Honord Beougrsnd

ffi&mff&ffiaffiffiEY radue er e e E u I I a FEl.pntttAil

&ffiffiffiffimm

Grafic#.: l/asile Oil-AC

A}SDREAS PRINT,4-l

a:ifl1

Prefala / 7

t. Legencia zborului magic / 92. YArcolacul * ornul-luP / 2/$

5. Bestia cu coadd lungd / 54

4.lYracLoume / 47'

5. Tata Louison / 6O

6. Fantoma avarului / 75

7. Legendl din nordul Pacificului / 82

8. Fantomele din lumea de dincolo / 95

LEGENDA ZBORULU I\IAGIC

,,Povestirea care urmeazA se bazeazii pe o credintapopulard, ce apartine celor ce cutreierau paaurite gi ci;_torilor din nord-vestur eu1becurui. oamenii de santier aucontinuat tradifia, mai ales in parohiile riverane ftuviuluiSaint-Lauren. Am fntalnit nu doar un singur cdtdtar l>atran,care afirma ca ar fi vdzut in aer bdrci dln cctaja de copac,pline de "posedati>,_ ce se duceau sa-1i vada aragu.tet;,zburand sub protecr.ia lui Belzebut. Daca arn fost nevoit safolosesc expresii ntai mult sau mai putin academice, asvrea sd amintesc cd personajele sunt barbati cu un timni;Ia fel de aspru casii mwnca lor grea."

IToNoRn Bnnuosnxo

wI

I

- $i acum, am sd vd povest€sc; irr chip de de-

sert, o intdmplare din acele timpuri. Iar dacd printrevoi se afla cheflii, care ar avea pofta sa alerge cudiavolul sau cLl vdrcolacul, vd a:trag atenfia cd maibine s-ar duce sa vadd daca fac sabat cucuvaiele, intimp ce eu am sa fac o cruce mate, sa alung diavolulgi dracugorii lui. Caci arn avut destui din astia intinerelea mea:

Niciunul nu schita vreun gest cA ar vrea sa ias2i,

dirnpotrivA, toti se apropiara de cambuza undebucdr[arul isi terminase introducerea si se pregatea

sa povesteascd o iritdrnplare potrivitd cu ffunul deAn Nou.

Era in anul 1858, in plina padure virgind, pq gan-

tierele Koss, mai sus de Gatineau. Iarna fusese as-

pra 9i zApada atingea deja inallimea acoperipuluicabanei.

Proprietarul, dupa obicei, poruncise sd se dis-

tribuie barbatilor din gantier confinutul unui butoiaqcu rom, iar bucitarul igi terminase f<rarte devrernepregatirea tocanei si deserttll pentru masa cle a douazi. Melasa fierbea indbusit intr-un cazan mare, pen-

tru partida de ,,tire"" care tretruia sa incheie petre-

cerea din seara aceea.Fiecare igi indesase pipa cu tutun bun 9i un nor

gros intuneca interiorul cabanei. Un foc jucdus, din

lemn de pin rdginos, arunca la intervale luciri rosia-tice, care tremurau ugor, luminhnd, prin efectele

" Tire: pasta dulce, din suc de arfar, trasa pe r-ln befigor dinlemn (n,t.)

w10

rniraculoase de ctrarobscur, figurile barbdtesti aleacestor muncitori aspri din intinsele piduri"

Joe, bucatarul, era un barbat scund, destul denearittos, care nu se supdra cancl i se spunea,,cocogatul".Lucra pe gantier de cel pufin patruzeci de ani.Vdzuse de toate in viata lui gi era de ajuns sa-i daiun pdhdrel, ca sa-i dezlegi limba gi sd-l faci sd-gipovesteasca ispravile.

II* Cum vd spuneam, continui el, daca in tinerete

craffl cam infepat, acum nu mai inteleg s6-mi bat jocde cele sfinte. Md spovedesc in fiecare an, iar ce osa va povestesc aici se petrecea in zilele tinerefiirnele, cdnd nu ma ternearn nici de Dumnezeu, nicicle diavol. Era o seara la fel ca aceasta, in AjunulAnului Nou, acum treizeci gi patru, treizeci si cincicle ani. StrAnsi cu tofii, eu gi camarazii rnei, in jurulcarnbuzei, luarn cdte un pAhdrel, dar, aga cum rni-cile piraie fac rnarile fluvii, micile pahare fac sd segoleascil mariie ulcioare; si in acel tirnp se bea maimult sec, si mai adesea decdt azi, gi nu arareori sdr-batorile se inclreiau cu lovituri de pumni 9i paruiald.Romul de Janraica era bun, nu mai bun ca in searaasta, dar gyozav de bun, fiti convingi. in ceea ce rn6lrrivegte, trasesern la rnilsea vreo duzina de pdhdrelegi, cdtre ora unsprezece" vd mdnturisesc sincer, mi seinviirtea capul. M-arn lasat sa cacl in pat, ca sa trag unpui de somn, aqteptdnd ora cind trebuia sii sar cul.ricioarele incrucisate peste sfentul de slanind, cumera obiceiul, ceea ce insemna trecerea din anulvechi in anul nor-1. Agactrar, dorrnearn de multicel,cAnd m-am simlit scuturat strasnic de seful picherilor,

Baptiste Durand, care mi-a spus: ,,Joe! A sumiezul noptii gi ai intArziat la sdritura anuluCamarazii au plecat sd-gi faca rdndul, iar in cepriveste, am sa plec Ia Lavaltrie, sd-mi vad dblondd. Vrei sd vii cu mine?"

,,La Lavaltrie! am exclamat. Esti nebun? Sla mai mult de o sutd de leghe pi [i-ar lua vreo dhrni ca sa faci calatoria, pentru cd nu e drumprin zdpada. Si apoi, cum rdm6ne cu lucrul diprima zi a anului de dupa Anul l{ou?"

,,Dobitocule! a raspuns omul meu. Nu desprasta e vorba. O sa calatorim in barca din coaja dcopac, aga ca mAine dimineatd, Ia ora sase, o sa fiinapoi pe santier."

Arn inteles. Omul meu imi propunea sa facecalatoria pactizand cu diavolul si sa-mi risc salveternf pentru placerea de a merge sa-mi imbrati,,blonda" in sat. De necrezut! Era foarte adevdrateram cam betivan gi dezmatat si cd in vremeanu rnd prea oboseam cu retrigia, dar sa risc sd-mvand sufletul diavolului, asta era prea cle tot.

,,Curcii plouatd ce egtit continud Baptiste. gtibine ca nu e niciun pericol. Este vorba de a mla Lavaltrie si de a ne intoarce dupa sase ore. gtidoar cd, pactizind cu diavolul, calatoresti cu bOleghe pe ord daca mAnuiegti bine vAslele, aga ca noi.Pur si simplu trebuie ca in timpul caldtoriei sd npronuntam numele lui Dumnezeu gi sd nu ne agdfdm de crucile clopotnitelor din sate. E lucru ugorf'dcut si, ca sa ne ferim de orice primejdie, trebuisd ne gandirn ce spunem, sd fim cu ochii in patruunde mergem si sd nu luam bduturd cu noi. Eu amficut drumul asta de cinci ori si vezi bine ca nu miw

12

s-a inmmplat nicio nenorocire. Atunci, hai, batrAne,fd-fi cur4j 9i, daca inima te trage" in rastimpul a doulaore, o sa fim la Lavaltrie. CAndeste-te la micula LizaOuimbette gi la placerea de a o strAnge in brate.Suntem deja gapte in barca, dar trebuie sa fie doi,patru, gase sau opt, aga cd tu ai fi al optulea."

,,Da, toate-s bune, dar trebuie sd facem juramAntcliavolului gi nu-i de glumit cancl ai fdrcut un pact cu el."

,,O simpla forrnalitate, bunul meu ..loe. Trebuienumai sa nu te imbefii gi sa fii atent la lirnbd si lavasld. Un barbat nu e un copil, ce naiba! Hai, vinolCamarazii ne agteaptdt afard, iar barca cea mare dela plutarit e gata pregdtita pentru cdlatorie."

- M-am ldsat tras afarit din caband gi am vdzutintr-adevdr cd ne agteptau ;ase clintre oamenii nostri,cu vdslele in maini. Barca se afla pe z{padd intr-ulnluminis si, inainte de a avea timp sa rna gdndesc,eram aqezat in fal6, cu vdsla, atirnatd pe margineabarcii, agteptand semnalul de plecare. Marturisescca eram putin tulburat, dar tsaptiste, despre care sespunea in gantier cd nu mai fusese cle gapte ani laspovedanie, nu-mi ldsd timp sd md dezrneticesc.Statea in spate, in picioare, si, cu o voce poruncitoa-re, ne spuse:

,,Repetafi dupa minel"$i noi am repetat:,,Satana! Kege al infernului, ili fagaduim sa-!i

preddm sufletele noastre daca de acurn in gase oreo sd pronunfdm numele stapAnului tau si al nostru,bunul Dumnezeu, 9i dacd o sd atingem o cruce intimpul zborului. Cu aceasta condifie, sa ne duci pecalea aerului in zbor, acolo unde vrem sa mergem,gi sd ne aduci inapoi in acelagi mod."