Fin Antec

7/23/2019 Fin Antec

http://slidepdf.com/reader/full/fin-antec 1/27

Evaziunea fscală

Caracterizarea și ormele evaziunii fscale

Presiunea fscală determină dierite maniestări de rezidență la impozite alecontribuabililor,cum sunt:

-Abstinența fscală constituie o rezidență pasivă prin care se reduce activitatea ,înașa el înct nivelul venitului să atin!ă un pra! de impozitare ct mai mic

-mișcari de protest sau revolte care orțează Parlamentul să revadă nivelulimpozitelor reducndu-le la un nivel suportabil

-evaziunea și rauda fscala reprezentnd mi"loace de a ocoli sau u!i din ața

presiunii e#cesive

Evaziunea fscală reprezintă un enomen economic și social comple#,căruia i-auost dedicate o serie întrea!ă de stuii$Preocuparea pentru analiza evaziunii fscalea constituit un pilon important în identifcarea celor mai efciente metodededicate preîntampinării și limitării acestui enomen$Evaziunea fscală !enereazăeecte directe în ceea ce privește volumul veniturilor fscale,aectnd,în modnemi"locit și implicit prin diminuarea capacității de a satisace nevoile publice alecolectivității$

%ultitudinea obli!ațiilor de natură fscală ce apasă asupra contribuabililor și mai

ales,nivelul acestor obli!ații au condus la identifcarea și inventarea unei !amecomple#e de de procedee și metode pentru eludarea normelor,prin care suntstabilite obli!ațiile fscale$Participarea la viața statutală or!anizată !enerează oserie de benefcii pentru cetățen,dar presupune și o serie de renunțări,inclusiv lao parte din veniturile proprii,prin plata impozitelor către sta, care nu sunt delocușoare$Aectnd interesul fnanciar al individului,impozitul este perceput ca unpre"udiciu,ce limitează interesul particular al individului$Evaziunea fscală a ost

întotdeanuna activă ți in!enioasă pentru motivul că fscul lovind indivizii înaverea lor,îi atin!e în cel mai sensibil interes,interesul bănesc$

Evaziunea fscală,înțeleasă ca simpla ormă a e!oismului uman este rezultantaunui "oc al interesului,în care individul indierent de mărimea impozitului,încearcăsă se sustra!ă plății ,ca re&ecție a psi'olo!iei conorm căreia contribuabilultrebuie să nu plătească ceea ce totuți ar plati$Evaziunea fscală este noțiunecomple#ă ,difcil de precizat,datorită unei diversități de cuvinte utilizate pentru adescrie acest enomen,la care se mai adau!ă ine#istența unei defniții le!alepentru rauda fscală$

(n lucrarea )*a raude fscale+,economistul rancez ean-Claude %artinez susțineacă:+dacă se vorbește în aceeași măsură de raudă le!ală sau le!itimă,de raudăile!ală,de paradisuri fscale sau reu!ii,de abuzul dreptului de a u!i din ațaimpozitului,de libertatea ale!erii căii celei mai puțin impozitate sau subestimareafscală,rauda la le!e sau economia subterană+$

7/23/2019 Fin Antec


efnirea noțiunii de evaziune fscală este e#trem de !reu de realizat$efnițiileoerite de specialiști sunt dierite și acoperă ,într-o mare măsură sau mairedusă,numai anumite aspecte le!ate de acest enomen$(n perioada cuprinsă

între cele doua războaie mondiale,noțiunea de evaziune fscală era sinonimă cuaceeea de raudă fscală,suerind însă mutații în conținutul de-a lun!ul

timpului,find percepută în perioada actuală ca reprezentnd o u!ă din ațaimpozitelor$Astel,.reste Anastasiu defnea,în acea perioadă ,evaziunea fscaă careprezentănd totalitatea procedeelor licite sau ilicite,cu a"utorul cărora ,ceiinteresați,sustra! în totalitate sau în parte ,averea lor, obli!ațiilor stabilite prinle!i fscale$

octrina oeră o defniție mult mai cuprinzătoare a evaziunii fscale prin carese înțele!e ansamblul sustra!erilor intenționate de la plata obli!ațiilorfscale,comise nu prin încălcarea le!ii,ci prin eludarea,prin ocolirea ei cu a"utorulunor acte simulate și aparent le!ale$Consultnd icționarul E#plicativ al *imbii

/omne, !ăsim următoarea defniție dată evaziunii fscale:sustra!erea de la plataobli!ațiilor fscale$Alți specialiști consideră evaziunea fscală sustra!erea de laimpunerea a unei părți mai mari sau mai mici din materia impozabilă$(n *e!eapentru combaterea evaziunii fscale nr$ 0123445,evaziunea fscală era prezentatăca find sustra!erea prin orice mi"loace de la impunerea sau de la plataimpozitelor,ta#elor,contribuțiilor și a altor sume datorate bu!etul stat,bu!etelorlocale,bu!etelor asi!urarilor sociale de stat și bu!etele de onduri speciale decătre persoanele fzice și persoanele "uridice romne sau străine$(ntr-o altăconcepție,evaziunea fscală constă în ansamblul sustra!erilor intenționate de laobli!ațiile fscale,comise nu prin încălcarea directă a le!ii ,ci prin eludarea ,prin

ocolirea ei,cu a"utorul unor acte simulateși aparent reale$Evaziunea fscală este așadar,un enomen social cu implicații fnanciare6ne!ative7contnd ăn sustra!erea contribuabililor de drept de la plata obli!ațiilor fscale cele revin ,utiliznd lacune le!islative sau recur!nd la manevre in!enioase pentruascunderea materiei impozabile$(n materie fscală,deciziile contribuabilului sunt!uvernate de doua principii undamentale:principiul le!alității și principiullibertății de !estiune$Principiul le!alității presupunde libertatea contribuabiluluide a ale!e situația ce mai avorabilă,din punct de vedere fscal,atunci cnd le!eao permite,ăra însă de a dispune de o libertate totală$Edifcator în acest sens estede amintit aptul că în țările an!lo-sa#one,orice aran"ament "uridic suspectat de a

nu avea un undament economic sau comercial,ci doar de a disimula materiaimpozabilă este supusă unui test de )reasonable business purpose+ în urmacăruia "udecătorul poate declara impozabilitatea actului "uridc analizat$

Cel de-al doilea principiu asi!ură contribuabilului posibilitatea de opțiune înceea ce privește identifcarea și ale!erea căii celei mai puțin impuse fscaloerindu-i totodată deplina libertate în !estiunea întreprinderii,ăra amestec dinpartea autorităților$Analizată din acest punct de vedere,evaziunea fscală trebuiesa se bucure de prezumția de le!alitate,iar autoritațile trebuie să se stabileascădacă contribuabilul a comis o eroare de apreciere și înțele!ere,de apt sau de

drept în acțiunile sale,ori decizia de !estiune descrie o practicărauduloasă$Contribuabilul oscilează de la eroare sau simpla abstinență în

7/23/2019 Fin Antec


utilizarea opțiunilor fscale pnă la abuz de le!e și raudă califcată$e puține ori în practică se poate ace distincția între eroarea contabilă involuntară și deciziapremeditată,aplicată conștient pentru diminuarea materiei impozabile și implicita obli!ațiilor către stat$

8ustra!erea contribuabililor de la ac'itarea obli!ațiilor fscale ce lerevin,potrivit re!lementărilor cunoaște o varietate de procedee ce sunt mereuadaptate și perecționate la evoluția le!islației fscale$Evaziunea fscală produce!rave pre"udicii veniturilor fscale ale bu!etului,maniestăndu-se în !enereal subdoua orme:evaziune fscala licită6le!ală sau le!itimă7 și evaziune fscalăilicită6rauduloasă sau nele!ată7$

Evaziunea fscală ilicită

9ici un contribuabil nu este oprit să uziteze de prevederile le!ale pentru abenefcia într-o măsură mai mare de veniturile obținute în urma activitățilorsale$Evaziunea fscală le!ală,după cum arată și denumirea se realizează la)adăpostul le!ii+$Contribuabilii acționează după principiul+imi este permis totceea ce nu este interzis prin le!e+$Prin evaziune fscală se înțele!e acțiuneacontribuabilului de a ocoli le!ea,recur!nd la o combinație, neprevazută aacesteia și deci tolerată$

Evaziunea fscală le!ală desemnează în sera sa de cuprindere acțiunea oriinacțiunea contribuabilului de a ocoli le!ea,olosindu-se de prevederile acesteia

într-un mod in!enios ce a scăpat re!lementării ,find deci tolerată prin omisiuneade re!lementare$eseori,le!islația fscală datorită lacunelor și ambi!uităților salaace posibilă scoaterea unor venituri,componente ale averii sau anumite acte desub incidența prevederilor fscaleprin stabilirea de adecvată a obiectuluiimpozabil$8in!urul de producerea acestui enomen este statul$Contribuabiliiidentifcă și e#ploatează insufciențele le!islației pentru a sustra!e,în total sau înparte,materia impozabila,ramanand si actionand intr un perimetrudele!alitate$Evaziunea fscala le!ala este undamentata asadar pe interpretareaavorabila a dispozitiilor le!ale ce oera contribuabilului o sera lar!a deactiune$%odalitatile de rauda fscala licita sunt diversifcate si comple#e inunctie de natura obli!atiei fscale ce se doreste a f diminuata prin astel de

procedee$Printre cele mai olosite procedee de evaziune fscala le!ala se potenumera:

• nterpretarea avorabila a acelor dispozitii le!ale prin care sunt instituiteacilitati pentru diversi actori ai vietii economice

• Posibilitatea societatilor de persoane de a opta ca veniturile lor sa feimpuse in conormitate cu re!imul fscal aplicat societatilor de capital

• Constituirea unor onduri de amortizare sau de rezerva mult mai maridecat s ar putea "ustifca din punct de vedere economic

• ;olosirea donatiilor ca par!'ii de diminuare a veniturilor supuse impozitarii

7/23/2019 Fin Antec


• educerea veniturilor impozabile a unor c'eltuieli de protocol,reclama sipublicitate in sume mai mari decat cele care rezulta in urma aplicariicotelor le!ale

• ;olosirea zonelor deavorizate ca instrumente pentru evitarea platii ta#elorvamale si a impozitelor datorate statului si nu pentru dezvoltarea

economica si an!a"area ortei de munca ,in scopul cacarora au ost create• Constituirea in lant a unor societati comerciale,de catre acelasi !rup de

asociati si patron pentru scutirea platii impozitului pe proft• Avanta"e in natura pentru acele cate!orii de personal bine renumerate din

cadrul frmelor pentru a benefcia de un tratament fscal mai bland inprivinta sistemului de impozitare a venitului6drepturi de subscriere inactiuni pentru conducerea frmei in completarea veniturilorsalariale,fnantarea scolarizarii copiilor an!a"atilor din ondurilefrmei,resedinte de vacanta7

• omiciliile fscale in paradisuri fscale

<n contribuabil poate ocoli prin comportamentul sau o obli!atie fscala,feprin abtinerea de a consuma un anumit bun sau serviciu,fe reducandu-siin mod deliberat activitatea pe care o desasoara in vederea diminuariiveniturilor supuse impozitarii,ara ca statul sa poata dispune demasuri$epinde numai de contribuabil in ce masura decide sa benefciezede prevederile le!ale pentru a se pozitiona cat mai avorabil$Permitandscoaterea unor venituri din sera de actiune a le!islatiei fscale,le!iutorultrateaza astel enomenul de evaziune fscala le!ala ca reprezentandacilitati fscale potentiale si nu de evaziune$/amane de competentale!iutorului ce comporatamente doreste sa aduca sub control si in ce

masura$n le!islatia !ermana si nu numai,se ace distinctia intre+zoneleliber fscale6fscal ree areas7+ si !olurile le!islative6le!islativeloop'oles7,contribuabilii e#pliatand comportamentul fscal al!uvernului$nractiunea fscala specifca domeniului fscal re!lementata caatare,poarta denumirea de evaziune fscala rauduloasa sau pur si simplurauda fscala$

Evaziune fscala ilicita

;rauda fscala,spre deosebire de evaziunea fscala licita presupune

actiunea constienta a contribuabilului de a incalca,cupremeditare,prevederile le!islatiei fscale in vederea diminuarea totale saupartiale a obli!atiilor ce ii revin$Evaziunea fscala ilicitadescrie,asadar,ansamblul actiunilor contribuabilului prin care suntincalcate prescriptiile le!ale in materie fscala in vederea sustra!erii de laplata impozitelor,ta#elor si a altor obli!atii datorate statului$n rlanda,rauda fcala este defnita ca reprezentand orice inractiune desustra!ere de la plata impozitului$8unt sanctionate astel aspru delictelefscale speciale,ce nu au un !rad de delimitare specifc unei anumiteobli!atii,ci sunt comune unor cate!orii lar!i de impozite si ta#e prevazute

in le!islatia fscala,find vorba in !enerald de inractiuni !rave$n=ermania,evaziunea fscala ilicita este defnita ca apta de a omite

7/23/2019 Fin Antec


intentionat prezentarea administratiei fscale toate elementele ceconditioneaza identifcarea materiei impozabile si aplicarea impozitului saude a comunica inormatii ine#acte sau incomplete acesteia,cu conditia caaceste actiuni sa determine fe micsorarea sumelor datorate ca impozit,fede a !enera avanta"e fscale ne"ustifcate autorului sau unui tert$n

aponia ,unde onestitatea cetatenilor in materie fscala este oarte ridicata,rauda fscala este califcata ca si crima,acand obiectul reprobariipublice ,ea find cercetata atat de serviciile fscale cat si de parc'et sipolitie$n C'ina rauda fscala este pedepsita cu pedeapsa capitala$n/omania cadrul "uridic privind prevenirea si combaterea evaziuniifscale,care abro!a *e!ea nr$ 0123445$*e!ea nr>532>??@ stabilestetotodata si cate!oriile de apte considerate inractiuni de evaziunefscala,precum si modul de sanctinare a acestora$Aria de cuprindere si maniestare a raudei fscale este mult mai maredecat cea a evaziunii fscale le!ale$;rauda fscala caracterizeaza in

!enral,intentia contribuabilului de a nu plati obli!atiile de natura fscaladatorate statului$Evaziunea fscala rauduloasa consta in olosirea unormetode si te'nici in vederea disimularii obiectului impusimpozitarii,subevaluarea sau sustra!erea ile!ala a materiei impozabile$inaceasta diversitate,este posibila,totusi,realizarea unei clasifcari a ormelorde evaziune fscala ilicita,in nctie de procedeeele utilizate;rauda traditionala sau prin disimulare constand in sustra!erea de la plataobli!atiilor fscale a materiei impzabile prin olosirea unor procedee caredatorita recventei de utilizare au devenit )clasice+$n cadrul acestorprocedee,ara a avea pretentia de e#'austivitate se inscriu:

•

9eintocmirea documentelor necesare in procesul de impunere• /euzul intocmirii declaratiilor de impunere sau intocmirea eronata aacestora

• 9einre!istrarea unor vanzari sau incasari prin neemiterea acturilorcorespunzatoare

• %unca la ne!ru• Producerea si comercializarea unor bunuri economice in mod clandestin• iminuarea ta#ei pe valuare adau!ate si a proftului impozabil prin

micsorarea scriptica a veniturilor din incasari• C'eltuieli salariale fctive

nre!istrarea pe c'eltuieli a unor amenzi si penalitati desi nu suntdeductibile fscal;rauda "uridica presupune de!'izarea naturii reale a unui contract sau aunei activitati in scopul eludarii prevederilor le!ale aplicabile pentrudiminuarea obili!atiilor fscale datorate statului de catre un anumitcontribuabil$;olosind le!ea ca trambulina pentru evaziunea fscala,contribuabilul,intotdeauna,va incerca sa si disimuleze actele si aptelepentru a le reda o aura de le!alitate aparenta$<zitand de prevederileCodului fscal,contribuabilul poate declara or!anelor abilitate activitatidesasurate au un scop nelucrativ in vederea evitarii platii impozitului pe

proft$Prolierarea muncii la ne!ru constituie o cauza des intalnita aevaziunii fscale,in care an!a"atorul oloseste o parte din orta de munca+la

7/23/2019 Fin Antec


vedere+iar o alta parte )la ne!ru+,ara a e#ista un contract de munca saucel putin unul de prestari servicii$ ;rauda contabila este !enerata de utilizarea unor documentecontabile+aleterate+ sau practici contabile ce nu corespund,in totalitatesau in parte,prevederilor le!ale ce re!lementeaza activitatea contabila sau

codul etic contabil in vederea sustra!erii materiei impozabile$atoritacaracterului proesionist al persoanei ce eectueaza acesteoperatiuni,!radul de pericol social si pre"udiciul creat statului este oarteinsemnat$e cele mai multe ori,aceste persoane sunt dierite "ustitiei$Acesttip de rauda este realizata ,indeosebi,prin procedee precum:

/ealizarea unor documente alse privind operatiuni fctive deproductie,comercializare sau import a unor produse supuse re!imuluiaccizabil

ntocmirea de documente contabile fctive6acturi,c'itante,ordine deplata,bilanturi7 in vederea micsorarii materiei impozabile

nre!istrarea prin acte contabile sau alte documente a operatiunilor carenu au o baza de operratiuni reale nscrierea in documentele de livrare a unor date,nereale,relativ la

cantitatea si pretul bunurilor comercializate ,pentru diminuarea scriptiva aveniturilor si inclusiv a bazei de impozitare

.r!anizarea si conducerea de evidente contabile duble,ori alterareamemoriilor aparatelor de ta#at,de marca",fscale sau a oricaror mi"loace destocare a datelor in vederea diminuarii veniturilor supuse impozitarii

Evaziunea fscala internationala

;rauda fscala internationala se undamenteaza pe sistemul re!imurilor fscalenationale si a presiunii fscale,la care sunt supusi in !eneralcontribuabilii,e#plicatia !asindu-se in necesitatea "ocului international al dubleiimpuneri$Contribuabilul doreste pentru sine un re!im fscal cat mai avorabil si nudoreste sa fe subiectul unor impozitari distincte,in tari dierite pentru aceeasimaterie impozabila,reu!iindu-se in zone in care este mai prote"at din punct devedere fcal$El oloseste o serie de te'nici si combinatii subtile pentru a-si atin!e

telul$

/amifcarea si diversitatea productiei dublata de o patrundere,tot mai accentuataa intreprinderilor in state a caror le!islatie fscala este mai blanda,a !eneratenomenul de evziune fscala internationala$Evaziunea fscala internationala aost si este incura"ata de e#istenta unor teritorii sau zone,ce benefciaza dere!imuri fscale avorabile sau de o e#trateriteritorialitate vamala,ce iese de subre!lementarea totala sau partiala a le!islatiilor nationale din domeniu$.amenii deaaceri din strainatate sunt invitati astel,de autoritati sa constituie si sainre!istreze societati comerciale din cele mai diverse pentru a produce e#clusiv

pentru e#port,in conditiile in care c'eltuielile salariale si sociale sunt destul deavorabile pentru ei$

7/23/2019 Fin Antec


Cele mai intalnite orme de de evaziune fscala la nivel international,suntabstinenta si disimularea$Abstinenta reprezinta cea mai radicala,dar si cea maisimpla de u!a in ata impozitelor$Contribuabilul se abtine de a mai realizaoperatiuni ce intra sub sera fscala,find descura"at de o presiune fscala ridicataincat acesta nu mai doreste sa munceasca,sa investeasca sau sa activeze pe un

teritoriu e#cesiv impus fscal,mi!rand astel spre tari cu o fscalitate mai redusaceii permite o buna remuneratie a activitatii sale$isimularea materiei impozabilepresupune actiunea de nedeclarare a veniturilor obtinute in strainatate sau averiisituate acolo,contribuabilil oerind inormatii ine#acte sau incomplete fsculuireeritor la materia impozabila e#istenta in aara rontierelor,in vederea diminuariiimpozitelor datorate statului de resedinta$

/ealizarea raudei fscale internationale presupune e#istenta unor intrumentespecifce ,asociate in special unor trei tipuri de societati ce actiomeaza pe piatainternationala:'oldin!urile,societatile de baza si frmele fctive$e e#emplu o

societate care doreste sa isi infinteze sau reinfinteze activitatea dar este situataintr-o tara cu fscalitate ridicata in ceea ce priveste veniturile de capital poateinre!istra o societate de 'oldin! in *ic'enstein,cu obiectivul de a emite titluri devaloare ce materializeaza imprumutul obli!atar$8umele obtinute din vanzareaobli!atiunilor sunt transerate de societatea 'oldin! catre frma din tara deori!ine la o dobanda e!ala cu rata dobanzii pentru obli!atiunile emise$obanzilevarsate de societatea 'oldin! pentru detinatorii de obli!atiuni nu suporta nici unel de retinere,ducand astel la reducerea costului de fnantare a societatiiinitiatoare a acestui proces$

8ocietatile de baza sau )bases companies+sunt reprezentate de acele societati

care desasoara o activitate proprie$Ele sunt infintate in state cu o presiunefscala redusa,pentru a putea concentra si !estiona benefciile fnanciare sicomerciale realizate in alte tari de catre fliale si intreprinderile comerciale din!rupul ondator$otodata,acestea !estioneaza trezoreria !rupului care le-aondat,in tarile in care sunt stabilite,unde fscalitatea este mai redusa$Acest tip desocietate sunt intalnite mai ales in Elvetia$

8ocietatile fcive sau+s'am companies+ nu au un sediu sau o baza materialainsemnata,ci unctioneaza adesea sub orma unor cutii postale,pe lan!a unavocat,banca sau contabil$8copul acestora este ,pe de o parte ,sa realizeze

stabilirea profturilor obtinute in tarile de reu!iu pentru anumite operatiuni ,iarpe cealalta parte,sa in!reuneze controlul fscal al contribuabililor,intreprindericomponente in !rup$

Astel de societatipot f:societati au#iliare de servicii al caror principal obiectiv ilconstiBuie acturarea la un pret ma"orat a serviciilor in mod real urnizate sauserviciilor fctive,societati de brevete care au rolul de a obtine brevete si apoi dea le cesiona la preturi avanta"oase$Cele mai des intalnite metode de realizare araudei fscale internationale constau in special in urmatoarelete'nici:manipularea preturilor tranzactiilor si transerul profturilor catre un stat incare impozitele sunt mai reduse si nepatrierea veniturior obtinute instrainatate,prin manipularea remuneratiilor$

7/23/2019 Fin Antec


n ma"oritatea statelor se incearca o politica de dialo! social intre contribuabil sifsc,in vederea identifcarii celor mai bune practici pentru prevenirea sidiminuarea raudei fscale,constatandu-se o reducere a nivelului deimpozitare inaceste tari$8e doreste aplanarea tensiunilor si a raudei fscale pe undalulsc'imbarii comportamentului contribuabillilor,constientizandu-se aptul ca

aceasta nu va disparea,ci e#ista o ratiune psi'olo!ica de maniestare a acesteia$

Paradisurile fscale

Paradisurile fscale6ta# 'aven7 sunt teritorii restranse,oarte stabile politic,dotatecu o retea dezvoltata de institutii fnanciar-bancare,avand o moneda stabila siputernica,cu un !rad ridicat de dezvoltare a inrastructurii,dispunand de retele de

telecomunicatii moderne,oeriti celor interesati un nivel de impozitare redus alveniturilor sau diverselor benefcii dublat de lipsa de cooperare cu autoritatilefscale din alte state$Paradisurile fscale se caracterizeaza prin aptul ca asi!uraun !rad inalt de pastrare a secretului bancar si oera persoanelor fzice sau

"uridice care doresc sa isi stabileasca domiciliul fscal sau sa desasoare activitatieconomice o serie de acilitati !arantate prin le!e asociatilor siadministratorilor$Paradisul fscal este un mi"loc ,un instrument prin care serealizeaza evaziunea fscala internationala de catre contribuabil care se bucurade un tratament fscal mai avanta"os$

Paradisurile fscale pot f clasifcate in doua cate!orii:paradisuri fscale principalesi paradisuri fscale secundare$Paradisurile fscale principale identifca si !rupeazasase tipuri de tari$Aceasta !rupare se undamenteaza pe dispozitiile le!aleaplicabile pe aceste teritorii,o tara insa poate apartine mai multor cate!ori:

• ari in care nu este aplicata nici un el de cota de impunre asupraveniturilor si cresterea de capital pentru persoane fzice,in randul acestorainscriindu-se:a'amas,ermude,a'rein,CaBman,9auru,8aint-Dincent,urs si Calvas,Danuatu si Principatul %onacoFmai sunt cunoscutesub denumirea de )zero 'avens+

• ari in care cotele de impunere sunt scazute:*iec'tenstein,Elvetia,nsulele

Dir!ine ritanice,Antilele .landeze,erseB =uerneseB,%an,rlandaFnivelulredus al acestor cote este determinat de aptul ca sunt stabilite caurmarea unor reduceri de cote datorate acordurilor fscale prin dublaimpunereF

• ari care oera avanta"e specifce societatilor 'oldin! sau societatilor oG-s'ore:*u#embur!,8in!apore,arile de os

• ari care oera e#onerari fscale industriilor create in vederea dezvoltariie#porturilor :rlanda doar pentru societatile create inainte de 3403

• ari care oera avanta"e specifce anumitorsocietatiFAnti!ua,An!uilla,=renada,amica,arbados

7/23/2019 Fin Antec


Paradisul fscal oera mediul propice operatiunilor de spalare de bani lanivel mondial,constituind punctele de atractie pentru mafaintenationala$.erind servicii fnanciare de calitate,paradisurile fscale numai reprezinta doar privile!iul unor+initiati+care utilizau serviciile lor,ci inprezent ,au devenit parte inte!rata a vietii economiei mondiale$arile

dezvoltate desi,combat ve'ement practica )paradisurilor fscale+,au oatitudine ambi!ua ata de ele,neezitand totusi sa aca o concurenta duraacestora prin sistemul re!imurilor fscale privile!iate care pun la dispozitiainvestitorilor si mentin structuri "uridice speciale care oera o impozitareusoara$Paradisurile fscale se dovedesc a f si resedintele preerate alestarurilor,care preera sa-si stabileasca domiciliul in %onaco sauElvetia,pentru a benefcia de un impozit mult mai redus pentru veniturileobtinute decat in celelalte state vecin$*orizii britanici uzeaza si ei dee#istenata paradisurilor fscale pentru a evita sistemul de impozitare

e#cesiv pentru averea decedatilor$Astel,acestia se retra! labatranete,stabilindu-si domiciliul in nsulele CaBman,Elvetia sau Hon!Ion!$intre actorii care au contribuit cel mai mult la dezvoltarea paradisurilorfscale amintim:neincrederea in a!entiile !uvernamentaleFscadereaincrederii in institutiile fscale locale si nevoia de securitate fnanciaraproprie$Evaziunea fscala internationala este acilitata si incura"ata-in aaraparadisurilor fscale-de e#istenata zonelor libere,enclave teritoriale+state instate+ care benefciaza de e#trateritorialitate vamala si care scapa total

sau partial le!islatiilor nationale$Jona libera poate f defnita ca acea zonabine delimitata a teritoriului national in care pot f introduse maruri inscopul prelucrarii si comercializarii lor,de re!ula piete terte,ara a se aplicarestrictiile tariare ale re!imului vamal ce sunt aplicate teritoriului vamal$

Instrumente de masurare a evaziunii fscale

%arimea economiei ne!re6blac economB7 este difcil de masurat,afrmaAlain Anderton,dar in %area ritanie,estimarile o plaseaza intre 1 si 3@Kdin P$%etodele de analiza si masurare a dimensiunilor fscale au un !radredus de precizie,deoarece evaziunea fscala este !reu de controlat

datorita multitudinii te'nicilor utilizate in sustra!erea materiei impozabilede la plata obli!atiilor catre stat$Cele mai olosite instrumente de analizasunt undamentate pe anc'ete sau metode apro#imative$

A.Metode aproximativeeclaratia politica presupune lansarea unor cire speculative reeritoare ladimensiunea si amploarea enomenului evazionist in scopul de a urmarireactiile anumitor cate!orii ata de unele masuri adoptate de o persoanapublica care doreste spri"in in demersul sau$Aceasta metoda este utilizatain aprecierea dimensiunii economiei ne!re,cirele neavand rolul de a

constientiza cetatenii ca acest enomen este !rav si intr-o continuaacutizare$

7/23/2019 Fin Antec


Estimarea metodolo!ica se realizeaza cu a"utorul instrumenteloreconomice si sociolo!ice$nstrumentele economice sunt utilizate pentru amasura rauda fscala,dar si pentru dimensionarea enomenuluibeconomiei subterane$n acest scop,sunt olosite a!re!atele contabilitatiinationale,de e#emplu venitul national$Conturile nationale eera in fecare

an,o descriere,e#'austiva a veniturilor provenite din ta#e si impozite,asi!urand astel posibilitatea compararii cu statisticile directiei deimpozite si ta#e$Ecartul obtinut prin comparare poate f interpretat,camasurand evaziunea si rauda fscala$

B.Metode Statisticenstrumentele sociolo!ice utilizate in procesule de masurare a evaziuniifscale au ost elaborate,pornindu-se de la statisticile controlului fscal saua inormatiilor obtinute in urma anc'etelor particulare eectuate in cadrulanumitor proesii,considerate mai )e#puse+ la evaziune fscala$Anc'etele pariticulare eectuate la nivelul acestor proesii sau in anumitesectoare de activitate sunt,de asemenea,un instrument undamental demasura$Anc'etele se realizeaza asupra proesiilor liberaleprecum:avocati,medici,contabili,etc$%etoda esantionului reprezentativ al contribuabililor este o metoda oarteraspandita,utilizata in asociatie cu verifcarile fscale proundate$8untidentifcate astel doua practici:3$Asocierea unui control fscal aproundat si un esantion reprezentativ decontribuabili presupune,constituirea unui esantion de baza de circa 5?$???entitati fscale,pe baza unei tra!eri la sorti aleatoare pornind de latotalitatea contribuabililor persoane fzice$

>$Asocierea unei anc'ete prin c'estionar cu esantion reprezentativ alpopulatiei$Aceasta metoda este olosita in masurarea economiei subteranee#istente pe piata muncii$Esantionul reprezentativ este ormat apro#imativdin 4?? persoane care sunt intervievate si completeaza un c'estionar invederea descoperirii eventualelor prestatii in conditii nele!ale$C'estionarulprevede intrebari cu numarul de ore de munca si cu salariul orar,permitandevaluarea marimii economiei subterane$%asurarea evaziunii in tara noastra se realizeaza e#clusiv pe baza unormetode de apro#imatie in cadrul carora afrmatia politica detine un locimportant$

Cartea a 2-a

Evaziunea fscala internationala

.bli!atia de a plati impozite a aparut odata cu aparitia statului sidreptului in societatea omeneasca$espre evaziune fscala,se poate afrmaca s-a maniestat de-a lun!ul timpului mai accentuat sau mai estompat,inunctie de cresterea sau scaderea poverii impozitelor$Cresterea presiuniifscale ,pe de o parte,precum si maniestarea retinerii individului in ata

7/23/2019 Fin Antec


impozitelor,pe de alta parte au condus la incercarea de sustra!ere de laplata impozitelor$Aceasta s-a realizat la inceputprin orta,apoi,odata cuevolutia societatii,contribuabilii au recurs la monopere din ce in ce maiperectionate si in!enioase,astel incat,de multe ori ,institutiile specializateale statului le-a ost !reu sa depisteze si sa anuleze manoperele

rauduloase$Evaziunea fscala reprezinta un enomen social cu implicatii fnanciareconstand in sustra!erea contribuabililor de drept de la plata obli!atiilorfscale ce le revin,utilizand lacune le!islative sau recur!and la manevrein!enioase pentru ascunderea materiei impozabile$;recventa evaziunii fscale este in&uentata de modul de evaluare aveniturilor:

• Evaluarea oretara determina o evaziune fscala le!ala,in situatia in carestatul stabileste orete mai mici decat cele reale,sau ile!ala datoratasustra!erii de catre contribuabil a unei parti din materia impozabila

•

eclararea veniturilor de catre terti nu permite,practic,contribuabilului sacomita evaziune• Controlul veniturilor prin declaratii fscale controlate este difcil pentru

administratie,incidenta raudei,find,in acest caz,mai mare printrecomerciantii en detailn unctie de procedeele utilizate pentru sustra!erea de la plata obli!atiilorfscale,procedee licite sau ilicite,se distin! doua orme de evaziune fscala:

3$ Evaziune fscala le!ala,care consta in sustra!erea de la plataobli!atiilor ca urmare a interpretarii re!lementarilor le!ale,privindincompleta aplicare a prevederilor le!ale,privind incompleta aplicarea prevederilor le!ii,prin eludarea le!ii,intentionata sau nu,astelincat unele venituri sau parti din ele nu sunt impozitate

>$ Evaziunea fscala rauduloasa6rauda fscala7 care consta inascunderea cu buna stiinta a obiectului impozabil,subevaluareacuantumului materiei impozabile sau olosirea altor cai desustra!ere de la plata impozitului datorat$

Evaziunea internationala este in mare masura le!ata de e#tindereaproductiei anumitor intreprinderi spre tari cu le!islatii fscale si sociale maiavorabile$Ea este acilitata si incura"ata ,de asemenea,de e#istenta zonelorlibere,enclave teritoriale,veritabile )stat in stat+,care benefciaza de

e#trateritorialitate vamalasi care scapa,total sau partial,le!islatiilornationale$nvestitorii straini sunt invitati sa implanteze aici unitati industriale si saproduca pentru e#port in conditii salariale si de c'eltuieli sociale deosebit deavanta"oase$

*iberalizarea miscarii capitalurilor poatea avea ca si consecintaa!ravarea raudei si evaziunii fscale si sa provoace enomene de dislocare aplasamentelor fnanciare in detrimentul tarilor in care impozitarea venituriloracestor plasamente este cel mai ridicata si2sau cel mai bine controlata$

• ;rauda pe termen lun!,care apare atunci cand un a!ent economic

care si-a creat in timp o buna reputatie prin comportament sirezultate inceteaza brusc platile,declarandu-se in stare de

7/23/2019 Fin Antec


aliment,dupa ce in prealabil a avut !ri"a sa-si transere proftul inalta tara$

• ;rauda pe termen scurt,care poate f intalnita atunci cand o nouaintreprindere infintata inainteaza or!anelor fscale o cerere

"ustifcativa de rambursare a DA,insa dupa rambursare

intreprinderea in cauza isi inceteaza activitatea,iar platitorul dispare$• 8indromul )PHE.9L+ cand o frma ce avea obli!atii de plata a DA

se declara in stare de aliment sau se lic'ideaza,dar apare o altafrma cu acelasi director$n acest caz,or!anelor fscale le revinesarcina de a incerca sa incaseze impozitul de la unitatea alimentarasau lic'idata

• 8indromul )C.%PA9*./ %<*P*E+ apare in cazul in care suntinre!istrate mai multe frme,printre care si una antoma$Aceasta dinurma solicita rambursarea DA ara sa participe la plata DAcolectate,dupa care dispare

• %anipularile insti!nifante care se concretizeaza in eectuarea uneiserii de modifcari marunte in contabilitate,ca de e#emplu:omitereade la insumarea unor pa!ini,inre!istrarea repetata a unoracturi,raportare !resita,intocmirea de note de plata fctive,etc

in punct de vedere spatial,se identifca urmatoarele orme deevaziune:

3$ Evaziune fscala la nivel national,care poate f le!ala si raudafscala

>$ Evaziune fscala internationala stimulata de prolierarea

paradisurilor fscale

Cele mai recvente modalitati de evazioare utilizate pe plan internationalsunt:abstinenta si disimularea$

Abstinenta este orma cea mai simpla si mai radicala a maniestariievaziunii$escura"at de o presiune fscala prea ridicata,contribuabilul se abtine saproduca,sa munceasca,sa investeasca si se indreapta spre tari cu o fscalitatemai redusa$

isimularea6ascunderea7 materiei impozabile presupune nedeclararea veniturilor

casti!ate in strainatate sau averii situate acolo,contribuabilul dand inormatiiine#acte ;iscului despre tot ce depaseste rontierele nationale$

%odalitati de maniestare a evaziunii fscale la nivel international

Constituie evaziunea fscala,actiunea unor persoane fzice sau "uridice desustra!ere de la impunerea materiei impozabile,ceea ce aduce pre"udicii statuluide ori!ine a veniturilor sau statului de rezidenta sau c'iar ambelor state$

Ca modalitati de maniestare a evaziunii fscale,se pot prezenta urmatoarele:3$nre!istrarea partiala sai neinre!istrarea surselor de venit

7/23/2019 Fin Antec


%odalitatea aceasta este practicata atat de societatile comerciale,cat si depersoane fzice autorizate sau neautorizate sa e#ercite o proesie aducatoare devenituri$6prezentarea pentru plan intern7

Pentru a!entii economici din domeniul productiei si prestatiilor de

servicii,neinre!istrarea intrarilor si neinre!istrarea iesirilor au impact asupraurmatoarelor venituri ce se cuvin statului:

• mpozitul pe proft aerent obtinut din valorifcarea produselor obtinute sineinre!istrate

• mpozitul pe dividendele neinre!istrate• DA aerenta venitului obtinut si neinre!istrat• Accizele aerente produselor valorifcate• Contributia la asi!urarile• Alte impozite si contributii care se determina pe baza veniturilor

n domeniul comertului,punct de plecare a evaziunii este neinre!istrareaacturilor aerente unor maruri ac'izitionate sau ac'izitionarea unor maruri aradocumente le!ale de livrare$

n domeniul importului de produse si servicii,intreprinzatorii nu inre!istreaza laor!anele vamale produsele de import si nu evidentiaza nici veniturile obtinute dinvalorifcarea ulterioara a bunurilor6produselor7provenite de peste !ranita$n astelde situatii nu se realizeaza urmatoarele venituri:

M a#a vamala6neac'itata7M Comisionul vamal

M Accizele la produsele pentru care se datoreazaM DA aerenta produselor importateM mpozitul pe proft obtinut din valorifcarea produselor intrate raudulos in

taraM mpozitul pe dividendeM Alte impozite si ta#e

Pe lan!a metoda neinre!istrarii surselor de venit se practica si metodainre!istrarii partiale,in special sub orma diminuarii valorii in vama a produselorimportate in scopul reducerii impozitelor si ta#elor datorate deimportator$Aceasta metoda consta in alsifcarea acturii ori!inale a marfi

importateFprocedeul este practicat fe cu acordul e#portatorului,fe numai periscul importatorului$9u este evaziune fscala totala,ci se platesc impozite si ta#mai mici decat cele reale$%odalitatea de plata din tara a pretului real cuvenite#portatorului depide de le!islatia tarii respective si de )colaborarea+ dintree#portator si imporator$

aca alsifcarea acturii e#terne este acuta cu stiinta e#portatorului,atunciacesta va primi de la partenerul intern o valoare mai mica pentru marae#portata$Pentr a-si recupera dierenta,e#portatorul emite o a doua actura incare obiectul acesteia il constituie prestarea de diverse servicii,deoarece pentru

aceasta nu se plateste vama si nici nu pot f depistate de or!anelevamale,deoarece pentru serviciile importate nu se intocmeste declaratia vamala

7/23/2019 Fin Antec


de import$Astel de servicii prestate se reera la:fnantarea e#portului,creditecomerciale,consultanta,asistenta te'nica,mana!ement,prospectarea pietei$

aca alsifcarea acturii nu se ace cu stiinta e#portatorului,ci numai pe risculimportatorului,atunci recuperarea valorii reale a acturii se ace,de obicei,in

numerar,prin plata din conturi din aara tarii ori prin compensare cu alteoperatiuni de e#port din /omania in care pretul este diminuat e#act cu valoareadatorata pentru importurile al caror pret a ost alsifcat$

Evaziunea fscala realizata de P;A sau neautorizate sa e#ercite o proesieaducatoare de venituri are drept pre"udicii aduse statului:neplata impozitului pesalarii sau pentru alte cate!orii de venit,neplata cotizatiilor,contributiilor socialesi a altora care privesc veniturile realizate de persoane fzice$

8ocietatile 'oldin!

E#istenta acestor societati reprezinta o modalitate de valorifcare a avanta"elorpe care le oera le!islatia fscala a unui stat pentru societatile membre ale unui!rup$Ca re!ula !enerala,o societate 'oldin! nu desasoara o activitate industrialasau comerciala propriu-zisaFea indeplineste anumite unctii care reprezintaprestari de servicii pentru !rupul respectiv$eoarece participa la capitalulsocial,ea e#ercita controlul asupra activitatilor societatilor de productie si decomercializareFde asemenea ,asi!ura fnantarea societatilor din !rup sin

concentreaza profturile si alte venituri ale societatilor membre ale!rupului6dividende,comisioane,redevente,dobanzi7$

.biectul de activitate al societatilor 'oldin! de fnantare este asi!urarearesurselor fnanciare necesare fnantarii activitatii societatilor din !rup$Aceastaprocurare de resurse fnanciare nu se eectueaza oricum,ci cu valorifcareaavanta"elor fscale oerite de state prin contractarea de imprumuturi pepiata$aca o societate industriala6productiva7 are nevoie de o fnantare pe care odoreste mai putin costisitoare si in statul in care se a&a aceasta se percepimpozite mari asupra veniturilor obtinute din dobanzi,iar incasarea are loc prin

metoda stopa"ului la sursa,atunci aceasta societate poate sa contractezeimprumuturi bancare pe piata altui stat sau poate emite obli!atiuni pe o astel depiata ,in acest din urma stat percepandu-se dobanzi mai mici,iar impozitul aerentnu se percepe prin metoda stopa"ului la sursa$Pentr a-si reduce costurile defnantare,societatea de productie recur!e la serviciile propriei societati defnantare din !rupul societar$

8ocietatile-aza

Astel de societati se infinteaza atunci cand o societate care obtine venituri sicare ar putea f supuse unei fscalitati ridicate in statul in care isi are sediul isi

7/23/2019 Fin Antec


localizeaza veniturile in cauza:profturi,dividende,comisioane,dobanzi,redeventeintr-un alt stat in care nivelul fscalitatii este mai redus decat in primulstat$8ocietatea interesata creeaza in cel de-al doilea stat o societate baza la caretransmite veniturile$8ocietatea-baza devenita detinatoare deobli!atiuni,licente,de noN-'oN,de actiuni este indreptatita sa incaseze

redevente,dobanzi,dividende$aca presteaza si alteservicii6publicitate,amaretin!,consultanta,studii de ezabilitate7,atunci siveniturile dobandite pentru aceste servicii se impun in statul sursa care,in acelasitimp,este si statul de rezidenta societatii de baza$

8ocietatile antoma6fctive7

Caracteristic acestor societati le este sediul fctiv cae poate f declarat initial,alainre!istrarea societatii sau pe parcurs,cand sc'imba sediul real la unul

fctiv,modifcarea sediului avand scopul al nepracticarii evaziunii fscale$

Aceste societati aparent inre!istrate le!al,din momentul in care detindocumentele constituirii,stampila,cont in banca,pot sa procure de la unitatilespecializate documente cu re!im special6acturi,c'itante,avize de e#peditie7 careulterior,prin ascunderea sediului real,se pot olosi fe in nume propriu,fe pot safe vandute6stampilate cu stampila societatii fctive7$

Practica a aratat ca asemena societati se constituie de obicei pentru o sin!uraaacere de amploare dupa care dispar$Asociatii sau actionarii de multe ori suntcetateni straini care utilizeaza pentru identifcare documente alse saualsifcate$*a asemenea situatie se a"un!e prin intrainarea societatii de catreadevaratul proprietar unor persoane de obicei straine,ara indeplinireaormalitatilor la /e!istrul Comertului si la %inistrul ;inantelor Publice,astel ca inevidente reale se re!asesc ostii proprietari ai societatii,si nu cei actuali$Acestiautilizeaza documentele societatii dobandite in aaceri care nu se inre!istreazaniciodata in contabilitate si deci nu se plateste nici un impozit catre autoritatati$

dentifcarea noilor proprietari ai societatii devine oarte !reioaie,daca nu c'iarimposibila,mai ales ca noii proprietari,dupa ce au savarsit manoperarauduloasa ,parasesc tara,indierent daca sunt cetateni romani sau straini$

8ocietatile oGs'ore

n le!atura cu evaziunea fscala internationala,cele mai dezbatute probleme suntacelea care privesc societatile oGs'ore si paradisurile fscale$Aacerile oGs'oresunt de mare amploare,unele statistici aratand aptul ca O?K din depozitele invaluata ale omenirii sunt depuse in banci oGs'ore si @Kdin valoarea comertuluimondial de bunuri si servicii trece prin centre oGs'ore sau paradisuri fscale$

Ca re!ula !enerala societatile oGs'ore au un sin!ur scop,care este si principalulobiectiv al mana!ementului oricarui intreprinzator:ma#imizarea proftului prin

7/23/2019 Fin Antec


orice mi"loace le!ale,prin reducerea obli!atiilor fscale in avoarea cresteriiproftului,a proftului reinvestit sau a cresterii de capital$

.rice intreprinzator isi poate orienta aacerile liber in orice tara doreste,cuconditia sa respecte le!ile,atat in tara in care isi desasoara aacerile,cat si in

aceea in care este rezident$aca autoritatile fscale considera ca o anumitasocietate actionand in limetele le!ii pre"udiciaza bu!etul,atunci se impune sasolicite modifcarea corespunzatoare a le!ilor care permit asemenea actiuni$

n prezent,cresterea rapida a numarului de societati oGs'ore este consecintaurmatoarelor actiuni:

• nternationalizarea pietelor de desacere• *ibera circulatie a persoanelor si capitalurilor• ere!ularizarea le!islatiilor• iminuarea controlului asupra valutelor straine detinute de societati• nstabilitatea politica• %obilitatea politica

Conorm staticienilor,anual se infinteaza in intrea!a lume apro#imativ 35?$???de societati cu acest statut$

nfintarea unei societati oGs'ore

. companie oGs'ore este intrumentul fnanciar ideal de planifcare si evitare aimpozitelor,de crestere a proftabilitatii unei activitati,de coordonare a acesteiaintr-o libertate valutara deplina,toate acestea incon"urate de o stare de

anonimat$Etapele necesare crearii unei societati oGs'ore:

• Ale!erea denumirii si obiectului de activitate ale acestei companii• Ale!erea ormei "uridice a frmei• Ale!erea locului infintarii• ndeplinirea obli!atiilor le!ate de documentatie• 8electionarea unui consilier proesional care sa coordoneze intrea!a

operatiune<lterior infintarii companiilor,apare ca necesara ac'itarea ta#elor anuale$

.biectul de activitate al societatilor oGs'ore

Comert international:societatile rezidente in tari cu impozite ridicate,caredesasoara activitati de comert international,pot reduce cu a"utorul societatiloroGs'ore,impozitul pe proft,prin transerarea proftului in contul societatiioGs'ore$Astel e#portatorul va revinde la un pret oarte scazut marurilecompaniei oGs'ore,care va revinde mai scump unui tert$%are parte a proftuluirealizat prin tranzactia internationala se realizeaza in contul societatiloroGs'ore,si deci nu se impoziteaza$n cazul importurilor,marurile vor f importatede catre societatea oGs'ore,care la randul ei va )vinde+ societatii importatoarepropriu-zise,iar aceasta din urma o va comercializa pe piata interna$Astel

societatea importatoare va avea un proft oarte mic,ma"oritatea acestoraramanand in conturile frmei oGs'ore$

7/23/2019 Fin Antec


nvestitii:companiile se pot olosi de societati oGs'ore pentru realizarea unorinvestitii care vor conduce la profturi mari$Astel,aceste profturi vor f puse laadapost de impozite mari iar prin societatea oGs'ore se poate asi!ura sianonimatul adevaratului investitor$<n alt avanta" il reprezinta aptul ca inconturile companiei se pot pastra devize ara limite,eliminandu-se pierderile

datorate de dierentele de curs$Prin aceasta,e#ista posibilitatea repatrierii invaluta a dividendelor6obtinerea le!ala de proft in valuata7

ranzactii imobiliare:. societate oGs'ore care este proprietara unui imobil poateeconomisi sume importante la instrainarea acesteia,daca transmiterea serealizeaza indireact$Acest lucru se poate ace prin transerul actiunilor la noulproprietar$etinerea de proprietati imobiliare printr-o companie oGs'ore permiteevitarea platii ta#elor de mostenire,a ta#elor platibile in cazul vanzarii,precum sia ta#elor pe venit$n multe tari nu se ace dierenta intre persoane fzice sau

"uridice ca detinatori de proprietati si astel asemenea tranzactii sunt mai usor de

realizat$Consultanta:prin plata valorii unor servicii de consultanta6contabilitate,analizaeconomica,maretin!7se pot transera in conturile societatii oGs'ore sumeimportante ara sa se plateasca impozit pe proft$

.peratiuni bursiere:daca aceste operatiuni sunt eectuate de companiioGs'ore,atunci proftul obtinut nu este supus impunerii$

.peratiuni de lo'n:societatea de oGs'ore este mi"locul cel mai raspandit princare se reduce impozitul realizat in urma e#ecutarii unui contract de lo'n$

Avanta"ele constituirii unor societati oGs'ore

/elatiile de aaceri cu o societate oGs'ore inseamna a detine o societate intr-o "urisdictie straina,de unde se pot e#tra!e sume neimpozabile$Aceasta societatepoate f un trust,o corporatie,o societate cu raspundere limitata sau poate fvorba de un cont bancar personal$

A lucra prin intermediul unei societati oGs'ore poate conduce la multeavanta"e$enefciarul acestor avanta"e este actionarul,directorul sau benefciarul

companiei oGs'ore$8ocietatile oGs'ore prezinta si anumite avanta"esecundare,care nu sunt de natura fscala,printre acestea remarcandu-se cele dindomeniul contabilitatii:cu putine e#ceptii,in ma"oritatea paradisurilor fscale le!eanu prevede obli!ativitatea conducerii unei contabilitati pentru companiileoGs'ore$Astel anumite "urisdictii,cum ar f =ibraltar,a'amas sau nsulele %annu solicita nici o certifcare contabila sau audit asupra conturilor$Compania poateunctiona ara a f necesara nici un el de raportare$

/e!ula !enerala este ca paradisurile fscale nu publica inormatii cu privire lasocietati$Astel in ermude,a'amas,nsulele CaBman,Panama,*iberia,nici un

raport sau situatie privind starea fnanciara a unei societati nu a ost depus sausolicitat$Hon! on!-ul nu comunica public bilantul si raportul anual al societatilor

7/23/2019 Fin Antec


private,iar Danuatu al societatilor e#onerate$Autoritatile din nsula%an,erseB,=uerneseB nu comunica public situatiile fnanciare anuale,in timp cein Antilele .landeze publicul are acces la raportul societatii in care se re&ectaprofturile impozabile$

Avanta"ul este !reu de determinat,caci multe c'eltuieli 6cu contabili,cubilanturi,etc7 sunt evitate$e asemenea lipsa de audit a atras frme care spalabani,creandu-se locului respectiv o reputatie dubioasa$

Administrarea devizelor-in conturile frmei oGs'ore se pot pastra valute ara niciun el de restrictii,evitandu-se astel pierderile !enerate de dierente de curs larepatriere$

Presti!iu-sunt oarte multi oameni de aaceri din Europa de Est si Asia infinteazacompanii oGs'ore cu scopul cresterii reputatiei lor doar prin simplu apt canumele lor este le!at de o frma cu sediul in 8<A$urisdictiile oGs'ore atra!

investitiile oerind conditii fscale avorabile$Avanta"ele fscale e#ista sub ormaunui impozit redus,cum ar f 5$>@K din proftul net impozabil in Cipru,o ta#aanuala f#a de O5? lire sterline in nsulele %an sau zero impozit pentru companiilenerezidente inmatriculate in elaNare68<A7,rlanda,a'amas sau =ibraltar$Celemai multe paradisuri fscale au criterii relativ simple pentru autorizarea sinctionarea bancilor si a entitatilor economico-fnanciare$

E#plicatia tine partial de subzistenata a !uvernelor$Astel,multe dintreparadisurile fscale din re!iunea Caraibelor sunt tari mici,mai putin dezvoltate,aicaror locuitori sunt saraci$Proportia redusa a populatiei cu un venit superior

nivelului de subzistenta ar putea ace ca un sistem de impozitare sa nu fesatisacator$e aceea,!uvernele acestor teritorii au considerat mai efcient sa-siprocure resursele fnantarii c'eltuielilor publice in alt mod decat cel alimpozitelor$Asemenea venituri se realizeaza din ta#ele deautentifcare,inmatriculare si reinoire a frmelor infintate in asemenea teritorii$8ecreeaza noi locuri de munca in domeniul consultantei fnanciare si "uridice,sedezvolta serviciile si telecomunicatii si turism,etc$aca obli!atiile fscale alecontribuabililorsunt stabilite prin le!islatia elaborata la nivelul fecarei tari sauentitati "urdico-administrative independente,nimeni nu este tinut sa plateascaceea ce le!ea nu-l obli!a$

n consecinta,oricine poate sa caue solutii pentru a se apara impotriva uneiimpuneri pe care o considera e#cesiva$Evaziunea fscala internationala este decio orma a evaziunii fscale,iar paradisul fscal o metoda de realizare$

Paradisurile fscale

Paradisurile sau oazele fscale nu au caracter de noutate,nu sunt produs specifc

societatii contemporane$Evaziunea fscala internationala maniestata cu a"utorul

7/23/2019 Fin Antec


si in teritoriile cu statut fscal special s-a produs inca din Antic'itate in insulelevecine Atenei,in Evul %ediu in porturile tarilor de "os,in sec34 in Canada,etc$

8arsitul celui de-al doilea razboi mondial a ost momentul cresterii importanteiparadisurilor fscale$$I$Eiteman si A$*$8tone'ill specialisti in societati

multinationale considera ca acest lucru se datoreaza cresterii numarului flialelorunei societati-mama$Acestea au servit e#tinderii societatii-mama in strainatate,intari ce permit anumite acilitati fscale,dar si ca loc de reu!iu6si!uranta7pentrucapitaluri destinate reinvestirii sau repatrierii$Pentru a f utilizate ca mi"loc deevaziune,flialele erau infintate in tari cu monda stabila,care nu e#ercitau uncontrol al sc'imbului,aveau un sistem bancar fabil si un !uvern ce incura"ainvestitiile straine dar impunea la un nivel redus profturile investitorilor sausocietatilor e#istente,precum si dividendele varsate de fliale societatilor mama$

/aportul =ordon,realizat la cererea %inisterului ;inantelor din ;ranta,publicat in340,paradisul fscal este defnit ca si find )orice tara care este considerata caatare si care se vrea astel+$/o!er runet defneste paradiul fscal ca: )interitoriul in care persoanele fzice si societatile au impresia de a f mai putinimpuse decat altundeva+$Paradisul fscal este un mi"loc,instrument prin care serealizeaza evaziunea fscala internationalade catre contribuabil care cauta untratament fscal mai avanta"os$El oera avanta"e fscale comparativ cu alteentitati "uridice pentru a atra!e societati in e#pansiune si capitalFoera protectieprin le!e pentru operatiunile fnanciare si comerciale realizate de persoanelefzice si "uridice$Paradisurile fscale dispun de acorduri fscale in vederea evitariidublei impuneri cu tarile industrializate,urmanand asi!urarea reduceriiimpozitelor aplicate in mod normal investitiilor straine comparativ cu cele din

tarile semnatare$Aceste tari isi adapteaza in permanenta le!islatia fscala laevolutia acesteia pe plan international$

;actori !eneratori ai paradisurilor fscale

;actorii care au contribuit in cea mai mare masura la dezvoltarea paradisurilorfscale sunt:

• 9eincrederea in a!entiile !uvernamentaleF

• %ulti investitori traiesc cu teama ca a!entiile !urvernamentale deprotectie a investitiilor nu sunt sufcient de puternice pentru a le prote"ainteresele pecuniare

• 8caderea increderii in institutiile fnanciare locale ancile oGs'ore oera o !ama lar!a de servicii,care nu sunt disponibilein bancile americane sau vest europene$Anumite tari practica deasemenea,confdentialitatea in tranzactiile bancare$n anumite "urisdictiile!islatia asi!ura,ma#ima protectie a depunatorilor bancari$Amesctecul!uvernamental este minim astel incat este un stimulent sa incerci sacreezi o retea bancara si de aaceri in re!im oGs'ore$

•

9evoia de securitate fnanciara proprie

7/23/2019 Fin Antec


n lumea .ccidentala se produce un enomen de erodare a libertatilorpersonale,in special in ceea ce priveste inormatiile fnanciare$ancile saua!entiile de credit se intereseaza de fecare suma care intra sau iese dincont$e aceea est !reu de pastrat o intimitate fnanciara minima$%ediuloGs'ore oera o securitate fnanciara proprie,de care orice om de aaceri

are nevoie$ ;actorii determinanti in ale!erea paradisurilor fscaleAle!erea paradisurilor fscale se ace in unctie de trei cate!orii deactorii:!enerali,particulari si specifci$ ;actorii !enerali trebuie analizati prin prisma costurilor si riscurilorcare le prezinta asupra atin!erii obiectivului propus:

• 8tatutul "uridic trebuie sa fe bine precizat• E#istenta consensului politic:sunt evitate tarile in care !uvernul limiteaza

participarea capitalulilor straine, stimuland prioritar investitiile nationaleF• 8ituarea !eo!rafca: este necesara e#istenta unui sistem de comunicatii si

transport comod si rapid• 8tabilitate politica si economica: decizile !uvernelor de a recur!e lanationalizari si e#propieri constituie un risc ce nu poate f ne!li"atF

/iscul politic este evaluat de or!anisme privatespecializate6 8<A:;rost and 8ullivan7 sau de or!ane ce apartin!uvernului6;ranta:Centrul ;rancez de Comert E#terior7$ Pe bazainormatiilor primite de la aceste or!anisme se pot preera zone in careavanta"ele fscale sunt mai mici comparativ cu altele, dar stabiliatateapolitica este si!ura$

• 8tructura sociala: e#ista un interes mare pentru un nivel de educatieridicat al personalului auto'ton si pentru asi!urarea unor conditii de viata

de la un cost nu oarte ridicat pentru an!a"atii din tara de ori!ine• %oneda si controlul sc'imbului: interesul !uvernelor de a actiona

impotriva in&atiei, e#istenta unei monede stabile, structuri bancareconectate la centrele fnanciare ale lumii, transer liber al profturilor sicapitalurilor in devize convertibileF

• Dolumul aacerilor: cand societatea se conrunta cu limitarea unor operatiiin e#terior datorata unor evenimente politice,sociale,e#istenta unei pietelocale care sa constituie o baza si!ura pentru dezvoltarea unor operatiuniin strainatate constituie un actor important ce in&uenteaza volumulaacerilorF

Caracteristicle paradisurilor fscale

8unt state ale lumii care nu percep niciun impozit,altele percep impoziteoarte reduse pe unele venituri sau pe toate cate!oriile de venituri,alteleasi!ura un anumit !rad de secret bancar sau comercial$

Printre caracteristicile paradisurilor fscale se re!asesc:

3$ mpozitele reduse$%a"oritatea tarilor considerate paradisuri fscale nuimpun nici un impozit pe venituri sau impun impozite doare pe anumitecate!orii de venituri,fe impun un impozit redus,in comparatie cu

7/23/2019 Fin Antec


impozitele impuse de tarile de ori!ine ale celor care olosescparadisurile fscale respective$e e#emplu ,!uvernele din nsulelea'amas,ermude,CaBman si altele nu stabilesc nici un impozit asupraveniturilor sau averii personale$*ipsa impozitelor pe venituri ace partedintr-o politica de atra!ere a bancilor si corporatiilor economico-

fnanciare din strainatate,dar e#ista si cazuri in care tara respectiva aconsiderat ca nu este necesar sau practic sa aplice un impozit asupraveniturilor$

>$ 8ecretul$<n anumit !rad de secret bancar este o caracteristica comunaatat a tarilor care sunt considerate paradisuri fscale,cat si celor care nuintra in aceasta cate!orie$Cele mai multe tari asi!ura o anumitaprotectie a inormatiilor bancare sau comerciale$n acelasi timp,cele maimulte tari nu vor prote"a aceste inormatii in cazul unei anc'ete le!aledin partea unui !uvern strain,mai ales atunci cand aceasta anc'etaeste acuta pe baza unui tratat$Paradisurile fscale reuza sa spar!a

zidurile din "urul secretului bancar,c'iar si atunci cand poate f vorba deincalcarea le!ilor unei alte tari$<nele state mentin o distinctie intreevaziunea fscala si alte activitati criminale,cooperand atunci cand estevorba despre investi!area cazurilor inractionale din aara sereita#elor,dar reuza sa coopereze in cazurile de evaziune fscala$

$ ncura"area dezvoltarii domeniului bancar$Activitatea bancara tinde sa "oace un rol important in economia unei tari care nu este considerataastel$Cele mai multe paradisuri fscale urmeaza o politica de incura"area activitatii bancare din strainatate$Acest lucru se ace prinintroducerea unei distinctii intre activitatea bancara a cetatenilor straini

si a locuitorilor tarii$Pe de o parte activitatea cetatenilor straini nu estesupusa anumitor cerinte in ceea ce priveste rezerva de onduri,ea findimpozata in mod dierit6daca va f impozitata7 si nu va f supusacontroalelor e#ercitate asupra sc'imburilor valutare sau altorcontroale$Pe de alta parte ,aceasta activitate se bucura de !arantiilerelative la mentinerea secretului bancar$

5$ %i"loacele de comunicare moderne$9umeroase tari considerateparadisuri fscale poseda instalatii de comunicare moderne,de o calitatedeosebita,mai ales servicii de teleoane,cablu care le lea!a de alte tari$

@$ *ipsa de control asupra monedei$Controlul care se e#ercita in mai multeparadisuri fscale este un control cu dubla moneda,care ace deosebiri

intre localnici si straini,intre moneda locala si cea straina$Ca re!ula!enerala,locuitorii tarii sunt supusi controalelor asupra monedei,dar nusi cetatenii straini$

O$ Publicitatea promotionala$Cele mai multe tari paradisuri fscale isi acsin!ure publicitate pe aceasta tema datorita avanta"elor pe care leprezinta atra!erea de investitori straini$Aceste tari cad in activitateafnanciara o sursa de venituri relativ stabila si cauta sa o promovezeactiv$Astel,nsulele arbados au adoptat o le!isatie natura a leimbunatati pozitia de centru fnanciar$nsulele a'amas au declansat oputernica campanie publicitara pentru a deveni un centru de elita al

activitatii bancare,de asi!urari si inre!istrari nave$<nele tari paradisuri

7/23/2019 Fin Antec


fscale sunt promovate de dierite persoane si campanii din altestate,care or!anizeaza simpozioane,intruniri in alte tari$ 9u e#ista un paradis fscal perect sau cel mai bun,pentru ca intr-oastel de situatie toti investitorii vor invada acel teritoriu,iar celelalteparadisuri fscale vor disparea$

Jonele libere

Evaziunea internationala este in mare masura le!ata de directionarea productieianumitor intreprinderi spre tari cu le!islatii fscale si sociale mai avorabile$Eaeste acilitata si incura"ata ,de asemenea,de e#istenta zonelor libere,eclaveteritoriale,adevarate )state in state+ care benefciaza de e#trateritorialitatevamala si care scapa total sau partial le!islatiilor nationale$

Jona libera este acea zona bine delimitata a teritoriului national in care pot f

introduse maruri in scopul prelucrarii si comercializarii lor,de re!ula,pe tertepiete,ara a se aplica rstrictiile tariare si netariare ale re!imului vamal ce suntaplicabile teritoriului national$

Jonele libere au drept scop dezvoltarea economica prin atra!erea capitaluluistrain care se realizeaza printr-un acces liber al marurilor in zona si prinacordarea altor acilitati fscale$

Avanta"e oerite de catre zona libera sunt:

• 8cutiri de ta#e vamale la accesul produselor de import in zona,cu conditia

ree#portarii acestora sau a produselor rezultate din prelucarea lorF• /educerea sau scutirea de impozite pe perioada determinataF• Concesii tariare la prestarile de servicii• Acordarea de asistenta fnanciara

Clasifcarea zonelor libere:$ (n uncQie de mărime, zonele libere se clasifcă în:

a$ ;oarte mici, pnă la 3? 'a6e#emplu: 8in!apore M 5 'a, insula %anM 0 'a7Fb$ %ici, pnă la 3?? 'a6e#emplu: a!uio în insulele ;ilipine M O> 'a,Curacao în Antilele .landeze M O5 'a, aeroportul *arnaca, insulaCipru M 0? 'a7Fc$ %i"locii, între 3?3-?? 'a6e#emplu: Panama M 33? 'a, %actan,insulele ;ilipine M 334 'a, 8'annon, port R aeroport în rlanda M 3>?'a, %onrovia, *iberia M >?? 'a, insulele a'amas M >>? 'a, !olulASaba, ordania M ?? 'a7Fd$ %ari, între ?3-3??? 'aFe$ ;oarte mari, peste 3??? 'a6e#emplu ataan, ins$ ;ilipine M 3??'a7$$ (n uncQie de tipul operaQiunilor e#ecutate:a$ Tteritorii libere+ ale căror uncQii se limitează la operaQiunile de

păstrare, sortare, împac'etare, transbordare, ără o prelucraresuplimentară a mărurilor:

7/23/2019 Fin Antec


M porturi libere ranco6P;7M aeroporturi libere6A*7M perimetre libere6ree perimeter-P*7M zonă de tranzit6J7b$ zone în care se desăUoară Ui o activitate productivă, de

prelucrare primară sau secundară a mărurilor depozitate:M zone prelucrătoare de e#port6JPE7M zone de promovare a investiQiilor6JP7M zone libere comerciale6J*C7$ (n uncQie de in&uenQa la nivelul economiei naQionale respective:a$ Jonă înc'isă în care activităQile desăUurate nu in&uenQeazăeconomia Qării a&ată în apropiere$b$ Jonă desc'isă sau inte!rată, care întreQine le!ături economicedirecte Ui reciproce cu statul pe teritoriul căruia se a&ă$D$ (n uncQie de modul de administrare:

a$ e către or!anele locale ale puterii de stat abilitate în acest scopb$ e către statul respectiv$D$ (n uncQie de particularităQile or!anizatorice:a$ Jone libere de ta#e vamaleb$ Jone de comerQ liberc$ zone economice libere etc$

D$ (n uncQie de natura Ui importanQa acilităQilor acordate sau dupăre!imul fscal:a$ Jone libere M enclave într-un teritoriu vamal naQional în care

mărurile intră ără ormalităQi vamale$b$ Jone bancare libere M bănci, care în conte#tul pieQei eurodevizelorsunt scutite de obli!aQia rezervei obli!atorii minime a depozitelor învalută$c$ Jone libere de asi!urări M caracterizate prin lipsa re!lementărilorpentru anumite tipuri de asi!urări$D$ (n uncQie de locul de amplasare:a$ Porturi6&uviale sau maritime7b$ Aeroporturic$ altele

D$ (n uncQie de inte!rarea economică a&ată în apropiere:a$ Jona europeană care cuprinde Uase mari JE*:M *arnaca din insula CipruM =ibraltarM =reciaM nsula %an din %area ritanieM 8'annon din rlandaM ElveQia%ai sunt cuprinse Ui zone libere din centrul Europei6Polonia, <n!aria,8lovacia7 Ui din Estul Europei6/omnia, u!oslavia, ul!aria7$

b$ Jona asiatică M cuprinde 1 mari JE*:M Portul %ina 8ulman în a'rein

7/23/2019 Fin Antec


M ebel Ali ;ree Jone Aut'oritz din Emiratele Arabe <niteM =olul ASaba din ordaniaM Hon! Ion!M %acaoM 8in!apore

M nsulele ;ilipine%ai trebuie menQionată Ui C'ina cu peste >? de JE*-uri Ui insula

aiNan$c$ Jona americană M care posedă cinci JE*-uri:M Curacao R aeroportul PrinQesa eatri# din insulele Antilele.landezeM a'ama %are din insula a'amasM ;reeport din insulele ermudeM PanamaM Costa /ica

d$ Jona aricană M e#emplu: %onrovia6*iberia7L$ (n uncQie de destinaQia mărurilor:a$ Jone orientate spre importul de măruri6cazul Qărilor dezvoltate7b$ zone orientate spre e#portul de măruri6cazul Qărilor în curs dedezvoltare7$

Avanta"ele tarii pe teritoriul careia se a&a zona libera

oate marurile de ori!ine straina sau nationala,cu e#ceptia celor care sunt

pro'ibite la import ,pot f introduse in zona,inma!azinate,e#puse,vanduteara a f supuse le!islatiei vamale a tarii respective$aca pentru inobilireaunor maruri se utilizeaza materii prime si materiale din tara de resedintaa zonei libere,in proportie de ?-5?K,e#portatorii marurilor astelinnobilate pot benefcia de prime de e#port proportionale cu valoareamateriilor prime si materialelor olosite$

Avanta"ele tarii pe teritoriul careia se a&a zona libera:

a7avanta"e valutare ,care se reera la rezultatele prestatiilor oerite in zonalibera:atin!erea si dezvoltarea trafcului de tranzitFmanipularea marurilor

straineFdepozitarea marurilor in ma!azii si platorme,etc

b7olosirea in masura mai mare a mi"loacelor de transport nationale,ceeace contribuie la cresterea incasarilor in valuta si permite aplicarea unormasuri menite sa accelereze dezvoltarea parcului auto'ton de mi"loace detransport

c7dezvoltarea economica a re!iunii in care este zona libera

d7realizarea unor stocuri de mara,necesare economiei nationale,din caresa se poata aproviziona in mod rational consumatorii interni,ara a f

necesare importuri masive in periodele cand con"unctura pietei e#terneeste neavorabila

7/23/2019 Fin Antec


e'nici de raudare la nivel international

Cele mai utilizate te'nici in domeniul raudei fscale internationale sunt:

3$ ranserul profturilor catre o tara cu impozite mai reduse,prinmanipularea preturilor tranzactiei

>$ 9erepatrierea veniturilor incasate in strainatate,prinmanipularea remuneratiilor

3$Prima te'nica a transerului profturilor,reprezinta una dintre clasicele problemeale dreptului fscal$Problema manipularii preturilor de transer apare in relatiadintre societatea mama si flialele acesteia$

%etoda este cea a pretului de transer6transer pricin!7$Prin transer se intele!e,in sens lar!,orice iesire de valori constanta in conturile unei intreprinderi,carecorespunde unei intrari de aceeasi valoare in conturile altei intreprinderi$Pentruca administratia fscala sa poata stabili prezumtia de transer indirect de benfciiin strainatate,trebuie reunite doua conditii:

-E#istenta simultana de le!aturi de dependenta intre societari

-E#istenta unui avanta" anormal

Pretul transerului marfi este considerat anormal daca marimea sa este

inerioara pretului de apt al altor clienti sau preturilor practicate normal$<navanta" anormal poate rezulta din imprumuturi sau avansuri consimtite de catre ointreprindere in avoarea alteia,cu scutirea de la plata dobanzilor sau cu dobanzireduse$

>$%anipularea remuneratiilor serviciilor din strainatate consta in nerepatriereaveniturilor incasate$Evaziuneas este adesea permisa prin societatile-baza sausocietatile fctive care primesc remuneratiile,pentru serviciile unui contribuabildintr-o alta tara cu un !rad de fscalitate ridicat$

%etode de prevenire si combatere a evaziunii fscale internationale

/e!lementarea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afliate

Preocupata in a limita posibilitatile de evazionare in cazul impunerii proftuluisediului permanent situau in /omania al unei societati nationale a altui stat,taranoastra a adoptat o serie de re!lementari printre care si cele privind pretul depiata al tranzactiilor intre persoane afliate$

7/23/2019 Fin Antec


*a stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afliate se olosestecea mai adecvata metoda dintre:

a7 %etoda compararii preturilor,prin care pretul de piata se stabileste pe bazapreturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile

catre persoane independenteFb7 %etoda cost-plus,prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilorbunului sau serviciului asi!urat prin tranzactie,ma"orat cu mar"a de proftcorespunzatoareF

c7 %etoda pretului de revanzare,prin care pretul de piata,se stabileste pe bazapretului de revanzare a bunului sau serviciului vandut unei persoaneindependente,diminuat cu c'eltuiala cu vanzarea ,alte c'eltuieli si o mar"a deproft

d7 .rice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transeremise de .r!anizatia pentru Cooperare si ezvoltare economica6metodamar"ei nete care implica calcularea mar"ei nete a proftului,obtinuta de o

persoana un urma uneia sau mai multor tranzactii cu persoane afliate siestimarea acestei mar"e pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoanain tranzactii comparabile eectuate de persoane independenteF%etodaimpartirii proftului,se oloseste atunci cand tranzactiile eectuate intrepersoane afliate sunt interdependente,astel incat nu este posibilaidentifcarea unor tranzactii comparabile,presupune estimarea proftuluiobtinut de persoanele afliate in urma uneia sau mai multe tranzactii siimpartirea acestor profturi intre persoanele afliate,proportional cu proftulcare ar f ost obtinut de catre persoane independente7. masura de prevenire si combatere a evaziunii fscale luata de autoritatile

fscale din /omania este aceea a calcularii obli!atiilor fscale prinreconsiderarea persoanei afliate din /omania$

Cooperarea dintre statele contractante pentru prevenirea si combaterea evaziuniifscale

<n prim pas in prevenirea si combaterea evziunii fscale internationale il

constituie inc'eierea conventiilor multilaterale si2sau bilaterale$Este cunoscutaptul ca fecare precizare,fecare articol dintr-o conventie fscala are drept scopeliminarea sau limitarea dublei impuneri "uridice internationale,dar,in acelasi timpare si scopul de prevenire si combatere a evaziunii fscale$

Conventia model .CE,art >O,recomanda statelor contractante sa recur!a la unsc'imb de inormatii in scopul acilitarii aplicarii re!lementarilor continute deconventii si le!islatia interna reeritoare la impozitele vizate de conventiafscala$Conditia solicitarii sc'imbului de inormatii este ca impozitarea la care sereera, sa aiba drept scop prevenirea raudei si a evaziunii fscale in le!atura cuacele impozite$

7/23/2019 Fin Antec


8c'imbul de inormatii poate sa constituie un mi"loc important pentru prevenirearaudei si evaziunii fscale in cazurile in care materia impozabila se !aseste peteritoriul unui stat contractant,iar competenta in impunerea acesteia ,potricitconventiei fscale are celalalt stat contractant$<tlizarea acestui mi"loc de luptaimpotriva raudei si evaziunii fscale este mult in!radita din mai multe motive$

n primul rand,urnizarea de inormatii se ace de re!ula la cerere si numai rareoriin mod curent,reciproc si sistematic$Pentru ca &u#ul de inormatii sa fecontinuu,ambele state contractante trebuie sa fe in aceeasi masura interesatede eectuarea de sc'imb de inormatii$Asemenea interese au de obicei statele cuo dezvoltare economica apropiata$

n al doilea rand,sc'imbul de inormatii nu poate fi intotdeauna reciproc dincauza dierentelor le!islative dintre statele contractante$

n al treilea rand,sc'imbul de inormatii este limitat de aptul ca nu trebuie sa

deconspire secrete comerciale,industriale,de aaceri ori proesionale si niciprocedee comerciale$

ransmiterea de inormatii trebuie acuta cu !ri"a necesara pentru ca aceasta sanu aduca atin!erea ordinii publice a statului din care provin inormatiile$

Conventiile fscale prevad aptul ca sc'imbul de inormatii inserat in te#tulacestora nu constituie obli!atia unui stat contractant:

-de a lua masuri administrative contrare le!islatiei sale si practicii saleadministrative ori contrare celor ale celuilalt stat contractant

-de a urniza inormatii care nu vor putea f obtinute pe baza le!islatiei saleori incadrul practicii sale administrative normale sau pe baza celei celulalt statcontractant

-de a urniza inormatii care ar dezvalui un secretcomercial,proesional,industrial,a caror divul!are ar f contrara ordinii publice

Date post:	13-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	stefanandrei
View:	231 times
Download:	0 times

Fin Antec

Documents