FIŞA DISCIPLINEI
• Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta+master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura/arhitect 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sinteze de arhitectura I si II 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs conf. dr. arh. Nicoleta Doina Teodorescu 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu An IV 2017-2018 2.6.Semestrul 1 si 2 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 10 3.4 Total ore din planul de învăţământ 168 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 140 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 2 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 118 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 132 3.9 Total ore pe semestru 300 3.10 Număr de credite 12 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •
5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala de curs dotata cu sistem de proiectie. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului
• Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete .
6. Competenţele specifice acumulate
Competenţe profesionale
●Capacitatea de analiza a siturilor cu grad ridicat de dificultate. ●Capacitatea de intelegere a a raportului obiect de arhitectura sit . ●Capacitatea de elaborare a partiurilor bazate pe elemente repetitive . ●Capacitatea de corelare a funcţiunilor complexe. ●Stapanirea principiilor compoziţiei si plasticii arhitecturale ●Capacitatea de coordonare a specialitatilor in cadrul proiectului de arhitectura
Competenţe transversale
●Capacitatea: de sinteza, intelegere si interpretare a realitatilor complexe de sustinere argumentata a conceptelor de realizare a unor diagrame ce transpun in formula grafica elemente functionale
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Capacitate de abordare a proiectelor cu functiune complexa amplasate in situri urbane constituite. 7.2 Obiectivele specifice ●Înţelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor cu grad ridicat de dificultate.
●Inserarea armonioasă a obiectului de arhitectura în sit cu punerea în valoare a ţesutului urban/ sitului . ●Intelegerea funcţiunilor bazate pe utilizarea unor elemente repetitive si a structurii ordonate a planului. ●Rezolvarea corectă a relaţiilor funcţionale complexe. ●Realizarea de compoziţii spatial-volumetrice coerente şi expresive, din punct de vedere al plasticii arhitecturale. ●Rezolvarea corectă a structurii adecvate la soluţia arhitecturală propusă . ●Cunoaşterea şi înţelegerea problemelor tehnice ale construcţiei.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii Prelegeri teoretice sustinute de sefii de ateliere si de profesorii invitati Prelegeri insotite de proiectii. Data si continutul prelegerilor se comunica
la fiecare lansare de proiect. Bibliografie -
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Proiect nr1/ sem I: Locuinte colectiveîn țesut urban constituit Indrumare de atelier Proiect nr2/sem I: Muzeul Moara Vlăsiei Indrumare de atelier Proiect nr1/ sem II: Hotel urban Indrumare de atelier
Proiect nr2/sem II: Teatru experimental Indrumare de atelier 2 schite de schita/sem 1;2 schite de schita/sem 2; 1 proiect de verificare sem 2
Proiecte fara indrumare Este obligatorie promovarea unei singure schite semestrial. In cazul promovarii ambelor schite, la calculul mediei se ia in considerare nota mai mare.
Bibliografie Aynronino, Aldo ; Mosco, Valerio Paolo,Contemporary Public Space, Un – volumetric Architecture, Skira,2006 Castex, J., Depaule, J.CH., Panerai, Th., Formes urbaines: de l’îlot à la barre,Dunod, 1980. Cerve, Fancisco A., The world of contemporary architecture ,Ed. Konemann, 2005 Crişan, Rodica, Analiza integrativă a valorii culturale şi de utilizare a clădirilor existente, Editura Universitară “Ion Mincu”, 2004. Curtis, William, J., R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982. De Sola–Morales, Ignasi, Differences, Topographies of Contemporary Architecture, MIT Press, Cambridge Mass,1997 Donzel, Catherine, New Museums, Telleri, 1998 Frampton, Kenneth – Modern Architecture: A Critical History, Thames & Hudson, 1992 Gast Klaus Peter – Living Plans: New Concepts for Advanced Housing – Basel,Boston, Birkhauser, 2005. Gossel, Peter - Architecture in the Twentieth Century, vol. II, Taschen, Koln, 2001 Gregory, Rob, Key Contemporary buildings – Plans, Sections and Elevations, Norton, 2008 Harhoiu, Dana, Bucureşti, un oraş între orient şi occident; Simetria,1997. Hariton, Ana Maria,- Hotelul urban, Editura fundatiei „Romania de mâine” 2007, Bucureşti Henderson, Justin, -Museum Architecture, Rockport Publishers, 2001 Hourston, Laura, -Museum Builders II, Academy Editions , 2004 Jenger, Jean, -Orsay: de la gare au musee : Histoired'un grand projet, Electa Moniteur, 1986 Kunz, Martin Nicolas, Hartmann ,Markus – Swiss Hotels, Ludwigsburg 2004 Lazarescu Cezar -Constructii hoteliere, Editura tehnica, 1971 , Bucureşti Meiss, Pierre von, De la forme au lieu: une introduction a l’etude de l’architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, 1993 Neufert, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004) Norberg-Schultz, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980 Pearman, Hugh – Contemporary World Architecture, London, Phaidon, 2005 Radulescu, Daniela – Arhitectura centrelor culturale moderne, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996 Sharp, Dennis ,Twentieth-century architecture: a visual history, Images Publishing, 2002 Sherwood, Roger, Modern Housing Prototypes, Harvard University Press 2001 Steiner, Dietmar; Pirker, Sasha; Ritter, Katharina; Stronger Opponents Wanted: Cultural Building caught between Politics- Media -Architecture ,Birkhauser,Basel 2000. Tschumi, Bernard, The state of architecture at the beginning of the 21st century,The Monacelli Press, 2003 Zeidler, Ebergard, Multi-Use Architecture in the Urban Context, Van Nostrand reinhold, N.Y.,1995 Zumthor, Peter, Thinking Architecture, Birkhauser, Basel, 1996 ***The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture. City, Technology and Society in the Information Age, Editura Actar, Barcelona, 2008 *** The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
• Tematica proiectelor , ilustrand obiectivele specifice ale disciplinei se stabilește în urma discutiilor cu serviciile de urbanism ale primariilor, reflectand subiectele majore de interes ale momentului.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Insusirea materialului prezentat in prelegeri se reflecta in calitatea proiectului de arhitectura.
Corecturi la proiect în curs de elaborare și corectură cu susținere la panou
10%
10.5 Seminar/laborator Integrarea in sit, coerenta partiului, calitatea si adecvarea expresiei arhitecturale,stapanirea elementelor tehnice, calitatea prezentarii grafice.
Judecata cu sustinere publica 90%
10.6 Standard minim de performanţă • Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de adecvare a expresiei
plastic-arhitecturale.
Data completării: Șefi de an IV, Șef de departament,
18 septembrie.2017 …… conf. dr. arh. Nicoleta Doina Teodorescu conf. dr. arh. Constantin Rusu
Data avizării în departament
29 septembrie 2017
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”
1.2.Facultatea ARHITECTURA
1.3.Departamentul
1.4.Domeniul de studii Arhitectura
1.5.Ciclul de studii Ciclul I
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD VII
2.2. Codul disciplinei CAD VII
2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia
2.5. Anul de studiu
IV 2.6.Semestrul
I 2.7. Tipul de evaluare
EC 2.8.Regimul disciplinei O
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care 1 1 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat 1
Examinări 1
Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15
3.7 Total ore studiu individual 80
3.9 Total ore pe semestru 28
3.10 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe p
rofe
sio
nal
e
Capacitatea tehnică de a concepe construcţii care să îndeplinească cerinţele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget şi de reglementarile în domeniul construcţiilor
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul îşi propune să ofere studenţilor utilizatorilor de software metode bine definite şi sistematice de învăţare, aprofundare a programului Revit Architecture 2010, în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor studenţeşti.
Redactarea unor exemple din arhitectura contemporană de început de secol XXI.
7.2 Obiectivele specifice Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne.
Metode moderne de redactare a proiectelor 2D si 3D utilizand software Revit Architecture 2010
Dezvoltarea competentelor .
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1.PREZENTAREA PROGRAMULUI
Introducere in grafica realizata cu ajutorul calculatorului.
Prezentarea generala a programului.
Prelegerile sunt axate pe utilizarea
softului Revit Architecture 2014
pentru ilustrarea exemplelor de
studiu.
Se recomandă studenţilor parcurgerea
prealabilă a suportului de curs si a
tutorialului soft-ului pentru a putea
interacţiona în timpul predării.
2.PORNIREA UNUI PROIECT
Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor
incepe redactarea unui proiect.
Detalierea paletelor de lucru :home, insert, annotate, modify. Crearea de etaje
în elevatie.Declarare grid şi modificarea unor axe.Desenarea pereţilor drepţi
curbi cortină şi modificarea lor. Crearea unui perete prelund suprafeţe sau linii
existente.
Idem Idem
3.DEFINIREA USILOR ŞI FERESTRELOR, COTARE
Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor
incepe redactarea unui proiect. Desenarea usilor, ferestrelor setarea lor şi
agăţarea de un perete existent. Modificarea poziţiei uşilor şi ferestrelor.
Agăţarea unei usi într-un perete cortină şi setarea acestuia. Cotare, setarea
cotelor şi trasarea lor.Cote de nivel. Definirea şi salvare unei uşi şi ferestre în
Idem Idem
Families.
4. MODELARE 3D
Creare unui element nou de arhitectură : prerete ,uşi, fereastra mobilier etc. .
Crearea unei volumetri gen F.O.Gehry sau Zaha Hadid folosid modelarea 3d.
Preluarea suprafeţelor şi transformarea lor .
Idem Idem
5. UTILIZAREA DESENELOR 2D DIN AUTOCAD
Folosirea paletei Insert. Modificare culoare layer tip de linii a desenului adus
din AutoCAD. Preluare linii pentru a le trasforma in elemente de arhitectură.
Idem Idem
6.MODELARE 3D STUDIU DE CAZ DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ
Recapitulare : Ridicarea 3d a două case Casa cub Rubic şi House Torafu
Japan. Salvare secţiuni şi faţade. Randare în Architecture Revit
Idem Idem
7. MODELARE 3D STUDIU DE CAZ DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ
Ridicarea 3d a două case Mosaic House Japan. Salvare secţiuni şi faţade.
Randare în Architecture Revit
Idem Idem
Bibliografie
Obligatorie minimală
Tutorial Revit Architecture 2014
Suplimentara
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii
hard si soft.
Prezentările sunt axate pe utilizarea
softului Revit Architecture 2014 pentru
ilustrarea exemplelor de studiu
Durata 2 ore
Se folosesc calculatoarele si proiectorul.
Exercitiul nr. 1.
Folosind panuri sectiuni și fatade postate pe site-ul facultății studentii vor
începe redactarea unui proiect.
Familiarizarea studentilor cu programul Revit Architecture 2014 prin ridicarea
3D a unui proiect- locuință minimală P+1 (exemplu din arhitectura
contemporană)
Se construiesc obiectele secvential.
Durata 2 ore
Ìdem
Exercitiul nr. 2.
Folosind panuri sectiuni și fatade postate pe site-ul facultății studentii vor
începe redactarea unui proiect.
Ridicarea 3D a unui proiect- locuință minimală P+1 (exemplu din arhitectura
contemporană) folosind Revit Architecture 2014.
Se construieste obiectul secvential.
Durata 2 ore
Ìdem
Exercitiul nr. 3.
Folosind panuri sectiuni și fatade postate pe site-ul facultății studentii vor
începe redactarea unui proiect.
Ridicarea 3D a unui proiect- locuință minimală P+1 (exemplu din arhitectura
Se construieste obiectul secvential.
Durata 2 ore
Ìdem
contemporană) folosind Revit Architecture 2014.
Exercitiul nr. 4.
Folosind panuri sectiuni și fatade postate pe site-ul facultății studentii vor
începe redactarea unui proiect.
Ridicarea 3D a unui proiect- locuință minimală P+1 (exemplu din arhitectura
contemporană) folosind Revit Architecture 2014.
Se construieste obiectul secvential.
Durata 2 ore
Ìdem
Exercitiul nr. 5.
Folosind panuri sectiuni și fatade postate pe site-ul facultății studentii vor
începe redactarea unui proiect.
Ridicarea 3D a unui proiect- locuință minimală P+1 (exemplu din arhitectura
contemporană) folosind Revit Architecture 2014.
Se construieste obiectul secvential.
Durata 2 ore
Ìdem
Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se construieste obiectul secvential.
Durata 2 ore
Ìdem
Bibliografie
Obligatorie minimală
Curs lect.dr.Terzi Mirela Lucia http://www.spiruharet.ro/facultate/26/arhitectura/biblioteca-virtuala.html
Revit Achitecture User's Guide http://www2.spiruharet.ro/facultati/arhitectura/biblioteca/751ff1bcbe4539e1e50070f87fb327ba.pdf
http://www.autodesk.com/revitarchitecture-tutorials
rac_tutorial_documents_m.zip
Suplimentara
http://usa.autodesk.com/adsk/servlet/index?siteID=123112&id=13080471
Facultativă
User's Guide : http://images.autodesk.com/adsk/files/rac_help.pdf
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din
domeniul aferent programului
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,
comentarii, exemple de analiză.
Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii
la orele de curs.
20%
10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea
problemelor
Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii
la orele de seminar.
20%
10.6 Standard minim de performanţă
Examinare curs: Nota minima 5
Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
15 sept. 2017
Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia Lect. Arh. Dr. Terzi Mirela Lucia
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
29 sept. 2017 ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „SPIRU HARET”
1.2.Facultatea ARHITECTURA
1.3.Departamentul ARHITECTURA
1.4.Domeniul de studii ARHITECTURA
1.5.Ciclul de studii LICENTA si MASTER INTEGRAT
1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Structuri din beton armat II
2.2. Codul disciplinei DTD
2.3. Titularul activităţilor de curs Lector dr. Ing. Mircea Alexe
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Ing. Mircea Alexe
2.5. Anul de studiu IV-2017/2017 2.6.Semestrul
2 2.7. Tipul de evaluare
E
2.8.Regimul disciplinei O
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 1
Examinări 4
Alte activităţi ……… 1
3.7 Total ore studiu individual 66
3.9 Total ore pe semestru 108
3.10 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunosţiinte mecanica si statica construcţiilor
Elemente structurale din beton armat
4.2 de competenţe Noţiuni de baza rezistenta materialelor
Armarea elementelor structurale din beton armat
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfaşoară in sala de curs cu echipament de predare pe suport electronic si acces la internet
5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului
Seminariile interactive (pe grupe) se desfăşoară in săli prevăzute cu table de scris
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Abilităţi privind proiectarea preliminara arhitectural – structurala a clădirilor situate in zone seismice (alcătuire , conformare, predimensionare )
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Comformarea structurilor de rezistenta pentru diferite tipuri de construcţii cuprinse in temele de la atelierele de proiectare
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Proiectarea preliminara a structurilor de clădiri
7.2 Obiectivele specifice Aplicarea metodelor moderne in alcătuirea si conformarea clădirilor
8. Conţinuturi
SEMESTRUL II (14 prelegeri x 2 ore =28 ore)
- Sisteme constructive structurale din beton armat. Distribuirea forţelor seismic convenţionale, in plan si pe verticala
Prelegeri (4 ore)
Idem
- Reguli de alcătuire arhitectural –structurala a clădirilor , conform codului de proiectare P100-2010
Prelegere (2 ore) Idem
- Alcătuirea si conformarea antiseismica a clădirilor in plan orizontal
Prelegeri (4 ore) Idem
-
- Alcătuirea si conformarea antiseismica a clădirilor in elevaţie Prelegeri (4 ore)
Idem
- Comportarea cadrelor din beton armat la încărcări verticale si orizontale .Metoda simplificata MUTO Prelegeri (4 ore)
Idem
- Predimensionarea clădirilor din beton armat cu pereţi structurali si in sistem dual
Prelegere (2 ore) Idem
- Alcătuirea si predimensionarea structurilor din zidărie portanta
Prelegere (2 ore) Idem
- Analizarea si comentarea unor reguli de proiectare arhitectural-structurala elaborate de organisme internationale (Europa, SUA, Noua Zeelanda) pentru clădiri situate in zone seismice
Prelegeri (6 ore) idem
BIBLIOGRAFIE -Paul Popescu :”Elemente structurale din beton armat” - Edit. Fundaţiei România de Maine 2001-Bucuresti -Paul Popescu, E. Creanga: “ Relatia arhitectura-structura la clădirile din beton armat din România” Edit. Fundaţiei România de Maine 2001-Bucuresti -Cod de proiectare antiseismică P100/2010 -H.Bachmann:”Seismic conceptual design of buildings. Basic principles for engineers, architechts, building owners and authorities” Directives of OFEG-Berna 2002 Eurocod 6 Proiectarea structurilor din zidarie Eurocod 8 Conformarea si predimensionarea structurilor rezistente la seism
SEMESTRUL II ( 7sedinte seminar)
- Evaluarea forţelor seismice convenţionale Interacţiune student-asistent ( 2 ore) Explicaţii la tabla
- Aplicaţii privind determinarea centrului de rigiditate si a momentului de torsiune generala
Interacţiune student-asistent ( 2 ore) Explicaţii la tabla
- Determinarea simplificata a eforturilor secţionale a structurilor in cadre din beton armat (metoda MUTO) si predimensionarea acestora -2 sedinte seminar
Interacţiune student-asistent ( 4 ore) Explicaţii la tabla Test verificare nr.1
- Aplicaţii privind predimensionarea clădirilor cu pereţi structurali din beton armat si zidărie
Interacţiune student-asistent ( 2 ore) Explicaţii la tabla
- Aplicaţii privind conformarea antiseismice favorabile si nefavorabile ale clădirilor etajate din beton armat -2 sedinte seminar
Interacţiune student-asistent ( 4 ore) Explicaţii la tabla Test verificare nr.2
BIBLIOGRAFIE Paul Popescu “Elemente structurale din beton armat – (Exemple de calcul) “ Ed. Fundaţiei “România de mâine “ Buc.2001 Paul Popescu, E. Creanga “Relatia arhitectura –structura la clădirile din beton armat din România” “ Ed. Fundaţiei “România de mâine “ Buc.2004 Al.Cismigiu “Note de curs si exemple de calcul- UAIM” Mircea Alexe :”Exemple de calcul privind predimensionarea elementelor structural din beton armat” R. Petrovici “Structuri din beton armat – Note de curs UAIM” Eurocod 6 Proiectarea structurilor din zidarie Eurocod 8 Conformarea si predimensionarea structurilor rezistente la seism 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Comentarii, intrebări la orele de curs Interacţiunea la orele de curs 10%
10.5 Seminar/laborator Rezolvarea problemelor;comentarii, întrebări
Frecventa, interacţiunea, rezultatele la test 20%
examen 70%
10.6 Standard minim de performanţă
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 01.09.2017 Lector. dr. ing. Mircea Alexe Lector. dr. ing. Mircea Alexe
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu
FIŞA DISCIPLINEI
• Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta +master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Design I ( Design mobilier ) 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu IV - 2015/2017 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare
E 2.8.Regimul disciplinei O
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi ……… 20 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfășoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului
• Prelegerile se desfășoară în săli cu echipament de multimedia.
6. Competenţele specifice acumulate
Competenţe profesionale
Capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerințelor estetice, cât și celor tehnice.(competenta 1) • Inițierea studenţilor cu problematica designului în general şi a designului de mobilier în particular • Initirea structurii mobile, descompunerea in subansamble si repere a pieselor de mobilier • Abordarea ornamenticii în mobilier şi arhitectură • Aprofundarea cunoştiinţelor plastice privind tehnicile de esenţializare şi stilizări • Introducerea şi iniţierea problematicii ergonomiei raportată la mobilier şi spaţiul architectural • Problematica egalităţii de şanse în designul de arhitectură şi mobilier • Iniţierea studenţilor cu problematica designului în general şi a designului de mobilier în particular • Initirea structurii mobile, descompunerea in subansamble si repere a pieselor de mobilier • Abordarea ornamenticii în mobilier şi arhitectură • Introducerea şi iniţierea problematicii ergonomiei raportată la mobilier şi spaţiul architectural • Problematica egalităţii de şanse în designul de arhitectură şi mobilier
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea deprinderilor de a crea si proiecta piese sau garnituri de mobilier, elemente de
decoratii sau de arhitectura de interior in stransa legatura cu factorii stilistici ai cladirilor sau a tendintelor actuale
7.2 Obiectivele specifice • Crearea caracteristicilor specifice de formator de opiniei in domeniul esteticii, designului si fezabilitatii.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii • Design Definirea designului. Obiecte Tipologii de obiecte.
Mobila ca obiect . Aplicatii si rezolvari. Creativitatea. • Designul de mobilier Materiale Lemn. Structura lemnului.
Caracteristici Lemn masiv . Semifabricate din lemn. Esente de lemn. Tehnologii de prelucrare a lemnului. Semifabricate din lemn
• Principii de stimulare a creativitatii Schita, Material, Imagini
• Componenta mobilei Asamblarea elementelor din lemn. Imbinari din lemn.Reprezentari grafice specifice. Sisteme de cotare si note explicative tehnologice. Tendinte.
• Ergonomie 1 Definire a notiunii. Confort. Date antropometrice. Posturi. Fiziologia spatelui. Disconfort. Biodinamica sederii.
• Prelegeri • Expuneri Power Point • Prezentări de filme
documentare referitoare la tematica abordată
• Demonstraţii grafice practice
• Testare pe parcurs
Sportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică.
Studii si tendinte. Sederea echilibrata. • Ergonomie 2 Influente in designul de mobilier. Biodinamica
culcata. Tipuri de suport. Tabele de dimensionari. Egalitatea de sanse.
• Ornament Ornament si plastica decorativa. Clasificari. Incrustatii. Intarsia. Mozaicuri. Ornamente pictate. Ornamente plastice cu caracter geometric sapate, Modulatecu relief ,. Materiale si sisteme. Motive si inspiratii.
• Stilizare Definitii. Principii de stilizare. Motiv decorativ. Motive de inspiratie frunze, flori, insecte sau animale, origami, retele, trasee
• Mobila obiect artistic Elemente de design. Principii de design linia, scara, culoarea , tonalitatea, textura. Scurt istoric al mobilierului . Antichitatea Egipt, Grecia , Romanii.
• Mobilierul modern Tendinte si curente contemporane . Expozitii si targuri de specialitate. Aportul arhitectilor in designul de mobilier.
Bibliografie -Ernst Neufert, Manulalul arhitectului -Paul Focsa &H.Constantinescu, Arhitectura de interior si constructia mobilierului editura Tehnica -Catalog Of furniture accessories Haefle -Catalog Of furniture accessories Bloom -Furniture-collection magazines -Decoration magazine Art et-collection. -Sassone, Adriana Boidi; Cozzi, Elisabetta;Disertori, Andrea,Furniture from rococo to art deco.Taschen Gmbh, Koln, 2000 (cota biblioteca USH –lll A 305) -Baras, Jean, Mobila, Soces&Co, Bucuresti, 1995 (cota Biblioteca USH lll A 140) -Mihaela Criticos, Art Deco sau Modernismul bine temperat. Editie bilingva, Simetria, Bucuresti, 2009 (cota bibliotecii USH 49) 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
• Initierea si stimularea studentilor intr-un ciclu de informare permanenta
• Imbunatatirea permanenta a cunostiintelor culturale in domeniul designului
• Prezentari de designer si arhitecti de top din domeniu
• Prezentari actualizate comentate de targuri si expozitii international de design
• Stimularea participarii studentilor la concursuri nationale si international de design
Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.Expuneri Power Point
• Prezentări de fime documentare referitoare la tematica abordată
• Comentari interactive pe teme de design
• Teste
Bibliografie Laurel Saville Design Secrets: Furniture Rockport Publisher 2008
-Maxine Naylor&Ralph Ball Form Follows Ideea An Introduction to Design Poetics Black Dog Publishing 2005
-Sarah Gaventa Concrete design Mitchell Beazley 2006
-G. Ringer&Gheorghe Retea Mobila Fina Evolutie Proiectare Fabricare editura Tehnica 1957
-Margaret Helfand Architects Esential Architecture The Monacelli Press 1999
-Patricia Bueno Chairs,Chairs, Chairs ed Atrium Group 2004
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
• Mentinerea in permanenta a legaturii cu APMR (Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania) Institutul National al Lemnului, OAR, etc
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple
Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.
80%
Elaborarea unui Proiect de specialitate 10.5 Seminar/laborator 3 Teste pe parcurs 20%
Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor
Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar
10.6 Standard minim de performanţă • Corectitudinea redactarii proiectului • Respectarea regulilor specifice proiectarii de mobilier conform datelor din curs si seminarii • Atentie la prelegeri rezultata in urma testarilor pe parcurs
• Spontaneitate si creativitate Data completării: Semnătura titularului de curs
15.09.2017 Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU
Data avizării în departament Semnătura Șefului de departament 29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu
FIŞA DISCIPLINEI
2. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET
1.2.Facultatea Arhitectură
1.3.Departamentul Arhitectură
1.4.Domeniul de studii Arhitectură
1.5.Ciclul de studii Arhitectură – Studii de Licența și Master Integrat
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Arhitectură de Interior – Curs
2.2.Codul disciplinei DS
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector Dr. Arh. George Stăncioiu
2.4.Titularul activităţilor de seminar -
2.5.Anul de studiu
I V
2.6.Semestrul
2
2.7. Tipul de evaluare
E
2.8.Regimul disciplinei
DO
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 2 curs 0 seminar/laborator
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 28 curs 0 seminar/laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4
Tutoriat 4
Examinări 1
Alte activităţi ……… -
3.7 Total ore studiu individual 25
3.9 Total ore pe semestru 28
3.10 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrelor 1-7 / ciclul I de studii universitare
Cunoașterea reprezentării grafice
4.2 de competenţe Cunoașterea aptitudinilor vocaționale
Adaptarea cunoştiinţelor dobândite în proiectarea de arhitectură
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi echipament de proiecție multimedia
Prelegerile se desfășoară în Sala Studio, cu imagini proiectate și comentate precum și exemple de compoziție grafică
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Seminariile se desfășoară în săli de seminar dotate cu mobilier care face posibilă interacțiunea dintre profesor și student (discuții, corectură)
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
C1. Capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerinţelor estetice, cât şi celor tehnice
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea conceptelor fundamentale de aptitudine creativă a celor mai importante aspecte la nivel national și international, de-a lungul timpului;
Familiarizarea tendințelor de promovare a fenomenului architectural, la nivel organizatoric și instituțional, pentru a reglementa activitatea specifică la nivel național și internațional;
Trecerea în revistă a diverselor argumente, concepte și direcții de dezvoltare profesională.
7.2 Obiectivele specifice Notiuni de desen, specifice reprezentărilor și studiului formei;
Evidențierea fenomenelor și proceselor specifice esențiale precum și a formelor și a relațiilor cu celelalte procese din activitatea specifică;
Consolidarea cunoștințelor teoretice și practice care să permită studenților să opereze în zona profesională;
Însușirea cunoștințelor necesare pentru stabilirea unor strategii și analiza tendințelor arhitecturale la nivel național și internațional;
Sublinierea mutațiilor din domeniul arhitecturii contemporane;
Trecerea în revistă a diverselor argumente, concepte și direcții de dezvoltare profesională cu identificarea implicațiilor sociale la nivel internațional.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
ARHITECTURĂ DE INTERIOR
1-2. Arhitectura – o direcție vocațională în societate
Prelegeri, studii de caz - susținute prin imagini și exemlificări culese din surse citate diverse Interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.
Ilustratii si note de curs; Proiecție digitală/analog; scheme; selecții teoretice. Pentru consolidarea cunoștiințele dobândite, studenții sunt sfătuiți să studieze referințele indicate și să participe la cursuri
3-4. Categorii fundamentale privind ativitatea de arhitectură Interacțiunea profesor-student este
fundamental: studenții vor viziona
imagini și filme tematice, iar apoi se
vor discuta și analiza în sală, ca
parte a unei cerințe.
Ilustratii si note de curs; Proiecție digitală/analog; scheme; selecții teoretice.
5-7. Activitatea de organizare specifică Prelegerile se bazează pe desene, comentarii pe fotografii și altele
Ilustratii si note de curs; Proiecție digitală/analog; scheme; selecții teoretice.
8-9. Relațiile dintre viitorul arhitect și domeniile conexe Prelegere/curs și adaptarea la realitate. Utilizarea testelor creative pentru a identifica ce a determinat valoarea creatoare
Ilustratii si note de curs; Proiecție digitală/analog; scheme; selecții teoretice.
10-11. Politicile și practicile caracteristice din sfera arhitecturii la nivel intern
și internațional; Instrumente și reglementări
Prelegere/curs si analize, comentarii ale studenților și specialiștilor în funcție de domenii, precum și în conformitate cu evenimentele sociale
Ilustratii si note de curs; Proiecție digitală/analog; scheme; selecții teoretice.
12-13. Performanța creativității în arhitectură a sistemelor de analiză.
Noi forme de creativitate
Prelegere/curs și adaptarea la realitate prin intermediul compozițiilor grafice.
Ilustratii si note de curs; Proiecție digitală/analog; scheme; selecții teoretice.
14. Practica privind competențele obținute în timpul cursului la testele de
creativitate pe teme prestabilite.
Prelegere/curs și adaptarea la realitate prin intermediul compozițiilor grafice.
Ilustratii si note de curs; Proiecție digitală/analog; scheme; selecții teoretice.
Bibliografie
Cărți și reviste
1. VIAPPIANI, Pietre Costa ARCHITECTURAL DESIGN – Le Mobilier Surrealiste, ed. Bookking, 1993 2. INTERIOR BEST SELECTION – Editorial Comitte of Interior Best Selection 3. DOMUS – Architettura Design Comunicazione
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din
domeniul aferent programului
Interacțiunea cu alți colegi titulari de cursuri ale unor discipline conexe prin dezbaterea si discutarea conţinutului disciplinei Arhitectură de Interior – Curs, disciplină
inclusă în planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea Spiru Haret, cu titulari din Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București și alți
membrii ai Societății Academice
Invitând specialiști din mediul arhitectural creativ, în relație cu organizațiile competente din domeniul creației de arhitectură din Romănia: OAR, UAR, RUR
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Interactivitatea studentului Desene și imagini fotografice comentate critic 90%
10.5 Seminar/laborator - - -
- - -
10.6 Standard minim de performanţă
Elaborarea complexă, în echipe, a temelor de seminar prezentate la începutul semestrului
Prezentarea particularităților grafice mergând pe dezvoltarea abilităților profesionale, pentru dezbaterea colectivă
Data completării: Semnătura titularului de curs,
15.10.2017 Lector Dr. Arh. George Stăncioiu
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret
1.2.Facultatea Arhitectură
1.3.Departamentul Arhitectură
1.4.Domeniul de studii Arhitectură
1.5.Ciclul de studii Licență
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură
2. Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Tehnologii contemporane
2.2. Codul disciplinei Conf. Univ.dr. Maria Duda
2.3.Titularul activităţilor de curs DTD
2.4Titularul activităţilor de seminar -
2.5. Anul de studiu 2017/2017 4 2.5 Semestrul 7 2.6 Tipul de evaluare E 2.7.Regimul disciplinei A
obligatorie
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe 6
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi (ex. elaborare proiect individual)
3.7 Total ore studiu individual 20
3.9 Total ore pe semestru 48
3.10 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe avansate în materiale de construcţii, finisaje şi structuri
4.2 de competenţe Cunoştinţe de grafică digitală pentru elaborarea de prezentări, ilustraţii şi analize tehnice ale unor clădiri existente
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu acces la internet şi dotată cu echipamente audio și video pentru prezentarea materielor didactice (fisiere powerpoint, imagini, fragmente de filme documentare)
Curs în format multimedia/digitizat - disponibil pe portalul proiectului Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe p
rofe
sio
nal
e
C1. Lecturarea şi analizarea mediului construit
C2. Recunoaşterea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor soluţii tehnice constructive, şi prevederea consecinţelor economice, ecologice şi sociale
C3. Abilitatea de a consilia viitorii clienţi, oferint varianta arhitectură optimă, în coonformitate cu bugetul disponibil
C4. Responsabilizarea faţă de starea actuală şi dezvoltarea mediului construit
C5. Cunoştiinte corespunzatoare despre probleme fizice şi tehnologii, precum şi despre funcţia construcţiilor, astfel încat să le doteze cu toate
elementele de confort interior şi de protecţie climaterică, în cadrul dezvoltării sustenabile
Co
mp
eten
ţe t
ran
sver
sale
CT1. Realizarea de analize arhitecturale, tehnice şi structurale ale clădirilor
CT2. Scrierea unui articol – observaţie, documentare, critică, argumentare
CT3. Obţinerea de cunoştinţe de bază în economia construcţiei şi building management
CT4. Identitate vizuală şi branding prin construit
CT5. Reutilizare şi reciclare de materiale şi elemente de construcţie
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Constituirea unei baze de date a elementelor constructive şi tehnicilor contemporane ce le corespund
Îmbunătăţirea abordării şi metodologiei de elaborare a proiectelor de atelier
7.2 Obiectivele specifice Includerea aspectelor tehnice, structurale şi economice în dezvoltarea proiectelor de arhitectură, cu prevederea consecinţelor implementării propunerilor respective
Documentarea complesivă asupra unei clădiri existente, relaţionând-o la context, caiet de sarcini, buget, utilizare, ilustrând şi argumentând propriile opinii în scris
8. Conţinut
8.1 Curs Metode de predare Observaţii – ore de curs
Tema 1. Introducere
Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2ore
Tema 2. Sustenabilitate
Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 3. Inovaţie
Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 4. Reinterpretare: reutilizare şi
reciclare
Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 5. Adaptare şi personalizare
Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 6. Implementare: faze de construcţie.
6.1. studiu de caz al unui şantier
Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 7. Prezentare şi discuţii analize
PROBĂ INTERMEDIARĂ ÎN ECHIPE
moderne (problematizarea, conversația)
analiza în grup – prezentare studio de caz
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 8. Prezentare şi discuţii analize
PROBĂ INTERMEDIARĂ ÎN ECHIPE
moderne (problematizarea, conversația)
analiza în grup – prezentare studio de caz
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 9. Detaliere – izolaţia : protecţie şi
acumulare
Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 10. Detaliere – ventilaţie şi faţade
inteligente
Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 11. Detaliere – protecţie solară şi
captarea energiei solare
Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 12. Eficienţa – Building Management Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 13. Ecologia construcţiei: integrarea
instalaţiilor, design interior, iluminat, confort
Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
Tema 14. Recapitulare Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația)
Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs
Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com
2 ore
BILIOGRAFIE
C. A Brebbia, ECO_ARCHITECTURE V, WIT Press, Boston 2014
V. Calderaro, Architettura solare passiva; manuale di progettazione, Kappa, Roma, 1981
A. Compagno, Intelligent Glass Facades, Birkhäuser 1999
Cooper Racgel, Evans Graeme, Boyko Christopher, Designing Sustainable Cities, Wiley Blackwell, Singapore, 2009
JG Decosterd, P Rahm, Architecture physiologique, Birkhaeuser Basel, 2002
A. Deplazes, Constructing Architecture, Materials, Processes, Structures, a Handbook, Birkhaeuser Basel, 2008
Alfredo Pini, Architettura e materiali, AAM, 2000
D. Schwarz – Solar Architecture, AAM, 2005
Herzog Thomas, Krippner Roland, Lang Werner, Facade Construction Manual, Birkhaeuser, 2004
M. Molina, Ecologia 2 fisica delle costruzioni, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2004.
C. Schittch, in DETAIL - Cost-Effective building Economic concepts and constructions, Birkhaeuser Berlin 2007
M. Vellinga,O. Paul, Atlas of Vernacular Houses of the World, Rautledge 2007
R.Vittone, Bâtir. Manuel de la construction, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 2010.
Manuale di progettazione edilizia. Fondamenti, strumenti, norme, U. Hoepli, Milano, 1992-1995.
Construction Manual, Ed. Detail, München
The Energy Report, WWF Int. 2011
UTET Collection - Grande Atlante di Architettura: muratura, legno, pietra, vetro, cemento, acciaio
Urban Interaction – Towards City Making
UN STUDIO Knowledge Platform
Revista WIRED
Revista MONOCLE
Revista DETAIL
Revista InDetail
Seria de emisiuni REBEL ARCHITECTURE, Al Jazeera
www.materia.nl
www.inhabitat.com\
http://www.architecturalrecord.com/topics/191-architectural-technology
http://www.archdaily.com/category/building-technology-and-materials/
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din
domeniul aferent programului
conținutul disciplinei este adaptat cerințelor reprezentanților pieței muncii, așa cum au reieșit din studiul privind analiza situației existente, realizat în cadrul Proiectului POSDRU/156/1.2/G/141179.
pregatirea studentilor pentru lecturarea, analizarea și contribuția la mediul cosntruit
abordarea proiectării ținând cont de bilanțul eficient între inovarea arhitecturală, strucutrală și tehnică, reutilizarea materialelor, personalizarea, adaptarea si viabilitatea economică a soluțiilor
abilitatea de consiliere a viitorilor clienților asupra soluției arhitecturale optime care să respecte bugetul disponibil
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Coerența alegerilor tehnice,
subordonate sarcinii arhitecturale
Fișă tehnică individuală, aplicată proiectului de la
Atelier
40%
Abilitatea de consiliere a clienților
aspura soluției arhitecturale optime care
să respecte bugetul disponibil, claritatea
explicațiilor
Descriere scrisă a aplicării unei anumite tehnici
constructive, adresată unui client fictiv
30%
Documentarea detaliată a analizei,
claritatea interpretării, ilustrarea prin
fotografii și desene proprii
Probă intermediară executată în grup: analiza unei
clădiri existente, urmărind aspectele abordate în
curs. Stundeții vor alege câte un exemplu dintr-o
listă de clădiri executate recent, în București.
30%
10.5 Seminar/laborator
10.6 Standard minim de performanţă
intelegerea principiilor tehnologice
argumentarea preferinţei pentru o soluţie tehnică faţă de alta
analiza critică a unei construcţii şi a procesului său constructiv
realizarea unui proiect individual, într-o structură standardizată, în prealabilă elaborată și discutată la orele de seminar, demonstrând capacităţi de înțelegere și aplicare corectă a metodelor și instrumentelor însușite, o bună comunicare interpersonală şi conștientizarea posibilului impact al proiectului realizat.
Data completării: Semnătura titularului de curs,
15.09.2017 Conf. Univ. Dr. Maria Duda
Data avizării în departament, Semnătura şefului de departament,
29.09.2017 Conf.univ.dr. Constantin Rusu
FIŞA DISCIPLINEI
3. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET
1.2.Facultatea Arhitectura
1.3.Departamentul Arhitectura
1.4.Domeniul de studii Arhitectura
1.5.Ciclul de studii Licenta si master integrat
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei STRUCTURĂ ȘI COMPOZIȚIE URBANĂ I (Compoziţie urbană)
2.2. Codul disciplinei DF
2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA
2.4.Titularul activităţilor de seminar -
2.5. Anul de studiu IV
2.6.Semestrul VII
2.7. Tipul de evaluare EC
2.8.Regimul disciplinei O
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 2 curs 0 seminar/laborator
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 28 curs 0 seminar/laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6
Tutoriat 1
Examinări 1
Alte activităţi ……… -
3.7 Total ore studiu individual 32
3.9 Total ore pe semestru 60
3.10 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrelor 1-6 / ciclul I de studii universitare
4.2 de competenţe Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane – programul de arhitectură corespondent - partiul de arhitectură și partiul urbanistic - funcțiunea urbană generată.
Capacitatea de decodificare a ipostazelor similare în cazul alcătuirilor urbane și în cel al spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim / individual / intermediar / comunitar / public).
Înțelegerea conceptului de ierarhie spațială și funcțională.
Înțelegerea sistemică a relației dintre forma arhitecturală și soluția de compoziție urbană.
Familiarizarea cu noțiunile de: limită, reper, relație spațială; raport spațial; parcurs urban.
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia.
5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului
-
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe p
rofe
sio
nal
e
Dobândirea abilităților de utilizare a raporturilor dintre factorii determinanți ai percepției spațiale și ai percepției urbane.
Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-formal în coagularea configurativă a alcătuirilor urbane.
Dobândirea capacității de abordare sistemică a problemelor de urbanism în context teritorial.
Constituirea capacității individuale de concepere a imaginii urbane ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.
Co
mp
eten
ţe t
ran
sver
sale
Înțelegerea orașului ca organism complex, funcțional-configurativ.
Înțelegerea Modelului conceptual - ca factor germinativ și rezultantă a unui proces doctrinar.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea orașului ca organism complex, funcțional-configurativ
7.2 Obiectivele specifice Orientarea în reperele doctrinare ale urbanismului;
Cristalizarea abilităților individuale de analiză urbană;
Abordarea sistemică a problemelor de urbanism în context teritorial;
Constituirea capacității individuale de concepere a imaginii urbane ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Obiectivele disciplinei „Structură și compoziție urbană”. Actualitatea discursului asupra orașului. Situarea în contextual actual: Forțele determinante ale creșterii explozive ale orașelor în sec. al XX-lea; Schimbări de atitudine și tendințe noi în producerea bunurilor și serviciilor de nivel mondial; Forțele directoare fundamentale ale evoluției urbane; Spiritul locului: Lectura istorică, Lectura morfologică, Lectura sensibilă a spațiului urban, Decodificarea și Suprapunerea morfologiilor (sociale, istorice, plastice); Timpul.
Prelegeri, studii de caz - susținute prin PowerPoint Presentations; Interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.
MATERIALE DIDACTICE: Note de curs; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice. e-mail titular de curs: [email protected]
Sistemul urban și dinamica urbană – I (Introducere în problematică): Orașul (Definiții; urban-rural; aglomerația urbană; Orașul - așezare umană și fenomen global;); Provocarea urbană actuală (Probleme comune ale orașelor actuale; comentariu de caz – municipiul București; Tendințe și consecințe ale fenomenului urban contemporan - creştere urbană şi schimbare socială; Oraşe în competiţie - câştigători şi perdanţi; Revalorizarea locurilor strategice; rolul spațiului public în asigurarea coerenței structurii și compoziției urbane; Proiectul urban).
Idem
Idem
Sistemul urban și dinamica urbană – II (Abordarea teoretică a raporturilor de interdependență): Sistemul urban şi oraşul ca sistem (Caracteristici definitorii ale sistemelor urbane; Oraşul – etape de echilibru și stadii de evoluţie; oraşul şi sistemul urban; Relaţii funcţionale interurbane şi intraurbane; interacţiunea acestora); Tramă, rețea, armătură urbană, sistem urban; Ciclul evolutiv al sistemelor urbane.
Idem
Idem
Autoorganizarea sistemului urban – caracteristică esenţială: Sistemul urban ca sistem organic; Sistemul urban ca sistem informatic; Entropie şi negentropie; Acţiunea sinergică şi efectele acesteia asupra sistemului urban; autoorganizare şi dinamică urbană.
Idem
Idem
Intervențiile urbanistice: Paliere de intervenție urbanistică; Intervenția urbanistică – proces de ordonare a unor subsisteme ambientale ale habitatului uman; Condiționările soluției de urbanism. Abordarea teoretică și practică în urbanism: Modelarea în urbanism; Modelul de lucru în urbanism; Modelul conceptual - factor germinativ și rezultantă a unui proces doctrinar.
Idem
Idem
Modele urbanistice în contemporaneitate: Modele urbanistice fundamentale (Modelul zonal / modelul inelelor concentrice; Modelul sectorial; Modelul nucleilor multipli); Raportarea modelelor urbanistice fundamentale la contextul actual (Limitele modelelor urbanistice fundamentale; Procese urbanistice contemporane).
Idem
Idem
Modelul constitutiv al organismului urban. Idem Idem
Funcționarea organismului urban - I (Teorii funcționaliste): Teoria funcționalistă clasică; Teoria funcționalist-structuralistă a lui Claude Lévi-Strauss; Aplicații ale teoriilor funcționaliste în urbanism și amenajarea teritoriului; Analiza SWOT.
Idem
Idem
Funcționarea organismului urban - II (Concepte): Conceptul de activitate urbană; Mobilul urban; Forțele urbane; Funcția urbană.
Idem
Idem
Concepte fundamentale în abordarea alcătuirilor urbane (I): Categorii esențiale în abordarea alcătuirilor urbane (organism urban, viața urbană, cadrul urban); Conceptul de structură urbană prin elementele de cadru urban.
Idem
Idem
Concepte fundamentale în abordarea alcătuirilor urbane (II): Morfologie urbană și sintaxă urbană; Partiul urbanistic; Spațiul funcțional și Spațiul perceptiv.
Idem
Idem
Aspecte de epistemologie a spațiului arhitectural și urban. Elemente determinante compozițional-formal în coagularea configurativă a alcătuirilor urbane; percepție spațială și percepție urbană.
Idem
Idem
Elemente determinante funcțional-compozițional în structurarea alcătuirilor urbane. Efecte de plastică urbană.
Idem
Idem
Legislația urbană actuală – frână și factor de progres pentru dezvoltarea urbană sustenabilă; Proiectul urban – instrument de re-structurare și apropriere a teritoriului urban.
Idem
Idem
Bibliografie Obligatorie
ALEXANDER, C. , NEIS, H. J., ANNINOU, A., KING, I. (1987), A New Theory of Urban Design (Center for Environmental Structure Series, Vol. 6), Oxford University Press U.S.A..
BARRIE, T. (1996), SPIRITAL PATH, SACRED PLACE - Myth, Ritual, and Meaning in Architecture, Shambala Publications, Inc., Boston & London.
BERZA, V.M. (2015), Structură și compoziție urbană, curs digital, Facultatea de Arhitectură - Universitea Spiru Haret, București.
BERZA, V.M. (2008), Risc și dinamică urbană, Ed. Universitară ”Ion Mincu”, București.
von MEISS, P. (2014), De la forme au lieu + de la tectonique. Une introduction a letude de l`architecture, Architecture Essais, 3th edition, Paper Book, Presses polytechnique et universitaire romandes, Lausanne.
DUANY, A., SPECK, J., with LYDON, M. (2009). The Smart Growth Manual, McGraw-Hill Professional, NYC.
GALLAGHER, L. (2014), The End of the Suburbs: Where the American Dream is Moving, Portfolio / Penguin, NYC.
READ, S., PINILLA, C. (2006), Vizualizing the Invisible: towards an urban space, Techne Press, Amsterdam; http://www.scribd.com/doc/33448789/Visualizing-the-Invisible#download
ZUMTHOR, P. (2010),Thinking Architecture, Hardcover, Birkhäuser Architecture; http://www.scribd.com/doc/46338375/Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture Recomandată
CERDÁ, I. (2005), La théorie générale de l’urbanisation, Les éditions de l’imprimeur, collection Tranches de Villes, prefata Françoise Choay.
CHING,F.,D.K. (2007), ARCHITECTURE – Form, Space & Order, The3rd Edition, Ed. John Wiley&Sons, US.
CHOAY, F. (2011), Pentru o antropologie a spațiului, Revista URBANISMUL, București.
DUANY, A., PLATER-ZYBERK, E., ALMINANA, R. (2003), The New Civic Art: Elements of Town Planning, Rizzoli International Publications, New York.
GORDON,D., SINKEVICIUS,L., SLAVINKSI,T., BERZA,V-M., TERZIEV,P., RAFAILOVA,G., VALKANOV,Y., MIHAYLOVICH,L., SEGKOUNI,M., PALA,L., PAPANIKOLAOU,M. (2007), North-South Interface - PolyMETREXplus RINA; Seria: Strategic Urban Planning Division Reports, Ed. Gordon D., City of Helsinki.
MARSHALL, S. (2005), Streets & Patterns, Spon Press (Taylor & Francis Group), London and New York;
NORBERG-SCHULTZ, C. (1984), Genius Loci Towards a fenomenology of architecture, Paperback, London; http://www.scribd.com/doc/46338375/Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture
*** (2000, 2003), A Companion to the City, Blackwell Publishers Ltd., Ed. by Gary Bridge and Sofie Watson, Oxford, UK.
*** (1988), Morphologie urbaine et parcellaire, Presses Universitaires de Vincennes - Université de Paris VIII, Col. ESPACES, Éd. par Pierre Merlin, Éditeurs associés: Ernesto d’Alfonso, Françoise Choay; Paris, France.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -
- - -
Bibliografie -
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea conţinutului disciplinei „Structură și compoziție urbană”cu colegii care predau celelalte discipline din planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea Spiru Haret, cu colegi din Facultățile de Arhitectură din România, cu specialişti din Organizații profesionale din România - Ordinul Arhitecților din România și Registrul Urbaniștilor din România - și din Europa / METREX, precum şi cu reprezentanţi ai administrației locale și centrale, precum și ai mediului autohton de afaceri / Camera de Comerț și Industrie a României.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Prezență - 1 punct / curs
Răspuns corect test săptămânal - 1 punct / test
Evaluare la finalul fiecărui curs - teste și prezență 28%
Titlul - din Bibliografia obligatorie
Respectarea cerințelor afișate
Eseu
Referat
15% / Eseu 25% / Referat
Răspunsuri corecte / 2 Bilete extrase Colocviu 32%
10.5 Seminar/laborator - - -
- - -
10.6 Standard minim de performanţă
Constituirea capacității individuale de concepere a imaginii urbane ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.
Înțelegerea orașului ca organism complex, funcțional-configurativ.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 01.09.2017 Conf. Dr. Arh. Victoria-Marinela BERZA ………………………………….. Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret
1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură
1.3.Departamentul Arhitectură
1.4.Domeniul de studii Arhitectură
1.5.Ciclul de studii II
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură
2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea disciplinei Istoria Arhitecturii în România I
din antichitate până la începutul perioadei moderne
2.2. Codul disciplinei DF
2.3. Titularul activităţilor de curs Lector dr. arh. Constantin Bogdan STANCIU
2.4.Titularul activităţilor
de seminar
-
2.5. Anul de studiu IV 2.6.Semestrul 8 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator -
3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator -
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -
Tutoriat 1
Examinări 1
Alte activităţi -
3.7 Total ore studiu individual 11
3.9 Total ore pe semestru 25
3.10 Număr de credite 1
4. Precondiţii
4.1 de curriculum Parcurgerea cursurilor de Istoria universală a arhitecturii şi artelor I – IV (de la Antichitate până la Evul Mediu inclusiv)
4.2 de competenţe Cunoaşterea contextului arhitectural european în antichitate şi Evul Mediu.
Cunoaşterea caracteristicilor arhitecturii bizantine.
5. Condiţii
5.1. de desfăşurare a cursului Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector); sală cu jaluzele.
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Nu este cazul
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Definirea cunoştinţelor fundamentale privind evoluţia fenomenului arhitectural în spaţiul românesc.
Utilizarea cunoştinţelor de bază din domeniu (concepte, teorii si modele de bază) pentru explicarea şi interpretarea unor probleme variate, specifice evoluţiei arhitecturii româneşti.
Analiza critică bazata pe criterii şi metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura şi evoluţia fenomenului arhitectural din România.
Explicarea şi interpretarea informaţiilor referitoare la evoluţia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialităţi.
7. Obiectivele disciplinei
7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea şi înţelegerea etapelor definitorii ale fenomenului arhitectural de-a lungul perioadei studiate.
Asimilarea cunoştinţelor referitoare la monumentele care au marcat evoluţia arhitecturii în epoca analizată.
7.2 Obiectivele specifice Studiul arhitecturii din perspectiva contextului social, cultural şi politic.
Analiza ansamblurilor în relaţie cu peisajul.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
ARHITECTURA DOMESTICĂ
-Locuinţa în paleolitic, neolitic, epoca bronzului, prima epocă a fierului
-Villa romana. Locuinţa urbană în oraşele romane
-Locuinţa rurală şi urbană în evul mediu
-Locuinţa fortificată. Locuinţa turn în Dacia şi în Dacia Romană
-Locuinţa fortificată în Transilvania medievală. Locuinţa turn
-Culele în Ţara Românească
Prelegeri însoţite de
imagini (suport power
point)
Informaţii despre:
- structura cursului;
- bibliografie;
- suportul de curs
-Reşedinţa nobiliară
-Conacele în Ţara Românească şi Moldova. Ansamblul curţii domneşti
şi boiereşti
Idem
-Reşedinţa nobiliară în Transilvania. Elemente de Renaştere şi Baroc
ARHITECTURA DE APĂRARE
-Cetățile pe teritoriul statului centralizat dac. Materiale şi tehnici
constructive. Fortificații. Sistemul defensiv din Munții Orăştiei
-Castrele romane. Tehnici de zidărie. Sisteme defensive. Fortificațiile
de graniță de pe Valea Oltului
-Cetățile pontice grecești
-Cetățile interne şi de graniță în Evul Mediu
-Continuitatea fortificațiilor antice şi cetăți noi construite. Evoluția
sistemelor defensive
-Castrele nobiliare în Transilvania
-Cetăți săsești. Cetăți țărănești
Idem
ARHITECTURA DE CULT
-Templul la daci şi la romani
-Elemente paleocreștine
-Influenţe ale arhitecturii bizantine în Ţările Române. Ţara Hațegului
Dobrogea. Ţara Românească.
-Sisteme constructive bizantine. Materiale şi tehnici de construcție.
Idem
-Şcoli de arhitectură. Epocile domnitorilor Mircea cel Bătrân, Neagoe
Basarab, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu
-Ctitorii de referință pentru evoluția arhitecturii religioase în Ţara
Românească
-Școala națională Cantacuzin – Brâncovenească
-Moldova. Şcoli de arhitectură. Epoca Mușatinilor. Stilul moldovenesc
de sinteză. Epoca lui Vasile Lupu. Tipuri. Surse. Influenţe
-Arhitectura religioasă în perioada fanariotă
Idem
-Sisteme constructive romanice şi gotice
Ordinele călugărești în Transilvania. Abații romanice şi gotice de secol
XII-XIV
Biserici săseşti fortificate în Transilvania
Renaștere şi baroc în arhitectura de cult din Transilvania
Idem
Bibliografie
Obligatorie minimală:
Curinschi-Vorona, Gh. Istoria arhitecturii în Romania, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981
Ionescu, Grigore Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1982
Istoria arhitecturii în România, vol. I-II, Bucureşti, 1963, 1965
Drăguţ, Vasile Arta românească, preistorie, antichitate, ev mediu, renaştere, baroc, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982
Suplimentară:
Brătuleanu, Anca Curţi domneşti şi boiereşti în România. Valahia veacurilor al XVII-lea şi al XVIII-lea, Ed. Simetria, Bucureşti, 1997
Curinschi-Vorona, Gh. Istoria universală a arhitecturii, vol. I-III, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976
Drăguţ, Vasile Arta gotică în România, Bucureşti, 1979
Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Vremea, Bucureşti, 2000
Gheorghiu, Teodor Octavian Arhitectura medievală de apărare din Romania, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985
Ghika-Budeşti, Nicolae Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, vol. I-IV, BCMI, 1927, 1930, 1932, 1936
Minghiat, Sorin Arhitectura spaţiului boltit: Partea I, Ambianţa bizantină, Ed. România de Mâine, Bucureşti, 2003
Moisescu, Cristian Arhitectura românească veche, vol. I., Ed. Meridiane, Bucureşti, 2001
Arhitectura epocii lui Matei Basarab. vol. I şi II (Repertoriul edificiilor de cult), Ed. Meridiane, Bucureşti, 2002, 2003
Nicolescu, Corina Case, conace si palate vechi romanesti, Meridiane, Bucuresti, 1979
Sebestyen Gh., Arhitectura Renasterii in Transilvania, ed. Academiei Republicii Populare Române, Bucuresti, 1963
Sinigalia, Tereza Arhitectura civilă de zid din Ţara Românească în secolele XIV-XVIII, Ed. Vremea, Bucureşti, 2000
Vătăşianu, Virgil Istoria artei feudale în Ţările Române, vol. I. Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1959
Facultativă:
Bracacescu Cristian Cule - Casele fotificate intre fala si ruina. Editie bilingva, Igloo, Bucuresti, 2014
Curinschi-Vorona, Gh. Centrele istorice ale oraşelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1967
Daicoviciu, Hadrian Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj-Napoca, 1972
Drâmba, Ovidiu Istoria culturii şi civilizaţiei, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1990
Nägler, Thomas Aşezarea saşilor în Transilvania, Ed. Kriterion, Bucureşti, 1992
Popa, Corina Monumente medievale din Oltenia, ACS, Bucuresti, 2011
Rusu, Adrian Andrei Bibliografia fortificaţiilor medievale şi premoderne din Transilvania ţi Banat, Reşita, 1996
Sinigalia, Tereza Monumente medievale din Bucovina, ACS, Bucuresti, 2015
Stoica Liviu, Stoica Gh., Popa Gabriela Castele si cetati din Transilvania, Sc Qual Design Srl, 2008
Stoicescu, Nicolae Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România, I, Ţara Românească, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, vol. I-II, A-Z. Bucureşti, 1970
Theodorescu, Răzvan Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti (sec. X-XIV), Bucureşti, 1974
Tudor, Dumitru Oraşe, târguri şi sate în Dacia Romană, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1968
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Nu este cazul - -
Bibliografie
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor
profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinuturile asigură formarea culturii profesionale minimale, vizuale şi teoretice şi sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de arhitectură.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 %
Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată 40 %
Examinare finală 50%
10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -
10.6 Standard minim de performanţă
Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată
Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs)
Cel puţin două verificări pe parcurs
Data completării Semnătura titularului de curs
15. 09. 2017 Lect. dr.arh. Constantin-Bogdan STANCIU
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
29. 09. 2017 Conf.dr.arh. Constantin RUSU
FIŞA DISCIPLINEI
1.Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licență si master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria arhitecturii în România II 2.2. Codul disciplinei DF
2.3. Titularul activităţilor de curs Lect. dr. arh. Andreea Pop 2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu
IV 2017-2018 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare
E 2.8.Regimul disciplinei O
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 26 3.9 Total ore pe semestru 40 3.10 Număr de credite 1 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Istoria universală a arhitecturii și artei; Istoria arhitecturii în România (până la 1800) 4.2 de competenţe • Însușirea principalelor stiluri ale artei și arhitecturii universale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfășoară în sală dotată cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului
• Nu este cazul.
6. Competenţele specifice acumulate
Competenţe profesionale
• Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe • Identificarea și recunoașterea valorilor de patrimoniu construit și analizarea critică a obiectivelor identificate • Respectarea elementelor valoroase din țesutul urban și din mediul rural în vederea perpetuării acestora • Înțelegerea fenomenului evolutiv prin interpretarea structural – formală a obiectelor analizate • Fundamentarea relațiilor stilistice în evoluția arhitecturii pe teritoriul României • Dezvoltarea capacităților de identificare a valorilor tradiționale și autohtone • Identificarea și însușirea unor elemente de lucru în domeniul protecției patrimoniului construit • Pregătirea bagajului de cunoștințe necesare desfășurării cursurilor ulterioare din domeniul restaurării, conservării și
protejării patrimoniului
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Însușirea principalelor caracteristici ale arhitecturii pe teritoriul României în
perioada 1800 – prezent. 7.2 Obiectivele specifice • Identificarea edificiilor reprezentative fiecărui program de arhitectură din perioada
studiată și analizarea elementelor stilistice definitorii; • Analiza evolutivă în cadrul fiecărui program studiat; • Cunoașterea principalilor arhitecți și a creeațiilor acestora în perioada de timp
studiată.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii Curs introductiv: Prezentarea subiectului cursului, a metodelor de predare și a instrumentelor de lucru, a cerințelor de evaluare pe parcurs și la finalul semestrului. Prezentarea bibliografiei și a competențelor ce trebuie împrospătate în vederea unei înțelegeri integrale a materialului prezentat.
Prelegeri susținute de informație vizuală prezentată în sistem electronic (power-point). Interacțiune cu studenții pentru identificarea stadiului cunoașterii.
Edificii de cult în România – sec. XIX – XX. Expunerea principalelor construcții, încadrate stilistic și cu extragerea caracteristicilor principale.
Prelegere susținute de informație vizuală prezentată în sistem electronic (power-point).
Interacțiunea cu studenții în vederea identificării altor construcții similare, pentru lărgirea ariei cunoștințelor și pentru fixarea noilor informații.
Locuințele în perioada studiată. Ordonarea acestora pe categorii sociale, parcurgând stilurile arhitecturale. Enunțarea principalelor caracteristici funcționale, constructive și decorative pentru edificiile reprezentative proramului.
3 prelegeri Idem
Instituții publice din România. Pentru sec. XIX – XX sunt prezentate principalele edificii menite să primească diferite instituții publice. Clădirile reprezentative sunt prezentate în directă legătură cu amplasamentul, autorul, stilul și funcțiunea adăpostită.
2 prelegeri Idem
Noțiuni de dezvoltarea localităților românești pe parcursul sec. XIX și înc. sec. XX. Regulamente și evenimente definitorii pentru principalele orașe din România.
1 prelegere Idem
Bibliografie: Socolescu, Toma I., Amintiri, Bucuresti, Caligraf Design, 2004 Curinschi-Vorona, Gheorghe - Istoria arhitecturii in Romania. Ed. Tehnica. Bucuresti. 1981 Curinschi-Vorona, Gheorghe - Centrele istorice ale oraselor. Ed. Tehnica. Bucuresti. 1967 Harhoiu, Dana – București, un oraș între orient și occident, Ed. Simetria, București, 1997 Ionescu, Grigore - Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor. Ed. Academiei R.S.R.. Bucuresti. 1982 Lascu, Nicolae – Bulevardele bucureștene până la Primul Război Mondial, Ed. Simetria, București, 2011 Lascu, Nicolae - Legislaţie şi dezvoltare urbană, Bucureşti 1831 – 1952, Teză de doctorat, Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti, 1997 Moldovan, Horia – Johann Schlatter – Cultura occidentala si arhitectura romaneasca (1831-1866), Simetria, 2013 Mucenic, Cezara – București un veac de arhitectură civilă, sec. al XIX-lea, Ed. Silex, București, 1997 Nemțeanu, Ruxandra - Stilul neoromânesc, un stil regional european, Editura Renaissance, 2010 Noica Nicolae St.- Lucrari publice in vremea lui Carol I, Cadmos, 2008 Petrescu, Ioana - Eclectismul şi arhitectura instituţiilor publice din Bucureşti, sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, teză de doctorat, UAUIM, București, 2012 Popescu, Carmen – Le Style National Roumain, Ed. Simetria, București, 2004 Ștefănuț, Ada – Arta 1900 în România, Noi Media Print, București, 2008 Petrascu A. Ioan Mincu (1852-1912) 1928 Bucuresti Cultura Nationala Duiliu Marcu, Arhitectura 1912-1960, 1960, Bucuresti, Tehnica Derer, Petre; Teodorescu, Dinu, Arhitectura in Romania ;perioada anilor 1944-1960,1969, Bucuresti, Academiei Republicii Socialiste România *** Arhitectura Bucuresteana;secolul 19-20, 2005, Bucuresti, Simetria, Meridiane Monografii și albume de lucrări ale celor mai importanți arhitecți: Ion Mincu, Paul Smărăndescu, Duiliu Marcu, Horia Creangă, Marcel Iancu, G.M. Cantacuzino etc. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Nu este cazul Bibliografie
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
• Discutarea conținutului disciplinei cu specialiști din domeniul protejării patrimoniului românesc ca principali factori de decizie și ca potențiali mentori ai studenților performanți în domeniul istoriei arhitecturii românești.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Examen scris ce constă în comentarea unor imagini reprezentative pentru materia predată în timpul semestrului.
100%
10.5 Seminar/laborator Nu este cazul 10.6 Standard minim de performanţă
• Încadrarea corectă în programul și stilul respectiv, identificarea diferențelor majore compoziționale și funcționale, cunoașterea principalilor autori ai unor edificii valoroase și creețiile lor în țara noastră.
Data intocmirii fisei septembrie 2017
Data avizării în departament 29. 09. 2017
FIŞA DISCIPLINEI
4. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET
1.2.Facultatea ARHITECTURĂ
1.3.Departamentul ARHITECTURĂ
1.4.Domeniul de studii ARHITECTURĂ
1.5.Ciclul de studii LICENȚĂ
1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECT
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei
Estetică şi arhitectură în spaţiul cultural european (an IV)
2.2. Codul disciplinei DC
2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Ileana Stănculescu
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5. Anul de studiu IV 2.6.Semestrul II 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 2 curs
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri
Tutoriat
Examinări E
Alte activităţi ………
3.7 Total ore studiu individual
3.9 Total ore pe semestru 28
3.10 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei
Familiarizarea cu elemente teoretice specifice esteticii și istoriei artelor, din perspectiva aplicației cunoștințelor
practice dobândite la cursurile anterioare de specialitate.
7.2 Obiectivele specifice
O1. Familiarizarea studenţilor cu diferite repere ale istoriei culturii europene.
O2. Dezvoltarea capacităţii studentului de a realiza o analiză coerentă pe imagine, în care să aplice toată terminologia de specialitate acumulată în anii anteriori de studiu.
O3. Dezvoltarea capacităţii de a analiza pe imagine, sau în spaţiul real, un edificiu arhitectural şi de a-i depista stilul, sursele şi motivele de inspiraţie.
O4. Dezvoltarea simţului de observaţie.
O5. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză.
O6. Dezvoltarea capacităţi de a utiliza reperele de specialitate în documentare şi de a le folosi în redactarea
unui eseu cu o temă dată.
8. Conţinuturi
8.1 Curs
Metode de predare
Observaţii
Estetica arhitecturii medievale europene – arta din spaţiul circummediteraneean şi raporturile ei ca arta ariilor colaterale (precum cea de
pe teritoriul României şi Etiopiei, spre exemplu).
Prelegere și discuții libere
Binomul romanic-bizantin reflectat în estetica arhitecturii.
Analiză pe imagini.
Prelegere și discuții libere
Relaţia tradiţie- modernitate, din perspectiva tezelor lui Matei Călinescu şi aplicabilitatea acestora pe studiul edificiului arhitectural.
Prelegere și discuții libere
Relaţia dintre estetica spaţiului arhitectural şi funcţionalitatea sa. Spaţiul arhitectural bizantin şi postbizantin şi relaţia sa cu liturghia.
Prelegere și discuții libere
Relaţia dintre estetica spaţiului arhitectural şi iconografia care o împobobeşte.
Prelegere și discuții libere
Stiluri în arhitectură care se bazează pe elemente ale tradiţiei culturale anterioare (ex. neoclasicismul).
Analiză pe imagini
Prelegere și discuții libere
Estetica unui stil în arhitectură care se defineşte prin contrazicerea dimensiunilor estetice tradiţionale anterioare.
Analiză pe imagini.
Prelegere și discuții libere
Modalităţile diferite prin care un text estetic teoretic se regăseşte sau nu în structura reală a edificiului arhitectural.
Aplicaţii.
Prelegere și discuții libere
Bibliografie:
*** Șaptezeci de minuni arhitecturale ale lumii, Aquila, București, 2008.
Arnheim Rudolf, Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979.
Barrow J., L’Universo come opera d’arte, Rizzoli, Milano, 1997.
Baudrillard Jean, Obiecte singulare. Arhitectura și filozofie, Paideia, București, 2005.
Biedermann Hans, Dicționar de simboluri, vol. I-II, Saeculum, București, 2002.
Bussagli Marco, Sa intelegem arhitectura, Editura Rao, 2005.
Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii. Modernism, avangardă, decadenţă, kitsch, postmodernism, Polirom, 2005.
Canfora L., Una società premoderna, Ed. Dedalo, Bari, 1989.
Cantacuzino G. M., Introducere la studiul arhitecturii, Paideia, București, 2002.
Cataudella Q, L’estetica cristiana, in Momenti e problemi di storia dell’estetica, parte I, Marzorati editore, Milano, 1959.
Cocagnac M., Simboluri biblice, Humanitas, 1997.
Crepon M., L’Orient au mirroir de la philosophie, Editura agora, Paris, 1993.
Culianu I. P., Călătorii în lumea de dincolo, Nemira, Bucureşti, 1994.
Daniel C., Arta egipteană şi civilizaţiile mediteraniene, Meridiane, Bucureşti, 1980.
Daniel C., Orientalia mirabilia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1974.
Duculescu Mirela, George Matei Cantacuzino (1899 – 1960) – Arhitectura ca temă a gândirii, Simetria, București, 2010.
Eco U., Sviluppo dell’estetica medioevale, Marzorati Editore, Milano, 1959.
Florenski P., Perspectiva inversă şi alte scrieri, Humanitas, Bucureşti, 1997.
Francastel Pierre, Realitatea figurativă, Meridiane, Bucureşti, 1972.
Grabar A., Iconoclasmul bizantin, Meridiane, Bucureşti, 1991
Grabar A., L’èta d’oro di Giustiniano, Rizzoli, Milano, 1966.
Gympel Jan, The Story of Architecture from Antiquity to the Present, H. F. Ulmann, Germania, 2013.
Jencks Charles, The Iconic Building, Rizzoli International Publications, 2005.
Jung C. G., Imaginea omului şi imaginea lui Dumnezeu, Teora, Bucureşti, 1997.
Popoiu Paula (coord.), Europa – casă comună. Arhitectură tradițională, Nereamia, Cluj-Napoca, 2003.
Tatarkiewicz Wladyslaw, Istoria esteticii, vol. I-IV, Bucureşti, 1978.
Tietz Jurgen, The Story of Modern Architecture of the XXth. Century, H. F. Ulmann, Germania, 2013.
Tilgher G., Viaţa şi nemurirea în viziunea greacă, Universul enciclopedic, Bucureşti, 1995.
Voiculescu Dana, Album Romania monumente UNESCO, Noi Media, București, 2013.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Bibliografie
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din
domeniul aferent programului
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs
10.5 Seminar/laborator
10.6 Standard minim de performanţă
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
15. 09. 2017 Conf. Univ. dr. Ileana Stănculescu
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
29. 09. 2017
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret
1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură
1.3.Departamentul Arhitectură
1.4.Domeniul de studii Arhitectură
1.5.Ciclul de studii Licenta + Master integrat
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect
2.1.Denumirea disciplinei Restaurare I - ( Teoria monumentului )
2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu
2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V – 2015-2016 2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei- A
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi ……… 2
3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50
3.10 Număr de credite 3
4.1 de curriculum 4.2 de competenţe
5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi echipament de predare multimedia 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului
Co
mp
ete
nţe
pro
fes
ion
ale
Dobândirea capacităţilor de evaluare a semnificației culturale specifică monumentelor istorice, a tipurilor de intervenții la monumentele istorice în contextul istoric și în spiritul legislației internaționale.
Aprofundarea istoriei disciplinei științifice de restaurare corelată cu istoria arhitecturii universale, cu alte discipline adiacente domeniului. Familiarizarea cu conceptele fundamentale și principalele aspecte legate de dezvoltarea produsului-monumentului istoric protejat în contextul gestiunii lui. Cunoașterea unor restaurări celebre în istoria teoriei monumentului universal și românesc. Recunoașterea unor personalități universale consacrate în domeniu: Viollet Le Duc, John Ruskin, Camillo Boito etc. Tendințe actuale ale domeniului. Identificarea categoriilor de monument istoric și evoluția lor în timp. Identificarea unor tipologii și forme actuale, a unor concepte aplicate în situ.
7.1 Obiectivul general al disciplinei Evoluția universală și românească a doctrinelor de restaurare/conservare. Însuşirea principiilor restaurării ştiinţifice a monumentelor istorice prin cunoasterea evolutiei preocuparilor, scolilor, teoriilor si doctrinelor de protectie a patrimoniului cultural in contextul civilizatiei europene
7.2 Obiectivele specifice Istoria tipologiilor de intervenție, a metodelor, a materialelor utilizate în restaurarea monumentelor istorice de-a lungul timpului până azi.
FIŞA DISCIPLINEI
2. Date despre program
2.Date despre disciplină
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
6. Competenţele specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1 Generalităţi. Concepte. Definiţii Informatizată-expunere slide-uri +prelegere 2 Apariţia şi evolutia noţiunii de monument Informatizată-expunere slide-uri +prelegere
Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și reluarea conceptelor la începutul fiecarui curs.
Suport de curs pe CD pus la dispoziția studenților la debutul activității
3 Doctrine de restaurare- secolul XIX,XX Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem
4 Tipologia lucrărilor de restaurare – definire, exemplificări şi comentarii Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem
5 Metode şi tehnici de cercetare a monumentelor istorice Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem
6 Contributii romanesti la evolutia teoriei si practicii restaurarii monumentelor istorice
Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem
7 Legislaţia românească de protecţie a monumentelor istorice. Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem
8 Legislaţia internaţională de protecţie amonumentelor istorice. Carta de la
Veneţia.
Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem
9 Lista monumentelor istorice. Zone construite protejate. Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem
10 Tipul de protecţie şi intervenţie. Categoriile actuale de monumente istorice Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem
11 Etapele de proiectare în restaurare. Releveul, sinteza cercetării, proiectul de restaurare.
Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem
12 Programe de arhitectură frecvent restaurate. Locuinţa, Clădiri de cult, Fortificaţii, Patrimoniul industrial.
Informatizată-expunere slide-uri
+prelegere+pregătire eseu
ibidem
13 Vizită pe un şantier de restaurare Discuții interactive. Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor. Cercetare aplicativă în teren;
ibidem
14 Sinteză Discuții interactive.
Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor.
ibidem
Bibliografie
Domeniul "Conservarea monumentelor istorice"
8. Conţinuturi
Jukka Jokilehto, A History of Architectural Conservation Routledge London 2012
Anthony Giddens, Modernity and Self-Identity: Self and Society in the Late Modern Age University Press California 1991
Gail Dexter Lord, The Manual of Museum Management Rowman New-York 2009
Gaetano M. Golinelli, Cultural Heritage and Value Creation: Towards New Pathways Springer Rome-Italy [2015]
Constantine Sandis, Cultural Heritage Ethics: Between Theory and Practice Open Book [f.l.] 2014
Kazmer Kovacs, Timpul monumentului istoric, Paideia Bucuresti 2003
Porumb Marius, Biserici de lemn din Maramures Academiei Rom. Bucuresti 2005
Cristache Panait Ioana Biserici din lemn din judetul Arges Ordessos Pitesti 2010
Autor colectiv Brancovan Art Noi Media Bucuresti [s.a.]
Ion Narcis Dorin Bucharest Monuments Noi Media Bucuresti [s.a.]
Colfescu Silvia Bucuresti - Ghid turistic, istoric, artistic Vremea Bucuresti 2015
Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXIII Muzeul M.Buc. Bucuresti 2009
Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXIV Muzeul M.Buc. Bucuresti 2010
Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXV Muzeul M.Buc. Bucuresti 2011
Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXVI Muzeul M.Buc. Bucuresti 2012
Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXVII Muzeul M.Buc. Bucuresti 2013
Autor colectiv Bucuresti - Materiale de istorie si muzeografie, vol. XXVIII Muzeul M.Buc. Bucuresti 2014
Voiculescu Dana Bucuresti, centru istoric. Editie bilingva Noi Media Bucuresti 2013
Olteanu Radu Bucurestii in date, intamplari si ilustratii Paideia Bucuresti 2010
Badescu Emanuel Bucurestii sfintilor Brancoveni Muzeul M.Buc. Bucuresti 2014
Lascu Nicolae Bulevardele Bucurestene pana la primul razboi mondial Simetria Bucuresti 2011
Autor colectiv Caietele restaurarii, 2014 ACS Bucuresti 2013
Autor colectiv Caietele restaurarii, 2015 ACS Bucuresti 2015
Badescu Emanuel Carol Popp de Szathmari, fotograful Bucurestilor. Editie bilingva Art Historia Bucuresti 2012
Ionita Maria-Magdalena Casa si Familia Capsa in Romania moderna 1852-1950 Oscar Print Bucuresti 2010
Beldiman Ruxanda Castelul Peles - Expresie a fenomenului istorist de influenta germana Simetria Bucuresti 2011
Stoica Liviu , Castles and Fortresses in Transylvania. Alba Country. Editie bilingva Trimpress Cluj-Napoca 2009
Turlea Cristina Centrul istoric financiar-bancar al Bucurestiului Cadmos Bucuresti 2011
Franke Arne Cetati medievale din sudul Transilvaniei. Zece trasee culturale Eikon Cluj-Napoca 2014
Bracacescu Cristian Cule - Casele fotificate intre fala si ruina. Editie bilingva Igloo Bucuresti 2014
Pop Dana Despre perceptia spatiului in arhitectura Paideia Bucuresti 2015
Duculescu Mirela George Matei Cantacuzino (1899-1960) - Arhitectura ca temaa gandirii. Editie biling Simetria Bucuresti 2010
Irascu Viorel Ghidul manastirilor catolice din Romania: al caselor, centrelor, oratoriilor,institutelor Rovimed Bacau 2014
Autor colectiv Habitatul, vol. I - Oltenia Etnologica Bucuresti 2010
Ghinoiu Ion Habitatul, vol. II - Banat, Crisana, Maramures Etnologica Bucuresti 2010
Choay Francoise Haussmann, pastrator al Parisului Simetria Bucuresti 2014
Vasiliu Lucian Iasii in 78 de ilustratiuni adnotate. Editie trilingva Junimea Iasi 2015
Costaru Anca Elena Identitate si alteritate culturala europeana Ecou Cluj-Napoca 2012
Woinaroski Cristina Istorie urbana. Lotizarea si Parcul Ioanid din Bucuresti in context european Simetria Bucuresti 2013
Waldman Felicia Istorii si imagini din Bucurestiul Evreiesc Noi Media Bucuresti 2011
Moldovan Horia Johann Schlatter - Cultura occidentala si arhitectura romaneasca (1831-1866) Simetria Bucuresti 2013
Autor colectiv Living with Wood. Editie plurilingva Logos Italia 2014
Gheorghiu Teodor O. Locuire si neAsezare Paideia Bucuresti 2002
Marinache Oana Louis Pierre Blanc - O planseta elvetiana in serviciul Romaniei Istoria Artei Bucuresti 2014
Bartz Gabriele Louvre. Art and Architecture H.F. Ulmann Germania 2013
Noica Nicolae St. Lucrari publice in vremea lui Carol I Cadmos Bucuresti 2008
Lungu Radu Manastiri ortodoxe romanesti - Moldova centrala Paideia Bucuresti 2014
Lungu Radu Manastiri ortodoxe romanesti - Oltenia Paideia Bucuresti 2014
Lungu Radu Manastiri ortodoxe romanesti - Transilvania Paideia Bucuresti 2014
Teodorescu Sidonia Mari arhitecti bucuresteni - Ion D. Berindey Vremea Bucuresti 2014
Bratianu Elisa I. Memorii Istoria Artei Bucuresti 2015
Noica Nicolae St. Ministerul lucrarilor publice, 150 de ani Vremea Bucuresti 2012
Ionescu Adrian-Silvan Miscarea artistica oficiala in Romania secolului al XIX-lea Noi Media Bucuresti 2008
Sinigalia Tereza Monumente medievale din Bucovina ACS Bucuresti 2015
Popa Corina Monumente medievale din Oltenia ACS Bucuresti 2011
Gartner Peter J. Musee d`Orsay. Art and Architecture H.F. Ulmann Germania 2014
Ion Narcis Dorin Palate din Bucuresti Noi Media Bucuresti 2013
Noica Nicolae St. Palatul Universitatii din Bucuresti si personalitati din lumea constructorilor Vremea Bucuresti 2014
Choay Francoise Patrimoniul la rascruce. Antologie de lupta Ozalid Bucuresti 2014
Popescu Toader Proiectul feroviar romanesc (1842-1916) Simetria Bucuresti 2014
Gheorghiu Teodor O. Restitutii. Orase la inceputurile Evului Mediu Romanesc. Editie bilingva Arhtext Design Bucuresti 2015
Autor colectiv Romania, monumente UNESCO. Editie bilingva Noi Media Bucuresti [s.a.]
Noica Nicolae St. Scoala Nationala de Poduri si Sosele, 125 de ani Vremea Bucuresti 2010
Cantacuzino G. M. Scrisorile catre Simon. Editie bilingva Simetria Bucuresti 2010
Mucenic Cezara Strazi, piete, case din vechiul Bucuresti Vremea Bucuresti 2004
Constantin Marian The Cotroceni Palace. Fate of a princely Residence Noi Media Bucuresti [s.a.]
Nistor Sergiu Transilvania: un patrimoniu in cautarea mostenitorilor sai. Editie trilingva Arhtext Design Bucuresti 2010
Tugui Reka , Universitas - Institutii de invatamant superior din Bucuresti. Editie bilingva Igloo Bucuresti [s.a.]
Dana Voiculescu Album Romania monumente UNESCO Noi Media Bucuresti 2013
Gheorghe Curinschi-Vorona, Centrele istorice ale oraselor, Editura Tehnica, 1967
Carlo Ceschi, Teoria e storia del restauro, Bulzoni, 1970
Alois Riegl, Le culte moderne des monuments, Ed. Du Seuil, (1903), 1984
Jeanne Marie Teutonico, A Laboratory Manual for Architectural Conservation, ICCROM, 1988
Giorgio Torraca, Porous Building Materials. Materials Science for Architectural Conservation, ICCROM, (1986), 1988
Gottfried Kiesow, Einführung in die Denkmalpflege, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1989
Paolo Marconi, Dal piccolo al grande restauro, Marsilio ed., (1988), 1989
John Ruskin, The Seven Lamps of Architecture, Dover Publications, (1880), 1989
Georges Duval, Restauration et reutilisation des monuments, P. Mardaga ed., 1990
Alessandro del Bufalo, Conservazione edilizia e tecnologia del restauro, Ed. Kappa, 1992
Ulrich Grossmann, Einfuhrung in die historische Bauforschung, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1993
Cesare Brandi, Teoria restaurarii, Ed. Meridiane, 1996
Gheorghe Curinschi-Vorona, Arhitectura. Urbanism. Restaurare, Editura Tehnica, (1995), 1996
Peter Larkham, Conservation and the City, Routledge, 1996
Nicholas Stanley &Co Historical and Philosophical Issues in the Conservation of Cultural Heritage, Getty Conservation Institute, 1996
Francoise Choay, Alegoria patrimoniului, Simetria, (1992 resp. 1996), 1998
Gustavo Giovannoni, L'urbanisme face aux villes anciennes, Ed. Du seuil, (1931), 1998
Camillo Boito, Conserver ou restaurer, Les Editions de L'Imprimeur, (1910), 2000
John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 1 - Stone Masonry, Ashgate, (1989), 2001
John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 2 - Brick, Terracotta and Earth, Ashgate, (1989), 2001
John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 3 - Plasters, Mortars and Renders, Ashgate, (1989), 2001
John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 4 - Metals, Ashgate, (1989), 2001
John Ashurst, Nicola Ashurst, Practical Building Conservation vol. 5 - Wood, Glass and Resins, Ashgate, (1989), 2001
Francoise Choay, The Invention of the Historic Monument, Cambridge University Press, 2001
Bernard M. Feilden, Conservation of Historic Buildings, Architectural Press, (1982), 2001
Peter Glover, Building Surveys, Butterworth Heinemann, (1983), 2001
Robert Pickard, Policy and Law in Heritage Conservation, Spon Press, 2001
Dean Hawkes & Co The Selective Environment, Spon Press, 2002
Sergiu Nistor, Protectia patrimoniului cultural in Romania. Culegere de acte normative, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2002
Ruxandra Nemțeanu, Vila în stil neoromânesc, Expresia căutărilor unui model autohton în locuința individual urbană, Ed. Simetria, București, 2014
Mircea Crisan, Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox din Tara Romaneasca si Moldova, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2003
***, seria de a conferintelor internationale de protectie a patrimoniului construit de la Tusnad ***, Buletinul Comisiei Monumentelor IstoriceEuropean Convention for the
***Protection of the Archaeological Heritage of Europe (Revised) (1992) Buenos Aires Draft Convention on the Protection of the Underwater Cultural Heritage (1994)
***The Nara Document on Authenticity (1994)
***Charter for the Protection and Management of the Underwater Cultural Heritage (1996)
***Recommendation on Measures to Promote the Integrated Conservation of Historic Complexes Composed of Immovable and Moveable Property (1998) Charter on the Built
***Vernacular Heritage (1999)
***International Wood Committee Charter: Principles for the Preservation of Historic Timber Buildings (1999)
***European Convention on Landscape (2000)
***Convention on the Protection of Underwater Cultural Heritage (2001)
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Baza legislativă specifică domeniului monumentelor istorice.
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Însușirea conceptelor de intervenție asupra monumentelor istorice.
Test grilă+eseu 50%+50%
10.5 Seminar/laborator
10.6 Standard minim de performanţă
predarea proiectului de lectie;
predarea unui set de probe de evaluare;
obţinerea a 50 % din punctajul verificării finale.
Nota finala minima de promovare va fi obtinuta prin cumularea a 50% din punctajul eseului + 50% din punctajul evaluarii finale-test grilă
10. Evaluare
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
09.10.2015 Conf. Dr. arh. Ruxandra Nemțeanu …………………………………..
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
12.10.2015 prof.dr.arh. Emil Creanga
FIŞA DISCIPLINEI
5. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret
1.2.Facultatea Arhitectura
1.3.Departamentul Arhitectura
1.4.Domeniul de studii Arhitectura
1.5.Ciclul de studii Licenta+master integrat
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura/arhitect
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Practică
2.2. Codul disciplinei
2.3. Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5. Anul de studiu An IV 2017-2018 Semestrul: 2, în afara
celor 14 săpt. aferente
acestuia
2.7. Tipul de evaluare Colocviu de
practică
2.8. Regimul disciplinei DTD
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 28 seminar/laborator 28
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 seminar/laborator 56
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 16
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 16
Tutoriat
Examinări 3
Alte activităţi …........................................................................……pregătire şi vernisaj expoziţie cu proiectele studenţilor 5
3.7 Total ore studiu individual
3.9 Total ore pe semestru 56
3.10 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Ateliere cu suprafaţa corespunzătoare numărului de studenţi şi grupei, dotate cu planşete.
Sală de lectură la bibliotecă.
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe p
rofe
sio
nal
e
Capacitatea de a înţelege un obiect de arhitectură, un sit urban prin analiză vizuală, fotografică şi prin studiul documentar (biblioteci, arhive, studii, internet)
Capacitatea de întocmire a unui releveu de arhitectură.
Familiarizarea studenţilor cu lucrul în echipă.
Înţelegerea metodelor de cercetare şi de pregătire a proiectului de construcţie.
Capacitatea de a întocmi o analiză S.W.O.T.
Scurtă analiză istorică a cartierului/ clădirilor analizate
Tipologia amplasării clădirilor pe teren
Analiza stilistică a clădirilor
Detalii specifice ale clădirilor
Analiza zonei din punct de vedere peisagistic
Relevee foto ale străzilor şi clădirilor; fotografii de detalii specifice de arhitectură
Comentarea intervenţiilor recente – eventuale propuneri
Prelucrarea informaţiilor din arhive, biblioteci, planuri de urbanism, coroborate cu studiul pe teren.
Realizarea afişelor expoziţiei
Co
mp
eten
ţe t
ran
sver
sale
Cunoaşterea şi înţelegerea problemelor tehnice ale construcţiei.
Fotografia de arhitectură
Studiul bibliotecilor publice şi al arhivelor
Analiza unei zone construite protejate.
Dezvoltarea abilităților de comunicare şi de promovare a interesului comunității în gestiunea patrimoniului arhitectural protejat.
Însuşirea legislaţiei de arhitectură.
Însuşirea normelor de desen tehnic în arhitectură.
Expozitie realizată de studenţi îndrumaţi de cadrele didactice.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei
7.2 Obiectivele specifice
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
-Patrimoniu construit urban-București
-Patrimoniu construit rural- Moara Vlăsiei- parteneriat cu Primăria Moara Vlăsiei
și UAR Sector 2
Corectura pe schiţe realizate de studenţi,
implicarea profesorului şi a studenţilor, în
relevee, vizite ghidate, discuţii cu
autorităţile, discuţii cu arhitecţii, inginerii/
vizite pe şantiere.
Discuţii interactive cu studenţii
Judecata cu explicarea criteriilor de
notare.
Interacţiunea cu publicul larg (la
vernisarea expoziţiei), susţinerea publică
a soluţiilor propuse.
Bibliografie
Antonescu, Petre, Clădiri, construcţii, proiecte şi studii, Bucureşti, Editura Tehnică,1963.
Criticos, Mihaela, Art Deco sau Modernismul bine temperat. Editie bilingvă, Edit. Simetria, Bucureşti, 2009.
Curtis, William J. R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, London, 1982.
Dordea, Mira, Renastere, baroc şi rococo în arhitectura universală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
Frampton, Kenneth – Modern Architecture: A Critical History, Thames & Hudson, 1992.
Gossel, Peter; Leuthauser Gabrielle - Architectur des 20 Juh-rhunderts, Taschen, 1980.
Harhoiu, Dana, Bucureşti-un oras intre Orient si Occident. Editura Simetria, Bucureşti, 1997.
Lascu, Nicolae, Bulevardele bucureştene până la primul război mondial, Editura Simetria, Bucureşti, 2011.
Mahu, Adrian, Regionalismul în arhitectura sec XX, Ed. Magic Print, Oneşti, 2015.
Monda, Jean, Stilul arhitecturii contemporane, Edit. Albatros, Bucureşti, 1986.
Mucenic, Cezara, Străzi, pieţe, case din vechiul Bucureşti, Editura Vremea, Bucureşti, 2004.
Mucenic, Cezara, Bucureşti un veac de arhitectură civilă, secolul al XIX-lea, Silex, Casă de editură, presă şi impresariat, Bucureşti, 1997.
Narcis, Dorin Ion, Monumente din Bucureşti. Edit. Noi Media Print, Bucureşti, 2011.
Nemţeanu, Ruxandra, Stilul neoromânesc, un stil regional european, Editura Renaissance, Bucureşti, 2010.
Neufert, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie.
Olteanu, Radu, Bucureştii în date, întâmplări şi ilustraţii, Edit. Paideia, Bucureşti, 2010.
Teodorescu, Doina (îndrumator), Proiecte de arhitectură: sinteză, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2011.
Teodorescu, Sidonia, Mari arhitecţi bucureşteni: Ion D. Berindey, Edit. Vremea, 2014.
Ţurlea, Cristina, Banca Naţională a României: cronica restaurării Palatului Vechi/ National Bank of Romania: chronicle of The Old Palace restauration, Bucureşti, Ed. Cadmos,
2010.
Woinaroski, Cristina (coordonator), Lotizarea si Parcul Ioanid, Editura Simetria, Bucureşti, 2007.
***The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture. City, Technology and Society in the Information Age, Editura Actar, Barcelona, 2008.
*** The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.
Revistele Arhitectura, Urbanismul, Detail, Techniques & Architecture, Igloo, Zeppelin, Arhitext.
PUG-ul zonei construite protejate analizate.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Lista Monumentelor istorice din România, 2015.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
aferent programului
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs
10.5 Seminar/laborator Stăpânirea elementelor tehnice,
Calitatea şi corectitudinea elementelor
grafice
Calitatea grafică a prezentării
Judecată cu susţinere publică
10.6 Standard minim de performanţă
Prezentarea unor caiete de practică, compuse din montaj fotografic, planuri, faţade, secţiuni, parte scrisă
Data completării: Semnătura şefului de an, Semnătura titularului de seminar,
15.09.2017 …… conf. dr. arh. Doina Teodorescu lect. dr. arh. Sidonia Teodorescu
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament,
29.09.2017 conf. dr. arh. Constantin Rusu
FIŞA DISCIPLINEI
• Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectura 1.3.Departamentul Arhitectura 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Licenta +master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Design I ( Design mobilier ) 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu IV - 2015/2017 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare
E 2.8.Regimul disciplinei O
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi ……… 20 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfășoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului
• Prelegerile se desfășoară în săli cu echipament de multimedia.
6. Competenţele specifice acumulate
Competenţe profesionale
Capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerințelor estetice, cât și celor tehnice.(competenta 1) • Inițierea studenţilor cu problematica designului în general şi a designului de mobilier în particular • Initirea structurii mobile, descompunerea in subansamble si repere a pieselor de mobilier • Abordarea ornamenticii în mobilier şi arhitectură • Aprofundarea cunoştiinţelor plastice privind tehnicile de esenţializare şi stilizări • Introducerea şi iniţierea problematicii ergonomiei raportată la mobilier şi spaţiul architectural • Problematica egalităţii de şanse în designul de arhitectură şi mobilier • Iniţierea studenţilor cu problematica designului în general şi a designului de mobilier în particular • Initirea structurii mobile, descompunerea in subansamble si repere a pieselor de mobilier • Abordarea ornamenticii în mobilier şi arhitectură • Introducerea şi iniţierea problematicii ergonomiei raportată la mobilier şi spaţiul architectural • Problematica egalităţii de şanse în designul de arhitectură şi mobilier
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea deprinderilor de a crea si proiecta piese sau garnituri de mobilier, elemente de
decoratii sau de arhitectura de interior in stransa legatura cu factorii stilistici ai cladirilor sau a tendintelor actuale
7.2 Obiectivele specifice • Crearea caracteristicilor specifice de formator de opiniei in domeniul esteticii, designului si fezabilitatii.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii • Design Definirea designului. Obiecte Tipologii de obiecte.
Mobila ca obiect . Aplicatii si rezolvari. Creativitatea. • Designul de mobilier Materiale Lemn. Structura lemnului.
Caracteristici Lemn masiv . Semifabricate din lemn. Esente de lemn. Tehnologii de prelucrare a lemnului. Semifabricate din lemn
• Principii de stimulare a creativitatii Schita, Material, Imagini
• Componenta mobilei Asamblarea elementelor din lemn. Imbinari din lemn.Reprezentari grafice specifice. Sisteme de cotare si note explicative tehnologice. Tendinte.
• Ergonomie 1 Definire a notiunii. Confort. Date antropometrice.
• Prelegeri • Expuneri Power Point • Prezentări de filme
documentare referitoare la tematica abordată
• Demonstraţii grafice practice
• Testare pe parcurs
Sportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică.
Posturi. Fiziologia spatelui. Disconfort. Biodinamica sederii. Studii si tendinte. Sederea echilibrata.
• Ergonomie 2 Influente in designul de mobilier. Biodinamica culcata. Tipuri de suport. Tabele de dimensionari. Egalitatea de sanse.
• Ornament Ornament si plastica decorativa. Clasificari. Incrustatii. Intarsia. Mozaicuri. Ornamente pictate. Ornamente plastice cu caracter geometric sapate, Modulatecu relief ,. Materiale si sisteme. Motive si inspiratii.
• Stilizare Definitii. Principii de stilizare. Motiv decorativ. Motive de inspiratie frunze, flori, insecte sau animale, origami, retele, trasee
• Mobila obiect artistic Elemente de design. Principii de design linia, scara, culoarea , tonalitatea, textura. Scurt istoric al mobilierului . Antichitatea Egipt, Grecia , Romanii.
• Mobilierul modern Tendinte si curente contemporane . Expozitii si targuri de specialitate. Aportul arhitectilor in designul de mobilier.
Bibliografie -Ernst Neufert, Manulalul arhitectului -Paul Focsa &H.Constantinescu, Arhitectura de interior si constructia mobilierului editura Tehnica -Catalog Of furniture accessories Haefle -Catalog Of furniture accessories Bloom -Furniture-collection magazines -Decoration magazine Art et-collection. -Sassone, Adriana Boidi; Cozzi, Elisabetta;Disertori, Andrea,Furniture from rococo to art deco.Taschen Gmbh, Koln, 2000 (cota biblioteca USH –lll A 305) -Baras, Jean, Mobila, Soces&Co, Bucuresti, 1995 (cota Biblioteca USH lll A 140) -Mihaela Criticos, Art Deco sau Modernismul bine temperat. Editie bilingva, Simetria, Bucuresti, 2009 (cota bibliotecii USH 49)
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
• Initierea si stimularea studentilor intr-un ciclu de informare permanenta
• Imbunatatirea permanenta a cunostiintelor culturale in domeniul designului
• Prezentari de designer si arhitecti de top din domeniu
• Prezentari actualizate comentate de targuri si expozitii international de design
• Stimularea participarii studentilor la concursuri nationale si international de design
Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.Expuneri Power Point
• Prezentări de fime documentare referitoare la tematica abordată
• Comentari interactive pe teme de design
• Teste
Bibliografie Laurel Saville Design Secrets: Furniture Rockport Publisher 2008
-Maxine Naylor&Ralph Ball Form Follows Ideea An Introduction to Design Poetics Black Dog Publishing 2005
-Sarah Gaventa Concrete design Mitchell Beazley 2006
-G. Ringer&Gheorghe Retea Mobila Fina Evolutie Proiectare Fabricare editura Tehnica 1957
-Margaret Helfand Architects Esential Architecture The Monacelli Press 1999
-Patricia Bueno Chairs,Chairs, Chairs ed Atrium Group 2004
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
• Mentinerea in permanenta a legaturii cu APMR (Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania) Institutul National al Lemnului, OAR, etc
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,
comentarii, exemple Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii
la orele de curs. 80%
Elaborarea unui Proiect de specialitate 10.5 Seminar/laborator 3 Teste pe parcurs 20%
Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor
Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar
10.6 Standard minim de performanţă • Corectitudinea redactarii proiectului • Respectarea regulilor specifice proiectarii de mobilier conform datelor din curs si seminarii • Atentie la prelegeri rezultata in urma testarilor pe parcurs
• Spontaneitate si creativitate Data completării: Semnătura titularului de curs
15.09.2017 Lector univ. dr. MIHAI MOLDOVANU
Data avizării în departament Semnătura Șefului de departament 29.09.2017 Conf. dr. arh. Constantin Rusu
FIŞA DE DISCIPLINĂ
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti
1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură
1.3.Departamentul Arhitectură
1.4.Domeniul de studii Arhitectură
1.5.Ciclul de studii Studii universitare
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect
2. Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Antropologia spaţiului arhitectural
2.2. Codul disciplinei DOF
2.3. Titularul activităţilor de curs Prof.dr.arh.Sorin Minghiat
2.4.Titularul activităţilor de seminar -
2.5. Anul de studiu IV 2.6.Semestrul 8 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei A
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -
Tutoriat -
Examinări 2
Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) -
3.7 Total ore studiu individual 22
3.8 Total ore pe semestru 50
3.9 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe de istoria arhitecturii şi structurilor istorice, evoluţia arhitecturii de la origini până în prezent.
4.2 de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor tehnice şi istorice, privind evoluţia arhitecturii.
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia şi cu echipament de prezentare grafică – schiţe şi desene.
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
-
6. Competenţele specifice acumulate
Com
pete
nţe
prof
esio
nale
Operarea cu concepte fundamentale în domeniile teoriei şi evoluţiei arhitecturii.
Corelarea principiilor teoretice cu înţelegerea structural-arhitecturală.
Explicarea şi interpretarea fenomenelor arhitecturale, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniul evoluţiei arhitecturii.
Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de tehnici şi tehnologii istorice şi contemporane. Explicarea şi interpretarea faptelor şi teoriilor utilizând cunoştinţe de bază din domeniu, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre conceptul de comparatism în arhitectură.
Studierea mecanismelor evoluţiei arhitecturii pe baze comparatiste.
7.2 Obiectivele specifice Studierea tipologizării în cadrul programelor de arhitectură.
Studierea mecanismelor de antropologizare a arhitecturii.
Studierea contribuţiei româneşti în cadrul evoluţiei arhitecturii religioase din aria bizantină şi postbizantină.cturală
şi tehnologică.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Antropologia arhitecturii ca parte integrantă a “Arhitecturii comparate”.
Prelegerea cu desene şi proiecţii,
expunerea, dialogul şi conversaţia.
Interacţiunea cu studenţii este dezvoltată
prin predare şi dialog.
Număr de ore: 2
Modele şi “modelare” în arhitectură – evoluţia modelelor în arhitectura istorică. Număr de ore: 2
Surse, influenţe şi replici creatoare. Număr de ore: 2
Tipuri şi tipologizare în arhitectură; prototipuri, arhetipuri, serii şi roiuri tipologice. Număr de ore: 2
Paralelisme istorice şi anistorice în arhitectură; rezistenţă la influenţă şi replici
creatoare.
Număr de ore: 2
Antropogeneză şi antropologizare în evoluţia programelor de arhitectură. Număr de ore: 2
Evoluţia arhitecturii între “istoria arhitecturii” şi “arhitectura istoriei”. Număr de ore: 2
Generaţii de arhitectură. Număr de ore: 2
Evoluţia tehnicilor de construcţie şi a tehnologiilor în arhitectură. Număr de ore: 2
Mecanismele evoluţiei sistemelor constructive în dezvoltarea arhitecturii. Număr de ore: 2
Mecanismele evoluţiei constructive în arhitectura bizantină şi postbizantină (studii
de caz).
Număr de ore: 2
Evoluţia conformării planimetrice şi spaţial-volumetrice în arhitectura bizantină de
cult.
Număr de ore: 2
Contribuţii româneşti în procesul desăvârşirii evoluţiei tipologice în aria de cultură
bizantino-balcanică.
Număr de ore: 2
“Arheologie deductivă”; de la prima mitropolie a Ţării Româneşti, la Biserica
Episcopală de la Curtea de Argeş – metode de cercetare.
Număr de ore: 2
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
- - -
Bibliografie
Cuneo, Paolo, Architettura armena, De Luca Editore, Tomo I , II, 1988.
Curinschi-Vorona, Gheorghe, Introducere în arhitectura comparată, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991.
Drâmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, volumul II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987.
Ghika Budeşti, N., Evoluţia arhitecturii în Muntenia, fascicola 53-54, partea I, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1927.
Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, volumele I şi II, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1965.
Minghiat, Sorin, Arhitectura spaţiului boltit, Partea I, Ambianţa bizantină, cap 7-8, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, 2003.
Minghiat, Sorin, Tehnici de construcţie în evul mediu pe teritoriul ţărilor române în contextual conformării spaţial-structurale a edificiilor religioase din aria creştinismului
răsăritean, teză de doctorat, 2001, Biblioteca Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti.
Minghiat, Sorin, Istorii despre arhitectura istoriei, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, 2010.
Vătăşianu, V., Istoria artei europene, volumul I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.
Panaitescu, P., P., Interpretări româneşti – studii de istorie economică şi socială, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994.
Popa, Marcel, D., Matei, Horia, C., Mică enciclopedie de istorie universală,Editura Politică, Bucureşti, 1988.
Radian, H., R., Cartea proporţiilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1981.
*** DICŢIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE (ediția a II-a, revăzută și adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers
Enciclopedic Gold, 2009.
*** ISTORIA ROMÂNILOR, VOL. IV, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cursul este un suport teoretic pentru înţelegerea evoluţiei conformării spaţial-structurale a edificiilor reprezentative pentru diverse programe de arhitectură şi în mod special
a celor mai reprezentative modele din arhitectura religioasă.
Prin conţinuturile propuse, cursul deschide calea înţelegerii şi cercetării ştiinţifice, individuale şi de echipă, în domeniul teoretic şi istoric al evoluţiei programelor de
arhitectură.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4.1 Curs Prezenţa la cel puţin jumătate dintre cursuri este
condiţie obligatorie de prezentare la evaluarea
finală.
20%
10.4.2 Seminar/laborator - - -
10.5 Evaluare finală Examen scris. Răspunsurile sunt sub formă de text
şi/sau desen.
80%
10.6 Standard minim de performanţă
Capacitatea de a trata analitic şi sintetic problemele antropogenetice în evoluţia arhitecturii în ansamblu, cât şi particular prin programele de arhitectură.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
15.09.2017 Prof.dr.arh. Sorin Minghiat …………………………………..
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
29.09.2017 ……………………………………
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret
1.2.Facultatea Arhitectură
1.3.Departamentul Arhitectură
1.4.Domeniul de studii Arhitectură
1.5.Ciclul de studii Licenţă+ Master integrat
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Sociologie urbana I
2.2. Codul disciplinei DC
2.3. Titularul activităţilor de curs Lector. dr. arh. Andra Jacab
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5. Anul de studiu IV 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5
Tutoriat 0
Examinări 2
Alte activităţi ……… 0
3.7 Total ore studiu individual 22
3.9 Total ore pe semestru 50
3.10 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Capacitatea de a înţelege profesia de arhitect şi rolul său în societate, în special prin elaborarea de proiecte ţinand seama de factorii sociali
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Dezvoltarea capacităţii de redactare a unei lucrări ştiinţifice
Recunoaşterea şi respectul diversităţii şi multiculturalităţii
Dezvoltarea gândirii analitice și critice.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul principal al cursului este de familiarizare a studenţilor cu fenomenele şi procesele sociale complexe ce caracterizează oraşul, precum şi înţelegerea rolului arhitectului în societate, în special prin elaborarea de proiecte ţinand seama de factorii sociali
7.2 Obiectivele specifice Dobândirea şi înţelegerea bazei teoretice specifice disciplinei sociologie urbană
Înţelegerea oraşului şi arhitecturii ca produs social
Întelegerea problemelor sociale specifice cu care se confruntă oraşul
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Introducere în sociologia urbană Prelegere interactivă axată pe utilizarea de suport multimedia.
Aspecte teoretice şi metodologice în analiza fenomenelor urbane Idem
Oraşul industrial Idem
Segregarea rezidenţială în oraşele industriale americane Idem
O comparaţie între oraşele nord-americane şi cele europene Idem
Oraşul colonial în sec. XIX - XX Idem
Fordismul Idem
Utopiile urbane: Howard şi Le Corbusier Idem
Bucureştiul în sec. XIX - XX Idem
Oraşul postindustrial şi dezindustrializarea Idem
Migraţia internaţională Idem
Globalizarea şi dezvoltarea oraşelor globale Idem
Ansamblurile rezidenţiale îngrădite (gated communities) Idem
Oraşul şi realitatea virtuală Idem
Bibliografie Sociologie (2011) Iasi: Polirom Alfödi Gyorgy, Arnold Thomas, Fialova Irena (2010) Urbanity - twenty years later. Projects for Central European capitals. Praha: Centre For Central Europe Architecture Alison, Jane, Brayer, Marie-Ange, Migayron ,Frédéric, Spiller, Neil (2006) Future city experiment and utopia in architecture, Thames & Hudson Adam, Barbara (2007) The Risk Society and Beyond: Critical Issues for Social Theory. London: Sage Beardsworth, Alan (2001) Sociology on the Menu: An Invitation to the Study of Food and Society. London: Routledge Beck, Ulrich (2009) Risk Society: Towards a New Modernity. Los Angeles: Sage Castells, Manuel (2010) The Power of Identity. Blackwell Wiley Choay, Francoise (2002) Urbanismul, Utopii si realitati. Bucuresti: Paideia Ferreol Gilles; Jucquois Guy (2005) Dictionarul alteritatii si al relatiilor interculturale. Iasi : Polirom Gherghiu, Petru (2003) Un specific de locuire bucurestean; locuinta moderna de mica si medie inaltime in perioada 1930-1940. Bucuresti: Univ. Ion Mincu Giddens, Anthony (1991) Modernity and Self-Identity: Self and Society in the Late Modern Age. California: University Press Giddens, Anthony (2010) Sociologie. Bucuresti: All Guallart, Vicente (2004) Sociopolis Project for a city of the future, Barcelona: Ingoprint Hall, Peter (1999) Orasele de maine: o istorie intelectuala a urbanismului în secolul XX. Bucuresti: All Hudson, Kenneth (1979) O istorie sociala a muzeelor. Bucuresti: Meridiane Jacob, Andra (2017). Sociologie urbană. Orasul si problemele lui, Cluj: Limes Krier Rob (2006) Town spaces: contemporary interpretations in traditional urbanism. Basel, Boston, Berlin: Birkhäuser The endless city (2007), London: Phaidon Press McKercher, Bob (2012) Cultural Tourism. New York: Routledge Mihu, Achim (2002) Antropologia culturalã. Cluj-Napoca : Dacia Negulescu Mihaela Hermina (2011) Mobilitate si forme urbane: aspecte teoretice. Bucuresti : Universtatara Ion Mincu Park, Robert E. (1992) The City. Chicago: University of Chicago Richards, Gregg (2011) Cultural Tourism: Global and Local Perspectives. New-York: Routledge Segalen, Martin (2002) Etnologie. Timisoara: Amarcord Smith, Melanie K. (2017) Issues in Cultural Tourism Studies. London: Routledge Smith, Melanie (2013) The Routledge Handbook of Cultural Tourism. London: Routledge Ursache, Petru (2014) Antropologia o stiinta neocoloniala. Cluj-Napoca: Eikon Vulcanescu, Romulus (1980) Introducere in etnologie. Bucuresti: Academiei Republicii Socialiste România
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
• Oferă o perspectivă sociologică asupra activităţilor de proiectare în mediul urban
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Implicare în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.
Se înregistrează frecvenţa şi consistenţa interacţiunii la orele de curs.
40%
Cantitatea şi corectitudinea cunoştinţelor teoretice însuşite
Evaluare finală: lucrare scrisă pe o tema dată 60%
10.5 Seminar/laborator
10.6 Standard minim de performanţă
Sustinerea evaluarii finale (lucrării scrise) – nota minim 5 (cinci) .
Data completării: Semnătura titularului de curs, Lector.dr.arh. Andra Jacob
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament Conf.dr. arh. Constantin Rusu
FIŞA DISCIPLINEI
2. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET
1.2.Facultatea ARHITECTURĂ
1.3.Departamentul ARHITECTURĂ
1.4.Domeniul de studii ARHITECTURĂ
1.5.Ciclul de studii LICENȚĂ
1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECT
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei
Reprezentări ale arhitecturii în arte (an IV)
2.2. Codul disciplinei DOF
2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Ileana Stănculescu
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5. Anul de studiu
2017/2017
IV
2.6.Semestrul II 2.7. Tipul de evaluare
E
2.8.Regimul disciplinei Opț.
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi ………
3.7 Total ore studiu individual
3.9 Total ore pe semestru
3.10 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe
umane conexe
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei
Familiarizarea cu elemente teoretice specifice esteticii și istoriei artelor, din perspectiva aplicației cunoștințelor
practice dobândite la cursurile anterioare de specialitate.
7.2 Obiectivele specifice
O1. Familiarizarea studenţilor cu diferite repere ale istoriei culturii europene.
O2. Dezvoltarea capacităţii studentului de a realiza o analiză coerentă pe imagine, în care să aplice toată terminologia de specialitate acumulată în anii anteriori de studiu.
O3. Dezvoltarea capacităţii de a analiza pe imagine, sau în spaţiul real, un edificiu arhitectural şi de a-i depista stilul, sursele şi motivele de inspiraţie.
O4. Dezvoltarea simţului de observaţie.
O5. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză.
O6. Dezvoltarea capacităţi de a utiliza reperele de specialitate în documentare şi de a le folosi în redactarea
unui eseu cu o temă dată.
O7. Dezvoltarea capacităţii de a argumenta pro şi contra pe un subiect de discuţie dat.
8. Conţinuturi
8.1 Curs
Metode de predare
Observaţii
Analiza conceptelor prezente în titlu (arhitectură şi reprezentare) şi prezentarea principalelor direcţii ale cursului.
Prelegere și discuții libere
Reprezentări ale arhitecturii între dimensiunea simbolică a
reprezentării şi dimensiunea sa reală. Exemplificări
Prelegere și discuții libere
Reprezentarea simbolică a elementului de arhitectură: aplicaţie pe reprezentările de pe pereţii de calcar de la Murfatlar.
Prelegere și discuții libere
Desenul documentar (gravură, acuarelă sau desen) şi primele săpături arheologice din sec. XVII.
Prelegere și discuții libere
Arhitectura locului şi stilizarea artistică. Exemplificare: Gaspar David Friederich
Prelegere și discuții libere
Abstractizarea reprezentării spaţiului arhitectural în modernitatea sec. XX. Suprematiştii ruşi şi avangarda europeană
Prelegere și discuții libere
Elemente de arhitectură clasică în pictura suprarealistă şi relaţia acestora cu compoziţia plastică bidimensională.
Prelegere și discuții libere
Elemente de arhitectură în pictura lui Marc Chagall – sincretism iudeocreştin în pictura modernă europeană. Analiza lor în relaţie cu
textul din jurnalul artistului.
Prelegere și discuții libere
Analiza relaţiei dintre arhitectura simbolică în tridimensional şi cea
reprezentată în bidimensional. Exemplificare: Insula Gotland şi
imaginea cinematografică la I. Bergman.
Prelegere și discuții libere
Aplicaţii pe texte teoretice în legătură cu problemele studiate la curs.
Prelegere și discuții libere
Reprezentări ale arhitecturii în canonul postbizantin şi valoarea lor
simbolică. Aplicaţii. Bis. Stavropoleos şi Bis. Creţulescu.
Prelegere și discuții libere
Elemente simbolice pe faţadele clădirilor de sf. sec. XIX din Bucureşti
şi sursele acestora.
Prelegere și discuții libere
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Bibliografie
*** Arhitecture, Culture, Interpretation in Honorem John E. Hancock, Paideia, București, 2015. *** Arta de tradiție bizantină în Romania, Noi Media Print, București, 2008. *** Brancovan Art, Noi Media Print, București, 2011. *** București – Fotografii de la începutul secolului XX, Paideia, București, 2013. *** Dicţionar de estetică generală, editura politică, Bucureşti, 1972.
*** Lexikon des Mittelalters, Artemis, München, 8 vol., 1980-1997.
*** Pridvoare ale cerului. Mânăstiri şi schituri din arhiepiscopia Bucureştilor, Editura Basilica, Bucureşti, 2009.
*** Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1958. *** The Interpreter’s Dictionary of the Bible, Abingdon Press, Nashville, 1991. ***Dictionnaire encyclopedique de la Bible, Brepols, Belgia, 1987. Abécassis A., G. Nataf G. (coord.), Encyclopédie de la mystique juive, Berg international ed., Paris, 1990. Baltoyianni Chrysanthe, Icons Mother of God, Adam Editions, 1994. Chagall Marc, Viaţa mea, Haseffer, Bucureşti, 2000. Denizeau Gerard, Biblia în pictura universală, RAO, București, 2017. Eco Umberto, Arta şi Frumosul în estetica medievală, Editura Meridiane, Bucureşti 1999. Eco Umberto, De la arbore spre labirint, Polirom, Bucureşti, 2009.
Eco Umberto, Istoria frumuseții, RAO, București, 2012. Eco Umberto, Istoria Tărâmurilor și locurilor legendare, RAO, București, 2014. Gilson Etienne, Filozofia in Evul mediu, Bucuresti, 1977. Impelluso Lucia, Eroi și zei ai Antichității, Monitorul Oficial, București, 2008. Ion Narcis Dorin, Reşedinţe şi familii aristocrate din România, Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2007.
Jean Danielou, Reflexii despre misterul istoriei, Bucuresti, 1966. Pryce Will, Arhitectura lumii – Capodoperele, Velant, București, 2009. Stănculescu Ileana, Animal Symbolism of Northern Origin in the Lower Danube Region (10th-11th centuries). Old and New Approaches, „Lund Archaeological Review” nr. 15-16, Lund, 2009-2010. Stănculescu Ileana, Grifonul pe Insula Gotland (Suedia). Abordări şi semnificaţii, în volumul colectiv Symposion. Perspective actuale în cercetarea ştiinţifică socio-umană, Bucureşti, 2011.
Stănculescu Ileana, Il Giudizio universale in Moldavia, Aspasia, Bologna, 2001. Stănculescu Ileana, Reprezentări ale Fecioarei Maria în bisericile Streisângeorgiu, Sântămărie Orlea şi Strei (împreună cu Cătălina Velculescu) în volumul colectiv, De la Fictiv la Real. Imaginea, imaginarul, imagologia, editori Andi Mihalache, Silvia Marin-Barutcieff, Editura universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2010 (p. 93-119). Vasiliu Anca, Monastères de Moldavie XIV-XVIs. Les Architectures de l’image, Humanitas, Italia, 1998. Walther Ingo F., Metzger Rainer, Chagall, TASCHEN, f. l., 2012. Winkelmann Johann Joachim, Istoria artei antice, Meridiane, Bucureşti, 1985. Wolf Norbert, Friedrich, TASCHEN, f. l., 2015. Wolfe Tom, From Bauhaus to Our House, Picador, New-York, 1981.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul
aferent programului
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs
10.5 Seminar/laborator
10.6 Standard minim de performanţă
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
15. 09. 2017 Conf. Univ. Dr. Ileana Stănculescu
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
29. 09. 2017
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti
1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură
1.3.Departamentul Arhitectură
1.4.Domeniul de studii Arhitectură
1.5.Ciclul de studii Studii de licenţă + Master
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect
3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/laborator -
3.4. Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5. curs 28 3.6. seminar/laborator -
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
88 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) 2
3.7. Total ore studiu individual 50 3.8. Total ore pe semestru 50+30
3.9. Număr de credite 2
4.1. de curriculum Cunoştinţe de istorie a arhitecturii în epoca modernă şi contemporană
4.2. de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor culturale
Com
pete
nţe
pro
fesi
onal
e
- Operarea cu concepte fundamentale în domeniul teoriei şi istoriei arhitecturii
- Corelarea simbolurilor culturale cu diferitele înţelegeri ale istoriei arhitecturii şi artei
- Explicarea şi interpretarea fenomenelor arhitecturale, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniu
- Analiza critic-constructivă a relaţiilor dintre proiectanţi, dezvoltatorii imobiliari şi beneficiarii-consumatori ai produsului arhitectural
- Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de sferă, extensiune şi definiţie, dar şi în funcţie de necesităţile contextului contemporan
- Explicarea şi interpretarea faptelor şi teoriilor utilizând cunoştinţe de bază din domeniu, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu
- Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor şi metodelor specifice domeniului arhitecturii
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
SPAŢII ISTORICE
1. Definirea spaţiilor istorice: zona de protecţie, zona protejată, zona
istorică, sit istoric, ansamblu istoric, monument istoric 2. Concepte de reabilitare: urbană, edilitară, structurală,
arhitecturală, artistică, funcţională, ambientală, ecologică
3. Tipologia intervenţiilor: punctuale, zonale, integratoare,
definitive, reversibile, negare a contextului
Expunerea, exemplul demonstrativ, clarificarea conceptuală, identificarea problemelor, sinteza cunoştinţelor
Număr de ore: 6
ARHITECTURA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ 4. Tradiţie, specific national, regionalism
5. Funcţionalism, globalizare, modernism
6. Avangarda în contextul tendinţelor arhitecturii contemporane
Clarificarea conceptuală, descoperire dirijată, dialogul şi conversaţia, prezentare ilustrată, sinteză.
Număr de ore: 6
FIŞA DISCIPLINEI
9. Date despre program
2. Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Arhitectură modernă în spaţii istorice
2.2. Codul disciplinei DOF-CURS OPTIONAL
2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. dr. arh. Ruxandra Nemțeanu
2.4.Titularul activităţilor de seminar -
2.5. Anul de studiu IV/2015/2017 2.6. Semestrul I 7 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei A
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia.
5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului
-
6. Competenţele specifice acumulate
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei - Înţelegerea meseriei de arhitect şi rolul creator al acestuia în societate, în contextul dezvoltării durabile
- Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte, etc., asociate domeniului arhitecturii moderne 7.2. Obiectivele specifice - Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre spaţiul construit contemporan şi conformarea sa - arhitecturală, structurală şi funcţională
- Obişnuirea studentului cu sistemele europene de prezentare a conceptelor arhitecturale în cadrul manifestărilor ştiinţifice 8. Conţinuturi
PROGRAME DE ARHITECTURĂ MODERNĂ INTEGRABILE SPAŢIILOR ISTORICE
7. Conceptul de program arhitectural integrabil: definire, tipologii,
caracteristici
8. Criterii de evaluare: criterii generale, criterii specifice
9. Analiza multicriterială - instrument în depistarea tipului de program integrabil
Expunerea, conversaţia, activităţi de grup, sinteza cunoştinţelor.
Număr de ore: 6
INTERVENŢII ÎN SPAŢIUL URBAN-Arhitectura contemporană și
monumentele istorice
10. Arhitectură m o d e r n ă integrată
11. Arhitectură modernă de respingere
Expunerea sistematizată, prezentare, ilustrare, conversaţia, identificarea problemelor, sintetizarea.
Număr de ore: 2
COMPONENTE ALE VALORIFICĂRII SPAŢIILOR ISTORICE.
12. Evoluţie istorică, integrare urbană.
Elemente de compoziţie şi culoare.
Prelegerea, brainstorming-ul şi adaptarea la realitate prin joc de rol în competiţie.
Număr de ore: 2
13. PLANURI URBANISTICE. Planuri Urbanistice Generale.
Planuri Urbanistice Zonale
Expunerea, exemplul demonstrativ, clarificarea conceptuală, identificarea problemelor, sinteza cunoştinţelor.
Număr de ore: 2
14. PREZENTAREA TEMELOR DE EXAMEN Interacţiunea cu studenţii se dezvoltată prin brainstorming şi predare.
Număr de ore: 2
Notă:
Suportul de curs, în format digital, este pus la dispoziţia studenţilor la sfârşitul fiecărui curs. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport multimedia.
Se recomandă participarea la discuţii pe marginea aspectelor teoretice abordate şi a lucrărilor prezentate la fiecare curs.
Bibliografie
ASHURST John &Nicola - Practical Building Conservation. Gower Technical Press, Hants-England 1995.
ASQUINI Victor, Directive in constructii. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1925. [I 1130]
ASQUINI Victor, Tehnica in constructie. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1934. [I 594]
ASQUINI Victor, Indrumator tehnic in constructii. Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti 1938, 1942, 1947. [I 188]
BALSAMO, M. - Tra tecnologia e design [II 4595]
CANTACUZINO, S. - Re/Architecture. New uses for old buildings [III 2189, II 4828]
CANTACUZINO, S., BRANDT, S. - Saving old buildings [III 2793]
CATERINA Gabriella, a cura di, Tecnologia del recupero edilizio. UTET Torino, 1992.
COIGNET, Jean - Rehabilitation. Arts de batir traditionnnels [III 3008]
CRISAN, Mircea - Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox. Editura universitara Ion Mincu, 2004.
CRISAN, Rodica - Analiza integrativa a valorii culturale si de utilizare a cladirilor existente. Editura universitara Ion Mincu, 2004.
CRISAN, Rodica - Reabilitarea locuirii urbane traditionale. Editura Paideia, 2004.
DEL BUFALO, Alessandro, Conservazione edilizia e tecnologia del restauro. Edizioni Kappa, Roma 1992.
DERER Peter, Locuirea urbana. Editura Tehnica, Bucuresti 1985.
DUVAL, G. - Restauration et reutilisation des monuments. P. Mardaga Editeur, Liege 1990. [II 5053, II 31 TEMPUS]
FEILDEN, B.M. - Conservation of Historic Buildings. Architectural Press, Oxford, 1996.
FROIDEVAUX, Yves-Marie - Techniques de l'architecture ancienne. Construction et restauration. Pierre Mardaga Editeur, Liege 1987. [II 5052, II 27 TEMPUS]
MARCONI Paolo, Il restauro e l'architetto. Teoria e pratica in due secoli di dibattito. Saggi Marsilio, Venezia, 1993.
MARCONI Paolo, Dal piccolo al grande restauro. Saggi Marsilio Editori, Venezia 1989.
MASONRY, S. - Practical building conservation I, II [II 4986]
MASSARI Giovanni e Ippolito, Risanamento dei locali umidi. Hoepli, Milano 1992.
MOUTON, B. - Methodes d'analyse destructives et non-destructives [III 3377]
MUCENIC Cezara - Bucuresti, un veac de arhitectura civila. Secolul al XIX-lea. Ed. Silex, Bucuresti 1997 [III 3576]
PEARCE, D. - Conservation today [II 5024]
SZABO, Balint - Introducere in teoria reabilitarii structurilor de rezistenta istorice. Ed. UTILITAS, Cluj-N. 1998.
TOSTI, Giuseppe - Diagnosi relativa alle strutture in stato di fatiscenza e nuove esperienze nel campo del restauro statico. [III 3480]
Amelioration de l'habitat existent. Methode d'evaluation rapide. Schock Sohne AG, Roschlikon 1981. [III 3354]
Amelioration thermique des batiments. Office federal des questions conjoncturelles, Berne 1981. [III 3368]
Batiments anciens ... usages nouveaux [II 5191]
Dix ans de renovation urbaine en Wallonie [III 3089]
Guide pour l'amelioration des logements existants. Institut technique du batiment et des travaux publics. Editions du Moniteur, Paris 1982. [II 5194]
L'isolation thermique des logements anciens. ANAH, Editions du Moniteur, Paris 1980. [II 5164]
La rehabilitation des HLM [II 4687]
Les planchers anciens: renforcer - remplacer - isoler. ANAH, Editions du Moniteur, Paris 1979. [II 5202]
CRISAN, Rodica - Documente internationale privind protectia patrimoniului cultural (Arhitext Design 3, 4, 5/1998)
CRISAN, Rodica - Metoda de analiza si decizie in reabilitarea cladirilor, pe baza conceptului de performanta, in BCMI nr. 1-2 / 1998
CRISAN, Rodica - Reabilitarea patrimoniului construit - reglementari specifice, in Arhitext Design 3/1997.
CRISAN, Rodica - Din nou despre locuinte, in Arhitext Design 2/1997.
CRISAN, Rodica - Umiditatea zidariilor vechi. Criterii de interventie, in Revista Monumentelor istorice 1-2/1996.
DERER, Hanna - Evaluarea patrimoniului arhitectural - studiu de caz: Bucuresti, in BCMI anul VI, nr. 1-2/1995.
DERER, Peter - Reciclarea fondului cladit (I), in BCMI anul III, nr. 1/1992.
DERER, Peter - Reciclarea fondului cladit (II), in BCMI anul III, nr. 4/1992.
DERER, Peter - Protejarea mostenirii urbanistice, in BCMI anul II, nr. 1/1991.
ENESCU, Ion - O abordare contextuala a locuirii, in Arhitectura nr. 5/1982.
MARES, Ioan - Mic indrumar pentru studiul umiditatii in cladiri, in BCMI nr. 4/1992.
MARES, Ioan - Metoda Aquapol de eliminare a umiditatii din structuri, in BCMI nr. 2/1991.
MARES, Ioan - Raport cu privire la umiditatea din ziduri si metode de eliminare, in BCMI anul II, nr. 3/1991. Periodic :
Analele arhitecturii si ale artelor cu care se leaga (1890 - 1893 /anual) [P I 13]
Arhitectura (1906 - 1942 / lunar) [P I 36]
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
- - -
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4.1 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.
Prezenţă şi interactivitate la activităţile didactice.
Dovedirea participării la cel puţin jumătate
dintre cursuri este condiţie obligatorie de prezentare la evaluarea finală.
20%
10.4.2 Seminar/laborator - - -
10.5 Evaluare finală Capacitatea de analiză şi sinteză. Creativitate conceptuală.
Examen – elaborarea şi prezentarea unui proiect de concept realizat în echipe formate din 2-4 studenţi.
80%
10.6 Standard minim de performanţă
Elaborarea şi prezentarea complexă, în echipă, a unui proiect de concept prin care se rezolvă o situaţie-problemă din domeniul arhitecturii contemporane. Capacitatea de a trata analitic şi sintetic o situaţie existentă in situ.
Bibliografie
-
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Disciplina asigură universul conceptual epistemic şi metodologic pentru studenţi în vederea pregătirii şi susţinerii lucrărilor de licenţă şi disertaţie, iar în perspectivă a celor care doresc să se implice în studiile doctorale, în cercetarea ştiinţifică avansată, în cunoaşterea literaturii metodologice pentru elaborarea unor studii, rapoarte, lucrării, sinteze ştiinţifice destinate mediul public şi privat din România şi Uniunea Europeană.
Prin conţinutul său, cursul îndeplineşte cerinţele asociaţiilor profesionale, precum Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România. Tematica abordată deschide calea pentru cercetarea ştiinţifică individuală şi în echipă, pentru formarea şi implicarea capitalului uman în munca ştiinţifică instituţionalizată.
10. Evaluare
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
09.10.2015 Conf. Dr. Arh. Ruxandra Nemteanu …………………………………..
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
12.10.2015 Prof.dr.arh. Emil Creangă
FIŞA DISCIPLINEI
3. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA ‚,SPIRU HARET’’
1.2.Facultatea Arhitectură
1.3.Departamentul Arhitectură
1.4.Domeniul de studii Arhitectură
1.5.Ciclul de studii Licenţă + Master integrat
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Mobilier urban (Design ambiental)
2.2. Codul disciplinei DS
2.3. Titularul activităţilor de curs Lector Universitar Dr. Urbanist Raluca MARINESCU
2.4. Titularul activităţilor de seminar -
2.5. Anul de studiu 2017 - 2017
An IV
2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei B.2.
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 2 curs 2 0 seminar/laborator 0
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 28 curs 28 0 seminar/laborator 0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 28
Examinări 1
Alte activităţi - vizită îndrumată pe amplasament -
3.7 Total ore studiu individual 32
3.9 Total ore pe semestru 60
3.10 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrului I / de studii universitare
4.2 de competenţe Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane și programul de arhitectură corespondent.
Capacitatea de decodificare a unor ipostaze similare în cazul spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim - individual - intermediar - comunitar / public).
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu panou pentru proiecţii digitale şi cu panouri verticale pentru expunerea proiectelor realizate de către studenţi la finalul cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale Cunoştinţe corespunzătoare despre urbanism, planificarea şi tehnicile aplicate în procesul de planificare
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
Capacitatea de analiză a siturilor în care vor fi amplasate obiectele de mobilier urban
Capacitatea de înţelegere a raportului dintre obiectele de mobilier urban şi sit
Capacitatea de înţelegere a principiilor compoziţiei
Capacitatea de elaborare a unui proiect de mobilier urban
Capacitatea de sintetizare, înţelegere şi interpretare a realităţilor înconjurătoare
Capacitatea de susţinere argumentată a conceptelor
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Constituirea capacității individuale a studenților de a concepe imaginea urbană ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.
7.2 Obiectivele specifice Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-funcțional în configurarea unui ansamblu urban.
Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-formal în configurarea unui ansamblu urban.
Înțelegerea conceptului de ierarhie spațială și funcțională.
Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane – programul de arhitectură corespondent - partiul de arhitectură și partiul urbanistic - funcțiunea urbană generată.
Înțelegerea sistemică a relației dintre forma arhitecturală și soluția de compoziție urbană.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Prelegeri teoretice susţinute de titularul de curs
1. Introducere – definiţie, istoric, funcţii 2. Mobilierul urban de odihnă 3. Delimitări ale spaţiului pietonal – tipuri de pavaje 4. Mobilierul urban – iluminatul stradal 5. Mobilierul urban – jardiniere, grilaje pentru protecţia arborilor, fântâni 6. Mobilierul urban – cabine telefonice, refugii pentru călători 7. Mobilierul urban – locuri de joacă pentru copii 8. Mobilierul urban – elemente de comerţ stradal – chioşcuri, tonete 9. Mobilierul urban – coşuri de gunoi 10. Mobilierul urban – amplasarea obiectelor de artă 11. Mobilierul urban – reclamele 12. Mobilierul urban – date tehnice 13. Mobilierul urban – legislaţia 14. Mobilierul urban – relaţia cu designerul
Prelegeri privind noţiuni tehnice
însoţite de proiecţii digitale
Studii de caz
Interacţiuni cu studenţii
Prelegerile şi Studiile de caz sunt alese
de către titularul de curs.
Materialele bibliografice la care este
adăugat codul aparţin Bibliotecii Facultăţii
de Arhitectură din cadrul Universităţii
‚,Spiru Haret’’.
Bibliografie
- Carmona Matthew; Tiesdell Steve; Heath Tim; Oc Taner, Public Places – Urban Spaces – The Dimensions of Urban Design, Routledge, 2010;
- Chirvai, Dana, CONFORT URBAN – MODALITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII VIEŢII, Ed. Realitatea, 2000;
- Derer, Peter, Mobilier Urban - Elemente de mobilare a spaţiilor orăşeneşti, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974; cota I A 183
- Eftenie, Mariana, CONCEPTE ŞI PROIECTARE ÎN URBANISM prin considerarea utilizatorului – receptor ca factor de referinţă, Ed. Universitară “Ion Mincu”,
Bucureşti, 2002;
- Francis, Mark, URBAN OPEN SPACE DESINING FOR USERS NEEDS LAND AND COMMUNITY DESIGN CASE STUDY SERIES, Island Press, United States
of America, 2003;
- Frank, Karen A. and Stevens Quentin, Loose Space - Possibility and Diversity in Urban Life, Routledge, 2007;
- Gehl, Jan; Svarre, CUM SE STUDIAZĂ VIAŢA URBANĂ, Ed. igloo Media, Bucureşti, 2015;
- Gehl, Jan, Oraşe pentru oameni, Ed. igloo Media, Bucureşti, 2012;
- Gehl, Jan, VIAŢA ÎNTRE CLĂDIRI Utilizările spaţiului public, Ed. igloo Media, Bucureşti, 2011;
- Laurian, Radu, PROBLEME DE ESTETICA ORAŞELOR, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1962; cota II A 165
- Laurian, Radu, URBANISMUL, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1965; cota II A 44
- Lăzărescu, Cezar, ARHITECTURA ŞI VIAŢA ORAŞELOR, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996; cota II A 74
- Lăzărescu, Cezar, URBANISMUL ÎN ROMÂNIA, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997; cota III A 87
- Lynch, Kevin, Imaginea Oraşului, Ed. Registrul Urbaniştilor din România, Bucureşti, 2012;
- Madanipour, Ali, Whose Public Space? International case studies in urban design and development, Routledge, 2010;
- Marcu, Vasile, ARHITECTURA ŞI DESIGNUL AMBIENTAL, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005; cota II A 300
- Sitte, Camillo, Arta construirii oraşelor Urbanismul după principiile sale artistice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992;
- Shaftoe, Henry, Convivial Urban Spaces Creating Effective Public Places, Earthscan, London, 2008
- Trişcu, Aurelian, SPAŢII URBANE PIETONALE, Ed. I.P. Arta Grafică, Bucureşti, 1985;
- Whyte, H. William, The Social Life of Small Urban Spaces, Project for Public Spaces, New York, 2012;
- Zamfir, Romulus; Moldovan, Mircea, INTRODUCERE ÎN DESIGN, Ed. U.T.PRES, Cluj – Napoca, 2002;
- „REABILITAREA UNOR SPAŢII DIN CENTRUL UNUI MIC ORAŞ POLONEZ SPOREŞTE VALOAREA LOCULUI PRIN INVESTIŢII REZONABILE, RIGOARE
ŞI ÎMPLETIRE INTELIGENTĂ DE FRAGMENTE VECHI ŞI INTERVENŢII NOI.”, Revista zeppelin, nr. 99 / 2011, pp. 53-55; cota
- „REDEFINIREA UNUI PIETONAL ÎN CHEB UN MIC ORAŞ; DIN ESTUL CEHIEI, A IMPLICAT UN DIALOG COERENT ÎNTRE TRECUT ŞI PREZENT, PRIN
CÂTEVA PUNCTE INEDITE DE INTERES PUBLIC.”, Revista zeppelin, nr. 99 / 2011, pp. 43-45. cota
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Bibliografie
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din
domeniul aferent programului
Discutarea conţinutului disciplinei cu colegii care predau celelalte discipline din planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea ‚,Spiru Haret” şi cu specialişti ca designeri de mobilier, etc.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Însuşirea materialului prezentat în
prelegeri se va reflecta în calitatea
proiectului de mobilier urban
O bună înţelegere a noţiunilor noi
reflectată de claritatea exprimării,
originalitatea, creativitatea şi logica
demersului, alături de acurateţea
proiectului din punct de vedere al
reprezentării grafice
Prezenţa la curs
Judecată cu susţinere publică
15%
85%
10.5 Seminar/laborator
10.6 Standard minim de performanţă
Înțelegerea conceptelor de ierarhie spațială și funcțională, de armonie compozițională.
Nota minimă: 5; Prezenţă la curs: minimum 50 % (7 şedinţe de curs)
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
15 Septembrie 2017 Lector Univ. Dr. Urb. Raluca MARINESCU ..................................................
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
29 Septembrie 2017 ..................................................
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”
1.2.Facultatea ARHITECTURA
1.3.Departamentul
1.4.Domeniul de studii Arhitectura
1.5.Ciclul de studii Ciclul I
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD VIII
2.2. Codul disciplinei CAD VIII
2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Constantin Rusu
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5. Anul de studii IV-2015 - 2017 2.6.Semestrul
2 2.7. Tipul de evaluare
EC 2.8.Regimul disciplinei O
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat 1
Examinări 1
Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15
3.7 Total ore studiu individual 57
3.9 Total ore pe semestru 28
3.10 Număr de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft corespunzator.
5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului
Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ae
Capacitatea tehnică de a concepe construcţii care să îndeplinească cerinţele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget şi de reglementarile în domeniul construcţiilor
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Realizarea de animaţii şi prezentări ale unor obiecte 3D de arhitectură cu ajutorul calculatorului, în mod dinamic.
7.2 Obiectivele specifice Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne .
Dezvoltarea perceptiei 3D a spatiului arhitectural.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
DESCRIEREA DOMENIULUI ANIMATIEI
Prezentarea standardelor tradiţionale de animaţie. Descrierea uneltelor de animaţie oferite de program.
Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.
Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs si a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării.
TIPURI DE ANIMATIE COMPUTERIZATA
Realizarea animaţiilor cu ajutorul conceptului „controllers”. Descrierea comenzilor panoului „motion”.
Idem Idem
REPREZENTAREA GRAFICA A ANIMATIEI
Descrierea grafului „Track View - Curve Editor”.
Idem Idem
ANIMATII COMPLEXE
Descrierea parametrilor de tip „wire”. Cinematica si ierarhia de subordonare.
Idem Idem
Realizarea de animatii cu ajutorul unor elemente de constrangere.
EFECTE DE RANDARE
Efecte tip „enviroment” şi efecte de randare.
Idem Idem
RANDARI SPECIALE
Randarea cu „Mental ray” şi iluminarea modelelor 3D cu ajutorul metodei „radiosity”.
Idem Idem
MONTAJ SI EFECTE SPECIALE
Editarea filmelor si prelucrarea lor.
Idem Idem
DESCRIEREA DOMENIULUI ANIMATIEI
Prezentarea standardelor tradiţionale de animaţie. Descrierea uneltelor de animaţie oferite de program.
Idem Idem
TIPURI DE ANIMATIE COMPUTERIZATA
Realizarea animaţiilor cu ajutorul conceptului „controllers”. Descrierea comenzilor panoului „motion”.
Idem Idem
REPREZENTAREA GRAFICA A ANIMATIEI
Descrierea grafului „Track View - Curve Editor”.
Idem Idem
ANIMATII COMPLEXE
Descrierea parametrilor de tip „wire”. Cinematica si ierarhia de subordonare. Realizarea de animatii cu ajutorul unor elemente de constrangere.
Idem Idem
EFECTE DE RANDARE
Efecte tip „enviroment” şi efecte de randare.
Idem Idem
RANDARI SPECIALE
Randarea cu „Mental ray” şi iluminarea modelelor 3D cu ajutorul metodei „radiosity”.
Idem Idem
MONTAJ SI EFECTE SPECIALE
Editarea filmelor si prelucrarea lor.
Idem Idem
Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk Viz 2008 – Tutorials. Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3D Studio Max 6 : producţia de animaţii 3D de la concepţie la finalizare Fox, Barrett / Manastireanu, Mihai, Editura Bic ALL 2006. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de la seminar si prezentarea dotarii hard si soft.
Prezentarea este axata pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia. Durata: 2 ore.
Se folosesc calculatoarele si proiectorul.
Animatii simple pentru familiarizarea studentilor cu programul. Se parcurge exercitiul secvential. Durata: 2 ore.
Ìdem
Exercitiul nr. 1. Se parcurge exercitiul secvential. Durata: 2 ore.
Ìdem
Exercitiul nr. 2. Se parcurge exercitiul secvential. Durata: 2 ore.
Ìdem
Exercitiul nr. 3. Se parcurge exercitiul secvential. Durata: 2 ore.
Ìdem
Exercitiul nr. 4. Se parcurge exercitiul secvential. Durata: 2 ore.
Ìdem
Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercitiul secvential. Ìdem
Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk 2017 – Tutorials. Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3D Studio Max 6 : producţia de animaţii 3D de la concepţie la finalizare Fox, Barrett / Manastireanu, Mihai, Editura Bic ALL 2006. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.
Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.
20%
10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor
Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.
20%
10.6 Standard minim de performanţă
Examinare curs: Nota minima 5
Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
15 Septembrie 2017 Conf. Constantin Rusu ..................................................
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
29 Septembrie 2017 ..................................................
FIŞA DISCIPLINEI
6. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA ‚,SPIRU HARET’’
1.2.Facultatea Arhitectură
1.3.Departamentul Arhitectură
1.4.Domeniul de studii Arhitectură
1.5.Ciclul de studii Licenţă + Master integrat
1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Proiect de specialitate: urbanism
2.2. Codul disciplinei DS
2.3. Titularul activităţilor de curs -
2.4. Titularul activităţilor de seminar Lector Universitar Dr. Urbanist Raluca MARINESCU
2.5. Anul de studiu 2017 - 2017
An IV
2.6.Semestrul I 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8. Regimul disciplinei A
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 0 curs 0 2 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care:0 curs 0 28 seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 28
Examinări 1
Alte activităţi - vizită îndrumată pe amplasament -
3.7 Total ore studiu individual 32
3.9 Total ore pe semestru 60
3.10 Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrului I / de studii universitare
4.2 de competenţe Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane și programul de arhitectură corespondent.
Capacitatea de decodificare a unor ipostaze similare în cazul spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim - individual - intermediar - comunitar / public).
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Sală dotată cu panou pentru proiecţii digitale şi cu panouri verticale pentru expunerea proiectelor realizate de către studenţi la finalul seminarului
6. Competenţele specifice acumulate
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale Cunoştinţe corespunzătoare despre urbanism, planificarea şi tehnicile aplicate în procesul de planificare
Co
mp
eten
ţe
tran
sver
sale
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Constituirea capacității individuale a studenților de a concepe imaginea urbană ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.
7.2 Obiectivele specifice Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-funcțional în configurarea unui ansamblu urban.
Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-formal în configurarea unui ansamblu urban.
Înțelegerea conceptului de ierarhie spațială și funcțională.
Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane – programul de arhitectură corespondent - partiul de arhitectură și partiul urbanistic - funcțiunea urbană generată.
Înțelegerea sistemică a relației dintre forma arhitecturală și soluția de compoziție urbană.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Bibliografie
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Proiectul de Specialitate – Urbanism din anul IV - „ALTERNATIVE DE
DEZVOLTARE ŞI VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT PRIN
RECONVERSII FUNCŢIONALE ÎN CADRULZONEI CENTRULUI
ISTORIC AL MUNICIPIULUI BRAŞOV” se desfăşoară pe parcursul
întregului semestrul I al anului universitar în curs, în echipe de câte doi
studenţi, în scopul deprinderii unor aptitudini de cooperare cu alţi
Prelegeri privind noţiuni tehnice
însoţite de proiecţii digitale
Studii de caz
Interacţiuni cu studenţii
Prelegerile şi Studiile de caz sunt alese
de către titularul de seminar.
Materialele bibliografice la care este
adăugat codul aparţin Bibliotecii Facultăţii
de Arhitectură din cadrul Universităţii
specialişti din cadrul unor echipe interdisciplinare sau pluridisciplinare, din
viitorul lor profesional.
Etapele de studiu ale proiectului sunt în număr de două după cum
urmează:
- Etapa I – Analiza Situaţiei Existente;
- Etapa a II–a – Propuneri şi Reglementări Urbanistice.
Etapa I şi Etapa II sunt precedate de o Etapă de Documentare.
Proiectul are drept obiectiv o serie de studii de caz cu privire la necesitatea
reamenajării unor amplasamente componente ale zonei centrale vechi a
oraşului Braşov prin propunerea unor alternative de dezvoltare, ţinându-se
totodată cont de valorificarea patrimoniului construit.
Propunerile ce vor fi realizate pe fiecare din cele patru amplasamente vor
fi conforme cu reglementarile stipulate în planurile urbanistice aprobate şi
aflate în vigoare în prezent (Planul Urbanistic General (P.U.G.) al
Municipiului Brasov, Planul Urbanistic Zonal (P.U.Z.) „Zona istorica
Brasovul Vechi” şi „Zona de rezervaţie de arhitectură cetate Braşov”,
precum şi Proiectul realizat cu prilejiul concursului „Reabilitare şi
amenajare Curtea Johannes Honterus”).
În ceea ce priveşte viitoarele propuneri, ele vor urmari studierea unor
scenarii (două pentru fiecare amplasament în parte) posibile pe fiecare din
cele patru amplasamente privind obiectivele ce vor include o serie de
programe de arhitectură, dupa cum urmeaza:
AMPLASAMENT / PROGRAM DE ARHITECTURA - FUNCTIUNI
Amplasament Nr.1 Hotel
Amplasament Nr.2 Centru cultural / Servicii
Amplasament Nr.3 Spaţiu public / Expoziţii
Amplasament Nr.4 Spaţii de Loisir / Agrement şi Cultură / Turism cultural /
Servicii / Parcaje sub şi / sau supraterane / Trasee de legătură subterană
de transport adaptat atât persoanelor fără dizabilităţi cât şi celor cu
dizabilităţi
De asemenea, acolo unde pot fi găsite construcţii existente aflate în stare avansată de degradare, se va propune un sistem complex de intervenţii de reabilitare, pastrându-se edificabilul existent.
‚,Spiru Haret’’.
Bibliografie
- Carmona Matthew; Tiesdell Steve; Heath Tim; Oc Taner, Public Places – Urban Spaces – The Dimensions of Urban Design, Routledge, 2010;
- Chirvai, Dana, CONFORT URBAN – MODALITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII VIEŢII, Ed. Realitatea, 2000;
- Derer, Peter, Mobilier Urban - Elemente de mobilare a spaţiilor orăşeneşti, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1974; cota I A 183
- Dumitraşcu, Ion; Maximescu, Mariana, 2001, O Istorie a Braşovului (din cele mai vechi timpuri până la începutul secolului XX), Braşov, Ed. Phoenix
- Eftenie, Mariana, CONCEPTE ŞI PROIECTARE ÎN URBANISM prin considerarea utilizatorului – receptor ca factor de referinţă, Ed. Universitară “Ion Mincu”,
Bucureşti, 2002;
- Gehl, Jan, Oraşe pentru oameni, Ed. igloo Media, Bucureşti, 2012;
- Gehl, Jan, VIAŢA ÎNTRE CLĂDIRI Utilizările spaţiului public, Ed. igloo Media, Bucureşti, 2011;
- Hall, Peter, Oraşele de mâine – O istorie intelectuală a urbanismului în secolul XX, Ed. All, Bucureşti, 1999;
- Laurian, Radu, PROBLEME DE ESTETICA ORAŞELOR, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1962; cota II A 165
- Laurian, Radu, URBANISMUL, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1965; cota II A 44;
- Lăzărescu, Cezar, ARHITECTURA ŞI VIAŢA ORAŞELOR, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996; cota II A 74
- Lăzărescu, Cezar, URBANISMUL ÎN ROMÂNIA, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1997; cota III A 87
- Lynch, Kevin, Imaginea Oraşului, Ed. Registrul Urbaniştilor din România, Bucureşti, 2012;
- Machedon, Florin, Metode de analiză morfologică a ţesuturilor urbane, Ed. Universitară “Ion Mincu”, Bucureşti, 2006;
- Madanipour, Ali, Whose Public Space? International case studies in urban design and development, Routledge, 2010;
- Negulici, Dorina, 2003, Braşov Oraş Cetate Citadel, Braşov, Ed. Muzeul Judeţean de Istorie Braşov;
- Nistor, Sergiu, 2002, Protecţia patrimoniului cultural în România - Culegere de acte normative, Bucureşti, Ed. Universitară “Ion Mincu”;
- Nussbächer, Gernot, 2002, CAIETELE CORONA – Contribuţii la istoria Braşovului – Caietul 1, Braşov, Ed. aldus;
- Nussbächer, Gernot; Marin, Elisabeta, 1999, Documente privind istoria oraşului Braşov – Vol.IX: Documente de breaslă 1420-1580, Quellen zur Geschichete der
Stadt Krosnstadt Neunter Band: Zunfturkunden 1420-1580, Braşov, Ed. aldus - Societatea de Studii Transilvane Heidelberg;
- Nussbächer, Gernot, 1997, Mic ghid prin Biserica Neagră din Braşov, Braşov, Ed.aldus;
- Petraru, Ştefan; Catrina, Constantin, 1976, Braşovul Memorial, Bucureşti, Ed. Sport – Turism;
- Puşcariu, Sextil, 2001, Braşovul de altădată, Braşov, Ed. Şchei;
- Sitte, Camillo, Arta construirii oraşelor Urbanismul după principiile sale artistice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992;
- Trişcu, Aurelian, SPAŢII URBANE PIETONALE, Ed. I.P. Arta Grafică, Bucureşti, 1985;
- Bilciurescu, Virgil, „Unele probleme în legătură cu valorificarea zonelor istorice”, Revista ARHITECTURA, nr. 4 / 1973,pp.20-38;
- „REABILITAREA UNOR SPAŢII DIN CENTRUL UNUI MIC ORAŞ POLONEZ SPOREŞTE VALOAREA LOCULUI PRIN INVESTIŢII REZONABILE, RIGOARE
ŞI ÎMPLETIRE INTELIGENTĂ DE FRAGMENTE VECHI ŞI INTERVENŢII NOI.”, Revista zeppelin, nr. 99 / 2011, pp. 53-55; cota
- „REDEFINIREA UNUI PIETONAL ÎN CHEB UN MIC ORAŞ; DIN ESTUL CEHIEI, A IMPLICAT UN DIALOG COERENT ÎNTRE TRECUT ŞI PREZENT, PRIN
CÂTEVA PUNCTE INEDITE DE INTERES PUBLIC.”, Revista zeppelin, nr. 99 / 2011, pp. 43-45. Cota
- Lista monumentelor istorice ale Municipiului Braşov - http://www.klmt.ro/webfm_send/112;
- Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Braşov, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Braşov nr. 144 din 7 martie 2011 cu
Regulamentul de Urbanism Local aferent http://www.brasovcity.ro/documente/public/Regulament_Actualizare_PUG_Bv.pdf
- Planul Urbanistic Zonal – „Zona istorică Braşovul Vechi” şi „Zona de rezervaţie de arhitectură cetate Braşov”, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al
Municipiului Braşov nr. 797 din 2009 cu Regulamentul de Urbanism Local aferent http://www.brasovcity.ro/file-zone/proiecte-hotarari/Regulament.pdf
- Proiect realizat cu prilejiul concursului „Reabilitare şi amenajare Curtea Johannes Honterus”, desemnat câţtigător în perioada 18-19 noiembrie 2011
- Metodologie de elaborare şi conţinutul - cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone protejate (P.U.Z.);
- Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.525 din 1996 cu actualizările şi modificările de rigoare, ulterioare;
- Codul culorilor conform Ordinului 91 din 1991.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din
domeniul aferent programului
Discutarea conţinutului disciplinei cu colegii care predau celelalte discipline din planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea ‚,Spiru Haret” şi cu specialişti ca urbanişti, etc.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs
10.5 Seminar/laborator Însuşirea materialului prezentat în
prelegeri se va reflecta în calitatea
proiectului de specialitate urbanism.
O bună înţelegere a noţiunilor noi
reflectată de claritatea exprimării,
originalitatea, creativitatea şi logica
demersului, alături de acurateţea
proiectului din punct de vedere al
reprezentării grafice.
Prezenţa la corecturi, progresul înregistrat de cei doi
membri ai echipei de-a lungul întregului proiect.
Judecată cu susţinere publică
15%
85%
10.6 Standard minim de performanţă
Înțelegerea conceptelor de ierarhie spațială și funcțională, de armonie compozițională.
Nota minimă: 5; Prezenţă la curs: minimum 80 % (7 corecturi)
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
15 Septembrie 2017 Lector Univ. Dr. Urb. Raluca MARINESCU ..................................................
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
29 Septembrie 2017 ..................................................