of 24
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
1/55
Introducere în filosofia mințiiProf. univ. dr. Dumitru Gheorghiu
Tema 2: FIZICALISMUL REDUCTIV
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
2/55
Fizicalismul reductivn O persoană este identică cu corpul său sau cu o
anumită parte a corpului său, cum este creierul.
n Stările mentale sunt (identice cu) anumite stărifizicale ale creierului și, în general, ale sistemuluinervos central.
n Fizicalismul reductiv respinge anti-reducționismul și
acceptă principiul cauzării psiho-fizice.n Cel mai puternic argument reducționist este, probabil
argumentul închiderii cauzale.
2
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
3/55
Behaviorismul logicn Behaviorismul a apărut inițial ca o teorie despre felul în care
trebuie să fie practicată psihologia pentru a dobândi statutul deștiință a naturii.
n Behaviorismul metodologic (epistemic):1. Psihologia științifică trebuie să se bazeze exclusiv pe doveziempirice obiective, care pot fi confirmate de mai mulțiobservatori externi independenți.2. Singura dovadă empirică obiectivă pe care o avem despre
existența stărilor mentale este comportamentul, atât cel verbal,cât și cel non-verbal.n În acest context și în cele ce urmează, termenul empiric denotă
informații dobândite prin intermediul observației șiexperimentului.
3
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
4/55
Behaviorismul logicn Behaviorismul logic a apărut inițial ca o teorie filosofică după
care a avea o anumită stare mentală înseamnă a te comporta într-un anumit fel.
n Furia nu este o stare mentală internă care provoacă uncomportament agresiv, ci este chiar acel comportament agresiv,inclusiv cel verbal.
n A avea o durere în urma unei lovituri la picior înseamnă a tevăita, a-ți masa piciorul, a răspunde că simți o durere, dacă ești
întrebat etc.n Se pretinde că problema de a explica posibilitatea interacțiunilor
cauzale minte-corp dispare, deoarece, dacă behaviorismul logiceste corect, o stare mentală este un anumit comportament.
4
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
5/55
Behaviorismul logicn Experiența noastră obișnuită ne spune că stările mentale pot
avea loc și în absența unor comportamente efective.n Cineva poate avea o stare de furie f ără să se manifeste în nici
un fel.n Un super-spartan, antrenat stoic să-și ascundă durerea, poate
să aibă o durere, dar să nu se manifeste în nici un fel.n În lucrarea sa, The Concept of Mind (1949), Gilbert Ryle
introducea noțiunea de dispoziție comportamentală, prin
analogie cu proprietățile dispoziționale descrise în științelenaturii.n Printre exemplele tipice de proprietăți dispoziționale sunt
fragilitatea și solubilitatea .
5
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
6/55
Behaviorismul logicn Atunci când spunem că fragilitatea este o proprietate a unor
materiale cum este sticla, înțelegem că, dacă o bucată de sticlă este supusă unei presiuni suficient de puternice, atunci acea
bucată de sticlă se sparge.n Atunci când spunem că solubilitatea este o proprietate a unor
substanțe cum este zahărul, înțelegem că o bucată de zahăr sedizolvă, dacă este pusă în apă.
n O bucată de sticlă poate să nu se spargă niciodată, după cum o
bucată de zahăr poate să nu fie dizolvată niciodată, dar aceastanu înseamnă că sticla nu este casantă sau că zahărul nu estesolubil.
n Considerații asemănătoare pot fi aplicate și în legătură cucomportamentele.
6
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
7/55
Behaviorismul logicn O dispoziție comportamentală este o tendință sau o înclinație a
cuiva de a se comporta într-un anumit fel în anumite împrejurări, chiar dacă nu se comportă efectiv în acel fel într-un
anumit moment.n A atribui o anumită stare mentală unei persoane este a-i atribui
acelei persoane anumite dispoziții comportamentale.n Starea de furie a unei persoane nu trebuie să fie echivalată cu
un comportament efectiv, de la care aceasta se poate abține, ci
cu dispoziția sa de a adresa cuvinte jignitoare, de a lovi etc.,dacă este provocată.n Durerea unui super-spartan este dispoziția sa de se văita, de a-
și masa locul dureros, de a spune că simte o durere etc., chiardacă el nu manifestă niciodată aceste comportamente.
7
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
8/55
Behaviorismul logicn A atribui o stare mentală ciuva înseamnă a specifica o listă de
dispoziții comportamentale asociate acelei stări mentale.n A atribui cuiva opinia că plouă înseamnă a-i atribui dispoziția de
a-și lua umbrela când iese din casă, de a porni ștergătoarele deparbriz, dacă este în mașină, de a răspunde „cred că plouă” etc.
n Behavioristul logic pretinde că itemii din această listă explică ce înseamnă a atribui cuiva opinia că plouă, dar includerea unuiastfel de item pe listă se face tocmai pentru că este genul de
comportament pe care te aștepți să îl manifeste cineva carecrede că plouă.n Trebuie să știm deja ce înseamnă a atribui cuiva opinia că plouă
pentru a include itemii respectivi pe listă, astfel că explicațiabehavioristului logic este circulară.
8
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
9/55
Behaviorismul logicn O stare mentală apare într-o rețea de alte stări mentale.n Dorința mea de a bea cafea mă face să duc cana la gură, dacă
eu cred că în cană este cafea și nu otravă, să zicem, dacă nuam dorința contrară de a evita o insomnie etc.
n Opinia mea că plouă mă face să iau umbrela când ies din casă,dacă eu cred în plus că umbrela mă va apăra de ploaie, dacă nuam dorința contrară de a mă uda etc.
n Lista de dispoziții comportamentale despre care se pretinde că
explică o stare mentală trebuie să includă și alte stări mentalesub care acele dispoziții comportamentale devin sau nu active.n Dată fiind această interdependență holistică dintre stările
mentale, behaviorismul logic eșuează în încercarea de a analizamentalul exclusiv în termeni comportamentali.
9
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
10/55
Reducționismul tip-tipn Atunci când întâlnim semeni de-ai noștri, tot ceea ce putem
observa este doar comportamentul acestora, verbal sau/și non-verbal.
n În propriul meu caz , eu pot să-mi dau seama prin reflecție sauintrospecție ce stări mentale conștiente am la un moment dat,f ără să fie nevoie să observ cum mă comport.
n Filosoful reducționist recunoaște aspectul „intern” al stărilornoastre mentale și consideră că, întrucât stările mentale pot
cauza comportamente, stările mentale nu pot fi decât (identicecu) anumite stări fizicale ale sistemului nervos central.n Modelul reducționismului tip-tip este dat de reducerile
explicative din științele teoretice ale naturii.
10
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
11/55
Reducționismul tip-tipn Un tip este o categorie de obiecte, iar o instanță a unui tip este
un membru al respectivei categorii de obiecte.n În enunțul „iubire și iubire și iubire” avem două cuvinte-tip,
„iubire” și „și” , și cinci instanțe ale acestor două tipuri: treiinstanțe ale cuvântului-tip „iubire” și două instanțe sau cuvinte-instanță ale cuvântului-tip „și” .
n Dacă tu și cu mine avem opinia că Led Zeppelin este cea maibună trupă rock a tuturor timpurilor, noi doi împărtășim un tip
specific de stare mentală, care are două instanțe: opinia ta despre Led Zeppelin și opinia mea despre această trupă.n Două instanțe ale aceluiași tip pot fi doar calitativ identice, nu și
cantitativ identice.
11
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
12/55
Reducționismul tip-tipn Prin reducerea explicativă a unui fenomen, a unui proces sau a
unei stări X la un fenomen, un proces sau o stare Y se înțelegerezultatul unei investigații empirice care arată că toate faptele
despre X pot fi explicate ca fapte despre Y .n Dacă X se reduce explicativ la Y , atunci este corect să se spună
că X este (identic cu) Y .n Fizica ne-a arătat că temperatura unui gaz este energia cinetică
medie moleculară, iar chimia ne-a arătat că apa este substanța
cu structura moleculară H2O.n O reducere explicativă stabilește o identitate tip-tip: nu numai
apa din paharul din fața mea este identică cu o cantitate deatomi de H și O compuși în molecule cu structura H2O, ci orice cantitate de apă este o cantitate de substanță cu structura H2O.
12
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
13/55
Reducționismul tip-tipn Reducționismul tip-tip în filosofia minții susține că o „neuroștiință” a viitorului va stabili că orice tip de
stare mentală este identic cu un anumit tip de starefizicală a creierului sau, în general, a sistemuluinervos central
n Vom numi această pretenție teza identit ăț ii tip-tip(TITT).
n Durerea este un tip de stare mentală despre careneuroștiința viitorului ne va arăta că este identic cuun tip de stare fizicală, e.g. stimularea fibrelor C .
13
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
14/55
Reducționismul tip-tipn Să ne amintim Legea lui Leibniz: dacă X este identic cu Y ,
atunci X și Y au exact aceleași proprietăți.n De aici rezultă că dacă un tip T 1 este identic cu un tip T 2, atunci
orice instanță a lui T 1 este o instanță a lui T 2 și reciproc.n Dacă durerea ar fi identică cu stimularea fibrelor C , atunci:
(1) orice ființă care simte o durere la momentul t are fibre C șiacestea sunt stimulate la momentul t și(2) orice ființă care are fibre C și acestea sunt stimulate la
momentul t simte o durere la momentul t .n Altfel spus, în mod necesar, la orice ființă durerea ar fi corelată
cu stimularea fibrelor C , astfel că, dacă o ființă nu are fibre C sau acestea nu sunt stimulate, atunci acea ființă nu ar puteaavea o durere.
14
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
15/55
Ipoteza corelabilității multiplen Vom spune că un tip este multiplu corelabil, dacă
este posibil ca instanțele acelui tip să fie corelate cu
instanțele a două sau mai multe tipuri diferite.n De exemplu, dacă este posibil ca instanțe ale tipului
mental durere să fie corelate cu instanțe ale tipuluineural stimularea fibrelor C și cu instanțe ale tipuluineural stimularea fibrelor D , unde stimularea fibrelor
C ≠ stimularea fibrelor D , atunci vom spune că tipulmental durere este multiplu corelabil.
n Conform ICM, orice tip de stare mentală estemultiplu corelabil.
15
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
16/55
Ipoteza corelabilității multiplen Prin „argument al plauzibilității” se înțelege un argument prin
care sunt supuse comparației două sau mai multe ipotezeconcurente privind același fenomen, fapt etc. Dintre acestea,
ipoteza cea mai plauzibilă este cea în lumina căreia evidențadisponibilă este mai probabilă.
n Să presupunem că cineva vrea să ne convingă că succesul la jocul de table nu este exclusiv o chestiune de noroc, atrăgându-ne atenția că aproximativ aceeași jucători sunt prezenți an dean la turneele internaționale de table on-line.
n I 1: Succesul la jocul de table este exclusiv o chestiune denoroc.I 2: Succesul la jocul de table cere priceperea de a juca.
16
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
17/55
Ipoteza corelabilității multiplen Argumentul plauzibilității al lui Putnam:
TITT: Orice tip de stare mentală este identic cu
un tip de stare fizicală a creierului sau asistemului nervos central.ICM: Orice tip de stare mentală este multiplucorelabil.
n Care dintre aceste două ipoteze face mai probabilfaptul că, după cât se pare, mamiferele, reptilele șicaracatițele pot avea același tip de stare mentală,cum este durerea?
17
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
18/55
Ipoteza corelabilității multiplen Dacă TITT ar fi adevărată, atunci ar rezulta că, ori de câte ori
simt o durere, membrii acestor specii au instanțe ale aceluiașitip de stare fizicală.
n Din câte știm despre sistemul nervos central al mamiferelor,reptilelor și caracatițelor, avem temeiuri puternice pentru a ne îndoi că aceste forme de viață au instanțe ale aceluiași tip destare fizicală atunci când simt o durere.
n Dacă acceptăm ICM, faptul că mamiferele, reptilele și
caracatițele pot avea instanțe ale aceluiași tip de stare mentală,cum este durerea, apare ca fiind cel puțin mai ușor de înțeles,dacă nu cumva mai probabil, decât dacă acceptăm TITT.
n Între aceste două ipoteze, ICM apare ca fiind cea maiplauzibilă.
18
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
19/55
Ipoteza corelabilității multiplen ICM poate fi folosită pentru a formula un argument direct
împotriva reducționismului tip-tip, numit argumentulcorelabilității multiple:
(1) Dacă tipul mental M este identic cu tipul fizical F , atunci înmod necesar orice instanță a tipului M este o instanță a tipuluiF și reciproc.(2) Nu este în mod necesar cazul că orice instanță a tipuluimental M este o instanță a tipului fizical F și reciproc.(3) Prin urmare, tipul mental M nu poate fi identic cu tipulfizical F .
n Argumentul este valid (modus tollens ).
19
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
20/55
Ipoteza corelabilității multiplen Dacă tipul mental durere ar fi corelat cu un anumit tip fizical,
cum este stimularea fibrelor C , ar rezulta că numai ființele alcăror sistem nervos conține fibre C pot simți durerea.
n Este extrem de implauzibil să asumăm că animale cu un alt felde sistem nervos sau ființe extraterestre care nu au un creier, însensul în care noi înțelegem acest termen, nu pot simți durereadoar pentru că nu au fibre C .
n Este mult mai plauzibil să asumăm că tipul mental durere poate
fi corelat cu tipuri diferite de stări fizicale la diferite ființe.n Filosofii fizicaliști sau atrași de fizicalism au formulat câteva
răspunsuri la această problemă.
20
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
21/55
Teoria tipurilor disjunctiven Logicienii numesc propoziție disjunctivă o propoziție
compusă de forma p sau q
n
În „Rezervorul de benzină este gol sau bateria estedescărcată” , înțelegem că are loc una sau alta dintrefaptele la care se refer ă propozi ț iile componente , darnu este exclus s ă aib ă loc ambele fapte .
n O astfel de propoziție exprimă o disjuncție
neexclusivă și se consideră că o propoziție de acestfel este adevărată, dacă cel puțin una dintrepropozițiile componente este adevărată.
21
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
22/55
Teoria tipurilor disjunctiven În „Te aștept la masă sâmbătă sau duminică” ,
înțelegem în mod normal că suntem invitați la o
sigură masă, nu la două sau, altfel spus, că are locuna sau alta dintre faptele la care se refer ă propozi ț iile componente ș i este exclus s ă aib ă locambele fapte .
n O astfel de propoziție exprimă o disjuncție exclusivă
și se consideră că o propoziție de acest fel esteadevărată, dacă numai una dintre propozițiilecomponente este adevărată.
22
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
23/55
Teoria tipurilor disjunctiven TTD:
n Tipurile de stări mentale sunt multiplu corelabile cu tipuri destări fizicale.
n Orice tip de stare mentală este identic cu disjuncțianeexclusivă a tuturor tipurilor de stare fizicală cu care secorelează acel tip de stare mentală.
n Dacă durerea ar fi corelată cu stimularea fibrelor C la oameni,cu stimularea fibrelor D la șopârle, cu stimularea fibrelor E la
caracatițe etc., atunci tipul mental durere ar fi identic cuurmătorul tip disjunctiv neexclusiv:stimularea fibrelor C sau stimularea fibrelor D sau stimularea
fibrelor E sau ...
23
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
24/55
Teoria tipurilor disjunctiven Legile din științele teoretice ale naturii sunt, de regulă,
generalizări închise ca în
Pentru orice x (x este apă = x are structura moleculară H2O)n ICM implică faptul că un tip mental dat M este corelat cu un
număr indefinit de mare de tipuri fizicale diferite F 1, F 2, …,astfel că acceptarea tipurilor disjunctive ar conduce lageneralizări deschise de forma
Pentru orice x (x este M = x este F 1 sau x este F 2 sau …)n Generalizările disjunctive deschise nu constituie legi științifice
autentice iar tipurile sau proprietățile disjunctive pe care leconțin nu exprimă proprietăți autentice.
24
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
25/55
Teoria tipurilor disjunctiven Generalizări deschise sunt extrem de
indeterminate.n Dacă am ști cu certitudine doar că durerea
este stimularea fibrelor E la moluște, arrezulta, după cum ne arată știința logicii, că propoziția „Durerea este stimularea fibrelor C
la oameni sau stimularea fibrelor D la șopârlesau stimularea fibrelor E la moluște sau ...” este adevărată.
25
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
26/55
Teoria reducerilor localen TRL: Orice tip de stare mentală este relativ la o specie sau o
colecție de subiecți ai experienței.n Din acest punct de vedere, nu există, de exemplu, ceva precum
durere în sens larg, de regăsit ca atare la oameni, la șopârle, lacaracatițe etc., ci mai multe tipuri mentale restrânse: durere-la-oameni, durere-la-șopârle, durere-la-caracatițe etc.
n Adepții TRL consideră că neuroștiința viitorului ne va arăta că mentalul se reduce la fizical, dar nu prin reduceri globale, de
felul celor implicate de TITT, ci prin reduceri locale, relative laanumite specii, de genul durerea-la-oameni este stimulareafibrelor C, durerea-la-șopârle este stimularea fibrelor D,durerea-la-caracatițe este stimularea fibrelor E etc.
26
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
27/55
Reducționismul instanță-instanțăn Orice instanță a unui tip de stare mentală este identică cu o
instanță a unui tip de stare fizicală, care nu este în mod necesaro instanță a aceluiași tip de stare fizicală în fiecare caz (teza
identității instanță-instanță: TIII)n Durerea pe care o simt acum în talpă este identică cu o stare
neurală care are loc acum în sistemul meu nervos central.n TIII:
n Dacă două ființe au instanțe ale aceluiași tip de stare
fizicală, atunci ele instanțiază același tip de stare mentalăn Dacă două ființe au instanțe ale aceluiași tip de stare
mentală, atunci ele pot instanția tipuri fizicale diferite (ceeace este în acord cu ICM)
27
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
28/55
Reducționismul instanță-instanțăn Dacă tu ai o instanță a tipului de stare fizicală
stimularea fibrelor C și eu am o instanță a aceluiași
tip de stare fizicală, atunci fiecare dintre noi are câteo instanță a tipului mental durere.n Dacă, însă, tu ai o instanță a tipului de stare mentală
durere și caracatița Paul are o instanță a aceluiași tipde stare mentală, tu ai o instanță a tipului fizical
stimularea fibrelor C, în timp ce caracatița are oinstanță a tipului fizical stimularea fibrelor D.n TIII depășește problema ridicată de ICM
28
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
29/55
Argumentul cunoașteriin Conform reducționismului, nu există proprietăți non-fizicale în
lume: toate proprietățile sunt în ultimă instanță reductibile laproprietățile descrise de fizica fundamentală
n Argumentul cunoașterii ( AC) este un argument anti-reducționistcare atacă această pretenție, încercând să dovedească existențaunor proprietăți non-fizicale
n Unele dintre stările noastre mentale au trăsături calitativedistincte, la care se face referire în mod tipic prin expresia „cum
este pentru mine să …” , numite în jargonul filosoficcontemporan qualia n De exemplu, este cumva pentru mine să ascult Kashmir , să simt
mirosul de cafea proaspăt râșnită, să am o durere pulsatilă sauuna continuă etc.
29
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
30/55
Argumentul cunoașteriin Proprietăți relaționale ale obiectelor: proprietăți pe
care un obiect le are prin relațiile acelui obiect cu alte
obiecten Proprietăți intrinseci ale obiectelor: proprietăți pe
care un obiect le are independent de relațiile aceluiobiect cu alte obiecte
n Pentru obiectele fizicale, pozi ț ia este o proprietate
relațională, iar forma este o proprietate intrinsecăn Qualia apar ca fiind proprietăți intrinseci ale
experiențelor noastre conștiente
30
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
31/55
Argumentul cunoașteriin AC este un experiment mental care intenționează să
arate că proprietățile de acest fel, numite și
proprietăți fenomenologice, sunt distincte de șiireductibile la proprietăți fizicale, întrucât:n X poate să cunoască, în principiu, toate faptele
fizicale relevante despre un anumit tip deexperiență conștientă, dar
n X poate să nu știe nimic despre cum este s ă aiefectiv acea experiență
n AC a fost avansat de filosoful Frank Jackson
31
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
32/55
Argumentul cunoașteriin Mary, este un super-savant în domeniul percepției
culorilor. Ea cunoaște toate faptele fizicale relevante
cu privire la radiația electromagnetică și spectrulvizibil, precum și toate faptele neuro-fiziologicerelevante despre percepția culorilor la oameni
n Mary nu a văzut niciodată o culoare, întrucât și-apetrecut viața într-o cameră în alb și negru și nuanțe
de gri, unde a dobândit toate cunoștințele sale prinintermediul unor cărți în alb și negru și a unuimonitor TV alb-negru
n Mary părăsește camera sa acromatică și i se arată oroșie
32
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
33/55
Argumentul cunoașteriin Mary a învățat un fapt nou cu această ocazie,
și anume cum este să vezi roșun Acest fapt nu se află printre faptele fizicale
despre percepția culorilor la oameni, întrucâtMary avea deja cunoașterea completă aacestora
n Nu toate faptele despre percepția culorilorsunt fapte fizicale, deci reducționismul estefals
33
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
34/55
Argumentul cunoașterii(1) Înainte ca Mary să iasă din cameră, ea cunoștea toate faptelefizicale despre percepția culorilor la oameni.(2) După ce Mary a ieșit din cameră, ea a dobândit informație
factuală nouă despre percepția culorilor la oameni, și anume a învățat cum este să vezi roșu.(3) Prin urmare, Mary nu cunoștea toate faptele despre percepțiaculorilor la oameni înainte să iasă din cameră (din (1) și (2))(4) Prin urmare, nu toate faptele despre percepția culorilor laoameni sunt fapte fizicale (din (1) și (3))(5) Dacă reducționismul este adevărat atunci toate faptele desprepercepția culorilor la oameni sunt fapte fizicale.(6) Prin urmare, reducționismul este fals (din (4) și (5))
34
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
35/55
Ipoteza capacității (abilității)n Cunoașterea-că se referă la informația pe care o dobândim atunci
când știm că lucrurile stau într-un fel sau în altuln Cunoașterea-că este tipul de cunoaștere pe care îl avem atunci
când înțelegem sensul unui enunț ca în „Știu că apa este H2O” sau „Știu că nu toate lebedele sunt albe”
n Cunoașterea-că echivalează cu dobândirea de informație factualăn Cunoașterea-cum se referă la dobândirea unor capacități sau
abilități de a face ceva, cum ar fi, de exemplu, a înota sau a-ți legașireturile la pantofi
n Cunoașterea-cum nu este dobândire de informație factuală: Cândam învățat să înot, nu am învățat că lucrurile stau într-un fel saualtul, ci am dobândit abilitatea de a mă deplasa la suprafața apeisau în apă, executând mișcări ritmice ale brațelor și picioarelor
35
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
36/55
Ipoteza capacității (abilității)n Ipoteza capacității (a abilității): ceea ce a dobândit Mary după
ce a părăsit camera nu este cunoaștere-că, adică informațiefactuală, ci doar cunoaștere-cum
n Această obiecție pune în discuție premisa (2)n După ce a privit roșia, Mary a dobândit, de exemplu, capacitatea
de a recunoaște alte apariții ale culorii roșu în viitor, de a-șiimagina culoarea roșu, de a-și aminti cum este să vezi roșu, dea compara roșul cu albul și negrul etc.
n Din acest punct de vedere, sintagma „cum este să …” nu are învedere decât astfel de capacitățin Cunoașterea factuală pe care o avea Mary înainte de a părăsi
camera este completă, deci reducționismul este salvat
36
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
37/55
Ipoteza capacității (abilității)n R ăspuns: Mary a dobândit noi capacități sau abilități, de felul
celor menționate mai sus, atunci când a părăsit camera, daraceastă cunoaștere-că nu este tot ceea ce a dobândit
n Cunoașterea-cum și cunoașterea-că sunt adesea interconectatesau relaționate în modalități complexe, mai ales în privința unorabilități cognitive complicate, cum sunt recunoașterea șiimaginarea, despre care se presupune că le-a dobândit Marydupă ce a părăsit camera
n
A recunoaște ceva, cum ar fi o culoare sau o clădire, înseamnă aaprecia că elementul respectiv are suficient de multe proprietăți în comun cu ceva ce am întâlnit înainte, f ăcând o comparație cureprezentare mentală a acelui element, stocată în memorie
37
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
38/55
Ipoteza capacității (abilității)n Cunoașterea pe care o avem atunci când facem comparații de
felul menționat este cunoaștere-căn Atunci când recunosc această clădire ca fiind pensiunea în care
am stat anul trecut la munte, eu am cunoașterea factuală c ă acea pensiune are patru etaje, c ă este zugrăvită la exterior înalbastru, c ă se află între pensiunea X și pensiunea Y etc.
n Pare implauzibil că Mary ar putea avea abilitatea de arecunoaște viitoare apariții ale culorii roșu f ără să aibă și
cunoașterea factuală că a vedea roșu arată în felul acesta .n Pe scurt, conform acestei versiuni de răspuns, după ce a părăsit
camera alb-negru, Mary a dobândit atât cunoaștere-cum, cât șicunoaștere-că, deci premisa (2) este adevărată
38
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
39/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechi (CN/FV ): Mary a dobândit
cunoaștere-că nouă după ce a părăsit camera, dar ea nu a învățat cu această ocazie un fapt nou, ci un fapt pe care îl
cunoștea deja din camera sa sub o altă descriere sau sub un altmod de prezentare n Mihaela știe că apa fierbe la temperatura de 1000C la nivelul
mării. După câteva lecții de chimie, Mihaela află că substanța custructura moleculară H2O fierbe la temperatura de 1000C lanivelul mării. Mihaela dobândește cunoaștere-că nouă, daraceasta este cunoaștere a unui fapt pe care el îl cunoșteaanterior sub un alt mod de prezentare, și anume că apa fierbe la1000C la nivelul mării
39
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
40/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin Putem să cunoaștem un fapt sub o anumită descriere sau
sub un anumit mod de prezentare, dar să nu-l cunoaștemsub o altă descriere sau sub un alt mod de prezentare
n Înainte de a părăsi camera, Mary știa cum este să veziroșu sub o descriere neuro ș tiin ț ific ă obiectiv ă , cum ar fi,să zicem, ca apariție a stării neurale N 56.
n După ce a părăsit camera, ea a dobândit cunoaștere-că nouă despre același fapt sub o descriere subiectiv ă șidemonstrativ ă , și anume că în felul acesta este cum estesă vezi roșu sau, altfel spus, că să vezi roșu este în felulacesta
40
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
41/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin Ea nu a învățat un fapt nou, ci un fapt „vechi” sub o
altă descrieren
Concluzia parțială (3) a argumentului cunoașteriipoate fi respinsă: Mary cunoștea toate faptele desprepercepția culorilor la oameni încă din camera sa, ceeace înseamnă că toate aceste fapte sunt fizicale
n CN/FV revine astfel la a susține că trecerea de la
premisele (1) și (2) la concluzia parțială (3) estenevalidă
41
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
42/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin Se spune că un enunţ este a priori, dacă putem cunoaşte
adevărul pe care îl exprimă independent de orice experienţăn Se spune că un enunţ este a posteriori, dacă adevărul pe care îl
exprimă poate fi cunoscut doar prin raportare la o anumită experiență, la felul în care stau sau au stat lucrurile sau, altfelspus, dacă adevărul său trebuie să fie descoperit
n „Toți burlacii sunt bărbați necăsătoriți” și „Dacă Ștefan cel Marea domnit cel puțin 10 ani, atunci el a domnit cel puțin 9 ani” sunt a priori
n „Unii burlaci sunt nefericiți” și „Ștefan cel Mare a domnit înMoldova între anii 1457 și 1504” sunt a posteriori
42
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
43/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin Se spune că două concepte X și Y sunt conectate a
priori în cazul în care, dacă un subiect S areconceptul X , atunci S poate să aibă conceptul Y f ără raportare la vreo experiență
n Dacă ştim că Mihai este divorţat, atunci noi ştim, f ără a ne raporta la vreo experiență, că Mihai estenecăsătorit. Astfel, conceptul de divor ţ at şi conceptul
de nec ă s ă torit sunt conectate a priori n Pentru concizia exprimării, vom prescurta descrierile „apariția stării neurale N 56” și „să vezi roșu este înfelul acesta ” , respectiv, prin „N 56” și „acesta ”
43
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
44/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin R ăspuns:
1. Susținătorii CN/FV susțin că descrierile „N 56” și „acesta ” sunt co-referen ț iale , adică servesc pentru referirea la același
fapt, și anume cum este să vezi roșu, astfel că enunțul „N 56este (identic cu) acesta ” exprimă un adevăr2. Dacă exprimă un adevăr, enunțul „N 56 este (identic cu)acesta ” este a posteriori : un enunț al cărui adevăr Mary atrebuit să-l descopere
3. Cum putem explica împrejurarea că deși descrierile „N 56” și „acesta ” sunt co-referențiale, „N 56 este (identic cu) acesta ” estea posteriori ?
44
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
45/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin Să încercăm o explicație prin analogie:
n „Luceaf ărul de Seară” și „Luceaf ărul de Dimineață” sunt co-referențiale: ele se referă la același corp ceresc, și anume
planeta Venusn Cu toate acestea, ca și enunțul „N 56 este (identic cu)
acesta ” , enunțul „Luceaf ărul de Seară este (identic cu)Luceaf ărul de Dimineață” este a posteriori : un enunț al căruiadevăr a trebuit să fie descoperit
n
Această explicație prin analogie nu este disponibilă dinperspectiva CN/FV , care se dorește a fi o obiec ț ie anti-dualist ă la adresa argumentului cunoașterii
45
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
46/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin Două descrieri co-referențiale furnizează două modalități diferite
de cunoaștere a referentului lor, deoarece caracterizează acestreferent ca având dou ă propriet ăț i diferite
n Descrierea „Luceaf ărul de Seară” caracterizează referentul săuca având proprietatea de a fi vizibil seara , iar descrierea „Luceaf ărul de Dimineață” caracterizează referentul său caavând proprietatea de a fi vizibil diminea ț a , iar aceste două proprietăți sunt diferite și ireductibile una la cealaltă
n Prin analogie cu acest exemplu, dacă „N 56” și „acesta ” sunt co-
referențiale, atunci proprietatea de a fi aceasta este diferită deși ireductibilă la proprietatea N 56, or adepții CN/FV doresc să apere pretenția că cele două proprietăți sunt identice
46
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
47/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin O altă explicație a împrejurării că „N 56 este (identic cu) acesta ”
este a posteriori face apel la distincția dintre concepte șiproprietăți
n Un concept (sau noțiune) este o modalitate de a gândi sau aconcepe un obiect
n O proprietate este o modalitate în care poate fi realmente unobiect, independent de conceptele pe care noi le avem despreacel obiect
n
Proprietatea de a fi apă este identică cu proprietatea de a fisubstanța având structura moleculară H2On Conceptul nostru de apă este diferit de conceptul nostru de
substanță cu structura moleculară H2O
47
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
48/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin Noi concepem apa ca fiind un lichid transparent pe care
îl găsim în râuri și lacuri, care cade din nori când plouă,care curge de la robinet, cu care ne spălăm, pe care îlbem etc.
n Conceptul de H2O este situat într-un cadru teoretic: uncompus chimic ale cărui molecule sunt alcătuite din doiatomi de hidrogen și un atom de oxigen
n
Ca atare, conexiunea dintre aceste două concepte estea posteriori , întrucât a trebuit să fie descoperit ă n Cu toate acestea, aceste două concepte selectează
aceeași proprietate naturală
48
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
49/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin Proprietatea de a fi apă este identică cu proprietatea de a fi
H2O, dar conceptul de apă este diferit de conceptul de H2On Aplicând la CN/FV distincția ilustrată mai sus, conceptul
fenomenologic de acesta al lui Mary și conceptul său științific deN 56 selectează aceea ș i proprietate , și anume cum este să veziroșu, deși sunt concepte diferite (poate mai diferite între eledecât conceptele noastre de apă și H2O) care, ca și conceptelenoastre de apă și H2O, pot fi conectate doar a posteriori
n În felul acesta se poate explica de ce Mary putea să cunoască faptul că să vezi roșu este să ai starea neurală N 56 f ără să știecă să vezi roșu este în felul acesta sau, altfel spus, că enunțul „N 56 este (identic cu) acesta ” este a posteriori , f ără a implicavreo formă de dualism al proprietăților
49
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
50/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin Strategia explicativă concepte/proprietăți oferă o explicație
plauzibilă și disponibilă pentru un adept al CN/FV a faptuluică enunțurile de identitate dintre mental și fizical sunt a
posteriori n Forța intuitivă a strategiei concepte/proprietăți este dată de
capacitatea sa de a justifica natura empirică a enunţurilor deidentitate dintre proprietăţi cum sunt „apa = H2O” sau „fulgerul = descărcare electrică”
n
Se poate transfera această forță asupra capacităţii sale de a justifica enunţurile de identitate dintre termenifenomenologici, cum este „acesta ” , şi termeni neurali, cumeste N 56?
50
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
51/55
Ipoteza cunoaștere nouă /fapt vechin Fie următoarele două enunțuri de identitate:
(1) Fulgerul = descărcare electrică atmosferică(2) Să vezi roşu este în felul acesta = apariţia stării neurale N 56.
n În privinţa (1), cunoaşterea completă a legilor fizicii, înconjuncţie cu o descriere completă a sistemului nostru perceptivvizual, explică şi prezice de ce noi percepem descărcareaelectrică dintre doi nori sau dintre un nor şi pământ ca un arcluminos strălucitor
n În privinţa (2), este greu de văzut cum astfel de legi şiregularităţi naturale şi perceptuale ar putea explica sau prezicevreodată de ce vederea unei roșii poate avea trăsătura calitativă internă specifică pe care o are
51
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
52/55
Rezumat și concluziin Am prezentat, în principal, behaviorismul logic și reducționismul
tip-tipn Am văzut că behaviorismul logic se confruntă cu dificultăți
conceptuale majore în încercarea de a reduce stările mentale ladispoziții comportamentale și nu oferă o explicație satisf ăcătoareasupra propriilor noastre minți
n Reducționismul recunoaște aspectul „intern” al stărilor noastrementale și consideră că, întrucât stările mentale pot cauzacomportamente, stările mentale nu pot fi decât (identice cu)anumite stări fizicale ale creierului sau, în general, ale sistemuluinervos central
52
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
53/55
Rezumat și concluziin Reducționismul tip-tip, conform căruia orice tip de stare mentală
este identic cu un anumit tip de stare fizicală, este subminat deipoteza corelabilității multiple a lui Hilary Putnam, conform
căreia este extrem de implauzibil ca un tip mental, cum estedurerea , să fie corelat cu un singur tip de stare fizicalăn Am examinat câteva răspunsuri fizicaliste la această problemă:
teoria tipurilor disjunctive, teoria reducerilor locale șireducționismul instanță-instanță
n În final, am expus un argument împotriva reducționismului îngeneral, argumentul cunoașterii al lui Frank Jackson, și amevaluat două obiecții fizicaliste la adresa acestui argument:ipoteza capacității (sau a abilității) și ipoteza cunoașterenouă /fapt vechi
53
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
54/55
Rezumat și concluziin Fizicalismul reductiv este o teorie filosofică potrivit căreia stările
mentale sunt reductibile explicativ la și în ultimă instanță identice cu anumite stări fizicale ale creierului sau, în general,
ale sistemului nervos centraln Varianta inițială de fizicalism reductiv, reducționismul tip-tip, a
fost iremediabil contestată de ipoteza corelabilității multiple,avansată de Hilary Putnam
n Filosofii fizicaliști au rafinat reducționismul tip-tip pentru a putearăspunde la problema ridicată de ICM
n Un argument important împotriva reducționismului în generaleste argumentul cunoașterii al lui Frank Jackson, conform căruiaexistă proprietăți mentale, qualia , diferite de și ireductibile laproprietăți fizicale, deci reducționismul este fals
54
8/21/2019 FILOSOFIA MINTII 2 Fizicalismul Reductiv
55/55
Rezumat și concluziin Ipoteza CN/FV reprezintă o încercare remarcabilă de a apăra
fizicalismul în fața qualia , această ipoteză trebuie totuși să explice de ce adevărurile exprimate de enunțurile de identitate
dintre termenii fenomenologici care caracterizează experiențelenoastre interne conștiente și termeni neurali pot fi cunoscutedoar a posteriori
n Pentru fizicalistul reductiv rămâne de explicat diferențaepistemică dintre identitățile descoperite în științele teoretice alenaturii și identitățile în care un termen este subiectiv și
demonstrativ și celălalt este neural
55
