Familia eternă – manual pentru învăţător · disponibile în mai multe limbi. În timp ce vă...

Familia eternă - manual pentruînvăţătorReligie 200

Publicată deBiserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din UrmăOraşul Salt Lake, Utah

Comentariile şi corecturile sunt binevenite. Vă rugăm să le trimiteţi, inclusiv greşelile, la

Seminaries and Institutes of Religion Curriculum Services50 E. North Temple St., Floor 8

Salt Lake City, Utah 84150-0008USA

Email: [email protected]ă rugăm să menţionaţi numele dumneavoastră complet, adresa, episcopia şi ţăruşul.

Nu uitaţi să indicaţi titlul manualului. Apoi, scrieţi comentariile dumneavoastră.

© 2015, 2016 Intellectual Reserve, Inc.Toate drepturile rezervate

Tipărit în GermaniaVersiunea 2, 5/16

Aprobarea versiunii în limba engleză: 8/14Aprobarea traducerii: 8/14

Titlul original: The Eternal Family Teacher ManualRomână

12555 171

123456789

10111213141516171819202122232425262728

CuprinsIntroducere la Familia eternă - manual pentru învăţător (Religie 200) . . . . . . . . V

Apariţia proclamaţiei „Familia: o declaraţie oficială către lume” . . . . . . . . 1Profeţi şi apostoli declară în mod solemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Potenţialul nostru divin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Familia şi marele plan al fericirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Condiţiile vieţii muritoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Familia este esenţială pentru planul Tatălui Ceresc . . . . . . . . . . . . . . . 25Căsătoria dintre un bărbat şi o femeie este rânduită de Dumnezeu . . . . . 30Genul şi identitatea eternă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Rolurile şi responsabilităţile divine ale bărbaţilor . . . . . . . . . . . . . . . . 40Rolurile şi responsabilităţile divine ale femeilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Să ne pregătim pentru căsătoria eternă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Legămintele şi rânduielile din templu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Să îmbunătăţim preaslăvirea în templu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Să devenim izbăvitori pe muntele Sionului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Căsătoria eternă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Puterea sacră de procreare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76Porunca de a ne înmulţi şi de a umple pământul . . . . . . . . . . . . . . . . 82Îngrijirea relaţiei de căsătorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87Să ne clădim cămine şi vieţi centrate pe Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Să ne protejăm credinţa şi mărturia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97Să ne creştem copiii cu dragoste şi în neprihănire . . . . . . . . . . . . . . 102Să întemeiem o familie de succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107Să asigurăm nevoile temporale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Membrii adulţi necăsătoriţi ai Bisericii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118Să ne exercităm credinţa în timpul încercărilor grele din familie . . . . . . 123Răspunzători în faţa lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128Avertizări profetice cu privire la familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133Să promovăm familia drept unitatea fundamentală a societăţii . . . . . . . 137

Introducere la Familiaeternă - manual pentruînvăţător (Religie 200)Ce se aşteaptă de la un învăţător de religie?Pe măsură ce vă pregătiţi să predaţi, este important să înţelegeţi care suntobiectivele Seminarelor şi Institutelor de Religie:

„Scopul nostru este să îi ajutăm pe tineri şi tinerii adulţi să înţeleagă şi să se bizuie peînvăţăturile şi pe ispăşirea lui Isus Hristos, să fie demni pentru a primi binecuvântările din templuşi să se pregătească pe ei, familiile lor şi pe alţii pentru viaţa eternă alături de Tatăl lor din Cer”(Gospel Teaching and Learning: A Handbook for Teachers and Leaders in Seminaries andInstitutes of Religion [2012], x).

Puteţi realiza acest scop trăind potrivit Evangheliei, predicând cursanţilordumneavoastră Evanghelia într-un mod eficient şi gestionând în modcorespunzător lecţia sau programul dumneavoastră. Pe măsură ce vă pregătiţi săpredaţi Evanghelia astfel, veţi fi demn pentru a avea parte de influenţa DuhuluiSfânt (vezi D&L 42:14).

Este şansa dumneavoastră să îi ajutaţi pe cursanţi să înveţe prin Spirit pentru a-şiîntări credinţa şi a fi convertiţi într-un mod mai profund. Puteţi să îi ajutaţi pecursanţi să îndeplinească aceasta în timp ce îi îndrumaţi să identifice, să înţeleagă şisă simtă adevărul şi importanţa doctrinei şi principiilor însemnate ale Evanghelieilui Isus Hristos şi să le pună în practică.

Manualul Gospel Teaching and Learning reprezintă o resursă de bază pentru aînţelege procesul de predare şi pentru a deveni învăţători de succes în clasă.

Care sunt obiectivele acestui curs?Acest curs, Familia eternă (Religie 200) este un studiu despre rolul central al familieiîn planul salvării aşa cum este predat în scripturi şi prin cuvintele profeţilormoderni. Doctrina, temele şi principiile abordate în acest curs sunt inspirate înprincipal din „Familia: o declaraţie oficială către lume” (Ensign sau Liahona, nov.2010, p. 129). În acest curs, întrebări şi probleme care au legătură cu familia şicăsătoria vor fi studiate, discutate şi evaluate în contextul Evangheliei lui IsusHristos.

Acest curs va oferi cursanţilor o înţelegere mai bună a legăturii dintre facerea şiţinerea legămintelor şi primirea binecuvântărilor în această viaţă şi în lumea care vaveni. Doctrina şi principiile care au legătură cu căsătoria şi familia vor fi identificateşi analizate pentru ca acestea să poată fi înţelese de către cursanţi în contextul şicircumstanţele zilelor noastre. Cursanţii vor înţelege mai bine de ce pot să seîncreadă în învăţăturile profeţilor moderni şi să le urmeze.

V

Ce se aşteaptă de la cursanţi?Pentru a putea primi diploma de absolvire a institutului, cursanţilor li se cere săcitească fragmente din scripturi, cuvântări de la conferinţa generală şi alte materialeenumerate în secţiunea „Materiale de citit pentru cursanţi” a fiecărei lecţii.Cursanţii trebuie, de asemenea, să îndeplinească cerinţele cu privire la prezenţă şisă dovedească faptul că ei cunosc materialul cursului, trecând printr-o evaluare.

Cum sunt structurate lecţiile din acest manual?Acest curs este conceput pentru a fi ţinut pe perioada unui semestru, având 28 delecţii care au fost scrise pentru a fi predate pe parcursul a câte 50 de minute. Dacăvă întruniţi cu membrii clasei de două ori pe săptămână, predaţi câte o lecţie defiecare dată. Dacă vă întâlniţi cu membrii clasei numai o dată pe săptămână timp de90-100 de minute, combinaţi şi predaţi două lecţii de fiecare dată. Fiecare plan delecţie cuprinde patru secţiuni:

• Introducere

• Lecturi suplimentare

• Sugestii pentru predare

• Materiale de citit pentru cursanţi

IntroducereAceastă secţiune oferă o scurtă prezentare a temelor şi obiectivelor lecţiei.

Lecturi suplimentareAceastă secţiune recomandă resurse, cum ar fi mesajele din partea profeţilor dinperioada modernă şi ai altor conducători din Biserică, care vă pot ajuta să înţelegeţimai bine doctrina, principiile şi adevărurile Evangheliei care sunt prezentate înplanul lecţiei.

Sugestii pentru predareSecţiunea Sugestii pentru predare include materiale care vă ajută să ştiţi atât ce săpredaţi, cât şi cum să predaţi (vezi secţiunile 4.3.3 şi 4.3.4 din manualul GospelTeaching and Learning). Activităţile de învăţare propuse sunt concepute pentru aajuta cursanţii să identifice, să înţeleagă şi să pună în practică adevăruri sacre.Puteţi alege să folosiţi toate sau câteva dintre sugestii, pe măsură ce le adaptaţi lastilul dumneavoastră de predare şi în funcţie de nevoile cursanţilor dumneavoastrăşi circumstanţele în care aceştia se află. În timp ce vă gândiţi la modul în care săadaptaţi materialele lecţiilor, urmaţi sfatul dat de vârstnicul Dallin H. Oaks, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„L-am auzit adesea pe preşedintele Packer spunând că, mai întâi, trebuie săadoptăm, şi, apoi, să adaptăm. Dacă sunteţi complet familiarizaţi cu lecţiastabilită pentru a fi predată, atunci puteţi urma Spiritul pentru a o adapta. Dar,atunci când vorbim despre această posibilitate, există o ispită, aceea de a începeprin a adapta şi nu a adopta. Este un echilibru. Este o provocare continuă. Dar,

INTRODUCERE

VI

abordarea de a adopta întâi şi, apoi, a adapta este o modalitate bună de a rămâne pe pământsigur” („A Panel Discussion with Elder Dallin H. Oaks” [Seminare şi Institute de Religie,transmisiune prin satelit, 7 august 2012], si.lds.org).

Acest curs include declaraţii ale conducătorilor Bisericii care, cel mai probabil, suntdisponibile în mai multe limbi. În timp ce vă pregătiţi să predaţi, puteţi adaptalecţiile folosind alte declaraţii ale conducătorilor Bisericii care să fie disponibile şirelevante pentru tema lecţiei.

Secţiunea Sugestii pentru predare a fiecărei lecţii conţine cel puţin o declaraţiedespre o doctrină sau un principiu, care este scrisă cu caractere aldine. Pe măsură cecursanţii descoperă aceste adevăruri şi împărtăşesc ceea ce au învăţat, cuvintele lorpot fi diferite de cele scrise în manual. Când se întâmplă aceasta, aveţi grijă să nusugeraţi că răspunsurile lor sunt greşite. Totuşi, dacă o afirmaţie poate fi formulatămai clar, ajutaţi cu atenţie la clarificarea înţelesului acesteia.

Această programă oferă un exemplu în legătură cu modul în care trebuie integrateprincipiile fundamentale ale învăţării şi predării Evangheliei într-un curs tematic(vezi Gospel Teaching and Learning, p. 10, 23-31, 38-41). În lunile următoare,departamentul Seminare şi Institute va publica un document numit „TeachingThematically in Institutes of Religion”, care va oferi explicaţii suplimentare înlegătură cu modul în care trebuie integrate principiile fundamentale ale învăţării şipredării Evangheliei într-un curs tematic.

Vârstnicul David A.Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a descrisunele dintre beneficiile care rezultă din studierea pe teme a Evangheliei.

„În timp ce citirea unei scripturi de la început pânâ la sfârşit ne oferă ocunoaştere de bază, studiul tematic măreşte profunzimea cunoaşterii noastre.Cercetarea revelaţiilor pentru a găsi conexiuni, modele şi teme clădeşte mai multşi măreşte cunoaşterea noastră spirituală… lărgeşte perspectiva şi înţelegereanoastră despre planul salvării.

Aşa cum înţeleg eu lucrurile, cercetarea cu sârguinţă pentru a descopericonexiuni, modele şi teme face parte din ceea ce înseamnă să te «ospătezi» din cuvintele luiHristos. Acest fel de a aborda lucrurile poate să deschidă ecluzele izvorului de apă vie, sălumineze înţelegerea noastră prin Spiritul Său şi să ne facă să avem o recunoştinţă profundăpentru scripturile sfinte şi un grad al dedicării spirituale care nu poate fi obţinut în niciun alt mod.Acest fel de cercetare ne permite să clădim pe stânca Mântuitorului nostru şi să rezistămvânturilor ticăloşiei din ultimele zile” („Un rezervor de apă vie” [seară la gura sobei laUniversitatea Brigham Young, 4 febr. 2007], p. 3, speeches.byu.edu).

Materiale de citit pentru cursanţiAceastă secţiune conţine o listă cu fragmente din scriptură, cuvântări aleautorităţilor generale ale Bisericii şi alte materiale care vor îmbogăţi înţelegereacursanţilor în legătură cu temele respectivelor lecţii. Desemnaţi cursanţilor săcitească aceste materiale şi încurajaţi-i să facă aceasta înainte de a veni la clasă. Pemăsură ce ei studiază aceste materiale inspirate, nu doar că vor fi mai bine pregătiţipentru a participa la discuţiile din clasă, dar ei vor dobândi, de asemenea, o

INTRODUCERE

VII

înţelegere mai cuprinzătoare şi mai profundă a temelor cursului. Oferiţi cursanţiloro listă cu toate Materialele de citit pentru cursanţi la începutul fiecărui semestru.

Cum mă pot pregăti să predau?Domnul vă va ajuta în timp ce vă pregătiţi să predaţi. În timp ce vă pregătiţi, poatefi util să vă adresaţi următoarele întrebări:

• Mă străduiesc să trăiesc conform Evangheliei pentru a putea fi receptiv la Spiritatunci când mă pregătesc şi când predau?

• M-am rugat pentru a primi îndrumarea Duhului Sfânt?

• Am studiat fragmentele din scripturi şi lecturile suplimentare desemnate?

• Am citit programa de învăţământ şi am stabilit dacă există ceva acolo carenecesită să fie adaptat sau modificat pentru a răspunde nevoilorcursanţilor mei?

• Cum pot să urmăresc progresul cursanţilor în ceea ce priveşte studiul dinscripturi pentru a mă asigura că ei beneficiază cât mai mult de învăţăturileacestora?

• Cum îl pot ajuta pe fiecare dintre cursanţii mei să participe mai activ la lecţie?

Următoarele sugestii pot fi, de asemenea, folositoare:

• Încurajaţi cursanţii să citească, înainte de fiecare lecţie, fragmentele din scripturişi articolele desemnate.

• Aşteptaţi-vă ca ei să-şi îndeplinească rolul de cursanţi.

• Oferiţi cursanţilor ocazii dese de a explica doctrina şi principii folosind propriilecuvinte, de a împărtăşi experienţe relevante şi a depune mărturie despre ceea ceştiu şi simt.

• Schimbaţi activităţile de învăţare şi modul de abordare pe care le folosiţi întimpul fiecărei lecţii şi, de asemenea, de la o lecţie la alta.

• Creaţi o atmosferă de învăţare care invită Spiritul şi în care cursanţii auprivilegiul şi responsabilitatea de a preda şi de a învăţa unul de la celălalt (veziD&L 88:78, 122).

• Pe parcursul cursului veţi găsi referinţe la anumite abilităţi privind studiulscripturilor. Folosiţi aceste ocazii pentru a-i ajuta pe cursanţi să devină maipregătiţi să studieze singuri din scripturi şi mai dedicaţi învăţării din scripturide-a lungul întregii vieţi.

Vârstnicul Richard G. Scott, din Cvorumul Celor Doisprezece Apostoli, ne-aînvăţat:

INTRODUCERE

VIII

„Asiguraţi-vă că există o participare din plin deoarece, atunci când îşi foloseştelibertatea de a alege, cursantul Îi permite Duhului Sfânt să instruiască… Pemăsură ce cursanţii exprimă adevăruri, acestea sunt confirmate în sufletele lor şile întăresc mărturiile personale” („To Understand and Live Truth” [seară cuvârstnicul Richard G. Scott, 4 febr. 2005], p. 3; si.lds.org).

Cum pot să adaptez lecţiile pentru cei cu dizabilităţi?În timp ce vă pregătiţi să predaţi, gândiţi-vă la cursanţii care au nevoi speciale.Adaptaţi activităţile şi aşteptările pentru a-i ajuta să reuşească. Căutaţi moduri princare să-i ajutaţi să se simtă iubiţi, acceptaţi şi incluşi. Dezvoltaţi o relaţie deîncredere.

Pentru mai multe idei şi resurse, consultaţi pagina Disability Resources (Resursepentru persoanele cu dizabilităţi) de la disabilities.lds.org şi secţiunea manualuluiprivind regulile Seminarelor şi Institutelor de Religie, intitulată „Adapted Classesand Programs for Students with Disabilities”(Lecţii şi programe adaptate pentrucursanţii cu dizabilităţi).

INTRODUCERE

IX

LECŢIA 1

Apariţia proclamaţiei„Familia: o declaraţieoficială către lume”

IntroducereÎn luna septembrie a anului 1995, Prima Preşedinţie şiCvorumul celor Doisprezece Apostoli au emis o proclamaţieadresată Bisericii şi lumii intitulată „Familia: o declaraţieoficială către lume” (Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129).Această declaraţie profetică ne învaţă despre rolul divin al

familiei în planul etern întocmit de Tatăl Ceresc. Aceastălecţie îi va ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine de ceprofeţii, văzătorii şi revelatorii din zilele din urmă au emisaceast document inspirat.

Lecturi suplimentare• „Familia: o declaraţie oficială către lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129.

• M. Russell Ballard, „Ceea ce contează cel mai mult este ceea ce durează cel maimult”, Ensign sau Liahona, nov. 2005, p. 41-44.

Sugestii pentru predareMosia 8:15-17; Moise 6:26-27, 31-36; 7:16-21„Familia: o declaraţie oficială către lume” a fost scrisă de văzătoriRugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moise 6:26-27 şi rugaţi membrii clasei săurmărească în scripturile lor şi să caute ceea ce a spus Domnul despre inimile,urechile şi ochii oamenilor.

• Cum a descris Domnul ticăloşia oamenilor?

• Ce înseamnă faptul că „inimile lor s-au împietrit, şi urechile lor sunt surde şiochii lor nu pot vedea departe”?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moise 6:31-34.

• Dacă aţi fi fost Enoh, ce aţi fi găsit încurajator în cuvintele Domnului?

• Ce ne învaţă aceste versete despre modul în care Domnul îi împuterniceşte peprofeţii Săi?

Acordaţi cursanţilor un moment să citească Moise 6:35-36.

• Ce a putut să vadă Enoh atunci când şi-a spălat ochii acoperiţi de lut?

• Ce poate să reprezinte lutul? (Lutul poate să fie un simbol al deşertăciuniilumeşti. Întrebaţi cursanţii ce ar putea să vadă dacă deşertăciunile lumeşti ar fispălate de pe ochii lor.)

• În ce mod ne ajută versetul 36 pentru a da o definiţie a ceea ce înseamnăvăzător? (Răspunsurile trebuie să includă următorul adevăr: Un văzător poate

1

să vadă lucruri care nu sunt vizibile pentru ochii fizici. Puteţi să-i rugaţi pecursanţi să marcheze Mosia 8:15-17 drept referinţă pentru versetul 36.)

Pentru a defini mai detaliat ce este un văzător, expuneţi declaraţia de mai jos avârstnicului John A. Widtsoe (1872-1952), din Cvorumul celor DoisprezeceApostoli, şi rugaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Un văzător este o persoană care vede cu ochi spirituali. El înţelege lucruri carepar ascunse celorlalţi; astfel, el este tălmăcitor şi clarificator al adevăruriloreterne. Pe scurt, el este cel care vede şi merge în lumina Domnului cu ochiideschişi [vezi Mosia 8:15-17]” (Evidences and Reconciliations, redactat deG. Homer Durham [1960], p. 258).

Sugeraţi cursanţilor să scrie o parte a acestei definiţii în scripturile lor, lângă Moise6:35-36. Explicaţi faptul că văzătorii sunt, de asemenea, profeţi.

Faceţi un rezumat al versetelor din Moise 7:16-21 pentru a-i ajuta pe cursanţi săînţeleagă ce s-a întâmplat cu cei care l-au acceptat pe Enoh ca văzător şi au ascultatde cuvintele sale.

• În ce mod ilustrează aceste versete importanţa faptului de a da ascultareprofeţilor şi văzătorilor din zilele noastre? (Asiguraţi-vă că ei înţeleg următoareadoctrină: Profeţii ne ajută să vedem lucrurile din perspectiva luiDumnezeu şi suntem binecuvântaţi când ne încredem în cuvintele lor.)

Citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli:

„Dragi fraţi şi surori, acest an marchează cea de-a zecea aniversare aproclamaţiei adresată lumii despre familie, care a fost emisă de Prima Preşedinţieşi de Cvorumul Celor Doisprezece Apostoli în anul 1995 [vezi „Familia: odeclaraţie oficială către lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129]. A fostatunci şi este şi acum o chemare clară de a proteja şi întări familiile …

Declaraţia este un document profetic nu numai pentru că a fost oferită de cătreprofeţi, ci pentru că a fost înainte de vremea sa. Ea avertizează împotriva multora dintre lucrurilecare au ameninţat şi au subminat familiile în ultimul deceniu şi cere să se acorde prioritate şi săse sublinieze necesitatea familiilor pentru ca ele să supravieţuiască într-un mediu care pare totmai otrăvitor pentru căsătoria tradiţională şi pentru relaţiile părinte-copil.

Limbajul clar şi simplu al proclamaţiei este într-un contrast total cu noţiunile confuze şicomplicate ale unei societăţi care nici măcar nu poate să cadă de acord asupra unei definiţii afamiliei” („Ceea ce contează cel mai mult este ceea ce durează cel mai mult”, Ensign sauLiahona, nov. 2005, p. 41).

• Ce credeţi că a vrut să spună vârstnicul Ballard atunci când a spus căproclamaţia despre familie a fost „înainte de vremea sa”?

• În ce mod proclamaţia despre familie confirmă credinţa voastră că PrimaPreşedinţie şi Cei Doisprezece Apostoli sunt profeţi, văzători şi revelatori?

LECŢIA 1

2

Depuneţi mărturie că, deoarece Tatăl Ceresc ne iubeşte şi doreşte ca noi să devenimprecum El, a trimis profeţi şi văzători.

„Familia: o declaraţie oficială către lume”Apariţia proclamaţiei despre familieAsiguraţi-vă că fiecare cursant are un exemplar al proclamaţiei „Familia: odeclaraţie oficială către lume” (lds.org/topics/family-proclamation). (S-ar putea săfie nevoie să oferiţi un exemplar tipărit unora dintre cursanţi.) Încurajaţi cursanţii săaducă un exemplar tipărit sau o versiune digitală a proclamaţiei despre familie lafiecare lecţie de-a lungul cursului. Explicaţi faptul că proclamaţia „Familia: odeclaraţie oficială către lume” a fost prezentată Bisericii pentru prima dată depreşedintele Gordon B. Hinckley (1910-2008) în data de 23 septembrie 1995, încadrul unei adunări a Societăţii de Alinare.

• Ce ne comunică titlul în legătură cu cei cărora le este adresată aceastăproclamaţie?

• De ce credeţi că această proclamaţie a fost adresată întreagii lumi şi nu doarmembrilor Bisericii? (În timp ce cursanţii răspund, scrieţi, pe tablă, următoruladevăr: Dumnezeu cheamă profeţi pentru a declara adevărurile Saletuturor copiilor Săi.)

Explicaţi faptul că, de la organizarea Bisericii, conducătorii ei au adresat doar cinciproclamaţii. Una a fost adresată de Prima Preşedinţie, una din partea Cvorumuluicelor Doisprezece iar celelalte din partea Primei Preşedinţii şi a Cvorumului celorDoisprezece. Proclamaţiile sunt rezervate pentru afirmaţii care au o importanţămare. (Dacă membrii clasei întreabă despre aceste cinci proclamaţii, îndrumaţi-icătre Encyclopedia of Mormonism, 5 volume [1992], „Proclamations of the FirstPresidency and the Quorum of the Twelve Apostles”, 3:1151, eom.byu.edu.)

Spuneţi cursanţilor faptul că, înainte de a citi proclamaţia despre familie,preşedintele Hinckley a vorbit despre câteva motive datorită cărora conducătoriiBisericii s-au simţit inspiraţi să publice acest document important. Expuneţiurmătoarea declaraţie a preşedintelui Hinckley şi rugaţi un cursant să o citească cuglas tare:

„Nu e nevoie să vă amintesc faptul că lumea în care trăim este o lume adezordinii, a valorilor care se schimbă. Glasuri gălăgioase ne ademenesc săfacem unele lucruri care trădează standardele de comportament care au trecuttestul timpului. Ancorele morale ale societăţii au fost foarte mult zdruncinate”„Stand Strong against the Wiles of the World”, Ensign, nov. 1995, p. 99).

• Ce credeţi că a vrut să spună preşedintele Hinckley atunci când a folositexpresia „ancorele morale ale societăţii au fost foarte mult zdruncinate”? (Puteţisă explicaţi faptul că ancorele se referă la funii sau lanţuri care ţin obiecteleîntr-un anumit loc.)

• Cum a-ţi descrie ce s-a întâmplat cu „ancorele morale” ale societăţii din anul1995, când preşedintele Hinckley a vorbit despre un declin moral considerabil?

LECŢIA 1

3

Expuneţi paragraful de mai jos din cuvântarea preşedintelui Hinckley. Acordaţicursanţilor câteva momente să-l citească şi să noteze cuvinte şi expresii care explicămai în amănunt problemele pe care conducătorii Bisericii le vedeau în lume şimotivele pentru care au adresat această proclamaţie.

„Având în vedere nenumăratele sofisme care sunt prezentate drept adevăruri,atât de multe minciuni cu privire la standarde şi valori şi atât de multe ademenirişi ispite de a fi infectaţi cu virusul lumesc, am simţit că trebuie să avertizăm şi săprevenim. Pentru a face aceasta, noi, Prima Preşedinţie şi Consiliul CelorDoisprezece Apostoli adresăm acum o proclamaţie către Biserică şi către lumecare reprezintă o declaraţie şi o reafirmare a standardelor, doctrinelor şi

practicilor care au legătură cu familia şi pe care profeţii, văzătorii şi revelatorii acestei Bisericile-au afirmat în mod repetat de-a lungul istoriei” („Stand Strong against the Wiles of theWorld”, p. 100).

În timp ce cursanţii împărtăşesc ce au găsit, scrieţi răspunsurile lor pe tablă. Celescrise pe tablă pot fi următoarele:

Ce probleme au văzut conducătorii Bisericii în lume?

Sofisme folosite drept adevăruri

Minciuni cu privire la standarde şi valori

Ademeniri şi ispite de a fi de-ai lumii

Care sunt unele dintre motivele pentru care conducătorii Bisericii auemis această proclamaţie?

Pentru a avertiza şi preveni

Pentru a declara şi reafirma standardele, doctrinele şi practicile care au fostpredicate de conducătorii Bisericii actuali şi de cei din trecut

• Ce înseamnă „sofisme”? (Sofismele sunt raţionamente false care suntprezentate drept adevăruri.) Cunoaşteţi idei false despre familie care suntpredate drept adevăruri? (Puteţi face referire la D&L 89:4 ca exemplu desofism.)

• Ce putem învăţa despre responsabilităţile profeţilor şi apostolilor din zilele dinurmă din declaraţia preşedintelui Hinckley? (Răspunsurile cursanţilor trebuie săincludă următorul adevăr: Profeţii au o responsabilitate sacră să declare„standardele, doctrinele şi practicile care au legătură cu familia”, aşa cumDomnul le-a transmis.)

Acordaţi cursanţilor câteva minute pentru a se uita peste proclamaţia despre familieşi să identifice unele dintre răspunsurile pe care le oferă la întrebările despre familiedin zilele noastre. După ce le-aţi acordat timp suficient, rugaţi cursanţii săîmpărtăşească ce au găsit. Deoarece alte lecţii sunt dedicate studierii proclamaţieiîntr-un mod mai amănunţit, nu folosiţi prea mult timp pentru această activitate.

LECŢIA 1

4

Depuneţi-vă mărturia despre următoarele adevăruri: Proclamaţia despre familieconţine multe răspunsuri inspirate la problemele societăţii. Proclamaţia este oancoră fermă pentru indivizi şi familii într-o lume a valorilor care se schimbă.

Explicaţi faptul că, după ce preşedintele Hinckley a citit proclamaţia despre familie,a declarat:

„Recomandăm tuturor să citească cu atenţie, consideraţie şi pioşenie aceastăproclamaţie. Tăria oricărei naţiuni îşi are rădăcina între pereţii căminelor ei. Îiîndemnăm pe oamenii noştri de pretutindeni să-şi întărească familiile potrivitacestor valori care au fost onorate de-a lungul timpului” („Stand Strong againstthe Wiles of the World”, Ensign, nov. 1995, p. 101).

• Ce înseamnă pentru voi să citiţi proclamaţia despre familie cu pioşenie?

• În ce moduri v-au influenţat sentimentele cu privire la căsătorie şi familieprincipiile care se găsesc în proclamaţia despre familie?

Ajutaţi cursanţii să se gândească şi să împărtăşească modul în care pot să pună înpractică încurajarea preşedintelui Hinckley de a învăţa şi a pune în practicădoctrinele şi principiile care se găsesc în proclamaţia despre familie (de exemplu,memorarea unor fragmente din proclamaţie). Scrieţi răspunsurile cursanţilor petablă şi rugaţi-i să se gândească cu pioşenie la modul în care pot să-şi întăreascăfamiliile prin punerea în practică a „[acestor] valori care au fost onorate de-a lungultimpului”.

Materiale de citit pentru cursanţi• Efeseni 4:11-14; Mosia 8:15-17; Moise 6:26-39; 7:16-21.

• „Familia: o declaraţie oficială către lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129,lds.org/topics/family-proclamation.

• M. Russell Ballard, „Ceea ce contează cel mai mult este ceea ce durează cel maimult”, Ensign sau Liahona, nov. 2005, p. 41-44.

LECŢIA 1

5

LECŢIA 2

Profeţi şi apostoli declară înmod solemn

Introducere„Familia: o declaraţie oficială către lume” începe cuafirmaţia: „Noi, Prima Preşedinţie şi Consiliul CelorDoisprezece Apostoli ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor dinZilele din Urmă, declarăm cu solemnitate…” (Ensign sauLiahona, nov. 2010, p. 129). Profeţii din fiecare dispensaţie

au o responsabilitate să declare voia Domnului şi săavertizeze cu privire la consecinţele păcatului. Această lecţieîi va ajuta pe cursaţi să înţeleagă rolul profeţilor în calitate destrăjeri care ne avertizează cu privire la calamităţileprevăzute.

Lecturi suplimentare• M. Russell Ballard, „Stai în barcă şi ţine-te bine!” Ensign sau Liahona, nov. 2014,

p. 89-92).

• Henry B. Eyring, „Finding Safety in Counsel”, Ensign, mai 1997, p. 24-26.

• Carol F. McConkie, „Să trăim conform cuvintelor profeţilor”, Ensign sauLiahona, nov. 2014, p. 77-79.

Sugestii pentru predareEzechiel 33:1-7; Doctrină şi legăminte 1:4-5, 11, 14Străjeri în turn

Arătaţi cursanţilor o ilustraţie aunui turn de veghe şi

întrebaţi-i dacă recunosc structurarespectivă. Explicaţi faptul că structurarespectivă este o copie a unui turn deveghe din vechime. (Dacă aceasta estedisponibilă în limba dumneavoastră,puteţi să vizionaţi primul minut dinprezentarea video „Watchman on theTower (Străjer în turn)”, lds.org/media-library.) Întrebaţi cursanţii după ce anume se uitau străjerii şi de ce esteimportant ca ei să-şi facă datoria.

Rugaţi cursanţii să citească Ezechiel 33:1-3 şi să identifice responsabilităţilestrăjerilor.

• Care este responsabilitatea străjerului? (Să avertizeze oamenii de pericolul carese apropie.)

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ezechiel 33:4-7.

• Ce însărcinare i-a dat Domnul lui Ezechiel?

6

• În ce mod sunt profeţii asemănători străjerilor din turnul de veghe? (Poate fi deajutor pentru cursanţi să citească Doctrină şi legăminte 1:4-5, 11, 14 pentru a-iajuta să înţeleagă faptul că profeţii din zilele noastre slujesc în calitate destrăjeri. Le puteţi sugera cursanţilor să scrie aceste versete ca referinţă lângăEzechiel 33:4-7. Puteţi să subliniaţi faptul că vârstnicul M. Russell Ballard, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli, a declarat: „În calitate de apostoli aiDomnului Isus Hristos, este datoria noastră să fim străjeri în turn” [„Beware ofFalse Prophets and False Teachers”, Ensign, nov. 1999, p. 62].)

Depuneţi mărturia despre următoarea doctrină: Tatăl Ceresc a chemat profeţi înzilele din urmă pentru a ne avertiza în legătură cu pericolul care se apropie.

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Henry B. Eyring, din PrimaPreşedinţie, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Salvatorul doreşte fără întrerupere să ne conducă spre siguranţă. Şi esteconsecvent în modul în care ne arată calea. El ne cheamă folosind mai multe căipentru a se asigura că mesajul Său ajunge la cei dispuşi să îl accepte. Şi acele căiinclud întotdeauna trimiterea mesajului prin gura profeţilor Săi ori de câte orioamenii au fost demni pentru a avea profeţi ai lui Dumnezeu printre ei. Aceştislujitori autorizaţi au întotdeauna responsabilitatea de a-i avertiza pe oameni,

arătându-le calea spre siguranţă” („Finding Safety in Counsel”, Ensign, mai 1997, p. 24).

• Când v-aţi simţit protejaţi ca urmare a faptului că aţi urmat sfatul profetic?

• Ce sfaturi aţi auzit din partea apostolilor şi profeţilor din zilele noastre care potaduce protecţie spirituală familiilor?

• În ce moduri este declaraţia oficială despre familie un glas de avertizare venitdin partea Tatălui Ceresc?

Amos 3:6-7Profeţii şi apostolii ne ajută să înţelegem perspectiva Domnului cu privire la familieÎmpărtăşiţi declaraţia de mai jos a vârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli. Rugaţi cursanţii să caute moduri în care profeţii devinconştienţi de pericolele din lumea de astăzi.

„Am auzit că unii oameni gândesc despre conducătorii Bisericii că trăiesc într-un«balon». Ceea ce ei uită este faptul că noi suntem bărbaţi şi femei care avemmultă experienţă şi am trăit în vieţile noastre în multe locuri şi am lucrat cu mulţioameni de condiţii diferite. Sarcinile noastre din prezent ne cer să călătorim peîntreg globul, unde întâlnim conducători politici, religioşi, din domeniul afacerilorsau cel umanitar. Deşi am vizitat conducători de la Casa Albă din Washington,

D.C., şi conducători de naţiuni şi conducători religioşi din întreaga lume, am vizitat, de asemenea,cele mai umile familii şi cei mai umili oameni de pe pământ …

Când vă gândiţi cu atenţie la viaţa şi slujirea noastră, mult mai probabil, veţi fi de acord că noivedem şi cunoaştem lumea în moduri în care puţini alţii o fac. Vă veţi da seama că noi trăim maipuţin „într-un balon” şi vedem ce se întâmplă în lume mai mult decât majoritatea oamenilor …

LECŢIA 2

7

Totuşi, există ceva cu privire la înţelepciunea personală şi combinată a conducătorilor Bisericiicare ar trebui să vă dea o oarecare siguranţă. Am trecut prin multe experienţe, inclusivconsecinţele diferitelor legi şi reguli, dezamăgiri, tragedii şi decese în familiile noastre. Înţelegemceea ce se întâmplă în vieţile voastre” („Stai în barcă şi ţine-te bine!” Ensign sau Liahona, nov.2014, p. 90).

• În ce mod experienţa vastă a conducătorilor Bisericii îi ajută în rolul lor destrăjeri?

Explicaţi faptul că profeţii au acces la ceva mult mai important decât experienţelepersonale pentru a-i ajuta să-şi îndeplinească îndatoririle pe care le-au primit de ladivinitate. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Amos 3:6-7. Subliniaţi pentrucursanţi faptul că, în Traducerea lui Joseph Smith, cuvântul „făcut” a fost schimbatcu „cunoscut” în versetul 6 şi cuvântul „fără” cu „până când” în versetul 7. Aceastădiscuţie poate fi o ocazie foarte bună pentru ca dumneavoastră să încurajaţicursanţii să folosească notele de subsol în timpul studiului lor din scripturi.

• Ce învăţăm din Amos 3:6-7 despre profeţi?

Împărtăşiţi următoarea definiţie cursanţilor: Un profet este o „persoană care a fostchemată şi vorbeşte în numele lui Dumnezeu. Ca mesager al lui Dumnezeu,profetul primeşte porunci, profeţii şi revelaţii de la Dumnezeu… Un profet denunţăpăcatul şi prezice consecinţele lui” (Ghidul pentru scripturi, „Profet”,scriptures.lds.org).

Copiaţi următoarea reprezentare grafică pe tablă:

Acordaţi cursanţilor câteva momente pentru a se gândi şi a discuta în legătură cureprezentarea grafică. Puteţi să explicaţi faptul că reprezentarea grafică ilustreazămodul în care perspectiva lui Dumnezeu asupra familiei cuprinde viaţapremuritoare, muritoare şi cea de după moarte. Prin intermediul revelaţiei, profeţiiau primit o perspectivă mai largă şi, drept urmare, ei ne-au ajutat să ne mărimînţelegerea şi perspectiva.

LECŢIA 2

8

© Busath.com

• În ce mod această reprezentare grafică ilustrează de ce este înţelept să studiemdeclaraţia despre familie? (Scrieţi, pe tablă, următoarele: Studiind declaraţiadespre familie putem să învăţăm care este perspectiva Tatălui Ceresc cuprivire la familie.)

Rugaţi cursanţii să-şi deschidă exemplarele proclamaţiei „Familia: o declaraţieoficială către lume”. Subliniaţi fraza de început: „Noi, Prima Preşedinţie şi Consiliulcelor Doisprezece Apostoli ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele dinUrmă, declarăm cu solemnitate… Acordaţi cursanţilor câteva minute pentru acerceta declaraţia despre familie şi a căuta dovezi ale faptului că perspectiva luiDumnezeu cu privire la căsătorie şi familie este diferită faţă de cea a lumii. Rugaţicursanţii să împărtăşească ce au găsit şi enumeraţi răspunsurile lor pe tablă.

Doctrină şi legăminte 90:1-5Punerea în practică a sfaturilor profeţilor din declaraţia despre familie ne va oferiprotecţieRugaţi cursanţii să cerceteze Doctrină şi legăminte 90:1-3 pentru a identifica ceea ceDomnul i-a dat lui Joseph Smith.

• Ce i-a dat Domnul lui Joseph Smith? (Cheile împărăţiei, care reprezintădrepturile preşedinţiei sau autoritatea de a guverna şi îndruma împărăţia luiDumnezeu pe pământ.)

• Cine deţine aceste chei astăzi? (Fiecare membru al Primei Preşedinţii şi alCvorumului celor Doisprezece Apostoli.)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină şi legăminte 90:4-5. Rugaţimembrii clasei să caute ce a promis Domnul că va primi Biserica prin intermediulprofetului. (Domnul a spus că Biserica va primi „oracole”. Spuneţi cursanţilor că„oracole” înseamnă „revelaţii”.

• Ce avertizare le-a dat Domnul sfinţilor în versetul 5?

• Ce principiu putem învăţa din această avertizare? (Răspunsurile trebuie săilustreze faptul că ei au înţeles următorul principiu: Dacă tratăm cu uşurinţărevelaţiile pe care ni le dă Dumnezeu prin profeţii Săi, ne vom împiedicaşi vom cădea. Puteţi să scrieţi, pe tablă, acest principiu.)

Expuneţi declaraţiile de mai jos a surorii Carol F. McConkie, din preşedinţiagenerală a Tinerelor Fete, şi a vârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumul celorDoisprezece.

„Putem alege să ignorăm, să luăm în derâdere, să dispreţuim sau să ne răzvrătimîmpotriva cuvintelor lui Hristos spuse prin intermediul slujitorilor Săi rânduiţi. DarSalvatorul ne-a învăţat că cei care fac acest lucru vor fi alungaţi din mijloculpoporului Său de legământ [vezi 3 Nefi 20:23]” (Carol F. McConkie, „Să trăimconform cuvintelor profeţilor”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p. 79).

LECŢIA 2

9

„Am descoperit pe parcursul slujirii mele că cei care s-au pierdut şi au devenitconfuzi sunt, de obicei, cei care au uitat cel mai des… că, atunci când PrimaPreşedinţie şi Cvorumul celor Doisprezece vorbesc într-un glas, acela este glasulDomnului care dă instrucţiuni pentru acea perioadă. Domnul ne aminteşte: «Fieprin propriul Meu glas, fie prin glasul slujitorilor Mei, este acelaşi lucru» [D&L1:38]” (M. Russell Ballard, „Stai în barcă şi ţine-te bine!, p. 90)

• Care pot fi unele dintre lucrurile care arată că cineva tratează cu uşurinţă sfatulcare se găseşte în declaraţia despre familie?

• Ce binecuvântări aţi primit voi sau alţii datorită faptului că aţi ascultat de sfatuldin declaraţia despre familie?

• Ce gânduri şi sentimente aveţi în legătură cu profeţii din zilele din urmă pe carele puteţi împărtăşi cu membrii clasei?

Depuneţi-vă mărturia despre faptul că declaraţia despre familie este inspirată şi avenit prin glasul unit a cincisprezece profeţi, văzători şi revelatori. Încurajaţicursanţii ca, pe parcursul acestui curs, să folosească ocazia de a se ruga pentru aavea o mărturie mai puternică cu privire la adevărurile care se găsesc în declaraţiadespre familie.

Materiale de citit pentru cursanţi• Ezechiel 33:1-7; Amos 3:6-7; Doctrină şi legăminte 1:4-5, 11, 14, 37-38; 90:1-5;

124:125-126.

• Henry B. Eyring, „Finding Safety in Counsel”, Ensign, mai 1997, p. 24-26.

LECŢIA 2

10

LECŢIA 3

Potenţialul nostru divinIntroducereTatăl Ceresc a oferit un plan care ne permite să ne întoarcemîn prezenţa Sa şi să devenim ca El. Preşedintele Dieter F.Uchtdorf ne-a învăţat: „Am fost copiii Săi înainte de a veni înaceastă lume şi vom fi copiii Săi pentru totdeauna. Acestadevăr fundamental trebuie să influenţeze percepţia asuprapropriei persoane, asupra fraţilor şi surorilor noastre şi asupra

vieţii însăşi” („Patru titulaturi”, Ensign sau Liahona, mai2013, p. 58). Pe măsură ce cursanţii ajung să înţeleagă maibine potenţialul lor divin, este mult mai probabil să facă faţăîn mod corespunzător provocărilor pe care le au de înfruntatîn viaţa muritoare.

Lecturi suplimentare• Dieter F. Uchtdorf, „Patru titulaturi”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 58-61.

• Gospel Topics, „Becoming Like God (A deveni asemănători lui Dumnezeu)” ,lds.org/topics.

Sugestii pentru predareGenesa 1:27; Isaia 55:8-9; Faptele apostolilor 17:29; Evrei 12:9; 1 Ioan 3:1;4:8-9; 1 Nefi 9:6; 2 Nefi 9:20; Moroni 8:18; Doctrină şi legăminte 76:4; 88:41;130:22.Noi suntem copiii lui DumnezeuRugaţi cursanţii să-şi imagineze că un prieten care nu este membru i-a întrebat cecrede Biserica noastră despre cum este Tatăl Ceresc. Rugaţi cursanţii să spună pescurt cum ar putea răspunde.

Scrieţi următoarele seturi de referinţe din scripturi pe tablă sau distribuiţi-le pe ofoaie de prezentare:

Genesa 1:27; Doctrină şi legăminte 130:22

1 Nefi 9:6; 2 Nefi 9:20

Isaia 55:8-9; Doctrină şi legăminte 88:41

1 Ioan 3:1; 4:8-9

Moroni 8:18; Doctrină şi legăminte 76:4

Faptele apostolilor 17:29; Evrei 12:9

Desemnaţi cursanţilor să studieze câteva dintre aceste seturi de referinţe dinscripturi şi să identifice ce ne învaţă despre Tatăl nostru Ceresc. Asiguraţi-vă căfiecare set de referinţe din scripturi este desemnat. După ce le-aţi acordat timpsuficient, rugaţi cursanţii să împărtăşească modul în care ar putea folosi una saumai multe dintre aceste referinţe din scripturi pentru a explica ceea ce ştiu sau creddespre Tatăl Ceresc.

11

• În ce mod faptul că aveţi o cunoaştere despre aceste atribute ale Tatălui Cerescvă ajută să Îl preaslăviţi?

• În ce mod faptul că aveţi o cunoaştere despre faptul că Tatăl Ceresc este o fiinţăreală care are un trup înviat şi glorificat din carne şi oase şi este Tatăl spirituluivostru influenţează relaţia pe care o aveţi cu El?

• De ce este de ajutor să ne amintim atunci când Îl preaslăvim faptul că El esteTatăl spiritului nostru? (Ca parte a discuţiei, subliniaţi că, deoarece Dumnezeueste Tatăl spiritului nostru, potenţialul nostru divin este acela de a deveni ca El.Poate fi de ajutor, de asemenea, să împărtăşiţi următoarea declaraţie făcută dePrima Preşedinţie în anul 1909, sub îndrumarea preşedintelui Joseph F. Smith[1838-1918]: „Toţi bărbaţii şi femeile sunt asemănători cu Tatăl şi Mama tuturorşi sunt literalmente fii şi fiicele Divinităţii” [„Gospel Classics: The Origin ofMan”, Ensign, febr. 2002, p. 29].)

Distribuiţi exemplare ale declaraţiei de mai jos a profetului Joseph Smith. Rugaţicursanţii să citească în gând şi să noteze expresiile care arată importanţa faptului dea înţelege cine este Dumnezeu.

„Dacă oamenii nu înţeleg caracterul lui Dumnezeu, ei nu se înţeleg pe ei înşişi …

Dumnezeu Însuşi a fost odată aşa cum suntem noi acum şi este o persoanăexaltată şi stă întronat în acele ceruri! Dacă vălul ar fi ridicat astăzi şi mareleDumnezeu, care ţine acest pământ pe orbita sa şi care susţine lumile şi toatelucrurile prin puterea Sa, ni S-ar înfăţişa – spun, dacă ar fi să-L vedeţi astăzi, L-aţivedea sub înfăţişarea unui om – ca voi înşivă în întreaga persoană, la chip şi

având chiar forma unui om; pentru că Adam a fost creat după modelul, chipul şi asemănarea luiDumnezeu şi a primit instrucţiuni de la El şi a păşit alături de El şi a vorbit şi a conversat cu El,aşa cum un om vorbeşte cu altul şi este aproape de el” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii:Joseph Smith [2007], p. 42-43).

• În ce mod faptul de a înţelege cine este Tatăl Ceresc ne ajută să ne înţelegem penoi înşine? (Pe măsură ce cursanţii răspund, scrieţi pe tablă următoarele: Pemăsură ce Îl înţelegem pe Tatăl Ceresc, putem să înţelegem mai binepotenţialul nostru de a deveni asemenea Părinţilor noştri Cereşti.)

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Gândiţi-vă la puterea ideii care este predată în iubitul nostru imn «Copil alDomnului» [Imnuri, nr. 191]… Aici este răspunsul la una dintre marile întrebăriale vieţii: «Cine sunt eu?». Sunt un copil al lui Dumnezeu cu un spirit carecoboară din părinţi cereşti. Această descendenţă defineşte potenţialul nostrudivin. Această idee puternică este un antidepresiv eficient. Ne poate întări pefiecare dintre noi să facem alegeri drepte şi să căutăm ce este mai bun în noi”

(„Powerful Ideas”, Ensign, nov. 1995, p. 25).

Scrieţi următoarele lucruri pe tablă:

LECŢIA 3

12

Cunoaşterea că sunt copil al lui Dumnezeu mă poate ajuta când____________________.

Cunoaşterea că sunt copil al lui Dumnezeu m-a ajutat când____________________.

Rugaţi cursanţii să împărtăşească cum ar completa unul dintre aceste enunţuri.

Romani 8:16-17; 1 Ioan 3:2; 3 Nefi 12:48Potenţialul nostru divinSpuneţi membrilor clasei faptul că, uneori, auzim că cineva are „un marepotenţial”.

• Ce credeţi că înseamnă această expresie?

Scrieţi, pe tablă, următoarele referinţe din scripturi şi rugaţi cursanţii să le studiezepentru a afla despre potenţialul nostru divin: Romani 8:16-17; 1 Ioan 3:2; 3 Nefi12:48. Puteţi să le sugeraţi cursanţilor să scrie pe marginea fiecărui fragment dinscripturi de mai sus pe celelalte două ca referinţe.

• Având în vedere scripturile pe care le-am studiat despre caracterul luiDumnezeu, ce înseamnă pentru voi expresia „noi să fim la fel ca El”?

• Ce credeţi că înseamnă să fim „moştenitori” cu Isus Hristos? (În calitate desingurul Fiu al Tatălui Născut în trup, este dreptul lui Isus Hristos sămoştenească tot ceea ce are Tatăl. Cei care sunt ascultători şi primesc toatebinecuvântările ispăşirii Salvatorului vor moşteni, de asemenea, tot ceea ce areTatăl [vezi Romani 8:14-18; Galateni 3:26-29; D&L 84:38]. Subliniaţi următorulprincipiu: Planul Tatălui Ceresc asigură o cale pentru ca noi să devenimasemenea Părinţilor noştri Cereşti. Subliniaţi faptul că, deşi unii oameni potcritica credinţa noastră că putem deveni ca Dumnezeu, această credinţă segăseşte în învăţăturile Bibliei.)

Scrieţi întrebarea următoare pe tablă:

Ce ne-a învăţat vârstnicul Dallin H. Oaks despre scopul vieţii noastre muritoare?

Citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Dallin H. Oaks şi rugaţi cursanţii să cauterăspunsuri la întrebarea de pe tablă:

„În teologia Bisericii restaurate a lui Isus Hristos, scopul vieţii muritoare este de ane pregăti să îndeplinim destinul nostru în calitate de fii şi fiice ale lui Dumnezeu– să devenim ca El… Biblia descrie muritorii drept «copii ai lui Dumnezeu» şi«moştenitori ai lui Dumnezeu» şi «moştenitori cu Hristos» (Romani 8:16-17).Declară, de asemenea, că «suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim slăviţiîmpreună cu El» (Romani 8:17) şi că «atunci când Se va arăta El, vom fi ca EL»

LECŢIA 3

13

(1 Ioan 3:2). Noi luăm aceste învăţături ale Bibliei aşa cum sunt scrise. Credem că scopul vieţiimuritoare este dobândirea unui trup fizic şi, prin ispăşirea lui Isus Hristos şi prin supunerea faţăde legile si rânduielile Evangheliei, calificarea pentru obţinerea unui trup celestial, înviat şiglorificat, stare care este numită exaltare sau viaţă eternă… (Acest drum al vieţii eterne sau vieţiilui Dumnezeu ar trebui să fie familiar tuturor celor care au studiat doctrina creştină străvechedespre deificare sau glorificare.) …

Teologia noastră începe cu părinţi cereşti. Cea mai înaltă aspiraţie a noastră este să devenimasemenea Lor. În cadrul planului milos al Tatălui, toate acestea sunt posibile prin ispăşireaSingurului Născut al Tatălui, Domnul şi Salvatorul nostru, Isus Hristos” („Apostasy andRestoration”, Ensign, mai 1995, p. 86-87).

(Notă. Poate fi nevoie să explicaţi că deificare şi glorificare se referă la ideea că opersoană poate deveni un dumnezeu sau poate fi înălţată la o stare divină.)

Discutaţi răspunsurile cursanţilor la întrebarea de pe tablă. Apoi, adresaţiîntrebările:

• Ce gânduri aveţi atunci când vă gândiţi la faptul că planul Tatălui Ceresc văoferă ocazia să deveniţi ca El?

• De ce este necesară ispăşirea lui Hristos pentru ca noi să devenim caDumnezeu?

Pentru a încuraja această discuţie, revedeţi următoarea declaraţie alături de cursanţiidumneavoastră:

„Sfinţii din zilele din urmă înţeleg amplitudinea ispăşirii lui Hristos în legătură cu potenţialuluman colosal pe care îl face posibil. Ispăşirea lui Hristos nu oferă doar iertare de păcate şi victorieasupra morţii, ci mântuieşte, de asemenea, relaţii imperfecte, vindecă rănile spirituale care opresccreşterea, întăreşte indivizi şi le permite să dezvolte atributele lui Hristos [vezi Alma 7:11-12].Sfinţii din zilele din urmă cred că doar prin ispăşirea lui Isus Hristos putem avea o speranţă sigurăa gloriei eterne şi că puterea ispăşirii Sale este accesibilă pe deplin doar prin credinţă în IsusHristos, pocăinţă, botez, primirea darului Duhului Sfânt şi îndurarea pâna la sfârsit urmândinstrucţiunile şi exemplul lui Hristos [vezi 2 Nefi 31:20; Articolele de credinţă 1:4]. Aşadar, ceicare devin ca Dumnezeu şi intră într-o plenitudine a gloriei Sale sunt descrişi ca oameni care aufost «făcuţi desăvârşiţi prin Isus, Mijlocitorul noului legământ, care a împlinit această ispăşiredesăvârşită prin vărsarea sângelui Său» [D&L 76:69]” [Gospel Topics, „Becoming Like God (Adeveni asemănători lui Dumnezeu)”, lds.org/topics).

Distribuiţi exemplare ale declaraţiei de mai jos a preşedintelui Dieter F. Uchtdorf,din Prima Preşedinţie. Rugaţi cursanţii să citească declaraţia şi să marcheze ideicare le oferă speranţă că pot să-şi atingă potenţialul divin. Subliniaţi faptul căpreşedintele Uchtdorf a oferit această cuvântare în cadrul unei sesiuni a preoţiei dela conferinţa generală, însă ideile se aplică tuturor.

LECŢIA 3

14

„O titulatură care ne defineşte pe noi toţi, în cel mai esenţial mod, este aceea defiu [sau fiică] a Tatălui Ceresc. Indiferent de ceea ce suntem sau ceea ce facem înviaţă, nu trebuie să uităm niciodată că suntem, în adevăratul sens al cuvântului,copii de spirit ai lui Dumnezeu. Am fost copiii Săi înainte de a veni în aceastălume şi vom fi copiii Săi pentru totdeauna. Acest adevăr fundamental trebuie săinfluenţeze percepţia asupra propriei persoane, asupra fraţilor şi surorilor noastre

şi asupra vieţii însăşi …

Uneori, eşecul de a ne atinge potenţialul poate fi descurajator, mai ales când ştim ce înseamnă săfim [copil] al lui Dumnezeu. Duşmanului îi place să profite de aceste sentimente ale noastre denepotrivire. Satana vrea să vă identificaţi mai degrabă cu păcatele dumneavoastră şi nu cupotenţialul dumneavoastră divin. Dragi fraţi, nu-l ascultaţi.

Cu toţii am văzut un prunc care învaţă să meargă. Face un pas mic şi se clatină. El cade. Îlmustrăm pentru că nu reuşeşte? Desigur că nu. Care tată îşi pedepseşte pruncul pentru că s-apoticnit? Noi încurajăm, aplaudăm şi lăudăm fiecare pas mic, deoarece cu fiecare pas, copiluldevine mai asemănător părinţilor săi.

Dragi fraţi, în comparaţie cu perfecţiunea lui Dumnezeu, noi, muritorii, abia dacă suntemasemenea pruncilor neîndemânatici şi şovăitori. Însă Tatăl nostru Ceresc iubitor doreşte sădevenim asemănători Lui şi, dragi fraţi, acesta trebuie să fie şi ţelul nostru veşnic. Dumnezeuînţelege că acest lucru nu se va întâmpla dintr-o dată, ci pas cu pas” („Patru titulaturi”, Ensignsau Liahona, mai 2013, p. 58).

• În ce mod faptul de a-ţi aduce aminte de aceste adevăruri poate să te ajute săatingi potenţialul tău divin?

• În ce mod faptul de a-ţi aduce aminte aceste adevăruri influenţează felul în carete comporţi cu membrii familiei?

• În ce mod cunoaşterea voastră despre aceste lucruri vă influenţează dorinţa de acăuta informaţii despre membrii familiei voastre decedaţi şi a înfăptui rânduieliîn templu pentru ei?

Încurajaţi cursanţii să împărtăşească unui membru al familiei sau prieten, peparcursul următoarei săptămâni, ce au învăţat şi simţit în timpul acestei lecţii. Eipot, de asemenea, să se gândească la ce pot să facă în fiecare zi pentru aconştientiza faptul că sunt copii ai Tatălui Ceresc şi să planifice să consemnezeîntr-un jurnal modul în care faptul că-şi amintesc acest adevăr sacru influenţeazăacţiunile lor.

Materiale de citit pentru cursanţi• Genesa 1:27; Isaia 55:8-9; Faptele apostolilor 17:29; Romani 8:16-17; Evrei 12:9;

1 Ioan 3:1-2; 4:8-9; 1 Nefi 9:6; 2 Nefi 9:20; 3 Nefi 12:48; Moroni 8:18; Doctrină şilegăminte 76:4; 88:41; 130:22.

• Gospel Topics, „Becoming Like God (A deveni asemănători lui Dumnezeu)” ,lds.org/topics.

LECŢIA 3

15

LECŢIA 4

Familia şi marele plan alfericirii

IntroducereOdată cu crearea lui Adam şi a Evei, familia umană a începutsă existe pe pământ. Căderea lui Adam şi a Evei a făcutposibil să poată fi aduşi copiii în această lume, iar ispăşireaface posibil să biruim efectele negative ale căderii. Această

lecţie are drept scop să îi ajute pe cursanţi să înţeleagă maibine modul în care crearea, căderea şi ispăşirea sunt legateuna de cealaltă şi ajută împreună la salvarea familiilor.

Lecturi suplimentare• M. Russell Ballard, „Ispăşirea şi valoarea fiecărui suflet”, Ensign sau Liahona mai

2004, p. 84-87.

• Julie B. Beck, „Teaching the Doctrine of the Family”, Ensign, mart. 2011,p. 12-17.

Sugestii pentru predareMoise 1:27-39; Doctrină şi legăminte 49:15-17Moise a învăţat despre scopul creării pământuluiAduceţi la clasă un recipient mic cu nisip şi un pahar cu apă. Rugaţi un cursant săbage un deget în paharul cu apă şi apoi în nisipul din recipient. Apoi, rugaţicursantul să estimeze câte fire de nisip sunt lipite pe deget.

• Câte fire de nisip credeţi că sunt în recipient? Dar pe malurile mărilor?

Rugaţi cursanţii să deschidă la Moise 1, unde sunt consemnate o serie de viziuni pecare Moise le-a avut. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moise 1:27-29 şirugaţi cursanţii să fie atenţi la ceea ce Domnul i-a arătat lui Moise.

• Potrivit celor relatate în aceste versete, ce a văzut Moise în viziune?

• La ce credeţi că v-aţi fi gândit dacă aţi fi avut această viziune?

Rugaţi cursanţii să citească Moise 1:30 şi să marcheze cele două întrebări pe careMoise i le-a adresat Domnului (de ce şi prin ce pământul şi locuitorii săi au fostcreaţi). Ajutaţi cursanţii să-şi dezvolte abilităţile privind studiul scripturilorîncurajându-i să caute întrebări şi răspunsul la aceste întrebări pe măsură cestudiază scripturile.

Rugaţi cursanţii să citească Moise 1:31-33 şi să vadă ce i-a răspuns Domnul luiMoise la cele două întrebări.

• Potrivit celor relatate în versetul 31, de ce a creat Dumnezeu lumea?

• Ce doctrină cu privire la modul în care Tatăl Ceresc a creat lumile învăţăm dinversetele 32-33? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următoarea doctrină: IsusHristos a creat pământul şi lumi fără număr sub îndrumarea Tatălui.)

16

Rugaţi cursanţii să citească Moise 1:36-39 şi să vadă ce altceva a mai dorit Moise săcunoască şi ce i-a răspuns Domnul?

• Care a fost scopul Tatălui Ceresc în crearea pământului şi locuitorilor lui?(Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul adevăr: Pământul a fost creat pentrua ajuta la realizarea nemuririi şi vieţii veşnice a omului.) Menţionaţi cănemurire înseamnă să trăieşti pentru totdeauna după înviere, pe când viaţăveşnică înseamnă să trăieşti aşa cum Dumnezeu trăieşte, înseamnă să trăieştipentru totdeauna făcând parte dintr-o familie eternă.)

• În ce mod crearea pământului ajută la îndeplinirea lucrării şi la slava TatăluiCeresc? (Folosiţi Doctrină şi legăminte 49:15-17 pentru a arăta faptul căpământul a fost creat cu scopul de a fi un loc unde familiile să locuiască în viaţamuritoare.)

Depuneţi mărturie despre faptul că pământul a fost creat pentru a ajuta la realizareanemuririi şi vieţii veşnice a copiilor lui Dumnezeu. Familia este concepută pentru ane ajuta să obţinem viaţă eternă, ceea ce înseamnă că trăim pentru totdeaunafăcând parte dintr-o familie eternă – viaţa pe care Dumnezeu o trăieşte.

2 Nefi 2:19-25; Moise 3:16-17; 5:9-11Căderea lui Adam şi a Evei a reprezentat o parte esenţială a planului lui DumnezeuExplicaţi faptul că Dumnezeu i-a dat lui Adam şi Evei anumite instrucţiuni înGrădina Edenului. Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Moise 3:16-17 şi apoiadresaţi întrebarea:

• Ce a spus Domnul că urma să se întâmple cu Adam şi Eva dacă mâncau dinfructul oprit?

Explicaţi că, atunci când Adam şi Eva au luat din fructul oprit, ei au adus asupraomenirii două tipuri de moarte.

Scrieţi următoarele lucruri pe tablă:

Moarte spirituală = separarea de Dumnezeu

Moartea fizică = separarea spiritului de trupul fizic

Rugaţi cursanţii să studieze 2 Nefi 2:19-25 şi să facă o listă cu alte consecinţe alecăderii.

• În ce mod faptul că Adam şi Eva au luat din fructul oprit le-a permis lor şirestului omenirii să devină mai asemănători Tatălui Ceresc?

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli.

LECŢIA 4

17

„Căderea a reprezentat o parte esenţială a planului divin al Tatălui Ceresc. Fărăaceasta, Adam şi Eva nu ar fi putut avea niciun copil muritor şi nu ar fi existatfamilia umană care să aibă parte de experienţa opoziţiei şi creşterii, libertăţii dealegere şi de bucuria învierii, mântuirii şi vieţii eterne” („The Atonement of JesusChrist”, Ensign, mart. 2008, p. 35).

Citiţi Moise 5:9-11 împreună cu respectivii cursanţii. Ajutaţi-i să exprimeadevărurile consemnate în aceste versete adresând întrebarea:

• Ce adevăruri au învăţat Adam şi Eva după ce au fost alungaţi din GrădinaEdenului? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul adevăr: Datorită căderii,Adam şi Eva puteau să aibă copii şi urmaşii lor puteau să progreseze cătreviaţa eternă.)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstniculuiRichard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugaţi cursanţii săcaute motive pentru care am fost entuziasmaţi să venim pe pământ.

„Unul dintre cele mai palpitante momente din viaţa dumneavoastră – când aţifost plini de emoţie, anticipare şi recunoştinţă – nu puteţi să vi-l amintiţi. Aceastăexperienţă a avut loc în viaţa premuritoare atunci când aţi fost informaţi că însfârşit sosise timpul ca dumneavoastră să părăsiţi lumea spiritelor pentru a locuipe pământ având un trup muritor. Aţi ştiut faptul că puteaţi să învăţaţi prinexperienţe personale acele lecţii care vă vor aduce fericire pe pământ, lecţii care,

în cele din urmă, vă vor conduce către exaltare şi viaţă eternă în calitate de fiinţă glorificată,celestială, în prezenţa Tatălui vostru Sfânt şi al Fiul Său Preaiubit” („First Things First”, Ensign,mai 2001, p. 6).

• În ce mod înţelegerea scopurilor căderii şi vieţii muritoare influenţează alegerilepe care le faceţi în această viaţă?

2 Nefi 9:6-12Ispăşirea ne ajută să depăşim efectele căderiiCitiţi, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului M. Russell Ballard, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„În luna ianuarie care a trecut, familia noastră a suferit tragica pierdere anepotului nostru Nathan într-un accident de avion. Nathan a slujit în misiunea delimba rusă din regiunea baltică. El a iubit oamenii şi a ştiut că era un privilegiusă-L slujească pe Domnul. Trei luni după ce am oficiat căsătoria lui eternă cuiubita lui, Jennifer, acest accident i-a curmat viaţa” („Ispăşirea şi valoarea fiecăruisuflet”, Ensign sau Liahona, mai 2004, p. 84).

Explicaţi faptul că, datorită căderii lui Adam şi a Evei, noi toţi putem avea parte deexperienţe nefericite şi tragice precum cea care a avut loc în familia vârstnicului

LECŢIA 4

18

Ballard. Din fericire, Tatăl Ceresc a asigurat o cale prin care efectele căderii să poatăfi biruite.

Rugaţi cursanţii să studieze 2 Nefi 9:6-12 şi să caute modul în care ispăşirea lui IsusHristos poate să ne ajute pe fiecare dintre noi să depăşim moartea fizică şispirituală. Puteţi să încurajaţi cursanţii să marcheze cuvinte cheie şi expresii înscripturile lor pe măsură ce citesc. Apoi, invitaţi cursanţii să împărtăşească ceau găsit.

• Ce doctrină învăţăm din aceste versete despre relaţia dintre căderea lui Adam şiispăşirea lui Isus Hristos? (Asiguraţi-vă că toţi cursanţii înţeleg următoarele:Ispăşirea lui Isus Hristos asigură o cale pentru ca toţi copiii Tatălui Cerescsă biruie atât moartea fizică, cât şi pe cea spirituală. Puteţi să-i încurajaţi pecursanţi să noteze asocierea frecventă dintre cădere şi ispăşire pe măsură cestudiază din scripturile lor. Puteţi să împărtăşiţi acest citat: „O asociere este orelaţie sau legătură între idei, oameni, lucruri sau evenimente… Identificarea cuajutorul rugăciunii, învăţarea despre şi cugetarea asupra unor astfel deasocieri… aduce înţelegere prin inspiraţie şi comori de cunoaştere ascunse”[David A. Bednar, „Un rezervor de apă vie” (seară la gura sobei pentru tineriiadulţi organizată de Sistemul Educaţional al Bisericii, 4 febr. 2007), p. 4, lds.org/media-library].)

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarele, care sunt o continuare adeclaraţiei vârstnicului Ballard:

„Nathan, fiind luat aşa de brusc din existenţa noastră pământeană, a îndreptatinimile şi minţile noastre către ispăşirea Domnului Isus Hristos …

Naşterea minunată a Salvatorului, viaţa Sa, Ispăşirea Sa în Grădina Ghetsimani,suferinţa de pe cruce, punerea Lui în mormântul lui Iosif şi învierea Lui glorioasă,toate au devenit o realitate înnoită pentru noi. Învierea Salvatorului ne asigură penoi toţi că, într-o zi, Îl vom urma pe El şi vom trece prin experienţa propriei

noastre învieri. Ce pace, ce alinare este acest măreţ dar care vine prin harul de iubire al lui IsusHristos, Salvatorul şi Mântuitorul întregii omeniri. Datorită Lui, noi ştim că putem fi cu Nathan dinnou” („Ispăşirea şi valoarea fiecărui suflet” p. 84).

• În ce mod felul în care familia vârstnicului Ballard a reacţionat faţă de moarteaunui membru al familiei arată cum ispăşirea lui Isus Hristos poate ajuta familiilesă facă faţă efectelor universale ale căderii?

• Ce face ispăşirea posibil pentru familia lui Nathan şi pentru familiile fiecăruiadintre noi în eternitate?

Acordaţi cursanţilor un moment pentru a medita asupra următoarei întrebăriînainte să-i rugaţi să răspundă:

• În ce moduri ispăşirea lui Hristos v-a ajutat familia să depăşească unele dintreefectele căderii? (Ca parte a discuţiei, explicaţi că doar cei care au fost făcuţiperfecţi prin puterea ispăşirii lui Isus Hristos vor putea să trăiască împreună îneternitate, fiind căsătoriţi şi în cadrul unei familii.

LECŢIA 4

19

© Busath.com

Încheiaţi expunând această declaraţie a surorii Julie B. Beck, fostă preşedintăgenerală a Societăţii de Alinare, şi rugând un cursant să o citească:

„În Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, avem o teologie desprefamilie care este bazată pe creare, cădere şi ispăşire. Crearea pământului aasigurat un loc în care familiile puteau trăi. Dumnezeu a creat un bărbat şi ofemeie care reprezintă cele două jumătăţi esenţiale ale unei familii. Era parte aplanului Tatălui Ceresc ca Adam şi Eva să fie pecetluiţi şi să formeze ofamilie eternă.

Căderea a oferit o cale prin care familia să crească. Adam şi Eva erauconducătorii familiei, care au ales să aibă o experienţă muritoare. Căderea a făcut posibil ca ei săaibă fii şi fiice.

Ispăşirea a permis ca familia să fie pecetluită împreună pentru eternitate. Aceasta permitefamiliilor să aibă parte de creştere şi perfecţionare eterne. Planul fericirii, numit şi planul salvării,a fost un plan creat pentru familii” („Teaching the Doctrine of the Family”, Ensign, mart. 2011,p. 12).

Încurajaţi cursanţii să se gândească la mărturiile lor despre creare, cădere şi ispăşireşi la ceea ce pot să facă pentru a permite ca puterea ispăşirii să fie o forţă mai mareîn vieţile lor şi în vieţile membrilor familiilor lor.

Materiale de citit pentru cursanţi• Moise 1:27-39; 3:16-17; 5:6-12; 2 Nefi 2:19-25; 9:6-12; Doctrină şi legăminte

49:15-17.

• Julie B. Beck, „Teaching the Doctrine of the Family”, Ensign, mart. 2011,p. 12-17.

LECŢIA 4

20

LECŢIA 5

Starea din viaţa muritoareIntroducereÎn lumea premuritoare, am „acceptat planul [Tatălui Ceresc]prin care copiii Lui puteau să obţină un trup fizic şi să câştigeexperienţă pământească pentru a progresa către perfecţiune”(„Familia: o declaraţie oficială către lume”, Ensign sauLiahona, nov. 2010, p. 129). Trupurile noastre muritoare

reprezintă o mare binecuvântare; cu toate acestea, sunt ţintamultor ispite ale lui Satana. Prin intermediul ispăşirii lui IsusHristos putem învinge aceste ispite şi ne putem întoarce laTatăl Ceresc.

Lecturi suplimentare• David A. Bednar, „Things as They Really Are”, Ensign, iun. 2010, p. 16-25.

• David A. Bednar, „Ispăşirea şi călătoria prin viaţa muritoare”, Liahona, apr. 2012,p. 12-19.

Sugestii pentru predare2 Nefi 2:27-29; Avraam 3:25Experinţa din viaţa muritoare este esenţială pentru viaţa eternăExpuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare:

„Ne-am gândit vreodată serios de ce este atât de important să avem un trupfizic? Înţelegem cu adevărat de ce faptul de a avea un trup este atât de importantîn planul fericirii întocmit de Tatăl Ceresc? Oferim acest răspuns atât de des şi înmod obişnuit, încât nu reuşim să recunoaştem adevărata sa importanţă? Aş dorisă cugetăm mai mult asupra acestei întrebări care are o importanţă eternă, şianume, de ce este un trup atât de important. În cele din urmă acest răspuns

influenţează tot ceea ce facem” („Ye Are the Temple of God”, Ensign, sept. 2001, p. 14).

• Potrivit celor declarate de vârstnicul Bednar, de ce trebuie să căutăm săînţelegem motivul pentru care trupul nostru fizic este important?

Invitaţi cursanţii să scrie un răspuns la întrebarea de mai jos. Pe măsură cecontinuaţi lecţia, încurajaţi-i să noteze gânduri şi idei suplimentare.

• De ce este trupul nostru fizic atât de important în planul fericirii întocmit deTatăl Ceresc?

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, al treilea paragraf din „Familia: o declaraţieoficială către lume” şi să caute afirmaţia care explică de ce un trup fizic este necesarpentru progresul nostru etern.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului DavidA. Bednar. Rugaţi membrii clasei să asculte motivele pentru care trupul nostru esteesenţial în planul întocmit de Tatăl Ceresc. Oferiţi fiecărui cursant un exemplar alacestei declaraţii înainte ca aceasta să fie citită.

21

„Trupul noastru fizic face posibile multe experienţe profunde şi intense, pe carepur şi simplu nu le-am fi putut obţine în starea noastră premuritoare. PreşedinteleBoyd K. Packer ne-a învăţat că «spiritul şi trupul nostru sunt îmbinate în aşa fel,încât trupul nostru devine un instrument al minţii şi temelia caracterului nostru”[„The Instrument of Your Mind and the Foundation of Your Character”(Cuvântare adresată în cadrul unei seri la gura sobei la Universitatea Brigham

Young în data de 2 febr. 2003), speeches.byu.edu]. Astfel, relaţiile noastre cu alţi oameni,capacitatea noastră de a recunoaşte adevărul şi de a acţiona în conformitate cu el şi capacitateade a ne supune principiilor şi rânduielilor Evangheliei lui Isus Hristos sunt amplificate printrupurile noastre fizice. În şcoala vieţii muritoare, noi avem parte de tandreţe, dragoste, bunătate,fericire, tristeţe, dezamăgire, durere şi chiar de provocările limitelor fizice în moduri care nepregătesc pentru eternitate. Simplu spus, sunt lecţii pe care trebuie să le învăţăm şi experienţe pecare trebuie să le trăim aşa cum spune scriptura „în ce priveşte trupul” (1 Nefi 19:6; Alma7:12-13)” („Things as They Really Are”, Ensign, iun. 2010, p. 16).

• Ce ne-a învăţat vârstnicul Bednar referitor la motivele pentru care este necesarun trup fizic pentru progresul nostru etern? (Deşi răspunsurile pot varia,subliniaţi acest adevăr: Având un trup fizic, avem parte de experienţespecifice vieţii muritoare care ne pot pregăti pentru eternitate.)

• În ce moduri sunt trupurile noastre „un instrument al minţii şi temeliacaracterului nostru”?

• În ce mod este „capacitatea de a ne supune principiilor şi rânduielilorEvangheliei lui Isus Hristos… [amplificată] prin trupurile noastre fizice”?(Răspunsuri posibile le includ pe următoarele: Un trup fizic ne permite să nesupunem poruncii să ne înmulţim şi să umplem pământul. Un trup ne permitesă avem parte de bucuria faptului de a trăi în cadrul unei familii, unde învăţămşi punem în practică principii ale Evangheliei în cămin – de exemplu, învăţămcum să ne controlăm comportamentul în familie.)

Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din Avraam 3:25 şi 2 Nefi2:27-29 în timp ce membrii clasei caută moduri în care aceste fragmente dinscripuri ne ajută să înţelegem mai bine scopurile pentru care avem un trup.

• Deşi faptul de a avea un trup reprezintă o mare binecuvântare, în ce mod esteaceasta şi parte a testului din viaţa muritoare? (Multe dintre ispitele lui Satanasunt amplificate deoarece avem trup.)

• În ce mod faptul de a alege „voinţa trupului” îi dă diavolului „putere săînrobească”?

Mosia 3:19; Moise 6:49, 53-55„Căci omul prin firea lui este un duşman al lui Dumnezeu”Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moise 6:53-54 şi rugaţi membrii clasei săcaute şi, apoi, să explice ce ne învaţă aceste versete despre starea noastră de lanaştere. Menţionaţi că, în acest context, termenul „puri” înseamnă liberi deconsecinţele încălcării lui Adam.

Apoi, rugaţi un cursant să citească Moise 6:49 şi 55 şi adresaţi membrilor claseiurmătoarele întrebări:

LECŢIA 5

22

• Ce ne învaţă aceste versete despre modul în care căderea lui Adam şi a Evei neafectează de-a lungul vieţii noastre muritoare? (Atunci când cedăm ispitelor luiSatana, gustăm din consecinţele amare ale alegerilor noastre de a fi carnali,senzuali şi diabolici. Puteţi face referire la Eter 3:2, care ne învaţă că, „din cauzacăderii, firile noastre au devenit rele fără întrerupere”.)

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, primele rânduri din Mosia 3:19. Scrieţiurmătoarele întrebări pe tablă:

Ce este omul firesc?

De ce este omul firesc un duşman al lui Dumnezeu?

Acordaţi cursanţilor câteva minute pentru a căuta răspunsuri la aceste întrebări şipentru a înţelege mai bine expresia „omul firesc” studiind notele de subsol de laversetul 19 (în special nota de subsol a, precum şi alte fragmente din scripturi lacare se face referire în notele de subsol). După ce le-aţi acordat timp suficient,dicutaţi ceea ce au găsit. Subliniaţi faptul că aceată expresie descrie o stare care seaplică în mod egal atât bărbaţilor, cât şi femeilor.

• Dacă o persoană are caracteristicile unui om firesc, ce efect poate să aibă acestlucru asupra unei căsătorii sau unei familii?

Rugaţi acelaşi cursant să termine de citit Mosia 3:19 şi rugaţi membrii clasei săcaute un principiu în legătură cu modul în care putem să biruim omul firesc. (Pemăsură ce cursanţii răspund, scrieţi acest principiu pe tablă: Acceptând ispăşirealui Isus Hristos şi supunându-ne chemărilor Spiritului Sfânt, putem săînlăturăm omul firesc şi să devenim un sfânt.)

Explicaţi că, în acest context, a ne supune înseamnă a asculta sau a cedaîndemnurilor Duhului Sfânt.)

• Cum poate un om să discearnă ceea ce Duhul Sfânt îl îndeamnă să facă?

• Puteţi să împărtăşiţi o experienţă care să nu fie prea personală, în care DuhulSfânt v-a îndemnat să înlăturaţi omul firesc?

Depuneţi mărturie că, atunci când ne supunem chemărilor Spiritului Sfânt,dobândim acces la puterea ispăşirii.

Mosia 3:19; 16:3-6Accesarea puterii ispăşirii lui HristosRugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 16:3-6 în timp ce membrii claseiurmăreasc în scripturile lor şi caută ce ne va ajuta să biruim efectele căderii în viaţanoastră.

• Ce prevedere din planul Tatălui Ceresc ne permite să învingem natura noastrădecăzută? (Scrieţi următoarea doctrină pe tablă: Prin ispăşirea lui Isus Hristosputem să fim mântuiţi de la starea noastră decăzută şi pierdută.)

LECŢIA 5

23

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului David A. Bednar şi invitaţi un cursantsă o citească cu glas tare:

„Fiecare poftă, dorinţă, tendinţă şi impuls al omului firesc poate fi învinsă prinispăşirea lui Isus Hristos. Ne aflăm aici, pe pământ, pentru a dezvolta calităţiasemănătoare cu ale lui Dumnezeu şi pentru a pune frâu tuturor pasiunilor cărnii(„Noi credem în păstrarea castităţii”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 43).

Explicaţi cursanţilor că, atunci când avem credinţă în ispăşire, primim harul lui IsusHristos, făcut posibil prin sacrificiul Său ispăşitor. Semnificaţia principală acuvântului har este „resursă divină de ajutor sau tărie acordată prin mila şidragostea generoase ale lui Isus Hristos”. Este o „putere care întăreşte” şi ne ajutăsă ne pocăim şi să dezvoltăm atribute pe care nu le putem dezvolta singuri (veziBible Dictionary, „Grace”). Pentru a ajuta cursanţii să identifice atributeasemănătoare cu ce ale lui Hristos pe care trebuie să le dezvoltăm, rugaţi-i sărecapituleze calităţile care ne ajută să devenim sfinţi enumerate în Mosia 3:19.

• În ce mod v-a ajutat Salvatorul să dezvoltaţi unul dintre atributele enumerate înMosia 3:19?

• În ce mod aţi văzut oameni care au unul sau mai multe dintre aceste atribute căsunt o binecuvântare pentru familiile lor?

• În ce mod faptul de a dezvolta unul sau mai multe dintre aceste atribute, cuajutorul puterii care întăreşte a harului Salvatorului, te ajută să fii un soţ sausoţie, tată sau mamă mai buni?

Explicaţi cursanţilor faptul că fiecare dintre noi are de răspuns la o întrebareimportantă ca urmare a lecţiei de astăzi. Expuneţi următoarea declaraţie avârstnicului David A. Bednar şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare:

„Natura precisă a testului din viaţa muritoare poate fi, deci, rezumată prinurmătoarea întrebare: Voi răspunde înclinaţiilor omului firesc sau mă voi supunechemărilor Spiritului Sfânt şi voi înlătura omul firesc şi voi deveni sfânt prinispăşirea lui Hristos Domnul (vezi Mosia 3:19)? Acesta este testul” („Noi credemîn păstrarea castităţii”, p. 43).

Acordaţi cursanţilor câteva minute pentru a scrie un răspuns la întrebareavârstnicului Bednar. Rugaţi-i să cugete la atribute asemănătoare cu cele ale luiHristos care sunt enumerate în Mosia 3:19 şi faceţi un plan pentru a dezvolta maimult unul dintre aceste atribute.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 2:27-29; Mosia 3:19; 16:3-6; Moise 6:49, 53-55; Avraam 3:25.

• David A. Bednar, „Ispăşirea şi călătoria prin viaţa muritoare”, Liahona, apr. 2012,p. 12-19.

LECŢIA 5

24

LECŢIA 6

Familia este esenţială înplanul Tatălui Ceresc

IntroducereProfeţii şi apostolii moderni au declarat faptul că „familia[este] esenţială pentru planul Creatorului cu privire ladestinul etern al copiilor Lui” („Familia: o declaraţie oficialăcătre lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129). Această

lecţie îi va ajuta pe cursanţi să înţeleagă faptul că, dacă vor fimai „[sârguincioşi] şi [preocupaţi] acasă” (D&L 93:50), ei potsă facă astfel încât familiile lor să aibe un loc esenţial învieţile lor.

Lecturi suplimentare• Robert D. Hales, „The Eternal Family”, Ensign, nov. 1996, p. 64-67.

• David A. Bednar, „Mai sârguincioşi şi preocupaţi acasă”, Ensign sau Liahona,nov. 2009, p. 17-20.

• Manualul 2 – Administrarea Bisericii [2010], 1.1.1, 1.1.4 şi 1.4.1 (dacă estedisponibil).

Sugestii pentru predareFamilia este esenţială pentru planul Tatălui CerescSpuneţi membrilor clasei dumneavoastră faptul că, dintre toate temele care au fostabordate în cuvântările de la conferinţele generale recente, familia este una dintretemele despre care se discută cel mai des.

• De ce credeţi că vorbesc despre familie atât de des conducătorii Bisericii?

Scrieţi, pe tablă, adevărul de mai jos extras din declaraţia despre familie şi rugaţicursanţii să împărtăşească ceea ce înseamnă pentru ei.

„Familia este esenţială pentru planul Creatorului cu privire la destinul etern alcopiilor Lui”.

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine ce înseamnă modul încare familia este esenţială pentru destinul nostru etern, împărţiţi

exemplare ale foii de prezentare care se găseşte la sfârşitul acestei lecţii. Împărţiţimembrii clasei în grupuri mici. Repartizaţi fiecărui grup să citească una dintre celetrei secţiuni ale foii de prezentare şi să discute întrebările incluse. Asiguraţi-vă defaptul că fiecare secţiune este repartizată.

După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cel puţin o persoană să împărtăşească,pentru fiecare secţiune a foii de prezentare, un rezumat al discuţiilor pe care le-auavut în grupul lor. Depuneţi mărturie despre următorul adevăr: Familia este o

25

parte esenţială în planul lui Dumnezeu, în viaţa premuritoare, muritoare şieternă.

• Ce experienţe v-au ajutat să simţiţi importanţa esenţială a familiei în planulTatălui Ceresc?

Doctrină şi legăminte 93:39-50Să facem din familie o prioritatePregătiţi cursanţii să înveţe din Doctrină şi legăminte 93 explicând faptul că aceastăsecţiune înregistrează, printre alte lucruri, instrucţiunile Domnului despreimportanţa faptului de a creşte copiii în „lumină şi în adevăr” şi de a face dinfamiliile noastre o prioritate. Scrieţi următoarele referinţe pe tablă:

Doctrină şi legăminte 93:39-43

Doctrină şi legăminte 93:44


Doctrină şi legăminte 93:50

Rugaţi cursanţii să citească cel puţin una dintre referinţe (asiguraţi-vă că fiecarereferinţă este citită de cel puţin un cursant). Rugaţi cursanţii să caute cui se adresaDomnul şi ce instrucţiuni a dat. După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi-i să văspună ce au aflat. Asiguraţi-vă că ei înţeleg faptul că cei patru bărbaţi căroraDomnul S-a adresat erau Prima Preşedinţie şi episcopul Bisericii din Ohio; aşadar,aceste scripturi amintesc tuturor membrilor Bisericii, chiar şi celor care au poziţii deconducere, să facă din familiile lor o prioritate. Le puteţi sugera cursanţilor sămarcheze lucrurile care se repetă sau modelul care se găseşte în aceste versete –membrii Bisericii ar trebui „[să-şi] pună în ordine” familiile lor (vezi versetele 43, 44şi 50).

• Potrivit celor relatate în versetele 42, 48 şi 50, ce putem să facem pentru a neajuta familiile să fie în ordine? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul adevăr:învăţaţi copiii despre lumină şi adevăr, să se pocăiască, să abandoneze lucrurilenedrepte, să fie mai sârguincioşi şi preocupaţi acasă şi să se roage întotdeauna.)

Scrieţi, pe tablă, următorul principiu: Ajutăm la îndeplinirea poruncii Domnuluide a face ca familiile noastre să fie în ordine atunci când suntem maipreocupaţi şi sârguincioşi acasă.

• Ce pot să facă tinerii adulţi pentru a fi mai preocupaţi şi sârguincioşi acasă?

Expuneţi declaraţia de mai jos, dintr-o scrisoare scrisă de Prima Preşedinţie în anul1999 şi rugaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Căminul este temelia unei vieţi neprihănite şi nimic altceva nu-l poate înlocui sau nu poate săîndeplinească funcţiile sale esenţiale în îndeplinirea acestei responsabilităţi date de cătreDumnezeu.

LECŢIA 6

26

Îi sfătuim pe părinţi şi pe copii să acorde prioritate maximă rugăciunii în familie, serii în familie,studiului şi învăţării din Evanghelie, precum şi activităţilor de recreere sănătoase. Indiferent decât de meritorii şi adecvate ar fi celelalte obligaţii sau activităţi, acestea nu trebuie să înlocuiascăresponsabilităţile desemnate în mod divin pe care numai părinţii şi familiile le pot îndeplini înmod corespunzător” (Scrisoare din partea Primei Preşedinţii, 11 febr. 1999, citată în Manualul 2:Administrarea Bisericii [2010], 1.4.1).

• Din experienţa voastră, care sunt unele dintre „funcţiile sale esenţiale” şi„responsabilităţile desemnate în mod divin” care pot fi îndeplinite cel mai bineîn cadrul familiei?

Expuneţi declaraţia de mai jos şi încurajaţi cursanţii să se gândească labinecuvântările care vin atunci când fiecare membru al familiei caută să-şiîndeplinească responsabilităţile în cadrul familiei desemnate în mod divin.

„Indiferent de locul în care trăiesc membrii Bisericii, ei trebuie să întemeieze un cămin în careSpiritul este prezent …

Un cămin cu părinţi iubitori şi fideli este mediul în care nevoile spirituale şi fizice ale copiilor suntsatisfăcute cel mai eficient. Un cămin clădit pe baza învăţăturilor lui Hristos le oferă adulţilor şicopiilor un loc de protecţie împotriva păcatului, un refugiu faţă de lume, vindecare de suferinţeafective şi de alt fel de suferinţe, precum şi dragoste sinceră şi devotată” (Manualul 2:Administrarea Bisericii, 1.4.1).

• Cum ajutaţi la crearea unui cămin centrat pe Hristos pentru familia voastră?

• Ce schimbare în bine aduce acest lucru în familia voastră?

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare:

„Faceţi ca tot ce realizaţi în afara căminului să depindă şi să sprijine ceea ce seîntâmplă în interiorul căminului dumneavoastră. Amintiţi-vă sfatul preşedinteluiHarold B. Lee, anume că «cea mai importantă lucrare… pe care o veţi facevreodată va fi cea între pereţii propriilor dumneavoastră cămine»… şi de celnepieritor al preşedintelui David O. McKay: «Niciun alt succes nu poate compensaeşecul în cadrul căminului» („Pentru ca cei rătăciţi să poată fi găsiţi”, Ensign sau

Liahona, mai 2012, p. 99).

Oferiţi cursanţilor un moment pentru a nota câteva lucruri pe care le pot facepentru a fi mai preocupaţi şi sârguincioşi acasă şi pentru a face din familiile lor oparte esenţială a vieţilor lor. Încurajaţi cursanţii să stabilească un ţel din a pune înpractică una dintre ideile pe care le-au notat. Depuneţi mărturie că, pe măsură cevor acţiona potrivit ţelului lor, Domnul îi va întări din punct de vedere spiritual şi îiva ajuta să vadă modul în care acţiunile lor întăresc, de asemenea, familiile lor.

Materiale de citit pentru cursanţi• Doctrină şi legăminte 93:39-50.

LECŢIA 6

27

• Robert D. Hales, „The Eternal Family”, Ensign, nov. 1996, p. 64-67.

LECŢIA 6

28

FAMIL IA ETERNĂ – LECŢIA 6

© 2

015

INTE

LLEC

TUAL

RES

ERVE

, INC

. TO

ATE

DREP

TURI

LE R

EZER

VATE

.

Familia nostră în eternitate

„Planul divin al fericirii face posibil ca relaţiile de familie să continue şi după moarte” „Familia: o declaraţie oficială către lume” (Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129).

„În timp ce salvarea noastră individuală depinde de supunerea noastră în mod individual, este la fel de impor-tant să înţelegem că fiecare dintre noi este o parte importantă şi necesară a unei familii şi că cele mai măreţe binecuvântări pot fi primite numai în cadrul unui familii eterne. Atunci când familiile funcţionează aşa cum au fost concepute de Dumnezeu, relaţiile din cadrul lor sunt cele mai valoroase lucruri din viaţa muritoare. Planul Tatălui prevede că dragostea şi legăturile de familie vor continua în eternităţi. Faptul de a face parte dintr- o familie implică marea responsabilitate de a avea grijă, de a iubi, de a ajuta şi de a întări pe fiecare membru al

familiei, astfel încât toţi să poată îndura până la sfârşit în viaţa muritoare şi să fie împreună în eternitate. Nu este suficient să ne salvăm pe noi înşine. Este tot atât de important ca părinţii, fraţii şi surorile să fie salvaţi în cadrul familiilor noastre. Dacă ne întoarcem singuri acasă la Tatăl nostru Ceresc, vom fi întrebaţi: «Unde este restul familiei?». De aceea predicăm faptul că familiile sunt pentru totdeauna. Natura eternă a unei persoane devine natura eternă a familiei” (Robert D. Hales, „The Eternal Family”, Ensign, nov. 1996, p. 65).

Întrebări de discutat:

• În ce moduri este familia o parte esenţială a destinului nostru etern?

• Care sunt unele dintre faptele neprihănite pe care membrii familiei le pot face pentru a ajuta la obţinerea salvării lor şi a altora?

• Când v- a înălţat sau v- a întărit un membru al familiei într- un mod în care v- a inspirat să înduraţi până la sfârşit?

LECŢIA 7

Căsătoria dintre un bărbatşi o femeie este rânduită deDumnezeu

IntroducereTatăl Ceresc a stabilit modelul divin al căsătoriei prin Adam şiEva în Grădina Edenului. În zilele noastre, Prima Preşedinţieşi Cvorumul celor Doisprezece Apostoli au confirmat acestmodel declarând: „Căsătoria dintre un bărbat şi o femeie

este rânduită de Dumnezeu” („Familia: o declaraţie oficialăcătre lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129). Cu toatecă legile oamenilor pot să încerce să schimbe aceastădefiniţie, legile lui Dumnezeu rămân la fel pentru totdeauna.

Lecturi suplimentare• D. Todd Christofferson, „De ce căsătoria, de ce familia”, Ensign sau Liahona, mai

2015, p. 50-53.

• Dallin H. Oaks, „Să nu ai alţi dumnezei”. Ensign sau Liahona, nov. 2013,p. 72-75.

• Sheri L. Dew, „It Is Not Good for Man or Woman to Be Alone”, Ensign, nov.2001, p. 12-14.

• „The Divine Institution of Marriage”, mormonnewsroom.org/article/the-divine-institution-of-marriage.

• Gospel Topics, „Same-Sex Marriage (Căsătoria dintre persoanele de acelaşisex)” , lds.org/topics.

Sugestii pentru predareDoctrină şi legăminte 49:15-17; Moise 3:21-24Căsătoria dintre un bărbat şi o femeie este rânduită de DumnezeuScrieţi, pe tablă, următoarea doctrină: „Căsătoria dintre un bărbat şi o femeieeste rânduită de Dumnezeu”. Întrebaţi cursanţii ce înseamnă cuvântul rânduită înaceastă propoziţie. (Răspunsuri posibile le includ pe următoarele: a hotărî, aporunci sau a desemna în virtutea unei autorităţi superioare.) Întrebaţi cursanţii înce mod îi ajută această definiţie să înţeleagă semnificaţia doctrinei de pe tablă.Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Doctrină şi legăminte 49:15-17 pentru a afla oformulare scripturală a acestei doctrine.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moise 3:21-24. Rugaţi membrii clasei săcaute ce eveniment important din planului salvării este descris în aceste versete. (Pemăsură ce cursanţii răspund, explicaţi faptul că referirea la coasta lui Adam estesimbolică – Dumnezeu nu a luat o coastă de la Adam. Puteţi sugera cursanţilor săscrie, de asemenea, următoarea definiţie a cuvântului lipi pe marginea propriilorscripturi: „a crea o uniune apropiată, de durată şi neclintită”.)

30

• Ce credeţi că a vrut Dumnezeu să ne înveţe atunci când a descris crearea fizică aEvei în acest mod? (Vârstnicul Russell M. Nelson, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, ne-a învăţat: „Coasta, fiind dintr-o parte, simbolizeazăparteneriatul. Coasta nu simbolizează stăpânire sau servitute, ci o relaţie deegalitate ca parteneri, pentru a lucra şi a trăi unul lângă celălalt” „Lessons fromEve”, Ensign, nov. 1987, p. 87].)

• Ce putem învăţa din Moise 3:24? (Vârstnicul D. Todd Christofferson, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli, a spus faptul că Dumnezeu „i-a unit [peAdam şi pe Eva] ca soţ şi soţie… Nici noi şi nicio altă persoană muritoare nuputem schimba acest ordin divin al căsătoriei. D. Todd Christofferson, „De cecăsătoria, de ce familia”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 52.

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare. Rugaţimembrii clasei să caute cunoştinţe mai profunde cu privire la motivul pentru careDumnezeu a rânduit căsătoria să fie doar între un bărbat şi o femeie.

„După ce pământul a fost creat, Adam a fost pus în Grădina Edenului. Totuşi,este important de remarcat că Dumnezeu a spus: „nu este bine ca omul să fiesingur” (Moise 3:18; vezi, de asemenea, Genesa 2:18) şi Eva a devenit soţia şiajutorul potrivit al lui Adam. A fost nevoie de combinaţia unică a capacităţilorspirituale, mentale şi emoţionale ale bărbatului şi femeii pentru a înfăptui planulfericirii. «Totuşi, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie»

(1 Corinteni 11:11). Bărbatul şi femeia trebuie să înveţe unul de la altul, să se întărească,binecuvânteze şi completeze unul pe celălalt” („Noi credem în păstrarea castităţii”, Ensign sauLiahona, mai 2013, p. 41-42).

• Ţinând cont de înţelegerea pe care o aveţi a planului fericirii al Tatălui Ceresc, dece este căsătoria dintre un bărbat şi o femeie rânduită de El?

Moise 3:18; 5:1-5, 12, 16Soţul şi soţia sunt parteneri egali• Ce valoare are faptul de a urma un model atunci când se face ceva precum un

articol de îmbrăcăminte?

• Ce valoare ar avea faptul de a studia modelul ideal de căsătorie?

Explicaţi faptul că Domnul a arătat modelul unei căsătorii aşa cum ar trebui să fieprin cea a lui Adam şi a Evei. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moise3:18.

• Ce înţelegeţi prin termenul „ajutor potrivit”? („Ajutor” este tradus dincombinaţia a două cuvinte din limba ebraică, unul însemnând a salva sau ascăpa şi celălalt înseamnând a fi puternic. „Potrivit” este tradus dintr-un cuvântîn limba ebraică care sugerează a fi corespunzător şi egal. Aşadar, un „ajutorpotrivit” este un partener egal şi potrivit care are puterea de a salva. Le puteţisugera cursanţilor să scrie această definiţie în scripturile lor, lângă Moise 3:18.Vezi, de asemenea, Howard W. Hunter, „Being a Righteous Husband andFather”, Ensign, nov. 1994, p. 51.)

LECŢIA 7

31

• Ce fel de relaţie sugerează acest termen pentru un soţ şi o soţie? (Rezumaţirăspunsurile cursanţilor scriind, pe tablă, următoarea doctrină: Tatăl Ceresc arânduit ca un soţ şi o soţie să fie parteneri egali.)

• Ce credeţi că înseamnă faptul ca un soţ şi o soţie să fie parteneri egali?

Împărţiţi membrii clasei în grupuri mici de trei sau patru cursanţi. Rugaţi cursanţiisă parcurgă repede Moise 5:1-5, 12 şi 16 şi să caute moduri în care Adam şi Eva aumuncit împreună ca parteneri egali şi să discute ceea ce au găsit în cadrul grupuluidin care fac parte.

Expuneţi următoarele declaraţii ale preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şiale surorii Sheri L. Dew, fostă consilieră în Preşedinţia generală a Societăţii deAlinare. Rugaţi un cursant să le citească cu glas tare:

„În această cronică inspirată [Moise 5:1-2, 4, 12, 16] vedem că Adam şi Evane-au oferit exemplul ideal despre ce înseamnă căsătoria în legământ. Ei aumuncit împreună, au avut copii împreună, s-au rugat împreună şi i-au învăţat pecopiii lor Evanghelia – împreună. Acesta este modelul pe care Dumnezeu Îşidoreşte ca toţi bărbaţii neprihăniţi şi toate femeile neprihănite să-l urmeze”(Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 198).

„Cugetaţi asupra relatărilor scripturale despre Adam şi Eva şi observaţi ceea ceDomnul vă va învăţa care să vă întărească căsătoria [şi] familia… ModeleleTatălui nostru ne ajută să evităm amăgirea. Priviţi către Domnul şi nu către lumepentru ideile şi idealurile dumneavoastră despre bărbaţi şi femei” (Sheri L. Dew,„It Is Not Good for Man or Woman to Be Alone”, Ensign, nov. 2001, p. 14).

• Când aţi văzut un soţ şi o soţie muncind împreună ca parteneri egali?

• În ce mod credeţi că faptul de a înţelege modelul divin al căsătoriei poate să văinfluenţeze viitorul?

Acordaţi cursanţilor câteva minute pentru a face două liste: (1) atitudinile pe care leau în prezent care îi vor conduce către o căsătorie rânduită de Dumnezeu şi (2)atitudinile pe care poate că trebuie să le schimbe pentru a se apropria mai mult deacest ţel. Exprimaţi-vă încrederea că Domnul îi va binecuvânta în eforturile lor.

Mormon 9:9Învăţăturile Domnului despre căsătoria între persoane de acelaşi sex(Notă. Fiţi sensibili faţă de cursanţii care exprimă puncte de vedere diferite înlegătură cu această problemă. Conduceţi discuţia din clasă către declaraţiileautorităţilor generale ale Bisericii.)

• Cum este afectat modelul căsătoriei dat de Dumnezeu atunci când guvernelepromulgă legi care legalizează comportamente care sunt contrare celorprezentate în cadrul acestui model? (Pe măsură ce cursanţii răspund, folosiţiMormon 9:9 pentru a arăta faptul că Dumnezeu şi legile Sale sunt

LECŢIA 7

32

neschimbători. Natura neschimbătoare a lui Dumnezeu ne ajută să avemîncredere şi credinţă în El.

Oferiţi fiecărui cursant un exemplar al următoarei declaraţii a Primei Preşedinţii şi aCvorumului celor Doisprezece Apostoli şi rugaţi cursanţii să caute motivele pentrucare conducătorii Bisericii au vorbit despre subiectul căsătoriei între persoane deacelaşi sex:

„Proceduri legale şi acţiuni legislative din mai multe ţări au recunoscut civil relaţiile de căsătorieîntre persoanele de acelaşi sex şi problema căsătoriei între persoanele de acelaşi sex continuă săfie larg dezbătută. În timp ce ne confruntăm cu această problemă şi cu altele, încurajăm toatepersoanele să-şi amintească scopurile pentru care Tatăl Ceresc a creat pământul şi ne-a oferitşansa de a ne naşte şi a creşte în viaţa muritoare în calitate de copii ai Săi [vezi Genesa 1:27-28;2:24]… Căsătoria dintre un bărbat şi o femeie a fost stabilită de Dumnezeu şi este esenţială înplanul Său pentru copiii Săi şi pentru binele societăţii. Familiile puternice, îndrumate de o mamăşi un tată iubitori, reprezintă instituţia de bază în cadrul căreia sunt educaţi copiii, se insuflăcredinţa şi se transmit generaţiilor viitoare lucrurile care dau putere şi valorile morale care suntimportante pentru civilizaţie şi cruciale pentru salvarea eternă.

Schimbările din legea civilă nu vor schimba, nu pot schimba legea morală stabilită de Dumnezeu.Dumnezeu se aşteaptă ca noi să susţinem şi să ţinem poruncile Sale, indiferent de opiniile şitendinţele diferite din cadrul societăţii. Legea Sa a castităţii este clară: relaţiile sexuale pot avealoc doar între un bărbat şi o femeie care sunt căsătoriţi în mod legal ca soţ şi soţie” (citat dinGospel Topics „Same-Sex Marriage (Căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex)”, lds.org/topics).

• În ce mod faptul de a înţelege planul lui Dumnezeu şi doctrina ne ajută sărecunoaştem importanţa căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie?

Oferiţi, de asemenea, fiecărui cursant un exemplar al declaraţiei de mai jos, careface parte dintr-un document publicat de Biserică şi intitulat „The DivineInstitution of Marriage (Instituţia divină a căsătoriei)”. Rugaţi cursanţii să cautemotive pentru care definiţia căsătoriei, ca fiind între un bărbat şi o femeie, ar trebuisă fie păstrată în legi şi regulamente:

„Căsătoria este mult mai mult decât un contract între două persoane pentru a ratifica afecţiunealor şi a oferi obligaţii reciproce. În schimb, căsătoria este o instituţie vitală pentru a creşte copii şia-i învăţa să devină adulţi responsabili. De-a lungul anilor, guvernele de toate felurile aurecunoscut căsătoria ca fiind o instituţie esenţială pentru a păstra stabilitatea socială şi pentruperpetuarea vieţii. Indiferent dacă căsătoriile au fost realizate ca rânduieli religioase sau caceremonii civile, în aproape fiecare cultură căsătoria a fost protejată şi susţinută de cătreguverne, în primul rând pentru a păstra şi dezvolta instituţia care este cea mai importantă încreşterea copiilor şi învăţarea acestora a valorilor morale care sprijină civilizaţia …

Având în vedere legăturile apropiate care au existat timp îndelungat între căsătorie, procreare,gen şi calitatea de părinte, căsătoriile între persoane de acelaşi sex nu pot fi catalogate pur şisimplu ca acordarea unui nou «drept». Este o redefinire plină de consecinţe a însăşi naturiicăsătoriei. Marchează o schimbare fundamentală în cadrul instituţiei căsătoriei în moduri caresunt contrare scopurilor lui Dumnezeu pentru copiii Săi şi în detrimentul intereselor societăţii petermen lung” („The Divine Institution of Marriage”, mormonnewsroom.org/article/the-divine-institution-of-marriage).

LECŢIA 7

33

• Care sunt unele dintre motivele pentru care societăţile au susţinut în modtradiţional şi au protejat căsătoria dintre un bărbat şi o femeie?

• Cum poate un om să recunoască adevărul poziţiei adoptate de Biserică înlegătură cu această problemă importantă?

Încurajaţi cursanţii să se gândească la modul în care părerile lor reflectă învăţăturilelui Dumnezeu în legătură cu căsătoria aşa cum au fost ele predate de conducătoriiBisericii. Depuneţi-vă mărturia în legătură cu faptul că, dacă noi credem şi susţinemplanul lui Dumnezeu în ce priveşte căsătoria, vom primi binecuvântări eterne.

Materiale de citit pentru cursanţi• Mormon 9:9; Doctrină şi legăminte 49:15-17; Moise 3:18-25; 5:1-16.

• „The Divine Institution of Marriage”, mormonnewsroom.org/article/the-divine-institution-of-marriage.

LECŢIA 7

34

LECŢIA 8

Genul şi identitatea eternăIntroducereGenul nostru a fost stabilit înainte de a ne naşte în viaţamuritoare şi reprezintă o caracteristică esenţială a identităţiinoastre eterne. Conducătorii Bisericii fac deosebirea dintreatracţia între persoane de acelaşi gen, care nu este un păcat,şi comportamentul homosexual, care este considerat un

păcat deoarece este contrar planului Tatălui Ceresc pentruexaltarea noastră. Această lecţie îi va ajuta pe cursanţi săvadă modul în care profeţii fac distincţia între aceste lucruri şisă recunoască faptul că toţi copii lui Dumnezeu sunt iubiţi înmod egal şi merită să fie trataţi cu dragoste şi amabilitate.

Lecturi suplimentare• Robert D. Hales, „The Plan of Salvation: A Sacred Treasure of Knowledge to

Guide Us”, Ensign, oct. 2015.

• Jeffrey R. Holland, „Să-i ajutăm pe cei care se luptă cu atracţia pentru cei deacelaşi gen cu ei”, Liahona oct. 2007, p. 40-43.

• Dallin H. Oaks, „Same-Gender Attraction”, Ensign, oct. 1995, p. 7-14.

• Gospel Topics, „Same-Sex Attraction (Atracţia faţă de persoanele de acelaşisex)”, lds.org/topics.

• „Love One Another: A Discussion on Same-Sex Attraction”,mormonsandgays.org. Dacă cursanţii pun întrebări despre regulile Bisericiiprivind homosexualitatea, vă rugăm să îi îndrumaţi către acest site web oficial alBisericii.

Sugestii pentru predareDoctrină şi legăminte 76:24; Moise 2:27; „Familia: o declaraţie oficialăcătre lume”Genul este o parte esenţială a identităţii noastre eterneRugaţi trei cursanţi să citească, cu glas tare, Doctrină şi legăminte 76:24, Moise 2:27şi al doilea paragraf din „Familia: o declaraţie oficială către lume” (Ensign sauLiahona, nov. 2010, p. 129). Rugaţi membrii clasei să cugete la lucrurile pe careaceste surse le propovăduiesc sau sugerează în legătură cu genul.

• Cum aţi rezuma ce ne învaţă aceste surse despre identitatea noastră eternă?(Cursanţii trebuie să înţeleagă următorele: Genul nostru reprezintă ocaracteristică esenţială a identităţii noastre eterne şi scopului nostruetern.)

• De ce este important ca noi să înţelegem faptul că genul nostru este ocaracteristică pe care am avut-o cu mult timp înainte de a veni pe pământ? (Întimp ce cursanţii răspund, puteţi să împărtăşiţi următoarea declaraţie apreşedintelui Joseph Fielding Smith [1876-1972]: „În Genesa citim: «Dumnezeua creat pe om după chipul Său, l-a creat după chipul lui Dumnezeu; partebărbătească şi parte femeiască i-a făcut» [Genesa 1:27; caractere cursiveadăugate]. Nu este posibil de crezut faptul că spiritele femeilor au fost create

35

după chipul unei «Mame Cereşti»?” Answers to Gospel Questions, compilaţierealizată de Joseph Fielding Smith jr., 5 volume (1957–1966), 3:144.

• În ce mod faptul de a înţelege natura eternă a genului ne ajută să trăim înarmonie cu planul fericirii întocmit de Tatăl Ceresc, chiar şi atunci cândsocietatea acceptă, câteodată, standarde de comportament foarte diferite?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, împărtăşiţi declaraţiadoctrinară de mai jos a vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli. Citiţi fiecare paragraf pe rând şi discutaţi despre ceea ce neînvaţă în legătură cu modul în care comportamentul homosexual este contrarplanului întocmit de Tatăl Ceresc pentru exaltarea copiilor Săi.

„Scopul vieţii muritoare şi misiunea Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zileledin Urmă este să-i pregătească pe fiii şi fiicele lui Dumnezeu pentru destinul lor –să devină precum părinţii noştri cereşti.

Destinul nostru etern – exaltarea în împărăţia celestială – este făcut posibil doarprin ispăşirea lui Isus Hristos (prin care am devenit şi putem rămâne «inocenţiînaintea lui Dumnezeu» [D&L 93:38]) şi este disponibil doar unui bărbat şi unei

femei care au intrat în legămintele unei căsătorii eterne într-un templu al lui Dumnezeu şi au fostfideli acestora (vezi D&L 131:1-4; 132) …

Deoarece Satana doreşte ca «toţi oamenii să fie nenorociţi la fel ca şi el» (2 Nefi 2:27), cele maimari eforturi ale sale sunt îndreptate spre încurajarea acelor decizii şi acţiuni care vor zădărniciplanul lui Dumnezeu pentru copii Săi. El caută să submineze principiul responsabilităţiiindividuale, să ne convingă să folosim în mod greşit puterile noastre sacre de procreare, sădescurajeze căsătoria şi aducerea pe lume a copiilor de către bărbaţi demni şi femei demne şi săcreeze confuzie cu privire la ceea ce înseamnă să fii bărbat sau femeie” („Same-GenderAttraction”, Ensign, oct. 1995, p. 7-8).

Doctrină şi legăminte 59:6Biserica face deosebirea dintre atracţia faţă de persoane de acelaşi sex şicomportamentul homosexualOferiţi fiecărui cursant un exemplar al următoarei declaraţii a vârstnicului Jeffery R.Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugaţi cursanţii să studiezedeclaraţia şi să caute principiile pe care vârstnicul Holland ni le împărtăşeşte înlegătură cu cei care sunt atraşi de alte persoane de acelaşi sex şi despre cum să lerăspundem acestora cu dragoste.

„Un tânăr băiat plăcut, care nu avea mult peste 20 de ani, stătea în faţa mea.Avea un zâmbet atrăgător, cu toate că nu a zâmbit prea des în timpul discuţieinoastre. Ceea ce mi-a atras cel mai mult atenţia era durerea din ochii lui.

«Nu ştiu dacă ar trebui să rămân membru al Bisericii», a spus el. «Nu cred căsunt demn.»

«De ce nu ai fi demn?», am întrebat.

«Sunt homosexual.»

Presupun că a crezut că voi fi surprins. Nu am fost. «Şi…?», l-am întrebat.

LECŢIA 8

36

Am putut vedea o urmă de uşurare pe faţa lui când a simţit compasiunea mea continuă. «Nusunt atras de femei. Sunt atras de bărbaţi. Am încercat să ignor acest sentiment sau să-lschimb, dar…»

A oftat. «De ce sunt aşa? Sentimentele sunt foarte reale.»

Am făcut o pauză, apoi, i-am spus: «Îmi trebuie mai multe informaţii înainte de a-ţi da un sfat. Îţivoi spune că atracţia pentru cei de acelaşi sex nu este un păcat, dar să acţionezi conform acestorsentimente este – chiar la fel cum este cu sentimentele heterosexuale. Ai încălcat legeacastităţii?».

A dat din cap în sens negativ. «Nu, nu am încălcat-o.»

Acum eu am fost cel care m-am simţit uşurat. «Îţi mulţumesc că vrei să rezolvi aceastăproblemă», am spus. «Îţi trebuie curaj şi te felicit că te-ai păstrat curat.

Cât despre întrebarea de ce simţi aşa cum simţi, nu pot răspunde la ea. Pot fi implicaţi mai mulţifactori şi pot fi tot atât de diferiţi pe cât de diferiţi sunt oamenii. S-ar putea să nu cunoaştemniciodată în această viaţă unele lucruri, inclusiv cauza sentimentelor noastre. Dar să ştii de cesimţi aşa cum simţi nu este la fel de important ca faptul de a şti că nu trebuie să păcătuieşti.Dacă viaţa ta este în armonie cu poruncile, atunci eşti demn să slujeşti în Biserică, să te bucuridin plin de toate drepturile ca şi ceilalţi membri, să mergi la templu şi să primeşti toatebinecuvântările ispăşirii Salvatorului.»

S-a îndreptat în scaun. Am continuat: «Nu te tratezi bine când te identifici tu însuţi în primul rânddupă orientarea ta sexuală. Aceea nu este singura ta caracteristică, aşa că nu-i da o atenţieexcesivă. Mai întâi de toate, eşti un fiu al lui Dumnezeu şi El te iubeşte»” („Să-i ajutăm pe ceicare se luptă cu atracţia pentru cei de acelaşi gen cu ei”, Liahona oct. 2007, p. 40.

• Ce principii aţi identificat în sfatul dat de vârstnicul Holland?

Scrieţi, pe tablă, cu caractere aldine, principiile de mai jos pe măsură ce cursanţii leîmpărtăşesc şi discutaţi despre ele dând dovadă de sensibilitate.

• Putem simţi dragostea lui Dumnezeu atunci când ne concentrăm asupraidentităţii noastre ca fii şi fiice ale Sale.

• Să fii atras de persoane de acelaşi gen nu este o încălcare a legii castităţii,însă să acţionezi potrivit acelei atracţii este. Împărtăşiţi Doctrină şi legăminte59:6: „Să nu… comiţi adulter… [sau] nimic asemănător”, subliniind faptul că„nimic asemănător” se referă la orice fel de intimitate sexuală în afaralegământului căsătoriei. Comportamentul homosexual este un păcat, la fel cumrelaţiile heterosexuale în afara căsătoriei sunt un păcat. Oricine care a luat partela orice fel de păcat sexual poate fi iertat prin pocăinţă.

• Indiferent de motivele pentru care unele persoane sunt atrase de cei deacelaşi sex, toţi oamenii pot să aleagă să trăiască în armonie cu poruncilelui Dumnezeu. Subliniaţi următoarea declaraţie a vârstnicului Dallin H. Oaks,din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli: „Există atât de multe lucruri pe carenu le înţelegem în legătură cu acest subiect, încât am face bine să neconcentrăm pe ceea ce ştim din cuvântul revelat al lui Dumnezeu. Ceea ce ştimeste că doctrina Bisericii, care spune că relaţiile sexuale trebuie să aibă loc doarîntre un bărbat şi o femeie căsătoriţi, nu s-a schimbat şi nu se schimbă” („WhatNeeds to Change”, mormonsandgays.org).

LECŢIA 8

37

• Atunci când trăim în armonie cu poruncile lui Dumnezeu, ne putembucura de toate privilegiile calităţii de membru al Bisericii şi debinecuvântările ispăşirii Salvatorului. Chiar dacă unii oameni nu aleg faptulde a se simţi atraşi de persoane de acelaşi sex, ei pot alege modul în care vorrăspunde la acea atracţie.

După ce aţi enumerat, pe tablă, aceste principii, adresaţi întrebările:

• În ce moduri pot oferi aceste principii speranţă celor care se simt atraşi depersoane de acelaşi gen?

• Ce alte principii învăţăm din afirmaţiile vârstnicului Holland?

Matei 7:12; Ioan 8:1-11; 15:12Trebuie să-i tratăm pe alţii cu dragoste şi respect(Notă. Pe măsură ce predaţi această secţiune a lecţiei, asiguraţi-vă că subliniaţifaptul că cei care se simt atraşi de persoane de acelaşi sex fără a acţiona potrivitacelor sentimente nu sunt păcătoşi precum femeia prinsă în adulter. Cu toateacestea, modul în care Hristos s-a comportat cu acea femeie este un exemplu almodului în care ar trebui să-i tratăm pe toţi oamenii – indiferent dacă ei comit saunu acte imorale.)

Spuneţi cursanţilor faptul că apostolul Ioan a consemnat o ocazie în care Salvatoruls-a confruntat cu o situaţie foarte delicată. Acordaţi cursanţilor câteva momente săstudieze Ioan 8:1-11 şi să caute modul în care Salvatorul s-a comportat faţă defemeia prinsă în adulter. Ajutaţi cursanţii să găsească lucruri asemănătoare întreaceastă relatare şi propriile atitudini şi acţiuni faţă de cei care se dedau acţiunilorhomosexuale sau imorale adresând următoarele întrebări:

• Ce ne învaţă acţiunile Salvatorului în legătură cu modul în care trebuie să-itratăm pe alţii? (Cu toate că nu a aprobat păcatul femei, El a tratat-o cubunătate şi respect, nu cu cruzime.)

• Cum putem să punem în practică exemplul Salvatorului în ceea ce priveşteatitudinile şi acţiunile noastre faţă de fraţii noştri homosexuali şi surorile noastrelesbiene, indiferent de faptul dacă aceştia au luat parte sau nu la acte imorale?În timp ce cursanţii răspund, scrieţi, pe tablă, următorul principiu: Urmămexemplul Salvatorului atunci când dăm dovadă de empatie faţă de copiiilui Dumnezeu şi îi tratăm cu bunătate şi sensibilitate. (Vezi, de asemenea,Matei 7:12; Ioan 15:12.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare:

„În mod evident, Domnul nu a justificat faptul că femeia a păcătuit. Pur şi simplu,a spus că El nu o condamnă – asta însemnând că El nu va da sentinţa finalăasupra ei în acel moment. Această interpretare este confirmată de ceea ce Le-aspus apoi fariseilor: «Voi judecaţi după înfăţişare; Eu nu judec pe nimeni»(Ioan8:15). Femeii prinse comiţând adulter i-a fost dat timp să se pocăiască, timp carenu i s-ar fi acordat de către cei care doreau să o omoare cu pietre” („«Judge

Not» and Judging”, Ensign, aug. 1999, p. 8).

LECŢIA 8

38

Cursanţilor le-ar putea fi de folos să ştie că, potrivit traducerii lui Joseph Smith aversetului Ioan 8:11, după ce l-a cunoscut pe Salvator, „femeia L-a slăvit peDumnezeu începând din acel moment şi a crezut în numele Său” (din Ioan 8:11,nota de subsol c).

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Quentin L. Cook, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare:

„Nimeni nu ar trebui să fie mai iubitor şi plin de compasiune decât membriiBisericii. Să fim cei dintâi în a arăta dragoste, compasiune şi a oferi ajutor. Fie cafamiliile noastre să nu excludă sau să fie lipsite de respect faţă de cei care alegun stil de viaţă diferit ca rezultat al sentimentelor lor faţă de persoane de acelaşisex” („Love One Another: A Discussion on Same-Sex Attraction”,mormonsandgays.org).

Invitaţi cursanţii să-şi evalueze propriile atitudini şi acţiuni faţă de cei care suntatraşi de persoanele de acelaşi sex. Sunt acele atitudini şi acţiuni în armonie cuînvăţăturile şi exemplul Domnului?

• Ce aţi face dacă aţi fi într-un grup în care se fac comentarii peiorative în legăturăcu oameni care se simt atraşi de persoanele de acelaşi sex?

Depuneţi mărturie că, dacă vom da dovadă de mai multă dragoste şi bunătate faţăde fraţii noştri homosexuali şi surorile noastre lesbiene, vieţi pot fi schimbate,familii pot fi vindecate şi oameni care simt că s-au îndepărtat de Biserică pot simţică sunt primiţi cu căldură de către membrii Bisericii. Amintiţi cursanţilor faptul căbinecuvântările ispăşirii lui Isus Hristos sunt disponibile tuturor celor care caută săţină poruncile şi să rămână fideli legămintelor Evangheliei.

Rugaţi cursanţii să se gândească la oamenii pe care îi cunosc care sunt atraşi depersoane de acelaşi sex şi să se gândească la ceea ce vor face pentru a da dovadă demai multă compasiune faţă de aceştia în timp ce susţin legea castităţii datăde Domnul.

Materiale de citit pentru cursanţi• Matei 7:12; Ioan 8:1-11; 15:12; Doctrină şi legăminte 76:24; Moise 2:27; şi al

doilea paragraf din „Familia: o declaraţie oficială către lume”, Ensign sauLiahona, nov 2010, p. 129.

• Jeffrey R. Holland, „Să-i ajutăm pe cei care se luptă cu atracţia pentru cei deacelaşi gen cu ei”, Liahona oct. 2007, p. 40-43.

LECŢIA 8

39

LECŢIA 9

Rolurile şi responsabilităţiledivine ale bărbaţilor

IntroducereCa parte importantă a planului Său al fericirii, Tatăl Ceresc adesemnat bărbaţii să devină soţi şi taţi. Această lecţie seconcentrează asupra responsabilităţilor lor: „Planul divinpentru taţi este de a conduce familiile lor cu dragoste şi

dreptate şi ei sunt răspunzători de asigurarea celor necesarevieţii şi protejarea familiilor lor” („Familia: o declaraţieoficială către lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129).

Lecturi suplimentare• Richard G. Scott, „Binecuvântările eterne ale căsătoriei”, Ensign sau Liahona mai

2011, p. 94-97.

• D. Todd Christofferson, „Să fim bărbaţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2006,p. 46-48.

• Linda K. Burton, „Vom progresa împreună”, Ensign sau Liahona, mai 2015,p. 29-32.

• Howard W. Hunter, „Being a Righteous Husband and Father”, Ensign, nov.1994, p. 66-70.)

• „Chemările sacre de tată şi mamă”, capitolul 15 din Învăţături ale preşedinţilorBisericii: Ezra Taft Benson (2014), p. 207-218.

Sugestii pentru predareEfeseni 5:25Bărbaţii trebuie să se căsătorească şi să aibă grijă de soţiile lorÎncepeţi lecţia adresând următoarele întrebări:

• Ce bărbaţi au avut influenţă în viaţa voastră? De ce au avut influenţă asupravoastră?

Explicaţi faptul că, în cadrul acestei lecţii, se va discuta despre rolurile desemnatebărbatului de Divinitate. Nu există roluri mai importante pentru un bărbat decât celde soţ şi tată. Pe măsură ce bărbaţii caută să-şi îndeplinească rolurile în mod drept,ei devin mai asemănători Tatălui lor din Cer.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Efeseni 5:25.

• Ce principiu învăţaţi din aceast verset din scriptură despre modul în care soţiitrebuie să acţioneze? (Deşi cursanţii pot folosi cuvinte diferite, ei trebuie săînţeleagă următorul principiu: Soţii trebuie să-şi iubească soţiile aşa cumIsus Hristos a iubit Biserica.

• Care sunt unele dintre modurile în care Isus Hristos Îşi arată dragostea pentruBiserică?

40

• Ce pot face soţii pentru a fi asemănători lui Isus Hristos în modul în care-şitratează soţiile?

Expuneţi declaraţi preşedintelui Spencer W. Kimball (1895-1995) şi rugaţi uncursant să o citească cu glas tare.

„Hristos a iubit Biserica şi oamenii ei atât de mult, încât s-a oferit să îndurepersecuţie pentru ei, a suferit jigniri umilitoare pentru ei, a îndurat durere şiabuzuri fizice cu stoicism pentru ei şi, în cele din urmă, şi-a dat viaţa preţioasăpentru ei.

Atunci când soţul este gata să facă la fel pentru familia sa, nu doar soţia, ci toţimembrii familiei vor asculta de glasul său” („Home, the Place to Save Society”,

Ensign, ian. 1975, p. 5).

• Ce gânduri aveţi în timp ce cugetaţi la declaraţia preşedintelui Kimball?

• În ce moduri poate face un tată sacrificii pentru familia lui în zilele noastre?

Depuneţi mărturie despre faptul că Tatăl Ceresc doreşte ca bărbaţii să se străduiascăsă fie soţi neprihăniţi.

Efeseni 5:23; Doctrină şi legăminte 121:36-46Taţii trebuie să prezideze în neprihănireRugaţi cursanţii să caute al şaptelea paragraf din „Familia: o declaraţie oficială cătrelume” pentru a învăţa ceea ce Tatăl Ceresc aşteaptă din partea taţilor.

• Ce înseamnă cuvântul a prezida? (A oferi îndrumare şi instrucţiuni altora.)

• În ce mod faptul de a-şi aminti expresia „planul divin” ajută un bărbat să-şiîndeplinească responsabilităţile pe care Dumnezeu le-a dat taţilor?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine modul în care un tată trebuie săprezideze în căminul său, rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Efeseni 5:23.Apoi, rugaţi un alt cursant să citească următoarea declaraţie a preşedintelui EzraTaft Benson (1899-1994):

„Apostolul Pavel a subliniat faptul că «soţul este capul soţiei, după cum Hristoseste Capul Bisericii» (Efeseni 5:23; caractere cursive adăugate). Acesta estemodelul pe care trebuie să-l urmăm în rolul nostru de a prezida în cadrulcăminului. Nu-L găsim nicăieri pe Salvator să conducă Biserica într-un mod brutalsau fără să dea dovadă de bunătate. Nu-L găsim nicăieri pe Salvator să-Şi tratezeBiserica fără respect sau cu nepăsare. Nu-L găsim nicăieri pe Salvator folosind

forţa sau constrângerea pentru a-Şi îndeplini scopurile. Nicăieri nu-L găsim pe Salvator să facăaltceva decât să edifice, să înalţe spiritual, să aline şi să exalte Biserica… El este modelul pe caretrebuie să-L urmăm când ne conducem spiritual familiile” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii:Ezra Taft Benson [2014], p. 211-212).

• Cum aţi exprima un principiu predat de apostolul Pavel şi de preşedinteleBenson? (Cursanţii trebuie să exprime un principiu precum următorul: Atunci

LECŢIA 9

41

când un bărbat foloseşte preoţia în mod demn în căminul său, poate să-iinfluenţeze în mod drept pe soţia şi copiii săi. În plus, împărtăşiţi acestprincipiu membrilor clasei: Pe măsură ce bărbaţii caută să îndeplinească înmod neprihănit rolurile de soţ şi tată, ei devin mai asemănători Tatălui lordin Cer.)

Pentru a explica mai detaliat modul în care un soţ şi tată trebuie să prezideze încămin, puteţi să împărtăşiţi următoarea declaraţie a preşedintelui Howard W.Hunter (1907-1995):

„Prin însărcinare divină, responsabilitatea de a prezida în cămin aparţinedeţinătorului preoţiei (vezi Moise 4:22). Domnul a dorit ca soţia să fie un ajutorpotrivit pentru bărbat (potrivit înseamnă egal) – adică, o parteneră egală şinecesară a cărei participare trebuie să fie completă. Prezidarea în neprihănirenecesită o responsabilitate împărţită între soţ şi soţie; împreună, acţionaţicunoscând tot ce are legătură cu familia şi implicându-vă în toate aspectele

legate de ea. Când un bărbat acţionează independent de soţia lui sau fără a ţine cont desentimentele şi sfatul soţiei sale în conducerea familiei, înseamnă că el exercită o autoritatenedreaptă” („Being a Righteous Husband and Father”, Ensign, nov. 1994, p. 50-51).

Rugaţi cursanţii să deschidă la Doctrină şi legăminte 121:36-46. Sugeraţi-le sămarcheze următoarele versete drept referinţă suplimentară la Efeseni 5:23, 25.(Ajutaţi cursanţii să dezvolte abilitatea privind studiul scripturilor de a marcareferinţe suplimentare invitându-i să facă acest lucru ori de câte ori este potrivit.)

Acordaţi-le câteve minute pentru a studia Doctrină şi legăminte 121:36-39 şi pentrua se gândi la modul în care felul de conducere descris în aceste versete este opusfelului de conducere pe care Isus Hristos l-a arătat.

• Ce credeţi că înseamnă expresia „drepturile preoţiei”? (Atunci când un bărbatprimeşte preoţia, Dumnezeu îi conferă anumite drepturi şi o anumită autoritate.Bărbatul poate să exercite aceste drepturi numai când acţionează în dreptate.)

• Ce se întâmplă atunci când deţinătorul preoţiei nu trăieşte în dreptate?(Dumnezeu retrage puterile cerului de la acel bărbat şi el nu mai poate săexercite autoritatea preoţiei; Duhului Sfânt este întristat.)

Pentru a înţelege modul în care un tată trebuie să-şi conducă familia, rugaţi câţivacursanţi să citească pe rând, cu glas tare, Doctrină şi legăminte 121:41-46.

• Care sunt unele dintre atributele asemănătoare celor ale lui Hristos descrise înaceste versete? De ce credeţi că un tată care are aceste atribute este capabil săpoată accesa puterile cerului?

• În ce mod aceste atribute asemănătoare celor ale lui Hristos îi ajută pe taţi săprezideze în cadrul familiilor lor? (Puteţi să explicaţi faptul că aceste atributeasemănătoare celor ale lui Hristos ar trebui să fie dezvoltate, de asemenea,de femei.)

• Descrieţi ce sentimente aţi putea avea dacă aţi fi soţia sau copilul unui bărbatcare caută să urmeze exemplul Tatălui Ceresc şi al lui Isus Hristos în felul încare-şi conduce familia.

LECŢIA 9

42

Expuneţi şi împărtăşiţi următoarea declaraţie scrisă de Cvorumul celor DoisprezeceApostoli în anul 1973:

„Calitatea de tată înseamnă responsabilitate de a conduce, cel mai important gen de conducere.Aşa a fost dintotdeauna; astfel va fi întotdeauna. Stimate tată, cu ajutorul şi consilierea şiîncurajarea partenerului tău etern, prezidezi în cadrul căminului. Aceasta nu deoarece eşti cel maidemn sau mai bine pregătit, ci datorită legii şi desemnării [divine]” („Father, Consider YourWays”, Ensign, iun. 2002, p. 16).

• Surori, ce puteţi să faceţi pentru a-i încuraja pe tinerii băieţi să-şi îndeplineascăcu credinţă şi sârguinţă rolurile lor divine şi responsabilităţile în cadrulviitoarelor lor familii?

• Ce aţi putea face acum fiecare dintre voi – atât bărbaţii cât şi femeile – pentru afi mai bine pregătiţi să conduceţi în cadrul viitoarelor voastre familii?

Matei 2:13-16; 1 Timotei 5:8; Doctrină şi legăminte 75:28; 83:2, 4Taţii trebuie să asigure satisfacerea necesităţilor vieţii şi să protejeze familiile lorRugaţi cursanţii să citească 1 Timotei 5:8 şi Doctrină şi legăminte 75:28; 83:2, 4 şi săidentifice o altă îndatorire importantă a taţilor. (Le puteţi sugera cursanţilor sămarcheze aceste fragmente din scripturi drept referinţe suplimentare.)

• De ce credeţi că Domnul aşteaptă ca taţii să asigure familiilor lor cele necesarevieţii? (Pe măsură ce cursanţii răspund, subliniaţi faptul că, în căminele în careexistă o mamă singură, mama poate să asigure cele necesare vieţii.)

• Ce importanţă poate să aibă aceste fragmente pentru un tânăr băiat care nu esteîncă căsătorit?

Rugaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a preşedintelui Gordon B.Hinckley (1910-2008):

„Munciţi pentru a obţine o educaţie. Obţineţi toată instruirea pe care o puteţiobţine. Lumea vă va plăti în mare măsură în funcţie de cât crede că valoraţi… Săasiguraţi cele necesare vieţii este una dintre obligaţiile dumneavoastrăprincipale” („Living Worthy of the Girl You Will Someday Marry”, Ensign, mai1998, p. 50).

Subliniaţi pentru cursanţi faptul că, pentru siguranţa viitoare a familiilor lor, esteesenţial, atât pentru tinerii băieţi, cât şi pentru tinerele fete, să folosească acest timpdin viaţa lor pentru a obţine cât de multă educaţie şi instruire este posibil.

Arătaţi că, în proclamaţia despre familie, conducătorii Bisericii ne-au învăţat că taţiisunt responsabili să asigure cele necesare vieţii şi să protejeze familiile lor.

• Care sunt unele dintre pericolele care ameninţă familiile astăzi?

• În ce mod i-aţi văzut pe taţii neprihăniţi protejându-şi familiile?

LECŢIA 9

43

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Howard W. Hunter şi rugaţi uncursant să o citească cu glas tare:

„Un tată neprihănit îşi protejează copiii acordând din timpul său şi fiind prezentla activităţile şi responsabilităţile lor sociale, educaţionale şi spirituale” („Being aRighteous Husband and Father”, Ensign, nov. 1994, p. 51).

• Cum puteţi pune în practică acest sfat în cadrul viitoarei voastre familii sau înfamilia voastră acum?

Rugaţi cursanţii să se gândească la modul în care vor căuta să-şi întărească şiprotejeze familiile şi, apoi, rugaţi-i să-şi noteze gândurile.

Explicaţi faptul că învăţăm un principiu important din modul în care Iosif a avutgrijă de tânărul Isus. Rugaţi un cursant să citească Matei 2:13-16 şi să caute ce afăcut Iosif pentru a-L proteja pe copilul Hristos de pericol.

Spuneţi cursanţilor că, deşi este puţin probabil să fie nevoiţi să se mute pentru a-şiproteja familiile, ei pot să pună în practică aceste versete analizând câteva detaliiimportante:

• Ce i-a transmis Domnul lui Iosif în versetul 13?

• Când şi cum a răspuns Iosif la această avertizare?

• În ce moduri pot taţii să urmeze exemplul lui Iosif în ceea ce priveşte protejareafamiliilor lor? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă acest principiu: Pe măsură ce taţiicaută şi urmează îndrumările Domnului, ei pot să-şi protejeze mai binefamiliile.)

Bărbaţii şi femeile trebuie să îndeplinească planul DomnuluiExpuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Richard G. Scott, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare:

„Dacă sunteţi un tânăr la vârsta căsătoriei şi nu aţi făcut acest pas, nu pierdeţivremea în căutări fără un scop. Înfruntaţi viaţa şi străduiţi-vă să vă căsătoriţi. Nutreceţi prin această perioadă a vieţii fără să realizaţi nimic. Tineri băieţi, slujiţi cudemnitate în misiune. Faceţi apoi cea mai mare prioritate din găsirea uneipartenere eterne …

Căsătoria oferă cadrul ideal pentru depăşirea oricărei tendinţe spre egoism şiegocentrism. Cred că unul dintre motivele pentru care suntem sfătuiţi să ne căsătorim devreme înviaţă este să evităm dezvoltarea unor trăsături de caracter nepotrivite, care sunt greu deschimbat” („Binecuvântările eterne ale căsătoriei”, Ensign sau Liahona mai 2011, p. 95-97).

• În lumea de astăzi, ce presiuni există asupra tinerilor băieţi şi tinerelor fetepentru a amâna căsătoria?

LECŢIA 9

44

• De ce caută duşmanul să-i distragă pe tinerii băieţi şi tinerele fete de la a urmărisă aibă relaţii care să poată duce la căsătorie şi la a avea copii?

• De ce credeţi că, în mod consecvent, conducătorii Bisericii i-au sfătuit pe tinerisă caute să aibă relaţii care să ducă la căsătorie?

(Notă. În timpul acestei discuţii, fiţi sensibili la faptul că unii tineri băieţi din clasadumneavoastră poate că nu se vor căsători niciodată sau nu vor deveni taţi dincauza unor circumstanţe asupra cărora nu au controlul.)

În timp ce încheiaţi, gândiţi-vă la circumstanţele în care se află cursanţiidumneavoastră. Ce aţi putea să le cereţi tinerilor băieţi să facă pentru a-şi îndepliniobligaţiile de a deveni soţi şi taţi neprihăniţi? Puteţi să-i invitaţi pe toţi cursanţiidumneavoastră să se concentreze pe dezvoltarea unei anumite virtuţi asemănătoarecelei a lui Hristos, precum răbdarea sau exprimarea dragostei pentru alţii, care va fio binecuvântare pentru familiile lor.

Materiale de citit pentru cursanţi• Matei 2:13-16; Efeseni 5:23, 25; 1 Timotei 5:8; Doctrină şi legăminte 75:28;

83:2, 4; 121:36-46.

• D. Todd Christofferson, „Să fim bărbaţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2006,p. 46-48.

LECŢIA 9

45

LECŢIA 10

Rolurile şi responsabilităţiledivine ale femeilor

IntroducereCa parte importantă a planului Său al fericirii, Tatăl Ceresc aoferit femeilor rolurile divine de a fi soţii şi mame. „Familia: odeclaraţie oficială către lume” ne învaţă faptul că „mamele

sunt în primul rând responsabile pentru îngrijirea copiilor” şică taţii şi mamele trebuie să „se ajute unul pe celălalt caparteneri egali” (Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129).

Lecturi suplimentare• Dieter F. Uchtdorf, „The Influence of Righteous Women”, Ensign sept. 2009,

p. 5-9.

• „Understand the Divine Roles of Women”, Ensign, febr. 2009, p. 67.

• „The Women of the Church”, capitolul 20 din Teachings of Presidents of theChurch: Spencer W. Kimball (2006), p. 214-225.

Sugestii pentru predareDoctrină şi legăminte 25:1-3, 10, 13-16Marea influenţă a femeilor sfinte din zilele din urmă neprihănite din ultimele zileExpuneţi următoarea profeţie a preşedintelui Spencer W. Kimball (1895-1985) şirugaţi un cursant să o citească cu glas tare:

„O mare parte din creşterea care va avea loc în Biserică în ultimele zile se vadatora faptului că multe dintre femeile bune din lume… vor fi atrase cătreBiserică în număr mare. Acest lucru se va întâmpla pe măsură ce femeile dinBiserică vor fi exemple de neprihănire şi îşi vor face auzite glasurile şi… vor fiprivite ca fiind diferite şi aparte – în moduri care să arate fericire – faţă defemeile din lume” (Teachings of Presidents of the Church: Spencer W. Kimball

[2006], p. 222-223).

• De ce credeţi că femeile sfinte din zilele din urmă neprihănite vor fi motivulunei creşteri majore a Bisericii?

Pentru a detalia această idee, rugaţi un cursant să caute în Doctrină şi legăminte25:1-3, 10, 13-16 pentru a găsi cuvinte şi expresii care arată felul în care femeilesfinte din zilele din urmă pot fi „diferite şi aparte” în moduri care să arate fericire,faţă de femeile din lume. Ajutaţi cursanţii să înţeleagă contextul acestei revelaţiiexplicând faptul că este o revelaţie personală dată Emmei Smith, dar care estevalabilă pentru toate femeile din Biserică.

• Ce putem învăţa din aceste versete despre caracteristicile pe care femeileneprihănite trebuie să caute să le dobândească?

46

• Cum aţi exprima o doctrină sau un principiu predicat în Doctrină şi legăminte25? (În timp ce cursanţii răspund, subliniaţi acest principiu: În calitate deucenice ale Domnului, femeile pot să-şi folosească darurile şi talenteledivine pentru a ajuta la clădirea împărăţiei lui Dumnezeu.)

Împărtăşiţi declaraţiile de mai jos ale preşedintelui Spencer W. Kimball şi alevârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Să fii o femeie neprihănită este un lucru glorios în orice epocă. Să fii o femeieneprihănită în zilele din urmă, înainte de cea de-a Doua Venire a Salvatoruluinostru, este o chemare deosebit de nobilă. Tăria şi influenţa femeilor neprihănitedin zilele noastre poate fi de zece ori mai mare decât ar fi în perioade maipaşnice” (Teachings: Spencer W. Kimball, p. 217).

„Stimate surori, sfera dumneavoastră de influenţă este unică ‒ o sferă care nupoate fi copiată de bărbaţi. Nimeni nu-L poate apăra pe Salvatorul nostru cu maimultă convingere sau putere decât puteţi dumneavoastră, fiicele lui Dumnezeucare aveţi o tărie interioară şi convingere atât de mari. Puterea glasului uneifemei convertite este incomensurabilă şi Biserica are nevoie de glasuriledumneavoastră acum mai mult ca niciodată” (M. Russell Ballard, „Men and

Women and Priesthood Power”, Ensign, sept. 2014, p. 33).

Rugaţi cursantele din clasa dumneavoatră să spună ce gânduri şi sentimente auatunci când se gândesc la influenţa pe care o pot avea în căminele lor, în Biserică şiîn comunităţile din care fac parte. Subliniaţi rolurile remarcabile pe care femeile leau în calitate de conducătoare în Biserică.

Puteţi să-i rugaţi pe cursanţii din clasa dumneavoastră să împărtăşească cum auvăzut că puterea şi influenţa femeilor din episcopia sau ramura lor a adus persoanemai aproape de Tatăl Ceresc.

2 Timotei 1:5; 3:14-15; Alma 56:47-48; 57:21Rolul femeilor de mame în Sion, desemnat de DivinitateInvitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstniculuiM. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„Bărbaţii şi femeile au daruri diferite, puncte forte diferite şi puncte de vedere şiînclinaţii diferite. Acesta este unul dintre motivele fundamentale pentru careavem nevoie unii de alţii. Este nevoie de un bărbat şi o femeie pentru a crea ofamilie şi este nevoie de bărbaţi şi femei pentru a duce la îndeplinire lucrareaDomnului” („Men and Women and Priesthood Power”, p. 32).

• În afară de diferenţele de natură fizică evidente, care sunt unele dintre aspectelepe care le-aţi observat, în care, în general, bărbaţii şi femeile sunt diferiţi?

LECŢIA 10

47

Explicaţi faptul că, în afara acestor diferenţe generale, bărbaţii şi femeile sunt, deasemenea, diferiţi în ceea ce priveşte rolurile desemnate de Divinitate, aşa cum estedescris în „Familia: o declaraţie oficială către lume” (vezi al şaptelea paragraf).Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Russell M. Nelson, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Dumneavoastră, surorilor, aţi fost alese înainte de întemeierea lumii pentru a danaştere copiilor lui Dumnezeu şi a-i îngriji; făcând acest lucru, dumneavoastră Îlslăviţi pe Dumnezeu (vezi D&L 132:63)” („What Will You Choose?”, Ensign, ian.2015, p. 19).

• În ce mod Îl slăvesc femeile pe Dumnezeu atunci când dau naştere copiilor Săişi-i îngrijesc? (În timp ce cursanţii îşi împărtăşesc gândurile, ajutaţi-i săînţeleagă acest principiu: În timp ce femeile acceptă rolul lor de mamedesemnat de Divinitate de a da naştere copiilor lui Dumnezeu şi a-iîngriji, ele Îl slăvesc şi devin mai asemănătoare părinţilor noştrii cereşti.Explicaţi că faptul de a aduce copii pe lume este o parte esenţială a planuluisalvării întocmit de Tatăl Ceresc.)

Împărtăşiţi următoarea afirmaţie făcută de vârstnicul Neil L. Andersen, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„Multe glasuri din lumea de astăzi diminuează importanţa faptului de a aveacopii sau sugerează amânarea sau limitarea numărului de copii în cadrul uneifamilii. Fetele mele mi-au vorbit recent despre un blog al unei mame creştine (nudin Biserica noastră) cu cinci copii. Dânsa a scris: «[Crescând] în această cultură,este foarte greu să dobândeşti o perspectivă biblică privind calitatea de mamă…Faptul de a avea copii este mai puţin important decât mersul la facultate. Cu

siguranţă mai puţin important decât să faci înconjurul lumii. Mai puţin important decâtposibilitatea de a ieşi noaptea pentru a-ţi petrece timpul liber. Mai puţin important decât oriceslujbă ai putea avea sau ai putea obţine». Apoi, dânsa adaugă: «Calitatea de mamă nu este unhobby, este o chemare»” („Copiii”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 28).

• Ce înseamnă să „diminuăm” importanţa faptului de a avea copii?

• Ce presiuni aţi văzut că se exercită asupra femeilor pentru a „diminua”importanţa faptului de a avea copii?

• Ce pot să facă tinerii adulţi din Biserică pentru a păstra o perspectivăcorespunzătoare asupra importanţei de a avea copii?

Asiguraţi-i pe cursanţi că deciziile privind momentul în care să avem copii şiprivind numărul lor sunt probleme private între soţ, soţie şi Dumnezeu. Într-o lecţieviitoare vom discuta aceste probleme mai detaliat.

Invitaţi cursanţii să citească şi să compare 2 Timotei 1:5, 3:14-15 şi Alma 56:47-48,57:21 şi să caute influenţa în ceea ce priveşte neprihănirea pe care mamele o potavea asupra copiilor lor. (A învăţa să compare fragmente din scripturi este o

LECŢIA 10

48

© Busath.com

abilitate privind studiul scripturilor pe care cursanţii o pot folosi de-a lungulvieţilor lor.)

• Ce învăţăm din aceste fragmente despre rolul mamelor? (Subliniaţi următorulprincipiu: Atunci când mamele îi învaţă Evanghelia pe copiii lor, ele îiajută să dobândească credinţă şi să se pregătească să trăiască înneprihănire.)

• În ce mod ne ajută aceste fragmente să înţelegem de ce Satana munceşte dingreu pentru a diminua rolul mamelor?

• Ce caracteristici au femeile care le pot ajuta să reuşească în rolul lor de mame?

Fiţi atenţi la faptul că unele tinere fete din clasa dumneavoastră poate că nu se vorcăsători niciodată iar, dacă se căsătoresc, s-ar putea să nu poată să aibă copii.Folosiţi declaraţia de mai jos a surorii Sheri L. Dew, o fostă consilieră în Preşedinţiagenerală a Societăţii de Alinare, pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă faptul cărolul de mamă este o moştenire divină a tuturor femeilor.

„Aşa cum bărbaţii demni au fost prerânduiţi să deţină preoţia în viaţa muritoare,femeile neprihănite au fost înzestrate în viaţa premuritoare cu privilegiul de a fimame. A fi mamă înseamnă mai mult decât a avea copii, deşi, cu siguranţă,înseamnă şi aceasta. Este esenţa a cine suntem în calitate de femei. Defineşteînsăşi identitatea noastră, statura şi natura noastră divină şi trăsăturile unice pecare Tatăl nostru ni le-a dat …

Unor femei li se cere să aştepte pentru a avea copii… Însă ceea ce Domnul a pregătit pentrufiecare dintre noi nu neagă natura noastră. Unele dintre noi, atunci, pur şi simplu trebuie săgăsească alte moduri pentru a fi mame. şi peste tot în jurul nostru sunt cei care au nevoie să fieiubiţi şi conduşi” („Are We Not All Mothers?”, Ensign, nov. 2001, p. 96-97).

• În ce mod declaraţia surorii Dew va ajutat să înţelegeţi mai bine ce înseamnă săfii mamă?

Întrebaţi cursanţii dacă vreunul dintre ei doreşte să împărtăşească gândurile şisentimentele lor despre influenţa în ceea ce priveşte neprihănirea pe care au avut-oasupra lor propriile mame.

Expuneţi declaraţia de mai jos a surorii Julie B. Beck, fostă preşedintă generală aSocietăţii de Alinare, care a vorbit femeilor despre nevoia lor de a îndeplini rolurilece le-au fost date de Dumnezeu. Rugaţi un cursant să o citească cu glas tare şirugaţi cursanţii să se gândească ce s-ar întâmpla dacă femeile nu şi-ar îndeplinirolurile.

„Dacă nu ne facem partea, nimeni altcineva nu o va face în locul nostru… Nuputem delega [partea noastră din planul fericirii întocmit de Tatăl Ceresc]. Nuputem pasa responsabilitatea nimănui. Este a noastră. Putem să o refuzăm,putem să nu o recunoaştem, însă, totuşi, este partea noastră şi suntemrăspunzătoare pentru ea. Va veni o zi în care noi toate ne vom aminti ceea ce amştiut înainte de a ne naşte. Ne vom aminti că am luptat într-un mare războipentru acest privilegiu. Cum ne îndeplinim această responsabilitate? Ne folosim

LECŢIA 10

49

energiile în fiecare zi pentru a îndeplini lucrarea care este în mod unic a noastră de realizat”(„Understand the Divine Roles of Women”, Ensign, feb. 2009, p. 67).

• Care sunt gândurile şi sentimentele dumneavoastră în legătură cu fraza „Dacănu ne facem partea, nimeni altcineva nu o va face în locul nostru”?

• Ce s-ar pierde în cadrul familiei, în episcopia sau ramura voastră sau în lumedacă femeile nu şi-ar mai face „partea”?

• Care sunt unele dintre modurile în care tinerele fete adulte pot să-şiîndeplinească rolurile divine în calitate de femei în împărăţia Tatălui Ceresc?

Depuneţi mărturie despre rolurile esenţiale şi sacre ale femeilor de a fi soţii şimame neprihănite şi subliniaţi faptul că, într-o zi, Tatăl nostru Ceresc va oferi toatebinecuvântările copiilor săi neprihăniţi. Rugaţi cursanţii să se gândească la faptul dea spune unei mame pe care o cunosc cât de mult o admiră pentru modul în careşi-a îndeplinit rolul ei divin.

Încheiaţi întrebând cursanţii dacă vreunul dintre ei doreşte să-şi împărtăşeascămărturia în legătură cu binecuvântările care vin atunci când femeile cunosc rolul lorîn planul salvării întocmit de Tatăl Ceresc şi acţionează potrivit acelei cunoaşteri.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Timotei 1:5; 3:14-15; Alma 56:47-48; 57:21; Doctrină şi legăminte 25:1-3,

10, 13-16.

• „Understand the Divine Roles of Women”, Ensign, febr. 2009, p. 67.

LECŢIA 10

50

LECŢIA 11

Să ne pregătim pentrucăsătoria eternă

IntroducereÎn timp ce tinerii adulţi necăsătoriţi păstrează standardeleEvangheliei lui Isus Hristos, ei pot să-şi trăiască vieţile şi săprivească spre viitor cu speranţă. Tatăl Ceresc îi va îndrumaatunci când trebuie să ia decizii în legătură cu căsătoria

eternă, pe măsură ce caută îndrumarea Sa. Această lecţie îiva ajuta pe cursanţi să abordeze subiectul căsătoriei cu maimultă încredere, ştiind faptul că pot primi ajutor divin dinpartea Domnului.

Lecturi suplimentare• Dieter F. Uchtdorf, „Reflexia din apă” (Adunare de devoţiune organizată de

Sistemul Educaţional al Bisericii, 1 nov. 2009), lds.org/media-library.

• Jeffrey R. Holland, „Nu te teme, crede numai” (seară cu vârstnicul Jeffrey R.Holland, 6 febr. 2015), lds.org/broadcasts.

Sugestii pentru predareDoctrină şi legăminte 88:40Să ne pregătim pentru căsătorieRugaţi cursanţii să ridice mâna dacă au făcut o listă cu caracteristicile pe care lecaută la un posibil viitor soţ sau soţie. Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşeascăcâteva caracteristici de pe lista lor.

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare:

„Se pare că unii tineri au o listă de cumpărături cu caracteristici pe care le dorescla un partener şi măsoară potenţialul acestora: «Ai toate lucrurile pe care le cer?»Dacă speri să ai un partener etern care are anumite calităţi spirituale, atuncitrebuie să te străduieşti să dezvolţi acele calităţi spirituale tu însuţi. După aceea,cineva care are acele calităţi va fi atras de tine” („Understanding HeavenlyFather’s Plan”, LDS.org).

• Ce principii învăţăm din declaraţia vârstnicului Bednar? (Asiguraţi-vă că eiînţeleg următorul principiu: „Dacă speri să ai un partener etern care areanumite calităţi spirituale, atunci trebuie să te străduieşti să dezvolţi acelecalităţi spirituale tu însuţi”.

Rugaţi cursanţii să citească Doctrină şi legăminte 88:40 şi să caute modul în careacest verset susţine principiul care tocmai a fost discutat.

• În ce mod pot persoanele care caută să găsească un partener să pună în practicăadevărurile care sunt consemnate în acest verset?

51

• Cum aţi văzut că sunt puse în practică adevărurile consemnate în acest verset înalegerile pe care tinerii le fac în legătură cu prietenii lor?

Rugaţi cursanţii să se gândească la calităţile pe care ar dori să le vadă la viitorul lorsoţ sau viitoarea lor soţie. Rugaţi-i să se gândească dacă ei au acele calităţi. Rugaţi-isă se gândească la modul în care ar putea să folosească principiile din Doctrină şilegminte 88:40 pentru a se pregăti mai bine pentru căsătorie.

Marcu 5:35-36; Doctrină şi legăminte 6:36„Nu te teme, crede numai!”Adresaţi cursanţilor întrebările:

• Care sunt lucrurile pe care le aşteptaţi de la căsătorie?

• Care sunt unele lucruri care îi pot face pe tineri să simtă teamă în legătură cucăsătoria? (Scrieţi răspunsurile pe tablă.)

Rugaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffery R.Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi rugaţi membrii clasei săasculte care sunt unele dintre motivele pentru care unii tineri simt teamă înlegătură cu căsătoria.

„În cazuri extreme [tinerii] simt teamă în legătură cu faptul că lumea este pe calesă se sfârşească într-un mod tragic – şi nu vor să treacă prin aşa ceva avândalături un soţ sau soţie sau copil. În alte cazuri, mai puţin extreme, mai obişnuite,ei simt teamă în legătură cu faptul că lumea devine un loc din ce în ce mai dificil,că locurile de muncă vor fi mult prea greu de găsit şi că cineva ar trebui să fiterminat şcoala, să nu aibă datorii, să aibă o carieră şi o locuinţă înainte de a se

gândi la căsătorie …

Mai mult, atât de mulţi tineri cu care am vorbit se tem de faptul că dacă se căsătoresc vor devenidoar o statistică a divorţurilor… Adăugaţi la aceste lucruri şi felul răutăcios în care se vorbeştedespre succesul căsătoriei, folosindu-se un limbaj obscen, necuvinciios, modul diavolesc în care,adesea, sunt ridiculizate castitatea, fidelitatea şi viaţa de familie în filme şi la televizor şi vedeţicare este problema” („Be Not Afraid, Only Believe” [seară cu vârstnicul Jeffrey R. Holland, 6 febr.2015], lds.org/broadcasts).

• Câţi dintre voi cunoaşteţi pe cineva care se teme de căsătorie din cauza unuiadintre motivele menţionate de vârstnicul Holland?

Rugaţi cursanţii să citească Doctrină şi legăminte 6:36 şi să se gândească la modulîn care sfatul dat de Domnul lui Oliver Cowdery se aplică pregătirii pentru căsătoriaeternă. Apoi, invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Marcu 5:35-36. Explicaţifaptul că Iair, unul din mai-marii sinagogii, a venit la Isus având speranţă că îi vavindeca fiica. Rugaţi membrii clasei să gândească la modul în care cuvintele deîncurajare pe care Salvatorul i le-a adresat lui Iair se pot aplica celor care sepregătesc pentru căsătorie.

• În ce mod faptul de a ne întoarce către Domnul „în fiecare gând” ne ajută să„nu ne [îndoim], să nu ne [temem]” atunci când ne gândim la viitorul nostru?

LECŢIA 11

52

• În ce mod poate sfatul dat de Domnul lui Oliver Cowdery şi Iair să-i ajute pe ceicare au temeri în legătură cu faptul de a se căsători? (În timp ce cursanţiirăspund, scrieţi următorul principiu pe tablă: Pe măsură ce ne întoarcem cătreIsus Hristos cu credinţă, putem să învingem teama şi să avem încredere înviitor.)

Împărtăşiţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Jeffery R. Holland. Rugaţi membriiclasei să asculte de ce a fost nevoie ca sora şi vârstnicul Holland să de-a dovadă decredinţă pentru a alege să se căsătorească atunci când au făcut-o.

„Atunci când [sora Holland şi cu mine] ne-am căsătorit, nici unul dintre noi nuterminase încă studiile la UBY, nici unii dintre părinţi nu puteau să ne ajute dinpunct de vedere financiar, fără să ne mai gândim la cât mai aveam de învăţatpână la absolvire şi toate acestea având doar 300 de dolari în ziua nunţiinoastre! Acesta poate că nu este cel mai ideal mod de a începe o căsătorie, însăce căsătorie minunată a fost şi cât am fi pierdut dacă am fi aşteptat chiar şi o zi

în plus mai mult decât am făcut-o, odată ce am ştiut că era potrivit ca să aibă loc căsătoria…Tremur când mă gândesc la ce am fi pierdut dacă am fi primit «sfaturi de la temerile noastre»,aşa cum preşedintele James E. Faust mi-a spus mai târziu din nou şi din nou şi din nou că eu şinimeni altcineva nu ar trebui să facă” („Be Not Afraid, Only Believe”).

• În ce mod a fost situaţia surorii şi vârstnicului Holland asemănătoare cusituaţiile în care se găsesc mulţi tineri astăzi?

• Ce înseamnă faptul de a primi sfaturi de la temerile tale? De ce este aceasta unmod neinspirat de a lua decizii?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, această mărturie şi promisiune apreşedintelui Thomas S. Monson:

„Iubiţii mei fraţi şi iubitele mele surori, nu vă temeţi. Fiţi bucuroşi. Viitorul este lafel de strălucitor ca şi credinţa dumneavoastră” („Fiţi bucuroşi”, Ensign sauLiahona mai 2009, p. 92).

• Ce gânduri şi sentimente în legătură cu viitorul aveţi atunci când vă gândiţi laaceastă încurajare profetică?

Ajutaţi cursanţii să cugete la modul în care pot să pună în practică învăţăturile dinaceastă parte a lecţiei rugându-i să se gândească dacă au anumite temeri în legăturăcu faptul de a se căsători. Rugaţi-i să se gândească la modul în care pot săînlocuiască orice temeri ar avea legate de viitor cu credinţa în Domnul.

Doctrină şi legăminte 6:22-23; 8:2-3; 9:7-9; 11:12-14Să căutăm îndrumare divină atunci când alegem cu cine să ne căsătorimExpuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Gordon B. Hinckley (1910-2008) şirugaţi un cursant să o citească cu glas tare:

LECŢIA 11

53

„Aceasta va fi cea mai importantă decizie din viaţa voastră, persoana cu care văveţi căsători. Nu există ceva care să înlocuiască căsătoria în templu…Căsătoriţi-vă cu persoana potrivită în locul potrivit şi la timpul potrivit” („Life’sObligations”, Ensign, febr. 1999, p. 2).

• Cum puteţi să luaţi în mod corect această decizie importantă în legătură cu cinesă vă căsătoriţi?

Împărţiţi membrii clasei în echipe de câte doi. Desemnaţi fiecărei echipe să citeascăîmpreună următoarele fragmente din scripturi: Doctrină şi legăminte 6:22-23; 8:2-3;9:7-9; 11:12-14. (Aceste versete sunt exemple de temă care se repetă, şi anume cumsă primim revelaţie personală, această temă fiind abordată în multe dintre primelesecţiuni ale cărţii Doctrină şi legăminte. „Temele sunt idei sau însuşiriomniprezente, care se repetă şi care unesc” [David A. Bednar, „Un izvor de apă vie”(cuvântare adresată în cadrul serii la gura sobei organizată de UniversitateaBrigham Young la data de 4 febr. 2007), p. 6, speeches.byu.edu].)

Rugaţi cursanţii să se gândească la următorul scenariu în timp ce studiază verseteledin Doctrină şi legăminte: Imaginaţi-vă că prietenul vostru se întâlneşte cu cinevade ceva timp şi vine la voi pentru a se consulta în legătură cu faptul dacă ar trebuisau nu să se căsătorească cu acea persoană. Ce l-aţi sfătui pe prietenul vostrusă facă?

După ce cursanţii au terminat de studiat scripturile, rugaţi un cursant din fiecareechipă să joace rolul prietenului care este în respectiva relaţie. Rugaţi pe celălaltcursant din fiecare echipă să explice modul în care aceste versete l-ar putea ajuta peprietenul lor să ia o decizie. După încheierea acestei activităţi, asiguraţi-vă că eiînţeleg următorul principiu în legătură cu luarea deciziilor: Trebuie să „[studiem]” odecizie în mintea noastră, să luăm cea mai bună decizie pe care putem şi apoi să-Lîntrebăm pe Dumnezeu dacă decizia este corectă. Apoi, dacă simţim pace şi bucurieîn inima şi mintea noastră, înseamnă că decizia este una bună. Subliniaţi următorulprincipiu: Când căutăm îndrumarea Domnului atunci când luăm decizii, El vavorbi minţilor noastre şi va umple sufletele noastre cu pace şi bucurie atuncicând alegerile noastre sunt drepte.

• Cum aţi ajuns să cunoaşteţi veridicitatea a ceea ce aceste versete ne învaţă înlegătură cu primirea revelaţiei personale?

Rugaţi cursanţii să se gândească cum ar reacţiona în următoarea situaţie: persoanacu care vă întâlniţi vă explică că a urmat acest proces în legătură cu luarea deciziilorşi că a primit impresia că voi doi trebuie să vă căsătoriţi.

Expuneţi declaraţia vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor DoisprezeceApostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare:

LECŢIA 11

54

„Am auzit de cazuri în care un tânăr băiat i-a spus unei tinere fete că ar trebui săse căsătorească cu el deoarece el a primit o revelaţie în legătură cu faptul că eatrebuie să fie partenera lui eternă. Dacă aceasta este o revelaţie adevărată, va ficonfirmată în mod direct femeii dacă ea doreşte să ştie. Până atunci, ea nu arenicio obligaţie să se supună acesteia. Ea ar trebui să caute să obţină propriaîndrumare şi să ia propria decizie. Bărbatul poate să primească revelaţie pentru a

fi îndrumat în propriile acţiuni, însă nu poate să primească revelaţie ca să le îndrume pe ale ei. Ease află în afara administraţiei lui” („Revelation” [Adunare de devoţiune desfăşurată în cadrulUniversităţii Brigham Young, 29 sept. 1981], p. 6, speeches.byu.edu).

Depuneţi mărturie despre faptul că, pe măsură ce cursanţii vor privi către căsătoriaeternă cu credinţă, vor simţi pace. Încurajaţi-i să folosească principiile care au fostdiscutate în cadrul acestei lecţii pentru a se pregăti pentru ocazia glorioasă acăsătoriei eterne.

Materiale de citit pentru cursanţi• Marcu 5:35-36; Doctrină şi legăminte 6:22-23, 36; 8:2-3; 9:7-9; 11:12-14; 88:40.

• Dieter F. Uchtdorf, „Reflexia din apă” (Adunare de devoţiune organizată deSistemul Educaţional al Bisericii, 1 nov. 2009), lds.org/media-library.

LECŢIA 11

55

LECŢIA 12

Legămintele şi rânduieliledin templu

IntroducereProfeţii din zilele din urmă au declarat: „Rânduielile şilegămintele sacre ce se fac în templele sfinte dauposibilitatea fiecărei persoane să se întoarcă în prezenţa luiDumnezeu” („Familia: o declaraţie oficială către lume”,

Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129). În cadrul acesteilecţii, cursanţii vor învăţa că, prin primirea rânduielilor dintemplu, pot să se bucure de binecuântări sacre în timpul vieţiimuritoare şi să obţină viaţă eternă.

Lecturi suplimentare• Boyd K. Packer, „Templul sfânt”, Ensign, oct. 2010, p. 29-35.

• D. Todd Christofferson, „Puterea legămintelor”, Ensign sau Liahona, mai 2009,p. 19-23.

Sugestii pentru predareDoctrină şi legăminte 97:10-17; 109:12-21; 124:37-40, 55Scopurile templelorArătaţi membrilor clasei o ilustraţie cu templul dumneavoastră preferat şiîmpărtăşiţi motivul pentru care acesta este templul preferat.

• De ce avem temple?

Pentru a ajuta la găsirea unui răspuns la această întrebare, scrieţi, pe tablă,următoarele fragmente din scripturi. Rugaţi cursanţii să citească unul dintrefragmente şi să caute motive pentru care Tatăl Ceresc ne oferă temple:


Doctrină şi legăminte 124:37-40, 55

• Potrivit celor relatate în aceste versete, care sunt unele dintre motivele pentrucare Tatăl Ceresc ne oferă temple? (Pe măsură ce cursanţii răspund, ajutaţi-i săînţeleagă următorul principiu: Tatăl Ceresc oferă temple copiilor Săi pentruca aceştia să poată primi rânduielile esenţiale şi cunoaştere şi să sepregătească să trăiască în prezenţa Sa.)

• Ce expresie din aceste versete ne învaţă faptul că templele ne ajută să nepregătim să trăim în prezenţa lui Dumnezeu?

Spuneţi cursanţilor faptul că, în Doctrină şi legăminte 109, este consemnatărugăciunea de dedicare a Templului Kirtland. Rugaţi cursanţii să citească Doctrină şi

56

legăminte 109:12-21 şi să facă o listă cu modurile în care templele ne pregătesc sătrăim în prezenţa lui Dumnezeu.

• Potrivit celor relalate în aceste versete, cum ne pregătesc templele să trăim înprezenţa lui Dumnezeu? (Cursanţii pot să sugereze următoarele: în templesimţim puterea Domnului, învăţăm înţelepciune şi primim plenitudineaDuhului Sfânt, suntem încurajaţi să ne pocăim fără întârziere în templu; şi ni secere să fim curaţi atunci când intrăm în templu. Dacă este timp suficient, puteţidiscuta cu ei Exodul 19:10-14, în care este descris modul în care Moise a căutatsă-l pregătească pe Israel din vechime, în mod fizic şi spiritual, pentru a sta înprezenţa Domnului.)

Expuneţi declaraţiile de mai jos, a vârstnicului Robert D. Hales, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi a preşedintelui Brigham Young (1801-1877).

„Scopul principal al templului este asigurarea rânduielilor necesare exaltăriinoastre în împărăţia celestială. Rânduielile din templu ne îndrumă cătreSalvatorul nostru şi ne dau binecuvântări care vin prin ispăşirea lui Isus Hristos”(„Binecuvântările templului”, Liahona, oct. 2009, p. 14).

„Înzestrarea ta [în templu] este să primeşti toate acele rânduieli din casaDomnului care îţi sunt necesare, după ce ai părăsit această viaţă, pentru a puteasă te întorci în prezenţa Tatălui, trecând pe lângă îngerii care stau ca santinele”(Teachings of Presidents of the Church: Brigham Young [1997], p. 302).

• În ce mod vă ajută aceste declaraţii să apreciaţi importanţa primirii rânduielilordin templu?

Doctrină şi legăminte 84:19-21Rânduielile preoţiei pe care le primim în templu ne ajută să devenim maiasemănători lui DumnezeuExpuneţi afirmaţia următoare şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare:

„În Biserică, o rânduială este un act sacru, oficial, care se înfăptuieşte prin autoritatea preoţiei.Unele rânduieli sunt esenţiale pentru exaltarea noastră. Aceste rânduieli se numesc rânduielinecesare salvării. Acestea sunt botezul, confirmarea, rânduirea la Preoţia lui Melhisedec (pentrubărbaţi), înzestrarea în templu şi pecetluirea căsătoriei (Fideli credinţei: referinţe pentruEvanghelie [2004], p. 147).

• În ce mod diferă „rânduielile necesare salvării” de celelalte rânduieli aleEvangheliei? (Alte rânduieli, precum binecuvântarea copiilor şi slujirea celorbolnavi, nu sunt necesare pentru obţinerea exaltării.)

LECŢIA 12

57

Înainte de a începe, subliniaţi că unele rânduieli ale salvării, precum botezul şirânduirea la Preoţia lui Melhisedec, sunt înfăptuite înainte de a primi rânduielile întemplu; cu toate acestea, această parte a lecţiei este dedicată rânduielilor necesaresalvării care sunt efectuate în templu. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare,Doctrină şi legăminte 84:19-21. Rugaţi membrii clasei să caute ce putem primi pemăsură ce luăm parte la rânduielile administrate de Preoţia lui Melhisedec.

• Ce credeţi că înseamnă expresia „puterea divinităţii”? (Puteţi explica faptul că„puterea divinităţii” este puterea de a deveni dumnezei sau asemănători luiDumnezeu.)

• Cum aţi exprima un principiu care se găseşte în Doctrină şi legăminte 84:20-21?(Pe măsură ce cursanţii răspund, scrieţi, pe tablă, următoarele: Prinintermediul rânduielilor şi legămintelor făcute în templu putem sădevenim mai asemănători lui Dumnezeu.)

Oferiţi fiecărui cursant un exemplar al următoarei declaraţii a vârstnicului Robert D.Hales, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli: Rugaţi cursanţii să marchezecuvinte sau expresii care ne învaţă modul în care faptul de a lua parte la rânduielileînfăptuite în templu ne ajută să devenim mai asemănători lui Dumnezeu.

„Cele mai mari binecuvântări ale preoţiei disponibile [tinerilor băieţi sau tinerelorfete] se găsesc în templu. Acolo, ei pot să aibă parte de o experienţă cerească…Bucuriile eternităţii, care par atât de îndepărtate atunci când suntem în afaratemplului, dintr-o dată, par posibil de obţinut.

În templu, planul salvării este explicat şi se fac legăminte sacre. Acestelegăminte, împreună cu purtarea veşmintelor de templu sacre, întăresc şi

protejează persoana înzestrată împotriva puterii duşmanului …

În cadrul celei mai înalte rânduieli din templu – căsătoria eternă – miresei şi mirelui le suntpromise, dacă sunt credincioşi, faptul că se vor bucura de o uniune a familiei, ei unul cu altul, eiîmpreună cu copiii lor şi cu Domnul în toată eternitatea. Aceasta este numită viaţă eternă”(„Blessings of the Priesthood”, Ensign, nov. 1995, p. 34).

Discutaţi ceea ce cursanţii au marcat.

• Cum v-a binecuvântat faptul că aţi participat la rânduielile din templu înmoduri asemănătoare cu cele descrise de vârstnicul Hales?

Acordaţi cursanţilor câteva momente pentru a nota ceea ce ar putea să facă pentrua face din preaslăvirea la templu o experienţă mai plină de însemnătate şi pentru afi mai concentraţi asupra lucrurilor care îi ajută să devină asemănători luiDumnezeu.

Exodul 19:3-6; Doctrină şi legăminte 109:22-26Să respectăm legămintele făcute în templuSpuneţi cursanţilor că există un alt scop important pentru preaslăvirea în templu şicare este strâns legat de primirea rânduielilor din templu. Rugaţi-i să asculte careeste acest scop în timp ce împărtăşiţi următoarea declaraţie a vârstnicului D. ToddChristofferson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

LECŢIA 12

58

„Eu depun mărturie că Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă estelocul în care se găseşte autoritatea preoţiei pentru administrarea rânduielilor princare putem face legăminte cu Tatăl nostru Ceresc în numele Fiului Său Sfânt. Eudepun mărturie că Dumnezeu Îşi va ţine promisiunile pe care vi le-a făcut dacădumneavoastră cinstiţi legămintele făcute cu El” („Puterea legămintelor”, Ensignsau Liahona mai 2009, p. 22).

• Atunci când primim rânduielile Evangheliei necesare salvării, ce se întâmplă?

Expuneţi declaraţiile de mai jos ale vârstnicilor David A. Bednar şi Jeffery R.Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi rugaţi cursanţii să cautecaracteristici importante ale legămintelor făcute de noi cu Domnul.

„Un legământ este o înţelegere între Dumnezeu si copiii Lui de pe pământ şi esteimportant să înţelegem că Dumnezeu hotărăşte condiţiile tuturor legămintelorEvangheliei. Dumneavoastră şi cu mine nu hotărâm natura sau elementelelegământului. Ci, exercitând libertatea de a alege, noi acceptăm condiţiilelegământului aşa cum au fost stabilite de Tatăl nostru Ceresc (David A. Bednar,„Pentru ca noi să putem avea totdeauna Spiritul Său cu noi”, Ensign sau Liahona,

mai 2006, p. 28-29).

„Un legământ este un contract de natură spirituală care ne leagă, o promisiunesolemnă făcută lui Dumezeu, Tatăl nostru, că vom trăi, gândi şi acţiona într-unanumit mod – modul în care a făcut-o Fiul Său, Domnul Isus Hristos. În schimb,Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt ne promit întreaga măreţie a vieţii eterne” (Jeffery R.Holland, „Keeping Covenants: A Message for Those Who Will Serve a Mission”,New Era, ian. 2012, p. 3).

• Ce vă atrage atenţia în mod deosebit în legătură cu aceste afirmaţii desprelegăminte?

• De ce este important faptul că Dumnezeu este cel care hotărăşte condiţiiletuturor legămintelor Evangheliei? (Având în vedere că El este cel care ne oferăviaţă eternă, este îndreptăţit să stabilească condiţiile pentru obţinerea ei.)Singurul lucru pe care îl putem oferi este libertatea noastră de a alege atuncicând alegem să ne supunem. Ca parte a acestei discuţii, subliniaţi următoarele:Pe măsură ce ţinem legămintele făcute cu Domnul, suntem binecuvântaţiîn viaţa muritoare şi putem obţine viaţă eternă.)

Rugaţi cursanţii să se grupeze în echipe de câte doi. Rugaţi un cursant din fiecareechipă să studieze Exodul 19:3-6 şi pe celălalt să studieze Doctrină şi legăminte109:22-26. Rugaţi cursanţii să caute binecuvântările care sunt disponibile celor careţin legămintele făcute, în mod deosebit legămintele din templu. După ce le-aţiacordat timp suficient, rugaţi echipele să discute ce au găsit. (În legătură cuversetele din Exodul, puteţi să vă asiguraţi că ei înţeleg faptul că templele sfintesunt locul în care începem să devenim demni de a fi regi şi regine care pot deveni

LECŢIA 12

59

într-o zi un popor sfânt şi care pot locui în prezenţa lui Dumnezeu; vezi, deasemenea Apocalipsa 1:6; 5:10; 19:16; D&L 76:55-56.)

• În ce mod au fost legămintele făcute de voi cu Domnul o binecuvântare sau oprotecţie?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a preşedinteluiJoseph Fielding Smith (1876-1972):

„Dacă intrăm în templu, ne ridicăm mâinile şi facem legământ că Îi vom slujiDomnului, că vom ţine poruncile Sale şi că ne vom păstra neîntinaţi de lume.Dacă înţelegem ce facem, atunci înzestrarea ne va fi o protecţie de-a lungul vieţii– protecţie pe care omul care nu se duce la templu nu o poate avea.

L-am auzit pe tatăl meu [preşedintele Joseph F. Smith] spunând că, în timpulîncercărilor sale, în momentul când era ispitit, se gândea la promisiunile,

legămintele pe care le-a făcut în casa Domnului, iar ele erau o protecţie pentru el… Aceastăprotecţie este, în parte, motivul acestor ceremonii. Ele ne salvează acum şi ne exaltează în viaţade apoi, dacă le respectăm” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Fielding Smith [2013], p.244-245).

• Ce gânduri sau impresii aţi avut în timpul lecţiei pe care aţi dori să le împărtăşiţimembrilor clasei?

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Boyd K. Packer, preşedinteleCvorumului celor Doisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cuglas tare.

„Viaţa este o călătorie spre casă pentru fiecare dintre noi, înapoi în prezenţa luiDumnezeu, în împărăţia Sa celestială.

Rânduielile şi legămintele devin lucrurile care ne recomandă pentru a fi primiţi înprezenţa Sa. A le primi în mod demn reprezintă scopul unei vieţi; a le păstra dupăaceea reprezintă provocarea vieţii muritoare” („Covenants”, Ensign, mai1987, p. 24).

Depuneţi-vă mărturia despre faptul că primirea rânduielilor din templu reprezintăîntr-adevăr „provocarea vieţii muritoare”. Rânduielile din templu ne ajută săobţinem recomandarea necesară pentru a fi primiţi în prezenţa Tatălui Ceresc.

Rugaţi cursanţii să cugete asupra faptului dacă primirea rânduielilor din templu şipreaslăvirea în templu reprezintă o prioritate în viaţa lor. Rugaţi-i să noteze ce potsă facă pentru a acorda o atenţie mai mare legămintelor pe care le-au făcut sau levor face în templu.

Materiale de citit pentru cursanţi• Exodul 19:3-6; Doctrină şi legăminte 84:19-21; 97:10-17; 109:12-26;

124:37-40, 55.

• Boyd K. Packer, „Templul sfânt”, Ensign, oct. 2010, p. 29-35.

LECŢIA 12

60

LECŢIA 13

Să îmbunătăţimpreaslăvirea în templu

IntroducerePreaslăvirea în templele sfinte ne pregăteşte să devenimucenici mai buni ai lui Isus Hristos iar „rânduielile şilegămintele sacre ce se înfăptuiesc [acolo] dau posibilitateafiecărei persoane să se întoarcă în prezenţa lui Dumnezeu”(„Familia: o declaraţie oficială către lume”, Ensign sauLiahona, nov. 2010, p. 129). Preşedintele Howard W. Hunter

(1907-1995) i-a încurajat pe membri să facă din templu„marele simbol al calităţii lor de membru” („The GreatSymbol of Our Membership”, Ensign, oct. 1994, p. 2). Încadrul acestei lecţii, cursanţii vor învăţa moduri prin caresă-şi îmbunătăţească preaslăvirea în templu, aducând astfelbinecuvântări mai mari în viaţa membrilor familiilor lor.

Lecturi suplimentare• Richard G. Scott, „Preaslăvirea în templu: sursa tăriei şi puterii în vremuri de

încercare”, Ensign sau Liahona, mai 2009, p. 43-45.

• L. Lionel Kendrick, „Îmbunătăţirea experienţelor noastre în templu”, Liahona,iul. 2001, p. 94-97.

• Să ne pregătim pentru intrarea în templul sfânt (broşură, 2002)

Sugestii pentru predarePsalmii 24:3-5; Ioan 2:13-16; Doctrină şi legăminte 109:10-13, 20-22Demnitatea necesară pentru a intra în templuExpuneţi o ilustraţie a unui templu situat mai aproape de locul în care locuiţi.Subliniaţi faptul că expresia Sfinţenie Domnului este gravată în exteriorul fiecăruitemplu. Invitaţi cursanţii să citească Ioan 2:13-16 şi să se gândească la modul încare această relatare arată natura sacră a templului.

• În ce mod arată această relatare atitudinea pe care trebuie să o avem faţăde templu?

• În ce moduri pot oamenii din zilele noastre să arate lipsă de respectpentru templu?

Rugaţi un cursant să citească Doctrină şi legăminte 109:20, care este o parte arugăciunii de dedicare a Templului Kirtland.

• Ce principiu putem desprinde din acest verset? (Răspunsurile cursanţilortrebuie să includă acest principiu: Dumnezeu a poruncit ca nici unui lucrunecurat să nu-i fie permis să intre în casa Sa. Subliniaţi faptul că, în scripturi,templele sunt descrise ca locuri ale curăţeniei, purităţii, sfinţeniei şi demnităţii.Puteţi încuraja cursanţii să caute aceste lucruri atunci când citesc despretemple.)

• Care sunt unele dintre standardele de demnitate pe care oamenii trebuie să leîndeplinească înainte ca ei să poată intra în templu?

61

Oferiţi cursanţilor câteva minute pentru a studia Doctrină şi legăminte 109:10-13,21-22 şi Psalmii 24:3-5 şi a identifica binecuvântările pe care le aduce preaslăvireaîn templu în mod demn. Le puteţi sugera cursanţilor să marcheze ceea ce găsesc.

• Ce promisiuni le sunt oferite în aceste versete celor care intră în templu fiinddemni? (Slava Domnului va fi asupra poporului Său; cei care intră în templu vorsimţi puterea Domnului şi vor recunoaşte că este un loc sfinţit şi sacru; întemple, Domnul va pune numele Său asupra noastră şi vom pleca înarmaţi cuputerea Sa; şi, în temple, putem să primim binecuvântări şi neprihănire de laDomnul.)

• De ce credeţi că aceaste binecuvântări sunt condiţionate de demnitatea noastră?

• Ce i-aţi spune cuiva care se întreabă dacă merită să facem efortul de a devenidemn pentru o recomandare pentru templu?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a preşedinteluiThomas S. Monson:

„Cei care înţeleg binecuvântările eterne care vin datorită templului ştiu că niciunsacrificiu nu este prea mare, niciun preţ nu este prea exagerat, niciun efort nueste prea greu pentru a primi acele binecuvântări. Ei înţeleg că rânduielilenecesare salvării primite în templu, care ne permit să ne întoarcem, într-o bună zi,la Tatăl nostru Ceresc în calitate de familii eterne şi să fim înzestraţi cubinecuvântările şi puterea din cer, merită fiecare sacrificiu şi fiecare efort”

(„Templul sfânt – un far pentru lume”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 92).

• Ce binecuvântări aţi primit în timp ce aţi participat la rânduielile din templu?

Încurajaţi cursanţii să obţină şi să păstreze o recomandare valabilă pentru templutot restul vieţii lor. Subliniaţi faptul că, pe măsură ce Îl preaslăvesc pe Domnul cuumilinţă în templul Său, ei vor primi binecuvântările făcute disponibile doar celorcredincioşi în casa Sa sfântă.

3 Nefi 17:1-3Să îmbunătăţim preaslăvirea noastră în templuScrieţi următoarele pe tablă şi întrebaţi cursanţii cum ar completa fraza:

Ce obţinem de la templu va depinde de ____________________.

După ce aţi primit câteva răspunsuri, expuneţi declaraţia de mai jos a preşedinteluiBoyd K. Packer, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

LECŢIA 13

62

„Ceea ce obţinem de la templu va depinde într-o mare măsură de ceea ce ducemla templu, în ceea ce priveşte umilinţa, pioşenia şi dorinţa de a învăţa. Dacăsuntem dornici să fim învăţaţi, vom fi învăţaţi de către Spirit în templu” (Templulsfânt [1980], p. 42).

• Cum credeţi că va fi diferită experienţa pe care o veţi avea în templu dacămergeţi cu un spirit de „umilinţă, pioşenie şi o dorinţă de a învăţa”? (Pe măsurăce cursanţii răspund, scrieţi următorul principiu pe tablă: Dacă mergem latemplu având spiritul umilinţei, pioşeniei şi dorinţei de a învăţa, vom fiînvăţaţi de către Spirit.)

Explicaţi cursanţilor faptul că, atunci când Salvatorul i-a vizitat pe nefiţi, El i-aînvăţat un model pentru a înţelege lucrurile sacre, pe care îl putem urma atuncicând mergem la templu. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 3 Nefi 17:1-3.

• Ce i-a învăţat Salvatorul pe cei care-L ascultau pentru a-i ajuta să înţeleagălucrurile sacre?

• Cum putem să urmăm acest model pentru a îmbunătăţi calitatea experienţeinoastre din templu? (Trebuie să cugetăm la experienţa din templu, să ne rugămpentru înţelegere, să ne pregătim pentru a participa data următoare şi sărevenim atât de des pe cât putem.)

Citiţi, cu glas tare, următoarea afirmaţie a vârstnicului L. Lionel Kendrick, din CeiŞaptezeci, şi rugaţi cursanţii să asculte pentru a afla ceea ce ne este sugerat căputem face pentru a ne îmbunătăţi preaslăvirea în templu.

„Este o diferenţă între doar a merge la templu şi a avea o experienţă spiritualăbogată. Adevăratele binecuvântări ale templului vin pe măsură ce neîmbunătăţim experienţa spirituală. Pentru a face acest lucru, trebuie să simţim unrespect pios faţă de templu şi dorinţa de a preaslăvi …

A fi pios nu înseamnă doar a fi tăcut. Implică o conştientizare a ceea ce seîntâmplă. Implică o dorinţă divină de a învăţa şi de a fi deschis la îndemnurile

Spiritului. Implică o sete de a căuta lumină şi cunoaştere suplimentare. Lipsa de pioşenie nu estedoar un act care arată lipsa de respect faţă de Divinitate, însă face imposibil faptul de a fi învăţaţide către Spirit lucrurile pe care trebuie să le ştim” („Îmbunătăţirea experienţelor noastre întemplu”, Liahona, iul. 2001, p. 95).

• Ce expresii din această declaraţie au o înseamnătate deosebită pentru voi?De ce?

Citiţi următorul sfat al vârstnicului Richard G. Scott, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi cursanţii să asculte sugestii cu lucruri pe care le potpune în practică atunci când merg la templu:

LECŢIA 13

63

„• Trebuie să înţelegeţi doctrina legată de rânduielile din templu, în mod specialimportanţa ispăşirii lui Isus Hristos.

• În timp ce participaţi la rânduielile din templu, gândiţi-vă la relaţiadumneavoastră cu Isus Hristos şi la relaţia Sa cu Tatăl nostru Ceresc. Acest actsimplu vă va conduce la o înţelegere mai profundă a naturii divine a rânduielilordin templu.

• Exprimaţi-vă întotdeauna, prin intermediul rugăciunii, recunoştinţa pentru binecuvântărileincomparabile care rezultă din rânduielile din templu. Trăiţi în fiecare zi astfel, încât să Ledemonstraţi Tatălui din Cer şi Fiului Său Preaiubit cât de mult înseamnă acele binecuvântăripentru dumneavoatră.

• Organizaţi-vă timpul astfel, încât să mergeţi periodic la templu.

• Alocaţi-vă suficient timp, astfel încât să nu fiţi grăbiţi când vă aflaţi în templu.

• Participaţi prin rotaţie la rânduieli pentru a putea lua parte la toate rânduielile din templu.

• Când intraţi în casa Domnului, daţi-vă jos ceasul de la mână.

• Ascultaţi cu atenţie prezentarea fiecărui element al rânduielii, cu mintea şi inima deschise.

• Gândiţi-vă la persoana pentru care înfăptuiţi rânduiala. Din când în când, rugaţi-vă ca aceapersoană să înţeleagă importanţa vitală a rânduielilor şi să fie demnă sau să se pregăteascăpentru a fi demnă să aibă parte de ele” („Preaslăvirea în templu: sursa tăriei şi puterii în vremuride încercare”, Ensign sau Liahona, mai 2009, p. 43-44).

• Care dintre aceste idei ar putea să vă aducă cel mai mare beneficiu dacă opuneţi în practică?

• Ce aţi făcut voi sau alţii pentru a face ca preaslăvirea în casa Domnului să fiemai edificatoare? Ce diferenţe observaţi atunci când faceţi aceste lucruri?(Folosiţi ca parte a discuţiei următoarea afirmaţie a Primei Preşedinţii: „Cândmembrii Bisericii găsesc nume ale strămoşilor lor şi le duc la templu pentrurânduielile de acolo, experienţa avută în templu poate fi una şi mai bună”[Scrisoare din partea Primei Preşedinţii, 8 oct. 2012].)

Încurajaţi cursanţii să noteze ce au fost inspiraţi să facă pentru a-şi îmbunătăţiexperienţa din templu. Încurajaţi-i să pună în practică ceea ce au notat.

Doctrină şi legăminte 109:8Un loc în care se primesc revelaţiiExplicaţi faptul că, în cadrul rugăciunii de dedicare a Templului Kirtland, profetulJoseph Smith a descris unele dintre scopurile templelor. Rugaţi cursanţii să citeascăDoctrină şi legăminte 109:8. Subliniaţi faptul că unul dintre scopuri este de a fi o„casă de învăţare”.

• Ce putem să ne aşteptăm să învăţăm în temple?

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Gordon B. Hinckley (1910-2008) şirugaţi un cursant să o citească cu glas tare:

LECŢIA 13

64

„Acest edificiu sacru devine o şcoală de instruire în ceea ce priveşte lucrurilesacre şi minunate ale lui Dumnezeu. Aici avem un rezumat al planului unui Tatăiubitor cu privire la fiii şi fiicele Sale din toate generaţiile. Aici avem descrisă înfaţa noastră odiseea călătoriei eterne a omului, din existenţa premuritoare înaceastă viaţă şi în cea viitoare. Adevăruri măreţe, esenţiale şi de bază suntpropovăuite cu claritate şi într-un mod simplu, pentru a putea fi înţelese de către

toţi cei care le aud” („The Salt Lake Temple”, Ensign, mart. 1993, p. 5-6).

• În ce mod faptul de a participa la rânduielile din templu ne ajută să învăţămadevărurile măreţe, esenţiale din planul Tatălui Ceresc?

• În ce mod faptul de a urma modelul consemnat în 3 Nefi 17:1-3 ne ajută săînvăţăm mai mult atunci când suntem în templu?

Expuneţi această declaraţie a preşedintelui Gordon B.Hinckley:

„Foarte mulţi sunt cei care, în momente de încercări, când au trebuit să ia deciziidificile şi să rezolve probleme complicate, au venit la templu cu un spirit de postşi rugăciune pentru a căuta îndrumare divină. Mulţi au depus mărturie că, deşi nuau auzit glasuri care să le şoptească revelaţii, au simţit îndemnuri de a faceanumite lucruri atunci sau după aceea şi acestea au devenit răspunsuri larugăciunile lor” („The Salt Lake Temple”, Ensign, mart. 1993, p. 6).

Încheiaţi întrebând cursanţii dacă vreunul dintre ei doreşte să-şi împărtăşeascăsentimentele şi mărturiile despre templu. Subliniaţi faptul că ei sunt într-o perioadăfoarte importantă a vieţii lor când trebuie să ia multe decizii. Depuneţi mărturie că,în casa Domnului, cursanţii pot simţi Spiritul lui Dumnezeu, alinare şi îndrumare.

Materiale de citit pentru cursanţi• Psalmii 24:3-5; Ioan 2:13-16; 3 Nefi 17:1-3; Doctrină şi legăminte 109:8-22.

• Richard G. Scott, „Preaslăvirea în templu: sursa tăriei şi puterii în vremuri deîncercare”, Ensign sau Liahona, mai 2009, p. 43-45.

LECŢIA 13

65

LECŢIA 14

Să devenim izbăvitori pemuntele Sionului

IntroducerePrin intermediul muncii din templu, Domnul a făcut posibilpentru toţi cei care au murit fără a avea o cunoaştere aEvangheliei lui Isus Hristos „să se întoarcă în prezenţa luiDumnezeu, iar familiile lor să fie unite pentru eternitate”(„Familia: o declaraţie oficială către lume”, Ensign sau

Liahona, nov. 2010, p. 129). În această lecţie, cursanţii vorînvăţa modul în care spiritul lui Ilie ne motivează săparticipăm la munca de istorie a familiei şi să devenim„izbăvitori… pe muntele Sionului” (Obadia 1:21).

Lecturi suplimentare• David A. Bednar, „Inimile copiilor se vor întoarce”, Ensign sau Liahona, nov.

2011, p. 24-27.

• Quentin L. Cook, „Rădăcini şi ramuri”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 44-48.

Sugestii pentru predareDoctrină şi legăminte 138:27-37, 58-59Slujirea lui Isus Hristos în lumea spiritelorInvitaţi cursanţii să se gândească câţi dintre strămoşii lor au murit fără să audăEvanghelia sau să primească rânduielile necesare salvării.

Amintiţi cursanţilor că, după ce Salvatorul a murit, El a apărut spiritelor celor morţi.Detalii ale acestei vizite, aşa cum au fost văzute într-o viziune de preşedinteleJoseph F. Smith (1838-1918), sunt consemnate în Doctrină şi legăminte 138.(Observaţi că acesta este un exemplu de modalitate în care cursanţii pot fi ajutaţi săînţeleagă contextul atunci când studiază din scripturi.)

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Doctrină şi legăminte138:27-37. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce afăcut Domnul în timpul slujirii Sale în lumea spiritelor.

• Cum a pregătit Domnul calea pentru ca spiritele celor morţi să fie mântuite?(Subliniaţi următorul adevăr: Salvatorul a numit, instruit şi pregătit spiriteneprihănite pentru a propovădui Evanghelia celor din închisoareaspiritelor.)

• Potrivit celor relatate în versetul 34, de ce trebuiau propovăduite principiileEvangheliei celor din închisoarea spiritelor? (Explicaţi că a fi „judecaţi potrivitomului în trup” înseamnă că toţi copiii lui Dumnezeu, vii sau morţi, vor aveaocazia să accepte Evanghelia şi să primească rânduielile necesare salvării pentruca toţi să poată fi judecaţi potrivit aceluiaşi standard. Vezi, de asemenea, D&L137:7-9.)

66

Invitaţi cursanţii să citească Doctrină şi legăminte 138:31, 58-59 şi să caute ceea cetrebuie să facă cei cărora le este propovăduită Evanghelia în lumea spiritelor pentrua deveni „moştenitori ai salvării”.

• Potrivit celor relatate în aceste versete, ce trebuie să facă spiritele celor morţipentru a deveni „moştenitori ai salvării”? (Ajutaţi la clarificarea acestuiprincipiu: După ce le este propovăduit mesajul Evangheliei celor dinînchisoarea spiritelor, aceştia pot alege să se pocăiască şi să accepterânduielile înfăptuite în numele lor în temple.)

Împărtăşiţi următoarea declaraţie a vârstnicului D. Todd Christofferson, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„Unii oameni au înţeles greşit şi au presupus faptul că cei morţi «sunt botezaţi încredinţa mormonă fără să ştie acest lucru» sau faptul că «cei care au aparţinutcândva altor credinţe vor fi constrânşi să accepte credinţa mormonă». Aupresupus că noi avem într-un fel puterea de a forţa sufletele în ceea ce priveştecredinţa. Desigur că nu avem. Dumnezeu a dat omului libertatea de a alege de laînceput. «Cei morţi care se pocăiesc vor fi mântuiţi prin supunerea faţă de

rânduielile din casa lui Dumnezeu» [D&L 138:58], însă numai dacă acceptă aceste rânduieli”(„Mântuirea celor morţi şi mărturia lui Isus”, Liahona, ian. 2001, p. 10).

Rugaţi cursanţii să se împartă în echipe de câte doi şi să interpreteze pe rolurimodul în care explică unei persoane care nu este membră cum planul luiDumnezeu face posibil ca toţi oamenii, atât cei vii cât şi cei morţi, să primeascăEvanghelia şi rânduielile necesare salvării.

Obadia 1:21; Maleahi 4:5-6; Doctrină şi legăminte 110:13-16; 128:18Trebuie să devenim „izbăvitori… pe muntele Sionului” (Obadia 1:21)Invitaţi cursanţii să enumere moduri în care putem să participăm la munca deîntocmire a istoriei familiei. (Să găsim nume ale membrilor familiei şi să le ducem latemplu, să adunăm şi să păstrăm fotografii de familie şi povestiri, să indexăm şi aşamai departe.)

• În ce mod participarea la munca de istorie a familiei ne influenţeazăsentimentele faţă de membrii decedaţi ai familiei?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să identifice sursa acestor sentimente, expuneţideclaraţia de mai jos a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Vârstnicul Russell M. Nelson ne-a învăţat că spiritul lui Ilie este «o manifestare aDuhului Sfânt care depune mărturie despre natura divină a familiei» («A NewHarvest Time», Ensign, mai 1998, p. 34). Această influenţă distinctă a DuhuluiSfânt încurajează oamenii să găsească, să se informeze şi să-şi iubească strămoşiişi pe membrii familiei – atât pe cei din trecut, cât şi pe cei din prezent. Spiritul luiIlie îi influenţează atât pe membrii Bisericii, cât şi pe cei care nu sunt membri”

(„Inimile copiilor se vor întoarce”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 25).

LECŢIA 14

67

Scrieţi, pe tablă, următoarea definiţie a „spiritului lui Ilie”:

Spiritul lui Ilie este o manifestare a Duhului Sfânt care ne influenţeazăsă-i identificăm, să-i preţuim şi să găsim informaţii despre membriifamiliei noastre din prezent şi din trecut.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Maleahi 4:5-6.

• Potrivit celor relatate în acest fragment, în ce mod vizita promisă a profetului Ilieva influenţa familiile din lume şi lucrarea Domnului de salvare în zilele dinurmă? (Amintiţi cursanţilor faptul că Ilie înviat le-a apărut lui Joseph Smith şiOliver Cowdery în data de 3 aprilie 1836 în Templul Kirtland şi le-a conferitcheile de pecetluire ale preoţiei lui Melhisedec [vezi D&L 110:13-16].)

• Ce înseamnă faptul că inimile taţilor şi copiilor vor fi întoarse unele cătrecelelalte?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea explicaţie a acestor verseteoferită de profetul Joseph Smith (1805-1844).

„Acum, cuvântul întoarce trebuie tradus lega sau pecetlui. Dar care este scopulacestei misiuni importante? Sau cum urmează să fie înfăptuită? Cheile urmeazăsă fie date, spiritul lui Ilie urmează să vină… şi sfinţii să se suie ca izbăvitori pemuntele Sionului [vezi Obadia 1:21].

Dar cum vor deveni ei izbăvitori pe muntele Sionului? Prin construirea templelorlor… şi mergând înainte şi primind toate rânduielile… în numele tuturor

strămoşilor lor care sunt morţi… şi aici este lanţul care leagă inimile părinţilor cu copiii şi alecopiilor cu părinţii, ceea ce împlineşte misiunea lui Ilie” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii:Joseph Smith [2007], p. 500-501).

• Ce a spus Joseph Smith că devenim atunci când primim rânduielile din templuîn numele rudelor noastre decedate? (Izbăvitori pe muntele Sionului.)

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Gordon B. Hinckley (1910-2008) şirugaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Noi devenim, cu adevărat, izbăvitori pe muntele Sionului. Ce înseamnă aceasta?Exact aşa cum Mântuitorul Şi-a dat viaţa drept sacrificiu în numele tuturoroamenilor şi, făcând astfel, a devenit Salvatorul nostru, tot aşa şi noi, într-o micămăsură, când ne angajăm în munca pentru alţii în templu, devenim salvatoripentru cei din partea cealaltă care n-au mijloace pentru a progresa, până când nuacţionează în numele lor cei de pe pământ” („Cuvânt de încheiere”, Ensign sau

Liahona, nov. 2004, p. 105).

Explicaţi faptul că Isus Hristos a înfăptuit ispăşirea în numele nostru. Atunci cândînfăptuim rânduieli în numele celor care au murit, devenim „izbăvitori pe munteleSionului”. Expresia „Muntele Sionului” poate să facă referire la câteva locuri,

LECŢIA 14

68

inclusiv la oraşul ceresc al lui Dumnezeu sau la oraşul Noul Ierusalim (vezi Evrei12:22; D&L 76:66; 84:2-4; 1 Regi 8:1).

• În ce moduri înţelegerea expresiei „izbăvitori pe muntele Sionului” ne poatemotiva să facem mai mult pentru a-i ajuta pe membrii familiei noastre dintrecut şi din prezent să primească binecuvântările templului?

Ca parte a discuţiei, puteţi să împărtăşiţi următoarea declaraţie a vârstnicului D.Todd Christofferson:

„Căutându-ne strămoşii şi îndeplinind pentru ei rânduielile necesare salvării, pecare ei nu le-au putut realiza, noi depunem mărturie despre infinita amplitudine aispăşirii lui Isus Hristos. Hristos «a murit pentru toţi». [2 Corinteni 5:15].” D. ToddChristofferson, „Mântuirea celor morţi şi mărturia despre Isus”, Liahona, ian.2001, p. 10-12.

Explicaţi că, în secţiunea Doctrină şi legăminte 128, este consemnată o scrisoarescrisă sfinţilor de profetul Joseph Smith în care citează Maleahi 4:5-6 şi, apoi, oferăun comentariu inspirat în legătură cu acele versete.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Doctrină şi legăminte 128:18. Rugaţi-i sămarcheze motivele pe care Joseph Smith le-a oferit pentru a participa la munca demântuire a membrilor familiei noastre care au decedat. După ce discutaţi desprelucrurile pe care cursanţii le-au identificat, discutaţi următoarele:

• În ce mod eforturile noastre de a asigura rânduieli necesare salvării pentrustrămoşii noştri ne aduce salvare şi nouă?

Pe tablă, scrieţi următoarele cuvinte: găseşte, du şi învaţă-i.

Rugaţi cursanţii să explice cum aceste trei cuvinte pot să descrie paşii pe caresuntem încurajaţi să-i facem în timp ce realizăm munca din templu şi de întocmirea istoriei familiei. (Asiguraţi-vă că ei înţeleg: Găseşte şi pregăteşte nume pentrumunca de realizare a rânduielilor din templu; du acele nume la templu şiînfăptuieşte rânduielile în templu în locul acelor persoane; învaţă-i pe alţii să facăla fel.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă binecuvântările care rezultă dinurmarea acestor paşi, expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului

David A. Bednar şi rugaţi un cursant să o citească cu glas tare sau folosiţiprezentarea video „The Promised Blessings of Family History (Binecuvântărilepromise ale muncii de întocmire a istoriei familiei)” (lds.org/topics/family-history/fdd-cook/blessings-video). În timp ce cursanţii citesc sau vizionează, rugaţi-i săcaute binecuvântările promise care rezultă din participarea la munca de istorie afamiliei.

LECŢIA 14

69

„Îi invit pe tinerii Bisericii să înveţe şi să trăiască experienţa oferită de spiritul luiIlie. Vă încurajez să studiaţi, să vă căutaţi strămoşii şi să vă pregătiţi să înfăptuiţiîn casa Domnului botezuri pentru cei dragi vouă care au decedat (vezi D&L124:28-36). Şi vă îndemn să-i ajutaţi pe alţii să-şi realizeze istoria familiei.

Când răspundeţi cu credinţă acestei invitaţii, inimile voastre se vor întoarce sprestrămoşi… Dragostea şi recunoştinţa voastră faţă de strămoşii voştri se vor mări.

Mărturia voastră despre Salvator şi convertirea la El vor deveni profunde şi statornice. Iar eu văpromit că veţi fi protejaţi împotriva influenţei tot mai intense a duşmanului. Pe măsură ceparticipaţi la această lucrare sfântă şi o îndrăgiţi, veţi fi protejaţi în tinereţea voastră şi pe totparcursul vieţii voastre” („Inimile copiilor se vor întoarce” p. 26-27).

• Ce binecuvântări primesc cei care participă în munca de întocmire a istorieifamiliei?

Întrebaţi cursanţii dacă vreunul dintre ei poate să împărtăşească experienţepersonale în legătură cu primirea de binecuvântări ca urmare a participării la muncade întocmire a istoriei familiei.

• În cazul acelora dintre voi care au făcut rânduieli pentru strămoşii voştri, cesentimente puteţi să împărtăşiţi în legătură cu participarea la acesteexperienţe sacre?

Rugaţi cursanţii să cerceteze istoriile familiilor lor folosind resursele disponibile laFamilySearch.org şi să ceară ajutor, dacă este cazul, din partea unui consultant îndomeniul istoriei familiei din episcopia sau ramura lor. Încurajaţi cursanţii să-şi facăun plan pentru a găsi numele strămoşilor lor, a duce numele acestor strămoşi latemplu şi a înfăptui rânduielile în numele lor şi a-i învăţa pe alţii să facă la fel.

Materiale de citit pentru cursanţi• Obadia 1:21; Maleahi 4:5-6; Doctrină şi legăminte 110:13-16; 128:18; 138:27-37,

58-59.

• David A. Bednar, „Inimile copiilor se vor întoarce”, Ensign sau Liahona, nov.2011, p. 24-27.

LECŢIA 14

70

LECŢIA 15

Căsătoria eternăIntroducereCăsătoria eternă este esenţială pentru exaltarea în cel maiînalt grad de glorie al împărăţiei celestiale şi poate fidobândită numai prin pecetluire în templu de către opersoană care deţine autoritatea corespunzătoare iar, apoi,printr-o viaţă trăită potrivit legămintelor făcute atunci.

Această lecţie le va reitera cursanţilor faptul că hotărârea dea lua în căsătorie persoana potrivită, în locul potrivit şi prinautoritatea potrivită este cea mai importantă hotărâre pecare o vor lua vreodată.

Lecturi suplimentare• Russell M. Nelson, „Căsătoria celestă”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 92-95.

• „Honorable, Happy, Successful Marriage”, capitolul 18 din manualul Teachingsof Presidents of the Church: Spencer W. Kimball (2006), p. 189-201.

• Cree-L Kofford, „Marriage in the Lord’s Way, Part One”, Ensign, iun. 1998,p. 7-12.

Sugestii pentru predareDoctrină şi legăminte 132:1-24Doctrina căsătoriei eterneExplicaţi că importanţa căsătoriei a fost propovăduită încă din perioada de început aBisericii. Totuşi, doctrina căsătoriei eterne nu a fost predată foarte mult de cătreprofetul Joseph Smith decât în perioada în care sfinţii se aflau în Nauvoo. Expuneţideclaraţia de mai jos a vârstnicului Parley P. Pratt (1807-1857), din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, care descrie cum s-a simţit când a aflat pentru prima oară căuniunea prin căsătorie poate dura pentru eternitate. Invitaţi un cursant să o citeascăcu glas tare.

„De la [Joseph Smith] am învăţat că soţia inimii mele poate să-mi fie asiguratăpentru timp şi toată eternitatea… De la el am învăţat că trebuie să cultivămaceste sentimente de afecţiune şi să le mărim în toată eternitatea; în timp,rezultatul uniunii noastre fără de sfârşit vor fi urmaşi la fel de numeroşi ca stelelede pe cer sau ca nisipul de pe malul mării… Am iubit înainte, dar nu am ştiut dece. Însă acum am iubit – cu puritate – cu intensitatea unui sentiment înălţător,

care te exaltează” (Autobiography of Parley P. Pratt, redactată de Parley P. Pratt jr. [1938], p.297-298).

• Ce efect asupra sentimentelor faţă de soţia sa a avut înţelegerea pe carevârstnicul Pratt a dobândit-o privind căsătoria?

Explicaţi că multe dintre învăţăturile Domnului legate de căsătoria eternă se găsescîn Doctrină şi legăminte 132. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină şilegăminte 132:19. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi săidentifice condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca o căsătorie să fie eternă.

71

• Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca o căsătorie să fie eternă? (Cursanţiitrebuie să înţeleagă următorul lucru: Căsătoria este eternă pentru cei caresunt căsătoriţi potrivit cuvântului lui Dumnezeu, a căror căsătorie estepecetluită de Spiritul Sfânt al făgăduinţei şi care rămân în legământ.)

• Ce înseamnă a „rămâne în legământ”? (A respecta termenii şi condiţiilelegământului căsătoriei. Când un bărbat şi o femeie păşesc în căsătoria eternă,ei îşi fac promisiuni solemne unul altuia şi lui Dumnezeu. Soţului sau soţiei i sepromite că va fi iubit/iubită şi slujit/slujită cu fidelitate totală. Lui Dumnezeu ei îipromit solemn că vor respecta termenii şi condiţiile legământului făcut întemplu.)

• Ce înseamnă că o căsătorie este „[pecetluită] prin Spiritul Sfânt al făgăduinţei”?(Aveţi în vedere să subliniaţi că Spiritul Sfânt al făgăduinţei este unul dintretitlurile Duhului Sfânt. Duhul Sfânt are multe titluri, inclusiv Mângâietor sauRevelator. Fiecare dintre aceste titluri se referă la una dintre responsabilităţilesau funcţiile Sale specifice.)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă titlul Spiritul Sfânt al făgăduinţei, expuneţideclaraţia de mai jos şi rugaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Duhul Sfânt este Spiritul Sfânt al făgăduinţei (Faptele apostolilor 2:33). El confirmă ca fiindacceptate de Dumnezeu faptele drepte, rânduielile şi legămintele oamenilor. Spiritul Sfânt alfăgăduinţei mărturiseşte Tatălui că rânduielile necesare salvării au fost îndeplinite cum se cuvineşi că au fost ţinute legămintele care le însoţesc” (Ghid pentru scripturi, „Spiritul Sfânt alfăgăduinţei”, scriptures.lds.org).

• În ce fel această declaraţie ajută şi explică faptul că, pentru a dobândi exaltarea,este nevoie de mai mult decât pecetluirea în templu? Ce altceva trebuie să seîntâmple? (Trebuie, de asemenea, să trăim vieţi neprihănite şi să rămânemcredincioşi tuturor rânduielilor necesare salvării, incluzând botezul,împărtăşania, rânduielile preoţiei şi rânduielile făcute în templu. Numairămânând credincioşi, Duhul Sfânt va depune mărturie Tatălui că legăminteleau fost respectate.)

Ajutaţi cursanţii să înţeleagă mai bine căsătoria eternă comparând-o şi deosebind-ode căsătoria civilă, folosind următoarea reprezentare grafică. Copiaţi următoareareprezentare grafică pe tablă:

LECŢIA 15

72

Împărţiţi membrii clasei în echipe de câte doi. Rugaţi un cursant din prima echipăsă studieze Doctrină şi legăminte 132:15-18 şi un cursant din cea de-a doua echipăsă studieze Doctrină şi legăminte 132:19-24. Invitaţi cursanţii să-şi noteze cuvinte şiexpresii care descriu ce îi aşteaptă pe cei care se căsătoresc civil şi binecuvântărilecare îi aşteaptă pe cei care se căsătoresc pentru eternitate.

După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii să-şi împărtăşească ceea ce auaflat. Apoi, adresaţi întrebarea:

• După moarte, în ce fel condiţiile celor care se căsătoresc civil şi condiţiile celorcare se căsătoresc pentru eternitate vor fi diferite? (În timp ce cursanţii răspund,puteți să adăugaţi răspunsurile lor pe reprezentarea grafică de pe tablă. Puteţi săsubliniaţi că respectivele condiţii descrise în versetele 20-24 sunt similarebinecuvântărilor promise în legământul avraamic [vezi Genesa 17:1-7; 22:17].)

Pentru a-i ajuta să răspundă la această întrebare, puteţi împărtăşi declaraţia de maijos a vârstnicului Cree-L Kofford, din Cei Şaptezeci.

„Autoritatea pentru promisiunile făcute în cadrul unei căsătorii celestiale vine dela Dumnezeu şi consecinţele neonorării acestor promisiuni vor veni, de asemenea,de la Dumnezeu. Într-o căsătorie civilă, autoritatea promisiunilor făcute de mire şimireasă este integritatea celor doi oameni. Nimic mai mult. Nu poate fi mai multde atât. Autoritatea căsătoriei civile vine de la oameni şi nu de la Dumnezeu”(„Marriage in the Lord’s Way, Part One”, Ensign, iun. 1998, p. 9).

• Ce vă vine în minte când comparaţi condiţiile enumerate pe tablă?

• Ce binecuvântări aţi observat în căminele celor care se căsătoresc în templu şi sestrăduiesc să trăiască fideli legămintelor pe care le-au făcut? Ce observaţi că facaceste cupluri pentru a-şi onora legămintele? (În cadrul acestei discuţii, puteţiîmpărtăşi declaraţia de mai jos despre căsătorie, făcută de vârstnicul L. WhitneyClayton, din Cei Şaptezeci. „Nicio altă relaţie de orice fel nu poate să aducă lafel de multă bucurie, să genereze la fel de mult bine sau să producă la fel demult rafinament personal” [„Căsătoria – priveşte şi învaţă”, Ensign sau Liahona,mai 2013, p. 83].)

Explicaţi membrilor clasei că Doctrină şi legăminte 132 conţine, de asemenea,câteva dintre instrucţiunile Domnului cu privire la practicarea căsătoriei pluraliste.Domnul le-a poruncit sfinţilor să practice căsătoria pluralistă ca parte a restaurăriituturor lucrurilor (vezi Faptele apostolilor 3:21; D&L 132:45) Membrii Bisericii aupracticat această lege până în anul 1890, când Domnul i-a revelat preşedinteluiWilford Woodruff că nu le mai cerea membrilor Bisericii să urmeze această lege.Pentru a clarifica poziţia Bisericii cu privire la căsătoria pluralistă, invitaţi un cursantsă citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedintelui Gordon B. Hinckley(1910-2008).

LECŢIA 15

73

„Dacă se constată că vreunul dintre membrii noştri practică respectiva căsătoriepluralistă, acesta este excomunicat, aceasta fiind cea mai gravă sancţiune pe careo poate impune Biserica… Cu mai bine de un secol în urmă, Dumnezeu a revelat,în mod clar, profetului Wilford Woodruff că practicarea căsătoriei pluralistetrebuie să înceteze, ceea ce înseamnă că acum este împotriva legii lui Dumnezeu.Chiar şi în ţările în care legea civilă sau religioasă permite poligamia, Biserica

propovăduieşte în ceea ce priveşte căsătoria faptul că trebuie să fie monogamă şi nu acceptă camembri pe aceia care practică căsătoria pluralistă” („What Are People Asking about Us?”Ensign, nov. 1998, p. 71-72).

În cazul în care cursanţii dumneavoastră au întrebări despre căsătoria pluralistă,spuneţi-le să studieze Gospel Topics (Teme din Evanghelie), „Plural Marriage inThe Church of Jesus Christ of Latter-day Saints” (Căsătoria pluralistă în Biserica luiIsus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă), lds.org/topics.

Doctrină şi legăminte 131:1-4Importanţa alegerii căsătoriei eterneInvitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină şi legăminte 131:1-4. Rugaţimembrii clasei să caute de ce este important să ne căsătorim în modul decretatde Domnul.

• Ce binecuvântări le revin celor care aleg să intre în noul şi nepieritoruluilegământ al căsătoriei? (Asiguraţi-vă că respectivii cursanţi înţeleg acestprincipiu: Când intrăm în noul şi nepieritorul legământ al căsătoriei,putem fi exaltaţi în cel mai înalt grad de glorie al împărăţiei celestiale.Explicaţi că, în acest context, cuvântul noul înseamnă că acest legământ a fostrestaurat de curând, în dispensaţia noastră. Cuvântul nepieritor înseamnă căacest legământ va dura în veşnicie şi că a fost rânduit în lumea spiritualăpremuritoare ca parte a planului salvării. El a făcut parte din Evanghelia lui IsusHristos din vremea lui Adam. Cu privire la cuvântul creştere, profetul JosephSmith ne-a învăţat că cei care obţin cel mai înalt grad de glorie din împărăţiacelestială „vor continua să crească şi să aibă copii în gloria celestială” [în Historyof the Church, 5:391].)

Expuneţi declaraţiile vârstnicului Russel M. Nelson şi invitaţi un cursant să lecitească cu glas tare.

„[Salvarea] înseamnă să fii salvat de la moartea fizică şi spirituală… [Exaltarea]se referă la cel mai înalt stadiu de fericire şi glorie în sfera celestială” („Salvare şiexaltare”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 8).

„În timp ce salvarea este o problemă personală, exaltarea este o problemă defamilie. Numai cei care sunt căsătoriţi în templu şi a căror căsătorie estepecetluită prin Spiritul Sfânt al făgăduinţei vor continua să fie soţi după moarte şi

să primească cel mai înalt grad al gloriei celeste sau exaltarea” („Căsătoria celestă”, Ensign sauLiahona, nov. 2008, p. 92).

LECŢIA 15

74

• De ce este căsătoria eternă atât de importantă? (Pe măsură ce cursanţii răspundşi, după cum sunteţi îndrumaţi de Spirit, puteţi scoate în evidenţă modadistrugătoare de astăzi prin care oamenii aleg să nu se căsătorească deoarecepun mai mare preţ pe lucruri precum cariera, decât pe îndeplinirea planului luiDumnezeu pentru ei. Prin respingerea căsătoriei, ei pierd dreptul labinecuvântările pe care Dumnezeu ar dori să li le dea acum şi în veşnicie.)

• De ce credeţi că o căsătorie în templu oferă unui cuplu mai multe posibilităţi dea fi fericit decât o căsătorie civilă sau faptul de a locui împreună fără a ficăsătoriţi?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă că toţi sfinţii vor primi, în cele din urmă,binecuvântările unei căsătorii eterne, atât timp cât nu îşi compromit standardele înniciun fel, rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos apreşedintelui Howard W. Hunter (1907-1995).

„Nicio binecuvântare, inclusiv aceea privind căsătoria eternă şi familia eternă, nuva fi refuzată unei persoane demne. Deşi poate dura mai mult – poate chiar dupăaceastă viaţă muritoare – ca unele persoane să primească această binecuvântare,ea nu le va fi refuzată” („The Church Is for All People”, Ensign, iun. 1989, p. 76).

• Câţi dintre voi cunoaşteţi persoane care doresc să fie căsătorite în templu, darnu au avut această ocazie? Cum le-ar putea ajuta declaraţia preşedinteluiHunter pe aceste persoane?

Încheiaţi invitând cursanţii să răspundă în scris la una sau la ambele întrebări demai jos:

• Ce decizii iau în prezent care mă vor conduce la a fi pecetluit în templu?

• Ce aspecte ale vieţii mele trebuie schimbate sau îmbunătăţite pentru a fipregătit să fiu pecetluit în templu?

Invitaţi mai mulţi cursanţi să împărtăşească ce fac pentru a se pregăti pentrucăsătoria în templu. Împărtăşiţi-vă mărturia că, atunci când un soţ şi o soţierespectă legămintele pe care le-au făcut când au fost pecetluiţi în templu, ei vor fiuniţi pe veşnicie. Împărtăşiţi modul în care această cunoaştere a fost obinecuvântare în viaţa voastră.

Materiale de citit pentru cursanţi• Doctrină şi legăminte 131:1-4; 132:1-24.

• Russell M. Nelson, „Căsătoria celestă”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 92-95.

LECŢIA 15

75

LECŢIA 16

Puterile sacre ale procreăriiIntroducere„Dumnezeu a poruncit ca sacrele puteri de procreare să fieîntrebuinţate numai între bărbat şi femeie, căsătoriţi legal casoţ şi soţie” („Familia – o declaraţie oficială către lume”,Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129). Pentru toţi copiii lui

Dumnezeu, a trăi potrivit legii castităţii înseamnă a fi virtuoşiatât în faptele, cât şi în gândurile lor. Intimitatea dintre un soţşi o soţie este frumoasă şi sacră şi este rânduită deDumnezeu pentru procreare şi pentru exprimarea dragostei.

Lecturi suplimentare• David A. Bednar, „Noi credem în păstrarea castităţii”, Ensign sau Liahona, mai

2013, p. 41-44.

• Dallin H. Oaks, „Pornografia”, Ensign sau Liahona, mai 2005, p. 87-90.

• Linda S. Reeves, „Un cămin centrat pe Hristos oferă protecţie împotrivapornografiei”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 15-17.

• „Puritate sexuală”, Pentru întărirea tineretului (broşură, 2011), p. 35-37.

Sugestii pentru predarePsalmii 24:3-4; Matei 5:8; Iacov 2:31-35; Alma 39:3-5, 9; Doctrină şilegăminte 42:22-24; 121:45-46Legea Domnului cu privire la castitateScrieţi următoarea propoziţie pe tablă şi întrebaţi cursanţii cum ar completa-o:

„Păcatul devastator al generaţiei noastre este ____________________”.

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şi rugaţiun cursant să o citească cu glas tare:

„Păcatul devastator al acestei generaţii este imoralitatea sexuală. Aceasta, aspus profetul Joseph, va fi sursa mai multor ispite, mai multor lovituri şi maimultor dificultăţi pentru vârstnicii din Israel decât oricare alta” (Învăţături alepreşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 220).

• În ce mod reflectă declaraţia preşedintelui Benson situaţia societăţii noastreactuale?

Expuneţi declaraţia de mai jos din Pentru întărirea tineretului şi invitaţi un cursant săo citească cu glas tare. În timp ce ascultă, rugaţi cursanţii să se gândească la cum arenunţa legea Domnului cu privire la castitate într-o frază.

76

„Standardele Domnului cu privire la puritatea sexuală sunt clare şi nu se schimbă. Nu trebuie săaveţi niciun fel de relaţii sexuale înainte de căsătorie şi trebuie să fiţi total fideli soţiei şi totalfidele soţului după căsătorie …

Înainte de căsătorie, nu participaţi la săruturi pasionale, nu vă întindeţi pe cealaltă persoană saunu atingeţi părţile intime, sacre ale trupului unei alte persoane, fie ele acoperite sau nu deîmbrăcăminte. Nu faceţi nimic din ce poate trezi dorinţe sexuale. Nu treziţi astfel de emoţii întrupurile voastre” (Pentru întărirea tineretului [broşură, 2011], p. 35-36).

• Cum aţi enunţa legea Domnului cu privire la castitate într-o frază? (În timp cecursanţii răspund, subliniaţi următoarea doctrină din declaraţia oficială desprefamilie: „Dumnezeu a poruncit ca sacrele puteri de procreare să fieîntrebuinţate numai între bărbat şi femeie, căsătoriţi legal ca soţ şi soţie”[„Familia – o declaraţie oficială către lume”, Ensign sau Liahona, nov.2010, p. 129].)

• În ce fel măsurile de precauţie enumerate în cel de-al doilea paragraf al citatuluidin Pentru întărirea tineretului ajută la a nu îngădui ca cineva să comită păcatemorale mai grave?

Copiaţi tabelul de mai jos pe tablă. Împărţiţi membrii clasei în două grupuri şiinvitaţi-i pe cei dintr-un grup să studieze fragmentele din coloana „consecinţe” şipe cei din celălalt grup să studieze fragmentele din coloana „binecuvântări”.Îndemnaţi cursanţii ca, în timp ce studiază, să citească notele de subsolcorespunzătoare.

Consecinţele încălcării legii castităţii:

Iacov 2:31–35

Alma 39:3-5, 9

D&L 42:22-24

Binecuvântările trăirii potrivit legii castităţii:

Psalmii 24:3-4

Matei 5:8

D&L 121:45-46

După ce le-aţi acordat suficient timp, discutaţi cu membrii clasei ceea ce au învăţat.Adresaţi întrebări precum următoarele:

• În ce fel consecinţele încălcării legii castităţii arată importanţa respectării acesteiporunci?

• Aţi avut parte de binecuvântările care revin în urma supunerii faţă de legeacastităţii?

Expuneţi următorul adevăr din declaraţia oficială despre familie:

LECŢIA 16

77

„Declarăm că viaţa pe pământ este creată prin îndrumare divină ” („Familia – o declaraţieoficială către lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129).

• Ce înseamnă această declaraţie pentru voi?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să dobândească o înţelegere mai profundă cu privire laacest adevăr, folosiţi declaraţiile de mai jos ale vârstnicilor Jeffery R. Holland şiDavid A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugaţi un cursant săcitească, cu glas tare, aceste declaraţii în timp ce restul clasei ascultă motivul pentrucare legea castităţii este de o importanţă eternă.

„Trupul este o parte importantă a sufletului. Această doctrină caracteristică şiimportantă a sfinţilor din zilele din urmă subliniază de ce păcatul sexual este unulatât de grav. Noi declarăm că cei care se folosesc de trupul unei alte persoane,care a fost dat de Dumnezeu, fără a avea o aprobare divină, comite un abuzasupra sufletului acelei persoane, comite un abuz asupra scopului principal şiasupra proceselor vieţii, asupra «însăşi cheii» vieţii, aşa cum preşedintele Boyd K.

a numit-o cândva. Abuzând de trupul unei persoane – ceea ce înseamnă comiterea unui abuzasupra sufletului acelei persoane – se pângăreşte ispăşirea lui Hristos, care a salvat acel suflet şicare face ca darul vieţii veşnice să fie posibil” (Jeffrey R. Holland, „Personal Purity”, Ensign, nov.1998, p. 76).

„Astfel, căsătoria dintre un bărbat şi o femeie este metoda autorizată prin carespiritele din lumea premuritoare intră în viaţa muritoare. Abstinenţa sexualăcompletă de dinaintea căsătoriei şi fidelitatea totală în timpul căsătorieiprotejează sfinţenia acestei metode.

Puterea de a procrea are semnificaţie spirituală. Întrebuinţarea greşită a acesteiputeri caută să perturbe scopurile planului Tatălui şi existenţa noastră muritoare.

Tatăl nostru Ceresc şi Preaiubitul Său Fiu sunt creatori şi ei ne-au încredinţat fiecăruia dintre noi oparte din puterea Lor de a crea… Modul în care înţelegem acea putere divină şi felul în care ofolosim va determina, în mare măsură, fericirea noastră pe pământ şi destinul nostru îneternitate” (David A. Bednar, „Noi credem în păstrarea castităţii”, Ensign sau Liahona, mai2013, p. 42).

• De ce are legea castităţii o importanţă eternă?

• În ce fel modul în care folosim puterea de a procrea va determina fericireanoastră în viaţa muritoare şi în eternitate?

Acordaţi cursanţilor puţin timp să scrie măsurile de precauţie pe care le pot luapentru a-i ajuta să se supună legii castităţii.

Matei 5:27-28; Romani 8:6; Doctrină şi legăminte 63:16Pericolele pornografieiRugaţi cursanţii să citească următoarele versete: Matei 5:27-28; Romani 8:6 şiDoctrină şi legăminte 63:16 Aveţi în vedere să le cereţi cursanţilor să exersezeîndemânarea de a crea lanţuri scripturale în timp ce studiază din scripturi, începând

LECŢIA 16

78

cu primul fragment, scriind o trimitere la următorul şi aşa mai departe până laultimul fragment.

• Ce fel de comportamente sunt interzise în aceste fragmente? (Uncomportament pe care cursanţii trebuie să-l identifice este vizionarea demateriale pornografice.)

• Ce consecinţe ale vizionării sau lecturării materialelor pornografice suntidentificate în aceste scripturi?

Expuneţi declaraţiile de mai jos ale vârstnicilor Dallin H. Oaks şi Richard G. Scott,din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi a surorii Linda S. Reeves, a douaconsilieră în Preşedinţia generală a Societăţii de Alinare. Rugaţi un cursant să lecitească cu glas tare şi invitaţi membrii clasei să caute alte consecinţe ale utilizăriipornografiei.

„Pornografia distruge abilitatea unei persoane de a se bucura de o relaţieemoţională normală, romantică şi spirituală cu o persoană de sex opus”(Dallin H. Oaks, „Pornografia”, Ensign sau Liahona, mai 2005, p. 89).

„Satana a devenit un maestru în folosirea puterii pornografiei, care creeazădependenţă, pentru a limita capacitatea individului de a fi condus de Spirit.Atacul pornografiei sub toate formele ei vicioase, corozive, distrugătoare a dus lamari necazuri, suferinţe, inimi îndurerate şi căsătorii distruse” (Richard G. Scott,„Să obţinem îndrumare spirituală”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 8).

„[Copiii şi tinerii] trebuie să cunoască pericolele pornografiei şi modul în careaceasta pune stăpânire pe vieţile oamenilor, cauzând pierderea Spiritului,sentimente distorsionate, amăgire, relaţii disfuncţionale, pierdereaautocontrolului şi consumul aproape în întregime al timpului, al minţii şi alenergiei” (Linda S. Reeves, „Un cămin centrat pe Hristos oferă protecţie împotrivapornografiei”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 15).

Îndemnaţi cursanţii care se confruntă cu problema pornografiei sau a altor tipuri deimoralitate să vorbească cu episcopul sau cu preşedintele lor de ramură. Asiguraţi-ică pot găsi calea înapoi spre pace şi fericire prin pocăinţă. Depuneţi mărturie despreurmătorul adevăr: Evitarea pornografiei va duce la mai multă fericire în aceastăviaţă şi în eternitate. Aveţi în vedere să enumeraţi pe tablă următoarele site-uri depe internet pentru a-i ajuta pe cursanţii care vizionează materiale pornografice:

overcomingpornography.org

LECŢIA 16

79

addictionrecovery.lds.org

Genesa 2:21-24Rolul intimităţii în căsătorieNotă. Din cauza naturii sensibile a acestei părţi a lecţiei, bazaţi-vă pe învăţăturileprofetice şi evitaţi să predaţi mai mult decât ceea ce se găseşte aici, inclusiv detaliidespre relaţia cu soţul sau soţia dumneavoastră.

Depuneţi mărturie că intimitatea fizică este sacră, potrivită şi specială atunci cândare loc în cadrul relaţiei de căsătorie, după cum a poruncit Domnul.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Genesa 2:21–24.

• Deşi nu este menţionat în mod specific, ce sugerează aceste versete că ar fiscopul intimităţii fizice dintre un soţ şi o soţie? (Să devenim una cu soţulsau soţia.)

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Jeffrey R. Holland:

„Intimitatea umană este rezervată unui cuplu căsătorit, deoarece reprezintăsimbolul suprem al uniunii totale, al unui întreg şi unei legături rânduite şidefinite de Dumnezeu. Începând din grădina Edenului, căsătoria a fost menită săfie contopirea totală dintre un bărbat şi o femeie – la nivel de suflet, speranţe,vieţi, dragoste, familie, viitor, absolut tot” („Personal Purity”, Ensign, nov.1998, p. 76).

• În ce fel declaraţia vârstnicului Holland vă ajută să înţelegeţi mai bine scopulintimităţii fizice dintre un soţ şi o soţie? (Cursanţii trebuie să înţeleagăurmătorul lucru: Intimitatea din cadrul căsătoriei întăreşte legăturilespirituale şi emoţionale dintre un soţ şi o soţie.)

Aveţi în vedere să distribuiţi declaraţiile de mai jos sub formă de foaie deprezentare. Oferiţi câte un exemplar fiecărui cursant şi rugaţi cursanţii să subliniezescopurile intimităţii fizice din cadrul căsătoriei.

„Uniunea dintre sexe, dintre soţ şi soţie (şi numai dintre soţ şi soţie), a avut cascop principal aducerea copiilor pe lume. Domnul nu a dorit niciodată caexperienţele sexuale să fie o simplă joacă sau satisfacere a pasiunilor şi a poftelortrupeşti” (Spencer W. Kimball, „The Lord’s Plan for Men and Women”, Ensign,oct. 1975, p. 4).

LECŢIA 16

80

„Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă are un standard unic,constant al moralităţii sexuale: relaţiile intime sunt adecvate numai între soţ şisoţie uniţi prin legământul căsătoriei prevăzut în planul lui Dumnezeu. Relaţiileintime nu sunt nicidecum o curiozitate de explorat, o poftă de satisfăcut sau unfel de recreere sau distracţie cu care să ne îndeletnicim în mod egoist… Ci suntuna dintre expresiile potenţialului şi naturii noastre divine din viaţa muritoare şi o

cale de a întări legăturile emoţionale şi spirituale dintre soţ şi soţie” (David A. Bednar, „Noicredem în păstrarea castităţii”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 42).

Discutaţi despre ce scopuri au subliniat cursanţii.

Invitaţi cursanţii să reflecteze la ceea ce au învăţat despre legea castităţii şi, apoi, săscrie răspunsuri la următoarele întrebări în jurnalele lor:

• În ce fel înţelegerea legii castităţii vă întăreşte hotărârea de a trăi o viaţă curatădin punct de vedere moral?

• Care sunt motivele pentru care trăiţi potrivit legii castităţii?

Încheiaţi împărtăşindu-vă mărturia despre principiile discutate în timpul orei.

Materiale de citit pentru cursanţi• Genesa 2:21-24; Psalmii 24:3-4; Matei 5:8, 27-28; Romani 8:6; Iacov 2:28, 31-35;

Alma 39:1-9; Doctrină şi legăminte 42:22-24; 63:16; 121:45-46.

• David A. Bednar, „Noi credem în păstrarea castităţii”, Ensign sau Liahona, mai2013, p. 41-44.

• „Puritatea sexuală”, Pentru întărirea tineretului (broşură, 2011), p. 35-37.

LECŢIA 16

81

LECŢIA 17

Porunca de a ne înmulţi şi aumple pământul

IntroducerePorunca de a ne înmulţi şi a umple pământul este o partevitală a planului Tatălui Ceresc şi rămâne valabilă astăzi.Această lecţie îi va ajuta pe cursanţi să vadă că pot fi

îndrumaţi în deciziile pe care le iau cu privire la a aduce copiiîn lume pe măsură ce studiază cuvintele profeţilor în viaţă şicaută îndrumarea Tatălui Ceresc în rugăciune.

Lecturi suplimentare• Neil L. Andersen, „Copiii”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 28-31.

• Russell M. Nelson, „Avortul – un atac asupra celor lipsiţi de apărare”, Liahona,oct. 2008, p. 32-37.

Sugestii pentru predareGenesa 1:27-28; 9:1; 35:11Porunca de a avea copii rămâne valabilăÎnainte de începerea lecţiei, scrieţi următoarele rânduri din „Familia – o declaraţieoficială către lume” pe tablă:

„Prima poruncă pe care Dumnezeu a dat-o lui Adam şi Evei a fost cu privire lacapacitatea lor de a deveni părinţi ca soţ şi soţie. Noi declarăm că porunca luiDumnezeu către copiii Lui de a se înmulţi şi a umple pământul este încă valabilă”.

Începeţi lecţia adresând următoarele întrebări:

• Ce vă vine în minte când vă gândiţi la aceste două fraze?

Invitaţi cursanţii să cerceteze Genesa 1:27-28, Genesa 9:1 şi Genesa 35:11, cautândnumele persoanelor cărora Dumnezeu le-a poruncit să se înmulţească şi să umplepământul. Puteţi îndemna cursanţii să lege aceste referinţe din scripturi, formândun lanţ scriptural. Asiguraţi-vă că membrii clasei înţeleg faptul că această poruncă afost dată în fiecare dispensaţie a Evangheliei.

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Neil L. Andersen, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească cu glas tare:

82

„Pentru un soţ şi o soţie care pot avea copii este un privilegiu măreţ să poatăoferi trupuri muritoare acestor copii de spirit ai lui Dumnezeu. Noi credem înfamilii şi credem în copii.

Când un copil se naşte în familia unui soţ şi a unei soţii, părinţii îndeplinesc aceaparte a planului Tatălui nostru Ceresc de a aduce copii pe pământ” („Copiii”,Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 28).

Puneţi accent pe ultima propoziţie din această declaraţie prezentând următorulprincipiu: Când un soţ şi o soţie aduc un copil în lume, ei îndeplinesc o parte aplanului fericirii întocmit de Tatăl Ceresc. Faceţi referire la frazele de pe tablă şiîntrebaţi:

• De ce credeţi că Domnul, prin intermediul profeţilor Săi din zilele noastre, arepetat porunca de a „ne înmulţi şi a umple pământul” în vremurile noastremoderne? (Ca exemplu, le puteţi spune cursanţilor că, din anul 1960, ratanatalităţii la mamele căsătorite din Statele Unite ale Americii a scăzut cu 45%.)

• Care sunt posibilele motive pentru care există tendinţa ca tinerii căsătoriţi săaibă mai puţini copii? (Răspunsurile pot include lucruri precum lipsa banilor,dorinţa de a-şi încheia studiile şi a începe o carieră.)

• În ce fel o înţelegere a planului lui Dumnezeu pentru copiii Lui îi ajută pe un soţşi o soţie care hotărăsc când şi câţi copii să aibă?

Explicaţi faptul că soţii şi soţiile vor primi binecuvântări de la Dumnezeu care le vorpermite să ţină porunca de a avea copii, chiar şi în împrejurări dificile. Împărtăşiţiurmătoarea experienţă din viaţa vârstnicului James O. Mason, din Cei Şaptezeci,după cum a fost relatată de vârstnicul Neil L. Andersen:

„Vârstnicul Mason a avut [o]… experienţă, la numai câteva săptămâni după ces-a căsătorit, care l-a ajutat să pună în ordinea priorităţii responsabilităţilefamiliei sale. El a spus:

«Marie şi cu mine ne-am dat seama că ea trebuia să-şi păstreze locul de muncădacă doream ca eu să merg la facultatea de medicină. Deşi acest lucru nu era cene-am dorit, copiii aveau să vină mai târziu. [În timp ce răsfoiam o revistă a

Bisericii în casa părinţilor mei], am văzut un articol al vârstnicului Spencer W. Kimball, pe atuncimembru al Cvorumului celor Doisprezece, în care dânsul [sublinia] responsabilităţile căsătoriei.Conform vârstnicului Kimball, o responsabilitate sacră era aceea de a te înmulţi şi a umplepământul. Casa părinţilor mei era [aproape] de clădirea administrativă a Bisericii. Am mersimediat către birouri şi, la numai 30 de minute după ce i-am citit articolul, stăteam pe scaun înfaţa biroului vârstnicului Spencer W. Kimball». (Acest lucru nu ar fi posibil astăzi fără oprogramare prealabilă.)

I-am explicat că doream să devin doctor. Nu exista altă variantă decât aceea de a amâna să avemcopii. Vârstnicul Kimball a ascultat cu atenţie şi apoi, a răspuns cu un glas tandru: «Frate Mason,crezi că Domnul doreşte să încalci una dintre cele mai importante porunci ale Sale ca să poţideveni doctor? Cu ajutorul Domnului, poţi să ai copii şi să devii şi doctor. Unde-ţi estecredinţa?»”.

Vârstnicul Mason a continuat: «Primul nostru copil s-a născut la mai puţin de un an după aceea.Marie şi cu mine am muncit din greu şi Domnul a deschis zăgazurile cerurilor». Soţii Mason au

LECŢIA 17

83

fost binecuvântaţi cu încă doi copii înainte ca dânsul să absolve facultatea de medicină, patru animai târziu” („Copiii”, p. 29).

• Ce vă impresionează în legătură cu această experienţă?

Subliniaţi că faptul de a fi căsătorit este o parte esenţială în ţinerea poruncii de aavea copii. Citiţi următoarea afirmaţie din declaraţia oficială despre familie:

„Copiii au dreptul de a se naşte din părinţi căsătoriţi şi au dreptul de a fi crescuţi de un tată şi omamă care-şi onorează jurămintele căsătoriei cu toată fidelitatea”.

• Ce avantaje au copiii când se nasc „din părinţi căsătoriţi”?

• Ce gânduri şi sentimente aveţi cu privire la a-L ajuta pe Tatăl Ceresc să-Şiîndeplinească planul prin a aduce copii în această lume?

1 Nefi 15:11; Doctrină şi legăminte 29:6Să căutăm îndrumarea DomnuluiExpuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Neil L. Andersen şi invitaţi un cursantsă o citească cu glas tare:

„Când să ai un copil şi câţi copii să ai sunt decizii personale care trebuie luate desoţ, soţie şi Domnul. Acestea sunt decizii sacre – decizii care trebuie luate cuajutorul rugăciunii sincere şi puse în practică având o credinţă mare („Copiii”, p.28; caractere cursive adăugate).

• Ce înseamnă că aceste decizii trebuie „puse în practică având o credinţă mare”?

Rugaţi cursanţii să studieze 1 Nefi 15:11 şi Doctrină şi legăminte 29:6 pentru aînvăţa câteva principii pe care le pot folosi soţii şi soţiile când caută răspunsuri laîntrebări legate de când şi câţi copii să aibă.

• Ce principii care îi pot ajuta pe soţi şi pe soţii să hotărască când şi câţi copii săaibă aţi găsit în aceste fragmente? (Subliniaţi următorul principiu: Pe măsură cesoţii şi soţiile exercită credinţă şi-L caută pe Domnul în rugăciune, El îi vaîndruma în deciziile lor cu privire la faptul de a avea copii.)

• De ce credeţi că este important ca soţii şi soţiile să se sfătuiască cu Domnul cuprivire la aceste lucruri?

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească, cu glas tare:

LECŢIA 17

84

„Câţi copii ar trebui să aibă un cuplu? Atât de mulţi de câţi pot avea grijă!Desigur, a avea grijă de copii înseamnă mai mult decât a le da viaţă pur şi simplu.Copiii trebuie iubiţi, crescuţi, învăţaţi, hrăniţi, îmbrăcaţi, adăpostiţi şi iniţiaţi încapacităţile lor de a fi buni părinţi ei înşişi” („The Great Plan of Happiness”,Ensign, nov. 1993, p. 75).

• Cum ar putea ajuta învăţăturile preşedintelui Oaks un cuplu să stabileascănumărul de copii pe care să îi aibă?

Pe parcursul acestei lecţii, daţi dovadă de sensibilitate faţă de cursanţii care s-arputea să nu aibă ocazia de a fi părinţi în această viaţă. Vă poate fi de folos declaraţiade mai jos a vârstnicului Neil L. Andersen:

„A da naştere la copii poate fi… un subiect foarte trist pentru cuplurileneprihănite care se căsătoresc şi află că nu pot avea copiii pe care şi i-au doritatât de mult sau pentru un soţ şi o soţie care plănuiesc să aibă o familie mare darcare sunt binecuvântaţi cu o familie mai mică.

Nu putem explica întotdeauna dificultăţile din viaţa noastră muritoare. Uneori,viaţa pare foarte nedreaptă – mai ales atunci când dorinţa noastră cea mai mare

este să facem exact ce a poruncit Domnul. În calitate de slujitor al Domnului, vă asigur căurmătoarea promisiune este sigură: «Membrii credincioşi ale căror circumstanţe nu le permit săprimească binecuvântările căsătoriei eterne şi ale calităţii de părinte în această viaţă, vor primitoate binecuvântările promise de-a lungul eternităţii, dacă ţin legămintele pe care le-au făcut cuDumnezeu» [Manualul 2: Administrarea Bisericii (2010), 1.3.3]” („Copiii”, p. 30).

Psalmii 127:3; Doctrină şi legăminte 59:6Caracterul sacru al vieţiiInvitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Psalmii 127:3.

• Ce înseamnă că „fiii sunt o moştenire de la Domnul”? (Copiii sunt un dar de laDumnezeu.)

Citiţi următoarele din declaraţia oficială despre familie: „Noi afirmăm că viaţa estesfântă şi că este importantă în planul etern al lui Dumnezeu”. Depuneţi mărturiedespre acest principiu: Când înţelegem că fiii şi fiicele sunt daruri de laDumnezeu, înţelegem mai bine caracterul sacru al vieţii lor. În multe părţi alelumii, avortul este acceptat şi, în fiecare an, se fac milioane de avorturi. Pentru a-iajuta pe cursanţi să înţeleagă regula Bisericii în ceea ce priveşte avortul, împărtăşiţideclaraţia de mai jos şi rugaţi cursanţii să asculte în ce împrejurări avortul ar fijustificat:

„Viaţa omului este un dar sacru de la Dumnezeu. Alegerea de a avorta din motive sociale sau deconvenienţă este contrară voinţei şi poruncilor lui Dumnezeu… Profeţii din zilele din urmă audenunţat avortul, făcând referire la afirmaţia Domnului: «să nu omori şi nici să nu faci nimicasemănător» (D&L 59:6). Sfatul lor în legătură cu această problemă este clar: Membrii Bisericiilui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă nu trebuie să accepte să se realizeze asupra lor

LECŢIA 17

85

procedura avortului, nu trebuie sa realizeze procedura avortului, nu trebuie să încurajeze avortul,nu trebuie să achite costul acestuia şi nu trebuie să facă aranjamente pentru realizarea unuiavort. Membrii Bisericii care încurajează avortul în orice fel, pot fi supuşi măsurilor disciplinareale Bisericii.

Conducătorii Bisericii au spus că, în unele circumstanţe, avortul poate fi justificat, cum ar fi atuncicând sarcina este rezultatul incestului sau al violului, când se apreciază de către o autoritatemedicală competentă că viaţa sau sănătatea mamei sunt în pericol sau dacă se apreciază decătre o autoritate medicală competentă că fetusul va avea deficienţe severe care nu ar permitecopilului să supravieţuiască după naştere. Dar nici măcar aceste circumstanţe nu justifică în modautomat un avort. Persoanele care se află în astfel de împrejurări trebuie să ia avortul înconsiderare numai după ce s-au consultat cu conducătorii locali ai preoţiei şi după ce au primitconfirmare prin rugăciune sinceră” (Gospel Topics, „Abortion (avort)” lds.org/topics).

• În ce împrejurări excepţionale ar putea fi avortul justificat?

• Chiar şi în acele împrejurări, al cui sfat trebuie căutat de către persoanele care segândesc să facă avort?

Împărtăşiţi declaraţia de mai jos pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă faptul căadopţia este o alternativă altruistă la avort:

„Noi… ne exprimăm sprijinul pentru părinţii necăsătoriţi care îşi plasează copiii spre adopţie încămine cu o mamă şi un tată, în care există stabilitate. De asemenea, ne exprimăm sprijinulpentru mamele şi taţii care adoptă aceşti copii…

A avea o relaţie bazată pe nădejde, învăţare şi consecvenţă atât cu un tată, cât şi cu o mamăeste esenţial pentru buna creştere a unui copil. Când aleg să dea spre adopţie, părinţiinecăsătoriţi le oferă copiilor lor această binecuvântare importantă. Adopţia este o deciziealtruistă, luată din dragoste, care binecuvântează copilul, îi binecuvântează pe părinţii naturali şipe părinţii adoptivi în această viaţă şi de-a lungul eternităţii” (Declaraţie a Primei Preşedinţii, 4oct. 2006, citată în Ensign, oct. 2008, p. 37).

În încheierea lecţiei, împărtăşiţi-vă mărturia despre bucuria pe care v-au adus-ocopiii în viaţa dumneavoastră. Îndemnaţi-i pe cursanţi să se pregătească fiinddemni pentru ocazia sacră de a aduce copii în această lume.

Materiale de citit pentru cursanţi• Genesa 1:27-28; 9:1; 35:11; Psalmii 127:3; 1 Nefi 15:11; Doctrină şi legăminte

29:6; 59:6; Moise 2:27-28.

• Neil L. Andersen, „Copiii”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 28-31.

LECŢIA 17

86

LECŢIA 18

Îngrijirea relaţiei decăsătorie

Introducere„Soţul şi soţia au o responsabilitate sacră, aceea de a se iubişi a se îngriji unul de celălalt („Familia – o declaraţie oficialăcătre lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129).Incluzându-i pe Tatăl Ceresc şi pe Isus Hristos în relaţia lor şi

trăind potrivit principiilor Evangheliei lui Isus Hristos, soţii şisoţiile pot reuşi să simtă fericirea supremă, acesta fiindscopul planului lui Dumnezeu.

Lecturi suplimentare• Russell M. Nelson, „Să ne îngrijim de căsătoria noastră”, Ensign sau Liahona,

mai 2006, p. 36-38.

• David A. Bednar, „Marriage Is Essential to His Eternal Plan”, Ensign, iun. 2006,p. 82-87.

• L. Whitney Clayton, „Căsnicia – priveşte şi învaţă!”, Ensign sau Liahona, mai2013, p. 83-85.

Sugestii pentru predareMatei 19:3-8; Efeseni 5:25, 28-31; Doctrină şi legăminte 25:5, 13-15; 42:22Să clădim o căsnicie de succesExpuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Russel M. Nelson, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească, cu glas tare:

„Căsătoria creează posibilităţi mai mari de a găsi fericirea decât oricare alterelaţii umane. Totuşi, unele cupluri căsătorite nu folosesc întregul lor potenţial. Eilasă ca legătura lor romantică să se învechească, nu se apreciază unul pe celălalt,permit altor interese sau norilor neglijenţei să întunece viziunea a ceea ce arputea fi, cu adevărat, căsătoria lor. Căsătoriile ar fi mai fericite dacă ne-am îngrijimai mult de ele” („Să ne îngrijim de căsătoria noastră”, Ensign sau Liahona, mai

2006, p. 36).

• Ce obiceiuri sau atitudini credeţi că ar face ca o căsătorie să „se învechească”?

Explicaţi că perechile care permit căsătoriilor lor să se învechească aleg, uneori, să lepună capăt prin divorţ. Spuneţi cursanţilor că, în timpul slujirii din viaţa muritoare aSalvatorului, unii farisei au căutat să demonstreze că divorţul era justificat, chiar şidin motive banale, şi au încercat să-l implice pe Isus în discuţia lor în contradictoriucerându-i părerea cu privire la divorţ. Rugaţi un cursant să citească cu glas tareMatei 19:3-8 şi invitaţi-i pe cursanţi să caute diferenţa dintre atitudinea Salvatoruluişi cea a fariseilor cu privire la căsătorie. Dacă este nevoie, explicaţi că o carte de

87

despărţire era un document legal pe care trebuia să-l dea un bărbat soţiei lui înaintede a o trimite de acasă.

• Ce cuvinte din versetul 3 arată atitudinea fariseilor faţă de căsătorie şi divorţ?(Era permis ca un bărbat „să-şi lase nevasta” sau să divorţeze „pentru oricepricină”.)

• Ce a propovăduit Isus în versetul 8 care era împotriva acestui mod de gândire şiafirma natura solemnă a căsătoriei? (Din vremea lui Adam şi a Evei, Dumnezeua dorit ca durata căsătoriilor să fie veşnică. Pentru a întări această doctrină, aveţiîn vedere să-i rugaţi pe cursanţi să folosească pentru versetul 8 referinţelesuplimentare Eclesiastul 3:14 şi Moise 4:18).

Împărtăşiţi cursanţilor declaraţia de mai jos a vârstnicului Dallin H. Oaks, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„Genul de căsătorie necesar pentru exaltare – veşnică în durată şi asemănătoareDumnezeirii în calitate – nu ia în considerare divorţul. În templele Domnului,cuplurile sunt căsătorite pentru toată veşnicia. Însă unele căsătorii nuprogresează către acest ideal. Din cauza «împietririi inimilor [noastre]» [Matei19:8], Domnul nu insistă acum asupra consecinţelor standardului celestial. El lepermite persoanelor divorţate să se căsătorească din nou fără a avea pata

imoralităţii specificată în legea mai înaltă” („Divorţul”, Ensign sau Liahona, mai 2007, p. 70).

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă ce pot face soţii şi soţiile pentru ca ale lorcăsătorii să îndeplinească cerinţele pentru exaltare, rugaţi cursanţii să citeascăprima frază din paragraful şase al declaraţiei oficiale despre familie.

• Ce obligaţii au soţii şi soţiile unii faţă de alţii? (În timp ce cursanţii răspund,scrieţi pe tablă următoarea frază din declaraţia oficială despre familie: „Soţul şisoţia au o responsabilitate sacră de a se iubi şi îngriji unul de celălalt”.)

• Ce înseamnă pentru dumneavoastră că soţul şi soţia au o „responsabilitate sacrăde a se iubi şi îngriji unul de celălalt”?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine această responsabilitate, invitaţijumătate din membrii clasei să citească Doctrină şi legăminte 25:5, 13-15 şi cealaltăjumătate să citească Doctrină şi legăminte 42:22 şi Efeseni 5:25, 28-31. Rugaţi-i pecursanţi să caute principii care predau cum să ne îngrijim de o căsătorie şi, apoi,scrieţi principiile găsite pe tablă. După ce le acordaţi timp suficient, rugaţi cursanţiisă aleagă unul dintre lucrurile scrise pe tablă şi să explice ce înseamnă pentru ei.

Împărtăşiţi declaraţia de mai jos a vârstnicului L. Whitney Clayton, din Preşedinţiacelor Şaptezeci, şi rugaţi membrii clasei să fie atenţi la părerea dânsului desprecuvintele a se lipi şi a lăsa:

LECŢIA 18

88

„Cele mai fericite căsnicii pe care le-am văzut radiază supunere faţă de unadintre cele mai fericite porunci – aceea de «a trăi împreună în dragoste» [D&L42:45]. Adresându-se soţilor, Domnul a poruncit: «Iubeşte-ţi nevasta cu toatăinima ta şi lipeşte-te de ea şi de nimeni altul» [D&L 42:22]. Unul dintre manualelede instrucţiuni ale Bisericii ne învaţă: «În această poruncă, termenul a se lipiînseamnă a fi devotat şi loial în totalitate unei anumite persoane. Cuplurile

căsătorite se lipesc de Dumnezeu şi unul de celălalt slujindu-se şi iubindu-se unul pe celălalt,precum şi ţinând legămintele cu o loialitate totală unul faţă de celălalt şi faţă de Dumnezeu».Atât soţul, cât şi soţia «lasă în urmă viaţa lor de persoane necăsătorite şi fac din căsnicia [lor]prioritatea vieţii lor… Ei nu permit niciunei alte persoane sau niciunui alt lucru să aibă… oprioritate mai mare decât ţinerea legămintelor pe care le-au făcut cu Dumnezeu şi unul cucelălalt» [Manualul 2:. Administrarea Bisericii (2010), 1.3.1]. Priveşte şi învaţă: soţii cuplurilorcare au succes sunt devotaţi complet iubirii pe care o simt unul pentru celălalt” („Căsnicia –priveşte şi învaţă”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 84-85).

• Care sunt unele dintre lucrurile pe care soţii şi soţiile trebuie să le „lase înurmă” pentru a putea să „se lipească” unul de altul?

• În ce fel cuplurile căsătorite pe care le cunoaşteţi demonstrează dragoste şi grijăunul faţă de celălalt?

• Ce faceţi acum pentru a vă ajuta să vă pregătiţi să îl/o iubiţi în mod altruist peviitorul/viitoarea soţ/soţie şi să aveţi grijă de el/ea?

Avraam 5:15-18Să devenim una în cadrul căsătorieiInvitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Avraam 5:15-18. Rugaţi membrii claseisă urmărească în scripturile lor şi să fie atenţi la ceea ce se predă în aceste versetedespre relaţia dintre soţi şi soţii.

• Potrivit acestor versete, spre ce ţel trebuie să se îndrepte un soţ şi o soţie? (Acelade a deveni „un trup”.)

Desenaţi, pe tablă, următoarea reprezentare grafică:

Oferiţi cursanţilor un exemplar aldeclaraţiei de mai jos a vârstnicul DavidA. Bednar, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi rugaţi uncursant să citească primul paragraf cuglas tare, în timp ce membrii claseicaută ce reprezintă diagrama:

LECŢIA 18

89

„Domnul Isus Hristos este punctul central într-o relaţie de căsătorie făcută prinlegământ. Vă rog să observaţi că Salvatorul este situat în vârful acestui triunghi,femeia aflându-se la baza lui, într-un colţ, iar bărbatul la baza lui în celălalt colţ.Acum, gândiţi-vă ce se întâmplă în relaţia dintre un bărbat şi o femeie pe măsurăce fiecare «[vine] la Hristos» în mod constant şi se străduieşte să se«[perfecţioneze] în El» (Moroni 10:32). Datorită Mântuitorului şi prin El, bărbatul

şi femeia se apropie unul de altul.

Pe măsură ce un soţ şi o soţie se apropie de Domnul (vezi3 Nefi 27:14), pe măsură ce învaţă săslujească unul altuia şi să se preţuiască unul pe altul, pe măsură ce împărtăşesc experienţe alevieţii şi cresc împreună şi devin una şi pe măsură ce sunt binecuvântaţi prin faptul că îşi unescfirile lor distincte, ei încep să înfăptuiască lucrul pe care Tatăl nostru Ceresc îl doreşte pentrucopiii Săi. Fericirea deplină, care este obiectul planului Tatălui, se primeşte prin a face şi a onoralegămintele căsătoriei eterne” („Marriage is Essential to His Eternal Plan”, Ensign, iun. 2006,p. 86).

• Potrivit cuvintelor vârstnicului Bednar, ce face posibil ca un soţ şi o soţie să seapropie unul de altul? (În timp ce cursanţii răspund, atrageţi atenţia asupraurmătorului principiu: Pe măsură ce soţii şi soţiile fac tot posibilul pentru aveni la Hristos, ei pot deveni una în căsnicie).

• În ce fel credeţi că faptul de a veni la Hristos îi ajută pe un soţ şi pe o soţie să seapropie?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, al doilea paragraf al declaraţieivârstnicului Bednar. Apoi, adresaţi întrebarea:

• Potrivit vârstnicului Bednar, ce trebuie să facă perechile căsătorite pentru a primi„fericirea supremă” pe care Dumnezeu doreşte ca ei să o aibă?

• Ce fel de lucruri aţi văzut că fac cuplurile pentru a avea parte de unitate şibucurie în cadrul căsătoriei?

Citiţi şi, apoi, depuneţi mărturie despre adevărul declaraţiei de mai jos făcute depreşedintele Ezra Taft Benson (1899-1994):

„Căsătoria însăşi trebuie privită ca fiind un legământ sacru făcut în faţa luiDumnezeu. Soţul şi soţia au obligaţii nu doar unul faţă de celălalt, ci şi faţă deDumnezeu. El le-a promis binecuvântări celor care cinstesc acel legământ”(Învăţături ale preşedinţilor Bisericii – Ezra Taft Benson [2014], p. 198).

• În ce fel soţii şi soţiile s-ar comporta diferit dacă ar privi căsătoria ca fiind unlegământ sacru făcut nu numai unul cu celălalt, ci şi cu Dumnezeu?

• Ce puteţi face acum pentru a vă pregăti pentru căsătoria în templu?

Încurajaţi cursanţii să scrie în jurnalele lor despre ceea ce fac acum şi ce vor face înviitor pentru a se pregăti pentru căsătoria eternă.

LECŢIA 18

90

Materiale de citit pentru cursanţi• Matei 19:3-8; Efeseni 5:25, 28-31; Doctrină şi legăminte 25:5, 13-15; 42:22;

Avraam 5:15-18.

• L. Whitney Clayton, „Căsnicia – priveşte şi învaţă!” , Ensign sau Liahona, mai2013, p. 83-85.

LECŢIA 18

91

LECŢIA 19

Să clădim cămine şi vieţicentrate pe Hristos

IntroducereProfetul Helaman i-a învăţat pe fiii săi că, dacă aveau să-şiclădească viaţa pe temelia sigură a lui Isus Hristos, Satana nuavea să aibă putere să-i distrugă (vezi Helaman 5:12). Înaceastă lecţie, cursanţii vor discuta cum să-şi clădească

familiile pe temelia lui Isus Hristos. Pe măsură ce membriifamiliei îşi centreză viaţa pe învăţăturile lui Isus Hristos, potrepara şi întări relaţii şi pot găsi o mai mare fericire.

Lecturi suplimentare• Henry B. Eyring, „Exemplul nostru perfect”, Ensign sau Liahona, nov. 2009,

p. 70-73.

• Richard G. Scott, „Pentru a avea pace în cămin”, Ensign sau Liahona, mai 2013,p. 29-31.

Sugestii pentru predareIoan 15:1-5, 10-11; Helaman 5:12Să clădim vieţi şi cămine centrate pe HristosÎncepeţi lecţia desenând pe tablă o casă simplă sau o clădire. Discutaţi cu respectiviicursanţi următoarele:

• Ce valoare are temelia pentru o casă sau altă construcţie?

• De ce unele materiale de construcţii fac temelia mai puternică decât altele?

Amintiţi cursanţilor că toate familiile trec, mai mult sau mai puţin, prin greutăţi iarSatana încearcă să distrugă toate familiile. Din Cartea lui Mormon aflăm despre ocale sigură prin care să reducem influenţele lui Satana asupra familiei noastre.

Rugaţi cursanţii să studieze Helaman 5:12 şi să caute ce ne învaţă acest versetdespre temelie.

• Ce credeţi că înseamnă să ne clădim temelia pe stânca lui Isus Hristos?

• Ce poate face o familie pentru a-şi clădi pe temelia lui Isus Hristos? (Posibilerăspunsuri pot include următoarele: să studieze şi să trăiască potrivitEvangheliei lui Isus Hristos, să încerce să urmeze exemplul Salvatorului, să sesupună poruncilor lui Dumnezeu şi să facă apel la puterea ispăşirii lui Hristos.)

• În ce fel promisiunile din Helaman 5:12 se aplică familiilor care încearcă să-şiclădească temelia pe stânca lui Isus Hristos? (Răspunsurile trebuie să arate căs-a înţeles următorul principiu: Dacă familiile îşi clădesc temelia pe IsusHristos, Satana nu va avea putere să le distrugă.)

Explicaţi că Salvatorul, cu puţin timp înainte de moartea Sa, a oferit o analogie carepoate ajuta familiile să înţeleagă cum să-şi clădească temelia pe El. Invitaţi mai

92

mulţi cursanţi să citească, cu glas tare, Ioan 15:1-5, 10-11. Rugaţi membrii clasei săurmărească în scripturile lor şi să se gândească în ce fel metafora folosită deSalvator în aceste fragmente se aplică familiilor care se străduiesc să-şi clădeascătemelia pe Isus Hristos.

• Dacă Isus Hristos este viţa şi noi suntem mlădiţele, care ar putea fi roadeledul?(Roadele pot fi faptele bune ale ucenicilor lui Isus Hristos.)

Ajutaţi cursanţii să recunoască faptul că Salvatorul a folosit cuvintele „rămâneţi”sau „rămâne” de mai multe ori în Ioan 15:4-10. Explicaţi că rămâi, în acest context,înseamnă a persevera sau „stai – dar stai veşnic”, sugerând că trebuie să rămânemataşaţi cu fermitate şi încontinuu de Isus Hristos şi Biserica Sa (Jeffrey R. Holland,„Rămâneţi în Mine”, Ensign sau Liahona, mai 2004, p. 32). Puteţi explica pe scurtcursanţilor că recunoaşterea cuvintelor care se repetă este o îndemânare dobândităprin studiul scripturilor pe care o pot dezvolta în studiul lor personal. Repetiţia unuicuvânt în scripturi înseamnă, de multe ori, că autorul subliniază o idee importantă.

• Conform versetelor 5 şi 11, care sunt binecuvântările faptului de a rămâne înSalvator? (Dacă rămânem în Salvator, putem aduce roade multe şi primi oplenitudine a bucuriei.)

• Ce binecuvântări credeţi că vor fi revărsate asupra familiilor atunci cândmembrii lor se străduiesc să rămână în Salvator?

Citiţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Richard G.Scott, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli:

„Indiferent de circumstanţele dumneavoastră, vă puteţi clădi căminele şi vieţilepe Domnul Isus Hristos, deoarece El este sursa adevăratei păci în această viaţă”(„Pentru a avea pace în cămin”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 29).

• Cum aţi descrie un cămin centrat pe Isus Hristos?? Ce caracteristici ar avea uncămin centrat pe Hristos?

Îndemnaţi cursanţii să reflecteze la ceea ce pot face pentru a rămâne mai pe deplinîn Salvator, invitând astfel mai mult influenţa Sa în căminele lor. Îndemnaţi-i să segândească la ce schimbări ar putea face în relaţiile cu membrii familiei.

Helaman 14:30-31; 3 Nefi 11:29-30Să ne controlăm emoţiile folosind în mod drept libertatea noastră de a alegeFaceţi trecerea la următoarea parte a lecţiei reiterând faptul că toate familiile seconfruntă cu greutăţi. Chiar şi atunci când membrii familiei încearcă să-şi centrezeviaţa pe Isus Hristos, ei pot fi puşi în situaţii în care le sunt puse la încercaredorinţele drepte. Scrieţi pe tablă următoarele:

LECŢIA 19

93

„M-ai enervat!”

„M-ai făcut să-mi pierd cumpătul!”

Invitaţi cursanţii să reflecteze dacă aceste declaraţii sunt bazate pe adevăr.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Helaman 14:30-31. Invitaţi restulcursanţilor să se gândească ce legătură au aceste versete cu declaraţiile de pe tablă.

• Ce adevăr important putem găsi în aceste versete care se sunt valabile înrelaţiile noastre cu alţii? (Subliniaţi următorul adevăr: Deoarece Tatăl Cerescne-a dat libertatea de a alege, putem alege să fim sau să nu fim furioşi.Explicaţi că vârstnicul Lynn G. Robbins, din Cei Şaptezeci, ne-a învăţat: „A fifurios este o alegere conştientă, o decizie; prin urmare, putem alege să nu fimfurioşi. Noi suntem cei care alegem!” [„Agency and Anger”, Ensign, mai1998, p. 80].)

• Ce probleme pot rezulta din faptul de a crede că faptele sau cuvintele cuiva nepoate „face” furioşi?

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, 3 Nefi 11:29-30. Atrageţi atenţia asupraînvăţăturii Salvatorului conform căreia cearta trebuie „să se termine” (3 Nefi 11:30).Amintiţi cursanţilor că vorbele dure şi alte comportamente nedrepte, precumabuzul emoţional sau fizic, nu sunt niciodată justificate.

Invitaţi cursanţii să se gândească la lucruri pe care le pot face care să-i ajute să-şiamintească să aleagă să nu fie furioşi. Rugaţi-i să-şi împărtăşească ideile. Rugaţicursanţii să-şi ia angajamentul să-şi folosească libertatea de a alege în mod drept,alegând să nu fie furioşi, îndeosebi în cadrul familiei.

3 Nefi 12:22-24; Moroni 7:45, 48; Doctrină şi legăminte 64:9-11;88:119, 123-125Pocăinţa şi iertarea pot vindeca relaţiile de familie deteriorateScrieţi pe tablă următorul principiu:

„Fericirea în viaţa de familie poate fi obţinută cel mai bine atunci cândaceasta se bazează pe învăţăturile Domnului Isus Hristos”.

Spuneţi cursanţilor că această frază este din „Familia – o declaraţie oficială cătrelume” (Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129).

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să identifice unele dintre învăţăturile lui Isus Hristoscare pot aduce mai multă fericire familiilor, rugaţi-i să citească, în gând, Doctrină şilegăminte 88:119, 123-125. Sugeraţi-le să marcheze sau să sublinieze învăţăturicheie. Apoi, rugaţi cursanţii să discute despre modul în care familiile pot fi întăritetrăind potrivit învăţăturilor din aceste versete.

LECŢIA 19

94

Amintiţi cursanţilor că, în cadrul familiilor, apar probleme şi dificultăţi atunci cândînvăţăturile lui Isus Hristos sunt neglijate. Expuneţi declaraţia de mai jos apreşedintelui Dieter F. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie, şi rugaţi un cursant să ocitească cu glas tare:

„Relaţiile încordate şi destrămate sunt la fel de vechi ca şi omenirea însăşi… Îmiînchipui că fiecare persoană de pe pământ a fost afectată în vreun fel desentimentul distrugător al rivalităţii, ranchiunii şi răzbunării. Probabil că suntchiar momente când vedem acest sentiment în noi înşine” („Cei milostivi obţinmilă”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 70).

• Care dintre învăţăturile Domnului Isus Hristos vă pot ajuta să vindecaţi relaţiiîncordate sau chiar destrămate dintre membri ai familiei?

Scrieţi următoarele referinţe scripturale pe tablă. Explicaţi că aceste versete conţinadevăruri propovăduite de Salvator care pot întări relaţii de familie.

3 Nefi 12:22-24

Moroni 7:45, 48


Invitaţi cursanţii să citească aceste fragmente şi, apoi, discutaţi despre următoarele:

• Care dintre învăţăturile din aceste versete pot ajuta la vindecarea relaţiilor defamilie care au fost deteriorate de rivalitate, răutate şi alte fapte?

• În ce mod aţi văzut că iertarea îmbunătăţeşte relaţiile de familie?

• De ce este uneori mai greu să-i iertăm pe membrii familiei care ne jignesc decâtpe alţi oameni?

Expuneţi declaraţiile de mai jos ale preşedinţilor Dieter F. Uchtdorf şi Howard W.Hunter (1907-1995) şi rugaţi un cursant să le citească cu glas tare:

„Niciunul dintre noi nu este fără păcat. Fiecare dintre noi face greşeli, inclusivdumneavoastră şi cu mine. Cu toţii am fost jigniţi. Cu toţii i-am jignit pe alţii.

Prin sacrificiul Salvatorului putem dobândi exaltare şi viaţă veşnică. Pe măsură ceacceptăm învăţăturile Sale şi ne lepădăm de mândrie înmuindu-ne inimile, putemface loc împăcării şi iertării în familiile noastre şi în vieţile noastre personale”(Dieter F. Uchtdorf, „Un secret pentru a avea o familie fericită”, Liahona, oct.

2012, p. 6).

LECŢIA 19

95

„Orice lucru pe care Isus Îşi aşază mâinile trăieşte. Dacă Isus Îşi aşază mâinile peo căsătorie, ea prosperă. Dacă I se permite să Îşi aşeze mâinile pe familie, eatrăieşte” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Howard W. Hunter [2015], p. 150).

• În ce fel faptul de a urma principiile discutate astăzi Îi permite Salvatorului să-şiaşeze mâinile peste o familie?

Invitaţi cursanţii să se gândească în ce mod principiile pocăinţei şi iertării ajută larepararea sau întărirea propriilor relaţii de familie. Încurajaţi-i să acţioneze promptpentru a pune în practică aceste principii în relaţiile lor de familie.

Materiale de citit pentru cursanţi• Ioan 15:1-5, 10-11; Helaman 5:12; 14:30-31; 3 Nefi 11:29-30; 12:22-24; Moroni

7:45, 48; Doctrină şi legăminte 64:9-11; 88:119, 123-125.

• Richard G. Scott, „Pentru a avea pace în cămin”, Ensign sau Liahona, mai 2013,p. 29-31.

LECŢIA 19

96

LECŢIA 20

Să ne întărim credinţa şimărturia

IntroducereFamiliile şi persoanele în mod individual au datoria sacră de adezvolta credinţă în Isus Hristos şi de a păstra mărturiiputernice. Salvatorul a avertizat că, în ultimele zile, chiar şi„cei aleşi” vor putea fi înşelaţi (Joseph Smith – Matei 1:22).

Această lecţie se concentrează pe întărirea mărturiei pentruprotejarea împotriva forţelor duşmanului, care caută sădistrugă credinţa.

Lecturi suplimentare• Dieter F. Uchtdorf, „Veniţi, alăturaţi-vă nouă”, Ensign sau Liahona, nov. 2013,

p. 21-24.

• Jeffrey R. Holland, „Cred, Doamne!”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 93-95.

Sugestii pentru predareIoan 14:26-27; Efeseni 4:11-14; 1 Nefi 15:23-24; 2 Nefi 31:19-20; Alma5:45-46; Helaman 3:28-30; Doctrină şi legăminte 11:13-14; 21:4-6Mărturiile puternice oferă protecţie împotriva duşmanuluiExplicaţi că vârstnicul Joseph B. Wirthlin (1917-2008), din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, a vorbit odată despre haite de lupi care hoinăreau înregiunea rurală a Ucrainei cu mulţi ani în urmă. Singurul lucru care îi speria erafocul. Când călătoreau în afara oraşelor, oamenii trebuia să-şi confecţioneze torţe şisă le menţină aprinse toată noaptea pentru a-i îndepărta pe lupi.

Rugaţi un cursant să citească declaraţia de mai jos:

„Călătorii au înţeles că faptul de a-şi confecţiona şi a menţine o torţă nu era doaro chestiune de convenienţă sau confort; era o chestiune de supravieţuire …

Noi nu trebuie să ne protejăm de haite de lupi când călătorim pe drumul vieţiiastăzi, dar, pe plan spiritual, noi avem de-a face cu lupii prefăcuţi ai lui Satana,pe care-i întâlnim sub forma ispitei, răului şi păcatului. Trăim în vremuripericuloase, în care aceşti lupi hămesiţi hoinăresc prin sate în căutarea celor care

sunt, poate, slabi în credinţă sau în convingere… Suntem cu toţii vulnerabili la atacul lor. Totuşi,ne putem întări prin protecţia oferită de o mărturie arzătoare care, asemenea unei torţe, a fostconfecţionată şi menţinută cu grijă” („Spiritual Bonfires of Testimony”, Ensign, nov. 1992, p. 34).

• De ce păstrarea unei mărturii puternice este „o chestiune de supravieţuire” înlumea de astăzi? (După discuţiile din clasă, scrieţi pe tablă următoarele: Cândne întărim mărturiile, devenim mai puţin vulnerabili în faţa atacurilorasupra credinţei noastre.)

97

• În ce fel faptul de a avea o mărturie puternică vă ajută să-i întăriţi pe membriifamiliei şi pe alţii împotriva atacurilor asupra credinţei lor?

Expuneţi sau scrieţi următorul tabel pe tablă. (Nu includeţi principiile scrise cucaractere aldine între paranteze; acestea sunt pentru dumneavoastră, învăţătorul.)Rugaţi cursanţii să citească versetele scrise într-una dintre coloane, cautândprincipii care protejează împotriva forţelor care slăbesc credinţa. Invitaţi cursanţii sărezume ceea ce au citit într-o afirmaţie clară a doctrinei sau principiului şi, apoi,să-şi împărtăşească afirmaţiile.

2 Nefi 31:19-20

Helaman 3:28-30

Efeseni 4:11-14

D&L 21:4-6

Ioan 14:26-27

D&L 11:13-14

1 Nefi 15:23-24

Alma 5:45-46

(Când ne păstrămcu fermitatecredinţa în IsusHristos, putemînainta pecărarea dreaptăşi îngustă careduce către viaţaeternă.)

(Când îi urmămpe apostolii şiprofeţiiDomnului şi pealţi conducătoriai Bisericii,putem fiprotejaţi deînşelăciune.)

(Prin DuhulSfânt,Domnul nepoatetrimite paceşiîndrumarecând ne esteatacatăcredinţa.)

(Postul,rugăciunea şistudiulscripturilorîntăresccredinţa şimărturia şi neajută săînfruntămprovocările.)

• În ce fel aceste principii v-au întărit pe voi sau pe cineva cunoscut împotrivaatacurilor asupra credinţei?

• În ce fel aţi putea folosi această informaţie pentru a întări pe cineva cunoscutcare trece printr-o perioadă dificilă în ceea ce priveşte credinţa sa?

Amintiţi cursanţilor următoarele: „Credinţa este un dar de la Dumnezeu oferit carecompensă pentru neprihănirea personală. Este întotdeauna oferită oamenilorneprihăniţi şi, cu cât vor fi mai supuşi, cu atât vor fi mai înzestraţi cu credinţă”(Bruce R. McConkie, Mormon Doctrine, a doua ediţie, [1966], p. 264). Depuneţimărturie că, având credinţă în Isus Hristos, urmând sfaturile profeţilor, căutând săavem Spiritul cu noi şi studiind scripturile, ne vom proteja şi întări mărturia. Cândnu facem aceste lucruri, credinţa poate fi slăbită şi mărturia pierdută.

Pentru a ilustra acest lucru, invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia demai jos a vârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

LECŢIA 20

98

„Unul dintre misionarii mei buni, care a slujit împreună cu mine când am fostpreşedinte de misiune în Toronto, a venit în vizită câţiva ani mai târziu. L-amîntrebat: «Vârstnice, cu ce te pot ajuta?».

«Preşedinte», a spus, «cred că îmi pierd mărturia».

Nu mi-a venit să cred. L-am întrebat cum era posibil.

«Pentru prima oară, am citit nişte materiale anti-mormone», a spus el. «Am câteva întrebări lacare nimeni nu îmi răspunde. Sunt nedumerit şi cred că îmi pierd mărturia.»

L-am întrebat care erau întrebările lui şi el mi le-a spus. Erau lucrurile standard care i se reproşauBisericii, dar am dorit puţin timp să adun materiale pentru a-i oferi răspunsuri potrivite. Deci, amstabilit o întâlnire 10 zile mai târziu şi i-am spus că îi voi răspunde la fiecare dintre întrebări. Întimp ce pleca, l-am oprit.

«Vârstnice, mi-ai adresat mai multe întrebări astăzi aici», i-am spus. «Acum, am şi eu unapentru tine.»

«Da, preşedinte?»

«Cât timp a trecut de când ai citit Cartea lui Mormon?», l-am întrebat.

S-a schimbat la faţă. S-a uitat în pământ câteva secunde. Apoi s-a uitat la mine. «A trecut multtimp, preşedinte», a mărturisit.

«Bine», am zis eu. «Tu mi-ai dat temă pentru acasă. Este cinstit să îţi dau şi eu una. Vreau să-mipromiţi că vei citi Cartea lui Mormon cel puţin o oră în fiecare zi de acum până la următoareanoastră întâlnire.» El a consimţit.

Zece zile mai târziu, s-a întors în biroul meu iar eu eram pregătit. Mi-am scos hârtiile să încep sărăspund la întrebările lui, dar m-a oprit.

«Preşedinte», a spus el, «nu mai este nevoie!». Dupa aceea, a explicat: «Ştiu că este adevăratăCartea lui Mormon! Ştiu că Joseph Smith este un profet al lui Dumnezeu!»

«Ei bine, e minunat!», i-am spus. «Dar oricum vei primi răspunsuri la întrebările tale. Am lucratmult timp la ele, deci stai jos şi ascultă.»

Aşadar, am răspuns la toate întrebările lui şi, apoi, i-am spus: «Vârstnice, ce anume ai învăţat dinaceastă lecţie?».

Iar el a răspuns: „Am învăţat să-i acord Domnului la fel de mult timp!».

Fie ca noi să înrădăcinăm acest gând în mintea noastră şi să-l purtăm cu noi pe măsură ceînaintăm în această viaţă muritoare. Să-i oferim Domnului la fel de mult timp” („When ShallThese Things Be?” Ensign, dec. 1996, p. 60).

• Ce aţi învăţat din experienţa pe care a împărtăşit-o vârstnicul Ballard?

• În ce fel atunci când îi oferiţi Domnului „la fel de mult timp” în viaţa personalăşi de familie, vă întăreşte pe voi şi familiile voastre împotriva lui Satana?

• În ce fel punerea acestor principii în practică acum vă va pregăti să fiţi un soţmai bun sau o soţie mai bună sau un părinte mai bun?

Încheiaţi această parte a lecţiei rugând un cursant să citească declaraţia de mai jos avârstnicului Richard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

LECŢIA 20

99

„Când ne rugăm cu regularitate dimineaţa şi seara, studiem zilnic scripturile,desfăşurăm săptămânal seara în familie şi participăm cu regularitate larânduielile din templu, noi răspundem în mod activ invitaţiei [lui Isus Hristos]:«Veniţi la Mine». Cu cât ne dezvoltăm mai mult aceste obiceiuri, cu atât maidornic este Satana să ne facă rău, dar cu atât mai mică este puterea lui să facăaceasta. Prin întrebuinţarea acestor instrumente, ne exercităm dreptul de a alege

să acceptăm toate darurile oferite prin sacrificiul Său ispăşitor…

Depun mărturie că, pe măsură ce venim la El în mod activ, putem face faţă fiecărei ispite, fiecăreisupărări, fiecărei încercări de care avem parte” („Faceţi din exercitarea credinţei prioritateadumneavoastră principală”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p. 94).

Întrebaţi cursanţii dacă vreunul dintre ei doreşte să împărtăşească o experienţă carenu este prea personală în care a trecut peste încercări ale credinţei.

Luca 22:31-32; 3 Nefi 18:32; Doctrină şi legăminte 108:7-8Să întărim credinţa altoraRugaţi cursanţii să ridice mâna dacă cunosc pe cineva care se luptă pentru a-şipăstra mărturia.

Rugaţi cursanţii să studieze şi să compare Luca 22:31-32; 3 Nefi 18:32 şi Doctrină şilegăminte 108:7-8 pentru a afla care este datoria pe care o avem în calitate demembri ai Bisericii, în special faţă de membrii familiei. După ce le-aţi acordatsuficient timp, invitaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce au aflat. Cursanţii trebuiesă înţeleagă următorul principiu: Când suntem convertiţi la Evanghelia lui IsusHristos, avem datoria de a întări credinţa celorlalţi.

Împărtăşiţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Thomas S. Monson:

„Am constatat că sunt două motive principale care determină, de cele mai multeori, revenirea în Biserică şi schimbări de atitudini, de obiceiuri şi de fapte. Înprimul rând, oamenii se întorc pentru că cineva le-a arătat potenţialul lor etern şii-a ajutat să ia hotărârea de a-l obţine. Membrii mai puţin activi nu se potmulţumi timp îndelungat cu mediocritatea odată ce înţeleg că pot atingeperfecţiunea.

În al doilea rând, alţii se întorc pentru că persoanele dragi lor sau «cetăţeni cu sfinţii» [Efeseni2:19] au urmat îndemnul Salvatorului, i-au iubit pe semenii lor ca pe ei înşişi şi au ajutat ca viselecelorlalţi să se împlinească şi ambiţiile lor să se realizeze.

Catalizatorul în acest proces a fost – şi va continua să fie – principiul dragostei”(„Responsabilitatea noastră de a salva”, Ensign, oct. 2013, p. 5).

• De ce credeţi că dragostea este un catalizator atât de important în întărireacredinţei altora?

• Ce aţi făcut voi sau o persoană pe care o cunoaşteţi pentru a ajuta la întărireacredinţei cuiva care trecea printr-o perioadă dificilă din punct de vederespiritual?

LECŢIA 20

100

• Care sunt paşii pe care îi puteţi face pentru a fi mai eficienţi în întărireacredinţei altora?

Încheiaţi depunându-vă mărturia că respectivii cursanţi pot ajuta la restabilirea şiîntărirea credinţei prietenilor şi membrilor familiei pe măsură ce arată dragoste şiurmează principiile discutate în această lecţie.

Materiale de citit pentru cursanţi• Luca 22:31-32; Ioan 14:26-27; Efeseni 4:11-14; 1 Nefi 15:23-24; 2 Nefi 31:19-20;

Alma 5:45-46; Helaman 3:28-30; 3 Nefi 18:32; Doctrină şi legăminte 11:13-14;21:4-6; 108:7-8.

• Jeffrey R. Holland, „Cred, Doamne!”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p. 93-95.

LECŢIA 20

101

LECŢIA 21

Să creştem copiii cudragoste şi în neprihănire

Introducere„Părinţii au datoria sacră de a-şi creşte copiii cu dragoste şidreptate” („Familia – o declaraţie oficială către lume”,Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129). Părinţii îşi îndeplinescaceastă îndatorire pe măsură ce-şi exprimă dragostea şi

mărturia prin cuvinte şi fapte şi stabilesc obiceiuri de a ţinecu regularitate seara în familie, rugăciunea în familie şistudiul scripturilor în familie.

Lecturi suplimentare• Richard G. Scott, „Faceţi din exercitarea credinţei prioritatea dumneavoastră

principală”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p. 92-95.

• Jeffrey R. Holland, „Rugăciune pentru copii”, Ensign sau Liahona, mai. 2003,p. 85-87.

Sugestii pentru predareLuca 15:11-20; Efeseni 6:4Responsabilitatea părinţilor de a-i iubi şi a-i îngriji pe copiii lorÎmpărtăşiţiţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Russell M. Nelson, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli:

„Într-o seară, pe vremea când cea mai mică dintre fiicele noastre aveaaproximativ patru ani, am venit acasă de la spital destul de târziu. Am găsit-o pescumpa mea soţie foarte obosită… Aşa că m-am oferit să o pregătesc pe fetiţanoastră de culcare. Am început să dau ordine: «Dezbracă-te, aranjează-ţi hainele,îmbracă-te în pijama, spală-te pe dinţi, spune rugăciunea şi aşa mai departe, caun sergent dur din armată. Dintr-o dată, şi-a înclinat capul într-o parte, s-a uitat

la mine cu o privire gânditoare şi mi-a spus: «Tati, sunt proprietatea ta?».

M-a învăţat o lecţie importantă… Nu, copiii nu sunt proprietatea noastră. Privilegiul nostru depărinţi este să-i iubim, să-i conducem şi să le dăm drumul” („Listen to Learn”, Ensign, mai 1991,p. 22).

• Ce principiu ne-a învăţat vârstnicul Nelson prin această experienţă? (Părinţiiau privilegiul de a-i iubi şi a-i conduce pe copiii lor.)

Citiţi sau expuneţi următoarele din declaraţia oficială despre familie şi rugaţicursanţii să identifice cuvinte şi expresii cheie: „Soţul şi soţia au o responsabilitatesacră, aceea de a se iubi şi de a se îngriji unul de celălalt şi de copiii lor… Părinţii audatoria sacră de a-şi creşte copiii cu dragoste şi dreptate” („Familia – o declaraţieoficială către lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129). Întrebaţi cursanţii care

102

au fost cuvintele cheie care i-au impresionat cel mai mult şi de ce. Apoi, adresaţiîntrebarea:

• De ce credeţi că adjectivul „sacră” este folosit pentru a descrie responsabilităţileşi îndatoririle părinţilor?

Spuneţi cursanţilor că Salvatorul a propovăduit o pildă care arată modul în care uncopil crescut cu dragoste poate continua să aibă încredere în relaţiile sale cumembrii familiei. Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Luca 15:11-20 şi să cautedovezi ale faptului că fiul risipitor ştia că era iubit de tatăl său. După ce le-aţiacordat cursanţilor suficient timp, invitaţi-i să împărtăşească ceea ce au găsit.

Pentru a ajuta cursanţii să-l înţeleagă pe tatăl din această pildă, invitaţi un cursantsă citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului Robert D. Hales, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„În pilda fiului risipitor, găsim o lecţie impresionantă pentru familii şi, în special,pentru părinţi. După ce fiul mai tânăr «şi-a venit în fire» [Luca 15:17], el ahotărât să meargă acasă.

De unde a ştiut el că tatăl său nu avea să-l respingă? Pentru că el îşi cunoşteatatăl. Cu ochii minţii, eu îl pot vedea pe tată fiindu-i alături, de-a lungulinevitabilelor neînţelegeri, conflicte şi nechibzuinţe ale tinereţii fiului său, cu o

inimă plină de înţelegere şi compasiune, un răspuns blând, ascultându-l cu răbdare şi primindu-lcu o îmbrăţişare plină de iertare. Mi-l pot imagina, de asemenea, pe fiu, ştiind că putea mergeacasă pentru că el ştia ce fel de cămin avea” („Cu toată simţirea unui părinte blând: un mesaj desperanţă pentru familii”, Ensign sau Liahona, mai. 2004, p. 90).

• Ce expresii ale dragostei tatălui a putut identifica vârstnicul Hales? Ce alte fapteale părinţilor duc la crearea unui cămin în care domneşte dragostea şi grija?(Gândiţi-vă să folosiţi Efeseni 6:4 pentru a duce discuţia mai departe.)

• Ce exemple de părinţi care dau dovadă de dragoste pentru copiii lor aţi văzut?

• Ce faceţi acum pentru a vă pregăti să-i iubiţi şi să-i îngrijiţi pe propriii copiiîntr-o bună zi?

Doctrină şi legăminte 68:25-28; 93:36-40Să creştem copiii în neprihănireArătaţi cursanţilor o fotografie cu un copil mic, poate copilul dumneavoastră.

• De ce învăţături esenţiale are nevoie un copil pentru a se dezvolta din punct devedere spiritual?

Rugaţi cursanţii să se gândească la această întrebare pe măsură ce studiază şicompară învăţăturile din Doctrină şi legăminte 93:36-40 şi 68:25-28. (Notă. „Unfragment de scriptură sau o doctrină ori un principiu poate fi, deseori, clarificat dacăeste comparat” cu un alt fragment de scriptură [Gospel Teaching and Learning(2012), p. 22].)

• Ce principii referitoare la responsabilităţile părinţilor putem învăţa din acesteversete? (Deşi cursanţii ar putea folosi alte cuvinte, ei trebuie să înţeleagă

LECŢIA 21

103

următorul principiu: Părinţii se supun poruncii Domnului când îşi cresccopiii în lumină şi adevăr. Explicaţi că, în contextul acestor versete, termenul„lumină” se referă la cunoaştere spirituală şi înţelegere a principiilor dreptăţii.)

• De ce este esenţial ca părinţii să-i înveţe pe copii principiile şi rânduielileEvangheliei lui Isus Hristos în cămin?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, împărtăşiţi declaraţiade mai jos a preşedintelui Boyd K. Packer, din Cvorumul celor DoisprezeceApostoli:

„Scripturile vorbesc de «scutul credinţei» cu care Domnul a spus că «veţi puteastinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău» (D&L 27:17).

Acest scut al credinţei este cel mai bine fabricat într-un atelier de casă. În timp cescutul poate fi lustruit în orele de la Biserică şi la activităţi, el trebuie prelucratmanual acasă şi ajustat pentru fiecare în parte” („Nu vă temeţi”, Ensign sauLiahona, mai 2004, p. 79).

• În ce fel i-aţi văzut pe părinţi că îi învaţă pe copiii lor în mod eficient principiidrepte care îi conduc la lumină şi adevăr?

• Ce consecinţă este menţionată în Doctrină şi legăminte 68:25 care se va abateasupra părinţilor care cunosc Evanghelia lui Isus Hristos, dar nu îi învaţă pecopiii lor principii ale Evangheliei? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorulprincipiu: Părinţii care cunosc Evanghelia lui Isus Hristos vor fi făcuţirăspunzători în faţa lui Dumnezeu dacă nu îi învaţă pe copiii lorprincipiile Evangheliei.

Explicaţi faptul că, în repetate rânduri, conducătorii Bisericii au identificat practicidrepte pe care părinţii trebuie să le implementeze în cămin pentru a-i învăţa pecopiii lor principiile Evangheliei.

Distribuiţi tuturor cursanţilor exemplare ale foii de prezentare care se aflăla sfârşitul lecţiei şi citiţi instrucţiunile de pe aceasta. După ce a trecut

suficient timp şi, după cum sunteţi îndemnaţi de Duhul Sfânt, adresaţi întrebăriprecum următoarele:

• Ce aţi avut de câştigat din aceste obiceiuri de familie?

• De ce credeţi că este important să ne facem obiceiuri din a ne ruga, a studiascripturile şi a desfăşura seri în familie înainte de a ne căsători şi a avea copii?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă că există alte împrejurări în care părinţii îipot învăţa Evanghelia pe copiii lor, împărtăşiţi declaraţiile de mai jos ale vârstnicilorDavid A. Bednar şi Jeffrey R. Holland:

LECŢIA 21

104

„Părinţii trebuie să fie prevăzători şi atenţi din punct de vedere spiritual la oriceocazie de a-şi depune mărturia în faţa copiilor lor. Astfel de ocazii nu trebuieprogramate, stabilite sau scrise. De fapt, cu cât sunt depuse mai spontan acestemărturii, cu atât mai mult este posibil să fie edificatoare şi cu impactîndelungat …

De exemplu, o conversaţie firească pornită în cadrul cinei în familie poate fi loculperfect ca un părinte să amintească şi să mărturisească anumite binecuvântări pe care le-a primitpe parcursul activităţilor de rutină în acea zi” (David A. Bednar, „Vegheaţi cu toată stăruinţa”,Ensign sau Liahona, mai 2010, p. 42).

„Trăiţi Evanghelia cât se poate de deschis. Ţineţi legămintele pe care copiiidumneavoastră ştiu că le-aţi făcut. Daţi binecuvântări ale preoţiei. Ba chiardepuneţi-vă mărturia! Nu presupuneţi doar că ai dumneavoastră copii vă vorînţelege crezurile fără a le fi explicate …

Ştiu copiii noştri că iubim scripturile? Ne văd ei citind şi făcând însemnări şipunându-le în practică în viaţa de zi cu zi? Au deschis copiii noştri vreodată, pe

neaşteptate, o uşă încuiată şi ne-au găsit în genunchi, rugându-ne? Ne-au auzit vreodatărugându-ne nu numai cu ei, ci şi pentru ei din simplă dragoste părintească? Ştiu copiii noştri decredinţa ce-o avem în post? Ştiu ei cât de mult adorăm să fim în templu? Ştiu ei că noi îi iubim şiîi susţinem pe conducătorii locali şi pe autorităţile generale, aşa imperfecţi cum sunt? Ştiu aceşticopii că Îl iubim pe Dumnezeu din toată inima şi că tânjim să privim chipul – şi să cădem lapicioarele – Singurului Său Fiu Născut? Mă rog ca ei să ştie acestea” (Jeffrey R. Holland,„Rugăciune pentru copii”, Ensign sau Liahona, mai 2003, p. 86-87).

• În ce fel părinţii voştri sau alţi părinţi pe care i-aţi văzut au profitat de ocaziispontane pentru a preda principii ale Evangheliei?

• De ce este important ca părinţii să trăiască potrivit Evangheliei în mod deschis?

• Ce faceţi acum pentru a vă aprofunda cunoaşterea despre Evanghelie, ca să-iputeţi învăţa pe copiii voştri lumină şi adevăr?

Depuneţi mărturie că părinţii pot „să-şi crească copiii cu dragoste şi în neprihănire”îndrumându-i înapoi spre Tatăl lor Ceresc iubindu-i, învăţându-i principii aleEvangheliei şi fiind exemple bune.

Materiale de citit pentru cursanţi• Luca 15:11-20; Efeseni 6:4; 2 Timotei 3:15; 3 Nefi 18:21; Doctrină şi legăminte

68:25-28; 93:36-40.

• Jeffrey R. Holland, „Rugăciune pentru copii”, Ensign sau Liahona, mai. 2003,p. 85-87.

LECŢIA 21

105

LECŢIA 22

Să întemeiem o familiede succes

IntroducereÎn „Familia – o declaraţie oficială către lume” suntprezentate principii pe care părinţii trebuie să le predeacopiilor lor. În cadrul acestei lecţii, se va discuta despreresponsabilitatea părinţilor de a-i învăţa pe copii despre„respect… compasiune, muncă şi practicarea activităţilor derecreere sănătoase”. Se va discuta, de asemenea, despre

datoria părinţilor „să se iubească şi să se slujească unul pealtul, să respecte poruncile lui Dumnezeu şi să respecte legileţării în care sunt cetăţeni, oriunde ar trăi” (Ensign sauLiahona, nov. 2010, p. 129). Predarea acestor principii îi ajutăpe părinţi să îşi întemeieze familii de succes.

Lecturi suplimentare• Dallin H. Oaks, „Bun, mai bun, cel mai bun”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p.

104-108.

• Susan W. Tanner, „Ţi-am spus…?”, Ensign sau Liahona, mai 2003, p. 73-75).

Sugestii pentru predarePrincipii de urmat pentru a avea familii de succesPregătiţi cursanţii pentru această lecţie expunând declaraţia de mai jos apreşedintelui David O. Mckay (1873-1970):

„Nici un alt succes nu poate compensa eşecul din cadrul căminului” (citat dinJ. E. McCulloch, Home: The Savior of Civilization [1924], 42; în ConferenceReport, apr. 1935, p. 116).

• Având în vedere lucrurile pe care le-aţi învăţat la acest curs, care sunt principiilecare contribuie la întemeierea unei familii de succes?

Pentru a începe discuţia cu privire la această întrebare, expuneţi sau citiţi cu glastare declaraţia de mai jos din „Familia – o declaraţie oficială către lume”:

„Căsătoriile şi familiile reuşite sunt stabilite şi menţinute pe principiile credinţei, rugăciunii,pocăinţei, iertării, respectului, dragostei, milei, muncii şi ale activităţilor de recreere sănătoase”.

Explicaţi cursanţilor că s-a discutat despre majoritatea principiilor din aceastădeclaraţie în lecţiile precedente. Pentru a vă concentra pe cele despre care nu s-adiscutat, scrieţi pe tablă:

107

Respect

Compasiune

Muncă

Activităţi recreative sănătoase

Împărţiţi cursanţii în grupuri mici şi desemnaţi fiecărui grup unul dintre acesteprincipii. Rugaţi-i să discute despre următoarele întrebări:

Respect• Care sunt unele dintre lucrurile bune care se întâmplă în familii când părinţii le

arată respect copiilor lor? Dar când copiii le arată respect părinţilor lor? Darcând părinţii arată respect unul faţă de celălalt?

• Puteţi împărtăşi exemple de respect din cadrul familiei voastre?

Compasiune• Care sunt unele moduri prin care părinţii îi pot învăţa pe copii să simtă

compasiune faţă de alţi membri ai familiei?

• Puteţi împărtăşi exemple de predare a compasiunii din cadrul familiei voastresau a altor familii pe care le cunoaşteţi?

Muncă• De ce contribuie munca la reuşita familiei?

• Cum pot părinţii să-i ajute pe copiii lor să găsească plăcere şi satisfacţieîn muncă?

• Puteţi împărtăşi exemple de predare a principiului muncii în cadrul familieivoastre sau a altor familii pe care le cunoaşteţi?

Activităţi recreative sănătoaseSpuneţi membrilor acestui grup că, atunci când familiile au puţin timp de petrecutfăcând activităţi în familie, este înţelept să aleagă cele mai valoroase activităţi.Rugaţi membrii acestui grup să citească declaraţia de mai jos a vârstnicului DallinH. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi să discute despre întrebărilede mai jos:

„În timp ce ne gândim la diverse alegeri, trebuie să ne amintim că nu estesuficient ca un lucru să fie bun. Alte alegeri sunt mai bune şi încă sunt altele caresunt cele mai bune …

Unele dintre alegerile noastre cele mai importante privesc activităţile familiale…Când alegem modul în care ne petrecem timpul ca familie, trebuie să fim atenţisă nu ne irosim timpul pe care-l avem la dispoziţie cu lucruri care sunt doar bune

şi să lăsăm puţin timp pentru cele care sunt mai bune sau cele mai bune. Un prieten şi-a luattânăra familie într-o serie de călătorii în timpul vacanţei de vară, care includeau vizitarea locuriloristorice. La sfârşitul verii, şi-a întrebat fiul adolescent care dintre acele activităţi bune desfăşurate

LECŢIA 22

108

în timpul verii i-a plăcut cel mai mult. Tatăl a învăţat din acel răspuns şi la fel au făcut toţi ceicărora el li l-a spus. «Momentul care mi-a plăcut cel mai mult în această vară», a răspuns băiatul,«a fost noaptea în care tu şi cu mine ne-am întins pe iarbă, ne-am uitat la stele şi am vorbit».Activităţile familiale extraordinare pot fi bune pentru copii, dar acestea nu sunt întotdeauna maibune decât timpul petrecut în compania unui părinte iubitor” („Bun, mai bun, cel mai bun”,Liahona, nov. 2007, p. 104-105).

• În ce fel această experienţă trăită de acest tată şi acest fiu ne ajută să înţelegemvaloarea „activităţilor recreative sănătoase”?

• Cum ar putea o familie să-şi unească eforturile pentru a face ca activităţilerecreative să aibă mai mare însemnătate?

După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii din toate grupurile săîmpărtăşească rezumatele discuţiilor lor cu ceilalţi membri ai clasei.

Încheiaţi această parte a lecţiei afişând declaraţia de mai jos a preşedintelui DieterF. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie, şi rugând un cursant să o citească cu glas tare:

„Întrucât «niciun alt succes nu poate compensa eşecul» [din familiile noastre],trebuie să ne facem o prioritate din familiile noastre. Clădim relaţii de familieprofunde şi iubitoare făcând lucruri simple împreună, precum mesele în familie,serile în familie şi chiar numai distrându-ne împreună. În relaţiile de familie,dragostea este în mod real exprimată prin timpul pe care-l petrecem cu familianoastră. Să ne facem timp unii pentru alţii este cheia armoniei în cămin”

(„Despre lucrurile care contează cel mai mult”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 21-22).

• Puteţi să împărtăşiţi o experienţă pe care aţi avut-o când un părinte sau altmembru al familiei a petrecut timp de calitate cu voi?

Întrebaţi cursanţii dacă vreunul dintre ei doreşte să-şi împărtăşească gândurile saumărturia despre felul în care oricare dintre principiile enumerate pe tablă poatebinecuvânta familiile.

Deuteronomul 6:4-7; Doctrină şi legăminte 134:5-6; Articolele decredinţă 1:12Datoria părinţilor de a-i învăţa pe copiiRugaţi cursanţii să caute al şaselea paragraf din „Familia – o declaraţie oficială cătrelume”, căutând lucruri specifice pe care părinţii au datoria sacră să-i înveţe pe copiiilor. În timp ce cursanţii caută, scrieţi pe tablă următoarele:

să se iubească şi să se slujească unul pe altul;

să ţină poruncile lui Dumnezeu;

să respecte legile ţării în care sunt cetăţeni.

LECŢIA 22

109

Subliniaţi următorul principiu: Părinţii trebuie să-şi înveţe copiii să se iubeascăşi să se slujească unul pe altul, să ţină poruncile lui Dumnezeu şi să respectelegile ţării în care sunt cetăţeni.

Rugaţi cursanţii să-şi deschidă scripturile la Deuteronomul 6. Explicaţi că, în acestcapitol, sunt consemnate instrucţiunile lui Moise pentru copiii lui Israel cu privire lamodul în care să ţină poruncile. Invitaţi cursanţii să citească în gând Deuteronomul6:4-7 şi să aplice mesajul la ei înşişi înlocuind de fiecare dată cuvintele „ta”, „tău”,„ţi”, „tăi” cu numele lor.

• În ce mod vă ajută să le înţelegeţi mai bine faptul de a înlocui cuvinte din acesteversete cu numele vostru?

• Potrivit celor relatate în versetul 7, cât de des trebuie să-şi înveţe părinţii copiii?

Scoateţi în evidenţă expresia „să se iubească şi să se slujească unul pe altul” de petablă. Discutaţi înţelesul acestei expresii citind declaraţia de mai jos a preşedinteluiJames E. Faust (1920-2007), din Prima Preşedinţie, şi adresând întrebărileurmătoare:

„Aproape fiecare zi oferă prilejul de a face fapte lipsite de egoism pentru alţii.Astfel de fapte sunt nelimitate şi pot fi tot atât de simple pe cât este un cuvântbun, o mână de ajutor sau zâmbet sincer” („Eu ce câştig din aceasta?”, Ensignsau Liahona, nov. 2002, p. 21-22).

• Câte ocazii de a-i sluji şi a-i iubi pe membrii familiei voastre aveţi în fiecare zi?

• Ce puteţi face pentru a face din slujirea membrilor familiei voastre o prioritatemai mare în viaţa voastră?

Acordaţi cursanţilor puţin timp să mediteze la ceea ce ar putea face pentru a slujimai bine membrilor familiei lor şi pentru a le arăta dragoste.

Atrageţi atenţia asupra expresiei „să ţină poruncile lui Dumnezeu” de pe tablă şiadresaţi întrebarea:

• De ce părinţii trebuie să fie cei care sunt în primul rând responsabili să-i înveţepe copiii lor poruncile lui Dumnezeu?

Împărtăşiţi declaraţia de mai jos a surorii Susan W. Tanner, fostă preşedintăgenerală a Tinerelor Fete. Explicaţi că, în cuvântarea dânsei, sora Tanner şi-a amintitde un sfat pe care l-a dat uneia dintre fiicele sale care se căsătorise de curând şi îşiîntemeia propriul cămin:

LECŢIA 22

110

„Priveşte la exemplul căminelor celor două perechi de bunici ai tăi. Amândouăperechile de bunici şi-au crescut «copiii în lumină şi adevăr» (D&L 93:40).[Căminul în care a crescut tatăl tău] a fost o casă a învăţăturii. El a spus laînmormântarea tatălui său că nu a învăţat niciun principiu al Evangheliei laadunările Bisericii pe care să nu-l fi învăţat deja în căminul său. Biserica a fost ounitate suplimentară căminului său” („Ţi-am spus…?”, Ensign sau Liahona, mai

2003, p. 73).

• Cum vă puteţi pregăti pentru a întemeia o casă de învăţare – ca cele descrise desora Tanner – pentru voi şi familia voastră? Ce gânduri aţi avea dacă viitoriivoştri copii ar spune acest lucru despre căminul în care au crescut?

Atrageţi atenţia asupra expresiei „să respecte legile ţării în care sunt cetăţeni” de petablă. Spuneţi cursanţilor că, în Doctrină şi legăminte 134 este consemnată o„declaraţie de crezuri cu privire la guverne şi legi” (titlul secţiunii 134). Ajutaţicursanţii să înţeleagă contextul acestei secţiuni, invitând un cursant să citeascăsecţiunea cu glas tare. Apoi, invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină şilegăminte 134:5-6 şi pe un altul să citească al doisprezecelea articol de credinţă.Rugaţi membrii clasei să caute ceea ce Domnul ne învaţă cu privire la legea ţării.

• Ce învăţături cu privire la guverne şi legile ţării vă atrag atenţia? (Pentru maimulte informaţii, aveţi în vedere să-i invitaţi pe cursanţi să citească Doctrină şilegăminte 58:21 şi 98:4-6 şi să le noteze ca referinţe una pentru cealaltă.)

• De ce credeţi că este important ca principalul loc în care copiii să înveţe să sesupună legilor ţării să fie căminul?

Aveţi în vedere să împărtăşiţi declaraţia vârstnicului Neal A.Maxwell (1926-2004),din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Când părinţii nu-şi fac datoria, nevoia de ofiţeri de poliţie creşte. Va fiîntotdeauna lipsă de personal în unităţile de poliţie dacă este lipsă de părinţieficienţi! De asemenea, va fi lipsă de închisori dacă nu există destule căminebune” („Take Especial Care of Your Family”, Ensign, mai 1994, p. 89).

• Cum credeţi că părinţii îi pot învăţa pe copii să se supună legilor ţării?

• Cunoaşteţi pe cineva care se supune în mod conştient şi arată respect faţă delegile ţării şi oficialii guvernamentali? Ce efect credeţi că ar avea acestcomportament asupra copiilor acelei persoane?

Îndemnaţi cursanţii să aloce timp în zilele care urmează să reflecteze la principiilepe care părinţii trebuie să le predea pentru a întemeia o familie de succes. Cereţi-lesă facă planuri cu privire la modul în care vor urma aceste principii în viaţa lor şi levor pune în practică în familiile lor viitoare.

LECŢIA 22

111

Materiale de citit pentru cursanţi• Deuteronomul 6:1-7; Iosua 24:15; Mosia 4:14-15; Doctrină şi legăminte 58:21;

98:4-6; 134:5-6; Articolele de credinţă 1:12.

• Dallin H. Oaks, „Bun, mai bun, cel mai bun”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p.104-108.

LECŢIA 22

112

LECŢIA 23

Să asigurăm nevoiletemporale

IntroducereDumnezeu a încredinţat oamenilor responsabilitatea de asatisface nevoile lor temporale şi nevoile de bază alefamiliilor lor. Părinţii au datoria sacră de a asigura cele„[necesare] pentru viaţă” copiilor lor („Familia – o declaraţie

oficială către lume” Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129).În această lecţie, cursanţii vor învăţa despre modul în careprincipiul bizuirii pe forţele proprii poate contribui lastabilitatea lor fizică şi spirituală de acum şi din viitor.

Lecturi suplimentare• M. Russell Ballard, „Becoming Self-Reliant – Spiritually and Physically”, Ensign,

mart. 2009, p. 50-55.

• Robert D. Hales, „Să ne îngrijim cu atenţie şi cumpătare de lucrurile materiale şispirituale”, Ensign sau Liahona, mai 2009, p. 7-10.

• Marvin J. Ashton, „One for the Money”, Ensign, sept. 2007, p. 37-39.

• Site-ul Provident Living (Viaţa cumpătată), providentliving.org

Sugestii pentru predareMarcu 6:1-3; Luca 2:51-52Bizuire pe forţele propriiScrieţi următoarea întrebare pe tablă: „În ce moduri s-a pregătit Isus Hristos pentruslujirea Sa din viaţa muritoare?”. Invitaţi cursanţii să citească Marcu 6:1-3 şi Luca2:51-52, căutând modurile prin care Salvatorul s-a pregătit, în tinereţe, pentruslujirea Sa de mai târziu. În timp ce cursanţii răspund, enumeraţi următoarelepe tablă:

A lucrat împreună cu tatăl său ca tâmplar (pregătire profesională)

A crescut în înţelepciune (pregătire educaţională)

A crescut la statură (pregătire fizică)

Era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu (pregătire spirituală)

Era tot mai plăcut înaintea oamenilor (pregătire pentru incluziune)

• În ce fel faptul de a urma exemplul Salvatorului în cele cinci domenii identificatevă ajută să vă pregătiţi pentru a împlini nevoile voastre şi cele ale viitoareivoastre familii?

113

Citiţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Spencer W. Kimball (1895-1995) şi rugaţicursanţii să asculte ce identifică preşedintele Kimball ca fiind responsabilitateafiecărui sfânt din zilele din urmă:

„Domnul porunceşte Bisericii şi membrilor săi să se bizuie pe forţele proprii şi săfie independenţi. (Vezi D&L 78:13-14)

Responsabilitatea pentru bunăstarea socială, emoţională, spirituală, fizică saueconomică a fiecărei persoane depinde, în primul rând, de acea persoană, în aldoilea rând, de familia sa iar în al treilea rând, de Biserică, dacă este un membrucredincios al acesteia.

Niciun sfânt din zilele din urmă, atât timp cât este capabil din punct de vedere fizic şi emoţional,nu va transfera în mod voit povara bunăstării sale sau a familiei sale altcuiva. Atât timp câtpoate, cu ajutorul inspiraţiei Domnului şi prin munca sa, se va întreţine şi îşi va întreţine familiacu lucrurile spirituale şi materiale necesare vieţii” (Teachings of Presidents of the Church:Spencer W. Kimball [2006], p. 116).

• Ce responsabilitate a spus preşedintele Kimball că avem fiecare?

• De ce este important să „ne bizuim pe forţele proprii şi să fim independenţi”?(Cursanţii trebuie să identifice următoarele: Pe măsură ce ne bizuim peforţele proprii, putem asigura cele necesare vieţii, temporal şi spiritual,pentru noi şi familia noastră.)

Invitaţi cursanţii să împărtăşească ce înseamnă pentru ei bizuirea pe forţele proprii.Apoi, expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Robert D. Hales, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Bizuirea pe forţele proprii înseamnă să ne asumăm răspunderea pentrubunăstarea noastră spirituală şi temporală şi a acelora pe care Tatăl Ceresc ni i-aîncredinţat pentru a ne îngriji de ei. Doar atunci când ne bizuim pe forţele noastreputem urma mai bine exemplul Salvatorului de a sluji şi a-i binecuvânta pe alţii.

Este important să înţelegem că bizuirea pe forţele proprii reprezintă o cale de aatinge un ţel. Ţelul nostru suprem este acela de a deveni asemenea Salvatorului

iar acest ţel este întărit de slujirea noastră altruistă faţă de alţii. Capacitatea noastră de a slujicreşte sau descreşte în funcţie de nivelul nostru de independenţă” („A Gospel Vision of Welfare:Faith in Action”, Basic Principles of Welfare and Self-Reliance [broşură, 2009], p. 1-2).

• Care este ţelul suprem al bizuirii pe forţele proprii?

• În ce fel abilitatea noastră de a sluji altora scade dacă nu ne bizuim pe forţeleproprii?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă şi mai bine bizuirea pe forţele proprii,expuneţi declaraţia de mai jos a surorii Julie B. Beck, fostă preşedintă generală aTinerelor Fete.

LECŢIA 23

114

© Busath.com

„Cum ajungem să ne bizuim pe forţele proprii? Ne bizuim mai mult pe forţeleproprii prin obţinerea de cunoaştere, educaţie şi instruire suficiente, prinadministrarea înţeleaptă a banilor şi a resurselor, prin a fi puternice din punct devedere spiritual, prin a ne pregăti pentru situaţii de urgenţă şi eventualeprobleme şi prin a avea sănătate fizică şi bunăstare socială şi emoţională” („TheWelfare Responsibilities of the Relief Society President”, Basic Principles ofWelfare and Self-Reliance, p. 4).

Scrieţi următoarele cuvinte în partea de sus a tablei: educaţie, finanţe, tărie spirituală,producerea hranei acasă şi conservarea ei, sănătate şi loc de muncă. Instruiţi cursanţii căbizuirea pe forţele proprii are legătură cu aceste şase domenii ale vieţii echilibrate(vezi Providing in the Lord’s Way: Summary of a Leader’s Guide to Welfare [broşură,2009], p. 1-2). Alocaţi timp pentru a discuta ce ar putea face tinerii adulţinecăsătoriţi pentru a se bizui pe forţele proprii în fiecare dintre aceste aspecte,pentru a fi mai capabili să asigure cele necesare vieţii, din punct de vedere spiritualşi material, pentru viitoarele lor familii şi să slujească în Biserică. Scrieţi răspunsurilecursanţilor pe tablă. Ideile lor pot include:

Educaţie: să obţină o diplomă sau un certificat de absolvire de la o universitatesau o şcoală profesională, să-şi îmbunătăţească obiceiurile de a studia, să înveţesă repare lucruri mărunte din casă şi la maşină.

Finanţe: să plătească zeciuială şi dar de post corecte, să înveţe să-şi creeze unbuget şi să îl respecte, să înveţe autodisciplina, să evite datoriile inutile, să-şiplătească datoriile, să economisească bani din fiecare salariu.

Tărie spirituală: să se roage, să studieze scripturile, să postească având un scop,să meargă la templu cu regularitate.

Producţie acasă şi depozitare de provizii: să înveţe să pregătească conserve şi sădepoziteze hrană, să cultive o grădină (chiar şi numai câteva plante).

Sănătate: să se supună Cuvântului de înţelepciune, să facă cu regularitate sport,să mănânce sănătos, să doarmă suficient, să-şi facă asigurare medicală.

Loc de muncă: să facă cursuri de calificare noi, să cultive etica la locul de muncă,să dobândească diplome de calificare.

• Ce aţi făcut pentru a vă creşte independenţa într-unul dintre aceste domenii? Înce fel acest efort v-a întărit sentimentul de bizuire pe forţele proprii şi valoareapersonală? În ce fel v-a mărit capacitatea de a vă asigura cele necesare traiului şide a sluji mai mult în Biserică?

Invitaţi cursanţii să-şi stabilească un obiectiv de a îmbunătăţi unul dintre acesteşase aspecte.

LECŢIA 23

115

Maleahi 3:8-12; Matei 6:19-21; 1 Timotei 6:7-10; 2 Nefi 9:51; Iacov 2:13-14,18-19; Doctrină şi legăminte 104:13-18Gestionarea banilorAmintiţi cursanţilor că, dacă nu sunt deja, într-o zi, vor fi responsabili pentruasigurarea celor necesare vieţii pentru ei înşişi şi, posibil, pentru o familie. Prinurmare, trebuie să înveţe să fie înţelepţi în ceea ce priveşte resursele lor temporale.

Desemnaţi fiecărui cursant să citească câteva dintre fragmentele următoare şi săidentifice principii referitoare la gestionarea chibzuită a banilor.

Maleahi 3:8-12 (supunerea faţă de legea zeciuielii şi a donaţiilor)

Matei 6:19-21 (evitarea ataşării de posesiunile lumeşti)

1 Timotei 6:7-10 (să fim mulţumiţi – „iubirea de bani este rădăcina tuturorrelelor”)

2 Nefi 9:51 (nu cheltuiţi banii sau nu munciţi pentru lucruri fără valoare)

Iacov 2:13-14, 18-19 (căutaţi bogăţii din motive drepte)

Doctrină şi legăminte 104:13-18 (să folosim surplusul nostru pentru a-i ajuta pecei săraci şi nevoiaşi)

După ce aţi acordat timp suficient cursanţilor, invitaţi-i să împărtăşească membrilorclasei ceea ce au aflat. Asiguraţi-vă că ei înţeleg următorul principiu: Punând înpractică principii financiare înţelepte, persoanele şi familiile pot avea ostabilitate financiară mai mare şi pot fi pregătiţi pentru a-i ajuta pe alţii.(Puteţi sublinia că, în scripturi, Domnul deseori face legătura între obţinerea debogăţii şi sprijinirea celor săraci şi nevoiaşi. De exemplu, vezi Iacov 2:18-19 şi D&L104:18.)

• Ce binecuvântări aţi primit pentru că aţi pus în practică, în viaţa voastră,principii financiare înţelepte?

Doctrină şi legăminte 104:78Evitarea datoriilor inutileCitiţi Doctrină şi legăminte 104:78. Apoi, expuneţi declaraţia de mai jos avârstnicului Joseph B. Wirthlin (1917-2008), din Cvorumul celor DoisprezeceApostoli, şi rugaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Ţineţi minte: datoria este o formă de sclavie. Este o termită financiară. Cândfacem cumpărături pe credit, ele ne aduc doar iluzia prosperităţii. Credem căposedăm lucruri, dar realitatea este că lucrurile noastre ne posedă pe noi.

Unele datorii – cum ar fi o casă modestă, cheltuieli rezonabile pentru educaţie,poate pentru prima maşină de care avem nevoie – pot fi necesare. Dar niciodatănu ar trebui să intrăm într-o sclavie financiară, cheltuind fără să evaluăm cu

atenţie costurile” („Datorii pământeşti, datorii cereşti”, Ensign sau Liahona, mai 2004, p. 40-41).

• De ce este datoria o formă de sclavie? (În timp ce cursanţii răspund, ajutaţi-i săînţeleagă următorul principiu: Evitarea datoriilor inutile ajută persoanele şi

LECŢIA 23

116

familiile să rămână libere de sclavia financiară.) Preşedintele Gordon B.Hinckley (1910-2008) ne-a învăţat: „Bizuirea pe forţele proprii nu poate [exista]când un cămin este împovărat cu datorii mari. O persoană nu poate fi niciindependentă, nici liberă de sclavie când are obligaţii faţă de alte persoane” („Tothe Boys and to the Men”, Ensign, nov. 1998, p. 53).

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următorul sfat dat de preşedinteleThomas S. Monson:

„Evitaţi filosofia şi scuza că ceea ce erau ieri obiecte de lux, astăzi au devenitnecesităţi. Acestea nu sunt necesităţi decât dacă le facem noi să fie. Multe dintrecuplurile noastre tinere vor astăzi să-şi înceapă viaţa având multe maşini şi genulde casă pentru care părinţii au muncit o viaţă întreagă pentru a o avea. [Prinurmare], ei îşi fac datorii pe termen lung, bazându-se pe două salarii. Ei află,probabil prea târziu, că schimbările vin cu siguranţă: femeile au copii, boala

afectează în mod continuu anumite familii, se pierd slujbe, au loc dezastre naturale sau apardiferite situaţii iar acel împrumut, bazat pe venitul a două salarii, nu mai poate fi plătit. Este[esenţial] pentru noi să nu cheltuim mai mult decât câştigăm” („Adevăruri constante pentrutimpuri schimbătoare”, Ensign sau Liahona, mai 2005, p. 20).

• Care sunt consecinţele care se pot abate asupra persoanelor şi familiilor care nurecunosc diferenţa dintre dorinţe şi nevoi?

• Care sunt unele dintre modurile prin care putem face deosebirea dintre dorinţeşi nevoi?

Îndemnaţi cursanţii să se gândească la următoarele întrebări şi să scrie răspunsurilelor în jurnale:

• În ce aspecte ale vieţii vă puteţi bizui mai bine pe forţele proprii?

• Cum vă puteţi gestiona mai bine resursele temporale?

Materiale de citit pentru cursanţi• Maleahi 3:8-12; Matei 6:19-21; Marcu 6:1-3; Luca 2:51-52; 1 Timotei 6:7-10;

2 Nefi 9:51; Iacov 2:17-19; Doctrină şi legăminte 56:17; 75:28; 104:13-18, 78.

• Robert D. Hales, „Să ne îngrijim cu atenţie şi cumpătare de lucrurile materiale şispirituale”, Ensign sau Liahona, mai 2009, p. 7-10.

LECŢIA 23

117

LECŢIA 24

Membrii adulţi necăsătoriţiai Bisericii

IntroducereEvanghelia lui Isus Hristos subliniază binecuvântările eternecare pot fi obţinute prin căsătorie şi relaţiile de familie.Totuşi, mulţi membri ai Bisericii se află în împrejurări în care,momentan, nu au ocazia de a se căsători şi a-şi întemeia ofamilie. Această lecţie subliniază faptul că membrii Bisericii

care sunt necăsătoriţi aduc o contribuţie importantă laîmpărăţia Domnului. Cu toate că binecuvântările căsătoriei şifamiliei vin uneori cu întârziere, ele nu le sunt niciodatănegate celor care îşi ţin credincioşi legămintele cu Dumnezeu.

Lecturi suplimentare• Gordon B. Hinckley, „A Conversation with Single Adults”, Ensign, mart. 1997,

p. 58-63.

• Spencer J. Condie, „Claim the Exceeding Great and Precious Promises”, Ensignsau Liahona, nov. 2007, p. 16-18.

Sugestii pentru predare1 Corinteni 12:12-20, 25-27Membri necăsătoriţi într-o Biserică orientată spre familieInvitaţi cursanţii să împărtăşească unele dintre provocările cu care se pot confruntamembrii necăsătoriţi ai Bisericii când iau parte la adunări într-o episcopie sauramură în care mulţi membri sunt căsătoriţi şi au copii. (Membri Bisericiinecăsătoriţi se pot simţi descurajaţi, izolaţi şi lăsaţi pe dinafară în cadrul adunărilorşi claselor în care se predă despre căsătorie şi familie.)

• Cum credeţi că alţi membri ai Bisericii îi pot ajuta pe membrii necăsătoriţi să sesimtă incluşi şi apreciaţi în adunările şi activităţile Bisericii?

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Howard W. Hunter (1907-1995) şirugaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Biserica este pentru toţi membrii… Cu toţii, fie că suntem necăsătoriţi saucăsătoriţi, avem identităţi şi nevoi individuale, printre care şi dorinţa de a fiapreciaţi în calitate de copii ai lui Dumnezeu …

Aceasta este Biserica lui Isus Hristos, nu Biserica celor căsătoriţi sau a celornecăsătoriţi sau a oricărui alt grup sau persoană” („The Church Is for All People”,Ensign, iunie 1989, p. 76).

Explicaţi că apostolul Pavel a comparat Biserica cu un trup omenesc şi membriiBisericii cu părţile corpului. Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare,1 Corinteni 12:12-20 în timp ce restul membrilor clasei sunt atenţi la modul în carePavel a comparat părţile trupului cu membrii Bisericii.

118

• Cu ce greutăţi ne-am confrunta dacă una sau mai multe părţi ale trupuluinostru ar lipsi?

• Ce principiu învăţăm din analogia lui Pavel cu privire la Biserică şi la membriiei? (Cursanţii pot identifica mai multe principii importante. Asiguraţi-vă căurmătorul principiu este subliniat: Fiecare membru al Bisericii este valoros şipoate aduce o contribuţie importantă în Biserică.)

• Ce contribuţii aţi văzut că membrii necăsătoriţi din episcopia sau ramura voastrăau adus în Biserică?

Rugaţi un cursant să citească 1 Corinteni 12:25-27. Invitaţi membrii clasei să fieatenţi la ce pot face membrii Bisericii pentru a fi uniţi.

• Ce pot face toţi membrii Bisericii, căsătoriţi sau necăsătoriţi, pentru a se ajutaunii pe alţii să se simtă uniţi cu alţi membri ai episcopiei sau ramurii?

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Robert D. Hales, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Cu toţii aparţinem unei comunităţi de sfinţi, cu toţii avem nevoie unii de alţii şicu toţii lucrăm pentru a împlini acelaşi ţel. Fiecare dintre noi s-ar putea izola defamilia [episcopiei sau ramurii din care face parte] din cauza diferenţelor dintrenoi. Însă nu trebuie să ne excludem sau izolăm de prilejuri din cauza diferenţelorpe care le vedem în noi înşine. În schimb, haideţi să împărţim darurile şi talentelenoastre cu alţii, să le aducem o strălucire a speranţei şi bucurie şi, făcând astfel,

să ne înălţăm spiritele” („Belonging to a Ward Family”, Ensign, mart. 1996, p. 16).

• În ce fel eforturile voastre de a accepta chemări şi de a participa în episcopia sauramura voastră v-a ajutat să vă simţiţi mai uniţi cu alţi membri?

Evrei 11:1, 6, 8-13, 16Să aşteptăm binecuvântările promiseExpuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

„Cei care sunt necăsătoriţi trebuie să-şi dorească să se căsătorească în templu şisă stabilească o prioritate din eforturile pentru obţinerea căsătoriei în templu.Adolescenţii şi tinerii necăsătoriţi trebuie să reziste conceptului corect din punctde vedere politic, dar fals din punct de vedere etern care discreditează importanţacăsătoriei şi aducerii de copii pe lume” („Dorinţa”, Ensign sau Liahona, mai2011, p. 45).

• De ce credeţi că unii membri necăsătoriţi se pot simţi descurajaţi cândreflectează la doctrina potrivit căreia „căsătoria dintre un bărbat şi o femeie esterânduită de Dumnezeu şi familia este esenţială în planul întocmit de Creatorpentru destinul veşnic al copiilor Săi”? („Familia – o declaraţie oficială cătrelume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129).

LECŢIA 24

119

Explicaţi că, deşi căsătoria şi familia reprezintă idealul, mulţi adulţi necăsătoriţimembri ai Bisericii nu sunt siguri că se vor căsători vreodată. Cei divorţaţi sauvăduvi se întreabă dacă se vor recăsători.

Citiţi declaraţia de mai jos a vârstnicului D. Todd Christofferson, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, cu glas tare, şi rugaţi cursanţii să fie atenţi la ce a făcutSalvatorul pentru ca cei care nu s-au bucurat de binecuvântările căsătoriei şifamiliei să aibă posibilitatea să beneficieze de binecuvântările eterne.

„În timp ce susţinem adevărurile fundamentale referitoare la căsătorie şi familie,trebuie să nu pierdem din vedere sau să desconsiderăm sacrificiile şi succeselecelor pentru care aceste idealuri nu reprezintă o realitate prezentă. Unii dintredumneavoastră nu se pot bucura de binecuvântările căsătoriei ca urmare a lipseide opţiuni demne, a atracţiei faţă de persoane de acelaşi sex, a dizabilităţilorfizice sau mintale sau, pur şi simplu, din teama de eşec, care, cel puţin pentru

moment, eclipsează credinţa. Sau poate că aţi fost căsătoriţi, dar acea căsătorie a luat sfârşit şiaţi rămas singuri pentru a avea grijă de lucruri de care abia pot avea grijă două persoane. Uniidintre dumneavoastră care sunt căsătoriţi nu pot avea copii, în ciuda dorinţelor copleşitoare şi arugăciunilor stăruitoare…

Depunem mărturie cu încredere că, prin ispăşirea Sa, Isus Hristos a anticipat şi, în final, vacompensa fiecare pierdere şi lipsă pentru cei care se îndreaptă spre El. Nimeni nu estepredestinat să primească mai puţin din tot ceea ce are Tatăl pentru copiii Săi” („De ce căsătoria,de ce familia”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 52).

• Ce doctrină predă vârstnicul Christofferson cu privire la cine va primi cele maimari binecuvântări ale lui Dumnezeu? (Scrieţi următoarea doctrină pe tablă:Ispăşirea lui Isus Hristos face posibil ca, la sfârşit, fiecare dintre noi săprimească toate binecuvântările promise ale Tatălui nostru din Cer.)

• Ce trebuie să facă cineva pentru a dobândi speranţa descrisă în aceastădoctrină?

Expuneţi următoarea asigurare oferită de preşedintele Spencer W. Kimball(1895-1985) şi rugaţi un cursant să o citească cu glas tare:

„Vă facem promisiunea că, în ceea ce priveşte eternitatea, niciun suflet nu va filipsit de binecuvântări îmbelşugate, mari şi eterne din pricina a ceea ce nu aputut face, că Domnul îşi ţine întotdeauna promisiunile şi că fiecare persoanăneprihănită va primi, în final, toate lucrurile la care are dreptul şi pe care nu le-aprimit dar nu din vina sa” („The Importance of Celestial Marriage”, Ensign, oct.1979, p. 5).

Depuneţi mărturie că, deşi binecuvântările lui Dumnezeu vin uneori cu întârziere,ele nu le sunt niciodată negate în eternitate celor care se străduiesc să trăiască înneprihănire.

Rugaţi cursanţii să se gândească la exemplul lui Avraam şi al Sarei, care au primitpromisiuni de la Dumnezeu cu privire la familia lor, care au venit cu întârziere saunu au venit deloc în timpul vieţii lor muritoare (vezi Genesa 13:14-17; 15:4-7;

LECŢIA 24

120

17:1-8, 15-16). Amintiţi cursanţilor că, asemenea lui Avraam şi Sarei, uneoricredinţa noastră va fi pusă la încercare prin promisiuni care vor întârzia să seîmplinească sau nu se vor împlini deloc în viaţa muritoare.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Evrei 11:1, 6 în timp ce membrii claseicaută o definiţie a credinţei.

• Ce ne învaţă aceste versete despre înţelesul credinţei? (Amintiţi cursanţilor săcitească versetul 1, nota de subsol b, care explică faptul că substanţă poateînsemna, de asemenea, asigurare, bază sau temelie. Aduceţi-vă aminte să-i ajutaţipe cursanţi să dezvolte îndemânări pentru studiul personal din scripturi făcândreferire la uneltele de studiu în timpul orei.)

• Ce s-a dorit să se spună prin expresia „o dovadă a lucrurilor care nu se văd”?(Credinţa este o asigurare sau o mărturie a realităţilor nevăzute. Aceastăasigurare a lucrurilor sperate şi nevăzute vine numai când acţionăm şi nesupunem principiilor Evangheliei – mai ales când este greu. Credinţa este faptaplină de supunere din care rezultă darul mărturiei. Este să crezi şi să ai încredereîn Domnul suficient de mult, încât să te supui Lui fără să vezi rezultatul final.)

Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, Evrei 11:8-13, 16 în timp cerestul membrilor clasei sunt atenţi la modul în care Avraam şi Sara au dat dovadăde credinţă în timpul împrejurărilor dificile. Sugeraţi membrilor clasei să subliniezecuvinte şi expresii care arată că Avraam şi Sara au dat dovadă de credinţă.

• În versetul 13 se spune că, deşi Avraam, Sara şi mulţi alţii au murit fără „să fiprimit promisiunile”, ei le-au văzut „de departe” şi au avut credinţă încapacitatea lui Dumnezeu de a îndeplini acele promisiuni. În ce fel exempleleacestor sfinţi din vechime îi pot ajuta pe sfinţii din zilele noastre a căror credinţăeste pusă la încercare din cauză că nu primesc binecuvântările promise întimpul vieţii muritoare? (Cu toţii trebuie să dăm dovadă de credinţă şi să nesupunem poruncilor Domnului chiar şi atunci când binecuvântările la caresperăm nu par să apară atunci când ni le dorim.)

• Ce credeţi că înseamnă că aceşti sfinţi din vechime au trăit ca „străini pepământ”? (Ei au ştiut că viaţa muritoare era temporară şi că această lume nu eracăminul lor permanent.)

Citiţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Unele binecuvântări vin repede, altele târziu şi unele nu vin decât în cer; dar, lacei care îmbrăţişează Evanghelia lui Isus Hristos, ele vin. Despre aceasta depunpersonal mărturie” („An High Priest of Good Things to Come”, Ensign, nov.1999, p. 38).

• În ce fel faptul de a şti că nicio binecuvântare nu va fi negată celor credincioşi îiajută pe membrii Bisericii care se simt trişti sau disperaţi deoarece nu suntcăsătoriţi sau nu au copii?

LECŢIA 24

121

• Puteţi să vă gândiţi la un moment în care v-aţi simţit descurajaţi dar tot aţi alessă acţionaţi cu credinţă şi să mergeţi înainte în viaţă?

Dacă vă permite timpul, împărtăşiţi următorul sfat al vârstnicului Dallin H. Oaks:

„Dacă bifaţi zilele din calendar aşteptând să vă căsătoriţi, nu mai aşteptaţi. Esteposibil să nu aveţi ocazia de a vă găsi un soţ potrivit sau o soţie potrivită înaceastă viaţă, deci nu mai aşteptaţi şi treceţi la fapte. Pregătiţi-vă pentru viaţă –chiar o viaţă de celibatar – dobândind educaţie, experienţă şi făcând planuri. Nuaşteptaţi ca fericirea să vă pice din cer. Căutaţi-o în slujire şi învăţare. Creaţi-vă oviaţă pentru voi înşivă. Şi aveţi încredere în Dumnezeu” („Dating versus Hanging

Out”, Ensign, iun. 2006, p. 14).

Îndemnaţi cursanţii să se gândească ce ar putea face pentru a-şi mări credinţa înIsus Hristos şi încrederea în capacitatea Sa de a face ca binecuvântările promise săse împlinească.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Corinteni 12:12-20, 25-27; Evrei 11:1, 6, 8-13, 16.

• Gordon B. Hinckley, „A Conversation with Single Adults”, Ensign, mart. 1997,p. 58-63.

LECŢIA 24

122

LECŢIA 25

Să ne exercităm credinţa întimpul încercărilor greledin familie

IntroducereÎn „Familia – o declaraţie oficială către lume” se afirmă că„invaliditatea, moartea sau alte situaţii [familiale] pot duce laadaptarea sau schimbarea rolurilor în familie. Rudele artrebui să ofere ajutor atunci când este nevoie” (Ensign sau

Liahona, nov. 2010, p. 129). Când ne confruntăm cuîmprejurări grele, Evanghelia lui Isus Hristos oferă perspectivăşi tărie pentru a face schimbările necesare.

Lecturi suplimentare• David A. Bednar, „Ispăşirea şi călătoria prin viaţa muritoare”, Liahona, apr. 2012,

p. 40-47.

• „Strengthening the Family: Adapting to Circumstances”, Ensign, dec. 2005,p. 34-35.

Sugestii pentru predare1 Nefi 16:34-39; 17:1-4Adaptarea la împrejurări familiale dificileÎncepeţi lecţia explicând că, în general, conducătorii Bisericii ne învaţă cum sădobândim şi să menţinem idealul – inclusiv căsătoria şi familia ideală. Totuşi, înunele cazuri, împrejurările vieţii ne împiedică să dobândim acel ideal. Rugaţi uncursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului Richard G.Scott, din Cvorumul Celor Doisprezece Apostoli.

„Prin Evanghelia restaurată învăţăm că există o familie ideală. Este o familiecompusă dintr-un deţinător drept al Preoţiei lui Melhisedec şi o soţie dreaptă,pecetluită cu el, şi din copii născuţi în legământ sau pecetluiţi cu părinţii. Cu omamă acasă, într-un mediu de dragoste şi slujire, părinţii îşi învaţă copiii, prinexemplu şi precepte, căile Domnului şi adevărurile Sale. Ei îşi îndeplinesc roluriledivine pe care le-au primit şi care sunt menţionate în declaraţia oficială despre

familie. Copiii lor se maturizează trăind conform învăţăturilor insuflate de la naştere. Ei îşidezvoltă caracteristicile de supunere, integritate, dragoste pentru Dumnezeu şi credinţă în planulSău sfânt” („Faceţi mai întâi lucrurile principale”, Liahona, iul. 2001, p. 7).

• Ce evenimente sau împrejurări ne-ar putea împiedica, cel puţin temporar, sădobândim o situaţie familială ideală? (Răspunsurile pot include următoarele:moartea, dizabilitatea, divorţul, incapacitatea de a avea copii, pierderea loculuide muncă şi situaţia în care părinţii au mai multe locuri de muncă.)

123

• Invitaţi cursanţii să caute în cel de-al şaptelea paragraf al declaraţiei oficialedespre familie ce aşteaptă Tatăl Ceresc ca noi să facem dacă situaţia noastrăfamilială nu este ideală.

„Invaliditatea, moartea sau alte situaţii pot duce la adaptarea sau schimbarea rolurilor în familie.Rudele ar trebui să acorde ajutor atunci când este nevoie” („Familia – o declaraţie oficială cătrelume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129).

Apoi, citiţi declaraţia de mai jos şi rugaţi cursanţii să fie atenţi ce fel de schimbăritrebuie să facă familiile când întâmpină astfel de probleme:

„Într-o lume ideală, toţi adulţii ar fi fericiţi în căsnicii, toate căsniciile ar fi binecuvântate cu copiişi toţi membrii familiei ar fi sănătoşi, supuşi şi s-ar ajuta unii pe ceilalţi. Dar viaţa nu este delocperfectă. Fiecare persoană trece prin nenorociri şi niciun sejur în viaţa muritoare al unei familii nueste fără probleme …

Boala, dizabilitatea, moartea, divorţul şi alţi factori distrugători pot crea dificultăţi. În astfel desituaţii, «adaptarea individuală» a rolurilor poate fi necesară. Este posibil ca un tată să-şi asumeresponsabilităţi casnice sau o mamă, care a fost casnică, să se angajeze cu normă întreagă. Chiarşi copiii trebuie să accepte responsabilităţi noi.

Când au loc evenimente tulburătoare, rudele trebuie, de asemenea, să-şi ofere ajutorul. Acestapoate fi de la sprijin financiar la dăruirea de timp având grijă de copii, ajutor cu treburile caseisau îngrijirea unui bolnav sau membru al familiei cu dizabilităţi. Nivelul de implicare al rudelordepinde de situaţie şi de nevoile familiei” („Stengthening the Family: Adapting toCircumstances”, Ensign, dec. 2005, p. 34-35.

• Care sunt câteva dintre schimbările pe care trebuie să le facă familiile saupersoanele singure când apar probleme?

• Care sunt câteva dintre lucrurile pe care aţi văzut că familiile sau persoanele lefac pentru a se adapta şi a rămâne puternice când se confruntă cu dificultăţi sauîmprejurări tumultoase?

• Aţi văzut vreodată cum rudele îşi oferă sprijinul şi ajutorul când este nevoie?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstniculuiMerrill J. Bateman, din Cei Şaptezeci. Rugaţi membrii clasei să fie atenţi la ce spunevârstnicul Bateman că poate ajuta familiile care se confruntă cu împrejurări dificile.

„Încercările şi nenorocirile îmbracă multe forme: moartea unei persoane iubite, ocăsătorie diferită de ceea ce se aştepta, imposibilitatea de a se căsători, undivorţ, un copil născut cu o dizabilitate, imposibilitatea de a avea copii, pierdereaunui loc de muncă, greşeli ale părinţilor, un fiu neascultător sau o fiicăneascutătoare, stare precară a sănătăţii. Lista este nesfârşită. De ce a permisDumnezeu să existe în planul Său dezamăgire, durere, suferinţă şi moarte? …

O înţelegere a planului salvării, a vieţii premuritoare, vieţii pe pământ şi vieţii de după moarteoferă perspectivă” („Living a Christ-Centered Life”, Ensign, ian. 1999, p. 13).

LECŢIA 25

124

• Cum poate înţelegerea planului lui Dumnezeu pregăti familiile pentru a facefaţă încercărilor? (Scrieţi pe tablă următorul principiu: Înţelegerea planuluiDomnului permite familiilor să înfrunte încercările vieţii cu mai multăcredinţă şi o perspectivă eternă.)

• În ce fel o perspectivă a Evangheliei ne poate da mai mult curaj pentru a faceadaptări sau chiar a ne asuma noi responsabilităţi în cadrul familiilor noastrecând este necesar?

Întrebaţi cursanţii dacă se pot gândi la familii din scripturi care s-au confruntat cuîncercări şi au primit ajutor divin pentru a birui sau a îndura acele încercări.Amintiţi cursanţilor de familiile lui Lehi şi Ismael, care au călătorit prin pustiu dupăce au părăsit Ierusalimul. Invitaţi cursanţii să se gândească la nişte încercări cu cares-ar fi confruntat aceste familii în călătoria lor către ţara făgăduită şi, apoi, să-şiîmpărtăşească gândurile celorlalţi membri ai clasei.

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din 1 Nefi 16:34-39 şi17:1-4. Rugaţi membrii clasei să fie atenţi la exemple ale felului în care membriifamiliilor lui Lehi şi Ismael au reacţionat în faţa încercărilor cu care s-au confruntat.

• De ce credeţi că unii membri ai familiilor lui Lehi şi Ismael au putut săpersevereze având credinţă şi încredere în Dumnezeu, în timp ce alţii au cârtitdin cauza greutăţilor?

• În ce moduri aţi observat că mărturia şi cunoaşterea Evangheliei binecuvânteazăfamiliile care se confruntă cu încercări?

După cum sunteţi îndemnat de Spirit şi având în vedere nevoile cursanţilor, puteţiîmpărtăşi declaraţia de mai jos a vârstnicului Richard G. Scott, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„De-a lungul vieţii dumneavoastră pe pământ, căutaţi cu sârguinţă să îndepliniţiscopurile fundamentale ale acestei vieţi prin familia ideală. Poate nu aţi ajunsîncă la acest ideal, totuşi, faceţi tot ce puteţi prin supunere şi credinţă în Domnulca să vă apropiaţi cât de mult puteţi de acesta. Nimic să nu vă distragă de laacest obiectiv… Nu faceţi vreodată ceva care v-ar face nedemni de ea. Dacă aţipierdut din vedere căsătoria eternă, regăsiţi-o. Dacă visul dumneavoastră cere

răbdare, folosiţi-o” („Faceţi mai întâi lucrurile principale”, p. 7).

Proverbe 3:5-6; Matei 11:28-30; Mosia 24:8-16; Doctrină şilegăminte 121:7-8Pe măsură ce venim la Hristos, El ne va întăriAmintiţi cursanţilor relatarea din Cartea lui Mormon în care Alma şi poporul său afugit de regele Noe şi a întemeiat un oraş drept. După ce au trăit în pace un timp,Alma şi poporul său au fost găsiţi de o armată lamanită care i-a făcut sclavi. Pemăsură ce Alma şi poporul său şi-au exercitat credinţa şi au avut răbdare, Domnulle-a uşurat povara şi, în cele din urmă, i-a eliberat din sclavie.

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, Mosia 24:8-16. Rugaţimembrii clasei să vizualizeze în ce mod greutăţile identificate în aceste versete i-auafectat pe membrii familiei lui Alma şi pe poporul său. (Nu uitaţi că vizualizarea

LECŢIA 25

125

este o îndemânare a studiului scripturilor care poate face ca relatările scripturale săfie mai reale şi mai vii.) De asemenea, rugaţi membrii clasei să fie atenţi ce a făcutAlma şi poporul său pentru a face faţă greutăţilor.

• Acum că aţi vizualizat evenimentele din aceste versete, cum credeţi că familiileau fost afectate de împrejurările în care se aflau?

• Ce a făcut poporul lui Alma pentru a obţine ajutorul Domnului? (Deşi cursanţiipot identifica mai multe principii importante, subliniaţi următorul lucru: Cânddăm dovadă de credinţă şi răbdare în suferinţele noastre şi chemămnumele lui Dumnezeu, El ne poate întări pentru a ne purta poverile cuuşurinţă.)

• În ce fel credeţi că Domnul i-a întărit pentru ca „ei să-şi poată purta poverile cuuşurinţă”?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos, în care vârstniculDavid A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, vorbeşte desprepoporul lui Alma.

„Ce a fost schimbat în această situaţie? Nu povara s-a schimbat; încercările şigreutăţile aduse de persecuţie nu au fost imediat înlăturate. Dar Alma şi uceniciisăi au fost întăriţi, iar capacitatea şi puterea lor crescută au făcut ca poverile săfie mai uşoare. Aceşti oameni buni au primit putere prin ispăşire pentru a face unact ei înşişi şi a avea impact asupra împrejurărilor în care se aflau. Şi, «în putereaDomnului», Alma şi poporul său au fost îndrumaţi spre siguranţă în ţara lui

Zarahemla” („Ispăşirea şi călătoria prin viaţa muritoare”, Ensign, apr. 2012, p. 44).

• De ce este important să recunoaştem că Domnul nu înlătură niciodată poverilepersoanelor singure sau familiilor, nu ne ia greutăţile sau nu ne oferăîmprejurări ideale?

• În ce moduri cunoaşterea pe care o avem cu privire la Isus Hristos şi la ispăşireaSa ne oferă puterea de a acţiona cu credinţă când ne confruntăm cu împrejurărifamiliale dificile?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, expuneţi declaraţia demai jos a vârstnicului Steven E. Snow, din Cei Şaptezeci, şi invitaţi un cursant să ocitească cu glas tare.

„Speranţa noastră în ispăşire ne dă putere prin faptul că ne oferă o perspectivăveşnică. O asemenea perspectivă ne permite să privim dincolo de ce se află aici şiacum către eternităţile promise” („Speranţa”, Ensign sau Liahona, mai2011, p. 54).

Scrieţi următoarele referinţe scripturale pe tablă. Invitaţi cursanţii să studieze acesteversete şi să identifice promisiuni făcute celor care îndură încercările cu credinţă:

LECŢIA 25

126

Proverbe 3:5-6

Matei 11:28-30


• În ce fel faptul de a-şi aduce aminte de aceste promisiuni poate ajuta familiilecare se confruntă cu încercări?

În încheiere, invitaţi cursanţii să se gândească la un moment în care, în ciudagreutăţilor, familiile lor s-au simţit întărite de credinţă în Dumnezeu sau au fostbinecuvântate datorită cunoaşterii Evangheliei lui Isus Hristos. Invitaţi cursanţiicare simt acest îndemn să-şi împărtăşească experienţele membrilor clasei.Îndemnaţi cursanţii să-şi scrie în jurnalul personal mărturiile despre modul în careDumnezeu poate binecuvâta familiile.

Materiale de citit pentru cursanţi• Proverbe 3:5-6; Matei 11:28-30; 1 Nefi 16:34-39; 17:1-4; Mosia 24:8-16;

Doctrină şi legăminte 121:7-8.

• „Strengthening the Family: Adapting to Circumstances”, Ensign, dec. 2005,p. 34-35.

LECŢIA 25

127

LECŢIA 26

Răspunzători în faţa luiDumnezeu

IntroducereProfeţii şi apostolii au avertizat că „acele persoane careîncalcă legămintele castităţii, care abuzează de partener oride copii sau care nu îşi îndeplinesc responsabilităţile faţă defamilie… vor da socoteală într-o bună zi în faţa luiDumnezeu” („Familia – o declaraţie oficială către lume”,

Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129). Această lecţievorbeşte despre modul în care încălcarea legii lui Dumnezeuare consecinţe în această viaţă şi în viaţa următoare.Subliniază, de asemenea, că ispăşirea lui Isus Hristos oferăsperanţă şi vindecare celui care se pocăieşte.

Lecturi suplimentare• Jeffrey R. Holland, „Limba îngerilor”, Ensign sau Liahona, mai 2007, p. 16-18.

• Richard G. Scott, „Vindecarea consecinţelor distrugătoare ale abuzului”, Ensignsau Liahona, mai 2008, p. 40-43.

Sugestii pentru predareMatei 18:1-6; Doctrină şi legăminte 42:22-25; 93:39-44Încălcarea legămintelor castităţii, abuzul şi neîndeplinirea responsabilităţilor faţăde familieAmintiţi cursanţilor că, în ultimele lecţii, au învăţat despre responsabilităţi familialeimportante: (1) soţii şi soţiile trebuie să se iubească şi să aibă grijă unul de altul,(2) copiii trebuie să fie crescuţi în dragoste şi neprihănire şi (3) părinţii trebuie săasigure cele necesare familiei lor.

• Ce s-ar putea întâmpla într-o familie dacă soţii şi părinţii ar neglija acesteresponsabilităţi?

Pentru a ajuta cursanţii să descopere ce au spus profeţii din zilele noastre despreimportanţa îndeplinirii responsabilităţilor în familie, invitaţi un cursant să citeascăcu glas tare paragraful 8 din „Familia – o declaraţie oficială către lume”. Subliniaţiurmătorul principiu: „Noi le avertizăm pe acele persoane care încalcălegămintele castităţii, care abuzează de partener ori de copii sau care nu îşiîndeplinesc responsabilităţile faţă de familie că vor da socoteală într-o bunăzi în faţa lui Dumnezeu”.

• Ce înseamnă că persoanele care comit aceste păcate vor da socoteală luiDumnezeu? (În ziua judecăţii, vom sta în faţa lui Dumnezeu şi Îi vom dasocoteală pentru păcate pentru care nu ne-am pocăit; vezi Apocalipsa 20:11-15;2 Nefi 9:15-16.)

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Dennis B. Neuenschwander, din CeiŞaptezeci.

128

„Răspunderea noastră în faţa lui Dumnezeu, în calitate de Tată şi Creator, esteuna dintre lecţiile principale ale Evangheliei” („The Path of Growth”,Ensign, dec.1999, p. 15).

• În ce fel principiul răspunderii în faţa lui Dumnezeu pentru faptele noastre neajută să creştem spiritual?

Scrieţi pe tablă următoarele cuvinte ca titluri a trei coloane:

Încălcarealegămintelor legiicastităţii

Abuzul de soţ sausoţie sau copii

Eşecul în îndeplinirearesponsabilităţilor din cadrulfamiliei

Împărţiţi membrii clasei în trei grupuri. Rugaţi o treime dintre membrii clasei săcitească Doctrină şi legăminte 42:22-25, o altă treime să citească Matei 18:1-6 şiultima treime să citească Doctrină şi legăminte 93:39-44. Rugaţi cursanţii să punăfragmentului desemnat lor titlul potrivit de pe tablă. Rugaţi-i, de asemenea, săcaute cuvinte şi expresii care ne învaţă despre gravitatea acestor păcate. După cele-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce au învăţat. (Întimp ce cursanţii răspund, scrieţi referinţele scripturale sub titlurile potrivite.)

• Ce cuvinte şi expresii din aceste fragmente ne învaţă despre gravitateaacestor păcate?

Aveţi în vedere să arătaţi cu mâna spre fiecare titlu de pe tablă şi să adresaţiîntrebările de mai jos legate de fiecare păcat. În timp ce răspund, scrieţirăspunsurile lor pe tablă.

• Ce atitudini sau comportamente care, dacă nu sunt controlate, pot duce lacomiterea acestui păcat? (De exemplu, în cazul păcatului abuzării soţului sausoţiei sau a copiilor, răspunsurile pot include lipsa răbdării faţă de alţii, tendinţade a-i critica pe alţii şi faptul de a crede stereotipuri incorecte despre bărbaţişi femei.)

• Ce sfat i-aţi oferi cuiva care are aceste atitudini sau comportamente?

• Cum poate un membru al Bisericii să învingă aceste atitudini saucomportamente? (Pe măsură ce cursanţii îşi împărtăşesc răspunsurile, ajutaţi-isă înţeleagă că, atunci când punem în practică principii ale Evangheliei precumrăbdarea, slujirea în felul în care a slujit Hristos, empatia, răbdarea şi iertarea,putem accesa puterea sporită adatorată ispăşirii.)

LECŢIA 26

129

2 Corinteni 5:17-21Speranţă în pocăinţă, iertare şi schimbareDepuneţi mărturie că Evanghelia lui Isus Hristos oferă mijloacele necesare pentruca indivizii şi familiile să aibă succes şi să se bucure de o viaţă plină. Cu toateacestea, cu toţii facem alegeri greşite şi unele dintre ele pot avea efecte grave asupranoastră şi asupra altora. Din fericire, există speranţă.

Explicaţi că unii membri ai Bisericii sunt victime ale altora – precum un soţ infidelsau un soţ sau părinte abuziv – iar victimele se întreabă ce pot face în situaţiile încare se află. Rugaţi un cursant să citească declaraţia de mai jos a vârstniculuiRichard G. Scott, din Cvorumul Celor Doisprezece Apostoli.

„Dacă aţi fost victime ale abuzului, Satana se va strădui să vă convingă că nuexistă soluţie pentru aceasta. Totuşi, el ştie foarte bine că există. Satanarecunoaşte că vindecarea vine prin dragostea nestrămutată a Tatălui Cerescpentru fiecare dintre copiii Săi. El înţelege, de asemenea, că puterea vindecăriiface parte intrinsecă din ispăşirea lui Isus Hristos. Drept urmare, strategia saconstă în a face tot ce este posibil pentru a vă separa de Tatăl dumneavoastră şi

de Fiul Său. Nu-l lăsaţi pe Satana să vă convingă că nu puteţi primi ajutor” („Vindecareaconsecinţelor distrugătoare ale abuzului”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 41).

• De ce încearcă Satana să-i convingă pe cei care au fost victimele unor abuzuri cănu există soluţie la problema lor?

• Ce se poate întâmpla când oamenii cred că nu există speranţă sau soluţie laproblemele lor?

Împărtăşiţi următoarea mărturie şi următoarele sfaturi ale vârstnicului RichardG. Scott:

„Mărturisesc că eu cunosc victime ale abuzurilor grave care au parcurs cu succescalea grea către vindecarea completă prin puterea ispăşirii. După ce temerile eiau fost îndepărtate de credinţa ei în puterea tămăduitoare a ispăşirii, o tânărăfată, care fusese grav abuzată de tatăl ei, a cerut un alt interviu cu mine. Ea arevenit împreună cu un cuplu în vârstă. Am putut simţi că ea îi iubea profund pecei doi. Faţa ei radia fericire. Ea a început: «Vârstnice Scott, acesta este tatăl

meu. Eu îl iubesc. El este preocupat de unele lucruri care s-au întâmplat în copilăria mea. Aceleanu mai sunt o problemă pentru mine. Îl puteţi ajuta?». Ce confirmare puternică a capacităţiiSalvatorului de a vindeca! Ea nu mai suferea din cauza consecinţelor abuzului pentru căînţelesese aşa cum trebuia ispşirea Sa, pentru că avea credinţă destulă şi se supunea legii Sale.Pe măsură ce studiaţi cu conştiinciozitate ispăşirea şi vă manifestaţi credinţa în faptul că IsusHristos are puterea de a vindeca, puteţi primi aceeaşi binecuvântată alinare …

Vindecarea ar putea începe cu un episcop sau cu un preşedinte de ramură grijuliu sau cu unconsilier de specialitate înţelept. Dacă v-aţi rupe un picior, nu aţi hotărî să vi-l trataţi singuri. Şiabuzul grav poate beneficia de ajutor de specialitate” („Vindecarea consecinţelor distrugătoareale abuzului”, p. 40-42).

• În ce fel sfaturile inspirate ale vârstnicului Scott îi ajută pe cei care au suferit depe urma abuzului?

LECŢIA 26

130

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Boyd K. Packer, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Mila şi harul lui Isus Hristos nu se aplică doar celor care păcătuiesc princomitere sau prin neglijenţă, ci cuprind promisiunea păcii nepieritoare făcutătuturor celor care-L acceptă şi-L urmează şi care acceptă şi urmează învăţăturileSale. Mila Sa este puternicul leac care-i vindecă chiar şi pe răniţii nevinovaţi”(„Motivul speranţei noastre”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p. 7).

• În ce fel ispăşirea lui Isus Hristos oferă speranţă şi vindecare? (În timp cecursanţii îşi împărtăşesc răspunsurile, ajutaţi-i să înţeleagă principiul următor:Toţi cei care Îl urmează pe Isus Hristos şi învăţăturile Sale, pot obţinevindecare şi pace nepieritoare prin mila Sa şi harul Său).

Pentru a-i învăţa pe cursanţi modul în care ispăşirea lui Isus Hristos îi poate ajutape cei care abuzează de alţii sau le fac rău în orice alt mod, citiţi 2 Corinteni 5:17-21împreună, în clasă.

• Ce înseamnă să devii „o făptură nouă” în Hristos? (Răspunsuri posibile includideea că, drept consecinţă a supunerii noastre sârguincioase faţă de poruncileDomnului, El ne binecuvântează cu daruri ale Spiritului, care sunt însuşiridivine. Aceste daruri produc schimbări fundamentale în noi şi devenim făpturinoi, mai asemănătoare lui Dumnezeu.)

• Potrivit celor relatate în versetul 21, cum are loc acest lucru? (Isus a fost fărăniciun păcat, dar El a luat asupra Sa păcatele noastre pentru ca noi să putemdeveni drepţi prin El cu condiţia de a ne pocăi. El a devenit un sacrificiu pentrunoi. Pe măsură ce ne pocăim şi căutăm să-I urmăm exemplul, putem să accesămputerea Sa pentru a ne ajuta să devenim făpturi noi.)

• Care este semnificaţia cuvântului împăcare din versetul 18? („Împăcarea este unproces de răscumpărare a omului din starea sa păcătoasă şi întunericul spiritualşi de a-l readuce într-o stare de armonie şi unitate cu Dumnezeirea. Prinaceasta, Dumnezeu şi omul încetează să mai fie duşmani” [Bruce R. McConkie,Doctrinal New Testament Commentary, 3 volume. (1965-1973), 2:422].)

Întrebaţi cursanţii dacă ei cunosc pe cineva care a simţit speranţa şi vindecareaposibile prin ispăşirea lui Isus Hristos. Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşeascăpropriile exemple dacă se simt în largul lor să facă acest lucru şi dacă nu sunt preapersonale.

Citiţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Nu ştiu cine… are nevoie să audă mesajul iertării din [pilda lucrătorilor viei; veziMatei 20:1-15], însă oricât de târziu credeţi că ar fi, oricâte ocazii credeţi că aţipierdut, oricâte greşeli simţiţi că aţi făcut sau oricâte talente credeţi că nu aveţiori indiferent de cât de mult credeţi că v-aţi îndepărtat de casă, de familie şi deDumnezeu, vă mărturisesc că nu v-aţi îndepărtat atât de mult încât dragostea

LECŢIA 26

131

divină să nu vă poată ajunge. Nu puteţi să vă scufundaţi mai adânc decât poate străluci luminainfinită a ispăşirii lui Hristos …

Prin urmare, dacă aţi făcut legăminte, ţineţi-le. Dacă nu le-aţi făcut, faceţi-le. Dacă le-aţi făcut şile-aţi încălcat, pocăiţi-vă şi reînnoiţi-le. Niciodată nu este prea târziu atât timp cât Stăpânul vieispune că a mai rămas timp. Vă rog să ascultaţi de îndemnul Spiritului Sfânt care vă spune acum,chiar în acest moment, că trebuie să acceptaţi darul ispăşitor al Domnului Isus Hristos şi să văbucuraţi de implicarea în lucrarea Sa” („Lucrătorii viei”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 33).

Invitaţi cursanţii să consemneze ce le-a confirmat Duhul Sfânt astăzi.

Materiale de citit pentru cursanţi• Matei 18:1-6; 2 Corinteni 5:17-21; Mosia 4:30; Alma 5:15-22; 12:14; Doctrină şi

legăminte 42:22-25; 93:39-44.

• Richard G. Scott, “Vindecarea consecinţelor distrugătoare ale abuzului”, Ensignsau Liahona, mai 2008, p. 40-43.

LECŢIA 26

132

LECŢIA 27

Avertizări profetice cuprivire la familie

IntroducereProfeţii din perioada modernă au avertizat că „dezintegrareafamiliei va aduce asupra persoanelor, comunităţilor şinaţiunilor nenorocirile prevestite de profeţii din vechime,precum şi de cei moderni” („Familia – o declaraţie oficialăcătre lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129). Această

lecţie subliniază faptul că familiile vor fi protejate dacă suntsupuse poruncilor lui Dumnezeu. Părinţilor neprihăniţi li sepromite putere spirituală pentru a-şi creşte copiii înultimele zile.

Lecturi suplimentare• Russell M. Nelson, „Faith and Families”, Ensign, mart. 2007, p. 36-41.

• Quentin L. Cook, „Plângerile lui Ieremia – Feriţi-vă de mândrie”, Ensign sauLiahona, nov. 2013, p. 88-91.

• Bonnie L. Oscarson, „Apărătoare ale declaraţiei oficiale”, Ensign sau Liahona,mai 2015, p. 14-17.

Sugestii pentru predare2 Timotei 3:1-7, 13Când familia este neglijată, vor exista consecinţeInvitaţi cursanţii să împărtăşească exemple de situaţii sau locuri în care ar fi deaşteptat să existe afişe cu avertizări (exemplele pot include semne de circulaţie,sticle cu medicamente sau recipiente cu substanţe dăunătoare).

• Care sunt unele dintre consecinţele posibile ale ignorării acestor avertizări?

• Care sunt unele dintre avertizările pe care le-au dat profeţii cu privire lapericolele temporale şi spirituale care există în zilele noastre?

Rugaţi un cursant să citească 2 Timotei 3:1-7 şi 13 cu glas tare, în timp ce restulmembrilor clasei sunt atenţi la pericolele despre care apostolul Pavel a avertizat căvor exista în ultimele zile.

• Pe care dintre pericolele descrise de Pavel le-aţi văzut sau despre care aţi auzit?

• Ce efecte ar putea avea aceste pericole asupra persoanelor, căsătoriilor şifamiliilor?

Invitaţi un cursant să citească declaraţia de mai jos a vârstnicului Robert D. Hales,din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Invitaţi membrii clasei să asculte caresunt motivele pentru care Satana este atât de concentrat pe distrugerea familiilor.

133

„Datorită importanţei familiei în planul etern al fericirii, Satana face eforturimajore pentru a distruge sfinţenia familiei, a degrada importanţa rolurilorbărbaţilor şi al femeilor, a încuraja necurăţia morală şi încălcarea legii sacre acastităţii şi a descuraja părinţii de a face din creşterea copiilor una dintre cele maimari priorităţi.

Unitatea familiei este atât de fundamentală pentru planul salvării, încâtDumnezeu a emis o avertizare, spunând că «dezintegrarea familiei va aduce asupra persoanelor,comunităţilor şi naţiunilor nenorocirile prevestite de profeţii din vechime, precum şi de ceimoderni»” („The Eternal Family”, Ensign, nov. 1996, p. 65).

Subliniaţi următorul principiu: „Dezintegrarea familiei va aduce asuprapersoanelor, comunităţilor şi naţiunilor nenorocirile prevestite de profeţii dinvechime, precum şi de cei moderni” („Familia – o declaraţie oficială către lume”,Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129). Amintiţi cursanţilor că această avertizare estedin declaraţia oficială despre familie.

Scrieţi pe tablă următoarele:

Dezintegrarea familiei Consecinţe

Invitaţi cursanţii să se gândească la dovezi pe care le văd ale faptului că„dezintegrarea familiei” are loc în lumea întreagă. (Acestea pot includeurmătoarele: creşterea numărului de divorţuri, avorturi şi abuzuri, scădereanumărului de căsătorii şi de copii născuţi în familii de cupluri căsătorite şi tot maimulte familii dezorganizate.) Rugaţi-i să enumere dovezile pe tablă, sub titlul„Dezintegrarea familiei”

Invitaţi cursanţii să se gândească la exemple de consecinţe care se abat asuprapersoanelor şi societăţilor în urma dezintegrării familiei. (Acestea pot includeurmătoarele: pierderea Spiritului, tristeţe sau necaz, creşterea ratei criminalităţii,delincvenţă juvenilă şi pierderea păcii sau stabilităţii în societate.) Rugaţi-i săenumere exemple pe tablă, sub titlul „Consecinţe”.

După aceea, adresaţi următoarele întrebări:

• În ce mod faptul de a rămâne credincios principiilor din declaraţia oficialădespre familie îi ajută pe oameni, familii, comunităţi şi naţiuni să evite acesteconsecinţe?

1 Nefi 14:14-17; 22:16-17; Doctrină şi legăminte 97:22-28Există speranţă pentru familiiExplicaţi cursanţilor că, în pofida ticăloşiei care abundă în lumea de astăzi, nu esteprea târziu să întărim familiile. Ei pot face o schimbare în propriile lor familii,episcopii sau ramuri şi în comunităţile în care trăiesc. Depuneţi mărturie că existăsperanţă pentru persoanele şi familiile care se supun poruncilor Domnului.

LECŢIA 27

134

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Doctrină şi legăminte 97:22-28 şi să caute cetrebuie să facem pentru a scăpa de răzbunarea Domnului şi de consecinţelepăcatului. (Clarificaţi că, în aceste versete, Sion se referă la Biserica lui Isus Hristos aSfinţilor din Zilele din Urmă şi membrii ei.) Puteţi să le sugeraţi cursanţilor sămarcheze cuvântul dacă ori de câte ori apare în aceste versete. (Ajutaţi cursanţii săînţeleagă că identificarea afirmaţiilor de tipul cauză/efect sau dacă/atunci este oîndemânare utilă în studiul scripturilor.)

• Cum aţi rezuma aceste versete sub forma unei declaraţii simple a unuiprincipiu? (Răspunsurile cursanţilor trebuie să reflecte următorul principiu:Dacă ne supunem tuturor poruncilor, putem primi mari binecuvântări şiputem scăpa de răzbunarea Domnului.)

Citiţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Bruce R. McConkie (1915-1985), dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli:

„Nu zicem că toţi sfinţii vor fi cruţaţi şi salvaţi de la ziua de pustiire care va veni.Dar vă zicem că nu există promisiunea siguranţei şi protecţiei decât pentru aceiacare Îl iubesc pe Domnul şi se străduiesc să respecte tot ceea ce El porunceşte …

Aşadar, ridicăm glasul de avertizare şi spunem: ascultaţi, pregătiţi-vă, vegheaţi şifiţi gata! Nu există siguranţă care rezultă din niciun alt comportament decât dinsupunere, conformare şi neprihănire.

Pentru că astfel a spus Domnul: «Flagelul Domnului va trece, noapte şi zi, şi veştile despre el îivor îngrozi pe toţi oamenii; da, el nu se va opri până când Domnul nu va veni; …

Cu toate acestea, Sionul va scăpa, dacă respectă tot ceea ce i-am poruncit lui» [D&L 97:23, 25]”(„Stand Independent above All Other Creatures”, Ensign, mai 1979, p. 93-94).

• În ce mod această declaraţie poate motiva o familie să fie supusă poruncilorDomnului?

Amintiţi cursanţilor că Nefi a avut mai multe viziuni despre ultimele zile. În aceleviziuni, el a văzut că cei neprihăniţi vor fi protejaţi.

Rugaţi cursanţii să citească 1 Nefi 14:14-17 şi 22:16-17 şi să caute moduri în caresfinţii vor fi protejaţi. (Notă. Aceste fragmente subliniază tema comună din scripturiconform căreia supunerea aduce cu sine promisiunea Domnului de a oferiprotecţie. Vârstnicul David A. Bednar a subliniat importanţa cercetării acestor„legături, modele şi teme” [„Un rezervor de apă vie” (seară la gura sobei organizatăde Sistemul Educaţional al Bisericii pentru tinerii adulţi, 4 febr. 2007), p. 3, lds.org/media-library]. Această temă sau acest model este des întâlnit îndeosebi în Cartealui Mormon.)

• În ce fel scrierile lui Nefi v-au dat speranţă?

Citiţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Bruce D. Porter, din Cei Şaptezeci. Invitaţicursanţii să fie atenţi la binecuvântările care vor fi date părinţilor credincioşi înultimele zile.

LECŢIA 27

135

„Indiferent de ceea ce rezervă viitorul, Dumnezeu a rânduit ca, în aceastădispensaţie a plenitudinii timpurilor, părinţii din Biserică să primească putere săajute la salvarea copiilor lor din întunericul care îi înconjoară. Pe măsură ceinimile taţilor şi mamelor se întorc spre copiii lor şi pe măsură ce inimile copiilorse întorc spre părinţii lor, în cele din urmă, vom fi martorii creşterii unei generaţiirafinate şi pregătite să-l întâlnească pe Salvator la venirea Sa. Triumful împărăţiei

lui Dumnezeu în ultimele zile va fi nu numai un triumf al Bisericii ca organizaţie, dar şi a zeci demii de familii care, prin credinţă, au biruit lumea” („Defending the Family in a Troubled World”,Ensign, iun. 2011, p. 18).

• Ce binecuvântare este promisă părinţilor acestei dispensaţii care se străduiesc săcrească copii în neprihănire?

• În ce fel aţi văzut că Domnul oferă putere părinţilor în eforturile lor de a-i întărişi proteja pe copiii lor de întunericul lumii?

Invitaţi cursanţii să se gândească ce influenţe sau forţe se zbat să le distrugăfamiliile şi în ce mod Satana încearcă să-i împiedice să lucreze pentru a aveapropriile familii în viitor. Îndemnaţi cursanţii să cugete asupra a ceea ce pot facepentru a primi ajutorul Domnului pentru a fi întăriţi şi a-şi proteja familiile.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Timotei 3:1-7, 13; 1 Nefi 14:14-17; 22:16-17; Doctrină şi legăminte 97:22-28.

• Bonnie L. Oscarson, „Apărătoare ale declaraţiei oficiale”, Ensign sau Liahona,mai 2015, p. 14-17.

LECŢIA 27

136

LECŢIA 28

Să promovăm familia caunitate fundamentală asocietăţii

IntroducereProfeţii din zilele noastre au declarat: „Facem un apel cătretoţi cetăţenii responsabili şi către guvernanţii de pretutindenisă promoveze acele măsuri menite să menţină şi săîntărească familia ca unitate fundamentală a societăţii

(„Familia – o declaraţie oficială către lume”, Ensign sauLiahona, nov. 2010, p. 129). Această lecţie îi va ajuta pecursanţi să înţeleagă modul în care pot urma şi apăra acestsfat profetic.

Lecturi suplimentare• Thomas S. Monson, „Întăreşte-te şi îmbărbătează-te”, Ensign sau Liahona, mai

2014, p. 66-69.

• Dallin H. Oaks, „Balancing Truth and Tolerance”, Ensign, febr. 2013, p. 24-31.

• L. Tom Perry, „Motive pentru care căsătoria şi familia sunt importante –pretutindeni în lume”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 39-42.

• „Transcript of News Conference on Religious Freedom and Nondiscrimination”(27 ian. 2015), mormonnewsroom.org/article/publicstatement-on-religious-freedom-and-nondiscrimination.

Sugestii pentru predareAlma 43:9, 30, 45, 48Datoria noastră de a apăra doctrina şi bazele morale ale familieiPregătiţi cursanţii pentru această lecţie spunându-le că se concentrează peresponsabilitatea noastră de a apăra familia. Împărtăşiţi declaraţia de mai jos avârstnicului Bruce D. Porter, din Cei Şaptezeci.

„În comparaţie cu lumea luată în întregime, Biserica este o instituţie mică. Totuşi,sfinţii din zilele din urmă, în calitate de popor, nu trebuie să subestimeze putereaexemplului lor, nici capacitatea de a convinge opinia publică, de a inversatendinţele negative sau de a invita să intre pe poartă şi să meargă pe caleaaleasă a Domnului sufletele care caută. Trebuie să dăm tot ce avem mai bun,cooperând cu persoane şi instituţii care gândesc ca noi, pentru a apăra familia şi

a înălţa către lume un glas care avertizează şi care invită” („Defending the Family in a TroubledWorld”, Ensign, iun. 2011, p. 18).

• Ce credeţi despre responsabilitatea sfinţilor din zilele din urmă de a apărafamilia în lumea de astăzi?

137

Spuneţi cursanţilor că, în mai multe perioade, nefiţii au văzut că libertăţilereligioase şi valorile familei le erau ameninţate de lamaniţi. Studiind experienţelelor, putem învăţa principii care pot fi aplicate în zilele noastre. (A face ca scripturilesă ni se aplice nouă este o îndemânare a studiului scripturilor pe care o puteţisublinia în această lecţie.) Explicaţi că o experienţă a nefiţilor este consemnată înAlma 43.

Scrieţi Alma 43:9, 30, 45, 48 pe tablă şi rugaţi câţiva cursanţi să caute cuvinte şiexpresii care ne ajută să înţelegem importanţa de a apăra valorile familiei şilibertăţile religioase în lumea de astăzi. Sugeraţi cursanţilor să sublinieze acestecuvinte şi expresii.

• Ce cuvinte şi expresii arată importanţa apărării valorilor noastre cu privire lafamilie şi a libertăţilor religioase? Ce principiu aţi învăţat despre importanţaapărărării valorilor noastre cu privire la familie şi libertăţilor noastre religioase?(Răspunsurile cursanţilor trebuie să includă următorul principiu: Avem odatorie sacră de a apăra şi promova valorile noastre cu privire la familie şilibertăţile noastre religioase.)

• De ce credeţi că este important ca membrii Bisericii să promoveze şi să aperefamilia în comunităţile în care trăiesc?

• Cum putem promova şi apăra familia folosind mediile de socializare?

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului L. Tom Perry (1922-2015), dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Dorim ca glasul nostru să fie auzit în opoziţie cu toate stilurile de viaţă false şialternative care încearcă să înlocuiască noţiunea de familie pe care DumnezeuÎnsuşi a stabilit-o. Dorim, de asemenea, ca glasul nostru să fie auzit susţinândbucuria şi împlinirea pe care le aduc familiile tradiţionale. Trebuie să continuămsă facem auzit acel glas în lumea întreagă făcând cunoscute motivele pentru carecăsătoria şi familia sunt atât de importante, pentru care căsătoria şi familia

contează cu adevărat şi motivele pentru care ele vor fi mereu importante” („Motive pentru carecăsătoria şi familia sunt importante – pretutindeni în lume”, Ensign sau Liahona, mai 2015,p. 42).

• Conform celor spuse de vârstnicul Perry, ce trebuie să declarăm despre familie?

• Ce aţi observat că fac alţii pentru a apăra şi a afirma importanţa familiei saupentru a se apăra împotriva atacurilor asupra familiei? (Subliniaţi că apărareafamiliei include atât întemeierea unei familii puternice, cât şi apărarea în publica familiei când este necesar.)

Citiţi următoarea experienţă împărtăşită de vârstnicul Neil L. Andersen, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli:

LECŢIA 28

138

„Recent, am vorbit cu o tânără din clasa Laur, care trăieşte în Statele Unite. Citezdin e-mailul ei:

«Anul trecut, câţiva dintre prietenii mei de pe Facebook au început să-şi postezeopiniile despre căsătorie. Mulţi susţineau căsătoria între persoane de acelaşi sexşi câţiva tineri SZU au dat ‘îmi placeʼ acestor postări. Nu am scris niciuncomentariu.

Am decis să îmi declar crezul în căsătoria tradiţională într-un mod aparte.

Împreună cu o poză nouă pentru profilul meu, am adăugat şi textul: „Cred în căsătoria dintre unbărbat şi o femeie”. Aproape imediat am primit mesaje. „Eşti egoistă.” „Nu mai judeca.” Cinevam-a comparat cu un deţinător de sclavi. Şi am primit acest mesaj de la un bun prieten care esteun membru puternic al Bisericii: „Trebuie să ţii pasul cu vremurile. Lucrurile se schimbă şi aşa artrebui să faci şi tu.”

«Nu am ripostat», a spus ea, «dar nu am şters afirmaţia mea».

Ea a încheiat: «Uneori, aşa cum a spus preşedintele Monson, trebuie să îndrăzniţi să fiţi singurul.Sper că noi, tinerii Bisericii, ne vom ajuta unul pe celălalt să fim fideli lui Dumnezeu şiînvăţăturilor profeţilor Săi în viaţă»” („Furtuni spirituale”, Ensign sau Liahona, mai 2014,p. 19-20).

• Ce experienţe aţi avut când aţi promovat şi apărat noţiunea de familie?

• Ce efecte au avut cuvintele sau faptele voastre asupra altora?

Depuneţi mărturie că putem avea o influenţă pozitivă asupra comunităţilor noastreşi susţine scopurile planului Tatălui nostru Ceresc promovând şi apărând măsurilecare întăresc familiile.

Alma 46:10-13, 16; 48:7-13Să apărăm noţiunea de familie cu ajutorul lui Dumnezeu şi dând dovadă de respectfaţă de alţiiSpuneţi cursanţilor că, în capitolele 46 şi 48 din Alma, este consemnat că nefiţiierau din nou ameninţaţi de către lamaniţi. Împărţiţi cursanţii în două grupuri egale.Invitaţi jumătate din clasă să studieze Alma 46:10-13, 16 şi cealaltă jumătate a claseisă studieze Alma 48:7-13. Rugaţi cursanţii să identifice modurile potrivite în careputem urma exemplul căpitanului Moroni pentru a promova măsurile care se iaupentru păstrarea şi întărirea familiei. După ce le-aţi acordat suficient timp, ajutaţicursanţii să facă asemănarea dintre aceste fragmente şi zilele noastre adresândurmătoarele întrebări:

• În ce fel eforturile lui Amalichia şi ale urmaşilor săi pot fi asemănate cueforturile celor care atacă noţiunea de familie astăzi?

• Ce putem învăţa din faptele căpitanului Moroni? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagăurmătorul principiu: Când căutăm ajutorul lui Dumnezeu şi ne străduim săfolosim toate resursele pe care le avem, vom primi înţelepciune şi tăriepentru a ne apăra familiile, religia şi libertăţile.

• Care sunt unele dintre modurile potrivite prin care putem promova măsuripentru întărirea şi apărarea familiilor?

LECŢIA 28

139

Aveţi în vedere să folosiţi declaraţiile de mai jos ale preşedintelui Gordon B.Hinckley (1910-2008) şi vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, pentru a continua discuţia începută la întrebarea de dinainte.

„Să ne implicăm în cauze bune ale comunităţii. Pot fi situaţii în care, din cauzaproblemelor morale grave implicate, să nu putem face compromisuri în privinţaprincipiilor. Dar, în astfel de situaţii, putem să ne exprimăm dezacordul în modpoliticos, fără a fi dezagreabili. Putem recunoaşte sinceritatea celor ale cărorpoziţii nu le putem accepta. Putem vorbi despre principii, nu despre tipuri decaractere” (Teachings of Gordon B. Hinckley [1997], p. 131).

„Când credincioşii caută să-şi promoveze poziţiile în public, metodele şisusţinerea lor trebuie să dea mereu dovadă de toleranţă faţă de opiniile şipoziţiile celor care nu le împărtăşesc crezurile. Credincioşii trebuie întotdeauna săvorbească cu dragoste şi să dea dovadă de răbdare, înţelegere şi compasiune faţăde adversarii lor. Credincioşii creştini şi-au asumat obligaţia de a respectaporunca de a-şi iubi aproapele (vezi Luca 10:27) şi de a ierta (vezi Matei

18:21-35). Ei trebuie să-şi aducă mereu aminte de învăţătura Salvatorului, aceea de a-i«[binecuvânta] pe cei ce [îi] blesteamă, [de a face] bine celor ce [îi] urăsc şi [de a se ruga] pentrucei ce [îi] asupresc şi [îi] prigonesc» (Matei 5:44)” (Dallin H. Oaks, „Balancing Truth andTolerance”, Ensign, febr. 2013, p. 30-31).

• Cum credeţi că aţi putea pune în practică principiile predate de preşedinteleHinckley şi vârstnicul Oaks?

Subliniaţi următorul principiu: Când promovăm măsuri în favoarea apărării şiîntăririi noţiunii de familie, trebuie să arătăm respect pentru alţii şi toleranţă faţă deopiniile lor.

Să promovăm măsuri care întăresc familiaExpuneţi declaraţia de mai jos şi rugaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Facem un apel către toţi cetăţenii responsabili şi către guvernanţii de pretutindeni, săpromoveze acele măsuri menite să menţină şi să întărească familia ca unitate fundamentală asocietăţii („Familia – o declaraţie oficială către lume”, Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 129).

Spuneţi cursanţilor că, în luna ianuarie a anului 2015, conducătorii Bisericii audesfăşurat o conferinţă de presă oficială în cadrul căreia au cerut oficialilorguvernamentali să aprobe legi care protejează libertăţile religioase şi care ocrotescsfinţenia familiei. Explicaţi că, deşi, în această declaraţie, conducătorii Bisericii serefereau în mod specific la libertăţile religioase, cuvintele lor se aplică şi la apărareavalorilor familiei. Multe libertăţi religioase sunt legate în mod direct de familie,precum sfinţenia căsătoriei.

Împărtăşiţi cursanţilor declaraţia de mai jos a vârstnicului Dallin H. Oaks, carezumat al lucrurilor prezentate în cadrul respectivei conferinţe de presă.

LECŢIA 28

140

„Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă afirmă cu tărieurmătoarele principii care au la bază învăţăturile lui Isus Hristos şi imparţialitateafaţă de toţi, inclusiv oamenii cu credinţă.

1. Revendicăm pentru toţi oamenii dreptul dat de Dumnezeu şi de constituţie dea trăi conform religiei lor după cum le dictează conştiinţa, fără a afecta sănătateasau siguranţa altora.

2. Cerem ca aceeaşi libertate a conştiinţei să se aplice bărbaţilor şi femeilor de pretutindeni,aceea de a urma credinţa religioasă pe care o aleg sau niciuna, dacă aceasta e alegerea lor.

3. Noi credem că legile trebuie să fie întocmite astfel, încât să se obţină un echilibru întreprotejarea libertăţilor tuturor oamenilor, respectându-i pe cei cu valori diferite.

4. Noi respingem persecuţia şi represaliile de orice fel, inclusiv persecuţia bazată pe rasă, etnie,religie, circumstanţe economice sau gen sau orientare sexuală” (Dallin H. Oaks, „Transcript ofNews Conference on Religious Freedom and Nondiscrimination” [27 ian. 2015],mormonnewsroom.org/article/publicstatement-on-religious-freedom-and-nondiscrimination).

• Ce aţi învăţat din această declaraţie care vă poate ajuta să promovaţi măsuri careîntăresc familia ca unitate fundamentală a societăţii? (Ca parte a acestei discuţii,subliniaţi că faptul de a creşte copii în felul stabilit de Domnul, de a sprijini altefamilii, a lucra cu credinţă şi sârguinţă în chemările din cadrul Bisericii şi a neîntări comunităţile sunt, toate, măsuri care promovează familia.)

Invitaţi cursanţii să se gândească ce ar putea face pentru a promova măsuri careîntăresc şi apără familia.

Materiale de citit pentru cursanţi• Alma 43:9, 30, 45, 48; 46:11-16; 48:9-13.

• Dallin H. Oaks, „Balancing Truth and Tolerance”, Ensign, febr. 2013, p. 24-31.

• L. Tom Perry, „Motive pentru care căsătoria şi familia sunt importante –pretutindeni în lume”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 39-42.

LECŢIA 28

141

Date post:	10-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Familia eternă – manual pentru învăţător · disponibile în mai multe limbi. În timp ce vă...

Documents