Kwre&mwWry-,xffiwwffi
Wffi Wffi$kw&wgXm
$wmwxffimwfifttlfl
Cqrl GustqvJungNotele seminorului de psihologie onoliticdsuslinut in r9z5 de C.G. Jung
Editor ol ediliei originole: Williom McGuire
Editor ol edigiei revizuite: Sonu Shomdosoni
TYaducere din englez5 de
$tefonio Gubovu
N"& MTsTERELE4p" rNcoN$rtENruLUt "TRQI
E9o coLECTlvrqfr
UtJ
Cuprins
lntroducere
SONU SHAMDASANI
z4 martie tgz5,Zijrich. Cary Baynes a notat:
Ieri a inceput noua serie, adicd primul dintre seminarii'
Acestea, asemenea rizboaielor din vechime prezentate
in manualele gcolare, igi au cauzele 1or, atAt directe, citgi indepirtate, din care primele sunt prezentate magis-
tral in scrisoarea adresatd de ]ung grupului' Se spune c5,
atunci cAnd dna Corrie a primit scrisoarea men$onatI
mai sus, a simfit ca 9i cum tatdl ei ar fi murit'3 A fost
o stare generali de ptins, jale 9i furie in rindul celor
fideli, insd reprezenta 9i o sirbdtorire a spiritului' Cum
avusesem doar doui ore de analizi de la inceputul lunii
decembrie, participarea la seminarii mi s-a pdrut a fi o
oportunitate de neratat.
Ne intAlnim in fiecare luni 9i joi, de la 16:3o la 18,
in camerele de pe Gemeinde Strasse.a Ieri au fost pre-
zente urmitoarele persoane: dr. Shaw, dr' Kay (28 de ani,
sosind din Australia, vdzut de mine pentru prima dat5;
menlionez ci era foarte frumos), dra Sergeant, Kristine
Mann, dr. Ward, dr. Gordon, Beckwiths (ar5ta ca gi cum
in rgzz Joan Corrie a publicat un eseu intitulat,,A Personal Experience
of tf,e Niight sea Journey under the Sea", in care.relateazi gi.arralizeazi,rir"tu pu"""." le-a avuf pe parcursul anaiizei ei cu Jung' BntishJoumal
of Psvcholoqy (Medical Section) z: pp.3o3-3t2-ie";a, f"ii""g confirmi fiptui ie intAtnirile au avut-loc lunea 9i j-oia'
e?.ri ri "
,r.ria a" trei slptimAni, de la mijlocul lunii aprilie pin6 la
i".Lr"t"r ti"i mai (informahi ob$nute mullumite lui Andreas Jung)'punt'.,i i"fot-r1ii despre Sergeant, Mann qi Gordon vezi in continuare'
fusese infepat de o a]bini, convins cE seminariile insem-nau pierderea orei lui cu rung, ceea ce nu era adevdrat,
insi anima l-a menlinut pe aceasti pozigie cAt de mults-a putut), Murraf (32 de ani, ultima datd sosind dinCambridge, Anglia, dar uneori gi din SUA - a venit cu 60
de intreb[ri 9i infelesese Tipurilet - se bAlbAie pe gustul
Reginei8, intr-un mod mult mai atrdgitor dec0t mine -de profesie chimist, deqine un teren silbatic inVermont,unde speri sd il atragi pe Jung pentru o conferinld; cdnd
i s-a amintit de California, a spus cd aceasti zond nueste potrivitl pentru ci este in transformare gi ci, dupice a fost ales locul conferinfei, s-a hotdrAt ca acolo si se
contruiascd in doud sdpt[mAni un bloc de apartamente;
Vermont, pe de alti parte, va fi la fel incd 8o de ani de
aici inainte - aceasta mie mi s-a p5rut o pdrere conser-
vatoare. Cred ci ar fi putut si spund 8oo de ani),Aldrich,dna Dunham (Chicago), eu, dra Hincks gi dra Corrie. inaceasti ordine ne-am aFezat, pdr6nd inpelepti.
Jung a spus ci va incepe cu o expunere istoricddespre psihologia analitici, dupd care putem pune orice
intreb6ri, asa cum am ficut gi Ia Cornwall, iar el le va
selecta pe cele potrivite pentru disculie.e I-am reamin-tit cd fuseserim de acord cu privire la o teme generali(transferul) gi l-am intrebat dacd alege s[ discute tema
acum. A spus cd nu. Preferi sd vorbim despre ce ne
intereseazi pe noi, aga cum am face gi intr-o analizd
Aproape de Pagte, Murray a petrecut trei sipt5mini in Ziirich, pentrugedinle de analizi cu Jung. Pentru detalii, vezi Forrest Robinson, Loue'sStoryTolil:Alife odHenry A.Murray (Cambridge, MA: Harvard UniversityPr.ess, r99z), pp. rzo gi urmdtoarele.n.t. Referire la cartea Tipuri psihologice de Jung.Aluzie la balbismul prinlului Albert (1895-1952). DupE discursul deinchidere a Expoziliei Imperiului Britanic de IaWembley, din 3r.ro.r9z5,a inceput si ia ore de logopedie. Ascensiunea lui ulterioari la tronulMarii Britanii a fost susfinuti de mama sa, Mary of Teck. (N. red)Se face referire la seminariile iui Jung din 1923, de la Polzeath.
C.G. Jung
individuali. Dr. Shaw a spus ci doreqte si afle ceva mai
mult despre principiul enantiodromiei - mai mult decdt
a fost prezentat in capitolul despre Schiller." Jung i-a
zis si inceapd sau ceva asemindtor, dar si formuleze
printr-o intrebare. Dl Aldrich a spus ci ar dori si iI audl
pe )ung elaborAnd mai mult despre filosofia sa de via![ 9i
cd cei care doresc s[ practice analiza pot sd igi p[streze
intrebirile pentru orele private cu Jung. Am protestat
fald de aceasta gi am spus c[ unii dintre noi nu au ore cu
lung gi ag fi foarte dezamigitl daci seminarul nu oferl
ganse tuturor. Faqi de acestearung a spus c[ Aldrich igi
arate coamele in fala auditoriului preponderent feminin,
momentin care s-au auzit aplauze putemice' Din tonul
impunitor al luiAldrich, ai fi putut presupune c[ a avut
de suferit cumplit din cauza oamenilor care urmau sipractice analizi. Jung a spus ci, in ceea ce priveqte dis-
cutarea filosofiei lui de via!6, este o arie mult prea largl
gi cd Aldrich ar trebui si o separe in intrebiri' Apoi dra
Corrie nu a fost de acord cu analiza istoricl, spundnd c[
ar prefera sd rimin[ cu ceva de la el. M-am bucurat cl
a spus asta, deoarece qi eu md gindeam c[)ung avea de
gdnd s[ recapituleze introducerea pe care ne-a f5cut-o la
Comrnrall gi ar fi fost pdcat. insl el a intenlionat cu totul
altceva, s-a referit la evolulia propriilor sale idei despre
analiz[, iar aceasta era, desigur, o temd pe care tofi am
primit-o cu bucurie. El a spus c[ a fost dintotdeauna
impresionat de intinderea ariei pe care o acoperd psi-
hologia analiticl 9i astfel s-a gdndit ca este important
pentm cineva si aibi o imagine asupra acestei intinderi'
Vezi ]ung, fipu i psihologiee, OC 6, par. r5o. Jung scrie: ,Enantiodromiei"*i*ria "'" aldrga in"sens contiar". irin aceasti no1iune,.filosof,alui ieraclit desemieazi jocul contrariilor Ia nivelul devenirii, anume
"""""pp" a"pa care tot cLea ce exist6 se transformi in contrariul siu"'
par.7o8.
lntroducere in psihologio jungion6
iar apoi gi-a inceput prelegerea, pe care o voi prezentaprin propriile lui cuvinte, atat cat pot, in speranfa de a
surprinde caracterul plin de viapd al prezentirii.',
Descrierea insufle$ti fEcut[ de Cary Baynes comentari-ilor prietenoase din cadrul acestor seminarii se opregte aici.in mod clar, auditoriul nu a avut nicio idee despre ceea ce
Jung urma si prezinte. Dar inainte de a ne intoarce la aceasta,trebuie sE privim situagia in care se afla Jung in 1925.
JUNG iN r9z5
in r 9z r apiruse lucrarea Ttpuri p sihoto gice, frind, foarte apreci -
ati. Edilia in englez[ a apirut in r9z3 gi a primit multe recenziielogioase. intr-un articol intins pe doui pagini in Neu york
Book Reuieurs, Mark Isham concluzioneaz[: ,,Aceasti oper[este deosebit de profundi, desdvArgiti, educativS, clasicd gi
mult mai mult decdt incitanti. Este stimulanti, eliberatoaregi tonic5.Autorul di dovadi de o infelegere plini de simpatiea tipului de gAndire introvertit gi cu nimic mai prejos a celor-lalte tipologii... Jung a dezviluit regatul interior al sufletuluiextraordinar de bine gi a realizat descoperirea de prim rangasupra semnifica$ei imaginaliei. Cartea sa cuprinde o mul-titudine de domenii de cunoagtere gi concepte, despre carese pot scrie numeroase recenzii cu subiecte foarte diferite".,,
Cary Baynes Papers, Contemporary-Medical Archives, Wellcome Library(menlionate in continuare CFB). insemnirile lui Cary Baynes sunireproduse cu permisiunea Ximenei Roelli de Angulo.ro iunie 1923. Cu privire la primirea ciltii, vezi Sonu Shamdasani,,lungand the Making of Modem Psychology: The Dream of a Science (Cambridge-:Cambridge University Press, zoo3), pp. 83 gi urmitoarele qi pp. ::+ qiurmitoarele.
C.G. Jung
in ceea ce privegte lucririle publicate, perioada care a urmat
dupd fipuri psihologice pdni ia prezentul seminar a fost una
dintre cele mai ticute din cariera Iui Jung. in anul r92r s-a
publicat contribulia la un simpozion din cadrul SocietiliiBritanice de Psihologie, ,,Valoarea terapeutici a abreacliei"'3;
in rgzz s-a publicat o prelegere linut[ la Societatea pentru
limba gi literatura germani din Ztirich, ,,Despre legiturilepsihologiei analitice cu opera literard".'a Atipic pentru Jung,
nu s-a publicat nimic nou in anii r9z3 gi 1924. Aceasti situafle
poate avea leg[turi cu faptul ci mama sa a murit in ianua-
rie 1923. in anul 1925 au apirut doui articole, un rezumat
din rgzg despre ,,tipurile psihologice", care a fost prezentat
la Congresul internalional de educalie din Territet, Elvedia's,
gi o contribu$e la lucrarea contelui Hermann Keyserling pe
tema cis[toriei, intitulat6 ,,Cisnicia ca rela$e psihologici".'6
Focusul creativitdlii lui Jung era in mod evident in altl parte,
gi anume in transcrierea Cd4ii Rogii, Liber Novlts,'7 9i inceperea
constnrcliei tumului sdu de la Bollingen, pe lirmurile de nord
ale lacului Zijrich.originea operei poate fi expusi pe scurt. tn iarna anului
r9r3,Jung a dat frAu liber gAndirii sale fantasmatice, notand
cu aten$e ceea ce apdrea. El a numit mai tirziu acest Proces
imagina[ie activ[. $i-a notat aceste fantasme in Cdrgile Negre.
Acestea nu sunt jurnale personale, ci mai degrabi inregisuiriale unui experiment cu sine insugi. Dialogurile din imaginatia
activi pot fi privite ca o gdndire intr-o formi dramatizat[.
CAnd a izbucnit Primul Rizboi Mondial,Jung a conside-
rat ci o parte a imaginaliilor sale erau de fapt anticipiri ale
OC 16.OC 15.oc 6.OC 17.
lung, Cartea Rogie, Liber Nouus, editatl de Sonu Shamdasani, Bucuregti,Editura Tiei, zor r.
i3I4
r5
r5
lntroducere in psihologio jungiond r3
acestui eveniment. Acest fapt l-a dus la elaborarea primeischile a ci4ii.l,iber Nouus, ce a constat in transcrierea prin-cipalelor fantasme din Cd4ile Negre,impreun6 cu un rind de
interpretiri gi o formulare liricl. Jung a incercat atat se deduciprincipii psihologice generale din fantasme, cdt gi siinfeleagiin ce misurl evenimentele descrise in fantasme reprezintS,intr-o form6 simbolici, intAmpliri ce urmeazi se se petreace
in lume. Lucrarea, cu toate ci nu a fost publicati in timpulvielii sale, a fost scris[ spre a fi publicati. Tema generalia lucririi consti in modul in care Jung gi-a regisit sufletulgi a invins disconfortul contemporan al alienirii spirituale.Acest punct este atins in cele din urm[ prin faptul ci permite
rena$terea unei noi imagini a lui Dumnezeu in sufletul siu gi
prin elaborarea unei noiviziuni asupra lumii sub forma uneicosmologii psihologice gi teologice. Liber Nouus reprezintiprototipul viziunii lui lung asupra procesului de individua$e.
Conlinutul lucdrii a trecut printr-o serie de schile, iarapoi a fost transcris de Jung intr-o caligrafie ornamentatiin stil gotic intr-un volum in-fo1io de dimensiuni mari, cu
cope4i de piele rogie, cireia ia adiugat litere omamentatela inceputul fiecirui capitol, margini decorate gi un numlrinsemnat de picturi.Jung a terminat manuscrisul celor douip[r!i din Liber Nouus in r9r5, iar a treia parte, incercdri,inr9r7. Dupi aceea s-a apucat de transcrierea migiloasi.Ini$al,picturile au reprezentat ilustriri ale fantasmelor prezentate
in text, ulterior putand fi considerate imaginalii active ele
insele, uneori referindu-se la fantasmele din aceeagi perioadldin Cd4ile Negre.Jung intrerupe brusc transcrierea in jurulanului r93o. Pdn[ in ianuarie rgzr ajunsese la pagina rz7din volumul caligrafiat, iar pini in august r9z5 ajunsese lasfirgitul paginii r55.
in anul r9zo, Jung a cumpirat un teren pe lirmurile de
nord ale lacului Ztirich, in Bollingen. A simlit nevoia si igi
r4 C.G. Jung
reprezinte cele mai lSuntrice gAnduri in piatri gi si igi con-
struiasci o locuinl[ primitivi: ,,Bollingen a fost ceva deosebit
de important pentru mine, deoarece cuvintele gi scrisul nu
erau suficient de reale. A trebuit si imi fac confesiunea inpiatri".'s Ttrrnul a fost ,,o reprezentare a procesului indivi-duirii". De-a lungul anilor a pictat fresce gi a flcut gravuri pe
pereli. TUrnul poate fi privit ca o continuare tridimensionalia cir;ii Liber Nouus: Liber Quartus.
in $z+ gi 1925, publicarea lucrSrii pare s[ fi fost una
dintre preocupirile cele mai importante pentruJung. La ince-
putul anului 1924, acesta i-a cerut lui Cary Baynes si faci otranscriere tip[riti a textului gi a discutat cu ea problema
publicirii lucr6rii. Aceasta noteazl in jurnalul s[u:
Atunci tu ai spus ci trebuie s[ scriu exact conginutul
Cdrgii Rogii - c6ndva inainte de a-l da spre copiere, dar
de atunci ai adiugat mult material qi aivmt s[ il copiez
din nou, spunAndu-mi cI imi vei explica lucrurile pe
m6suri ce continui, deoarece inlelegi aproape tot de
acolo.Astfelvom putea ajunge s[ discutim multe lucruri
care nu au ap5rut in analiza mea gi aS putea ingelege
ideile tale de la temelie.'e
in aceeagi perioad[, Jung a discutat modalitatea de a fipublicat[ lucrarea gi cu colegul siu,Wolfgang Stockmayer."o
in 1925, Peter Baynes a tradus Septem Sermones adMortuous,"
care a fost publicat6 privat de citre Watkins in Anglia.
Din interviurile Anielei laff6 cu Jung pentru redactarea biografiei Amintiri,vise, refleclii, Humanitas, Bucuregti, 2@8, p. 262.z6 ianuarie 1924, reprodusdin Cartea Roqie. Liber Nouus, Editura Ttei,Bucuregti, 2ott, p. 2t3.Ibid, p. zr4.,$apt-e predici citre mor1i", in Aminni,vise,reflectii, Humanitas, Bucuregti,zoo8, p.43a. (N.t.) |
r8
r9
lntroducere ?n psihologio jungiond r5
?n timp ce se ocupa cu transcrierea, Cary Baynes 1-a
indemnat'pe Jung sd suslind un seminar pe tema lucrdrii.
Ea noteaz[ in jurnalul s5u:
CAnd l-am intrebat pe Baynes dacS gi-ar dori un semi-
nar despre Cartea Rogie, n-am avut altceva in mintedecAt ceea ce ficeai impreuni cu el. De cAnd am ince-
put sd o citesc, m-am gAndit cI ar fi o idee buni aceea
' ca, in loc si o disculi cu mine, aga cum ai zis cd vei
face, si fie inclusi gi Mona Lisa.'" Poate ci ea cunoagte
tot ceea ce se afld in lucrare gi inlelege at6t de bine'incit aceasti propunere nu o va atrage, insi m-am
gAndit cd poate o va interesa... el [Peter Baynes] m-a
intrebat... de ce este o atdt de mare problemd pentru
mine publicarea Cdr;ii Rogii. Ag fi putut si i-o retez scurt
spundndu-i ci este o problemi pentru mine deoarece
tu ai prezentat-o astfel... atunci i-ai spus propria pirere
gi a fost complet blocat... CAnd am spus cd vreau site aud vorbind despre Cartea Rogie in exterior gi tu te
incip[lAnai si crezi cd am in minte ceaiuri dansante,
[i-am intors-o, spundndu-li ce, dacd a ta Carte Rogie nu
e suficient de mireaqd pentru a se vorbi despre ea 9i
intr-un cerc mai larg, atunci ar trebui si faci ceva inlegdturi cu asta."3
Nu se qtie daci a avut loc un astfel de seminar. insieste posibil ca aceste disculii s[ fi avut un rol important indecizia luiJung de a vorbi pentm prima oari in public despre
experimentul cu sine insugi gi despre citeva imaginalii dinLiber Nouus.
" Emma rung (informatie de la Ximena Roelli de Angulo)."a 5 iunie ryz4,CFB.
r6 C.G. Jung
in aceasti perioadi, Jung s-a retras din Clubul psiho-
logic, pe care il fondase in r9r6.'a in data de z5 noiembrie
r 9zz, impreuni cu Emma lung gi Toni Wolff, a pir6sit Clubul.'s
Pe perioada retragerii de Ia club, Jung a suslinut semina-
riile de la Polzeath, Cornwall, Anglia, in iulie 1923. in anul
precedent a fost infiinfat Clubul de psihologie analitici din
Londra. Seminariile au fost organizate de Peter Baynes 9iEsther Harding. Au participat douizeci gi noud de persoane.'6
Au avut doui teme principale - tehnica analizei qi efectele
psihologice ale cregtinismului de-a lungul istoriei. tn aceastd
perioad5, un numdr crescAnd de persoane au venit din Anglia
gi America in Ziirich pentru a lucra cu Jung, alcituind un gruP
neoficial de expatriafi.in zz august tgzz,Jaime de Angulo iiscria lui Chauncey Goodrich lansdnd ,,o provocare tuturorfralilor suferinzi de nevrozi - mergeli, fra;ii mei, mergeli
la Mecca, mi refer Ia Zi.irich, gi befi din fintina viegii toli cei
care aveli sufletele moarte, mergegi gi ciutagi via!6 noui".'z
in data de 3o aprilie 1923, Eugen Schlegel a venit cu ini-
fiativa ca Clubul si incerce si il implice pe Jung din nou. inaceastl privinli a urmat un schimb de scrisori intre Jung gi
Alphonse Maeder in acel an. Pozilia lui Jung a fost aceea cE
se va intoarce doar dacd aceastd colaborare este doriti clar
gi in unanimitate. in cadrul Clubului erau discugii aprinse pe
aceasti temi. De exemplu, in data de z9 octombrie 1923, von
Muralt a suslinut faptul ci Jung folosea oamenii pentru sco-
purile proprii, ci relaliile mai personale cu el erau dificile daci
Vezi Sonu Shamdasani, Cult Fictions: C.G.Jung andtheFounding ofAnalyticalPsychology (Routledge, Londra, 1998).friedel trttriser, ,,Zui Geschichte des Psychologischen Clubs Ziirichvon den Anfingen bis r928", Sonderdrucks aus dem./ahresbeicht des
Psychologischen Clubs Ztrich, r984, p. 8.Iniorma;ie de la Barbara Hannah, .lung, His Life and Wotk: a BiographicalMemoir (NewYork: Putnam, ry76),p. t49.Goodrich Papers, Bancroft Library, University of Califomia, in SanFrancisco.
25
26
27
I ntroducere in psihologio jungiond r7
cineva nu ii accepta teoriile, cd atitudinea sa fald de oameninu era cea a unui analist etc. Ne putem imagina reaclia luiJung fali de situa,tia in care se afla, in care o institugie pe care
el a fondat-o,pebazaviziunii sale, era dusi in alte direclii, intimp ce el era pus in rolul unui tiran. in februarie r9e4, Hans
T?i.ib s-a retras din funclia de pregedinte al Clubului gi luiJung i-a fost trimisi o scrisoare prin care i se cerea s5 revin[,ceea ce a gi flcut o luni mai tArziu."8
Mai tdrziu in acel an, Jung a inceput prezentarea uneiprelegeri in limba germani, in trei pdr,ti, pe tema psihologiei
viselor (r noiembrie,8 decembrie, zr februarie r9z5), urmatide o discu$e,in data de z3 mai rgz1.'e Este de remarcat faptulci seminariile in limba englezi prezentate in aceasti carte,
chiar dac6 au fost linute la Clubul psihologic, nu au fost oficial
seminarii ale clubului - nu existi nicio menlionare a acestora
in minutele sau raportul anual ale clubului; de asemenea, dincei douizeci gi doi de membri gi trei invita,ti ai Clubului dinr9z5 doar pu;ini au luat parte. De fapt, seminariile par a fi fost
evenimente private organizate de Jung, care s-a intAmplat sifie linute la Clubul psihologic. Pare si fi existat o mai mare
continuitate intre cei care au participat la seminariile lui Jung
de la Polzeath gi acestea (grupurile de participanli erau cam
de aceleagi dimensiuni). Prin urmare, a existat un dezacord
intre membrii locali ai Clubului, care doar de curind il repri-miseseri pe Jung in mijlocul lor, gi auditorii internalionalicare au participat la seminariile in englezi finute de Jung,de aceea gi o alti dinamicd psihologic[. in anii ce au urmat,participanlii vorbitori de englezi au jucat rolul principal inrispindirea ideilor sale.
Informa;ia din acest paragraf este din scrierea lui Muser, ,,Zur Geschichtedes Psychologischen Clubs Ztirichvon denAnf6ngenbis r9z8" gi dinminutele intilnirilor Clubului psihologic de Ia Ziirich. Multumiri luiAndreas Schweizer pentru ajutor in consuitarea arhivelor Clubului.lahresbencht des Psychologischen Clubs Zilich, tgz5.
r8 C.G. Jung
