sosescB~ncile se feresc pentru moment de m~suri dure

executorii?

dar dac~ nu pl~tim?

Nr. 123 i 3 martie 2009 i 3,5 rON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 32100

romÂnia

0

BUSINESSWEEK l 3 MARTIE 2009

ME

GA

IM

AG

E

De Corina ComanDac` anul trecut Ion Avram, proprie-tarul celor nou` magazine Prim`vara, r`spundea cu un “nu” foarte ferm la\ntrebarea legat` de o posibil` vânzare a re]elei pe care o conduce, \ntre timp lucrurile s-au mai schimbat.

“Nu putem spune c` re]eaua nu e de vânzare. Depinde de ofert` [i dac` apare o ofert` de nerefuzat”, a declarat pentru BusinessWeek Romånia Ion Avram, evitând s` nominalizeze vreun posibil cump`r`tor.

Subliniaz` \ns` c` businessul s`u “merge bine” [i, ca orice astfel de aface-re, lan]ul Prim`vara atrage investitori. Mai mult, Avram spune c` se simte “sub lup`”, evaluat permanent de poten]ialii investitori, a[a c` \n orice moment se a[teapt` s` apar` oferte de preluare. Cel mai probabil ofertele au ap`rut, dar fie

nu s-au concretizat pân` acum, fie nu au fost “de nerefuzat”.

Cel mai constant pe]itor r`mâne se pare Mega Image, controlat de grupul belgian Delhaize. Surse din pia]` au declarat pentru BusinessWeek România c`, \n mai pu]in de o lun`, reprezentan]ii Mega Image vor semna cu antreprenorul român acordul de preluare a celor nou` unit`]i Prim`vara.

“Reprezentan]ii Mega Image negoci-az` deja chiria pentru un spa]iu \n care se afl` unul dintre magazinele Prim`vara”, sus]in sursele mai sus citate. Cu toate c` recunosc faptul c` sunt dispu[i s` vând`, reprezentan]ii Can Serv, compania care opereaz` re]eaua Prim`vara, infirm` faptul c` sunt \n tratative cu Mega Image, amintind doar de existen]a unor discu-]ii care au avut \ntr-adev`r loc \ntre cele dou` companii.

FOCUS18 21 Octavian Radu nu se opre[te din investi]ii22 Debutul virusat al anului 200924 Hormann trånte[te u[a \n nas crizei26 Miliardarii ru[i, lovi]i la portofel27 Congresul de la Barcelona d` speran]e telefoniei mobile

O MEGAAFACERE DEPRIM~VAR~Exist` indicii c` lan]ul de supermarketuri Prim`vara se preg`te[te de vânzare. S` fi e totMega Image cump`r`torul?

MEGA MOTIVEMotive ca tranzac]ia s` fie posibil` sunt suficiente. În primul rând, reprezentan-]ii Mega Image au declarat tot tim-pul c` sunt deschi[i la noi achizi]ii [i oportunit`]i, lucru demonstrat [i anul trecut, când au pl`tit 18,6 milioane euro pentru lan]ul de magazine La Fourmi, cu suprafe]e cuprinse \ntre 350 [i 500 metri p`tra]i. La Fourmi a fost prima re]ea de supermarketuri deschis` \n Bucure[ti, \n urm` cu peste 16 ani. În 2005, fondul pri-vat de investi]ii de origine greac` Global Finance a achizi]ionat aproape 90% din ac]iuni, pe care le-a vândut apoi integral c`tre Mega Image. Rebrandingul fostelor magazine La Fourmi va costa aproxima-tiv circa 3,5 milioane euro [i urmeaz` s` fie terminat \n anul acesta. Mega Image este \n prezent cea mai extins` re-]ea de pe segmentul supermarketurilor,

000

3 MARTIE 2009 l BUSINESSWEEK

19

FOCUS

num`rând 40 de unit`]i.Pentru 2009, oficialii companiei au

anun]at o expansiune la fel de activ` ca \n anii preceden]i, având \n plan deschide-rea a opt magazine noi, toate \n Capital`. Investi]ia medie pentru un astfel de magazin se situeaz` \n jurul valorii de un milion de euro.

Expansiunea retailerului belgi-an se va concentra, deci, tot pe pia]a bucure[tean`, unde se afl` [i patru din supermarketurile Prim`vara, ceea ce ar putea constitui un plus pentru \ncheierea tranzac]iei dintre cele dou` companii. Raluca Pavel, directorul de marketing al Mega Image spune c`, pe termen lung, vede un mare poten]ial pentru extinderea \n Bucure[ti a re]elei pe care o reprezint`, \ntrucât momentan acoper` doar 55% din popula]ia Capitalei.

Raluca Pavel a refuzat s` comenteze

posibila achizi]ie a lan]ului Prim`vara, dar a ]inut s` precizeze c` “Mega Image este o companie foarte flexibil`, care ia \n calcul toate oportunit`]ile ce duc la atingerea strategiei propuse”.

Pe lâng` Bucure[ti, Mega Image vizeaz` pe termen mediu [i extinderea \n ora[ele al`turate, un alt plus pentru Can Serv. Dou` unit`]i Prim`vara se afl` \n Pite[ti (foar-te aproape deci de Bucure[ti), unul \n Ploie[ti (unde este prezent [i Mega Image) [i câte unul \n Craiova [i Gala]i.

Pe de alt` parte, Ion Avram nu a avansat vreun plan concret pentru extinderea businessului Prim`vara anul acesta,

spunând c` re]eaua va fi dezvoltat` doar \n m`sura \n care vor “ap`rea oportu-nit`]i” \n acest sens, astfel de investi]ii nefiind \n momentul de fa]` un obiectiv primordial.

De asemenea, nu este exclus` nici vari-anta \nchiderii sau reloc`rii vreunui maga-

zin, \n contextul \nr`ut`]irii situa]iei economice actuale. Avram sus]ine c` afacerile din retail nu au fost afectate de criz` [i chiar a \nregis-trat cre[teri ale vânz`rilor \n luna ianuarie comparativ cu perioada similar` din 2009, \n timp ce aproape to]i concuren]ii s`i au de-clarat c`, pe final de 2008, au observat o stagnare [i chiar o sc`dere a volumelor comercializate.

35mil. euroeste valoarea aface-rilor generate \n 2008 de supermarketurile Prim`vara

Belgienii de la Delhaize par s` nu se mai opreasc` din achizi]ii

G’M

AR

KE

T

CRIZA ADUCE TRANZAC}IILEAntreprenorul român crede c` nu apartenen]a unui lan] de retail la o multina]ional` sau la o companie local` poate face diferen]a \n ceea ce prive[te gestionarea pro-blemelor aduse de criz`, ci doar managementul specific. În cazul Prim`vara, acest management ar putea lua de-cizia de vânzare. Sau decizia a fost luat` deja, dar cererea a sc`zut? R`spunsul pare s` vin` tot de la proprietarul Can Serv care spune c` oferta raportat` la dimensiunea ce-rerii conteaz` \n luarea unei astfel de decizii, nu condi]i-ile din pia]`, referindu-se desigur la vremurile deloc prietenoase prin care trecem.

{i totu[i criza poate in-fluen]a mult mai mult decât pare la prima vedere condi-]iile \n care se vor desf`[ura tranzac]iile din pia]a de retail [i nu numai. Daniel Enescu, unul dintre partenerii companiei de cercetare de marketing Daedalus Consulting, este de p`rere c` noile condi]ii din zona de retail le va aduce mult mai multe probleme an-treprenorilor români care nu prea dispun de numerar, elementul cheie \n sus-]inerea unui business al zilelor noastre. Criza a stopat [i cre[terea vânz`rilor din retail, iar companiile vor fi nevoite s`-[i majoreze capitalul circulant. Cei care nu vor reu[i s` fac` acest lucru au \n viziunea lui Daniel Enescu dou` op]iuni: vânzarea sau falimentul.

Din p`cate crede el, cump`r`torii nu se mai gr`besc \n momentul acesta s` cum-pere, ci to]i vor s` mai a[tepte câteva luni,

pân` când valoarea diferitelor busine-ssuri va sc`dea [i mai mult. “Afaceri care valorau de exemplu o sut` de milioane de euro la \nceputul anului trecut au sc`zut acum la câteva zeci de milioane de euro”, spune Enescu, demonstrând impactul cri-zei asupra valorii de pia]` a unei afaceri. Prin urmare mul]i ar vrea s` vând`, doar c` acum nu prea mai au cui. Chiar [i Ion Avram recunoa[te c` \n ultima perioad` nu a mai avut oferte “concrete” de prelua-re a businessului.

Criza a transformat \n minusuri plusurile de alt`dat`. Exist` foarte multe companii de retail care s-au bazat pe cre[terea pie]ei imobiliare, trecându-[i \n proprietate numeroase terenuri sau spa-

]ii care acum sunt foar -te greu de tranzac]io-nat, din cauza bloca-jului din acest sector. Enescu poveste[te cum unul dintre clien]ii s`i nu a putut s`-[i vând` magazinele pe care le avea \n proprieta-te pentru c` acestea valorau de trei ori mai mult decât afacerea \n sine, iar cump`r`torul a decis s` achizi]ioneze

doar businessul, renun]ând la spa]ii.Exist` \ns` [i cazuri fericite \n care

antreprenorii \[i pot sus]ine afacerile din retail cu lichidit`]i provenite din afaceri s`n`toase, din alte domenii mai pu]in afectate de criz`. Teoria aceasta nu prea este valabil` \n cazul Can Serv care are [i afaceri \n domeniul imobiliar, una dintre pie]ele lovite puternic de criz`. Vânzarea Prim`vara ar veni, prin urmare, la mo-mentul oportun.

Pentru a stabilii valoarea unei tranzac-]ii se iau \n calcul multiplicatori ai cifrei de afaceri sau ai profitului, calculându-se cât cash poate genera o afacere pe o perioad` de cinci-opt ani. În prezent, a sc`zut [i valoarea acestor multiplicatori, date fiind condi]iile incerte din pia]`. Ma-gazinele Prim`vara au \nregistrat \n 2008 o cifr` de afaceri de 35 milioane de euro, dar reprezentan]ii companiei se feresc s` fac` estim`ri privind evolu]ia pentru anul \n curs. Ace[tia au precizat doar c` se a[teapt` ca vânz`rile s` creasc` \n cazul \n care criza nu se va adânci, altfel este luat` \n calcul [i o posibil` sc`dere. R`mâne de v`zut dac` [i cei de la Mega Image cred \n valoarea ad`ugat` pe care achizi]ia Prim`vara ar putea-o genera pe mai departe [i dac` ei vor fi cei c`rora Ion Avram le va spune “da”. ê

BUSINESSWEEK l 3 MARTIE 2009

20

TOP TREI TRANZAC}II |N RETAIL CUMP~R~TOR

RE}EA

ACHIZI}IONAT~MAGAZINE

VALOARE

(MIL. EURO)

Carrrefour Artima 21 55

Mega Image La Fourmi 14 18,6

Profi Rom Food

Albinu]a 9 8

Sursa: BusinessWeek Romånia

Supermarketurile vor avea deluptat din greucu discounterii\n acest an

21

VISTA

FOCUS

De Raluca Com`nescuPentru Octavian Radu, pre[edintele [i fondatorul RTC Holding, criza \nseamn ,̀ printre altele, c ̀nu mai poate face lucruri “de pl`cere”. Pe de alt ̀parte, este o ocazie perfect ̀pentru eficientizarea afacerilor unui grup care s-a extins \n foarte multe direc]ii \n ultimii ani. Cu toate c ̀este un fan al cre[terii eficien]ei, Radu a recunoscut c ,̀ din cauza altor priorit`]i, investi]iile \n aceast ̀zon ̀nu au fost pe primul loc, dar perioada de criz ̀este un moment mai mult decât favorabil pentru ele. A[a c ̀se vede nevoit s ̀renun]e la proiecte care nu aduc profit. “Am renun]at s ̀mai facem Diverta Magazin, pe care \l ofeream pe gratis. Ne pl`cea, dar nu ne mai permitem s ̀\l facem”, a declarat Radu.

Dar asta nu \nseamn` c` se va opri din investit. “Sunt investi]ii pe care le-am oprit, investi]ii pe care le continui [i investi]ii pe care le planific”, a declarat Octavian Radu s`pt`mâna trecut`, la inaugurarea unei noi investi]ii de peste 3 milioane de euro \n ceea ce el nume[te “cel mai modern depozit de papet`rie din România”. |n urm`toarele trei s`pt`mâni, RTC va anun]a alte trei noi investi]ii. Potrivit lui Radu, dou` dintre acestea sunt investi]ii pe ni[e noi, iar cea de-a treia este \ntr-un domeniu \n care grupul are deja activit`]i. El a precizat doar c` foarte curând va face public numele unei re]ele de magazine pe care o va prelua, iar valoarea total` a investi]iilor din acest an este de aproximativ 10 milioane de euro. RTC Holding are \n prezent opt divizii principale: Diverta - retail de carte, jocuri video, muzic`, film, IT [i papet`rie, Proffice

- distribu]ie de produse pentru birou [i IT, Sistec&ProCA - furnizor de solu]ii [i servicii IT [i distribu]ie IT), Rafar - retail haine,\nc`l]`minte [i accesorii \n franciz`), Flaro (produc]ie subansamble de plastic, mobi-lier [i produse de birou), Rimobi - dezvol-tare de proiecte imobiliare, TCE - curierat, Sebra - francize de cafenele.

Deschis \n decembrie 2008, depozitul de papet`rie este situat \n Chitila, are o suprafa]` total` de 10.000 de metri p`tra]i[i dispune de benzi transportoare de marf` \n lungime total` de 2.000 de me -tri, rafturi de depozitare cu capacitate de 25.000 de loca]ii [i sisteme de sortare [i consolidare a coletelor. Din cele trei mi -lioane investite, aproape o jum`tate de mi-lion a fost investit doar \n software. “Acest

depozit este ca vi-sul unui copil ma-re. Este foarte inte-resant s` vezi cum o iau cutiile pe band`”, a declarat Radu.

Ob]inerea finan]`rii pentru noile proiecte este realizat ̀de RTC \n prezent prin credite bancare, “pentru c ̀resursele proprii s-au cam terminat”, dup ̀cum afirm ̀Radu. El se declar ,̀ \ns ,̀ mult mai pu]in entuzias-mat de noi investi]ii decât \n anii trecu]i, spunând c ̀“nu mai sunt investi]ii pe care s ̀mi le doresc”.

|n ceea ce prive[te eforturile de eficientizare, RTC va trece la \nchiderea unor magazine care nu sunt profitabile, pentru c` “la ora actual` sunt prea multe magazine \n lume [i \n România”. |n pre-zent, zece magazine Diverta din totalul de 78 din re]eaua care acoper` 41 de ora[e din România, merg \n pierdere, dintre care cinci sunt \ntr-o situa]ie extrem de dificil`. |n aceea[i situa]ie “dureroas`”, cum o define[te Radu, sunt [i dou`-trei magazine de]inute de RTC \n segmentul fashion. “Când veniturile se duc \n jos, trebuie s` scazi costurile, dac` po]i, sau s` nu le scazi. Dac` le-ai sc`zut [i totul ]ine doar dou` luni, o s` pierzi pentru ce ai f`cut. Dac` \ns` nu ai f`cut nimic, nu o s` mai apuci s` vezi lumini]a de la cap`t”, spune [eful RTC.

Când vine vorba de estim`ri ale evolu]iei grupului pentru \ntregul an, Octavian Radu prefer ̀s ̀nu fac ̀nici un pronostic. “Cine vorbe[te \n aceste momente de cre[tere, ori minte, ori nu vrea s ̀[tie, ori \i este team`

s ̀spun ̀adev`rul”. Crede, \ns ,̀ c ̀nici una dintre companiile grupului s`u nu va fali-menta, pentru c ̀se sus]in reciproc. Totu[i, RTC a disponibilizat \n ianuarie \ntre 100 [i 200 de salaria]i, ajungând \n prezent la aproximativ 5.000 de angaja]i.

Nici \n afacerile imobiliare ale RTC lucrurile nu stau mai roz decât \n restul pie]ei. |ntrebat ce planuri are pentru acest domeniu, Radu a r`spuns sec “A[tept”. Cu toate c` lucr`rile ansamblului reziden-]ial de la Sibiu continu`, urmând s` fie finalizate \n toamna acestui an, construc-]ia ansamblului reziden]ial din zona Vitan din Bucure[ti a fost deja amânat`, cu toate c` Radu are deja toate autoriza]iile [i fondurile necesare. “La noi, tot sistemul e construit pe \ncredere, iar acum lipsa de\ncredere este foarte profund`. Oamenii sunt \nghe]a]i de fric`”, arat` el. Cât despre ie[irea din criz`, aceasta poate fi realizat` \ntr-un singur fel: “Am intrat cu fric` [i o s` sc`p`m cu optimism. Dar evident c` nu o s` supravie]uim to]i.” ê

INVESTI}II CONTRACURENTULUIDe[i vorbe[te de efi cientizare [i închideri de magazine,

Octavian Radu anun]` investi]ii de 10 milioane de euro

în acest an

Finan]area pentru noile investi]ii este realizat` de RTC prin intermediul creditelor bancare, “pentru c` resursele proprii s-au cam terminat”

3 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

Radu nu exclude\nchiderea magazinelor neprofi tabile ale grupului

0

BUSINESSWEEK l 3 MARTIE 2009

MIG

UE

L U

GA

LD

E

De Silvia Pan]uru|n timp ce foarte multe companii \[i tri-mit oamenii acas` din lips` de activitate, angaja]ii de la GECAD Net, compania de securitate a Grupului GECAD, au de munc` mai mult decât oricând. Iuliana Cerchez, Corporate Affairs Officer al companiei, \[i aduce aminte cât de uimit` a fost pe 5 ianuarie când s-a \ntors din concediu [i a g`sit inboxul plin de e-mail-uri \n care companiile sesizau atacuri informatice. “De la \nceputul anului au fost foarte multe atacuri, iar tendin]ele care se preconizeaz` par a face parte din-tr-un film de groaz`”, mai spune Cerchez. Astfel, dac` acum doi ani se \nregistrau trei-patru atacuri de phishing (\ncercare de a face rost de datele bancare ale unei persoane) pe parcursul unui \ntreg an, acum exist` acela[i num`r de infrac]iuni dar \ntr-o singur` zi.

Aceast` avalan[` este valabil` la nivel mondial, existând chiar câteva ]`ri \n aceast` zon` a Europei \n care situa]ia este mai grav` decât \n România. Este o situa]ie nea[teptat`, dac` ]inem cont c` ne afl`m \n toate topurile statelor cu cei mai periculo[i infractori informatici. |n urm` cu numai dou` s`pt`mâni, un hackerdin România a reu[it s` “sparg`” chiar un site al unei companii de securitate in-formatic`, Kaspersky Lab, dar nu a reu[it s` fure date referitoare la clien]ii acesteia.

Hackerul, care folose[te porecla “Unu”, a mai lansat un atac similar asupra compa-niei autohtone de securitate informatic` BitDefender, postând capturi de ecran pe site-ul hackerblog.org. “Explozia atacu-rilor electronice este datorat` \n primul rând crizei financiare, care a func]ionat ca un catalizator, iar \n al doilea rând evolu-]iei tehnologice din ultimii ani”, a declarat pentru BusinessWeek Romånia Alexandru Molodoi, director IT \n cadrul GECAD Net, omul responsabil s` ]in` pasul cu ultimele “inven]ii” ale hackerilor.

Printre cele mai r`sun`toare cazuri de infrac]iuni din ultimele dou` luni se num`r` cele asupra eJobs.ro, Antena 3, GSP TV, iar \n cazul b`ncilor un num`r record de \ncerc`ri de phishing s-a \n-registrat la Raiffeisen Online. Conform BitDefender, anul trecut, 60% din ca-zurile de falsificare a identit`]ii bancare au vizat Raiffeisen Bank, 13% - BCR, 10% - BRD [i câte 8,5% Piraeus Bank [i Banca Transilvania. Pe parcursul primei luni a anului, volumul de mesaje spam prin care se \ncerca atragerea oamenilor c`tre a[a-zisul site al Raiffeisen a crescut cu 20%. Spre deosebire de machetele utilizate pe parcursul anului trecut, acum e-mailurile infractorilor con]in [i o semn`tur` \n subsol, atribuit` unui manager al b`ncii.

“Oamenii nu au \n]eles \nc` faptul c` exist` anumite date, cum ar fi co-dul PIN al cardului, pe care un func]io-nar al unei b`nci nu i-l va cere nicio-dat`”, spune Mo-lodoi, ad`ugând c` aceast` modalitate

SEMNE VIRUSATEANUL AREÎnceputul anului a [ocat atât companiile, cât [i

utilizatorii de rând prin explozia atacurilor informatice.

Cine are de câ[tigat din acest fenomen? Produc`torii

de antivirus

“Explozia atacurilor electronice este datorat` \n primul rând crizei fi nanciare, care a func]ionat ca un catalizator, iar \n al doilea rând evolu]iei tehnologice din ultimii ani” ALEXANDRU MOLODOI, CTO GECAD NET

de atac la adresa contului românilor este deja clasic`. Cele mai la mod` metode de sustragere de bani sunt cele prin care o persoan` este anun]at` c` a câ[tigat un premiu foarte valoros, cum ar fi o ma[in`, iar pentru a intra \n posesia acestuia tre-buie s` depun` o anumit` sum` \ntr-un cont bancar. Iar succesul unor astfel de campanii este uluitor.

|NTRE MIT {I REALITATEAnul trecut a adus România pe primele pagini ale ziarelor dup` ce mari companii din domeniul tehnologic sau magazine online, cum ar fi eBay, au acuzat atacurile venite de pe meleagurile mioritice. Astfel, s-a vehiculat ideea c` ar exista ora[e a c`ror popula]ie tr`ie[te \n mare parte din astfel de “afaceri”. “Mi se pare c` aceast` idee este exagerat` dar, \ntr-adev`r, exist` ora[e, mai ales \n partea de sud [i vest a ]`rii, care abund` \n astfel de re-]ele”, spune Molodoi.

{i, se pare c` cel pu]in pân` la sfâr[itul acestui an, situa]ia va fi din ce \n ce mai rea, speciali[tii f`când deja o leg`tur` direct` \ntre \nr`ut`]irea situa]iei econo-mice [i sporirea num`rului de infrac-

22

000

3 MARTIE 2009 l BUSINESSWEEK

23

FOCUS

]iuni, atât \n lumea virtual`, cât [i \n cea real`. {i aici nu vorbim de min]i luminate care [i-au pierdut jobul [i caut` o solu]ie de supravie]uire, ci de bande de infractori profesioni[ti care devin din ce \n ce mai mari [i mai puternice. Exist` [i cazuri din prima categorie, dar acele atacuri sunt de obicei \ndreptate doar spre compania \n care a lucrat persoana respectiv`.

Criza financiar` nu este doar un catalizator pentru explozia num`rului de atacuri informatice, ci [i un “cârlig” de care infractorii se folosesc pentru a atrage vizitatori prin mesaje spam. Astfel, chiar din toamna anului trecut, au fost semnalate \n SUA primele mesaje prin care se promovau servicii care pretin-deau c` elimin` sau mic[oreaz` datoriile, ipotecile sau creditele. Unele dintre cele mai de succes mesaje spam care au f`cut ravagii \n SUA au fost cele ce f`ceau publicitate serviciilor unei companii care ar ajuta la stingerea ipotecilor, speculând planul de ajutorare anun]at de guvernul Statelor Unite. Aceste mesaje direc]ionau utilizatorul printr-un link c`tre diverse site-uri, cele mai multe dintre acestea implicate \n activit`]i de phishing.

Astfel, \n timp ce economia mondial` se clatin`, se pare c` una dintre pu]inele afaceri profitabile este spamul. “Spamerii se folosesc acum de argumentul crizei economice [i de \ngrijor`rile oamenilor, alegând ca ]inte acei utilizatori care caut` nu doar informa]ii suplimentare despre recesiune, dar [i moda-lit`]i despre cum s`-[i\mbun`t`]easc` propria situa]ie financiar`”, spune Vlad Vâlceanu, [eful la-boratorului antispam din cadrul BitDefender.

Pentru a preg`ti compa-niile pentru vremurile gre-le care urmeaz`, GECAD Net a realizat o campanie de popularizare a servici-ilor de audit de wesite [i aplica]ii web, servicii prin care ace[tia pot identifica toate vulnerabilit`]ile cunoscute pe care le prezint` un site, fie c` vorbim de un magazin online sau de site-uri de con]inut. Din iunie anul trecut, compania a parcurs site-uri dezvoltate de 12 clien]i mari, o parte dintre ace[tia fiind

publisheri care au mai multe site-uri \n portofoliu. La \nceput, pia]a a recep]ionat destul de greoi propunerile GECAD Net de auditare, dar spre sfâr[itul anului [i mai ales \n ultimele dou` luni, când toat` lumea a fost martora valului de atacuri, companiile au devenit mult mai interesa-te. Conform lui Molodoi, costul pe care \l presupune auditarea unui site de genul unui magazin online [i asigurarea vulne-rabilit`]ilor pot ajunge la 10-20.000 de euro. |n acest an, GECAD sper` s` efectu-eze cel pu]in 150 de astfel de scan`ri.

Cu toate c` \n ultima perioad` activi-tatea \n GECAD Net a crescut vertiginos, compania nu [i-a m`rit num`rul de angaja]i [i nici nu are de gând s` fac` lucrul acesta foarte curând. “Este criz` [i oamenii sunt dispu[i s` munceasc` mai mult decât \nainte”, spune Molodoi. |n 2008, compania a lansat Sentinet 2.0, cea mai nou` versiune a solu]iei proprii de securitate, iar anul acesta eforturile anga-ja]ilor vor fi canalizate tot spre upgrada-rea Sentinet, nefiind planificate lans`ri de noi produse. |n acest scop va fi folosit` o mare parte din bugetul companiei, alte direc]ii fiind m`rirea portofoliului de solu]ii de securitate prin creerea de noi parteneriate. Pentru atingerea acestor obiective se vor cheltui anul acesta apro-ximativ 300.000 de euro.

La ce tip de atacuri s` ne a[tept`m \n 2009? |n ultima perioad`, aplica]iile web 2.0 au devenit din ce \n ce mai populare, iar hackerii vor vedea \n acestea oporti]` pentru propagarea viru[ilor. {i

anul acesta se va men-]ine tendin]a de a folosi ca mediu de propagare aplica]iile Microsoft. Noi amenin]`ri sunt a[teptate s` apar` odat` cu lansarea sistemului de operare Windows 7. Nici sistemele de operare alternative, cum ar fi Linux, nu mai sunt la fel de sigure ca \n trecut, mai ales o dat` cu cre[terea popularit`]iicalculatoarelor tip net-book, pe care se instaleaz` \n mod tradi]ional Linux.

Iar acestea sunt doar vârful icebergului. Solu]ia? Speciali[tii sunt de p`rere c` singura cale de a opri infractorii ciberne-tici s`-]i goleasc` conturile este securiza-rea dus` la extrem. ê

20mii euroeuro este pre]ul pentru care un site ar putea fi complet securizatSursa: GECAD Net

HORMANN

De Corina Coman|n octombrie, când a f`cut prima estimare pentru evolu]ia Hormann România din acest an, Bogdan Cojoca-ru, directorul general al companiei, a bugetat o cre[tere destul de generoas` de 18% a cifrei de afaceri, pân` la 15 milioane de euro. Acum, \ns`, vorbe[te [i despre varianta “cea mai pesimist`”, care prevede men]inerea vânz`rilor la un nivel similar celui din 2008.

Anul trecut a fost, conform declara]i-ilor lui Cojocaru, unul “de succes” pen-tru Hormann România, care distribuie u[i de garaj, u[i industriale, u[i speciale [i de interior. Compania a \nregistrat o cre[tere substan]ial` a cifrei de afaceri (39%) pân` la 12,5 milioane de euro, din care 60% reprezint` contractele\ncheiate \n zona industrial`, iar restul cele de pe segmentul reziden]ial. O structur` pe care [eful companiei sper` s` o men]in` [i \n 2009, de[i recunoa[te c` acest lucru va fi dificil, ]inând cont de \ncetinirea activit`]ilor din sectorul construc]iilor [i implicit a proiectelor reziden]iale. Prin urmare, accentul va c`dea pe zona industrial` unde Hor-mann România a \ncheiat \n ianuarie contracte \n valoare de 2,5 milioane de euro.

Totu[i, unul dintre obiectivele stabilite pen-tru urm`toarea perioad` este men]inerea cotei de pia]` pentru u[ile de garaj (aproximativ 50%) [i pentru u[ile industri-ale (aproximativ 40%), \n timp ce pe segmentul u[ilor speciale [i de in-terior oficialii companiei v`d o cre[tere cu 5-10%. Pentru asta, Hormann

România [i-a propus s` intre pe pia]arenov`rilor, o oportunitate creat`

oarecum de criz`, \ntrucât mul]i dintre cei care au renun]at la a mai construi aleg acum s` renoveze.

Luând exemplul altor pie]e pe care grupul Hor-mann este prezent, filiala din România a decis s` dezvolte tot mai mult serviciile de mentenan]` [i post vânzare care s-au dovedit un succes \n alte ]`ri, ca de exemplu Olan-da, unde anul trecut astfel de servicii au generat

venituri de 16 milioane euro. În plus, compania va \ncerca atragerea clien]ilor [i prin discounturi semnificative la unele produse, ce ar putea trece de 30%, [tiut fiind faptul c` România este \n continuare “o pia]` sensibil` la pre]”.

M`suri de contracarare a efectelor crizei au fost luate [i \n interiorul com-paniei, una dintre ele fiind \n`sprirea credit`rii [i termenelor de plat` acordate celor aproximativ 100 de distribuitori prin care Hormann \[i desf`[oar` activitatea pe pia]a local`. Impunerea

unor termene de plat` stricte distribuitorilor este una dintre primele m`suri adoptate de majoritatea companiilor anul acesta, \n \ncercarea de optimizare a costurilor. Asta de[i, la rândul lor, distribuito-rii depind \n cazul de fa]` de promptitudinea antrepreno-rilor [i de finalizarea la timp a proiectelor anun]ate. Un lan] al sl`biciunilor care \n final se re-flect` \n marjele de profitabili-tate ale companiei. Subiectul a devenit unul sensibil \n ultima perioad` pentru mai to]i mana-gerii, inclusiv pentru Bogdan Cojocaru care s-a limitat la a declara c` “spre finalul anului 2008 profitabilitatea Hormann România a fost afectat` de diferen]ele de curs negative”.

Totu[i, planurile de dez-voltare râmân deocamdat` \n picioare, Hormann România inten]ionând s` inaugureze un showroom de mari dimensiuni la Timi[oara, \n urma unei

investi]ii de 50.000 de euro. Investi]ia va fi realizat` \n parteneriat cu distri-buitorii locali, iar compania va suporta doar costurile cu dotarea [i amenajarea showroomului.

Tot pentru 2009, este planificat` [i demararea unui proiect anun]at de trei ani \ncoace care vizeaz` construc]ia unui sediu propriu la Ciorogârla. În ciuda faptului c` are achizi]ionat deja un teren cu o suprafa]` de 17.000 metri p`tra]i \n zon`, Hormann nu a reu[it s` \nceap` lucr`rile de construc]ie din cauza unor obstacole birocratice. Optimi[ti, repezen-tan]ii companiei sper` ca startul s` fie dat anul acesta, valoarea proiectului fiind estimat` la trei milioane de euro. ê

CUM S~ }INEMCRIZA LA U{~Distribuitorul de u[i de garaj Hormann România se

bazeaz` pe segmentul industrial pentru a-[i men]ine

cifra de afaceri la nivelul anului trecut

15mil. euroeste valoarea cifrei de afaceri bugetat` de Hormann România pentruanul 2009

{eful Hormann nu mai e la fel de optimistca anul trecut

24

BUSINESSWEEK I 3 MARTIE 2009

De Jason BushVai, cum s-au pr`bu[it cei puternici! Pe 16 februarie, revista rus ̀de afaceri “Finans” a publicat clasamentul s`u anual al celor mai boga]i oameni din Rusia. Estim`rile celor de la “Finans” arat ̀impactul devastator al crizei financiare asupra miliarda rilor ru[i, mul]i dintre ace[tia v`zându-[i averile drastic corectate \n ultimele 12 luni. Fa] ̀de edi]ia de anul trecut, num`rul miliardarilor ru[i s-a \njum`t`]it, de la 101 la 49.

{i se pare c`, cu cât au fost mai boga]i,cu atât au fost mai afecta]i. Cea mai spectaculoas` c`dere a fost \nregistrat` de Oleg Deripaska, magnatul aluminiului [i industriei auto, care pân` recent era cel mai bogat om din Rusia. Acum un an, averea sa era estimat` de “Finans” la 40 de miliarde de dolari, acum a ajuns la numai 4,9 miliarde de dolari.

Deripaska, care a coborât de pe primul loc pe opt \n clasament, se lupt` acum s`-[i p`streze imperiul. Are datorii esti-mate la 20 de miliarde de dolari \ntr-o perioad` \n care pr`bu[irea bursei de la Moscova a spulberat valoarea garan]iilor pe care le avea pentru creditele luate. Problemele lui Deripaska sunt accentu-ate de colapsul vânz`rilor de automobile din Rusia, care au lovit n`praznic com-pania sa auto, GAZ Group.

Din acelea[i motive, criza a r`v`[it serios averile altor magna]i binecunoscu]idin Rusia, printre care Mihail Fridman, care are interese \n domeniul bancar, \n retail [i petrol, [i Vladimir Potanin, impli-cat \n industria siderurgic` [i \n media.

Dar al]i doi afaceri[ti par s` fi rezistat cu succes pân` acum crizei. Astfel, \n prezent, cel mai bogat rus este, potrivit “Finans”, Mihail Prohorov, cu o avere de 14,1 miliarde de dolari. |n vârst` de 43 de ani, Prohorov a fost unul dintre cei mai importan]i ac]ionari ai celei mai mari com-panii miniere din Rusia, Norilsk Nickel.

|ns` anul trecut el [i-a vândut pachetul de 25% din ac]iunile Norilsk, \n urma unor ne\n]elegeri cu partenerul s`u Vladimir Potanin, ob]inând 8 miliarde de dolari din tranzac]ia respectiv`.

Vânzarea principalului s`u activ anul

trecut s-a dovedit extrem de inspirat` pentru Prohorov. Astfel, \n momentul \n care criza a lovit economia rus`, el avea la dispozi]ie o cantitate uria[` de nume rar, evitând dezastrul de la burs`, care a deci-mat averile majorit`]ii magna]ilor ru[i.Ulterior, Prohorov a anun]at c` inten]io-neaz` s` investeasc` \n companii IT [i a lansat o revist` de lifestyle [i un site numit Snob. Din fericire, aceste proiecte erau \nc` \n stadiile ini]iale când criza a lovit Rusia.

Roman Abramovici, fostul magnat petrolier care de]ine clubul en-glez de fotbal Chelsea, a avut [i el o evolu]ie destul de bun`. Ca [i Prohorov, a fost norocos, reu[ind s` vând` principalul s`u activ, compania petro-lier` Sibneft, când economia mergea bine. Abramovici a ob]inut 13 miliarde de dolari pentru Sibneft \n 2005. “Finans” estimeaz` averea lui Abramovici la 13,9 miliarde de dolari, ceea ce \l plaseaz` pe locul doi \n clasament.

Dar, dac ̀istoria ne-a \nv`-]at ceva, este c ̀pozi]ia \n to -pul celor mai boga]i oameni de afaceri ru[i este de multe ori una extrem de precar .̀ |ntre-ba]i-l nu doar pe Deripaska, ci [i pe Mihail Hodorkovski. Fostul proprietar al companiei petroliere Yukos a fost cândva cel mai bogat om din Rusia, dar [i-a pierdut averea [i liber-tatea dup ̀ce a fost arestat, \n 2003, sub acuza]ia de fraud ̀[i evaziune fiscal .̀

Ca o ironie, \n aceea[i zi \n care “Finans” a publicat clasamentul, procurorii ru[i au anun]at c` inten]ioneaz` s`-i aduc` noi acuza]ii de furt [i deturnare de fonduri lui Hodorkovski. Aceste acuza]ii\nseamn` c` Hodorkovski, care teoretic ar urma s` fie eliberat \n 2011, ar putea s` pe-treac` [i mai mult timp dup` gratii. Poate [i mai trist este

faptul c` noile capete de acuzare \mpotriva sa au atras foarte pu]in aten]ia presei [i opiniei publice ruse, \nc` un semn al efe-merit`]ii faimei [i averii. |n compara]ie cu Hodor kovski, chiar [i s`r`citul Deripaska se simte probabil foarte norocos. ̂

De[i a s`r`cit cu6,6 mld. $, Mihail Prohorov este cel mai bogat omdin Rusia

WIK

IME

DIA

26

FOCUS

BUSINESSWEEK I 3 MARTIE 2009

S~RACII BOGA}IAI RUSIEI!Boga]ii Rusiei au fost lovi]i în plin de criza economic`,

care le-a redus sim]itor averile în ultimul an

TOPUL MILIARDARILOR RU{I LOC NUME AVERE 2008

(MLD. $)AVERE 2007(MLD. $)

1 Mihail Prohorov 14,1 21,5

2 Roman Abramovici 13,9 23

3 Vladimir Lisin 7,7 22,2

4 Vagit Alekperov 7,6 13,5

5 Suleiman Kerimov 7,5 18

6 Mihail Fridman 6,1 22,2

7 Vladimir Potanin 5 21,5

8 Oleg Deripaska 4,9 40

9 Dmitri Riboloviev 4,6 11,7

10 Alisher Usmanov 4,5 13,3Sursa: Revista “Finans”

27

FOCUS

De Jack EwingDac` ar fi s` rezum`m starea de spirit general` de la edi]ia din acest an a Congre-sului Mondial de Telefonie Mobil` \ntr-un mesaj Twitter, acesta ar suna cam a[a: “Dificult`]ile continu`”. Da, floarea indus-triei comunica]iilor mobile, adunat` la eve-nimentul anual de la Barcelona, se teme de declinul interna]ional. |n acela[i timp, \ns`, juc`tori importan]i ca Nokia, Microsoft [i Ericsson investesc \n continuare sume uria[e \n domenii \n care v`d oportunitatea de a fura startul \n fa]a concuren]ei, sau din nevoia de a-[i ap`ra teritoriul.

“|ncerc`m cu to]ii s` ne d`m seama cum s` r`spundem declinului economic mon-dial”, a spus pe 16 februarie Steve Ballmer, CEO Microsoft, \n timp ce prezenta noua versiune a sistemului de operare Windows Mobile. Dar, a ad`ugat Ballmer, “indiferent de ce se \ntâmpl` cu economia, nimic nu va \ncetini avansul tehnologiei”.

Un exemplu concludent: Nokia. De[i compania a anun]at pe 11 februarie c` re-duce din personalul din Finlanda, m`re[te investi]iile \n sectoare cruciale. De exemplu, compania gr`be[te investi]iile pe pia]a din SUA, ca parte dintr-un efort re\nt`rit, dup` cum a declarat Kai Oistamo, vicepre[edinte executiv. De[i Nokia este cel mai mare produc`tor mondial de telefoane mobile, are o prezen]` slab` pe pia]a american`.

Este clar c` toate companiile prezente la Congresul Mondial de Telefonie Mobil` se tem de starea economiei mondiale. “Ar fi o naivitate s` credem c`, \n cel mai mare declin \n foarte mul]i ani, sectorul teleco-munica]iilor nu va fi afectat”, a spus Carl-Henric Svanberg, CEO la produc`torul suedez de infrastructur` telecom Ericsson.

Dar Svanberg a mai precizat c` Ericsson nu a resim]it \nc` efectele de-

clinului [i c` majoritatea operatorilor de telefonie mobil` \nc` au fonduri alocate extinderii propriilor re]ele. “Majoritatea operatorilor au un statut financiar stabil. Pot investi dac` vor”, arat` Svanberg. Ericsson vrea s` reduc` cheltuielile cu 1,2 miliarde de dolari pe parcursul acestui an, dar continu` de asemenea s` investeasc` \n sectoare precum alimen-tarea antenelor de telefonie mobil` prin intermediul energiei eoliene [i solare. Din unele perspective, declinul ar putea chiar fi s`n`tos pentru industrie, for]ând compani-ile s` priveasc` mai disciplinat la propriile opera]iuni. Tero Ojanpera, vicepre[edinte executiv al departamentului de divertis-ment [i comunit`]i din cadrul Nokia, spune c` a descoperit o nou` dorin]` de cooperare \n rândul operatorilor mobili, care caut` s` \mpart` cheltuielile noilor servicii, pe care anterior \ncercau s` pun` monopol. “Când se evapor` fondurile, \ncepe procesul de regândire”, glume[te Ojanpera.

PRE}URI DE RECESIUNE|n pofida recesiunii, Nokia a lansat la Congres o serie de noi modele. Oistamo a

negat c` noile dispozitive high-end au pre]uri pentru o economie \n declin, dar ambele vor fi relativ acce-sibile cump`r`torilor din clasa de mijloc. Nokia cere 340 de dolari, f`r` subven-

]iile operatorilor, pentru noul model E55, destinat atât utilizatorilor din mediul de afaceri, cât [i celor obi[nui]i care vor po[t` electronic` pe telefonul mobil.

E75, o versiune \mbun`t`]it` a mode-lului Communicator, care a fost primul dispozitiv Nokia capabil s` navigheze pe internet [i s` trimit` mailuri, va costa

480 de dolari f`r` subven]ii. Poreclit “C`r`mida”, din ca-uza dimensiunilor, \n actuala versiune el are dimensiuni similare telefoanelor standard, dar bene-ficiaz` de tastatur` integral` [i ecran mai mare.

Focusul Nokia pe pia]a din SUA este o recunoa[tere a faptului c` grupul trebuie s` investeasc` pentru stoparea asaltului noului juc`tor Apple pe pia]a profitabil` a

dispozitivelor smartphone. iPhone a ajutat la transformarea SUA \ntr-un incubator pentru noi modalit`]i de a folosi un smart-phone [i Nokia trebuie s` investeasc` masiv pentru a câ[tiga cot` de pia]`.

|n acela[i timp declinul economic deschide Nokia o poart` spre SUA. Com-pania rival` Motorola, \n mod tradi]ional dominant` pe pia]a telefoanelor mobile de mas` din SUA, \ntâmpin` dificult`]i.Ca parte a for]`rii pie]ei nord-america-ne, Nokia a dedicat centrul de cercetare [i dezvoltare din San Diego exclusiv pe produse destinate pie]ei din SUA.

ATAC MICROSOFT LA IPHONECa [i Nokia, Microsoft este sub presiune pe pia]a dispozitivelor smartphone[i este nevoit` s` cheltuiasc` bani pentru a progresa. Ballmer a anun]at c` vorfi lansate \n acest an cele mai noi\mbun`t`]iri ale platformei software de telefonie mobil`. Noul sistem de operare Windows Mobile 6.5 prezint` o interfa]` asem`n`toare celei a iPhone. Microsoft, al c`rei sistem de operare ruleaz` pe 12% din dispozitivele smartphone de pe pia]`, \[i va pune brandul pe telefoane mobile produse de parteneri ca LG Elec-tronics [i HTC. ^

CELULARUL DE CRIZ~Managerii din telefonia mobil` s-au plâns la Barcelona

de problemele economice, dar nu [i-au pierdut

încrederea în tehnologie

3 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

Congresul de la Barcelona a adunat nea[teptat de mul]i participan]i

“Ar fi o naivitate s` credem c`, \n cel mai mare declin de foarte mul]i ani, sectorul telecomunica]iilor nu va fi afectat” CARL-HENRIC SVANBERG, CEO ERICSSON