1

“Floare de Folk” Festival de muzică şi natură

2

Organizatori:

AsociaŃia de Turism pentru Tineret ADEONA Cluj-Napoca

AsociaŃia “SOS Terra Nostra” Arad

Obiectivele festivalului:

1. Promovarea zonei turistice Cârnic Retezat şi a zonei nordice şi centrale a

Parcului NaŃional Retezat

2. Punerea în valoare a muzicii româneşti de calitate, cântată live, precum şi

expunerea cântăreŃilor de muzică acustică şi folk

3. Promovarea obiectivelor naturale ale MunŃilor Retezat, a patrimoniului

istorico-cultural al judeŃului Hunedoara

4. Stimularea turismului local şi regional

Programul festivalului

Vineri 3 septembrie 2010

16.00-20.00 sosire participanŃi(public)

19.00-19.15 debutul festivalului

19.15-24.00 recitaluri folk

Sâmbătă 4 septembrie 2010

10.00-15.00 excursii de vizitare a zonei

15.00-19.00 atelier tiroliană

19.00-20.00 secŃiunea “open stage”

20.00-24.00 recitaluri folk

24.00-focul de tabără

Duminica 5 septembrie

Inchiderea festivalului.

Plecarea spre casa!

Spectacolele vor avea loc în curtea interioară a Cabanei Lolaia.

“open stage”-secŃiune a festivalului în cadrul căreia orice interpret amator poate să cunoască

sentimentul unic al prezenŃei pe scenă.

3

Artisti care au confirmat participarea:

1. Emeric Imre

Emeric Imre s-a nascut la inceputul anului 1965, dintr-o femeie apriga si sanatoasa, care era jumatate romanca, jumatate poloneza si dintr-un barbat jumatate maghiar, jumatate evreu, in zona care astazi este cartierul clujean Dimbu Rotund.

A fost indreptat spre muzica inca de mic, incepind sa studieze vioara din clasa I, la indemnul tatalui sau. Familia mai avea doua fete, Imre fiind mezinul si rasfatatul tuturor, mare iubitor de fotbal, practicand fotbalul timp de noua ani. De altfel, acum marturiseste ca parasirea carierei sportive este unul din regretele care il apasa uneori.

La antrenamentele Emeric se ducea cu vioara sub brat. Au urmat apoi doi ani dezastruosi in materie de muzica, finalizand cu renuntarea la studiile muzicale.

Un nou drum i s-a asternut inainte cand s-a aflat in clasa a VIII-a, tot in domeniul muzicii, insa de aceasta data era vorba de un alt instument, chitara. A ascultat „Esarfa in dar” a lui Mircea Baniciu si de atunci viata sa a fost Cenaclul „Nicolae Tautu” al Casei Armatei din Cluj. A ajuns acolo impreuna cu Ghita Cucui, „o colega de liceu cu voce extraordinara”. I-a cunoscut aici pe Sorin Lacatus, Jean Emanuel Anton, Iosif Szabo, Calin Nemes, Ioan Gyuri Pascu, Didi Ivanescu. Erau “gasca nebuna si frumoasa a Clujului”, era vremea cenaclurilor studentesti clujene din ’83-’87.

Anul 1983 a fost cel mai frumos an din viata artistului. Incepuse sa guste razboiul frumos dintre “scena si public”. Primul spectacol oficial al „gastii de nebuni” a avut loc pe scena Casei de Cultura a Studentilor (CCS) din Cluj-Napoca. Se canta folk, se facea pantomima, umor si poezie. Din repertoriul „gastii nebune” faceau parte piese proprii si ale celor de la Cenaclul Flacara, caci „folkul era rege atunci in Romania”. Pe linga Casa Armatei, repetitiile mai erau gazduite de Casa Municipala de Cultura sau Casa Tineretului. Dintre coordonatorii grupului au facut parte Emilia Ivanov si Cornel Udrea.

In 1984, a debutat la Cenaclul Flacara, impreuna cu Ghita Cucui si Liviu Robu cu care formau grupul Notorius. Euforia scenei a fost curmata, insa, de chemarea „in armata”. A fost militar la o unitate din Timisoara, in orchestra careia a cantat la vioara si chitara. La terminarea stagiului militar, a aflat Cenacul Flacara desfiintat. In 1987 s-a casatorit cu Aurora, care mai apoi a devenit mama copiilor sai Bianca Felicia si Cristian Emeric. In prezent, acestia traiesc in Italia, in Arezzo.

Evenimentele din ’89 reprezinta pentru el un moment miselesc despre care ii este si acum lehamite sa vorbeasca. Considera ca anii care au urmat „au adus mult mai multa libertate, dar si mult surogat”. In 1992 si-a reluat activitatea alaturi de Cenaclul Flacara, cu turnee si concerte in intreaga tara.

4

Cenaclul lui Paunescu si-a incetat activitatea prin anul 2000. Emeric Imre a luptat, insa, mai departe pentru promovarea folkului. Pe langa participarea la manifestari precum turneul „Folk You”, la a carui initiere sustine ca a avut o contributie insemnata, timp de un an, organizeaza in fiecare joi, in localul clujean Pub Zone, seri de folk. In spatiul putin fastuos, dar primitor, de aici, au cantat de atunci „nume sonore din breasla”: Dinu Olarasu, Adrian Ivanitchi, Tatiana Stepa, Florin Chilian, Vali Moldovan, Octavian Bud, Emilian Onciu, grupul Orizont 77 (format din Magda Puscas, Vali Moldovan si Ghita Danciu), Vasile Mardare, Dan Vana sau Hans Knall. Au mai participat la spectacolele de joi si invitati locali, precum cativa din cenaclul „Altfel”, Florin Toloarga, Gabi Forfota, Adriana, Olivia sau fratii Florea, „un grup care mentine vie miscarea folk studenteasca din Cluj”.

In 2006 lanseaza albumul „Nebun de alb”, inregistrat impreuna cu Jimi El Lako (vioara si chitara), Roje (clape) si Sebi Lazar (percutie) in studioul primului.

Impreuna cu doi asociati, Marius si Relu, reuseste sa puna la punct o oaza de “intamplari reale” si melodioase, clubul „Autograf”.

Mai nou canta intr-o trupa care se cheama “Emeric Set” a carei componeneta este: Emeric Imre – chitara acustica si voce, Razvan Krivach voce si chitara electrica, Adelina Bolot voce, Sorin Zamfir percutie si Gabi Ghita clape.

5

2. Ioan Onişor

La 13 ani cinta la tobe in formatia scolii. La 14 ani primeste prima chitara. Aceasta devine accesoriu obligatoriu la toate intilnirile, petreceri, precum si la nuntile prietenilor. Chitara, alaturi de rucsac, devin insotitori permanenti pe toata perioada studentiei. In 2003 infiinteaza grupul UNDE, impreuna cu Sandra Pop si Cristina Patrascu. In formula asta reuseste sa cistige increderea tuturor juriilor la festivalurile nationale de folk si cel mai important, simpatia si prietenia altor artisti si colegi de scena. In 2008 participa individual la citeva festivaluri nationale de folk. Compozitiile proprii sint apreciate de public si juriu, fiecare participare aducind un premiu. Incepind cu decembrie 2008 prezinta publicului in calitate de artist si producator primul material discografic, albumul « Meteolancolie » la care a lucrat impreuna cu colegele din grupul Unde mai bine de 2 ani. A initiat o serie de proiecte culturale « verzi », cum ar fi seria de concerte « Folk fara fum » (cu caracter anti-fumat, evident) sau seria de concerte pentru promovarea muzicii folk in liceele din Cluj(derulat impreuna cu Asociatia Interact) « Clipe de folk ». A participat la stringere de fonduri pentru copiii cu deficiente locomotorii. A sustinut derularea unui festival-concurs pentru copiii cu deficiente de vedere. S-a implicat in diverse actiuni caritabile, ex. proiectul « Pentru un zambet de copil ». A fost unul dintre cei 4 participanti la flash-mob-ul organizat la Cluj « In memoriam Teo Peter ». Este din 2007 directorul artistic al singurului festival de muzica folk din zontie la Castel – festival de folk pentru tineri. Implicat in proiectul Tabara de Arte « Tara Lapusului » care aduna sub umbra prunilor din Maramures muzicieni, scriitori, actori, artisti plastici, fotografi si alti oameni frumosi. Colaborari notabile : cu Ionut Mangu si Neli Biris in grupul Autograf ; cu Sorin Misiriantu, Tudor Runcanu & Co la opera folk-rock « Richard al III-lea », prezentare acustica; cu alti muzicieni in diverse proiecte : Emeric Imre, Magda Puscas, Sorin Zamfir, Catalin Pop, Razvan Krivach, Ovidiu Scridon, Raluca Irimia. A sustinut pina in prezent peste 300 de recitaluri.

6

3. IonuŃ Mangu

S-a nascut pe16 decembrie 1982, Braila, tine cu Rapd Bucuresti si ii plac muzica, plimbarile lungi si chefurile pana dimineata. Si pentru a sti mai multe despre el o sa las mai jos o scurta istorioara :

La 7 ani ia lectii de pian timp de un an cu profesorul Gigi Dogarescu de la Palatul Copiilor Braila. La 9 ani este cooptat in corul scoli. Desi una dintre cele mai mari dorinte ale lui a fost achizitionarea unei chitare, acest lucru devine posibil doar la varsta de 15 ani datorita economiilor facute din banii de cheltuiala primiti de la parinti. La 16 ani impreuna cu cativa prieteni alcatuiesc formatia de rock, Cardiac, unde canta vocal. La numai cateva luni de la infiintare, dupa ce pregatesc cateva piese, decid organizarea Primului Mare Festival Rock din Braila, alaturi de alte trupe de rock din localitate, eveniment care se bucura de un enorm succes in randul putinilor tineri ascultatori de muzica rock la acea vreme din oras.

La 18 ani pleaca la facultate la Brasov unde se ocupa minutios de distractia prietenilor si asigura fondul muzical la petrecerile din caminele studentesti si nu numai. Dupa terminarea facultatii se muta in Cluj-Napoca, unde descopera clubul Autograf, inima folkistilor din oras. Aici cunoaste nume mari ale folk-ului romanesc dintre care amintesc pe Emeric Imre, Marcela Saftiuc (considerata mama folk-ului romanesc, deoarece a fost prima voce feminina din acest gen muzical), Magda Puskas, Dinu Olarasu, Eugen Avram, Poesis, Zoia Alecu, unora dintre ei cantandu-le in deschiderea spectacolelor date in club. Tot aici se alatura altor tineri si inimosi folk-isti precum Ioan Onisor(Grupul Unde) si Neli Biris (alaturi de care canta sub denumirea de Grupul Autograf), Mihai Calian, Florin Toloarga, Alexandra Sidor si multi altii. Alaturi de acestia realizeaza cateva seri memorabile dedicate folkului, din care se pot aminti :

• Folk fara fum(uri) • Cantece aproape patriotice • Spectacol dedicat Noptilor albe ale muzeelor • Nenumarate seri Stand-up Folk

Ecourile acestor spectacole au facut membrii Grupului Autograf sa priveasca cu mai multa seriozitate acest proiect si sa participe si la alte manifestari de gen, in aceasta formula. In nu mai mult de un an grupul a devenit unul de succes in urbea de sub poalele Feleacului.

7

In toamna lui 2008 a hotarat sa iasa din aria underground si, indrumat de cativa prieteni, se inscrie la marile festivaluri de folk pentru tineret din tara precum :

• Festivalul Chira Chiralina, Braila • Festivalul Ziua de Maine, Alba Iulia • Festivalul Bistrita Folk, Bistrita • Festivalul Prima Iubire, Reghin • Festivalul Folkever, Siret • Festivalul “La Suceava in Cetate” • Festivalul de folk „Chitara Dunarii”, Calarasi • Festivalul „Poarta Sarutului” Tg Jiu • Festivalul Castanilor, Ploiesti

Toate aceste participari ii aduc premii frunoase, fie din partea juriului, fie din partea publicului. Dupa ce cunoaste latura tanara a folk-ului romanesc, se ambitioneaza si continua sa puna umarul la promovarea acestui gen muzical, daruind in muzica lui parte din sufletul si din trairile lui.

8

4. Mircea Vintilă

Vintilă s-a născut pe 23 martie 1949 la Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de ConstrucŃii în anul 1974.

Activitate. Discografie

A cântat alături de alŃi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc, Doru Stănculescu) la primul festival studenŃesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a StudenŃilor” şi în Cenaclul Flacăra.

La a doua ediŃie a Festivalului "Primăvara baladelor" câştiga „Marele Premiu” cu piesa "Lordul John". Cu piesa "Bade Ioane" câştigă premiul „Teletop” al Televiziunii Române, iar cu piesa "Făt Frumos" caştigă premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

A editat primul disc single, Pământul deocamdată – Mielul, în anul 1974. În 1975 lansează un alt disc single, Hanul lui Manuc – Bade Ioane. Urmează primul LP de mare succes in 1976, intitulat Crezul meu, o parte din piese fiind orchestrate de Dan Andrei Aldea.

În 1982 urmează un alt LP PeripeŃii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat.) În perioada 1978-1984 au fost editate două compilaŃii folk pe care apare în total cu patru piese.

În 1990 primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului NaŃional de Muzică Folk "Om bun". Urmează o serie de turnee in Austria, FranŃa, Germania, Rusia şi Slovacia. SusŃine spectacolul "FaŃă în faŃă cu lumea" la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiŃi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.

În 1992 fondează împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi Vlady Cnejevici grupul Pasăre Colibri, desfăşurînd o prestigioasă activitate discografică şi de turneu în Ńară şi străinătate (SUA, Canada, Germania).

9

Albumul „Madama de pică”

În octombrie 2000, Mircea Vintilă lansează sub marca Roton albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuŃia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu - co-autor, Gheorghe Emanuel - programare şi claviaturi, Relu Bitulescu - percuŃie, Eugen Caminschi - chitară, Marius BaŃu- chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete - bass. Primul single extras, "Noros Cecer", beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat "cel mai bun album folk al anului 2000", iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru "Cel mai bun videoclip al anului", decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.

Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând - despărŃirea, în vara anului 2003 - de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri - „Încă 2000 De Ani” (2001) şi „10 Ani” (2003) -, ambele la Roton. În plus, Vintilă a semnat un contract cu o nouă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (chitară), Gel Ionescu (claviaturi), Vadim Tichişan (tobe), Cătălin CreŃeanu (bas), Elena Pavel şi Andrada Popa (backing vocal).

Albumul „ToŃi într-o barcă”

În albumul ToŃi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinŃat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forŃă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă - Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparŃin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete.

În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; ToŃi într-o barcă surprinde prin prospeŃimea pieselor şi prezentarea acestora.

Albumul „Opere & operete”

Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi FundaŃia „Mircea Vintilă”, album ce conŃine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”.

Piesele mai vechi incluse în acest best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.

10

5. Magda Puşcaş

Magda Puskas s-a născut la Reghin, la data de 14 ianuarie 1961. Şi-a început

activitatea în lumea muzicii încă din anii de liceu, făcând parte din grupul de folk Artemis al şcolii din acelaşi oraş.

Odată cu terminarea liceului, această trupă s-a destrămat, dar din ea s-a născut, în anul 1981, un nou grup format din Magda Puşkaş şi fosta sa colegă, Sorina Bloj. Cele două au continuat să cânte în cadrulClubului Tineretului purtând numele Ecoul. Această colaborare s-a fructificat cu câteva piese de un real succes, cântate în turneele susŃinute alături de Cenaclul Flăcara: La o cană cu vin, Din copilărie, Ardealul, Taina.

După încheierea colaborării cu Sorina Bloj, Magda Puskas şi-a adus aportul muzical în Cenaclul Flacăra alături de Tatiana Stepa, sub numele de Partaj, cântând împreună DesculŃ prin zăpadă, Creion, Partaj, precum şi vechile hituri ale Ecoului.

După 1989, Magda Puskas şi-a continuat activitatea în Cenaclul “Totuşi iubirea”. Se numără printre persoanele care au contribuit la resuscitarea folk-ului românesc de după anul 2000.

În prezent o putem vedea pe scena festivalului Folk You! sau la diferitele concerte pe care le susŃine în Ńară. Cântă fie în recitaluri solo, fie acompaniată de artişti precum Vali Moldovan, Florin Radu Ştefan sau Tcha Limberger. Împreună cu Vali Moldovan formează trupa Orizont 77.

Între anii 2006 - 2007, Magda s-a ocupat cu realizarea şi prezentarea emisiunii În căutarea folkului pierdut, de la televiziunea Orizont Tv din Baia Mare. A continuat munca începută, de această dată la televiziunea regională One Tv Transilvania, prin producerea, realizarea şi prezentarea emisiunii Gama Folk Major. Actualmente, concertează constant în Ardeal, dar şi în cluburile de folk din capitală.

11

6. Dinu Olăraşu

Dinu Olăraşu (n. 18 februarie 1962, ReşiŃa, judeŃul Caraş-Severin) este un poet şi cântăreŃ român de muzică folk. Pasionat de poezie, scrie primele versuri în şcoala generală, dar învaŃă şi să cânte la chitară, transpunerea versurilor sale pe muzică fiind o consecinŃă logică. Între 1984 şi 1985 evoluează în Cenaclul Flacăra.

Volume de poezie

• Dăruit eternităŃii pe fereastră, Editura Albatros, Bucureşti, 1983 • Traficul de transparenŃă, 1997 • Frenetic, 1998 • In, ColecŃia Brumar, Editura Brumar, Timişoara, 2001 • Caietele toamnei, 2003 • Caietele iernii, 2003 • Caietele primăverii, 2004

Discografie

• Vărsător • Pur şi simplu, Tempo Music, 1998 • Vizavi, Intercont Music, 2001 • Altcumva, Cat Music, 2007

Premii

• Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie • Cel mai bun cîntec folk, “N-ai nevoie de foarte multe…” (Premiile Muzicale Radio

România, ediŃia a cincea)

Titluri de piese muzicale

Ar fi bine, Azi, Camera cealaltă, Cântec de despărŃire, Cea mai urâtă, ChemaŃi targa, Cu toate averile din lume, Cutia de scrisori, Dă-i la naiba, Dintre o mie de Sori, Ploaia, Ea nu ma lasă, Ea-i nebuna, Femeia, Îngerul negru, N-ai nevoie de foarte multe, Naşpa, Nu mă iubeşti, nu mă iubeşti, Nu te mai bucura, iubito, vine iarna, Nu vrei să fi tu, fratele meu, Ochiu' dracului, Ploaia asta nebună, Pur şi simplu, ReŃeta de fericire, Sînt cel mai fain băiat, Sună-mă noaptea, Targa, Zece ani. Creatiile sale au fost aduse pe scena de artisti precum "Pasarea colibri", Alexandru Andries si trupa A.S.I.A.

12

7. Puiu Cazan

Cazan Ioan, cunoscut in lumea turismului montan si-a iubitorilor de cantece de munte sub numele de Puiu Cazan, targumuresean de origine dar stabilit in Cluj Napoca in ultimii ani, fost pilot de vanatoare in aviatia militara la Baza Aeriana de la Campia Turzii, absolvent al Scolii Militare de Aviatie Aurel Vlaicu, unde a luat pentru prima data contactul cu miscarea turistica din Romania si unde ulterior a infiintat un club de turism, renumit in aceea perioada, Soimii Boboc .

Tot atunci a inceput o prietenie stransa cu chitara si cu cantecul de drumetie pe care l-a promovat in ultimii 20 de ani in toate imprejurarile. In 1997 a infiintat Federatia Romana de Turism Sportiv, asociatie care a organizat timp de 12 ani Campionatul National al Cluburilor de Turism din Romania, activitate care a mentinut vie miscarea turistica sportiva, motorul si inspiratia drumetilor montani, iubitori de natura, drumeti din care, de-a lungul timpului au rasarit nume care astazi incanta cu compozitiile lor scenele festivalurilor de folk sau a cluburilor unde se promoveaza muzica folk, din capitala si nu numai.

Inspirat de frumusetea naturii, indragostit mereu de vazduhul ce i-a mangaiat aripile, privind cu respect spre inaintasii nostri, a dedicat din suflet cantecele sale sentimentelor sublime : iubire, prietenie, dragoste de tara si de oameni.

13

8. Marius BaŃu

Marius BaŃu s-a remarcat în lumea muzicii româneşti în 1977, anul în care a înfiinŃat, alături de Eugen Baboi, grupul Poesis. În perioada 1982-1985 activitatea sa s-a învârtit in jurul „Cenaclului Flacăra” iar în 1994, după o perioadă de 8 ani petrecută în Germania, a revenit în Ńară şi a reluat activitatea grupului Poesis lansând în 1996 albumul Cântec Şoptit.

A urmat o colaborare cu formaŃia Holograf la spectacole şi albume precum: 69% Unpluged, Supersonic, Undeva departe şi Holografica, susŃinând partitura de chitară acustică şi backing vocal. În aceeaşi perioadă, îl regăsim alături de nume mari ale muzicii româneşti precum Ducu Bertzi pe albumele „Dor de ducă”, „Sufletul meu” şi „Poveste de iarnă”; Mircea Vintilă - albumul „Madama de pică”, Ovidiu Lipan łăndărică - „Renaşterea”, Dinu Olăraşu- „Vis-a-vis”, Stepan Project - „Sensul vieŃii”.

În luna iunie a anului 2001 Marius BaŃu este cooptat în grupul Pasărea Colibri, formaŃie alături de care lansează albumul „Încă 2000 de ani” şi se remarcă prin melodii ca şi „Elegie”, „2000 de ani” şi „Cântec şoptit”. După perioada Pasărea Colibri, a participat la diverse spectacole alături de Ducu Bertzi, Florian Pitiş dar şi alŃi artişti.

La sfârşitul anului 2007, după o pauză de mai bine de 10 ani şi la 30 de ani de la înfiinŃarea grupului, Marius BaŃu şi Eugen Baboi s-au reunit în faŃa publicului românesc şi au lansat un nou produs marca Poesis, albumul Babilon.

9. Dan Vana

14

Detalii organizare festival

Durata: festivalul se va desfăşura pe parcursul a trei zile în perioada 3-5 septembrie

2010.

Cazarea: se va face la cele patru structuri de cazare existente în zonă:

1. Cabana Lolaia. Capacitate cazare 72 paturi

2. Cabana Codrin. Capacitate cazare 24 paturi

3. Camping Cârnic. Capacitate cazare, aproximativ 150 corturi

4. Cabana Cascada. Capacitate cazare 20 paturi

Se poate servi masa la Cabana Lolaia respectiv Cabana Codrin.

Pentru desfasurarea in conditii optime a festivalului beneficiem de sprijinul

Primariei Salas.

15

Accesul. Exista trei modalităŃi de a ajunge in zonă:

1. cu masina proprie. Se poate ajunge cu masina pana in curtea unitatilor de

cazare.Ultimii 5-6 km de drum sunt neasfaltati. Recomandam soferilor studierea

imprealabila a hartii postate pe siteul www.cabana-lolaia.ro sau www.adeona.ro

2. cu autocarul. Există curse regulate ale firmei Normandia din direcŃiile: Timişoara, Cluj-

Napoca, Rm. Vâlcea, Bucureşti. Acestea au ca staŃie apropiată Masivului Retezat

Autogara HaŃeg. De aici transportul se efectuează cu microbuze până în zona turistică

Cârnic.

3. cu trenul. Punctul terminus al călătoriei este gara Subcetate sau Ohaba de Sub Piatră.

Din gară există transport regulat către Zona turistică Cârnic Retezat.

16

Prezentarea zonei in care se desfasoara festivalul

1.Parcul NaŃional Retezat. Scurt istoric

Înainte de Reforma Agrară din 1922, pe parte din Masivul Retezat exista un fond de vânătoare al Casei Majestăţii Sale Regele, administrat de Direcţia Vânătorilor Regale, aflat în proprietatea indiviză a Statului Român şi a familiei grofului Kendeffy.

În 1923 cea mai mare parte a golului alpin se atribuie în mod definitiv, prin Reforma Agrară, în urma exproprierii, unor sate/comune, cu drept de folosire pentru păşunat, cu anumite restricţii, stabilite la înfiinţarea PNR în 1935. Administrator al acestor păşuni a fost numit Consilieratul Agricol al Judeţului Hunedoara, în baza instrucţiunilor primite de la Direcţia Islazurilor Pendinte din Ministerul Agriculturii.

În 1927, printr-un Procesul verbal din 17 iulie, Consilieratul Agricol al Judeţului Hunedoara predă Muzeului Botanic Cluj cca 1500-1800 iugăre în zona Aradeş, Zănoguţa pentru includere în Parcul Naţional Retezat. Nu se cunoaşte localizarea exactă a acestei suprafeţe.

Din 1931 Casa Autonomă a Pădurilor Statului (CAPS) a preluat în administrare fondul forestier, până atunci proprietate indiviză a Statului Român şi a familiei Kendeffy.

În anul 1935 se declară Parcul Naţional Retezat pe 100 km2.

În 1947, prin Legea pentru apărarea patrimoniului forestier, pădurile sunt trecute în proprietate de stat, fapt confirmat prin naţionalizarea din 1948.

În 1955 se constituie Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele – Tău Negru, pe o suprafaţă de 1840 ha.

În 1955 Comisia Monumentelor Naturii împreună cu Direcţia Agricolă Hunedoara stabilesc zonele de interdicţie totală pentru păşunat.

Înainte de înfiinţarea Parcului Naţional Retezat (1935), zona era rezervaţie de vânătoare pentru capre negre aparţinând Casei Majestăţii Sale Regelui, fiind administrat de Direcţia Vânătorilor Regale, "care şi-a luat angajamentul celei mai mari ocrotiri."

Proprietarii au populat lacul Zănoaga şi Râul Mare cu păstrăv încă înainte de înfiinţarea Parcului. Practica populării unor lacuri alpine şi a unor cursuri de apă cu păstrăv a fost continuată şi de administratorii terenurilor de vânătoare după 1948, respectiv ocoloalele silvice.

17

2. Obiective de vizitat în zona nordică şi centrală a Masivului Retezat Descriem mai jos aceste obiective turistice, tinand cont de gruparea lor intr-un circuit

al lacurilor din zona nordica a Muntilor Retezat: 1. Lacul Gales – situat la altitudinea 1990m, este asezat pe marginea treptei

mijlocii a Caldarii Galesului. Are un contur aproape circular, iar intregul cadru natural in care se gaseste, face din el unul din cele mai frumoase lacuri de munte din Romania. Pe malurile acestuia apar culmile Caldarii Galesului, unde se pot identifica Varful Papusa (2508m) si Varful Mare (2463m). In partea opusa, pe unde se face accesul in Caldarea Galesului se poate admira toata Tara Hategului. Prin dimensiunile impunatoare (3,68 hectare, adancime de 20,5m ) lacul Gales se situeaza pe locul 4 intre marile lacuri din Retezat (dupa lacurile Bucura, Zanoaga Mare si Taul Negru). Volumul mare de apa al lacului este intretinut de un torent abundent al carul parcurs se poate urmari pe traseul de vizitare marcat.

2. Lacul Pietrele- situat la altitudinea de 1990 m, in Valea Pietrele, pe traseul ce

duce spre Curmatura Bucurei si Varful Peleaga (2509m), este un lac de proportii modeste fata de marile lacuri ale Retezatului. Are o forma circulara, iar in jurul sau se face vazut un maret ansamblu de culmi si Varful Bucura. Plecand de aici se va ajunge in Curmatura Bucurei, ( 2206m) si la Lacul Bucura, cel mai intins lac glaciar din Romania.

3. Varful Bucura (2439 m) compartimentează Căldarea Bucura în două

mari unităŃi Căldarea de la sud-vest de acest prag, Zănoaga Bucurei, este numită şi Căldarea Bucurei dinspre Slăvei. Un compartiment al ei, Fundul Bucurei, este scobit în versantul estic al varfului Judele (2398 m) Celălalt compartiment al Bucurei se dezvoltă la nord-est de pragul de stâncă amintit mai sus şi a primit numele de Căldarea Bucurei dinspre Peleaga. Aici si afla Căldarea Pelegii, dominată dinspre nord-est de piscul cel mai înalt al Retezatului: vf. Peleaga (2509 m).

4. Lacul Bucura, cel mai intins lac glaciar din Romania, se află în Caldarea Bucura, sub Varful Peleaga şi Şaua Bucurei, fiind orientat în direcŃia nord - sud, la altitudinea de 2040 m. Suprafata lacului este de 8,86 ha, lungimea de 550 m şi lăŃimea medie de 160 m, perimetrul de circa 1390 m. LăŃimea maximă este de 225 m, iar volumul estimat este de 625.000 m³. Adâncimea maximă a apei lacului este de 15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac. Lacul este alimentat de 5 izvoare principale.

5. Lacul (Taul) Stanisoara– situat la altitudinea de 1990m, in Caldarea Stanisoarei, cavitate glaciara dominata de peretii nordici ai piscului Bucura si Custura Retezatului la vest si muchia Stanisoarei la est. Caldarea adaposteste 6 lacuri, dintre care Taul Stanisoara, de doua ori mai mare decat Lacul Pietrele, este cel mai important.

6. Cascada Lolaia – (Cascada dubla a Loiaiei) situata la altitudinea de 1150 m, cunoscută şi sub numele de Cascada Jgheabului, după numele unui vâlcel de unde curge un curent de apă, rupt în două braŃe de un prag de piatră înalt de 10—15 m. Aici apele provenite din topirea zăpezilor fostului gheŃar Nucşorul au rupt zăgazurile de granit şi au coborît pe vale, tăind un prag înalt în pieptul muntelui, precum şi cheile de mai la vale. Se afla la 15 minute de la poarta principala de intrare in Parcul National Retezat, vizitarea sa fiind accesibila turistilor de orice varsta.

7. Taul dintre Brazi – situat la altitudinea 1740m, este o mica formatiune lacustra locala de origine categoric neglaciara, ascuns dupa o padure de molid, pe malul stang al al Vaii Galesului. Se remarca prin aspectul interesant in care se deschide intre acestia. Unii autori de literatura de specialitate preconizeaza ca acesta va fi intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat acoperit de depuneri de namol. Aceste fapte ne indreptateasc sa il propunem in momentul actual ca obiectiv de mare potential.

18

Prezentare organizatori

AsociaŃia de Turism pentru Tineret ADEONA este o organizaŃie neguvernamentală, constituită în vederea împlinirii unor scopuri de natură educativă şi de dezvoltare a societăŃii civile.

Obiectivele ADEONA: • Promovarea turismului pentru tineret; • Cunoaşterea personală şi interpersonală şi dezvoltarea competenŃelor de lucru în

echipă; • Educarea pe linie ecologică şi de respect faŃă de natură a tinerilor.

Domeniul de activitate al asociaŃiei cuprinde doua categorii de activitati menite sa atinga obiectivele propuse: A. Programe educaŃionale B. Proiecte educative extracurriculare

A. Programele educaŃionale au ca scop promovarea turismului montan şi formarea în rândul tinerilor a competenŃelor civice şi a atitudinilor pozitive faŃă de protejarea mediului.

ADEONA a propus şi desfaşurat şase programe de educaşie montan-ecologică pentru tineret:

1. “PARÂNGUL, moştenirea gheŃurilor trecute” în anii 2006, 2007, 2008 2. “RETEZAT, muntele apă” în anii 2007 şi 2009 3. “VÂLCANUL, între legendă şi sălbaticie” în anul 2006 4. “Bocancul albastru” Retezat 2010 5. “Photo Camp 2010” Parâng 2010 6. “Dacii şi Romanii”, Parâng 2010 În desfăşurarea acestor programe se constată participarea unui număr de aproximativ

4000 tineri. Alături de aceşti tineri au luat parte la aceste programe 120 cadre didactice din şcoli din judeŃele Arad, Bihor, Buzău, Cluj, Satu-Mare, Suceava, Timiş şi din Bucureşti. Colaborarea s-a dovedit a fi benefică atât pentru ADEONA, cât mai ales pentru participanŃi, astfel ca se constată că numărul acestora este în creştere.

B. Proiecte educative extracurriculare ADEONA a participat în calitate de partener la proiectele educative: 1. “Împreună pentru un habitat sănătos”, depus şi realizat de Şcoala “Nicolae

Titulescu”, Cluj-Napoca. Obiectivul general al proiectului a fost: Dezvoltarea de cunoştinŃe referitoare la protecŃia mediului prin metode alternative de învăŃare.

În proiect s-a urmărit obŃinerea următoarelor rezultate: • informarea a 550 elevi cu privire la nevoia de protecŃie a naturii şi a mediului

înconjurător; • atragerea unui număr de 100 elevi în activităŃile proiectului; • amenajarea spaŃiului verde al şcolii; • transmiterea către 76 elevi, prin metode alternative, a informaŃiilor legate de natură si

mediul înconjurător.

2. “S.O.S. Natura”, depus şi realizat de Şcoala “Ion Creangă”, Cluj-Napoca. Obiectivul general al proiectului a fost sensibilizarea opiniei publice cu privire la gravele probleme sociale şi de mediu ale diferitelor comunităŃi locale.

În proiect s-a urmărit obŃinerea următoarelor rezultate: • informarea a 1200 elevi cu privire la gravele consecinŃe pe care le poate avea

intervenŃia umană asupra mediului;

19

• atragerea unui număr de 32 elevi şi 4 cadre didactice în activităŃile proiectului prin declanşarea interesului pentru protecŃia mediului înconjurător;

• sensibilizarea elevilor cu privire la situaŃia socială şi condiŃiile de viaŃă ale unor colegi ai lor.

Proiectele au fost finanŃate prin Programul de Granturi pentru Dezvoltare Şcolară de către

Ministerul EducaŃiei şi Cercetării în anul 2007. Proiectele s-au încadrat în categoria: Proiecte care sprijină îmbunătăŃirea procesului de predare - învăŃare prin activităŃi extracurriculare.

ADEONA sprijină în calitate de consultant numeroase instituŃiiîn elaborarea şi depunerea cererilor de finanŃare pentru fondurile CE. AsociaŃia “SOS Terra Nostra” Arad

Este o organizaŃie tânără, ce a luat fiinŃă în anul 2009.

Între planurile ambiŃioase ale asociaŃiei se află în primul rând dezvoltarea unui complex

turistic în Retezat, zona Cârnic. “S.O.S. Terra Nostra” este immplicată direct în

promovarea Retezatului prin elaborarea unui amplu proiect de popularizare a zonei ce se află

în curs de evaluare.

Cititi mai multe detalii pe www.adeona.ro