Date post: | 06-Apr-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | mutulescu-radu-marian |
View: | 222 times |
Download: | 2 times |
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 1/84
Familiile de migratie si influienta in relatia copil parentalitate
Bibliografie
Voinea, Monica, 1983, Sociologia familiei, Ed. Universitatea Bucureşti
Iolanda Mitrofan, Nicolae Mitrofan , Familia de la a …la z, Bucuresti, Ed.
Ştiinţifică, 1991
Giddens, A. Sociologie, Bucureşti, Ed. Bic All, 2000
Murdock, Social Structure, Free Press, New York, 1967
Mitrofan, Iolanda, 1989, Cuplul conjugal.Armonie şi dizarmonie, Ed. Ştiinţifică şi
enciclopedică, Bucureşti
Tereza Bulai, Fenomenul migraţiei şi criza familială, ed. Lumen, Iaşi, 2006
Stănciulescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2006Monitorul de Botoşani, 24 martie 2007
Dilema Veche, nr. 91/2005
Dex, 1987
Gândul, 11 Noiembrie 2006
Cuprins
1. ARGUMENT
1.1 Stabilirea temei
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 2/84
1.2 Obiectivele cercetarii
2. DOCUMENTARE
2.1 CONCEPTE
3. Încadrare teoretica
4. Stabilirea esantionului si alegerea metodelor si tehnicilor de cercetare
4.1 Elaborarea ghidului de interviu
5. CULEGEREA DATELOR
Interpretarea datelor calitative
Bibliografie
1. ARGUMENT
1.1 Stabilirea temei
Familia este elementul fundamental al societăţii, celula de bază a acesteia întrucât
dezvoltarea umanităţii este indisolubil legată de constituirea şi evoluţia formelor de
colectivitate umană, dintre care familia reprezintă una dintre verigile sociale cele mai
vechi şi mai specifice în asigurarea continuităţii şi afirmării depline a fiinţei umane.
Atunci când vorbim despre familie avem impresia că vorbim despre lucruri de la
sine înţelese, pentru că fiecare dintre noi cunoaşte ce este o familie, care sunt tipurile de
rudenie, relaţiile dintre membri.
Familia este condiţionată şi determinată în organizarea şi evoluţia sa de modul de
organizare a societăţii pe care o reflectă, deşi este relativ independentă în raport cu
această societate.
După revoluţia din 1989, în România, de asemenea şi în alte ţări europene,
tranziţia spre o societate democratică a dus la un colaps manifestat la nivel de individ prin
scăderea calităţii vieţii şi de ce nu, la nivel familial. O dată cu scăderea locurilor de
muncă şi cu ascendenţa şomajului, mai ales în rândul femeilor singura soluţie găsită de
unele familii pentru a putea asigura celorlalţi membri ai familiei un trai decent a fost
decizia de a migra şi în cele din urmă actul migraţiei, ale cărui consecinţe sunt vizibile
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 3/84
atât la nivel macrosocial din punct de vedere economic, demografic, dar şi la nivelul
microsocialului reprezentat de nucleul familial.
De aici şi tema cercetării noastre: relaţia copil-parentalitate în familia de migraţie.
Plecarea unuia sau a ambilor părinţi este în strânsă relaţie cu găsirea şi ocuparea
unui loc de muncă pe piaţa forţei de muncă externă, cu restabilirea echilibrului financiar
din mediul familial, cu creşterea nivelului de trai, manifestându-se ca un fenomen social.
Efectele sunt resimţite atât de familie, în care au loc schimbări de structură, dinamică şi
funcţionalitate, cât şi de copil care se confruntă cu o serie de probleme.
1.2 Obiectivele cercetării
Obiectiv general:
Identificarea efectelor pe care fenomenul migraţiei le are asupra familiei
contemporane române .
Obiective:
Modul în care este percepută plecarea părintelui/părinţilor la muncă în străinătate
de către copiii rămaşi acasă.
Efectele plecării părintelui/părinţilor asupra climatului familial şi asupra copilului/
copiilor în mod particular.
2. DOCUMENTARE
2.1 CONCEPTE
Studiul familiei s-a impus ca o necesitate abia în epoca modernă , deşi
preocupările în acest sens sunt foarte vechi. Problema organizării vieţii de familie şi a
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 4/84
consecinţelor ei funcţionale, a evoluării rolurilor masculine şi feminine apare în lucrările
gânditorilor antici şi a celor renascentişti, iar într-o perioadă istorică mai apropiată, la
socialiştii utopici. Preocuparea pentru reuşita familială , anticipând ceea ce mai târziu,
într-o formă sau alta, avea să se numească sfat şi terapie conjugală, apare încă din
antichitate. Astfel, zeităţile egiptene erau considerate drept justificări şi factori
responsabili ai unei uniuni conjugale fericite şi fertile.
Familia(concept) reprezintă un univers înalt cognoscibil pentru oricare dintre noi
deoarece , dintre toate instituţiile sociale, ea este cea dintâi cu care intrăm în contact şi pe
care o cunoaştem.
Etimologic, acest concept îşi are originea în ’’famulus’’ care are un sens mai larg
de supus, robitor, ascultător, şi unul restrâns de slugă, rob, slujitor.O mare diversitate de forme familiale continuă să existe în diferite societăţi din
lume. Motivele de decizie pentru o formă sau alta de familie sunt diferite. Atitudini
materialiste faţă de viaţă, pretenţii faţă de propria viaţă, convingeri personale, modele
valorice sociale, puncte de vedere privind îngrijirea şi educaţia copiilor şi multe altele pot
juca un rol hotărâtor în acest domeniu.
Familia este o valoare superioară pentru majoritatea popoarelor, inclusiv pentru
tineri. Aceasta se bucură de nenumărate definiţii, după cum urmează:
Murdock defineşte familia ca un grup caracterizat prin rezidenţă comună,
cooperare economică si reproducţie şi o deosebeşte de mariaj care reprezintă un complex
de obiceiuri ce se centrează pe relaţia unei perechi de adulţi asociaţi în cadrul familiei.
„Familia este un grup care îşi are originea în căsătorie, alcătuită din soţ şi soţie şi
copiii născuţi din unirea lor, pe care-i unesc drepturi şi obligaţii morale, juridice,
economice, religioase şi sociale.”- Cl.Levi Strauss.
Doctrina creştină defineşte familia ca fiind o comunitate de viaţă şi de iubire. Ea
este chemată să-şi asume planul lui Dumnezeu în condiţiile lumii noastre şi să-l realizeze.
Ştiinţa sociologică o prezintă ca un grup de persoane legate direct prin relaţii de
rudenie, ai cărei adulţi îşi asumă responsabilitatea pentru creşterea copiilor. Relaţiile de
rudenie sunt legăturile de sânge care se înfiinţează fie prin căsătorie, fie prin descendenţă.
Iolanda şi Nicolae Mitrofan consideră familia o matrice genetică în care se
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 5/84
plămădesc modelele primelor relaţii umane, ale primelor relaţii cu sexul opus, primele
comunicări şi atitudini fundamentale faţă de semeni şi faţă de viaţă. Şi tot ea este şi
rămâne de-a lungul întregii existenţe sursa primordială a satisfacerii nevoilor noastre
emoţionale de contact, apartenenţă şi afiliere socială, de siguranţă, de dragoste şi respect
faţă de sine.
Sentimentul de securitate şi împlinire afectivă pe care îl poate crea convieţuirea
familială alimentează şi energizează întreaga conduită a individului uman în sensul
dezvoltării şi împlinirii personale. Părinţii sunt principalii responsabili de formarea
copiilor ca indivizi, pentru că rolul lor, mai ales la vârste fragede, este determinant în
raport cu celelalte instanţe sociale existente. Ei pot creşte sau diminua încrederea în sine a
copiilor , creativitatea şi dezvoltarea aptitudinilor, talentele sau pasiunile acestora.
Personalitatea viitorului adult este determinată în mare măsură de modul în care părinţii înţeleg să-i ofereafectivitate, să-l educe şi să-l formeze.
Educaţia( concept)- fiind definită ca acţiune exercitată asupra aproapelui pentru a-
i dezvolta posibilităţile. Cel care examinează modul în care sistemele de educaţie permit
unei societăţi să se adapteze trecerii de la o diviziune mecanică a muncii la o diviziune
organică a muncii a fost Emile Durkheim.
Petre Andrei scria: nu ne creştem copiii cum vrem, ci aşa cum ne impun obiceiul,
tradiţia, opinia publică, societatea cu structura ei dintr-un moment dat. Restrângerea şi
izolarea familiei, munca salarizată a femeilor în afara spaţiului domestic, sărăcia sunt
fenomene care îi aduc pe părinţi în imposibilitatea de a-şi îndeplini sarcinile educative, pe
care familia tradiţională lărgită le acoperea fără dificultate
Fiinţa umană are nevoie de hrană şi de îmbrăcăminte, dar şi de afectivitate şi
protecţie. Simţim nevoia de a fi printre acei semeni ai noştri care ne oferă căldură
sufletească, ajutor în momentele dificile ale vieţii, confort psihospiritual. Deşi şi alte
grupuri sociale îndeplinesc astfel de cerinţe, familia este mediul care întruneşte cel mai
adesea şi în cel mai înalt grad asemenea calităţi. Familia apare ca fundalul socioafectiv
cel mai relevant pentru majoritatea indivizilor. Nu este greu de constatat cum, în ciuda
multor disensiuni, pe termen lung şi pentru probleme mari, familia ca unitate, sau prin
unii dintre membrii săi, absoarbe pozitiv bucuriile şi necazurile noastre, ne oferă protecţie
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 6/84
materială şi spirituală. Ea îndeplinşte o funcţie deosebit de importantă, şi anume funcţia
de solidaritate psihoafectivă.
Există o legătură strânsă între universalitatea şi utilitatea familiei , pe de o parte, şi
funcţiile ei pe de altă parte.Murdock arată că ’’relaţia dintre tată şi mamă în familia
nucleară este întărită de privilegiul sexual pe care toate societăţile îl acordă soţilor
căsătoriţi’’.
Astăzi se constată o trecere de la familia- celula de bază a societăţii , la cuplu-
celula de bază a societăţii. Uniunile consensuale sau concubinajele au devenit aproape
regulă la tineri şi din ce în ce mai mult tolerate de către părinţi, a crescut numărul de
divorţuri, familiile monoparentale. Faptul că mobilitatea teritorială actuală manifestată
prin puternica emigrare parentală modifică structurile şi funcţiile familiei, o determină pe
Iaromina Popovici să considere că împărţirea atribuţiilor în familia actuală s-a schimbat.De multe ori unul dintre părinţi şi uneori ambii părinţi sunt plecaţi cu anii la muncă în
străinătate. În numeroase cazuri părintele plecat este mama. Prin urmare, unii membri din
familia tradiţională cum ar fi: bunici, mătuşi, unchi, veri şi naşi au fost înlocuiţi de
prieteni ori de instituţii specializate. Se observă în mod clar că familia de bază a suferit
schimbări evidente.
Iolanda Mitrofan menţionează modificări survenite la două dintre rolurile
tradiţionale ale bărbaţilor: rolul de susţinător economic şi rolul de socializare a copiilor,
apărute ca urmare a cuprinderii în tot mai mare măsură a femeilor în circuitul productiv
economic. Se amplifică în societatea contemporană semnificaţia rolului femeii de
susţinător al familiei paralel cu diminuarea treptată a rolului de menajeră.
Familia, un sistem interacţional.
Abordarea sistemică se bazează pe conceperea familiei ca un sistem de
personalităţi ce interacţionează , relevând relaţiile de interdependenţă dintre atitudinile şi
comportamentele membrilor grupului familial, maniera partculară în care îşi îndeplinesc
rolurile corelată cu autopercepţia rolului marital, filial. Structura rolurilor familiale se
supune principiului homeostaziei şi homeodinamiei evolutive.
Interacţiunea dintre soţi în cadrul căsătoriei permite satisfacerea aşa-numitelor
’’necesităţi ale Eului’’ (teoria lui Parsons şi Bales) de a realiza satisfacţie emoţională din
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 7/84
acordarea şi primirea de sens şi importanţă în acţiunea cu alte persoane. Necesităţile
Eului se extind la multe relaţii sociale în afara căsătoriei, dar ceea ce este specific
modelului familial este schimbul afectiv, permanent ce se realizează între soţ şi soţie,
între părinţi şi copii. Satisfacerea necesităţilor Eului, fiind recunoscută ca o funcţie de
bază a familiei, devine un argument de combatere a teoriei dispariţiei familiei.
Interacţiunea conjugală şi realizarea rolurilor de sex este esenţială atât pentru
individ şi gradul lui de autorealizare personală, cât şi pentru existenţa nucleului conjugal.
Migraţia(concept) este definită de Vasile Miftode ca un fenomen de reechilibrare
a balanţei demografice între zone sau localităţi, un mecanism de competiţie şi reglare, o
supapă de siguranţă fără de care o colectivitate se poate destructura datorită schimbării
fundamentale a condiţiilor ei de existenţă. În funcţie de modificarea echilibrului dintrepopulaţie şi resurse acest autor identifică o zonă de emigraţie atunci când apare un
surplus de populaţie şi o zonă de imigraţie prin apariţia unui surplus de resurse. Atunci
când presiunea populaţiei asupra resurselor naturale şi sociale ajunge la o anumită limită,
emigraţia apare ca o necesitate.
Migraţia reprezintă o componentă tot mai importantă a societăţii contemporane.
Migraţia pentru muncă, asociată sau nu cu mobilitatea teritorială, constituie în prezent cea
mai dinamică formă de circulaţie a populaţiei.
Înrăutăţirea situaţiei economice în anii 80 a determinat creşterea treptată, dar
modestă a celor ce au plecat legal din ţară. În acelaşi timp a sporit constant numărul
cererilor pentru emigrare, care, de cele mai multe ori, nu au fost aprobate. În jurul anului
1990 fluxurile de ieşire au fost cele mai importante deoarece au inclus şi persoanele care,
din diferite motive şi-au amânat plecarea în străinătate.
A emigra coincide cu a-şi părăsi ţara, vremelnic sau defenitiv, stabilindu-se în altă
ţară, a se expatria.
Motivaţia principală a migraţiei pentru muncă este una economică: obţinerea unui
venit incomparabil mai mare decât ar fi obţinut în ţară pentru o muncă de valoare egală
şi, evident, ceva mai mic decât cel obţinut de forţa de muncă autohtonă pentru acelaşi gen
de muncă. Venind din ţări mai puţin dezvoltate, migranţii acceptă, de cele mai multe ori,
munci care nu sunt acceptate de locuitorii ţării respective, munci considerate a nu fi
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 8/84
corespunzătoare statusului lor social. Astfel, în unele ţări există munci care în mod
constant sunt realizate exclusiv de migranţi – de exemplu, migraţia femeilor din România
la cules de căpşuni în Spania, migraţia asistentelor medicale în Germania, migraţia în
Spania pentru a munci în construcţii, etc. România furnizează pe piaţa internaţională a
muncii forţă de muncă într-un număr foarte mare şi cu costuri foarte mici pentru
beneficiari.
Pentru a reduce diferenţa faţă de ceilalţi localnici, oamenii iau decizia de a migra
pentru a-şi mări veniturile, dar şi celelalte capitaluri, nu numai cel economic. Dacă cei
care migrează au prestigiu, cu alte cuvinte, capital simbolic, atunci decizia de a pleca
poate avea drept cauză şi obţinerea acestui tip de capital.
Migraţia trebuie privită ca o evoluţie între două momente: înainte şi după
realizarea ei. Tot aşa trebuie privite şi elementele care acompaniază fenomenul demigraţie dacă îl privim la nivel de individ: capitalul economic, social, cultural.
În prezent, se observă că din ce în ce mai mulţi părinţi sunt nevoiţi să emigreze
din diferite motive economice, sociale, politice, pentru a-şi întreţine familia şi pentru a-şi
găsi un rost în viaţă, astfel că, în numeroase cazuri copiii proveniţi din familiile cu unul
sau ambii părinţi plecaţi la muncă în diverse ţări rămân în grija rudelor, vecinilor sau a
unor persoane plătite.
Experienţa de migraţie joacă un rol important în realizarea unor modificări la
nivelul comportamental al migranţilor la origine. La întoarcere după migraţia primară,
oamenii cheltuiesc banii pe bunuri- se manifestă astfel un comportament conservator, pe
când, după migraţia secundară sau terţiară, aceştia îşi schimbă comportamentul de
consum şi încep să investească, începând afaceri.
De multe ori, familia se află în impas atât în momente predictibile, dar
nepregătite, caracteristice diferitelor stadii din ciclul de viaţă, cum ar fi: apariţia primului
copil, copilul la vârsta adolescenţei, cât şi în momente nepredictibile, cum sunt
modificările determinate de şomajul unui sau ambilor părinţi, spitalizare, sărăcie, etc.
Soluţia găsită de marea majoritate a acestor familii în vederea combaterii sărăciei este
găsirea şi ocuparea unui loc de muncă pe piaţa externă a forţei de muncă.
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 9/84
Acest fapt este evidenţiat în raportul de activitate pentru anul 2005 al Oficiului
pentru Migraţia Forţei De Muncă. Astfel, în 2005 s-a înregistrat un număr de 42.758 de
muncitori, dintre care 20.246 de bărbaţi şi 22.512 de femei.
Plecarea la muncă în străinătate a unuia sau a ambilor părinţi se constituie ca un
fenomen social ce are în timp efecte asupra familiei şi asupra copiilor. Acestea pot fi şi
pozitive constând în creşterea calităţii vieţii, dar şi negative cum ar fi, modificarea
structurii familiale, schimbări în exercitarea rolurilor.
Atunci când vorbim despre plecarea părinţilor la muncă în străinătate în vederea
asigurării unui viitor mai bun copiilor ne gândim inevitabil la mai mulţi bani, mai puţină
sărăcie, un serviciu bine plătit, asigurarea unei locuinţe, la o egalizare a şanselor, dar ne
gândim şi la durere, mâhnire, abandon, stres, supărare, griji, privare afectivă, separare de
persoane dragi.Aproape fiecare familie din ţară are câte o rudă mai apropiată sau mai îndepărtată
care a ales să plece la muncă în străinătate. Cele mai alese ţări sunt Italia şi Spania.
Imediat după revoluţie a început nebunia cu plecarea în Israel. Pentru a face rost de banii
necesari unei plecări au vândut maşini, apartamente, s-au mutat la părinţi. Foste oraşe
industriale, care în deceniul trecut aveau fabrici unde lucrau miii de muncitori în câte trei
schimburi, centre de sticlărie, de prelucrare a petrolului sau a metalului au rămas acum
pustii.
Mii de copii au rămas în grija bunicilor sau numai a unuia dintre părinţi. S-au
obişnuit să primească pachete. Înainte se vedea clar cine avea părinţi plecaţi în afară:
aveau telefoane mobile, haine de firmă, aduceau bomboane la şcoală. Acum însă e mai
greu de făcut o diferenţă.
„Au telefoane mobile de ultimă generaţie, mai mulţi bani decât majoritatea
colegilor şi haine trendy, dar numai ei ştiu ce este în sufletul lor. Este vorba despre elevii
cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate care au sacrificat viaţa de familie din dorinţa de
a dobândi un statut social mai bun. Lăsaţi în grija bunicilor, rudelor sau a unor vecini,
copiii cu părinţii plecaţi în străinătate ajung să se mai maturizeze înainte de vreme. Unii
absentează de la cursuri, dar nu această practică este în măsură să producă în primul rând
îngrijorare, ci problemele pe plan afectiv. La finele anului trecut, la solicitarea
Inspectoratului Şcolar Judeţean, unităţile de învăţământ au realizat o evidenţă cu elevii
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 10/84
care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate: 11.647 aveau un părinte
plecat şi 1000 ambii părinţi.”
Durata absenţei unui membru al familiei poate fi asociată cu o serie de probleme
sau cu neasigurarea unor nevoi ale copilului. Nevoia de afecţiune scade o dată cu
creşterea duratei absenţei părinţilor fiind înlocuită cu nevoia de comunicare cu aceştia. În
literatura de specialitate există diferite tipuri de experienţe de separare a copilului de
părinţi care pot fi grupate în trei mari categorii:
separări de foarte scurtă durată, care decurg din îngrijirea acordată de mai multe
figuri materne: bunică, soră, frate.
separări temporare cu durate de cel puţin câteva săptămâni.
separări definitive.Orice separare de părinţi este însoţită de o diminuare a împlinirii nevoilor de bază
ale copiilor cu efecte importante asupra dezvoltării integrale a acestora.
Caracteristic separării de părinţi este sentimentul de durere pe care îl resimte
copilul. Durerea este în mod evident o reacţie normală, interiorizată la pierdere. Copii
proveniţi din familii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate ar avea mai multă nevoie
de încurajare şi de recunoaştere tocmai pentru că, în absenţa acestora nu au decât un
acces limitat la dragostea necondiţionată de tip părintesc.
„Migraţia externă, mai ales cea temporară, a antrenat o serie de consecinţe
distructive pentru familie. Copiii rămaşi în ţară în grija sau pseudogrija unor terţi sunt
lipsiţi de afecţiunea parentală, de îndrumarea şi controlul părinţilor. De aici, abandon
şcolar, comportamente deviante sau chiar delincvenţe. În România de azi ar fi nevoie de
publicitate cu conţinutul protejaţi familia. „
În numeroase statistici cu privire la delicvenţă un loc important îl ocupă minorii şi
adolescenţii care sunt lipsiţi de siguranţa, armonia şi stabilitatea unei familii. În această
categorie se includ şi copiii şi adolescenţii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în
străinătate ei rămânând în grija altor persoane. Nevoile de bază ale copilului rămân într-
un anume mod neîmplinite ori sunt înlocuite cu o cantitate de bani sau daruri materiale pe
care le trimit adesea părinţii din străinătate. De asemenea, în literatura de specialitate nu
există studii care să dovedească faptul că lipsa de afecţiune din partea părinţilor şi nevoile
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 11/84
copiilor pot fi satisfăcute în mod pecuniar sau material. Se doreşte ca persoanele de
îngrijire care substituie părinţii să poată împlini aceste nevoi ale copilului şi să educe cu
autoritatea iubitoare caracteristică lor. În perioada de creştere şi nu numai, copii au
nevoie de iubirea şi de siguranţa parentală mai mult decât nevoia de bani. Iubirea care le
lipseşte din partea părinţilor sau care le este trimisă prin corespondenţă de aceştia nu
poate fi cumpărată cu daruri de natură materială sau pecuniară şi nici înlocuită cu iubirea
persoanelor de îngrijire.
Efectele se observă în rândul copiilor prin acte delicvente: abandon şcolar, furt,
comportament de grup sau de bandă, inadaptare şcolară, tulburări de conduită, etc.
Migraţia are atât efecte pe termen scurt, cât şi efecte pe termen lung.
Efecte pe termen scurt:pericolul este mai mare la copiii mici, a căror personalitate se formează de la
început dizarmonic;
mulţi dintre ei au tulburări de somn, devin agresivi, nu au încredere în ei şi asta
din cauza absenţei modelului parental;
un copil din zece chiuleşte de la şcoală în mod constant după plecarea părinţilor la
muncă în străinătate, iau note mici şi pot ajunge chiar la abandon şcolar;
Efecte pe termen lung:
această generaţie de copii lipsiţi de iubirea părinţilor şi de armonia familială poate
deveni una de adulţi- problemă. Psihologii nu exclud posibilitatea ca unii să ajungă
infractori;
psihologii spun că adulţii care au avut în preadolescenţă unul sau ambii părinţi
plecaţi la muncă în străinătate , vor dori, în general, meserii care să le aducă rapid bani:
cântăreţ, dansatoare, fotomodel.
De asemenea, copiii a căror părinţi au plecat la muncă în străinătate atunci când
aceştia erau încă în plină etapă de copilărie, vor căuta să aibă funcţii care să asigure
dreptatea, cum ar fi în poliţie.
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 12/84
Comportamentul deviant(concept) constă în formele de conduită aflate în
discordanţă cu valorile şi normele unui sistem oarecare. În esenţă, devianţa defineşte
orice tip de comportament care se opune oricărui tip de comportamnet convenţional
acceptat. În aceeaşi măsură, devianţii sunt acei indivizi care refuză să trăiască în
conformitate cu regulile impuse pe care le respectă majoritatea dintre noi.
Absenteismul şcolar este o consecinţă a unor probleme sociale. Poate fi provocat
de părinţi, un mediu care induce în primul rând o variabilă culturală. În etiologia
absenteismului şcolar găsim doi factori majori care acţionează în interdependenţă: şcoala
şi familia. În cadrul familiei se amintesc ca factori etiologici: părinţii care nu controlează
şi nu reacţionează la absenţele copiilor, părinţii care îi pretind copilului să lipsească de la
şcoală, părinţii care sunt dependenţi de alcool sau de droguri, părinţii imaturi care ţin
copilul acasă pentru a-l proteja.Deşi prezenţa mamei este decisivă pentru dezvoltarea normală a copilului, ea
lipseşte de multe ori din cadrul familiei de o perioadă mai mare de 1 an, efectele asupra
acestuia manifestându-se în variate moduri cum ar fi: probleme de ordin şcolar, afectiv,
de comportament, de comunicare în familie şi în cercul de prieteni. Nici o sarcină
educativă nu este atribuită bărbatului. Munca educativă este realizată de către mamă,
singură sau în colaborare cu soţul. Copiii comunică sensibil mai mult cu mamele, iar
carenţele în comunicarea cu tatăl sunt, de regulă, compensate printr-o comunicare mai
intensă cu mama. O carenţă cu mama, însă, nu este aproape niciodată compensată prin
comunicarea cu tatăl.
Nelipsite de importanţă sunt cazurile în care copiii rămân singuri, o mare parte din
responsabilităţile parentale fiind preluate de fraţii mai mari. Studiile arată că fraţii mai
mari, în general, joacă un rol important educativ pe lângă ceilalţi copii. Psihologii şi
sociologii observă că fraţii mai mari pot reprezenta modele de identificare mai influente
decât părinţii şi că mijlocesc intrarea fraţilor mai mici în diferite medii sociale. Etnologii
relatează despre practica cvasi-generalizată a utilizării copiilor mai mari ca ajutoare sau
suplinitori ai adulţilor în activitatea de supraveghere şi de îngrijire a fraţilor mai mici.
Absenţa părinţilor din viaţa copiilor la vârste minore afectează formarea
ataşamentului faţă de persoanele de referinţă, siguranţei şi stimei de sine, precum şi
dezvoltarea lor ca viitori adulţi.
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 13/84
3. Încadrare teoretică
În această lucrare ne-am propus să facem un studiu asupra familiei si migraţiei,
mai exact asupra impactului pe care fenomenul migraţiei îl are asupra climatului familial,
şi în special asupra copiilor.
Schimbarea majoră petrecută în viaţa acestor copii în urma migrării unuia sau a
ambilor părinţi, a provocat ca educaţia acestora, în sensul de formare a lor în general, să
fie realizată de un singur părinte sau să se realizeze o autoeducaţie.
Teoria celor patru capitaluri a lui Pierre Bourdieu este cea mai potrivită pentruaceastă cercetare. Cele patru capitaluri sunt prezentate în tabelul următor:
capitalul cultural
→dezvoltarea sa le serveşte migranţilor atât
la destinaţie, facilitându-le integrarea şiadaptarea, cât şi la origine, o dată înapoiaţi,
când pot avea avantajul de a se integra pe
piaţa muncii, date fiind noile capacităţi şi
cunoştinţe însuşite.
→O principală cauză a plecării în străinătate
este realizarea de investiţii în educaţia
copiilor, caştigarea de bani pentru a putea
trimite copiii la şcoală, facultate.
→Acest fapt are şi avantaje- existenţa banilor
necesari, dar şi dezavantaje- copiii sunt
nesupravegheaţi.
capitalul economic
→nu se rezumă doar la banii pe care îi
câştigă migranţii, ci înseamnă şi pachetele pecare le trimit aceştia.
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 14/84
capitalul social
→acesta nu se consumă pe măsură ce este
folosit, ci este amplificat.
→În general, se poate vorbi despre două mari
tipuri de plecări: persoane care se deplasează
având pe cineva cunoscut la destinaţie ( un alt
român plecat anterior – plecări în reţea ) şi
plecări fără o astfel de relaţie 8 plecări
independente ).
capitalul simbolic
→ termen folosit de P. Bourdieu pentru a
desemna prestigiul şi sursele de prestigiu de
care dispune o persoană.
În cazul celor care migrează, toate aceste capitaluri cresc, se imbunătăţesc:
Capitalul cultural- îi ajută la integrare şi adaptare în cultura de destinaţie, învaţă
limba ţării de adopţie, acumularea de noi cunoştinţe, învaţă şi chiar asimilează un alt stil
de viaţă, se observă schimbări în arhitectura caselor, migranţii construindu-le după
modelele locuinţelor din culturile de adopţie, investesc în educaţia copiilor.
Capitalul economic- li se sporesc veniturile, dobândesc mijloace noi de
comunicare: telefoane mobile, video, dvd, combină audio; îşi achiziţionează maşini, îşi
construiesc locuinţe, trimit bani sau pachete celor rămaşi acasă.Capitalul social- reţele de rudenie şi de cunoştinţe prin intermediul cărora ajung în
străinătate, reţele de destinaţie, intră în contact cu oameni noi, îşi fac prieteni în ţările în
care au emigrat.
Capitalul simbolic- creşte prestigiul social, dobândesc noi calificări la locul de
muncă pe care îl au în străinătate; pot obţine diplome care să le ateste calificarea.
În urma migrării, toate aceste capitaluri se dezvoltă. Însă această dezvoltare se
face în detrimentul unui al cincelea capital, şi anume capitalul familial . Acest concept
ajută la o mai bună teoretizare a unor aspecte empirice întâlnite în proiectul de faţă şi în
acelaşi timp la o explicaţie cât mai sociologică a fenomenelor ce iau naştere în urma
migraţiei.
Capitalul familial cuprinde totalitatea relaţiilor fizice şi nonfizice ce se desfăşoară
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 15/84
între membrii unei familii, cât şi intensitatea acestor relaţii.
În urma plecării în străinătate a unora dintre membrii familiei, în cele mai multe
cazuri capitalul familial are de suferit, în unele cazuri consecinţele fiind iremediabile
( divorţ, delincvenţă juvenilă, etc.)
Acest ultim capital, capitalul familial, este de multe ori clasat pe locul ultim, în
favoarea realizării celorlalte patru capitaluri. Majoritatea celor care migrează în
străinătate pentru a munci susţin că fac acest lucru pentru a le asigura copiilor un viitor
mai bun decât l-au avut ei şi o educaţie corespunzătoare. Însă acest lucru are două parţi.
Reuşesc pe de o parte să sporească veniturile familiei lucrând în străinătate, trimit bani
celor rămaşi acasă, în special copiilor, dar, pe de altă parte, copiii rămân nesupravegheaţi,
iar banii nu înlocuiesc lipsa părinţilor şi a controlului exercitat de aceştia.
Capitalul familial este alcătuit din toate relaţiile dintre membrii familiei. În urmamigrării, acesta se deteriorează dacă nu este întreţinut. El se poate deteriora atât la nivelul
familiei nucleare cât şi la nivelul celei extinse. Relaţiile se răcesc între soţi, între părinţi şi
copii, între rude de grade inferioare.
Principalul factor care duce la deteriorarea acestui capital familial este distanţa
fizică existentă între toţi aceşti membri. Un alt factor care decurge din această distanţă
este reprezentat de comunicarea realizată prin intermediul telecomunicaţiilor ( telefonul )
în detrimentul comunicării faţă în faţă. De asemenea sumele de bani şi pachetele trimise
de cei din străinătate celor dragi ajung să constituie cu timpul un alt factor de deteriorare
a capitalului familial.
În cazul familiilor extinse, membrii acestora consideră că banii trimişi de către
părinţi nu pot fi administraţi de către copii şi încearcă să-i administrezi ei, ceea ce duce la
discuţii între cei plecaţi şi cei rămaşi acasă, care de cele mai multe ori sfârşesc în situaţii
inconciliabile.
Mulţi încearcă să păstreze neatins capitalul familial chemându-şi copiii în vacanţe
la ei, venind acasă în concedii, în vacanţe sau de sărbători, trimiţând bani, pachete celor
de acasă şi mai ales păstrând legătura la telefon cât de des posibil.
4. Stabilirea eşantionului si alegerea metodelor şi tehnicilor de cercetare
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 16/84
Lipsa cercetărilor pe tema familiilor şi a fenomenului migraţiei ne-au determinat
să optăm pentru o combinare a metodelor de documentare şi culegere a datelor. Astfel,
am recurs la studierea documentelor statistice şi demografice, a articolelor apărute în
revistele de specialitate, a cercetărilor din sociologia familiei.
Informaţiile generale referitoare la fenomenul migraţiei şi la familie ( statistici
referitoare la numărul celor plecaţi la muncă în străinătate, probleme generale cu care se
confruntă, cauzele care au stat la baza plecării acestora, etc) ne-au determinat să alegem
un studiu calitativ, specificul obiectului de cercetat fiind mai puţin compatibil cu tehnicile
cantitative.
Metoda principală pentru descoperirea datelor empirice de profunzime a fost
aleasă interviul semi-structurat, ca fiind o metodă calitativă, dominant interpretativă.Această variantă ne determină să alegem unica alternativă pentru constituirea
eşantionului: selectarea unui număr rezonabil de unităţi sociale (tineri) care să
îndeplinească criteriile cu cel mai înalt grad de pertinenţă în raport cu obiectivele şi tema
cercetării.
Subiecţii trebuie aleşi după următoarele criterii:
Să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani;
Să provină din familii în care cel puţin unul dintre membri să fie plecaţi la muncă
în străinătate;
Vărsta maximă a copilului la care s-a realizat plecarea unui părinte la muncă în
străinătate să fie de 16-17 ani.
Aceste criterii au fost îndeplinite de un număr de patru subiecţi care au acceptat să
participe la studiul de faţă.
4.1 Elaborarea ghidului de interviu
Ghidul construit mai jos va fi completat pe parcursul interviului cu alte întrebări
de la caz la caz. De asemenea, interviul va fi însoţit de observaţie.
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 17/84
Ghid de interviu
Date despre interviu :
Data :
Locul realizării interviului
Date despre subiect:
Sexul :
Vârsta în ani împliniţi:
Numarul membrilor familiei:
Ocupaţia:
Mediul de rezidenta :
Care dintre părinţi a părăsit mediul familial pentru a pleca la muncă în străinătate?
Plecarea primului l-a antrenat şi pe celălalt sa plece la muncă în străinătate?
De cât timp este/sunt plecaţi?
Care sunt principalele motive care au determinat plecarea în străinătate?
Ai rămas în grija cuiva sau ai rămas singur fiind nevoit să preiei toate rolurile din
cadrul familiei?
Caracterizează într-un cuvânt plecarea părintelui/părinţilor .
Cum ai perceput această plecare?
Ce efecte a avut plecarea unui părinte în plan familial?
pozitive……………..
negative……………
Ce iţi lipseşte cel mai mult de când a/au plecat părintele/părinţii tău/i la muncă în
străinătate?
Cu ce probleme te-ai confruntat după plecarea acestuia/acestora?
Cum a fost influenţată situaţia şcolară de plecarea părintelui/părinţilor în
străinătate?
Poziţia pe care o aveai în cadrul grupului s-a schimbat o dată cu plecarea
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 18/84
părintelui/părinţilor?
Personalitatea ta a suferit modificări în urma plecării acestuia/acestora?
Cum s-a menţinut legătura cu părintele/părinţii după plecarea sa/lor în străinătate?
In cazul în care doar un părinte este plecat- cum au decurs relaţiile dintre părinţi
în urma plecării acestuia la muncă în străinătate?
Cum te-au influenţat pe tine relaţiile dintre ei?
Banii compensează absenţa părinţilor? Ce ai alege între a fi împreună cu familia
ta şi de a avea bani?
5. CULEGEREA DATELOR
Interviu 1
Bună. Numele meu este Simona Rohozneanu, sunt studentă în anul III la
Sociologie şi realizez o cercetare pe tema relaţia copil-parentalitate în familia de migraţie.
Aş vrea să iţi adresez câteva întrebări, asigurându-te de confidenţialitatea datelor şi a
răspunsurilor tale. Mulţumesc.
Interviu nr.1
Data: 20.03.2007
Locul realizării interviului: Iaşi
Date despre subiect:
Sexul: masculin
Vârsta ( în ani împliniţi):23
Nr. Membrilor familiei : 4, subiectul, sora acestiua, mama şi tatăl
Ocupaţia : student
Mediu de rezidenţă : urban, Flămânzi
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 19/84
Întrebări Răspunsuri ObservaţiiCare dintre părinţi a
părăsit mediul familial
pentru a pleca la muncă în
străinătate ?
Lucrează amândoi înacelaşi loc ?
Tata a fost cel care a
plecat, dar iniţial am plecat
eu la sfârşitul clasei a- XII-
a, bineînţeles după ce am
terminat liceul şi am dat
BAC-ul, am intrat la
facultate şi neavând
îndeajuns bani să-mi
continui studiile am
hotărât să plec pe operioadă de 3 luni în
străinătate pentru a câştiga
ceva bani în plus şi a
merge la facultate, iar la 2
ani,cam aproximativ 2 ani
după ce a plecat şi tata a
plecat şi mama neavând
mai mulţi bani pentru că la
un momendat am ajuns şi
eu şi sora mea la facultate
din dorinţa de a avea
îndeajunşi bani de a ne ţine
pe amândoi şi de a ne
purta la facultate
Da, lucrează amândoi din
momentul în care au fost
împreună, lucrează
oarecum într-o fabrică de
…….este destul de
mândru de faptul că el este
cel care a făcut primul pas
şi a plecat în străinătate,
gestul său fiind urmat de
către părinţi….
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 20/84
In ce ţară sunt plecaţi ?
De cît timp sunt plecaţi ?
Care sunt principalele
motive care au determinatplecarea lor în stăinătate ?
Alte motive care au
determinat plecarea, cum
ar fi conflictul….au
existat ?
confecţii, tata pe pst de
mecanic, iar mama pe post
de confecţioneră..
In Spania.
Eu acum sunt în anul IV
de facultate, asta înseamnă
că tata are aproximativ 4
ani, iar mama 2 ani de
când a plecat.
Principalele motive care au
determinat plecarea
părinţilor a fost lipsa
banilor, dar în acelaţi timp
faptul că eu am fost cel
care a plecat primul dinacest motiv de a face
facultatea şi de câştiga un
ban în plus, pentru a putea
reveni eu în ţară şi a
continua studiile au plecat,
tatăl meu a plecat în
Spania din lipsă de bani şi
pentru a putea continua
facultatea, pentru nevoile
zilnice.
Nu. Situaţia noastră, relaţia
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 21/84
Mai ai fraţi, surori ?
Ai rămas în grija cuiva ?
Ai preluat din rolurile
părinţilor o dată cu
plecarea lor ?
Ai grijă şi de sora ta?
noastră nu era o relaţie să
spunem cu probleme, era o
relaţie normală ca între
tată şi fiu, mamă şi tată,
mamă şi fiu, o relaţie
normală aş putea zice, iar
conflicte, bine ca şi oricare
copil la 18 ani care-şi
doreşte să plece, dar nu, nu
era situaţia, am plecat din
motivul ca să pot face
facultatea, iar părinţii auplecat, au venit în locul
meu ca să pot face
facultatea.
O soră care e acum în anul
II de facultate,……nu, în
rest..atât o soră.
Avem bunica noastră care
stă cu noi, am rămas cu
sora mea şi bunica, dar
bunica fiind mai bătrână
aveam mai mult noi grijă
unul de altul decât ea de
noi şi noi de dânsa.
Oarecum, într-o mare
măsură da, cred că da, mai
puţin faptul că nu
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 22/84
Caracterizează într-un
cuvânt plecarea părinţilor.
Cum ai perceput această
plecare ?
munceam.
Da, în primul rând sora
mea este mai mică. E
adevărat, aş putea spune că
am devenit într-un fel mai
protector, dar de multe ori
nu mă băga în seamă,
poate că pe părinţi da, dar
pe mine nu.
Intr-un cuvânt………săvedem……lipsa banilor, în
2 cuvinte…..ăăăăăăăă…
păi
………..chiar trebuie ?…
să spunem …ar merge, ar
fi 2 cuvinte, acuma na, pe
de o parte ar fi suferinţadin partea alor mei că sunt
plecaţi din ţară, din
locurile unde au stat toată
viaţa, noi am suferit prin
faptul că nu mai sunt lângă
noi, fiind învăţaţi cu
dânşii, na căutând ca şi
oricare alt copil un sprijin
de care avem nevoie de la
tată şi mamă, în acelaşi
timp bani, care ne ajută din
punct de vedere material,
…..râde….
…..râde….
……pus în dificultatea de
a caracteriza plecarea lor
într-un singur cuvânt……
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 23/84
Ce efecte a avut plecarea
părinţilor în plan familial ?
-pozitive
-negative
cu nimic altceva mai mult,
sentimental mai puţin.
………sincer, la început a
fost uşor, oarecum a fost,
chiar a fost într-un fel sau
altul, bine să nu par nu ştiu
egoist sau că nu mi+er fi
păsat, dar eram bucuros că
aaaaa……sunt singur, dar
cu timpul se simte lipsa
părinţilor, se simte lipsaunui sprijin, se simte lipsa
unui cuvânt spus, a unei
păreri, lipsa să spunem a
unor sfaturi la un anumit
moment, lipsa, nu ştiu, pur
şi simplu a unei persoane
pe care să ştii că te poţibaza şi în momente în care
vrei să apelezi la ea este
lângă tine. Mai greu e că
sunt plecaţi, nu te pot ajuta
cu nimc, doar prin simplul
fapt că ai putea vorbi la
telefon, dar din momentul
în care pleacă, relaţia,
încetul cu încetul nu se
destramă, dar devine mai
rece pentru că lipsa banilor
în general şi greutăţile
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 24/84
mama era mai îngăduitoare
cu voi de plecai mai mult
de acasă………..
atrag după sine astfel de
probleme să spunem, nu
neapărat de comunicare,
deci pur şi simplu atrag
probleme după ele.
Să spunem, ca şi efecte
pozitive, da uite să încep
cu cele negative, ca şi efect
negativ……păi, lipseam
mai mult de acasă, când a
plecat, mă refer la tatălmeu, ăăăăăăă……nu că era
mai îngăduitoare, ci pur şi
simplu mama ca mama,
întotdeauna era genul care
spunea : mă, lasă-i, bine,
când era tata era altceva,
ok stai acasă, nu prea maiputeai să spui nimic, dar
când pleca, când a plecat
tata, stai acasă, da, mamă
vin şi urma să vin, bine
veneam mai târziu, bine
ajungeam acasă, nu
pierdeam nopţile cu totul,
dar oricum le pierdeam.
Un alt efect negativ aş
putea spune că au început
să apară
…..ăăăăă…….mici
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 25/84
Cum a decurs relaţia dintre
părinţi în perioada în care
tatăl tău a fost plecat?
probleme de gen, relaţia
mea cu tata s-a răcit, tata
muncind acolo, fiind
singur, nu ştiu e greu să
comunici, la un moment
ajungi ….apoi, nu ştiu s-a
schimbat situaţia, a plecat
şi mama, probabil au mai
vorbit, s-au mai sfătuit şi
încetul cu încetul relaţia a
mers, a revenit la normal,
asta oricum se simte.Iar ca efecte pozitive, să
spunem ..nu ştiu în afară
de bani, faptul că am putu
să fac facultatea, faptul ca
mi-au, au încercat să-mi
ofere totul fără să
muncesc, să am grija zileide mâine, da……..cam
asta ar fi un efect pozitv,
principalul efect pozitiv ;
alte efecte pozitive
secundare… nu ştiu, nu
cred că ar mai fi.
Alt efect negativ, nu
puteam să am grijă de sora
mea aşa cum aş fi vrut eu
sau cum ar fi avut părinţii,
că mai ziceau, cam asta
altceva nu-mi trece prin
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 26/84
Ce îţi lipseşte cel mai mult
de când au plecat părinţii
tăi la muncă în străinătate?
cap.
Aăăăă, bine nu au fost
separaţi total, a mai venit
tata pe acasă, dar într-
adevăr da au fost separaţi
şi, să spunem că probabil
că s-au mai certat, s-au şi
împăcat, nu ştiu propriu-
zis, dar din câte ştiu a fost
ok, normal că una-i când
eşti unul lângă altul şi poţivorbi şi una-i când sunt
plecaţi…de multe ori
singurul lucru pe care-l
făceau la telefon era să
vorbească despre bani şi
despre ce se putea face cu
ei, când suna acasă vezi căţi-am trimis banii
respectivi şi cam la asta se
rezuma, nu mai era acea
comunicare,vezi că s-a
întâmplat aia şi aia, deja
mama a rămas acasă cu 2
copii da şi tată fiind, mama
a devenit şi tată şi mamă.
Îmi lipsesc părinţii şi la
propriu şi la figurat aş
putea să spun, îmi lipsesc
…..este marcat de absenţa
lor intr-o perioadă în care
ar fi avut nevoie de un
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 27/84
Cu ce probleme te-ai
confruntat după plecarea
lor ?
multe, îmi lipseşte un
sprijin, îmi lipseşte să ştiu
că mă pot baza pe cineva,
să ştiu că am o persoană la
care pot apela oricând,
deci la care pot, nu ştiu, pe
care pot să mă bazez cu
adevărat. Prieteni da, sunt
ok, prietena ok, dar nimeni
nu mai este ca un părinte,
în momentul în care deja
nu-l mai ai, abia atunci îţidai seama că ai vrea să fie
lângă tine, atâta timp cât
este nu prea ştii să
apreciezi relaţia.
Cu ce probleme? ..să
spunem …..săvedem…..nu contează ce
fel de probleme?……la
început a fost ok, am,
aveam mai mulţi bani, îmi
permiteam să fac mai
multe lucruri, dar cu
timpul au apărut probleme
de gen, m-am obişnuit cu
banii, am început să las
deoparte învăţatul, am
mers pe distracţii, ieşiri în
oraş, am început să cheltui
sprijin emoţional…..
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 28/84
Cum a fost influenţată
situaţia şcolară de plecarea
părinţilor ?
banii pe nimicuri, las că
trimit, îţi dai seama după
aceea că greşeşti, dar în
momentul când îţi dai
seama banii deja nu mai
sunt şi nu mai poţi face
nimic, doar să nu-i cheltui
pe viitor……să spunem că
am început, nu ştiu dacă ar
putea fi o problemă, uneori
a fost un avantaj, uneori un
dezavantaj, am început săvorbesc mai mult cu
prietenii, să încerc să, bine
nu cu toţi, mă destăinuiam
anumitor prieteni, uneori
am avut de câştigat, uneori
nu. Alte probleme……..
Situaţia şcolară a fost
influenţată……..faptul că
aveam bani, că îmi
permiteam să fac, să fac nu
ştiu, să-mi, să spunem,să-
mi satisfac poftele
emoţionale, de a ieşi în
oraş, de a merge la o pizza,
de a ieşi la un suc, azi,
mâine o dată, poimâine din
nou şi tot aşa în fiecare zi
îţi dai seama că laşi
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 29/84
Poziţia pe care o aveai în
cadrul grupului s-a
schimbat o dată cu
plecarea părinţilor ?
deoparte facultatea, laşi
deoparte studiul, preferi să
ieşi în oraş, păi normal
după aceea dai cu capul de
pereţi, mă nu am făcut
proiectul respectiv, da într-
adevăr a lăsat, dar nu s-a
simţit momentan, anul I şi
anul al II-lea a fost ok, am
învăţat, dar abia acum, îna
anul III am ănceput să las
totul de o parte şi să, nu sănu-mi mai pese, dar eram
conştient că ai mei o să-mi
trimită de bine, de rău, o să
pot să ies şi mâine şi a
doua zi şi am lăsat de o
parte tot ce era de învăţat,
am început să ies foartemult în oraş, am început să
am restanţe, acum trag
foloasele, dar să sperăm că
o să fie bine. Cam asta a
fost, faptul că aveam bani
m-a detrminat să las
învăţatul de o parte
considerând că oricum o să
fie bine şi nu o să fie aşa.
Nu, nu cred că asta a avut
din punctul meu de vedere
…râde…..
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 30/84
Personalitatea ta a suferit
modificări ăn urma plecării
acestora ?
un efect, faptul că au
plecat părinţii mei, relaţia
cu grupul…ăăăăă…
probabil eu mă simţeam
puţin mai diferit decât ei,
pentru că tot timpul când
era vorba a ieşi undeva,
mă refer la Crăciun, la
Paşti, momente care sunt
petrecute în familie şi bine,
nu doar la acelea, dar
atunci le simţi cel mai multlipsa deoarece toată lumea
o are lângă dânsa mai
puţin tu, de fiecare dată mă
simţeam prost şi e
inevitabil să vorbeşti de
astfel de lucruri de
Crăciun, de Paşti, nu ştiudeja nu mai e o sărbătoare
pentru mine, e o simplă zi
ca oricare alta din lună, din
an. Propriu-zis, nu, nu a
avut efect, pe mine nu mă
făcea să mă simt mai bine
că am avut mai mulţi bani
şi probabil că în gândul
meu nu conştientizam, dar
mă simţeam mai diferit
decât ei doar prin faptul că
aveam un ban în plus,
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 31/84
nimic altceva.
Da, aş putea zice că m-am
schimbat foarte mult, în
bine sau în rău..acum nu
ştiu, părerişe ar putea fi
împărţite, părerea mea
despre mine nu poate fi
într-adevăr subiectivă, dar
să zic că uneori, la început
comportamentul meu a
fost schimbat în rău, darapoi, cel puţin în ultimul
timp cred că s-a schimbat
în bine, am devenit puţin
mai conştient de ceea ce
nu am lângă mine şi de
ceea ce aş vrea să am şi
pentru care cred că aş facemulte lucruri să fie lângă
mine părinţii şi să am
punctul de sprijin pe care îl
caut….să spunem
altceva..cred că am devenit
puţin mai pasiv în relaţiile
altor colegi cu părinţii lor,
spre exemplu, sunt unii
colegi care vorbesc despre
părinţi ca şi mine, dar nu
mă interesa,
comportamentul meu a
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 32/84
Mergi acasă ?
devenit puţin mai rece la
relaţiile sentimentale cu
alte persoane, momentul în
care nu am mai avut o
relaţie sentimentală cu
familia mea nici nu îmi
doream una, le doream
inconştient dar nu făceam
nimic în sensul acesta, am
devenit puţin mai
dezordonat în viaţa de zi
cu zi, puţin mai mult aşputea zice, nu mai aveam
un program bine stabilit,
nu mai aveam un motiv
pentru care să ajung acasă,
nu îmi erau impuse limite,
să spunem că eram mai
impulsiv şi gândeam cuimpulsivitate, ce-mi trecea
prin cap aia făceam ştiind
că nimeni nu o să mă
oprească, nu ştiu referitor
la comportament,
momentam asta-mi trece
prin cap, dacă îmi mai
aduc aminte voi reveni.
Nu, e adevărat. Mă duc
foarte rar acasă, nu prea
am motiv pentru care să
….zâmbeşte, dar cu un
gust amar….
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 33/84
Cum este relaţia cu bunica
ta ? s-a schimbat după ce
au plecat părinţii tăi ?
Cum s-a menţinut legătura
cu părinţii după plecarealor în străinătate?
mă mai duc..e că nu mai
sunt ai mei. Mă duc foarte
rar. Da, acum e bunica
mea, dar în ciuda faptului
că ea nu mai este cum era
înainte cu familia, una-i
când avem de stat cu toşii
la masă şi stăm cu toţii la o
masă, una e când te duci
acasă şi nu ai cu cine
mânca, toată lumea
mănâncă când apucă, vineunul, pleacă altul şi deşi
suntem 3 persoane, eu,
bunica şi sora mea,
niciodată nu suntem
împreună şi nu mă atrage
nimic pentru că
majoritatea preitenilor meisunt în Iaşi, absolut nimic
nu mă atrage acasă.
Nu. Bunica mea este o
persoană puţin mai……
cum să o caracterizez într-
un cuvânt?..puţin
mai….păi să vedem, mai
rece să zicem aşa, nici
înainte nu aveam o relaţie
foarte strânsă, nici acum,
în prezent nu avem o
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 34/84
relaţie foarte bună.Relaţia
a rămas cam aceeaşi,
fiecare cu treaba lui, doar
că din când în când, când
aveam posibilitatea să o
ajut cu ceva o ajutam.
Prin telefon…la început a
fost puţin mai rece, puţin
mai distantă.îmi făcea
plăcere să ştiu că nu am pe
nimeni lângă mine care sămă oprească din a face
ceva, dar cu timpul îmi
doream din ce în ce mai
mult pe cineva care să-mi
spună, mă nu fă aia, fă
cealaltă că e ok, nu mai
comunicam la fel de mult,au fost perioade în care nu-
mi comunicau absolut
deloc, nu vorbeam, de
multe ori vorbim doar
lucrurile necesare la
telefon, lucruri care ne-ar
putea ajuta să tecem de pe
o zi pe alta, dar nu ce e în
sufletul tău. Relaţia
sentimentală, să spunem
afectivă, da, într-adevăr ţin
la părinţii mei, ţin şi ei la
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 35/84
La cât timp vă vedeţi ?
Au de gând să se
întoarcă ?
mine mai mult ca sigur,
dar nu mai vorbim despre
lucruri emoţionale care se
petrec în sufletul meu, ce
mă deranjează pe mine din
punct de vedere emoţional,
ne referim strict doar la
bani, la lucruri raţionale să
spunem aşa. Doar la
telefon păstrăm legătura,
majoritatea persoanelor
care au vârsta peste 40 deani cred că în momentul de
faţă nu ştiu să lucreze cu
această noutate, nu mai e
neapărat o noutate
internetul. Prin poştă
scrisori nu, e mult mai
uşor să vorbeşti decât sătrimiţi o scrisoare, iar pe
mail nu cunosc, nu ştiu.
Ne vedem destul de rar. Eu
am mai fost pe perioada
verii, am fost şi eu plecat
la ei, dar în ciuda faptului
că am fost plecat tot în
Spania, niciodată nu am
stat cu ai mei. M-am văzut
cu ei la începutul perioadei
de şedere în Spania şi apoi
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 36/84
Banii compensează
absenţa părinţilor ?
Ce ai alege între a fi cu
familia ta şi a avea bani ?
Dacă ai fi pus in această
la sfârşitul perioadei. Am
muncit la fel cum au
muncit şi ei, să fac bani,
am muncit în altă parte şi
de vorbit vorbeam în ciuda
faptului că eram amândoi
în aceeaşi ţară tot la fel
cum vorbeam, era o relaţie
ca şi cum ne-am fi obişnuit
să vorbim la telefon.
Da, au planuri de întoarcere acasă, aşteaptă
să terminăm facultatea eu
şi sora mea, eu termin anul
acesta, sora mea la anu,
după terminarea facultăţii,
bine după ce termină sora
mea presupun că o să maistea 1 an, 2 după care o să
revină în ţară. S-au săturat
şi ei de atâta distanţă şi
atâtea greutăţi.
Uneori, probabil că da, dar
în mare parte nu, nu se
compensează, îţi oferă
doar partea materială a
unei vieţi bune, dar nu îţi
oferă o viaţă afectivă şi o
viaţă sentimentală, relaţie
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 37/84
situţie de a pleca ce ai
face ?
Ceva de încheiere…..
din punct de vedere
emoţional…nu , nu te ajută
deloc.
Aici toate au… e ciudat, aş
putea zice că da, aş vrea să
rămân cu familia, dar în
acelaşi timp aş putea zice
că da, rămâi cu familia dar
nu poţi trăi, în acelaşi timp
poţi să zici, mă dar vreau
să am bani, dar vreau săam şi cealaltă parte a
vieţii. E o întrebare destul
de, nu complicată, bine
pusă, dar probabil aş
încerca să le satisfac pe
amândouă, n-aş putea să
aleg între una şi cealaltăpentru că de ambele am
nevoie aşa cum am nevoie
de una, de amândouă.
Probabil că aş face-o, dar
să sperăm că nu voi ajunge
într-o astfel de situaţie, nu
mi-aş dori, ştiu că este
greu.
Mi-ar fi făcut plăcere să nu
ne aflăm în situaţia
…….. se gândeşte, se pune
în situaţia respectivă…..
Răspunsul său a fost
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 38/84
aceasta. prompt şi surprinzător….
Interviu 2
Bună. Numele meu este Simona Rohozneanu, sunt studentă în anul III la
Sociologie şi realizez o cercetare pe tema relaţia copil-parentalitate în familia de migraţie.
Aş vrea să iţi adresez câteva întrebări, asigurându-te de confidenţialitatea datelor şi a
răspunsurilor tale. Mulţumesc.
Interviu nr. 2
Data: 22. 03.2007
Locul realizării interviului: Botoşani
Date despre subiect
Sexul: feminin
Vârsta ( în ani împliniţi): 18 ani
Nr. Membrilor familiei : 3, respondentul, fratele şi mama
Ocupaţia : elevăMediu de rezidenţă: urban, Botoşani
Răspunsuri Observaţii
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 39/84
IntrebăriCare dintre părinţi a
părăsit mediul familial
pentru a pleca la muncă în
străinătate ?
De căt timp este plecată ?
Unde ?
Care sunt principalele
motive care au determinat
plecarea în străinătate ?
Fratele e mai mic sau mai
mare ?
Ai rămas în grija cuiva sau
ai rămas singură fiindnevoită să preiei rolurile
mamei tale ?
Deci, aţi ştiut de existenţa
Mama….ce să mai spun în
afară de mama ?!…..am
voie să fiu ironică ?…
bun…..în cazul meu a
plecat mama că numai
mamă mai am, dacă ar fi şi
tata probabil că ar fi plecat
şi el, dar în cazul meu….
De aproximativ 2 ani şi
câteva luni şi jumătate…
In Italia, la Torino.
Cred că situaţia financiară
destul de grea, faptul că
avea 2 copii de crescut,
tata era decedat de curând,
aveam atâtea de plătit,
întreţinerea, datoriile, am
început liceul şi era din ce
în ce mai greu….
E mai mic, în clasa a –
VII-a.
Nu, am rămas în grija
bunicii mele de pe mamă,
ea are grijă de noi, este
…..Râde…..puţin
stânjenită de situaţie….
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 40/84
actelor ?
Si fratele în grija cui a
rămas ?
Caracterizează într-un
cuvânt plecarea mamei.
Cum păstrezi legătura cufratele tău ?
Cum ai perceput această
plecare ?
legal tutorele nostru.
Da, la noi totul s- a făcut
pe cale legală şi cu toate că
am 18 ani de mine are
grijă bunica la urma urmei.
In grija unei mătuşe de ale
noastre, deci nu locuim în
acelaşi loc.
…..gândesc….nu ştiu dacă
se poate caracteriza într-un
singur cuvânt, nici ca
aspect sentimental, nici ca
aspect social, nici ca
aspect financiar nu poţi săzici într-un singur cuvânt..
suficient de greu, dar în
acelaşi timp ajungi să te
obişnuieşti, nu ai ce face.
Stăm aproape unul de altul
şi ne vedem mai mult
decât mi-aş dori eu să ne
vedem, de 3, 4 ori, vorbim
la telefon, culmea că stăm
la distanţă de 100-200 de
metri dar vorbim şi de 5
……resemnare în faţa
situaţiei…..
…este foarte apropiată de
fratele ei deşi încearcă să
se ascundă în spatele celor
declarate…
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 41/84
Eşti mai matură de când a
plecat mama ta ?
O apreciezi mai mult acumde când a plecat ?
Ce efecte a avut plecarea
mamei în plan familial?
ori pe zi la telefon, îl văd
când plec la şcoală şi la
amiază când ies de la
şcoală..ne vedem.
Ca pe o….necesitate…..o
libertate pentru că o dată
cu plecarea mi-am asumat
nişte responsabilităţi pe
care le consider eu că m-au
ajuatat să mă maturizez
din unele puncte devedere.
Nu neapărat că sunt mai
matură, ci pot să privesc
viaţa cu alţi ochi, în sensul
că cel puţin în domeniul
democraţiei cu siguranţăcă mă descurc mai bine
decât alţii la cât am
umblat…..nu neapărat mai
matură, dar mai conştientă
de lipsa părinţilor, nu am
ce face.
Nu e vorba de apreciere,
pentru că o preciam la fel
de mult şi înainte, acum
însă îi duc dorul, lipsa, că
na sunt şi eu la vârsta
….se vede pe chipul ei
durerea lăsată de golul
mamei….
…invocă absenţa certurilor
specifice vârstei pentru a
masca tocmai aceasta
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 42/84
aceea de adolescentă, fiind
şi ea acasă ne-am fi certat
zilnic, dar aşa fiind departe
nu mai am cu cine să mă
cert.
Să zic că a fost distanţa
dintre mama şi fratele
meu, el fiind mai mic
percepe altfel lucrurile,
alte efecte negative nu cred
că sunt, cel puţin nu asuprarelaţiei dintre noi, nu ştiu
cum o să evolueze pe
parcurs sau ce efecte o să
aibă în viitor asupra
relaţiei dintre copil şi
mamă, dar nu ştiu, pe mine
nu m-a în nici un modnegativ.
Dacă dăm la o parte
situaţia financiară
îmbunătăţită, faptul că noi
ca elevi nu mai ducem
grija lipsei de mâine, faţă
de cum este văzută de
societate cu alţi ochi faţă
de cum era văzută înainte
când stătea acasă şi se
chinuia să ne întreţină, în
afară de asta nu cred că
absenţă……
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 43/84
Ai cum conta pe ea
oricând ?
Cum aţi menţinut legătura?
A venit de sărbători ?
mai sunt efecte pozitive.
E bine să ştii că ai pe cine
conta indiferent de situţie,
de moment, de oră şi zi,
înainte cred că ea conta pe
noi din punct de vedere
moral pentru că ne are
numai pe noi acuma, e
bine să ştii că ai pe cine să
te sprijini.
Da.
Prin telefon, ce pot să spun
când îl încarci de 2 ori pe
zi dacă vorbim o oră
numai o dată….am
încercat o dată să păstrămlegătura prin scrisori, dar
îţi dai seama că până
ajungea o scrisoare de la
mine la dânsa, ea afla de
nu ştiu câte ori ce mi se
întâmpla şi invers, nu avea
nici un farmec. A venit
pâană acum de 3 ori acasă,
oricum nu atrecut o
perioadă de timp încât sî-i
simt lipsa sau cum am
văzut la alţi copii că nu
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 44/84
Cu ce probleme te-ai
confruntat după plecarea
mamei ?
vorbesc părinţii cu copii
săptămâni întregi.
Nu, în afara sărbătorilor a
venit…ultima oară în
toamnă, înainte să încep
şcoala, să începem şcoala.
Legătura nu s-a deteriorat
pentru că o păstrezi în
timp. Nu pot să merg pe
concepţia aia să zic că mi-
a lipsit cina aia tradiţională în familie, cred că aş fi mai
mult ipocrită şi
superficială, nu pot să zic
nici că a fost minunat şi
perfect, dar la urma urmei
nu tot Crăciunul sau
Revelionul, dar la urmaurmei tot într-o zi ne-am fi
adunat toţi, dar nu am
simţit nevoia acută de a sta
cu dânsa fiindcă te
obişnuieşti cu ideea,încerci
să te obişnuieşti cu dânsa,
nu ai ce face. Poate peste
15 ani o să vină acasă, îţi
dai seama câte
Crăciunurimai sunt?????
Mai pui şi Revelionul şi 1
Martie, 8 Martie, toate
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 45/84
sărbătorile
posibile….ooooo…….
Cel mai greu mi-a fost să
fiu prezentă la şcoală în
primele 2 luni după ce a
început şcoala a fost mai
greu pentru că nu neapărat
pentru că, bine fiind în
grija bunicii aveam un
program, dar nu se
compară o bunică cu omamă. Am avut problema
asta la şcoală pentru că
intrasem şi într-un anturaj
nu prea plăcut şi nu ştiu
poate dacă ar fi fost mama
nu intram în anturajul
respectiv. Aveamnumeroase conflicte şi cu
diriginta. Incetul cu încetul
m-am dezmeticit, nu de tot
că sunt elevă încă, dar cu
timpul m-am redresat.
Problema e că o dată ce
ştiu că mama e plecată,
automat eşti văzut cu alţi
ochi, toţi au impresia că
dacă părintele este plecat
brusc viaţa începe să se
transforme, te laşi de
……zâmbeşte….
..este foarte serioasă….şi
sigură de ceea ce spune
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 46/84
Poziţia pe care o aveai în
cadrul grupului s-a
schimbat o dată cu
plecarea mamei ?
şcoală, devii un pareo. Dar
tu poate nu vrei să fii aşa,
dar din cauza profesorilor
care te stresează şi te scot
din sărite ajungi să le faci
pe plac într-un fel. Având
în vedere că într-o clasă de
30 de elevi e anormal să
fie toţi cu părinţii acasă şi
sunt vreo 5, hai 8 care sunt
cu ambii părinţii, mai
normal e să fie cu toţiplecaţi.
Da, pe atunci eram la
începutul liceului când nu-
mi cunoşteam toţi colegii,
m-am împrietenit cu o
colegă, am intrat în grupulei de prieteni, pe urmă mi-
am dat seama că nu se
merită pentru că modul lor
de viaţă nu mă atrăgea
prea mult, ba din contră
îmi displăcea. Momentan
nu am un grup de prieteni,
am aşa câteva grupuri de
prieteni cu care ies mai rar,
pentru că preiteni găseşti
aşa mai rar şi nici ăia
prieteni totdeauna, nu m-a
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 47/84
Personalitatea ta a suferit
modificări în urma plecării
mamei tale ?
Cum este relaţia dintre
mama ta şi bunica ?
influenţat în nici un fel
pentru că nu mai e un
lucru neobişnuit să ai
părinţi plecaţi, poate da,
dacă eram în perioada aia
de la început să pleci în
străinătate, poate s-ar fi
uitat altfel la mine că na,
mama e plecată, dar aşa
situaţia mea nu diferă cu
mult faţă de cea a altor
persoane de vârsta mea.
Cred că încetul cu încetul
am încercat , nu ştiu dacă
am reuşit să devin mai
puţin sensibilă, mai
realistă, adică trebuie să
rezişti în realitatea aceasta,să te sprijini de ceva, am
învăţat să nu sufăr din
orice, nici să mă complac
bineînţeles, să lupt pentru
ceea ce vreau, am învăţat
să nu mă plâng, că nu ai ce
face, trebuie să continui.
Destul de bună bănuiesc,
cred că aceeaşi care este
între mine şi mama
mea…..ăăăă…..nu ştiu
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 48/84
Care este relaţia ta cu
bunica ?
dacă se poate vorbi de o
relaţie normală ca de la
mamă la fiică, dar mama
se bazează pe bunica, are
încredere în ea, ştie că îi
oferă tot ajutorul de care
are nevoie şi la rândul ei,
bunica care vrea să-şi ajute
copilul, vrea să facă un
bine. E vorba mai mult de
o relaţie bazată pe respect
reciproc, simpatie, nu maipoate fi vorba de dragostea
aceea tipic americană în
care toată lumea se iubeşte
cu toată lumea.
Nu era chiar atât de
apropiată înainte, pentru căeu nu sunt omul care să
facă vizite, din contra eu,
dar nu pot să zic că –mi
era şi este şi-mi va fi
bunică, dar nu pot să zic că
ne vedeam toată ziua, că
nu mai putem de simpatie.
Si acuma, slavă domnului,
bineînţeles că la inceput
mai cu hopuri, mai cu roţi
rupte, dar acuma merge
bine. Ne înţelegem,
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 49/84
Banii compensează
absenţa ei ?
bineănţeles că nu perfect,
că la urma urmei la vârsta
mea trebuie să mă mai cert
şi eu cu cineva şi ea la
vârsta ei trebuie să se mai
certe cu cineva, dar merge,
încetul cu încetul, e
înţelăgătoare, culmea că
deşi are o vârstă, e mai în
etate un pic nu e genul
acela de comunistă, din
contra e foarte deschisă,modernă ca să zic aşa, nu
ştiu pare să mă inţeleagă şi
dacă nu mă înţelege se
face că mă înţelege şi tot e
bine.
Nu e vorba de a compensa,trebuie să vezi lucrurile, eu
una le văd aşa. Dacă ar fi,
eu în situaţia aceasta cum
sunt cu mama plecată, cu
anumite posibilităţi
financiare şi cu mama
aicea, fără posibilităţi
financiare, adică cum era
exact înainte de a pleca, cu
datorii, cu griji fel şi fel
legate de bani, nu sunt
convinsă de fapt că şi eu aş
……zâmbeşte…..
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 50/84
24.Tu dacă ai fi pusă într-o
situaţie de acest gen ce ai
face ? ai pleca ?
fi plecat, în situaţia
aceasta, că la urma urmei
când ai prea multe griji
ajungi să uiţi de dragoste şi
apar certuri, apar
scandaluri, mai ales că eu
şi fratele meu suntem elevi
avem nevoie de susţinere
financiară , nu zic că nu
avem nevoie de susţinere
sentimentală, dar
sentimentele nu seschimbă peste noapte sau
din cauza distanţei, din
contra, uneori poate să le
întărească. Aşa că cred că
e nevoie totuşi de un
support financiar, nu
comtează că treci printr-operioadă mai grea , pentru
că cred că nimeni nu
pleacă în străinătate de
bine, că au făcut banii cu
ciocanul îndărătul uşii, dar
nu-i de ales, cel puţin aşa
văd eu lucrurile. Să vină
mama înapoi în ţară, să se
chinuie să lucreze, să-şi
găsească de lucru şi
presupunând că-şi găseşte
să lucreze pe un salar
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 51/84
25. A venit numai ea acasăsau aţi mers şi voi încolo ?
mizer într-un loc în care ea
să nu merite să muncească
acolo pentru că totuşi nu
are faţa aceea de vânzător,
dar la studiile pe care nu
le-a putut continua la un
moment dat să nu-şi
permită altceva, cu 2 copii
şi să plătească alea,
alea…..nu-i chiar aşa uşor.
Da, atâta timp, bineprima oară când a zis că
pleacă nu mi-a surâs ideea
pentru că nu ştiam cum o
să ne descurcăm, mi-am
imaginat că o să ne fie
foarte greu, dar ştiu că face
asta pentru noi, pentrumine şi pentru fratele meu.
Si eu dacă aş fi în locul ei
şi aş avea 2 copii de
întreţinut cred că m-aş de
trei ori peste cap şi m-aş
face şi peştişorul de aur
numai să pot să-i întreţin,
nu ştiu aş fi în stare să fac
orice pentru copiii mei, iar
copilul care nu ştie să
aprecieze ce face mama lui
pentru dânsul nu merită să
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 52/84
26. Ceva de încheiere…..
aibă o mamă, nu merită.
Numai ea a venit, dar
sincer nu mă tentează, cred
că m-aş plictisi destul de
tare să stau acolo 2
săptămâni, eu înţeleg că
dragostea, distanţa dintre
noi e greu de suportat, dar
nici să stau acolo 2
săptămâni nu cred că aş
mai avea ce vorbi cu ea,după o saptămână ce aş
mai putea să-i povestesc ?!
nu ştiu dacă aş mai avea
ce…. şi bine că ea nu ar
putea sta numai cu mine,
nu cunosc pe nimeni,
oricum plictisitor, cred căla un moment dat aş
înnebuni. Si într-un fel, nu
pot să zic că mama are
condiţii de lucru grele sau
obositoare, dar cred că nu
mi-ar conveni în totalitate
mediul în care lucrează sau
oamenii cu care lucrează şi
poate asta m-ar afecta mai
mult decât să stau şi să o
aştept.
……..e puţin surpinsă defaptul că nu ar avea ce
vorbi după o săptămână,
dar ştie că aşa ar fi şi
zâmbeşte…..
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 53/84
Aăăăăăăă………am o
chestie aşa de mişto,
citeam în ziar zilele trecute
că este o mare greşeală din
partea părinţilor care
pleacă şi-i lasă pe copii şi
apucă calea
străinătăţii…..nu cred că
este o greşeală, bine în
majoritatea cazurilor, ştim
că mai sunt şi exceptii, dar
nu consider că este ogreşeală pentru că cei care
pleacă, pleacă pentru un
viitor mai bun pentru
copiii lor că statul român
nu le oferă posibilitatea să
se întreţină
şi chiar dacă sunt copiicare resimt lipsa părinţilor
că sunt care deşi aşa, o iau
razna prin şanţuri, dar nu
otţi sunt aşa. Si nu ştiu,
articolul ală nenorocit
chiar m-a făcut să mă
enervez, că şi aşa ăştia nu
fac nimic pentru noi, de ce
ar mai sta cineva în
România dacă sunt
graniţele deschise şi poţi
să pleci oriunde numai
…se vede încântarea pe
faţa ei că a răspuns la acest
interviu şi că poate să
aducă argumente şi din
ziar nu numai din părerile
personale….
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 54/84
aicea să nu stai !?Interviu 3
Întrebări Răspunsuri ObservaţiiSalut. Mă numesc Ghenea
Ionuţ şi fac un proiect
pentru sociologia familiei,
relaţia copil-parentalitate
în familia de migraţie şi aş
vrea să îţi pun câteva
întrebări în legătură cu
acest lucru.
O primă întrebare ar fi:
care dintre părinţii tăi a
părăsit mediul familial
pentru a pleca la muncă în
străinătate.
Să înteleg că plecarea
primului l-a antrenat şi pe
celălalt să plece la muncă
în străinătate.
Ok
Păi primul care a părăsit
mediul familial a fost tata,
acum vreo 10 ani cred, mai
mult, a plecat în Israel,
după care acum 4 ani
jumate a plecat şi mama, ei între timp au divorţat, s-a
schimbat puţin relaţia, dar
în principiu amândoi au
fost plecaţi, tata a venit
acum 3 ani din nou în ţară
şi n-a mai plecat de atunci,
singura care a rămas
plecată e mama, în Italia.
Nu neapărat, totul a depins
de divorţ în primul rând,
mama, după ce s-a anunţat
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 55/84
Dacă îmi poţi spune, care
sunt principalele motive
care au determinatplecarea în străinătate a
tatălui tău în primul rand.
divorţul şi-a făcut cumva
curaj, a vrut să-i
demonstreze că poate să
facă aşa ceva, pentru că au
intervenit discuţii cât a fost
tata plecat au intervenit
discuţii de bani, că ce face
mama cu banii aici în ţară
şi mama a vrut să-I
demonstreze că e greu şi
că poate şi ea să facă să
plece în afară să aducăbani în casă.
În primul rand situaţia
financiară a fost. Nu
trăiam foarte bine ,
mamalucra la alimentara,
lua 3 milioane pe lună,chiar mai puţin pe vremea
aia. Au fost banii. El lucra
în domeniul tâmplăriei să
zicem aşa, şi nu scoatea
prea mulţi bani pe-atuncea,
acum poate s-ar scoate dar
banii au fost în principiu.
Nu aveam ajutor din partea
nimănui, să zicem din
partea familiei şi aingura
soluţie a fost ca el să plece,
bineînţeles a avut un
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 56/84
După ce aplecat ţi mama
ta, bine după ce a plecat
tatăl tău ai ramas cu mama
ta , dar după ce a plecat şi
mama ta ai fost lăsată în
grija cuiva sau ai rămas
singură fiind nevoită să
preiei toate rolurile din
cadrul familiei.
Dacă poţi caracteriza într-
un cuvânt plecarea
părinţilor tăi în străinătate.
sprijin când a plecat, a
avut un alt frate care era
acolo, l-a chemat, totul s-a
combinat spre bine, era
bine în momentul ăla,
momentan atunci când a
plecat. Când a ajuns acolo
adică nu i-a fost atât de
greu cum aud la alţii. El s-
a dus la sigur.
M-a lăsat în grija mătuşiimele care la un moment
dat s-a schimbat
vertiginous situaţia pentru
că a devenit cumva
geloasă că mama trimitea
bani acasă, începea să-mi
ceară bani mie fără să-ispun mamaei şi am
încheiat, relaţia a fost
foarte scuurtă, am rămas
pe cont propriu, aveam la
mine stătea în gazdă un
verişor, la care a trebuit să-
I devin şi mamă şi vară şi
tot, mergeam la şedinţe,
tot, plăteam facturi,
mergeam la şcoală, totul a
rămas pe mine pentru că
nu aveam bază în rudele
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 57/84
Înţeleg. Cum ai perceput tu
această plecare?
Ce efecte a avut plecarea
tatei şi a mamei în plan
familial, efecte positive pe
de o parte şi efectenegative pe de alta, dacă
îmi poţi spune în primul
rand efectele pozitive.
Pozitiv de ce, negativ de
ce?
A fost ca un catalizator.
mele care erau destul de
îndepărtate, era sora
mamei dar erau la ţară,
trebuiau să vină, nu, am
rămas singură, în principiu
m-am descurcat aşa.
Bani.
Atunci a fost singura
soluţie. Eram în gaură cums-ar spune. Datorii peste
datorii, asociaţie, nu mai
spun altele dar pe parcurs
s-au schimbat priorităţile,
adică existau la un
moment dat nişte bani deci
se putea rezolva să vină
tata acasă şi să facem ceva
însă el vroia să stea în
Israel, asta era tot ce vroia
el. Era, cum s-a spus la un
moment dat lapte şi miere
Râde
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 58/84
Erai ca un intermediar.
Ce-ţi lipseşte cel mai mult
în Israel. Totul era acolo.
Pozitive. Păi ce e şi pozitiv
şi negative a fost divorţul
(râde).
Pozitiv pentru că era, nu se
mai înţelegeau, bine ei n-
au avut o relaţie deschisă
nici înainte iar plecarea în
afară a …
Exact, a adâncit totul.
Bineînţeles că tata a găsit
pe cineva acolo care
probabil i-a oferit sprijinul
de care avea nevoie şi a
fost divorţul. Divorţul
pentru mine a fost singura
soluţie, decât să zezi
certuri şi alte nebunii, mai
bine aşa. A fost şi o parte
negativă divorţul pentru că
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 59/84
de când au plecat părinţii
tăi la muncă în străinătate?
Compania lor?
Cu ce probleme te-ai
confruntat după plecarea
acestora?
am intrat eu într-o stare de
depresie, plângi, cum se
întâmplă. Trebuia să fac
diferenţa dintre ei doi, mi
se puneau cuvinte în gură,
de exemplu mama mă
punea să îi spun tatei că
diferite lucruri, că ea a
plecat pentru mine că…
Exact. Şi trebuia să îi ţinpartea numai mamei.
Bineînţeles că , atunci
când mă întâlneam cu tata
nu-i spuneam aşa ceva că
nu puteam. Nu aveam de
ce şi nici nu aveam motiv.
Şi asta a fost parteanegativă. În schimb m-am
retras în colegi în şcoală,
în alte.
Să zicem aşa, compania.
Pentru că acasă …
…da, de a vea pe cineva
din familie, din familia
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 60/84
Considerau că eşti prea
mică…
Trimitea pentru mai mulţi
din familie, nu numai
pentru tine
Păi următoarea întrebare
era cum a fost influenţată
situaţia ta şcolară de
plecarea părinţilor în
străinătate.
mea că cu rudele celalte nu
mă înţeleg. Asta e,
singurătatea. Să stai singur
să ştii că nu te aşteaptă
nimeni acasă, având în
vedere că stau şi în Iaşi
adică, dacă aş fi la
facultate în alt oraş, dar să
ştii că te duci acasă şi nut e
aşteaptă nimeni cu
mâncarea pe masă, să-ţi
spele hainele sau ceva degenul, e greu.
Păi în primul rând
probleme cu rudele. Nu
ne-am înţeles deloc. S-au
stricat relaţiile. În primulrând din cauza banilor. Îţi
dai seama , că bani sunt,
am, că ce faci tu cu atâţia
bani, la un moment dat
chiar au vrut să trimită
mama banii lor , ca să-i
gestioneze ei, că eu nu
pot…
Da exact. Şi asta a fost în
principal, relaţia cu rudele,
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 61/84
Tu ai fost un caz fericit…
Poziţia pe care o aveai în
chiar rudele apropiate.
Singurii care mi-au fost
aproape au fost verişorii,
bine că şi aici au intervenit
unele discuţii că mama
trimitea bani şi pentru ei.
Exact. Banii au fost în
principal. În rest nu pot să
zic altceva. Şcoala a mers
chiar mai bine în
continuare. Poate chiar m-am eliberat cumva de
greutatea pe care o aveam
cu mama, totdeauna stătea
pe capul meu, că n-ai făcut
aia, n-ai făcut aia, aşa mai
bine făceam tot ce ştiam
eu.
Păi chiar mai bine. După
ce a plecat mama, în anul
în care a plecat mama
eram într-a XII-a, am avut
bacalaureatul, nimeni nu
se aştepta să îl iau , toate
rudele mele erau decise că
nota mea, să spunem aşa
era ori sub 0, ori undeva
aşa, am luat 8, ceea ce a
fost bine pentru că a fost o
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 62/84
cadrul grupului s-a
schimbat odată cu plecarea
părinţilor tăi, mă refer aici
în cadrul grupului de
prieteni, de şcoală?
Personalitatea ta a suferit
modificări în urma plecării
situaţie dificilă când am
dat eu bac-ul, au fost teste
grilă, nu mai ştiu, deci a
fost o notă destul de bună,
ţin minte că acasă când
ajungeam după fiecare
probă mă aştepta mătuşa
mea si făcea cruce la
icoană : ‘’ Doamne
mulţumesc că a reuşit să ia
şi proba asta’’ cu notă
mare, deci a fost o chestieaşa cam ciudată, la
facultate la fel. Mergeam
din ce în ce mai bine zic
eu. De la un copil, în
general să zicem eram de
nota 6, 7, am urcat la 8,
după care din ce în ce maibine. Am auzit de copii cu
părinţi plecaţi în străinătate
şi au trecut în alte…
Da am fost un caz fericit,
chiar asta voiam să spun,
că nu e chiar aşa, dacă ai
totuşi o educaţie la bază şi
ştii că nu sunt toate chiar
roz, asta e, dar m-am
descurcat bine zic eu.
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 63/84
părinţilor tăi în străinătate?
Consideri că e un pic cam
târziu pentru asta?
Cum ai menţinut legătura
cu părinţii tăi după
plecarea lor în străinătate?
În cadrul grupului de
prieteni nuprea pentru că
grupul meu de prieteni e
destul de restrâns, ne
cunoaştem foarte bine. La
şcoală , în schimb, eu m-
am retras în şcoală foarte
mult, adică plecam de
acasă de singurătate,
voiam la şcoală, asta e. Ce
nu vrea altu vreau eu, samă duc la şcoală.Era o
chestie aşa ciudată şi.. s-a
schimbat cumva că în
primul an într-advăr, nu
ştiam să gestionez eu
banii. Cumpăram filme
foto, făceam poze laşcoală, deci era o chestie
măreaţă că era mama
plecată, ştiu că primeam
pachete, cum fac şi acum,
duceam bomboane, toată
lumea aştepta, deci tot ce
primeam şi aşa aduceam,
arătam şi bimeînţeles că
unii era cam, se uitau aşa
într-un ochi, majoritatea
nu, majoritatea au fost
deschişi cu mine şi asta,
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 64/84
Te chemă la ea.
În cazul în care a fost unpărinte plecat, cum au
decurs relaţiile între părinţi
în urma plecării acestuia la
muncă în străinătate, când
a plecat tatăl tău în Israel.
Cum te-au influenţat, în
concluziepe tine relaţiile
de răceală dintre ei?
de-asta zic că ma
retrageam în colegii de
şcoală. Era bine.
Probabil am devenit mai
deschisă, eram destul de
închisă cu ei acasă, eram
cumva … Eu nu am
discutat niciodată deschis
cu părinţii mei , n-au fost
personae, să zic, care să m-
atragă, să zică ‘’hai sădiscutăm despre ceva’’, a
fost ceva cam ciudat aşa,
acum mama încearcă să
recupereze ce a pierdut,
cam greu, dar merge. să
zicem, dar…
Nu e cam târziu dar
oricum nu o să mai fie la
fel de deschis, nu se poate
recupera ce am pierdut, dar
asta e.
Perioda când a fost tata
plecat şi mama era încă
acasă, prin telefon. Nu
aveam telefon în casă,
mergeam la nişte prieteni
la care suna tata, cam asta
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 65/84
Să înţeleg că cu mama ta
ai mai salvat ceva din
relaţie
Tu ce crezi, banii
compensează absenţa
părinţilor?
a fost, nu a fost vreodată
mama la el plecată să ne
cheme să vizităm în Israel
ceva, nu, a stat acolo 2
perioade câte 4 ani, nu a
fost nimeni acolo din
familie. Şi a fost doar prin
telefon. Acum, cu mama
tot prin telefon dar am fost
şi eu plecată, în fiecare an
merg acolo…
Da, mă cheamă la ea şi
acum a fost şi ea acasă.
Deci oricum e mai uşor.
Într-adevăr, când a plecat
tata era şi mai greu, era
imediat după revoluţie, lacâţiva ani de fapt, dar era
greu , nu era atâtea
mijloace să comunici.
Acuma e bine.
Ţi-am zis că erau reci.
Întotdeauna au fost un pic
cam reci relaţiile. Tata era
un personaj un pic cam
ascuns , el a avut diferite
escapade şi toate alea, deci
oricum relaţia aşa, şi… nu
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 66/84
Şi o ultimă întrebare, dacă
ai fi pusă să alegi între a fi
împreună cu familia ta şi a
avea bani, ai putea să alegi
vreuna din astea 2?
Da, păi cam asta a fost tot,
îţi mulţumesc foarte mult
pentru interviu.
era foarte bună, aveau
momente când spuneau la
telefon ‘’Vai te iubesc, vai
aşa’’ dar erau momente
când se certau foarte rău
chiar şi prin telefon, adică
nu ştiai niciodată ce o să
vorbească ei acolo în
lumea lor.
Cum m-au influenţat, păi
răceala dintre ei s-atransmis între mine şi ei la
un moment dat, adică nu
mai exista căldura aia din
familie. Acum poate că da,
doar cu mama, cu tata la
fel de rece am rămas dar
…
Da, am mai salvat ceva
din relaţie pentru că am
observat că într-adevăr
munceşte pentru mine, tata
acum munceşte şi pentru
doamna respectivă , dar
asta e, că am trecut prin
perioade dificile, am avut
periode în care am plans
mult, perioade în care nu
ştiam ce să fac, unde s-o
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 67/84
iau, dar, nu m-a afectat
chiar atât.
Nu o compensează dar îţi
oferă o oarecare libertate
de dezvoltare, cel puţin
părinţii ăia care s-au
născut acolo, cum au ai
mei aproape 50 de ani au o
anumită mentalitate şi
poate că plecarea lor în
afară le schimbă puţin dinsistemul ăla de norme şi
reguli pe care-l au din
comunism, e bine că
pleacă, văd altceva, eu
cred că, chiar e bine că
pleacă. Ăia de atunci, ăştia
care sunt, care au născutcopii acum destul de
recent sunt altfel, au altă
mentalitate, dar mai bine
că părinţii ăia de atunci
mai bine că pleacă, să vadă
cam cum merg lucrurile,
cel puţin ai mei s-au
schimbat în bine de atunci.
E cam greu aici. Nu ştiu,
depărtarea asta faţă de
familie, eu nu i-aş mai
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 68/84
vedea acuma nici pe
amândoi umblând prin
casă, nici pe tata să mai
vină să îmi umble prin
lucruri, acum când a fost
mama mi-a fost greu să mă
adaptez cu ea în casă, deci
e o chestie…, mie-mi face
bine. Aş vrea să-i ştiu în
Romania, într-adevăr, dar
nu cu mine în casă. Asta e.
Râde
Interviu 4
Intre Intrebări RăspuRăspunsuri Observaţiisalut. Mă numesc Ghenea
Ionuţ şi fac un proiect la
materia sociologiafamiliei, este vorba despre
relaţia copil-parentalitate
în familia de migraţie şi aş
vrea să îţi pun nişte
întrebări. Eşti de acord?
Mulţumesc mult. Prima
întrebare ar fi care dintre
părinţii tăi a părăsit mediul
familial pentru a pleca la
muncă în străinătate?
Sigur că da.
Prima a fost mama, a
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 69/84
Şi nu s-a mai întors în
străinătate, a rămas acasă.
Ce îmi poţi spune, plecarea
primului părinte l-a
antrenat şi pe celălalt să
plece la muncă în
străinătate?
Adică în ce fel?
Care sunt principalele
motive care au determinat
plecarea la muncă în
străinătate a părinţilor tăi?
plecat acum 4 ani eram în
clasa a XI-a, 2 ani de zile a
fost plecat şi tata după care
s-a reîntors şi a început din
nou munca în ţară.
Nu. Tata a rămas acasă,
mama este în continuare
acolo.Mai exact în Spania.
Da.
Datorită banilor, câştig
mult mai mare
Atât eu cât şi fratele meu
suntem studenţi în Iaşi şi
era destul de greu ca să ne
întreţină pe amândoi. Spre
exemplu la anul trebuie să
dăm amândoi licenţa şi
este destul de greu şi chiar
mă gândesc cum o să facă,
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 70/84
Când au plecat părinţii tăi,
aţi rămas în grija cuiva sau
aţi rămas singuri, fiind
nevoiţi să preluaţi rolurile
din cadrul familiei, când
au fost plecaţi amândoi
odată?
Dacă poţi caracteriza într-
un cuvânt plecarea
părinţilor tăi la muncă în
străinătate…
Cum ai perceput această
plecare a lor ?
cum o să fie. Tata s-a
reîntors, cum am mai spus,
iar acum singurii bani pe
care-I primesc sunt de la
mama: Deci tata este acasă
cu, ştim prea bine,
cheltuieli, datorii, cum s-ar
zice, deci tata întreţine
apartamentul iar mama ne
trimite nouă bani, mie şi
fratelui meu ca să avem la
facultate.
Ca să fiu sinceră, nu doar
mama şi tata au fost
plecaţi, dela mătuşă,
verişori, nepoţele, chiar am
3 nepoţei acolo, unu mai
micuţ la grădiniţă şi 2nepoţele în clasa a IV-a
respective clasa a III-a, şi
cum am spus, am rămas
acasă doar cu bunicii, în
rest toţi sunt plecaţi: unchi,
tot tot tot. Cam toată
familia. Am avut noroc că
eram în clasa a XI-a, eram
destul de mare, fratele
meu, mai mare şi am reuşit
cât de cât să ne ajutăm
unul pe celălalt şi într-
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 71/84
Din punctual tău de
vedere, ce efecte a avut
plecarea părinţilor tăi în
plan familial, efecte
positive pe de o parte şi
efecte negative pe de altă
adevăr să preluăm
responsabilităţile
părinţilor.
Despărţire.
A fost bine pentru că m-
am găndit la viitorul meu.
Dacă n-ar fi acolo, n-aş
avea posibilitatea să fac
facultatea şi pe viitor să
am şi eu un serviciu mai
bun, să-mi întemeiez şi eula rândul meu o familie.
Din punct de vedere
afectiv însă, nu e chiar aşa
de bine pentru că, oricând
ai nevoie de sfatul
părinţilor, lucru pe care
nu-l primesc, cu toate că
vorbim la telefon, cu toate
că păstrăm legătura, este
destul de greu. Nu poţi să-i
spui mamei ‘’Ştii, astăzi
mi-a fost rău’’, trebuie să o
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 72/84
parte.
Şi efecte negative?
Următoarea întrebare era
ce-ţi lipseşte cel mai mult
de când au plecat pă rinţii
tăi la muncă în străinătate,
ai zis că tatăl tău e acasă,
încurajez şi eu pe partea
cealaltă pentru că nici ea
nu o duce foarte bine
acolo, ca să zic, iar
momentul în care mă sună
încerc să par destul de
veselă, mulţumită şi să îi
oarecum răsplătesc munca
pe care o face acolo.Nu
ştiu, prin notele, prin
rezultatele pe care le am la
facultate.
Pozitive. Pot să spun că,
încă este bine pentru că,
încă au încredere unul în
celălalt, cum am spus,
vorbesc destul de des la
telefon şi vorbim, înmomentul în care luăm o
hotărâre o luăm încă
împreună, cutoate că
mama este încă acolo,
hotărâre la nivel familial
sau o hotărâre mai mare
pentru că sunt hotărâri care
trebuie luate zi de zi. Nu
poţi să apelezi de fiecare
dată sau să…, nu există o
reuniune de familie la
sfârşit de săptămână , o
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 73/84
dar acum când mama ta
este încă plecată, ce-ţi
lipseşte cel mai mult?
Cu ce probleme te-ai
confruntat după plecarea
părinţilor?
masă în familie, nu există
toate lucrurile astea, şi
atunci, doar în momentul
care trebuie să luăm o
decizie importantă, sunăm,
vorbim şi în cele din urmă
ajungem la o concluzie, să
zicem noi, cea mai bună.
Lipseşte afectivitatea
mamei, din punct de
vedere sentimental estemai rău.Financiar, destul
de bine. Pot să zic că o duc
bine.
Pot să zic cea mai bună
prietenă, pentru că mamei
îi spuneam totul, iar acumn-am posibilitatea asta,
cred că cea mai bună
prietenă a mea.
O mulţime.Să iau viaţa, să
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 74/84
Cum a fost influenţatăsituaţia ta şcolară de
plecarea părinţilor tăi în
străinătate?
Poziţia ta în cadrul
fac totul pe cont propriu.
Plăteam de la datorii,
mâncare, curăţenie, spălat,
mi-aduc aminte ăn clasa a
XII-a am dat şi
bacalaureatul, pot să spun
că n-am făcut nici o oră de
pregătire şi am fost
singurică. În perioada aia
era plecat şi tata, am zis 2
ani, am rămas la început
singură, fratele meu eradeja în primul an de
facultate ţi eram singură
acasă, ca şi când trebuia să
întreţin eu singură Fratele
meu venea 2-3 luni, între
timp şi-a găsit şi el ceva de
lucru aici şi nu putea ca săvină acasă să lipsească ca
să stăm împreună şi
mergeam singură, că am
învăţat unde se plăteşte
apa şi canalul, tot tot tot.
Mergeam singurică şi
plăteam. Pe lângă asta,
trebuia să fac curăţenie şi
ordine şi la şcoală să merg
şi… destul de greu. Am
zis, nici măcar ceilalţi
membri din familie dacă ar
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 75/84
grupului de prieteni, de
şcoală s-a schimbat odata
cu plecarea părinţilor tăi în
străinătate?
Personalitatea ta consideri
că a suferit modificări în
urma plecării părinţilor tăi
la muncă în străinătate?
Consideri asta o lecţie de
viaţă.
Cum ai menţinut legătura
cu părinţii tăi după
plecarea lor în străinătate ?
Atunci când a plecat
primul din părinţi şi apoi
când a plecat şi celălalt
fi fost să vină pe la mine,
bunica e bătrână, ajunge
destul de greu în oraş ca să
aibă grijă de mine. Am
fost nevoită să învăţ totul
singurică.
Nu m-a afectat deloc. Pot
să spun că am obţinut
premiul II, deci am am fost
bună, la facultate bursă am
luat de la început şi nu m-aafectat deloc şi asta pentru
că am primit o educaţie
destul de bună pentru că
mama mea a ştiut de
mititică să-mi insufle
responsabilitatea şi să îmi
dea o educaţie destul debună şi plecarea ei nu m-a
făcut decăt să mă
ambiţioneze şi mai mult să
învăţ şi aşa cum am spus şi
la început să-i răsplătesc
oarecum tot ce face pentru
mine.
A rămas aceeaşi. Aşa cum
am fost întotdeauna,
sociabilă, comunicativă, la
fel. Nu m-a influenţat
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 76/84
cum au decurs relaţiile
dintre ei?
Te-au influenţat în vreun
fel relaţiile dintre ei?
Ce crezi, banii
compensează absenţa
părinţilor?
Şi dacă ar fi să alegi între a
fi cu familia ta şi a avea
bani, ce ai alege, dacă ai fi
pusă în situaţia asta?
absolut deloc.
Pot să spun că sunt mai
ambiţioasă, mai curajoasă,
mai îndrăzneaţă având în
vedere faptul că a trebuit
să fac totul singurică. Nu
ştiu. Atât aş putea spune.
Cred că în bine. Pe de o
parte chiar mi-a prins bineplecarea lor pentru că asta
o să mă ajute mult în viaţă.
Exact
Telefon. Iar în vacanţelede vară am avut
posibilitatea atât eu cât şi
fratele meu să mergem
acolo. Stăm tot acolo.
Acuma e destul de bine,
avem un apartament
închiriat acolo, se
închiriază pe 5 ani si e
destul de bine, cîând
mergem vara ne reunim
toţi şi suntem împreună.
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 77/84
Cam asta a fost tot. Îţi
mulţumesc mult
Când au fost plecaţi
amândoi a fost bine pentru
că au fost împreună.
Munceau, veneau seara
acasă, era destul de bine,
mă sunau. În schimb,
acum când mama este
plecată şi tata este acasă,
nu ştiu, cred că le este greu
amândurora pentru că tata
este acasă şi se ocupă cu
cheltuieli, datorii acasă,noi la facultate. Oarecum
şi-au împărţit
responsabilităţile, este
destul de bine că se înţeleg
şi încă reuşesc să menţină
legătura, relaţia destul de
strânsă.
Întotdeauna părinţii mei au
fost un exemplu pentru
mine şi da, în bine, bine-
nţeles.
Nu, niciodată.
Sincer aş allege părinţii
pentru că banii se pot
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 78/84
căştiga, sunt destul de
mare şi cred că aş putea să
am şi eu un serviciu, să am
am posibilitatea să mă
întreţin în facultate , atît eu
cât şi fratele meu şi e
destul de greu, nu ştiu. Şi
prin faptul că a plecat, nu,
nicidecum nu o condamn
pe mama mea că este
plecată acolo şi că o duce
foarte bine. A plecatpentru binele nostru şi
pentru viitorul nostru.
N-ai pentru ce. Şi eu îţi
mulţumesc.
Interpretarea datelor calitative
Am încercat în cele ce urmează să facem interpretarea datelor calitative obţinute
pe bază de interviuri, în număr de 4. Am ales câteva întrebări la care am încercat să
facem interpretare, căutând în acelaşi timp categorii.
O dată cu revoluţia din 1989, România a trecut printr-un proces de schimbare
socială. Ceea ce înainte românilor nu le era permis, a devenit accesibil, şi anume
posibilitatea migrării. Migraţia, ca fenomen social, a căpătat proporţii din ce în ce mai
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 79/84
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 80/84
Doi dintre subiecţi au asociat plecarea părinţilor prin cuvântul “bani”; putem face
referire la întrebarea:”Care sunt principalele motive care au determinat plecarea în
străinătate ?” unde toţi intervievaţii au răspuns că principalul motiv a fost situaţia
financiară destul de grea pe care o aveau în familie, astfel că cei doi intervievaţi care au
asociat plecarea părinţilor cu cuvântul “bani” , văd ca pe o modalitate de îmbunătăţire a
situaţiei financiare. Un subiect asociază plecarea părintelui, mai exact a mamei , cu
“despărţire” , în sensul că şi-a pierdut “cea mai bună prietenă datorită distanţei fizice
intervenite. Iar un alt respondent nu a putut asocia plecarea părinţilor cu un singur cuvânt,
fiindu-i imposibil, el în schimb menţionând că i-a fost “destul de greu”.
Subiecţii nu văd în banii trimişi de către părinţi ceea ce le lipseşte în plan familial,
emoţional, educaţional, afectiv. Răspunsurile au fost la trei dintre respondenţi categorice,ei afirmând că banii nu compensează absenţa părinţilor. Doar un singur respondent a
recunoscut că “nu este vorba de a compensa”, întrucât ai nevoie de o situţie financiară
bună, la fel cum ai nevoie şi de afectivitate.
Fiecare respondent are propria părere vis-a-vis de această alegere. Astfel un
respondent alege să aibă familia alături , în detrimentul banilor; un alt respondent vrea să
aibă familia în preajma sa, însă datorită absenţei îndelungate a părinţilor, nu ar mai putea
locui cu aceştia, pentru că s-a dezobişnuit. Un respondent a ales să aibă o situaţie
financiară bună, chiar dacă asta implică distanţarea de părinţii săi iar al patrulea
respondent ar încerca să le satisfacă pe amândouă, aflându-se în imposibilitatea de a alege
între familie şi bani, “pentru că de ambele am nevoie”.
Ca şi efecte positive, în trei cazuri, s-a constatat îmbunătăţirea situaţiei financiare
odată cu plecarea cel puţin a unuia dintre părinţi. În două cazuri, ca şi efecte negative, au
fost invocate, într-un caz, distanţa afectivă dintre părinţi şi copil, resimţită de copilul
rămas acasă, iar într-un alt caz, a fost vorba de absenteism de acasă, în cazul plecării
numai a unuia dintre părinţi. Un respondent a văzut ca efect pozitiv, dar şi negativ în
acelaşi timp, în plecarea părinţilor, divorţul dintre aceştia.
În urma răspunsurilor date de subiecţi, se constată că personalitatea lor s-a
schimbat în mod cert în urma plecării părinţilor.
Conceptul de “personalitate” a fost subiectul unei scalări simple ce a produs patru
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 81/84
moduri în care s-a schimbat personalitatea:
Personalitate
P1 deschisăP2 ambiţioasăP3 conştientP4 realistă
Un subiect declară că a devenit “mai deschis” în ceea ce priveşte relaţiile cu
părinţii şi cu ceilalţi, alt respondent a devenit “mai ambiţioasă, mai curajoasă, mai
îndrăzneaţă”, un altul s-a schimbat în bine, “am devenit puţin mai conştient de ceea ce nu
am lîngă mine şi de ceea ce aş vrea să am”. Al patrulea respondent a încercat “să devin
mai puţin sensibilă, mai realistă, să lupt pentru ceea ce vreau”.
Plecarea părinţilor a avut efecte benefice asupra personalităţii subiecţilor întrucât
aceştia au fost puşi în situaţia de a rezolva anumite probleme fără sprijinul părinţilor,
astfel ei au învăţat să treacă mai uşor peste greutăţile vieţii.
În urma cercetărilor efectuate de către institute acreditate s- a constatat că în urma
plecării părinţilor în străinătate, copiii recurg la abandon şcolar sau absentează de la
cursuri.
În urma interviurilor aplicate de către noi la 2 dintre subiecţi această tendinţă s-a
confirmat, ei afirmând că au început sa lipsească de la cursuri şi că de asemenea le veneagreu să fie prezenţi la ore.
”Am lăsat de o parte tot ce era de învăţat, am început să ies foarte mult în oraş, am
început să am restanţe, acum trag foloasele….”
„Cel mai greu mi-a fost să fiu prezentă la şcoală……… Am avut problema asta la
şcoală pentru că intrasem şi într-un anturaj nu prea plăcut şi nu ştiu poate dacă ar fi fost
mama nu intram în anturajul respectiv »
Însă se aplică si excepţia de la regulă, aşa cum am constatat în urma interviurilor,
unde 2 respondenţi au afirmat că situaţia lor şcolară nu a fost afectată în rău, ci din
contră, în mai bine, contrar aşteptărilor celorlalţi şi de asemenea ca un fel de răsplată
pentru părintele care a plecat la muncă în străinătate. Subiecţii au afirmat că foarte mult
contează educaţia primită de la părinţi. „Pentru că am primit o educaţie destul de bună
pentru că mama mea a ştiut de mititică să-mi insufle responsabilitatea şi să îmi dea o
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 82/84
educaţie destul de bună şi plecarea ei nu m-a făcut decăt să mă ambiţioneze şi mai mult
să învăţ şi aşa cum am spus şi la început să-i răsplătesc oarecum tot ce face pentru mine.”
„Dacă ai totuşi o educaţie la bază şi ştii că nu sunt toate chiar roz.”
La întrebarea „Poziţia pe care o aveai în cadrul grupului de prieteni s-a schimbat o
dată cu plecarea părintelui/ părinţilor?”am avut în vedere faptul că banii pot cumpăra
multe lucruri, dar de asemenea pot să aducă schimbări importante, în bine sau în rău în
viaţa oricărui om.
Din cei 4 intervievaţi, 3 au afirmat că plecarea cel puţin a unui părinte nu a făcut
ca poziţia lor în cadrul grupului de prieteni să se schimbe. Unul dintre ei afirmă că faptul
că avea mai mulţi bani l-a făcut să se simtă puţin mai deosebit faţă de ceilalţi. “Mă
simţeam mai diferit decât ei doar prin faptul că aveam un ban în plus, nimic altceva.”
Un alt respondent afirmă că efecte s-au resimţit in cadrul grupului de la şcoală,unde „ era o chestie măreaţă că era mama plecată, ştiu că primeam pachete, cum fac şi
acum, duceam bomboane, toată lumea aştepta, deci tot ce primeam şi aşa aduceam,
arătam şi bimeînţeles că unii era cam, se uitau aşa într-un ochi, majoritatea nu,
majoritatea au fost deschişi cu mine şi asta…” astfel că, faptul că ai un părinte plecat în
afară care îţi trimite pachete şi bani poate face să fii văzut în moduri diferite, alţii să fie
de partea ta, alţii în schimb să te invidieze. Oricum, migraţia nu mai este astăzi un lucru
extraordinar, face parte din cotidian, din banal. Zilnic, zeci de oameni părăsesc România
în căutarea unui trai mai bun, astfel că acei copii care rămân acasă nu mai sunt priviţi cu
alţi ochi de către prieteni.
“Nu m-a influenţat în nici un fel pentru că nu mai e un lucru neobişnuit să ai
părinţi plecaţi, poate da, dacă eram în perioada aia de la început să pleci în străinătate,
poate s-ar fi uitat altfel la mine că na, mama e plecată, dar aşa situaţia mea nu diferă cu
mult faţă de cea a altor persoane de vârsta mea.”
Migraţia însă are efecte diferite asupra familiilor din România. Nu putem
generaliza de la un caz la altul. Deşi cauzele care au stat la originea plecării sunt de
natură financiară, efectele resimţite sunt diferite. În unele familii, s-a ajuns la despărţirea
părinţilor, aşa cum am văzut şi într-unul dintre interviurile efectuate, intr-ucât distanţa
fizică mare şi grea de suportat duce la răcirea relaţiilor dintre parteneri. Însă , sunt familii
în care depărtarea fizică nu face decât să întărească relaţiile dintre membrii familiei, iar
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 83/84
hotărârile majore să se ia de către toţi, la telefon. Cei rămaşi acasă devin mai conştienţi de
persoanele dragi, de faptul că îşi doresc să le aibă aproape şi ajung să le preţuiască mai
mult decât o făceau înainte.
Legătura între cei plecaţi şi cei rămaşi acasă se păstrează prin telefon, apeluri
către cei dragi pentru a împărtăşi şi bucurii şi tristeţi, deşi cei care rămân acasă încearcă
să ascundă momentele dificile prin care trec pentru a le da curaj părinţilor, astfel copii,
confruntându-se cu toate greutăţile, fiind nevoiţi să se întreţină singuri, ajungând să se
maturizeze astfel înainte de vreme.
“Cu toate că vorbim la telefon, cu toate că păstrăm legătura, este destul de greu.
Nu poţi să-i spui mamei ‘’Ştii, astăzi mi-a fost rău’’, trebuie să o încurajez şi eu pe partea
cealaltă pentru că nici ea nu o duce foarte bine acolo, ca să zic, iar momentul în care mă
sună încerc să par destul de veselă, mulţumită şi să îi oarecum răsplătesc munca pe care oface acolo… »
Efectele pe care migrarea unui părinte le are asupra copiilor diferă şi în funcţie de
sexul acestora. Băieţii, de obicei trec mai uşor peste absenţa părinţilor, se acomodează cu
îndatoririle casnice, în timp ce fetele fiind mai ataşate de părinţi resimt mai dificil
plecarea lor, dar cu toate acestea îşi însuşesc responsabilităţile zilnice căutând să ofere
satisfacţie celor care nu mai sunt lânga ele.
În urma analizei şi interpretării datelor am reuşit să elaborăm următoarele
ipoteze :
Plecarea unui părinte(ambilor părinţi) la muncă în străinătate nu determină
comportamente deviante ale copiilor.
Copiii preiau responsabilităţile părinţilor în urma plecării acestora.
Funcţia socioafectivă îndeplinită de părinţi se diminuează.
8/2/2019 familiile de migraţie
http://slidepdf.com/reader/full/familiile-de-migratie 84/84