C M Y K Ziar pentru toþi cititorii cunoscãtori ai limbii române din Germania Anul 2 • Nr. 3 12 pagini • 0,50 februarie-martie 2011 ª ª i i v v o o c c e e a a t t a a p p o o a a t t e e f f i i a a u u z z i i t t ã ã ! ! Nein, wir können nicht! Interviuri duminicale la “un pahar de vorbã” RETROSPECTIVA LUNII IANUARIE - Platforma Culturalã AªII ROMÂNI - Nürnberg INTERVIU CU TEODOR BACONSCHI, ministrul Afacerilor Externe al României Liana Dumitrescu, preºedintele spaþiului cosmic a pãrãsit Pãmântul... 2011, Anul Iepurelui de Metal DIN SUMAR Consultanþã ºi în limba românã HORST GÖBBEL: “Am impresia cã AªII ROMÂNI au þeluri realiste ºi activitãþile lor se vor putea dezvolta spre binele multor oameni” HORST GÖBBEL: “Am impresia cã AªII ROMÂNI au þeluri realiste ºi activitãþile lor se vor putea dezvolta spre binele multor oameni” Vicepreºedintele Consiliului de Integrare Nürnberg îºi doreºte ca românii din zona Nürnberg sã fie foarte activi uniþi ºi sã se dezvolte Centrul Cultural Româno- German cât se poate de repede. Pagina 3 Marius Dragomir... revine! Pagina 5 Pagina 2 Pagina 6 Pagina 9 Pagina 4 Pagina 8 Pagina 11
Transcript
C M Y K
Ziar pentru toþi cititorii cunoscãtori ai limbii române din Germania
RETROSPECTIVA LUNIIIANUARIE - Platforma CulturalãAªII ROMÂNI - Nürnberg
INTERVIU CU TEODORBACONSCHI, ministrulAfacerilor Externe al României
Liana Dumitrescu, preºedintelespaþiului cosmic a pãrãsit Pãmântul...
2011, Anul Iepurelui de Metal
DIN SUMAR
Con
sulta
nþã
ºi în
lim
ba r
omân
ã
HORST GÖBBEL:“Am impresia cã AªII ROMÂNI
au þeluri realiste ºi activitãþile lor sevor putea dezvoltaspre binele multoroameni”
HORST GÖBBEL:“Am impresia cã AªII ROMÂNI
au þeluri realiste ºi activitãþile lor sevor putea dezvoltaspre binele multoroameni”VicepreºedinteleConsiliului deIntegrare Nürnberg îºidoreºte ca românii dinzona Nürnberg sã fie foarteactivi uniþi ºi sã se dezvolteCentrul Cultural Româno-German cât se poate de repede.
Pagina 3
MariusDragomir...revine!
Pagina5
Pagina 2
Pagina 6
Pagina 9
Pagina 4
Pagina 8
Pagina 11
februarie - martie 2011Pagina 2
Noi suntem minunaþi! Cu toþii vorbim despreEminescu sau Traian Vuia, mai nou despre astronautulDumitru Prunariu... încercând sã uitãm ce ne doare.Iubim România, cu dor ºi durere ºi privim în spate cunostalgie. Imaginaþi-vã ce-ar fi sã laºi un american sãsupravieþuiascã, fãrã bani ºi paºaport, în România?! Credcã s-ar descurca maximum 2 zile. Când eºti obiºnuit, demic, sã fii protejat de stat...viaþa devine un calvar atuncicând eºti lãsat sã te descurci dupã propriile puteri, norocºi I.Q. ªi asta e una din lecþiile dureroase, dar utile pe caream primit-o cu toþii acasã. De asta, oriunde ne-am afla,gãsim noi o cale sã supravieþuim.
Totuºi, am devenit foarte duri. Iar Europa ne-a învãþatsã fim ºi mai duri.
Cu toþii avem rãni. Am fost rãniþi de strãini, uitând cãºi ai noºtri ne-au rãnit... cândva. Ai noºtri continuã sã ofacã atunci când meregem acasã, uitându-se cruciº cã nucontinuãm sã mâncãm salam cu soia, alãturi de ei. Ei credcã ne e uºor, iar noi, din delicateþe sau mândrie, îi lãsãmde multe ori sã-ºi imagineze ce vor. Suferinþele noastresunt pe alte planuri, trãim în lumi paralele: ei se gândescla bucata de pâine, noi încercãm sã ne îmbunãtãþimaccentul, sã ne îmbogãþim vocabularul...ca sã închiriemmai uºor o casã.
ªi totuºi, când vezi cã ai mai multe ºanse sã duci untrai liniºtit departe de casã...te doare de douã ori. Techinuie întrebarea: de ce noi nu putem? Mercedes a vrutsã vinã în România...dar fie am ajuns noi la ei... fie s-audus în Ungaria. Daimler îºi alesese deja zona în care voiasã construiascã uzina Mercedes, însã apariþiaspeculanþilor imobiliari, care au vrut sã profite de acestlucru ºi ºi-au sãltat artificial preþurile la terenuri, l-aîndepãrtat pe investitorul neamþ. Fostul premierTãriceanu spune: “Am fost în Germania, personal, ca sãmã întâlnesc cu preºedintele grupului Daimler-Benz,acþiune în care am fost ajutat chiar de conaþionalulnostru Ion Þiriac. Mercedes ne-a spus cã ºi-a stabilitzona unde vrea sã facã investiþia, care este o fâºie aflatãundeva pe graniþa de vest a þãrii, adicã între Oradea ºiTimiºoara. Autoritãþile locale din Timiº, Arad ºi Bihor nuau fost în stare sã le punã la dispoziþie un teren în condiþiiavantajoase circa 300 de hectare.” Ca ºi contra-ofertã,ungurii le-au pus la dispoziþie nemþilor de la Mercedesterenul gratis, pentru a construi o fabricã de maºini. Nu ecumplit? Nu e strigãtor la cer? Obama spune: „Yes, wecan!” Noi spunem mereu: „Nu, noi nu putem!”
Când o vezi toatã ziua pe Merkel...nu e deloc rãu. ªiea spune: „Ja, wir können!”. La Forumul EconomicMondial de la Davos, Cancelarul a insistat ca ºi alte statemembre ale Uniunii Europene sã urmeze exemplul
modelului de austeritate adoptat de Germania, cea maimare economie a Europei. “Mãsurile de economisire ºicreºterea economicã nu se exclud reciproc. Mi s-au fãcutreproºuri ºi mi s-a spus cã Germania ar trebui sãcontribuie la creºtere ºi cã dacã iei calea consolidãrii,pui în pericol creºterea. Însã în ultimii doi ani am avutparte de o experienþã foarte interesantã. Am reduscheltuielile, dar am avut o creºtere economicã de 3,6%anul trecut”, a afirmat oficialul german. Criza loveºtepeste tot...Germania are creºtere economicã!
Germania se opune în continuare aderãrii României ºiBulgariei la spaþiul Schengen de liberã circulaþie apersoanelor în interiorul Uniunii Europene. În interiorulzonei Schengen, peste 400 milioane de persoane potcãlãtori fãrã a þine cont de frontiere, din Grecia pânã înFinlanda sau din Polonia pânã în Portugalia. Vã întreb,voi ºtiþi mai bine: suntem gata pentru Schengen?
ªtiþi ce-nseamnã o þarã tare? Sigur cã ºtiþi. E oþarã...pe care alte þãri o folosesc ca pe o floare labutonierã ºi care-ºi permite sã spunã ºi „NU”, dar atuncicând trebuie. Aflat în pericol, guvernul egiptean a cerutGermaniei retrocedarea bustului reginei Nefertiti. BerndNeumann, secretarul german de stat al Culturii, a respinscererea Egiptului. Berlinul spune cã aceastã cerere nueste semnatã nici de ministrul egiptean al Culturii, nici devreun alt membru al guvernului egiptean ºi acesta estemotivul pentru care Berlinul nu recunoaºte aceastãscrisoare ca pe o solicitare oficialã. Motivul este cã...Berlinul ºtie, deci poate refuza...un Guvern care tocmai acãzut. În concluzie, sã ne schimbãm mentalitatea, sãînvãþãm sã spunem: Ja, wir können!
Ioana DiaconuGrecia
Biroul de Promovare Comercial-Economicã din cadrul Consulatuluigeneral al României la München, alãturi de BIO-ROMÂNIA ºiBIOKREIS, vã invitã sã luati parte la Seminarul de afaceri “România ECO– viitorul împreunã” ce va avea loc în data de 17 feb. 2011 la standulRomâniei 4-260, din cadrul târgului BIOFACH 2011, Nürnberg, 16 - 19februarie 2011.
Astãzi România BIO, reprezintã o alternativã “next door”:• membrã U.E. cu un mare potenþial de dezvoltare a Agriculturii
Ecologice din Europa,• a 7-a þarã U.E. ca suprafaþã ºi populaþie ºi posibil potenþial economic,• fertilitate exceptionalã a pãmântului din câmpiile din sudul ºi vestul
þãrii;• precipitaþii rezonabile ºi acces la o reþea mare de râuri ce pot fi
utilizate pentru irigaþii,• numãr mare de fermieri cu o pregãtire agricolã bunã,• forþa de muncã din agriculturã este competitivã,• în ultimii 40 de ani ºi mai ales în ultimii 20 de ani, pãmântul agricol
din România a fost chimizat la niveluri foarte scãzute. În ultimii 10 ani,între 1 si 3 milioane ha, teren arabil de cea mai bunã calitate, au rãmasnelucrate, ceea ce face ca în unele zone perioada de conversie laagricultura ecologicã sã fie doar de un an de zile.
• preþ de transport pe Dunãre foarte competitiv, ex. cereale 15 - 20euro/MT.
Înregistrarea participanþilor, va începe în 17 februarie la orele 10:30.La festivitatea de deschidere a târgului vor lua cuvântul: BrânduºaPredescu - consul general ºi Dr. Ulrich Maly - primar general Nürnberg.Vor urma prezentãri susþinute de Adrian Rãdulescu – Secretar de statMADR, Marian Ciceanu – Preºedinte BIO-România, Cristian Haiduc –Preºedinte AIPPIMM. Evenimentul se va încheia cu scurte prezentãri alefirmelor româneºti expozante, urmate de discuþii bilaterale între firme dinRomânia ºi Germania. Prezentãrile vor fi traduse consecutiv în limbaromânã, respectiv în limba germanã.
Pentru invitaþii ºi detalii vã puteþi adresa d.nei Ionela van Rees- Zota latelefon: 0160 3373128.
Nein, wirkönnen nicht!
EEDDIITTOORRIIAALLRomânia participã la
cel mai mare Târgmondial de produseecologice BIOFACH
2011, Nürnberg 16-19.02.2011
Cei mai pricepuþi specialiºtibãnãþeni în prelucrarea cãrnii s-au întrecut, joi, 27 ianuarie,2011, în cadrul unei noi ediþii atradiþionalului concurs dedegustare a cârnaþilor, orga-nizat de publicaþia “BanaterZeitung” la Timiºoara.„Worschtkoschtprob” a atras înacest an mai mulþi producãtori
din judeþul Timiº, care auprezentat 15 variante aleapreciatului aliment.
Mai uscaþi sau maiproaspeþi, mai mult sau maipuþin condimentaþi, cârnaþii aufost analizaþi de un juriuconstituit ad-hoc, la CasaAdam Muller Guttenbrunn dinTimiºoara, locul de desfãºurare
al evenimentului. Concursul aavut douã categorii: unadestinatã producãtorilor dingospodãriile private ºi altaadresatã producãtorilor indus-triali. Redactorii publicaþiei“Banater Zeitung”, organiza-torii competiþiei culinare, auavut o iniþiativã în premierã.Chiar dacã firmele specializateîn domeniul cãrnii nu s-auarãtat interesate sã participe la„ Wo r s c h t k o s c h t p r o b ” ,produsele lor au fost cumpãratedin magazine ºi supusejurizãrii. „Sunt produse expuseîn magazine, deci sunt decalitate. În concluzie, pot fitestate”, ne-a declarat AndreeaOance, unul dintre redactorii dela “Banater Zeitung”.
Toate mostrele de cârnaþi,
unul mai apetisant decâtcelãlalt, au fost numerotate ºisupuse încercãrilor papilelorgustative ale membrilorjuriului. La categoria cea maidisputatã, cea a producãtorilorparticulari, acolo unde onoareade a fi cel mai bun conteazãmai mult decât orice, locul treia fost ocupat de Hans Jirkovski,locul doi de Wolfgang Sauer,iar titlul de cel mai bunproducãtor de cârnaþi a fostadjudecat de GriffantonNikolau.
Trebuie spus cã premiulpentru primul loc a fost ridicat,pentru câºtigãtor, de cãtre uncunoscut cu vechi state la acestconcurs culinar, de TimoteiÞintoi, dublu câºtigãtor al„Worschtkoschtprob” la ediþiile
precedente.„Secretul celui mai bun
cârnat este ca porcul sã fiecrescut în casã, iar cârnatul sãfie preparat chiar în ziua tãierii.Produsul se pune la afumat camla douã zile de la preparare,atunci când maþul e zvântat, ºise afumã numai cu fum rece,din lemn de esenþã tare”, a
explicat Þintoi imediat dupãridicarea premiului.
Publicul, format în mareparte din membri ai comunitãþiigermane, cunoscutã pentrucalitatea produselor de porcpreparate, a savurat din plincârnaþii puºi pe mese de cãtreproducãtori.
Clement Lupu
Festivalul carnaþilor bãnãþeni
Ionela van Rees- Zota: Câteva cuvintedespre dumneavoastrã pentru cei carenu vã cunosc, cu toate cã ºtiu cã sunteþi opersoanã foarte cunoscutã.Horst Göbbel.: Mã numesc Horst Göbbel,
am vârsta de 66 de ani, sunt sas transilvãnean,vin din Ardealul de Nord (de lângã Bistriþa),unde am fost elev ºi dupã absolvirea studiuluide istorie la Universitatea Babeº-Bolyai dinCluj (1962-1967) am fost profesor de istorie laactualul Colegiu “Liviu Rebreanu” (1967-1973). Din 1973 trãiesc la Nürnberg unde dupãabsolvirea unui al doilea studiu (Germanisticãºi Stiinþe Politice la Erlangen) am predatIstoria, Limba ºi Literatura Germanã, StiinþePolitice la Gimnaziul Hans Sachs pânã la31 iulie 2009, când am intrat la pensie. Suntcãsãtorit din 1973, avem doi copii (Roland 31,Sigrid 28).
I.v.R-Z: Cum aþi venit în Germania ºicum a fost începutul veniriidumneavoastrã aici?H.G.: În Germania am venit legal în
octombrie 1973 dupã ce mi s-a permiscãsãtoria cu soþia mea care atunci eracetãþeanã austriacã. Datoritã faptului cã amvrut sã plec dintr-o dictaturã comunistã ºinaþionalistã ºi sã fiu un om liber trãindîntr-o democraþie parlamentarã ºi primii anipentru mine au fost ani cu mari bucurii.Noul studiu ºi începutul profesional sigur cãnu a fost uºor, dar cu voinþã, multe se potface.
I.v.R-Z: Care este implicarea dum-neavoastrã în sistemul de integrare acetãþenilor veniþi din România?H.G.: De la bun început mi-am propus sã
am legãturi cât se poate de intensive cu foºtiimei consãteni, compatrioþi, ani de-a rândulaproape numai cu saºi ºi ºvabibãnãþeni deoarece atunci - dupã 1973 - nutrãiau mulþi români aici. În cadrul AsociaþieiSaºilor Transilvãneni din Germania m-amangajat pe diferite planuri forte intensiv pânã ºipe plan federal. Cu emigranþi români nu amavut legãturi. Dupã 1989/1990 situaþia s-a
schimbat: Tot mai mulþi români trãiesc ºi înzona oraºului Nürnberg, cunosc între timp totmai mulþi ºi sunt foarte interesat ca ºi ei sã seintegreze aici fãrã sã pãrãseascã identitatea lorde români.
I.v.R-Z: Cum se vede România, acum,dupã atâþia ani, prin ochii dumnea-voastrã?H.G.: Faptul cã dictatura ceauºistã de 20 de
ani nu mai existã, pentru mine înseamnã unprogres enorm. România este membrã aUniunii Europene, dar mai are multe lecþii derezolvat în ce priveºte sistemul democratic.Sunt sigur cã România va merge înainte. E peo cale bunã. Legãturile mele cu România s-auintensificat enorm dupã 1990.
I.v.R-Z : Care sunt proiectele de viitor?H.G.: Vreau sã colaborez la editarea unei
cãrþi despre Biserica evanghelicã din Bistriþa, ocarte bilingvã, sã fiu cu diferite prilejuriculturale înTransilvania, sã colaborez cuasociaþiile româno-germane, etc.
I.v.R-Z : Dacã ar fi sã faceþi ceva pentrua schimba ceva în România, ce aþi face?H.G.: Aº vrea sã se scrie ºi sã se predea
în România o istorie mai puþin naþionalistã,mai realistã, mai diferenþiatã. Doresc ca totceea ce au lãsat din punct de vedere culturalsaºii sau ºvabii în fosta lor patrie sã aibe unviitor.
I.v.R-Z: Cum vedeþi proiectele pe carePlatforma Culturalã AªII ROMÂNI lerealizeazã? Ce aþi schimba înorganizarea acestora?H.G.: Am impresia cã AªII ROMÂNI au
þeluri realiste ºi activitãþile lor se vor puteadezvolta spre binele multor oameni.
I.v.R-Z: Un gând pentru cititorii ziaruluiVOCEA TAH.G.: Doresc ca românii din zona
Nürnberg sã fie foarte activi uniþi ºi sã sedezvolte Centrul Cultural Româno-German câtse poate de repede.
nesc este strâns le-gatã de numele luiAlexandru IoanCuza. În 14 aprilie1867, domnitorulromân începereforma monetarãºi decreteazã “leul”
ca monedã naþio-nalã. O altã conse-
cinþã importantã areformei monetare
impusã de Cuza a fostinstaurarea, în acelaºi an, a
sistemului monetar naþional din
România. Treisprezece ani maitârziu se constituie BancaNaþionalã a României, singurainstituþie financiarã, autorizatã sãemitã însemne monetare sub formãde bancnote ºi monede. Ca elementde curiozitate este util sã reþinemcã prima bancnotã tipãritã laatelierele Bãncii Naþionale dinRomânia avea înscrisã pe eavaloarea de 20 de lei iar desenulbancnotelor a aparþinut maestruluifrancez Georges Duval. În privinþaoriginii monedelor care reprezen-tau leul românesc, istoricii demon-streazã cã destinul monedei noastre
naþionale este strâns legat dedestinul talerului olandez maiprecis, a talerului – leu. Izvoareleistorice dovedesc cã aceastã mone-dã a circulat pe teritoriul þãrii noa-stre spre sfãrºitul secolului al XVI-lea. Strãvechiul „towenthaler”olandez (talerul olandez) a rãmasîn conºtiinþa românilor, din vremearespectivã cu numele de “leu”,nume provenit de la imaginea unuileu care figura pe reversul monedeiolandeze respective. De aici ºipânã la naºterea leului românescnu a fost decât un singur pas,realizat prin reforma montarã din
1867. De la aceastã datã ºi pânã înprezent, rostul leului românesc ar fifost acela de a susþine economiaþãrii noastre. Cât de bine ºi-aîndeplinit aceastã misiune, de-alungul celor aproape 150 de ani deexistenþã, ºtim bine cu toþii. Cu oistorie zbuciumatã, în cadrul cãreiaa avut parte de suiºuri ºi coborâºurisau a trecut prin diferite reformemonetare, leul românesc supra-vieþuieºte încã, în ciuda faptului cã“rãgetul” lui se aude tot mai stinsdin spatele cortinei recentei crizefinanciare.
Liliana Moldovan
februarie - martie 2011Pagina 4
Cadar Rodica, 54 ani
Sunt pentru prima datã aici ºi pot spune cãm-aþi determinat sã mã simt ca acasã. Mãsimt tare bine la aceastã întâlnire, ca înRomânia. Vã mulþumesc pentru ceea ce faceþi.
Iacob Ioan, 82 ani
Mã simt foarte bine ºi relaxat aici. Simt cãîntineresc lângã dumneavoastrã, iar asta îmiface foarte bine. Este o idee bunã cã o datã pelunã ne întâlnim ºi vorbim româneºte, facetare mult pentru noi. La vârsta noastrã, esteca o manã cereascã ceea ce faceþi pentru noi.
Helga Zilman, 60 ani
Sunt pentru prima datã aici ºi îmidoresc tare mult sã revin. Rugãmintea meaeste de a face câteva pliante micuþe pe careaº dori sã le pun în cutiile poºtale pentru ainforma ºi alte persoane dornice de a venila aceastã întâlnire frumoasã. Mai dorimsã aduceþi reþete de mâncare româneascã
pentru noi femeile, iar pentru bãrbaþidiverse lucruri de confecþionat pentru a-iþine ocupaþi.
Ileana, 57 ani, ºi Ivan Daroc, 58 ani
Recomand la toþi cei care doresc o dupãamiazã româneascã frumoasã, sã vinã laaceste întâlniri. Sunt pentru prima datã, dar cusiguranþã voi mai reveni. Ne place cã vizionãmfilme vechi sau noi, ne place cã ieºim din casã,cã vorbim limba românã ºi cã ne facem prieteni
noi. Mâncarea este de fiecare datã deosebitã ºine-am bucura dacã ar þine aceastã întâlniremult timp, fãrã sã se destrame.
Monica Fronius, 40 ani - coorganizator /Kulturplattform Rumänische Asse e.V.
Cine este dornic de a se întâlni cupersoane de toate vârstele, este invitat înultima duminicã din fiecãrei luni la „unpahar de vorbã”, unde vor putea servi oprãjiturã ºi o masã tradiþional româneascã,vor vorbi româneºte, vor viziona un filmromânesc ºi se vor simþi ca „acasã”. Dacã leeste dor de þarã, de obiceiuri româneºti, aicile pot gãsi într-o ambianþã deosebitã. Astãzi afost salata de „beouf”, data trecutã au fostproduse de la mãcelãria MOOSER, acumdouã luni am servit sãrmãluþe ºi lista poatecontinua...
Gâvan Floarea, 66 ani
Foarte frumoase aceste întâlniri. Îmiplace cã vãd oamenii uniþi, fie cã sunt saºi,ºvabi, români. Se ajutã unul pe altul, îºi dausfaturi ºi asta face tare mult. Sã o þineþi încontinuare tot aºa.
Sinariu Aranca, 70 ani
E minunat aici. Nu am cuvinte sã exprimceea ce faceþi dumneavoastrã. Vã mulþumescpentru aceste minunate clipe ce le oferiþi celorcare sunt singuri, care vor sã aibã un prieten.Recomand tuturor sã vinã cu încredere.
Dorina ªelcãian, 52 ani
Îmi plac tare mult întâlnirile acestea. Nu
sunt nici sãsoaicã, nici ºvãboaicã, suntromâncã, dar mã simt aici ca într-o familie.Aici pot vorbi româneºte, se leagã relaþii deprietenie frumoase, e plãcut ºi îmi doresc sãmai revin.
Alexie Ion, 75 ani
E pentru prima datã când particip laaceastã întâlnire ºi îmi place. Este oîntâlnire instructivã, educativã. Filmele pecare le difuzaþi sunt de calitate ºi ar fi binedacã ar veni ºi mai mulþi pentru a sebucura de ceea ce oferiþi dumneavoastrã,indiferent dacã sunt saºi, români, ºvabi. Sãnu uite nimeni cã din România au plecat cutoþii, iar o parte din sângele lor areaceleaºi curs.
Mãrioara Irimieº, 60 ani
Sunt pentru prima datã aici ºi suntîncântatã de ceea ce vãd. E bine cã s-agândit cineva la aceste întâlniri, unde nu secer bani, unde totul este bazat pe respect ºiprietenie. Mã bucur cã sunt aici ºi îmidoresc ca pe viitor sã ne înmulþim ºi sã fimuna din comunitãþile cele mai unite dinNürnberg.
Interviuri duminicale la“un pahar de vorbã”
Am vorbit de atâtea ori despre întâlnirile noastre duminicale,încât cred cã nu mai suntem noi cei care trebuie sã vã spunãce se întâmplã o datã pe lunã, în ultima duminicã, ci am ales ovariantã mai frumoasã (zic eu) de a-i întreba pe cei prezenþicum este, ce mai trebuie schimbat, dar nu în ultimul rând, cetrebuie sã mai adãugãm. În urmãtoarele texte veþi putea citigândurile de moment a câtorva persoane care au fost în datade 30 ianuarie la „un pahar de vorbã” ºi sperãm ca dataviitoare sã fiþi alãturi de noi la MeherGenerationHaus dinSchweinau – Nürnberg (Schweinauer Hauptstraße 31)
februarie - martie 2011 Pagina 5
- Un stil de muzicã propriuKASHAY-MUSIC (iniþiatorulcurentului ETNO-DANCE)… 37de ani de carierã închinaþimuzicii, peste 11 instrumente lacare cântaþi divin. Care au fostprimii paºi în muzicã ºi care suntcele mai importante eventimentedin cariera dvs? - Am început activitatea artisticã la 4
ani; anul 1973 avea sã îmi aducã primulpremiu la Festivalul “Lira de Aur“, cuBalada lui Ciprian Porumbescuinterpretatã la vioarã. Pãrinþii au fost ceicare m-au susþinut de-a lungul timpului,iar devotamentul pentru muzicã ºiambiþia de a exprima ceea ce sunt, m-audeterminat sã particip la numeroaseconcursuri ºi festivaluri de prestigiu dinþarã; de asemenea anul 1989 a fost un animportant din viaþa mea, prin câºtigareaMarelui Premiu de la Festivalul “Steauafãrã nume” ºi a Premiului I la FestivalulMamaia la secþiunea interpretare, cupiesa “Prin noi trãieºte muzica” a luiCornel Fugaru am cântat, pentru primaoarã în cadrul acestui festival, ºi cuvocea ºi cu un instrument, respectivTROMPETA. Am devenit apoicunoscut în þarã pentru prestaþiileoriginale, atât componistice cât ºiinstrumentale, pe care criticii de artã ºinu numai, aveau sã le expunã în mass-media. Liceul ºi Facultatea de Muzicãle-am urmat la Târgu-Mureº, iar pentrucã m-a fascinat întotdeauna studiullimbajelor ºi semnelor, a proceselor decomunicare, am studiat ºi terminatFacultatea de Semioticã. Cu o carierã înascensiune, în anul 1990 am fost plecatîn Italia, unde am trãit la maximmomente de desfãtare profesionalã ºiimaginativã, cunoscând ºi lucrând cunume de marcã ale momentului deatunci. Acolo am avut apariþii televizatela marile posturi: Italia 5, Italia 1, RaiTre ºi Antena Sicilia. Tot aici amcompus muzicã de film pentru unscurtmetraj “La luce del mondo” regizatde Franco Zeffirelli. Am avutnumeroase colaborãri cu firme depublicitate, radio ºi TV, fiind realizatorulunor momente muzicale ºi chiarintegrale cum ar fi: filmul “Bariera”regizat de Liviu Pojoni, documentareprecum “Histria ºi Callatis’’ pentru caream realizat coloana sonorã. Primul meualbum “Voice of Nature“ din 1992 atrezit curiozitatea publicului pentru ungen nou adus pe piaþa româneascã,muzica electronicã progresivã. Vioara,pianul, trompeta, naiul, instrumentele depercuþie, muzicuþa, chitara, contrabasul,cimpoiul, fluierul, drâmba, sunt doarcâteva instrumente la care ºtiu sã cânt ºipe care le-am studiat. În 1993, albumul“Magicianul”, se bucurã de o lansare de
excepþie la prestigiosul magazinMUZICA din Bucureºti, unde au fost sãmã susþinã ºi sã interpreteze în cadrulunui spectacol inedit, cele mai sonorenume ale muzicii pop contemporane. În1996 am luat “Discul de Aur“ pentrualbumul “Party in Transylvania“,vânzãrile atingând cote nemaiîntâlnitede 50 de ani, peste 1.800.000 deexemplare vândute numai în România.Am reuºit sã îl aduc pe piaþã foarte greu,pentru cã producãtorilor le era teamã cãnu o sã vândã. Dar am fost convingãtorºi, într-un final, cu ajutorul unuiproducãtor de la Timiºoara, l-am lansat.Dupã o sãptãmânã se vânduserã deja200.000 de exemplare. Toatã þara vuiacu stilul Kashay”. Au fost suficientepuþinã fantezie ºi un dram de curaj sprea oferi melomanilor cam ce-ºi doreau: omuzicã accesibilã, sincerã, directã,mustind de “feeling” românesc prinintonaþii ºi culori sonore. Dupã succesul“Party in Transylvania” au urmat ºi altealbume de succes. Am primit o recu-noaºtere publicã, naþionalã, dar ºi inter-naþionalã, datoritã vânzãrilor-record.Din pãcate, nu s-a investit mai mult,pentru cã Marius Dragomir se vindea dela sine. Când au vrut sã aducã altceva pepiaþã, le-am spus: “Nu încercaþi sãomorâþi stilul Kashay, pentru cã veþidistruge genul ETNO ºi se va denaturaatât de tare, pânã va ajunge sã aibã altãfaþã decât cea pe care i-am dat-o eu, ceeace s-a ºi întâmplat. Eu ºtiam de ce arenevoie publicul, simþeam acest lucru”.
- Cum au perceput tinerii noul stilde muzicã popularã combinat cusound internaþional?“Am reuºit sã aduc muzica popularã
în atenþia tinerilor” Cu toate câte mi s-auîntâmplat, sunt gata sã încerc încã o datã,sã fac muzicã adevãratã în România.Multe compoziþii interesante ºi variateaºteaptã în micul studio de acasã sã fieimprimate pe CD-uri. Dacã vor existaoameni care sã susþinã tot angrenajul pecare eu îl prezint, voi avea multe dearãtat. Sunt un artist complex, pot facemulte, nu trebuie neapãrat sã cânt, pot sãºi compun. Dar fãrã susþinere ºi respectnu se pot face lucruri frumoase, muzicãºi pentru publicul de astãzi, ºi pentru celde mâine. Dacã cineva va fi interesat sãle audã, lumea se va bucura de ele, dacãnu, vor rãmâne într-un sertãraº. Eu amreuºit sã aduc muzica popularã în atenþiatinerilor. Acesta este meritul meu ºi mãbucur cã am reuºit sã fac acest lucru. Darsper cã misiunea mea nu s-a terminataici, sã mai fie câþiva paºi. Cred într-unviitor mai bun, mai frumos ºi mai drept.În frunte am ajuns cu ajutorul luiDUMNEZEU ºi al publicului, care asesizat nevoia de schimbare în muzica
româneascã, mai ales “trezirea”filonului folcloric, genã poporalã ce nupoate fi uitatã…la unii recesivã, la alþiidominantã.
- Ce impedimente aþi întâmpinatde-a lungul carierei artistice?- Am fost invidiat de mic ºi mereu
m-am lovit de rea credinþã, speculare ºimanipulare, cu care eu nu am fostniciodatã de acord, dar cred cã ãsta estedestinul Berbecilor. Suntem norocoºi ºioamenii ne invidiazã. Deºi muncimenorm, luptãm ºi perseverãm. Nuobþinem nimic uºor. Însã, dacã nedevitalizãm din cauza stresului ºi amuncii sau existã probleme psihice,suntem pierduþi.... Aceste lucruri dãrâmãun Berbec. Am reuºit sã fac mai multecase pânã acum, am întemeiat o familie,care s-a destrãmat, dar am doi copii. Amsãdit câte un pom la naºterea fiecãruiadintre ei. Am fãcut muzicã, i-am distratpe oameni, i-am sensibilizat. Probabil cãmai urmeazã niºte lucruri deosebite,care sã rãmânã în urma mea, dar pânãacum mã consider un om împlinit. Suntferm convins cã niciodatã nu am fostpromovat pe mãsura valorii: Nu cred cãun artist e pe val sau sub val doar pentrucã unii sau alþii nu vor sã îl promovezesuficient. Cred cã un artist trebuieinspirat ºi ajutat, nu cãlcat în picioare ºiumilit, ca alþii sã poatã sã îºi extragã“foloasele” mai mult sau mai puþincuvenite. Îmi pare rãu cã nu am fostdifuzat ºi promovat la valoarea pe caream demonstrat-o…pentru cã citezanumiþi producãtori din þarã : “Lasã, cãMarius Dragomir se vindeoricum”...într-un fel mã bucur cãpublicul a fãcut diferenþa.
- Ce trebuie sã faci pentru a temenþine pe culmile succesului?- Sã fii la locul potrivit, sã comunici
cu oamenii necesari, sã fii în condiþiifavorabile pentru maturizarea ºicreºterea ta ca artist, sã fii remarcat ºisusþinut de cine trebuie, sã simþi ceea cefaci. Eu am trecut deja mai multe etapeîn viaþã ºi consider cã am locul meuprintre artiºtii de valoare ai acestei þãri;fiecare gen, fiecare timp, fiecare modãare publicul ei. Ce-ar trebui sã fac eu, încondiþiile în care se promoveazã zilnicincultura ºi non-valorile, oamenii carenu ar trebui sã fie promovaþi ºi care sã nudevinã un model pentru copii noºtri.Legile nescrise ale respectului nu trebuiesã îngãduie acest lucru, într-o societatecare se vrea dezvoltatã din punct devedere cultural. La noi nu a existat ºi nuexistã nimeni care sã-i sprijine pe artiºti,sunt descoperiþi. La fel sunt ºi eu. Înmomentul în care voi înceta sã mai cânt,voi înceta sã mai am surse de venit. Din
punctde vederea r t i s t i c ,dacã dupãtreizeci ºi ceva de ani decarierã nu mai produci, þara telasã sã mori. Dar asta e, asta e þara,asta e societatea, ãºtia suntoamenii, ãºtia sunt artiºtii.
- Ce vã motiveazãemoþional?- Credinþa în Dumnezeu ºi
familia. Credinþa te duce sprespirit, spre esenþã. Te face sãînþelegi care e rolul tãu pepãmânt, de ce te-ai nãscut, dece trãieºti pe lumea asta, cine eºti ºi cevrei sã fii, pe ce drum vrei sã mergi.Totul þine de alegerile noastre. Îmi placesã am prieteni lângã mine; de-a lungultimpului am cunoscut oameni care m-aususþinut ºi inspirat, care m-au ghidat saudoar mi-au fost aproape. De la toþi amcules puþin câte puþin ºi am adãugat maimultã sevã talentului meu artistic. Amavut câþiva profesori în ºcoalã caremi-au fost aproape. Unul dintre aceºtia afost doamna Ileana Filipescu, de laTârgu-Mureº, o femeie deosebitã,profesoarã de esteticã, istoria muzicii ºipedagogie. A fost un fel de mentorpentru mine. De asemenea, m-au inspi-rat marii compozitori de muzicã clasicã.L-am cunoscut puþin ºi pe marele PetreÞuþea, cu care am avut niºte dialogurideosebite. Oamenii din jurul meu m-auinspirat dintotdeauna. Mie îmi place sãcompun cu oameni, sã am prieteni lângãmine. Dacã vreau o melodie veselã, mãînconjor de oameni plini de viaþã, dacãvreau una mai tristã, stau lângã persoanemelancolice. Extrag din energiaoamenilor ºi transpun în muzicã. Mãpoate inspira ºi o roatã de cãruþã ce are oanumitã cadenþã pe drum. Sunt caartiºtii, mai “nebun” mai atent la detalii”iar familia e oaza mea de liniºte.
- Ce face Marius Dragomir înprezent? Ce gânduri ºi proiecte deviitor aveþi? - Pentru moment compun muzicã de
film, muzicã de gen clasic ºi pop-opera.Consider cã am ajuns la un moment dinviaþa mea când trebuie sã mã dedicacestui gen de muzicã, mai spiritual, maivibrant, un gen de muzicã care nu“atinge” pe oricine, doar oameniisensibili ºi cu sufletul deschis înþeleg cetransmite muzica asta. Intenþionez sãcolaborez cu mari case de producþie defilm din strãinãtate, sunt deja în discuþii
cu unele dintre ele, pentru a compunemuzicã pentru coloana sonorã. Suntconvins cã rãspunsurile vor fi pozitive ºicã muzica mea va fi cunoscutã ºi va faceînconjurul lumii. În Româniaintenþionez sã scot un BEST OFMARIUS DRAGOMIR, deoarece sunto mulþime de fani care îmi scriu pe site-ul personal ºi îmi cer acest lucru. Aºadarmuzica mea este iubitã ºi doritã încontinuare, sunt mulþumit cã muncamea nu este în zadar ºi tocmai de aceeadoresc sã scot acest CD BEST OF.
- Unde pot afla fanii informaþiilegate de activitatea desfãºuratã ºicum pot lua legatura cu dvs?- Fanii mã pot gãsi pe adresa mea
personalã de website www.mariusdragomir.ro, iar cei care îmi scriu legarantez cã mesajul lor ajunge direct lamine. De asemenea cei iubitori deMarius Dragomir ºi tot ce înseamnãmuzica sa, mã pot gãsi ºi pe site-urile desocializare, respectiv: Facebook, Hi 5,My Space, unde postez mereu noutãþi ºiîi aºtept cu drag pe toþi sã comunicãm ºisã împãrtãºim gânduri.
- Ce gânduri transmiþi fanilor ºicititorilor ziarului “Vocea Ta”?- Le mulþumesc tuturor celor care
îmi ascultã muzica, celor care m-au sus-þinut, mã susþin ºi mã vor susþine ºi peviitor. ªi nu uitaþi: “Muzica este o artãcare îmbinã în mod armonios sunete ceexprimã cele mai profunde sentimente ºiatitudini, un ecou al lumii interioare ºi alinspiraþiei divine”. Pace ºi Luminãtuturor!
PETRU UMANSCHI - Muzicolog ºi critic muzical, spunea despre FENOMENUL MARIUS DRAGOMIR:
Muzica lui Marius Dragomir vine direct din inimã, ea nu va fi niciodatã legatã de timp sau modãdar, cu siguranþã, va impune un stil cãci se adreseazã tuturor vârstelor. Cu siguranþã, MariusDragomir se numãrã printre puþinii artiºti mânaþi de benefica neliniºte a aflãrii unor noi ºi ineditemodalitãþi de exprimare în monotona arie a divertismentului sonor contemporan. Modalitãþileoperante ale artistului interfereazã neostentativ intonaþii ºi culori sonore ale cântecului nostrupopular, cu ritmuri Reggae sau Techo-Dance “asezonate” cu “feelingul” muzicii negre Soul; ºi pentrucã toatã aceastã experienþã trebuia sã poarte un nume, Marius Dragomir ºi-a botezat muzica inventândtermenul KASHAY; etimologia acestui cuvânt e una cât se poate de simplã, el derivã dintr-un titlu decântec pe cât de cunoscut pe atât de drag noua: “C-aºa-i românul”.
Aºa cum v-aþi obiºnuit,în fiecare ultimã zi deduminicã, a fiecãrei
luni în curs, PlatformaCulturalã AªII ROMÂNI
oferã tuturor celorcare îºi doresc sã stea
la „UN PAHAR DEVORBÔ o ambianþã
româneascã, însoþitãde un film românesc,
o masã tradiþionalã ºimultã-multã bunã dispo-
ziþie. Vã aºteptãm, încontinuare la:
MeherGenerationHausdin Schweinau –
Nürnberg (Schweinauer-hauptstrasse 30),
începând cu orele 13,30.
În data de 5 februarie a.c. s-a realizat premiereaparticipanþilor, Platforma culturalã AªII ROMÂNI
clasându-se pe un bine meritat locul 2. Toþi câºtigãtorii auprimit flori, diplome ºi premii în bani.
În perioada 16-26 ianuarie a.c., sub numele de: „IDEI,INIÞIATIVE, VIITOR” s-a desfãºurat la nivel naþional concursulmai multor proiecte ale unor persoane juridice. Concursul a
fost susþinut de lanþul de magazine DM ºi UNESCO Germania.Platforma Culturalã AªII ROMÂNI a avut ocazia sã-ºi expunã
toate proiectele într-un cadru tradiþional românesc, s-auîmpãrþit ziare, pliante, cãrþi de vizitã, s-a promovat România
turisticã cu broºuri reprezentative ºi reprezentanþii„PLATFORMEI” au invitat trecãtorii curioºi sã voteze proiectele.
La întâlnirea din data de 18 ianuarie a.c. -„SENIOREN TREFFEN”, bãtrânii ºi-au amintit cu dragde Eminescu, au recitat poeziile cele mai frumoase
ºi au ascultat pe un pick-up vechi, de peste 30 deani, romanþe de demult. Nu uitaþi! În prima ºi a treiazi de marþi din fiecare lunã, începând cu orele 17.00
vã aºteptãm la MeherGenerationHaus dinSchweinau – Nürnberg (Schweinauerhauptstrasse
30) pentru a vã face noi cunoºtinþe, a profita deconsultanþe gratuite ºi chiar pentru a petrece un
timp fãrã singurãtate, griji ºi dureri.
În seara de 29 ianuarie a.c., PlatformaCulturalã AªII ROMÂNI a fost prezentã, la
invitaþia Primãriei, pentru a sãrbãtoriprezentarea proiectelor tuturor
comunitãþilor Consiliului de Integrare dinNürnberg. S-au pus bazele noilor colaborãri
ºi s-au discutat temele cele maiimportante, cu cerinþe ºi prioritãþi.
Notã: Dacã aveþi evenimente pe care doriþi sã le media-tizaþi, nu ezitaþi sã ne trimiteþi comunicatele însoþite defotografii la adresa de e.mail din cãsuþa redacþionalãpânã cel târziu la finalul fiecãrei luni în curs.
februarie - martie 2011 Pagina 7
Uºa îþi este þinutã deschisã, undomn îi þine paltonul unei doamne, anu se uita cã doamnele trebuie sã fielãsate înainte când treci printr-o uºãdeschisã, sã nu uitãm a oferi loculnostru ( neîntrebaþi) cuiva care îlnecesitã.
Aº putea continua aceastã listãcâteva pagini, însã mã întreb undeau dispãrut aceste norme aleconduitei?
Aud foarte des: „societatea nedistruge copii”, „ internetul este devinã”, „reclama este cea vinovatã,deoarece ne sugereazã nouã ºicopiilor noºtri ce sã consumãm”.Dar un singur lucru nu înþeleg. Dacãfiecare din noi am transmite, înmediul nostru apropiat, sfaturi caacestea sau alte lucruri pozitive,concetãþenilor noºtri, cu siguranþãcã acele negativisme nu vor maiavea tot atât de multã putere asupranoastrã cum au acum.
Din punctul meu de vedere,principala cauzã care dã pãmântfructuos societãþii noastrenegativiste, este combinaþia dintrearoganþã, nemulþumirea de viaþa
proprie, care duce automat laduºmãnie, apoi la invidie. De aicipânã la lipsa de independenþã ºinemulþumirea proprie este doar unpas, acestea ducând la dezamãgirilecele mai mari din viaþã. Motivelesunt vaste, aºa cum suntem ºi noioamenii, chiar de aceea trebuie sãpãºim înainte ºi sã oferim exemplepozitive ºi sã fim aproape de ceicare doresc acest lucru, cei care auaceleaºi idei ca noi ºi luptã pentru apromova valorile de altãdatã, celpuþin în domeniile cele mai râvnitede unii: decenþa, bunul simþ ºieducaþia.
Nu trebuie uitat faptul cã noi toþisuntem SOCIETATEA ºi suntemobligaþi, într-un fel sau altul sã-iducem grija.
Aº propune sã începem ocampanie, care sã poarte numele:CU PAªI MICI, SPRE ÞELURIMARI” unde sã ne unim cât maimulþi, sã participãm în mod deschisla lupta pentru o civilizaþie demnãde respectat. Nu este uºor. Ideea estecã va trebui sã muncim foarte mult,chiar dacã vom gãsi de multe ori
cârcotaºi care se vor opune ideilornoastre. Chiar dacã unii vor vedeaceea ce dorim sã facem cu alþi ochi,ne vor râde în faþã, nu trebuie sãdãm înapoi, ci trebuie sã negândim cã de multe lucruri s-arâs în lumea asta (laînceput), iar dupã un timplucrurile luate în râs auajuns unele din cele maibune idei, proiecte etc.Trebuie sã gândim cã ºiumorul ( fie el ºi negru) faceparte din lumea în care trãim...
Dar sã nu uitãm faptul cã„faþa este oglinda sufletului”.Nu ºtiu dacã mai vedem pestradã oameni zâmbind saudacã îi vedem, te uiþi la ei miratºi îþi spui cã nu este îndeplinãtatea facultãþilor mintale...ºi atunci mã întreb: „unde suntoamenii de altãdatã?” tot ceea cevãd acum face parte din viaþacotidianã. Am început sã simt cãtot ceea ce se întâmplã cu noi zilnicface parte „din noi”, dictându-nepânã ºi activitãþile. Poate ne estemai uºor sã ne lãsãm „purtaþi de
vânt”, decât sã luptãm contra lui.Dar oare este ceea ce ne dorim cuadevãrat?
Nu este uºor sã gãseºti calea demijloc, acolo unde sã fi atât
tu mulþumit cuceea ce faci, câtºi sã-i mulþu-
meºti ºip ec e id i n
jurul tãu. Dar finalul alegerii rãmânetot la tine dragã cititorule. TU deciziceea ce vei face, dacã vei zâmbi saunu, dacã te vei lãsa purtat de valulgrijilor sau dacã vei putea ajunge sãzâmbeºti, fie ºi pentru câtevamomente, zilnic.
Johann-Arpad Breda
Societatea „coatelor goale”
Unul dintre celemai cunoscute locuri ºitotodatã o zonãpitoreascã plinã defrumuseþe este înZermat, care se aflã subprotecþia masivuluiMatterhorn. Un locunde te simþi copleºitde frumuseþea monta-nã, de aerul deosebit decurat, dar mai ales deospitalitatea oamenilorlocului. Un loc undepoþi fi surprins, sã auzigraiul mioritic al celorcare sunt plecaþi ºistabiliþi de multã vremeîn acest colþ de paradis.Ce-i drept poþi gãsi unacoperiº de la doar
50euro/noapte pânã la200 euro ºi chiar maimult, dar sã nu uitam cãeste un oraºel exclusivpietonal, unde doarniºte mici maºinielectrice au accespentru serviciile desalubrizare ºi apro-vizionare. Dacã te veiafla pe aici, nu ezita, sãurci cu unul dintre celemai faimoase trenuri pefaimosul masiv Gor-nergrat, la 3089 metrialtitudine, unde te veisimþi ca fiind aproapede cer.
Iulian Alexe
O voce de pe înãlþimi
Uneori ne scriem durerile, iubirile,decepþiile ºi le trimitem ca pe un mesaj într-osticlã, dar nimeni, niciodatã nu a încercat sã îºitrimitã gândul în vânt. De câte ori oare, nune-am gândit ce se întâmplã cu noi, femeile,pentru cã aceasta scrisoare îþi va fi adresatã þie,dar nu pe coala inimii, ci pe cea a gândului.Dupã ce am obosit de cotidianul vieþii de zi cuzi, poposim la marginea dintre realitate si vis sine gândim cum ar fi fostviaþa noastrã, daca am fiales altã cale? Nu numaicã suntem obosite, ciadeseori cãutãm Iubirea ºidacã gândul ar avea glas,l-am putea trimite în acealume a vântului. Aþiurmãrit vreodatã, Doam-nelor, vântul? Chemarealui ca un susur de izvor,atunci când adierea luitrece pe lângã obrazulvostru, atunci când adie cao brizã la malul mãrii.L-aþi simþit cu siguranþã ºiatunci când este supãrat ºivã lasã în urmã neliniºti ºirãcealã, l-aþi putut atingeºi în nopþile reci de iarnã,ca tãiºul unui cuþit ºi nuv-aþi gândit niciodatã cã ºiel are un destin ca ºi noi.Vã voi povesti cea maifrumoasã poveste deiubire a unui gând de femeie ºi a vântului venitde undeva, de departe. Era într-o searã deoctombrie târzie, stând de vorbã cu mine ºiamintindu-mi viaþa, am deschis fereastra ºim-am gândit sã pun pe o coalã de hârtieamintirile cele mai frumoase din viaþa uneifemei la 40 de ani, dar o adiere de vânt m-amângâiat ca o aducere aminte a primei iubiri ºim-am decis sã nu o pun pe o coalã de hârtie,ci pe coala gândului, iubirea lãsând-o sã omângâie ca ºi pe mine, vântul. L-am lãsat sãmã ducã pentru câteva minute în lumea lui,i-am întins mâna ºi adierea lui m-a dus pe
culmile unei lumi de poveste, acolo undeGândul meu s-a îndrãgostit de el, Vântul. Amcolindat amândoi în trecut ºi poposind lafereastra fiecãrei etape din viaþa mea am vãzutceea ce am iubit cândva, ceea ce am pierdut ºiceea ce trebuia sã fac. El, Vântul, îmi urmãreaGândul ºi poposind la fereastra dintre ani,mi-a simþit lacrima anilor pierduþi ºtergând-ocu adierea lui primãvãraticã, deºi era toamnã.
Iar atunci când m-a adusdin nou la fereastra mea.Mi-a ºoptit cumângâierea lui, Iubirea.Iar eu îl aºteptam înfiecare searã, de undevade acolo, de la fereastramea ºi mã lãsam dusã deel în lumea lui. Au trecutanotimpuri, au trecut anipeste mine, au trecutIubiri, despãrþiri, iluzii,decepþii, dar de fiecaredatã când eram singurã,deschideam fereastra ºiîl chemam în gând, sãmã ducã pe aripa luideparte de lumea asta. Înlumea lui eram eu, eramacea femeie carepoposea ades la hotaruldintre lumi ºi îºi priveaclipele care i-au fostdragi, privea oameni pecare i-a iubit, copii ce au
crescut, pãrinþii pe care i-a avut ºi însãºi viaþaei - ºi ºtia cã atunci când nu v-a mai puteadeschide fereastra, pentru cã va veni ºi acea zi,Gândul ei va fi pentru totdeauna luat de Vânt.Uitaþi-vã la voi, Doamnelor, în oglinda vieþii ºiprivindu-vã cutele bâtrâneþii, nu disperaþii -deschideþi fereastra ºi chemaþi-l în gând ºi veþitrãi cea mai frumoasa poveste de iubire, lasa-þi-vã gândurile în vânt ... Aici este AlinaArbejter, care vã ascultã, vã sprijinã ºi vã oferãprietenia necondiþionatã.
Aºtept gândurile voastre!Alina Arbajter
O scrisoare aGândului pe
Aripile Vântului
ªtim cu toþii cât de sensibile suntemnoi femeile, de aceea am înfiinþat a-cest locuºor, unde fiecare sã se regã-seascã în frazele ce le citesc, în tim-pul care trece, în inimile care bat...
Domnule ministru, cum apreciaþi cãsunt afectate relaþiile României cuRepublica Moldova de cãtre poziþiaRomâniei în soluþionarea diferenduluitransnistrean, dar ºi de cãtre poziþiaMoscovei în aceastã problemã?... Înplus, credeþi cã interimatul laPreºedinþia Republicii Moldova afec-teazã relaþiile româno-moldoveneºti?- Referitor la Republica Moldova, linia
politicã este limpede: acþionãm pentruapropierea acesteia de Integrarea în UniuneaEuropeanã. Ei au pe agendã dialogul pentrufacilitarea vizelor, dar ºi alte subiecte deimportanþã majorã. Noi dorim sã facilitãmdialogul Bruxelles-Chiºinãu. Rãmânemactivi în interiorul grupului de prietenieuropeni ai Moldovei pe care l-am lansatanul trecut ºi credem cã pentru întreagaRepublica Moldova, în toatã diversitatea eietnicã ºi culturalã, aceastã perspectivã estecea mai atractivã. În ceea ce priveºteconflictul transnistrean, avem o poziþieclara: trebuie reluate negocierile formale înformatul „5+2”; este necesar ca UniuneaEuropeanã sã-ºi asume mai multeresponsabilitãþi pentru soluþionarea acestuiconflict.
În condiþiile în care Departamentulpentru Românii de Pretutindeni atrecut, ca structurã ºi subordonare, încadrul Secretariatului General alGuvernului, eforturile ºi proiecteleMAE vor completa sau vor convergecu programele acestui Departament,ori va fi un paralelism deacþiune/resurse?- Cu Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni lucrãm foarte bine pe liniaproiectelor culturale ºi de sprijinire aasociaþiilor, pentru acelaºi scop: pãstrareaidentitãþii româneºti. Cred cã misiunilediplomatice ºi secþiile consulare îºi factreaba cât pot de bine, acum fiind importantsã promovam în Diaspora legea votului princorespondenþã. Ceea ce-ºi poate asuma MAEeste un serviciu consular european decalitate, facilitãþi de platã a taxelorconsulare, etc. Vom crea cât de curând uncentru unic de contact pentru românii aflaþiîn strãinãtate, un portal cu informaþii utile.Am rãmas uimit acum un an, când am venitla conducerea MAE, cã nu existã aºa ceva însecolul 21, dar acum este în lucru ºi cred cãpânã în toamnã vom putea inaugura acestcentru unic de contact, unde oricare cetãþeanromân, din orice stat, poate suna la orice orãºi i se vor oferi informaþii ºi asistenþanecesarã.
Înþeleg cã Guvernul României vrea sãintroducã votul prin corespondenþãpentru a permite românilor dinDiaspora sã voteze. Ce ne puteþi spunereferitor la acest lucru?- Avem circa trei milioane de cetãþeni
români cu drept de vot în UniuneaEuropeanã, iar cu sistemul clasic, au fostsecþii de vot puþine, putând sã-si manifesteacest drept constitutional doar 4,7 % dinromâni. Prin Legea votului princorespondenþã vom extinde posibilitatea cafiecare român sã poatã vota. Cred cã este unmare progres pentru democraþia noastrã, ºimi-aº dori ca toate partidele sã accepte acestlucru. Nu trebuie alienat acest drept, mai alescã este unul constituþional, ºi prin acesta seva ajunge la respectarea unor drepturifundamentale. Aceastã lege este una doritãde românii din strãinãtate, iar în ceea ce mãpriveºte, voi face tot posibilul sã fie votatãanul acesta.
Profitând de prezenþa ExcelenþeiVoastre în Germania ºi de
recunoaºterea ºi prestanþa pe care leaveþi în mediile culturale din Europade Vest, vã rog sã detaliaþi câteva dinacþiunile/activitãþile trecute în agendade prioritate a relaþiilor româno-germane în viitorul cel mai apropiat,
dar ºi câteva cuvinte referitoare laconferinþa de securitate, la care tomaiaºi fost.- Conferinþa anualã de securitate de la
München este un prilej foarte bun de astrânge elita euro-atlanticã dispusã sã facãun bilanþ de etapã, sã vadã care sunttendinþele în mediul securitãþii. AcumNordul Africii este ºi el un focar deinstabilitate. Existã în jurul U.E. ºi NATOevoluþii care necesitã o coordonare politicãºi trebuie sã rãspundem tuturor provocãrilor.Conferinþa a fost un succes; am avut întâlniribilaterale cu ministrul german, ministrulturc, ministrul australian de externe. Încadrul acestui program, m-am întâlnit ºi cureprezentanþi ai comunitãþii româneºti, aisaºilor si ºvabilor: contactul existã, iardialogul are destule subiecte interesante. Înrelaþia bilateralã româno-germanã, ar fiminunat dacã anul acesta s-ar realiza oconferinþã la Berlin, punându-se în prim planmediul afacerilor din România prin Camerade Comerþ, astfel încât sã primim noiinvestiþii germane.
Þinând seama de densitatea etnicilorromâni stabiliþi definitiv sau
tranzitoriu în Landul Bavaria,preconizaþi organizarea unui CentruCultural Român (filialã a InstitutuluiCultural Român Berlin) într-unul dinoraºele acestui land, în speþãNürnberg, mai ales cã aici deja s-au
pus bazele unui Centru CulturalRomâno-German?- Institutul Cultural Român ºi Ministerul
Afacerilor de Externe, chiar dacã avem
probleme cu bugetul, continuã acestprocedeu de extindere a reþelei InstitutelorCulturale Româneºti din lume. Ar trebui sãdeschidem filiale la Moscova si Bejing; laChiºinãu am fãcut-o deja. ICR Berlin vatrebui sã organizeze mai multe evenimenteexterne, iar Consulatul General de laMünchen are el însuºi evenimenteambiþioase. Totodatã, la Freiburg existã unInstitut român, pe care dorim sa-l susþinem,având în vedere cã are o colecþie de carteextrem de rarã din perioada exilului anti-comunist.
Vedeþi posibilã o colaborare a MAE cuMinisterul Culturii ºi PatrimoniuluiNaþional ºi cu Patriarhia Românãpentru susþinerea activitãþilorMitropoliei Ortodoxe a Germaniei ºi aEuropei Centrale?- MAE conlucreazã cu Patriarhia Românã
pentru a sprijini activitatea tuturor Parohiilorortodoxe sau de alte confesiuni ale românilordin toatã lumea. Existã mai multe planuri deridicare a unor locaºuri româneºti în centregermane. La Berlin sau Nürnberg avem oinfrastructurã care trebuie susþinutã încontinuare.
Cum vede România Strategia Dunãriiºi ce proiecte are în aceastã privinþã?- Am iniþiat împreunã cu Austria aceastã
strategie. Am lucrat la ea ºi în dezbaterepublicã, iar acum dorim sa implementam ºiplanul de acþiune. Este vorba de a face dinDunãre coloana vertebralã a Europei. 14state membre dar ºi nemembre UE suntincluse în aceastã strategie. Se va lucra pediverse proiecte: infrastructurã, patrimoniu,turism, mediu, astfel încât zona sã fieomogenã, sã nu mai existe diferenþe, iar cele14 state sã formeze un fel de „comunitatedunãreanã”. Sunt mari oportunitãþi ºi pentruRomânia ºi sper sã nu se piardã ocaziaaceasta.
Un mesaj pentru românii de pretu-tindeni?- Românii de pretutindeni sunt o
avangardã a evoluþiei economice si dementalitate a þãrii noastre. Mã bazez foartemult pe ei, pe civismul ºi bunul simþromânesc, pentru ca în viitor ei sã fie opârghie de bazã a dezvoltãrii democratice ºieconomice. Le urez un an bun ºi încredere îndestinul nostru românesc.
Ionela van Rees -ZotaAgenþia de Presã
AªII ROMÂNIwww.AsiiRomani.eu
februarie - martie 2011Pagina 8
INTERVIU CU TEODOR BACONSCHI,ministrul AfacerilorExterne al României
Accidentul vascular cerebral seproduce atunci când o parte a creierului numai poate beneficia de aportul de sânge ºioxigen. Existã douã moduri prin care seproduce: prin blocarea unei artere de cãtre
u ncheag de
sânge sau prinruptura vasului de sânge.
Când are loc un accident cerebralvascular, o parte din celulele nervoase dincreier înceteazã sã mai funcþioneze. Fãrã ointervenþie medicalã promptã, efectele pot fifatale.
Aceasta este explicaþia pe care Google ooferã, în cazul morþii deputatului Liana
Dumitrescu.E x p l i c a þ i a
medicilor care s-auocupat de cazul ei e
cã aceasta suferea de oboalã cerebralã rarã, cu
evoluþie fulminantã subtratament. Am putea sã cerem la
infinit explicaþii pentru ce i s-a întâmplatacestei tinere de 38 de ani, aparentsãnãtoasã tun ºi plinã de energie, însã amrãmâne în continuare consternaþi ºinelãmuriþi. Liana Dumitrescu nu a prezentatniciun factor de risc specific acestei boli.Aºa cã primul lucru pe care l-am fãcut,atunci când am citit în mass-media motivulinternãrii ei, a fost sã mã îndoiesc. Puþin maitârziu, mult prea repede, Liana Dumitrescumurea pe un pat al spitalul Elias din capitalã.Din nou mã îndoiesc.
ªi nu pentru cã nu aº fi fost informatã din
diverse surse, nu pentru cã nuaº fi citit verdictul medicilorsau declaraþiile apropiaþilor, cipentru cã Liana e prea activã,ca sã adoarmã definitiv.
Liana Dumitrescu a fostnotar, demnitar al statului
român, membru în 7 comisiiparlamentare: Comisia juridicã,
de disciplinã ºi imunitãþi, Comisiapentru tehnologia informaþiei ºi
comunicaþiilor (din mai 2009),Subcomisia pentru Spaþiu -
Preºedintã, Comisia pentruregulament, Comisia permanentã a
Camerei Deputaþilor ºi Senatului privindStatutul deputaþilor ºi al senatorilor,
organizarea ºi funcþionarea ºedinþelorcomune ale Camerei Deputaþilor ºiSenatului, Comisia specialã comunã pentrudezbaterea în fond, în procedurã de urgenþã,a Codului penal, a Codului de procedurãpenalã, a Codului civil ºi a Codului deprocedurã civilã (pânã în iunie 2009) -Secretar ºi Subcomisia de Cod civil ºi Codde procedurã civilã (pânã în iunie 2009).Începând cu data de 1 februarie trebuia sã fienumitã Secretarul Camerei Deputaþilor,potrivit declaraþiilor mamei sale.
ªi dacã asta nu ajunge, vã mai povestescceva despre Liana Dumitrescu. Înainte detoate acestea, Liana era un om deosebit,ataºat de familie ºi prieteni, cãreia îi plãceasã gãteascã, atunci când avea timp, mâncaretradiþionalã macedoneanã, care ascultaSantana, Carerras ºi Dumitru Leºe, iubealalelele ºi liliacul, filmografia europeanã ºipe Birlic. Iubea foarte mult ºi cãlãtoriile ºiºi-ar fi dorit sã aibã o vacanþã prelungitã,dacã nu ar fi avut atâtea responsabilitãþi.Aºadar, refuz sã cred cã Liana Dumitrescu amurit, prefer sã-mi imaginez cã ºi-a luatacea vacanþã de vis la care visa.
Oana Cãtãnoiu
februarie - martie 2011 Pagina 9
Aproape în fiecare an cãlãtorescîmpreunã cu pãrinþii mei în Italia, la soramamei, stabilitã cu mulþi ani în urmã înaceastã þarã minunatã.
Familia mãtuºii are un motel înToscana, cândva un han foarte cunoscutde cei certaþi cu legea. Deºi modernizat,el pãstreazã ºi acum acel aer medievalde altã datã. Clãdirea e amplasatã destulde izolat, pe un deal acoperit de mãslinibãtrâni ce strãjuiesc întinderea înverzitã,în care cerul azuriu împrospãteazãpeisajul, iar soarele cu veselia razelorlui, îl încãlzeºte.
De-a lungul drumului ºerpuitor ce teconduce spre vârful colinei, chiparoºiifalnici, plini de demnitate, te fac sã crezicã intri în þara poveºtilor.
Mã plimb adeseori prin împrejurimi,dar mai ales în grãdina din spatelemotelului, unde câteva statuiîmbãtrânite de vreme, risipite printretrandafiri ºi liane, îmi dau sentimentulcã ascund o tainã.
Într-o zi am zãrit într-un colþ algrãdinii, printre tufele de zmeurã, un felde movitiþã. Apropiindu-mã de ea maimult, am constatat cã avea o...uºãzãvorâtã. Pe când încercam sã mãstrecor printre ramurile pline de ghimpi,numai ce o aud pe mãtuºa cã mã strigã:
- Unde eºti Andrei? - Aici mãtuºã!- Doar nu vrei sã-þi rupi hainele în
zmeuriºul acela sãlbatic. Mai bine haidesã mâncãm o prãjiturã.
Neavând ce face ºi pentru cã îmiplãceau la nebunie prãjiturile, ne-amaºezat amândoi la o masã pe terasa
motelului. - Încãperea din spatele uºii care þi-a
atras atenþia a fost folositã cândva ladepozitarea vinului. Însã lumea ºopteºtecã ar avea o intrare secretã ce duce spreun tunel cu multe ramificaþii, unde s-arascunde o comoarã. Deºi a cercetatfiecare colþiºor, unchiul tãu nu a gãsitlocul secret.
- În ce scop ar fi putut fi folositeacele tuneluri? -, am întrebat-o eu foartemirat.
- De la babele din sat am auzit cã înurmã cu vreo 400 de ani aceastã casãaparþinea unui bandit napolitan cunumele de Marco. Cicã, el ar fi pititacolo comoara. Împreunã cu banda luiataca proprietãþile cãmãtarilor ºi albogãtaºilor, iar prada o împãrþea cuoamenii sãrmani. Din aceastã cauzã, ceiamãrâþi îl iubeau, ajutându-l deseori sãscape de urmãritori.
- Era un fel de haiduc? , o întreb eu,plin de încântare.
- Numele de bandit i se potriveºtemult mai bine. Sã nu-þi închipui cã afãcut numai fapte bune. Vezi, dragulmeu, omul nu e fãcut sã aibe puterinemãrginite, pentru cã atunci pierdemãsura lucrurilor. Ajungând la bani ºiputere, el a ajuns sã creadã cã e omul luiDumnezeu pe pãmânt ºi cã are voie sãfacã tot ce-i trece prin cap, aºa cã, pelângã tâlhãrie, a omorât fãrã motiv ºioameni nevinovaþi. Totuºi, prietenul luicel mai bun l-a trãdat, prin urmare a fostspânzurat ºi a fost lãsat sã-l mãnâncecorbii, nu oamenii de rând.
- Interesantã poveste. Dar în acelaºi
timp, groaznicã.- Stai cã n-am terminat. Abia acum
vine partea interesantã. Se zice cãuneori, pe lunã plinã, fantoma lui vinesã-ºi pãzeascã avuþia ascunsã. Unii spuncã l-au vãzut. Se povesteºte cã dacã vreisã te lase în pace, trebuie sã-i laºi în podo bucãþicã de slãninã sau ceva gustos.
- Dar, mãtuºã, dumneata nu ai pod!- Într-adevãr, nu am, de aceea eu îi
las pe pervazul ferestrei câte o bucatã deprãjiturã tiramisu ºi nu am probleme cufantoma.
- Cum adicã? -, mi-a scãpat aproapefãrã sã-mi dau seama, fiind uluit cã ofantomã ar putea avea... preferinþegastronomice.
- Am încercat ºi cu alte prãjituri, darau rãmas neatinse.
În timp ce mãtuºa îmi povestea toateacestea, au apãrut ºi pãrinþii meiîmpreunã cu unchiu Renato aducând cuei cinci felii de prãjiturã.
Mama, care auzise despre cevorbeam cu mãtuºa, râzând amuzatã,spuse:
- Ce-i drept, prãjitura Tiramisu efoarte gustoasã. Aºa cã nu mã mir cã opreferã ºi fantoma. Poþi sã-mi faci rostde reþetã?
- Ei asta-i bunã. O ºtiu pe de rost.Pentru 4 persoane ai nevoie de: 300 gpiºcoturi (poþi sã foloseºti ºi un blatsimplu pentru tort!); 150 ml espresso;50 ml amaretto; 6 gãlbenuºuri;
150 g zahãr; 500 g mascarpone(brânzã dulce italienescã). Amesteciamaretto cu espresso. Apoi înmoifiecare piºcot în acest amestec,
aranjându-le unul lângã altul într-un vasJena.
Separat, freci foarte bine cele 6gãlbenuºuri cu zahãrul ºi adaugi cugrijã cantitatea de mascarpone. Cujumãtate din ea acoperi primul strat depiºcoturi, dupã care adaugi încã un stratde piºcoturi înmuiate în soluþia deespersso ºi amaretto. Întinzi cealaltãcantitate de cremã. Când e gata, oacoperi ori cu cacao, ori cu ciocolatãamãruie rasã ºi o laºi în frigider câtevaore.
- Asta-i tot? -, întrebã mama foarteîncântatã.
- Exact! Þi-am spus cã e o reþetãfoarte la îndemânã ºi gustoasã. Întraducere „tiramisu” (Tira mi su!)înseamnã „ ridicã-mã în sus,” ceea cevrea sã spunã cã, oricât ai fi de sãtul, obucatã de tiramisu alunecã singurã pegât.
De când am auzit de fantomã,
aºteptam cu nerãbdare sã vinã lunaplinã. Doream sã vãd ºi eu fantoma luiMarco. De aceea, din spatele perdelei,priveam pe geam, spre terasa undemãtuºa mea lãsase prãjitura. Însã maremi-a fost mirarea când, la un momentdat, au apãrut doi pici din vecini ºi, dupãce s-au asigurat cã nu-i vede nimeni, auînfulecat-o de zor.
Am fluierat uºor dupã ei, iar când auîntors capul, mi-au fãcut semn cudegetul la gurã sã nu scot o vorbã, ºiºi-au continuat liniºtiþi drumul spre casã.
Bineînþeles cã nu am trãdat secretuldescoperirii mele. În sinea mea doreamca asupra hanului de altã datã sãpluteascã mai departe acea umbrã demister pe care o dau legendele.
Dar nu ºtiu de ce, întotdeauna cândmama face Tiramisu, îmi aduc amintede fantoma banditului Marco dar ºi decopiii din vecini.
Elena Cesar von Sachse
Reþeta literarã: „TIRAMISU”1
Liana Dumitrescu,preºedintelespaþiului cosmica pãrãsitPãmântul...Anul trecut fusesedesemnatã cel mai bun liberprofesionist al anului, decãtre revista „Carolina”, la Gala Femeilor de Carierã din Oltenia.
februarie - martie 2011Pagina 10
Continuare din numãrul trecut
Doi bãrbaþi sunt arestaþipentru o spargere la un chioºcde rãcoritoare, li se faceamprenta geneticã, pentru a fiintrodusã în banca de dateADN ºi... surprizã. Amprentelesunt identice cu cele alenecunoscuþilor care în perioada1996/1997 au spart în zonaRhein-Main mai multe bãnci ºiau furat peste 1 milion de DM.
Un deþinut din Berlin,mãrturiseºte violarea ºiuciderea în anul 1996 a elevuluide 13 ani Sebastian Musial înDarmstadt. Prin comparareaamprentelor genetice aledeþinutului cu cele gãsite lalocul faptei, se ajunge laconcluzia cã într-adevãr el estefãptaºul.
Un alt caz care ne dovedeºteimportanþa amprentei genetice,în criminalistica modernã s-apetrecut în 1994. Un fir de pãrgãsit într-o maºinã, în care a fostomorâtã o prostituatã în Cehia adus la un oarecare JackUnterweger - ziarist, eliberat dedoi ani din închisoare ca fiindresocializat. Fusese condamnatpentru un omor comis asupraunei prostituate. Urmãrindu-se
deplasãrile acestuia din ultimiidoi ani ºi pe baza amprenteigenetice, s-a dovedit cã înaceastã perioadã de timp, el acomis 11 crime a cãror victimeau fost toate prostituate. Aria încare ºi-a desfãºurat „activitatea”este aºa de extinsã încât fãrãamprenta geneticã nu i s-ar fiputut dovedi nimic. Tragiculbilanþ cuprinde: 4 crime în LosAngeles, 3 crime în Viena, 2crime în Elveþia ºi 1 în Cehia.
Un alt caz interesant s-apetrecut în anul 1977. Într-opeºterã din Somerset (Anglia) afost gãsit craniul unui ompreistoric. Cercetãtorii au vrutsã afle pe baza amprenteigenetice dacã mai existã urmaºiai acestui om al peºterilor. Latest au participat copii dinºcolile aflate în regiunea dinjurul peºterii. Nici unul dincopii nu era urmaºul omuluipeºterilor, dar un profesor carea participa la test doar pentru aîncuraja copii a aflat cu uimire,cã el este urmaºul omuluipreistoric.
Dacã un laborator nulucreazã „curat” respectândtoate condiþiile impuse sau unmedic legist interpreteazã greºitrezultatele se pot întâmpla înrealitate scenarii care îºi aulocul doar într-un film degroazã. Astfel, Joice Gilchrist,una din „starurile” mediciniilegale din SUA, care a întocmitpeste 3000 de expertize a adusdupã gratii pe baza unoramprente genetice greºite sutede persoane nevinovate, dintrecare 23 de persoane în celulamorþii, 11 dintre aceºtia fiind
executaþi, cum se presupune laora actualã din greºealã!!!
În România primullaborator de analizã geneticãcare funcþioneazã în cadrulInstitutului Criminalistic alIGP, a fost inaugurat la 25noiembrie 2003. Primul istoricromân care a folosit analizaADN, pentru determinareaexactã a linei genealogice aprimilor domni ai Moldovei,este arheologul Adrian Bãtrâna,a cãrui lucrare fundamentatãºtiinþific, va apare în curând.
Pe baza analizei ADN, înziua de azi, se poate faceportretul robot al unuirãufãcãtor, fãrã a fi nevoie deun martor ocular. Acesteportrete robot au o cotã deasemãnare cu originalul, depânã la 98%.
Crima are ºi astãzi ca ºiacum o sutã de ani, sau o miede ani aceleaºi motive, dar cotade cazuri rezolvate, de laintroducerea amprenteigenetice, ca o dovadã acceptatãde justiþie, a crescut de lasimplu la triplu.
Viorel Bãetu (Michael Cuþui)
Amprentageneticã ºirevoluþia în
criminalisticã- Mic îndreptar nu
prea ºtiinþific -
Întrebare: C.I dinGermania a formulat ocerere de chemare înjudecatã a statuluiromân prin MinisterulFinanþelor Publice întemeiul legii 221/2009,privind condamnãrilecu caracter politic ºimãsurile administrativeasimilate acestora, pronunþate în perioada 6 martie 1945 ºi 22decembrie 1989. Acesta a fost arestat în perioada comunistã înRomânia ºi a solicitat obligarea statului român la platã sumei de100.000 euro cu titlu de despãgubire . Domnul întreabã dacã suntceva modificãri în cuprinsul legii 221/2009.
Rãpuns: Este adevãrat, Curtea Constituþionalã a considerat cã nusunt constituþionale prevederile art.5 lit.a din Legea 221/2009. În scurttimp legiuitorul român sau guvernul trebuie sã înlocuiascã aceastãdispoziþie declaratã necostituþionalã ºi sã reglementeze în drept obliga-þia statului român de a despãgubi material ºi moral pe cei arestaþi ante-rior pentru motive politice. Sunt convinsã cã în termen scurt situaþia vafi îndreptatã. La momentul potrivit a apariþiei noii dispoziþii legale vãvom informa, pentru cã dvs sã vã corectaþi poziþia procesualã.
O persoanã din Germania care alucrat 13 ani în România ºi 23 de aniîn Germania ºi are domiciliul înGermania, i se acorda pensia înGermania ºi pentru perioada în carea lucrat în România? Cum sãprocedeze sã depunã dosarul pentrua obþine drepturile de pensie.
Rãspuns:În ceea ce priveºte acordarea unei
pensii, vã aduc la cunoºtinþã cãpersoanele care au lucrat în mai multestate membre ale Uniunii Europenepot beneficia de prestaþii de pensieacordate în conformitate cu legislaþiacomunitarã în domeniul securitãþiisociale, aceasta devenind directaplicabilã în România începând cudata de 01.01.2007.
În cazul în care dvs. aþi lucrat atâtpe teritoriul României cât ºi peteritoriul Germaniei ºi aþi plãtit ºiplãtiþi contribuþii de asigurare socialãîn sistemul de pensii ale acestor state,veþi beneficia de drepturi de pensie înconformitate atât cu legislaþiagermanã, cât ºi cu legislaþia românã,conform prevederilor Regulamentelorcomunitare nr. 408/1971 ºi respectivnr.574/1972.
Aºadar, prin totalizarea perioadelorde asigurare realizate în cele douã state,confirmate de instituþii competente dinGermania, ºi respectiv România,instituþiile de asigurãri sociale constatãdacã îndepliniþi condiþiile referitoare laacordarea drepturilor de pensie, înconformitate cu fiecare din legislaþiilede asigurãri sociale al cãror obiect l-aþifãcut în cursul carierei profesionale.Pensia va fi calculatã prin aplicareaprincipiului pro rata temporis(proporþional cu perioada de asigurarerealizatã în statul propriu), practic veþiprimi douã pensii, una din România,cealaltã din Germania.
În condiþiile în care dvs. puteþibeneficia de drepturi de pensie înconformitate cu legislaþia dinRomânia, fãrã a se þine cont deperioadele de asigurare confirmate deinstituþia germanã în vedereatotalizãrii, se poate acorda temporar, opensie provizorie, urmând ca aceastasã poatã fi recalculatã de casateritorialã de pensii la o datã ulterioarã,dupã obþinerea tuturor datelor ºiinformaþiilor necesare în vedereastabilirii prestaþiilor de pensie.
În România, pensia pentru limitãde vârstã se acordã asiguraþilor careîndeplinesc cumulativ, la datapensionãrii, condiþiile privind vârstãstandard de pensie de 58 de ani ºistagiul minim de cotizare de 11 anirealizat în sistemul public.
Totodatã vã precizez cã puteþidepune cererea de acordare a pensiei,la instituþia de la locul de reºedinþã,respectiv din Germania, întrucât aþifost supusã legislaþiei acestei instituþii.
În ceea ce priveºte un cuantumestimativ al pensiei din România,precizez cã drepturile de pensie suntcalculate doar de cãtre caseleteritoriale de pensii.
Pentru alte detalii vã stau cu plãcerela dispoziþie ºi cu referire la altedomenii juridice.
Sãrbãtoare pãgânã a reînvierii naturii, aprimãverii, a împerecherii, a bucuriei, arenaºterii, ivitã din rãdãcini dacice ºi închinatãunei zeitãþi uitate, „Dragobetele”, estesãrbãtoarea dragostei la români.
Indiferent ce fel de etimologie ar avea:slavã, dacicã sau popularã, rãdãcina însãºi acuvântului Dragobete - drag semnificãdragoste, iar sufixul bete- mulþime. Întraducere deosebit de liberã, Dragobetele arînsemna sentimentulde dragoste împãrtãºitºi exteriorizat de ocomunitate largã.
„Dragobetele” erala origini, sãrbãtoreaiubirii manifestatã înspaþii largi, deschise, ample. În aceastã zi, laþarã, femeile nu sacrificau animale, atingeauun strãin de sat- ca sã le meargã bine ºi sespãlau pe faþã cu zãpadã topitã casã fie frumoase, iar bãrbaþiinu aveau voie sã sepoarte urât cu ele.Cu toþii petreceauziua în veselie ºiglume, ca sãrãmânã îndrãgostiþitot anul.
Bogdan PetriceicuHasdeu releta despreobiceiul de Dragobete cãfetele ºi flã-cãii porneausã adune pri-mele flori apãrute,aprindeau focuri pe dealuriºi-ºi fãceau curte în vãzul lumii.Curtea culmina cu alergatul(Zburãtorul) pentru sãrutulpublic, care însemna, logodna celordoi tineri. De aici vorba: „Dragobetele pupãfetele”! Dar obiceiurile româneºti, legate deacest moment, sunt deosebit de bogate ºivariate, indiferent la ce regiune te referi.
ªi aºa, „Dragobetele” - sãrbãtoarea - semetamorfozeazã cu timpul, în „Dragobetele” -flãcãul avid dupã sãrutul fetelor ºi al femeilor.Continuând povestea, „Dragobetele, ce pupafetele” putea fi fiul „Babei Dochia” sauciobanul ”Dragomir” ce o însoþea pe babãînspre primãvarã. Poate fi, de asemenea,logodnicul pãsãrilor, protectorul nunþilor ºi-alnaturii!
E de reþinut cã dragul nostru „Dragobete”este o figurãluminoasã, po-zitivã, aºteptatãpentru cã aduceprimãvara. Pentrucã se sãrbãtoreºtepe date diferite
(24, 28 februarie, dar ºi pe 1, 3, 25 martie,depinzând de regiunea geograficã)
„Dragobetele” capãtãsemnificaþii demãrþiºor. Nu ni-l
putem imaginaaltfel decât ca pe
un tânãr. Un tânãrfrumos, vesel,seducãtor, cu un firde iarbã între dinþi,hoinãrind peste vãi ºidealuri în cãutarea
iubitei. ªi cum trece elºãgalnic mirosind a
toporaºi ºi a viorele, înurma lui înverzesccâmpurile, ciripesc
pãsãrile, cântã naturaºi se înnoieºte firea.
Apoi...pãzea! sã nu teprindã haihuiprin pãduripentru cã, în
virtutea vechiuluisãu obicei, a datinii...
„Dragobetele trebuie sã pupe fetele!”.Lucia Bibarþ
„Dragobetele, maipupã fetele?”
februarie - martie 2011 Pagina 11
ªobolan
În 2010 ªobolanii au trecutprin multe schimbãri controver-sate, aºa cã vor fi bucuroºi sãînceapã un an nou, Anul Iepureluide Metal. 2011 va fi total diferitde ultimul an, pentru cã se vadesfãºura într-un ritm lent ºi sigur,în care ªobolanul trebuie sã-ºipãstreze rãbdarea. Va face paºimici însã nu va risca prea mult ºiastfel îºi va atinge obiectivele. Vafi nevoie sã-ºi foloseascãcapacitãþile la maxim - inteligenþa,experienþa de viaþã, pentru cã sã iacele mai bune decizii (Aprilie,Octombrie, Noiembrie). Dinpunct de vedere al dragostei aparnoutãþi mari: este vorba fie de ologodnã, o nuntã sau naºterea unuicopil (Iulie, August, Decembrie,Ianuarie). Este timpul sã creºti ºisã te dezvolþi, sã te ocupi de viseleºi pasiunile tale, chiar ºi de hobby-uri. Creativitatea va fi la cotemaxime pentru cei care scriu saucreeazã. Din punct de vedere alsãnãtãþii îþi revii ºi te simþi maiputernic, te îngrijeºti mai atent.
Bivol
În 2010 simþi cã ai crescut, cãte-ai schimbat, însã 2011 vine cuveºti ºi mai bune: dacã îþi doreºtisã-þi schimbi cariera sau orice altaspect important al vieþii tale,acum e momentul! În februarie,martie ºi septembrie primeºtipropuneri interesante ºi aparoportunitãþi neaºteptate. Iese înevidenþã ºi aspectul amoros alvieþii tale, dacã nu eºti într-orelaþie s-ar putea sã întâlneºtiomul potrivit, în locul potrivit.Dacã deja eºti implicat, relaþia vadeveni mai puternicã ºi mai
plãcutã. Momentele potrivite casã te bucuri de relaþia ta sunt înIunie, Iulie ºi Octombrie. Esteimportant sã rãmâi activ însocietate în 2011, sã-ºi pãstrezirelaþiile, dar sã-þi faci ºi unele noi,mai ales în Martie, August ºiDecembrie.
Tigru
Anul Tigrului, 2010 þi-a adusenergie creatoare, putere ºiarmonie, aºa cã ar trebui sã te simþidestul de bine în pragul lui 2011.ªi Anul Iepurelui va fi unul bunpentru tine, mai ales cã iese înevidenþã aspectul romantic alvieþii tale. Mulþi dintre Tigriimplicaþi într-o relaþie vor hotãrî cãe momentul sã se cãsãtoreascã, iarcei singuri au mari ºanse sã-ºiîntâlneascã perechea perfectã înlunile Iunie ºi Septembrie. Dinpunct de vedere financiar le mergebine, au ºanse sã câºtige mai mulþibani ºi sã facã planuri pentru oafacere. Anul acesta Tigrii vorputea sã se relaxeze ºi sã se bucurede rezultatele muncii lor. Dacãexistã un loc pe care a visatîntotdeauna sã-l viziteze, anulacesta va reuºi în sfârºit s-o facã.
Iepure
2010 nu a fost un an strãlucitpentru tine, însã 2011 este anul tãuºi îþi va aduce lucruri bune. Esteun an foarte productiv pentru þine,mai ales din punct de vedere alcarierei. În acelaºi timp, dacã tegândeai sã-þi schimbi domeniul deactivitate sau locul de muncã,acum ai ºansa s-o faci.Schimbarea aceasta îþi va aducemai multã energie ºi optimism,
mai ales în Martie, Mai,Octombrie ºi Noiembrie. Iepureleva avea noroc la bani ºi s-ar puteasã primeascã o mãrire de salariusau sã fie plãtit pentru o idee bunã.August, Septembrie ºi Decembriesunt luni foarte bune din punct devedere social, cãci vei întâlnimulþi oameni noi ºi interesanþi.Relaþiile amoroase se miºcãrepede, sunt tot mai serioase. Dinpunct de vedere al sãnãtãþii nu staila fel de bine, ar trebui sã teodihneºti mai mult.
Dragon
Spre deosebire de 2010,Dragonul va avea un an maiechilibrat ºi sigur, cu schimbãrimici ºi benefice. Aparîmbunãtãþiri la locul de muncã,unde ai putea sã fi promovat.Iulie, Septembrie ºi Noiembrie îþioferã ºansa de a te re-inventa ºi dea-þi schimba direcþia de activitate.Este o perioadã bunã pentru studiiºi teste. 2011 va fi un an pozitiv ºiplin de fericire pentru Dragon, seîmbunãtãþeºte inclusiv parteafinanciarã, pentru cã ai un simþascuþit al negocierii ºi afacerilor.Cãlãtoriile sunt binevenite, maiales alãturi de prietenii sau familiata. În Aprilie ºi Septembrie estebine sã-þi iei o vacanþã ºi sã teodihneºti aºa cum se cuvine.Ocupã-te de talentele tale în acestan, dar ºi de hobby-uri, pentruaceste lucruri 2011 duce laoportunitãþi deosebite.
ªarpe
2011 aduce ªarpelui un an încare simte cã a revenit pe drumulcel bun, dupã un 2010 agitat. Esteplin de activitãþi, obositor, aglo-merat, rezultatele încep sã sevadã. Anul acesta ªarpele seocupã cu lucruri care îl fac sã îºiexprime creativitatea, talentele.Februarie, Martie Octombrieaduc oportunitãþi noi de caretrebuie sã profite din plin. Dinpunct de vedere financiar ªarpeleva reuºi, în sfârºit, sã eco-nomiseascã - sã redecoreze, sãcumpere, sã facã alte schimbãri.Vei reuºi sã petreci mult timp cufamilia, prietenii, iar din punct devedere al dragostei îþi mergefoarte bine. Cunoºti oameniinteresanþi cu care se leagãconexiuni romantice, trãieºtiintens fiecare clipã. Fii atent la
bârfe ºi vorbe rele, nu lerãspândeºti, altfel imaginea ta vaavea mult de suferit.
Cal
2011 este anul în care carierata va fi prioritatea numãrul 1, tevei dedica serviciului tãu ºi veitrece prin schimbãri neaºteptate.Vor apãrea ºi oportunitãþi de caretrebuie sã profiþi la momentulpotrivit. Anul acesta va trebui sã-þi îngrijeºti mai mult corpul, sã aigrijã de sãnãtate ºi de modul deviaþã ºi este timpul sã-þi schimbidieta ºi sã faci mai multã miºcare.Participi la multe evenimentesociale, eºti în mijlocul prietenilortãi ºi cunoºti persoane noi ºiinteresante. Pentru cei care suntsinguri anul 2011 aduce câtevapersoane interesante, însã vatrebui sã fi relaxat ºi sã laºilucrurile sã se desfãºoare de lasine. Cei implicaþi în relaþii auparte de armonie ºi fericire.
Caprã (Oaie)
Vei începe anul cu nevoia dea-þi schimba cariera sau cãutândun nou post de muncã. Relaþiile tevor ajuta sã gãseºti câtevaoportunitãþi interesante. Martie,Aprilie ºi Septembrie sunt lunilepotrivite pentru schimbare. Spredeosebire de ultima perioadã, anulacesta vei fi plin de energiepozitivã, optimism ºi fericire. Veideveni mai sociabil, participândla tot felul de întâlniri ºievenimente, ºi exact de asta aveainevoie ca sã-þi revii. Prieteniijoacã un rol foarte important înviaþa ta anul acesta. Dacã eºtisingur 2011 va fi un an încãrcat deromantism pentru tine, iar dacãeºti într-o relaþie serioasã, estetimpul sã faci pasul cel mare.Februarie, August ºi Septembriesunt lunile cele mai bune pentruîntâlniri pasionale, însã anulîntreg va fi plin de ele.
Maimuþa
Maimuþa va reuºi sã-ºi vadãde planurile sale ºi sã avanseze
încet dar sigur spre obiective. Esteun an plin de inspiraþie ºi ideibune, care trebuiesc puse înaplicare. 2011 aduce ºioportunitãþi în domeniulprofesional, de care trebuie sãprofiþi imediat. Trebuie sã fi înspecial atent la detalii sã nu-þiscape nimic. Februarie,Septembrie, Noiembrie lunile talenorocoase din punct de vedereprofesional. În timpul anului vorapãrea momente memorabilealãturi de familie, prieteni, iarDecembrie vei fi foarte activ însocietate. Vei întâlni o persoanãde sex opus pentru o relaþie. Ar fibine sã mergi la expoziþii, lamuzee, concerte, teatre, filme.
Cocoº
Anul 2011 va fi unul liniºtitpentru Cocoº, când va trebui sã-ºicultive rãbdarea ºi simþul etic. Lalocul de muncã este foarteimportant sã lucreze în echipã ºisã-ºi facã relaþii care sã-l ajute. Vaputea sã se evidenþieze în Martie,Aprilie ºi Noiembrie ºi sãprimeascã propuneri noi ºiinteresante. Munca pe care o faceacum îi va aduce rezultate în2012, Anul Dragonului. Dacãapare ºansa de a studia, trebuie sãprofiþi de ea pentru cã o sã-þiaducã mari avantaje în viitor. ÎnMartie, Iulie ºi August eºti activdin punct de vedere social ºitrebuie sã fi atent la cum îþicontrolezi impulsurile - ai grijã sãnu fii prea dur în relaþia cu opersoanã apropiatã. Viaþaamoroasã a Cocoºului esteliniºtitã ºi echilibratã. Suntindicate îmbunãtãþirile locuinþei,reparaþiile ºi alte mici lucrãri.
Câine
2011 este un an cu multeposibilitãþi pentru Câine. Accentuleste pus pe viaþa personalã, iardacã eºti implicat într-o relaþie veivedea cum aceasta devine tot maiserioasã ºi mai plãcutã pentruambii parteneri. Dacã eºti singurvei avea mare noroc sã întâlneºti opersoanã de sex opus, care estefoarte compatibilã cu tine. Dinpunct de vedere profesional, veiavea câteva propuneri interesantecare te ajutã sã creºti. Când ai vreoneclaritate, discutã cu prietenii ºifamilia ta ºi ascultã de sfaturile pecare le primeºti. Cele mai bune
luni pentru serviciul tãu suntMartie, Septembrie, Noiembrie.Anul acesta vei reuºi sã ai maimult timp pentru tine, sã te bucuride hobby-urile tale ºi chiar sãpleci în câteva cãlãtorii frumoase.
Mistreþ (Porc)
Anul acesta vei putea sã tedistrezi aºa cum îþi place þie, înmijlocul prietenilor ºi familieitale. Îþi place sã te distrezi intens,sã lucrezi intens, aºa vei reuºiparalel sã avansezi din punct devedere profesional. Trebuie sãacþionezi rapid atunci când seiveºte o oportunitate, e bine sã n-opierzi. Pentru a fi împlinit anulacesta trebuie sã te bucuri delucrurile care þi se întâmplã.
Myastro.ro
Cãsuþa redacþionalã
Directori:Ionela van Rees-ZotaBerthold J. Staicu
Redactor ºef:Liliana Moldovan
Senior editor:Vali Niþu
Redactori:Adriana CiugudeanClement LupuVeronica BayfidanJohann-Arpad BredaCãtãlina MirkovicSanda UþãOana CãtãnoiuIoana DiaconuElena TomaDiana HautschElena Cesar von SachseIulian AlexeAlina Arbajter Florin SiliºteanuLucia Bibarþ Marie Vrânceanu
Psiholog:Cristina Rãdulescu
Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu
Ziar editat de:Kulturplattform
Rumänische Asse e. V.Nürnberg
Hohe Marter 40, 90441Nürnberg
Tel. 0911 64 00 173Mobil 0160 33 73 128
Tipar executat la:Art Print S.R.L. – România
• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitatepersoanelor care le semneazã.
2011, Anul Iepurelui de Metal
Ziar distribuit pe teritoriul Germaniei. Pentru pu-blicitate ºi abonamente vã rugam sã ne contactaþi
la numerele de telefon din cãsuþa redacþionalã. ISSN 2191-7272
Vezi cum va fi anul 2011 - Anul Iepureluide Metal pentru tine, în funcþie de zodiata din horoscopul chinezesc:
