B-dul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucuresti Tel.: 40-21- . .00; 40-21- . . Fax: 40-21-312.14.16 R.C.: J40/1747/1991, Cod Fiscal: R1583816 E-mail:[email protected]318 20 318 19 77 IPTANA - S.A. S A PROIECTANT: INSTITUTUL DE PROIECTARI PENTRU TRANSPORTURI AUTO, NAVALE SI AERIENE BENEFICIAR: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor ELABORAREA STUDIULUI DE ANALIZĂ STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL SECŢIUNEA A VI-A – ZONE TURISTICE FAZA 2 – ANALIZA STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU PLANUL NAŢIONAL DE AMENAJARE A TERITORIULUI –SECŢIUNEA A VI-A ZONE TURISTICE. RAPORT DE MEDIU VOL. I Contract nr.:291/3835/05.04.2007 Faza: Raport de mediu Anul: mai 2008
INSTITUTUL DE PROIECTARI PENTRUTRANSPORTURI AUTO, NAVALE SI AERIENE
BENEFICIAR: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
ELABORAREA STUDIULUI DE ANALIZĂ STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL SECŢIUNEA A VI-A – ZONE TURISTICE
FAZA 2 – ANALIZA STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU PLANUL NAŢIONAL DE
AMENAJARE A TERITORIULUI –SECŢIUNEA A VI-A ZONE TURISTICE. RAPORT DE MEDIU
VOL. I
Contract nr.:291/3835/05.04.2007
Faza: Raport de mediu
Anul: mai 2008
ELABORAREA STUDIULUI DE ANALIZA STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL SECŢIUNEA A VI-A –
ZONE TURISTICE
Faza 2- Analiza strategică de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a – Zone Turistice.
Raport de mediu
CUPRINS VOLUMUL I Rezumat non tehnic
1. Metodologia elaborării Analizei strategice de mediu (SEA) pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a – Zone Turistice ......................................................................1
1.1. Introducere .......................................................................................................................1 1.2. Metodologia elaborării SEA pentru PATN –Secţiunea a VI-a Turism.................................3
2. Expunerea continutului şi a obiectivelor principale ale planului, precum şi a relatiei cu
alte planuri şi programe...................................................................................................................6 2.1. Expunerea continutului şi a obiectivelor principale ale planului .................................... 6 2.2. Relaţia Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – secţiunea a Via- Zone turistice cu alte planuri şi programe....................................................................................... 19
2.2.1. Relaţia Planului cu politica la nivelul Uniunii Europene...................................................19 2.2.2. Legătura PATN cu planuri/programme privind dezvoltarea durabilă la nivel comunitar .....................................................................................................................22 2.2.3. Programul de guvernare 2005-2008 ...............................................................................30 2.2.4. Planul Naţional de dezvoltare .........................................................................................31 2.2.5. Planul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice ....................35 2.2.6. Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) ...............................................35 2.2.7. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.......................................................................35 2.2.8. Programul Operaţional Sectorial -Transport (POST) ......................................................36 2.2.9. Strategia în domeniul turismului......................................................................................37 2.2.10. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor............................................................38 2.2.11. Strategii locale de dezvoltare ........................................................................................38 2.2.12. Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) .............................................................41 2.2.13. Programele ISPA şi SAPARD în România....................................................................42
3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului propus ................................................................................43 3.1. Consideraţii privind datele utilizate pentru caracterizarea stării actuale a mediului.......................................................................................................................................43 3.2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării PATN – Secţiunea VI-a Turism ........................................................45
3.2.1. Calitatea aerului şi evoluţia sa probabilă.........................................................................45 3.2.2. Calitatea resurselor de apă .............................................................................................47 3.2.3. Calitatea solului şi evoluţia probabilă a acesteia ............................................................50 3.2.4. Flora şi fauna .................................................................................................................53 3.2.5. Fondul forestier..........................................................................................................55
3.2.6. Sănătatea umană............................................................................................................59 3.2.7. Resurse balneare............................................................................................................64 3.2.8. Peisajul ......................................................................................................................65 3.2.9. Managementul riscului de mediu ....................................................................................66
4. Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ ...............................71 5. Orice problema de mediu existenta, care este relevanta pentru plan , inclusiv, in particular, cele legate de orice zona care prezinta o importanta speciala pentru mediu, cum ar fi ariile de protectie speciala avifaunistica sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001 .................................................................................................................74
5.1. Reţeaua naţională de arii protejate (arii ale reţelei Natura 2000) ..........................................76 5.2. Valori istorice, culturale şi arheologice ..................................................................................79 5.3. Probleme de mediu relevante pentru PATN Secţiunea VI-a Zone Turistice..........................85
6. Obiectivele de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, care sunt relevante pentru plan si modul in care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideraţii de mediu in timpul pregătirii planului ........................87
6.1. Obiectivele de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, care sunt relevante pentru plan ....................................................................................................87
6.1.1. Obiectivele politicii de mediu ale Uniunii Europene ........................................................87 6.1.2. Programul de guvernare 2005-2008 ...............................................................................87 6.1.3. Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) ...............................................89 6.1.4. Strategia naţională pentru conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor sale în România ...............................................................................................89 6.1.5. Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) ...............................................................90
6.2. Stabilirea obiectivelor de protecţie a mediului asociate priorităţilor PATN.............................90 7. Potentialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relaţiilor dintre aceşti factori .............................................................................................................93
7.1. Evaluarea axelor prioritare de intervenţie ..............................................................................93 7.2. Evaluarea efectelor cumulative ale PATN Secţiunea VI-a Turism asupra obiectivelor relevante de mediu .....................................................................................................................139
7.2.1. Aspecte generale privind efectele de mediu .................................................................137 7.2.2. Efectele cumulative ale PATN asupra obiectivelor relevante de mediu şi evaluarea acestora ..................................................................................................................................139
8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului ..........................................................................145 9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese si o descriere a modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati (cum sunt deficientele tehnice sau lipsa de know-how) intâmpinate in prelucrarea informatiilor cerute .......................................................148 10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului................................................................................................................150 BIBLIOGRAFIE
VOLUMUL II - ANEXE Anexa 1 – Proiect de lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional.
Secţiunea a VI-a – Zone Turistice Anexa 2 – Certificat de atestare a SC IPTANA SA pentru elaborarea studiilor de evaluare a
turistic european vizează euroregiunile de confluenţă: zona dunăreană, zona Mării Negre, zona
carpatică.
Totodată este necesară valorificarea patrimoniului cultural prin integrarea în circuitele
europene de turism tematic.
Amenajarea teritoriului trebuie să urmărească utilizarea oportunităţilor de dezvoltare ce
decurg din turism, aceasta în special pentru regiunile mai puţin favorizate.
Conform documentelor europene, vor fi promovate cu prioritate formele de turism
durabil, care ţin cont de cunoaşterea profundă a ecosistemelor şi a nivelurilor de portanţă
turistică a speţiilor, adaptate condiţiilor locale şi regionale.
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a VI-a Turism (în continuare
denumit PATN) a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, care
este Autoritatea de Management a PATN, în scopul coordonării politicilor spaţiale cu cele
specifice activităţilor de turism şi stimulării dezvoltării zonelor cu probleme economico-sociale,
dar care beneficiază de un potenţial turistic deosebit.
Prezenta lucrare reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu
(SEA) a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a VI-a Turism. Raportul de
mediu a fost întocmit în conformitate cu cerinţele Directivei Europene SEA 2001/42/EC precum
şi cu cele eale Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 care transpune prevederile Directivei mai sus
menţionate.
In procesul de elaborare a PATN, alături de elaboratori, respectiv INCD URBAN
PROIECT, INCD Turism, Institutul de Geografie al Academiei Române, au fost implicaţi
specialişti şi din alte instituţii precum Institutul Naţional de recuperare, Medicină Fizică şi
Balneoclimatologie, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, Institutul Naţional al
Monumentelor Istorice, Centrul Naţional pentru Păstrarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale,
Institutul de Memorie Culturală, Regia Naţională a Pădurilor (ROMSILVA)., ca şi experţi din
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul
Transporturilor, Ministerul Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului, Turismului şi Profesiilor
Liberale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.
2
Obiectivul principal al Planului de Amenajare a Teritoriului Secţiunea a VI-a – Turism
este: evidenţierea zonelor cu potenţial turistic mare şi foarte mare şi a infrastructurii necesare
punerii în valoare şi îmbunătăţirii accesibilităţii acestora, în scopul promovării unui turism de
calitate şi durabil.
In scopul atingerii acestui obiectiv, au fost identificate următoarele axe prioritare:
• Axa prioritară 1: Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări
de calitate şi durabile a turismului
• Axa prioritară 2: Reabilitarea infrastructurii specifice turismului
• Axa prioritară 3: Reabilitarea infrastructurii tehnice din zonele cu potenţial turistic
• Axa prioritară 4: Regenerarea zonelor urbane cu potenţial turistic degradate şi
reabilitarea acestora
• Axa prioritară 5: Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural
• Axa prioritară 6: Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare
• Axa prioritară 7: Adoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului
cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc
• Axa prioritară 8: - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor contaminate.
Obiectivele de mediu relevante pentru derularea SEA au fost determinat în cadrul
întâlnirii din luna septembrie a Grupului de lucru înfiinţat de Autoritatea de Management în
vederea SEA ( a se vedea Anexa 11). Aceste obiective au fost formulate pe baza analizării
documentelor strategice naţionale şi internaţionale relevante existente (strategii, planuri şi
programe) şi au inclus şi aspecte legate de sănătatea umană dezvoltarea unor forme de turism
uşor, aspecte specifice în cadrul NATURA 2000.
Procesul de evaluare a impactului asupra mediului generat de implementarea PATN a
presupus parcurgerea mai multor etape. In prima etapă, s-a analizat starea actuală a mediului
la nivelul întregii ţări, cu exemplificare pentru judeţele pilot, respectiv Bistriţa – Năsăud, Braşov
şi Prahova. In urma acestei analize au fost identificate problemele de mediu semnificative,
pentru care s-au formulat obiective de mediu. Evaluarea de mediu a PATN a presupus analiza
modului în care planul contribuie sau nu la atingerea acestor obiective. In final, s-a realizat o
evaluare cumulativă a efectelor PATN asupra mediului. Rezultatele evaluării indică un efect
major pozitiv. Efectele negative au fost semnalate cu preponderenţă în faza de implementare a
planului ca urmare a emisiilor atmosferice, emisii generate de activitatea de construcţii. De
asemenea, se pot înregistra unele efecte negative asupra biodiversităţii şi fondului forestier ca
urmare a realizării pârtiilor de schii şi a infrastructurii. Deşi axele prioritare au o contribuţie
diferită la atingerea obiectivelor, implementarea acestora poate avea efecte semnificative
pozitive asupra mediului.
3
Principalele măsuri de reducere a impactului asupra mediului se referă la:
- Actualizarea planurilor de urbanism, mai ales pentru zonele situate in ariile NATURA 2000
sau in imediata vecinatate a acestora
- Creerea unor zone de interes turistic în suprafeţele care dispun de cel mai înalt potenţial din
acest punct de vedere pe baza unui Plan de Urbanism Zonal (PUZ) şi a Regulamentului
de urbanism care să asigure conservarea cadrului natural al zonei, iar influenţa
antropică să fie una care să se armonizeze cu natura, cu respectarea deplină a
exigenţelor legate de protecţia mediului înconjurător.
- Corelarea Master Planului pentru Turism cu Master Planul pentru Transporturi, cu
Programul National de Dezvoltare Rurala, cu Programul Sectorial de Mediu şi cu
schemele cadru de amenajare a bazinelor hidrografice
- Asigurarea utilitatilor la nivelul unei zone/regiuni pe baza unei strategii de de dezvoltare, ceea
ce permite reducerea terenului ocupat, asigurarea calitatii apei potabile şi a celei
restituite in emisar, asigurarea mijloacelor de transport etc
- Dezvoltarea transportului intermodal
- exploatarea fondului forectier în baza managementelor silvice
- Evaluarea de mediu pentru fiecare proiect in scopul reducerii impactului negativ inerent
perioadei de constructie, ca şi a celui probabil a se produce in perioada de operare a
obiectivului proiectat.
- Unul dintre criteriile pentru selectarea constructorului să-l constituie existenţa unui sistem
integrat de management al calitatii şi al mediului bazat pe standardele internationale ISO
9001:2000 şi ISO 14001:2004 - Trebuie să se acorde prioritate investiţiilor care asigură realizarea infrastructurii şi protecţia
resurselor balneare împotriva poluării şi a supraexploatării
În concluzie, apreciem că implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional -
Secţiunea a VI-a Turism, ce se bazează pe principiile directoare pentru Dezvoltarea teritorială
durabilă a Continentului European, va avea un efect pozitiv asupra mediului şi a patrimoniului
natural şi cultural, inclusiv asupra păstrării tradiţiei.
4
Consultări Prima versiune a PATN Sectiunea a VI-a Turism a fost postată pe situl de internet al
MTCT (www.mtct.ro). O versiune tipărită a acestui document a putut fi consultată de către
publicul interesat. Pentru definitivarea PATN Sectiunea a VI-a Turism, Ministerul Dezvoltării,
Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a organizat runde de consultări cu reprezentanţii administraţiei
publice locale (arhitecţii şefi şi responsabilii cu turismul )
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a organizat un grup de lucru din
care au făcut parte reprezentanţi de la toate autorităţile administraţiei publice centrale
interesate.. In cadrul grupului de lucru s-a analizat raportul de mediu şi s-au adus completări.
Proiectul de raport de mediu a fost postat pe situl de internet al Ministerului Dezvoltării,
Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (www.mdlpl.ro).
Dezbaterea publică a fost organizată în data de 5.05.2008 în conformitate cu legislaţia
în vigoare. Observaţiile pertinente formulate în cadrul dezbaterii publice sau în scris, au fost
luate în considerare şi introduse în Raportul de mediu.
Forma finală a raportului de mediu a fost transmisă la Ministerul Mediului şi Dezvoltării
Durabile.
1
ELABORAREA STUDIULUI DE ANALIZA STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL SECŢIUNEA A VI-A –
ZONE TURISTICE
Faza 2- Analiza strategică de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a – Zone Turistice.
Raport de mediu
1. Metodologia elaborării Analizei strategice de mediu (SEA) pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a – Zone Turistice
1.1. Introducere
Urmare licitaţiei organizate de Ministerul Transporturilor, Construcţilor şi Turismului, în
calitate de beneficiar, SC IPTANA SA a realizat o analiză strategică de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a – Zone Turistice.
Conform contractului, documentaţia a fost elaborată în două etape şi anume:
- faza 1-a Aspecte relevante ale stării actuale a mediului, caracteristici de mediu,
zone cu importanţă specială pentru mediu
- faza 2 – Analiza strategică de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional
Secţiunea a VI-a – Zone Turistice. Raport de mediu
Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, analiza strategică de
mediu s-a elaborat sub forma unui Raport de mediu ce urmăreşte conţinutul cadru din Anexa 2
la sus-menţionata hotărâre şi ţine seama de prevederile caietului de sarcini, precum şi de
prevederile legale, aplicabile, menţionate în Anexa 3 la prezenta documentaţie.
Pentru fundamentarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a – Zone Turistice, denumit în continuare PATN, SC URBAN PROIECT SA a folosit Criteriile de evaluare a potenţialului de dezvoltare turistică prezentate în Anexa 10 din volumul II,
criterii aplicate pentru trei judeţe pilot, respectiv judeţele Bistriţa Năsăud, Braşov şi Prahova.
Aceste judeţe sunt analizate şi în cadrul raportului de mediu pentru a evidenţia impactul PATN asupra factorilor de mediu.
Datele privind rezultatele anchetei efectuate în judeţele mai sus menţionate referitor la:
- calitatea factorilor de mediu
- valorile culturale, monumentele istorice şi arheologice
- arii protejate
2
- programele de dezvoltare ale localităţilor cu potenţial turistic,
au fost prezentate în faza I a studiului, în prezenta documentaţie fiind prezentate numai în
sinteză.
Pentru fundamentarea raportului au fost utilizate date obţinute din următoarele surse:
- Raportul privind starea mediului în judeţul Bistriţa-Năsăud în anul 2005 elaborat de
Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud;
- Raportul privind starea mediului în judeţul Braşov în anul 2005 elaborat de Agenţia de
Protecţia Mediului Braşov;
- Raportul privind starea mediului în judeţul Prahova în anul 2005 elaborat de Agenţia de
Protecţia Mediului Prahova;
- date obţinute de la autorităţile administraţiei publice locale din cele trei judeţe
(prezentate în vol.II)
- date din literatura de specialitate (vezi bibliografia anexată),
- investigaţii de teren efectuate de specialişti.
La elaborarea studiului a participat o echipă formată din specialişti cu următoarele
specializări: arhitect, inginer, biolog, chimist şi economist. De asemenea, în procesul de
elaborare au fost implicaţi specialişti organizaţi într-un grup de lucru format din experţi ai
Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
Ministerului Transporturilor, Ministerului Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului, Turismului şi
Profesiilor Liberale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Turism, SC URBAN PROIECT SA.
In Anexa 11 se prezinta procesele verbale incheiate cu ocazia sedintelor grupului de
lucru.
SC IPTANA SA, este atestată de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ca
evaluator de mediu pentru domeniul 10 (certificat – anexa 2) şi are implementat sistemul de
management integrat calitate – mediu- securitate şi sănătate în muncă bazat pe standardele
internaţionale aplicabile (ISO 9001:2000, ISO 14001:2004 şi OHSAS 18001:1999).
3
1.2. Metodologia elaborării SEA pentru PATN –Secţiunea a VI-a Turism
Gestionarea unui sistem complex, cum este teritoriul unei ţări, sau o parte a acestui
teritoriu, impune o abordare integrată, capabilă să recunoască interesele multiple ale
utilizatorilor, care de multe ori se suprapun/intrepătrund, într-o manieră raţională şi coordonată.
Aceasta impune, printre altele şi o evaluare a impactului anumitor planuri/programe/proiecte în
vederea utilizării resurselor naturale în beneficiul social şi economic al generaţiilor actuale şi
viitoare, fără prejudicierea bazei existente de resurse şi prin asigurarea conservării proceselor
ecologice.
Tipul de document care în unele state membre este considerat a fi un plan, este cel
care stabileşte modul în care este propusă implementarea unei scheme sau a unei politici.
Acestea pot fi, de exemplu, planuri de utilizare a terenului care stabilesc modul în care va avea
loc dezvoltarea, ori prevăd reguli sau linii directoare referitoare la tipul de dezvoltare care
corespunde unei anumite zone, sau determină criteriile care trebuie luate în considerare pentru
dezvoltarea ulterioară. De exemplu, în anul 2005, în Latvia, a fost promulgată Legea privind
amenajarea teritoriului (Spatial Planning Law).
Implementarea Planului de Amenajare a Teritoriului National poate stimula şi orienta
dezvoltarea durabilă a anumitor zone prin minimizarea degradării sistemelor naturale şi crearea
cadrului instituţional pentru utilizarea viitoare a resurselor. De exemplu, in anul 1972, printr-un
Act al Congresului american, s-a implementat conceptul de management integrat al zonei
costiere ca parte a Planului de Amenajare a Teritoriului National. Acest concept a început sa fie
implementat in tot mai multe state. In prezent există un număr mare de state care şi-au stabilit
programe naţionale, mai ales în condiţiile dezvoltării explozive a industriei, a creşterii numarului
populaţiei din zona costieră (pe o fîsie de cca 50 – 60 km) şi a creşterii presiunii asupra
resurselor costiere (de uscat şi marine) fie prin impactul poluării, fie prin impactul
supraexploatării.
De asemenea, la nivelul Uniunii Europene au fost promovate noi directive privind
elaborarea planurilor de amenajare/dezvoltare în diferite domenii. De exemplu, Directiva
200/60/EC privind politica în domeniul apei stabileste cadrul de actiune pentru atingerea, printre
altele a obiectivelor ecologice şi introduce necesitatea elaborării planurilor de amenajare a
bazinelor hidrografice, planuri care trebuie să se integreze în planurile de amenajare a
teritoriului.
Experienţa Directivei 85/337/EEC, în ceea ce priveşte evaluarea efectelor anumitor
proiecte publice şi private asupra mediului (’’ Evaluarea impactului asupra mediului sau
Directiva EIA’’) a arătat că este important să se asigure o aplicare şi o implementare
consecventă în toată Comunitatea pentru a realiza potenţialul maxim în ceea ce priveşte
protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.
4
Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la
evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (’’ Directiva SEA’’) a intrat în
vigoare la 21 iulie 2001. Această Directivă obligă autorităţile publice să considere dacă planurile
sau programele pe care le pregătesc vin în întâmpinarea scopului acestei Directive şi, deci,
dacă este necesară realizarea unei evaluări de mediu a acestor propuneri, în conformitate cu
procedurile din Directivă.
Raportul de mediu reprezintă partea esenţială a evaluării de mediu şi constituie baza
pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planurilor şi programelor. Directiva 2001/42/EC a fost transpusă în legislaţia română prin HG 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe ( publicată în
Monitorul Oficial, partea I, nr 707 din 5 august 2004).
Prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 995/21 septembrie 2006,
publicat în Monitorul Oficial al României nr.812/3 octombrie 2006 s-a aprobat lista planurilor şi
programelor care intră sub incidenţa HG 1076/2004, respectiv a planurilor pentru care trebuie
realizată o evaluare de mediu. In această listă este inclus şi PATN.
Conform procedurilor HG 1076/2004, trebuie identificate, descrise şi evaluate
potenţialele efecte semnificative asupra mediului care pot apărea prin implementarea planului
sau a programului.
În acest scop procedura evaluării de mediu cuprinde 3 etape :
- etapa de încadrare a planului/ programului în procedura evaluării de mediu,
- etapa de definitivare a proiectului de plan/ program şi de realizare a raportului de
mediu
- etapa de analiză a calităţii raportului de mediu.
Aceste etape prevăd parcurgerea mai multor paşi printre care se numără şi consultarea
publicului şi a autorităţilor interesate de efectele implementării planurior/programelor, luarea în
considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi
asigurarea informării asupra deciziei luate.
Metodologia SEA folosită pentru această evaluare include toate cerinţele Directivei SEA,
recomandările metodologice din „Manualul SEA pentru Politica de Coeziune 2007-2013 şi
cerinţele stabilite prin HG nr. 1076/2004 privind aplicarea SEA în România.
Astfel, în conformitate cu cerinţele art. 9 alin.(2) din HG 1076/2004, Direcţia Generală
Amenajarea Teritoriului, Urbanism şi Politica Locuirii din MTCT, în calitate de titular al Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional– Sectiunea a VI-a Zone Turistice a transmis Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin adresa nr..1352/18.05.2006, Studiul privind
zonarea turistică a României din punct de vedere al potenţialului turistic natural şi antropic în
vederea stabilirii criteriilor de calificare pentru evaluarea şi ierahizarea localităţilor turistice din
punct de vedere al potenţialului natural şi antropic (anexa 11). In acelaşi timp, a solicitat
5
desemnarea unei persoane din cadrul MMGA care să participe la grupul de lucru organizat
pentru definitivarea PATN – Sectiunea a VI-a Turism. O astfel de solicitare a fost transmisă şi
Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Integrării Europene,
Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Sănătăţii Publice,
Ministerului Administraţiei şi Internelor, Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, agenţiilor
regionale de protecţia mediului, precum şi institutelor de profil, respectiv URBAN Proiect şi
Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism. Urmare răspunsurilor primite s-a constituit
grupul de lucru pentru elaborarea Planului şi a evaluării mediului.
Prima versiune a PATN Sectiunea a VI-a Turism a fost postată pe situl de internet al
MTCT (www.mtct.ro). O versiune tipărită a acestui document a putut fi consultată de către
publicul interesat.
Urmare deciziei luate privind realizarea în cadrul proiectului MATRA a unui proiect pilot
privind aplicarea procedurii SEA la o serie de planuri şi strategii, printre care şi la PATN –
Sectiunea a VI-a Turism, in perioada 5-6 iulie 2006, a avut loc Seminarul privind aplicarea
procedurii SEA in cadrul acestui proiect. Lista participanţilor şi tematica seminarului este
prezentată în Anexa 11.
În zilele de 7 august 2006 şi 19 octombrie 2006, au avut loc alte două seminarii pentru
aplicarea procedurii SEA la PATN – Sectiunea a VI-a Turism. Adresele de invitare la aceste
seminarii şi tematicile lor sunt prezentate în Anexa 11.
Urmare ţinerii licitaţiei publice pentru elaborarea Raportului de mediu, în data de
15.06.2007 la sediul MDLPL a avut loc şedinţa Grupului de lucru privind Raportul de mediu
asupra PATN – Sectiunea a VI-a Turism. Procesul verbal al şedinţei şi lista participanţilor sunt
prezentate în Anexa 11.
Dezbaterea publică va fi organizată după transmiterea oficială a Planului şi a acestui
proiect de Raport de mediu către MMDD şi după parcurgerea unei perioade de 45 de zile în
care publicul interesat şi alte grupe organizate vor putea analiza planul şi proiectul de raport şi
vor formula eventuale observaţii. În cadrul procesului de consultare, atât publicul cât şi
autorităţile cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului pot să işi exprime opiniile şi
sugestiile, iar rezultatele consultării, ca şi cele ale dezbaterii publice, vor fi luate în considerare
la redactarea finală a Planului care va fi transmis spre aprobare Guvernului României..
1
ELABORAREA STUDIULUI DE ANALIZA STRATEGICĂ DE MEDIU PENTRU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL SECŢIUNEA A VI-A –
ZONE TURISTICE
Faza 2- Analiza strategică de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a – Zone Turistice.
Raport de mediu
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI şi A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM şi A RELATIEI CU ALTE PLANURI şi PROGRAME
2.1 Expunerea continutului şi a obiectivelor principale ale planului Turismul reprezintă una din componentele majore ale vieţii economice şi sociale, iar România este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat, diversificat şi concentrat
(harta 2.1), caracterizat prin:
• existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu;
• o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;
• potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa;
• factori naturali recomandaţi într-o cură balneară complexă;
• patrimoniu cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţional, cu care România se
poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi din lume.
Ca sector economic cu valenţe reale de dezvoltare pe termen mediu şi lung, turismul
antrenează în sistemul său un larg evantai de activităţi economice, culturale şi sociale. In
acelaşi timp, turismul reprezintă un mijloc de valorificare a patrimoniului natural şi cultural-
instotic, conform principiilor dezvoltării durabile şi de dezvoltare rurală prin extinderea ariei
ofertei specifice şi crearea de venituri şi locuri de muncă în mediul rural, altele decât cele de
bază.
Necesitatea realizării Secţiunii a VI-a Turism din Planul de Amenajare a Teritoriului
Naţional, rezultă din nevoia de coordonare a politicilor spaţiale cu cele specifce activităţilor de
turism, precum şi din nevoia de stimulare a dezvoltării zonelor cu probleme economico-sociale,
care beneficiază de un potenţial turistic deosebit.
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a VI-a - Turism a fost elaborat pe
baza studiilor referitoare la delimitarea şi ierarhizarea zonelor cu resurse turistice, realizate
şi finalizate prin colaborări şi consultări cu organisme centrale şi judeţene. Aceste studii au
evidenţiat la nivelul ţării două categorii de zone cu potenţial turistic deosebit:
- zone cu potenţial turistic complex şi de mare valoare (24% din suprafaţa ţării) care
cuprind în mod obligatoriu Parcuri Naţionale şi Rezervaţii ale Biosferei şi unele rezervaţii şi
2
monumente ale naturii de interes naţional, valori de patrimoniu cultural de interes naţional,
resurse balneare, muzee şi case memoriale;
- zone cu potenţial turistic ridicat (34% din suprafaţa ţării) care conţin cel puţin
una din următoarele categorii: rezervaţii şi monumente ale naturii de interes naţional,
valori de patrimoniu cultural de interes naţional, resurse balneare, muzee şi case memoriale.
Harta 2.1. -
3
În afara acestor zone, deşi densitatea obiectivelor cu atractivitate turistică este mai
redusă, existenţa în numeroase locuri a unor elemente naturale şi/sau construite de interes
major, oferă posibilităţi pentru dezvoltarea de centre şi puncte turistice, zone de agrement
periurban etc.
Pentru identificarea şi delimitarea zonelor care prezintă interes turistic deosebit, URBAN
PROIECT a recurs la o metodă care a constat în inventarierea tuturor componentelor de
potenţial turistic, gruparea lor în spaţiu şi evaluarea cantitativă şi calitativă, în vederea
ierarhizării zonelor de interes turistic, pe baza unor criterii (detaliate în Anexa 10 din Volumul
Anexe) şi anume:
-valori de patrimoniu natural (rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale); -peisaj condiţii naturale (forme de relief, domenii schiabile, climă şi topoclimă, cursuri de apă, lacuri, bălţi, vegetaţie, faună); -resurse balneare (izvoare minerale, lacuri sărate nămoluri terapeutice, gaze mofetice, saline, bioclimat); -valori urbanistice (rezervaţii de arhitectură, localităţi semnificative prin existenţa unor zone protejate sau cu specific deosebit); -valori etnografice (sate cu gospodării şi arhitectură tradiţională, meşteşuguri şi instalaţii tradiţionale, obiceiuri şi port autentic); -valori memoriale (clădiri, monumente şi situri memoriale, ansambluri de artă plastică cu semnificaţie memorială); -muzee; -localităţi şi puncte de cazare – alimentaţie pentru turism (staţiuni de interes naţional, staţiuni de interes regional şi local, centre ale turismului de tranzit, sate turistice, dotări pe trasee turistice, dotări în zona montană); - instalaţii pentru tratament balnear (complexe balneare, baze de tratament independente, izvoare minerale amenajate, saline amenajate pentru tratament, mofete); -echipament recreativ sportiv (pârtii de schi, mijloace de transport pe cablu, terenuri de sport, patinoare, baze nautice, baze hipice, cluburi, săli de sport, plaje); -căi rutiere (drumuri modernizate de importanţă europeană, drumuri modernizate, drumuri nemodernizate); -căi ferate (magistrale de importanţă europeană, căi ferate principale, căi ferate secundare); -căi aeriene (aeroport cu trafic intern şi internaţional, aeroport cu trafic intern, aeroport utilitar). Delimitarea zonelor cu potenţial turistic a avut în vedere conţinutul secţiunilor
PATN şi a lucrarii Carta Verde – Dezvoltarea rurala a Romaniei.
Metodologia utilizată pentru delimitarea şi ierarhizarea zonelor cu resurse turistice a
fost testată pentru judeţele Bistriţa Năsăud, Braşov şi Prahova, prin realizarea unor studii de
caz.
Materialul cartografic (anexele 3, 5, 6 la proiectul de Plan de Amenajare a Teritoriului
Naţional- Secţiunea a VI-a Turism, respectiv hărţile 2.2. ÷ 2.4 prezentate în continuare), ce
constituie parte integrantă din Plan, ilustrează semnificativ repartiţia zonelor cu potenţial
turistic deosebit la nivelul ţării şi gruparea geografică a acestora.
4
Harta 2.2
5
Harta 2.3.
6
Harta 2.4
7
In anexa 1 la prezentul raport sunt prezentate, prin exemplificare pentru judeţele
Bistriţa Năsăud, Braşov şi Prahova, hărţi privind:
- zone cu resurse turistice (planşa a);
- infrastructura specific turistică (planşa b);
- infrastructura tehnică (planşa c);
- relaţia dintre resursa turistică şi infrastructura specific turistică şi tehnică (planşa
d);
Prin PATN - Sectiunea VI Turism se instituie obligativitatea introducerii zonelor
turistice deosebite în planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism zonale,
judeţene, municipale, orăşeneşti sau comunale şi se impun, pentru valorificarea eficientă
a potenţialului turistic al ţării, unele măsuri, precizându-se:
- zonele turistice deosebite de interes naţional prin valorile pe care le cuprind şi
măsuri de protecţie şi dezvoltare durabilă a acestora.
- priorităţile politicilor de dezvoltare spaţiale a turismului în zonele cu probleme
de dezvoltare economico-socială beneficiare de resurse turistice şi facilitaţile fiscale şi de
altă natura pentru sprijinirea relansării economice prin activităţi de turism, agroturism, turism
rural.
In cadrul PATN se prezintă:
- analiza şi diagnoza potenţialului turistic la nivelul unităţilor administrativ teritoriale;
- direcţii de dezvoltare a turismului, aşa cum rezultă din alt2e programe şi planuri
naţionale
- zone rurale cu potential turistic;
- zone defavorizate din punct de vedere economic, dar cu potential turistic ridicat.
- anexe tabelare conţinând:
o lista unităţilor administrativ- teritoriale cu concentrare mare şi foarte mare a
resurselor turistice (tabel nr.1)
o lista unităţilor administrativ- teritoriale cu concentrare foarte mare a
resurselor turistice care au probleme ale infrastructurii (tabel nr.2)
- Hărţi privind:
o Zone cu resurse naturale şi antropice (planşa nr.1 din PATN)
o Infrastructura specific turistică în zone cu resurse naturale şi antropice, mari
şi foarte mari (planşa nr.2)
o Infrastructura tehnică în zone cu resurse naturale şi antropice, mari şi foarte
mari(planşa nr.3)
8
o Infrastructura specific turistică şi tehnică în zone cu resurse naturale şi
antropice, mari şi foarte mari (planşa nr.4)
Pentru stabilirea obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului Secţiunea a VI-a –
Turism s-a ţinut cont de următoarele aspecte (ce sunt detaliate în cadrul cap.2.2):
• necesitatea armonizării cu normele europene şi în special cu Principiile directoare
pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului European
• obiectivele privind dezvoltarea durabilă cuprinse în alte planuri şi programe
internationale şi naţionale
• obiectivele privind protecţia mediului stabilite la nivel internaţional şi naţional
• obiectivele strategice privind dezvoltarea turismului cuprinse în Strategia în domeniul
turismului şi în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026
(MPDTN)
In cadrul MPDTN, la cap. 7 au fost stabilite punctele forte şi punctele slabe ale
României ca destinaţie turistică iar în capitolul 10 sunt prezentate directiile/initiativele
strategice referitoare printre altele la :
Planificare şi infrastructura fizica
Imbunatatirea produselor turistice
Servicii de informare
Mediul natural
Politica de investitii
In tabelul 2.1. de mai jos sunt prezentate, extras din MPDTN, punctele forte şi
punctele slabe ale României ca destinaţie turistică în ceea ce priveşte:
• Geografie şi mediu
• Cultură şi patrimoniu cultural;
• Infrastructură, transport şi comunicaţii
• Altele
9
Tabelul 2.1. Puncte forte şi puncte slabe ale României ca destinaţie turistică
Nr. crt
Domeniu Puncte forte Puncte slabe
1 Geografie şi mediu • Biodiversitatea Deltei Dunării (Rezervaţie a biosferei, aflată în patrimoniul Mondial al UNESCO)
• Diversitatea parcurilor naţionale şi a ariilor naturale protejate – 7% din suprafaţa ţării – cu păduri, lacuri şi râuri nepoluate
• Litoralul şi plajele Mării Negre • Munţii Carpaţi • Fluviul Dunărea • Număr mare de peşteri • Diversitatea florei şi faunei, din care
numeroase specii unice sau cu cea mai mare densitate din Europa, în special carnivore mari
• 35% din izvoarele de ape minerale din Europa şi de mofete, care oferă o gamă largă de tratamente balneare
• Climat temperat continental • Condiţii naturale bune pentru activităţi de
• Poluarea industrială • Unităţi industriale dezafectate şi poluante cu un
impact vizual negativ • Puncte de colectare şi reciclare a deşeurilor slab
răspândite sau insuficiente • Poluarea Dunării, a Mării Negre şi a râurilor • Eroziunea şi poluarea plajelor • Schimbarea climei reprezintă o ameninţare la
adresa staţiunilor montane schi • O slabă implementare a legislaţiei de mediu ca
urmare a lipsei resurselor umane şi materiale • Densitatea excesivă a unităţilor turistice în
anumite zone • Utilizarea abuzivă a bazei forestiere
10
Nr. crt
Domeniu Puncte forte Puncte slabe
2 Cultură şi patrimoniu cultural • Diversitatea obiectelor de patrimoniu – mănăstiri, şantiere arheologice, aşezări fortificate etc, inclusiv 7 obiective/areale care se află în patrimoniul mondial al UNESCO
• Cetăţi medievale • Aşezari rurale în care se poate
experimenta stilul de viaţă tradiţional • Muzee – pe diverse tematici • Spectacole muzical – artistice de talie
mondială – atât clasice, cât şi moderne
• O gamă largă de festivaluri de tradiţii şi folclor
• Legende – Dracula etc. • Sibiu – Capitală culturală a Europei în
2007
• Starea de degradare a numeroase clădiri şi monumente istorice
• Legislaţia privind conservarea clădirilor şi
păstrarea caracteristicilor arhitecturale nu este implementată
• Calitatea prezentării şi traducerii în muzee este, în
general, de slabă calitate • Lipsa unei baze de date a festivalurilor şi
evenimentelor culturale care să permită o promovare eficientă pentru turişti (interni şi străini)
• Lipsa susţinerii faţă de tradiţiile locale şi folclor
11
Nr. crt
Domeniu Puncte forte Puncte slabe
3 Infrastructură, transport şi comunicaţii
• O reţea bună de aeroporturi • O reţea feroviară mare – a patra ca
mărime din Europa • Reţea de drumuri amplă, cu numeroase
puncte de trecere a fronrierei • Companii de transport aerian cu o reţea
amplă de destinaţii şi prezenţa a numeroşi alţi transportori
• Autocare de înaltă calitate pentru transportul interurban şi alte mijloace de transport prin tur-operatori
• Un sistem de transport fluvial bine pus la punct
• Reţele de telecomunicaţii bine dezvoltate – telefon, radio , GSM, satelit
1. Furnizarea energiei electrice pentru 95% din ţară
• Slaba dotare a aeroporturilor locale şi a gărilor • Este necesară, în unele cazuri, extinderea pistelor
aeroporturilor pentru a le transforma în noduri regionale de transport aerian şi pentru a facilita dezvoltarea turismului
• Calitatea slabă a trenurilor şi autobuzelor • Calitatea slabă a drumurilor • Lipsa autostrăzilor şi drumurilor trans – europene
nefinalizate • Lipsa şoselelor de centură în jurul oraşelor
istorice • Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele şi
atracţiile turistice – indicatoare turistice convenţionale internaţionale de culoare maro
• Electrificarea insuficientă a reţelei de căi ferate • Acces limitat pentru persoanele cu dizabilităţi la
numeroase hoteluri şi puncte de atracţie turistică • Lipsa sistemelor de canalizare şi de alimentare cu
apă, în special în zonele rurale
12
• Dotări depăsite în numeroase staţiuni balneare • Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare în
numeroase obiective turistice • Retea redusă şi incorect răspândită a centrelor de
informare turistică • Rute de transport aerian naţional şi orare de zbor
necoordonate • Slabe facilităţi de transport terestru la
aeroporturile regionale Lipsa unui centru internaţional de conferinţe special
destinat acestui scop
4. Altele • Interesul crescut al investitorilor străini în dezvoltarea turismului
• Sezon turistic scurt al staţiunilor de pe litoral şi al staţiunilor pentru practicarea sporturilor de iarnă
13
Având în vedere cele prezentate mai sus, obiectivul principal al Planului de Amenajare a
Teritoriului Secţiunea a VI-a – Turism este: evidenţierea zonelor cu potenţial turistic mare şi
foarte mare şi a infrastructurii necesare punerii în valoare şi îmbunătăţirii accesibilităţii acestora,
în scopul promovării unui turism de calitate şi durabil.
In scopul atingerii acestui obiectiv, au fost identificate următoarele axe prioritare:
• Axa prioritară 1: Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări
de calitate şi durabile a turismului
• Axa prioritară 2: Reabilitarea infrastructurii specifice turismului
• Axa prioritară 3: Reabilitarea infrastructurii tehnice din zonele cu potenţial turistic
• Axa prioritară 4: Regenerarea zonelor urbane cu potenţial turistic degradate şi
reabilitarea acestora
• Axa prioritară 5: Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural
• Axa prioritară 6: Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare
• Axa prioritară 7: Adoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului
cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc
• Axa prioritară 8: - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor
şi reabilitarea siturilor contaminate.
14
2.2. Relaţia Planului de Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea a VI-a - Zone Turistice cu alte planuri şi programe
Analiza relaţiei PATN cu alte planuri şi programe trebuie realizată plecând de la
următoarele premize:
• dezvoltarea turismului necesită o infrastructură tehnică şi specifică adecvată
• turismul trebuie realizat astfel încât impactul asupra mediului natural şi a celui
antropic sa fie minim.
2.2.1. Relaţia Planului cu Politica la nivelul Uniunii Europene
Necesitatea realizării Secţiunii a VI-a Turism din Planul de Amenajare a Teritoriului
Naţional rezultă din nevoia de coordonare a politicilor spaţiale cu cele specifice activităţilor de
turism, precum şi din nevoia de stimulare a dezvoltării zonelor cu probleme economico-sociale,
dar care beneficiază de un potenţial turistic deosebit.
Armonizarea cu normele europene
Integrarea turismului românesc în turismul european se circumscrie procesului mai
amplu de integrare generală a României în structurile europene.Ca urmare, se are în vedere
dezvoltarea şi promovarea unui turism durabil, pe principii ecologice, combaterea poluării mai
ales în zonele de mare atractivitate turistică,sprijinirea dezvoltării turismului cultural, a turismului
rural,asigurarea securităţii turiştilor.Integrarea ofertei turistice româneşti în circuitul turistic
european vizează euroregiunile de confluentă: zona dunăreană, zona Mării Negre, zona
carpatică.
Totodată este necesară valorificarea patrimoniului cultural prin integrarea în circuitele
europene de turism tematic.
În vederea realizării acestor obiective este necesară evaluarea reală a resurselor şi a
potenţialului turistic şi corelarea programelor naţionale, regionale şi locale de dezvoltare din
diferite domenii.
Pentru încurajarea unor politici promoţionale pe plan intern şi internaţional şi dezvoltarea
unor programe pentru educarea, formarea şi perfecţionarea profesională a personalului activ şi
a celor implicaţi în tursim, se impune corelarea cadrului juridic existent cu normele Organizaţiei
Mondiale a Turismului şi ale Uniunii Europene.
In procesul de armonizare cu normele europene trebuie ţinut cont de:
• Perspectiva dezvoltării teritoriale a Uniunii Europene
Noua Politică de Coeziune a Uniunii Europene se concentrează asupra a trei obiective
principale:
- Convergenţă,
- Concurenţă regională şi ocuparea forţei de muncă
- Cooperare teritorială la nivel european.
In fig. 2.5. de mai jos se prezintă două scenarii privind politica la nivelul Uniunii Europene.
- Scenariul 1: scenariul în care politicile publice la nivel UE se concentrează pe
competiţia globală şi nu atât de mult pe coeziune. Bugetul UE se va diminua şi
se va direcţiona către C&D, educaţie, TIC şi accesibilitate externă strategică.
Politica agricolă comună va fi subiect de liberalizare radicală şi reduceri
bugetare. Fondurile structurale vor fi reduse şi concentrate în zone mai puţin
dezvoltate dar cel mai competitive. Serviciile publice vor fi liberalizate şi
privatizate
- Scenariul 2: scenariul in care politicile publice la nivel UE se concentrază pe
coeziunea economică, socială şi teritorială şi nu pe competitivitatea globală..
16
Prioritate: Competitivitatea Prioritate : Coeziunea Scenariul 1 Scenariul 2 Fig. 2.5 Priorităţi ale Uniunii Europene Sursa: European Spatial Planning Observation Network
17
2.2.2. Legătura PATN cu planuri/programe privind dezvoltarea durabilă la nivel comunitar
2.2.2.1. Strategia europeană de dezvoltare durabilă (Gothenburg, 2001) Consiliul European a adoptat la Gothenburg în anul 2001 prima Strategie Europeană
de Dezvoltare Durabilă (numită în continuare SEDD), care a fost reînnoită la Bruxelles în
anul 2006.
SEDD atrage atenţia asupra tendinţelor nedurabile legate de: schimbările climatice şi
consumul de energie, care reprezintă o ameninţare la adresa sănătăţii publice, sărăcia şi
terenurilor şi transporturile. SEDD a stabilit ţinte noi pentru ţările europene, unele dintre
acestea având legături directe sau indirecte cu domeniul turismului. Principalele provocări
prezentate în cadrul SEDD sunt reprezentate de:
- schimbările climatice şi energia nepoluantă,
- dezvoltarea durabilă
Printre obiectivele operaţionale care au impact şi asupra dezvoltării turismului se numără:
- Adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora ar trebui integrate în toate
politicile comunitare relevante.
- Până în anul 2010, biocombustibilul ar trebui să reprezinte 5,7% din combustibilul folosit în
transport, ca ţintă reper.
- Atingerea unui nivel de economisire general de 9% din consumul final de energie, pe
parcursul a 9 ani până în anul 2017.
- Decuplarea creşterii economice de cererea de transport în scopul reducerii impactului
asupra mediului înconjurător.
- Atingerea unor niveluri durabile de consum de energie pentru transporturi şi diminuarea
emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi.
- Diminuarea emisiilor poluante generate de transporturi la niveluri care reduc la minim
efectele asupra sănătăţii populaţiei şi/sau mediului înconjurător.
- Realizarea unui transfer echilibrat către mijloacele de transport care respectă mediul
înconjurător în scopul creării unui sistem durabil de mobilitate şi transport.
- Reducerea zgomotului generat de transport atât la sursă, cât şi prin măsuri de atenuare
astfel încât nivelurile generale de expunere să aibă un impact minim asupra sănătăţii
populaţiei.
- Înjumătăţirea deceselor cauzate de accidente rutiere până în anul 2010 în comparaţie cu
anul 2000.
18
Introducerea de politici de promovare a transportului feroviar (atât pentru transportul
de pasageri, cât şi pentru cel de mărfuri) şi a transportului public rutier duce la o dezvoltare
favorabilă a sectorului transport al UE. Îmbunătăţirile sunt şi mai semnificative dacă se
implementează şi politici orientate spre utilizarea mai raţională a mijloacelor de transport
(prin îmbunătăţirea coeficienţilor de încărcare a vehiculelor). În acest caz, necesarul de
energie în sectorul transport poate scădea de la nivelurile actuale cu –13,0% până în 2010 şi
se poate menţine la un nivel semnificativ redus chiar şi pe termen lung (–8,7% în anul 2030).
Reacţia consumatorilor la mai multe instrumente de politici publice utilizate în trecut a fost
scăzută, de ex. introducerea de taxe foarte mari pentru combustibilii folosiţi la transportul
rutier privat. Importanţa crescândă a sectorului transport pentru evoluţia viitoare a sistemului
energetic al UE a dus la elaborarea Cărţii Albe privind politica europeană de transport, care
poate juca un rol important în scăderea presiunilor cauzate de creşterea rapidă a utilizării
transportului.
Acest gen de opţiuni de politici publice vor contribui, de asemenea, la progrese în ceea ce
priveşte îmbunătăţirea calităţii aerului, reducerea congestiilor, etc.
Pentru a obţine o percepţie analitică mai bună a rezultatelor acestui scenariu, au fost definite
două situaţii alternative:
- Un scenariu care porneşte de la premisa că ponderea activităţilor de transport feroviar (atât
de pasager, cât şi de mărfuri) şi transport public rutier va rămâne în esenţă stabilă la nivelul
anului 1998 până în anul 2010, în contrast cu tendinţa actuală de diminuare continuă a
ponderii acestor mijloace de transport. Această creştere va fi în detrimentul celorlalte
mijloace de transport, ducând la deţinerea unei ponderi mărite a transportului feroviar şi a
transportului public rutier.
- Un scenariu care porneşte de la aceleaşi premise menţionate mai sus privind activităţile de
transport feroviar şi transport public rutier, dar care, în plus, ia în considerare şi supoziţia
conform căreia, până în anul 2010, coeficienţii de încărcare vor creşte semnificativ faţă de
tendinţele actuale.
Aceasta înseamnă că toate mijloacele de transport vor fi utilizate într-un mod mult mai
eficient decât la ora actuală. Acest scenariu este în conformitate cu Cartea Albă privind
politica de transport aprobată de Comisia Europeană. Prin urmare, se poate considera că
acesta este scenariul care include aproape toate măsurile care pot fi implementate până în
2010 pentru a reduce consumul de energie şi emisiile de CO2 din domeniul transporturilor în
conformitate cu evoluţiile economice viitoare. Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru
susţinearea turismului trebuie să ia în considerare aceste aspecte.
19
2.2.2.2. Principii directoare pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului European Aceste principii au fost elaborate la Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu
Amenajarea teritoriului (CEMAT 2000). In ceea ce priveşte elaborarea unei amenajări
durabile a teritoriului Consiliului Europei, vor trebui luate în considerare următoarele 10
principii:
Nr. crt
Principii Comentariu
1. Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice echilibrate şi de îmbunătăţire a competitivităţii
(31) Deciziile şi investiţiile cu efecte teritoriale se orientează prin raportare la un model de dezvoltare policentrică, atât la nivel european cât şi la nivel naţional şi regional. Aceasta presupune ca atractivitatea, în materie de investiţii economice, a metropolelor europene şi a oraşelor-porţi va trebui să fie îmbunătăţită, iar cea a regiunilor slabe structural vor trebui să fie întărită. Aceasta se referă în special la regiunile cu industrie veche şi la regiunile rurale. În acest scop, regiunilor şi municipalităţilor trebuie să li se dea posibilitatea să practice o politică activă a amenajării teritoriului. Condiţiile necesare pentru aceasta sunt existenţa colectivităţilor teritoriale legitimate de democraţie şi un standard ridicat al practicilor administrative şi al politicii aplicate, ca şi o întărire a implicării în procesul de amenajare a cetăţenilor şi a grupurilor societăţii.
2. Promovarea încurajării dezvoltării generate de funcţiile urbane şi de îmbunătăţirea relaţiilor dintre oraşe şi sate
(32) Sistemele urbane şi funcţiunile urbane, inclusiv cele urbane de mărime mică şi mijlocie din regiunile rurale, trebuie să fie dezvoltate în aşa fel încât accesul regiunilor rurale la funcţiile urbane să fie înlesnite. Construirea şi întărirea reţelelor de oraşe ameliorează complementaritatea între oraşe, creşte sinergiile şi economiile de scară, favorizează specializarea şi determină beneficii prin intermediul concurenţei economice, evitând totodată obstacolele. (33) Parteneriatele oraş-sat au de jucat un rol din ce în ce mai important, mai ales în domeniul unei structuri echilibrate a armăturii urbane, a dezvoltării reţelelor de transporturi publice, al revitalizării şi diversificării economiei zonelor rurale, al creşterii productivităţii infrastructurilor, al dezvoltării spaţiilor de agrement pentru populaţiile urbane, al protecţiei şi valorificării patrimoniului natural şi cultural. Condiţiile pentru un parteneriat oraş-sat eficient rezidă într-o bună colaborare între colectivităţile teritoriale, pe picior de egalitate.
20
Nr. crt
Principii Comentariu
3. Promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate
(34) Realizarea rapidă a reţelei paneuropene de transport este condiţia indispensabilă a unei bune accesibilităţi macro-spaţiale în interiorul continentului european şi ea trebuie consolidată (cf. § 20). Acordurile realizate în ceea ce priveşte conceperea reţelelor vor trebui, după caz, să fie verificate şi completate din punct de vedere al amenajării teritoriului. (35) O politică de amenajare mai echilibrată din punct de vedere regional trebuie să asigure o mai bună interconexiune a oraşelor mici şi mijlocii, ca şi a spaţiilor rurale şi a regiunilor insulare, la principalele axe şi centre de transport (căi ferate, autostrăzi, porturi, aeroporturi, centre intermodale) şi eliminarea carenţelor în materie de legături intraregionale. Accesibilitatea regională trebuie să fie ridicată prin eliminarea verigilor lipsă intraregionale. Datorită creşterii permanente a fluxurilor de trafic, este o necesitate dezvoltarea de strategii integrate care iau în considerare diferite moduri de transport şi, în acelaşi timp, imperativele amenajării. Trebuie luat în considerare impactul mai mic asupra mediului al căii ferate, al căilor fluviale şi al transportului maritim
4. 4. Facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
(36) Apariţia societăţii informaţionale este astăzi fenomenul cel mai semnificativ al remodelării societăţii globale şi a structurilor sale teritoriale. O atenţie deosebită trebuie acordată tuturor regiunilor pentru ca accesul la informaţie să nu fie limitat de constrângeri fizice sau de altă natură. Ar trebui realizate îmbunătăţiri ale reţelelor de telecomunicaţii iar tarifele nu ar trebui să fie prohibitive. Ar trebui promovate conexiunile la nivel naţional şi regional între furnizorii de informaţie şi utilizatorii potenţiali, cum ar fi parcurile tehnologice, institutele de transfer de tehnologie, centrele de cercetare şi de formare, etc. Crearea de bănci de date regionale în linie (produse, instrucţiuni, turism etc) va trebui să fie favorizată pentru a înlesni comunicarea externă a regiunilor ca şi interconexiunile lor cu economia globală.
5. Reducerea degradării mediului
(37) Problemele de mediu care decurg dintr-o coordonare insuficientă a politicilor sectoriale sau din deciziile locale trebuie să fie anticipate şi contracarate. În această perspectivă, politica de amenajare trebuie să acorde o atenţie deosebită practicilor agricole şi silvice mai puţin distrugătoare, promovării sistemelor de transport şi de energie care să favorizeze mai mult mediul ambiental, regenerarea zonelor urbane degradate şi reabilitarea acestora, regenerarea mediului din zonele afectate de activităţi îndustriale poluante şi de vechile zone militare, ca şi controlul sub-urbanizării.
21
Nr. crt
Principii Comentariu
6. Valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural
(38) Resursele naturale contribuie nu numai la echilibrul ecosistemelor, dar şi la activitatea regiunilor, la valoarea lor recreativă şi la calitatea generală a vieţii. Acestea trebuie, în consecinţă, să fie protejate şi valorificate. Convenţia privind Conservarea Vieţii Sălbatice şi a Mediului Natural al Europei (1979)13 şi Strategia Paneuropeană a Diversităţii Biologice şi Peisagere (1996)14 trebuie totodată să fie luate în considerare în cadrul unei politici de amenajare integrate. (39) Strategiile integrate pentru gestiunea resurselor de apă15 trebuie să includă protecţia apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, controlul activităţilor agricole în materie de fertilizare şi irigare, tratamentul apelor uzate, etc. Alimentarea cu apă a unei regiuni îndepărtate ar trebui să fie avută în vedere doar atunci când resursele locale sunt insuficiente sau inexploatabile şi când posibilităţile locale de păstrare a apei au fost epuizate. În materie de protecţie a calităţii apelor potabile din pânzele freatice, este de asemenea esenţial să se stabilească o corespondenţă între expansiunea reţelelor de alimentare cu apă cu cele de eliminare a apelor uzate (reţele de canalizare şi staţii de tratare). (40) Amenajarea teritoriului are de asemenea ca sarcină să contribuie la reconstituirea reţelelor ecologice. În acest context, trebuie acordată o atenţie deosebită spaţiilor şi suprafeţelor sensibile şi de mare valoare ecologică (zone umede, etc). Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie identificate diverse elemente ecologice cum ar fi zonele de proximitate naturală, resursele de apă, climatele terapeutice, zonele industriale dezafectate care trebuie amenajate. Tratarea lor pretinde măsuri adecvate.Construcţia unei reţele ecologice coerente formate din zone de protecţie speciale în interiorul Uniunii Europene şi a ţărilor candidate numită Natura 2000 participă, printre alte măsuri, la realizarea acestui obiectiv. În cooperare cu Conferinţa Europeană Miniştrilor mediului („Mediu pentru Europa”), aceste reţele şi zone cu probleme vor trebui dezvoltate la scara întregii Europe.
7. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare
(41) Valorificarea patrimoniului cultural, care creşte atractivitatea regională şi locală pentru investitori, pentru turism şi populaţie, este un factor important de dezvoltare economică şi contribuie astfel în mod semnificativ la întărirea identităţii regionale. Amenajarea teritoriului va trebui să contribuie la o gestiune integrată a patrimoniului cultural înţeleasă ca un proces evolutiv care protejează şi conservă patrimoniul luând în considerare nevoile societăţii moderne. Şcolile şi curentele artistice au lăsta monumente şi urmele lor în numeroase ţări (de exemplu Drumul Renaşterii, Drumul Reformei şi al Contrareformei, Drumul Veneţian, Drumul Bizantin, Drumul Otoman, Drumurile Hanseatice şi ale Vikingilor, Drumul Artei Moderne). Identificarea lor şi elaborarea unor concepte comune în materie de conservare, de restaurare şi de utilizare ar putea constitui sarcina unui „ Program al marilor itinerarii culturale”. În acelaşi mod ar putea fi incluse în itinerariile culturale mărturiile semnificative ale istoriei industriale şi sociale ale Europei şi astfel să fie coservate pentru generaţiile viitoare. Nu este vorba aici numai de trecut, ce şi de căutarea armoniei şi creativităţii în relaţiile spaţiale dintre arhitectura şi urbanismul modern şi patrimoniul istoric.
22
(42) În numeroase ţări membre există o serie de elemente ale patrimoniului cultural şi istoric care, datorită mişcărilor şi evenimentelor istorice ca şi modificării frontierelor, aparţin patrimoniului nu numai a uneia ci a mai multor naţiuni şi grupuri religioase. Amenajarea teritoriului trebuie să contribuie la conservarea şi respectarea memoriei tuturor naţionalităţilor şi grupurilor religioase, valorificând un patrimoniu cultural specific.
8. Dezvoltarea resurselor energetice în menţinerea securităţii
(43) Amenajarea teritoriului susţine promovarea resurselor de energie regenerabile ca sisteme coerente în teritoriu şi respectuoase cu mediul, cât şi completarea reţelelor de transport al energiei la nivel paneuropean. În particular, va trebui promovată organizarea de reţele de transport al energiei (petrol şi gaz) din regiunea Mării Nordului, de la Marea Caspică şi din Rusia orientală spre Europa. (44) Luând în considerare nivelul ridicat al consumului energetic al unor economii naţionale, prioritatea ar trebi îndrepatată mai ales asupra utilizării mai eficace a resurselor energetice şi a echipamentelor deja disponibile. În această perspectivă, eficacitatea energetică a centrelor termice convenţionale ar trebui ameliorată pentru a reduce poluarea atmosferică. Aceasta este o acţiune favorabilă şi în ceea ce priveşte încălzirea globală. (45) Securitatea centrelor nucleare vechi ar trebui să fie întărită. Pe lânga aceasta, pe continentul european există numeroase centrale nucleare a căror durată de viaţă va expira în cursul deceniilor viitoare şi ale căror amplasamente vor trebui asanate. Aceasta va antrena sarcini noi pentru amenajarea teritoriului.
9. Promovarea unui turism de calitate şi durabil
(46) Amenajarea teritoriului trebuie să aibă în vedere utilizarea ocaziilor de dezvoltare care decurg din turism, mai ales în cazul regiunilor defavorizate. Vor trebui promovate , cu prioritate forme de turism de calitate şi durabil. În acest context, un rol deosebit revine politicilor de dezvoltare teritorială şi urbană. O cunoaştere aprofundată a ecosistemelor şi locurilor cu potenţial turistic este în general neceseră, la fel ca şi utilizarea unor noi instrumente şi proceduri de ghidaj şi de control public (verificarea compatibilităţii teritoriale). Pentru numeroase regiuni, formele de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale reprezintă un potenţial economic important, care trebuie exploatat în viitor.
10. Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale
(47) Catastrofele naturale, cum ar fi cutremurele de pământ, uraganele, inundaţiile, avalanşele, alunecări de teren etc. sunt cauza, în fiecare an în Europa, a unor pagube consederabile cu consecinţe grave pentru viaţa şi sănătatea persoanelor, pentru economie,pentru structurile urbane şi pentru peisaje. Ar trebui luate măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul de a limita amploarea pagubelor şi a face armătura urbană mai puţin vulnerabilă. Asemenea măsuri privesc, de exemplu, destinaţia terenurilor şi a construcţiilor.
23
2.2.2.3. Carta Verde privind securitatea furnizării de energie Aceasta a fost adoptată de Comisia Europeană în noiembrie 2000 şi a evidenţiat rolul
important deţinut de transport în ceea ce priveşte creşterea cererii de energie şi a emisiilor
de CO2. Astfel, în anul 2000, transportul a generat 26% din totalul emisiilor de CO2 din UE
lărgită.
Conform estimărilor TEN-STAC pentru UE lărgită, se prevede o creştere cu 40% a
emisiilor de gaze cu efect de seră pentru toate mijloacele de transport în perioada 2000-
2020. Se estimează că emisiile actualelor şi noilor state membre vor creşte cu aproximativ
34%, iar cele ale statelor ce urmează să adere la UE cu aproximativ 70%. Cea mai mare
creştere este prognozată pentru sectorul transport aerian: 67% pentru întreaga UE extinsă.
2.2.2.4. Carta albă “European transport policy for 2010: time to decide”
Carta Albă privind politica de transport, aprobată de Comisia Europeană în 2001, are
în vedere elaborarea unui Master Plan privind transporturile rutiere, navale şi aeriene la
nivelul întregii Comunităţi Europene, care să includă şi ţările candidate. De asemenea,
propune implementarea la nivel comunitar a aproximativ 60 de măsuri specifice, incluse şi în
POST, care abordează următoarele probleme:
- Revitalizarea căilor ferate;
- Îmbunătăţirea calităţii în sectorul transportului rutier;
- Promovarea transportului naval şi fluvial;
- Realizarea unui echilibru între dezvoltarea transportului aerian şi protejarea mediului
înconjurător;
- Construirea Reţelei trans-europene de transport (TEN-T);
- Îmbunătăţirea siguranţei rutiere;
- Dezvoltarea unui transport urban de înaltă calitate;
- Utilizarea cercetării şi tehnologiei pentru realizarea unui transport nepoluant şi eficient;
- Elaborarea unor obiective pe termen mediu şi lung pentru realizarea unui sistem de
transport durabil.
Viziunea care se impune este că atât dezvoltarea economică, cât şi protecţia
mediului sunt obiective ţintă, împreună cu dreptatea (echitatea) socială; că planificatorii din
diverse domenii ar trebui să urmărească acele strategii, care au rezultate nu doar în
domeniul economic,ci în toate domeniile importante; în fine, că analizele elaborate ar trebui
să reflecte întreaga gamă de preocupări în ceea priveşte proiectele – economică, socială şi
de mediu.
Uniunea Europeană a iniţiat o serie de iniţiative de politici publice ce vizează limitarea
efectelor negative generate de tendinţa de dezvoltare crescândă a transporturilor. Acestea
24
încurajează transferul dinspre transportul rutier către mijloacele de transport cu impact mai
mic asupra mediului înconjurător, precum autobuze nepoluante, transport naval şi feroviar
nepoluant. Comisa Europeană a propus, de asemenea, introducerea de către statele
membre a taxării pentru infrastructură pentru a influenţa cererea de transport, astfel încât
preţurile plătite de utilizatorii de transport să reflecte costurile totale suportate de societate
(de ex. directiva privind eurovinieta), însă implementarea acestei propuneri rămâne redusă.
În plus, legislaţia şi iniţiativele UE au dus la progrese semnificative în ceea ce priveşte
tehnologia pentru autovehicule şi carburanţii, în ciuda contraponderii impuse de creşterea
volumului şi cererii de transport. În sfârşit, sunt în curs de implementare acţiuni de
îmbunătăţire a mediului ambiant urban şi a gestionării teritoriului urban, de exemplu prin
Programul Cadru de Cercetare al UE.
2.2.2.5. Recomandările ESPON Recomandările ESPON pentru domeniul turism vizează cinci arii ale planficării şi politicilor
spaţiale:
− Trasnsporturi sub aspectul aglomerării şi poluării
− Infrastructurii sub aspectul zonării şi utilizării terenurilor
− Managementul obiectivelor turistice naturale şi antropice
− Managementul turiştilor sub aspectul sezonalităţii
− Mediul durabil sub aspectul apei, energiei, schimbărilor climatice
În cadrul unui proiect ESPON s-a propus dezvoltarea unei tipologii de regionare turistică pentru ţările
participante la ESPON, având ca scop compararea regiunilor şi identificarea celor unde turismul are
un impact considerabil. Pentru aceasta s-au folosit nişte indicatori cum ar fi :accesarea turistică
(combinată cu alţi indicatori pentru a obţine un indicator complex putând fi analizat impactul economic,
social şi de mediu).
Indicatorul de accesare turistică a unui teritoriu se calculează în funcţie de cheltuielile turiştilor
raportate al populaţia rezidentă pentru impactul economic sau numărul sosirilor la 1000 de locuitori
pentru impactul social, ori numărul camerelor de hotel raportate al kmp pentru impactul de mediu.
Un alt indicatori este funcţia turistică, calculat pentru diferite paliere statistice NUTS O, II sau
III. Acest indicator se calculează în funcţie de numărul locurilor de cazare N şi populaţia respectivă P
astfel TFI=(N*100)/P
25
2.2.3. Programul de guvernare 2005-2008 In cadrul Programului de guvernare 2005-2008, sunt cuprinse o serie de obiective în
domeniul dezvoltării regionale, amenajării teritoriului, turismului şi protecţiei mediului a căror
realizare va contribui în egală măsură şi la dezvoltarea turismului. In continuare, prezentăm
succint aceste obiective.
2.2.3.1. Politica în domeniul turismului (Cap.14 ) Turismul naţional va fi orientat şi integrat în tendinţele regionale şi mondiale, din
punct de vedere al dinamicii şi orientării în structurarea ofertei.
Obiectivele pe care Guvernul României şi le-a fixat în domeniul turismului sunt:
- creşterea circulaţiei turistice pe teritoriul României
- diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice
Printre principalele măsuri pe care Guvernul României le va promova pentru
valorificarea potenţialului turistic naţional sunt şi cele de stabilire a priorităţilor în dezvoltarea
infrastructurii de sprijin a turismului în corelaţie cu dezvoltarea infrastructurii generale.
2.2.3.2. Politica de dezvoltare regională (Cap. 15) Pentru perioada 2005-2008 şi în perspectiva până în anul 2013, obiectivele principale ale
politicii de dezvoltare regională sunt:
creşterea competitivităţii la nivel regional şi a convergenţei între regiuni
dezvoltarea zonelor urbane şi rurale
promovarea economiei cunoaşterii, cercetării şi inovării
cooperarea transfrontalieră şi transnaţională
2.2.3.3. Politica privind amenajarea teritoriului (Cap. 16) Politicile de dezvoltare spaţială trebuie să contribuie la coeziunea economică şi socială a
localităţilor şi regiunilor, la creşterea competitivităţii, precum şi la conservarea diversităţii
culturale şi a capitalului natural. În acest sens, politicile de dezvoltare spaţială pe care
Guvernul României le va promova, în strânsă corelare cu politice de dezvoltare ale Uniunii
Europene, vor fi axate pe următoarele obiective majore:
26
dezvoltarea echilibrată şi policentrică a sistemului urban, precum şi realizarea
parteneriatului între zonele urbane şi rurale
dezvoltarea unui sistem integrat de transport şi comunicaţii ca suport pentru formarea
şi expansiunea sistemului urban de tip policentric şi pentru a realiza pe această cale o
integrare a regiunilor de dezvoltare economică în spaţiul economic şi politic european
conservarea şi dezvoltarea moştenirii culturale şi naturale.
La punctul „C. Acces la infrastructură” se menţionează, printre altele, următoarele:– dezvoltarea reţelelor de transport şi integrarea acestora în sistemele regionale de transport
public european;
- integrarea managementului şi planificării investiţiilor în căile de transport la nivel local şi
regional pentru a evita conflictele şi pentru a corela aceste investiţii cu alte obiective
prevăzute la nivel regional, local sau judeţean
La punctul “F) -Lucrări publice” se menţionează: – continuarea lucrărilor privind alimentarea cu apa a satelor, conform H.G. nr. 577/1997 şi
H.G. nr. 687/1997 şi lansarea programului naţional de construcţie a reţelei de canalizare
şi de realizare a staţiilor de epurare în localităţile rurale şi localităţile recent declarate
oraş prin lege dar care nu dispun de o infrastructură urbană (cu termen 15 ani);
– aplicarea programului naţional privind asfaltarea drumurilor comunale prin modificarea
H.G. nr. 577/1997.
2.2.4. Planul Naţional de Dezvoltare
In cadrul Planului Naţional de Dezvoltare se remarcă potenţialul turistic al României,
ce provine în special din poziţia sa geografică (fig. 2.6) şi din resursele naturale de o mare
diversitate şi armonios repartizate.
Planul Naţional de Dezvoltare are în vedere 6 forme de turism ce se prefigurează specifice
României, fiecare din acestea putându-se dezvolta în mediul rural, cu un puternic impact
asupra dezvoltării satului românesc, dar şi în zone defavorizate, cum sunt zonele miniere,
dar care dispun de resurse naturale bogate şi de oportunităţii pentru dezvoltarea turismului.
Formele de turism identificate prin Planul Naţional de Dezvoltare sunt:
• Turismul cultural religios
• Ecoturismul
• Turismul rural, agroturismul şi silvoturismul
• Turismul balnear
27
• Turismul de litoral
• Turismul montan
Fig. 2.6. România pe coridoarele europene de circulaţie
Turismul cultural religios, este susţinut de bogatul patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric
de mare valoare şi atractivitate turistică de care dispune România. Există peste 700 valori de patrimoniu cultural de interes internaţional şi naţional care s-au
constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu
fresce exterioare, bisericile de lemn din Transilvania,Maramureş, Sălaj, cetăţile săseşti fortificate,
cetăţile dacice, parcurile arheologice,etc), dar şi unicate culturale precum cetatea medievală locuită
Shighişoara.
28
Tezaurul etnografic şi folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate şi viu- încă
mai sunt comunităţi umane care trăiesc cu respectarea tradiţiei în activitatea zilnică, cum sunt de ex.
comunităţile cu viaţă rurală tradiţională
Dezvoltarea turismului cultural impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura de
acces la obiectivele turistice (siturile arheologice, monumentele de arhitectură) care este învechită şi
insuficientă, de lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului
turistic cultural, a amenajărilor în punctele de belvedere pentru fortificaţii, cetăţi medievale, biserici,
monumente istorice şi mănăstiri, de lipsa spaţiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj.
Ecoturismul, este forma de turism pentru care România are avantaj competitiv în
comparaţie cu destinaţiile turistice consacrate, datorită păstrării mediului natural nealterat de
prezenţa şi activitaţile omului. Astfel, în cadrul rezervaţiilor naturale sunt specii de plante şi animale endemice sau
monumente ale naturii. De asemenea, România încă mai păstrează mediul natural virgin,exemplare
de floră şi faună care în alte ţări au dispărut sau nu mai pot fi văzute decât în captivitate.
Valorificarea potenţialului existent în acest sens este susţinută de existenţa unui cadru legal adecvat
care prevede atât delimitarea parcurilor naturale şi naţionale, a ariilor naturale protejate, în vederea
iniţierii managementului acestora.
Principalele atracţii ecoturistice ale României sunt areale protejate , cu statut de parcuri
naţionale (12), parcuri naturale (13), rezervaţii ale biosferei (3, dintre care rezervaţia Delta Dunării
ocupă aproape jumătate din totalul suprafeţei protejate a ţării), rezervaţii ştiinţifice (52), monumente
ale naturii (228), rezervaţii naturale.
Prin promovarea şi dezvoltarea durabilă a formelor clasice de turism, în unele zone cu
potenţial natural preponderent ecoturistic şi poziţionarea central europeană a României, s-a realizat o
premisă importantă de dezvoltare a ecoturismului şi impunere ca o destinaţie turistică competitivă pe
această formă de turism.
Turismul rural, agroturismul şi silvoturismul Aceste forme de turism oferă posibilitatea cunoaşterii directe a tradiţiilor poporului român, ospitalitatea
bucătăria tradiţională din fiecare regiune istorică cu produse alimentare ecologice şi creează premisele
obţinerii de importante venituri suplimentare de către populaţia din zona rurală, în special din spaţiul
montan.
Turismul rural se poate practica pe toată durata anului, implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut,
reprezintă o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a
activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilitate şi stabilizare a populaţiei în zona
montană.
În acelaşi timp turismul rural are şi o puternică componentă ecoturistică.Legea Muntelui stabileşte
unele facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, pentru susţinerea
iniţiativelor familiale în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să presteze servicii turistice în
calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.
29
Asociaţia Naţională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC), organizaţie
nonguvernamentală înfiinţată în 1994 are 31 de filiale judeţene şi circa 2500 membri în 770 state.
Totuşi turismul rural nu este dezvoltat la nivelul cererii pieţei turistice şi internaţionale.
Turismul balnear România dispune de potenţial turistic bine structurat, complex şi de calitate, în ce priveşte tratamentul
balnear al diferitelor afecţiuni, prevenirea acestora, dar şi pentru întreţinere:
− Circa. 1/3 din resursele de ape minerale europene şi resurse minerale unice sau foarte puţin
răspândite pe plan european;
− Mofete în zona Carpaţilor Orientali, nămoluri sapropelice al Lacul Sărat,Techirghiol;
− Climat temperat continental, adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un
bioclimat tonic, sedativ, marin şi de salină.
− Factori naturali cu valoare terapeutică şi calitate fizico+chimică de cură similari sau superiori faţă
de staţiuni balnear.Dezvoltarea extensivă a segmentului de turism balnear până 1989 a fost
realizată atâta vederea practicării unui turism de masă de tip social, pe plan intern, cât şi pentru
turismul internaţional.Astfel, în România există circa 160 de staţiuni şi localităţi balneare care
deţin resurse minerale de cură balneară din care 15% sunt staţiuni balneare de interes naţional,
celelalte fiind de interes local.Turismului balnear ocupă locul doi în oferta turistică a României
deţinând circa 15,4% din capacitatea de structuri turistice pe ţară.Lipsa investiţiilor în ultimii 15
ani a făcut ca multe dintre amenajările/bazele de tratament să fie într-o stareprecară de
funcţionare.Modernizarea staţiunilor balneare necesită investiţii semnificative pe termen lung
care sa aducă îmbunătăţiri substanţiale asupra infrastructurii şi calităţii serviciilor turistice
balneare.
Turismul de litoral Ieşirea României la Marea Neagră, dar şi conformaţia deosebită a ţărmului care are cea mai
generoasă plajă pe această porţiune, a creat condiţii pentru dezvoltarea turismului de litoral.
Structurile de cazare de pe litoralul Mării Negre sunt concentrate cu precădere în zona de coastă,
având posibilităţi limitate de expansiune, determinate în principal de limitele zonei litorale.
În consecinţă, investiţiile au ca scop principal modernizarea actualelor structuri, dezvoltarea
structurilor turistice de agrement, crearea de evenimente pentru reducerea seznalităţii, diversificarea
ofertei turistice.
Turismul montan Resursele turistice montane naturale complete din Romania, oferite de Munţii Carpaţi,contribuie la
practicarea turismului montan complex. Între tipurile de turism monta, turismul pentru schi dispune de
potenţial natural de dezvoltare pentru toate categoriile de turişti.
Dar, pentru ca România să fie recunoscută pe plan internaţioanal ca o destinaţie turistică competitivă
pentru practicarea sporturilor de iarnă, refacerea şi dezvoltarea infrastructurii turistice pentur turismul
montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, instalaţii şi
30
echipamente de producere a zăpezii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor), precum şi dezvoltarea,
modernizarea şi diversificarea structurilor turistice de primire.
2.2.5. Planul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competivităţii Economice Planul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competivităţii Economice (POS-CCE)
prevede prin Axa prioritară 5, denumită România destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri,
susţinerea creşterii competivităţii turismului românesc şi îmnbunătăţirii imaginii României prin
promovarea potenţialului turistic. Prin această acţiune se urmăreşte creşterea interesului
pentru România ca destinaţie turistică şi dezvoltarea şi consolidarea turismului intern.
Ca direcţie de acţiune se prevede dezvoltarea brandului naţional, precum şi
dezvoltarea reţelei naţionale de centre de informare şi promovare turistică.
2.2.6. Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) Programul Operaţional Sectorial de Mediu este strâns corelat cu obiectivele naţionale
strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi se bazează pe principiile şi
practicile Uniunii Europene. Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:
1. Imbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de
alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015
2. Ameliorarea calităţii solului, prin imbunătăţirea managementului deşeurilor şi
reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.
3. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi
în cele mai poluate localităţi, până în 2015.
4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea
implementării reţelei NATURA 2000.
5. Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în
cele mai vulnerabile zone până în 2015.
In vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat 6 Axe prioritare.
2.2.7. Programul National de Dezvoltare Rurala Programul National de Dezvoltare Rurala este structurat pe baza unei ierarhii clare a
obiectivelor, respectiv obiective generale, obiective strategice şi obiective specifice.
Au fost formulate patru obiective generale, fiecaruia fiindu-i asociat câte o Axa prioritara:
1. Cresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar şi forestier (Axa 1);
31
2. Imbunatatirea mediului şi a spatiului rural prin utilizarea durabila a terenurilor agricole
si forestiere (Axa 2);
3. Cresterea calitatii vietii in mediul rural şi încurajarea diversificarii economiei rurale
(Axa 3);
4. Demararea şi functionarea initiativelor de dezvoltare locala (Axa 4).
Pentru primele 3 axe au fost formulate câte 3 obiective strategice şi câte 6 obiective
specifice. Pentru axa 4 au fost propuse 2 obiective strategice şi doua obiective specifice.
Pentru cele 20 de obiective specifice au fost propuse un total de 25 de masuri..
Printre obiectivele strategice se numara promovarea zonelor rurale prin intermediul
turismului durabil, în special prin încurajarea agroturismului.
2.2.8. Programul Operaţional Sectorial – Transport (POST) POST este unul dintre cele şapte programe operaţionale din cadrul obiectivului
„Convergenţă”. POST este instrumentul care dezvoltă obiectivele Cadrului Naţional
Strategic de Referinţă (CNSR), stabilind priorităţi, deziderate şi alocarea de fonduri pentru
dezvoltarea sectorului transporturilor din România.
Finanţarea din partea Comunităţii va fi furnizată de către Fondul de Coeziune şi
Fondul European pentru Dezvoltarea Regională. In paralel cu POS Transport a fost dezvoltat
PO Dezvoltarea Regională. Ambele programe se integrează într-o strategie comună de
dezvoltare pentru realizarea unui sistem de transport coerent, care să asigure coeziunea
spaţială şi interoperabilitatea cu sistemele de transport ale Uniunii Europene ( fig. 1.9).
In cadrul POST au fost identificate următoarele axe prioritare:
1. Modernizarea şi dezvoltarea Axelor Prioritare ale reţelei Trans-Europene de
Transport (Axe prioritare TEN-T)
2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara Axelor
prioritare TEN-T
3. Modernizarea materialului rulant de cale ferată dedicat călătorilor pentru reţelele de
cale ferată naţională şi TEN-T
4. Dezvoltarea durabilă a sectorului Transporturi, ce va fi reflecată în impactul redus
al transportului asupra mediului şi în poluarea redusă generată de activităţile de
transport.
32
Fig. 1.6.
2.2.9. Strategia în domeniul turismului Conform prevederilor strategiei, realizarea obiectiv(elor)ului strategic în turism vizează unele
direcţii de acţiune, care privesc :
modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice competitive pe piaţa turistică;
îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii de marketing şi promovare;
33
integrarea turismului românesc în tendinţele europene şi mondiale, prin asigurarea
cadrului legislativ simplificat şi eficient al domeniului, armonizat cu legislaţia
internaţională;
crearea unui mediu de afaceri competitiv respectiv a unui regim fiscal care să încurajeze
creşterea, exportul, investiţiile, infrastructura şi crearea de noi locuri de muncă.
În acţiunea de modernizare şi dezvoltare a produsului turistic românesc trebuie să se
pună accent pe componenta culturală alături de cea naturală (în cadrul valorificării acestora),
pe calitatea şi funcţionalitatea amenajărilor turistice şi aplicarea standardelor europene în
ceea ce priveşte calitatea serviciilor turistice şi corelarea acesteia cu preţurile şi tarifele
impuse de prestatori, cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice. In baza
analizelor şi studiilor efectuate există necesitatea să fie prioritizate următoarele sectoare:
• Turismul montan – schiul pe timp de iarna şi drumeţiile în timpul verii
• Turismul cultural
• Turism rural – dezvoltarea traseelor (vin/mânăstiri) şi promovarea festivalurilor
• Turismul balnear
• Turism de afaceri şi evenimente
2.2.10. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor In anul 2004, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin
hotărâre a Guvernului, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor ce are ca scop
crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de
gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Conform acestei
strategii, responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor
acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte” sau, după caz, producătorilor în
conformitate cu principiul “ responsabilitatea producătorului”. În tabelul 1 al strategiei se
prezintă obiectivele strategice generale pentru gestionarea deşeurilor.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Acest plan este elaborat pentru perioada 2003-2013 în baza prevederilor legislaţiei
europene şi naţionale în domeniu şi are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea
şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere
ecologic şi economic. Planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu,
precum şi unele acţiuni cu termen anul 2020.
2.2.11. Strategii locale de dezvoltare Dezvoltarea locală trebuie să coreleze şi să integreze turismul printre celelalte
componente ale economiei locale, ţinând cont şi de faptul că această “industrie curată”
afectează mediul într-o măsură mult mai mică faţă de celelalte ramuri ale industriei şi, în
general, nu implică investiţii mari. Un bun proiect de dezvoltare a turismului, cuprins în
34
"programul de dezvoltare locală", presupune investiţii cu atât mai puţin costisitoare în
această activitate cu cât integrarea este mai armonios realizată.
De aceea, trebuie avute în vedere o serie de obiective care să ducă la o exploatare
raţională a tuturor resurselor naturale, umane şi culturale, cu păstrarea caracterului de
autenticitate al zonei (încadrarea noilor construcţii în specificul zonei), ocrotirea peisajului,
a obiectivelor naturale şi culturale.
La nivelul judeţelor, precum şi a fiecărei localităţi, sunt în curs de elaborare strategiile
locale de dezvoltare pentru implementarea Agendei 21.
De exemplu, în cursul anului 2005 în municipiul Bistriţa din judeţul Bistriţa Năsăud, s-a implementat proiectul «Agenda Locală 21», proiect finanţat de către
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi cofinanţat de Consiliul Local al
municipiului Bistriţa.
Scopul proiectului Agenda Locală 21 este de a elabora Strategia Locală pentru
Dezvoltare Durabilă, Planul Local de Acţiune şi Portofoliul de Proiecte Prioritare.
Strategia cuprinde o analiză a situaţiei actuale a oraşului, privită din cele trei domenii
fundamentale ale dezvoltării durabile: social, economic şi de mediu.
Analiza situaţiei municipiului Bistriţa şi evaluarea obiectivelor au condus la stabilirea
unor obiective generale prioritare pentru dezvoltarea pe termen mediu şi scurt:
- îmbunătaţirea infrastructurii urbane şi creşterea gradului de accesibilitate a
cetăţenilor la aceasta;
- revitalizarea, reabilitarea şi punerea în valoare a Centrului istoric;
- dezvoltarea turismului prin diversificarea ofertei turistice;
- dezvoltarea economică durabilă;
- regenerarea şi punerea în valoare a capitalului natural.
În judeţul Braşov, au fost elaborate strategii de dezvoltare pentru o serie de localităţi. Astfel, Agenda 21 Locală a municipiului Braşov a fost elaborată în perioada 2004 - 2005 cu
asistenţă tehnică acordată de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din
România (PNUD) în cadrul proiectului de “Constituire a capacităţii locale de implementare a
Agendei 21 Locale în România”, proiect care s-a aflat sub coordonarea Centrului Naţional
pentru Dezvoltare Durabilă, care este agenţia de implementare a PNUD; iar în anul 2006 a
început implementarea ei. Printre proiectele prioritare se numără proiecte referitoare la
reabilitarea infrastructurii de transport rutier şi aerian, realizarea de variante ocolitoare ale
oraşelor mari, reabilitarea parcului de transport în comun, extinderea utilităţilor publice :
canalizare, apă, electricitate, gaz, telefonie, până la limita administrativă a municipiului cu
unităţile administrativ – teritoriale vecine, elaborarea strategiei de dezvoltare şi promovare a
35
turismului braşovean, etc.
Strategia de Dezvoltare a comunei Şinca, localitate cu potenţial turistic ridicat,
prevede, la punctul 4, dezvoltarea turismului, dat fiind numărul mare de obiective turistice
interesante care există în comună printre care putem enumera: Băile Perşani, Templul
Ursitelor din apropierea satului Şinca Veche, Castrul roman de lângă Şinca Veche,
Mănăstirea Bucium, Colecţia de artă populară Radocea din satul Bucium şi Biserica
Ortodoxă din Şercăiţa declarată monument de arhitectură.
Strategia de Dezvoltare a oraşului Făgăraş, prevede, ca prioritate a dezvoltarii
turismului regional şi local, reabilitarea Cetatii Fagarasului pentru atragerea de turisti şi
sprijnirea activitatilor turistice generatoare de venituri in zona.
La nivelul judeţului Braşov, în anul 2006, s-a elaborat şi Agenda 21 Judeţeană.
In judeţul Prahova, Strategia de dezvoltare a Municipiului Ploieşti 2007-2015 prevede
domenii prioritare ce decurg din Programul Operaţional de Dezvoltare Regională, precum şi
din Programul Operaţional Sectorial, precum:
- Reabilitarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural precum şi crearea /
modernizarea infrastructurilor conexe
- Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată
- Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor
contaminate,
domenii care permit şi o dezvolatare a turismului.
De asemenea, programul de investiţii al judeţului Prahova, prezentat în anexa 1 la
Hotărârea Consiliului Judeţean Nr.044 din 19 apr 2oo6, prevede şi următoarele investiţii ce
pot fi considerate în legătură directă cu dezvoltarea turismului: - Restaurare pictura murala-Muzeul de Arta Ploiesti
- Reabilitări de drumuri judeţene şi comunale, precum şi reabilitări de poduri, - Reabilitare şi modernizare sisteme alimentare cu apă,
- Rampa ecologica Banesti-alveola II - Sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate
36
2.2.12. Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) În anul 2004, s-au elaborat Planuri Locale de Acţiune pentru Mediu şi Planuri
Regionale de Acţiune pentru Mediu - instrumente utilizate în procesul de aderare la Uniunea
Europeană. Aceste Planuri vizează în principal diminuarea poluării, utilizarea eficientă a
resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, dezvoltarea educaţiei ecologice,
promovarea activităţilor social-economice cu impact minim asupra mediului natural.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu în judetul Bistriţa-Năsăud şi-a propus să atingă
o serie de obiective importante de mediu. În elaborarea lui au fost luate în considerare atât
categoriile de probleme/ aspecte referitoare la elementele de mediu din judeţ, cât şi
categoriile de probleme/ aspecte referitoare la domenii de activitate specifice.
Astfel, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, au fost identificate 11 categorii de probleme,
cinci categorii de probleme vizând elemente ale mediului natural, alte cinci vizând elemente
ale activităţii social-economice şi o problemă legată de capacitatea institutională de
administrare a mediului natural:
1.Cantitatea şi calitatea apei utilizate în scop potabil;
2.Poluarea apelor de suprafaţă;
3.Poluarea solului şi a apelor subterane;
4.Poluarea atmosferei;
5.Gestiunea deşeurilor;
6.Pericole generate de catastrofe/ fenomene naturale şi antropice;
7.Urbanizarea mediului şi transport rutier;
8. Degradarea mediului natural şi construit;
9.Educaţie ecologică;
10.Industria de exploatare a lemnului;
11.Capacitatea administrativă a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu în judetul Braşov a fost elaborat în anul 2004 şi are în
vedere următoarele obiective generale şi imediate:
• Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu
• Îmbunătăţirea calităţii aerului
• Spriijinirea dezvoltării managemnetului durabil al resurselor de apă
• Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice
• Apărarea împotriva calamităţii naturale şi a accidentelor de mediu
• Extinderea spaţiilor verzi din zonele urbane
• Promovarea turismului ecologic
37
• Imbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea formării unei
educaţii civice şi ecologice a populaţiei.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu în judetul Prahova a identificat o serie de obiective
generale printre care enumerăm:
• Sănătatea populaţiei
• Gestiunea deşeurilor
• Calitatea şi cantitatea apei potabile
• Urbanizarea mediului
• Transport rutier
• Turism şi agrement
• Pericole generate de fenomene naturale.
2.2.13. Programele ISPA şi SAPARD in Romania O serie de judete au in curs de implementare proiecte finantate prin programul ISPA şi
Sapard.
Astfel, in judeţul Bistriţa-Năsăud este în curs de implementare proiectul ISPA
2003/RO/P/PE/025 ”Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi a reţelei de
canalizare în zona oraşului Bistriţa”-beneficiar RAJA AQUABIS, ce cuprinde:
A. Retehnologizare staţii de tratare:
Modernizarea staţiei de tratare apă potabilă Bistriţa;
Reabilitarea şi modernizarea staţiei de tratare apă potabilă Bistriţa-Bârgăului;
B. Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare:
în zona oraşului Bistriţa;
în cartierul Viişoara ;
extinderea reţelelor de apă şi canalizare în localităţile din Valea Bârgăului: Bistriţa-
3. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS 3.1. Consideraţii privind datele utilizate pentru caracterizarea stării actuale a mediului Activitatea omului, orientată spre valorificarea resurselor naturale, a afectat întotdeauna
starea factorilor de mediu.
In trecut, interventia omului în modificarea conditiilor de mediu era de proporţie redusă şi
nu lăsa urme datorită capacităţii de regenerare.
Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi economice pe teritoriul ţării generează
presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi a
ecosistemelor, distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului, supraconcentrarea
activităţilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică, etc. In ultimele trei decenii
s-a conştientizat faptul că diversificarea, accelerarea, globalizarea şi cronicizarea sunt trăsături
dominante ale procesului de deteriorare a capitalului natural. Deteriorarea capitalului natural
este un proces real, extrem de complex, de lungă durată şi cu o evoluţie strict dependentă de
ritmul, formele şi forţele dezvoltăr i sistemelor socio-economice.
Dacă ne referim la amenajarea teritoriului şi activitatea de turism, în prezent, exceptând
calamităţile naturale (cutremurele, alunecări de teren, inundaţii, secetă prelungită, etc.),
degradarea mediului şi a resurselor turistice naturale provine de la două mari grupe de factori şi
anume:
• factori care sunt urmarea directă a dezvoltării economice;
• factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism şi agrement.
In prezent, deoarece sistemul de monitorizare pentru anumite zone şi anumiţi factori de
mediu nu este suficient dezvoltat, informatiile disponibile privind calitatea factorilor de mediu la
nivelul intregii tari sunt destul de reduse. Astfel:
Datele privind calitatea aerului ambiental se obtin pe baza masuratorilor efectuate de
agentiile judetene de protectia mediului şi pe baza datelor centralizate provenite din activitatea
de automonitorizare desfasurate de agentii economici. Se observa ca cele mai multe date
provin din mediul urban ca urmare a amplasamentului statiilor de monitorizare a calitatii aerului.
In mediul rural este montata o statie de monitorizare a calitatii aerului numai in comuna
Balotesti.
Datele privind poluarea de fond, se obţin de la Administraţia Naţională de Meteorologie
care a reluat monitorizarea unor compuşi atmosferici la staţia Fundata, începând din luna iunie
2000, dar şi la staţiile RA 36 Ploieşti şi staţia RA 07 Babele. Astfel s-au efectuat măsurători
continue ale ozonului la sol, dioxidului de azot, dioxidului de carbon şi ale pH-ului precipitaţiilor.
44
Datele privind radioactivitatea, se obţin din Reţeaua Naţională de supraveghere a
radioactivităţii mediului (RNSRM) ce face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării
mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD).
Infiinţată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemului naţional de
radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind
radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMDD privind detectarea,
avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic
asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
Informaţiile privind calitatea corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane se obţin pe
baza observaţiilor şi măsurătorilor standardizate şi continue pe termen lung, efectuat în cadrul
Sistemului Naţional de Monitoring al Calităţii Apei (SNMCA), sistem gestionat de Administraţia
Naţională „Apele Române” prin Direcţiile Apelor ce sunt organizate pe bazine hidrografice. Scopul SNMCA este următorul:
• cunoaşterea şi evaluarea calităţii resurselor de apă, • aprecierea stării şi tendinţei de evoluţie a resurselor în vederea elaborării deciziilor în domeniul
gospodăririi cantitative şi calitative a apelor. In fiecare bazin hidrografic, funcţionează următoarele subsisteme de monitoring a calităţii apelor:
• ape curgătoare de suprafaţă: - secţiuni de ordin I şi II cu transmiterea informaţiilor în flux lent; - secţiuni în flux rapid cu: - transmiterea informaţiilor zilnic; - transmiterea informaţiilor săptămânal.
• lacuri artificiale de acumulare; • ape subterane; • surse de poluare.
Referitor la calitatea solurilor, principala sursă de informaţii o reprezintă sistemul de
monitoring integrat al solurilor gestionat de Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice
Datele referitoare la biodiversitate provin din diverse surse, mai ales de la
administratorii ariilor protejate, respectiv de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta
Dunării”, Regia Naţională Pădurilor „ROMSILVA”, administraţiile parcurilor naturale, Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Gr. Antipa”, etc.
In cadrul fazei 1 a studiului, respectiv în Volumul de memoriu, cap.3, a fost analizată
starea actuală a mediului la nivelul întregii ţări, cu evidenţierea aspectelor din judeţele Bistriţa
Năsăud , Braşov şi Prahova.
Aspectele relevante ale stării actuale a mediului, analizate în detaliu în vol. I din faza I-a,
se referă la: aer, apă, sol, schimbări climatice, biodiversitatea, sănătatea publică,
managementul riscurilor de mediu, gestionarea durabilă a resurselor. In continuare vom
prezenta, pentru fiecare factor de mediu, concluziile acestei analize privind starea actuală a
mediului, analiză efectuata pe baza datelor şi informatiilor disponibile la sfarsitul lunii mai 2007
şi evoluţia probabilă a factorilor de mediu în situaţia neimplementării planului.
45
3.2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării PATN – Secţiunea VI-a Turism
3.2.1. Calitatea aerului şi evoluţia sa probabilă Aspect
de mediu
Starea actuală a factorului de mediu1 Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului Aer După 1989 s-a inregistrat o imbunatatire
usoara a calitatii aerului datorita unei reduceri drastice a activitatilor economice, precum şi a programelor de retehnologizare realizate in anumite sectoare. In graficile din fig. 3.2.1., se prezintă, în extras, evoluţia emisiilor de SO2, NOx şi NH3 în perioada 1995-20042. Principalii poluanţi din ţara noastră pentru care depăşirile CMA sunt semnificative, pentru diferite intervale de mediere, sunt pulberile în suspensie (harta 3.2.2). De ex. în Bistriţa Năsăud, în anul 2005 s-au înregistrat 58 depăşiri la valorea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane. Frecvenţa depăşirilor a fost de 19,2%. In judeţul Braşov, având în vedere diversitatea ramurilor industriale şi numeroşi agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, se pot distinge următoarele 3 zone critice: 1. zona centrală a judeţului din mun. Braşov
înpreună cu localităţile învecinate : Săcele, Cristian, Codlea.
2. zona central – nordică a judeţului cu localităţile Hoghiz, Racoş, Rupea.
3. zona central – vestică a judeţului cu localităţile Făgăraş şi Victoria.
În regiunile cu densitate mare de populaţie şi o industrie dezvoltată (Ploieşti, Câmpina), se constată creşterea concentraţiei de oxizi de azot, oxizi de sulf (instabili, care în prezenţa umidităţii din atmosferă dau naştere la sulfaţi), creştere datorată activităţii industriale din zonă. Se constată existenţa mai multor zone critice, din punct de vedere al poluării atmosferice. Astfel, putem aminti zona Municipiului Ploiesti (industrie petrochimica, metalurgica, materiale de constructii), zona Municipiului Câmpina (industrie petrochimica), Comarnic (industria cimentului) şi Azuga (industria produselor refractare).
Dacă nu se va lua nici o măsură pentru dezvoltarea turismului ca ramură a economiei naţionale, este posibil ca să se dezvolte industrii poluante, cu impact puternic negativ asupra calităţii aerului. Practicarea turismului neorganizat, prin utilizarea cu preponderenţă a automobilelor particulare, conduce la diminuarea calităţii aerului, mai ales în zonele urbane, de interes turistic. Toate acestea pot conduce la creşterea incidenţei bolilor respiratorii până în momentul în care se vor introduce tehnologii, respectiv automobile, mai puţin poluante. Din punct de vedere al surselor mobile de poluare, se remarcă faptul că mediul rural are o contribuţie semnificativă ca urmare a vechimii parcului auto. In acelaşi timp, în mediul rural, traficul rutier pe drumurile neamenajate se constituie în importantă sursă de particule în suspensie. Menţinerea infrastructurii de transport rutiere la condiţiile actuale conduce la creşterea timpilor de deplasare, având ca rezultat creşterea cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă. Lipsa de capacitate a aeroporturilor, precum şi neamenajarea porturilor pentru a corespunde cerinţelor traficului de pasageri conduce în continuare la folosirea mijloacelor de transport mai poluante, cum este transportul rutier. Depozitarea necontrolată a deşeurilor conduce la poluarea aerului ca urmare a mirosurilor degajate şi a fumului rezultat ca urmare a autoaprinderii.
1 Datele sunt extrase din Raportul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, precum şi din rapoartele APM Bistriţa Năsăud, Braşov, Prahova privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul întregii ţări şi la nivelul judeţelor respective. 2 Sursa Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile - INTERNET
46
Fig. 3.2.1.-Evoluţia emisiilor de SO2, NOx şi NH3 în perioada 1995-20042
Fig.3.2.2.
47
3.2.2. Calitatea resurselor de apă Aspect
de mediu
Starea actuală a factorului de mediu3 Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului Apa Reducerea drastică a activităţilor economice şi
inchiderea diferitelor industrii poluante, ca şi reducerea fermelor de animale a avut un impact pozitiv asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane. In anul 2005, calitatea generala a apei de suprafata a fost evaluata de catre 781 sectiuni de supraveghere (puncte de masurare): 12,9% identificate in prima categorie, 38,5% identificate in cea de-a doua, 26,1% idenficate in cea de-a treia, 15% identificate in cea de-a patra 4 şi 7,4 % identificate in cea de-a V-a categorie a calitatii apei (harta 3.2.2.14.). Calitatea apei fluviului Dunărea este influenţată semnificativ de compusi de azot şi fosfor precum şi de alte substante chimice emise la suprafata in principal de activitatile economice şi sociale terestre. Tarmul la Marea Neagra este afectat de poluarea ce vine cu apele Dunarii, prin descarcari directe de ape uzate insuficient tratate şi prin activitati intense de la porturi. In 2005, in zona costiera folosita pentru scaldat, nu au existat depasiri semnificative ale valorilor standard legate de parametrii fizico-chimici şi microbiologici. In ultimii 10 ani, in Marea Neagra de pe partea Romaniei, s-a constatat o scadere constanta a nivelului de poluare. Un aport important la reducerea poluarii apelor de suprafata şi subterane dupa 1989, l-a avut şi extinderea sistemelor de canalizare şi modernizarea statiilor de epurare (harta 3.2.2.24.). Totuşi, sunt zone unde lipsesc total staţiile de epurare, sau cele existente nu funcţionează la capacitate. În judeţul Braşov, se pot declara ca zone critice, din punct de vedere a calităţii apelor curgătoare din, următoarele tronsoane de cursuri de apă: - Pârâul Timiş- tronsonul situat între aval municipiul Braşov- aval confluenţa Ghimbăşel. - Canalul Vulcăniţa- tronsonul intravilan Codlea- confluenţa Homorod (Ciucaş). Cele mai curate cursuri de apă sunt: Ghimbăşel amonte Râşnov, Turcu amonte priză Colorom Codlea , Târlung amonte acumularea Târlung, precum şi Ucea+Ucişoara, Breaza, Brescioara şi Viştea amonte priză Viromet Victoria.
Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă, amplasarea sau exploatarea necorespunzătoare a forajelor poate conduce în timp la o supraexploatare a acviferului, innisiparea forajului, scăderea cantităţii de apă extrasă. Lipsa sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate evacuate, în special în mediul rural, conduce la evacuarea apelor uzate neepurate direct în apele de suprafaţă sau în subteran contribuind la creşterea gradului de poluare a acestora. Este de reţinut faptul că România se numără printre ţările sărace în resurse de apă subterane, alimentarea cu apă făcându-se preponderent din apele de suprafaţă, prin reutilizarea de-a lungul unui curs de apă a apelor evacuate de folosinţele din amonte. Lipsa locurilor de campare, dezvoltarea în continuare a turismului neorganizat, conduce la poluarea apelor de suprafaţă ca urmare a deşeurilor lăsate pe malurile apelor, a spălării uneori a automobilelor în râu, sau a poluării apelor subterane. Gradul ridicat de deteriorare al infrastructurii rutiere conduce la creşterea riscurilor de accidente, implicit a celor în care sunt antrenate vehicule ce transportă substanţe periculoase.
3 Datele sunt extrase din Raportul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, precum şi din rapoartele APM Bistriţa Năsăud, Braşov, Prahova privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul întregii ţări şi la nivelul judeţelor respective. 4 Atlasul României- Editura Enciclopedia RAO,
48
Harta 3.2.2.1
Harta 3.2.2.2
49
Fig.3.2.2.3 -Situaţia apelor uzate evacuate în anul 2005 judeţul Bistriţa-Năsăud
18%
19%
4%
59%
ape care nu necesită epurare ape insuficieape neepurate ape epurate
Aspect
de mediu
Starea actuală a factorului de mediu Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului Apa În judeţul Bistriţa Năsăud (fig. 3.2.2.3), 18% din apele
uzate evacuate sunt insuficient epurate, iar 4% sunt neepurate. În aval de toate staţiile de epurare monitorizate se înregistrează valori ridicate la indicatorii din grupa azotului, datorită lipsei treptei terţiare de epurare, dar şi unele depăşiri la indicatorul reziduu fix. Rezultatele analizelor efectuate în anul 2005 ale apelor din fântâni pun în evidenţă unele depăşiri ale valorilor limită la indicatorii NH4
+ în localităţile Şintereag şi Blăjeni şi la DT în localitatea Mocod. Repartiţia lungimii cursurilor de apă din întreg subbazinul râului Prahova pe tronsoane caracteristice5 în anul 2006 este prezentată în figura 3.2.2.4. de mai jos
Depozitarea neadecvată a deşeurilor conduce la poluarea resurselor de apă, mai ales în mediul rural a celor subterane, cu efecte imediate sau în timp asupra sănătăţii omului, mai ales a copiilor. Evacuarea de ape uzate neepurate în zonele de îmbăiere are indirect efecte negative asupra omului prin producerea de dermatoze, infecţii bacteriene, infecţii oftalmologice, etc.
Fig. 3.2.2.4 – Jud.Prahova
5 I – stare ecologică foarte bună II – stare ecologică bună III - stare ecologică moderată IV - stare ecologică slabă V - stare ecologică foarte proastă
50
3.2.3. Calitatea solului şi evoluţia probabilă a acesteia Resursa de sol în România este tot atât de importantă ca şi resursa de apă. Din
suprafaţa totală a ţării de 238391 km2, 61,71% reprezintă suprafaţa agricolă, 28,44% pădurile,
9,81% apele şi alte suprafeţe (harta 3.2.3.1.).
Cele mai fertile soluri sunt cernoziomurile din Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul
Moldovei, Câmpia Transilvaniei, Dobrogea şi alte zone (26,7% din învelişul de sol).
Solurile agricole ocupă 14,7 milioane ha (0,65 ha/loc), cele arabile reprezintă
9,26 milioane ha (0,41 ha/loc), iar cele forestiere circa 6,7 milioane ha (0,3 ha/loc).
Harta 3.2.3.1.
In continuare se prezintă starea actuală a factorului de mediu-sol şi evoluţia sa probabilă
în cazul neimplementării programului. Se menţionează faptul că unele măsuri pot fi luate şi în
cadrul altor programe cum sunt Agenda locală 21, Programul Naţional de Dezvoltare,
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, etc. programe cere prevăd o serie de măsuri pentru
reconstrucţia ecologică şi protecţia solului.
51
Aspect
de mediu
Starea actuală a factorului de mediu Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului Sol
Acoperirea solului cu deşeuri şi reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole. Poluarea chimică a solului afectează circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesivă circa 0,2 milioane ha. Deşi, în ultimii ani, o serie de unităţi industriale au fost închise, iar altele şi-au redus activitatea, poluarea solului se menţineridicată în zonele puternic afectate.
Astfel, în judetul Prahova exista numeroase bataluri de stocare a deseurilor industriale şi periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide). De asemenea sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice şi fosfogips. La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud există zone care necesită acţiuni pentru reintroducerea lor în circuitul natural. Acestea sunt zona minieră Rodna-Valea Mare-Valea Glodului şi depozitele de deşeuri care conform legislaţiei în vigoare urmează a se închide. Principalul factor natural limitativ al calităţii solului îl constituie eroziunea şialunecările de teren. Eroziunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităţilor umane. Defrişările şi excavaţiile la suprafaţă, în contact cu cantităţi mari de apă de ploaie, pot cauza alunecări de teren. Excesul periodic de umiditate în sol afectează circa 3,8 milioane ha, dintre care, o mare parte este situată în perimetrele cu lucrări de desecare- drenaj (3,2 milioane ha) şi care nu funcţionează cu eficienţa scontată. In harta 3.2.3.2 se prezintă zonele afectate de inundaţiile din 2004 şi 2005 La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud se constată existenţa unor suprafeţe relativ întinse, care au suferit fenomene de degradare. Situaţia privind aceste soluri este detaliată în tabelul 3.2.3.1de mai jos. Impactul negativ asupra Parcului Natural Bucegi consta din declansarea şi accelerarea eroziunii de suprafata şi de adancime a terenului prin: - lucrari de constructie initiale, de extindere şi reamenajare a numeroase obiective (cabanele turistice, mijloace de transport pe cablu). - transportul auto şi circulatia turistica auto şi pietonala pe o retea haotica şi densa de drumuri (cai de acces şi poteci trasate gresit şi neintretinute) - practicarea unui pasunat nerational şi abuziv cu depasirea normelor de incarcare cu animale a pajistilor, generand eroziuni direct şi indirect ale solului.
Neaplicarea măsurilor de
regenerare a zonelor urbane cu potenţial turistic ridicat, cum este de ex. m. Ploieşti, va conduce la menţinerea stării de degradare a solului, cu implicaţii asupra calităţii apelor subterane şi în final asupra calităţii vieţii.
Neadoptarea de măsuri
preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse va conduce la menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în aceste zone.
In succesiunea climatică normală a zonei noastre geografice, anii secetoşi sunt urmaţi de ani ploioşi în care, pe suprafeţe relativ extinse, apare exces de umiditate, datorat în primul rând solurilor slab permeabile şi reliefului plan sau depresionar. In asemenea situaţii, amenajările în sistem irigaţie- desecare reprezintă un element tehnologic obligatoriu.
Dezvoltarea de calitate şi durabilă
a turismului necesită amenajarea teritoriului pe baza anumitor principii.
Neimplementarea programului poate conduce la apariţia şi în alte zone a unor situaţii similare cu cele din Parcul Natural Bucegi.
52
Harta 3.2.3.2.
Tabel 3.2.3.1 Situaţia solurilor degradate in jud. Bistriţa Năsăud
Categoria de soluri Suprafata (ha)
Cauzele degradarii
Cu exces de umiditate 33521 Lipsa drenajului
Acide 34691 Imposibilitatea corectării acidităţii
solului pe suprafeţe mai mari
Cu eroziune de suprafaţă
semnificativă
23661 Lucrări efectuate din deal în vale
Cu eroziune de adâncime 2790 Nu s-au efectuat lucrări de prevenire
a eroziunii pe ravene
Altele – alunecări 9675 Exploatarea neraţională a terenului
Gleizare 8402 Excesul de umiditate
Pseudogleizare 25119 Excesul de umiditate
TOTAL 137859
53
3.2.4. Flora şi fauna Aspect
de mediu
Starea actuală a factorului de mediu6 Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului Flora şi fauna
Vegetaţia este condiţionată de relief şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de păduri de conifere (îndeosebi molid) şi păduri de fag. Pe culmi mai înalte se află pajişti alpine şi tufărişuri de jneapăn, ienupăr, afin şi altele. In regiunile de deal şi de podiş se întâlnesc păduri de foioase. Vegetaţia de stepă şi de silvostepă, care ocupă zonele cu deficit de umiditate din PodişulDobrogei, Câmpia Română, Podişul Moldovei şi Câmpia de Vest, a fost în cea mai mare parte, înlocuită prin culturi agricole. Secetele din ultimii ani precum şi practicile agricole slabe vor conduce în continuare la reducerea drastică a ecosistemelor cu pasuni de stepa. Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme funcţionale cu organizare complexă, în general, modificările structurale la nivelul acestora nu suntsesizabile de la un an la altul (decât în cazul unor accidente ecologice majore şi pe termen scurt). Ulterior, prin eliminarea factorului perturbator, mediul natural se poate reface. Datorită lipsei punerii în practică a sistemului de monitoring integrat care să includă şi monitorizarea diversităţii biologice, nu există date concrete pe baza cărora să se poată face o analiză reală a stării acesteia, cu excepţia unor specii sălbatice, care fac obiectul unor programe şi proiecte de cercetare ale structurilor universitare, muzeelor, institutelor de cercetare, precum şi ale unororganizaţii neguvernamentale specializate. Printre principalii factori antropici care au dus la diminuarea efectivelor speciilor de faună şi floră sălbatică se pot enumera:desecarea luncii inundabile a Dunării, distrugerea propriu-zisă a habitatelor prin construirea de obiective urbane, industriale, de agrement, crearea lacurilor de acumulare, creşterea poluării apelor şi solului, creşterea folosirii pesticidelor, uciderea directă animalelor de către oameni.
În ţara noastră trăiesc peste 10.000 specii
de animale, din care majoritarea sunt insectele. Cresc aproximativ 3100 de specii de plante, dintre care 60 specii de arbori. Aproximativ 500 de specii de plante sunt protejate de lege din cauza rarităţii lor sau a interesului terapeutic. S-au identificat 150 de tipuri de ecosisteme numai în pădurile noastre. Cu excepţia marilor zone agricole şi a unor ecosisteme terestre şi acvatice aflate sub impactulnegativ al unor surse de poluare, în care se înregistrează modificări ale structurii şi dinamicii diversităţii biologice, restul mediului natural se păstrează în parametrii naturali de calitate, oferindcondiţiile necesare conservării diversităţii biologice
De multe ori efectele acţiunilor antropice sunt greu sesizabilepentru moment şi trec neobservate,alteori afectează interesele economice ale omului, iar în uneleîmprejurări,când afectează biocenoze întregi,pot fi de-a dreptul catastrofalepentru existenţa populaţiilor umane, din zonele respective. Dispariţia sau scăderea până la un nivel critic a speciilor se datoreazăsupraexploatării (vânătoare, pescuit, suprapăşunat), însă de multe ori esteconsecinţa distrugerii habitatului lor prin construirea diverselor obiective urbane şi industriale. Nedezvoltarea turismului ca suport al creşterii PIB-ului, atrage după sine dezvoltarea obiectivelor industriale, mari consumatoare de suprafeţe de teren având ca rezultat distrugerea habitatelor. Implementarea programului va trebui realizată cu atenţie, ţinând cont de specificul zonei . De exemplu, crearea de noi pârtii de schii sau de noi drumuri în rezervaţiile naturale poate distruge habitatele sau poate conduce la dispariţia unor specii rare de plante şi animale. Lipsa spaţiilor special amenajate pentru colectarea şi depozitarea finală, în siguranţă a deşeurilor, contribuie la creşterea poluării apelor şi solului cu influenţe directe asupra florei şi faunei. Lipsa sistemului de management al deşeurilor în porturile dunărene, respectiv a sistemului de colectare şi epurare a apelor de santină şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate menajere, menţine impactul asupra ecosistemului fluviului Dunărea
6 Datele sunt extrase din Raportul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, precum şi din rapoartele APM Bistriţa Năsăud, Braşov, Prahova privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul întregii ţări şi la nivelul judeţelor respective.
54
specifice. Aceasta a făcut posibilă şi contribuţia importantă a noastră la implementarea Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 in România. Crearea Reţelei Natura 2000 este o modalitate de a aplica măsuri de conservare privind menţinerea habitatelor şi speciilor de interes comunitar, pe întregul teritoriu al continentului European. In anexele 6 şi 9 sunt prezentate date privind siturile cuprinse în Natura 2000 de pe teritoriul judeţului Braşov. In judetul Prahova, impactul antropic este resimtit şi in ceea ce priveste starea florei şi faunei salbatice, inclusiv asupra speciilor de flora şi fauna amenintate cu disparitia Astfel, “ floarea de colt ” (Leontopodium alpinum) şi “ bulbucii de munte ” (Trollius europaeus) se recolteaza şi se comercializeaza desi sunt monumente ale naturii şi sunt ocrotite prin lege. Din “ Poiana cu narcise “ din Valea Rea, Muntii Baiului, se recolteaza narcise (uneori plantele sunt scoase cu tot cu bulbi din pamant), desi sunt ocrotite prin lege. Fauna salbatica este reprezentata prin efective optime de urs, cocos de munte, cerb carpatin, capra neagra, cerb lopatar, mistret, caprior, vulpe, fazan şi iepure. Efectivele de vanat evaluate pe fondurile de vanatoare gospodarite de Directia Silvica Ploiesti se mentin la nivelul cotelor optime pentru fiecare specie. In Parcul Natural Bucegi se exploateaza jneapanul (Pinus mugo), desi este ocrotit de lege, fiind singura specie care stabilizeaza pamantul in zona alpina. Datorita impactului antropic (constructii de case, complexe hoteliere, turism dezorganizat, lipsa educatiei ecologice), cat şi a defrisarilor, arealul de raspandire a multor specii declarate monumente ale naturii sau care sunt endemice, rare sau periclitate, s-a restrans comparativ cu alti ani (in cazul speciilor vegetale); in cazul speciilor de pasari, acestea sunt amenintate cu disparitia, desi multe dintre ele sunt monumente ale naturii sau sunt ocrotite la nivel national şi international. De exemplu, lebedele (Cygnus sp.), berzele (Ciconia ciconia), egretele (Egretta sp.), rândunelele (Hirundo sp.) sunt amenintate cu disparitia datorita restrangerii habitatelor naturale (desecari de lacuri), distrugerea cuiburilor sau vânării (lebedele). De asemenea, animale precum râsul (Lynx lynx) şi pisica salbatică (Felis sylvestris), capra neagra (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus sp.), lupul (Canis sp.)sunt amenintate cu disparitia datorita vânării şi restrângerii habitatului natural deşi sunt ocrotite prin lege la nivel national şi international. În anul 2006 habitatele naturale din judeţul Braşov au avut o evoluţie relativ normală. Alternanţa perioadelor umede cu cele secetoase nu a dezechilibrat evoluţia firească a habitatelor. Nu s-au semnalat degradări majore ale habitatelor
In domeniul transporturilor aeriene, în baza Convenţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile, din anul 2001 au început să fie aplicate procedurile de reducere a zgomotului din timpul operatiilor de zbor şi au inceput sa fie aplicate din 2001. Printre metodele folosite se numără şi utilizarea de piste mai lungi. Ori în condiţiile în care aeroporturile nu se modernizează, se va opera în continuare pe piste scurte, neadecvate noilor cerinţe. Prin axa prioritară 5, se urmăreşte valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural. Ca urmare a neimplementării programului, acţiunile distructive pot fi numeroase, mai ales în zonele sau obiectivele la care se conturează o concentrare turistică şi în condiţiile în care nu se realizează dotări sau amenajări specifice, necesare practicării diferitelor activităţi turistice şi îndeosebi pentru vizitare a acestora. Lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării în corturi în zonele şi de-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiective turistice provoacă inevitabil degradarea peisajului şi a altor componente ale mediului înconjurător, datorită numeroaselor urme reziduale lăsate la întâmplare de turişti în locurile în care au poposit. Colectarea abuzivă a florei, în special a plantelor declarate monumente ale naturii, urmare a insuficientei popularizări a plantelor ocrotite şi a necunoaşterii de către turişti a gravelor implicaţii ce le pot avea acţiunile lor necontrolate, asupra factorilor de mediu. Aşa se explică de ce floarea de colţ (Leontopodium alpinum), garofiţa de munte (Dianthus spiculifoluis) cu varietatea ei endemică "Garofiţa Pietrei Craiului" (Dianthus callizonus) şi alte specii de plante sunt pe cale de dispariţie în unele areale, deşi sunt ocrotite prin lege. Circulaţia turistică necontrolată în zonele sau la obiectivele turistice aflate în afara traseelor marcate, duce la distrugerea vegetaţiei şi florei, la ruperea copacilor, distrugerea puieţilor sau a seminţişului natural.
55
3.2.5. Fondul forestier În conformitate cu raportarea statistică SILV 1, pădurile Romaniei ocupau la data de
31.12.2005 suprafaţa totală de 6.390.536 ha7. Faţă de situaţia la 31.12.2004, suprafaţa fondului
forestier naţional a crescut cu 8.385 ha.
Pe categorii de proprietate, suprafaţa fondului forestier naţional se prezenta astfel:
6390536
4234142
852650 613236 6876492859
TOTALPădure proprietate publică a statului, administrată de RNPPădure proprietate publică a unităţilor teritorial-administrativePădure proprietate privată a persoanelor juridice de drept privatPădure proprietate privată a persoanelor fiziceAlţi deţinători
In harta 3.2.5.1 de mai jos se prezintă repartiţia pe teritoriul României a principalelor tipuri de
păduri Suprafaţa fondului forestier naţional este de 6.390.536 ha şi reprezintă 26.7 % din
suprafaţa ţării. Media europeana este de 32.4%. Suprafaţa de pădure pe locuitor este de 0,29 ha/loc, foarte apropiată de cea europeană care este de 0,30 ha/loc.
Realizarea cadrului necesar gestionării durabile a pădurilor se asigură în concordanţă cu
prevederile legale, prin amenajamentele silvice şi studii sumare de amenajare.
In continuare se prezintă starea actuală a factorului de mediu - pădure şi evoluţia sa
probabilă în cazul neimplementării programului. Se menţionează faptul că sunt în curs de
derulare o serie de proiecte vizând regenerarea pădurilor şi împădurirea terenurilor degradate.
Starea actuală a factorului de mediu8 Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului
Păduri La nivelul anului 2005, starea de sănătate evaluată prin Sistemul de monitoring forestier pune în evidenţă faptul că din numărul total de arbori evaluaţi (100 718) în anul 2005, un procent de 91,9% au fost practic sănătoşi (clasele de defoliere 0-1), iar 8,1% vătămaţi (clasele de defoliere 2-4). Pentru toate speciile, luate individual, în anul 2005 s-a inregistrat o ameliorare evidentă a stării de sănătate, ca efect al anulării deficitului hidric în sol şi chiar al existenţei unui excedent de apă în sol datorat cantităţii foarte mari de precipitaţii căzute pe întreg cuprinsul ţării în toamna şi iarna anului 2004 şi pe întreg parcursul anului 2005. Amplitudinea valorilor procentului arborilor vătămaţi pe straturi altitudinale, înregistrate în perioada 2004 - 2005 scade pe măsură ce altitudinea creşte, fapt explicabil, prin stabilitatea mai ridicată a stării de sănătate a pădurilor din regiunile de dealuri înalte şi muntoase (4,1%-7,1%) faţă de regiunile de câmpie (8,3%-15,4%). La nivel internaţional, pe baza intensităţii vătămării dată de valorile procentului arborilor vătămaţi (clasele de defoliere 2-4), România se încadrează în rândul ţărilor europene cu păduri slab afectate. Fenomenele de uscare prematură a arborilor pe picior s-au agravat de la o etapă la alta, afectând la început stejăretele, gorunetele şi şleaurile cu stejar pedunculat sau gorun. După anul 1980, s-au semnalat uscări cu urmări grave şi în pădurile de brad, pin şi molid, iar în prezent fenomenul de uscare a arborilor afectează practic toate speciile forestiere caracteristice climatului temperat – continental. În mai multe zone forestiere, poluarea s-a accentuat, afectând mult starea de sănătate a arborilor din zonele respective. Poluarea industrială, atât cea internă cât şi cea transfrontalieră, generează apariţia ploilor acide. Pe arii extinse acţionează şi se resimte efectul nociv al pulberilor rezultate din activitatea unităţilor producătoare de materiale de construcţii (ciment şi var) precum şi a centralelor electrice şi termice ce funcţionează pe bază de cărbune şi şisturi bituminoase.
Ca sector economic cu valenţe reale de dezvoltare pe termen mediu şi lung, turismul antrenează în sistemul său un larg evantai de activităţi economice, culturale şi sociale. In acelaşi timp, turismul reprezintă un mijloc de valorificare a patrimoniului natural şi cultural-istoric, conform principiilor dezvoltării durabile şi de dezvoltare rurală prin extinderea ariei ofertei specifice şi crearea de venituri şi locuri de muncă în mediul rural, altele decât cele de bază. O coordonare insuficienta a politicilor sectoriale sau din deciziile locale poate conduce la ocuparea unor suprafete de teren cu depozite neconforme de deseuri, la utilizarea unor practici agricole si silvice distrugatoare, care sa nu favorizeze mediul ambiental. Lipsa de coordonare a amenajarii teritoriului poate avea un efect negativ prin necoordonarea sistemelor de salubrizare şi de amenajare de depozite ecologice pentru deseuri, menţinerea zonelor degradate. Neamenajarea de locuri speciale de campare conduce în continuare la menţinerea riscului poluării cu deşeuri aruncate de către turişti, ca şi a producerii de incendii în păduri produse de focurile lasate nesupravegheate. Dezvoltarea unui turism durabil necesită ca în principalele puncte de interes ale zonelor construite să se amplaseze indicatoare de trasee turistice şi informaţii asupra regulamentelor locale de campare, vizitare, etc.
8 Datele sunt extrase din Raportul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, precum şi din rapoartele APM Bistriţa Năsăud, Braşov, Prahova privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul întregii ţări şi la nivelul judeţelor respective.
58
Aspect
de mediu
Starea actuală a factorului de mediu9 Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului
Uscări anormale datorate poluării industriale se semnalează la toate speciile forestiere aflate în zonele de impact ecologic precum Zlatna, Copşa Mică, Bocşa - Crivina, Turceni - Rovinari, Bicaz - Taşca, Anina, etc. Gazele toxice şi pulberile emanate în atmosferă au determinat o diminuare a proceselor fiziologice ale arborilor, reducerea sensibilă a creşterilor anuale de masă lemnoasă, uscarea şi degradarea calitativă a lemnului, destructurarea solului urmată de fenomene de eroziune şi alunecare a terenurilor în pantă.Judeţele în care pădurea ocupă suprafeţe reduse sunt: Ilfov – 3%; Călăraşi – 4%; Constanţa – 5%; Brăila – 5%; Teleorman – 5%; Ialomiţa – 6%; Galaţi – 8%; Olt - 9%; Botoşani – 10%; Giurgiu - 11%; Timiş –11%; Dolj - 12%; Tulcea – 12%. Pentru perioada 2005 – 2008, s-a estimat o majorare a suprafeţei ocupate cu vegetaţie forestieră cu circa 60000 ha, cu prioritate în aceste judeţe. Această majorare se va realiza prin împăduriri în terenuri degradate inapte pentru agricultură şi prin împăduriri în vederea realizării Sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie.
In anul 2005 s-au mai înfiinţat 9 parcuri naţionale şi naturale, după cum urmează: Parcul Naţional Defileul Jiului, Parcul Naţional Buila - Vânturiţa, Parcul Natural Munţii Maramureşului, Parcul Natural Putna - Vrancea, Parcul Natural Lunca Mureşului, Parcul Natural Comana, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului şi Geoparcul Platoul Mehedinţi, care cuprind paduri in suprafata de 218.278 ha. În acest fel numărul parcurilor naţionale şi naturale a ajuns la 26, iar pădurea protejată din interiorul acestora este de aproximativ 700.000 ha, reprezentând 10,95% din suprafaţa totală a pădurii.
Nedezvoltarea turismului ca suport al dezvoltării economice a ţării, va conduce la menţinerea industriei ca suport a dezvoltării economice. In acest fel se va menţine şi nivelul de poluare industrială cu impact negativ asupra fondului forestier. Lipsa unor poteci marcate şi a informaţiei asupra unor specii rare sau pe cale de disparitie din flora si fauna, face ca turistul să se abată de la traseu, putând aduce mediului prejudicii deosebit de mari.
Dezvoltarea turismului montan necesită construirea unor reţele marcate de poteci şi drumuri forestiere sau mijloace de ascensiune, care, prin densitatea mare a lucrărilor ce le necesită (defrişări, ziduri de protecţie, poduri, viaducte, piloni etc.) pot afecta în mod semnificativ biodiversitatea. Lipsa unei coordonări la nivel teritorial şi dezvoltarea haotică, poate accentua impactul negativ.
9 Datele sunt extrase din Raportul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, precum şi din rapoartele APM Bistriţa Năsăud, Braşov, Prahova privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul întregii ţări şi la nivelul judeţelor respective.
59
3.2.6. Sănătatea umană Aspect de
mediu
Starea actuală a factorului de mediu10 Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului Sănătatea umană
Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de: ♦ calitatea aerului citadin; ♦ alimentarea cu apă potabilă şi canalizare; ♦ colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; ♦ zgomotul urban; ♦ habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); ♦ calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei Calitatea aerului citadin este dată de gradul de încărcare a aerului cu diverşi poluanţi: • Iritanţi - gaze iritante ( cum ar fi oxizii de sulf şi de
azot, azotul amoniacal, clorul, ozonul, alte substanţe oxidante) ; particule în suspensie respirabile (PM 10 şi PM 2,5) care au în compoziţie particule de nitraţi, sulfaţi, amoniu, etc., ce provin din erodarea pavimentului străzilor, solului, vegetaţie, din procese tehnologice industriale şi din traficul auto. Favorizează apariţia infecţiilor acute ale căilor aeriene superioare, a infecţiilor oculare, evoluţie nefastă a bolilor cronice respiratorii şi cardiovasculare (complicaţii, deces) în condiţiile expunerii la concentraţii cu mult peste CMA pe o perioadă scurtă de timp, de ordinul zilelor
• toxici sistemici (plumbul, cadmiu şi mercurul). Au o acţiune nocivă, toxică, ce acţionează asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului, în acelaşi timp specifică fiecărui agent poluant în parte
• fibrozanţi, ce sunt asociaţi expunerii profesionale la pulberi.
• Cancerigeni (Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că 80% din totalul cancerelor sunt datorate unor factori de mediu ambientali şi că dintre aceştia, poluarea atmosferică creşte riscul cancerigen în populaţia generală, mai ales pentru cancerul bronhopulmona)
In fig. 3.2.6.1. de mai jos se exemplifică gradul de mortalitate generală, mortalitate respiratorie şi bronşită cronică în câteva localităţi din ţară. In judeţul Braşov se disting 3 zone critice sub aspectul poluării aerului: 1. Zona centrală a judeţului formată din mun. Braşov împreună cu localităţile învecinate: Săcele, Cristian, Codlea. 2. Zona central - nordică a judeţului cu localităţile Hoghiz, Racoş, Rupea. 3. Zona central - vestică a judeţului cu localităţile Făgăraş şi Victoria
In jud. Prahova sunt mai multe zone critice, mai ales în jurul localităţilor Ploieşti, Câmpina, Comarnic.
Cuantificarea efectelor poluării aerului asupra stării de sănătate poate fi făcută prin : a) urmărirea efectelor directe asupra stării de sănătate a diverşilor poluanţi (iritanţi, toxici sistemici, fibrozanţi, cancerigeni), sau b) prin efectele indirecte - producerea de disconfort urmată de sesizările populaţiei ca reacţie la disconfort. Neimplementarea programului referitor la reabilitarea infrastructurii tehnice menţine şi chiar agravează starea calităţii aerului citadin ca urmare a prezenţei particulelor în suspensie.
10 Datele sunt extrase din Raportul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului, precum şi din rapoartele APM Bistriţa Năsăud, Braşov, Prahova privind starea calităţii factorilor de mediu la nivelul întregii ţări şi la nivelul judeţelor respective.
60
Fig. 3.2.6.1
Aspect de
mediu
Starea actuală a factorului de mediu Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului Sănătatea umană
Alimentarea cu apă potabilă şi canalizare Serviciul public de alimentare cu apă cuprinde activităţi de captare, de tratare a apei brute, de transport şi de distribuţie a apei potabile şi industriale la utilizatori. In fig. 3.2.6.2. se prezintă ponderea populaţiei cu acces la reţeaua de apă potabilă din totalul populaţiei dintr-o localitate, iar în fig. 3.2.2.2, ponderea populaţiei racordată la sistemul de canalizare (circa 47% din populaţia României).
Conform datelor din Anuarul Statistic al României din anul 2004, toate cele 276 localităţi urbane, existente la 31 decembrie 2003, au fost racordate la sistemul public de aprovizionare cu apă, dar reţeaua de distribuţie acoperă numai 71% din lungimea totală a străzilor din localităţile urbane. In volumul predat la faza I-a a raportului sunt prezentate date detaliate privind situaţia alimentării cu apă şi a sistemului de canalizare.
De ex., din cele 103 de localitati ale judetului Prahova (89 rurale si 14 urbane), 72 dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa
Gradul de accesibilitate al populaţiei la „apă sigură” pentru băut şi prepararea hranei, precum şi pentru satisfacereacerinţelor de igienă individuală şi generală, constituie unul dintre indicatorii mondiali de caracterizare a calităţii vieţii unei comunităţi. Neimplementarea axei prioritare 3 va menţine starea actuală a sistemului de alimentare cu apă, ceea ce în condiţiile de secetă şi temperaturi ridicate va avea influenţe semnificative asupra populaţiei, crescând riscul îmbolnăvitrilor hidrice. Lipsa instalaţiilor de epurare sau funcţionarea necorespunzătoare a acestora va menţine riscul de poluare a emisarului apelor uzate menajere sau industriale.
61
sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila (58 comune si 14 orase) restul localitatilor fiind aprovizionate din surse locale si proprii (fantani publice si pompe de mana).
Dintre indicatorii cu impact asupra sănătăţii, pot fi menţionaţi bolile transmisibile, posibil asociate apei, raportate ca număr de cazuri de îmbolnăvire (tabelul 3.2.61. de mai jos). Anual, Institutul de Sănătate Publică din Bucureşti elaborează raportul naţional privind monitorizarea epidemiilor hidrice prin apa potabilă. Situaţia episoadelor de epidemie hidrică generată de apa potabilă, în perioada 2000- 2004, este prezentată în tabelul 3.2.6.2 de mai jos: Majoritatea îmbolnăvirilor s-au datorat întreruperii furnizării apei potabile sau defecţiunilor existente în reţelele de alimentare cu apă potabilă.
Tabel 3.2.6.1. - Indicatori cu impact asupra sănătăţii
Starea actuală a factorului de mediu Evoluţie probabilă în situaţia
neimplementării planului Sănătatea umană
Calitatea apei de îmbăiere din zonele naturale amenajate In ţara noastră există zone naturale amenajate, unele neautorizate din punct de vedere sanitar şi zone naturale de îmbăiere, neamenajate, utilizate în mod tradiţional, supravegheate prin inspecţii sanitare şi analize de laborator. In cursul anului 2004 au fost prelucrate datele de monitorizare conform HG nr.459/2002, privind calitatea apelor de îmbăiere din zonele naturale amenajate – din inspecţii efectuate în 14 judeţe şi au rezultat următoarele: - au fost monitorizate 65 de zone naturale folosite pentru îmbăiere, din care77% sunt neautorizate sanitar şi numai23% au autorizaţie sanitară; - deşi nu sunt autorizate sanitar toate cele 65 zone, acestea au fost monitorizate în totalitate şi au corespuns din punct de vedere chimic şi bacteriologic în procent de 31%, conform normelor sanitare în vigoare. În zonele neautorizate, probele bacteriologice au fost necorespunzătoare şi s-au datorat numărului total de germeni crescuţi (peste 300/ml apă), cât şi coliformilor totali.
Lipsa staţiilor de epurare face ca apele utilizate în sezonul cald de publicul vizitator pentru “îmbăiere”, să constituie un real factor de îmbolnăvire pentru cei ce o utilizează. Calitatea microbiologică a apelor de îmbăiere din dreptul plajelor litoralulului românesc, în anul 2004, relevă faptul că procentul de depăşire a standardelor în domeniu (valori recomandate şi obligatorii) a fost de 4% pentru coliformi totali, 4% pentru coliformi fecali şi 20% pentru streptococi fecali.. Toate porturile româneşti de la Marea Neagră sunt racordate la reţeaua urbană de canalizare care aduce apele uzate la staţiile orăşeneşti de epurare (indicator de răspuns); în portul Constanţa există doar o staţie pilot de epurare pentru apele de santină/balast preluate de la nave. Situaţia este şi mai grea în cazul porturilor dunărene şi a localităţilor amplasate în lungul Dunării şi care deversează apele uzate direct în Dunăre.
Sănătatea umană
Zgomot Siguranţa traficului Cresterea nivelului de zgomot este datorata industrializarii, mobilitaţii populaţiei si a mijloacelor de transport. Valori mari ale nivelului de zgomot sunt inregistrate in orasele care sunt tranzitate de traficul rutier greu, precum Piteşti, Sibiu, Lugoj, Cluj, etc, ce nu au arteră ocolitoare. Traficul rutier afecteaza 32% din populatie cu niveluri de zgomot pana la 55 dB (A) , 23% cu nivelurile de zgomot pana la 60 dB(A) şi 10,5% cu nivelurile de zgomot intre 65-75 dB(A). Traficul feroviar afecteaza numai 5% din populatie cu niveluri de zgomot pana la 60 dB(A) şi numai 1,5% cu niveluri de zgomot intre 65 şi 70 dB(A). Traficul aerian afecteaza numai 0,05% din intreaga populatie cu niveluri de zgomot de pana la 60 dB(A). .
Menţinerea actualelor condiţii de tranzit a centrului localităţilor de către traficul greu, în condiţiile creşterii traficului, va conduce la creşterea nivelului de zgomot şi a vibraţiilor. Poluarea fonică va afecta populaţia, mai ales copii şi persoanele în vârstă. Vibraţiile au un puternic impact negativ asupra clădirilor, monumentelor istorice, ştiut fiind faptul că de regulă astfel de obiective se găsesc în centrul localităţii. Neaplicarea măsurilor de reabilitare a aeroporturilor va conduce la creşterea traficului rutier şi implicit a zgomotului provocat de acesta. Mărirea duratei de deplasare induce fenomene de stres, oboseală cu efecte nedorite asupra participanţilor la trafic. Analiza dinamicii accidentelor de circulaţie scoate in evidenţã tendinţa ingrijorătoare de crestere a numarului de accidente precum şi a numarului de raniti şi morti, inregistrata mai ales in anii 2005 şi 2006.Astfel in perioada 2000-2006 numarul de accidente a crescut de la 7.950 in anul 2000 la 19.259 in anul 2006 si, corespunzator, numarul de raniti a scazut de la 6.855 la 4.714, iar numarul de morti de la 2.479 la 2.151 (fig. 3.1.9). In harta 3.2.5.2 se prezintă zonele în care se produc cele mai multe accidente
63
Fig.3.2.6.3. Zonele cu accidente de circulaţie
64
Aspect de mediu
Starea actuală a factorului de mediu Evoluţie probabilă în situaţia neimplementării planului
Sănătatea umană
Depozitarea deşeurilor Caracteristicile situaţiei existente sunt:
� colectarea deşeurilor menajere din aglomerările urbane (blocuri, cartiere de locuinţe) se face în sistemul de ghene deschise, care prezintă factori de risc pentru sănătatea populaţiei;
� în cazul locuinţelor individuale, colectarea deşeurilor menajere se face „din uşă în uşă „ în pubele individuale;
� rampele de gunoi neconforme ale oraşelor, unde depozitarea a fost sistată, nu întrunesc condiţiile minime ale normelor în vigoare, în ceea ce priveşte amplasarea şi amenajarea, nu mai pot fi reabilitate, şi nu s-a trecut la închiderea conformă a acestora.
� în mediul rural, depozitarea deşeurilor se face în locuri improprii, în special pe marginea cursurilor de apă şi a drumurilor lăturalnice
� marea majoritate a serviciilor de salubritate dispun de mijloace de transport învechite şi depăşite, care nu asigură un transport igienic, iar ridicarea gunoiului de la populaţie nu se face conform normelor sanitare
Gestionarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a acestor deşeuri nu a primit, de-a lungul timpului, atenţia cuvenită, astfel încât atât calitatea factorilor de mediu cât şi impactul asupra populaţiei prezintă riscuri ridicate.
Neimplementarea unui sistem adecvat de gestiune a deşeurilor va conduce la menţinerea şi chiar creşterea riscului de îmbolnăvire a populaţiei.
3.2.7. Resurse balneare Aspect de mediu
Starea actuală a factorului de mediu Evoluţie probabilă în situaţia neimplementării planului
Resurse balneare
Fenomenele de degradare întâlnite în cazul substanţelor minerale balneare, cu deosebire a apelor minerale şi termominerale rezultă, de cele mai multe ori, din nerespectarea principiilor generale de protecţie şi exploatare a lor, care impun: limitarea exploatării zăcămintelor în raport cu rezervele omologate de substanţe minerale balneare, executarea lucrărilor geologice în conformitate cu prevederile cercetărilor şi proiectelor de specialitate, evitarea exploatării zăcămintelor până la epuizare şi o exploatare ştiinţifică, raţională a acestora, instituirea perimetrelor de protecţie hidrogeologică şi sanitară în jurul zăcămintelor etc. Unele cazuri semnificative de degradare a resurselor balneare s-au semnalat la zăcămintele hidrominerale Covasna şi Buziaş, la care, exploatarea defectoasă a acestora a dus la scăderea potenţialului surselor, diminuarea cantităţii de CO2 etc. La Băile Felix, supraîncărcarea staţiunii cu structuri turistice balneare şi de cazare, fără o corelaţie cu rezervele de apă minerală a dus la o intensificare a exploatării apelor până la limita de exploatare a zăcământului hidromineral, recondiţionarea acestuia refăcându-se anevoios. Nerespectarea şi uneori chiar nestabilirea perimetrelor din punct de vedere hidrogeologic şi sanitar şi permiterea activităţilor economice poluante în limitele acestora, au condus, de asemenea, la degradarea resurselor balneare (lacurile Nuntaşi, Techirghiol,
In cazul neimplementării Axei prioritare 2 se va menţine situaţia actuală în ceea ce priveşte proiectarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic, prin stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică, realizarea de construcţii inestetice,neadaptate specificului etnografic, arhitectural sau natural al zonei turistice, ocuparea intensivă cu construcţii turistice care poate afecta chiar echilibru ecologic al teritoriului respectiv etc. Astfel de situaţii s-au creat, de exemplu, în unele staţiuni balneare, prin realizarea unei baze tehnico-materiale disproporţionate ca volum şi structură, comparativ cu capacitatea de primire a teritoriului şi a rezervelor hidrominerale (Sovata, Buziaş, Vatra Dornei, Sinaia, Poiana Braşov etc.). Rezultatul a fost "supraîncărcarea" teritoriului cu
65
Amara, Balta Albă şi Lacul Sărat) datorită irigaţiilor, chimizării agriculturii şi apelor reziduale industriale.
echipamente şi structuri turistice, mergându-se până la o urbanizare a staţiunii (Băile Felix şi parţial Sovata şi majoritatea staţiunilor şi zonelor turistice).
3.2.8. Peisaj Aspect de mediu
Starea actuală a factorului de mediu Evoluţie probabilă în situaţia neimplementării planului
Peisaj Dupa schimbarile economice şi sociale din ultimul deceniu al secolului XX, Romania a acumulat zone de infrastructura abandonata, locuri cu constructii neterminate şi imobile abandonate, ceea ce reduce atractivitatea tarii. Transportul şi infrastructura de transport au un impact direct asupra peisajului. Drumul este cel mai mare consumator de teren, fiind urmat de calea ferata. Infrastructura de transport neadministrata corespunzător reduce atractivitatea tarii, tinand cont chiar şi de resursele naturale şi culturale bogate, ca exemple avand drumurile cu intretinere proasta, precum şi caile ferate abandonate (in special cele inguste folosite in scopuri industriale). In ultimele decenii, bazinul Marii Negre a fost „scena” multor schimbari de mediu cu modificari/degradari calitative şi cantitative care au avut un impact major asupra configuratiei actuale a ecosistemelor costiere şi asupra calitatii apei din apropierea tarmului. Una dintre cele mai influentate zone a fost tarmul romanesc, care sufera de probleme grave de eroziune a plajei, 60-80% din lungimea litoralului confruntandu-se cu pagube mari, in timp ce latimea plajelor se reduce de la an la an. Exista de asemenea o amenintare a eroziunii plajei asupra oamenilor şi locuintelor acestora, in special in sectorul de sud ( Mamaia-Vama Veche) al litoralului. Dezvoltarea transportului naval precum şi dezvoltarea porturilor pe litoral au transformat peisajul Marii Negre. Navigatia este atat mijloc de transport pentru produsele industriale cat şi mijloc de transport public şi a avut un efect puternic asupra transformarii peisajului cultural şi economic al oraselor precum Constanta, Mangalia şi Năvodari. Principalele porturi maritime/fluviale ale Romaniei sunt Braila, Galati, Tulcea şi Sulina pe Dunare. Starea porturilor este deteriorata şi constituie o amenintare nu numai asupra ecosistemelor naturale ci şi asupra atractivitatii peisajului cultural al Romaniei.
PATN Sectiunea a VI-a Turism, alături de celelalte programe şi planuri de dezvoltare au ca obiective, printre altele, reabilitarea infrastructurii , regenerarea şi reabilitarea zonelor urbane. Lipsa de măsuri privind promovarea coeziunii teritoriale în zona ţărmului Mării Negre va conduce în continuare la modificarea configuraţiei ecosistemelor costiere.
66
3.2.9. Managementul de risc de mediu Aspect de mediu
Starea actuală a factorului de mediu Evoluţie probabilă în situaţia neimplementării planului
Risc de mediu Situaţiile de risc pot avea cauze naturale sau antropice
Cauze naturale pot fi:
- revărsări ale cursurilor de apă produse de precipitaţii abundente, topirea bruscă a zăpezilor,
- ridicarea nivelului apelor subterane,
- prăbuşiri ale masivelor geologice,
- alunecarea versanţilor,
- fenomene de eroziune, etc..
Cauze antropice :
- accidente de circulaţie în care să fie antrenate vehicule ce transportă substanţe toxice sau periculoase.
- ruperea sau avarierea barajelor şi a altor lucrări situate în amonte de amplasamentul unor obiective social-economice proiectate la o clasă de importanţă superioară ,
- proiectarea unor construcţii care traversează albiile cursurilor de apă (ce micşorează secţiunile de curgere) şi care nu ţin seama de lucrările existente sau incluse în schemele de amenajare ale bazinelor hidrografice,
- proiectarea unor construcţii care traversează albiile cursurilor de apă dimensionate la debite maxime necorespunzătoare sau neactualizate,
- amplasarea necorespunzător a unor construcţii pe versanţii sau în albiile majore,
- despăduriri pe suprafeţe mari prin exploatarea neraţională a masei lemnoase,etc.
Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice şi pierderi de vieţi omeneşti, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit.
Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de vulnerabilitatea elementelor expuse şi de expunerea acestora. Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural evidenţiază la nivel naţional principalele zone naturale de risc
Dacă în cazul unor situaţii de risc provocate de cauze naturale (de ex. de cutremure), omul nu poate interveni pentru evitarea producerii acestora, el poate interveni însă pentru reducerea efectelor negative produse. Lipsa de întreţinere a infrastructurii rutiere şi feroviare măreşte gradul de deteriorare a acesteia în caz de viituri, ceea ce poate conduce la izolarea completă a unor localităţi sau la îngreunarea accesului către zonele turistice. De asemenea măreşte gradul de producere a unor accidente de circulaţie cu urmări asupra mediului şi a factorului uman. Astfel de accidente au un impact major asupra mediului, cauzand poluarea intensa a aerului şi apei din descarcari de substante periculoase in aer ( accidentele de circulatie ajung deseori la incendii) precum şi in apa (scurgeri de la vehiculele ce transporta substante periculoase la suprafata şi in ape). Desi astfel de accidente sunt rare (cum a fost accidentul de la Mihăileşti de exemplu), intensitatea traficului asupra drumurilor şi congestia rutiera au sporit riscul de astfel de accidente. In acelaşi timp, lipsa infrastructurii tehnice face imposibilă valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare. Riscuri suplimentare de mediu provin de la spargerea conductelor de transport produse petroliere, stocarea ilegala de deşeuri, deşertificarea, etc. Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală, iar neaplicarea măsurilor de protecţie poate conduce, pe de o parte la îmbolnăvirea copacilor, iar pe de altă parte la despăduriri pe suprafeţe mari cu influenţe negative asupra stabilităţii versanţilor, creşterii riscului de producere a inundaţiilor, accelerarea fenomenelor de eroziune a solului. Axa prioritară 7 din cadrul programului pune accentul pe adoptarea de măsuri preventive în
67
naţional principalele zone naturale de risc determinate la o anumită dată (de ex. anul1999), în care există potenţial de producere a unor dezastre naturale prin inundaţii, alunecări de teren şi seisme.
Hazardurile naturale cele mai importante în condiţiile ţării noastre, se consideră cele determinate de următoarele fenomene potenţiale:inundaţii şi viituri, alunecări de teren, cutremure
Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural evidenţiază la nivel naţional principalele zone naturale de risc determinate la o anumită dată (de ex. anul1999), în care există potenţial de producere a unor dezastre naturale prin inundaţii, alunecări de teren şi seisme. In harta 3.2.9.1 ÷ 3.2.9.3 sunt prezentate zonele de risc natural –inundaţii, alunecări de teren, cutremure de pământ.
cadrul amenajării teritoriului în scopul prevenirii riscurilor naturale. Continuarea amplasării necorespunzător a unor construcţii pe versanţi sau în albiile majore ale cursurilor de apă, în condiţiile creşterii populaţiei, va conduce la mărirea numărului de victime în caz de alunecări de teren sau de viituri, precum şi la creşterea cuantului pagubelor materiale. Zonele afectate de astfel de fenomene necesită reconstrucţie ecologică, ceea ce implică cheltuieli cu mult mai mari decât cele preventive.
ANALIZA STRATEGICĂ DE MEDIU pentru PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL
SECŢIUNEA A VI-A – ZONE TURISTICE RAPORT DE MEDIU
Harta nr. 3.2.9.1
ANALIZA STRATEGICĂ DE MEDIU pentru PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL
SECŢIUNEA A VI-A – ZONE TURISTICE RAPORT DE MEDIU
69
Harta nr. 3.2.9.2.
ANALIZA STRATEGICĂ DE MEDIU pentru PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL
SECŢIUNEA A VI-A – ZONE TURISTICE RAPORT DE MEDIU
70
Harta nr. 3.2.9.3.
71
4. Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ
Turismul ca ramura economica are strânse relaţii cu alte sectoare ale activităţii
economice şi sociale cum sunt: transporturile, comunicaţiile, unele sectoare industriale,
agricultura şi industria alimentara, lucrările publice şi amenajarea teritoriului, protecţia mediului,
sănătate, învăţământ, cultura, finanţe, ordine publică, administraţia publică locala etc.
Nivelul strategic al PATN Sectiunea VI.-a Turism este la scară naţională şi de aceea nu
este posibilă identificarea în cadrul acestui raport a locaţiilor în teritoriu ale priorităţilor şi
activităţilor planificate. In acest caz, este aplicabilă analiza caracteristicilor şi aspectelor de
mediu prezentată în capitolul 5, analiză care corespunde cerinţelor legislaţiei române şi
Directivei CE.
In conformitate cu Ordinul 863/2002, o analiză detaliată a caracteristicilor de mediu se
va realiza în cadrul sudiilor de evaluare a impactului asupra mediului pentru fiecare din
proiectele care vizează investiţii in activităţi cu impact potenţial asupra mediului. Aceste studii
vor putea identifica, la o scară temporo-spaţială adecvată, caracteristicile de mediu ce pot fi
afectate semnificativ. De aceea, în cadrul acestui capitol, vom face numai unele aprecieri cu
caracter global.
În condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul:
• constituie un mijloc de protejare, conservare şi valorificare a potenţialului cultural,
istoric, folcloric şi arhitectural al ţării. • reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei ofertei
specifice şi crearea de locuri de muncă în mediu rural altele decât cele
tradiţionale, ameliorând condiţiile de viaţă şi sporind veniturile populaţiei locale;
• conduce la diversificarea industriei locale prin susţinerea înfiinţării de IMM-uri
• conduce la dezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului şi de bunuri de
consum (artizanat, mobilă, marochinărie etc.);
• generează o cerere specifică de bunuri şi servicii cum sunt:
a) infrastructura de transport
b) infrastructura de cazare
Pe de altă parte, turismul, fiind un consumator de spaţii şi resurse turistice, participă
implicit la degradarea şi poluarea mediului înconjurător a potenţialului turistic, fie prin presiunea
directă a turiştilor asupra peisajului, florei şi faunei sau altor obiective turistice pe care le poate
deteriora parţial sau total, fie prin concepţia greşită de valorificare şi echipare a unor zone,
puncte sau obiective turistice. Astfel:
72
• Conform Anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 604/4.07.2005,
în România sunt 132 peşteri şi sectoare de peşteri clasificate ca arii naturale
protejate. Lipsa dotărilor sau amenajărilor specifice necesare vizitării acestora, ca
şi vizitarea intensivă, poate conduce la acţiuni distructive numeroase. De ex,
amenajările pentru vizitarea peşterilor executate fără respectarea tehnicii specifice
au condus la degradarea peşterilor Muierii (Munţii Parâng) şi Ialomiţei (Munţii
Bucegi) precum şi a peşterii lui Ionel (Munţii Bihor). De asemenea, iluminatul în
trecut a unor peşteri, cu feştile, a provocat distrugerea definitivă a depunerilor
calcaroase din interiorul unor peşteri (Peştera Ialomiţei ş.a.).
• Prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, completat şi modificat prin
ordinul nr. 2.182/2005 s-a aprobat Lista monumentelor istorice, actualizată şi
Lista monumentelor istorice dispărute. Pe această listă figurează şi o serie de
monumente istorice şi de artă din Bucovina a căror vizitare intensivă, iluminatul cu
lumânări şi lipsa unor dotări tehnice de aerisire sau de deplouare au condus la
degradarea unor fresce şi picturi din interior.
• Anexele 2-5 la Ordonnaţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000, actualizate prin
Ordinul nr. 1198/2005 al ministrului mediului şi gospodării apelor, stabilesc:
- tipurile de habitate naturale, de specii de plante şi de animale a căror conservare
necesită declararea ariilor speciale de conservare, respectiv şi a ariilor de protecţie
specială avifaunistică;
- speciile de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003, completată cu Hotărârea Guvernului nr.
2151/2004, s-au delimitat rezervaţiilor biosferei, parcurile naţionale şi parcurile
naturale şi s-au constituit administraţiile acestora. Ca exemplificare, in anexele 5-9
la prezentul raport se prezintă:
- Parcul Naţional Călimanii şi Parcul Naţional Munţii Rodnei din judeţul Bistriţa-
Năsăud (Anexa 5);
- Parcul Naţional Bucegi (Anexa 6)
- Parcul Naţional Piatra Craiului (Anexa 7)
- Rezervaţiile naturale din Masivul Ciucaş (Anexa 8)
- Situaţia parcurilor naturale, a siturilor Natura 2000, speciilor de floră şi faună,
monumentelor naturii, etc. din judeţul Braşov (Anexa 9)
Unele activităţi turistice pot avea un impact semnificativ asupra acestor zone prin:
o concentrare turistică mare şi în condiţiile în care se realizează circulaţia turistică necontrolată. Nici Parcul Naţional Retezat (decretat din 1936) şi nici
73
celelalte parcuri sau rezervaţii naturale nu sunt până în prezent organizate pentru
vizitare.
o colectarea abuzivă a florei, în special a plantelor declarate monumente
ale naturii, urmare a insuficientei popularizări a plantelor ocrotite şi a
necunoaşterii de către turişti a gravelor implicaţii ce le pot avea acţiunile lor
necontrolate, asupra factorilor de mediu. Aşa se explică de ce floarea de colţ
(Leontopodium alpinum), garofiţa de munte (Dianthus spiculifoluis) cu varietatea
ei endemică "Garofiţa Pietrei Craiului" (Dianthus callizonus) şi alte specii de
plante sunt pe cale de dispariţie în unele areale, deşi sunt ocrotite prin lege.
o lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării în corturi în toate locurile destinate turismului de recreere şi odihnă, mai ales în
preajma centrelor urbane, în munţi, în apropierea cabanelor şi staţiunilor turistice,
pe malul râurilor sau lacurilor etc.
o circulaţia turistică automobilistică în staţiunile turistice
o pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu demult
inaccesibile şi abaterea turiştilor de la drumurile principale
• O situaţie specială o prezintă degradarea sau epuizarea surselor de substanţe minerale balneare, caracterizate printr-o mare vulnerabilitate la factorii exogeni, orice
intervenţie nefavorabilă asupra lor putând provoca schimbarea parametrilor fizici şi chimici,
pe baza cărora au fost declarate resurse terapeutice (Vatra Dornei, Buziaş, Călimăneşti,
Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mureşului etc.). Sursele de substanţe minerale balneare sunt
supuse unui impact semnificativ ca urmare a nerespectarii principiilor generale de protecţie
şi exploatare a lor. Astfel unele cazuri semnificative de degradare a resurselor balneare s-
au semnalat la zăcămintele hidrominerale Covasna şi Buziaş, la care exploatarea
defectoasă a acestora a dus la scăderea potenţialului surselor, diminuarea cantităţii de
CO2 etc. La Băile Felix, supraîncărcarea staţiunii cu structuri turistice balneare şi de
cazare, fără o corelaţie cu rezervele de apă minerală a dus la o intensificare a exploatării
apelor până la limita de exploatare a zăcământului hidromineral, recondiţionarea acestuia
refăcându-se anevoios.
• Nerespectarea şi uneori chiar nestabilirea perimetrelor din punct de vedere hidrogeologic
şi sanitar şi permiterea activităţilor economice poluante în limitele acestora, au condus, de
asemenea, la degradarea resurselor balneare (lacurile Nuntaşi, Techirghiol, Amara, Balta
Albă şi Lacul Sărat) datorită irigaţiilor, chimizării agriculturii şi apelor reziduale industriale.
74
5. Orice problema de mediu existenta, care este relevanta pentru plan , inclusiv, in particular, cele legate de orice zona care prezinta o importanta speciala pentru mediu, cum ar fi ariile de protectie speciala avifaunistica sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001
5.1. Reţeaua naţională de arii naturale protejate (arii ale reţelei Natura 2000)
Pe teritoriul României au fost identificate habitatele naturale şi speciile sălbatice de
faună şi floră prevăzute în Directiva păsări şi habitate. Acestea sunt prezentate în anexele la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea 462/2001
(completată de Legea 345/19.07.2006).
Astfel, Sistemul naţional de arii terestre protejate reprezintă aproximativ 8% din teritoriul
României, iar Fondul naţional forestier însumează 6.368.000 ha, din care 6.227.000 ha sunt
acoperite de păduri, iar 141.000 ha reprezintă zone împădurite, cultivate, administrare silvică
sau altele.
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a elaborat Strategia naţională de conservare a
biodiversităţii, care, la cap. 3 prevede obiectivele şi acţiunile prioritare privind strategia de
armonizare a reglementărilor privind conservarea naturală cu cerinţele comunitare. De
asemenea, MMDD a elaborat planuri de acţiune pentru implementarea acestei strategii şi a
Directivelor păsări şi habitate.
Printre obiectivele prioritare stabilite în vederea implementării Strategiei se numără:
- organizarea Reţelei Naţionale de Arii Protejate şi asigurarea managementului
necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice;
- protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi acvatice, existente
în afara ariilor protejate prin:
a) reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de
viaţă, supraexploatarea resurselor neturale, planificarea, amenajarea şi utilizarea
necorespunzătoare a teritoriului, şi
b) prin reconstrucţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate.
75
Prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 776/2007, publicat în Monitorul
oficial al României Partea I-a nr. 615/5.09.2007, s-au declarat siturile de importanţă comunitară
ca parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Reţeaua Natura 2000 cuprinde toate cele cinci regiuni biogeografice (alpină,
continentală, panonică, pontică, de stepă) şi, în consecinţă, există posibilitatea interferenţei
ariilor cu activităţile de dezvoltare a turismului, de vreme ce toate regiunile României sunt
importante din punctul de vedere al reţelei Natura 2000. In fig. 5.1. se prezintă distribuţia habitatelor pe regiuni geografice, ariile naturale protejate şi
parcurile naturale/naţionale.
1. Arii naturale protejate; 2. Parcuri naturale / naţionale şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării; a. Regiunea biogeografică Continentală; b. Regiunea biogeografică Alpină; c. Regiunea biogeografică Stepică; d. Regiunea biogeografică Panonică; e. Regiunea biogeografică Pontică
76
5.2. Valori istorice, culturale şi arheologice
5.2.1. Teritoriul românesc în cadrul Europei România este o ţară la hotarele Europei şi această situaţie de hotar îi conferă o poziţie
unde se îmbină interferenţe multiple: de natură geopolitică şi culturală de-a lungul secolelor
(harta 5.3 şi harta 5.4)1, de natură geofizică de durată infinit mai lungă. Această dublă
proprietate de „hotar „ şi de interferenţă, a marcat în permanenţă evoluţia şi structura teritoriului.
Specificul spaţiului românesc in Europa central –răsăriteană este dat în primul rând de
limba de origine latină. Acest spaţiu lingvistic, un fel de insulă înconjurată de limbi slave şi de
limba maghiară, este ancorat în zona montană a Carpaţilor, a căror formă circulară, închizînd în
interior bazinul Transilvaniei, sugerează imaginea unei citadele. Această citadelă de altitudine
medie (Vf. Moldoveanu – 2544m), cu numeroase trecători, nu a reuşit decât parţial să devieze
marile valuri migratoare din est, jucând totuşi un rol important în înrădăcinarea populaţiei. Locul
iniţial al formaţiunilor politice premoderne şi al capitalelor lor, amplasarea mânăstirilor, existenţa
unor arii etnografice arhaice sunt dovada acestei înrădăcinări.
Limitele trasate privind influenţele culturale (harta 5.4) reprezintă arii de contact şi de
suprapuneri în care se produc sincretisme; urmele imprimate in elementele materiale de
civilizaţie sunt mai uşor localizabile de cât ideile. Mai mult chiar, pătrunderea influenţelor
externe ia câteodată trasee neaşteptate: s-a întâmplat de exemplu ca reformele instituţionale
inspirate de Occident să sosească odată cu prinţii fanarioţi în secolul al XVIII-lea, iar
modernizarea oraşului Bucureşti în secolul al XIX –lea se datorează generalului rus Kiseleff.
Interferenţele culturale sunt datorate contactului cu trei spaţii culturale: meridional, al
lumii greco-bizantine, continuate cu lumea otomană, care este cel mai vechi; apusean, mai ales
al lumii germanice, care este cel mai recent; răsăritean, al lumii ruso-ucrainiene şi al Asiei,
progresiv cel mai ambiguu, care îmbină în mod strâns spiritualitatea ortodoxă, imperialismul
politic şi fluctuaţiile de populaţie (cazul evreilor pentru perioada modernă).
1 Sursa: Atlasul României- Violette Ray, Octavian Groza, Ioan Ianoş, Maria Pătroescu, Enciclopedia RAO
77
Harta 5.3.
78
- Harta 5.4.
79
5.2.2. Zone cu importanţă specială din punct de vedere arheologic, monumente istorice, etnografie, statiuni balneoclimaterice
Patrimoniul cultural al României este deosebit de bogat, atestând influenţele culturale
externe, dar şi continuitatea poporului român în acest spaţiu de cultură şi civilizaţie.
Pentru evidenţierea şi protecţia aceestui patrimoniu au fost promulgate o serie de legi,
ordonanţe ale Guvernului, hotărâri ale Guvernului şi ordine ale ministrului, precum :
Legea nr. 41/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Sectiunea a IIIa. – Zone protejate. – publicată în M.Of . nr. 502/2000, evidenţiază zonele
naturale protejate de interes naţional şi identifică valorile de patrimoniu cultural naţional,
care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori.
Legea cuprinde următoarele anexe:
• Anexa nr. I: Zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale naturii
• Anexa nr. II: Gruparea geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale
protejate, de interes naţional
• Anexa nr. III: Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente
istorice de valoare naţională excepţională)
Ordonanta Guvernului nr.43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea
unor situri arheologice ca zone de interes national.- republicată în M.O. nr.951/24.11.2006
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu Legea nr. 462-
2001 şi modificată prin Legea nr.345/2006, ce a fost publicată în M.Of. nr.650/27 iulie
2006
Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor
istorice, actualizată şi a Listei monumentelor istorice dispărute–publicat în M.Of.
nr.646/2004-, completat cu Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2182/2005 privind
aprobarea Listei monumentelor istorice 2004 – modificări şi completări - şi a Listei
monumentelor istorice 2004 - monumente dispărute– modificări şi completări –publicat în
M.Of. nr.996/2005
Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor
naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora – M.O.
nr.190/martie 2003
Lista completă a legislaţiei în domeniu este prezentată în anexa 3 la prezentul studiu.
80
In cadrul PATN, pe baza legislaţiei mai sus menţionate şi a consultării autorităţilor locale,
au fost identificate valorile de patrimoniu de interes naţional (monumente şi ansambluri de
arhitectură , monumente şi situri arheologice), precum şi muzee şi case memoriale.
Unele din aceste valori de patrimoniu se află într-o stare de conservare foarte bună,
altele necesită intervenţii rapide pentru protejare şi restaurare.
De exemplu, în judeţul Braşov, Cetatea Ţărănească Prejmer şi Biserica Evanghelică (foto 5.1. de mai jos), fac parte din monumentele protejate de UNESCO, fiind cea mai
importantă biserică fortificată din Transilvania . Acest edificiu în formă de cruce, care datează
de la începutul goticului, a fost influenţat de şantierul cistercian de la Kerz; el a fost înconjurat
de ziduri având o înălţime de 12 metri
si o grosime de 4 metri. Cetatea adăposteşte
si o expoziţie interesantă de obiecte de artă
saxone. De asemenea, in biserica din
Prejmer există unul din cele mai vechi altare din
Translivania închinate lui Christos. Altarul
din lemn pictat reprezintă o capodoperă a
secolului al XV-lea. Foto 5.1.
In judeţul Bistriţa Năsăud, în localitatea Rodna, se conservă vestigiile cetăţii medievale,
construită în secolul al X-lea, respectiv ruinele bazilicii dominicane (secolul al XIII-lea) din care
se mai păstrează un portal şi două turnuri (foto 5.2).
81
În judeţul Bistriţa Năsăud sunt de amintit casele memoriale ale lui:
George Coşbuc (1886 -1918) – poet născut în Hordou (Coşbuc);
Foto 5.3 - Casa memorială „George Coşbuc”
şi,
Liviu Rebreanu (1885-1944)-scriitor născut în Tîrlişua;
Foto 5.4. Casa memorială „Liviu Rebreanu” -
Deosebit de bogat şi răspândit pe întreg teritoriul României, patrimoniul cultural se îmbină
armonios cu patrimoniul natural (harta 5.5)1 şi foto 5.5.
Foto 5.5. Racoş – coloana de bazalt
82
- Harta 5.5. Arta populară a României îşi are rădăcinile în trecutul îndepărtat şi tumultos al regiunii
(harta 5.4). Fiind situată la intersecţia marilor civilizaţii istorice – greacă, romană, bizantină,
orientală şi occidentală- elemente ale acestor civilizaţii au fost absorbite de locuitorii acestor
regiuni, toate acestea rezultând într-o viziune originală care se regăseşte în arta, meşteşugurile
şi muzica României.
Folclorul românesc este cel mai bine conservat din lume iar manifestările sale sunt
evidente în întreaga ţară: Maramureş (construcţii din lemn, costume, ceramică); Bucovina
sculpturi în lemn, sărbători populare, construcţii din lemn); Mărginimea Sibiului ( icoane pictate
pe sticlă, costume populare artistice, obiecte de uz casnic- toate adunate în muzee de artă
populară). Există de asemenea, muzee ale vechii tehnici populare la Bucureşti, Sibiu, Cluj-
Napoca, Râmnicu-Vâlcea, Focşani, Timişoara şi Sighetu Marmaţiei. In cadrul Anexei 11 se
prezintă câteva aspecte privind folclorul şi arta românească, cu exemplificări pentru judeţele
Prahova şi Braşov.
Resursele naturale ale teritoriului, ca şi păstrarea tradiţiilor populare au condus la
dezvoltarea unor zone turistice ce pot fi delimitate orientativ la nivelul întregii ţări (harta 2.1.).
In cadrul PATN, pentru fiecare judeţ s-au delimitat zonele cu resurse turistice naturale şi
antropice. De ex, in planşele „ a” din Anexa 1 la Raport, sunt prezentate zonele cu resurse
turistice din judeţele Bistriţa –Năsăud, Braşov şi Prahova.
Staţiunile balneoclimaterice
Resursele naturale balneare ale României cuprind :
• ape minerale şi termale de nivel internaţional;
• nămoluri terapeutice cu conţinut de substanţe organice şi minerale;
• mofete – emanaţii naturale de bioxid de carbon
• lacuri cu ape mineralizate de diferite concentraţii
• diferite micro-climate (inclusiv cele din saline)
În România există 160 de staţiuni şi localităţi balneare care deţin resurse de factori
minerali de cură ( ceea ce face ca România să fie una dintre cele mai bogate ţări din lume, sub
acest raport), din care 24 de staţiuni balneare sunt de interes naţional, celelalte având un rol
mai redus pe piaţa turistică internă şi europeană.
Acestea se află în principalele zone naturale ale României, îndeosebi arcul Carpatic şi
litoralul Mării Negre, şi de asemenea în zonele de câmpie, de deal şi în zonele sub – carpatice.
În zona Carpaţilor Orientali se estimează că există 1500 de izvoare minerale, a căror compoziţie
chimică este foarte variată.
Multe dintre aceste staţiuni necesită modernizarea şi dezvoltarea reţelei de alimentare
cu apă şi a sistemului de canalizare, îmbunătăţirea reţelei de drumuri în acestea, drumurile de
acces, etc.
Cele mai mari staţiuni, incluse în circuitul internaţional, cu un număr total de locuri
cuprins între 2.500 şi 8.500 sunt, în ordine: Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata, Băile Herculane,
Sovata, Slănic Moldova, Băile Olăneşti, Băile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buziaş. În multe
84
dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cură şi complexe
sanatoriale moderne, în care serviciile de cazare, masă, diagnostic şi tratament sunt oferite în
cadrul aceleaşi clădiri. Staţiunea balneară cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix,
urmată de Herculane.
Turismul balnear ca şi alte forme de turism din România este marcat de sezonalitate.
Aceasta este redusă doar în câteva staţiuni de interes naţional. De exemplu, Călimăneşti –
Căciulata, datorită apropierii de Bucureşti şi de alte oraşe importante, a dezvoltat o nouă formă
de turism – turismul de afaceri – prin dotarea hotelurilor cu facilităţi pentru organizarea de
conferinţe, simpozioane şi training-uri.
Agrementul balnear se dezvoltă, în general, în funcţie de cadrul geografic, profilul
staţiunii şi grupele de vârstă care frecventează staţiunea.
În staţiunile destinate turismului internaţional, agrementul cuprinde următoarele ( pentru
exemplificare sunt considerate staţiunile Herculane, Felix, Vatra Dornei): ştranduri termale în
aer liber, piscine acoperite, saune, terenuri de sport, spaţii amenajate pentru picnic, bowling,
carusele, pârtii de schi, pârtii pentru săniuţe, telescaun, jocuri mecanice, cinematografe,
biblioteci, muzee, discoteci, săli de spectacole, parcuri, piste pentru atletism, teren cros,
cazinouri.
În cazul staţiunilor situate în apropierea marilor centre urbane, în weekend ştrandurile şi
piscinele sunt supraaglomerate, creând disconfort pentru turiştii sosiţi în ţară sau de peste
hotare.
În celelalte staţiuni, agrementul este foarte redus sau chiar lipseşte.
85
5.3. Probleme de mediu relevante pentru PATN Secţiunea VI- Zone turistice
În tabelul 5.3.1. de mai jos sunt evidenţiate principalele probleme de mediu relevante
pentru PATN- Secţiunea VI-a Turism. Acestea au fost identificate pe baza analizei PATN-
Secţiunea VI-a Turism, precum şi a analizei efectuate asupra stării actuale a mediului (cap. 3).
Tabel 5.3.1. Principalele probleme de mediu legate de PATN- Secţiunea VI-a Turism Aspecte de mediu Probleme de mediu relevante pentru PATN- Secţiunea VI-a
Turism Aer
Impact semnificativ asupra calităţii aerului produs de emisiile cauzate de congestiile de trafic, nerestricţionării traficului din staţiunile balneo-climaterice, infrastructurii învechite şi deteriorate Poluarea aerului ca urmare a autoaprinderii depozitelor neconforme de deşeuri sau a incendiilor provocate de campări în afara locurilor organizate
Apa
Impact semnificativ asupra calităţii corpurilor de apă ca urmare a lipsei sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere Poluari din surse difuze datorita depozitarii necontrolate a deseurilor
Solul
Poluarea solului ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor Alunecări de teren active şi zone supuse riscului de inundaţii Eroziunea costieră si distrugerea plajei
Pădurile Incendii provocate de campări în afara locurilor organizate Lipsa potecilor marcate şi a informării turiştilor asupra speciilor rare şi protejate Defrişări necontrolate, maii ales în proprietăţile private, ca urmare a lipsei unui plan de amenajare a teritoriului
Biodiversitatea
Distrugerea florei şi habitatelor din ariile naturale protejate ca urmare a circulaţiei turistice necontrolate în zonele sau la obiectivele turistice aflate în afara traseelor marcate Impact antropic, in special restrângerea habitatului natural, cauzat de constructii de case şi complexe hoteliere fara autorizatie sau fara respectarea statului zonei Colectarea abuzivă a florei, în special a plantelor declarate monumente ale naturii, urmare a lipsa educatiei ecologice, in special a insuficientei popularizări a plantelor ocrotite
Sănătatea publică
Deversari ilegale si necontrolate de poluanti in apele de îmbăiere din zonele naturale amenajate Risc de imbolnăviri hidrice ca urmare a lipsei siguranţei în alimentarea cu apă (surse de apă subterane neadecvate, reţea de distributie a apei invechită, statii de tratare cu capacitate depăşită, întreruperi în alimentarea cu apă) Riscuri asociate accidentelor rutiere Risc de îmbolnăvire ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor Înrăutăţirea condiţiilor din staţiunile balneo-climaterice datorita poluarii fonice si poluarii aerului ca urmare a congestionarii traficului in mediile urbane
Managementul riscurilor de mediu
Risc crescut de inundaţii, alunecări de teren ca urmare a neluării măsurilor preventive
86
Aspecte de mediu Probleme de mediu relevante pentru PATN- Secţiunea VI-a
Turism Eficienţa utilizării resurselor şi conservarea/ gestionarea durabilă a resurselor
Supraexploatarea resurselor naturale terapeutice Risc ridicat de pierdere a valorii terapeutice a resurselor naturale ca urmare a lipsei masurilor de protectie (de ex. aportul de apă dulce in cazul lacului Techirghiol)
Peisajul şi mostenirea culturala
Insuficenta aplicare a măsurilor de conservare si protejare a patrimoniului natural şi cultural împotriva degradării Insuficienta aplicare a masurilor de conservare si protejare a zonei costiere a Mării Negre (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Sensibilizarea turiştilor cu privire la aspectele legate de mediul înconjurător
Lipsa de/insuficienta informare a turiştilor privind monumentele naturii, ariile protejate, precum si responsabilitatile ce le revin.
Turismul durabil
Conditii neadecvate promovarii formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale Masuri insuficiente pentru reducerea costurilor externe ale transportului (legate de zgomot, poluarea aerului şi schimbările climatice, accidente, avarii ale infrastructurii şi congestia traficului) Investitii insuficiente in domeniul dezvoltarii infrastructurii rutiere
87
6. Obiectivele de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, care sunt relevante pentru plan si modul in care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideraţii de mediu in timpul pregătirii planului 6.1. Obiectivele de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, care sunt relevante pentru plan
6.1.1.Obiectivele politicii de mediu ale UE Aderarea României la structurile UE impune transpunerea în legislaţia română a aquis–
ului comunitar,implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice.
Politica Uniunii Europene şi actiunea sa asupra mediului pot fi schiţate prin programele
sale de acţiune asupra mediului începute în 1973.
Decretul unic european şi Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale de:
- protecţie şi îmbunatăţire a calităţii mediului
- contribuire la protejarea sănătăţii umane
- asigurare a unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale
Sub Maastricht, Curtea Europeană poate impune amenzi unui stat membru care nu a
reuşit implementarea legii UE şi punerea în vigoare în întregime a acesteia.
De asemenea, principiile “poluatorul plăteşte” şi “pagubele asupra mediului trebuie să fie
rectificate la sursă” sunt identificate în articolul 130 din Decretul Unic European.
Al şaselea program de acţiune în domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru
comun, şansa noastră”, pune accentul pe prevenirea poluării factorilor de mediu, în special a
apelor, realizarea unui plan de gestiune a deşeurilor, utilizarea durabilă a resurselor naturale.
Programul este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Comunităţii Europene
6.1.2.Programul de guvernare 2005-2008
In cadrul Programului de guvernare 2005-2008, sunt cuprinse o serie de obiective în
domeniul dezvoltării regionale, amenajării teritoriului, turismului şi protecţiei mediului a căror
realizare va contribui în egală măsură şi la dezvoltarea turismului. In continuare, prezentăm
succint aceste obiective.
La punctul „D. Conservarea capitalului natural” , plecând de la conceptul că dezvoltarea
spaţială comprehensivă şi durabilă depinde de conservarea biodiversităţii şi de aplicarea unor
88
măsuri stricte şi dure de conservare a zonelor şi arealelor verzi aflate în - intra sau - extra vilan,
se menţionează că Guvernul României va avea în vedere:
– aplicarea Protocolului de la Kyoto de reducere a emisiilor de CO2 prin înăsprirea regulilor de
organizare a traficului rutier în zonele centrale ale aşezărilor urbane; interzicerea traficului în
zonele istorice;
- îmbunătăţirea reglementărilor privind calitatea în construcţii şi a regulilor de design urban
pentru încurajarea utilizării unor materiale cât mai puţin poluante, a resurselor energetice
regenerabile şi organizării riguroase a managementului deşeurilor în zonele rezidenţiale,
precum şi pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi;
– integrarea politicilor de conservare a biodiversităţii în politicile sectoriale, respectiv a celor
de dezvoltare rurală şi urbană;
– creşterea calităţii apei şi aplicarea unor măsuri stricte de prevenire a poluării surselor de
apă;
– limitarea extinderii zonelor rezidenţiale, cu precădere în zonele montane, concomitent cu
interzicerea autorizării construcţiilor de orice fel în spaţiile verzi (parcuri/grădini) aflate în
intravilan;
– aplicarea unui program naţional de construcţie a reţelei de canalizare şi de realizare a
staţiilor de epurare în localităţile rurale şi localităţile recent declarate oraş prin lege dar care
nu dispun de o infrastructură urbană. Acest program va trebui aplicat pentru o perioadă de
15 ani;
– aplicarea unui program de introducere a regulilor minime privind managementul deşeurilor
în localităţile rurale.
Conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale, aspect menţionat la punctul E), este
în atenţia Guvernului României prin promovarea următoarelor politici:
– prezervarea zonelor istorice din aşezările urbane vechi, precum şi refacerera pe cât posibil
a celor distruse. În acest sens, vor fi emise reglementări privind reabilitarea urbană care vor
urmări refacerea structurii şi păstrarea exactă a stilului arhitectonic a clădirilor istorice şi a
materialelor de construcţie, asigurarea managementului acestor zone;
– conservarea stilului arhitectonic tradiţional în aşezările rurale, în baza realizării unei
evaluări riguroase realizate de instituţii de cercetare în etnografie şi artă populară, guvern şi
autorităţile locale. În acest sens, vor trebui emise reguli stricte de urbanism şi arhitectură
pentru a stopa construcţia în mediul rural a kitch-urilor care au mutilat în ultimii ani stilul
arhitectonic autentic românesc, săsesc sau maghiar
– conservarea cetăţilor ţărăneşti medievale ridicate de comunitatea săsească din
Transilvania prin aplicarea extinsă a proiectului pilot lansat în 1998-1999;
– emiterea unor noi reguli de design urban pentru reconfigurarea zonelor rezidenţiale prost
echipate edilitar şi a construcţiilor de locuit de tip colectiv.
89
Politica privind protecţia mediului înconjurător (Cap. 18) Având ca obiective principale întărirea structurilor administrative, ca element de bază pt
construirea unui sistem solid de management de mediu şi contribuţia la dezvoltarea durabilă,
activitatea Guvernului României în acest domeniu se va concentra, printre altele, pe
următoarele priorităţi care prezintă interes şi pentru turism:
• integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale;
• extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea
infrastructurii costiere a litoralului românesc, redimensionarea ecologică şi economică a
Deltei Dunării;
• Ameliorarea calităţii factorilor de mediu în zonele urbane şi rurale
6.1.3. Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) In vederea atingerii obiectivelor specifice ale POS Mediu (menţionate la cap. 2.2.6), s-au
identificat 6 Axe prioritare, dintre care, de interes pentru dezvoltarea turismului, amintim:
• Axa prioritară 1: - Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată
• Axa prioritară 2: - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor contaminate
• Axa prioritară 4: - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia
naturii
• Axa prioritară 5: - Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale
în zonele cele mai expuse la risc
6.1.4. Strategia Naţională pentru Conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor sale în România
In capitolul 3 al strategiei sunt prezentate obiectivele si actiunile prioritare privind
strategia de armonizare in domeniul conservarii naturii. De interes pentru activitatea de turism
sunt in mod deosebit urmatoarele obiective:
Organizarea Retelei Nationale de Arii Protejate si asigurarea managementului
necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii biologice;
Conservarea in situ si ex-situ a speciilor amenintate, endemice si/sau rare,
precum si a celor cu valoare economica ridicata;
Integrarea Strategiei Nationale pentru conservarea diversitatii biologice si
utilizarea durabila a componentelor sale in strategia Nationala, precum si in
strategiile, planurile, programele si politicile sectoriale si locale pentru dezvoltare
durabila la nivel national si local;
90
Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice
existente in afara ariilor protejate prin:
o reducerea si eliminarea efcetelor negative cauzate de poluarea mediilor
de viata, supraeploatarea resurselor naturale, planificarea, amenajarea si
utilizarea necorespunzatoare a teritoriului
o reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate.
6.1.5. Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) În luna aprilie 2004, s-a elaborat Planul Local de Acţiune pentru Mediu şi Planul
Regional de Acţiune pentru Mediu - instrumente utilizate în procesul de aderare la Uniunea
Europeană. Aceste Planuri vizează în principal diminuarea poluării, utilizarea eficientă a
resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, dezvoltarea educaţiei ecologice,
promovarea activităţilor social-economice cu impact minim asupra mediului natural.
6.2. Stabilirea obiectivelor de protecţie a mediului asociate priorităţilor PATN
In scopul realizării evaluării efectelor PATN asupra mediului înconjurător, au fost selectate şi
formulate mai multe aspecte şi obiective relevante în domeniul protecţiei mediului, legate în
mod direct de:
• Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG 1076/2004;
• Problemele de mediu relevante pentru PATN (vezi capitolul 5) rezultate în urma
analizarii starii actuale a mediului;
• Obiectivele si prioritatile PATN.
. Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu, documentarea a fost realizata
pe baza documentelor de referinta nationale si internationale. Lista acestor documente este
prezentata în bibliografie. Obiectivele relevante de mediu au fost analizate si reformulate în
cadrul întâlnirilor grupului de lucru SEA-PATN. De asemenea, s-a ţinut cont de prevederile
legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu, PATN –ul asigurând implementarea prevederilor
actelor normative menţionate în anexa 3 la prezentul raport.
Setul de aspecte şi obiective în domeniul protecţiei mediului propuse în vederea
evaluării PATN a fost prezentat grupului de lucru pentru evaluarea SEA organizat de Ministerul
Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Constructiilor, la şedinţa acestuia ce a avut loc la sediul
acestuia in data de 15.06.2007.
In timpul şedinţei s-a considerat că trebuie acordata o mai mare atentie legaturii intre
PATN si Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, elaborat de Ministerul Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale in scopul dezvoltarii ecoturismului.
91
Echipa de specialişti ce a elaborat prezentul raport a luat în considerare comentariile
primite în timpul şedinţei şi pe toată perioada de elaborare a raportului. In tabelul 6.3.1 de mai
jos se prezintă obiectivele relevante în domeniul protecţiei mediului propuse pentru Evaluarea
Strategică de Mediu (SEA) a proiectului de PATN- Sectiunea aVI-a. Turism.
Tabelul 6.3.1. - Obiective relevante în domeniul protecţiei mediului propuse pentru Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) a PATN Aspecte de mediu
Obiective relevante în domeniul protecţiei mediului
Aerul Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Apa Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului Sol Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre
Suprafaţe împădurite
Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite
Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000 Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Biodiversitatea
Conservarea si protejarea ecosistemelor acvatice si terestre din zona costiera a Marii Negre
Deşeuri Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Sănătatea publică
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Managementul riscurilor de mediu
Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Sensibilizarea publicului cu privire la aspectele de mediu
Creşterea responsabilităţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Conservarea şi valorificarea zonelor de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate
Peisajul şi mostenirea culturala
Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea dezvoltării agroturismului
92
Limitarea supraexploatarii resurselor balneare
Eficienţa utilizării resurselor balneare şi conservarea/ gestionarea durabilă a acestora
Protectia resurselor balneare impotriva poluarii
Turismul durabil Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
93
7. Potentialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori
7.1. Evaluarea axelor prioritare de intervenţie
Necesitatea studierii şi evaluării impactului unei activităţi umane asupra tuturor
domeniilor, dar în special asupra mediului, este justificată prin trei categorii mari de
argumente :
- iniţierea din timp a unor acţiuni menite să reducă efectele negative colaterale,
determinate de activitatea respectivă;
- evaluarea obiectivă a tuturor posibilităţilor, în vederea selectării strategiei de
acţiune într-o perspectivă sistemică;
- necesitatea implicării populaţiei în procesele de decizie privind promovarea unor
activităţi sau proiecte care le vor influenţa viaţa într-un fel sau altul.
Asemenea altor proiecte de infrastructură de mari dimensiuni, directiile de actiune propuse în Planul de Amenajare a Teritoriului National – Sectiunea a VI-a Turism au
potenţialul de a genera efecte1 semnificative asupra mediului ca rezultat al:
- activităţii de construcţii pentru implementarea lucrărilor şi măsurilor propuse (impacte
negative pe termen scurt, cu efecte reversibile);
- structurilor fizice ce vor fi realizate şi exploatării acestora (în general impacte pozitive, pe
termen lung).
În special faza de construcţie are potenţialul de a cauza un impact negativ prin
mărimea amplasamentelor de lucru şi prin durata sa, pe parcursul mai multor ani. De
menţionat faptul că acest tip de impact este specific perioadei de construcţie, este temporar
şi afectează în mod deosebit calitatea aerului (ca urmare a funcţionării staţiilor de betoane,
mişcării şi depozitării materialelor pulverulente, traficului rutier specific), calitatea apei de
suprafata, a faunei şi florei acvatice (în cazul evacuărilor de ape uzate neepurate, creşterii
gradului de turbiditate a apei, etc.).
De asemenea, acest plan are potenţialul de a genera şi impacte asupra condiţiilor
socio-economice din zonă.
1 Efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu sau lung, permanente sau temporare, positive sau negative asupra unor aspecte de mediu precum biodiversitatea, sănătatea publică, apa, aerul , solul, flora, fauna, factorii climatici, bunurile materiale, patrimonial cultural, inclusive cel architectural şi arheologic, peisajul natural, precum şi corelaţiile dintre aceşti factori.
94
În cadrul evaluărilor impactului asupra mediului se vor utiliza criteriile prezentate în
Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi se va ţine cont de condiţiile iniţiale ale
mediului, de disfuncţionalităţile sesizate în prezent (vezi cap. 2.3), de zonele sensibile, de
obiectivele de mediu relevante pentru plan, etc. Se vor avea în vedere următoarele aspecte:
a) impactul implementării fiecărei axe prioritare propuse în PATN
b) impactul ansamblului planului asupra calităţii factorilor de mediu, aşezărilor umane,
moştenirii culturale şi istorice, etc..
De asemenea, la evaluarea factorilor individuali de mediu s-a luat în considerare
eventualitatea aplicării unor măsuri de atenuare a impactului, ce vor fi prezentate în cap.8.
Pentru a realiza evaluarea obiectivelor de mediu trebuie sa amintim ca obiectivul
principal al Planului de Amenajare a Teritoriului National Secţiunea a VI-a – Turism este:
evidenţierea zonelor cu potenţial turistic mare şi foarte mare şi a infrastructurii necesare
punerii în valoare şi îmbunătăţirii accesibilităţii acestora, în scopul promovării unui turism de
calitate şi durabil.
In scopul atingerii acestui obiectiv, au fost identificate următoarele axe prioritare:
• Axa prioritară 1: Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei
dezvoltări de calitate şi durabile a turismului
• Axa prioritară 2: Reabilitarea infrastructurii specifice turismului
• Axa prioritară 3: Reabilitarea infrastructurii tehnice din zonele cu potenţial
turistic
• Axa prioritară 4: Regenerarea zonelor urbane cu potenţial turistic degradate
şi reabilitarea acestora
• Axa prioritară 5: Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural
• Axa prioritară 6: Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare
• Axa prioritară 7: Adoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării
teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la
risc
• Axa prioritară 8: - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al
deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate.
Este de semnalat faptul ca Recomandările Espon pentru domeniul turism vizează
cinci arii ale planficării şi politicilor spaţiale:
− Transporturi sub aspectul aglomerării şi poluării
95
− Infrastructura sub aspectul zonării şi utilizării terenurilor
− Managementul obiectivelor turistice naturale şi antropice
− Managementul turiştilor sub aspectul sezonalităţii
− Mediul durabil sub aspectul apei, energiei, schimbărilor climatice
În cadrul unui proiect ESPON s-a propus dezvoltarea unei tipologii de regionare
turistică pentru ţările participante la ESPON, având ca scop compararea regiunilor şi
identificarea celor unde turismul are un impact considerabil.
Pentru aceasta s-au folosit o serie de indicatori cum ar fi :accesarea turistică (combinată cu
alţi indicatori pentru a obţine un indicator complex putând fi analizat impactul economic,
social şi de mediu)
Indicatorul de accesare turistică a unui teritoriu se calculează în funcţie de cheltuielile
turiştilor raportate al populaţia rezidentă pentru impactul economic sau numărul sosirilor la
1000 de locuitori pentru impactul social, ori numărul camerelor de hotel raportate al kmp
pentru impactul de mediu.
Un alt indicatori este funcţia turistică, calculat pentru diferite paliere statistice NUTS O, II sau
III.
Acest indicator se calculează în funcţie de numărul locurilor de cazare N şi populaţia
respectivă P astfel TFI=(N*100)/P
Pentru aprecierea impactului s-a considerat o scală de valori de la –1 la +3 reprezentând:
± 3 Impact pozitiv/negativ major
± 2 Impact pozitiv/negativ mediu
± 1 Impact pozitiv/negativ nesemnificativ
0 Impact nul
Pentru cele 8 axe prioritare şi ţinând cont de scara de valori menţionată mai sus, echipa de
lucru a realizat evaluarea domeniilor cheie de interventie ale PATN. Această evaluare este
prezentată în tabelul 7.1.1.
96
Tabelul 7.1.1. Evaluarea domeniilor cheie de interventie ale PATN Axa prioritara 1. - Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări de calitate
şi durabile a turismului2.
Tabel 7.1.1.1. Evaluarea impactului asupra mediului pentru Axa prioritară 1
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Coordonarea măsurilor pentru dezvoltarea turismului ca ramură a economiei naţionale, conduce la o creştere a PIB pe seama acestei ramuri, evitându-se astfel dezvoltarea industriilor poluante şi mari consumatoare de energie. O politica de amenajare mai echilibrata din punct de vedere regional trebuie sa asigure o mai buna interconexiune a oraselor mici si mijlocii, ca si a spatiilor rurale si a zonelor izolate, la principalele axe si centre de transport (cai ferate, autostrazi, porturi, aeroporturi, centre intermodale si eliminarea carentelor in materie de legaturi interregionale). Realizarea retelei paneuropene de transport este conditia indispensabila a unei bune accesibilitati si in acelasi timp de a reduce congestionarile de trafic, cu impact direct pozitiv asupra reducerii poluarii aerului. Trebuie luat in considerare impactul mai mic asupra mediului al caii ferate, al cailor fluviale si al transportului maritim. Dezvoltarea cu prioritate a transportului rutier poate avea insa un efect negativ ca urmare a cresterii traficului, a consumului de combustibil si implicit a poluarii aerului.
±1 Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Nivelurile de emisii (surse fixe si mobile)
Duratei execuţiei lucrărilor de investiţii i se pot asocia riscuri privind poluarea aerului (de ex. realizarea terasamentelor drumurilor implică realizarea de umpluturi cu producere de praf). Efectul negativ va depinde de tipul de lucrare şi durata de execuţie a acesteia. Funcţionarea staţiilor de betoane fără instalaţii de reţinere a particulelor constituie de asemenea un risc de poluare
-1
2 Dezvoltarea de calitate si durabila a turismului necesita dezvoltarea insfrastructurii tehnice, a infrastructurii specifice turismului, valorificarea patrimoniului natural si cultural, măsuri de protecţie împotriva riscului
97
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Reducerea emisiilor de ape uzate neepurate este posibila?
a) Un turism durabil necesita infrastructuri edilitare. Strategile integrate pentru gestiunea resurselor de apa trebuie sa includa protectia apelor de suprafata si a apelor subterane, controlul activitatilor agricole in materie de fertilizare si irigare, tratamentul apelor uzate. Asigurarea colectării şi epurării apelor uzate urbane va avea un impact pozitiv asupra corpurilor de apă. Ecosistemele acvatice, inclusiv cele ale fluviului Dunarea şi ale Marii Negre sufera de eutrofizare si ca urmare a apelor de canalizare insuficient tratate ce se evacueaza in mediul acvatic
+2
Reducerea emisiilor din activitati portuare si de la nave in apa
b). Dezvoltarea transportului fluvial si maritim poate conduce la un impact negativ asupra apelor fluviului Dunarea si a apelor Marii Negre daca nu se iau masuri corespunzatoare in porturi. Realizarea terminalelor de pasageri concomitent cu masuri de mediu si calificarea personalului poate conduce la efecte pozitive asupra mediului.
±1
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Reducerea emisiilor in apa pe perioada de implementare a prevederilor PATN
c) Duratei execuţiei lucrărilor de investiţii i se pot asocia riscuri privind poluarea apelor (de ex. lipsa facilităţilor pentru colectarea şi epurarea apelor uzate sau riscuri de poluare accidentală cu hidrocarburi). Aceste efecte negative pot fi diminuate prin măsuri organizatorice luate de constructor.
-1
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului
Coordonarea amenajarii teritoriului poate contribui la diminuarea poluarii solului?
O coordonare insuficienta a politicilor sectoriale sau din deciziile locale poate conduce la ocuparea unor suprafete de teren cu depozite neconforme de deseuri, la utilizarea unor practici agricole si silvice distrugatoare, care sa nu favorizeze mediul ambiental. Pe de alta parte, coordonarea amenajarii teritoriului poate avea un efect pozitiv prin organizarea si coordonarea sistemelor de salubrizare, amenajarea de depozite ecologice pentru deseuri, recologizarea zonelor degradate. Pe perioada de executie a lucrarilor se poate produce un impact negativ asupra solului, dar este temporar si local. Impactul local negativ dat de ocuparea terenului cu un depozit de deseuri este acceptabil si incomparabil mai mic decat cel inregistrat ca urmare a eliminarii surselor de poluare punctiforme si difuze ca urmare a depozitarii necontrolate a deseurilor. In cazul realizarii infrastructurii rutiere, in afara drumului propriu-zis, gropile de împrumut şi zonele de depozitare, accesele şi carierele pot deranja mediul înconjurător natural
±1
98
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor
Strategiile de gospodarire a deseurilor la nivel regional
Adoptarea strategiilor şi planurilor de gospodărire a deşeurilor menajere şi industriale pe principiile dezvoltării durabile constituie baza pentru reducerea volumului de deşeuri. Pe baza acestor strategii s-au stabilit amplasamentele pentru depozitele ecologice şi a platformelor intermediare. Reabilitarea sistemelor de salubrizare prin creearea unei infrastructuri de colectare selectivă a deşeurilor va facilita reciclarea tuturor deşeurilor şi economisirea unor materii prime.
+3
Zona costiera a Marii Negre reprezinta sectorul cel mai caracteristic in care lipsa de coordonare a activitatilor pentru sustinerea unui turism durabil poate avea efecte negative pe termen lung asupra patrimoniului natural, ca si a celui cultural. Realizarea punctuala de masuri de protectie fara o analiza strategica de amenajare a intregii zone costiere poate avea un puternic impact negativ
-1
Masurile de reabilitare a zonei costiere pot avea un impact pozitiv prin marirea plajei, reducerea fenomenului de eroziune a zonei costiere.
+3
Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
-Va facilita reducerea fenomenului de eroziune costiera? -Va avea impact asupra ecosistemului acvatic?
Masurile de reabilitare pot avea un impact negativ asupra ecosistemului acvatic daca se utilizeaza materiale poluante sau lucrarile se realizeaza in zone care reprezinta habitate pentru specii pe cale de disparitie. De asemenea, aducerea nisipului de la Dunare pentru innisiparea plajei poate avea un impact negativ daca nu se evita amplasarea zonelor de imprumut in amplasamente poluate. Trebuie tinut cont si de diferenta de culoare dintre nisipul de Dunare si cel marin
-1
Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite
% din total suprafaţă
impădurită, necesar a fi
defrişată
Realizarea retelei paneuropene de transport şi mai ales dezvoltarea cu prioritate a transportului rutier şi feroviar poate avea un efect negativ ca urmare a defrişării unor suprafeţe împădurite
-1
99
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Dezvoltarea turismului poate afecta diversitatea faunei si florei, precum si habitatele? Arii Natura 2000 afectate
Ecoturismul. Avantajul competitiv al României în comparaţie cu destinaţiile turistice consacrate este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activitaţile omului. Astfel, în cadrul rezervaţiilor naturale sunt specii de plante şi animale endemice sau monumente ale naturii. De asemenea,România încă mai păstrează mediul natural virgin,exemplare de floră şi faună care în alte ţări au dispărut sau nu mai pot fi văzute decât în captivitate. Valorificarea potenţialului existent în acest sens este susţinută de existenţa unui cadru legal adecvat care prevede atât delimitarea parcurilor naturale şi naţionale, a ariilor naturale protejate, în vederea iniţierii managementului acestora.. Principalele atracţii ecoturistice ale României sunt areale protejate , cu statut de parcuri naţionale (12), parcuri naturale (13), rezervaţii ale biosferei (3, dintre care rezervaţia Delta Dunării ocupă aproape jumătate din totalul suprafeţei protejate a ţării), rezervaţii ştiinţifice (52), monumente ale naturii (228), rezervaţii naturale. Prin promovarea şi dezvoltarea durabilă a formelor clasice de turism, în unele zone cu potenţial natural preponderent ecoturistic şi poziţionarea central europeană a României, s-a realizat o premisă importantă de dezvoltare a ecoturismului şi impunere ca o destinaţie turistică competitivă pe această formă de turism.
+1 Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000
Dezvoltarea turismului montan poate afecta diversitatea faunei si florei si habitatele din ariile protejate? Nr. specii disparute ca urmare a dezvoltarii infrastructurii turistice Arii Natura 2000 afectate
Resursele turistice montane naturale complete din Romania, oferite de Munţii Carpaţi, contribuie la practicarea turismului montan complex. Între tipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de potenţial natural de dezvoltare pentru toate categoriile de turişti. Dar, pentru ca România să fie recunoscută pe plan internaţional ca o destinaţie turistică competitivă pentru practicarea sporturilor de iarnă are importanta refacerea şi dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, instalaţii şi echipamente de producere a zăpezii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor), precum şi dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea structurilor turistice de primire. Realizarea de partii noi de schii poate avea un impact negativ asupra habitatelor din ariile naturale protejate
±1
100
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Realizarea noilor coridoare de transport poate conduce la fragmentarea habitatului, impactul fiind funcţie de măsurile luate pentru diminuarea impactului negativ
±1 Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Nr specii disparute ca urmare a dezvoltarii infrastructurii de transport
Dezvoltarea porturilor de agrement în afara unui plan de management al zonei costiere, respectiv al fluviului Dunărea sau a unor lacuri naturale sau artificiale ce pot fi utilizate în scop de agrement nautic, poate afecta în mod semnificativ biodiversitatea din aceste zone.
-1
Efectele asupra starii de sanatate a populatiei, sunt mai greu de cuantificat deoarece ţin de modul de implementare a PATN. Aplicarea corectă a prevederilor PATN nu va conduce la efecte negative ireversibile.
Realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la un efect pozitiv prin scoaterea traficului din zona urbana si reducerea poluarii fonice. Aceasta, corelat cu modernizarea infrastructurii feroviare poate conduce la reducerea numarului autovehiculelor grele care circula pe drumurile principale, ceea ce va efect pozitiv asupra calitatii aerului din zonele urbane, precum si la reducerea poluarii fonice şi a vibraţiilor induse de traficul greu ce se desfăşoară în prezent prin localităţi.
+1 Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
- Scade numarul de persoane cu boli respiratorii? - Se reduce zgomotul si vibratiile?
Prin modernizarea pistelor aeroporturilor, respectiv prin crearea de piste mai lungi, se imbunatatesc procedurile de aterizare/decolare, cu efecte pozitive asupra reducerii poluarii fonice. Promovarea coeziunii teritoriale în domeniul transportului aerian va permite o analiza mai profunda a amplasamentelor noilor aeroporturi, fără să afecteze semnificativ, în mod negativ starea de sănătate a celor din apropierea aeroportului. De asemenea, va permite dezvoltarea turismului de afaceri cu impact direct asupra conditiilor socio-economice ale unei zone.
+1
101
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic
Va facilita reducerea numarului de accidente de trafic?
Modernizarea infrastructurii rutiere şi realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la reducerea riscurilor asociate accidentelor de trafic. Promovarea infrastructurii rutiere pe baza prognozei traficului cu luarea în considerare si a traficului atras din alte zone in curs de dezvoltare poate avea un impact pozitiv prin scăderea riscurilor asociate accidentelor de trafic pe sectoarele de drum cu trafic deosebit de intens si infrastructură neadecvată, ca şi în zonele urbane. Pe de altă parte, imbunatatirea conditiilor de trafic, poate conduce la cresterea acestor riscuri ca urmare a cresterii vitezei de circulatie in conditiile in care parcul auto nu este innoit si nu se asigură o semnalizare rutieră corespunzătoare
+2
Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Va reduce pierderile de vieti omenesti si de bunuri?
Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de vulnerabilitatea elementelor expuse şi de expunerea acestora. Hazarduri naturale cele mai importante în condiţiile ţării noastre, se consideră cele determinate de următoarele fenomene potenţiale: - cutremure, - inundaţii şi viituri, - alunecări de teren. Promovarea unei politici de amenajare a teritoriului naţional pe baza unui plan care să permită luarea în considerare a riscurilor naturale, va conduce la creşterea gradului de siguranţă. Interzicerea construirii în zonele cu riscuri naturale reduce vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor. Evident se păstrează un anumit risc dat de producerea unor fenomene meteorologice sau hidrologice extraordinare sau de evenimente (cutremure sau ploi maxime) care pot pune în pericol siguranţa unor lucrări (baraje de ex)
+3
Creşterea responsabilităţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Va reduce daunele cauzate de turisti mediului?
Dezvoltarea unui turism durabil necesită ca în principalele puncte de interes ale zonelor construite să se amplaseze indicatoare de trasee turistice şi informaţii asupra regulamentelor locale de campare, vizitare, etc. Aceasta va permite ca turistii sa fie informati asupra unor specii rare sau pe cale de disparitie din flora si fauna
+2
102
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Pentru zonele tampon – zonele de dezvoltare durabilă a rezervaţiei Biosferei (zonele ce cuprind habitate naturale şi umane ce intră în programul OM-BIOSFERĂ) se vor propune amenajări şi construcţii cu destinaţia de infrastructură turistică, fiind indicată adoptarea şi urmărirea în timp a respectării regulamentului de urbanism care să susţină şi promoveze turismul ecologic, care să nu afecteze valorile declarate ale naturii, venind în sprijinul dezvoltării economice a comunităţii din zonă. De asemenea, se prevede recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri şi diguri, plantări de zone verzi.
+2
La autorizarea construcţiilor se vor specifica condiţiile pentru încadrarea în arhitectura tradiţională pentru a se evita poluarea peisajului cu construcţii ce nu corespund aspectului general al zonei. Se va urmări utilizarea de materiale tradiţionale, precum, în zona montană, textură rustică a tencuielilor sau lemn aparent la exterior, soclu de preferinţă cu piatră naturală sau placaj cu piatră, culoare armonizată cu culori naturale, de pamânt, sau alb.
+3
Conservarea şi valorificarea zonei de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei
Va asigura valorificarea zonelor de agrement fara afectarea cadrului natural? Va incuraja pastrarea traditiei?
Turismul rural, agroturismul şi silvoturismul. Aceste forme de turism oferă posibilitatea cunoaşterii directe a tradiţiilor poporului român, ospitalitatea, bucătăria tradiţională din fiecare regiune istorică cu produse alimentare ecologice şi creează premisele obţinerii de importante venituri suplimentare de către populaţia din zona rurală, în special din spaţiul montan. Turismul rural se poate practica pe toată durata anului, implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut, reprezintă o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilitate şi stabilizare a populaţiei în zona montană. În acelaşi timp turismul rural are şi o puternică componentă ecoturistică. Legea Muntelui stabileşte unele facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, pentru susţinerea iniţiativelor familiale în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. Asociaţia Naţională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC), organizaţie nonguvernamentală înfiinţată în 1994 are 31 de filiale judeţene şi circa 2500 membri. Totuşi turismul rural nu este dezvoltat la nivelul cererii pieţei turistice şi internaţionale
+2
103
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Poate contribui turismul la ptotejarea patrimoniului cultural?
Turismul cultural-religios România are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică.Există peste 700 valori de patrimoniu cultural de interes internaţional şi naţional care s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, bisericile de lemn din Transilvania,Maramureş,Sălaj, cetăţile săseşti fortificate , cetăţile dacice, parcurile arheologice, etc). Există şi unicate culturale precum cetatea medievală locuită Shighişoara. Tezaurul etongrafic şi folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate şi viu- încă mai sunt comunităţi umane care trăiesc cu respectarea tradiţiei în activitatea zilnică. Această formă de turism este susţinută de o capacitate de cazare care reprezintă 13,2% din totalul locurilor existente al nivelul întregii ţări. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere de aproximativ 90% în 2003 faţă de anul 1999. Promovarea acestei forme de turism poate atrage venituri pentru protejarea patrimoniului cultural.
+3 Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate
Masurile de revitalizare a zonelor de acces pot avea un impact negativ?
Dezvoltarea turismului cultural impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice (siturile arheologice, monumentele de arhitectură) învechită şi insuficientă, lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovare a obiectivului turistic cultural, lipsa amenajărilor în punctele de belvedere pentru fortificaţii, cetăţi medievale, biserici, monumente istorice şi mănăstirile, lipsa spaţiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj. Realizarea acestor lucrări poate avea pe perioada de execuţie a lor un impact negativ local.
-1
104
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Va incuraja mentinerea
activitatilor in spatiul rural?
Turismul rural, agroturismul şi silvoturismul. Aceste forme de turism oferă posibilitatea cunoaşterii directe a tradiţiilor poporului român, ospitalitatea bucătăria tradiţională din fiecare regiune istorică cu produse alimentare ecologice şi creează premisele obţinerii de importante venituri suplimentare de către populaţia din zona rurală, în special din spaţiul montan. Agroturismul apare ca o variantă a dezvoltării mediului rural, mai ales în zonele cu condiţii grele de viaţă cum sunt cele din zona montană, zonă defavorizată, care cu dificultate poate oferi mijloacele de existenţă numai din practicarea agriculturii şi creşterea animalelor. Turismul rural se poate practica pe toată durata anului, implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut, reprezintă o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilitate şi stabilizare a populaţiei în zona montană.
+3 Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural
Va avea un impact asupra
calitatii aerului?
Creerea condiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii specifice acestui tip de turism necesită importante investiţii a căror realizare poate avea un impact local negativ pe perioada de execuţie a lucărilor
-1
Limitarea supraexploatarii resurselor balneare
Sunt posibile masuri de limitare?
România dispune de potenţial turistic bine structurat, complex şi de calitate, în ce priveşte tratamentul balnear al diferitelor afecţiuni, prevenirea acestora, dar şi pentru întreţinere. Astfel: - Circa. 1/3 din resursele de ape minerale europene
şi resurse minerale unice sau foarte puţin răspândite pe plan european;
- Mofete în zona Carpaţilor Orientali, nămoluri sapropelice al Lacul Sărat,Techirghiol;
- Climat temperat continental, adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un bioclimat tonic, sedativ, marin şi de salină.
- Factori naturali cu valoare terapeutică şi calitate fizico+chimică de cură similari sau superiori faţă de staţiuni balnear.
Dezvoltarea extensivă a segmentului de turism balnear până 1989 a fost realizată atât în vederea practicării unui turism de masă de tip social, pe plan intern, cât şi pentru turismul internaţional.Astfel, în România există circa 160 de staţiuni şi localităţi balneare care deţin resurse minerale de cură balneară din care 15% sunt staţiuni balneare de interes naţional, celelalte fiind de interes local. Lipsa investiţiilor în ultimii 15 ani a făcut ca multe dintre amenajările/bazele de tratament să fie într-o stare precară de funcţionare, cu impact direct asupra calităţii reusrselor balneare Modernizarea staţiunilor balneare necesită investiţii semnificative pe termen lung care sa aducă îmbunătăţiri substanţiale asupra infrastructurii şi calităţii serviciilor turistice balneare şi implicit a modului de exploatare a resurselor.
+2
105
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Protectia resurselor balneare impotriva poluarii
Nr. bolnavi tratati Nr. zone cu resurse balneare neafectate de poluare
Statiunile balneare sunt categorii functionale speciale in cadrul organizarii urbane si rurale din Romania. 35 de orase si 103 asezari rurale sunt considerate a fi statiuni balneare cu functii de deservire. Statiunile balneare si de odihna asigura servicii complexe. Acestea pot fi considerate ca prime tentative de a avea un turism organizat si sunt dotate corespunzator pentru primirea turistilor. La randul ei, destinatia turistica a acestora a dat nastere unui tip complet nou de asezari urbane, respectiv statiuni balneare, de odihna si de interes turistic. Statiunile balneare se afla in principalele zone naturale ale teritoriului Romaniei, indeosebi Arcul Carpatic si litoralul Marii Negre, si de asemenea in zonele de campie, de deal si in zonele sub-carpatice, majoritatea fiind de importanta locala. Zona Carpatilor Orientali, prin bogatia izvoarelor de ape minerale descoperite acolo, este zona unde au aparut primele statiuni balneare. Se estimeaza ca in aceasta zona exista 1.500 izvoare minerale, a caror compozitie chimica este foarte variata; acest lucru si faptul ca pot fi captate usor (izvoare captate sau aduse la suprafata) explica aparitia si dezvoltarea timpurie a acestor statiuni balneare. Utilizarea in scopuri terapeutice a apelor minerale din Carpatii Orientali incepe odata cu secolul al XVI-lea. Majoritatea izvoarelor de ape minerale, exploatate si in prezent in aceste statiuni balneare, au fost depistate in prima parte a secolului al XIX-lea. Dezvoltarea infrastructurii edilitare în staţiunile balneare, ca şi modernizarea celor existente, va elimina riscul de poluare a resurselor balneare ca urmare a evacuării de ape uzate neepurate direct pe sol sau în subsol, a depozitării necontrolate a deşeurilor, etc. Ecologizarea zonelor degradate, va conduce de asemenea la limitarea factorilor de risc pentru resursele balneare.
+2
Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
Nr. persoane care folosesc bicicleta
Adoptarea unei politici coerente pentru realizarea infrastructurii specifice mersului pe jos/ cu bicicleta va minimiza zgomotul, terenurile ocupate de infrastructură şi interferenţele vizuale. De asemenea, promovarea mijloacelor adecvate de transport în comun către zonele turistice din apropierea aglomerărilor urbane conduce la diminuarea zgomotului prin reducerea numărului de autoturisme particulare utilizate.
+3
106
Recomandari SEA
- actualizarea planurilor de urbanism, mai ales pentru zonele situate in ariile NATURA
2000 sau in imediata vecinatate a acestora
- Creerea unor zone de interes turistic în suprafeţele care dispun de cel mai înalt potenţial
din acest punct de vedere, se va face pe baza unui Plan de Urbanism Zonal (PUZ) prin
care să se propună transformarea unor terenuri agricole în intravilan, dotarea acestora cu
reţele de utilităţi publice (energie electrică, apă, reţea de canalizare a apelor menajere) şi
prin care să se impună un regulament de urbanism care să asigure conservarea cadrului
natural al zonei, iar influenţa antropică să fie una care să se armonizeze cu natura, cu
respectarea deplină a exigenţelor legate de protecţia mediului înconjurător.
- corelarea Master Planului pentru Turism cu Master Planului pentru Transporturi, cu
Programul National de Dezvoltare Rurala, cu Programul Sectorial de Mediu si cu
schemele cadru de amenajare a bazinelor hidrografice
- asigurarea utilitatilor la nivelul unei zone/regiuni pe baza unei strategii de dezvoltare, ceea
ce permite reducerea terenului ocupat, asigurarea calitatii apei potabile si a celei restituite in
emisar, asigurarea mijloacelor de transport etc
- dezvoltarea transportului intermodal
- evaluarea de mediu pentru fiecare proiect in scopul reducerii impactului negativ inerent
perioadei de constructie, ca si a celui probabil a se produce in perioada de operare a unei
infrastructuri de transport de exemplu.
- realizarea de investitii pentru asigurarea conditiilor in scopul dezvoltarii turismului durabil
107
Axa prioritară 2: Reabilitarea infrastructurii specifice turismului În tabelul 7.1.1.2. de mai jos se analizează efectele potenţiale asupra mediului pentru
Axa prioritară 2: „Reabilitarea infrastructurii specifice turismului”
Tabel 7.1.1.2. Evaluarea impactului asupra mediului pentru Axa prioritară 2
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Se pot reduce emisiile in atmosfera din surse fixe?
Reabilitarea infrastructurii specifice se va baza pe promovarea acelor soluţii eficiente din punct de vedere al economisirii energiei şi în mod indirect a reducerii poluării aerului. De asemenea se va avea in vedere reducerea impactului negativ cauzat de centralele de termoficare vechi Amenajarea de locuri speciale de campare elimină riscul producerii unor incendii cu efecte devastatoare asupra mediului
+3
Calitatea apei potabile Calitatea apei evacuate in emisar
rezolvarea actuală a alimentării cu apă şi mai cu seamă a canalizării pentru construcţiile existente nu răspunde cerinţelor corelate ale prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, apelor şi normativelor sanitare. Realizarea sistemului de colectare a apelor uzate, ca si a statiilor de epurare si de recirculare a apelor pluviale poate avea un impact pozitiv asupra corpurilor de apa
+3
Pentru deşeurile menajere se va actiona conform strategiei de gestionare a deseurilor, respectiv realizarea de platforme pentru precolectarea acestora, transportul si depozitarea finala in depozite ecologice. Acestea vor fi dotate cu statii de epurare a levigatului.
+3
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Va facilita reducerea poluarii provocate de depozitarea deseurilor?
Amenajarea de locuri speciale de campare elimină riscul poluării apelor cu deşeuri aruncate de către turişti. In acest fel se va obţine un impact pozitiv prin eliminarea surselor punctiforme şi difuze de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane şi menţinerea funcţiilor ecologice a apelor curgatoare
+2
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului
Suprafete de teren afectate
Acest obiectiv va avea şi o componentă privind managementul deşeurilor la nivelul unităţii turistice reabilitate, atât în mediul urban cât şi în mediul rural.
+1
108
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite
Suprafeţe de pădure afectate
Dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, instalaţii şi echipamente de producere a zăpezii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor), precum şi dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea structurilor turistice de primire, poate avea un impact negativ prin defrişările necesare pentru realizarea acestora
-1
Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor
Cantitate deseu/luna colectata de la o unitate turistica
Implementarea obiectivului poate să ducă la creşterea volumului de deşeuri generate ca urmare a creşterii capacităţilor de cazare. Vor fi necesare măsuri de management al gestiunii deşeurilor la nivelul fiecărei unităţi turistice
-1
Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Va facilita protejarea ecosistemului?
Reabilitarea infrastructurii specifice are şi o componentă de reabilitare a sistemului de colectare şi evacuare a apelor uzate, cu impact direct pozitiv asupra ecosistemelor. Pe perioada de construcţie, poate avea loc un impact negativ local
+2
-1
Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000
Arii NATURA 2000 afectate
Măsurile propuse nu vizează în mod direct conservarea biodiversităţii. Evaluarea efectelor potenţiale asupra ariilor protejate trebuie făcută, acolo unde este cazul, la nivel de proiect.
0
Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Sunt posibile masuri de evitare?
Amenajarea de locuri speciale de campare reduce riscul degradării peisajului şi a altor componente ale mediului înconjurător
+1
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Sunt posibile masuri de ameliorare a starii de sanatate? Nr. persoane bolnave
Reabilitarea infrastructurii specifice va conduce la: -creşterea oportunităţilor pentru relaxare şi exerciţii fizice în spaţii închise - crearea condiţiilor care permit îmbunătăţirea sănătăţii şi reducerea inegalităţilor privind sănătatea Agroturismul va contribui în mod pozitiv la atingerea acestui obiectiv
+3
109
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic
Poate contribui la reducerea accidentelor in trafic?
Obiectivul analizat nu se adresează direct acestui obiectiv de mediu. Nu au fost identificate efecte negative potenţiale
0
Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Poate contribui la reducerea riscurilor naturale?
Obiectivul analizat nu se adresează direct acestui obiectiv de mediu. Nu au fost identificate efecte negative potenţiale
0
Creşterea responsabilităţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Contribuie la reducerea daunelor provocate de turisti?
Are efect indirect, prin creearea de spaţii speciale destinate informării turiştilor, respectiv a reţelei naţionale de Centre de Informare şi Promovare Turistică
0
Conservarea şi valorificarea zonelor de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei
Se poate evita afectarea echilibrului peisagistic al unui teritoriu construite? Se pot mentine traditiile zonei?
Prin implementarea Axei prioritare 2 se urmăreşte crearea unei infrastructuri care să asigure un acces facil, posibilităţi şi condiţii de cazare la cele mai înalte standarde dar cu păstrarea stilului tradiţional, unităţi de alimentaţie publică curate cu produse naturale de înaltă calitate şi specifice zonei. Odată cu extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile, a gazului metan şi finalizarea telefonizării în toate localităţile cu potenţial turisc, pot apărea pensiuni familiare care să ofere condiţii deosebite de cazare şi masă eventualilor turişti. Prin reabilitarea infrastructurii specifice, se urmăreşte evitarea ocupării intensive cu construcţii turistice care pot afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv. In cazul în care se reabilitează clădiri istorice (din patrimoniul naţional cultural), acestea vor fi reabilitate fără a afecta proiectul în baza căruia s-a construit
+3
Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate
Se poate asigura protejarea patrimoniului cultural? Nr de obiective culturale puse in valoare.
Obiectivul analizat nu se adresează direct acestui obiectiv de mediu. Indirect, reabilitarea infrastructurii specifice va sprijini revitaliza unele zone degradate
0
110
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural
Nr pensiuni agroturistice
Reabilitarea infrastructurii turistice are şi o componentă de extindere a pensiunilor agroturistice
+3
Limitarea supraexploatarii resurselor balneare
Se poate evita supra-exploatarea Resurselor balneare?
Potenţialul balneoturistic renumit pe piaţa internaţională prin factorii naturali de cură, ca: ape minerale, nămoluri şi gaze terapeutice, bioclimat de salină, bioclimat aeroionizat, fitoterapie, etc. este valorificat parţial, prin staţiunile balneoclimatice naţionale (circa 24) şi cele regionale şi locale sau localităţi balneare neatestate (36). Reabilitarea infrastructurii specifice va permite evitarea supraexploatării resurselor balneare dintr-o anumită zonă.
+3
Protectia resurselor balneare impotriva poluarii
Resurse balneare protejate
Potenţialul turistic al litoralului Mării Negre cu renumitele staţiuni turistice legate de un potenţial turistic variat ca: apele minerale de la Mangalia, Venus, Neptun, Eforie; nămolul sapropelic de la Techirghiol şi de turbă de la Mangalia; apa clorosodică a lacului Techirghiol riscă să fie poluate ca urmare a structurilor turistice învechite. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul altor structuri turistice.
-3
Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
Exista o infratrustura adecvata?
Realizarea de locuri de campare va avea un impact pozitiv asupra promovării cicloturismului şi a altor forme de turism uşor
+3
Recomandari SEA
- Amenajarea de locuri speciale de campare dotate cu utilitati
- In cazul în care se reabilitează clădiri istorice (din patrimoniul naţional cultural), acestea
vor fi reabilitate pe baza unui proiect aprobat de autorităţile statului competente în
domeniul protecţiei patrimoniului cultural.
- Construcţiile ce se vor reabilita sau constructiile noi, trebuie să fie amenajate cu toate
dotările moderne în ceea ce priveşte echiparea de utilităţi – alimentare cu apă în sistem
centralizat sau „prize tiroleze”, functie de zona de amplasare, staţii de epurare biologice,
reciclarea apei pluviale Reabilitarea zonelor degradate va lua in considerare posibilitatea
dezvoltarii unor forme de turism sau de agrement (pescuit sportiv de exemplu)
111
Axa prioritară 3: Reabilitarea infrastructurii tehnice din zonele cu potenţial turistic
Infrastructura de transport Transporturile, în calitatea acestora de sistem circulator, trebuie să faciliteze accesul rapid şi
comod al turiştilor în orice punct al ţării. În prezent reţeaua de drumuri rutiere nu satisface
cerinţele automobilistului european. Aceeaşi apreciere poate fi făcută şi în ce priveşte
transportul de pasageri pe calea ferată. Nici transportul aerian de pasageri nu poate fi
considerat ca satisfăcător.
In ceea ce priveşte transportul naval, se face simţită o creştere a traficului vaselor de
croazieră pe Dunăre şi de asemenea opriri ale navelor maritime de croazieră pentru vizitarea
porturilor de la Marea Neagră, dar dotarea porturilor nu poate fi considerată satisfăcătoare.
Infrastructura de utilităţi Lipsa sistemelor de alimentare cu apă curentă, sau furnizarea cu intermitenţă a apei
potabile, necorelarea dezvoltării alimentării cu apă cu sistemul de colectare şi epurare a
apelor uzate sunt printre principalele probleme ale dezvoltării unui turism durabil.
In tabelele din Anexa 13 se prezintă situaţia dotărilor cu utilităţi pentru localităţile cu
potenţial turistic din cele trei judeţe pilot, respectiv Bistriţa Năsăud, Braşov şi Ploieşti.
În tabelul 7.1.1.3. de mai jos se analizează efectele potenţiale asupra mediului pentru
Axa prioritară 3: Reabilitarea infrastructurii tehnice3 din zonele cu potenţial turistic
3 Prin infrastructură tehnică vom înţelege infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, porturi, aeroporturi) şi infrastructura de utilităţi ( alimentare cu apă, colectare şi epurare a apelor uzate, colectare, depozitare şi reciclare deşeuri, alimentare cu energie electrică, telefonie)
112
Tabelul 7.1.1.3. - Efectele potenţiale asupra mediului pentru Axa prioritară 3 Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Reducerea poluarii din surse mobile Indicatori MZA (media zilnica de autovehi- cule aflate in trafic)
Prin modernizarea infrastructurii rutiere, se reduce poluarea ca urmare a evitarii strangularilor in trafic. Pe de altă parte, modernizarea oferă condiţii mai bune de trafic, astfel încât este posibil să se obţină un efect invers celui dorit: scăderea calităţii aerului. De asemenea, va permite o deplasare mai facila catre locurile de agrement si in masura in care nu sunt amenajate locuri de campare, poate conduce la cresterea pericolului de incedii produse de focurile lasate nesupravegheate. Modernizarea infrastructurii feroviare poate conduce la cresterea numarului de pasageri si a transportului de marfuri. Aceasta are ca efect imediat reducerea traficului rutier si implicit a poluarii cauzate de acesta. Se va reduce numarul autovehiculelor grele care circula pe drumurile principale, ceea ce va efect pozitiv asupra calitatii aerului. Modernizarea infrastructurii aeroportuare va conduce la o marire a numarului de turisti, dar de regula acestia vor veni organizat, astfel ca deplasarea in interior nu va creste substantial traficul auto. In zonele aeroporturilor nu se prognozeaza o crestere semnificativa a poluarii aerului in perioada imediat urmatoare. Prin modernizarea pistelor aeroporturilor, respectiv prin crearea de piste mai lungi, se imbunatatesc procedurile de aterizare/decolare, cu efecte pozitive asupra calitatii aerului. Modernizarea infrastructurii portuare va avea de asemenea o influenta redusa asupra calitatii aerului din zonele porturilor. Prin modernizare se vor crea terminale de pasageri si se vor rezolva problemele privind colectarea si gestionarea deseurilor. Colectarea selectivă a deşeurilor şi ridicarea acestora cu o anumită periodicitate va reduce impactul negativ cauzat de mirosurile degajate de gunoaie aflate în stare de putrefacţie.
±1 Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Nivelul de poluanti in zona lucrarilor
Duratei execuţiei lucrărilor de investiţii i se pot asocia riscuri privind poluarea aerului (de ex. realizarea terasamentelor drumurilor implică realizarea de umpluturi cu producere de praf). Efectul negativ va depinde de tipul de lucrare şi durata de execuţie a acesteia. Funcţionarea staţiilor de betoane fără instalaţii de reţinere a particulelor constituie de asemenea un risc de poluare.
-1
113
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Nr. de crematorii inlocuite Nivel concentratie
Dezvoltarea traficului aerian şi fluvial de pasageri, poate conduce la dezvoltarea cantităţilor de deşeuri care se colectează de la nave şi aeronave, deşeuri care de regulă se incinerează. Funcţionarea incineratoarelor poate avea un impact local funcţie de modul de exploatare şi de performanţele incineratorului. Inlocuirea vechilor crematorii cu incineratoare noi, poate avea un impact pozitiv asupra zonei aeroportului
±1 Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare Pagube
potentiale evitate
Existenţa unui sistem de comunicaţii in lungul autostazilor permite anunţarea unor situaţii de incendii, reducându-se astfel impactul potenţial asupra atmosferei şi timpul de intervenţie
+3
Nr. de sectoare de cursuri de apa incadrate in categorii inferioare de calitate
Rezolvarea actuală a alimentării cu apă şi mai cu seamă a canalizării pentru construcţiile existente nu răspunde cerinţelor corelate ale prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, apelor şi normativelor sanitare. Construcţiile ce se vor reabilita sau constructiile noi, trebuie să fie amenajate cu toate dotările moderne în ceea ce priveşte echiparea de utilităţi – staţii de epurare biologice, alimentare cu apă în sistem centralizat sau „prize tiroleze”, functie de zona de amplasare, reciclarea apei pluviale . Amenajarea de locuri speciale de campare cu posibilităţi de colectare şi epurare a apelor uzate elimină riscul poluării apelor.
+3
Deversarea apelor rezultate din canalizarea apelor pluviale în apele portuare fără a fi tratate şi curăţate poate avea efecte grave asupra vieţii acvatice. Descărcările cronice, repetate pot reduce diversitatea de peşti, moluşte şi plante acvatice şi vor înrăutăţi calitatea apei. Este posibil ca operaţiunile de cultură acvatică să nu mai fie posibile. Aceste aspecte sunt eliminate prin reabilitarea infrastructurii edilitare a porturilor şi dezvoltarea unui sistem de management al mediului.
+3
In cazul aeroporturilor, drenarea apelor pluviale, realizarea/reabilitarea sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate, ca şi măsuri de preepurare a apelor din zonele rezervoarelor de combustibili şi din zonele de degivrare a avioanelor poate avea un impact pozitiv asupra emisarilor, respectiv asupra ecosistemelor acvatice
+2
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Reducerea cantitatilor de poluanti evacuati in ape
Pentru deşeurile menajere se va actiona conform strategiei de gestionare a deseurilor, respectiv realizarea de platforme pentru precolectarea acestora, transportul si depozitarea finala in depozite ecologice. Acestea vor fi dotate cu statii de epurare a levigatului. De asemenea, în spaţiile de campare se poate organiza colectarea deşeurilor aruncate de către turişti.
+3
114
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Timp de interventie in caz de poluari accidentale
Existenţa unui sistem de comunicaţii, mai ales telefonia mobila, permite anunţarea unor situaţii de poluare, reducându-se astfel impactul potenţial asupra corpurilor de apă şi timpul de intervenţie
+3
Suprafete ocupate cu deseuri
Colectarea, indepartarea si neutralizarea deseurilor solide in conditii de siguranta prin realizarea platformelor de precolectare a deseurilor si a depozitelor ecologice va reduce sursele de poluare difuza a solului. O atentie deosebita trebuie acordata in mediul rural pentru depozitarea gunoiului de grajd.
+3 Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului
Se poate evita poluarea solului?
Realizarea sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate va elimina riscul poluării solului cu ape uzate conţinând diverşi poluanţi patogeni
+3
Construirea unor reţele marcate de poteci şi drumuri forestiere sau mijloace de ascensiune prin densitatea mare a lucrărilor (defrişări, ziduri de protecţie, poduri, viaducte, piloni etc.), necesită defrişarea unor suprafeţe impădurite
-1 Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite
Ha, suprafeţe împădurite defrişate
Realizarea infrastructurii tehnice va necesita ocuparea definitivă a unor terenuri din fondul agricol şi forestier
-2
Modernizarea reţelelor de transport poate conduce la creşterea traficului şi implicit a volumului de deşeuri colectate în punctele de parcare, de cele mai multe ori deşeuri colectate neselectiv În aeroporturi şi în porturi se impun condiţii de incinerare a deşeurilor. Acest impact este punctual.
-1
Realizarea infrastructurii de utilităţi, cu excepţia celei privind deşeurile, nu are un impact direct asupra acestui aspect de mediu
0
Se poate reduce volumul de deseuri?
Realizarea depozitelor ecologice şi a platformelor de transfer a deşeurilor va avea un impact direct pozitiv
+3
Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor
Nr specii pe cale de disparitie
Îmbunătăţirea infrastructurii edilitare are un impact direct pozitiv prin reducerea impactului asupra ecosistemelor acvatice
+3
115
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Poate conduce la reabilitarea zonei costiere?
Nu are legatura directa cu infrastructura rutiera si cea feroviara, sau exista o legatura indirecta care nu poate fi evaluata.
0
Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Cum vor fi afectate ecosistemele si patrimoniul cultural de dezvoltarea porturilor marine si riverane?
In ceea ce priveste infrastructura portuara, realizarea de noi porturi turistice poate avea un impact negativ in conditiile in care solutiile de amenajare nu se bazeaza pe studii privind curentii marini si valurile. De asemenea, dimensionarea necorespunzatoare a digurilor pentru crearea bazinului portuar poate avea efect negativ asupra zonei costiere.
±1
Pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenţă a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice se va urmări adaptarea profilului de drum la necesităţile dictate de conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice prin realizarea de ecoducte, subtraversari pentru fauna de talie mica. De asemenea, in cazul infrastructurii feroviare se vor realiza pasaje pentru supratraversarea caii ferate sau subtraversari ale terasamentului caii ferate
+2
Construirea unor reţele marcate de poteci şi drumuri forestiere sau mijloace de ascensiune prin densitatea mare a lucrărilor ce le necesită (defrişări, ziduri de protecţie, poduri, viaducte, piloni etc.) poate afecta farmecul peisajului, ca şi flora, fauna şi habitatele. Pe de altă parte, lipsa unor poteci marcate face ca turistul să se abată de la traseu, putând aduce prejudicii mult mai mari mediului.
-2
Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000
In cadrul PATN sunt sustinute masuri pentru conservarea retelei NATURA 2000? Specii afectate
In cazul aeroporturilor, de regulă, pentru siguranţa traficului, se iau măsuri pentru îndepărtarea faunei din zona. Amplasarea de noi aeroporturi sau extinderea celor existente, se va analiza de la caz la caz
-2
Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Se pot evita in totalitate activitatile cu impact ?
Dezvoltarea turismului montan necesită construirea unor reţele marcate de poteci şi drumuri forestiere sau mijloace de ascensiune, care, prin densitatea mare a lucrărilor ce le necesită (defrişări, ziduri de protecţie, poduri, viaducte, piloni etc.) pot afecta în mod semnificativ biodiversitatea
-2
116
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Nr. imbolnaviri cauzate de boli transmise pe cale hidrica
Gradul de accesibilitate al populaţiei la „apă sigură” pentru băut şi prepararea hranei, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de igienă individuală şi generală, constituie unul dintre indicatorii mondiali de caracterizare a calităţii vieţii unei comunităţi. Construcţiile ce se vor reabilita sau constructiile noi, trebuie să fie amenajate cu toate dotările moderne în ceea ce priveşte echiparea de utilităţi – staţii de epurare biologice, alimentare cu apă în sistem centralizat sau „prize tiroleze”, functie de zona de amplasare, reciclarea apei pluviale. In zonele urbane cu densitate mare se va realiza alimentarea cu apa in sistem centralizat, sau extinderea celor existente, ceea ce va permite reducerea/eliminarea intreruperii in alimentarea cu apa si implicit va asigura imbunatatirea conditiilor de igiena si de sanatate. Reabilitarea actualelor sisteme de alimentare cu apa va elimina riscul poluarii apei in cazul spargerii unei conducte.Introducerea de senzori pentru detectarea pierderilor de apa in retea (cum este cazul in m. Brasov) va reduce durata de interventie si va imbunatati calitatea apei livrata populatiei.
+3
Nr cazuri de boli dermatologice
Asigurarea infrastructurii edilitare va contribui la reducerea poluării în zonele naturale de îmbăiere, cu efecte directe asupra stării de sănătate a populaţiei
+3
Nr. biciclete/1000 locuitori
Realizarea infrastructurii pentru mersul pe jos/cu bicicleta conduce la promovarea unui stil de viaţă sănătos
+3
Va duce la reducerea noxelor si a poluarii fonice?
Realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la un efect pozitiv prin scoaterea traficului din zona urbana si reducerea poluarii fonice. Aceasta, corelat cu modernizarea infrastructurii feroviare poate conduce la reducerea numarului autovehiculelor grele care circula pe drumurile principale, ceea ce va efect pozitiv asupra calitatii aerului din zonele urbane, precum si la reducerea poluarii aerului.
+2
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Va duce la reducerea zgomotului?
Prin modernizarea pistelor aeroporturilor, respectiv prin crearea de piste mai lungi, se imbunatatesc procedurile de aterizare/decolare, cu efecte pozitive asupra reducerii poluarii fonice. De asemenea, realizarea de noi aeroporturi, ca şi mărirea capacităţii celor existente, poate contribui la reducerea timpului de deplasare, cu efecte asupra stării de sănătate a populaţiei
+2
117
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Reorganizarea porturilor fluviale şi în special a celor maritime pe principii moderne va permite dezvoltarea activităţii portuare cu influenţe asupra dezvoltării socio-economice a oraşului. Evident că pot apare şi probleme legate de anumite boli aduse de marinarii care îşi petrec timpul liber în oraş, dar aceste probleme pot fi şi în prezent şi sunt inerente într-un oraş-port. Insă, dezvoltarea economică a oraşului va permite şi o creştere a resurselor financiare disponibile pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate în oraşul- port şi chiar în judeţ. De asemenea, aceste resurse financiare permit îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă, a celui de canalizare, de transport public, etc.
+1
Dezvoltarea activităţii portuare şi ca destinaţie turistică va avea un puternic impact asupra infrastructurii din oraş, impact ce poate fi evaluat numai pe baza prognozării naturii creşterilor de trafic (transportul la/de la locul de muncă, circulaţia autovehiculelor, etc. traficul comercial general), a naturii şi tipul de congestionări, şi a traseelor pe care probabil se vor repartiza volumele sporite de trafic.
±1
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluării fonice
Masurile propuse in cadrul PATN pot afecta dezvoltarea economica a unei comunitati? Permit dezvoltarea acelor sporturi cu efecte benefice asupra organismului?
Îmbunătăţirea calităţii apelor va conduce la dezvoltarea resurselor piscicole, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, cu influenţe indirecte pozitive asupra stării de sănătate a celor care consumă aceste resurse. De asemenea va permite dezvoltarea pescuitului sportiv ca mijloc de relaxare.
+2
Nr. accidente/ 100 km parcursi
Modernizarea drumurilor poate actiona in doua sensuri: - in sens pozitiv, prin cresterea gradului de
deplasare in siguranta - in sens negativ, ca urmare a cresterii vitezei de
deplasare si neadaptarii acesteia la conditiile meteo (ceata, ploaie, alunecus) poate creste numarul de accidente.
Modernizarea drumurilor trebuie sa fie insotita de imbunatatirea sistemului rutier de marcaje prin amplasarea de panouri de avertizare – treceri pentru animale, reduceri de viteză, ceaţă frecventă, drum alunecos, etc -, precum si de amplasarea de parapete grele in curbele cu grad ridicat de dificultate.
±1
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic
Nr. accidente de trafic in oras
Realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la cresterea gradului de deplasare in siguranta a pietonilor, in special a copiilor în interiorul localităţii.
+3
118
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Nr. zone afectate de riscuri naturale
In anumite zone, terasamentul unui drum sau al unei cai ferate poate actiona ca un dig de aparare impotriva inundatiilor. In zonele cu torenti, pentru protectia drumului sau a caii ferate, se realizeaza lucrari de amenajare a torentilor si de dirijare a apelor colectate de acestia catre un emisar, evitandu-se astfel inundarea zonei sau alunecarile de teren. Realizarea viaductelor si a apeductelor necesita lucrari de stabilizare ce au efect direct asupra reducerii riscului alunecarilor de teren in zona respectiva.
+3
Creşterea responsabilită-ţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Exista o legatura directa?
Obiectivul analizat nu se adresează direct acestui obiectiv de mediu. Nu au fost identificate efecte negative potenţiale
0
Conservarea şi valorificarea zonelor de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei
Exista o legatura directa?
Realizarea infrastructurii edilitare poate avea un impact direct pozitiv prin asigurarea condiţiilor de salubritate şi igienă a zonelor de agrement
+3
Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate
Exista o legatura directa?
Obiectivul analizat nu se adresează direct acestui obiectiv de mediu. Nu au fost identificate efecte negative potenţiale
0
Realizarea infrastructurii de transport va avea un impact direct prin facilitarea accesului la zonele rurale.
+3 Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural
Poate contribui la stabilizarea populatiei?
Extinderea în mediul rural a utilităţilor privinind energia electrică şi telefonia, va avea un puternic impact pozitiv
+3
Exista o legatura directa?
Extinderea infrastructurii de transport va permite o mai bună distribuţie a turiştilor, acces facil la anumite staţiuni
+2 Limitarea supraexploatarii resurselor balneare
Exista o legatura directa?
Infrastructura de utilităţi nu are o influenţă directă asupra acestui obiectiv. Nu au fost identificate efecte negative potenţiale
0
119
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Va avea un impact asupra resurselor balneare
Extinderea infrastructurii de transport poate afecta resursele balneare fie în perioada de construcţie, fie dupoă realizarea infrastructurii. Este necesar ca pentru fiecare proiect să se realizeze o evaluare a impactului asupra mediului cu evidenţierea existenţei sau nu în zonă a resurselor balneare. O atenţie deosebită se va acorda în cazul realizării porturilor turistice la Marea Neagră.
±1
Protectia resurselor balneare impotriva poluarii
Nr zone cu resurse balneare poluate
Infrastructura de utilităţi are o influenţă directă asupra acestui obiectiv prin reducerea riscului de poluare ca urmare a neepurării apelor uzate sau depozitării necontrolate a deşeurilor
+3
Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
Nr. km parcursi pe persoana
Realizarea infrastructurii specifice mersului pe jos/ cu bicicleta va minimiza zgomotul, terenurile ocupate de infrastructură şi interferenţele vizuale. .
+3
Recomandari SEA
- Constructorul isi va implementa un sistem de management al calitatii si al mediului bazat pe standardele internationale ISO 9001:2000 si ISO 14001:2004
- Administratiile portuare vor implementa un sistem de management al calitatii si al mediului bazat pe standardele internationale ISO 9001:2000 si ISO 14001:2004
- - Amplasamentul staţiilor de epurare şi a platformelor de gunoi se va alege astfel încât să se respecte zonele de protecţie instituite pentru apele de suprafaţă sau subterane
- Promovarea mijloacelor adecvate de indepartare a pasarilor din zona aeroporturilor, cum sunt machete de pasari, mai ales de bufnita, uliu rapitor dresat, etc.
Axa prioritară 4: Regenerarea zonelor urbane cu potenţial turistic degradate şi reabilitarea acestora
Regenerarea zonelor urbane degradate impune acţiuni de amenajare a teritoriului pe
baza unor planuri de urbanism locale şi judeţene, definirea unui stil al zonei, reabilitarea
locurilor publice, amenajarea de spaţii verzi, asigurarea accesului şi a locurilor de parcare,
facilităţi comune pentru vizitatori. O atenţie deosebită trebuie acordată circulaţiei urbane.
Sănătatea comunităţii privită prin prisma condiţionării efectuate de către circulaţia
urbană ia în discuţie:
strada şi sănătatea;
grupurile defavorizate din punctul de vedere al poluării şi anume cei expuşi în mod
constant şi mai accentuat efectelor poluării (copii, bătrânii, conducătorii auto, agenţii
de circulaţie, etc);
120
costurile sociale datorate circulaţiei ( boli cauzate de poluare sau utilizarea în exces a
automobilului, accidente);
îmbunătăţirea stării sănătăţii bazată pe mobilitate şi acces la facilităţile şi spaţiile care
creează condiţiile unei calităţi superioare a vieţii.
Accesul şi mobilitatea cu efectele lor (congestie, creşterea duratei deplasării, lipsa
locurilor de parcare suficiente, pericol în traficul pietonal şi al bicicliştilor, poluare) conduc la
afectarea negativă a persoanelor şi mediului, deci la o calitate a vieţii care de multe ori lasă
de dorit (vezi tabelul de mai jos). Circulaţia urbană şi calitatea vieţii
Tipul efectului Rezultate Crearea şi întreţinerea calităţii vieţii
- facilitează accesul la: - locuri de muncă - educaţie - comerţ - recreere - suport social - sănătate - mediu rural
- asigură exerciţiu şi recreere Afectarea calităţii vieţii - accidente, poluare risc pentru sănătate (CO, NOx,
In tabelul 7.1.1.1.4 de mai jos se analizează efectele potenţiale asupra mediului pentru Axa prioritară 4
121
Tabelul 7.1.1.1.4 - Efectele potenţiale asupra mediului pentru Axa prioritară 4: Regenerarea
zonelor urbane cu potenţial turistic degradate şi reabilitarea acestora
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Se reduce poluarea aerului?
Are efect pozitiv asupra calităţii aerului, în măsură mai mare sau mai mică funcţie de tipul măsurii adoptate. De ex. amenajarea unor spaţii verzi are un impact pozitiv, iar repararea clădirilor poate avea un impact nesemnificativ. Pe perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare a clădirilor, de amenajare a locurilor de parcare, se poate produce un impact negativ, local , de scurtă durată
±1
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Sectoare de cursuri de apa degradate Nr amenzi pentru nerespectarea zonelor de protectie
Are impact direct pozitiv prin prevederea in planurile de urbanism a zonelor de protectie a corpurilor de apă. In cazul în care zona urbană este traversată de un curs de apă este posibil ca pe perioada de implementare a măsurilor propuse să se producă o poluare accidentală a apelor ca urmare a neintreţinerii utilajelor de construcţie sau deversării în cursul de apă a unor substanţe poluante.
±1
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului
Include si un sistem de management al deseurilor?
Regenerarea zonelor urbane impune şi rezolvarea problemei deşeurilor, principala sursă de poluare a solului.
+3
Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite
Ha, suprafeţe împădurite defrişate
Nu are efect direct 0
Nu are efect direct. Nu s-au determinat efecte negative.
0 Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor
Include si un sistem de reducere a volumului deseurilor
Pe perioada de regenerare, volumul deşeurilor poate creşte ca urmare a unor demolări etc. Dacă se iau măsuri de refolosire a materialelor rezultate din demolări, volumul deşeurilor generate poate creşte
-1
122
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Poate avea impact?
Regenerarea zonei urbane poate avea un impact pozitiv dacă se ţine cont de definiţia zonei costiere4 şi de prevederile OUG 202/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
±1
Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000
Arii Natura 2000 protejate
Poate avea un imapct negativ pe perioada de execuţie a lucrărilor de regenerare, dar şi dacă nu se respectă prevederile PUZ-ului pentru zona respectivă şi a regulamentului de urbanism. Există în prezent şi tendinţa expansiunii zonei urbane către arii naturale, mai ales împădurite.
±1
Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Includ masuri de protectie a biodiversita-tii?
O corectă aplicare a măsurilor de regenerare a zonelor urbane poate avea un impact pozitiv asupra biodiversităţii. De ex, reamenajarea unui parc, închiderea unui depozit de deşeuri şi înierbarea acestuia
+1
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Nr imbolnaviri
Reabilitarea zonelor urbane degradate are dublu efect asupra stăriii de sănătate a populaţiei. Creează un mediu plăcut, relaxant şi elimină pericolul de îmbolnăvire ca urmare a noxelor, rozătoarelor, etc.
+2
4 Zona costieră, conform Anexei 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind managementul integrat al zonei costiere, se defineşte ca fiind spaţiul geografic situat la contactul mării cu uscatul, incluzând apele de coastă de suprafaţă şi subterane şi terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafaţă şi subterane aferente acestora, puternic intercondiţionate şi în imediata apropiere a liniei ţărmului, insule şi lacuri sărate, zone umede în contact cu marea, plaja şi faleza.
123
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic
Poate conduce la reducerea accidentelor?
Reabilitarea zonei urbane include şi reamenajarea străzilor, amenajarea intersecţiilor, refacerea marcajului rutier, etc, toate acestea ducând la creşterea gradului de siguranţă în circulaţie
+2
Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Pot contribui la reducerea riscurilor naturale?
Are legătură directă în condiţiile în care regenerarea urbană include şi măsurile de refacere a unor diguri de protecţie a localităţii traversate de un curs de apă , de decolmatare a albiei sau de salubrizare a cursului de apă astfel încât să se evite producerea unor viituri.
+2
Creşterea responsabilităţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Poate contribui la mai buna informare a turistilor
Regenerarea zonei urbane poate include şi amenajarea unor puncte de informare turistică
+2
Conservarea şi valorificarea zonelor de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei
Nr. zone in care se pastreaza traditia
Este obiectivul asupra căruia prin regenerarea urbană se poate acţiona în ambele sensuri. Un plan de regenerare urbană care nu ţine cont de tradiţiile zonei, de stilul arhitectonic, de obiceiuri etc, poate avea un puternic impact negativ. Va trebui ca fiecare plan de regenerare să fie analizat separat şi evaluat impactul asupra acestui aspect de mediu
±1
Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate
Exista un efect direct?
Are un puternic impact pozitiv. Mare parte din patrimoniul cultural se afla in zone urbane. Regenerarea acestor zone poate asigurarea protejarii patrimoniuluicultural
±3
Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural
Exista un efect direct?
Are efect pozitiv indirect, deoarece prin regenerarea spaţiului urban se încurajează turismul rural
+2
Limitarea supraexploatarii resurselor balneare
Exista un efect direct?
Nu are efect direct 0
124
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Protectia resurselor balneare impotriva poluarii
Poate contribui la protectia resursei?
Nu are efect direct 0
Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
Creeaza conditii pentru dezvoltarea turismului usor?
Regenerarea zonelor urbane poate conduce la dezvoltarea formelor de turism usor,cum ar fi plimbarea pentru cunoasterea unor monumente istorice,etc.
+1
Axa prioritară 5: Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural România dispune de un potenţial turistic natural5 de mare complexitate şi valoare turistică recunoscute pe plan mondial:
• potenţialul turistic montan cu mare diversitate peisagistică, complexitate de resurse turistice (peisagistice, domeniu schiabil, balneare, culturale, etc.) şi mari posibilităţi de valorificare în turism (se pot promova 14 forme de turism şi module de agrement). Se impun ariile montane Bucegi-Postăvarul, Piatra Mare, Parâng, Cindrelul, Şureanu, Retezat-Ţarcu-Muntele Mic, Semenic-Aninei, Bihor-Vlădeasa-Muntele Mare, Rodna, etc., staţiunile şi complexele turistice care oferă mari posibilităţi de valorificare pentru sporturi de iarnă, drumeţie montană, speoturism şi alpinism, vânătoare şi pescuit sportiv, cură balneară, turism cultural, religios, ecoturism, etc.;
• potenţialul balneoturistic renumit pe piaţa internaţională prin factorii naturali de cură, ca: ape minerale, nămoluri şi gaze terapeutice, bioclimat de salină, bioclimat aeroionizat, fitoterapie, etc. valorificat, parţial, prin staţiunile balneoclimatice naţionale (circa 24) şi cele regionale şi locale sau localităţi balneare neatestate (36). La aceste elemente favorizante se adaugă şi profesionalismul cadrelor medicale precum şi suita de medicamente şi tratamente originale balneologiei româneşti;
• potenţialul turistic al litoralului Mării Negre cu renumitele staţiuni turistice legate de un potenţial turistic variat ca: apele minerale de la Mangalia, Venus, Neptun, Eforie; nămolul sapropelic de la Techirghiol şi de turbă de la Mangalia; apa clorosodică a lacului Techirghiol; bioclimatul marin şi alte obiective turistice cultural-istorice şi naturale disipate pe circa 70 km între Capul Midia şi Vama Veche;
• potenţialul turistic al Deltei Dunării prin valenţele ecologice, peisagistice, faunistice (ornitologică şi piscicolă), croaziere şi expediţii într-un peisaj inedit, culturale (tradiţiile culturale şi economice ale comunităţilor locale ruseşti, ucrainene, româneşti), etc.;
• potenţialul turistic al fluviului Dunărea şi aria limitrofă cu zonele de atracţie predilecte pentru turism: Defileul Dunării şi Porţile de Fier, bălţile Dunării, etc.;
5 Strategia de dezvoltarea a turismului 2007-2013 - Autoritatea Naţională pentru Turism
125
• potenţialul faunistic şi floristic al ţării, bogat în specii de interes ştiinţific şi vânătoresc (pescuit) şi ecosisteme unicate în Europa;
• zonele protejate (Parcuri Naţionale şi Rezervaţii ale Biosferei) ca destinaţii turistice reprezentative pentru geofondul internaţional şi activităţile de odihnă recreere şi educaţional – ştiinţifice;
• potenţial speologic şi de alpinism şi de escaladă precum şi pentru sporturi extreme pe care le oferă, cu precădere, aria montană;
• clima României favorabilă practicării turismului în tot cursul anului prin regimul termic confortant, stratul de zăpadă care, prin grosime medie şi durată permite dezvoltarea sporturilor de iarnă, valoarea terapeutică a bioclimatului (aeroionizare negativă, bioclimat tonic – stimulent montan, relativ de dealuri, excesiv – excitant de câmpie şi litoral etc.).
Punerea în valoare a acestui potenţial turistic natural impune luarea de măsuri pentru
valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural.
Tabelul 7.1.1.1.5 - Efectele potenţiale asupra mediului pentru Axa prioritară 5 -Valorificarea şi protecţia resurselor şi a patrimoniului natural Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Cantitate de CO2 emisa in atmosfera
Protecţia resursei forestiere are impact direct asupra calităţii aerului, ca şi parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor biosferei are efect direct pozitiv asupra calităţii aerului. Valorificarea resursei forestiere (tăiere) trebuie realizată pe baza unui management silvic. In caz contrar, poate avea un efect negativ asupra calităţii aerului.
+3 Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Poate contribui la reducerea poluarii aerului?
Proiectele de valorificare a resurselor naturale, vor trebui supuse unei analize de mediu.
0
Măsurile de protecţie a resurselor de apă, respectiv realizarea de sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate de orice tip înainte de evacuarea în emisar, poate avea un puternic impact asupra calităţii corpurilor de apă.
+3
Aplicarea de tratamente fitosanitare în zonele forestiere poate avea un impact negativ în condiţiile în care se nu se respectă procedura specifică
±1
Agricultura ecologică poate avea un impact pozitiv asupra corpurilor de apă. La celălalt pol, se situează folosirea tehnicilor agricole neadecvate tipului de sol şi reliefului, utilizarea în agricultură a unor cantităţi mari de îngrăşăminte chimice, precum şi de pesticide.
±1
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Masurile propuse pot contribui la reducerea poluarii corpurilor de apa?
Protecţia celorlalte resurse naturale nu are un impact direct asupra corpurilor de apă. Nu s-au evidenţiat aspecte negative.
0
126
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Impactul asupra acestui obiectiv de mediu va depinde de măsurile de valorificare şi de protecţie a resurselor şi a patrimoniului natural adoptate. Se consideră că măsurile din cadrul acestei axe pot avea un impact pozitiv asupra solului
+2 Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului
Includ masuri de reducere a surselor punctiforme si difuze de poluare? Ca măsuri indirecte de protecţie a resurselor se pot
considera cele privind managementul deşeurilor şi decontaminarea zonelor degradate. Aceste măsuri pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra solului
+2
Susţinerea PIB-ului cu preponderenţă prin dezvoltarea turismului poate contribui la reducerea efectului poluării asupra pădurii. Aplicarea de tratamente fitosanitare adecvate în zonele forestiere contribuie la menţinerea stării de sănănate a pădurilor
+2 Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite
Suprafeţe împădurite protejate
Exploatarea pădurii pe baza managementelor silvice
+3
Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor
Conduc la reducerea volumului de deseuri ?
Nu are legătură directă 0
Sunt efecte cuantificabile?
Măsurile de protecţie împotriva eroziunii costiere, au efecte pozitive directe asupra protejării patrimoniului natural.Se reduc zonele erodate, creste suprafata plajei
+3 Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Conduc la afectarea ecosistemelor acvatice?
Fiecare proiect privind combaterea fenomenelor de eroziune din zona litoralui va trebui supus unei analize de evaluare a impactului acestuia asupra ecosistemului acvatic
-1
Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000
Nr. arii protejate
Are efecte pozitive directe +3
Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Sunt incluse masuri de protectie?
Are efecte pozitive directe +3
127
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Are efect asupra sanatatii populatiei?
Protecţia resurselor naturale contribuie indirect la atingerea acestui obiiectiv de mediu
0
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic
Se poate stabili o corelatie intre obiectivul axei prioritare si obiectivul de mediu?
Obiectivul analizat nu se adresează direct acestui obiectiv de mediu. Nu au fost identificate efecte negative potenţiale
0
Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Exista o legatura directa?
Măsurile luate în cadrul acestei axe vizează şi lucrări de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a torenţilor care conduc la reducerea riscului de alunecări de teren sau de producere a unor viituri ca urmare a colmatării cursurilor de apă.
+2
Creşterea responsabilităţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Va facilita accesul la informatie?
Nu are efect direct. In condiţiile în care în măsurile de protecţie sunt incluse şi măsuri de informare asupra resursei protejate, poate contribui la conştientizarea turiştilor
+1
Conservarea şi valorificarea zonelor de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei
Exista o legatura directa?
Are efecte directe pozitive. Masurile de protectie a patrimoniului natural pot include si masuri adecvate cu impact pozitiv asupra pastrarii traditiilor zonei
+2
Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate
Nr. zone revitalizate
Protejarea patrimoniului natural se poate realiza prin diverse măsuri de mai mare sau mai mică complexitate, măsuri ce pot include şi pe cele privind revitalizarea zonelor degradate. Pe perioada de implementare a masurilor se pot întâmpla unele incidente/accidente care pot avea un impact negativ.
±1
128
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural
Nr. zone intrate in circuitul turistic rural intr-un an
Are efecte pozitive indirecte +1
Limitarea supraexploatarii resurselor balneare
Nr resurse balneare supraexploatate
Are efecte directe pozitive +3
Protectia resurselor balneare impotriva poluarii
Nr resurse balneare poluate
Are efecte directe pozitive +3
Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
Exista o legatura directa?
Permite dezvoltarea ecoturismului +3
Recomandari SEA
- Valorificarea resursei forestiere (tăiere) trebuie realizată pe baza unui management silvic.
Axa prioritară 6: Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare
Tabel 7.1.1.1.6- Efectele potenţiale asupra mediului pentru Axa prioritară 6 Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Poate contibui la reducerea poluarii aerului?
0
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe. România are un patrimoniu cultural-istoric şi
etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică. Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional, între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti, monumente şi ansambluri de arhitectură şi de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetăţile dacice, cetatea Sighişoara etc.).
Tezaurul etnografic şi folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice româneşti; bisericile de lemn din
0
129
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului
Poate contibui la reducerea
poluarii solului?
0
Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite
Exista o legatura directa?
0
Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor
Exista o legatura directa?
0
Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Exista o legatura directa?
0
Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000
Include masuri de protectie?
0
Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Include masuri de protectie?
Maramureş şi Sălaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorării; manifestări etnoculturale şi religioase tradiţionale; târguri şi expoziţii muzeale etnografice în aer liber sau pavilioane expoziţionale etc.
Valorificarea acestui patrimoniu necesită măsuri de reabilitare a infrastructurii, de regenerare a zonelor degradate etc. Impactul acestor lucrări a fost analizat în tabelele 7.1.1.2 – 7.1.1.4
0
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe.
0
130
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic
Exista o legatura directa?
0
Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Exista o legatura directa?
0
Creşterea responsabilităţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Exista o legatura directa?
0
Conservarea şi valorificarea zonelor de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei
Exista o legatura directa?
0
Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate
Exista o legatura directa?
0
Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural
Exista o legatura directa?
0
Limitarea supraexploatarii resurselor balneare
Exista o legatura directa?
0
Protectia resurselor balneare impotriva poluarii
Exista o legatura directa?
0
Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe. Valorificarea acestui patrimoniu necesită măsuri de reabilitare a infrastructurii, de regenerare a zonelor degradate etc. Impactul acestor lucrări a fost analizat în tabelele 7.1.1.2 – 7.1.1.4
0
131
Axa prioritară 7: Adoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Exista o legatura directa?
Nu toate măsurile preventive luate în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale, au efecte directe asupra calităţii aerului. De exemplu, cele privind combaterea eroziunii solului, pot conduce la reducerea poluării aerului cu pulberi antrenate de vânt.
+1
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe. Prevenirea riscurilor naturale ca urmare a alunecărilor de teren poate avea impact pozitiv prin limitarea poluării corpurilor de apă prin materialul aluvionar antrenat în acestea, material cu grade diferite de contaminare.
+2
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului
Exista o legatura directa?
Adoptarea de măsuri pentru prevenirea inundaţiilor poate avea efect pozitiv
+1
Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite
Exista o legatura directa?
Una dintre măsurile privind combaterea eroziunii solului o constituie şi împădurirea zonelor degradate şi amenajarea torenţilor
+3
Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe 0
Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Va contribui la protejarea zonei costiere?
Are efecte directe pozitive în cazul măsurilor de prevenire a eroziunii zonei costiere
+3
132
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000
Nr. arii protejate
Măsurile adoptate pot avea impact pozitiv asupra obiectivului de mediu
+2
Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Pot fi adoptate masuri?
Este necesar ca fiecare proiect iniţiat pentru prevenirea riscurilor naturale să fie evaluat sub aspectul impactului asupra biodiversităţii
0
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Are influente asupra starii de sanatate?
Nu are efecte directe asupra acestui obiectiv de mediu. Poate avea efecte pozitive asupra stării de sănătate a populaţiei sub aspectul reducerii riscului la inundaţii, la alunecări de teren.
0
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe. Măsurile preventive pot contribui la reducerea riscului de inundare a infrastructurii rutiere sau feroviare sau la deteriorarea acesteia ca urmare a pierderii stabilităţii unor versanţi (indirect aceste fenomene pot conduce la accidente de trafic)
0
Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Exista o legatura directa?
Are efecte directe pozitive +3
Creşterea responsabilităţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe 0
133
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Conservarea şi valorificarea zonelor de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei
Exista o legatura directa?
Are efecte directe pozitive. Prin prevenirea riscurilor naturale se pot pune în valoare zone de agrement insuficient exploatate în prezent
+3
Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate
Exista o legatura directa?
Are efecte directe pozitive. +2
Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural
Poate contribui la incurajarea turismului rural?
Prevenirea riscurilor naturale poate contribui la dezvoltarea turismului rural
+2
Limitarea supraexploatarii resurselor balneare
Exista o legatura directa?
Nu s-au găsit conexiuni directe 0
Protectia resurselor balneare impotriva poluarii
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe 0
Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
Poate contribui la incurajarea turismului usorl?
Prevenirea riscurilor naturale poate contribui la dezvoltarea turismului uşor
+2
134
Axa prioritară 8: - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Nr incendii in spatii
deschise
Are efect direct, prin reducerea riscului de autoaprindere ca urmare a depozitării corespunzătoare a deşeurilor în noile depozite ecologice de deşeuri
+3
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Pot fi luate masuri de limitare a poluarii?
Realizarea sistemului de management al deşeurilor în porturile dunărene, respectiv a sistemului de colectare şi epurare a apelor de santină şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate menajere, diminuează/elimină riscul de poluare a ecosistemului fluviului Dunărea. Corelat cu măsurile de management a deşeurilor din porturile maritime, realizarea sistemului de management al deşeurilor în porturile Dunărene are un puternic impact pozitiv asupra ecosistemului Mării Negre.
+3
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului
Pot fi luate masuri de limitare a poluarii?
Efect direct semnificativ +3
Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite
Exista o legatura directa?
Reabilitarea zonelor degradate poate include şi măsuri de împădurire
+3
Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor
Exista o legatura directa?
Efect direct semnificativ +3
Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Exista o legatura directa?
Are efect indirect, asupra ecosistemelor acvatice ca urmare a eliminarii riscului de poluare a ecosistemelor acvatice si terestre
+3
135
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000
Exista o legatura directa?
Asigurarea managementului deseurilor in locurile de campare, in parcari si in statiuni in general are un efect pozitiv semnificativ asupra faunei, florei si habitatelor. Reabilitarea siturilor contaminate contribuie la creearea de noi habitate si la diversificarea florei si faunei.
+3
Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Pot fi luate masuri de evitare?
Axa prioritara 8 se incadreaza in categoria activitatilor care nu ar trebui sa afecteze in mod semnificativ biodiversitatea. Amplasarea noilor depozite ecologice sau a platformelor de transfer va trebui analizata de la caz la caz pentru a se adopta amplasamentul cel mai bun, cu efecte minime negative asupra mediului. Pe perioada realizarii acestor lucrari poate avea loc un impact negativ, local, de scurta durata, asupra zonei din imediata vecinatate a amplasamentului.
÷1
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Nr. cazuri de imbolnavire ca urmare a poluarii
Implementarea unui sistem adecvat de gestiune a deşeurilor va conduce la reducerea riscului de îmbolnăvire a populaţiei Depozitarea adecvată a deşeurilor conduce la reducerea poluării resurselor de apă, mai ales în mediul rural a celor subterane, cu efecte imediate sau în timp asupra sănătăţii omului, in special a copiilor. Eliminarea evacuărilor de ape uzate neepurate în zonele de îmbăiere are indirect efecte pozitive asupra omului prin eliminarea riscului de îmbolnăvire dat de dermatoze, infecţii bacteriene, infecţii oftalmologice, etc.
+2
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe. Nu s-au determinat efecte negative
0
Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe. Nu s-au determinat efecte negative
0
Creşterea responsabilităţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe. Nu s-au determinat efecte negative
0
136
Obiective de mediu relevante
Indicatori relevanti/ Intrebari orientative
Comentarii privind efectele potentiale asupra mediului
Evaluare
Conservarea şi valorificarea zonelor de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei
Exista o legatura directa?
Are efecte directe +2
Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate
Exista o legatura directa?
Are efecte directe +2
Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural
Exista o legatura directa?
Are efecte indirecte, prin creearea conditiilor pentru dezvoltarea turismului rural
+2
Limitarea supraexploatarii resurselor balneare
Exista o legatura directa?
Nu are efecte directe si nici nu s-au determinat efecte negative
0
Protectia resurselor balneare impotriva poluarii
Exista o legatura directa?
Are efecte directe, semnificative, deoarece ca urmare a managementului gestiunii deseurilor se elimina una din sursele de poluare a resurselor balneare
+3
Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
Poate conduce la promovarea turismului usor?
Nu are efecte directe si nici nu s-au determinat efecte negative
0
137
7.2. Evaluarea efectelor cumulative ale PATN – Secţiunea VI-a. Turism, asupra obiectivelor relevante de mediu.
7.2.1. Aspecte generale privind efectele de mediu
Efectele produse de prevederile unui plan de amenajare a teritoriului naţional pot fi:
- efectele locale care se dezvoltă în cadrul fiecărei activităţi prevăzute în acel plan,
- efecte globale care apar în zone situate în jurul amplasamentului activităţii mai sus
menţionate,
- efecte imediate care apar odată cu realizarea/implementarea unei prevederi a planului,
- efecte pe termen lung care sunt legate de modificarea generală a condiţiilor iniţiale,
- efecte reversibile
- efecte ireversibile.
De exemplu, în cazul PATN – Secţiunea VI-a. Turism, aceste efecte pot fi:
a) Efecte locale asupra turiştilor şi a celor care asigură serviciile turistice:
- evitarea riscului îmbolnăvirilor cauzate de boli hidrice ca urmare a asigurării
continuităţii alimentării cu apă, precum şi evitarea îmbolnăvirilor cauzate de poluarea
zonelor de îmbăiere;
- creşterea gradului de igienă ca urmare a extinderii alimentării cu apă şi canalizării şi
amenajării de locuri de campare dotate cu utilităţi edilitare;
- reducerea riscului îmbolnăvirilor cauzate de managementul necorespunzător al
deşeurilor;
- creşterea confortului în spaţiile de cazare ca urmare a reabilitării infrastructurii
turistice;
- îmbunătăţirea stării de sănătate prin aplicarea unor tratamente corespunzătoare şi în
spaţii adecvate;
- creşterea gradului de siguranţă a clădirilor prin evitarea amplasării construcţiilor în
zone cu risc;
- reducerea riscului de accidente în trafic prin modernizarea infrastructurii tehnice,
precum şi reducerea timpului de deplasare;
- reducerea zgomotului şi a noxelor în zonele urbane.
138
b) Efectele globale care apar în zone situate în jurul amplasamentului unei activităţi propuse în plan, sunt cu referire în special la protecţia biodiversităţii, a florei şi faunei, a
apelor şi solului. De asemenea pot fi considerate efectele produse asupra peisajului ca
urmare a regenerării zonei urbane
c) Efectele imediate care apar odată cu realizarea proiectului, vor fi analizate în detaliu
pentru fiecare proiect de investiţie. Este de reţinut faptul că prin aplicarea PATN – Secţiunea
VI-a. Turism se vor realiza condiţiile pentru dezvoltarea durabilă a unui teritoriu şi se vor
creea noi locuri de muncă cu efecte imediate asupra condiţiilor de viaţă ale celor angajaţi şi
ale familiilor acestora.
d) Efectele pe termen lung, care sunt legate de modificarea generală a condiţiilor iniţiale, se referă la faptul că dezvoltarea unei zone pe baza unui plan de amenajare a
teritoriului, respectiv a unui Regulament de Urbanism dă posibilitatea corelării intereselor
particulare cu cele publice, a dezvoltării de noi proiecte şi planuri care să asigure
dezvoltarea durabilă a zonei. De asemenea permite aplicarea planurilor de management ale
deşeurilor, schemelor de amenajre a bazinelor hidrografice, a planurilor de management a
parcurilor naturale şi rezervaţiilor biosferei.
e) Efectele reversibile, sunt cele care se manifestă pe perioada de implementare a
lucrărilor şi măsurilor propuse în PATN şi care au de regulă o influenţă negativă numai pe
această perioadă. Prin măsuri de diminuare a poluării factorilor de mediu şi de protecţie a
factorului uman luate de constructor (precum asigurarea facilităţilor higienico-sanitare pentru
muncitori, dotarea staţiilor de betoane de ciment şi de betoane asfaltice cu filtre pentru
reţinerea pulberilor, un bun management al organizării de şantier, etc), efectele negative se
vor reduce la minim.
f) Efectele ireversibile, în ceea ce priveşte sănătatea publică şi conservarea biodiversităţii, sunt mai greu de cuantificat deoarece ţin de modul corect de implementare a PATN. În
principiu, efectele expuse la punctele a) – c), ca şi reducerea poluării apelor şi solului, pot fi
considerate ca efecte pozitive ireversibile. Aplicarea corectă a prevederilor PATN va permite
valorificarea în scop turistic a cadrului natural al României fără introducerea de efecte
negative ireversibile.
139
7.2.2. Efectele cumulative ale PATN asupra obiectivelor relevante de mediu şi evaluarea acestora
Efectele cumulative de mediu sunt acele efecte care rezultă din schimbările produse de alte
acţiuni trecute, prezente sau care pot fi prognozate în mod rezonabil, în combinaţie cu
acţiunile propuse. Efectele cumulative pot fi rezultatul unor acţiuni individuale minore, dar
care , colectiv sunt semnificative şi care se produc de-a lungul unei perioade de timp.
Analiza efectelor cumulative asupra mediului ce pot fi produse de implementarea
PATN-SECŢIUNEA VI. Turism s-a realizat prin folosirea abordării simplificate propuse în
”Manualul de metodologie pentru realizarea SEA”.
În tabelul 7.2.1. se face o analiză a impactului cumulativ general ţinând cont de
obiectivele relevante de mediu şi de efectele asupra mediului înconjurător rezultate din
analiza efectuată in tabelele 7.1.1.,respectiv pe baza informaţiilor obţinute din evaluările
individuale ale axelor prioritare asupra obiectivelor relevante de mediu.
140
Tabel 7.2.1. Evaluarea cumulativă a efectelor implementării PATN –Sectiunea VI.
Turism
Obiective de mediu relevante
Efecte cumulative Exista premise de atingere a obiectivului?
Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Efectele benefice ale unor politici coerente de dezvoltare a turismului la nivelul teritoriului naţional pot fi rezumate în faptul că turismul este unul din sectoarele economice cu valenţe reale de dezvoltare pe termen lung, pe baza potenţialului existent, cu impact redus asupra mediului. Pe termen scurt,implementarea măsurilor de reabilitare/extindere a infrastructurii, poate avea un impact negativ, local. De asemenea,utilizarea infrastructurii de transport poate avea un impact negativ PATN poate avea un efect pozitiv asupra zonelor in care concentraţiile maxime admisibile sunt depăşite ca urmare a industriilor poluante. De asemenea, poate avea un impact pozitiv in zonele urbane prin realizarea infrastructurii care să permită scoaterea traficului înafara acestor zone
Nu, pe termen scurt, pe durata de implementare a planului Da, pe termen lung
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Un turism durabil necesita infrastructuri edilitare. Strategile integrate pentru gestiunea resurselor de apa trebuie sa includa protectia apelor de suprafata si a apelor subterane, controlul activitatilor agricole in materie de fertilizare si irigare, tratamentul apelor uzate. Ecosistemele acvatice, inclusiv cele ale fluviului Dunarea şi ale Marii Negre sufera de eutrofizare si ca urmare a apelor de canalizare insuficient tratate ce se evacueaza in mediul acvatic Asigurarea colectării şi epurării apelor uzate urbane va avea un impact pozitiv asupra corpurilor de apă. Duratei execuţiei lucrărilor de investiţii i se pot asocia riscuri privind poluarea apelor (de ex. lipsa facilităţilor pentru colectarea şi epurarea apelor uzate sau riscuri de poluare accidentală cu hidrocarburi). Aceste efecte negative pot fi diminuate prin măsuri organizatorice luate de constructor.
Nu pe termen scurt. Da, pe termen lung
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului
Coordonarea amenajarii teritoriului poate avea un efect pozitiv prin organizarea si coordonarea sistemelor de salubrizare, amenajarea de depozite ecologice pentru deseuri, recologizarea zonelor degradate. Amenajarea locurilor de campare contribuie la reducerea poluarii solului cu deseuri
Da
Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite
Un turism durabil necesita realizarea infrastructurii specifice şi a infrastructurii tehnice. Pentru realizarea acestora va fi necesar să se ocupe definitiv suprafeţe împădurite
Nu pe termen scurt. Da, pe termen lung, prin măsuri de împădurire a unor suprafeţe echivalente cu cele defrişate
Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor
Adoptarea strategiilor şi planurilor de gospodărire a deşeurilor menajere şi industriale pe principiile dezvoltării durabile constituie baza pentru reducerea volumului de deşeuri. Pe baza acestor strategii s-au stabilit amplasamentele pentru depozitele ecologice şi a platformelor intermediare. Reabilitarea sistemelor de salubrizare prin creearea unei infrastructuri de colectare selectivă a deşeurilor va facilita reciclarea tuturor deşeurilor şi economisirea unor materii prime.
Da, pe termen lung. Necesita o perioada de implementare a unui nou comportament
141
Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Nu toate masurile propuse in PATN au impact asupra zonei costiere. Masurile de reabilitare a zonei costiere pot avea un impact pozitiv prin marirea plajei, reducerea fenomenului de eroziune a zonei costiere. pot avea un impact negativ asupra ecosistemului acvatic daca se utilizeaza materiale poluante sau lucrarile se realizeaza in zone care reprezinta habitate pentru specii pe cale de disparitie. De asemenea, aducerea nisipului de la Dunare pentru innisiparea plajei poate avea un impact negativ daca nu se evita amplasarea zonelor de imprumut in amplasamente poluate. Trebuie tinut cont si de diferenta de culoare dintre nisipul de Dunare si cel marin
Da pe termen lung, cu conditia elaborarii unui Master Plan si analizei proiectelor de la caz la caz
Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000
Dezvoltarea infrastructurii turistice, mai ales a celei pentru turismul montan (amenajarea de noi pârtii de schi cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, instalaţii şi echipamente de producere a zăpezii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor), oate ava un impct local, negativ. Dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea structurilor turistice de primire, poate de asemenea avea un impact negativ, functie de amplasament si de masurile luate. Realizarea de partii noi de schii poate avea un impact negativ asupra habitatelor din ariile naturale protejate
Necesita evaluarea de la caz la caz a unor astflel de proiecte
Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Realizarea noilor coridoare de transport poate conduce la fragmentarea habitatului, impactul fiind funcţie de măsurile luate pentru diminuarea impactului negativ. Dezvoltarea porturilor de agrement în afara unui plan de management al zonei costiere, respectiv al fluviului Dunărea sau a unor lacuri naturale sau artificiale ce pot fi utilizate în scop de agrement nautic, poate afecta în mod semnificativ biodiversitatea din aceste zone.
Da, functie de masurile ce se vor lua de la caz la caz, pe baza analizei fiecarui protiect
142
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Efectele asupra starii de sanatate a populatiei, sunt mai greu de cuantificat deoarece ţin de modul de implementare a PATN. Aplicarea corectă a prevederilor PATN nu va conduce la efecte negative ireversibile.
Realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la un efect pozitiv prin scoaterea traficului din zona urbana si reducerea poluarii fonice. Aceasta, corelat cu modernizarea infrastructurii feroviare poate conduce la reducerea numarului autovehiculelor grele care circula pe drumurile principale, ceea ce va efect pozitiv asupra calitatii aerului din zonele urbane, precum si la reducerea poluarii fonice şi a vibraţiilor induse de traficul greu ce se desfăşoară în prezent prin localităţi. Dezvoltarea durabilă a turismului necesită pe lângă infrastructura specifică turismului, dezvoltarea infrastructurii tehnice, cu impact direct pozitiv asupra stării de sănătate a populaţiei
Da, pe termen lung
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic
Modernizarea infrastructurii rutiere şi realizarea infrastructurii rutiere a retelei TEN-T si a altor variante de ocolire a localitatilor conduce la reducerea riscurilor asociate accidentelor de trafic. Pe de altă parte, imbunatatirea conditiilor de trafic, poate conduce la cresterea acestor riscuri ca urmare a cresterii vitezei de circulatie in conditiile in care parcul auto nu este innoit si nu se asigură o semnalizare rutieră corespunzătoare
Da, pe termen lung. Necesita investitii importante
Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Promovarea unei politici de amenajare a teritoriului naţional pe baza unui plan care să permită luarea în considerare a riscurilor naturale, va conduce la creşterea gradului de siguranţă. Interzicerea construirii în zonele cu riscuri naturale reduce vulnerabilitatea fondului construit şi implicit a vietii oamenilor. Evident se păstrează un anumit risc dat de producerea unor fenomene meteorologice sau hidrologice extraordinare sau de evenimente naturale precum cutremure
Da
Creşterea responsabilităţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Extinderea centrelor de informare a turistilor asupra ariilor protejate, a speciilor rare sau pe cale de disparitie va conduce la cresterea responsabilitatii turistilor fata de mediul inconjurator
Da
143
Conservarea şi valorificarea zonei de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei
Prin implementarea prevederilor PATN , se urmareste creerea unor zone de interes turistic în suprafeţele care dispun de cel mai înalt potenţial din acest punct de vedere. Pe baza unui Plan de Urbanism Zonal (PUZ) si a regulamentului de urbanism, se propune transformarea unor terenuri agricole în intravilan, dotarea acestora cu reţele de utilităţi publice (energie electrică, apă, reţea de canalizare a apelor menajere) , asigurarea conservarii cadrului natural al zonei, iar influenţa antropică să fie una care să se armonizeze cu natura, cu respectarea deplină a exigenţelor legate de protecţia mediului înconjurător.
Prin reabilitarea infrastructurii specifice, se urmăreşte evitarea ocupării intensive cu construcţii turistice care pot afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv. In cazul în care se reabilitează clădiri istorice (din patrimoniul naţional cultural), acestea vor fi reabilitate fără a afecta proiectul în baza căruia s-a construit Utilizarea de materiale tradiţionale, precum, în zona montană, textură rustică a tencuielilor sau lemn aparent la exterior, soclu de preferinţă cu piatră naturală sau placaj cu piatră, culoare armonizată cu culori naturale, de pamânt, sau alb, etc. poate conduce la pastrarea traditiei specifice diferitelor zone..
Da
Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate
Revitalizarea zonelor degradate va avea un impact pozitiv deoarece va permite si rezolvarea problemelor legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice (siturile arheologice, monumentele de arhitectură)
Da, necesita investitii
Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural
Turismul rural, agroturismul si silvoturismul se pot practica pe toată durata anului, implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut, reprezintă o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilitate şi stabilizare a populaţiei în zona montană.
Da
Limitarea supraexploatarii resurselor balneare
Modernizarea staţiunilor balneare aduce îmbunătăţiri substanţiale asupra infrastructurii şi calităţii serviciilor turistice balneare şi implicit a modului de exploatare a resurselor.
Da ; necesită investiţii semnificative pe termen lung
Protectia resurselor balneare impotriva poluarii
Dezvoltarea infrastructurii edilitare în staţiunile balneare, ca şi modernizarea celor existente, va elimina riscul de poluare a resurselor balneare ca urmare a evacuării de ape uzate neepurate direct pe sol sau în subsol, a depozitării necontrolate a deşeurilor, etc. Ecologizarea zonelor degradate, va conduce de asemenea la limitarea factorilor de risc pentru resursele balneare.
Da
144
Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
Realizarea infrastructurii specifice mersului pe jos/ cu bicicleta va minimiza zgomotul, terenurile ocupate de infrastructură şi interferenţele vizuale. De asemenea, promovarea mijloacelor adecvate de transport în comun către zonele turistice din apropierea aglomerărilor urbane conduce la diminuarea zgomotului prin reducerea numărului de autoturisme particulare utilizate.
Da
1
8. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii planului
Din obiectivele PATN, ca si din tabelele prezentate in Anexa 13 referitor la dotarea cu
utilitati a localitatilor cu potential turistic din cele trei judete pilot, rezulta ca sunt necesare
investitii in infrastructura specifica si tehnica. Asa cum s-a prezentat anterior, aceste investitii,
pot avea un impact negativ asupra mediului care se manifesta in principal la nivel local si pe
durata de executie a lucrarilor. In cadrul cap. 7.1 s-au sugerat unele masuri de
minimizare/diminuare/prevenire a impactului. Printre acestea, in perioada de executie a
lucrarilor un rol important il are managementul organizarii de santier. De asemenea, utilizarea
celor mai bune tehnici disponibile, implementarea de catre constructor al unui sistem de
management integrat calitate-mediu-sanatate si securitate in munca bazat pe standardele
internationale ISO 9001:2000, ISO14001:2004 si OHSAS 18001:1999, precum si EMAS pot
contribui la un bun management al organizarii de santier. Se recomanda, ca printre criteriile de
selectare a constructorului sa se introduca cerinte referitoare la:
- implementarea in cadrul societatii de constructii a standardelor mai sus mentionate,
- prezentarea unui program de management al mediului si de monitorizare a factorilor de
mediu pe perioada lucrarilor
Masurile concrete de diminuare a impactului pe perioada executiei lucrarilor se vor stabili de
la caz la caz, functie de specificul proiectului, amplasamentul lucrarii, durata de executie a
lucrarilor, etc. Se vor avea in vedere in special tehnologiile folosite si amplasamentul statiilor de
betoane de ciment si a statiilor de betoane asfaltice, delimitarea clara a organizarii de santier si
dotarile cu utilitati, amplasarea gropilor de imprumut, unde este cazul, pregatirea personalului
etc.
Pentru prevenirea/diminuarea impactului negativ asupra mediului pe perioada post-
implementare a proiectelor necesar a fi realizate pentru indeplinirea obiectivelor PATN, fiecare
proiect va fi supus unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului.
In tabelul 8.1. se prezinta o propunere de formular pentru evaluarea propunerilor de proiecte
din punctul de vedere al impactului asupra mediului
Aceasta evaluare trebuie sa inceapa inca din faza de proiectare, ca o evaluare preliminara,
urmand a fi definitivata in faza de evaluare realizata in cadrul procedurilor oficiale. Acest lucru
va permite ca inca din faza de proiectare sa se prevada resursele financiare necesare pentru
realizarea masurilor de protectie a mediului sau sa evite adoptarea acelor variante care ar
prejudicia mediul. De asemenea, va permite o mai buna corelare cu alte programe si proiecte
2
de dezvoltare locala/regionala/nationala, o punere in valoare a resurselor turistice, o mai buna
protectie a factorilor de mediu.
Tabel 8.1. Formular recomandat pentru evaluarea propunerilor de proiecte din punctul
de vedere al impactului asupra mediului
Titlul proiectului/nr. de referinţă Impactul proiectului asupra obiectivelor de mediu relevante ale PATN
Obiective de mediu relevante ale PATN
Pozi
tiv
Neu
tru
sau
neap
licab
il
Neg
ativ
Scurtă prezentare a anvergurii şi naturii impactului
Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a apei şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului
Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite Reducerea volumului de deşeuri generate, creşterea nivelului de recuperare a deşeurilor, precum şi facilitarea reciclării tuturor deşeurilor
Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000
Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic
Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Creşterea responsabilită-ţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Conservarea şi valorificarea zonelor de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei
3
Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural
Limitarea supraexploatarii resurselor balneare Protectia resurselor balneare impotriva poluarii Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
1
9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese si o descriere a modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati (cum sunt deficientele tehnice sau lipsa de know-how) intâmpinate in prelucrarea informatiilor cerute
Asa cum am prezentat in cap.2, necesitatea realizarii PATN – Sectiunea a VI-Zone turistice
a reiesit din lipsa coordonarii politicilor dezvoltarii spatiale cu cele specifice activitatilor de
turism. La aceasta se adauga lipsa precizarii zonelor si obiectivelor cu potential turistic,
decaderea infrastructurii turistice si reducerea accesibilitatii catre zonele de interes turistic. Un
alt aspect il reprezinta necesitatea competarii legislatiei in domeniul amenajarii teritoriului si
urbanismului privind realizarea Planului de Amenajare a Teritoriului National.
Referitor la modul in care a fost elaborat PATN si a variantelor luate in considerare, facem
urmatoarele precizari:
PATN Sectiunea VI –Zone turistice reprezinta un cadru general de promovare a
coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice echilibrate şi de
îmbunătăţire a competitivităţii, precum si de coordonare a viitoarelor proiecte privind
dezvoltarea spatiala cu cele specifice activitatilor de turism, proiecte ce vizeaza in
special: dezvoltarea infrastructurii tehnice, a infrastructurii specifice turismului,
imbunatatirea conditiilor de mediu, cresterea calitatii vietii, atat in mediul urban cat si
in cel rural, punerea in valoare si protectia patrimoniului natural si cultural,
armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei. PATN a
fost structurat astfel incat sa permita implementarea Principiilor directoare pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului European (vezi cap. 2.2.2.2). Analiza evaluarii impactului a pus in evidenta aspectele pozitive si negative ale
dezvoltarii diferitelor axe prioritare, dar trebuie avut in vedere faptul ca PATN este in
stransa conexiune cu alte planuri cum sunt cele privind dezvoltarea rurala,
dezvoltarea transporturilor, amenajarea bazinelor hidrografice in scopul asigurarii si
protectiei surselor de apa si combaterii efectelor distructive ale apelor, etc. Acest
plan a fost elaborat în scopul promovării unui turism de calitate şi durabil, cu luarea
in considerare a aspectelor de mediu in cadrul fiecarei axe prioritare. Abordarea
conceptului de dezvoltare durabila permite imbunatatirea continua a masurilor
propuse, astfel incat nu avem de a face cu mai multe variante de plan din care una
este mai favorabila mediului inconjurator.
Deoarece activitatea de elaborare a PATN Sectiunea VI –Zone turistice s-a derulat
pe o perioada mai lunga de timp, cu participarea a numeroase institutii cu experienta
in domeniu, precum si a autoritatilor publice locale, este dificil ca in momentul
abordarii SEA sa mai putem identifica variantele initiale de plan. In plus, turismul
2
reprezinta un sector „viu”, in care trebuie in permanenta sa te adaptezi cerintelor
pietii si concurentei, sa promovezi conditii de accesibilitate si servicii de calitate. De
aceea, am optat pentru prezentarea PATN intr-o singura versiune.
Referitor la dificultatile intampinate, putem aprecia faptul ca elaborarea evaluarii de
mediu s-a bazat pe o documentare vasta, dar lipsa unor date referitoare la calitatea
factorilor de mediu in anumite zone a ingreunat intr-o oarecare masura acuratetea
evaluarii. De asemenea, colaborarea cu autoritatile publice locale din cele trei judete
pilot, respectiv judetele Bistrita Nasaud, Brasov si Prahova nu a fost foarte usoara,
dovada fiind si materialele prezentate in anexele 11 si 12 referitoare la aspectele de
mediu din localitatile apartinatoare acestor judete si la traditiile specifice zonei, ca si in
anexa 13 privind dotarea cu utilitati.
150
10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului
Monitorizarea are o importanţă crucială, deoarece constituie mecanismul care permite
verificarea eficienţei măsurilor adoptate pentru reducerea impactului infrastructurii asupra
mediului.
Urmărirea impactului se va realiza atât pe perioada de execuţie cât şi pe cea de
funcţionare dacă studiile de evaluare a impactului ce se vor elabora pentru fiecare lucrare
propusă pun în evidenţă prezenţa unor poluanţi specifici.
O schemă de monitorizare bine stabilită va servi următoarelor scopuri:
- Detectarea erorilor in construcţia, funcţionarea sau întreţinerea lucrărilor;
- Evaluarea modului în care măsurile adoptate au ca efect reducerea sau eliminarea
impactului negativ pe termen lung.
Dacă, în timpul etapelor de proiectare, anumite aspecte de mediu par să necesite
protecţia asigurată de monitorizarea execuţiei şi/sau funcţionării, se recomandă includerea
prevederilor într-o documentaţie de proiect sub formă de clauze prin care să se ceară o
monitorizare continuă.
Aceste prevederi trebuie să specifice tipurile de monitorizare cerute, frecvenţa
observaţiilor, procedurile de prezentare a rapoartelor şi acţiunile necesare ce trebuie luate dacă
măsurile de protecţie a mediului sunt încălcate.
Trebuie, de asemenea, să existe îndrumări pentru reducerea sau suspendarea
monitorizării dacă ameninţările de impact anticipate nu se materializează, iar indicii pe termen
lung arată că acestea nu vor apărea în viitor.
Monitorizarea si evaluarea PATN Sectiunea VI -Turism se va realiza in conformitate cu
prevederile Cadrului Comun de Monitorizare si Evaluare, elaborat de Comisia Europeana
impreuna cu Statele Membre
Pentru reuşita unui program de evaluare a programului de monitoring este necesar să
se ţină cont de următoarele reguli de bază:
Obiectivele trebuie definite primele, iar programele trebuie adaptate după ele, şi nu
vice versa (aşa cum se făcea deseori în trecut pentru monitoringul multi scop). În
aceste condiţii trebuie obţinut un suport financiar adecvat.
Trebuie selectat mediul ambiant cel mai apropiat (apă, substanţă, biota).
Variabilele, tipul probelor, frecvenţa şi localizarea prelevărilor, trebuie alese cu grijă
ţinând cont de obiective.
Terenul, echipamentul analitic şi facilităţile de laborator trebuie selectate în relaţie cu
obiectivele şi nu vice versa.
151
Trebuie stabilită o schemă de prelucrare a datelor completă şi operaţională.
Calitatea analitică a datelor trebuie verificată de obicei prin control intern şi extern.
Datele trebuiesc date factorilor de decizie, nu doar ca o listă de variabile şi
concentraţiile lor, dar şi interpretate şi evaluate de experţi, cu recomandările de
rigoare pentru acţiunea managerială.
Progamul trebuie evaluat periodic, în special dacă situaţia generală sau orice altă
influenţă asupra mediului este schimbată, fie luate în mod natural fie măsurate în
arealul considerat.
Deoarece monitorizarea calităţii mediului serveşte diferitelor obiective (semnalarea,
controlul şi anticiparea) şi datorită faptului că informatiile necesare variază de la indicaţii
generale până la cifre de diagnostic exacte, alegerea variabilelor şi a metodelor folosite
(indicatori ecotoxicologici) va depinde de aceste obiective şi informaţii.
Inventarierea şi informaţiile specifice necesită reţele de monitorizare pentru atingerea
diferitelor obiective ale monitorizării. De aceea este recomandat ca strategia privind informaţiile
să fie dezvoltată pe obiective de monitorizare sau pe nevoia de informare. Este recomandată o
abordare pe faze, fiecare pas fiind finalizat cu o evaluare chiar dacă se obţin sau nu informaţii
suficiente. Fiecare strategie de monitorizare poate conduce la final la reducerea informaţiilor
necesare pentru următoarele monitorizări uzuale şi implicit la reducerea costurilor.
Adoptarea unei strategii în ceea ce priveşte monitorizarea factorilor de mediu, poate
depinde de răspunsul primit la următoarele întrebări:
Sunt informaţii deja disponibile din alte surse, sau informaţiile trebuie colectate prin
monitorizare?
Dacă monitorizarea este necesară, este suficientă o privire generală sau este necesară
o monitorizare mai amplă?
Ce tip de monitorizare este bine să se aleagă pentru a culege date şi informaţii specifice
de care este nevoie?
Pe perioada executiei diverselor lucrari necesare sustinerii dezvoltării unui turism durabil,
este necesar a se desfăşura o activitate de monitorizare a factorilor de mediu în scopul urmăririi
eficienţei masurilor aplicate, cât şi pentru a stabili măsuri corective în cazul neincadrării în
normele specifice.
Costurile efective ale monitorizării pot să fie reduse daca se tine cont de faptul ca
numeroase date si informatii relevante pentru procesul de monitorizare vor fi generate de
programe complementare PATN, precum POS Mediu (ex: informatii despre dinamica
populatiilor speciilor de interes in siturile Natura 2000), POS Transport (ex: informatii privind
accidente de circulatie).
Mentionam faptul ca sistemele de monitoring actuale, la nivel national, acopera deficitar
zona rurala.
152
Pentru monitorizarea efectelor PATN, in afara indicatorilor cuprinsi in plan, se mai
propun urmatorii indicatori:
Obiective relevante de mediu Indicatori propusi
Mentinerea calitatii aerului in limitele concentratiilor maxime admisibile prevăzute în legislatia in vigoare
Inventarul emisiilor (surse fixe şi mobile)
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa şi mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare
Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate în receptori naturali
Limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului Nr. depozite neconforme închise %suprafaţă ocupată cu depozite de deşeuri Nr. depozite ecologice
Limitarea reducerii suprafeţelor împădurite % suprafeţe împădurite din total suprafaţă teritoriu naţional Ha suprafeţe împădurite în anul x / Ha suprafeţe împădurite în anul x-1 Ha fond forestier afectat de poluare
Susţinerea colectării selective a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor
Cantitatea de deşeuri colectată pe noile platforme Suprafaţa de teren deservită de noile platforme
Conservarea, protejarea şi reabilitarea zonei costiere a Mării Negre prin asigurarea protejării patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor acvatice şi terestre) şi a celui cultural în vederea dezvoltării durabile a acestei regiuni
Suprafaţă plajă amenajată
Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate şi din ariile potenţiale ale reţelei Natura 2000
Dinamica populaţiei speciilor din ariile protejate
Evitarea acelor activitati care ar putea afecta in mod semnificativ biodiversitatea
Dinamica populaţiei speciilor din ariile protejate
Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice
Mortaliitatea şi morbiditatea în mediul urban Dinamica îmbolnăvirilor cauzate de boli hidrice Dinamica dermatozelor ca urmare a îmbăierii în ape naturale sau amenajate Dinamica intoxicaţiilor cu nitraţi în mediul rural
Cresterea protectiei populatiei impotriva riscurilor asociate accidentelor de trafic
Dinamica accidentelor de circulaţie
Cresterea gradului de siguranta in conditii de riscuri naturale
Valoarea anuală a pagubelor produse de inundaţii1 şi alunecări de teren
Creşterea responsabilităţii turiştilor faţă de mediul înconjurător prin facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere
Număr centre de informare şi cunoaştere Număr de anunţuri şi campanii de conştientizare desfăşurate
1 Această valoare va trebui prezentată în corelare cu nivelul precipitaţiilor din anul respectiv.
153
Conservarea şi valorificarea zonei de agrement, armonizarea cadrului natural cu cel construit şi păstrarea tradiţiilor zonei
Nr. festivaluri tematice Nr. turişti participanţi
Asigurarea protejarii patrimoniului cultural prin revitalizarea zonelor degradate
Nr. proiecte de revitalizare a zonelor degradate
Mentinerea activitatilor umane în spatiul rural prin încurajarea turismului rural
Nr. de paturi în pensiuni agro-turistice
Limitarea supraexploatarii resurselor balneare Nr. de paturi în centre de tratament balneo-climateric
Protectia resurselor balneare impotriva poluarii Nr. zone cu resurse degradate
Promovarea formelor de turism uşor, adaptate la condiţiile regionale şi locale
Nr. locuri de campare utilate corespunzător
Intocmit, Verificat, Dr. ing. Liliana Mâra Ing. Chiriac Avădanei
154
BIBLIOGRAFIE
11. Coenen R. Evaluarea impactului de mediu în ţările membre ale UE. Worldletter, Environmental Impact Assessment, July- August 1988. Reprodus în Etudes d’impact sur l’environment, publ. CEPT, Bucureşti, 14-18 dec. 1992.
12. Constantinescu I. România de la A la Z – Dicţionar turistic, Editura Stadion, 1970
13. Constantinescu L, Cornea I, Lăzărescu V. Seismotectonic Map of the Romanian Territory, Techn. Econ., St., I.G.G. D Series, 10, 291-298, 1975
14. Doris J.D.; Macknight S., IMO şi alţii Consideraţii privind mediul pentru dezvoltarea porturilor maritime şi fluviale. Material al Băncii Mondiale, nr. 126, Seria Transport şi Mediu
15. Gafiţeanu, M. şi colaboratorii Vibraţii şi zgomote. Editura Junimea, 1979
16. Gaiu C. , Duda V Biserica Evanghelică Bistriţa, Ed. Accent, 2005 17. Gâştescu P.
Lacurile din România. Limnologie regională, Edit. Academiei, Bucureşti, 1971
18. Ghinea Dan Enciclopedia generală a României. Editura enciclopedică, Bucureşti, 2000
19. Goja P., Andreescu F. Bistriţa – Năsăud – ghid turistic, Ed. Ad Libri, 2006 20. Hendriks Supliment tehnic privind zgomotul. Environmental
Engineering- Noise, Air Quality and Hazardous waste Management Office, October 1998.
1. Agerschou Hans şi colaboratorii Planificarea şi proiectarea porturilor şi terminalelor marine. Ediţia 2-a, Editura Thomas Telford, Londra 2004
2. Asif Faiz, Christopher S. Weaver, Michael P. Walsh
Poluarea aerului produsă de motoarele vehiculelor. Standarde şi tehnologii pentru controlul emisiilor. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/Banca Mondială, Washington, 1996
3. Aubrey D., Mancheva S., Demivov E., Diaconu V. şi Dimitriov A.
Schimbãri ale mediului în zona de vest a Mãrii Negre datorate condiţiilor antropogene şi naturale, 1996. J.Mar Systems, 7, pp 411-425
4. Bătrânu M. Ghid turistic al judeţului Bistriţa – Năsăud, Fundaţia „Izvorul Lunca” Bistriţa, 2006
5. Bleahu M. şi colab Peşteri din România, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti 1976
6. McBean, E., Rovers, F.A., Farquhar, G.J. Solid waste landfill engineering and design. Prentice Hall, 1995
8. Candea Melinda., Erdeli S., Simon Tamara Romania, potential turistic si turism, Ed. Univ. Bucuresti. 2000
9. Chintăuan I.
Bistriţa – Năsăud, ape minerale şi staţiuni, Bistriţa, 1998
10. Chintăuan I., Ştefan V., Marquier Ioana, Coldea G.
Arii protejate din Bistriţa Năsăud, Edit. Supergraph, Cluj Napoca, p. 224, 2004
155
22. Mureşianu M.
Potenţialul turistic din bazinul superior al Someşului Mare, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 1997
23. Paraschiv G.M., Gomoiu M.T. Noi specii de Cnidaria în Marea Neagră: Halammohydra sp. şi Stylocoronella sp.. GEO-ECO-MARINA, 5-6/200-2001
24. Pedro S.Seco e Pinto Geotehnica şi mediul, Lucrările celui de al III-lea Congres Internaţional pe probleme de mediu şi geotehnică,Lisabona, Portugalia, 7-11 septembrie, 1998
25. Pîrvu C-tin, Godeanu St., Stroe L. 1985 – Călăuză în lumea animalelor – ghid ilustrat, Ed. Ceres: pl.44
26. Posea Grigore Geomorfologia României. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2002
27. Pughiuc D. Propuneri privind implementarea în Planul strategic pentru protecţia şi reabilitarea Mării Negre a activităţilor referitoare la vapoare. Adoptarea la Seminarul Internaţional de la Varna, Bulgaria, 24-26 noiembrie, 1998
28. Răuţă C.; Cîrstea S. Prevenirea şi combaterea poluării solului. Editura Ceres, Bucureşti, 1982
29. Rey Viollette şi colaboratorii Atlasul României. Editura Enciclopedia RAO, 2006
30. Rojanschi V., Bran F., Grigore F. Elemente de economia şi managementul mediului, Editura economică, Bucureşti, 2004
31. Tumanov, S. Calitatea aerului, Editura Tehnică, Bucureşti,1989
32. * * * Medicina mediului (Environmental Medicine). Edited by G.Melvyn Howe and John A Loraine, William Heinemann medical Books LTD Londra
33. * * * Judeţele Patriei – Monografii: Bistriţa Năsăud, Braşov, Prahova, Ed Sport Turism, 1979
34. * * * Plan de acţiune pentru dezvoltarea turismului în regiunea Centru pentru perioada 2004-2006
35. Autoritatea Naţională pentru Turism România. Strategia de dezvoltare a turismului 2007-2013, Bucureşti, mai 2006
36. Academia României Geografia României, Editura Academiei 1987 37. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei Planul de Management al Parcului Naţional Munţii
Rodnei 2006 38. Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei Regulamentul de organizare şi funcţionare al
parcului naţional munţii Rodnei Rezervaţie a Biosferei
39. Administraţia Parcului Naţional Munţii Bucegi Planul de Management al Parcului Naţional Bucegi- 2007
40. Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa Năsăud Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Bistriţa Năsăud în anul 2005
41. Agenţia de Protecţia Mediului Braşov Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Braşov în anul 2006
42. Agenţia de Protecţia Mediului Prahova Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Prahova în anul 2004- 2006
43. Consiliul Judeţean Prahova Strategia de modernizare a administraţiei publice la nivelul Consiliului Judeţean Prahova în perioada 2005-2006- actualizată - Planul de acţiuni pentru implementarea strategiei
44. Institutul Naţional de Statistică Anuarul statistic al României
156
45. Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protectia Mediului Strategia protecţiei mediului în România pe perioada 2000-2020, Bucureşti, 1999
46. Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protectia Mediului Plan naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului 47. Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi
Mediului Parcuri Naţionale, Naturale şi Rezervaţii ale Biosferei din România, Bucureşti, 2003
Gospodărirea deşeurilor în portul Constanţa. Studiu de fezabilitate, sept. 1999
49. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor Manual privind procedura de evaluare a mediului pentru planuri si programe ( cunoscut sub numele de Ghid SEA), elaborat de MMGA si aprobat de ordinul ministrului nr. 117/2006
50. Miniaterul Administraţiei şi Internelor Chestionar privind determinarea capacităţii administrative şi financiare a unităţilor administrativ-teritoriale (comune, oraşe/municipii)- completat de Primăria Oraşului Rupea
51. Primăria Municipiului Bistriţa Agenda Locală 21 – Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului Bistriţa, 2005
52. Primăria Municipiului Braşov Agenda locală 21 53. Primăria Comunei Buneşti Fişa de prezentare a comunei Buneşti 54. Primăria Comunei Prejmer Răspuns la adresa transmisă de către S.C.
IPTANA S.A privind obiectivele cu potenţial tiristic complex şi de mare valoare sau cu potenţial turistic ridicat
56. Primăria Comunei Prejmer Fişă de prezentare a Comunei Prejmer 57. Primăria Oraşului Rupea Strategie de dezvoltare durabilă a oraşului Rupea,
judeţul Braşov 58. Primăria Comunei Şercaia Fişă de prezentare a Comunei Şercaia 59. Primăria Comunei Şinca Strategia de dezvoltare a Comunei Şinca 60. Primăria oraş Victoria Strategia de dezvoltare a oraşului Victoria 61. INCD Urban Proiect Studii privind Planul de Amenajare a Teritoriului
naţional. Turismul –element principal al relansării economice. Determinarea zonelor cu perspective de relansare economică prin dezvoltarea turismului, în vederea fundamentării proiectului de lege pentru aprobarea PATN secţiunea a VI-a „Turismul”. , Bucureşti, august 1999.
62. INCD Urban Proiect Studii privind Planul de Amenajare a Teritoriului naţional. Turismul –element principal al relansării economice. Introducerea observaţiilor autorităţilor administraţiei locale şi centrale privind dezvoltarea turismului , Bucureşti, octombrie 1999.
63. INCD Urban Proiect Studii privind Planul de Amenajare a Teritoriului naţional. Turismul –element principal al relansării economice. Posibilităţi de relansare economică prin turism, a zonelor cu probleme socio-economice deosebite, Bucureşti, decembrie 1999.
64. INCD Urban Proiect Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional. Secţiunea a VI-a Turism, Bucureşti, iunie 2007
65. SC IPTANA – SA, Pacific Consultants Internaţional, Tokio, Japonia
Studiu asupra factorilor de mediu pentru Studiu de fezabilitate Proiect de dezvoltare a Portului Constanţa din România, decembrie 2000
66. World Tourism Organization Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026 – proiect, Bucureşti, iulie 2007
67. Comisia Economicã pentru Europa a ONU Politicii curente, strategii şi aspecte ale evaluãrii impactului de mediu în context transfrontier. Enviromental Series, nr.6, ECE/CEP/9, 1996
157
68. Comisia Economicã pentru Europa a ONU Declaratia Ministrilor mediului din regiunile Comisiei Economice pentru Europa a ONU. ⊗Arhus, Danemarca, 23 - 25 iunie 1998. ECE/CEP/56.
69. Natiunile Unite si Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrala si de Est
Manual de Resurse pentru sprijinirea Aplicarii Protocolului UNECE cu privire la Evaluarea Strategica de Mediu, 2006,
70. ENWAP User Forum Report Good practice in air and water management systems for Europe,- Telematics Apllications Programme 1994-1998
73. Agenţia pentru Protecţia Mediului a SUA Compilation of Air Pollutant Emission Factors AP 42, Fifth Edition & Supplemets (internet), 1998
74. Ministerul Locuinţei,Planificării teritoriului şi Mediului din Olanda
Factori de emisie. Haga, 1984
75. Comisia Europeana Ghidul Comisiei cu privire la implementarea Directivei 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, 2004, publicat de Comisia Europeana pentru a sprijini Statele Membre la implementarea Directivei SEA
76. Consiliul Europei Principii directoare pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului european, adoptate la Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului - CEMAT (2000) 2, Hanovra, 7-8 sept. 2000
77. Consiliul Europei Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 sept.1996 privind controlul integrat şi prevenirea poluării
78. Consiliul Europei Directiva 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului
79. Consiliul Europei Directiva Consiliului 99/31/EEC din 26 aprilie 1999 privind depozitarea deşeurilor
80. Consiliul Europei Directiva Consiliului 76/464/EEC din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de unele substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii
81. * * * Legislaţia română în domeniul protecţiei mediului – Anexa 3
82. * * * Monografii ale comunelor Lunca Ilvei, Şanţ, Feldru, Rodna, Dumitra (Lucrare de diplomă) etc.
83. * * * Date culese de pe teren (poze, discuţii cu persoane din primăriile comunelor)
