1

HGC1007/2014

ID intern unic: 356044

Версия на русском

Fişa actului juridic

Republica Moldova

GUVERNUL

HOTĂRÎRE Nr. 1007

din 10.12.2014

pentru aprobarea Regulamentului privind

organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III

Publicat : 26.12.2014 în Monitorul Oficial Nr. 386-396 art Nr : 1101

În temeiul art. 94 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634) şi luînd în considerare

necesitatea asigurării cadrului normativ pentru instituirea ciclului III, studii superioare de

doctorat, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III (se

anexează).

2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 173 din 18 februarie 2008 „Pentru aprobarea

Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului”

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.42-44, art.252).

PRIM-MINISTRU Iurie LEANCĂ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei Maia Sandu

Ministrul finanţelor Anatol Arapu

Nr. 1007. Chişinău, 10 decembrie 2014.

2

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.1007

din 10 decembrie 2014

REGULAMENT

PRIVIND ORGANIZAREA STUDIILOR SUPERIOARE

DE DOCTORAT, CICLUL III Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III (în continuare –

Regulament) stabileşte caracterul unitar al procesului de pregătire prin şi pentru cercetare a

cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare şi este elaborat în conformitate cu prevederile Codului

educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014.

I. ORGANIZAREA STUDIILOR SUPERIOARE

DE DOCTORAT

Dispoziţii generale 1. Prezentul Regulament constituie cadrul normativ care reglementează organizarea şi

desfăşurarea programelor de studii de doctorat din Republica Moldova, ciclul III al studiilor

superioare în structura Spaţiului European al Învăţămîntului Superior (EHEA/Bologna),

corespunzător nivelului 8 al Cadrului Naţional al Calificărilor (NQF) şi Cadrului European al

Calificărilor (EQF) şi Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17 iulie 2014.

Programele de studii doctorale sînt dezvoltate ca parte componentă a învăţămîntului superior în

continuarea ciclului II al studiilor superioare. Studiile doctorale reprezintă prima etapă a

carierei ştiinţifice.

2. Regulamentul are ca obiective realizarea unui cadru minim de referinţă pentru practicile

de organizare a studiilor superioare de doctorat, ciclul III şi promovarea de proceduri şi

principii pentru garantarea calităţii în organizarea şi desfăşurarea acestora.

3. Prevederile prezentului Regulament se aplică în toate instituţiile care organizează studii

superioare de doctorat, ciclul III în Republica Moldova, precum şi tuturor programelor de

studii de doctorat, inclusiv celor realizate în cadrul cooperării universitare internaţionale, în

baza acordului între o instituţie din Republica Moldova şi una sau mai multe instituţii din

străinătate.

4. Studiile superioare de doctorat, ciclul III se organizează numai în cadrul programelor din

şcolile doctorale ale instituţiilor de învăţămînt superior şi ale consorţiilor sau parteneriatelor

naţionale şi internaţionale autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii.

Studiile superioare de doctorat, ciclul III se desfăşoară în cadrul programelor de studii de

doctorat (în continuare – programe de doctorat), care reprezintă totalitatea activităţilor în care

este implicat studentul-doctorand, relevante din punctul de vedere al specificului programului

de doctorat.

5. Dreptul de organizare a studiilor superioare de doctorat se acordă instituţiilor de

învăţămînt superior, consorţiilor, parteneriatelor naţionale şi internaţionale, inclusiv celor

constituite cu participarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, de către Guvern, la

propunerea Ministerului Educaţiei, în baza rezultatelor evaluării externe a acestora.

6. Programelor de studii superioare de doctorat, ciclul III le corespund 180 de credite

transferabile de studiu rezultate prin cuantificarea efortului depus de studentul-doctorand la

parcurgerea programului de pregătire avansată şi/sau parcurgerea programului de cercetare

materializată prin articole publicate, rapoarte de cercetare susţinute şi aprobate în cadrul şcolii

doctorale, participarea cu lucrări la conferinţe ştiinţifice, obţinerea de titluri de proprietate

intelectuală şi altele asemenea, precum şi prin susţinerea publică cu succes a tezei de doctorat.

Modul de alocare a creditelor de studiu este stabilit de Consiliul şcolii doctorale în

3

conformitate cu legislaţia în vigoare, şi aprobat de Consiliul ştiinţific al instituţiei, care

organizează studii superioare de doctorat.

7. Studiile superioare de doctorat pot fi organizate cu frecvenţă sau cu frecvenţă redusă.

8. Studiile superioare de doctorat cu frecvenţă redusă durează cu un an mai mult şi li se

acordă tot 180 de credite transferabile de studiu.

9. Studiile superioare de doctorat, ciclul III se realizează prin programe de două tipuri:

a) doctorat ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală,

relevantă internaţional, în baza unor metode ştiinţifice;

b) doctorat profesional, în domeniile artelor şi sportului, care are ca finalitate producerea de

cunoaştere originală şi a reflecţiei sistematice asupra unor creaţii artistice sau a unor

performanţe sportive de înalt nivel naţional şi internaţional şi care poate constitui o bază pentru

cariera profesională în învăţămîntul superior şi cercetare în domeniile artelor şi sportului.

Secţiunea 1. Consiliul ştiinţific 10. Instituţiile de învăţămînt superior, consorţiile şi parteneriatele naţionale şi internaţionale

care intenţionează să organizeze programe de studii superioare de doctorat constituie un

Consiliu ştiinţific alcătuit din minimum 7 şi maximum 15 persoane, care funcţionează în baza

prevederilor prezentului Regulament, a Cartei universitare şi a regulamentului instituţional de

organizare şi desfăşurare a programelor de studii de doctorat.

11. Consiliul ştiinţific este condus de un preşedinte, asimilat/asociat cu funcţia de Prorector,

care este numit în urma unui concurs public organizat de către instituţia care organizează

studiile superioare de doctorat, sau care reprezintă legal consorţiul ori parteneriatul organizator

al studiilor superioare de doctorat, conform acordului de parteneriat încheiat între instituţii.

12. Cel puţin un membru al Consiliului ştiinţific este ales prin votul universal, direct, secret

şi egal al conducătorilor de doctorat din cadrul şcolilor doctorale din instituţie şi cel puţin un

membru al Consiliului ştiinţific este ales prin votul universal, direct, secret şi egal al studenţilor

din cadrul şcolilor doctorale din instituţie. În instituţiile, consorţiile sau parteneriatele care

organizează mai mult de 3 şcoli doctorale, fiecare şcoală doctorală îşi desemnează obligatoriu

un reprezentant în Consiliul ştiinţific, prin votul universal, direct, secret şi egal al

conducătorilor de doctorat.

13. Pot deţine calitatea de membru al Consiliului ştiinţific persoane din cadrul instituţiei sau

din afara acesteia, din ţară sau de peste hotare, personalităţi ştiinţifice sau din sectoarele

industriale şi socioeconomice relevante, precum şi reprezentanţi ai studenţilor-doctoranzi din

cadrul şcolilor doctorale din instituţie.

14. Membrii Consiliului ştiinţific, care sînt cadre didactice universitare sau cercetători,

trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în ţară sau în străinătate, şi să îndeplinească

standardele minimale şi obligatorii pentru acordarea dreptului de a conduce doctorat, propuse

de Consiliul National pentru Acreditare şi Atestare şi aprobate prin ordin al ministrului

educaţiei.

15. Metodologia de desemnare a membrilor Consiliului ştiinţific este aprobată de către

Senatul instituţiei de învăţămînt superior sau de organul echivalent al consorţiilor sau

parteneriatelor stabilit prin acordul de colaborare, cu respectarea prevederilor prezentului

Regulament.

16. Principalele atribuţii ale Consiliului ştiinţific sînt:

a) elaborarea strategiei de cercetare a instituţiei de învăţămînt superior, ori a consorţiului sau

parteneriatului;

b) elaborarea regulamentului instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de

studii de doctorat pe care îl supune aprobării Senatului instituţiei de învăţămînt superior sau

organului echivalent al consorţiilor sau parteneriatelor;

4

c) aprobarea deciziilor privind înfiinţarea şi desfiinţarea şcolilor doctorale din cadrul

instituţiei ori parteneriatului;

d) selectarea conducătorilor de doctorat pentru activitate într-o nouă şcoală doctorală;

e) coordonarea parteneriatului potrivit contractului de parteneriat, dacă este cazul;

f) alte atribuţii specifice, stabilite prin regulamentul instituţional de organizare şi desfăşurare

a programelor de studii de doctorat.

17. Consiliul ştiinţific se întruneşte ori de cîte ori este nevoie, la cererea preşedintelui sau a

cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

Secţiunea 2. Preşedintele Consiliului ştiinţific 18. Anunţul privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de preşedinte al

Consiliului ştiinţific se face public cu cel puţin două luni înainte de data-limită de înscriere a

candidaţilor pe pagina principală a site-ului web al instituţiilor şi publicării anunţului în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către instituţia organizatoare de studii superioare

de doctorat, ciclul III.

19. Ministerul Educaţiei poate anunţa concursurile de preşedinte al Consiliului ştiinţific prin

orice mijloace suplimentare, inclusiv prin publicarea în mass-media, în publicaţii ştiinţifice

naţionale şi internaţionale, pe site-uri web specializate în publicarea ofertelor de locuri de

munca, şi altele asemenea.

20. La concursul pentru ocuparea postului de preşedinte al Consiliului ştiinţific se pot

prezenta numai persoane care îndeplinesc standardele minimale şi obligatorii pentru acordarea

dreptului de a conduce doctorate în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova a anunţului privind scoaterea la concurs a postului.

21. Comisia de concurs este formată din 5 membri, din ţară şi/sau din străinătate, dintre care

cel puţin 3 trebuie să fie din afara instituţiei care doreşte să organizeze studii superioare de

doctorat, sau a instituţiilor participante la consorţiu ori parteneriat, dacă este cazul. Cel puţin un

membru al comisiei de concurs activează într-o instituţie de învăţămînt superior sau cercetare

de peste hotare la data finalizării concursului.

22. Membrii comisiei de concurs trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în ţară sau

în străinătate, şi să îndeplinească standardele minimale şi obligatorii pentru acordarea dreptului

de a conduce doctorate în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

a anunţului privind scoaterea la concurs a postului.

23. În baza deciziei comisiei de concurs, conducătorul instituţiei care doreşte să organizeze

studii superioare de doctorat, sau al instituţiei care reprezintă legal consorţiul ori parteneriatul,

încheie cu persoana desemnată în calitate de preşedinte al Consiliului ştiinţific un contract de

management pe o durată de 5 ani.

Secţiunea 3. Şcolile doctorale 24. Şcolile doctorale sînt structuri organizatorice şi administrative fără personalitate juridică,

care dispun înmatricularea studenţilor la programele de studii de doctorat, administrează

fondurile alocate programelor de doctorat şi organizează desfăşurarea studiilor de doctorat într-

un anumit domeniu de doctorat, cu tematică disciplinară ori interdisciplinară.

25. Şcoala doctorală se organizează şi funcţionează în cadrul unei instituţii, consorţiu sau

parteneriat, inclusiv cu organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, cu conducători de doctorat care

au dobîndit dreptul de a conduce doctorat, potrivit cadrului normativ cu privire la educaţie, şi

îşi desfăşoară activitatea de bază în cadrul uneia dintre instituţiile organizatoare a şcolii

doctorale.

26. Şcoala doctorală include totalitatea studenţilor-doctoranzi şi a conducătorilor de doctorat

5

care au dobîndit dreptul de a conduce doctorat. Pe lîngă conducătorii de doctorat, unei scoli

doctorale i se pot afilia şi alţi cercetători şi/sau cadre didactice, cu sau fără drept de a conduce

doctorate, implicaţi în activităţi de cercetare şi/sau predare în cadrul şcolii doctorale, titulari ai

instituţiilor organizatoare a şcolii doctorale, din ţară sau de peste hotare.

27. Statele de personal şi structura fondului de retribuire a muncii pentru corpul profesoral se

întocmesc la nivelul şcolii doctorale şi cuprind cadrele didactice, cercetătorii şi studenţii-

doctoranzi care activează în cadrul şcolii doctorale. Şcoala doctorală poate angaja şi personal

didactic auxiliar, personal de cercetare şi personal nedidactic din resursele financiare alocate

programelor de doctorat.

28. Statele de personal şi structura fondului de retribuire a muncii pentru corpul profesoral se

întocmesc şi se aprobă de Consiliul ştiinţific al instituţiei şi pot conţine şi posturi didactice

vacante, astfel încît studenţii-doctoranzi care predau mai multe ore decît cele înscrise în

contractul de studii de doctorat să poată fi plătiţi în regim de ore cu plată.

29. Principiile fundamentale de funcţionare a şcolilor doctorale sînt:

a) acces egal şi echitabil la studiile de doctorat pentru orice persoană care întruneşte

condiţiile necesare de înscriere;

b) asigurarea calităţii studiilor de doctorat prin promovarea procedurilor de evaluare şi

perfecţionare periodică a programelor de studii;

c) asigurarea calităţii şi transparenţei procesului de îndrumare şi evaluare a doctoranzilor.

30. Înfiinţarea şcolilor doctorale este propusă de conducătorii instituţiilor, este avizată de

către organele colective de conducere ale fiecărei instituţii componente a consorţiului sau

parteneriatului şi este aprobată de Consiliul ştiinţific. O şcoală doctorală se poate constitui cu

cel puţin 10 conducători de doctorat şi poate impune standarde minimale de performanţă

ştiinţifică superioare celor stabilite prin ordinul ministrului educaţiei la propunerea Consiliului

Naţional pentru Acreditare şi Atestare, pe care conducătorii de doctorat trebuie să le

îndeplinească pentru a deveni membri ai şcolii doctorale respective.

31. Cadrul general de organizare şi de funcţionare a şcolilor doctorale este stabilit prin

dispoziţiile prezentului Regulament, prin regulamentul instituţional de organizare şi

desfăşurare a programelor de studii superioare de doctorat şi poate fi completat cu prevederi ale

regulamentului şcolii doctorale propriu fiecărei şcoli doctorale, cu respectarea prevederilor

legii.

32. Relaţiile de afiliere dintre şcoala doctorală şi alte structuri ale instituţiilor componente

ale consorţiului sau parteneriatului sînt stabilite prin regulamentul instituţional de organizare şi

desfăşurare a programelor de studii superioare de doctorat.

33. Atribuţiile şcolii doctorale sînt:

a) elaborarea regulamentului intern al şcolii doctorale;

b) luarea deciziilor privind acordarea sau revocarea calităţii de membru al şcolii doctorale,

precum şi stabilirea standardelor minimale de performanţă ştiinţifică în vederea aplicării

obiective a acestor proceduri;

c) elaborarea strategiei de dezvoltare şi a planului anual de activitate a şcolii doctorale;

d) elaborarea planului de învăţămînt pentru programul de pregătire universitară avansată şi

avizarea curricula disciplinelor incluse în planul de învăţămînt;

e) organizarea procesului de învăţămînt în cadrul programului de pregătire universitară

avansată;

f) dispunerea înmatriculării şi exmatriculării studenţilor-doctoranzi, la propunerea

conducătorilor de doctorat membri ai şcolii doctorale;

g) luarea deciziilor privind avizarea statelor de personal didactic şi de cercetare afiliat şcolii

doctorale, după caz;

6

h) asistarea evaluatorului extern în procesul de evaluare în vederea autorizării provizorii sau

a acreditării/reacreditării şcolii doctorale;

i) alte atribuţii specifice prevăzute în regulamentul instituţional de organizare şi funcţionare

a şcolilor doctorale (în continuare – regulamentul şcolii doctorale), în conformitate cu legea.

34. Regulamentul şcolii doctorale stabileşte modul în care sînt organizate şi se desfăşoară

programele de studii superioare de doctorat în cadrul şcolii doctorale şi este elaborat de

Consiliul şcolii doctorale, prin consultarea tuturor conducătorilor de doctorat membri ai şcolii

respective, în baza regulamentului instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de

studii de doctorat la nivelul instituţiei, consorţiului sau parteneriatului.

35. Regulamentul şcolii doctorale se avizează prin votul universal, direct, secret şi egal al

majorităţii absolute a conducătorilor de doctorat membri ai şcolii respective şi se aprobă de

Consiliul ştiinţific al instituţiei, consorţiului sau parteneriatului, după caz.

36. Regulamentul şcolii doctorale stabileşte criterii, proceduri şi standarde obligatorii vizînd

cel puţin următoarele aspecte:

a) acceptarea de noi membri conducători de doctorat, precum şi reglementări referitoare la

modalitatea prin care unui conducător de doctorat îi poate fi retrasă calitatea de membru al

şcolii doctorale;

b) mecanismele prin care se iau deciziile în ceea ce priveşte oportunitatea, structura şi

conţinutul programului de pregătire bazat pe studii avansate;

c) procedurile de schimbare a conducătorului de doctorat al unui student-doctorand şi

procedurile de mediere a conflictelor;

d) condiţiile în care programul de doctorat poate fi întrerupt;

e) modalităţile de informare asupra eticii şi bunei conduite, precum şi de prevenire a fraudei

în cercetarea ştiinţifică, inclusiv a plagiatului;

f) modul de asigurare a accesului la resursele de cercetare;

g) obligaţiile studenţilor-doctoranzi;

h) informaţiile necesar a fi plasate pe site-ul şcolii doctorale.

37. Regulamentul şcolii doctorale se aplică şi în cazul programelor de studii de doctorat

desfăşurate în cotutelă, dacă prin acordul de parteneriat nu s-a decis altfel.

38. Şcolile doctorale au obligaţia să ofere informaţii corecte şi complete privind programele

de studii superioare de doctorat candidaţilor la aceste programe, comunităţii academice şi

oricăror altor persoane fizice sau juridice interesate.

39. Instituţiile, consorţiile sau parteneriatele care organizează studii superioare de doctorat

garantează transparenţa organizării şi desfăşurării acestora la nivelul tuturor şcolilor doctorale

proprii.

40. Şcolile doctorale, cu sprijinul logistic al instituţiei, consorţiului sau parteneriatului,

asigură publicarea pe Internet a tuturor informaţiilor necesare privind programele de studii de

doctorat, vizîndu-se cu precădere următoarele informaţii:

a) regulamentul şcolii doctorale;

b) posturile vacante pentru studenţi-doctoranzi;

c) posturile vacante pentru conducători de doctorat;

d) modul de organizare şi desfăşurare a programelor doctorale;

e) conţinutul programelor de studii de doctorat;

f) modul de finanţare a studiilor, precum şi a costurilor suportate de studenţi-doctoranzi;

g) modelul contractului-cadru de studii doctorale;

h) conducătorii de doctorat şi studenţii-doctoranzi pe care îi coordonează, inclusiv lista

publicaţiilor şi brevetelor acestora;

i) rezultatele şi performanţele profesionale ale conducătorilor de doctorat;

7

j) standardele de elaborare, procedurile şi criteriile de evaluare a tezelor de doctorat;

k) rezumatele tezelor de doctorat ce urmează a fi susţinute public, precum şi data, ora şi

locaţia aferente susţinerilor publice, cu cel puţin 14 zile înaintea desfăşurării acestora;

l) adresele de Internet la care pot fi accesate tezele de doctorat finalizate, publicate pe un site

administrat de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

Secţiunea 4. Organele de conducere

ale şcolilor doctorale 41. Şcoala doctorală este condusă de un director al şcolii doctorale, asimilat directorului de

departament, şi de Consiliul şcolii doctorale, ca organ de conducere colectivă.

42. Din Consiliul şcolii doctorale fac parte conducători de doctorat din cadrul şcolii

doctorale în proporţie de maximum 65%, studenţi-doctoranzi ai şcolii doctorale în proporţie de

20%, numărul cărora poate fi majorat dacă este cazul, restul fiind completat cu membri din

afara şcolii doctorale aleşi dintre personalităţi ştiinţifice a căror activitate ştiinţifică au o

recunoaştere internaţională semnificativă şi/sau personalităţi din sectoarele industriale şi

socioeconomice relevante. Funcţia de preşedinte al Consiliului este îndeplinită de directorul

şcolii doctorale, care este numit de către Consiliul ştiinţific dintre conducătorii de doctorat din

cadrul şcolii doctorale.

43. Membrii Consiliului şcolii doctorale format în baza prezentului Regulament care sînt

cadre didactice în învăţămîntul superior sau cercetători trebuie să aibă dreptul de a conduce

doctorate, în ţară sau în străinătate, şi să îndeplinească standardele minimale şi obligatorii

pentru acordarea dreptului de a conduce doctorat, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,

în vigoare la data desemnării lor ca membri ai Consiliului şcolii doctorale.

44. Ponderea conducătorilor de doctorat din şcoala doctorală în cadrul Consiliului şcolii

doctorale este stabilită de către Consiliul ştiinţific.

45. Membrii Consiliului şcolii doctorale au un mandat de 5 ani şi se aleg prin votul

universal, direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat din şcoala doctorală respectivă.

46. Studenţii-doctoranzi membri ai Consiliului şcolii doctorale care îşi finalizează studiile

doctorale în timpul mandatului Consiliului îşi pierd calitatea de membru al acestuia la data

susţinerii publice a tezei de doctorat.

47. Pentru ocuparea unor locuri vacante în cadrul Consiliului şcolii doctorale se organizează

alegeri parţiale, potrivit prevederilor prezentului Regulament, iar mandatul noului membru

încetează la expirarea mandatului Consiliului şcolii doctorale.

48. Consiliul şcolii doctorale se întîlneşte de cel puţin 3 ori pe an, la cererea directorului

şcolii doctorale sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

Secţiunea 5. Metodologia de aprobare a

conducătorilor de doctorat 49. Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obţinut dreptul de conducere de

doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentului Regulament, precum şi persoanele care

dobîndesc acest drept prin ordinul ministrului educaţiei, potrivit metodologiei descrise în

prezentul Regulament.

50. În calitate de conducător de doctorat poate fi desemnată persoana care deţine titlul de

doctor sau doctor habilitat şi îndeplineşte un set minimal de indicatori de performanţă

ştiinţifică propus de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare şi aprobat prin ordinul

ministrului educaţiei.

51. Pentru a dobîndi calitatea de conducător de doctorat într-un domeniu ştiinţific, orice

persoană depune o cerere la Ministerul Educaţiei însoţită de actele doveditoare ale deţinerii

8

titlului ştiinţific şi satisfacerii setului minimal de indicatori de performanţă ştiinţifică aprobat

prin ordin al ministrului educaţiei.

52. Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice şi de cercetare care au dobîndit acest drept

trebuie să aibă un contract de muncă, cu durată normală sau cu timp parţial de muncă, cu o

instituţie autorizată provizoriu sau acreditată să organizeze studii superioare de doctorat, sau cu

o instituţie participantă într-un consorţiu ori parteneriat autorizat provizoriu sau acreditat să

organizeze studii superioare de doctorat, şi trebuie să fie membre ale unei scoli doctorale.

53. Un conducător de doctorat poate îndruma studenţi-doctoranzi numai în domeniul pentru

care a obţinut acest drept.

54. Un cadru didactic şi/sau de cercetare care are dreptul de a conduce doctorate şi care este

titular la o instituţie de învăţămînt superior care nu este autorizată provizoriu sau acreditată să

organizeze studii superioare de doctorat poate să facă parte dintr-o şcoală doctorală a unei alte

instituţii.

55. Un conducător de doctorat poate îndruma simultan studenţi-doctoranzi într-o singură

şcoală doctorală, cu excepţia doctoratelor în cotutelă.

56. Studiile superioare de doctorat se pot organiza şi în cotutela, caz în care studentul-

doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat

din Republica Moldova şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ţară, sau sub îndrumarea

concomitentă a 2 conducători de doctorat din instituţii diferite din ţară, în baza unui acord scris

între instituţiile organizatoare implicate.

57. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi în cazul în care conducătorii de doctorat sînt

din aceeaşi instituţie, consorţiu sau parteneriat, dar au specializări/domenii diferite de studiu.

58. Un conducător de doctorat poate solicita înmatricularea de noi studenţi-doctoranzi pînă

la împlinirea vîrstei de 65 ani. După împlinirea acesteia, conducătorii de doctorat continuă să

îndrume studenţii-doctoranzi deja înmatriculaţi pînă la finalizarea studiilor de doctorat, însă pot

solicită înmatricularea de noi studenţi-doctoranzi numai în cotutelă cu un alt conducător de

doctorat care nu a împlinit vîrsta de 65 ani.

59. Un conducător de doctorat poate îndruma simultan maximum 5 studenţi-doctoranzi,

aflaţi în diverse stadii ale studiilor de doctorat.

60. În cazul doctoratului în cotutelă se defineşte un conducător de doctorat principal.

Studentul-doctorand este considerat integral la conducătorul de doctorat principal, inclusiv în

normarea activităţii de predare şi cercetare a acestuia.

61. Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate, conducătorii de doctorat sînt

remuneraţi cu cel mult 0,1 din norma didactică a profesorului universitar pentru fiecare student

doctorand îndrumat, membrul comisiei de îndrumare şi a comisiilor de doctorat se remunerează

cu 0,05 din norma didactică a profesorului univesitar pentru fiecare student-doctorand.

62. La cererea motivată a studentului-doctorand, precum şi în cazul în care se constată

indisponibilitatea conducătorului de doctorat, Consiliul şcolii doctorale decide schimbarea

conducătorului de doctorat dacă s-a constatat neîndeplinirea obligaţiilor legale sau contractuale

asumate de către acesta, ori pentru alte motive care vizează raportul de îndrumare dintre

conducătorul de doctorat, şi studentul-doctorand, caz în care Consiliul şcolii doctorale

desemnează un alt conducător de doctorat.

63. La desemnarea unui nou conducător de doctorat, Consiliul şcolii doctorale va avea în

vedere prioritar necesitatea ca studentul-doctorand să poată finaliza programul de doctorat.

64. Pentru desfăşurarea doctoratului, pe lîngă conducătorul de doctorat, studentul-doctorand

este sprijinit şi de o comisie de îndrumare, formată din alţi 3 membri ai echipei de cercetare a

conducătorului de doctorat sau din alte persoane afiliate şcolii doctorale, ori din cadre didactice

9

şi de cercetare neafiliate acesteia. Unul dintre membrii comisiei de îndrumare va funcţiona în

calitate de referent oficial al tezei de doctorat.

65. Componenţa comisiei de îndrumare este stabilită de conducătorul de doctorat în urma

consultării cu studentul-doctorand.

66. Activitatea conducătorilor de doctorat, a membrilor comisiei de îndrumare şi a

membrilor comisiilor de doctorat se normează potrivit regulamentului instituţional de

organizare şi funcţionare a studiilor superioare de doctorat, care va stabili şi modalităţile de

remunerare a acestora, în conformitate cu prevederile legii.

Secţiunea 6. Contractul de studii superioare

de doctorat 67. Drepturile şi obligaţiile ce revin studenţilor-doctoranzi, conducătorilor de doctorat,

precum şi instituţiilor organizatoare a şcolilor doctorale se stabilesc prin contractul de studii

superioare de doctorat.

68. Modelul contractului-cadru de studii superioare de doctorat se elaborează de şcoala

doctorală, este avizat de Consiliul şcolii doctorale şi de Consiliul ştiinţific şi este aprobat de

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională al instituţiei de învăţămînt superior sau

organul echivalent al consorţiului sau parteneriatului.

69. Contractul de studii de doctorat se încheie cu fiecare student-doctorand în parte, în urma

negocierii, şi este semnat de studentul-doctorand, conducătorul de doctorat şi reprezentantul

instituţiei care înmatriculează studentul-doctorand. Studenţii-doctoranzi coordonaţi în cotutelă

semnează contracte de studii cu ambele instituţii semnatare ale acordului de cotutelă.

70. Desfăşurarea activităţilor didactice de către studentul-doctorand înmatriculat la forma cu

frecvenţă nu trebuie să afecteze în mod negativ timpul disponibil pentru derularea programului

său doctoral avînd în vedere că doctoratul reprezintă, în primul rînd, o experienţă profesională

de cercetare. Norma didactică maximă a unui student-doctorand înmatriculat la forma cu

frecvenţă şi angajat ca asistent universitar nu poate depăşi 25% din norma didactică a

asistentului universitar. În cazul angajării, studentul beneficiază şi de bursă individuală.

71. Contractul de studii superioare de doctorat cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

a) datele de identificare ale studentului-doctorand şi ale conducătorului de doctorat;

b) date despre instituţia care înmatriculează studentul-doctorand şi şcoala doctorală;

c) tema de cercetare aleasă;

d) cuantumul lunar al bursei individuale şi/sau cuantumul taxei de studiu, pentru studenţii-

doctoranzi înmatriculaţi la forma cu frecvenţă;

e) cuantumul taxei de studii pentru studenţii-doctoranzi înmatriculaţi la forma cu frecvenţă

redusă;

f) limba în care se redactează şi se susţine teza de doctorat – limba română, o altă limbă de

circulaţie internaţională sau limba unei minorităţi naţionale în cazul tezelor care tratează

subiecte legate de limba şi cultura unei minorităţi naţionale;

g) termenul de finalizare a tezei de doctorat;

h) condiţiile de prelungire a termenului de finalizare a tezei de doctorat;

i) cuantumul activităţilor didactice pe care studentul-doctorand se angajează să le desfăşoare

şi perioada în care se desfăşoară acestea, pentru studenţii-doctoranzi înmatriculaţi la forma cu

frecvenţă.

72. Conflictele dintre studenţii-doctoranzi şi şcoala doctorală se mediază de către Consiliul

ştiinţific.

73. Conflictele dintre studenţii-doctoranzi şi conducătorul de doctorat se mediază de

10

Consiliul şcolii doctorale, iar în cazul nesoluţionării conflictului la acest nivel, acesta este

mediat de către Consiliul ştiinţific.

II. DESFĂŞURAREA STUDIILOR SUPERIOARE

DE DOCTORAT

Secţiunea 1. Admiterea la studii superioare de doctorat 74. Admiterea la studii superioare de doctorat este procesul prin care are loc selecţia

candidatului pentru fiecare poziţie vacantă de student-doctorand, ciclul III, pentru care

conducătorii de doctorat din cadrul şcolii doctorale au obţinut finanţare de la buget sau din alte

surse legale.

75. Selecţia candidatului la doctorat pentru o poziţie vacantă este realizată de către

conducătorul de doctorat care urmează să îndrume respectivul student-doctorand.

76. În urma propunerii conducătorului de doctorat, un student-doctorand poate fi

înmatriculat numai în urma obţinerii avizului favorabil al Consiliului şcolii doctorale.

77. Conţinutul şi forma concursului de admitere sînt stabilite de către conducătorul de

doctorat prin consultare cu Consiliul şcolii doctorale, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

78. Au dreptul să participe la procedura de admitere la studii de doctorat numai absolvenţii

cu diploma de studii superioare de master sau echivalentă acesteia, din ţară şi din străinătate,

conform legii.

79. Medicii rezidenţi au dreptul de a se înscrie în perioada rezidenţiatului într-un program de

doctorat.

80. Şcolile doctorale asigură transparenţa procedurilor de selecţie şi admitere la doctorat, a

criteriilor de evaluare şi a standardelor solicitate candidaţilor, acolo unde este cazul, precum şi

garantează accesul la toate informaţiile legate de admitere, inclusiv prin publicarea pe Internet.

81. După finalizarea procedurii de admitere şi semnarea contractului de studii de doctorat,

persoana admisă are calitatea de student-doctorand al şcolii doctorale pe perioada desfăşurării

programului de doctorat.

82. Studenţii-doctoranzi la doctorat cu frecvenţă primesc bursă individuală sau sînt încadraţi

de către instituţia organizatoare sau de oricare dintre instituţiile componente ale consorţiului

sau parteneriatului, după caz, ca asistenţi universitari sau cercetători ştiinţifici, pe perioadă

determinată.

83. Instituţiile de învăţămînt superior pot percepe de la candidaţi, în condiţiile legii, taxe de

înscriere la concursul de admitere, în cuantumul stabilit de instituţia de învăţămînt în baza

metodologiei proprii, publicate pe pagina web oficială a instituţiei.

Secţiunea 2. Structura şi durata studiilor

superioare de doctorat 84. Programul de doctorat se desfăşoară în cadrul şcolii doctorale sub coordonarea

conducătorului de doctorat şi include un program de pregătire bazat pe studii avansate şi un

program individual de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică.

85. În domeniile de studii reglementate la nivel european, structura şi durata studiilor de

doctorat respectă prevederile legale aplicabile la nivel european.

86. Durata programului de doctorat este, de regula, de 3 ani. Prin excepţie, în cadrul

învăţămîntului superior medical uman, medical veterinar, agricol, al ştiinţelor biologice şi

farmaceutice durata programului de doctorat este, de regula, de 4 ani.

87. Din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin regulamentul şcolii doctorale, durata

programului de doctorat poate fi prelungită cu 1 - 2 ani fără finanţare de la bugetul de stat, cu

11

aprobarea Consiliului ştiinţific, la propunerea conducătorului de doctorat avizată de Consiliul

şcolii doctorale şi în limita resurselor financiare disponibile.

88. Studiile de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin

regulamentul şcolii doctorale, pe durate de timp care cumulate nu depăşesc 2 ani. Durata

studiilor se prelungeşte cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.

89. Prelungirea studiilor prevăzută la punctul 87, respectiv întreruperea şi prelungirea

prevăzute la punctul 88, se stabilesc prin acte adiţionale la contractul de studii de doctorat.

90. Dacă studentul-doctorand nu reuşeşte să finalizeze teza în termenul stabilit potrivit

contractului de studii superioare de doctorat şi eventualelor acte adiţionale la acesta, mai are la

dispoziţie o perioadă de graţie de maximum 2 ani pentru a finaliza şi susţine public teza,

depăşirea acestui termen conducînd în mod automat la exmatricularea sa.

91. În perioada de graţie prevăzuta la punctul 90 finanţarea grantului doctoral încetează, iar

studentul-doctorand nu poate beneficia de bursa individuală de doctorat şi nici conducătorul

ştiinţific nu poate beneficia de indemnizaţia aferentă îndrumării studentului, cheltuielile fiind

suportate de către studentul-doctorand, cu excepţia concediului pentru îngrijirea copilului.

92. În cazul finalizării studiilor de doctorat fără susţinerea publică a tezei, instituţia care a

înmatriculat studentul-doctorand eliberează un certificat care atestă frecventarea studiilor

superioare de doctorat în domeniul respectiv.

Secţiunea 3. Filiere şi forme de doctorat 93. Formele de desfăşurare a studiilor de doctorat sînt cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă.

94. Fiecare instituţie, consorţiu sau parteneriat, prin intermediul şcolilor sale doctorale şi în

funcţie de domeniul de specializare, poate organiza atît doctorat ştiinţific, cît şi profesional.

95. În domeniile artelor şi sportului pot fi desfăşurate studii superioare de doctorat ştiinţific

dacă tematica de cercetare are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală,

relevantă internaţional, în baza unor metode ştiinţifice, inclusiv în şcoli doctorale din instituţii

cu profil artistic şi sportiv.

96. Studentul-doctorand trebuie sa aloce un timp semnificativ programului doctoral, care

necesită prezenţa efectivă a acestuia în cadrul uneia sau mai multor instituţii participante la

şcoala doctorală, sau în cadrul unor unităţi de cercetare-inovare care au încheiat acorduri sau

parteneriate instituţionale cu aceasta.

97. Prezenţa efectivă necesară a studentului-doctorand poate să difere de la o şcoală

doctorală la alta şi de la un student-doctorand la altul, fiind decisă de către conducătorul de

doctorat în funcţie de specificul programului doctoral şi cu respectarea prevederilor

regulamentului şcolii doctorale care prevede obligaţiile referitoare la frecvenţă.

98. Obligaţiile referitoare la frecvenţă constituie un criteriu de evaluare a calităţii şcolii

doctorale.

III. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ŞCOLILE

DOCTORALE

Secţiunea 1. Evaluarea şi acreditarea şcolilor doctorale 99. Înfiinţarea unei noi şcoli doctorale se realizează prin parcurgerea procesului de autorizare

provizorie conform unei metodologii elaborate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în

Învăţămîntul Profesional şi aprobate de Guvern.

100. Fiecare şcoală doctorală este supusă evaluării externe periodic, la intervale de cel mult

5 ani, conform legii.

12

101. Evaluarea externă a şcolilor doctorale se realizează în baza performanţei ei şi a

capacităţii de cercetare sau creaţie artistică a instituţiei, consorţiului sau parteneriatului căruia

aparţine şcoala doctorală.

102. Evaluarea externă a şcolilor doctorale se face, conform legii, de către Agenţia Naţională

de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional sau de o altă agenţie de asigurare a calităţii,

din ţară sau străinătate, în baza rapoartelor referitoare la calitatea cercetării, la calitatea şi

adecvarea infrastructurii de cercetare şi la performanţa ştiinţifică a resurselor umane.

103. Sistemul de criterii, standardele de calitate şi metodologia de evaluare se aprobă de

Guvern în baza propunerilor formulate de Ministerul Educaţiei, în consultare cu Agenţia

Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional. Criteriile de evaluare a şcolilor

doctorale vor conţine în principal elemente referitoare la calitatea rezultatelor ştiinţifice ale

grupurilor de cercetare formate din conducătorii de doctorat şi alţi membri ai şcolii doctorale,

şi vor da o pondere importantă impactului şi relevanţei activităţii ştiinţifice a acestor grupuri la

nivel internaţional.

104. Şcoala doctorală care după 5 ani de la ultima acreditare nu a trecut prin procesul de

evaluare externă în vederea reacreditării îşi pierde acreditarea şi nu mai poate înmatricula noi

studenţi-doctoranzi.

105. Studenţii-doctoranzi aflaţi în derularea programului de doctorat în cadrul unei şcoli

doctorale care şi-a pierdut acreditarea îşi continuă studiile conform contractului şi programului

de studii pînă la finalizarea acestora.

106. Susţinerea publică a tezelor de doctorat ale studenţilor-doctoranzi care provin de la o

şcoală doctorală care şi-a pierdut acreditarea se organizează de către o altă şcoală doctorală

acreditată, din acelaşi domeniu sau dintr-un domeniu similar sau înrudit, conform prevederilor

prezentului Regulament.

107. Comisia de doctorat pentru susţinerea tezei este aprobată de Consiliul şcolii doctorale

acreditate, iar preşedintele comisiei de doctorat este reprezentantul instituţiei din care face parte

şcoala doctorală acreditată.

108. Diploma şi titlul de doctor se acordă de instituţia din care face parte şcoala doctorală

acreditată care a organizat susţinerea publică a tezei.

109. Şcoala doctorală este lichidată prin decizia Consiliului ştiinţific, iar instituţia

organizatoare este obligată să informeze Ministerul Educaţiei despre proces şi rezultatul

lichidării.

110. Lichidarea şcolii doctorale este posibilă numai după ce toţi studenţii-doctoranzi din

cadrul şcolii respective şi-au finalizat programul doctoral sau au fost exmatriculaţi din motive

care nu au legătură cu lichidarea.

Secţiunea 2. Evaluarea conducătorilor de doctorat 111. Conducătorii de doctorat sînt evaluaţi periodic, cel puţin odată la 5 ani.

112. Procedurile de evaluare sînt stabilite prin ordin al ministrului educaţiei la propunerea

Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, şi

vizează, în principal, aspecte legate de calitatea rezultatelor ştiinţifice ale grupului condus de

conducătorul de doctorat, cu preponderenţă impactul şi relevanţa activităţii ştiinţifice a acestui

grup la nivel internaţional. Rezultatele evaluării sînt publice.

113. Şcoala doctorală poate efectua şi propriile evaluări interne periodice. În urma

evaluărilor sau în cazul nerespectării standardelor de calitate sau a bunei conduite şi eticii

profesionale în organizarea şi desfăşurarea studiilor de doctorat, şcoala doctorală poate exclude

conducătorul de doctorat din şcoala doctorală, potrivit regulamentului şcolii doctorale.

114. Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare poate fi sesizat cu privire la

13

nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa

plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susţinerii acesteia.

IV. FINANŢAREA STUDIILOR SUPERIOARE

DE DOCTORAT

Secţiunea 1. Finanţarea studiilor superioare

de doctorat la nivel naţional 115. Studiile superioare de doctorat se organizează cu finanţare de la bugetul de stat, în

regim cu taxă sau din alte surse legal constituite.

116. Lista domeniilor de studii doctorale conform Nomenclatorului specialităţilor pentru

care se asigură finanţarea din bugetul de stat se aprobă anual de către Guvern.

117. Ministerul Educaţiei, prin consultare cu ministerele interesate propune Guvernului

planul de admitere la doctorat cu finanţare bugetară. Guvernul aprobă un număr de granturi

doctorale multianuale, pe o durată de minimum 3 ani, pentru studiile superioare de doctorat

ştiinţific şi pentru doctoratul profesional din domeniul artelor şi al sportului. Finanţarea

granturilor doctorale se alocă anual prin legea bugetului de stat.

118. Grantul doctoral include bursa individuală şi costurile pentru programul de studii

avansate şi pentru programul de cercetare sau creaţie artistică. Cuantumul costurilor pentru

programul de cercetare este ajustat cu coeficienţi corespunzători pe domenii disciplinare şi

profesionale ale doctoratului conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi

aprobate de Guvern.

119. Granturile doctorale se acordă în bază de competiţie de proiecte ştiinţifice între şcolile

doctorale organizată de autoritatea publică centrală care coordonează instituţia organizatoare de

programe de doctorat.

120. Metodologia de desfăşurare a competiţiei se stabileşte prin ordin al ministrului

educaţiei.

121. Granturile doctorale obţinute prin competiţie se repartizează instituţiilor care

organizează şcolile doctorale, acestea avînd obligaţia să le pună integral la dispoziţia

directorului şcolii doctorale, după reţinerea unei cote de regie de cel mult 20% din cuantumul

total al sumei alocate.

122. În vederea participării la competiţia de granturi doctorale şcolile doctorale vor trimite

propuneri de proiecte care vor conţine cel puţin următoarele tipuri de informaţii:

a) curriculum vitae şi lista lucrărilor ştiinţifice ale conducătorilor de doctorat solicitanţi de

granturi doctorale;

b) informaţii referitoare la numărul, stadiul şi subiectele de cercetare ale studenţilor-

doctoranzi aflaţi în coordonarea conducătorilor de doctorat solicitanţi de granturi, la data

depunerii proiectului;

c) numărul de granturi doctorale solicitate;

d) temele de doctorat pentru fiecare grant doctoral individual solicitat sau pentru un set de

granturi doctorale solicitate, sub forma descrierii proiectului ştiinţific în care vor fi implicaţi

studenţii-doctoranzi; proiectul ştiinţific poate fi parte a unui proiect de cercetare pe care

conducătorul de doctorat îl are în derulare.

123. În procesul de evaluare a aplicaţiilor pentru granturi doctorale ministerele utilizează

criterii conforme cu bunele practici internaţionale şi recurge la experţi independenţi,

recunoscuţi pe plan internaţional. Pot fi utilizaţi şi experţi din străinătate, provenind din state

membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare si

Dezvoltare Economică.

14

Secţiunea 2. Finanţarea studiilor superioare de

doctorat la nivelul şcolilor doctorale 124. În cadrul instituţiilor, consorţiilor ori parteneriatelor care organizează mai multe şcoli

doctorale, granturile doctorale se repartizează pe şcoli doctorale de către Consiliul ştiinţific

prin competiţie între şcolile doctorale sau conducătorii de doctorat şi în acord cu strategia de

cercetare a instituţiei, consorţiului sau parteneriatului, printr-o metodologie şi după criterii

conforme cu bunele practici internaţionale, publicate pe pagina Internet a instituţiei.

125. În structura unei instituţii de învăţămînt superior, şcoala doctorală are rang egal cu cel

al unei catedre sau departament şi funcţionează ca unitate distinctă de venituri şi cheltuieli în

cadrul instituţiei, serviciile administrative, juridice, financiar contabile, de achiziţii, şi altele

asemenea fiind asigurate de universitate.

126. În cadrul şcolilor doctorale, granturile se repartizează de către Consiliul şcolii doctorale

prin competiţie de proiecte ştiinţifice între conducătorii de doctorat, membri ai unei şcoli

doctorale organizate conform regulamentului şcolii doctorale prin utilizarea de criterii

conforme cu bunele practici internaţionale.

127. Şcolile doctorale pot finanţa programe de studii superioare de doctorat şi din proiecte

de cercetare-dezvoltare finanţate din alte surse publice sau private.

128. În condiţiile prelungirii programului de doctorat conducătorul de doctorat şi şcoala

doctorală pot propune finanţarea în continuare a grantului doctoral din mijloace proprii.

129. Plata sau drepturile la bursă individuală ale studentului-doctorand la forma cu frecvenţă

se realizează din data înmatriculării.

130. Persoanele care dispun de resurse financiare corespunzătoare, fie din surse proprii, fie

din burse acordate de persoane fizice sau juridice, pot fi admise, la solicitarea lor, ca studenţi-

doctoranzi în regim cu taxă la forma cu frecvenţă, în condiţiile prezentului Regulament, cu

achitarea taxei de studiu în cuantum egal cu cel al grantului de cercetare corespunzător

domeniului acordat de Ministerul Educaţiei. Pentru studenţii-doctoranzi înmatriculaţi la forma

cu frecvenţă redusă, cuantumul taxei de studii se propune de Consiliul ştiinţific şi se aprobă de

Senat.

131. În cazul în care şcoala doctorală este constituită dintr-un parteneriat, repartizarea între

parteneri a granturilor doctorale alocate şcolilor doctorale organizate prin contribuţia mai

multor parteneri sau a altor finanţări comune destinate programelor de studii superioare de

doctorat se face potrivit contractului de parteneriat.

132. Instituţia organizatoare, şcoala doctorală sau conducătorul de doctorat nu poate utiliza

resursele financiare ale granturilor doctorale sau a taxelor de studii pentru programele de

doctorat decît pentru activităţile aferente derulării programului de studii doctorale pentru

poziţiile de studenţi-doctoranzi pentru care au fost cîştigate resursele financiare prin

competiţie, sau colectate taxele de studii. Răspunzători pentru utilizarea granturilor doctorale

sînt în egală măsură conducătorul de doctorat, directorul şcolii doctorale şi preşedintele

Consiliului ştiinţific.

133. Conducătorul de doctorat are obligaţia de a prezenta studentului-doctorand, odată la 6

luni, modul în care au fost utilizate resursele financiare din grantul doctoral sau taxa de studii,

după caz.

134. Este interzisă utilizarea resurselor financiare sau a unor părţi ale acestora, alocate prin

granturi doctorale sau taxe de studiu, unei poziţii de student-doctorand, pentru susţinerea

activităţilor unui student-doctorand de pe o alta poziţie.

135. Şcolile doctorale pot acorda sprijin financiar studenţilor-doctoranzi pentru efectuarea de

stagii de cercetare sau creaţie artistică în ţară sau în străinătate, la solicitarea studentului-

15

doctorand sau recomandarea conducătorului de doctorat, prin decizia Consiliului şcolii

doctorale în limita resurselor financiare destinate şcolii doctorale.

136. Mobilitatea studenţilor-doctoranzi ai şcolii doctorale poate fi facilitată de către şcolile

doctorale şi prin încheierea de acorduri sau parteneriate instituţionale aprobate de către

Consiliul şcolii doctorale, cercetări doctorale în cotutelă, schimburi de studenţi-doctoranzi

realizate cu universităţi de prestigiu internaţional sau participarea la consorţii internaţionale,

avînd drept scop includerea temelor de cercetare doctorală în cadrul unor proiecte ştiinţifice

internaţionale.

V. CONŢINUTUL ŞI FINALITATEA PROGRAMELOR

DE STUDII SUPERIOARE DE DOCTORAT

Secţiunea 1. Competenţele formate de programele

de studii superioare de doctorat 137. Programele de studii superioare de doctorat asigură formarea de competenţe

profesionale de conţinut, cognitive şi de cercetare în domenii de specialitate, precum şi a unor

competenţe transversale.

138. Sînt considerate competenţe profesionale specifice domeniului:

a) cunoaşterea avansată a domeniului specific;

b) capacitatea de identificare, formulare şi soluţionare a problemelor de cercetare;

c) stăpînirea metodelor şi tehnicilor de cercetare avansată în domeniul specific;

d) managementul proiectelor de cercetare;

e) stăpînirea procedeelor şi soluţiilor noi în cercetare în domeniul specific;

f) abilităţi de documentare, elaborare şi valorificare a lucrărilor ştiinţifice;

g) abilităţi lingvistice la nivel academic în limbi de circulaţie internaţională necesare

documentarii, comunicării şi diseminării cunoaşterii;

h) înţelegerea şi capacitatea de aplicare a principiilor şi valorilor eticii cercetării ştiinţifice în

general şi în domeniul specific

139. Sînt considerate competenţe transversale următoarele:

a) competenţe de comunicare, scrisă şi orală, în domeniul ştiinţei şi culturii;

b) competenţe lingvistice avansate în limbi de circulaţie internaţională;

c) utilizarea eficientă a tehnologiei informaţiei şi comunicării;

d) abilităţi de relaţionare socială şi de lucru în echipă;

e) cunoştinţe de management al resurselor umane, de infrastructură şi financiare;

f) calităţi de conducere şi mentorat;

g) cunoştinţe privind managementul carierei, precum şi însuşirea de tehnici privind căutarea

unui loc de muncă şi de creare de locuri de muncă pentru alţii;

h) cunoştinţe privind managementul riscului, crizei şi eşecului;

i) cunoştinţe privind utilizarea legislaţiei în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;

j) capacităţi de antreprenoriat economic, tehnologic şi social.

Secţiunea 2. Programul de pregătire avansată şi

programul de cercetare ştiinţifică 140. Şcolile doctorale pun la dispoziţia studenţilor-doctoranzi un program de pregătire bazat

pe studii superioare avansate alcătuit din activităţi desfăşurate în formaţiuni instituţionalizate

de studiu – prin cursuri, seminare, laboratoare şi altele asemenea – şi/sau din studiu individual.

141. Forma organizării programului de pregătire avansată, precum şi structura şi conţinutul

acestuia sînt la latitudinea şcolii doctorale, potrivit regulamentului şcolii doctorale.

16

142. Şcoala doctorală este obligată să asigure accesul liber şi neîngrădit la programul de

pregătire avansată tuturor studenţilor-doctoranzi din cadrul şcolii doctorale respective sau din

cadrul altor şcoli doctorale organizate în cadrul aceleiaşi instituţii, consorţiu sau parteneriat,

după caz.

143. Parcurgerea programului de pregătire avansată conduce la acordarea unui număr de

credite transferabile stabilit la nivelul şcolii doctorale.

144. Programul de pregătire bazat pe studii superioare avansate nu trebuie să afecteze în

mod negativ timpul disponibil al studentului-doctorand pentru programul individual de

cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică şi trebuie să fie relevant pentru subiectul de cercetare al

lucrării de doctorat.

145. Creditele obţinute într-un program de master sau parcurgerea unor stagii anterioare de

doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică, desfăşurate în ţară sau

în străinătate, în universităţi ori în organizaţii din sfera cercetării şi inovării, pot fi transferate

programului de pregătire avansată. Transferul de credite din programe de studii superioare de

masterat şi/sau recunoaşterea experienţelor de cercetare sau creaţie artistică anterioare admiterii

în programul de doctorat sînt propuse de către conducătorul de doctorat şi se aprobă de către

Consiliul şcolii doctorale.

146. Participarea unui student-doctorand la programul de pregătire avansată şi alegerea

elementelor de studiu din cadrul acestui program care trebuie urmate de către studentul-

doctorand sînt stabilite exclusiv şi independent de către conducătorul de doctorat al acestuia.

Îngrădirea acestei opţiuni a conducătorului de doctorat este interzisă.

147. Studentul-doctorand poate opta în mod independent pentru parcurgerea oricărui curs, de

orice nivel, pus la dispoziţie de instituţia, consorţiul ori parteneriatul organizator al şcolii

doctorale, după caz. Îngrădirea acestei opţiuni proprii este interzisă.

148. Durata cumulată a programului de pregătire bazat pe studii avansate nu poate depăşi un

an de studii.

149. Studiile avansate se încheie cu elaborarea, sub îndrumarea conducătorului de doctorat, a

unui proiect de cercetare al studentului-doctorand pe care acesta îl susţine public în faţa

comisiei de îndrumare şi a conducătorului de doctorat, care apreciază viabilitatea sa şi decide

dacă studentul-doctorand poate continua cu programul de cercetare ştiinţifică, în conformitate

cu proiectul prezentat şi dezbătut public.

150. Susţinerea proiectului de cercetare este publică şi conţine în mod obligatoriu o sesiune

de întrebări şi răspunsuri pe marginea proiectului, în care orice participant la prezentare poate

adresa întrebări studentului-doctorand.

151. Programul de cercetare ştiinţifică presupune implementarea proiectului ştiinţific stabilit

împreună cu conducătorul de doctorat.

152. Responsabilitatea asupra structurii, conţinutului, desfăşurării si organizării programului

de cercetare ştiinţifică al studentului-doctorand revine conducătorului de doctorat.

153. Conducătorul de doctorat este direct responsabil pentru parcursul ştiinţific al

studentului-doctorand, fiind obligat să ia toate măsurile necesare pentru a-i asigura acestuia

condiţiile, cunoştinţele şi informaţiile care să maximizeze şansele finalizării programului de

doctorat.

154. Asigurarea resurselor necesare desfăşurării proiectelor de cercetare ştiinţifică sau

creaţie artistică în care este implicat studentul-doctorand reprezintă şi o obligaţie specifică a

instituţiei care a înmatriculat studentul-doctorand, a şcolii doctorale şi a conducătorului de

doctorat.

155. Pentru asigurarea unui parcurs ştiinţific coerent, studentul-doctorand susţine, la

solicitarea sa şi cel puţin o dată la 12 luni, o prezentare publică a progresului programului său

17

de cercetare ştiinţifică în faţa comisiei de îndrumare şi a conducătorului de doctorat, care au

rolul de a ghida, a corecta şi a susţine parcursul ştiinţific al studentului-doctorand.

Secţiunea 3. Teza de doctorat şi finalizarea

studiilor superioare de doctorat 156. Teza de doctorat se elaborează conform cerinţelor stabilite prin regulamentul şcolii

doctorale.

157. Şcoala doctorală poate stabili formatul-tip al tezei de doctorat, care poate include

elemente de structură şi de formatare grafică, studentul-doctorand avînd obligaţia respectării

respectivului format-tip.

158. Conţinutul tezei de doctorat este stabilit de studentul-doctorand prin consultare cu

conducătorul de doctorat şi va respecta structura-cadru şi limitările impuse de regulamentul

şcolii doctorale.

159. Titlul tezei de doctorat poate fi modificat la libera alegere a studentului-doctorand, în

consultare cu conducătorul de doctorat, pînă în momentul finalizării acesteia în vederea

susţinerii publice.

160. Teza de doctorat este o lucrare originală, fiind obligatorie menţionarea sursei pentru

orice material preluat.

161. Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat şi îşi asumă corectitudinea datelor şi

informaţiilor prezentate în teză, precum şi a opiniilor şi demonstraţiilor exprimate în teză.

162. Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectarea

standardelor de calitate şi de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalităţii

conţinutului.

163. Tezele de doctorat împreună cu anexele acestora sînt documente publice şi se

redactează şi în format digital. În domeniul artelor, tezele de doctorat vor fi însoţite de

înregistrarea pe suport digital a creaţiei artistice originale. Teza de doctorat şi anexele sale se

publică pe un site administrat de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, cu

respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul drepturilor de autor.

164. Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală asupra tezei de doctorat se asigură în

conformitate cu prevederile legii. Valorificarea dreptului de autor şi/sau a drepturilor de

proprietate industrială asupra produsului sau creaţiei originale realizate în cadrul programului

de studii de doctorat se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu.

165. Studiile superioare de doctorat se finalizează prin susţinerea în şedinţă publică a tezei

de doctorat în faţa comisiei de susţinere publică a tezei de doctorat (în continuare – comisie de

doctorat).

166. Susţinerea publică poate avea loc numai după ce conducătorul de doctorat şi comisia de

îndrumare şi-au dat acordul.

167. În urma identificării unor încălcări ale bunei conduite în cercetare-dezvoltare – inclusiv

plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori, confecţionarea de rezultate ori înlocuirea

rezultatelor cu date fictive – în timpul evaluării tezei de către conducătorul de doctorat sau de

comisia de îndrumare, acordul de susţinere publică nu se obţine, iar studentul este exmatriculat.

168. Comisia de doctorat este propusă de Consiliul şcolii doctorale şi aprobată de Consiliul

ştiinţific.

169. Comisia de doctorat este alcătuită din cel puţin 5 membri: preşedintele, ca reprezentant

al instituţiei care a înmatriculat studentul-doctorand, conducătorul de doctorat şi cel puţin 3

referenţi oficiali, din ţară sau de peste hotare, specialişti în domeniul în care a fost elaborată

teza de doctorat şi din care cel puţin 2 îşi desfăşoară activitatea în afara instituţiei care a

înmatriculat studentul-doctorand.

18

170. Membrii comisiei de doctorat au gradul de doctor şi au cel puţin funcţia ştiinţifico-

didactică de conferenţiar universitar sau de cercetător ştiinţific coordonator, ori au calitatea de

conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate.

171. Atît instituţia organizatoare, cît şi şcoala doctorală pot impune standarde minimale de

performanţă ştiinţifică pe care membrii comisiei de doctorat trebuie să le satisfacă pentru a

putea face parte din comisia de doctorat.

172. Susţinerea tezei de doctorat poate avea loc numai după evaluarea sa de către toţi

membrii comisiei de doctorat şi în prezenţa a cel puţin 4 dintre aceştia, cu participarea

obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat.

173. Susţinerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor

comisiei de doctorat şi a publicului.

174. Este interzisă oferirea de către studentul-doctorand a unor cadouri sau altor foloase

necuvenite membrilor comisiei de doctorat, ori solicitarea ca studentul-doctorand să contribuie

la decontarea unor cheltuieli aferente deplasării unor membri ai comisiei de doctorat sau

organizării susţinerii publice a tezei de doctorat.

175. Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat şi a rapoartelor referenţilor oficiali,

comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl

atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sînt: „Excelent”, „Foarte bine”,

„Bine”, „Satisfăcător” şi „Nesatisfăcător”.

176. În cazul în care un membru al comisiei de doctorat identifică în cadrul procesului de

evaluare a tezei, atît anterior susţinerii publice, cît şi în timpul acesteia, abateri grave de la buna

conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară, inclusiv plagierea rezultatelor sau

publicaţiilor altor autori, confecţionarea de rezultate ori înlocuirea rezultatelor cu date fictive,

membrul comisiei de doctorat este obligat să ia următoarele masuri:

a) sa sesizeze comisia de etică a instituţiei de învăţămînt superior în care este înmatriculat

studentul-doctorand şi comisia de etică a instituţiei în care este angajat conducătorul de

doctorat pentru analiza şi soluţionarea cazului;

b) să notifice abaterea tuturor membrilor comisiei de doctorat şi să propună acordarea

calificativului „Nesatisfăcător” în cazul în care abaterea a fost constatată în timpul susţinerii

publice a tezei de doctorat.

177. Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de

cercetare ştiinţifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea unuia dintre

calificativele „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”, comisia de doctorat

propune acordarea titlului de doctor. Propunerea se înaintează Consiliului Naţional pentru

Acreditare şi Atestare, spre validare.

178. În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”, comisia de doctorat precizează

elementele de conţinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi

solicită o nouă susţinere publică a tezei. A doua susţinere publică a tezei are loc în faţa

aceleiaşi comisii de doctorat ca şi în cazul primei susţineri. În cazul în care şi la a doua

susţinere publică se obţine calificativul „Nesatisfăcător”, titlul de doctor nu se acord, iar

studentul este exmatriculat.

179. În urma evaluării dosarului, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare validează

sau invalidează propunerea instituţiei care a înmatriculat studentul-doctorand şi aprobă sau nu

acordarea titlului de doctor, în conformitate cu propria evaluare a tezei de doctorat.

180. În baza validării propunerii şi aprobării de acordare a titlului ştiinţific de doctor de către

Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, instituţia care a înmatriculat studentul-

doctorand conferă, prin decizia Rectorului, titlul ştiinţific de doctor şi eliberează diploma

corespunzătoare, conform legislaţiei în vigoare.

19

181. În cazul în care Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare invalidează argumentat

teza de doctorat, instituţia care a înmatriculat studentul-doctorand primeşte o motivaţie scrisă

de invalidare din partea Consiliului. Lucrarea de doctorat revizuită poate fi retransmisă

Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare în termen de un an de la data primei

invalidări. Dacă lucrarea de doctorat nu este transmisă în termen de un an sau se invalidează şi

a doua oara, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.

182. În cazul constatării nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională,

inclusiv în cazul constatării plagiatului, în baza unui raport întocmit asupra cazului de către

Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare şi a hotărîrii Consiliului de anulare a deciziei

de validare, precum şi în urma evaluării de către propriile structuri instituţionale, rectorul

instituţiei care a înmatriculat studentul-doctorand poate lua decizia administrativă de revocare a

acordării titlului ştiinţific de doctor şi de anulare a diplomei de doctor, în cazul în care aceasta a

fost eliberată, indiferent de data constatării încălcării săvîrşite.

183. Diploma conferită după promovarea unui program de studii superioare de doctorat se

numeşte diplomă de doctor. În diploma care certifică obţinerea şi deţinerea titlului de doctor se

menţionează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru

doctoratul ştiinţific. În diploma care certifică obţinerea şi deţinerea titlului de doctor într-un

domeniu profesional se menţionează, în mod expres, domeniul profesional al doctoratului.

184. În urma finalizării studiilor superioare de doctorat ştiinţific se conferă de către instituţia

care a înmatriculat studentul-doctorand diploma şi titlul de doctor în ştiinţe, cu acronimul Dr.

185. În urma finalizării studiilor superioare de doctorat profesional se conferă de către

instituţia care a înmatriculat studentul-doctorand diploma şi titlul de doctor într-un domeniu

profesional, cu acronimul Dr. P.

186. Pe diploma de doctor se va înscrie calificativul obţinut de studentul-doctorand,

respectiv „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”. De asemenea, pe diploma de

doctor se va înscrie şi o menţiune în limba latină, după cum urmează:

a) pentru calificativul „Excelent” se înscrie menţiunea „Summa cum laude”;

b) pentru calificativul „Foarte bine” se înscrie menţiunea „Magna cum laude”;

c) pentru calificativul „Bine” se înscrie menţiunea „Cum laude”.

Secţiunea 4. Drepturi şi obligaţii ale studentului

şi ale conducătorului de doctorat 187. Pe parcursul derulării programului de studii superioare de doctorat, studenţii-doctoranzi

au dreptul:

a) să beneficieze de sprijinul, îndrumarea şi coordonarea conducătorului de doctorat, precum

şi a comisiei de îndrumare;

b) să participe la seminarele sau reuniunile de lucru ale personalului de cercetare-dezvoltare

din cadrul instituţiei atunci cînd sînt în discuţie teme relevante pentru studiile sale de doctorat;

c) să fie reprezentat în forurile decizionale ale şcolii doctorale, potrivit prevederilor

prezentului Regulament;

d) să beneficieze de logistica, centrele de documentare, bibliotecile şi echipamentele şcolii

doctorale şi ale instituţiilor organizatoare ale acesteia pentru elaborarea proiectelor de cercetare

şi a tezei de doctorat;

e) să se înscrie la cursurile, seminarele şi laboratoarele de orice nivel organizate de instituţie,

consorţiu sau parteneriat, după caz;

f) să lucreze împreună cu echipe de cercetători din cadrul instituţiilor organizatoare ale şcolii

doctorale, sau din cadrul unor organizaţii din sfera cercetării şi inovării care au încheiat

acorduri sau parteneriate instituţionale cu instituţiile care i-au înmatriculat;

20

g) să beneficieze de mobilităţi naţionale sau internaţionale;

h) să beneficieze de sprijin instituţional pentru a participa la conferinţe sau congrese

ştiinţifice, ateliere de lucru, şcoli de vară ori iarnă, seminare naţionale şi internaţionale în

domeniul de specializare în care şi-a ales teza de doctorat şi altele asemenea;

i) să participe la sesiunile de comunicări ştiinţifice organizate de şcoala doctorală sau/şi de

instituţiile organizatoare ale acesteia;

j) să fie informat cu privire la curriculumul studiilor de doctorat din cadrul şcolii doctorale.

188. Studenţii-doctoranzi au următoarele obligaţii:

a) să respecte orarul stabilit împreună cu conducătorul de doctorat şi să îşi îndeplinească

obligaţiile de susţinere a lucrărilor şi de prezentare a rezultatelor cercetării;

b) să prezinte rapoarte de activitate conducătorului de doctorat şi comisiei de îndrumare ori

de cîte ori i se solicită;

c) să fie în legătura permanentă cu conducătorul de doctorat;

d) să respecte etica şi disciplina instituţională.

189. Drepturile şi obligaţiile conducătorului de doctorat decurg din regulamentul

instituţional de organizare şi desfăşurare a studiilor superioare de doctorat propriu fiecărei

instituţii organizatoare a şcolilor doctorale, din regulamentul şcolii doctorale, precum şi din

contractul său de muncă.

190. Drepturile conducătorului de doctorat includ, printre altele:

a) dreptul de a participa la competiţii pentru granturi doctorale;

b) dreptul de a îndruma şi evalua activitatea studenţilor-doctoranzi pe care îi conduce în

cadrul programului de studii superioare de doctorat, conform autonomiei profesionale şi

universitare, urmărind exigenţele programului de studii superioare de doctorat şi respectînd

interesele profesionale ale studenţilor-doctoranzi;

c) dreptul de a propune comisia de doctorat;

d) dreptul la evaluare internă şi externă imparţiale, conforme cu metodologia specifică a

procesului de evaluare;

e) dreptul de a cunoaşte metodologia în raport cu care este evaluat, atît în evaluarea internă,

cît şi în evaluarea externă;

f) dreptul de a cunoaşte rezultatele evaluării interne şi externe a propriei activităţi;

g) dreptul de a refuza îndrumarea unui student-doctorand în condiţiile în care este pus fără

voia sa într-un conflict de interese;

h) dreptul de a solicita Consiliului şcolii doctorale întreruperea relaţiei de îndrumare cu un

student-doctorand;

i) dreptul de a selecta candidatul la doctorat pentru o poziţie vacantă aflată sub îndrumarea

sa şi de a propune înmatricularea studentului-doctorand în urma procesului de admitere;

j) dreptul de a solicita şcolii doctorale organizarea unui concurs de admitere pentru fiecare

poziţie de student-doctorand vacantă aflată sub îndrumarea sa;

k) dreptul de a decide elementele de studiu din cadrul programului de pregătire bazat pe

studii avansate la care studentul trebuie să participe, cu respectarea prevederilor prezentului

Regulament.

191. Conducătorul de doctorat are următoarele obligaţii:

a) să asigure îndrumarea ştiinţifică, profesională şi deontologică a fiecărui student-

doctorand;

b) să propună temele de cercetare;

c) să asigure condiţiile şi să stimuleze progresul studenţilor-doctoranzi în cercetarea pe care

o realizează;

21

d) să efectueze monitorizarea şi evaluarea obiectivă şi riguroasă a fiecărui student-

doctorand;

e) să sprijine mobilitatea studenţilor-doctoranzi;

f) să evite apariţia conflictelor de interese în îndrumarea studenţilor-doctoranzi.

VI. DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Secţiunea 1. Înfiinţarea şcolilor doctorale 192. Instituţiile care au dreptul de a organiza studii superioare de doctorat la data intrării în

vigoare a prezentului Regulament demarează procedurile de înfiinţare şi acreditare a şcolilor

doctorale proprii în termen de maximum 60 zile de la intrarea în vigoare a prezentului

Regulament, şi se reorganizează conform prevederilor prezentului Regulament şi se acreditează

conform legii, în termen de maximum 36 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului

Regulament.

193. Instituţiile care nu vor obţine acreditarea şcolilor doctorale, respectiv şcolile doctorale

care nu au dobîndit acreditarea conform prevederilor legale în termen de 36 de luni de la

intrarea în vigoare a prezentului Regulament îşi pierd dreptul de a organiza studii superioare de

doctorat şi nu pot înmatricula noi studenţi.

194. Studenţii-doctoranzi aflaţi în derularea programului de doctorat în cadrul unei instituţii

care şi-a pierdut dreptul de a organiza studii superioare de doctorat îşi continuă studiile

conform contractului şi programului de studii pînă la finalizarea acestora şi li se aplică

prevederile prezentului Regulament referitoare la organizarea şi desfăşurarea susţinerii publice

a tezei de doctorat. Instituţia este obligată să asigure condiţiile pentru finalizarea studiilor.

195. După pierderea acreditării, şcolile doctorale nu mai pot înmatricula noi studenţi-

doctoranzi, dar cadrele didactice cu drept de a conduce doctorate pot să participe la consorţii

sau la parteneriate, ori individual în cadrul altor instituţii organizatoare de şcoli doctorale.

Secţiunea 2. Continuitatea studiilor doctorale 196. În cazurile în care un conducător de doctorat îndrumă simultan mai mult de 5 studenţi-

doctoranzi care au început programul de studii superioare de doctorat înaintea intrării în

vigoare a prezentului Regulament, aceşti studenţi-doctoranzi îşi pot continua studiile cu acelaşi

conducător de doctorat pînă la finalizarea acestora.

197. Atingerea numărului maxim de 5 studenţi-doctoranzi pentru un conducător de doctorat

care la data intrării în vigoare a prezentului Regulament are în coordonare mai mult de 5

studenţi-doctoranzi se realizează gradual, prin finalizarea programului de studii de doctorat a

studenţilor-doctoranzi aflaţi sub coordonare acestora. Instituţia organizatoare a şcolii doctorale

are obligaţia de a raporta, ministerelor, cu precizie planificarea derulării şi susţinerii

doctoratelor.

198. Studenţii-doctoranzi aflaţi în perioade de întrerupere sau suspendare a studiilor nu se

contabilizează pentru perioadele de întrerupere respective.

199. Conducerile universităţilor şi ale şcolilor doctorale sînt obligate să ia masurile necesare

pentru respectarea limitelor maxime de coordonare ale conducătorilor de doctorat, iar numărul

de studenţi-doctoranzi raportat la numărul de conducători de doctorat reprezintă criteriu de

evaluare a calităţii instituţiei organizatoare şi a şcolii doctorale.

200. Studenţii-doctoranzi care au început programul de studii superioare de doctorat înaintea

intrării în vigoare a prezentului Regulament îşi continuă studiile cu respectarea prevederilor

legale în vigoare la data înmatriculării lor.