ale noilor proprietari).

2 ) D e f a l c ă r i d e la u r m ă t o a r e l e t ip u r i d e

v e n i t u r i g e n e r a l e d e s t a t :

a ) i m p o z i t u l p e v e n i t u l d i n a c t i v i t a te a

d e a n t re p r e n o r a p e r s o a n e lo r j u -

r i d ic e d i n t e r i to r i u l r e s p e c t i v c e l

p u ţ i n 5 0 % ;

b ) t a x a p e v a l o a r e ad ă u g a t ă l a m ă r -

f u r i le p r o d u s e ş i l a s e r v i c i i l e

p r e s t a t e p e t er it o r i u l r e s p e c t i v c e l

p u ţ i n 1 0 % ;

c ) t a x a p e n t r u f o l o s i r e a d r u m u r i lo r ,

p e r c e p u t ă d e l a p o s e s o r i i m i j-

l o a c e l o r d e t r an s p o r t în m a t r ic u l a t e

în R e p u b l i c a M o ld o v a c e l p u ţ i n

5 0 % .

în limita acestor cote antreprenorii

locali implicaţi în turismul rural ar putea

beneficia în zonele de interes turistic de un regim fiscal favorabil. Aceste de

cizii ţin de competenţa autorităţilor

menţionate.

3 ) î n c a s ă r i d e m i j lo a c e s p e c i a l e o b ţ i-

n u t e d i n e x e c u t a r e a l u c r ăr il o r, p r e s -

t a r e a s e r v i c i i l o r s a u d i n a l t e a c t i v i t ă ţ i

d e s f ă ş u r a t e c o n t r a p l a t ă d e c ă t r e in -

s t i tu ţ i i l e p u b l i c e f i n a n ţ a t e d e l a

b u g e t e l e r es p e c t i v e ;

4 ) T r a n s f e r u r i d e l a b u g e t u l d e s t at .

( Vez i ş i a r t . 4 ( 1 ) ).

art. 7 (2). De la bugetele satelor (co-munelor), oraşelor, municipiilor

se finanţează cheltuielile ce ţin

de:

1 ) a m e n a j a r e a t er i to r i u l u i ;

2 ) c o n s t r u c ţ i a ş i î n t r e ţ in e r e a , î n h o t a r e -

l e l o c a l i t ă ţi l o r r e s p e c t i v e , a d r u m u r i -

l or , s t r ăz il o r , p o d u r i l o r ş i l o c u r i l o r p u -

b l i c e , i l u m i n a t u l s t r ă z il o r ;

3 ) î n t r e ţ i n e r e a u r m ă t o a r e l o r i n s t i g

p u b l ic e ş i d e s f ă ş u r a r e a u r m ă t o i

l o r a c t i v i t ăţ i :

b ) a c t i v i t ă ţ i p e n t r u t i n e re t , c u l t u r ă f i i

ş i s p o r t;

c ) c ă m i n e l e c u l t u r a l e , b i b l i o t e c i l e ] a l t e i n s t i tu ţ i i d e c u l t u r a l i za r e ;

d ) s e r v i c i il e , s t a ţ i il e ş i p o s t u r i l e d e

v a r e p e a p ă .

Zonele de interes turistic sunt loc publice şi au nevoie de amenajări sţi

cifice practicării turismului şi sportul|

de aceea în acest scop trebuie elafc rate şi realizate diverse proiecte. Es

foarte important de amenajat drumi]

de acces pentru circuitul maşinilor, asemenea, de stabilit trasee pent

deplasarea pe jos a turiştilor. Pent

aceasta vor fi folosite mijloacele finali ciare ale autorităţilor publice locale

ale antreprenorilor, astfel realizându-S

un parteneriat eficient. Sectorul priv«j poate face investiţii de capital şi

resurse de muncă, astfel, aducând

contribuţie importantă la constituire

pieţei de consum, turiştii fiind prindj

palii consumatori ai produselor turis tice.

La ora actuală un raion poate ave<| doar câteva zone de interes turistic. Dq

aceea eforturile trebuie canalizate spre

destinaţiile prioritare. Zona turistică se poate găsi pe teritoriul unei sau al câ-ij

torva comune învecinate, deci ea

poate constitui o destinaţie de interes turistic de importanţă raională.

Din bugetele respective se vor alo-J

ca surse pentru lucrări de reparaţie, re-i construcţie şi de construcţie a obiec-j telor de interes turistic, pentru amena-1

jări în scopuri turistice (panouri infor-j

mativ-turistice, parcări, marcaje ş.a.) | ale drumurilor, organizarea şi susţine- ]

rea muzeelor, expoziţi ilor (inclusiv a |

imitaţiilor exacte ale unor resurse turis

tice dispărute), a manifestărilor teatralizate în locurile stabilite pentru vizi

tare (de exemplu, „Cetăţile antice ale

44



Persoanele care se ocupă de activitatea de antreprenor pot oferi turiş-

t o r tntr-o destinaţie turistică rurală di-

Vt r ie servicii şi bunuri de consum.

AOMtea pot fi grupate potrivit nece- l l t l ţ l lor oaspeţilor după cum urmează:

Ai Găzduirea în mediul rural cupr inde următoarele servicii :

■ primirea pentru sejur în odăi separate dotate cu paturi (individuale, matrimoniale, duble) şi cu alt mobilier (dulapuri, mese, scaune, oglinzi, perdele) necesar pentru folosirea în

exclusivitate de către turişti;

A Pen siu ne agroturistică lângă or laş i

- oferirea serviciilor generale: electricitate, TV, radio, telefon, grup sanitar

şi WC (separat sau comun), apa curentă rece/caldă, canalizare şi alte

instalaţii şi servicii edilitare şi casnice;

- oferirea serviciilor de servire a mesei: bucătărie la dispoziţia turiştilor, frigider, aragaz, vase şi ustensile de

bucătărie, spaţii pentru servirea mesei sau sufragerie dotată cu mobilier adecvat şi inventar, apă curentă,

servicii de preparare a bucatelor

după un meniu prestabilit (bucătăria

europeană, tradiţională sau locală), produse agricole proprii ş.a;

- oferirea altor servicii persoanelor aflate în călătorie: de informare-comunicare (e de dorit într-o limbă cunoscută turiştilor), de însoţire, servi

cii de ghid local pe trasee excursioniste, punerea la dispoziţie a curţii

proprii cu spaţii verzi şi împrejurimi estetice pentru diverse activităţi, a

spaţiului pentru joaca copiilor, a

locului pentru parcarea automobilului (sau a garajului), a terenurilor pentru camparea în aer liber într-un

adăpost transportabil (cort sau rulată) cu materiale care asigură o delimitare estetică şi eficienţă de cele

lalte spaţii, a spaţiului pentru depozitarea echipamentelor sportive şi

de agrement, de asigurare a protecţiei turiştilor şi a bunurilor lor etc.

Gazde primitoare pot fi persoanele(fermieri, pedagogi, medici ş.a.), care

dispun de toate cele necesare pentru a

oferi serviciile sus-numite, de timp sufi

cient pentru asemenea activităţi, posedă o limbă străină, sunt inteligente în

relaţiile cu turiştii. Aceste şi alte activităţi similare sunt prevăzute în lista

ocupaţiilor din patenta de întreprin

zător.

B. Servicii de alimentare a turiştilor în unităţi separate: restaurante r

i s m u l

r u r a l

ş i

d e z

v o l t a r e a

s o c i -

e c o n o m i c ă

a

c o m u

n i t ă ţ i i

a u t o h t o n e



T u r i s m

u l

r u r a l

ş i


s o c i -

a f - e c o

n o m i c ă

a


a u t o h t o n e

familial, cu specific naţional sau

local, pensiune, grădină de vară

ş.a.), baruri (de zi, de noapte, dis-

co-bar ş.a.), cafenea, cofetărie,

plăcintărie ş.a., care tşi pot găsi teren de activitate în zonele turistice rurale:

- servicii de servire a mesei: spaţii separate adecvate normelor stabilite (bucătărie complet echipată, sufragerie sau spaţii de servire, hol), ospătari şi alt personal de servire, inventar şi veselă pentru servirea mesei, mobilier adecvat, meniu

(după caz şi într-o limbă de circulaţie internaţională), apă curentă

caldă/rece etc.;

- servicii suplimentare: telefon, transport, curier etc.Persoanele (fizice sau juridice) pot

practica acest gen de servicii în baza licenţei şi dacă respectă normativele

stabilite de legislaţie.

C. Servic ii de ghid şi informare locală a turiştilor:

- ghidarea turiştilor prin muzee, pe

trasee locale, judeţene sau naţionale (cu sau fără transport închiriat), însoţirea pe trasee nemarcate

sau complicate de parcurs (păduri, stânci, rezervaţii ş.a.), informarea

privind obiectele de interes turistic

din zonă, valoarea, istoria, specificul lor etc.;

- salvarea în cazuri excepţionale şi

scoaterea turiştilor din zone de

calamitate. în calitate de ghid pot activa persoa

ne care au urmat „cursuri formatoare

de ghizi şi însoţitori", personalul muzeelor locale, profesorii de istorie, biolo

gie, educaţie fizică din localitate, unii specialişti în agricultură locali, funcţionari publici ş.a., care posedă informaţie despre obiecte turistice, tehnici

de prezentare şi cunosc limba vorbită

de turişti (sau una de circulaţie internaţională). Activităţi similare sunt in

46

I

cluse în lista ocupaţiilor din patenta ţ întreprinzător.

D. Servicii de transport al turiştii

spre şi pe teritoriul zonelor tuf tice:

- servicii de arendă a automobilă! cu şofer pe trasee turistice şi în i cursie, servicii de aprovizionare^

grupurilor turistice, expediţiilor ( ţ

heologice, etnografice, ecologic

istorice), delegaţiilor ş.a.;

- servicii de transport public: au| buze şi microbuze pe rutele locali

judeţene sau naţionale, taxiuri ş.al

Persoanele pot practica acest gade activitate în baza licenţei şi dae

respectă prevederile stabilite de leg

slaţie (de exemplu, autobuzele pentij excursii trebuie să fie echipate cu

crofon şi sistem audio-comunicativ, Ic pentru ghid ş.a.). în turismul rural ga^

dele pot oferi transportul personal perj

tru deplasările scurte. Acest serviciu i este impozitat.

E. Meşteşuguri populare (artizanat^- producerea şi comercializarea obied

telor din lemn, piele, fibre vegetali şi animaliere, metal, piatră, lut ari ş.a. pentru uz personal sau casj nic;

- producerea şi comercializarea su l venirelor, reproducerilor foto şi vi( deo;

- producerea şi comercializarea echil

pamentelor turistice şi sportive: ruxa-| curi, indicatoare, marcaje, obiecte

pentru sporturi nautice, alpinism şlj drumeţie;

- producerea şi comercializarea ma-1

terialelor informative despre locurilel turistice: calendare, hărţi locale, bu-J

clete ş.a.; ■

- producerea şi comercializarea obiec-| telor cu caracter religios.

Meşterii (meşteriţele) populari, pre-1cum şi alte persoane, cu aptitudini ne-|

cesare, pot practica activităţile sus-nu-



|H* liber „pentru expoziţii şi alte eveni- |nte culturale” sau în baza patentei

I întreprinzător pentru o afacere per

tinentă.

i Formaţiuni folclorice, trupe de

, teatru popular, întreprinderi de

agrement, întreprinderi de trata

ment balneoclimateric ş.a.

.Autorităţile publice locale sunt antreprenori speciali (sunt res

ponsabile de lucrările publice şi de serviciile de specialitate în

ionele de interes turistic):

* servicii turistice de bază sau suplimentare prin participarea, împreună

cu parteneri din sectorul privat, la

realizarea unor proiecte comerciale;

» servicii de specialitate în turism în

comun cu Agenţia Naţională de Turism. (Vezi „Oportunităţi şi «pete

albe» în legislaţia naţională”);

•* servicii şi lucrări publice ale APL ce

contribuie la dezvoltarea turismului

rural: coordonarea activităţii de antreprenoriat, micul business, comerţ, stimularea investiţiilor în arhitectură şi urbanism, pentru protecţia mediului înconjurător, întreţinerea drumurilor publice, sistemelor

de alimentare cu apă potabilă, sistemelor de canalizare şi epurare a

apelor uzate, alimentarea cu ener

gie electrică, transportul public local, sisteme de infrastructură gene

rală ş.a.

■ 3.3. Turiştii şi populaţia

locală

în linii mari, turiştii în orice ţară sunt

solii diplomaţiei populare. Prin interesul cognitiv, pe care îl manifestă pentru

valorile umanităţii şi prin comportamentul lor, turiştii contribuie la stabilirea unui climat prietenesc, binevoitor şi de înţelegere reciprocă între

popoarele lumii.

în cele ce urmează ne vom referi la

unele prevederi cuprinse în documentele internaţionale cu privire la turism: C o d u l t u r is t u l u i ş t C a r t a t u r is m u l u i

(Sofia, septembrie 198jj), C o d u l g l o b a l

d e e t ic ă p e n t r u t u r is m (Santiago, octombrie 1999), recomandate tuturor

ţărilor şi comunităţilor lumii drept priorităţi pentru dezvoltarea unui turism

durabil.

■ Populaţia locală

Comunităţile, pe al căror teritoriu se

găsesc resursele turistice, care, de

fapt, fac parte din patrimoniul întregii omeniri, au drepturi şi obligaţiuni deosebite asupra lor. Nimeni nu poate interzice accesul populaţiei locale spre

obiectele turistice proprii.Turismul trebuie să se dezvolte pre

tutindeni, dar este necesară o atitudine

grijulie, respectuoasă faţă de tezaurul

cultural-istoric şi artistic, care trebuie ;

protejat şi păstrat pentru generaţiile viitoare. Nu se admite nici un fel de discriminare religioasă, etnică, socială sau

morală. Turismul este una din puţinele

posibilităţi de a dezvolta zonele dezavantajate economic, cum sunt regiunile

rurale, artizanatul, cultura şi folclorul, evitându-se standardizarea şi unificarea acestora, iar turismul naturist şi

ecoturismul sunt recunoscute drept

cele mai preţioase forme de turism,

deoarece trezesc persoanelor participante respect faţă de tezaurul natural şi

faţă de populaţia autohtonă.Populaţia locală trebuie să fie impli

cată direct în activitatea turistică şi să

participe pe principii de egalitate la

obţinerea profiturilor economice, sociale şi culturale. în locurile de tranzit

sau de trai temporal ale turiştilor, ea îi

va trata pe aceştia cu ospitalitate deosebită, astfel, datorită bunăvoinţei şi prieteniei manifestate, va contribui la

armonizarea relaţiilor interumane şi sociale. T

u r i T m u l

r u r a

l

ş i


s o c


a


a u t o n



T u r i s m

u l

r u r a l

ş i


s o c i *

£ f ^ e c o n o m i c a

a

c o m u n i t

i i

a u t o h t o n e

I ■ Autor ităţile publice ale j ţării>gazdă

j Coordonează astfel acţiunile turis

tice, încât acestea să se petreacă

într-o concordanţă totală cu specificul şi tradiţiile locale, precum şi în conformitate cu legislaţia ţării primitoare. Ele promovează politica turistică, urmărind ca activităţile desfăşurate să contribuie la ridicarea nivelului de trai al populaţiei, luându-se în considerare necesităţile locale şi folosind, în primul rând, forţa de muncă locală.

Dezvoltarea teritoriilor cu potenţial

i turistic trebuie să fie astfel planificată,J încât să integreze, pe cât e posibil,

J obiectele turistice şi infrastructura spe

cifică în mediul social-economic şi natural local, asigurându-se protecţia tezaurului naţional, economisirea resurselor naturale, reducerea deşeurilor.

Veniturile provenite în urma vizitării i resurselor turistice trebuie să fie parţial

sau total utilizate pentru restaurarea,

protecţia şi ameliorarea lor. Autorităţile publice trebuie să acorde turiştilor o

I atenţie sporită, să-i informeze, să le

asigure protecţia şi libertatea de de-

▼ Mănăstirea Noul Neamţ - cea mai mare din

Republica Moldova

▲ Biserică de rit catolic. Raşcov

plasare, să le faciliteze accesul la se| viciile administrative şi juridice locali precum şi la consulatele ţărilor de orj gine. Autorităţile ţării-gazdă trebuie preîntâmpine orice posibilitate de a utj liza turismul în scopuri de exploatare | persoanelor, comerţul ilicit cu drogurj arme ş.a.

■ Turiştii

Turismul este una dintre cele ma bune modalităţi de utilizare a timpuli| liber. Orice persoană poate să călă torească pe teritoriul ţării sale sau

viziteze o ţară străină, să ia cunoştinţi nestingherit şi personal de locuril^ pitoreşti ale planetei. Turistul are ani mite drepturi şi obligaţiuni:

a) Turistul are dreptul:

- accesul la informaţia obiectivă, exac tă şi exhaustivă despre condiţiile posibilităţile oferite în timpul călăto riei; despre populaţia locală, tradlj ţiile şi religia ei, interdicţiile locale

locurile şi obiectele sacre, care tre buie respectate; valorile artisticei arheologice şi culturale, care trebuia

48



păstrate; despre flora şi fauna, care

trebuie să fie protejate etc.;

la asigurarea securităţii personale şi a bagajelor sale, precum şi la prote

jarea drepturilor de consumator;

să se deplaseze liber pe teritoriul

ţării sale, precum şi dintr-o ţară în

alta; în zonele de tranzitare şi în

locurile de staţionare la obiectele

turistice şi de cultură, să nu fie su

pus unor formalităţi exagerate sau

unui tratament discriminatoriu;

la condiţii de igienă socială, îndeo

sebi în locurile de cazare, alimentare, transport şi în alte locuri publice, să solicite informaţii în

vederea preîntâmpinării bolilor in-

fecţioase;

la asistenţa medicală;

accesul rapid şi eficient la sistemele

de telecomunicaţie în interiorul ţării şi peste hotarele ei;

la proceduri administrative şi juridice, precum şi la garanţii necesare

protecţiei drepturilor sale;

- la libertatea de a săvârşi ritualurile

religioase proprii şi la condiţii necesare pentru aceasta;

- la libertatea de a se adresa organelor consulare ale ţării sale, în con

formitate cu convenţiile diplomatice.

b) Turistul este obligat:

- să manifeste cel mai înalt grad de

înţelegere faţă de obiceiurile, ritualurile de cult şi comportamentul populaţiei locale, să aibă o atitudine

grijulie faţă de patrimoniul natural şi cultural al acesteia;

- să se abţină de a face comparaţii de caracter economic, social şi cultural, referitor la starea sa şi a populaţiei

autohtone;

- să fie receptiv la cultura comunităţii vizitate, ca fiind parte componentă a

patrimoniului umanităţii;

- să evite exploatarea altor persoane

în scopuri de prostituţie;

- să nu transporte, comercializeze şi

să nu utilizeze substanţe narcotice

şi alte preparate interzise.

T

u

r i s m

u

l

r u r a l

ş i


s o c i •


a


a u t o h t o n e



' ' - J ^ l i

" T " ’ " : ' " r

î -v»-,1» ' 1 , ş

vfi&'f. — -

------------------------------

¥ ;№ )0,©@^SK]S©®. f***’ *., *

4.1. Vacanţe la ţară

în satul moldovenesc s-au păstrat numeroase monumente de istorie şi cultură, s-au conservat elementele tradiţi

onale din viaţa de zi cu zi a localnicilor, care au moştenit de la strămoşi bună

voinţa, ospitalitatea şi sinceritatea lor.Revenirea la ţară pentru orice mol

dovean înseamnă şi revenirea acasă. Aici îl aşteaptă casa părintească, mirosul de pâine coaptă, găseşte linişte. Se pare că această nostalgie îl însoţeşte pretutindeni ...

Dar parcă numai pe moldoveni?

Călătoria la ţară poate fi o simplă vizită la rude, o excursie organizată de copii. Ea poate avea drept scop şi petrecerea a câteva zile într-o pensiune rurală sau într-un camping pentru a exercita anumite genuri de sport. Asemenea călătorii se practică în toate ţările europene, satul punându-le la dispoziţie vizitatorilor şi turiştilor un mediu curat, natural şi tradiţional. Astfel, au fost elaborate programe turistice, care conţin diferite ofer

te pentru prestarea unor servicii:

- „Cazare şi masă într-o gospodărie ţărănească”, unde oaspetele beneficiază de o odaie închiriată în casa săteanului şi de bucate din produsele agricole ale acestuia.

- „Vacanţă într-o pensiune rurală/hotel rural”, unde oaspetele beneficiază de un set de servicii clasificate, necesare unei călătorii într-o anumită

zonă rurală, montană, rezervaţie etc. Hoteluri rurale au existat şi mai exis

tă în satele din Moldova (de exemplu, în Tvardiţa), de aceea această expe

rienţă poate fi renovată. Dacă anteri ele erau destinate cazării tinerilor sp cialişti sau membrilor delegaţiilor,

tualmente pot fi utilizate pentru mirea turiştilor din oraşe, lucrătorii

reprezentanţelor străine în Republiij Moldova etc.

- „Satul de vacanţă” - asemănăţj bazelor de odihnă, unde turiştii su cazaţi în căsuţe separate sau în ■cu un minim necesar de condiţii, şi în Moldova, ele sunt amplasa

într-o zonă rurală pitorească aparţin întreprinderilor.

x.

▲ O gospodărie obişnuită - loc pentru popas

turistic. Brăneşti

50



«Vacanţă pentru copii la ţară” - bază de odihnă adaptată necesităţilor copiilor, pentru care, în afară de bazare fi masă specifică, se organizează Jocuri în aer liber, întreceri sportive,

excursii, cercuri după interese. Este ceva asemănător „taberelor pentru

copii”, cunoscute la noi.

„Camping” - ofertă pentru camparea în aer liber în corturi sau în că

suţe din lemn a turiştilor care călă

toresc cu mijloace de transport proprii. Ei beneficiază de locuri pentru

campare şi parcare a autovehiculelor pe terenurile publice (parcuri

naţionale, rezervaţii, zone riverane) sau private (gospodării ţărăneşti,

păduri, plaje etc.).

„Echitaţie” (călărie) - ofertă pentru do

ritorii de a lua lecţii de călărie şi de

a practica călăritul în zone special

amenajate în acest scop cu trasee

bine distincte. Pe lângă cele menţio

nate, mai este nevoie de asistenţă profesională de calitate şi de cai

buni. în Moldova acest gen de activi

tate poate fi organizat pe lângă fer

mele de cai din Jevreni, Ciadâr-Lun-

ga, hipodromul din Chişinău ş.a. Pentru majoritatea acestor vacanţe

|| ţară sunt programate activităţi în aer liber (drumeţii, escaladarea versanţilor Itâncoşi, vânătoare, pescuit, fotografiere ş.a.), sporturi pentru amatori pe trasee corespunzătoare (ciclism, cano- ta|, rafting, orientare turistică ş.a.),

studii de evaluare (a naturii, a monumentelor istorice ş.a.), participarea la manifestări tradiţionale locale (festivaluri etnografice, sărbători locale, com

petiţii la sporturile naţionale, festivaluri de muzică şi dans popular, de teatru

etc.) sau turiştii iau cunoştinţă de arta

culinară, naţională şi locală, care fac •ceste oferte atractive şi originale.

Asemenea activităţi, apreciate mult de turişti, se organizează şi în republica noastră:

▲ Popas agroturistic. Rom ânia

- căţăratul pe stânci pe trasee amenajate (Orheiul Vechi, Ţâpova, Cor-

jeuţi);

- drumeţii prin codri, de-a lungul râurilor, în zonele istorice (Condriţa-Că- priana, Ivancea-Orheiul Vechi-Ustia, Dubăsari-Vadul lui Vodă etc.);

- vânătoarea şi pescuitul (coordonate de Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova);

- festivaluri de turism sportiv (corn.

Talmaza);

- expediţii pe Nistru şi Prut (canotaj,

rafting);- manifestări tradiţionale (hramuri In

localităţi, festivaluri de folclor etc.);

- drumul vinului (la fabricile de vinuri de la Cricova, Cojuşna, Mlleştll Mici,

Cazaclia ş.a.).

■ 4.2. Raportul „ turlst-gaitfA” i etica ospitalităţii

Turistul trebuie să dea dovadA da înţelegere şi să respecte tradiţiile, ritu

alurile, obiectele patrimoniale deţinuta de comunităţile localităţilor vizitata, Iar

populaţia locală să manifeste ospltall-

51

a i «

«

:

' f

s a r

»

r t t :



O a s p e ţ i

î n

s a t u l


tate, bunăvoinţă şi prietenie faţă de el.

Aceasta este o lege veche, care stă la baza relaţiilor între oaspeţi şi localnici.

Autorităţile totdeauna au urmărit ca

această lege să fie respectată în orice circumstanţe echidistant şi cu maximă

corectitudine.Turiştii sunt persoane care călătoresc

prin alte locuri decât cele unde îşi petrec viaţa de zi cu zi şi nu toţi cunosc limba localnicilor, nu le pricep gesturile şi comportamentul şi, în genere, nu ştiu încă multe alte lucruri. Mulţi se simt neîn

crezători într-o societate străină, întâl

nind diverse bariere: lingvistice, sociale, psihologice, morale etc. Ei au nevoie de asigurarea securităţii personale, de asistenţă medicală şi civică, vor să-şi satisfacă necesităţile religioase în modul în care sunt deprinşi ş.a.

Modul de viaţă al persoanei care

călătoreşte diferă în multe privinţe de cel obişnuit: ea are mult timp liber, se relaxează, tinde să vadă şi să cunoas

că lucruri noi, explorează locuri necunoscute, încearcă să ia cunoştinţă mai profund de cultura localnicilor, este mai dinamică, caută noi distracţii, este predispusă spre aventuri etc.

Orice om vrea să călătorească, pentru că astfel descoperă multe lucruri necunoscute, interesante, se află

în nişte împrejurări neobişnuite, plăcute şi relaxante, trăieşte clipe fericite.

Călătoria se aseamănă cu o poveste în

care există multe lucruri ciudate, se petrec evenimente pozitive, toate personajele sunt bine dispuse şi prietenoase. în această poveste nu este loc pentru probleme de serviciu sau de alt gen, lucruri mărunte, deranjante cotidiene şi, deşi ireală, fiecare vrea s-o vadă asemănătoare visurilor din copilărie.

Călătorul vrea, pur şi simplu, să se odihnească plăcut, să vadă lumea ..., să se bucure de viaţă. Să recunoaştem, toţi la o anumită vârstă am avut asemenea aspiraţii şi poate le avem şi

acum, dar ne jenăm să dăm frâu fanteziei, fiindcă permanent sunte preocupaţi de problemele cotidier Turistul este tocmai persoana cai

pentru o scurtă perioadă de timp uf de toate grijile şi iese din cercul oc paţiilor cotidiene.

Toate acestea sunt nişte necesiţi specifice ale persoanei aflate în călătj rie, pentru care ea trebuie să... cheltj iască bani. Anume aceasta poate termina intensificarea concurenţei înti diferite destinaţii turistice, deoarel comunităţile locale înţeleg că turisn

este un izvor de venituri suplimenta şi cu cât fluxul de turişti este mai ma şi mai permanent, cu atât veniturţ sunt mai substanţiale.

Pe parcursul istoriei au fost aplica diferite metode şi tehnici, unele simp| altele sofisticate sau chiar necinstii de a atrage călătorii spre o destinaţi De exemplu, raportul „ preţ-calitate”

vorabil turistului, jocurile de nora

publicitatea agresivă etc.Pentru a obţine ca destinaţia să

atractivă turiştilor, comunitatea loc trebuie să-şi axeze eforturile pe urn

toarele priorităţi:

- ospitalitate;

- resurse turistice atractive şi accej

bile;

- tratament inteligent şi profesionist]Varianta respectivă este recoms

dată celor care dispun de puţini bani] de timp insuficient. Populaţia-gazd

trebuie să aibă relaţii bune cu vizitj torii, să fie ospitalieră în orice împrej rare. Chiar atunci când turistul mal festă un interes specific faţă de an

mite lucruri, cărora localnicii nu le djj nici o atenţie sau le percep ca obişnuit, de exemplu, lada pentru p| trarea zestrei fetei.

Turistul vrea să folosească timj| de aflare în călătorie, după cum cre|

de cuviinţă şi nu trebuie să insistă prea mult ca el să procedeze altl

52



(bunăoară, noi insistăm să meargă în

ospeţie la rude sau prieteni).

El poate să aibă alt regim de ali

mentare decât al nostru şi de aceasta

Irebuie de ţinut cont. Este cunoscută Ospitalitatea moldovenilor care pun pe

masă cele mai alese bucate. însă ele

pot să nu fie preferate de către unii turişti.

De obicei, orice gospodar din satele

noastre propune oaspetelui un pahar OUvin, dar nu trebuie să facem niciodată ca el să regrete din cauza calităţii

fl cantităţii băuturii. Şi mai rău este Când ea se consumă în locuri nepre-

Vlzute pentru acest scop: beciuri,

Orame neamenajate etc. De aceea nu

M va insista şi gazdele vor ţine cont de preferinţele lui.

Propunem câteva sfaturi pentru cei Oare primesc oaspeţi din alte părţi:

*■ La sosirea oaspetelui serviţi-l cu un pahar cu vin sau cu altă băutură în

semn de bun venit. Copiilor oferiţi-le dulciuri sau fructe;

» Pe masa din camera oaspetelui tre

buie să fie flori, un ziar proaspăt sau

o carte despre localitate, o hartă cu

indicarea localităţilor şi a împrejuri

milor;

- Adresaţi-vă oaspetelgi respectuos şi dacă acesta acceptă, atunci pe

nume;

- Informaţi-I despre noutăţile din sat;

- Oferiţ i-vă servicii le de a-i arăta

locurile pitoreşti din sat, de a aranja

pentru el vizite la primărie, la un

meşter popular, la muzeu ş.a.;

- Găsiţi modalităţi de a distra oaspe

tele când timpul de afară este nefa

vorabil pentru excursii şi plimbări;

- Solicitaţi-i oaspetelui opinia când

pregătiţi ceva pentru el;

- Când serviţi oaspetele la masă, nu utilizaţi veselă de unică folosinţă,

produse ambalate ş.a., care nu sunt

agreate în turismul rural;

- La plecare, dăruiţi-i turistului ceva

ca amintire despre timpul petrecut

acolo. în genere, trataţi oaspetele aşa cum

aţi dori să fiţi trataţi dvs., când vă aflaţi

în ospeţie.

53

O a s p e

i

î n

s a f

u i




SuîpM'iiJ

m\s№ L

■ 5 .1. Turiştii —consum atori de servicii locale

Turiştii în timpul călătoriei cheltuie bani pentru bunuri şi serviciile necesare. De fapt, ei reprezintă o piaţă de

consum a serviciilor turistice.P ia ţă , care are caracteristici proprii

şi reguli bine determinate şi este locul

unde se manifestă c e re r e a t u r i s t i că (totalitatea necesităţilor turistice în timpul

călătoriei) şi o fe r ta tu r is t i că (totalitatea activităţilor legate de producerea şi distribuirea pentru realizare a serviciilor şi

bunurilor de consum turistic). Figura centrală pe această piaţă este turistul - c u m p ăr ăt o ru l serviciilor turistice, pen

tru consumul acestuia fiind pregătită întreaga ofertă turistică. Venind într-o zonă turistică, turistul consumă un nu

măr impresionant de servicii şi bunuri, începând cu cele tradiţionale pentru turism: cazare, alimentare, transport şi continuând cu astfel de servicii ca: organizarea de întruniri, banchete,

agrement divers, furnizarea de infor

maţii ş.a., ceea ce face piaţa turistică

una dintre cele mai atractive din lume. De fapt, consumul turistului pe parcursul călătoriei sale depinde foarte mult de următoarele:

- forma de turism practicată (de con

grese, de litoral, rural ş.a.);

- timpul aflării în călătorie (evident o călătorie mai îndelungată necesită un număr mai mare de servicii cumpărate);

- mijlocul de transport folosit;- tipul de cazare (cort, casă ţărăneas

că, motel, hotel, camping);

- preferinţele, necesităţile individus

- adaptarea ofertei turistice pen| aceste preferinţe şi necesităţi;

- banii disponibili.De comportamentul cotidian şi

nivelul de cultură ale turistului depinf

mult ce procură el pentru satisfaceri necesităţilor sale în timpul călător

împrejurările în care se petrece călăi ria influenţează turistul în aşa mg

încât el îşi orientează comportamen spre o mai bună satisfacere a pre rinţelor. Cei care oferă servicii turist^ beneficiază, în primul rând, de ac

comportament şi trebuie să cunoas cele 5 reguli privind relaţiile ent-vânzător”:

1. Comportamentul cumpărătorului; un scop bine determinat şi se ma festă diferit: unul chibzuieşte rm| apoi cumpără, altul se târguieş| iar al treilea se desparte uşor orice sumă de bani. Toţi îr procură ceva pentru satisfaceri necesităţilor personale.

2. Cumpărătorul are libertatea de j alege. Dacă nu-i place ceva la

vânzător, el se adresează la allj Aceasta dă naştere concurenţei orice piaţă, inclusiv turistică.

3. Comportamentul cumpărătorul reprezintă în sine un proces care, pentru a reuşi în afacere, buie să-l cunoaştem îndeaproape

4. Asupra deciziilor putem influerl

dacă ştim cum decurge procesul j cumpărare a produselor, la anun

etape, lată de ce un vânzător poe| vinde pe piaţă aproape orice, iar j tul nici o marfă de calitate.

54



6 . Consumatorul trebuie educat şi de

prins cu anumite bunuri şi servicii. Uneori, din lipsă de informaţie, el

procedează inconştient contrar intereselor sale. O informare corectă

i-ar schimba atitudinea faţă de produs. Trebuie ţinut cont şi de faptul

că pe piaţă permanent sunt puse la

dispoziţia cumpărătorului noi bunuri

şi servicii, care sunt mai bine ajustate necesităţilor. Pentru a fi cău

tate, despre aceste servicii trebuie

să se ştie.

Fiindcă decizia turistului de a cumpăra un serviciu este cea mai impor

tantă, să vedem ce factori pot influenţa

asupra ei. Un consumator poate proce

da diferit comparativ cu altcineva, pentru că are o altă cultură, provine din alt mediu social, altfel gândeşte despre

rolul călătoriilor în viaţa sa, altfel înţelege lumea înconjurătoare, preţuieş

te tot ceea ce se întâmplă în jur ş.a., diferenţe, care fac din fiecare persoană

0 Individualitate. Consumatorii potenţiali ai bunurilor şi serviciilor trebuie gru

paţi în anumite categorii, pentru a pu

tea mai bine adapta produsele noastre

unor grupuri omogene de persoane. Astfel, este nevoie să cunoaştem mai bine vizitatorul şi consumatorul poten

ţial al destinaţiei turistice propuse -

•atul dvs. - şi serviciile pe care poate

Bile solicite. Printre factorii care pot in

fluenţa, într-o anumită măsură, luarea

unei decizii de a vizita o localitate rurală cu scopuri turistice sunt următorii:

A. Factori culturali

Cultura fiecărei persoane determină, în mare parte, modul cum va

proceda aceasta în diferite condiţii. Ea

depinde de cunoştinţele acumulate de

Individ în societate: valorile esenţiale,

dorinţele, particularităţile comporta

mentului lui etc. Atitudinea faţă de

muncă şi odihnă este, de asemenea, o

manifestare a culturii. Desigur, nu toate

persoanele văd turismul ca o formă

plăcută de petrecere a timpului liber, unele fiind de opinia că el este un mi

jloc de odihnă pentru oamenii bogaţi.

Această afirmaţie este la fel de adevărată ca şi aceea-că nu orice turist

preferă să-şi petreacă vacanţa în

mediul rural. însă persoana care a ales

satul drept destinaţie turistică trebuie

să găsească acolo linişte, tradiţii şi

natură încântătoare. Dacă aceste valori există, satul va fi vizitat de către

turişti cu plăcere.

B. Factori socialiOrice individ are în societate un

anumit rol şi se bucură de un anumit statut. Aprecierea dată de către alţi

membri ai societăţii, influenţează mult deciziile personale şi comportamentul

individual. Spre exemplu, moda de

practicare a unui turism naturist (ecologic, rural) îi determină şi pe alţi turişti

să dea preferinţă satului pentru a-şi pe

trece concediul. Să nu uităm că familia

este elementul de bază al oricărei societăţi. în alegerea unor acţiuni, cum ar

fi călătoriile, participă, de obicei, toţi

membrii familiei, iar turismul rural tocmai încurajează deplasările împreună

cu familia.

C. Factori psihologici

Procesul în timpul căruia omul

culege informaţia despre ceea ce îl înconjoară, sistematizează şi o interpretează este exclusiv personal. Pe

parcursul acestui proces, el acumulează anumite cunoştinţe, ia o atitudine şi se convinge de unele adevăruri,

în cele din urmă, individul acţionează

pornind de la nişte stimulente personale, numite de psihologi m o t i v a ţ i i . în

turism există mai multe feluri de motivaţii ale călătoriei:

- cu scop de odihnă;

- pentru a lua cunoştinţă de cultura

altor popoare;

- a vizita oraşe şi locuri noi;

în scopuri de afaceri; E c o n o m i a

t u r i s m u l u i

r u r a l


http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 56/114 E c o n o m i a

t u r i s m u l u i r u r a l

5 ,V

▲ La pescui t

- pentru tratament într-o zonă balneoclimaterică;

- pentru a participa la o acţiune, la un

eveniment important;

- alte scopuri decât a obţine un venit, în ultimul timp, motivaţia pentru un

turism în mediul rural este acceptată

de un număr tot mai mare de persoane. Climatul ospitalier, bucatele din

produse ecologic pure, evenimentele

cu caracter local, peisajele rustice ş.a., devin preferinţe permanente ale

turiştilor contemporani.

D. Factori personali

- vârsta, ocupaţia, bunăstarea, stilul de viaţă, atitudinea faţă de sine ş.a., care influenţează foarte mult decizia

de a călători, în general, şi la ţară, în

particular.

Aşadar, pentru satisfacerea cerinţelor turiştilor într-o călătorie sunt necesare anumite servicii şi bunuri. Oferta turistică se deosebeşte esenţial

de alte tipuri de oferte, ea având c a-

rac te r i s t i c i p ro p r i i:1. Se manifestă sezonier, repetân-

du-se în fiecare an.Se ştie că în perioada caldă numă

rul călătoriilor creşte (plecări la litoral,

excursii ş.a.). în mediul rural însă toal anotimpurile sunt benefice pentq

practicarea turismului: vara, pentru

totul în jur este verde şi frumos, toar

na te atrage prin bogăţia culorilor

pentru că este timpul strângerii roade

al sărbătorilor, iarna turiştii iau cunoj tinţă de multe tradiţii populare, par cipă la sărbătorile de Anul Nou şi Crăciun, primăvara vezi cum reînvi) natura, apar primele flori etc.

2. Cererea turistică este influenţaide veniturile populaţiei.

Călătoriile sunt considerate un Iu

şi ele nu fac parte din lista lucrurile de primă necesitate. în primul rânfl pentru că sunt costisitoare, în rândij al doilea, pentru că ele, ca formă di odihnă, pot fi lesne înlocuite cu alf ceva.

Turismul rural presupune o cazan

(generatoarea celor mai mari cheltuie

de călătorie) de alternativă nu în hote

ci într-o casă ţărănească. Acest servf|

ciu este mai ieftin, deci mai atractiv decât plata pentru cazarea obişnuit

într-un hotel, motel etc. în România

de exemplu, plata pentru cazarea und

persoane într-o casă de la ţară costţ aproximativ 3-5 $ pentru o zi.



3. Decizia de a călători, ca şi decizia

de a procura servicii turistice în timpul flâlătoriei, sunt acţiuni care au un grad

№ai înalt de spontaneitate. De obicei,

turistul, având nişte bani de buzunar, din startul călătoriei încă nu poate

Ipune cu exactitate în care scopuri îi

Va cheltui, decizia definitivă luând-o

doar la faţa locului.

4. Cererea turistică generează de

: multe ori concentrarea fluxului de

turişti în anumite destinaţii cunoscute

(de exemplu, pe litoralul Mării Negre).

Turismul rural este o alternativă a ma

rilor concentrări turistice de tip urban.După ce am analizat principalele noţi

uni care se referă la piaţa turistică, locul

|l rolul turistului pe această piaţă, factorii Oare pot influenţa decizia de a călători şi I consuma servicii în timpul călătoriei, Caracteristicile de bază ale unei cereri

turistice cu exemple pentru cazul turismului rural, să vedem cum putem segmenta fluxul de turişti în grupuri mari

Omogene, numite în literatura de specialitate segmente ale pieţei turistice.

Plecare segment preferă anumite forme

de turism şi poate avea o atitudine pozi

tivă sau, din contra, negativă, faţă de tu- rlimul rural. O segmentare mai eficientă

•a poate efectua conform unor principii bine determinate:

1, Principiul geografic:

- din care ţară sau regiune provine

turistul;- turistul este orăşean sau provine din

mediul rural;

în care zonă climatică locuieşte

(diferenţele climatice pot crea anu

mite incomodităţi).

2. Principiul demografic:

de ce sex este turistul şi ce vârstă are;

este familist şi din câţi membri este

compusă familia;

- ocupaţiile profesionale şi veniturile

obţinute în urma acestora;

naţionalitatea şi confesiunea.

3. Principiul psihografic:

- din ce clasă socială provine turistul;

- tipul de personalitate şi stilul de viaţă.

4. Principiul comportamental:- motivaţia călătoriei;

- ce câştigă în urma călătoriei con

crete (calitate, economie de bani, timp de deplasare, agremente noi);

- cât de des călătoreşte;

- atitudinea faţă de vacanţele în me

diul rural ş.a.Răspunzând la aceste întrebări,

încercaţi să identificaţi unele criterii

care sunt specifice unor grupuri mai mari de călători. Ele vă vor ajuta să

vă specializaţi în deservirea unui sau a câtorva segmente de consumatori,

care generează cele mai mari venituri. „Regula 20/80” este valabilă şi în i turismul rural, după care 20% din toţi I consumatorii generează cca 80% de j

venituri, celelalte 80% doar 20% de

venituri. Aducem în continuare câteva exem

ple de segmente de consumatori ai serviciilor turistice în mediul rural. însă trebuie luat în considerare faptul că o

destinaţie rurală se deosebeşte esen

ţial de o destinaţie de pe litoral, deci turiştii vor fi grupaţi după alte criterii:

Segmentul A

Orăşenii familişti, care au pierdut legăturile de rudenie cu satul, au ocu

paţii de birou, se mişcă puţin, stau mult

timp în încăperi şi locuiesc în apartamente standardizate. Mulţi dintre

aceştia, de obicei, îşi petrec concediul la mare sau preferă alte destinaţii „la

modă”, dar doresc pe parcursul anului să meargă la sfârşit de săptămână

pentru 2-3 zile la ţară.

Segmentul B

Studenţii, care studiază profund is

toria, etnografia, ecologia, biologia, folclorul şi îşi fac vara practica în loca

lităţile rurale. De obicei, se mulţumesc cu un confort modest la preţuri reduse. E

c o n o m i a




E c o n o m i a t u r i s m u l u i r u r a l

Pot închiria o odaie, îşi pregătesc masa singuri şi petrec mult timp liber în excursii şi plimbări.

Segmentul C

Funcţionarii ambasadelor străine de

la Chişinău, care, după o perioadă de şedere în capitală, vor să cunoască mai

îndeaproape Moldova şi oamenii ei, trăind câteva zile într-o familie din sat. în

mod obişnuit, aceştia solicită un confort înalt, produse alimentare de calitate,

vizite la obiecte de o certă valoare turistică, adică sunt consumatori selecţi.

■ 5.2. Cum putem forma un

produs turistic rural?

Turistul nu procură doar cazare, masă şi transport într-o destinaţie turis

tică, ci defineşte călătoria sa ca o va

canţă de neuitat „la Paris”, ca un con

cediu pe litoral sau la munte, „trei zile

la ţară” etc. Chiar dacă servicii le de ca

zare sunt esenţiale, nimeni nu le procură doar pentru a sta în hotelul orăşenesc sau în campingul de pe malul

mării. Oricine priveşte călătoria sa ca

pe o realizare a unui vis, în care există lucruri neobişnuite, excursii intere

sante, o plajă liniştită, cu mult soare, aventuri ş.a.

Exact aşa şi în turismul rural cazarea propriu-zisă nu este suficient de atractivă, dacă turistul nu mai obţine şi posibilitatea de a sta în gazdă într-o familie ţărănească ospitalieră, de a gusta din bucatele pregătite natural „ca la mama acasă" şi de a respira aerul proaspăt şi înmerismat din localitatea sătească.

Trebuie să vedem lucrurile ceva mai amplu, din alt unghi de vedere. Vacanţa la ţară este o modalitate de a pe

trece câteva zile în mediul rural, în alte condiţii decât cele obişnuite.

Pentru gazdă poate fi neobişnuit faptul de a privi lucrurile înconjurătoare ca un „orăşean”: satul aşezat pe un deal şi

o vale, munca sătenilor care începe jzorii zilei, relaţiile de bună vecinătate î tre localnici, un crâng sau un defileu i denumiri locale, simple, dar care, priv

dintr-un anumit punct, apar în fa ochilor ca o panoramă încântătoaij

Anume astfel de lucruri vrea să vadă i vizitator într-o localitate rurală şi merge acolo unde acestea existj procurând între timp şi serviciile respe tive pentru a-şi realiza gândul. Astfel, I calnicii trebuie să se conducă de zic veche: „Nada trebuie să fie pe plac peştelui şi nu al pescarului”.

în paragraful 3.2. „Antreprenorii ir plicaţi în deservirea turiştilor” a fo | prezentată o listă de servicii de car de obicei, beneficiază consumatori] procurând cazare, masă, excursii eq Serviciile oferite vizitatorilor pot fi bază, adăugătoare şi complementar^ toate împreună alcătuind un p r o d u

t u r i s t i c ru ra l .

S e r v i c i i d e b a z ă sunt: cazarea, alj

mentarea, transportul.S e r v i c i i a d ă u g ă t o a r e sunt, de ra

gulă, cele care oferă turistului niştl avantaje în plus pe lângă serviciile di bază: telefon, servicii de informare-gh| dare, spaţii adăugătoare etc.

S e r v ic i i c o m p l e m e n t ar e - incluf toate celelalte servicii oferite de gazdl care se deosebesc de cele puse la dis poziţie în alte destinaţii (cazare în ho] teluri orăşeneşti, hoteluri de pe litora etc.). Adică, în linii mari, serviciile con plementare constituie în turismul rura un farmec aparte de „vino-ncoace"j care atrage turistul prin specificul lor] odaie cu mobilier deosebit, flori da câmp pe masă, ferestre prin care străjj bat în zori razele soarelui perdeluţela brodate, fructe şi legume proaspetei bucate pregătite din produse naturale] discuţii cu localnicii la un pahar cu vin

din „poama bunicuţei”, plimbări în mi-j jlocul naturii ş.a. Acestea sunt ele-j mentele definitorii în alegerea une| destinaţii turistice.

58



Produsul turistic, ca rezultat al unor •ervicii oferite persoanelor aflate ?n călătorie, are anumite caracteristici, care îl deosebeşte de alte produse obişnuite:

1. Produsul turistic nu „poate fi pipăit”, este imaterial, deşi depinde aproape totalmente de existenţa unei baze materiale: spaţiu pentru cazare, bucătărie, mijloace de transport etc.

2. Cu toate că este foarte solicitat, produsul turistic nu a devenit un bun de primă necesitate şi poate fi uşor înlocuit cu alte produse similare sau cu produse de strictă utilitate.

3. Produsul turistic se consumă în prezenţa turistului la destinaţie.

Deci pentru a consuma servicii de cazare, agrement, alimentare, trebuie să mergi la faţa locului. Aceste servicii au fost plătite cu o lună mai înainte la un birou de călătorii sau la o agenţie de turism. Din cele menţionate putem

t r age următoarele concluzii:a) dacă nu sunt turişti într-o desti

naţie, toate elementele, baza materială şi personalul de deservire rămân neutilizate;

b) de unde să ştie turistul ce îl aşteaptă în timpul unei călătorii: vreme frumoasă sau rea, o deservire excelen

tă sau sub nivel.4. Produsul turistic suportă con

secinţele sezonalităţii: nu se poate stoca (ca în depozit) în timpul sezonului

turistic pentru perioada de extrasezon.5. Ca şi orice produs, produsul turis

tic are un anumit ciclu de viaţă: dezvoltare, introducere pe piaţă, creştere rapidă, maturizare şi declin.

6. Produsul turistic este greu de standardizat, pentru că gusturile clienţilor sunt foarte neomogene, iar cerinţele

lor - individuale.7. Este foarte rigid la modificările

calitative şi cantitative ale cererii turistice. Nu se poate adapta foarte repede un hotel rural la o creştere bruscă a

numărului de turişti. Din insuficienţa numerelor hoteliere şi a locurilor de

cazare, unii clienţi sunt refuzaţi, chiar dacă în următoarea zi hotelul va fi pustiu.

8. Produsul turistic este unul de lux. O călătorie, de obicei, presupune nişte cheltuieli mari din partea turistului.

Privit din alt punct de vedere, produsul turistic este alcătuit din trei componente bine distincte:

a) Atracţia turistică

Cadrul natural, în care este plasat satul moldovenesc, monumentele sau

zonele verzi protejate, un crâng pitoresc

cu o poieniţă cu flori, un loc cu a plajă mică, însorită ş.a. reprezintă nişte elemente din mediul rural foarte atractive.

Imaginea satului este completată

de obiectele confecţionate de mâinile oamenilor: case tradiţionale, unelte

de muncă, de vânătoare sau de vestimentaţie, covoare ţărăneşti, mobilierul simplu din scânduri prelucrate

de lemnarul din sat, mijloacele de

transport local ş.a. în el există, desigur, şi elemente modernizate şi dacă acestea se înscriu armonios în decorul general, atunci atractivitatea localităţii sporeşte.

Nu putem să ne imaginăm un sat moldovenesc fără anumite evenimente tradiţionale: sărbătorile de Anul Nou, de Paşti, ziua roadei, hramul satului, hramul familiei, nunţile etc. De obicei,

în timpul acestor manifestări populare lăutarii, formaţiunile folclorice, cercurile de artişti amatori ş.a. înviorează considerabil atmosfera generală. Turiştii urmăresc cu mult interes sărbătorile neobişnuite pentru ei.

b) Accesibilitatea

Orice obiect cu valoare turistică este vizitat, dacă e accesibil. Creatorii unui produs turistic vor avea grijă ca obiectul pentru vizite să fie într-o stare bună, să faciliteze accesul turiştilor or

ganizaţi şi al celor care călătoresc pe cont propriu spre el. Traseele vor fi în

soţite de marcaje turistice şi de panouri

59

E c o n o m i a

f u r i s m

u / u i r u r a l



informative. Pentru a ajunge la obiectul

turistic, sunt necesare mijloace de

transport corespunzătoare. în unele zone rurale montane se utilizează tipuri

de transport local: căruţe cu cai, care

cu boi sau catâri. Acest serviciu, în ciuda unui preţ ridicat, este foarte solicitat

de copiii şi de persoanei^ venite din

centrele mari urbane. în condiţiile

Republicii Moldova astfel de transport

poate fi folosit în rezervaţiile naturale

sau peisagistice (de exemplu, pe

traseul Jevreni-Butuceni prin defileul

Răutului; pe traseul prin balta Nistrului

la Talmaza ş.a.).

c) Dotările turistice

Aici sunt incluse toate accesorii le,

elementele de infrastructură turistică, unităţile economice de cazare, ali

mentare, agrement dintr-o anumită

zonă turistică. De fapt, întreaga gamă

de servicii turistice este realizată în

funcţie de baza materială existentă.

în zonele rurale pot fi util izate capacităţile de cazare disponibile în

casele ţărăneşti particulare. Acestea

trebuie să corespundă unor standarde

minime de confort, iar gazdele să fie

pregătite pentru primirea şi deservirea

oaspeţilor.

Componentele enumerate în ansamblu pot motiva vizitarea de către

turişti a unor destinaţii. Ele constituie

elementele de bază ale ofertei turistice a unei zone (ţări, regiuni, oraş, locali

tate rurală etc.).

Oferta turistică a Republicii Mol

dova (sub aspectul resurselor turistice concentrate în sate) a fost amănunţit descrisă în capitolul 1 „Resurse

turistice locale şi atracţii rurale”. în

continuare, vom comenta încă două

aspecte importante ale ofertei turis

tice locale:1) Localitatea rurală ca destinaţie

turistică;2) Serviciile oferite într-un sat pen

tru consumul turistic.

Deşi aceste aspecte se manifes

de cele mai dese ori concomitent, f mând un tot întreg, au fost separa

doar pentru că ţin, în primul caz,

competenţa autorităţilor locale, iar

celălalt de antreprenorii locali, ca

pregătesc serviciile reale necesa

turiştilor-consumatori.

în obligaţiile autorităţilor publice I cale intră şi amenajarea turistică

unor teritorii din sat, facilitarea antr

prenoriatului în turism, promovarea I

calităţii drept destinaţie turistică, mon

torizarea şi controlul activităţii turişti

în teritoriul subordonat. Antrepreno

implicaţi în deservirea turiştilor a

tivează în funcţie de cererea turistică

de evoluţiile reale ale pieţei turistice.'

mediul rural ei se conduc de o formul generală:

P R O D U 9 T U R I S ]

Cazare

la ţară î+l

Timp liber

+i pentru excursii, vizite

şi descoperiri noi

■ Cum o localitate ru rală poat

deveni o destinaţie turis tică?

Amenajarea şi includerea unor terenuri în circuitul valorilor turistice este

un proces complex şi de lungă durată,

care necesită participarea unei echipe

de specialişti din diferite domenii (funcţionari publici, urbanişti, arhitecţi, eco

logi, istorici, psihologi etc.).

în primul rând, se va stabili dacă turismul rural este o prioritate pentru

dezvoltarea economică a localităţii respective. Proiectul de dezvoltare a teri

toriului va fi justificat economic doar în



cazul obţinerii unei rentabilităţi directe tn urma amenajării terenului din punct de vedere turistic. De la Tnceput trebuie •ă determinăm ce elemente de struc

tură a viitorului teren cu destinaţie turistică putem crea. Acestea pot fi:

1. Punct tu ristic . Va fi creat în apropierea unui obiect de o reală valoare

turistică (rezervaţie naturală, câmp de luptă, cetate, monument istoric etc.), care poate motiva suficient sosirea

turiştilor din diferite localităţi vecine, din alte locuri ale republicii şi străini. Punctul turistic poate dispune de un

minimum de dotări pentru cazarea

temporară (loc de campare, camping, bază de odihnă, cazare în case parti

culare, motel, cabană, hotel mic, casă pentru vânători etc.) şi alimentare (locuri amenajate pentru focul de tabără, unităţi de comercializare,a pro

duselor alimentare, cafenea, resta

urant ş.a.).2. Localitate turistică - aşezare de

tip rural, suburban sau urban, pe terito

riul căreia se găsesc mâi multe obiecte

de interes turistic, ce pot sta la baza unor activităţi turistice sezoniere sau permanente. în acest caz, turismul poate avea un rol mai mult sau mai

puţin important în dezvoltarea social-economică a localităţii. Dacă localitatea are un profil determinat sau în ex

clusivitate turistic, ea mai poate fi numită şi staţiune turistică sau, în cazul turismului rural, sat de vacanţă, cum ar putea fi orăşelul Vadul lui Vodă, satul Butuceni ş.a.

3. Zonă tu ris tică - teritoriu mai vast, în care pot fi mai multe puncte şi localităţi turistice. De exemplu, zona turistică „Orheiul Vechi”, în care pot intra satele sau anumite terenuri de pe teritoriile comunelor Ivancea, Brăneşti, Butuceni, Trebujeni, Măşcăuţi, Jevreni. De obicei, zona turistică are o anumită specializare: destinaţie balneoclimaterică, ecoturistică, istorică, cognitivă, et- nofolclorică, vinicolă etc. Bineînţeles,

într-un raion din Republica Moldova pot exista doar câteva zone turistice

bine distincte şi acestea vor canaliza

4 Automobiliştii au nevoie de loc special pentru parcare

61

E c o n o m i a




A în b iv u a c e n evo ie d e lo c pentru cort , ru g ş i c i de a cces.

toate eforturile de amenajare teritorială, susţinute concomitent de comunităţile şl de autorităţile locale.

4. Regiune turistică - aceasta se extinde pe o suprafaţă foarte mare, pentru care sunt specifice mai multe trăsături comune zonelor turistice existente. în Republica Moldova ea poate cuprinde câteva raioane separate sau

învecinate.

Dezvoltarea punctelor, localităţilor turistice şi, prin asociere, a zonelor turistice este de competenţa autorităţilor publice locale. Cum se va proceda în cazul amenajărilor teritoriilor în scopuri turistic, recreativ sau de odihnă? Pen

tru aceasta se propune următorul algo

ritm generalizat:

- evidenţierea tuturor resurselor locale cu valoare turistică;

- evaluarea gradului lor de conservare;

- evidenţierea resurselor deja valorifi

cate în turism (excursii, odihnă etc.);

- studierea tuturor elementelor spaţiului rural, care au valoare istorică,

culturală, naturală certă şi nu necesită modificări, deoarece conferă localităţii un anumit specific (de exemplu, florile de piatră în decorul caselor din satul Brăneşti);



- proiectarea unor noi terenuri pentru

activităţi turistice, care îmbunătăţesc sau lărgesc posibilităţile celor existente, în funcţie de formele de

turism mai potrivite;- crearea terenurilor turistice, cu par

curi şi centuri de arbori, care să sporească atracţia peisajului;

- toate unităţile de deservire a turiştilor trebuie să fie adaptate necesităţilor climatice şi estetice ale zonei ş.a.

Autorităţile publice locale în amenajarea turistică a teritoriilor trebuie să se călăuzească de următoarele principii;

1. Principiul integrării armonioase în cadrul natural şi în cel rural.

Toate elementele specifice, care îi conferă o anumită originalitate zonei, vor fi conservate şi multiplicate. De exemplu, într-o zonă cu multe monu

mente istorice, ca Orheiul Vechi, vor fi binevenite edificiile în stilul epocilor

medievală sau antică, iar într-o arie naturală protejată vor predomina con

strucţii din materiale naturale de tipul cabanelor pentru vânători şi vilelor.

2. Principiul flexibilităţii faţă de noile cerinţe ale pieţei turistice.

Fluxurile turistice în diverse perioade înregistrează o dinamică diferită.

Amenajările trebuie să fie multifuncţionale şi transformabile pentru a face faţă necesităţilor turistice existente şi viitoare.

3. Principiul activităţii principale.Turistul vine într-o zonă turistică

pentru a petrece plăcut şi util timpul liber, dar nu pentru a sta într-un hotel. Serviciile de cazare şi masă, deşi sunt esenţiale, nu sunt suficiente pentru tu

rist. Intr-o zonă turistică principalul accent se pune pe agrement (excursii, diverse forme de odihnă activă sau pasivă, jocuri, întreceri sportive, participare la evenimentele locale etc.). Toate acestea trebuie analizate şi pe exemplul localităţii dvs.

4. Principiul interdependenţei reţelelor turistice şi structurii socioecono- mice ale localităţii.

Vor fi antrenate pentru deservirea turiştilor, în măsura în care este posibil,

▼ Studenţi în t impul săpăturilor arheologice. Orheiul Vechi

63

I B J H J

i n

f n

u

i s u

nl

B I U J O

U 0 0 3


http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 64/114 E

c s * o

* ' a

* j * r

5 ^ » ü

^ L t f

r u r a l

forţa de muncă şi baza tehnico-materi- ală existente în localitate. Tensiuni între antreprenori, locatari şi turişti nu vor

apărea doar în căzui în care comunitatea va participa direct în acţiuni turistice şi va beneficia de profituri în urma

acestora. într-un sat numai localnicii pot deveni principalii „actori' pe scena teatrului” turismului rural. De fapt,

aceasta şi doresc turiştii, când optează

pentru astfel de formă de turism.5. Principiul funcţionalităţii optime a

fiecărei componente a teritoriului ame

najat în scopuri turistice: resurse turistice întreţinute şi de expresivitate maximă, dotări pentru necesităţile turistice, sistem de comunicare eficient cu turiştii şi cu populaţia locală, infrastructură modernă etc.

6. Principiul rentabilităţii directe şi indirecte din punctele de vedere economic şi social ale lucrărilor de amena

jare turistică a teritoriului.

Se va ţine cont de efectul multiplicator al turismului. în acelaşi timp, trebuie

de cântărit încă o dată: ce este mai rentabil - să foloseşti un teren pentru

păşunatul vitelor, să-l includem în circuitul agricol, să-l utilizăm, în exclusivitate, pentru cercetări ecologice, extinderea construcţiilor individuale, crearea unei zone economice libere

sau pentru turism, recreaţie şi odihnă.Este foarte important să ţinem cont

şi de faptul c u m v o r fi a m p l a s a t e

d o tă r i l e t u r i s t i ce î n sp a ţ i u în viitoarele terenuri amenajate:

a) p u n c t u l t u r i s t ic - se vor lua în considerare relieful, căile de acces

spre obiectul de interes turistic. Localizarea cea mai eficientă a unităţilor de deservire a turiştilor poate

fi radială (în jurul obiectului), sub formă de pânză de păianjen sau de-a lungul traseului de pătrundere spre obiect (de

exemplu, într-o arie protejată, unde doar în anumite subzone se permit construcţiile cu caracter turistic). Dacă principala atracţie în localitate este pla

ja (Vadul lui Vodă, Vatra ş.a.), atu

structurile turistice vor fi amplasate imediata apropiere de ea (dar nu]

zona de protecţie a râului, a laculi de-a lungul ei sau în formă de şah;

b) în l o c a l i t a t e a t u r i s t i c ă se va j

cont de planul general de repartizare

gospodăriilor individuale, de terenul] de menire publică, infrastructură,

ţeaua de magazine şi de deservire : cială, obiectele de interes turistic

teritoriul satului sau din împrejurifl căile de acces spre obiecte şi spre I

calitate. Sunt recomandate următq rele tipuri de amplasări ale unităţilor i deservire a turiştilor: sub formă

puncte izolate (gospodării ţărăneş

care au acceptat să cazeze şi să

servească oaspeţii în case particulari şi radială (construcţii noi de interes I ristic). La baza acestor unităţi trebu|

să stea conceptul „totul sub acela

acoperiş” - adică în ele turistul să pc

tă obţine servicii de cazare, alimentar informare-ghidare şi agrement;

c) în „ s a t u l d e v a c a n ţ ă ” (staţiun

turistică) - unităţile de deservire

turiştilor se vor amplasa compact peij

tru deservirea unui număr mare

turişti. Drept exemplu pot servi zonei]

suburbane Vatra, Condriţa, Trifăuţi ş.a

(unde au fost amenajate construc

uşoare şi capitale în baze de odihni tabere pentru copii cu infrastructur

proprie) sau sectoarele cu vile (întc

vărăşiri pomilegumicole, ce au foq

specializate în cultivarea legumelor:

unde s-au construit vile cu diferit grai de confort, care în prezent sunt u t i

lizate de cetăţeni drept case particuj

lare pentru odihnă).

Atenţie! Legislaţia naţională, d ar :

practica internaţională, reclamă ct|

toate construcţiile din zonele turistic

să fie avizate de autoritatea naţionali

în domeniu (Agenţ ia Naţională de

Turism din Moldova). Avizul se obţine

în cazul respectării: anumitor stan-]



darde de deservire a turiştilor, tipului

de construcţie, amplasării şi utilizării

resurselor turistice cu valoare naţiona

li etc.

Intenţionând să amenajăm teritoriul

tntr-o destinaţie turistică, trebuie să

ştim care vor 11beneficiarii:

- populaţia autohtonă;

- turiştii din republică sau străini;

- ambele categorii.fn cazul amenajării unui teritoriu

doar pentru necesităţile populaţiei lo

cale contează mult:

- preţurile şi tarifele pentru consumul serviciilor turistice;

- calitatea serviciilor;

- motivaţia deplasării în zona turis

tică;

- valoarea cognitivă şi recreativă a

teritoriului etc.Dacă intenţionăm să includem

această suprafaţă amenajată în circuitul valorilor turistice naţionale, s-o

transformăm într-o destinaţie pentru

turişti, trebuie luate în considerare şi

următoarele:

- imaginea generală creată turiştilor

despre zona respectivă şi despre

ţară în ansamblu;

- distanţa până la localitatea dvs.;

- numărul total de turişti pe care

putem să-i primim din republică şi

din alte ţări;

- cine poate beneficia de serviciile propuse şi costul unui sejur;

- mijloacele de transport şi accesul

spre localitate şi spre resursele tu

ristice;

- gradul de informare despre valorile

turistice din zonă;

- concurenţa altor destinaţii turistice

din Republica Moldova şi din

străinătate;

- ospitalitatea localnicilor;

- condiţiile de trai în comunitatea

respectivă etc.

Acestea sunt doar unele sugestii de

organizare a teritoriului în scopuri turis

tice, de recreaţie şi odihnă, care,

sperăm, vor fi utile autorităţilor locale.

Care sunt serviciile locale pentru

consumul turistic?

Antreprenorii din turism sunt cei

care realizează real şi direct diverse

servicii turistice persoanelor aflate în

călătorie. Ei combină diferite servicii

pentru a forma un produs turistic local atractiv. Turismul rural presupune ur

mătoarele genuri de servicii:

- cazarea în pensiuni agroturistice

(locuinţe ale cetăţenilor, clădiri independente) şi în alte unităţi de cazare;

- servicii de alimentare (alimentaţia

se asigură şi din produse de producţie proprie);

- servicii de transport (auto, tradiţio

nal);

- servicii pentru organizarea timpului

liber (excursii, vizite etc.).

Cum putem organiza cazarea

turiştilo r în mediul rural?

Turiştii vor vizita anumite destinaţii

doar în cazul existenţei unor posibilităţi

suficiente de cazare şi de odihnă. Ca

pacitatea totală de cazare (adică

numărul total de locuri disponibile pen

tru găzduirea persoanelor) este indica

torul principal de dezvoltare turistică a

unei zone.

în diferite ţări pe parcursul istoriei au

apărut şi s-au dezvoltat diverse forme

tradiţionale de găzduire a oaspeţilor,

cu nişte criterii şi servicii proprii, adap

tate maximal necesităţilor de cazare în

condiţii geografice, climatice şi sociale

aparte. Acolo unde tradiţia locală le-a

conservat, ele pot avea denumiri mai

vechi. Azi, de exemplu, puţini ştiu că

denumirile de „ratuş”, „başcă” în Mol

dova medievală erau date unor hanuri

de la drumurile mari, unde se adăposteau peste noapte călătorii, cărora

li se oferea contra plată cazare şi E c o n o m i a




E c o n o m i a


masă. în republică există două sate cu

denumirea Ratuş şi unul cu numele

Başcalia.O dată cu internaţionalizarea feno

menului turistic, o serie de servicii de bază, printre care şi cele de cazare, au fost standardizate, potrivit unor exi

genţe comune. Astfel, în prezent în mai toate ţările lumii deosebim:

- forme de cazare în hoteluri şi în uni

tăţi similare (motel, vilă ş.a.);

- forme de cazare extrahotelieră (popas turistic, pensiune agroturistică,

sat de vacanţă, bungalou, cabană,

camping, cămin etc.).Fiecare dintre aceste unităţi pot

avea sisteme proprii de clasificare (stele, categorii, cheiţe, coroane, mar

garete etc.) şi pot fi de diferite capa

cităţi (unităţi mici până la 40 de locuri, unităţi până la 400 de locuri şi unităţi mari până la câteva mii de locuri de

cazare). Toate au anumite standarde de servicii minimale: înnoptare în odăi

separate cu inventar standard, oferirea inventarului complementar după necesităţi (vase pentru păstrarea florilor,

termosuri pentru apă fierbinte, inventar sportiv şi turistic, pături suplimentare etc.), servicii de informare cu caracter

turistic (programele obiectelor turistice, manifestărilor sportive şi culturale, organizarea agrementului, orarele cur

selor rutiere, formalităţi de aflare în

ţară ş.a.), servicii de poştă şi telecomunicaţii, păstrarea bagajelor, servicii de schimb valutar, servicii de întreţinere şi reparaţie a obiectelor personale,

servicii de închiriere a echipamentului necesar unor activităţi, servicii de organizare a întrunirilor, negocierilor, con

ferinţelor, servicii medicale etc.Desigur, cazarea turiştilor în mediul

rural are loc potrivit unor norme mai

simplificate şi adaptate specificului acestei forme de turism. Agenţia Naţională de Turism a Republicii Moldova a stabilit şi recomandă utilizarea Nor

melor metodologice de clasificare <

structurilor de primire turistică. Astfel, în Republica Moldova exis

următoarele structuri de cazare:

Hotel - structură de primire turisti<| amenajată în clădiri sau în corpuri clădiri, care pune la dispoziţie turişti^ camere sau apartamente dotate core punzător, asigură prestări de servn| specifice şi dispune de recepţie şi spaţii de alimentare în incintă. Se clatj fică de la 1 la 5 stele.

Hotel-apartament - structură primire turistică, destinată cazării tuii

tilor în clădiri, compuse din apari mente sau garsoniere, dotate astfel i cât să asigure păstrarea şi preparan alimentelor, precum şi deservirea sei în incinta acestora. Se clasifică <

la 2 la 5 stele.Motel - unitate hotelieră situată,

regulă, în afara localităţilor, în imedia apropiere de arterele intens circula^ dotată şi amenajată atât pentru sati

facerea nevoilor de cazare şi de ma ale turiştilor, cât şi pentru parcarea j siguranţă a mijloacelor de transpc

Se clasifică de la 1 la 3 stele.Vilă - structură de primire turiştii

de capacitate relativ redusă, funcţ| nând în clădire independentă, cu ar tectură specifică, situată în staţiuni I neoclimaterice sau în alte zone şi calităţi de interes turistic. Se clasifi

de la 1 la 5 stele.Bungalou - structură de primire turi tică de capacitate redusă, realizată, regulă, din lemn sau din alte materii similare. Se clasifică de la 1 la 5 stelej

Pensiune tur ist ică - structură primire turistică, având o capacitate i cazare de până la 20 de camere, furi ţionând în locuinţele private sau clădiri independente, care asigură ! spaţii special amenajate cazarea tur tilor în condiţiile de pregătire şi serv| a mesei. Se clasifică de la 1 la 4 ste

Pensiune agroturistică - pensiune) ristică, care poate asigura o parte din i

66



mentaţia turiştilor cu produse din produc

ţia proprie. Se clasifică de la 1 la 3 stele.

Camping - structură de primire turistică destinată să asigure cazarea

turiştilor în căsuţe de lemn, corturi sau

rulote, astfel amenajate, încât să per

mită acestora să parcheze mijloacele

de transport, să-şi pregătească masa

şi să beneficieze de celelalte servicii specifice. Se clasifică de la 1 la 4 stele.

Sat de vacanţă - ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, am

plasat într-un perimetru bine delimitat,

care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de

prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.). Se clasifică de la 2 la 3 stele.

Tabără turist ică - ansamblu de

clădiri, de regulă bungalouri, amplasat

într-un perimetru bine determinat, care

asigură turiştilor servicii de cazare, de

alimentaţie şi o gamă restrânsă de

prestaţii turistice suplimentare. Se clasifică de la 1 la 3 stele.

Tabără turistică pentru copii -

ansamblu de clădiri, cu capacitate de

până la 10 paturi într-o cameră, amplasat într-un perimetru bine determinat, care asigură copiilor servicii de

cazare, de alimentaţie şi o gamă largă

de prestaţii suplimentare specifice

copiilor. Se clasifică de la 1 la 2 stele.

Apartament şi cameră de închiriat în locuinţele familiare sau în clădiri cu altă des tinaţie - structuri de pri

mire turistice constând dintr-un număr

limitat de spaţii, care Sferă servicii de

cazare şi posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turişti sau în comun cu locatarii. Se clasifică

de la 1 la 3 stele.De fapt, în mediul rural toate aceste

tipuri de unităţi de cazare pot fi folosite

pentru deservirea turiştilor. însă cea

mai adecvată formă de cazare, în

condiţiile actuale ale Republicii Moldova, este, probabil, pensiunea agroturis- tică şi turistică. Acestea se vor amplasa în afara zonelor cu surse de

poluare şi cu alte elemente, care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa

turiştilor. Se recomandă, de asemenea, ca toate dotările din camere şi din

grupurile sanitare destinate turiştilor să

fie puse în exclusivitate la dispoziţia

lor. Nu se admit lucrurile personale ale locatarului (îmbrăcăminte, încălţăminte

sau alte obiecte, care prin prezenţa lor ar putea stânjeni turiştii) în spaţiile pentru oaspeţi.

în continuare prezentăm o tabelă

preluată din aceeaşi Sursă, ce sta

bileşte căror criterii trebuie să corespundă pensiunile turistice şi agroturistice de diferite categorii.

CRITERII MINIME OBLIGATORII

pentru clasificarea pe stele a pensiunilor turistice şi agroturistice

în Republica Moldova

BCom-1 pir-

| m a n t

Nr.crt.

Criterii

Pensiuni turisticecategoria (stele)

P

egn

ct

11

Misiuni

aturlstltie

itegonastele)

4 3 2 1 3 2 1

1 Aspect foarte bun al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti

X ~ ~ - - - ~

2 Aspect bun al clădirilor, inclusiv anexele gospodăreşti

- X - ~ X - - E c o n o m i a

t u r i s m u

l u i r u r a l



l e j n j

j n j n

i u s j j ni

e / w o u o o g

3 Aspect corespunză tor al clă dirilor,inclusiv anexele gospodă reş ti

- - X X - X

4Firmă luminoasă (denumirea, tipul

ş i categoria unită ii) X X - - X -

5Firmă (denumirea, tipul ş i categoria unită ii)

- - X X - X

6 însemn distinctiv reprezentândcategoria unită ii (eliberat de ANT)

X X X X X X

7Că ile de acces propriu ş i spa iile

înconjură toare bine între inute X X X X X X

f 8Curte proprie, cu spa ii verzi ş i îm

prejmuiri estetice - - - - X X

i 9 Suprafe e de joacă pentru copii - ~ - - X -

WtP':-. 10

Parcaj sau garaj propriu cu numă rde locuri minimum 30% dinnumă rul camerelor

X ~ ~ - - ~

11Parcare cu numă r de locuri minimum 30% din numă rul camerelor

- X X X X X

'vr 12

Hol de primire cu suprafa a mini

mă de 12 m2(mobilat ş i decorat) X - -

l i' s| 13

Accesul în camerele de dormit ş i în grupurile sanitare să fie direct,fă ră a se trece prin alte camerefolosite pentru dormit

X X X X X X

î l 14

Spa ii corespunză toare ş i igienicepentru prepararea ş i servirea mesei, cu bucă tă rie dotată cu echipamente de preparare ş i conservarea alimentelor

X X X X X X

‘5* 15

Sufragerie dotată cu mobilieradecvat, de calitate superioară , ş icu inventar de servire de calitate

X ~ ~ - ~

l l î l

16

Spa iu pentru servirea mesei,dotat cu mobilier (mese, scaune,banchete) ş i inventar de servire

- X X X X

i f 17 Camere cu grup sanitar propriu X X - ~ X ~

Q. *

-şl18

Grup sanitar comun (la pensiunileagroturistice de 1 stea se admit înWC uscate ş i spă lă toare exterioare alimentate la surse naturaledin rezervoare)

- - X X - X

68



I n s t a l a ţ i i

19

încă lzire centrală sau cu sobe deteracotă , mai pu in la unită ile sezoniere (t° - mjn. 18°C)

X X - ~ - -

I 20 încă lzire cu sobe de teracotă saucu alte echipamente admise ~ - X X X X X

21Sursă proprie de încă lzire încamerele de baie (încă lzire centrală sau alte mijloace admise)

X X - - X ~ -

V 22Instala ie de apă curentăcaldă /rece la bucă tă rie X X X ~ X X ~

23Instala ie de apă curentă rece labucă tă rie - - ~ X - - X

24 Aer condi ionat X - - ~ - ~ -

25

Racord la re eaua publică decanalizare sau la mijloace propriide colectare ş i epurare

X X X X X X X

26Clă direa să fie racordată lare eaua publică electrică X X X X X X X

27Suprafa a minimă a camerei cu1pat (single) (m2) 15 10 9 8 10 9 8

28 Suprafa a minimă a camerei cu2 paturi (m2) 18 13 12 11 13 12 11

29Suprafa a minimă a camerei cu3 paturi (m2) - - 16 14 ~ 16 14

30Suprafa a minimă a camerei cu4 paturi (m2) - - ~ 16 ~ - 16

31Suprafa a minimă a salonului dinapartament (m2) 18 14 12 11 14 12 11

32 Suprafa a minimă a dormitoruluidin apartament (m2) 18 14 12 11 14 12 11

33Numă rul maxim de paturi într-ocameră 2 2 3 4 2 3 4

34

Pardoseli acoperite cu covoaresau mochetă de bună calitate(pardoselile din parchet, marmurăş i alte materiale similare pot fiacoperite ş i par ial)

X - - ~ ~ - -

35 Pardoseli acoperite integral saupar ial cu covoare sau carpete

~ X X ~ X X -

36 Mobilier uniform ca stil ş i calitate X X - - X ~ -

69

E c o n o m i a t u r i s m u l u i r u r a l


http://slidepdf.com/reader/full/turismul-rural-in-moldova 70/114 E c o n o m i a


37Pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxă

X X - - X - !

38 Pat cu saltea ~ - X X - X

39 Saltea cu o grosime de 5 cm X - - - - -

40Plapumă, pled sau pături (câte 2 bucăţi de persoană)

X X X X X X

41 Perne mari X X X X X X

42 Cearşaf pentru pat şi cearşaf X X X X X X

43Plic pentru pled, pătură sau plapumă

X X X X X X

44 Cuvertură de pat X X X - X X

45 Husă de protecţie X X - ~ X -

46 Masă şi scaune X X X X X X

47Dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe

X X X ~ X X

48 Cuier X X X X X X

49Oglindă sau toaletă la dispoziţia turiştilor

X X X X X X

50 Veioză sau aplică ta capătul patului X X X - X X

51 Prosoape pentru faţă (1 buc./pers.) X X X X X X

52Prosoape pluşate pentru baie (1 buc./pers.)

X X X - X X

53 Halat de baie X - - - ~ -

54 Perdele transparente X X - - X - ,j

55Perdele obturante sau alte mi

jloace de obturare X X X X X X

4

56 Perii pentru haine şi pentru pantofi X X X X X X

•1

57 Scrumiere (opţional) X X X X X X

58 Pahare (2 buc./pers.) X X X X X X j

59 Vaze cu flori X X - - X -

60 TV şi radio în spaţii de cazare X X - - - -

61 TV şi radio în spaţii comune - ~ X - X X 1

62Fotolii sau canapea (pentru sa

loane din apartament) X X - - X -

1

63Demifotolii, scaune (pentru saloane din apartament)

- ~ X X - X ]

64Masă sau măsuţă (pentru saloane din apartament)

X X X X X X 1



r p

65Frigider (pentru saloane din apartament)

X X - - X - -

1«3

66

Set de pahare pentru apă, vin, co

niac (pentru saloane din apartament)

X X - - - -

(0 67Perdea, covor de calitatea celor din dormitor (pentru saloane din apartament)

X X X X X X X

1

68Grup sanitar în cameră (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC, apă caldă şi rece permanent)

X X - ~ X - ~

1

'.,:v

69

Grup sanitar comun (cu apă curentă caldă/rece cu program

permanent), separat pe sexe, pentru camerele ce nu dispun de baie proprie, cu: 1cabină duş la maximum 15 locuri, 1 cabină WC şi 1lavoar la maxim 10 locuri

- - X X - X X

h t 70 Plită electrică sau cu gaze X X - - - -

1J

71Maşină de gătit sau reşou electric

cu minimum 2 ochiuri

- ~ X X X X X

72 Cuptor cu microunde X ~ - - - - *

1 e73 Frigider X X X X X X X

■g74

Vase şi ustensile pentru bucătărie din inox

X ~ - - - ~ ~

* 75 Vase şi ustensile pentru bucătărie - X X X X X X

r ------76 Telefon la dispoziţia turiştilor X X - - X - -

*!■

77Personalul unităţii de cazare să

deţină brevete de turism în conformitate cu Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului

X X X X X X X

A l t e c r i t e r i i

78

Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort turiştilor

~ - ~ X X X

r

ä

79

Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar

- - - X X X

71

E c o n o m i a t u

r i s m u l u i r u r a l



E c o n o m i a


■ Servicii de alimentare a turiştilor în mediul rural

Turistul modern este deprins ca în

timpul călătoriei hrana să fie servită în

condiţii de confort sporit: el preţuieşte

mult ambianţa plăcută a sălilor de

consumaţie, meniul diversificat, produsele de calitate superioară, servirea

ireproşabilă. Antreprenorii, care au în

dotare unităţi de alimentare pentru

turişti, vor trebui să facă faţă acestor exigenţe.

Pe teritoriul Republicii Moldova serviciile în alimentaţia turistică sunt reglementate de:

- Regulile de organizare a preparării şi comercializării produselor şi prestării serviciilor în alimentaţia publică.

- Regulamentul de clasificare a întreprinderilor de alimentaţie publică

pe categorii de încadrare după ni

velul de servire (Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.770 din

17.11.95, Monitorul oficial nr.17 -

18/112 din 21.03.1996).

- Normele metodologice de clasificare a structurilor de primire turistică din Republica Moldova cu

funcţii de cazare şi de servire a mesei pentru turişti (Actele Agenţiei Naţionale de Turism).

Potrivit acestora, o unitate de alimentaţie publică poate fi:

1. Restaurant:

1.1. Clasic

1.2. Specializat

1.2.1. Pescăresc, vânătoresc

1.2.2. Dietetic, lacto-vegetarian

1.2.3. Patiserie, zahanâ

1.2.4. Familial

1.2.5. Pensiune

1.3. Cu specific naţional sau local

1.4. Cu program artistic

1.5. Braserie

1.6. Berărie

1.7. Grădină de vară

2. Bar

2.1. Bar de noapte

2.2. Bar de zi

2.3. Cafe-bar, cafenea

2.4. Disco-bar

2.5. Bufet-bar

3. Fast-food

3.1. Restaurant fast-food

3.2. Restaurant fast-food cu

toservire

3.3. Bufet tip expres

3.4. Pizzerie3.5. Snack-bar

4. Cofetărie

5. PatiserieEle pot avea pe teritoriul republj

următoarele categorii:

- lux;

- I ;

Sortimentul bucatelor, articole! culinare şi băuturile sunt elaborate i tonom de fiecare unitate în conforn

tate cu:

- regulile sanitare;

- regimurile tehnologice de prepara

a produselor (regimul de prelucrş

a materiei prime la rece şi la ca| compatibilitatea lor etc.).Meniurile, listele de preţuri la bă

turile alcoolice, lista serviciilor sup

mentare sunt stabilite de prestator ] executate la un înalt nivel artistic pe

tru informarea la timp şi eficientă ) consumatorilor.

Personalul din unităţile de alimefl taţie publică trebuie să aibă o pregătit] profesională corespunzătoare. De ol| cei, în restaurante, cafenele şi baru| clienţii sunt deserviţi în exclusivitate i ospătari.

Prin decizia organelor adminil traţiei publice locale se stabileşte r | gimul de lucru al fiecărei întreprinde



de alimentaţie publică, fixat în autorizaţia de amplasare pe teritoriu sau In locurile special atribuite (de exemplu, pentru practicarea comerţului

ambulant). Acestea sunt regulile general-vala- blle pe teritoriul republicii, însă unităţile ce deservesc turiştii pot diversifica şi îmbunătăţi serviciile lor. De exemplu, In pensiunile agroturistice se practică Oferirea bucatelor tradiţionale şi locale din producţia agricolă proprie (pâine de casă, preparate din carne de pasăre, porcină, vită, condimente tradiţionale atc.). Pe lângă sufragerie, în asemenea unităţi mai sunt oferite pentru uzul turistic bucătării complet echipate pentru pregătirea de sine stătător a bucatelor ş.a.

Sufrageria sau locul de servire a mesei trebuie să fie dotate cu mobilier comod de dimensiunile necesare pentru a nu stânjeni mişcările (mese, scaune, banchete), precum şi cu inventar de servire (sau autoservire).

Bucătăriile vor fi dotate cu plite electrice sau cu gaze (de dorit şi cuptor cu microunde), cu vase şi ustensile de bucătărie, frigider ş.a. pentru uzul turiştilor.

Un antreprenor implicat în deservirea turiştilor trebuie să cunoască 3 sisteme de alimentare a călătorilor:

- numai mic dejun;

- demipensiune (mic dejun + prânz

sau cină);- pensiune completă (3 mese pe zi).

Personalul implicat în alimentarea

turiştilor trebuie să fie calificat şi să

cunoască:

- regulile de pregătire a preparatelor din materii prime;

- să ştie să pregătească fişele tehnice, de fabricaţie şi de compoziţie a preparatelor;

- alcătuirea diferitelor feluri de meniuri;

- combinarea bucatelor şi asocierea

băuturilor;

- sisteme de efectuare a serviciilor la

masă;

- funcţiile ospătarului, barmenului,

bucătarului ş.a.

Ce s e r v i c i i d e t r an s p o r t p o t s t a l a

d i s p o z i ţ i a t u r i ş t i l o r ?

Pentru deplasările spre destinaţiile rurale, obiectele de interes turistic sau spre unităţile de cazare sunt utilizate, de regulă, mijloace de transport auto

(autoturisme, autocare şi microbuze) personale, ale gazdelor sau firmelor de turism şi transport.

în deservirea cu transport a turişti

lor se va lua în considerare:- distanţa care trebuie parcursă; unde

este necesar se vor face opriri;

- timpul de aflare în drum;

- siguranţa deplasării astfel încât să fie eliminat orice risc de accident;

- confortul pasagerului;

- cerinţe speciale (pentru persoane în vârstă, cu handicap, copii etc.).Turiştii posesori de automobile pro

prii mai au nevoie pentru o deplasare în- tr-o anumită localitate de informare pe traseu (marcaje, panouri, harta sche

matică), benzinării, servicii de asistenţă tehnică, locuri de parcare ş.a.

într-o localitate rurală, gazda (sau posesorul de transport auto) oferă în condiţii reciproc avantajoase servicii de transport pentru deplasarea în excursii, vizite la obiectele turistice mai

îndepărtate, spre oraşe şi autogări a clienţilor săi. în unele localităţi funcţionează un sistem de servicii oferite de proprietarii de autoturisme şi microbuze pe anumite rute la preţuri prestabilite. Acest lucru este foarte util şi pentru turişti, care pot avea siguranţa unei deplasări nestingherite.

Uneori, pe anumite trasee istorice, folclorice, peisagistice ş.a., sunt bine

venite mijloacele de transport locale (cai, căruţe amenajate pentru transportarea turiştilor ş.a.), care se bucură de o mare atracţie şi popularitate, i

73

E c o n o m i a




E c o n o m i a t

u r i s m u l u i r u r a l

Această popularitate creşte vădit, dacă turiştilor li se propune o călătorie cu un transport de model retro (autoturisme, camioane şi autocare vechi, motoci

clete rare etc.).Este bine ca în localitatea sătească

să fie puse la dispoziţia turiştilor, în condiţii de închiriere, biciclete într-o bună stare tehnică. Copiii vor aprecia acest lucru la justa valoare.

■ Cum putem pregăti o excursie locală?

Excursia este o plimbare pe jos (sau

o călătorie cu automobilul) de scurtă durată, de câteva ore, în timpul căreia sunt vizitate anumite locuri interesante, obiecte turistice, muzee ş.a. Această formă de călătorii locale în timpul liber se utilizează cel mai des.

într-o localitate rurală, unde sunt puţine structuri de agrement, excursia, ca formă de petrecere a timpului şi de cunoaştere a împrejurimilor, este foarte importantă. Excursiile pot fi petrecute de sine stătător sau însoţite de un ghid local, care poate povesti în de

taliu tot ceea ce interesează turistul.De obicei, aceste plimbări sunt pe

trecute cu scopul de a cunoaşte în general locurile. Pot fi şi excursii tematice. Tipul respectiv include vizitarea câtorva obiecte turistice, care reflectă o singură temă sau câteva teme foarte

apropiate (de exemplu, vizitarea unei rezervaţii naturale, a cascadelor de pe râul Saharna, a locurilor istorice de la

Orheiul Vechi ş.a.). Ghidul poate ajuta vizitatorul sa privească, să audă şi să

simtă totul ce se referă la o temă, să vadă şi să înţeleagă rostul obiectelor

înconjurătoare, să nu piardă interesul faţă de excursie pe tot parcursul ei. Există şi nişte reguli simple, de care

trebuie să se ţină cont atunci când se petrece o excursie, lată-le:

- Toate obiectele pentru vizitare trebuie selectate minuţios, astfel încât să

reflecte o temă propusă, să serveas drept exemple tipice pentru anun subteme şi să fie expresive. Trebuie i renunţăm la acele obiecte, care su

plasate neadecvat, se află departe i localitate sau sunt deteriorate într-ati

încât pot fi recunoscute cu greu.- Traseul pe care îl construim tn

buie să includă obiectivele turistice st) bilite după un anumit sistem.

- Pentru a ajunge la obiectele turl ti ce, se va alege drumul care va pe mite economisirea timpului. Mai biil să avem timp mai mult pentru conte»

plarea naturii, monumentelor etc.- Să nu admitem în timpul excurs^ monotonia şi plictiseala.

- Dozarea eficientă şi raţională timpului pentru vizualizare, ascultare textului ghidului, pentru pauze. Impc tanţa pauzelor între teme este mar deoarece turistul în timpul lor ana| zează cele auzite, cele văzute, fac analogii cu experienţa anterioară satj pur şi simplu, memorizează ceea ce!

petrece în jurul său.- în fiecare excursie vom încerca i

evidenţiem o idee generală, care uneţj te ca „un fir roşu” toate obiectele vi2 tate, ideile spuse şi răspunsurile dat|

în timpul discuţiei.Toate excursiile, indiferent de temă

formă sau locul petrecerii, au, aproxlj

mativ, aceeaşi structură:Introducere - ghidul face cunoş

tinţă cu excursioniştii, dacă se îr tâlneşte cu ei pentru prima dată; le cc munică, în linii generale, despre scc pul excursiei, obiectele mai important«! şi le propune câteva teme mai intere! sânte. în caz de necesitate, le dă anul mite sfaturi, îi informează despre resl tricţiile stabilite, le aminteşte de re| gulile care trebuie respectate pe terito| riul unei mănăstiri, de exemplu.

Partea de bază - prezentarea obiec telor turistice; lângă fiecare din ele estfl

expusă tema (de fapt, se dă răspuns la câteva întrebări principale, în baza că-

74



rora se desfăşoară mai amănunţit tema sau nişte idei foarte apropiate de aceasta). De la o temă la alta, se face câte o

trecere logică, care are drept scop formarea unei legături de conţinut între ultima frază din tema precedentă şi fraza din tema următoare.

încheiere - ghidul face o totalizare succintă a principalelor teme şi idei din

excursie, răspunde la întrebări, se trag

anumite concluzii ş.a. Există opinia că ar fi bine de renunţat la acest ultim

component al structurii excursiei, care

este greşită, deoarece anume cele relatate în încheiere se memorizează cel

mai bine.Schematic planul unei excursii poa

te fi reprezentat astfel:La prima vedere acest plan pare

complicat, dar nu există motive pentru

descurajare, pentru că la o analiză mai atentă totul devine limpede: în fiecare moment al excursiei trebuie să procedaţi într-un anumit fel.

Pregătirea unei excursii locale nu necesită mari eforturi. în acest scop trebuie, în primul rând, să elaboraţi un plan al ei şi să daţi dovadă de anumită perseverenţă. în continuare prezentăm o schemă de pregătire a excursiilor, foarte des utilizată de către agenţiile turistice:

1. Analiza şl selectarea obiectelor

turistice locale

Deoarece într-un sat obişnuit din

Moldova există doar câteva obiecte principale, unde poate fi organizată o excursie, le vom examina cu minuţiozitate pentru a stabili valoarea lor şi importanţa turistică. La început vom determina, dacă obiectul respectiv poate fi principalul într-o excursie (putem

desfăşura o temă amplă, demonstrân- du-l) sau adăugător (pe care îl vom

folosi, atunci când obiectul principal,

pentru moment, este imposibil de vizitat). Desigur, este bine să aveţi în excursie mai multe obiecte de bază. Criteriile enumerate mai jos vă vor aju-

75

E c o n o m i a




m m

m r i m i m m i

ta să precizaţi gradul de importanţă al getului pentru excursie:

>valoarea cognitivă (ce nou ne pre

zintă);

.Xcât de cunoscut este (a fost pomenit0 în lucrări ştiinţifice şi de popularizare,

în emisiuni radio şi TV etc.);

originalitatea şi caracterul neobişnuit;

expresivitatea;

1nivelul de conservare (s-a păstrat în întregime, este reconstruit sau reno

vat);« localizarea obiectului pe un eventu-1 al traseu ş.a.

Se recomandă ca fiecare obiect să aibă o mică fişă informativă, care să ^pţină principalele date despre el. Vâstă fişă va da posibilitate să vă

.ôspătaţi memoria de câte ori veţi a# nevoie:

__denumirea obiectivului turistic;

, istoricul;

_ localizarea;

__scurtă descriere;

__jursa în care este amintit; __gradul de conservare şi de amena- " jgrepentru vizite;

l dataîndeplinirii ftşei.

2 alegerea temei

/rlegerea temei (temelor excursiei)

^mune, care să unească câteva teme “j.|Vind obiectele turistice. Formularea

şi concisă a temei principale va ^ ite să vă concentraţi eforturile într-o

pornitădirecţie. Aducem câteva exem- “L deastfel de teme: „Locurile de la

j Lua îndrăgite de A.S.Puşkin”, „Forti- de la Ortieiul Vechi”, „Peisajele

I [Jenate din Codrii Călăraşilor” etc.Uneledenumiri ale excursiilor, mai

^s pentru reclamă şi pentru a trezi 'ţstesul şi curiozitatea turiştilor, se vor

forrnul3 cu multă meticulozitate,

j pregătirea traseului excursiei

îraseul excursiei este drumul pe merg excursioniştii, pentru a vizita

finite obiecte interesante. La pregă

tirea unui traseu se va ţine cont de 2 Iu cruri esenţiale:

-Obiectele incluse în traseu trebui să corespundă unei anumite consecu

tivităţi logice;-Traseul trebuie stabilit astfel ca tu,

riştii să aibă posibilitate de a vede punctele cele mai bune, avantajoase din care peisajul din jur şi locurile m interesante apar în toată splendoare lor. Aceste trasee trebuie să fie mar cate cu nişte semne simple, dar bin vizibile. De obicei, se utilizează pent marcare vopsea de diferite culori, car* nu se şterge repede, este ieftină şi s poate aplica, practic, pe orice supra faţă. Fiecare traseu turistic trebuie aibă doar un singur semn, instalat ast fel ca, aflându-te lângă el, să po‘_ vedea semnul precedent şi pe cel im, diat următor.

4. Parcurgerea preventivă a traseulu

De obicei, se face din timp de cătr

ghid, pentru a stabili: durata excursiei cât timp este necesar pentru depl:

sarea între 2 obiecte, timpul pent aflarea lângă fiecare obiect vizitat, car sunt locurile cele mai indicate pentr

vizualizarea eficientă a obiectului locurile unde pot fi făcute popasuril sanitare etc.

5. Pregătirea unul text al excursiei

Nici marii actori nu apar în faţa publicului fără un text învăţat şi repeta din timp, bazându-se doar pe im

provizările de moment. Este inadmis' bil acest lucru şi pentru ghid, care tr; buie să comunice lucruri noi per soanelor pe care le vede pentru întâi dată, să ştie a răspunde corect la în trebările puse pe parcurs şi să poa* menţine un interes sporit faţă de te

matica abordată pe durata întregii ex cursii. Ghidul întotdeauna trebuie s dispună de un mic text bine conceput care să reflecte traseul prestabilit

tema excursiei. în plus, vă puteţi folos de el în timpul excursiei, dacă în te

!



unt incluse citate, date istorice, veruri etc.

. Elaborarea materialelor demon

strativeMaterialele demonstrative permit a

econstitui unele elemente, care lipesc din excursie: o fotografie făcută

mulţi ani în urmă în acest loc, o copie

a unui document important privind isoria satului, prima hartă a localităţii, pe care este indicată vatra satului, prima ştampilă, imaginea unui animal dispărut, osemintele căruia au fost gă

site într-o rezervaţie geopaleontolo- gică etc. Ghidul poate avea aceste

materiale cu sine, ca să le demon

streze în momentele oportune. Dacă

aveţi surse disponibile, puteţi crea un

mic pliant cu caracter publicitar, în

care să plasaţi un text în legătură cu

excursia, câteva fotografii ale obiecteor turistice, materiale demonstrative,

o hartă schematică, informaţii referi

toare la organizaţia respectivă, adresa

persoanelor de contact etc. Aceste pli

ante trebuie să se afle în localitatea

dvs. sau în localităţile vecine, în

locurile unde turiştii vin mai des şi stau

mai mult timp (hoteluri, unităţi de

transport, primărie, gară, locuri de

cazare, case ţărăneşti ş.a.) pentru a

vă asigura o clientelă în viitor.Excursioniştilor la despărţire înmâ-

naţi-le o carte de vizită sau un suvenir.

■ 5.3. Promovarea programe* lor turistice la ţară

Produsul turistic poate fi considerat ca o întreagă ofertă a unei destinaţii turistice sau drept o combinaţie de servicii şi bunuri aparte. Şi într-un caz, şi în al

tul pentru turişti sunt pregătite programe

speciale de călătorie şi sejur. Pentru a fi solicitate de turişti, despre aceste programe trebuie să se ştie, mai mult decât atât, ele trebuie activ promovate.

Ca să înţelegem cum putem face

acest lucru mai eficient, vom analiza

mai jos două procese, care decurg independent: procesul de cumpărare a

unei călătorii de către turist şi procesul

de evoluţie a unui program de călătorie

în timp. Mai apoi von» încerca să stabilim, care sunt strategiile de pro

movare a produsului turistic rural şi cum putem forma pentru turişti un sistem de informare-comunicare despre

localitatea dvs.

■ Cum se cumpără o călătorie

într*o zonă turis tică?

Sistemele contemporane de marketing propun numeroase scheme de

transformare a unui cumpărător potenţial într-un consumator real. Dar nu toate

aceste scheme sunt valabile şi pentru

turism, mai ales, pentru turismul rural, pentru că nu se poate compara procesul de procurare a benzinei, produselor alimentare ş.a. cu cel de procurare şi „con

sumare” a unei călătorii sau, mai bine

zis, a serviciilor prestate în această călătorie. Totuşi există nişte etape prin care

trece fiecare cumpărător.

1. Persoana ia decizia de a călători

Orice proces de cumpărare a unei călătorii începe cu formularea unui

scop, unor necesităţi, unele iniţial încă

foarte abstracte:- am nevoie de odihnă;

- vreau să călătoresc;- plecarea la mare.De obicei, astfel de decizii sunt de

terminate de anumiţi stimuli interni (oboseală, experienţa precedentă) sau

externi (sfatul unui prieten, publicitatea

făcută de un articol din revista preferată). De exemplu, un scop poate fi for

mulat în modul următor: „Vreau să

merg într-un loc liniştit cu multă

verdeaţă şi aer curat, cu oameni sinceri şi prietenoşi, să văd ceva interesant şi să nu mă plictisesc, să mănânc

bine «ca în copilărie la bunica»”.

în acelaşi timp, persoana face

unele reprezentări despre călătoria E c o n o m i a

t u r i s m u

l u i r u r a l



E c o n o m i a

t u r i

s m u l u i r u r a l

spre o destinaţie reală şi îşi ima

ginează ce poate aştepta de la ea. La această etapă au un mare efect materialele de promovare a destinaţiei, a

resurselor turistice, serviciilor oferite turiştilor ş.a. (pliante multicolore, fo

tografii, calendare, cataloage, emisiuni TV şi radio, articole în presa scrisă şi electronică).

Acestea influenţează mult decizia cumpărătorului.

2. Căutarea informaţiei

în momentul în care persoana a lu

at o decizie în favoarea unei destinaţii

sau forme de turism, ea caută informaţie suplimentară, pentru a preciza în ce măsură această călătorie (vacanţă, deplasare, serviciu) îi poate satisface necesităţile. Cea mai mare parte de informaţie cumpărătorul o obţine din surse comerciale (de la o agenţie de

turism, de reclamă etc.), care evidenţiază avantajele unui sau altui serviciu prestat. Dar cele mai convingătoare sunt totuşi informaţiile obţinute personal: în familie, de la prieteni, cunoscuţi, vecini, persoanele care formează opinia publică ş.a.

Pentru a atrage cât mai mulţi cum

părători, trebuie să analizăm minuţios

sursele de informare a vizitatorilor noştri potenţiali, să stabilim gradul de

influenţă şi credibilitate al acestora.

Aceasta va ajuta la o informare mai eficientă a turiştilor despre satul dvs. cu

resursele lui turistice şi despre calitatea unei vacanţe într-un mediu natu

ral şi tradiţional.

3. Analiza variantelor posibile

Informaţia dă posibilitate persoanei să aleagă ceea ce i se potriveşte cel mai mult. Circumstanţele deci o impun să selecteze din toate alternativele pe

cea mai reuşită. Această alegere, de obicei, este în funcţie de anumite caracteristici ale produsului turistic: originalitate, calitate, preţ, siguranţă ş.a. De exemplu, o călătorie sau o desti

naţie turistică se analizează în fur

de: valoarea ei cognitivă şi recreaţi durată, distanţa parcursă, servic oferite în drum şi în timpul sejuru

comoditate, raportul preţ/calitate Pentru diferite persoane doar câte calităţi merită cea mai mare atenţie: ]

unele le va interesa preţul, pe alte calitatea serviciilor sau distanţa ] care o vor parcurge ş.a.m.d. Alegeri destinaţiei, de obicei, se face în ba acestor calităţi determinante. Da

există două sau câteva destinaţii turi tice aproape identice după calităţi

lor, atunci cumpărătorul se condi de imaginea pe care o are desp fiecare. De aceea contează ce ir gine are turistul despre o destinaţi

turistică, locurile pitoreşti de aici, sa viciile turistice, firmele care o d] servesc etc.

4. Decizia de a cumpăra

Aceasta este, de fapt, cea m|

aşteptată de către vânzător reacţie i

partea cumpărătorului. însă un vânz tor experimentat ştie că deseori cur părătorul în ultimul moment se ră gândeşte din cauza anumitor circur stanţe survenite: a plouat şi la Orheit] Vechi nu poţi ajunge cu maşina, aceea vânzătorul trebuie să dea dc vadă de ingeniozitate şi să convingi turiştii să meargă acolo. Decizia de

cumpăra se finalizează cu plata pentn

serviciile şi bunurile incluse în progr mul turistic.

5. Etapa de pregătire pentru călător ii

însumează o serie de activităţi pregătitoare: facerea bagajelor, respectai rea diferitelor formalităţi (pentru a călăi tori în străinătate: vize, poliţe de asigu-j rare, vaccine, schimb valutar etc.) şi ultimele precizări organizatorice.

6. Călătoria în timpul călătoriei se „consumă”:

serviciile pentru care a plătit turistul.| Sunt vizitate obiectele de interes turistic, este petrecut plăcut şi util timpul]

78



Ober etc. Pe parcursul ei consumatorul •cumulează o anumită experienţă, Compară aşteptările sale anterioare

privind destinaţia sau serviciile prestate cu ceea ce a văzut sau a obţinut în

realitate. Cu cât mai mare va fi discrepanţa dintre promisiunile vânzătorilor (agenţia de turism, prestatorii de

•ervicii) şi serviciile oferite, cu atât mai mare va fi dezamăgirea. Or, pentru

gazda care oferă o destinaţie turistică

(sau servicii) nu este nimic mai distrugător decât părerea de rău a turistului că a fost vizitată.

7. Decizia pentru vi ito r Să mai cumpăr sau nu asemenea

produse turistice? - aceasta este întrebarea hamletiană pe care şi-o pune

flecare turist sosit din călătorie. în

cazul în care răspunsul este pozitiv, aţi obţinut un client fidel!

■ Cum evoluează în timp un

produs turistic?

Piaţa turistică determină forma şi

durata de viaţă a oricărui produs turistic. Orişice program turistic în funcţie

de cerere, după o anumită perioadă de

Încercare, este fie dezvoltat, fie scos

din circuit ca fiind nerentabil. Unele

produse, destinaţii, servicii „la modă”

ulterior pot să-şi piardă atractivitatea. O bază de odihnă în codrii Moldovei,

foarte solicitată prin anii '80, azi este în

delăsare, iar mâine, după o modernizare şi repoziţionare pe eşichierul destinaţiilor de importanţă naţională, poate să fie din nou inclusă în circuitul turistic şi să aducă profit.

Astfel, un serviciu turistic, un program de vizită într-o anumită localitate

(formată ca rezultat al unei combinaţii

de servicii de bază, suplimentare şi a

altor bunuri locale) şi însăşi destinaţia

turistică au un ciclu anumit de viaţă, care este scurt sau de durată.

Se deosebesc cinci etape de evoluţie a produsului turistic: crearea; lan

sarea pe piaţă; creşterea; maturizarea; declinul.

Unele programe turistice au un ciclu

de viaţă scurt, altele pot fi profitabile un

timp îndelungat. Chiar în aceeaşi destinaţie turistică în fiecare sezon pot fi lansate programe noi pentru alte segmente de consumatori, iar programele

din anii precedenţi pot fi actualizate. Serviciile de cazare însă pot rămâne

aceleaşi un timp îndelungat.I. Etapa de creare a produsului tu

risticSe analizează toate resursele in

terne şi externe disponibile, serviciile

oferite, preţurile şi tarifele prestaţiilor,

calitatea serviciilor. Se determină categoriile de consumatori, pentru care se

pregăteşte oferta, precum şi atitudinea

lor faţă de noul produs. Care este

mediul concurenţial? Cine şi cât de eficient poate crea şi comercializa produse similare? în această etapă se înregistrează cheltuieli semnificative, iar

profitul va fi egal cu zero.

II. Etapa de lansare pe piaţăEa începe o dată cu prima apariţie a

produsului pe piaţă. Lansarea necesită

timp (uneori chiar câţiva ani) şi eforturi susţinute pentru publicitate şi acţiuni de

promovare. Se poate experimenta câteva variante ale unei oferte, pentm a o

alege pe cea mai bună. în această etapă

nu se înregistrează venituri mari:



E c o n o m i a

t u r i s m

u l u i r u r a l

canalele de distribuţie încă nu lucrează suficient de bine, preţurile sunt înalte, orientate spre turiştii gata să cumpere şi

care au venituri mari, pot apărea probleme cu prestatorii de servicii, care încă nu s-au adaptat la noile condiţii ş.a.m.d.

Autorităţilor publice locale în această etapă le revine rolul de promotori de politici consecvente de dezvoltare a turismului rural, de stabilire a unor raporturi corecte între partenerii implicaţi în operaţiuni de turism, susţinerea priorităţilor în formarea unei imagini corecte despre localitate ca destinaţie turistică, încurajarea antreprenoriatului local să participe efectiv în programe noi etc.

III. Etapa de creştere

Dacă produsul turistic este eficient, este cumpărat, i se cunosc mai bine calităţile, piaţa se deprinde cu el şi, ca rezultat, vânzările cresc. Uneori aceste creşteri sunt foarte spectaculoase.

Lupta concurenţială ia proporţii, cheltuielile pentru publicitate sunt la

. acelaşi nivel ridicat sau chiar sporit, fiind îndreptată spre atragerea şi fi- delizarea noilor categorii de consumatori. Se îmbunătăţesc calităţile produsului turistic sau se definitivează noi atracţii pentru destinaţiile turistice, sunt

utilizate noi canale de distribuire, uneori se micşorează preţurile pentru a

atrage noi consumatori. în publicitate se schimbă accentul de pe informaţia că produsul sau destinaţia există spre anumite calităţi decisive ale acestora (calitate, preţ, tradiţie, siguranţă ş.a.).

IV. Etapa de maturizare

în această etapă se produce saturarea pieţei cu produse. Ca durată, ea

este mai lungă decât celelalte şi înregistrează veniturile cele mai mari. Se

utilizează suficient canalele de distribuţie şi sunt atrase altele noi. Din contul reducerii cheltuielilor pentru publicitate sunt micşorate şi preţurile

de comercializare a produselor.

Unica posibilitate de creştere numărului vânzărilor este să atra clienţii concurenţilor sau ai altor desti

naţii concurente. Aceasta se poate ra

aliza pe mai multe căi: scădere preţurilor (astfel unii concurenţi să aib

costuri de producere mai mari şi scurt timp să abandoneze afacerea, i fiind nerentabilă), organizarea de cori cursuri, loteriei cu câştiguri, poate modificat produsul pentru a fi mai func ţional etc.

V. Etapa de declin

Produsul turistic, mai devreme sad mai târziu, nu mai este căutat şi devirif nerentabil. Menţinerea lui artificială piaţă poate fi costisitoare şi să necesiţi destule eforturi şi timp pentru a-f pei\ fecţiona şi adapta la exigenţele turiŞ tilor. Moda pentru anumite forme d| turism sau destinaţii turistice cu timptj dispare. De aceea sunt necesare mă suri care să redreseze situaţia: schin

barea imaginii, alte metode de re alizare a campaniei de publicitate schimbarea echipei manageriale, vin derea produsului nerentabil altei con panii etc. De exemplu, unele fost) tabere de pionieri cu dotări deteriorat^ fizic şi moral, cu capacitatea 300-500 de locuri de cazare, care confort scăzut, vor trebui privatizat? astfel noii proprietari, după o modern

zare, le pot include în circuitele turis tice pe pieţe rentabile. Turistul con temporan e receptibil pentru un ser ciu individualizat şi nu pentru grupuţj organizate de 200-300 de persoane

Aceste tabere pot fi transformate şi î | campinguri.

■ Care sunt strategiile de pr movare a produsului turis

rural?

Orice program turistic.de la bun în ceput trebuie să fie pregătit pentru anumită categorie de consumatori. Ni

80



mărul acestora poate fi mare (toţi doritorii) sau mic (orăşenii familişti, studenţii la practică, funcţionarii ambasadelor). Promovarea programelor în diver

se cazuri se va realiza în mod diferit:- pentru o piaţă omogenă neseg

mentată de consumatori (toată lumea), promovarea va fi nediferenţiată, accentul punându-se pe principalele valori ale destinaţiei, serviciului, obiectelor turistice vizitate etc.;

- pentru o piaţă bine segmentată programele vor fi pregătite diferenţiat, luân- du-se în considerare necesităţile fiecărei

grupe (studenţii au nevoie de un confort minimal la preţuri joase, funcţionarii ambasadelor - de un confort sporit, preţul pentru ei neavând importanţă);

- o destinaţie turistică cu resurse limitate poate fi promovată prin mixul de marketing, recomandat firmelor turistice, care se specializează pe 2-3 segmente de consum apropiate şi folosesc tehnici de promovare comune.

Formatorul de programe turistice la

ţară trebuie să poată determina strategiile de lansare pe o piaţă de consum, luând în considerare:

- resursele proprii şi atrase;- omogenitatea pieţei de consum

(este bine diferenţiată sau consumatorii au necesităţi similare într-o vacanţă la ţară);

- gradul de omogenitate a serviciilor pentru turişti oferite în destinaţiile ru

rale (numai cazare şi masă sau şi multe altele);

- strategiile folosite de alţi concurenţi.

Fiecare serviciu sau program turistic, într-o anumită destinaţie, trebuie să aibă locul şi rolul ei pe piaţă, adică o poziţie avantajoasă, şi să difere de altele.

Există mai multe criterii de diferen

ţiere a produselor turistice:- după aspectul fizic (de exemplu,

cazarea într-un conac boieresc din sec. al XlX-lea, în care s-a păstrat arhi

tectura clasică, unde însăşi atmosfera este irepetabilă);

- după tipul de deservire (cazarea simplă într-un hotel se deosebeşte de

cazarea în casa ţărănească, unde servirea este mult mai sinceră şi firească, iar oaspeţii familiei în perioada sejuru

lui aproape că dşgjo membri ai ei);- după personalul de deservire (un

ghid local este, de cele mai dese ori, credibil pe trasee din sat decât un ghid venit din capitală);

- după amplasare (turistul într-o zonă naturală protejată ar prefera mai

mult să fie în casa pădurarului decât într-un motel de lângă drum);

- după imaginea destinaţiei (un lucru este când turistul merge într-o zonă cunoscută: Căpriana, Orheiul Vechi, Cosă- uţi, şi altul când vine într-o fundătură).

Trebuie de analizat, care sunt avantajele reale obţinute de consumatorul programului turistic concret, prin ce acestea se deosebesc de produsele si

milare ale concurenţilor şi de făcut tot posibilul ca despre ele să se ştie.

Nu aveţi timp şi bani să cheltuiţi pentru „laude deşarte" în linii generale ale unor programe sau servicii într-o destinaţie turistică.

Concentraţi-vă eforturile pentru promovarea unor calităţi esenţiale ale acestora:

- importanţa reală pentru turist;

- caracterul unic (de exemplu, numai la noi în sat se întâmplă);- superioritate faţă de alte destinaţii (de

exemplu, în această localitate se găseşte cea mai mare peşteră din Moldova şi una dintre cele mai mari de pe planetă);

- poate fi uşor dovedit şi verificat de consumator;

- nu poate fi imitat de concurenţi (de exemplu, numai la noi astfel se servesc oaspeţii);

- preţ accesibil;- profitabil.

în acest scop pot fi utilizate majoritatea canalelor de promovare:

81

£

e

o

9

9

* - a

î c

r r s f f a

i i



E c o n o m i a


- panoul informativ;

- presa locală şi naţională;- TV, radio, Internet;

- expoziţi i, festivaluri etc.

■ Cum putem crea un sistem

de Informare-comunicare cu

turiştii?

Cu cât o destinaţie turistică este mai cunoscută, cu atât ea este mai vizitată. După cum s-a menţionat în paragrafele

anterioare, până a lua o decizie turistul

culege, prelucrează şi analizează un

anumit tip de informaţie privind:

- o călătorie în ansamblu;

- o destinaţie turistică;

- obiectele turistice, care merită să fie

vizitate;

- oamenii, tradiţiile, bucătăria;

- serviciile de care ar avea nevoie şi pe care le-ar putea procura;

- felul cum îşi poate organiza timpul

liber etc.Deci este nevoie de un sistem de co

municare pentru a ajuta în acest sens

turistul. Scopul unui asemenea instru

ment de informare-comunicare trebuie

să se axeze pe trei funcţii principale:- f u n c ţ i a d e d o c u m e n t a re , adică de a

aduce informaţia utilă până la turist, pentru ca el să-şi poată fundamenta moti

vaţia de a călători într-o localitate rurală;- f u n c ţ i a d e c i z i o n a l ă, pentru a-l aju

ta pe turist să-şi analizeze priorităţile şi necesităţile, ca, până la urmă, să ia o

decizie corectă privind un program turistic concret;

- f u n c ţ i a o p e r a ţ i o n a l ă , pentru a-l ajuta pe vizitator să se orienteze până

la şi în timpul călătoriei, să apeleze eficient la serviciile necesare, ca să-şi

poată programa timpul etc.Un sistem informaţional pentru tu

rişti poate fi constituit din următoarele

componente:- informaţii transmise, care să aibă

o formă şi un conţinut util beneficiarilor;

- mijloace de prelucrare a intl maţiei;

- circuite şi fluxuri informaţionale.!

Informaţia pentru turişti trebuie:

- transmisă prin diverse căi: prin i termediul presei, mijloacelor audiovi^

ale, electronice, prin viu grai;- sub formă de postere, hărţi, g |

duri etc.;- să fie orientată în două sensuri i

la sursă la turist şi invers;- să fie preponderent sub formă i

recomandări, documentări, să conţiij

mai puţine restricţii;- să fie actuală şi să se refere ,

necesităţile reale ale turiştilor;

- să fie elaborată după o concep

anumită (uşor de prelucrat, operaţi

nală pentru organele de statistică etcPentru a canaliza informaţia nec

sară într-un flux informaţional, trebii să stabilim, care dintre căile enun

rate ne satisfac cel mai mult şi anur

- dacă drumul pe care îl va parcu

ge informaţia nu este prea lung şi aş

fel ea se va învechi, nu va fi actual!- dacă frecvenţa producerii şi

hiculării informaţiei este suficienţi pentru ca ea să ajungă la toţi consi] matorii potenţiali;

- dacă canalul de informare es | suficient utilizat şi de turişti;

- dacă fluxul informaţional nu es

supraîncărcat, informaţia noastră pierde prin avalanşa de alte informaţi

- dacă costul informaţiei astfel fuzate este rezonabil.

Un punct de informare turistică îr tr-o localitate sătească poate fi creat 1incinta primăriei şi a altor instituţii pij blice sau private (şcoală, muzeu, ceq

tru folcloric, casa unui fermier etc.).

Punctul de informare turistică va fun

cţiona în baza următoarelor princip ii

- va fi adaptat unei concepţii generali

de promovare a localităţii ruraH

drept destinaţie turistică cu o oferi turistică clară;



- circuitul informaţiei prin acest punct va fi corelat cu circuitul informaţiei în sistemul decizional din instituţiile publice şi private participante la deservirea turiştilor;

- informaţiile vor fi tratate univoc, fără interpretări contradictorii;

- concentrare asupra informaţiilor esenţiale necesare turiştilor;

- turistul va primi informaţiile finale bine formulate;

- flexibilitate, care permite a modifica sistemul de informare-comunicare

în funcţie de necesităţile reale ale vizitatorilor.

Sistemul de informare-comunicare trebuie să fie orientat şi spre documentarea populaţiei locale despre valorile turistice deţinute de ea, modul în care trebuie tratat vizitatorul, acţiunile culturale care pot fi organizate.

■ 5.4. Comercializarea pachetelor de servicii turistice oferite de comunitatea locală

Prin comercializare se subînţelege toate procedeele de realizare (desfa

cere, vindere) a produselor turistice pe piaţă. Ea poate fi divizată în:

- comercializarea pe piaţa internă

(adică destinată cetăţenilor moldoveni, care şi-ar dori un sejur la ţară);

- comercializarea pe piaţa externă

(pentru străinii care ne vizitează republica şi vor să vadă alte lucruri

decât cele de la Chişinău). în condiţiile Republicii Moldova pot

fi utilizate următoarele modalităţi de comercializare a servicii lor turistice;

- vânzarea directă turiştilpr sosiţi în localitate;

- comercializare prin intermediari (în bază de comision);

• în puncte locale de informare turistică;

• primarii;• muzee locale şi naţionale;

• asociaţii locale de antreprenori din turismul rural, ONG-uri;

• asociaţii naţionale profesionale în

turism;

• agenţii de turism locale şi naţionale;

• turoperatori străini. *Preţurile la programele turistice ru

rale vor include, în funcţie de complexitatea călătoriilor, următoarele plăţi şi taxe pentru:

- cazare pentru fiecare persoană/zi;

- alimentare în funcţie de meniu;

- servicii de transport, ţinând cont de lungimea parcursă şi durata deplasării;

- taxe de intrare pe teritoriul comple- xurilor, muzeelor, rezervaţiilor ş.a.;

- serviciile ghidului pe trasee excursioniste;

- serviciile animatorilor locali (după caz);

- beneficiul;

- alte plăţi şi taxe necesare;

- comisionul cedat intermediarilor (5-20% din costul total al sejurului).

* Muzeul sătesc - cel mai important punct de informare turistică

83

E c o n

o m i a






re-comunicare pentru turism, promova

rea prin mass-media locală şi naţională

a afacerilor de succes, recunoştinţa

adusă în mod public antreprenorilor pentru soluţionarea unor probleme lo

cale, participarea la expoziţii şi iarma

roace a agenţilor economici la standul naţional sau local etc..

•APL pot atrage specialişti pentru

instruirea şi pregătirea profesionistă în

domeniul turismului a antreprenorilor locali.

• APL pot stabili relaţii de colaborare

cu alte autorităţi publice din Republica Moldova şi din străinătate, astfel con

tribuind ia atragerea partenerilor de

afaceri în sectorul privat local şi a

turiştilor în localitate.

• APL au datoria să combată eficient

elementele de risc pentru dezvoltarea

economică (corupţie, grupări criminale

etc.).

• APL pot finanţa direct dezvoltarea

unor agenţi, care prin eforturile lor

aduc un serviciu social-util comunităţii, acorda sprijin agenţilor din businessul

mic, pot găsi comenzi sau pieţe atractive.• APL oferă agenţilor economici de pe

teritoriul subordonat asistenţă tehnică,

managerială, financiară, informaţională

şi de consultanţă ş.a.

•APL pot utiliza şi alte instrumente

nefinanciare pentru a încuraja antre-

prenoriatul în turism ş.a.Deci primul pas trebuie sa-l facă au

torităţile publice locale. Se poate de început cu crearea unui centru de asistenţă şi informare pentru turism, care

să ajute efectiv antreprenorii locali:- în studiul de evaluare a resurselor

turistice locale (vezi A n e x a f);

- la întocmirea studiilor de piaţă şi

programelor de marketing (vezi A n e -

x a 2);

- la analiza laturilor pozitive şi negative privind organizarea turismului, a

oportunităţilor şi riscurilor unor afaceri tn turism (vezi A n e x a 3);

- la întocmirea unui plan de afaceri pentru unităţile de turism (vezi A n ex a 4)\

- cum să realizeze o planificare

strategică de dezvoltare economică (vezi A n e x a 5);

- altele. Astfel, se pune o bază temeinică de

colaborare între APL, sectorul privat, profesioniştii din turism, instituţiile de

învăţământ în domeniu şi alte per

soane interesate.

■ 6.2. Im plicarea gh izilor lo

cali în deservirea oaspeţilor

Aproape tot timpul liber turistul îl

programează pentru vizitarea diferitelor atracţii turistice (monumente, parcuri, rezervaţii, ruini vechi, cetăţi, case

nobiliare ş.a.), a muzeelor sau pentru

excursii. Aflându-se într-o localitate rurală, el, de asemenea, se străduie

să-şi organizeze vizite în locurile pi

toreşti, la un meşter popular, să vadă o

tehnologie tradiţională, utilizată pe un

câmp agricol, să facă o plimbare până

la o zonă de odihnă a populaţiei locale

etc. Vizitatorul, de obicei, vrea să vadă

în sat traiul liniştit al localnici lor, metodele lor tradiţionale de organizare

a muncii, a odihnei, cum îşi construiesc

relaţiile în comunitate. Desigur, unei persoane străine îi vine greu să

pătrundă în această „intimitate locală”.

Ea are nevoie de un însoţitor localnic, care să-i arate drumul spre cele mai interesante locuri, să-i povestească des

pre ele, să-i spună nişte legende şi istorii [ocale, să-i aducă la cunoştinţă

noutăţile din comunitate, să-i ajute să-şi organizeze plăcut timpul liber, să-i dea

nişte sfaturi practice etc. în turism

aceste funcţii le îndeplineşte g h i d u l .

în trecut de multe ori aceste funcţii

reveneau regilor şi domnitorilor, care

însoţeau personal oaspeţii cei mai

dragi prin domeniile împărăteşti. Acest lucru l-au făcut şi Vasile Lupu, şi

Dimitrie Cantemir, care întâmpinau şi



însoţeau delegaţiile prin curtea domnească, capitala ţării, împrejurimile ei, povestindu-le cu pasiune oaspeţilor lu

cruri interesante despre cele văzute.

Călătorii străini deseori au remarcat calităţile omeneşti şi oratorice ale dom

nitorilor moldoveni. Cu timpul însă numărul delegaţiilor a sporit, fiind necesară o persoană pregătită special -

ghidul.La ora actuală orice turist într-o zo

nă nouă are nevoie de serviciile unui ghid-persoană sau de un ghid-broşură

turistică, cu o hartă, care să conţină informaţii despre sat, locurile pitoreşti,

restricţii ş.a.

Turistul într-o localitate rurală are

nevoie de ambele. Ne vom referi mai jos la modalitatea cea mai accesibilă -

însoţirea oaspeţilor de către o per- soană-ghid.

■ Cine poate fi ghid?

Ghid poate fi orice persoană, care

are anumite calităţi personale şi abilităţi profesionale necesare pregătirii şi

petrecerii unei excursii, vizite, călătorii etc. Toate acestea îi va ajuta să selecteze, să formuleze şi să ofere vizita

torului informaţii utile şi interesante. Ghidul trebuie să poată:

- selecta materialul iniţial necesar despre obiectele de interes turistic,

caracteristica lor, accesul spre ele, stabili pentru cine sunt ele interesante

ş.a.;

- prelucra informaţia obţinută;- structura nişte idei şi informaţii noi

utile într-un text bine închegat şi adap

tat pentru un anumit auditoriu la o temă

anumită;- utiliza în practică anumite tehnici

metodice de a aduce până la ascultă

tor informaţia pregătită astfel, încât

aceasta să fie primită, înţeleasă şi apreciată;

- folosi materialele demonstrative în

timpul excursiei;

- contribui la formarea unei imag

pozitive a localităţii respective, în p

ticular, şi a ţării, în general.

Datorită acestei ocupaţii, ghi duce ,un mod de viaţă activ, are o

ziţie de viaţă optimistă, se integre

uşor în orice grup de oameni, captea

atenţia ascultătorilor şi o păstrează

tot parcursul excursiei. Imaginea

care o produce ghidul turistului es

apoi generalizată la nivelul întregii munităţi-gazdă. De aceea un ghid b

îşi perfecţionează permanent călită

şi măiestria.

■ Care sunt calităţ ile ghidul!.

Fiecare persoană este dotată

memorie, spirit de observaţie, ca*

citaţi de a-şi imagina şi a înţelege

crurile înconjurătoare. Dacă acest sunt perfecţionate sistematic, ele

deveni o bază sigură pentru evolu

ulterioară a unei profesiuni, activii

specialităţi. însă mai este nevoie

perseverenţă şi de sârguinţă.

Pentru ghid, ca şi pentru pedag

sunt necesare 4 tipuri de calităţi prof sionale:

1. Constructive - se exprimă p

capacitatea de a selecta corect I crurile esenţiale, de a informa c i

concret şi convingător persoanele ş.'2. Organizatorice - să poată co

duce un grup de excursionişti, îndrep

atenţia lor spre obiectivele necesar să realizeze lucrul cu turiştii până

bun sfârşit ş.a.3. Comunicative - să poată sta

relaţii de lucru corecte cu excursioni şi să le păstreze la acelaşi nivel pe

rioada excursiei, să cunoască şi

aplice diferite metode de contact cu d

verse caractere şi temperament

umane.4. Analitice - se exprimă prin abi

tatea de a evalua autocritic rezultat lucrului depus, de a analiza obie

calitatea excursiei ş.a.



Măiestria de a ghida este, de fapt, o combinaţie dintre mai multe componente distinctive, necesare ghidului:

• Cultura generală şi erudiţie.•Cunoştinţe fundamentale într-un

anumit domeniu.• Cunoştinţe de logică, psihologie şi

pedagogie.• Cultura vorbirii şi arta oratorică.• Metodica pregătirii şi petrecerii ex

cursiilor.• Calităţi personale distincte ş.a.

Un ghid întotdeauna trebuie să fie bine informat despre tematica excursiilor şi bine dispus, să aibă o vestimentaţie îngrijită, maniere potrivite în relaţi

ile cu persoanele ş.a.

■ Cine poate fi ghid în mediul

rural?

Ghidarea este una din activităţile de

bază în turism. Ghizii sunt pregătiţi în instituţii speciale de învăţământ, unde urmează discipline teoretice şi aplicative pentru meseria respectivă. Ei constituie „fondul de aur” al turismului oricărei ţări. Evident, în mediul rural (exceptând zonele turistice tradiţionale: Orheiul Vechi, Căpriana ş.a.) nu vom

întâlni un ghid pregătit după toate exigenţele profesionale. Este ştiut că o gazdă ospitalieră la sat are un fel aparte de a însoţi oaspeţii, făcând

aceasta cu sinceritate, fără prea multe şiretlicuri profesionale, ceea ce turistul apreciază foarte mult. Este un fel de „vino-ncoace” la moldoveni. într-ade- văr sinceritatea este primul pas spre o prietenie, dar în deservirea turiştilor nu trebuie să contăm doar pe improvizările de moment.

în organizarea activităţii excursioniste de cele mai dese ori se aplică o

modalitate simplă, dar foarte eficientă, ce constă în atragerea în acest scop a specialiştilor buni din alte domenii neturistice (pedagogie, agricultură, tehnică, comerţ), care însuşesc de sine

stătător sau în baza unor treninguri formatoare metodele de pregătire şi petrecere a excursiilor, arta ghidajului, resursele turistice locale ş.a. Devenind ghizi locali, ei nu Thcetează însă să practice meseria de bază. La o fabrică, de exemplu, ghid poate fi un inginer, care poate explica scurt, clar şi cuprinzător totul ce se referă la procesele tehnologice, materia primă, produsele finale, rezultatele muncii etc. Fiind un specialist în domeniu, inginerul are o credibilitate mai mare, utilizează terminologia caracteristică,

poate explica multe lucruri privind întreprinderea în care îşi desfăşoară activitatea. Un ghid nespecialist poate să vorbească mai frumos, dar un specialist este totuşi mai ascultat. într-o localitate rurală unui localnic se dă mai multă crezare decât unui ghid venit din altă parte. Iar dacă el este pregătit în vederea comunicării cu turiştii, atunci va fi foarte apreciat.

în paragraful 5.2 s-a subliniat cum poate fi pregătită o excursie în mediul rural de către gazdă. în condiţiile de azi ale satului moldovenesc ea poate fi organizată de profesorii de istorie, geografie sau biologie, de agronomi, ingineri, medici, fermieri, funcţionarii

primăriei şi de alte persoane din rândul intelectualităţii locale.

■ 6.3 . Reţeaua de cazare în mediul rural

în paragraful 5.2 au fost descrise serviciile de cazare în mediul rural şi atribuţiile persoanelor care deservesc turiştii în unităţile de primire. în acest paragraf vor fi analizate posibilităţile reale de creare a unei reţele de cazare

în sat.

Aceasta se poate realiza prin câteva modalităţi:

1) evaluarea şi modernizarea unităţilor existente (hoteluri, baze de odihnă, tabere pentru copii etc.);

87

I n s t r u m e n t e

a l e

a d m i n i s t r a ţ i e i l o c a l e

p e n t r u

î m b u n ă t ă ţ i r e a





a l e


p e n t r u

î m

b u n ă t ă ţ i r e a


2) extinderea spaţiilor de cazare în

pensiuni turistice rurale sau agroturis-

tice, utilizând odăile disponibile din casele private ale sătenilor;

3) extinderea spaţiilor de cazare în vilele private din locurile pitoreşti (de exemplu, ale unor orăşeni, care locu

iesc în ele doar câteva zile sau săptămâni în an);

4) construirea de unităţi de cazare moderne în zonele turistice noi amena

jate (zone naturale protejate, plaje, suburbii);

5) o combinaţie a acestora.

Pentru introducerea în circuitul serviciilor turistice a acestor unităţi, vor fi luate în cont un minim de criterii ac

ceptate de turişti, recunoscute drept necesare de către profesioniştii din do

meniu.

Aceste exigenţe ţ in de:

■ starea generală a unităţii de primire;

■ organizarea spaţiilor interioare;

■ instalaţiile tehnice;

■ suprafaţa minimă 3 odăilor de caza

re şi a altor camere pentru uz turis

tic;

■ echiparea sanitară;

■ dotarea camerelor cu mobilier,

lenjerie şi cu alte obiecte;

■ existenţa telefonului;

■ dotarea spaţiilor pentru pregătirea şi

servirea mesei;

■ alte servicii specifice unităţii. Prezentăm în continuare minimul

acceptat drept criteriu de standar

dizare a categoriilor inferioare (1 stea)

pentru diverse unităţi de cazare posi

bile la sate.

■ Pensiune turistică sau agroturis- tică (1 stea):

■ clădirile, inclusiv anexele gospodă

reşti, trebuie să aibă un aspect corespunzător;

■ firmă şi însemn distinctiv;

spaţiile înconjurătoare şi căile de

acces să fie întreţinute bine;

accesul în odăile oaspeţilor, incluşi grupurile sanitare, să fie direct;

spaţii corespunzătoare şi igienic* pentru prepararea şi servirea mesei, bucătărie dotată;

grup sanitar comun (se admit W

uscate);

1 spălător cu lavoar cu apă curent’

1 cabină de duş cu apă rece/cald

la maximum 15 locuri;

încălzire cu sobă sau cu alte ech

pamente admise;

canalizare prin reţeaua publică sa mijloace proprii de colectare şi epv

rare;

conectare la reţeaua electrică p

blică;

suprafaţa minimă a odăilor de 8 (1 pat) - 16 m2(4 paturi);

dotarea camerelor: pat cu saltea,

plapume/persoană, perne ma cearşaf pentru pat, plic pentru pi

pumă, masă şi scaune, cuier, ogli dă, prosoape pentru faţă (1 de pe soană), perdele, perie pentru hai

şi pantofi, pahare;

dotarea bucătăriei: plită sau reş*

cu minim 2 ochiuri, vase şi uste sile, frigider;

personalul să deţină brevete de trism.

Camere de închir iat în locuinţe f miliale (1 stea):

aspectul şi starea bună a clădirii;

căi de acces şi spaţii înconjurătoa* întreţinute;

odăile de dormit trebuie să aibă a ces direct;

grup sanitar comun (cadă cu duş lavoar, la 8 locuri);

bucătărie în folosinţă comună cu I catarul, instalaţie de încălzire;

electricitate;

88



uprafaţa minimă a camerelor 10m2

1 persoană), 12 m2(2 persoane);

otarea camerelor: pat cu saltea,

masă şi scaune, dulap, oglindă, plaumă, 2 cearşafuri, perne mari,

erdele, carpete.

amping (1 stea):

rmă şi însemn distinctiv la intrare;

anouri informative;

utie poştală la intrare;

menajarea terenului bine nivelat, u gazon, drenaj, canalizare;

rum carosabil şi alei pietruite;

uminarea electrică a spaţiilor de

azare şi a parcelelor;

apacitatea de cazare de cel puţin

2 locuri;

uprafaţa minimă a fiecărei parcele

e campare de 80 m2;

umăr maxim de 32 de locuri la

000 m2suprafaţă totală;

minimum 10% din suprafaţa totală

ă fie destinate zonelor de linişte şi ecreare, terenurilor de sport şi grement, aleilor interioare;

arcelele de campare să fie numeotate şi delimitate;

paţiu pentru recepţie, administraţie

de păstrare a bagajelor turiştilor;

magazii pentru lenjerie şi materiale

e întreţinere;

ficiu pentru cameriste;

unct de prim ajutor, punct farmaeutic şi spaţiu pentru izolarea bolavilor;

paţii comerciale;

nitate de alimentare;

lefon public;n lavoar la 30 de locuri cu oglinzi şi olicioare;

abină de duş (închisă) la 30 de

ersoane;

abină WC cu apă curentă la 30 de

curi femei 20 de locuri bărbaţi;

dotarea căsuţelor (pentru 2 persoa

ne): pat cu saltea, 2 cearşafuri, 2

pleduri, perne, aplică pe perete,

oglindă, cuier de perete, covoraş, măsuţă;

personalul să deţină brevete de turism.

Vile (1 stea):

aspect corespunzător;

firmă şi însemn distinctiv la intrare;

număr maxim de 40 de camere;

salon de minimum 1,5 m7cameră

(10 m2);

grup sanitar comun (separat pe

sexe);

oficiu pentru cameristă;

încălzire centrală sau cu sobe;

sursă principală de iluminat electric

şi una pentru fiecare loc (60 W);

maxim 40 de odăi; suprafaţa minimă a camerelor de

11m2(1 pat)-20 m2(4 paturi);

înălţimea minimă a camerelor de

2,5 m;

cabină de duş pentru maximum 15

locuri;

cabină WC pentru maximum 10 locuri;

lavoar cu apă curentă caldă/rece în

cameră;

dotarea spaţiilor de cazare similară

hotelurilor;

dotarea salonului: covoraş, demifotolii, masă de hol, aparat de radio, coş pentru hârtii;

dotarea coridorului: covor, pardo

seli;

telefon la recepţie;

personal brevetat în turism.

Tabere turistice (1 stea):

firmă de intrare, însemn distinctiv;

panouri informative; / n

s

t r u

/ n

e

n

f e

a l e

a d m i n

i s t r a ţ i e i l o c a l e

p e n t r u





■ cutie poştală la intrare;

■ terenuri plane nivelate cu gazon;

■ drumuri carosabile de acces pietruite;

■ alei amenajate, pietruite;

■ recepţie amenajată;

■ spaţiu pentru administraţie şi pentru

păstrarea valorilor şi bagajelor turiştilor;

■ iluminare electrică;

■ capacitatea de cazare să fie de cel puţin 20 de locuri;

■ maxim 32 locuri la 1000 m2;

■ 10% din suprafaţa totală destinată

zonelor de linişte, sport, alei, drumuri;

■ 2 terenuri de sport şi agrement;

■ canalizare;

■ magazie pentru păstrarea inventarului şi lenjeriei;

■ sobe sau alte instalaţii de încălzire;

■ maxim 5 paturi în spaţiul de cazare;

■ dotare camere: pat cu saltea, scaun

sau taburet, cuier de perete, o

masă, oglindă, 2 pături/persoană, 1cearşaf, pernă, covoraş;

■ unitate de alimentaţie;

■ grup sanitar comun separat pe

sexe;

■ 1 spălător, 1 lavoar, 1 cabină de

duş, 1 WC la 30 locuri;

■ punct de prim ajutor, punct farma

ceutic şi spaţiu pentru izolarea bolnavilor;

■ punct de comercializare a produselor alimentare, a mărfurilor nealimentare;

■ telefon public;

■ personalul să deţină brevete de turism.

în etapa iniţială ne vom conduce de

aceste criterii minime, care permit rea-

menajarea eficientă şi economă a

spaţiilor de cazare pentru oaspeţi. Ar fi bine ca acest proces să fie coordonat de o persoană sau de o instituţie

responsabilă (primărie, consiliul tesc, asociaţie neguvemamentală, a

treprenor local), care să grupeze spa

ile într-un sistem unic de cazare în I

calitate, să creeze un punct de infor

mare turistică şi să realizeze eficie

promovarea localităţii drept destinaţi turistică rurală.

■ 6.4. Bucătăria locală trad

onală

Bucătăria oricărei ţări reflectă

mai bine multe din tradiţiile locuitorilor;

ospitalitatea lor, atitudinea faţă de ani

mite calităţi personale ş.a.Bucătăria moldovenească este c"

noscută departe de hotarele republicii' bucatele deosebindu-se printr-un a~

pect plăcut şi prin calităţi gustative ex

cepţionale. Majoritatea sunt pregătit din materie primă naturală şi ecologi pură, în special, din legume, fructe, i

reale, condimente, cărnuri, brânzeturi

vânat, peşte ş.a. Bucătăria naţional

enumeră câteva sute de denumiri d

preparate, dintre care cele mai cuno

cute sunt:

- gustările şi antreurile: afumături d

carne, mămăligă, salate din legum

proaspete, marinate sau murate

brânzeturi;

- preparatele lichide: ciorbe, borşuri zame;

- preparatele de bază: costiţă, mititei,,

fripturi;

- patiseriile: „pâine de casă”, plăcinte;' învârtite, vărzări, saralie;

- deserturile şi dulciurile de casă; mere umplute, turte, salate di fructe;

- băuturi nealcoolice: compoturi dirî

fructe, chiseliţă;

- băuturi alcoolice: vin din struguri ş'

fructe, rachiu etc.

Acestor bucate şi băuturi le-a mersfaima până în cele mai îndepărtate

colţuri ale lumii, bucătăria moldove



nească fiind considerată drept una originală sănătoasă şi desăvârşită.

Diferite zone ale Moldovei au specifi

cul lor de pregătire şi servire a bucatelor.

O vorbă din bătrâni spune: „ Câte bordeie, atâtea obiceie”, ceea ce în cazul nostru se potriveşte cel mai bine.

Despre ospitalitatea moldovenilor confirmă şi faptul cum sunt întâmpinaţi

şi trataţi oaspeţii, aşezarea acestora

„în capul mesei” şi servirea cu cele mai alese bucate şi băuturi. în cinstea

oaspetelui se pronunţă cele mai sincere şi selecte urări de bine şi toasturi.

La despărţire se fac daruri ş.a.O gazdă primitoare, dacă vorbim în

termeni de specialitate, când are oaspeţi în familie, este, în acelaşi timp, bucătar, ospătar şi barman. Aceasta a

condiţionat apariţia la moldoveni a unui fel distinct de a aranja bucatele în tacâmuri, de a servi oaspeţii cu bucate şi

băuturi. Elementele tradiţionale şi locale trebuie practicate şi în cazul turis

mului rural, pentru a întregi imaginea

despre sat şi locuitorii lui.Bucătarul trebuie să cunoască,

afară de reţetele clasice de pregătire

a bucatelor (publicate în diverse cărţi

de culinărie, reviste ş.a.), materia

primă cea mai potrivită pentru prepararea lor, să ştie cum să aranjeze

preparatele pe farfurie, ca acestea să

arate cât mai estetic şi apetisant. El

trebuie să respecte regula fundamentală de igienă în bucătărie: excluderea

oricăror intersectări ale circuitelor:

- materiei prime necurăţate cu produsele curate;

- produselor primare cu produsele fi

nite;

- persoanelor deservite cu celelalte

circuite de produse, deşeuri ş.a.

Un bucătar experimentat va şti cumsă alcătuiască şi să prezinte un meniu

pentru diferite situaţii. Meniul, pe lângă

faptul că include o totalitate de bucate

oferite la o singură masă, reprezintă şi

o formă adecvată de promovare a serviciilor de alimentaţie într-o unitate

comercială. Tipurile de meniuri pot fi

diferite:

1) meniu „â la carte”,'clientului i se

prezintă o listă de bucate pentru libera alegere;

2) meniu cu preţ fix - conform unei sume prestabilite, clientului i se propun câteva variante posibile;

3) meniu cu specific - pentru copii, vegetarieni;

4) meniu comandat - pentru anumite

evenimente (zile onomastice, banchete, recepţii etc.);

5) meniu impus - caracteristic os- pătăriilor pe lângă întreprinderi, şcoli şi alcătuit pentru o alimentaţie

colectivă.Primele două meniuri sunt cele mai

frecvente în deservirea turiştilor. în

pensiuni, cel mai practic este meniul cu

preţ fix.

Mai jos prezentăm un exemplu de

meniu desfăşurat, cu bucate tradiţionale şi locale:

Gustări şi antreuri reci:

■ Gustare din roşii şi brânză

■ Gustare ţărănească■ Gustare moldovenească

■ Gustare „ca la noi în sat”■ Fasole făcăluită

■ Aperitiv de casă■ Ardei umpluţi■ Roşii umplute■ Salată de varză■ Salată de toamnă■ Salată de iarnă■ Salată de primăvară

■ Salată moldovenească■ Salată „Doina”■ Asorti de carne■ Asorti de afumături■ Asorti de salamuri■ Asorti de brânzeturi■ Răcituri de pasăre■ Răcituri de carne



î n s î r u m

e n î e

a l e


p e n t r u

î m b u

n ă t ă ţ i r e a


■ Răcituri de peşte

■ Ouă umplute■ Muşchi umplut■ Peşte umplut■ Peşte prăjit■ Peşte cu sos■ Peşte în saramură

Gustări şi antreuri calde:

■ Mămăliguţă cu brânză şi friptură (se mai serveşte şi ca preparat

de bază)

■ Mămăliguţă cu smântână şi unt■ Chifteluţe moldoveneşti

■ Limbă

■ Creier cu maioneză

■ Ficat prăjit cu mujdei■ Organe la grătar

■ Pui■ Curcan

Preparate lichide (Felul I):

■ Supă limpede ţărănească

■ Supă moldovenească de legume■ Ciorbă de came■ Ciorbă de burtă

■ Ciorbă cu fasole

■ Zamă de găină

■ Borş de casă■ Ocroşcă

Preparate de bază:

■ Costiţă la grătar

■ Antrecot la grătar ■ Frigărui

■ Muşchi de porc la grătar ■ Cârnăciori la grătar

■ Mititei

■ Antrecot moldovenesc■ Friptură în ulcică

■ Tocană din porc

■ Fileu de porc■ Pârjoale moldoveneşti

■ Cighiri■ Miel la cuptor

■ Găină■ Curcan

■ Raţă

■ Iepure■ Mangea din carne de oaie■ Sarmale în foi de varză■ Sarmale în foi de viţă■ Carne cu fasole■ Colţunaşi

Garnituri:

■ Cartofi fierţi

■ Cartofi piure■ Cartofi înăbuşiţi■ Fasole fiartă■ Tăieţei■ Varză la cuptor ■ Ghiveci de legume■ Tocăniţă

Sosuri picante:

■ Sos mujdei■ Sos de roşii cu vin■ Sos de roşii cu smântână

■ Sos de legume

Desert:

■ Salată de fructe■ Turtă cu nuci■ Mere umplute la cuptor ■ Prune umplute

■ Jeleu moldovenesc■ Fructe în sirop cu frişcă■ Dulceaţă de fructe

Patiserie:■ Pâine de casă■ Plăcintă cu brânză■ Plăcintă cu cartofi■ Plăcintă cu varză■ Plăcintă cu bostan■ Plăcintă cu vişine

■ Plăcintă cu mere■ învârtită cu brânză■ învârtită cu nuci

■ învârtită cu cartofi şi brânză■ Vărzări cu vişine■ Vărzări cu mere

■ Cozonaci

92



Vinuri pentru desert ordinare:

■ Fraga■ Lidia■ Grătieşti■ Trifeşti■ Muscat moldovenesc

Vinuri pentru desert de marcă:

■ Grătieşti

■ Ciumai■ Trifeşti■ Auriu

■ Nectar

■ Saralie■ Prăjituri de casă■ Coşuleţe cu fructe■ Biscuiţi

■ Torte

Băuturi reci:

■ Răcoritoare■ Cocteil de fructe■ Compot din fructe■ Suc de fructe■ Frişcă■ Băutură din miere de albine

Vinuri de masă sau ordinare:

■ Rară neagră■ Muscat

■ Pinot■ Cabernet■ Risling■ Semilion

■ Saperavi

Vinuri de masă seci de marcă:■ Aligote

■ Negru de Purcari■ Roşu de Purcari■ Feteasca■ Cabernet

■ Risling■ Cagor

Vinuri de masă demidulci:

■ Noroc■ Roşu demidulce■ Alb demidulce■ Primăvara

Vinuri tari:

■ Portwein

■ Madera■ Luceafăr

■ Heres■ Bugeac■ Vermut■ Buchet moldovenesc

Vinuri spumante:

■ Cricova■ Vismos■ Vis-Nisporeni

■ Sovietskoie■ MuscatnoeOspătarul este persoana care de

serveşte direct clientul, de aceea tre

buie să aibă o ţinută corespunzătoare

şi comportament adecvat. El trebuie să fie atent la ordinea de servire a bucatelor:

■ gustări reci şi calde; ,

■ brânzeturi (la moldoveni se servesc ' ca gustări, francezii le consumă |

înaintea preparatului de bază, englezii şi americanii la sfârşitul me

sei);

■ preparate lichide (ciorbe, borşuri,

supe, ocroşcă);

■ preparate din peşte;

■ antreuri reci şi calde;

■ preparate de bază din carne însoţite de legume, garnituri şi salate;

■ deserturi, dulciuri de bucătărie, de cofetărie-patiserie.Chelnerul trebuie să cunoască şi or

dinea de oferire a băuturilor, cum să le

asocieze cu preparatele culinare:- când clientul se aşază la masă, este

servit cu apă minerală, iar cafeaua şi băuturile digestive se oferă la

sfârşit;

93

I n s t r u m

e n t e

a f e

a d m i n i s t r a ţ i e i t o c a t e

p e n t r u






a l e


p e n t r u

î m b u n ă t ă ţ

i r e a


- vinurile albe (seci şi demiseci) sunt servite reci la preparatele din carne albă (peşte, pasăre) şi antreuri;

- vinurile roşii (seci şi demiseci),

servite la temperatura camerei, însoţesc preparatele de bază şi cele din vânat;

- vinurile spumante şi dulci sunt servite la desert (la moldoveni, cu ocazia unor evenimente deosebite, primele toasturi sunt pronunţate la

începutul mesei, ridicând pahare cu

vin spumant);

- în timpul degustaţii lor de vinuri se va respecta ordinea servirii - de la cele noi spre cele învechite, de la albe la roşii, de la uşoare la demiseci şi dulci;

- ţuica, votca, whisky, vermutul, cocteilurile sunt băuturi aperitive, iar li

chiorul şi coniacul - băuturi diges

tive.Ospătarul mai trebuie să ştie sis

temele de efectuare a servitului:1) servitul „ la farfurie” - la noi se

practică mai frecvent, când preparatele gata aranjate pe farfurie (ulcele, tacâmuri speciale) se aduc clientului pe mână sau pe tavă şi este servit prin

dreapta clientului;2) servitul francez (indirect) - cli

entului i se prezintă prin stânga un platou cu preparate şi el îşi pune în farfurie singur. Sunt mai multe variante ale acestui serviciu, o parte din ele fiind îndeplinite de client;

3) autoservire tip bufet suedez - se practică la organizarea micului dejun, recepţiilor, banchetelor. Pe măsuţe

separate sunt puse diferite bucate, din care clientul îşi alege şi îşi pune singur

în farfurie. Consumaţia are loc la masă sau în picioare;

4) servitul englez (direct) - clientului prin stânga i se prezintă un platou cu preparatul comandat acoperit, pentru a i se păstra temperatura necesară. (După caz, farfuriile sunt încălzite din

timp pentru a avea aceeaşi tempe-* ratură ca şi preparatul);

5) servitul „â la russe” - o parte dinoperaţii sunt efectuate în prezenţa clientului (porţionare, filetare, flambarel pe un dispozitiv special etc.). Se uti-i

lizează în anumite unităţi de alimentari re pentru a-i da localului o atmosferă

specifică (vânătorească, piraterească etc.).

Barmanul are grijă de băuturi. Urli nivel înalt de măiestrie atinge atuncij când ştie să combine între ele mal multe băuturi, pentru obţinerea coof teilurilor. De obicei, în acest scop se folosesc:

- lapte şi ouă;- sucuri de fructe;- siropuri şi compoturi;- creme (pe bază de cacao ş.a.);- vinuri;- băuturi alcoolice din fructe;- spirtoase pe bază de vin (vermut,

porto);- coniac;

- gin;- whisky;- votcă sau rachiu;- lichior de fructe şi plante;- rom ş.a.Unele din aceste componente

potrivesc de minune (sucurile şi bău turile spirtoase, laptele şi crema), altele

însă sunt incompatibile (laptele şi nurile ş.a.). Combinaţiile mai frecven folosite la noi sunt: „vişinata” - siropuri sau compoturi cu rachiu, vinuri dirj struguri şi din fructe sau plante, sucurj din fructe şi băuturi spirtoase ş.a.

■ 6.5. Dezvoltarea infrastruc turii turistice locale

în turism calitatea serviciilor este

determinată de gradul de pregătire forţei de muncă implicate. însă aceas ta, oricât de performantă ar fi, nu poat| înregistra succese mari economice fă ră o bază materială corespunzătoare

94



La ea se referă, bineînţeles, dotările şi infrastructura specifică turistică. Cele

mai mari cheltuieli în industria turistică

sunt făcute pentru dezvoltarea infra

structurii tehnice şi sociale din jurul

obiectelor turistice şi modernizarea

structurilor turistice (de cazare, alimentare, transport, agrement etc.).

în destinaţii le turistice infrastructura

este de două feluri:

■ generală:

- reţeaua de drumuri şi căi de comunicare;

- reţeaua de telecomunicaţii;

- reţeaua de energie electrică;- reţeaua de apă-canalizare;- reţeaua de alimentare cu gaze;- altele.

■ tur istică:

- totalitatea traseelor turistice;- totalitatea teritoriilor oferite pentru

agrement, campare, odihnă;- reţeaua de transport turistic;- reţeaua de informare turistică;- reţeaua de structuri locale ce de

servesc turiştii;- altele. Ambele componente reprezintă un

bun public şi investiţiile, de cele mai dese ori, sunt făcute de sectorul public,

în perioada sovietică, finanţările pentru

dezvoltarea infrastructurii locale erau

făcute, în exclusivitate, din bugetul de

stat. Astăzi ele sunt insuficiente, ap

roape inexistente. Modalităţi de a

atrage mijloace financiare pentru dezvoltarea infrastructurii specifice şi a

bazei materiale într-o destinaţie turistică sunt mai multe. Ele ţin de competenţa autorităţilor publice locale şi pot fi

realizate şi în condiţiile Republicii Moldova.

■ Auto finanţarea pro iectelor deamenajare turistică locală

Nu toate proiectele locale necesită

mulţi bani, iar munca poate fi utilizată

în bază de voluntariat (ONG, şcoala, sătenii mobilizaţi pentru acţiuni de

salubrizare şi amenajare), de exemplu, pentru crearea şi marcarea traseelor locale, delimitarea şi curăţarea terenurilor pentru agrement şi odihnă, ame

najarea unei plaje, reparaţia căsuţelor

dintr-o tabără pentru copii etc. Unele

investiţii pot fi făcute de locuitorii din

sat, care în comun pot aduna nişte

sume importante, ce se vor folosi pentru modernizarea unor elemente de infrastructură, inclusiv în zona turistică. Se va asigura, în acest caz, transparenţa utilizării acestor fonduri.

■ Schimbul de resurse (terenuri,

clădiri ş.a.)

Acesta poate genera parteneriate

de durată între sectorul public şi cel privat. Primăria va ceda anumite terenuri antreprenorilor, care investesc în dezvoltarea infrastructurii locale necesare

(îmbunătăţesc un drum, aduc în zonă

apă, electricitate, gaz etc.). în zonele

megieşe se vor coopera câteva primării, pentru dezvoltarea unei destinaţii

turistice comune. Primăria sau alte instituţii publice în edificiile lor pot pune

la dispoziţie spaţii pentru dezvoltarea

unui punct de informare turistică, de

exemplu.

■ Implementarea schemei „ Construire - exploatare - transfer”

Aceasta presupune cedarea unui

element de infrastructură locală către

un antreprenor, care investeşte în Infrastructură, o exploatează eficient o

perioadă anumită, indicată în contractul încheiat cu primăria, apoitransferă afacerea autorităţilor pub-lice. De exemplu, un sector amenajatde plajă pe malul Nistrului aato cedatunui antreprenor, care Investeşte parăspundere proprie Tn afaoara, obţineprofit o perioadă stabilită, pa parcur-sul căreia zona asta modernizaţi, de-vine cunoscută şl vizita tă , PIAtlnd Im-pozite, el aduce ve nit, care nu puteafi obţinut dacă sectorul ar fl rămas alprimăriei.





stricte de rambursare. Nu se recoman

dă ca creditul bancar să depăşească

70% din costul investiţiei.L e a s i n g - u l i m o b i l i a r - operaţiune

care constă în închirierea unor imobile •cu posibilitatea de privatizare ulte- rioară a acestora. în acest caz, de obicei, se aplică un regim fiscal favorabil. Este o formă de finanţare a proiectelor

din domeniul hotelier, transporturi ş.a. A c ţ io n a r ia tu l - formarea societăţilor

pe acţiuni pentru anumite servicii locale cu participarea capitalului privat şi public. Astfel, toţi acţionarii devin co

proprietari ai afacerii.S u b v e n ţ i i d i n p a r t e a s t at u l u i. Surse

de investiţii pentru turismul local în

Republica Moldova pot fl:- Fondul pentru promovarea şi dez

voltarea turismului în Republica Moldova.- Fondul de investiţii sociale din

Republica Moldova.

- Asociaţii de economii şi împrumut

ale cetăţenilor.- Fondul turistic extrabugetar (for

mat prin decizia consiliului local).

- Organisme financiare internaţionale etc.

N o t ă : N-au fost examinate proce

durile de obţinere a fondurilor pentru finanţarea investiţiilor locale. în funcţie

de complexitatea proiectelor locale, gradul de participare a comunităţii la fi

nanţare, strategia generală de dezvoltare a turismului în Republica Moldova, priorităţile în ramura turistică şi

de alte exigenţe, aceste proceduri vor

avea o abordare individuală.De altfel, legislaţia naţională regle

mentează foarte clar asigurarea financiară a acţiunilor de utilizare a resur

selor naturale şi antropice în activităţi de turism, recreaţie şi odihnă (vezi §

2.1. 5.5).



т

1. Bran F., Marin D., Simon T., Tur i sm u l r u r al . M o d e l e u r o p e a n , Bucureşti,Ed. Economică, 1997.

2. Chiriac L , A B C u l d ezv o l tă r i i lo c ale,

Chişinău, Ed. TISH, 1999.3. Cosmescu I., Tur ismu l , Bucureşti,

Ed. Economică, 1998.4. Gh id d e l eg i s la ţ i e t u r i s ti că , Bucureşti,

Ed. „Lumina Lex”, 1999.5. Gh id u l f unc ţ i ona r u lu i pub l i c , Chişi

nău, L.A.D.O. Moldova, 2000.

6. Istrate I. ş.a., Econo m ia t u r i sm u lu i ş i m ediu lu i încon ju ră to r, Bucureşti, 1996.

7. Miron V., „Speoturism în Republica Moldova: istorie şi perspectivă” în Mater ia le le con fe r in ţe i ş t i in ţ i f i cş a n u -

a l e „ IR I P e r s p e c t i v a ”. Chişinău, 1998.8. Miron V., „Turism în zonele protejate

din Republica Moldova” în M a t e r i a -

l e le c on fe r i n ţe i ş t ii n ţ if i ce anu a le „ IR I

P e r s p e c t i v a ” , Chişinău, 1999.9. Miron V., „Moldova - destinaţie turis

tică” în Mater ia le le con fe r in ţe i ş t i in ţ i -f i ce anua le „ IR I Pe r spec t i va " , Chişinău, 2000.

10. Miron V., Obiec t ive tu r is t ice . Ca ie t de

i ns t ru i re p rac t ică , Chişinău, 2000.11. Miron V., Tur ism în med iu l rura l . Caiet

de ins t ru i re pract ică, Chişinău, 2000.12. Miron V., Ţâpov a. Traseu tu r is t ic s tu -

den ţesc , Chişinău, 2000.13. Miron V., Tr aseu p e N is tr u : Dub ăsa r i

V a d u l l u i Vo d ă , Chişinău, 2001.

14. Miron V., Tr aseu au to p r in no r du l M o l -d o v e i : C h i ş i n ă u O r h e i S o r o c a R u d i

Ţ a u l B ă l ţ i , Chişinău, 2001.15. Miron V., Ser v i c i i t u r is t i ce î n Rep ub -

l i ca M o ldova , Chişinău, 2001.16. Miron V., Speo tu r i sm în M o ldova ,

Chişinău, 2001.17. Popa V., G h id u l p r i m a r u l u i , Chişinău,

Ed. ARC, 2001.18. Postelnicu Gh., In t roducere în teor ia

ş i p r ac t i ca t u ri sm u lu i, Cluj-Napoca,

1997.

>19. Stăncioiu A., D i c ţ i o n a r d e t e rm i n e g i e t u r i s ti c ă , Bucureşti, 1999.

20. Stănculescu G. ş.a., D i c ţ i o n a r

p o l i g l o t e x p l i c a t i v d e t e r m e n i u ti li zţ f în tu r is m , Bucureşti, 1998.

21. Stănculescu G., Tehn ica op e r a ţ iu r j n i l o r d e t u ri s m . Bucureşti, 1998.

22. Vellas F., Tur i sm u l : t end in ţe ş i pre-J v iz iun i , Bucureşti, 1997.

23. Moldova. R o c k e t g u i d e, în „What I see”, „Touristic routes”, Chişinău,

2000 (coautor).24. Гецевич H.A., О с н о в ы э к ск у р с а

д е н и я , Минск, 1988.25. Гуляев В.Г., О р г а н и з а ц и я

т у ри ст и ч ес ко й д ея т ел ь н о ст и ,

Москва, 1996.26. Дурович А.П., М ар к ет и н г в т ури

м е, Минск, „Экономпресс”, 1998.;27. Емильянов Б.В., Э к с к у р с о в е д е н и

Зт., Москва, 1992.28. Зорин И. и др., Т о л к о в ы й с л о в ар и

т у р ис т с ки х т ер ми но в ,Москва, 1994.

29. Ильина Е.Н., Т у р и з м

п ут еш ес т в ия , Москва, 1998.30. Квартальное В.А., Туризм,

э к ск у р с ии , о б м е н ы с о в р е м е н н а

п р ак т и к а, Москва, 1993.31. Квартальное В.А., Туризм,

„ Ф и нан сы и Ст ат и с т и к а”,

Москва, 2000.32. Колотова Е.В., Р е к р е а ц и о н н о е

р е с у р с о в е д е н и е , Москва, 1998.33. Котлер Ф. и др., М ар кет и нг ,

Г эс т еп ри им ст в о , т у ри зм ,

Москва, „ЮНИТИ”, 1998.34. Омельченко Н.А., Э к с к у р с и о н н о е \

о б щ е н и е, Москва, 1991.35. Пузакова Е.П. и др.,

М еж д у нар о дн ы й т у р и с т и ч ес к и й

бизнес, Москва, 1997.36. Сапрунова В., Туризм , Эвол юция ,

Ст р ук т у ра, Москва,1998.

98



Anexa 1

ia

âBQ©w]@@ (L®®akB

• I. Localitatea

Răspunsurile la întrebările de mai jos se completează cu ajutorul persoanelor cunoscătoare a istoriei, ţinându-se cont de specificul meleagului natal. Aceştia

pot fi lucrători ai primăriei (primarul, inginerul cadastral, secretarul, consilierul), profesori de istorie, geografie, biologie, ghidul de la muzeul satului sau vreun

sătean în vârstă. Scopul chestionării este, în exclusivitate, evidenţierea celor mai atractive elemente din sat pentru turişti. Răspunsurile trebuie să fie clare şi

corecte.

1. Denumirea: actuală.............................................................................................veche..................................................................................................................

2. Localizarea:............................................la..de capitală............................

3. Vechimea satului: prima menţiune (data)......... în documentul..............................................

4. Legenda satului............................................Varianta 1....................................................

Varianta 2....................................................

5. Scurt istoric..................................................

..km (S,N,V,E)

Mărturii istorice păstrate.......................................................................................

6. Evidenţiaţi principalele grupe de obiective naturale (subliniaţi-le şi daţi-le denumirea): pădure, stepă, arbori vechi, alei, parcuri, izvoare, dealuri mari, hârtoape, peşteri, land- şafturi pitoreşti, văi mari.......................................................................................

antropice (subliniaţi-le şi daţi-le denumirea): antice, medievale, case vechi, mori vechi, fântâni vechi, biserică, muzeu...............................................................................

7. Descrieţi fiecare obiect de interes turistic (în anexe) după următorul plan:

a) Denumirea obiectului nr.1..................................................................

b) Localizarea.......................................................................................

c) Proprietarul, deţinătorul......................................................................

d) Valoarea cognitivă, culturală, istorică...................................................

e) Valoarea naturală (inclusiv a zonei din jur).

A

n

e

x

e



A n e x e

Traseu local nr....Denumirea..........

Distanţa de la sat . Timpul de parcurs.

Legendă:

104



1 <*** * y

J fţJ l îi

A Feteşti - un sat moldovenesc obişnuit

§ 6 . Crearea pliantului informativ-turistic

„Localitatea............................. - destinaţie turistică”

După ce aţi selectat toate elementele mai atractive pentru turişti din localitatea dvs., încercaţi să faceţi un pliant (format A4 ) pentru vizitatorii ei. Turiştii vor fi întotdeauna curioşi să cunoască lucruri neobişnuite despre localitatea vizitată. Pliantul trebuie realizat cu acurateţe, iar textele să fie scrise laconic şi clar după următorul plan:

1. Satul........................şi împrejurimile lui.

2. Scurt istoric (evenimente istorice, personalităţi marcante ş.a.).

3. Elementele mai atractive din localitate (obiecte turistice, muzee ş.a.).

4. Sărbătorile din sat (evenimente ş.a.).

5. Meşteşuguri populare.

6 . Unde vă puteţi caza.

7. Specificul bucătăriei locale.

8 . Cum vă puteţi organiza timpul liber (excursii locale ş.a.).

9. Harta excursiilor eventuale şi fotografiile obiectelor vizitate.

10

. Telefoane de contact şi adrese utile.

Anexa 2

1. Stabilirea obiectivelor.

2. Mobilizarea resurselor pentru realizarea obiectivelor propuse.

3. Stabilirea oportunităţilor unor acţiuni pe diverse pieţe turistice.4. Evaluarea posibilelor riscuri.

5. Distribuirea produselor turistice prin canale adecvate.

6 . Formele de promovare a produsului turistic.

7. Evaluarea rezultatelor economice obţinute. A n e i e



e

wiaasmaootLdoa biüj sml

O TR 'I i

•Hi

Puncte tari Avantajele reale ale unei destinaţii turistice îh faţă concurenţilor; valorile, factorii locali, tendinţele care o fee să

fie competitivă.

Oportunităţi 1

Tendinţele şi factorii externi care fa- 1

vorizeazâ activităţile turistice în zonă: 1- legislaţia; M

- parteneriate şi colaborări existente; a- modificări economice şi sociale; 'S- „moda” pentru turismul naturist ş.a. 1

Puncte slabe Riscuri M

Barierele care există în localitate şi împiedică sosirea turiştilor, dezvoltarea

antreprenoriatului turistic: insuficienţa

de resurse, echipament necesar, de

elemente de infrastructură etc.

Factorii şi tendinţele dezavantajoase dH

exterior, care împiedică dezvoltarea m

destinaţiei turistice; M

- imperfecţiunea legilor sau lipsa lor; ,i9

-corupţia; m

- conjunctura nefavorabilă; m

- impozite, taxe exagerate etc. 'M

A nexa 4j

o s K s s aim tPtLÄßo I m j

1. Descrierea Tntreprinderii locale:- istoricul apariţiei afacerii;- profilul activităţii;- obiectivele generale şi specifice turismului în zona rurală şi principalele servicii pe care le poate oferi firma.

2. Serviciile şi produsele oferite:- enumerarea, descrierea şi compararea cu alte oferte similare;- utilitatea pe care o au pentru turişti;- cum pot fi dezvoltate aceste servicii şi produse în viitor;- preţuri şi tarife folosite în prezent şi într-o perspectivă bine definită;- indicatori şi indici de eficienţă economică.

3. Descrierea pieţei turistice:- pentru ce segmente de turişti sunt serviciile oferite;

- care este clientela potenţială;- repartizarea geografică a pieţelor generatoare de turişti pentru serviciile din localitatea dvs.;- motivarea sosirii turiştilor în localitate (raportul preţ/calitate la serviciile oferite, distanţe, diferenţe climatice etc.);- estimarea cotei deţinute pe piaţa de consum;- estimarea volumului de vânzări-prestări.

4 C ţ



- punctele tari şi slabe ale firmelor concurente;- evoluţia acestor concurenţi la capitolul preţ şi calitate;- compararea serviciilor proprii cu cele ale concurenţilor;- evidenţierea avantajelor produselor proprii.

5. Stabilirea strategiei de marketing:

- strategia produsului turistic local In funcţie de ciclul lui de viaţă;- strategia preţurilor şi a tarifelor;- strategia promovării serviciilor turistice;- strategia distribuţiei produselor turistice locale.

6. Planul de creare a produsului nou:- factorii de producţie implicaţi;- bugetul necesar;- menţionarea calificărilor speciale;- echipamente şi utilaje necesare.

7. Resursele ufnane;- structura interioară a firmei;

- descrierea posturilor necesare;- încadrarea personalului permanent şi temporar;- persoanele-cheie implicate, aptitudini profesionale.

8. Planul financiar:t- bilanţul contabil;- conturile de profituri şi pierderi;- indicatori de profitabilitate.

9. Investiţii:- necesare pentru modernizare şi extindere;- indicatori de amortizare în timp a investiţiilor;- participarea la capitolul social a altor parteneri;

- cheltuieli generate de furnizori şi distribuitori.

10. Rezumatul planului de afaceri (pe 4-5 pagini).

A nex a 5

iP5fflKi©Q!P0Q®s ©йшгээдэй ®зшиш=733 'ШЗШШЙ _______

1. Conştientizarea problemei atragerii turiştilor într-o localitate:

- concentrarea asupra situaţiei locale;- concentrarea asupra unui plan concret naţional sau regional;- sensibilizarea persoanelor şi instituţiilor interesate;- formarea unei comisii în consiliul local (o structură organizatorică ş.a.) pentru problemele resurselor turistice şi valorificarea acestora prin intermediul turismului.

2. Evaluarea economică:- climatul general de afaceri;- analiza dezvoltării economice teritoriale pe sectoare;- evaluarea situaţiei zonei de interes turistic din localitate (potenţialul, gradul de conservare, baza tehnico-materială, eficienţa statistică, date despre consumatorii reali şi potenţiali etc.);

- calitatea vieţii localnicilor.

107

A

n

e

x

e



3. Stabilirea noilor scopuri, obiective şi strategii realizabile:- priorităţile dezvoltării unui teritoriu pentru activităţi de turism;

- scopurile pe termene scurt, mediu, lung;- obiectivele (uşor de măsurat, echilibrate cu realitatea) pentru a atinge aceste scopuJ- strategiile de realizare (premise, instrumente, tactici, cooperare, stimulare, intervenţie, organizare, finanţe etc.);- rezultatele aşteptate.

4. Coordonarea proiectelor locale potrivit necesităţilor prioritare:- impulsionarea iniţiativelor private şi publice privind unele activităţi turistice (cazarea '

în casele cetăţenilor, privatizarea unor terenuri şi a bazei tehnico-materiale specifice de pe teritoriul satului, construcţia structurilor noi pentru deservirea populaţiei şi a turiştilor etc.);- studii privind eficienţa acestor proiecte din punctele de vedere economic, tehnic şi social’- analiza actualităţii acestor proiecte;- garanţiile şi responsabilităţile;- realizarea planurilor de afaceri în zona de interes turistic.

5. Monitorizarea rezultatelor obţinute:- numărul de întreprinderi funcţionale existente în zona de interes turistic;- locurile noi de muncă permanente şi sezoniere;- investiţiile totale în dezvoltarea zonei turistice;- obiectele turistice valorificate;- capacitatea totală de cazare în localitate;- numărul turiştilor deserviţi într-o anumită perioadă;

- opinia turiştilor despre destinaţia rurală;- beneficiul din turism, impozitele i taxele.

Anexa 6Studiu de caz

©s j k mml wssKiQ - ® oastra ©3a 0HP©S[La©QQ QSKSIUEXsm

Evaluarea resurselor*

M ă n ă s t i r e a

r u p e s t r ă , s e c .

I X - X V

M ă n ă s t i r e a

„ P e ş t e r a " s e c .

I X - X V

C e t a t e a g e -

t o - d a c i c ă , s e c .

î

v - i i i î . H r . • L Î C 8 . Ş

■•© XSS ••s x

s i ve 2 8O CD <0 C

e t a t e a m e

d i e v a l ă m o l d o

v e n e a s c ă ,

[ , s e c , a » j < \ A ! e a . .

Reprezentativitatea maxim maxim maxim maxim mediu

Expresivitatea maxim mediu minim ' mediu minim

Valoarea turistică maxim mediu mediu mediu mediu

Gradul de conservare mediu minim minim minim minim

Accesibilitatea pentru turişti maxim minim mediu mediu maxim

Dotările turistice existente minim minim minim minim minim



A Biserica rupestră „A dormirea Maicii

A Mănăstirea rupestră „ Peştera” Domnulu i”

tică au importanţă 5 obiecte turistice, care reprezintă epocile respective. Din cauza degradării puternice, acestea nu au un grad maximal de expresivitate (atractivitate), cu excepţia mănăstirii rupestre, care actualmente este amenajată după canoanele bisericeşti de comunitatea monahală. Spre toate obiectele, tn afară de mănăstirea „Peştera”, duc drumuri publice, astfel ele fiind accesibile pentru turişti. Pe teritoriul complexului nu există dotări pentru cazare (cu excepţia unor încăperi, puse la dispoziţie de către unii gospodari, şi a două locuri pentru camparea turiştilor sportivi), alimentare (2 magazine-baruri) şi agrementul turiştilor. Informarea turistică se efectuează prin intermediul ghizilor muzeului local.

Amenajări necostisitoare necesare:1. Panou informativ la intrarea pe teritoriul complexului, o hartă cu toate obiectele.2. Panouri informative lângă obiectele de valoare (instalate în locurile de unde obiectele turistice par mai expresive şi au de câştigat).3. Marcarea traseelor spre toate obiectele de valoare.4. Delimitarea parcelelor pentru campare doar în 2-3 locuri cu dotări generale

(interzicerea campării în alte zone ale complexului arheologic).5. Identificarea a 4-5 gospodării, care pot şi vor să găzduiască turişti (specificarea acestora pe harta de la intrare).6. Construirea unor improvizări şi machete din materiale uşoare ale fostelor cetăţi antice şi medievale (în acest scop pot fi antrenaţi studenţi).

Vizitatorii zonei:- excursionişti: elevi, studenţi, turişti străini cazaţi în or. Chişinău ş.a. (potrivit unor estimări, Orheiul Vechi anual este vizitat de cca 5000-10000 de excursionişti):

▼ Locaş monah al în stânci



A

n

e

x e

- turişti: studenţi la practica de vară, sportivi, participanţi la conferinţe istorice şi arhe-f ologice;- turişti potenţiali (dacă se asigură cazarea în gospodăriile ţărăneşti): familii cu copii din oraş, reprezentanţi ai ambasadelor străine din Chişinău, tineri căsătoriţi, turişti străini.

Program turistic pentru 2 zile la Orheiul Vechi (aproximativ) '

Prima zi:- sosirea, cazarea într-o gospodărie ţărănească (acomodare):- vizită ia mănăstirea rupestră;- excursie la mănăstirea „Peştera”:- prânzul;- vizită la muzeul „Curtea ţărănească” (sec. al IX-lea);- program liber prin localitatea Butuceni;- cina, bucătărie locală.

Ziua a ll-a:- micul dejun; ţ - excursie în locul unde s-au păstrat vestigiile oraşului Şehr-al-Gedid (sec. al Xlll-lea- excursie în locul unde se găsesc vestigiile oraşului Orheiul Vechi (sec. al XV-lea);- prânzul, bucătărie naţională;- excursie la cetatea geto-dacică cu luarea de cunoştinţă de cel mai vechi calendar din Moldova (sec. V—III Î.Hr);- cina „de rămas bun”, cadouri din partea gazdelor;- plecarea.

Studiu de caz Anexa

„Grădina Turcească” este una dintre cele mai vechi zone naturale protejate din Europa (administraţia turcească a luat-o sub protecţie încă 3 secole în urmă), iar „Nistrul Orb” este unicul lac-stariţă de pe teritoriul Republicii Moldova. Ambele se găsesc în balta Nistrului d i

Evaluarea resurselor

„ G r ă d i n a

T u r c e a s -

c

ă ”

„ N i s t r u l

I

O r b "

P ă d

u r e a

i d i n

b a l t a

;

N i s t r u l u i

f i i

I | 'S

Reprezentaţivitatea maxim maxim mediu mediu

Expresivitatea maxim mediu mediu i

i

_ _ _

!

Valoarea turistică maxim maxim mediu maximig

Gradul de conservare mediu minim maxim mediu 3

Accesibilitatea pentru turişti mediu . minim minim m

minim)|

Dotări turistice existente minim minim minim minim ■]



▲ G r d in a tu rc e as c ▲ N is tr ul O r b - u n ic a s ta r it d in M old o v a

lângă Talmaza. Fiind arii naturale, ele sunt protejate de autorităţile publice centrale şi locale. De fapt, protecţia monumentului naturii „Nistrul Orb’ este, în realitate, formală, pe anumite porţiuni el fiind fragmentat şi parcelat de locatari în scopuri gospodăreşti. Aceste

obiecte turistice se află la 10-15 km depărtare de la sat. Drumurile până la ele sunt fără de

acoperământ şi pe timp de ploaie nu pot fi parcurse de transportul auto. Dotări turistice

funcţionale nu există (afară de unele gospodării ţărăneşti, care cazează rarele delegaţii sosite în sat). Satul este baştina istoricului literar Ştefan Ciobanu, dar nu sunt identificate

nici casa, nici locul unde el s-a născut. Numele lui îl poartă liceul local. Lângă braţul Turunciuc, anual în luna august se petrece „Festivalul de turism în Moldova’. în prezent a

fost elaborat un proiect (susţinut de Banca Mondială) de transformare a zonei Nistrului de

Jos într-un parc naţional.

Amenajări necostisitoare necesare:

1. Pliante schematice cu trasee indicate.2. Panouri informative la intrarea în zonă (cu informaţii despre trasee şi gospodăriile

care oferă cazare).3. Panouri informative la intrarea în subzona: „Grădina Turcească”.4. Un traseu unic de-a lungul „Nistrului Orb”, care face legătura între toate subzonele

de aici.5. în pădure se vor utiliza marcajele forestiere, iar în locul de campare de pe malul Nistrului - parcele corespunzătoare, dotări forestiere, panouri cu materiale referitoare la restricţii.6. Amenajarea traseelor pentru sporturi nautice.

Vizitatorii zonei:

- turişti sportivi: de obicei, vin pe calea apei, pe Nistru, sau prin satul vecin de peste

râu - Cioburciu;

▼ La festivalul turismului vin turişti de pretutindeni



A n e x e

- delegaţii de ecologi pentru evaluări şi studii;- turişti potenţiali: studenţi, savanţi străini, vânători şi pescari amatori.

Program turistic pentru 2 zile la Talmaza (aproximativ)Prima zi:

- sosirea Tn satul Talmaza - unul dintre cele mai mari sate din Republica Moldova;

- excursie ecologică pe traseul: „Grădina Turcească” - „Nistrul Orb” - balta Nistrului ■pădurea de luncă - braţul Turunciuc;- prânz la cantonul pădurarului;- excursie prin ocolul silvic;- cină cu specific vânătoresc sau pescăresc;- cazare (sunt posibile trei variante: la cantonul pădurarului, în corturi pe malul Nistrului, in gospodăria unui locuitor din sat).

Ziua a ll-a:- micul dejun;- excursie prin satul Talmaza;- prânz cu specific local (într-o gospodărie ţărănească);

- plecarea.


©©©Stup » ©fisrara,

Piatra de Cosăuţi este unul dintre cele mai apreciate şi solicitate materiale de construcţie, deoarece are un aspect deosebit şi se prelucrează uşor. Pietrarii din Cosăuţi sunt

cunoscuţi departe peste hotarele Republicii Moldova (familiile Lozan, Zagaievschi ş.a.). Alt punct.de atracţie din localitate este staţiunea paleolitică. Spre toate obiectele de va

loare turistică duc drumuri practicabile (cu mici porţiuni deteriorate) pe orice timp. La Cosăuţi încă în anii ’60 exista un traseu excursionist - unul din primele din Republica Moldova. Actualmente nu există dotări turistice funcţionale şi marcaje ale traseelor turistice. Datorită meşterilor locali, mănăstirea veche distrusă a fost reînălţată din temelie. Comunitatea monahală îngrijeşte de izvorul cu apă tămăduitoare „Prestol”.


R e z e r v a ţ i a

p e i s a g i s -

t i c ă

S t a

ţ i u n e

p a l e

o l i t i c ă

M ă

n ă s t i -

r e a

v e c h e

ş i c e a

n

o u ă

I z v o r u l

„ P r e s t o l "

0 p

i e t r ă r i e

p r i v a t ă

Raprezentativitatea maxim maxim mediu• mediu mediu

Expresivitatea mediu minim mediu mediu maxim

Valoarea turistică maxim mediu mediu maxim mediu

Gradul de conservare

—

maxim mediu mediu maxim mediu

Accesibilitatea pentru turişti

------- — — .

mediu mediu mediu mddiu maxim;

Dotările turistice existente --------

—minim minim

’ " •minim minim minim

112



▲ Rezervaţi a peisagistică „ Cascada

Păianjenului"

▲ Aici cu 22 de mii de ani Tn urm ă au locuit

oameni

Amenajări necostisitoare necesare:1. Panouri informative la intrarea în sat din partea oraşului Soroca (cu harta localităţii).2. Panouri informative lângă toate obiectele de interes turistic.3. Trasee excursioniste marcate spre rezervaţia „Piatra de Cosăuţi” şi cariera de

granit - unică în Republica Moldova.4. Trasee excursioniste spre mănăstire.5. Identificarea a 4-5 gospodării care pot caza oaspeţi.6. Formarea unei colecţii de piese arheologice descoperite la Cosăuţi.

Vizitatorii zonei:- turiştii veniţi la Soroca, elevii din satele vecine;- persoanele aflate la odihnă în zona de odihnă Trifăuţi;- persoanele venite la mănăstire şi la izvorul „Prestol";- studenţi: în timpul practicilor de vară;- turişti posibili; studenţii de la facultăţile de construcţie, şcolile de meserii şi profesionale tehnice;

- cercetători ştiinţifici, amatori de sporturi nautice (la pragurile de la Nistru), străini interesaţi de activitatea artizanilor populari.

Program turistic pentru 2 zile la Cosăuţi (aproximativ)

Prima zi:- sosirea, cazarea şi acomodarea într-o gospodărie ţărănească sau a unui pietrar;- vizită ia rezervaţia Piatra de Cosăuţi;- excursie la cariera de granit, care este, probabil, un vechi con vulcanic;- prânzul, bucătărie naţională;- timp liber: vizitarea pietrăriei unui meşter local (I. Lozan, P. Zagaievschi ş.a.);- cina, bucătărie locală;- timp liber pentru vizite în sat.

Ziua a ll-a:- micul dejun;- excursie la mănăstirea de călugări;- excursie la izvorul cu apă tămăduitoare „Prestol”;- prânz călugăresc în mănăstire;



▲ Altarul m ănăstirii vechi este azi o ţintă a a Carieră de extragere a granitului

pelerinajelor în Moldova.

- vizită la I. Ciaicovschi - autor al unor manuale şcolare de biologie;- cina, bucătărie locală;- plecarea.


=> & @Q©[](L©a ©©oyaaao

Comunităţile bulgarilor din sudul Republicii Moldova au conservat un stil de viaţă propriu: există încă multe familii patriarhale (de câteva generaţii), oamenii au un comportament care conţine multe elemente tradiţionale, au o bucătărie proprie, s-a păstrat limba vorbită încă de coloniştii sosiţi aici în sec. al XlX-lea din Bulgaria.

Principala atracţie este însăşi comunitatea. Celelalte resurse turistice din Stoianovca

au o valoare turistică» mai puţin importantă - balta este inclusă în circuitul agricol; pentru a vizita muzeul de la pichetul de grăniceri, trebuie respectate anumite formalităţi de

frontieră (turistul trebuie să anunţe din timp despre intenţia sa de a vizita muzeul, să

aibă paşaport). Au manifestat dorinţă de a primi turişti familia de tip patriarhal Caradjov

şi familia meşteriţei locale Z. Petkova. Dotări turistice nu există (tabăra pentru copii din

pădure a fost distrusă).

Amenajări necostisitoare necesare:1. Panou informativ, harta cu indicarea gospodăriilor disponibile să primească oaspeţi.2. Evidenţierea elementelor de decor tradiţional ale porţilor, caselor, odăilor.3. Marcaje ale traseului prin balta Prutului.4. Realizarea unui pliant informativ despre viaţa coloniştilor bulgari din Moldova şi

transmiterea lui muzeului local. Muzeul local se va ajusta la exigenţele unui centru de ' informare turistică.

Vizitatorii zonei:- excursionişti: elevi din şcolile satelor vecine;




B a l t a P r u t u l u i

M u z e u l d e l a

p i c

h e t u l d e

g

r ă n i c e r i

i M u

z e u l l o c a l

* i G o

s p o d ă r i e

t r a

d i ţ i o n a l ă

Reprezentatlvitatea mediu mediu maxim maxim

Expresivitatea mediu mediu maxim maxim

Valoarea turistică mediu mediu mediu maxim

Gradul de conservare minim maxim mediu mediu

Accesibilitatea pentru turişti mediu minim mediu maxim

Dotările turistice existente minim minim minim mediu

- turişti: oaspeţi din Republica Moldova şi din Bulgaria;- turişti potenţiali: elevi din şcolile cu studierea în limba bulgară, reprezentanţi ai ambasadei bulgare din Chişinău, turişti din Bulgaria, amatori de turism etnic.

Program turistic pentru 2 zile la Stoianovca (aproximativ)

Prima zi:- sosirea, cazarea în familia unui locuitor (acomodarea);

- vizită la muzeul local;- plimbare prin sat;- prânzul, bucătărie locală;- excursie prin balta Prutului cu tema „Legumicultura - îndeletnicirea de bază a bulgarilor în Moldova”;- vizită la muzeul de la pichetul de grăniceri de pe malul Prutului;- vizita locului bătăliei de la Stoianovca din timpul celui de-al doilea război mondial şi a cimitirului ostaşilor români;- cina, bucătărie locală;

T Balta Prutului de Jos

▼ Portul de sărb ătoare al bul

garilor conservat din secolul

ai X VIII- lea



*■ Famil ie patr iarhală t radi ională * O ie r i tu l , în d e le t n ic i re d e b a z ă a b u lg a r i l o r

- program liber.

Ziua a ll-a:- micul dejun „ca la bulgari”;- vizită la meşteriţa locală Zinaida Petkova;- prânzul, bucătărie locală;- plecarea.

Meniul bucătăriei tocate:

Gustări şi aperitive: pastrama, kavarma, hladeţ (pacea), nadeniţa, karvaviţa.

Felul I: ciorba sas lapşa, ciorba sas zeii, ciorba bobeana, târâtor, şkimbea ciorba.

Preparate de bază: ovcea mangea, pilişca mangea, patlageneana mangea, sireana mangea, hinia, pâini ciuşki, sarma, pălna fitka, zeii sas svinsku, ovciu peceanu.

Condimente: miurdia.

Patiserie: milina, meseanţa, tikvenic, krastaciki, piteata, katmi.

Băuturi: cearvenu vinu, bealu vinu, grozdeva rakia, zerdalova rakia, kisealu mleaku, uşaf.





Nă scut la 19 august 1972 în comunaPopeasca, Ş tefan-Vodă

1989 -1994 - studii la Universitatea deStat din Moldova

1994 -1997 - doctorand la InstitutulNa ional de Ecologie

Din 1997 ş i până în prezent este lectorsuperior, ş ef al catedrei Turismşi servicii hoteliere ia Institutul de Rela ii

2002 - ob ine titlul de Magistru în Rela ii

Autor al publica iilor de specialitateMoldova turistică, Speoturism in

Moldova, Turism în mediul rural, a maimultor studii ş i lucră ri metodice pentrustuden i, prezen ă permanentă în presăş i la emisiunile teleradio.

Date post:	03-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	bisnes-women
View:	258 times
Download:	0 times

Turismul Rural in Moldova

Documents