Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi Facultatea de economie si Administrarea Afacerilor

Croaţia - Strategii de politică monetară

Grecu Diana Florentina MFB An II

Cuprins

1. Scurt istoric2. Etapele aderarii Croatiei la Uniunea Europeana3. Criterii stricte privind aderarea Croatiei.4. Descrierea sistemului bancar

a. Istoric b. Tipuri de institutiic. Indicatori de apreciere d. Factori de influenţă şi tendinţe

5. Banca Centrală a Croaţiei

a. Istoricb. Obiectivec. Funcţii d. Instrumentee. Caracteristici definitorii

6. Bănci reprezentative

a. Privredna Banka Zagrebb. Zagrebacka Banka-Unicredit Group

2

1. Scurt istoric

Croaţia este o ţară mica, cu o populaţie de aproape 4,5 milioane de locuitori. Se

învecinează cu Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Slovenia şi Ungaria.Teritoriul său

cuprinde peste 1200 de insule şi insuliţe, dintre care numai 48 sunt locuite permanent.

Croaţia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană (UE) în iunie 2003 şi a

demarat negocierile propriu-zise în luna octombrie 2005. Însă, acestea au fost întrerupte în

2008, când Slovenia a blocat continuarea procesului, din cauza existenţei unor dispute

teritoriale legate de accesul la apele internaţionale din Marea Adriatică. Ulterior, negocierile

au fost reluate în 2009 şi finalizate în iulie 2011.Tratatul de aderare a Croaţiei la UE a fost

semnat la data de 9 decembrie 2011 la Bruxelles. Acest moment istoric, atât pentru Croaţia,

cât şi pentru UE, a fost urmat de procesul de ratificare a Tratatului de către Parlamentul croat,

Parlamentul European şi cele 27 de parlamente naţionale ale ţărilor membre, proces definitivat

în decembrie 2012. Astfel, în urma referendumului organizat în ianuarie 2012 (când circa 66%

dintre cetăţenii croaţi cu drept de vot au optat pentru aderarea la UE) şi a ratificării Tratatului

de aderare a Parlamentul croat a Tratatului, la 1 iulie 2013, Croaţia a devenit cea de-a 28-a

ţară membră a Uniunii, ceremonia oficială a avut loc la Zagreb.

Presa străină a vuit despre faptul că o ţară mică din Balcani a intrat oficial în clubul

democraţiilor europene. Astfel, publicaţiile internaţionale au abordat în mod diferit acest

eveniment.Integrarea europeană a Croaţiei reprezintă un moment de cotitură pentru această

ţară, afectată de turbulenţele financiare din UE, titrează Washington Post. Publicaţia

americană îl citează pe Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European care a

declarat că viitorul acestei naţiuni balcanice se va schimba pentru totdeauna.

Ria Novosti subliniază că este o premieră în istoria modernă a spaţiului comun

european, când o ţară aderă de una singură şi nu în cadrul unui grup. Un precedent este cazul

Greciei, în 1981.

3

Business Week notează faptul că ţara adriatică speră, datorită statutului de ţară-membră

a UE, să contribuie la consolidarea unei păci durabile în întreaga peninsulă balcanică. Şi asta,

în condiţiile în care există încă tensiuni în Bosnia, Herţegovina şi Kosovo.

Despre aspiraţiile Croaţiei scrie şi The Thelegraph. Ziarul britanic relatează că liderii

statului se bazează pe legăturile cu Uniunea Europeană pentru a atrage investiţii străine de 60

de miliarde de euro în economia ţării.

În 2014 cele mai importante sectoare ale economiei Croaţiei erau: comerţul cu ridicata

şi cu amănuntul, transporturile şi serviciile de cazare şi alimentaţie publică (21,2%), industria

(21,1%) şi administraţia publică, apărarea, educaţia, sănătatea şi asistenţa socială (15,4%).

Principalii parteneri de export ai Croaţiei sunt Italia, Bosnia şi Herţegovina şi Slovenia, iar cel

de import sunt Germania, Italia şi Rusia1.

2.Etapele aderării Croaţiei la Uniunea Europeană2

Data Eveniment

29.10.2001 Semnează Acordul European de Asociere (intrat în vigoare la

01.02.2005)

21.02.2003 Aplică oficial pentru aderarea la UE

18.06.2004 Declarată în mod oficial candidat la aderarea la UE

20.10.2005 Începe procesul de screening

12.06.2006 Sunt deschise primele capitole de negociere din cele 35 prevăzute

11.09.2009 Este rezolvată disputa privind graniţele maritime cu Slovenia – Golful Piran

10.06.2011 Recomandarea Comisiei Europene privind finalizarea negocierilor şi stabilirea datei de 1 iulie 2013 ca dată-ţintă pentru aderarea Croaţiei

24.06.2011 Consiliul European solicit finalizarea negocierilor până la sfârşitul lunii iunie şi semnarea Tratatului de Aderare până la sfârşitul lui 2011

30.06.2011 Odată cu ultimele 4 capitole de negociere închise, negocierea este declarată oficial încheiată

12.10.2011 Comisia Europeană se declară în favoarea aderării la UE

01.12.2011 Parlamentul European aprobă, prin vot în plen, aderarea la UE

09.12.2011 Este semnat la Bruxelles Tratatul de Aderare la UE. Acesta urmează a fi

1www.europa.eu2www.europa.eu – relaţia UE cu Croaţia

4

ratificat de parlamentele celor 27 de state membre UE, precum şi de legislativul croat.

22.01.2012 Populaţia Croaţiei se declară prin referendum în favoarea aderării ţării la UE (66,27% favorabil aderării şi 33,13% împotriva)

3.Criterii stricte privind aderarea Croaţiei

Având în vedere experienţa desprinsă din „valurile” de extindere precedente3, Comisia

Europeană a manifestat mai multă precauţie pe parcursul derulării negocierilor de aderare a

Croaţiei – a sporit numărul de aspecte abordate în timpul tratativelor şi a creat un sistem de

monitorizare specific, care să-i permită o mai bună evaluare a gradului în care au fost

respectate criteriile de aderare. Pe baza acestor proceduri mai stricte de evaluare, în luna

martie 2013, Raportul de monitorizare emis de către Comisia Europeană concluziona că ţara

este pregătită să adere la Uniunea Europeană. Înainte de a adera la UE, Croaţia a trebuit să se

alinieze la diverse norme şi procedure administrative ale UE. De exemplu, şi-a reformat întru

totul sistemul juridic şi şi-a modificat constituţia, pentru a garanta independenţa procurorilor.

De asemenea, guvernul croat a înfiinţat un organism responsabil cu combaterea corupţiei. Alte

reforme au vizat stabilirea unor limite pentru emisiile de gaze cu efect de seră şi adaptarea

normelor privind siguranţa alimentelor.

Beneficiile aderării la Uniunea Europeană

Chiar dacă la nivel naţional, susţinerea populaţiei privind integrarea în UE a scăzut

semnificativ de la lansarea negocierilor de aderare în 2003, apartenenţa sa la Uniune reprezintă

o realizare însemnată pentru Croaţia, care de acum va beneficia de avantajele oferite de piaţa

unică, va putea accesa fondurile structurale şi se va bucura de recunoaşterea politică în calitate

de stat membru al UE.

Cetăţenii croaţi se vor bucura de toate avantajele care decurg din calitatea de cetăţean

european, asistenţă medicală, protecţia consumatorului. În ceea ce priveşte întreprinderile,

acestea îşi pot deplasa capitalul din Croaţia către alte ţări ale UE şi beneficiază de avantajele

oferite de normele care facilitează plăţile transfrontaliere. Întreprinderile croate vor avea

posibilitatea de a participa alături de omologii lor din UE la licitaţii pentru contracte de

3European Commission –  European Economic Forecast Spring 2013, 9 May 2013, Brussels;            

5

achiziţii publice, peste tot în UE.De asemenea, întreprinderile mici vor putea accesa fonduri de

la Banca Europeană de Investiţii.

În prezent, Croaţia poate beneficia de resursele Fondului European de dezvoltare

regională. Fondurile structurale şi Fondul de coeziune vor ajuta Croaţia să investească în

cercetare şi inovare, în întreprinderi mici, în locuri de muncă durabile şi în initiative menite să

contribuie la combaterea deficitului de competenţe şi la reducerea ratei şomajului. Finanţarea

este gestionată de Comisia Europeană. În cazul în care un cetăţean croat sau o întreprindere

din această ţară depune o plângere împotriva Comisiei – sau împotriva oricărei alte instituţii

sau organism al UE – aceasta va fi investigată de Ombudsmanul European.

Astfel, deşi Croaţia se va bucura de avantajele celor „patru libertăţi” – libera circulaţie

a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor – există, în continuare, şi o serie de

restricţii referitoare la libera circulaţie a forţei de muncă (care se va aplica pentru o perioadă

de cel puţin încă doi ani), precum şi la intrarea în spaţiul Schengen (asemenea României şi

Bulgariei).

Aderarea Croaţiei la UE - proces de recesiune economică

În contextul în care economia croată s-a confruntat în ultimii ani cu efectele severe ale

crizei financiare, iar rata şomajului a crescut la circa 20% în 2012 (faţă de 9% în anul 2009)

– Tabelul 1 – ţara ar putea apela la ajutor financiar internaţional sau european, în măsura în

care datoria publică se va mai majora. Cu toate acestea, chiar în eventualitatea unui scenariu

pesimist, în opinia specialiştilor comunitari4, o economie relativ mică asemenea Croaţiei nu va

putea periclita stabilitatea economică a Uniunii Europene.

Viitorul procesului de extindere al Uniunii Europene

În prezent, Croaţia dispune de oportunitatea de a demonstra progresul înregistrat de

regiunea balcanică în ultimii ani. Deşi i se solicită de către Comisia Europeană implementarea

unor reforme ample în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi procesul de aplicare a legii şi

4CBP Nederlands Bureau for Economic Policy Analysis – The economic effects of Croatia’s accession to the EU, http://www.cpb.nl

6

punerea lor în aplicare va fi supravegheată, totuşi, nu va fi impusă o monitorizare post-aderare,

deoarece Croaţia a fost supusă unui proces de negociere mult mai exigent decât în cazul

celorlalte ţări în curs de aderare, demonstrând capacitatea sa de a implementa reforme într-un

timp relativ scurt.În consecinţă, în următorii doi ani, de Croaţia va depinde viitorul extinderii

Uniunii Europene.

Tabelul 1: Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai Croaţiei în perioada

 2009-2014

INDICATORI 2009 2010 2011 2012 

2013estimări

2014previziuni

Populaţie (milioane locuitori)  4,4 4,4 4,4 4,4 4,4 4,4PIB (miliarde euro) 43,7 44,4 44,9 45,0 46,0 47,7PIB/locuitor (euro) 9.931 10.060 10.205 10.227 10.454 10.840PIB (ritm anual de creştere, în termeni reali, %) 

-6,9 -2,3 0,0 -2,0 1,0 0,2

Consum privat (%)  -7,5 -0,9 0,2 -2,9 -2,0 -0,5Consum public (%)  0,4 -2,1 -0,6 -0,8 -1,3 -0,7Investiţii productive (%)  -14,2 -15,0 -6,4 -4,6 -0,5 4,0Rata şomajului ( % din populaţia activă) 

9,1 11,8 13,5 15,9 19,1 20,1

Rata inflaţiei (măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum, %) 

2,2 1,1 2,2 3,4 3,1 2,0

Sold bugetar (% din PIB)  -4,7 -5,2 -5,7 -3,8 -4,7 -5,6Datorie publică (% din PIB)  35,7 42,2 46,7 53,7 57,9 62,5Volumul exporturilor de bunuri şi servicii (ritm anual de creştere, %) 

-16,2 4,8 2,0 -0,4 1,3 3,5

Volumul importurilor de bunuri şi servicii (ritm anual de creştere, %) 

-21,4 -2,8 1,3 -2,1 0,4 3,7

7

INDICATORI 2009 2010 2011 2012 

2013estimări

2014previziuni

Sold balanţă comercială (% din PIB) 

-16,5 -13,3 -13,9 -13,6 -14,3 -14,7

Soldul contului curent (în % din PIB) 

-4,5 -1,5 -0,9 -0,1 -0,4 -0,0

Structura Tratatului de aderare

Tratatul de aderare a Republicii Croaţia la Uniunea Europeană cuprinde:

- Tratatul de aderare;

- Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Croaţia, precum şi adaptările la

Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcţionarea Uniunii

Europene şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice;

- Anexele;

- Protocolul privind anumite modalităţi referitoare la un posibil transfer excepţional

de unităţi ale cantităţii atribuite emise în temeiul Protocolului de la Kyoto la

Convenţia – cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice

către Republica Croaţia, precum şi la compensaţia conexă;

- Actul final, care cuprinde: I. Textul Actului final şi II. Declaraţii: A. Declaraţia

comună a actualelor statelor member, Declaraţia comună privind aplicarea deplină

a dispoziţiilor acquis-ului Schengen; B. Declaraţia comună a anumitor state

membre actuale; Declaraţia Republicii Federale Germania şi a Republicii Austria

privind libera circulaţie a lucrătorilor: Croaţia; C. Declaraţia comună a actualelor

statelor membre şi a Republicii Croaţia, Declaraţia comună privind Fondul

European de dezvoltare; D. Declaraţia Republicii Croaţia, Declaraţia Republicii

Croaţia privind măsurile tranzitorii pentru liberalizarea pieţei terenurilor agricole

croate.

Tratatul între statele membre ale Uniunii Europene şi Republica Croaţia privind

aderarea Republicii Croaţia la Uniunea Europeană cuprinde 4 articole şi menţionează că

Republica Croaţia devine prin prezentul tratat membră a Uniunii Europene şi a Comunităţii

Europene a Energiei Atomice. De asemenea, Republica Croaţia devine parte la Tratatul

privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la Tratatul de

8

instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, astfel cum sunt acestea modificate sau

completate.

Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Croaţia, precum şi adaptările la

Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la

Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, cuprinde adaptările

permanente şi temporare convenite în cadrul negocierilor.De la data aderării, dispoziţiile

tratatelor originare şi actele adoptate de instituţii înainte de aderare sunt obligatorii pentru

Croaţia şi se aplică în Croaţia în condiţiile stabilite prin aceste tratate şi prin actul de aderare.

De asemenea, este reglementată participarea Croaţiei în cadrul institutional al Uniunii

Europene.

Anexele la Tratatul de aderare cuprind următoarele documente: Anexa I prevede Lista

convenţiilor şi protocoalelor la care Republica Croaţia devine parte de la data aderării. Anexa

II conţine Lista dispoziţiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este acesta integrat în cadrul

Uniunii Europene şi ale actelor adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează

să fie obligatorii şi aplicabile pe teritoriul Republicii Croaţia de la data aderării. Anexa III

prevede adaptări ale actelor adoptate de instituţii şi anume:

- Libertatea de a presta servicii;

- Dreptul proprietăţii intelectuale;

- Marca de comerţ comunitară;

- Certificatele suplimentare de protecţie;

- Desenele şi modelele industriale comunitare;

- Servicii financiare;

- Agricultură;

- Pescuit;

- Impozitare;

- Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale;

- Mediu.

Anexa IV cuprinde Lista menţionată la articolul 16 din actul de aderare: alte dispoziţii

permanente, şi anume:

- Dreptul proprietăţii intelectuale;

- Politica concurenţei;

9

- Agricultură;

- Pescuit;

- Uniunea vamală.

Anexa V conţine Lista menţionată la articolul 18 din Actul de aderare: măsuri

tranzitorii, şi anume:

- Libera circulaţie a mărfurilor;

- Libera circulaţie a persoanelor;

- Libera circulaţie a capitalurilor;

- Agricultură;

- Siguranţa alimentară, politica în domeniul veterinar şi fitosanitar;

- Politica în domeniul transportului;

- Impozitare;

- Libertate, securitate şi justiţie;

- Legislaţia orizontală;

- Calitatea aerului;

- Gestionarea deşeurilor;

- Calitatea apei;

- Prevenirea şi controlul integrat al poluării;

- Produse chimice.

Parlamentul European are 11 membri din Croaţia. Ministrii din statele membre se

reunesc periodic în cadrul Consiliului UE pentru a adopta norme europene şi pentru a

coordona politici. În funcţie de domeniul de politică abordat, diferiţi reprezentanţi ai

guvernului croat participă în mod regulat la reuniunile Consiliului.

Comisarul European nominalizat de Croaţia esteNeven Mimica. El are ca portofoliu

cooperarea şi dezvoltarea internatională. Comisia este reprezentată în fiecare ţară a UE de

către un birou local, numit “reprezentanţă”.

6.1 Reprezentanţa Comisiei UE în Croaţia

Comitetul Economic şi Social European. Croaţia are 9 reprezentanţi în Comitetul

Economic şi Social European. Acest organism reprezintă angajatorii, lucrătorii şi alte grupuri

de interese şi este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se obţine o imagine

10

mai clară a posibilelor modificări ale situaţiei sociale şi ale condiţiilor de lucru în ţările

membre.

Comitetul Regiunilor. Croaţia are 9 reprezentanţi în Comitetul Regiunilor, adunarea

UE a reprezentanţilor locali şi regionali. Acest organism este consultat cu privire la

reglementările propuse, pentru a se garanta că legislaţia europeană tine cont de punctul de

vedere al fiecărei regiuni din UE.

Comunicarea dintre Croația și instituțiile UE se desfășoară și prin reprezentan ț a permanentă din Bruxelles. Reprezentanța acționează ca o „ambasadă” a Croației - principala

sa sarcină este de a se asigura că interesele și politicile țării sunt luate în calcul într-un mod

cât mai eficient în UE.

Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE sunt repartizate în mod

echitabil, în funcție de mijloacele disponibile. Cu cât este mai dezvoltată economia unei țări,

cu atât este mai mare contribuția sa. Bugetul UE nu are obiectivul de a redistribui bogăția, ci

mai degrabă pe acela de a se concentra asupra nevoilor tuturor europenilor, în

ansamblu. Relația financiară dintre Croația și UE în 2013: 

Cheltuielile UE în Croația: 0,290 miliarde EUR;

Cheltuielile UE ca procent din VNB-ul Croației: 0,69 % ;

Contribuția Croației la bugetul UE: 0,227 miliarde EUR;

Contribuția Croației la bugetul UE ca procent din VNB-ul său: 0,54 % .

Un nou stat implică modificări instituţionale pentru UE. Modificările structurale

presupun, mai precis, modificări aduse componenţei principalelor instituţii ale UE. Astfel,

odată cu aderarea unui nou stat, fiecare instituţie a UE era obligată să includă în aparatul său

administrativ funcţionari din cadrul noului stat membru. Croaţia nu face excepţie de la această

regulă, urmând a modifica începând cu 2013 componenţa instituţiilor UE: Parlamentul,

Comisia, Consiliul UE, Consiliul European şi Curtea de Justiţie a UE, Banca Centrală

Europeană şi Curtea de Conturi5.

Fiecare stat ce aderă la UE are dreptul de a trimite un număr prestabilit de

parlamentari (europarlamentari/eurodeputaţi) în cadrul Parlamentului European (PE). În

prezent, (conform Tratatului de la Lisabona) în componenţa PE regăsim 754 de

5Bărbulescu I., Procesul decisional în Uniunea Europeană, Iaşi, 2008.

11

europarlamentari6. Fiecărui stat îi revine un număr de europarlamentari calculat folosind un

principiu proporţional regresiv: statul cu cea mai numeroasă populaţie din UE, Germania,

dispune de 992 de locuri în PE, celorlalte state fiindule alocate locuri în funcţie de acest

număr, respectând totodată proporţia cu populaţia statului. Astfel, urmând modelul celorlalte

state membre ale UE care au deja membrii în PE, Croaţiei îi revin un număr aproximativ de 13

europarlametari.

În ceea ce priveşte componenţa Comisiei Europene, situaţia este de asemenea

interesantă, Croaţiei garantându-i-se posibilitatea de a participa în cadrul acestei instituţii

propunând un comisar, din momentul în care devine stat membru al UE cu drepturi depline.

Însă mandatul celui de-al 28-lea comisar european va fi unul scurt ca durată, deoarece, în

2014, mandatul prezentei Comisii (Comisia Barroso) se va încheia. Totodată, începând cu

2014, Tratatul de la Lisabona prevede posibilitatea reducerii numărului de comisari, la

propunerea Consiliului (2/3 din numărul statelor membre), abandonând regula „un comisar – o

ţară” şi stabilind un sistem de rotaţie între statele membre, încercându-se astfel sporirea

eficacităţii. Astfel, mandatul comisarului croat a durat doar şapte luni (01.07.2013 –

09.02.2014), până la alegerea unei noi Comisii, utilizând sau nu noua regulă. Se pune, de

asemenea, problema portofoliului ce se va afla sub coordonarea noului comisar, fiind nevoie

ca acestuia să i se înmâneze un nou portofoliu. Noul domeniu înmânat va putea fi unul nou

creat în cadrul Comisiei Europene, acest fapt reprezentând intrarea sub controlul Comisiei a

unui nou domeniu de activitate. Totodată, acest nou domeniu poate reprezenta o sub-ramură a

unui domeniu deja controlat de Comisie şi care să necesite separare de domeniul-mamă,

pentru exercitarea unui control mai amănunţit asupra sa. Exemplele în acest sens le regăsim în

mandatele unor comisari europeni cum au fost Leonard Orban sau Meglena Kuneva (care au

preluat un domeniu care a fost separat de portofoliul original: Multilingvismul fiind separat de

Educaţie, respectiv Protecţia Consumatorului fiind separată la rândul ei de portofoliul

Sănătăţii). Referitor la structura celorlalte instituţii (Consiliul UE şi Consiliul European)

problema structurală rămâne la fel de „acută”.

Modificarea numărului de membrii în cadrul Consiliului UE poate conduce la o

modificare a echilibrului între state, când se se va modifca sistemul Votului prin Majoritate

6Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Tratatul Constitutiv al CEEA, art. 2.

12

Calificată (odată cu intrarea în vigoare a regulilor impuse de Tratatul de la Lisabona)7.

Aderarea Croaţiei va implica o creştere a numărului de actori în cadrul organismelor

Consiliului UE (aici pot apărea mai degrabă dificultăţi în procesul decizional în cadrul

COREPER, de exemplu). Reuniunile Consiliului UE, precum şi cele ale Consiliului European

vor presupune, mai precis, aşezarea la masa tratativelor a 28 de reprezentanţi ai statelor

membre (miniştrii de resort, respectiv şefi de state / Guverne).

În ceea ce priveşte Curtea de Justiţie a UE, apar modificări în ceea ce priveşte numărul

de judecători, acesta crescând, prin aderarea statului balcanic, de la 27 la 28. Se va adăuga de

asemenea o nouă limbă în care pot fi desfăşurate procedurile (procese, înfăţişări), limba croată.

Limba de lucru (în care sunt redactate documentele) va rămâne în continuare limba franceză8.

Apar modificări şi în cadrul structurii Curţii de Conturi, al cărei număr de membrii creşte la

28, fiind necesar ca fiecare stat să aibe în instituţie un membru numit (membrii acestei

instituţii sunt numiţi de către Consiliul ca portofoliul atribuit Croaţiei, începând cu 2013 să fie

acela al Turismului, domeniu neaflat în prezent sub coordonarea şi reglementarea explictă a

UE.

Ultima instituţie importantă ce suferă modificări structurale este Banca Centrală

Europeană (BCE). Croaţia va avea dreptul ca odată devenit stat membru cu drepturi depline,

să numească membrii în cadrul BCE. Statul croat va beneficia şi de dreptul de a numi membrii

în Comitetului Executiv al BCE. Aceştia trebuie să fie „profesionişti prestigioşi, aleşi cu

acordul guvernelor statelor membre, exprimat la nivelul şefilor de stat sau de guvern, şi în

baza unei Recomandări a Consiliului şi după consultarea PE şi a Consiliului Guvernatorilor

Băncilor Centrale”. Cea mai delicată problemă va rămâne în schimb cea enunţată mai sus (în

cadrul modificărilor aduse PE) şi anume cea a creşterii excesive a aparatului administrativ

auxiliar. Fiecare instituţie a UE prevede ca principalii săi membri (eurodeputaţi, comisari sau

membrii ai Consiliului UE) să fie asistaţi în munca depusă de un aparat administrativ

competent şi eterogen din punct de vedere al componenţei sale. Apar aici probleme precum

posibilitatea birocratizării excesive a procesului decizional sau dificultăţi în acoperirea

bugetară a unui număr mare de angajaţi.

7http://register.consilium.europa.eu - Versiunile consolidate ale Tratatului privind Uniunea Europeană şi Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (15.04.2008), partea a VI-a, capitolul I, secţiunea 3: Consiliul, art. 238.8Bărbulescu I., Revista „Continuitate și schimbare în guvernanța europeană”, vol. 5, nr. 2.

13

Sistemul bancar din Croaţia

4.Decrierea sistemului bancar

4.a. Istoric

Spre deosebire de alte ţări din Europa Centrala şi de Est, la începuturile procesului de tranziţie de la socialism la capitalism, sistemul bancar din Croaţia era deja stabilit pe două niveluri, dar acesta trebuia reînnoit prin practici bancare bazate pe piaţă. În 1990, în ţară operau 26 de bănci. Până în anul 1997, 60% din sistemul bancar din Croaţia era de proprietate privată. Datorită regulilor liberale de licenţă bancară cu un nivel minim de capital, numărul băncilor a crescut substanţial în perioada 1990-1997, ajungându-se la un total de 60 de bănci.

În prezent, în Croaţia operează 39 de bănci.

4.b. Tipuri de institutii

În anul 2009, sistemul bancar din Croaţia era alcătuit din următoarele tipuri de institutii:- 33 bănci comerciale- 1 bancă de economii- 5 bănci de economii pentru domeniul imobiliar

4.c. Indicatori de apreciere

Gradul de intermediere bancară în Croaţia este ridicat deoarece activele bancare au o pondere de 110% din PIB (în anul 2008).

Din punct de vedere al dimensiunii cotei de piaţă în total active, băncile comerciale si cele de economii din Croaţia pot fi clasificate astfel:- bănci mari, în numar de 6 şi cu o cotă de piaţă de 79,4%- bănci de mărime medie, în număr de 4 şi cu o cotă de piaţă de 12,55%

14

- bănci mici, în număr de 24 şi cu o cotă de piaţă de 8,1%

În ceea ce priveşte gradul de concentrare bancară, sistemul bancar din această ţară este foarte concentrat, primele două bănci din sistem însumând o cotă de piaţă de 42% din total active bancare, iar primele 4 deţin o pondere de 65%.

În anul 2009, capitalul străin este majoritar cu o pondere de 91%, asa cum reiese din tabelul nr.1.

Tabel nr.1 Structura sistemului bancar croat din punct de vedere al provenienţei capitalului, 2009

Sursa: Banca Naţională a Croaţiei, Standard Presentation Format 2nd quarter 2010, p. 5http://www.hnb.hr/publikac/prezent/ebanking-sector.pdf

Competiţia bancară din cadrul acestui sistem poate fi apreciată cu ajutorul indicatorului Herfindahl-Hirschman care are valoarea cuprinsă între 1350 şi 1400, ceea ce ne indică o competiţie moderată, conform tabelului nr.2

Tabelul nr.2 Indicele IHH, 2009

15

Sursa: Banca Naţională a Croaţiei, Standard Presentation Format 2nd quarter 2010, p. 7http://www.hnb.hr/publikac/prezent/ebanking-sector.pdf

Ca şi indicatori ai performanţelor sistemului bancar amintim rentabilitatea financiară (ROE- Return on Equity) care, în anul 2009, avea o valoare de 6,7%, aceasta fiind mai mică decât valoarea standard de 15-20%. De asemenea, avem în vedere şi rentabilitatea economică (ROA- Return on Assets) care, în acelasi an, avea o valoare de 1,1%, încadrându-se în nivelul standard de 1-2% (tabelul nr.3).

16

Tabelul nr.3 ROA şi ROE

Sursa: Banca Naţională a Croaţiei, Standard Presentation Format 2nd quarter 2010, p. 10http://www.hnb.hr/publikac/prezent/ebanking-sector.pdf

Structura creditelor acordate şi a depozitelor primite este redată în tabelele nr.4 si nr.5, de unde reiese că ponderea cea mai mare este deţinută de gospodării.

Tabel nr.4 Structura creditelor acordate

Sursa: Banca Naţională a Croaţiei, Standard Presentation Format 2nd quarter 2010, p. 13http://www.hnb.hr/publikac/prezent/ebanking-sector.pdf

17

Tabel nr.5 Structura depozitelor primite

Sursa: Banca Naţională a Croaţiei, Standard Presentation Format 2nd quarter 2010, p. 14http://www.hnb.hr/publikac/prezent/ebanking-sector.pdf (accesat pe data de 30.04.2010)

4.d. Factori de influentă şi tendinţe

În sistemul bancar croat, criza financiară globală a dus la reforme de piaţă mai aprofundate decât în alte sectoare ale economiei naţionale. Mulţumită integrării internaţionale a băncilor din Croaţia, acestea au avut un acces facilitat la surse de fonduri străine. Datorită regulamentelor locale, băncile croate au întâmpinat criza financiară cu un grad ridicat de rezistenţă la şocurile externe.

Analiştii financiari declară că în acest an nu se aşteaptă la o creştere semnificativă în domeniul bancar deoarece se va reduce preţul capitalurilor străine.

18

5.Banca centrală a Croaţiei

Istoric

Constituţia croată, adoptată la 21 decembrie 1990, specifică în art. 53 al Băncii Naţionale ca fiind Banca Centrală a Croaţiei şi îi stabileşte responsabilităţile: Banca Natională a Croaţiei este banca centrală. Banca Natională a Croaţiei este responsabilă, atât prin drepturi, cât şi prin îndatoriri, pentru stabilitatea cursurilor valutare şi lichiditatea generală a plăţilor atât în ţară, cât şi în afara acesteia. Banca Natională a Croaţiei este independentă, dar responsabilă în faţa Parlamentului.

Legea Băncii Centrale a Croaţiei din 5 aprilie 2001 a determinat, printre alte lucruri, localizarea, operaţiunile, statutul acţionarilor, mandatul şi structura Băncii Centrale Croate. Această lege a întărit independenţa instituţională, financiară şi personală a acesteia, precum şi un cadru de muncă legal în concordanţă cu standardele europene.

Un amendament al bănci centrale adoptat în decembrie 2006 a consolidat independenţa sa şi a creat premisele referitoare la faptul că la data aderării la Uniunea Europeană, Banca Naţională va deveni parte integrată a Sistemului de Bănci Centrale Europene şi îşi va desfasura activităţile în concordanţa cu Statutul ESSB şi ECB (European Central Bank).

Obiective

Obiectivele principale ale Băncii Centrale sunt de a menţine stabilitatea preţurilor, de a susţine politica economică, astfel acţionând în concordanţă cu principiile unei economii de piaţă bazată pe concurenţa loială.

Funcţii

Principalele funcţii ale Băncii Centrale Croate sunt următoarele:

- stabilirea şi implementarea politicilor monetare şi de a stabili cursurile valutare- deţinerea şi administrarea rezervelor naţionale- emiterea monedelor şi a bancnotelor- emiterea şi revocarea licenţei de funcţionare a institutiilor de credit- supravegherea şi controlul asupra institutiilor de credit- îmbunătăţirea sistemului de plăţi- alte activităţi financiare permise.

19

Instrumente

Instrumentele de politică monetară folosite de banca centrală sunt cele care vizează:

- manevrarea rezervelor minime obligatorii- operaţiuni de open-market- rata dobânzii (taxa oficială a scontului)- alte taxe- restricţiile cantitative pentru operaţiunile bancare

Caracteristici definitorii

Banca Naţională Croată are un capital social de 2.5 miliarde kuna.Acţiunile băncii centrale nu pot fi transferate şi nu pot fi folosite ca un mijloc de

asigurare. Surplusul de venituri peste cheltuielile băncii centrale vor fi asimilate la rezerva generală în beneficiul bugetului statului.

Banca Centrală a Croaţiei informeaza de 2 ori pe an Parlamentul Croaţiei cu privire la condiţiile financiare, la gradul de îndeplinire al stabilităţii preţurilor şi implementării politicilor monetare. Banca Naţională poate publica rapoarte financiare şi în reviste de specialitate. Aceste rapoarte cuprind informatii referitoare la situaţia macroeconomică, sistemul financiar şi monetar al statului, creditele acordate, balanţa de plăţi, rata de schimb şi stabilitatea preţurilor.

6.Bănci reprezentative

a. PRIVREDNA BANKA ZAGREB

Banca Privredna este una din bancile de top ale Croaţiei, cu o lunga istorie în operaţiuni bancare. A fost fondată în 1966 şi este succesorul legal al NRH Bank, fondată şi ea în 1962. În toate etapele evoluţiei sale, această bancă a fost responsabilă pentru cele mai mari investiţii în dezvoltarea turismului, agriculturii, industriei, construcţiilor navale, electrificare şi infrastructură, devenind un sinonim pentru vitalitatea economică, continuitatea şi identitatea Croaţiei.

20

Tabel nr. 6 Acţionarii majoritari ai PBZActionari majoritari ai PBZ %

Intesa Sanpaolo Holding International S. A. 76,59

EBRD / custodia Zagrebačka banka 20,88

Petrokemija 0,12

PBZ / PBZ EQUITY – OIF (oferta publica) 0,12

PBZ / PBZ GLOBAL – OIF (oferta publica) 0,11

RH, VLADA, SREDIŠNJI DRŽAVNI URED ZA UPRAV. DRŽ. IMOVINOM 0,06

ORIOLIK, ORIOVAC 0,05

PIPS GAVRILOVIĆ POLJOPRIVREDA (succesorul sau legal) 0,05

RAIFFEISENBANK AUSTRIA/ RAIFFEISEN BALANCED  – OIF (oferta publica) 0,05

RAIFFEISENBANK AUSTRIA / RAIFFEISEN CENTRAL EUROPE – OIF (oferta publica) 0,05

Sursa: http://www.pbz.hr/Default.aspx?sec=476 (accesat pe data de 30.04.2010)

Oferta de servicii şi produse a acestei bănci se adresează atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice, şi constă în carduri de credit, administrarea portofoliilor de investiţii şi active, leasing şi activităţi imobiliare.

În ceea ce priveşte indicatorii de măsurare a performanţelor băncii din anul 2009, nivelul ROE este de 10,09%, în timp ce ROA este 1,29%.

b. Zagrebacka Banka-Unicredit Group

Zagrebacka Banka şi-a început activitatea în 1914 sub denumirea de City Savings Bank. Şi-a schimbat numele în Zagrebacka Banka în 1946. În 1991, aceasta a fost prima bancă croată care a implementat Standardele Internaţionale de Contabilitate, iar în 1995 a alcătuit Comitetul de Management şi Supervizare. Banca Zagrebacka a fost prima bancă croată care a fost clasată de 3 mari agenţii de rating, în 1997. În martie 2002, a devenit membră a UniCredit Group, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Europa cu peste 10000 de subsidiare şi 40 milioane de clienţi.

În prezent, Zagrebacka Banka este liderul pe piaţă bancară din Croaţia şi unul dintre cei mai de succes membri ai UniCredit Group.

21

Principalele subsidiare ale băncii Zagrebacka sunt:

Company Country of domicile Industry

Prva stambena štedionica dd Croatia Banking

UniCreditBank dd Bosnia and Herzegovina Banking

ZB Invest doo Croatia Fund management

Zagreb nekretnine doo Croatia Real estate agency

Sursa: http://www.zaba.hr/home/wps/portal/public/en/WCMStranice/!ut/p/c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9CP0os3hvI3cLdxMLIwt3ywAXAyM3F3dT49AwS19fY6B8JC55QwMDQwK6vfSj0nPyk4D2hINsxm8SSN4AB3A0wKff0jfQWN_PIz83VT84NU8_Uj_KHEmlkZchSKWLb6CzsZGrs6F-ZE5qemJypX5BbkRlsKeuU6CjoiIA9y5H5g!!/dl3/d3/L2dJQSEvUUt3QS9ZQnZ3LzZfSzJHOEc0ODI4RzlQRDAyRkRHNTNVVjlNTTM!/?WCM_GLOBAL_CONTEXT=/wps/wcm/connect/zaba_en/zabapublic/About%20the%20Bank/Zagrebacka%20banka%20Group (accesat pe data de 30.04.2010)

Companiile asociate băncii Zagrebacka:

Company Country of domicile Industry

Allianz Zagreb dd Croatia Insurance

Allianz ZB doo Croatia Obligatory pension fund management

Allianz ZB doo Croatia Voluntary pension fund management

Sursa: http://www.zaba.hr/home/wps/portal/public/en/WCMStranice/!ut/p/c5/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9CP0os3hvI3cLdxMLIwt3ywAXAyM3F3dT49AwS19fY6B8JC55QwMDQwK6vfSj0nPyk4D2hINsxm8SSN4AB3A0wKff0jfQWN_PIz83VT84NU8_Uj_KHEmlkZchSKWLb6CzsZGrs6F-ZE5qemJypX5BbkRlsKeuU6CjoiIA9y5H5g!!/dl3/d3/L2dJQSEvUUt3QS9ZQnZ3LzZfSzJHOEc0ODI4RzlQRDAyRkRHNTNVVjlNTTM!/?WCM_GLOBAL_CONTEXT=/wps/wcm/connect/zaba_en/zabapublic/About%20the%20Bank/Zagrebacka%20banka%20Group (accesat pe 30.04.2010)

Oferta de produse şi servicii se adresează atât persoanelor fizice, cât şi juridice, punând la dispozitţia clienţilor săi carduri, bănci de investiţii, intermediere pe piaţa financiară şi bănci de corespondent.

Concluzii

22

Procesul de extindere a UE este unul complex în studiul Relaţiilor Internaţionale.

Statele care reuşesc să îndeplinească toate cerinţele impuse de instituţiile UE pot fi considerate

a fi reali luptători pentru unificarea europeană. Preţul pentru această unificare este plătit în

principal de sistemul instituţional al UE. Impactul primirii noilor ţări – printre care şi Croaţia –

se resimte în modificări aduse structurii instituţiilor (modificări în componenţa instituţiilor

UE). Trebuie atrasă atenţia asupra modificărilor aduse procesului decizional: modificări în

structura ideologică a PE, posibile îngreunări ale Procedurii legislative ordinare, modificări în

ponderea voturilor în Consiliul UE, creşterea numărului de dispute în cadrul instituţiilor UE

(cauzată de accesul îngreunat la o serie de fonduri structurale, dar şi de diversitatea culturală

crescândă). Toate aceste modificări se petrec la nivel supranaţional sau interguvernamental,

însă cei afectaţi în cele din urmă, sunt cetăţenii UE.

23

Bibliografie

1. Bărbulescu I., Procesul decisional în Uniunea Europeană, Iaşi, 2008, p. 39 – 41

2.Căpraru, Bogdan, “Activitatea bancară. Sisteme, operaţiuni şi practici”, Editura C.H.

Beck, Bucureşti 2010

3.Ministerul de externe croat http://us.mvep.hr/

4. www.europa.eu

5. www.europa.eu – relaţia UE cu Croaţia

6. European Commission –  European Economic Forecast Spring 2013, 9 May 2013,

Brussels;      

7.  CBP Nederlands Bureau for Economic Policy Analysis – The economic effects of

Croatia’s accession to the EU, http://www.cpb.nl

8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bia.

9.Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Tratatul Constitutiv al CEEA, art. 2.

10.http://register.consilium.europa.eu - Versiunile consolidate ale Tratatului privind

Uniunea Europeană şi Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (15.04.2008), partea

a VI-a, capitolul I, secţiunea 3: Consiliul, art. 238.

11.Bărbulescu I., Revista „Continuitate și schimbare în guvernanța europeană”, vol. 5, nr.

2.

12. http://www.zaba.hr

9% 23.21.22%Return on average assets 1.29%Return on average equity 10.09% 14.84% 15.45% 18.79% 21.22%Return on Retun average equity 10.09% 14.84% 15.45% 18.79% 21.22%Return on average assets 1.29%Return on average equity 10.09% 14.84% 15.45% 18.79% 21.22%

Return on average assets 1.

24

25