FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINAN ŢE, RÂMNICU … · c. functia de legatura intre cont si...

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINAN ŢE, RÂMNICU VÂLCEA Programul de studii Contabilitate şi informatică de gestiune

ECONOMIE

1. Un producator detine un avantaj comparativ (relativ) intr-o activitate daca realizeaza bunul: a. cu cel mai mic cost de productie in raport

cu ceilalti producatori b. cu cel mai mic cost de oportunitate in

raport cu ceilalti producatori c. cu cel mai mic consum de resurse in raport

cu ceilalti producatori

2. Este marfa:

d. cu cel mai mare pret de vanzare in raport cu ceilalti producatori

e. cu cel mai mare cost de productie in raport cu ceilalti producatori

a. un bun destinat autoconsumului d. orice bun economic b. un bun liber e. un bun gratuit c. un serviciu destinat pietei

3. Modelul economiei sociale de piata , caracterizata prin faptul ca statul acorda o mare atentie protectiei mediului, dezvoltarii adecvate a educatiei, ocrotirii sanatatii, asigurarii locurilor de munca si infaptuirii unor programe guvernamentale substantiale de protectie sociala, este specific pentru: a. SUA d. Japonia b. Australia e. China c. Germania si tarile nordice

4. Daca anul viitor PIB-ul real va creste cu 5% iar in acelasi timp nivelul preturilor va creste cu 3 %, PIB-ul nominal: a. va creste cu 8 % d. va creste cu 8,15% b. va scade cu 2% e. va creste cu 1,85% c. va scade cu 2,15%

5. Care din caracteristicile de mai jos nu poate fi atribuita muncii ca factor de productie: a. factor activ si determinant al productiei d. consum concomitent de energie fizica si intelectuala b. activitate constienta e. activitate specifi c umana c. factor derivat

6. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata: a. PGB = PNB + CI d. PIN = PIB + A b. CI = PIB - A e. PNB = PGB - CI c. PIB = PGB - CI

7. In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu: a. materiile prime d. salariile personalului administrativ b. materialele e. salariil e directe c. combustibili i

8. La o firma pretul de vanzare a produselor este de 20 lei/bucata, costul fix global este de 15000 lei iar costul variabil mediu este 10 lei. In aceste conditii, pragul de rentabilitate al firmei este de: a. 100 bucati d. 1500 bucati

b. 600 bucati e. 15000 bucati c. 1000 bucati

9. Atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile avem o executie bugetara: a. echilibrata d. deficitara b. normala e. excedentara c. corecta

10. Consumul de capital fix se include in costul de productie: a. sub forma uzurii fizice a acestuia d. prin amortizare b. sub forma uzurii fizice si morale a

acestuia c. proportional cu productia obtinuta

e. doar in cazul serviciilor

11. In cazul unei operatiuni bursiere la termen, in urma cresterii cursului actiunilor castiga: a. vanzatorul actiunilor d. atat vanzatorul cat si cumparatorul actiunilor b. cumparatorul actiunilor e. angajatii firmei c. firma care a emis actiunile

12. Titlul de valoare care confera posesorului dreptul la un venit anual fix numit cupon se numeste: a. cambie d. obligatiune b. trata e. cec la purtator c. actiune

13. Detinatorii de obligatiuni emise de o firma sunt: a. reprezentanti ai Bancii Nationale d. brokeri specialisti b. creditori ai societatii care a emis

obligatiunile c. agenti de schimb care actioneaza in

numele clientilor

e. proprietari ai unei parti din capitalul societatii care a emis obligatiunile

14. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale: a. in preturi curente d. la PPC (Paritatea Puterii de Cumparare) b. in preturi constante e. in preturi administrate c. in preturi echivalente

15. Costul unitar (costul total mediu): a. scade atata timp cat costul marginal ii este

superior b. creste atata timp cat costul marginal ii este

superior c. intotdeauna creste odata cu cresterea

productiei

d. intotdeauna scade odata cu cresterea productiei

e. se calculeaza ca raport intre costul fix si cantitatea produsa

16. Cuponul unei obligatiuni este egal cu 10% din valoarea sa nominala. Atunci cand cursul obligatiunii creste cu 25% devenind 1000 u.m. (unitati monetare), valoarea cuponului este: a. 120 u.m. d. 100 u.m. b. 200 u.m. e. 80 u.m. c. 1000 u.m.

17. Pentru realizarea unei anumite productii se utilizeaza capital tehnic in valoare de 2 milioane RON. Cunoscand ca un sfert din acesta il reprezinta capitalul circulant iar rata amortizarii este de 10%, capitalul consumat este de: a. 150000 RON d. 1500000 RON b. 500000 RON e. 2000000 RON c. 650000 RON

18. Diferenta dintre investitiile brute si investitiile nete este egala cu: a. taxa pe valoare adaugata d. consumul de capital circulant b. consumul intermediar e. impozitele indirecte nete c. consumul de capital fi x

19. Presupunem ca o firma inregistreaza urmatoarele costuri: salarii - 6000 RON, echipament - 2000 RON, materiale -1000 RON. Firma este proprietara cladirii in care isi desfasoara activitatea asa ca nu trebuie sa plateasca chiria care in mod normal ar fi fost 3000 RON. In aceste conditii, costul contabil este: a. 10000 RON d. 7000 RON b. 3000 RON e. 6000 RON c. 9000 RON

20. Scaderea ratei dobanzii va determina: a. cresterea randamentului actiunilor d. reducerea cursului obligatiunilor b. scaderea investitiilor e. cresterea volumului depozitelor bancare c. cresterea cursului obligatiunilor

21. Totalitatea fluxurilor economice formeaza: a. economia mondiala d. circuitul economic b. economia nationala e. agregatul economic c. ciclul economic

22. Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la pamant (sol), nu este corecta: a. factor de productie limitat d. factor de productie primar b. factor de productie regenerabil e. factor de productie neregenerabil c. factor de productie originar

23. La baza combinarii factorilor de productie nu sta: a. maleabilitatea d. substituibilitatea b. adaptabilit atea e. divizibilit atea c. complementaritatea

24. Relatia dintre nivelul general al taxarii si cel al veniturile incasate la bugetul de stat se reprezinta grafic prin: a. curba posibilitatilor de productie d. curba de isoutilitate b. curba isocuantei (isoproductiei) e. curba Laffer c. curba de indiferenta

25. Pe termen scurt, daca productia creste cu 100%, CFM (costul fix mediu): a. creste cu 50% d. scade cu 50% b. scade cu 150% e. scade cu 100%

c. creste cu 100%

26. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori: a. ritmul cresterii economice, nivelul de

cultura al populatiei, rata de crestere demografica

b. durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de cumparare, nivelul de instruire al populatiei

c. ponderea populatiei bogate in totalul populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei de varsta scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii

d. consumul alimentar pe locuitor, ponderea cheltuielilor pentru instructie si educatie in bugetul familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori

e. numarul mediu de copii dintr-o familie, marimea PIB, suprafata medie locuibila pe locuitor

27. In luna martie 2012 in Romania, valoarea exporturilor a fost de 17,51 miliarde RON, în timp ce valoarea importurilor a fost de 20,63 miliarde RON. In acesta situatie, Romania a avut: a. excedent comercial de 3,12 miliarde RON d. balanta comerciala pozitiva b. deficit comercial de 3,12 miliarde RON e. curs de revenire la export negativ c. balanta comerciala echilibrata

28. Printre instrumentele politicii monetare si de credit se numara: a. impozitele si taxele d. cheltuielile publice b. cererea e. subventiil e c. rata dobanzii

29. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica fiscala recurgand la: a. marirea cheltuielilor publice d. sporirea fondurilor economisite b. scaderea cheltuielil or publice e. cresterea ratei dobanzii c. scaderea impozitelor

30. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi: a. indicativa d. incitativa b. informala e. orientativa c. imperativa

31. Titlurile de valoare emise de banci cu scopul acordarii de imprumuturi agentilor economici, care le garanteaza cu terenuri sau imobile, se numesc: a. bonuri de tezaur d. actiuni privilegiate b. obligatiuni ipotecare e. trate c. rente viagere

32. Indicele bursier calculat la bursa din Londra (London Stock Exchange) se numeste: a. Dow Jones d. FTSE b. Rasdaq e. Standard & Poor c. Nikkei

33. Operatiunile cu valuta, pur comerciale, efectuate de banci pe cont propriu, in scopul realizarii de profit se numesc: a. operatiuni valuatare de tip Hedging d. operatiuni de transfer valutar b. operatiuni valutare de tip swap e. operatiuni la vedere c. operatiuni de arbitraj valutar

34. Serviciul datoriei externe reprezinta: a. un departament al Bancii Nationale a

Romaniei ce se ocupa cu gestionarea imprumuturilor externe

d. dobanda datorata pentru imprumuturile straine garantate de stat

b. cerintele impuse de organismele financiare e. transele anuale scadente ale imprumutului internationale pentru acordarea de imprumuturi in conditii mai favorabile

c. creditele acordate de banci straine unor agenti economici nationali

extern si dobanda anuala

35. Multiplicatorul scoate in evidenta relatia care are loc intre: a. cresterea venitului si cresterea consumului d. cresterea economiilor si cresterea

investiilor b. cresterea consumului si cresterea

investitiilor c. cresterea venitului si cresterea investitiilor

e. cresterea consumului si cresterea economiilor

CONTABILITATE (baze si proceduri)

1. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii

elementelor patrimoniale c. contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens

contrar

2. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe functii. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta? a. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi b. functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice c. functia de legatura intre cont si bilant d. functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului.

3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?

a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta c. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea d. pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea e. relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea

4. În sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona. Unul din enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta?

a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelor b. principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a elementelor de

activ si de pasiv c. principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatii d. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor

la venituri e. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric

5. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 6.142 u.m.; amenajari de

terenuri 10.468 u.m.; imobilizari necorporale 5.422 u.m.; impozit pe salarii 5.256 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 11.998 u.m.; furnizori-debitori 4.694 u.m; produse finite 7.254 u.m; casa in lei 3.568 u.m.; creditori diversi 16.722 u.m.; ambalaje 4.802 u.m.; contributia la asigurari sociale 6.094 u.m. Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor? a. 26.460 u.m. si 33.976 u.m. b. 15.624 u.m. si 23.348 u.m. c. 16.750 u.m. si 44.764 u.m. d. 26.460 u.m. si 23.348 u.m. e. 20.318 u.m. si 40.070 u.m.

6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii:

a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod obisnuit

b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de contabilitate

c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresit d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv

7. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea

b. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare c. bilantul, contul, analiza, evaluarea d. contul, analiza, sinteza, calculatia e. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea

8. In structura activelor circulante nu se includ:

a. stocurile b. creantele c. investitiile financiare pe termen scurt d. casa si conturile la banci e. imobilizarile in curs

9. Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea pozitiei financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui pozitia financiara este:

a. capital propriu = activ - datorii b. activ = pasiv c. trezoreria neta = incasari – plati d. capital propriu – pasiv = activ e. mijloace economice = surse de finantare

10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:

a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau juridice

b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice

c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane juridice

d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic

e. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera

11. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 5.307 lei; 101 Capital social 5.202 lei; 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 8.214 lei; 419 Clienti-creditori 5.624 lei; 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 11.235 lei; 5311 Casa in lei 8.046 lei; 105 Rezerve din reevaluare 5.790 lei; 461 Debitori diversi 9.516 lei; 121 Profit si pierdere (sold debitor) 4.479 lei; 411 Clienti 11.886 lei. Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?

a. 32.637 lei si 6.513 lei b. 23.121 lei si 15.471 lei c. 23.391 lei si 10.992 lei d. 32.637 lei si 15.471 lei e. 23.121 lei si 6.513 lei

12. Acreditivele reprezinta: a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care

urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor

b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din

care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor

d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele intreprinderii

e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce vor fi primite in cursul exercitiului urmator

13. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor contabile romanesti. Care este aceasta?

a. capital si rezerve b. provizioane pentru riscuri si cheltuieli c. rezerve din reevaluare d. rezerve e. rezultatul exercitiului

14. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor financiare sunt:

a. costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aport b. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata c. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; valoarea neta contabila d. costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; valoarea amortizabila e. costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea justa

15. Capitalul propriu nu cuprinde:

a. subventii pentru investitii b. capitalul social c. rezervele d. rezervele din reevaluare e. rezultatul reportat

16. În categoria stocurilor nu se includ:

a. materiile prime b. materialele consumabile c. creantele comerciale d. produsele finite e. avansurile pentru cumparari de stocuri

17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie:

a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor b. sa aibe valori semnificative c. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor d. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii e. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma

lor juridica

18. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza

dubla reprezentare a patrimoniului d. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului e. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii

elementelor patrimoniale

19. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

a. A + x = P + x b. A - x = P - x c. A = P + x - x d. A + x - x = P e. Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect

20. Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:

a. articol contabil b. inregistrare cronologica c. corespondenta conturilor d. formula contabila e. inregistrare sistematica

21. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta?

a. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniului si a rezultatului obtinut

b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati c. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice d. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare e. functia de comunicare financiara externa

22. In structura disponibilitatilor nu se includ:

a. conturile la banci b. casa c. acreditivele d. avansurile acordate furnizorilor e. avansurile de trezorerie

23. Creantele comerciale includ:

a. creantele fata de clienti b. creantele in cadrul grupului c. creantele din interese de participare d. alte creante e. creantele privind capitalul subscris si nevarsat

24. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta:

a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar

b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in vederea obtinerii unui instrument usor convertibil in numerar

c. anul calendaristic d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor

25. O informatie este semnificativa daca:

a. are o valoare considerabila b. are o natura neobisnuita c. nu este neglijabila d. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in

lipsa acesteia e. este relevanta

26. Veniturile din exploatare nu cuprind:

a. cifra de afaceri neta b. variatia stocurilor c. veniturile financiare d. productia imobilizata e. alte venituri din exploatare

27. Veniturile extraordinare reprezinta:

a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile

ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor b. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile

ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care nu se asteapta repetabilitatea lor c. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii identice cu

activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor

d. venituri care au un caracter frecvent si sunt de natura neobisnuita e. venituri care nu au un caracter frecvent si sunt de natura obisnuita

28. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin:

a. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare b. reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor c. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor d. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale e. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare

29. In activitatea practica pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre formele de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a. forma bilantiera a contului b. forma unilaterala a contului c. forma lista a contului d. forma sah a contului e. forma contului cu duble valori

30. Imobilizarile corporale nu cuprind:

a. terenuri si constructii b. instalatii tehnice si masini c. alte instalatii, utilaje si mobilier d. avansuri si imobilizari necorporale in curs e. avansuri si imobilizari corporale in curs

31. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale

c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere

d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care

se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

32. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta:



c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere


e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

33. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta:



c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere


e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

34. Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit:

a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere b. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv c. principiul pragului de semnificatie d. principiul unicitatii bilantului e. principiul costului istoric

35. Capitalul propriu reprezinta:

a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor acesteia b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea

tuturor datoriilor acesteia c. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea

tuturor datoriilor acesteia d. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa

deducerea tuturor datoriilor acesteia e. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa

incasarea tuturor creantelor acesteia

36. Ce semnifica inregistrarea contabila:

211 = 456 a. aportul la capitalul social a unui teren b. restituirea catre asociati a unui mijloc de transport c. casarea unui mijloc de transport d. amortizarea unui mijloc de transport e. restituirea unui actionar a unui mijloc de transport

37. Imobilizarile necorporale nu cuprind:

a. cheltuielile de constituire b. cheltuielile in avans c. cheltuielile de dezvoltare d. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare e. alte imobilizari necorporale

38. Formula contabila de mai jos reprezinta: 5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei

a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a

provenit (contul de la banca) c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei e. utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei

39. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta?

a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice b. functia de instrument de verificare, de control c. functia de legătura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si

bilant d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului

40. Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica:

a. omisiunile de inregistrare

b. erorile de intocmire a balantei de verificare c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale e. erorile de inregistrare in Cartea-mare

41. Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu se refera la:

a. completarea tuturor elementelor cerute de document b. folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate c. respectarea legalitatii operatiei consemnata in document d. existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea documentelor e. existenta aceluiasi numar de ordine pe fiecare exemplar (in cazul documentelor intocmite

in mai multe exemplare)

42. Notele explicative nu trebuie sa cuprinda:

a. informatii referitoare la salarii b. informatii referitoare la salariati c. prezentarea politicilor contabile utilizate d. informatii generale despre entitate e. informatii referitoare la conducerea entitatii

43. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7. Care este acesta?

a. plati privind impozitul pe profit b. plati in numerar catre si in numele angajatilor c. incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau servicii d. plati efectuate pentru achizitionarea de participatii e. incasari din contracte incheiate in scop de plasament

44. Verificarea de fond a ducumentelor contabile nu vizeaza:

a. legalitatea operatiei b. economicitatea operatiei c. integralitatea operatiei d. necesitatea operatiei e. realitatea operatiei

45. Un activ necorporal se prezinta in bilant:

a. la cost de achizitie b. la cost de productie c. la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoare d. la valoarea justa e. la valoarea de aport

46. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?

a. capital subscris varsat b. rezerve

c. subventii pentru investitii d. prime de capital e. rezerve din reevaluare

47. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate pe feluri de activitati, astfel :

a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara b. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara e. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare

48. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in:

a. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara b. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari c. venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara d. venituri din activitatea de exploatare, financiara¸ extraordinara e. venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare

49. Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume:

a. metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor b. metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate c. metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate d. metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive e. metoda amortizarii lineare, degresive si regresive

50. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta? a. capital subscris varsat b. rezerve c. credite bancare pe termen lung d. prime de capital e. rezultatul exercitiului

51. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?

a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determinarea sensurilor acestor modificari

b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile

c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata

d. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei e. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente

52. Planul de conturi general reprezinta:

a. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o

denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

b. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

e. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont nu este delimitat printr- o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

53. Ce tip de modificare patrimoniala produce operatia: Plata prin cont a impozitului pe profit datorat, in valoare de 3000 lei. a. A = P + x - x b. A + x = P + x c. A + x - x = P d. A - x = P - x e. niciun raspuns de mai sus nu este corect

54. Gestiunea documentelor nu se refera la: a. reconstituirea documentelor contabile b. verificarea de forma si de fond a documentelor contabile c. organizarea circulatiei documentelor d. arhivarea documentelor contabile e. utilizarea si evidenta documentelor contabile

55. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie. Care este acesta? a. taxele nerecuperabile b. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne) c. pretul de cumparare d. cheltuielile de transport-aprovizionare e. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a

bunului respectiv

56. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie. Care este acesta? a. taxa pe valoarea adaugata b. alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza) c. costul de achizitie al materiilor prime consumate d. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie,

aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie e. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de

fabricatia bunului respectiv

CONTABILITATE DE GESTIUNE

1. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m. / buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m. / buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 3 ori mai mare decat cheltuielile fixe si care este valoarea productiei fabricate si vanduta la pragul de rentabilitate (cifra de afaceri critică):

a 48 buc.; 96 u.m. b 6 buc.; 57 u.m. c 48 buc.; 144 u.m. d 12 buc.; 192 u.m. e 24 buc.; 144 u.m.

2. O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din acelasi material si de aceiasi grosime, conform tabelului:

Raza rondelei (mm)

Cantitate fabr icata (buc.)

Cheltuieli materiale (u.m.)

54.000 10 6.000 15 4.000 20 3.000

Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul unitar al fiecarui tip de rondela (in unitati monetare) este:

10 mm 15 mm 20 mm 10 mm 15 mm 20 mm a) 2,0 4,5 8,0 d) 2,0 6,75 16,0 b) 3,0 3,5 9,0 e) 4,0 9,0 16,0 c) 2,0 3,0 4,0

a a b b c c d d e e

3. Relaţia de calcul: , în care ChIND reprezintă cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:

a Reiterării; b Calculului algebric; c Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic); d Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor); e Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în mărimi absolute;

4. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct productiv) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901

5. O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:

Grosimea geamului (mm)

Dimensiunil e geamului (m)

Cantitatea (bucati)

Cheltuieli de productie (u.m.)

1.296.000 2 2 × 1,50 6.000 3 4 × 0,75 4.000 4 3 × 1,00 3.000

Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este:

2 mm 3 mm 4 mm 2 mm 3 mm 4 mm a) 70,0 105,0 140,0 d) 65,0 105,0 147,5 b) 48,0 80,0 95,0 e) 72,0 108,0 144,0 c) 20,0 30,0 40,0

a a b b c c d d e e

6. La o rafinarie s-au obtinut in productie cuplata, in cursul lunii, 200 hectolitri de benzina si 300 hectolitri de motorina. Cheltuielile totale de productie au fost de 1.080 u.m. Puterea calorica pentru benzina este de 12 kcal/l iar pentru motorina de 10 kcal/l, ambele produse fiind considerate produse principale. Care este costul de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse?

Benzina Motor ina Benzina Motor ina 1 200 u.m. 600 u.m. 4 200 u.m. 480 u.m. 2 480 u.m. 600 u.m. 5 300 u.m. 600 u.m. 3 480 u.m. 300 u.m.

a 1 b 2 c 3 d 4 e 5

7. O intreprindere fabrica sortimentele de produse A si B pentru care cheltuielile directe de productie sunt: A = 100 u.m.; B = 300 u.m. Produsele A se fabrica in sectia I si II iar produsele B numai in sectia I. Cheltuielile comune ale sectiei I sunt de 80 u.m., iar ale sectiei II de 50 u.m. La produsele A, productia in curs de executie la inceputul perioadei a fost de 80 u.m., iar la produsele B, la finele perioadei, a fost de 110 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe. Care este costul de productie efectiv al produselor A si B ?

Produsele A Produsele B Produsele A Produsele B 1 100 u.m. 500 u.m. 4 300 u.m. 500 u.m. 2 300 u.m. 400 u.m. 5 250 u.m. 250 u.m. 3 200 u.m. 400 u.m.

a 1 b 2 c 3 d 4 e 5

8. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" poate functiona astfel:

a) 921 = 902 d) 923 = 902 b) 922 = 902 e) 902 = 931 c) 902 = 921

a a b b c c d d e e

9. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate nu este corecta?

a Alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza; b Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta; c Echivalarea calculatorie a productiei fabricate; d Calculul costurilor pe unitatea conventionala; e Decontarea costului produselor obtinute.

10. Relaţia de calcul: , în care ChIND reprezintă cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:

a Reiterării; b Calculului algebric;

c Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic); d Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor); e Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în valori absolute;

11. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile de productie directe sunt pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m. Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80 %. Care este costul de productie efectiv al sortimentelor A si B ?

Sort imentul A Sort imentul B Sort imentul A Sort imentul B a) 53 u.m. 45 u.m. d) 40 u.m. 60 u.m. b) 30 u.m. 50 u.m. e) 80 u.m. 30 u.m. c) 15 u.m. 40 u.m.

a a b b c c d d e e

12. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul fix (cheltuielile fixe) 200 u.m.; costurile (cheltuielile) variabile (totale) 50 u.m., care conduc, conform metodei Direct costing la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate:

a 200 u.m. b 300 u.m. c 250 u.m. d 50 u.m. e 150 u.m.

13. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; b Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor; c Nu se includ in costul produselor obtinute; d Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara; e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;

14. Relaţia de calcul: , în care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real (realizat) al activităţii; Nn este nivelul normal (planificat) al activităţii, calculează în Contabilitatea de gestiune, costul:

a Unitar; b Indirect; c Variabil; d Direct;

e Subactivităţii;

15. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarea contabilă: 331 = 711, corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrării: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901

16. O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii. Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse:

Sectia I Sectia II Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m. Baza de repartizare 3,0 u.m. 0,4 u.m.

- X - 1,5 u.m. 0,25 u.m. - Y - 0,5 u.m. - - Z - 1,0 u.m. 0,15 u.m.

Cheltuielile directe pentru produsul "X" insumeaza 25,0 u.m., pentru produsul "Y" = 20,0 u.m. iar pentru produsul "Z" = 15,0 u.m. Ştiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "Y" si "Z", calculati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile efective pentru cele trei sortimente de produse.

X Y Z X Y Z a) 38,5 22,5 22,0 d) 37,5 22,5 20,0 b) 25,0 12,5 13,5 e) 15,0 2,5 7,0 c) 35,5 25,0 15,0

a a b b c c d d e e

17. Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate functiona (in analitic) astfel:

1 922x = 922y 4 931 = 922 2 922 = 933 5 903 = 922 3 901 = 922

a 1

b 2 c 3 d 4 e 5

18. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a Nu se includ in costul produselor obtinute; b Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si

servicii; c Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie

electrica; d Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a

intreprinderii; e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.

19. Relaţia de calcul: , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):

a pragul de rentabilitate b coeficientul de siguranţă dinamic c intervalul de siguranţă; d marja pe costuri variabile e participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea profitului

20. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 345 = 711, (la preţ prestabilit) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 931 = 902

21. O intreprindere fabrica trei sortimente de paine A, B si C, de aceeasi calitate: A = 2.000.000 buc., B = 3.000.000 buc., C = 4.000.000 buc.

Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 Kg, B = 2 Kg, C = 3 Kg. Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, calculati costul unitar al celor trei sortimente de produse.

A B C A B C

a) 2,5 u.m./buc.

5,0 u.m./buc.

7,5 u.m./buc.

d) 1,5 u.m./buc.

5,0 u.m./buc.

7,5 u.m./buc.

b) 2,5 u.m./buc.

5,5 u.m./buc.

7,5 u.m./buc.

e) 2,5 u.m./buc.

5,0 u.m./buc.

7,0 u.m./buc.

c) 7,5 u.m./buc.

5,0 u.m./buc.

2,5 u.m./buc.

a a b b c c d d e e

22. O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.

PERIOADA (luna)

PRODUCłIA Q (ore)

CH. INDIRECTE Ch. (u.m.)

1) Ianuarie 2.100 51.000

2) Februarie 1.900 49.000

3) Martie 2.000 50.000

Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii aprilie, in conditiile unei productii preconizate de 2.200 ore:

a 51.000 u.m. b 48.000 u.m. c 50.000 u.m. d 49.000 u.m. e 52.000 u.m.

23. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate functiona astfel:

1 933 = 921 4 933 = 925 2 933 = 923 5 925 = 933 3 933 = 924

a 1 b 2 c 3 d 4 e 5

24. Cheltuielile variabile sunt, de regulă, cheltuielile care:

a Rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate; b Nu se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor; c Îşi modifică nivelul total odată cu modificarea volumului fizic al producţiei

realizate; d Îşi modifică nivelul total odată cu trecerea timpului; e Se referă la o perioadă variabilă de gestiune;

25. Relaţia de calcul: CA - CAE , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE reprezintă cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a pragul de rentabilitate; b participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea

profitului c coeficientul de siguranţă dinamic d intervalul de siguranţă e marja pe costuri variabile

26. Într-o sectie de confectii s-au obtinut, din acelasi fel de material, trei sortimente de paltoane, de trei marime diferite, si anume: A = 200 buc., B = 300 buc., C = 400 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie cunoscandu-se ca preturile de vanzare unitare ale produselor sunt: A = 37,5 u.m./ buc.; B = 50,0 u.m./ buc., C = 25,0 u.m./ buc.?

A B C a) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc. b) 25 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc. c) 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 60 u.m. / buc. d) 20 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc. e) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 50 u.m. / buc.

a a b b c c d d e e

27. O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie 5 sortimente de produse, pentru care se cunosc:

Produsul (Sortimentul)

Costul (cheltuielil e) variabil(e) unitar (u.m.)

Pretul de vanzare (u.m.)

A 50 100 B 1.000 3.000 C 250 1.000 D 10 50 E 100 1.000

În cazul in care se doreste eliminarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de calculatie Direct costing (Factorul de acoperire) care va fi acesta?

a A b B c C d D e E

28. În raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului?

a procedeul diviziunii simple; b procedeul valorii ramase; c procedeul cifrelor de echivalenta; d procedeul indicilor de echivalenta; e procedeul suplimentarii.

29. Una din metodele de calculaţie a costurilor de tip parţial care clasifica cheltuielile in functie de variatia acestora in raport cu volumul productiei realizate este a metoda target- costing b metoda globală c metoda pe faze d metoda Direct Costing e metoda costurilor normate

30. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 601 = 301, îi corespunde, conform metodei globale, înregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901

31. O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform nomenclatorului:

Raza bilei (mm)

Cantitatea produsa (buc.)

Cheltuieli de productie (u.m.)

52.200.000 1,0 6.000.000 1,5 4.000.000 2,0 3.000.000

Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este:

1 mm 1,5 mm 2 mm 1 mm 1,5 mm 2 mm a) 1,2 1,8 2,4 d) 1,2 4,05 9,6 b) 2,9 4,35 5,8 e) 1,5 5,0 9,5 c) 4,0 13,5 32,0

a a b b c c d d

e e

32. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:

a procedeul cifrelor de echivalenta; b procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe; c procedeul calculului algebric; d procedeul indicilor de echivalenta; e procedeul celor mai mici patrate;

33. În cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare:

a răman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate b se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor c isi modifică volumul odată cu modificarea volumului fizic al productiei realizat d sunt fixe în raport cu timpul de lucru e se referă la o perioadă fixă de gestiune

34. Procedeul indicilor de echivalentă se aplică atunci cand:

a nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale; b produsele se prelucrează din materiale diverse cu un consum diferit de forţă de

muncă; c acelasi material se prelucrează în diverse produse cu un consum diferit de fortă de

muncă; d toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare; e produsele se prelucrează din materiale diverse cu acelasi consum de fortă de

muncă;

35. O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii. Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse:

Sectia I Sectia II Sectia II I Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m. Bazele de repartizare 3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m.

- A 1.500 u.m. 250 u.m. - - B 500 u.m. - 2.000 u.m. - C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m.

Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile contabile aferente ?

1 % = 923 23.000 u.m. 4 % = 923 28.000 u.m. 923/A 12.500 u.m. 931/A 12.500 u.m. 923/B 2.500 u.m. 931/B 5.000 u.m. 923/C 8.000 u.m. 931/C 10.500 u.m.

2 % = 923 3.400 u.m. 5 % = 923 28.000 u.m.

921/A 1.750 u.m. 921/A 12.500 u.m. 921/B 500 u.m. 921/B 4.500 u.m. 921/C 1.150 u.m. 921/C 11.000 u.m.

3 % = 923 1.150 u.m.

901/A 425 u.m. 901/B 400 u.m. 901/C 325 u.m.

a 1 b 2 c 3 d 4 e 5

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE

1) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere); care afirmatie este adevarata: a) NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL; b) NrMatricol este un atribut multivaloare; c) NrMatricol este un atribut decompozabil; d) NrMatricol este un atribut identificator; e) NrMatricol este un atribut optional.

2) Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca: a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate

corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST; b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST; c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET

participanta la aceasi AST; d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST; e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi AST.

3) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):

Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect : a) CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); b) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut); c) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca);

CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut); d) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut); e) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut);

Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).

4) Se da urmatorul fragment de MCP:

Indicati afirmatia adevarata: a) Cerere aprobata este un EvT intern intermediar; b) Cerere aprobata este un EvT declansator extern; c) Cerere aprobata este un EvT emis rezultat. d) Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat; e) Cerere aprobata este un EvT indus.

5) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:

a) AST Medicament; b) ET Medicament; c) AT Medicament; d) Bloc operator Medicament; e) Proces Medicament.

6) Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie); indicati afirmatia eronata: a) CodProdus este un atribut atomic; b) CodProdus este un atribut optional; c) CodProdus este un atribut monovaloare; d) CodProdus este un atribut obligatoriu; e) CodProdus este un atribut identificator.

7) Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca: a) toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST; b) toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET c) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica;

d) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie; e) pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care au mai

multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.


Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa);

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP); b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa).

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta);

c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta) Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP).

d) PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); e) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta);

Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii).

9) Se da urmatorul fragment de MCP:

Indicati afirmatia adevarata: a) Polita intocmita este un EvT emis declansator; b) Polita intocmita este un EvT declansator extern; c) Polita intocmita este un EvT emis rezultat; d) Polita intocmita este un EvT intern intermediar; e) Polita intocmita este un EvT indus;


a) EvT EsteImprumutata; b) AST EsteImprumutata; c) AT Data_imprumut; d) OpT EsteImprumutata; e) SincT Data_imprumut.

11) Indicati afirmatia adevarata: a) fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; b) fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; c) fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; d) fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; e) fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD.

12) Indicati afirmatia adevarata: a) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua tabele; b) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in cardinalitate; c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un tabel de

sine statator; d) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi

intre tabele de tip UNU LA MULTI; e) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi

intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate.

13) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata: a) NumeAngajat este un atribut istoric; b) NumeAngajat este un atribut multivaloare; c) NumeAngajat este un identificator; d) NumeAngajat este un atribut optional; e) NumeAngajat este un atribut necalculat.

14) Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia adevarata: a) Varsta este un atribut repetitiv; b) Varsta este un atribut variabil in timp; c) Varsta este un atribut decompozabil; d) Varsta este un atribut multivaloare; e) Varsta este un atribut identificator.

15) Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia adevarata: a) DataExecutie poate fi un atribut optional; b) DataExecutie poate fi un atribut multivaloare; c) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil; d) DataExecutie poate fi un atribut calculat; e) DataExecutie poate fi un atribut identificator.

16) Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia eronata: a) CodServiciu este un atribut elementar; b) CodServiciu este un atribut identificator; c) CodServiciu este un atribut atomic; d) CodServiciu este un atribut optional; e) CodServiciu este un atribut obligatoriu.

17) Indicati afirmatia adevarata: a) Y=n exprima participarea multiplala actiune; b) Y=n exprima participarea obligatorie la actiune; c) Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune; d) Y=n exprima participarea unica la actiune; e) Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune.

18) EvT declansator poate fi: a) EvT extern intermediar; b) EvT emis; c) EvT intern rezultat; d) EvT emis rezultat; e) EvT intern intermediar.


a) EvT Asigurare; b) AST Asigurare. c) ET Asigurare; d) OpT Asigurare e) AT asigurare


a) EvT Declansator; b) EvT Emis; c) AST; d) ET; e) Proces.


a) AST; b) Bloc OpT; c) EvT Emis; d) EvT Declansator; e) Proces

22) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia adevarata: a) StareCivila este un atribut elementar/atomic; b) StareCivila este un atribut multivaloare; c) StareCivila este un identificator; d) StareCivila este un atribut calculat; e) StareCivila este un atribut decompozabil.


Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat: a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP) c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)

ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont)

d) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont) e) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP).


Indicati fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia: a) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi,

NrCursa, DataCursei); b) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)

Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (DataCursei);

c) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)

Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (NrCursa, DataCursei).

d) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (CodIdentificare, NrCursa, DataCursei);

e) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia, CodIdentificare, DataCursei).


Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); b) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare, CodProdus).

d) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

e) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata, PretVanzare).


Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)

FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) FacturaClient = (Nrfactura, CodClient);

b) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)

c) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura, DataFactura).

d) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient);

e) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient).


Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus)

ProdusFacturat = (CantitateFacturata, PretVanzare); b) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura,

CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);

c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);

d) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);

e) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata, PretVanzare).

28) Atributele sunt percepute din punct de vedere informatic ca a) notaţii asociate acestora şi documentaţia necesară pentru dezvoltarea unui sistem

informatic b) mulţimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut într-o anumită

perioadă de timp c) operaţiile economice consemnate în documentele justificative înregistrate în ordine

cronologică şi grupate în registrele contabile d) un registru de memorie este forma de prezentare a informaţiei, conţinutul

rămânând acelaş e) variabile ale datelor, caracterizate prin natura valorilor pe care le pot lua acestea la

un moment dat

29) Atributele obligatorii sunt a) optionale în special acelor atribute care contribuie la identificarea univocă a unei

entităţi b) compilarea, actualizarea şi testarea componentelor sistemului c) asociate în special acelor atribute care contribuie la identificarea univocă a unei

entităţi, aceste atribute trebuind să prezinte neapărat o valoare d) decizii admise în trecut nu mai puteau fi înţelese la un moment dat, datorită

modificării punctelor de vedere şi a mediului e) cazurile de utilizare, clase, diagrame

30) Domeniul reprezintă a) cardinalităţile asocierilor dintre tipurile de entitati b) valorile pe care le iau la un moment dat atributele c) mulţimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut într-o anumită

perioadă de timp d) relaţiile dintre tipurile de entităţi cu numele aferent acestora

cea mai utilizată formă de SQL încapsulată

31) Se cunoaşte următorul fragment de diagramă a dependenţelor funcţionale.

Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată a) Nr_bon determină Cod_gestionar b) Cod_gestionar determină Nr_bon c) Cantitate_elib este un identificator al relaţiei d) Nr_cmd_c este un determinat e) Nici una dintre afirmaţii nu este adevărată

32) Se consideră următorul fragment de model conceptual al datelor

Care dintre afirmaţiile de mai jos consideraţi că sunt adevărate a) Data_semn_ctr este un atribut multivaloare b) Data_semn_ctr este un atribut identificator c) Data_semn_ctr este un atribut decompozabil d) Data_semn_ctr este un atribut unic e) Data_semn_ctr este un atribut atomic

33) Atributele multivaloare a) prezintă mai multe valori nule pentru acel atribut b) asigură o „lipsă” de redondanţă a tabelelor simultan cu integritatea şi

accesibilitatea datelor c) prezintă mai multe realizări concomitente pentru aceiaşi entitate d) reprezentativ în cadrul unui sistem operant este format din reuniunea de funcţii

care pune în evidenţă cel mai bine comportamentul întregului sistem operant e) exista ca o viziune de ansamblu asupra datelor dorite exprimate prin câmpuri,

tabele, criteriile de selecţie şi eventual ordinea de sortare

34) Se prezintă următoarele concepte utilizate în modelarea bazelor de date relaţionale:

a. Clienţi b. DatăSemnareContract c. Alexandru Sorin d. CursuriEfectuate e. CodStradă f. 5Noiembrie1982 g. Bucureşti Strada Vasile Lascăr h. DatăNaşere

a) (a, c) b) (a, d, e) c) (c, f) d) (c, f, g) e) (b, h)

35) Se cunoaşte următorul fragment de diagramă a dependenţelor funcţionale.

Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată: a) Cod_gestionar este o entitate unică b) Cod_gestionar este o asociere unică c) Cod_gestionar determină pe Nume_gest d) Cod_gest este o valoare unică e) Cod_gest este un domeniu identificabil

36) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, TelStudent, MailStudent); care afirmatie este eronata:

a) MailStudent este un atribut atomic; c) MailStudent este un atribut necalculat; b) MailStudent este un atribut optional; d) MailStudent este un atribut identificator.

37) Se da relatia Destinatar = ( CNP, Nume, AdresaDestinatie, Telefon, eMail); care afirmatie este adevarata:

a) AdresaDestinatie este un atribut care poate lua valoarea NULL;

c) AdresaDestinatie este un atribut multivaloare;

b) AdresaDestinatie este un atribut decompozabil;

d) AdresaDestinatie este un atribut optional.

38) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere); care afirmatie este neadevarata:

a) DataNastere este un atribut monovaloare; c) DataNastere este un atribut variabil in timp;

b) DataNastere este un atribut necalculat; d) DataNastere este un atribut optional.


a) AST Caracteristici; c) ET Medicament; b) AST Medicament; d) ET CodMedicament.

40) Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenumireServiciu, DescriereServiciu); indicati afirmatia eronata:

a) CodServiciu este un atribut obligatoriu; b) CodServiciu este un atribut atomic; c) CodServiciu este un atribut monovaloare; d) CodServiciu este un atribut optional; e) CodServiciu este un atribut identificator.


a) Asocierii Tip EsteImprumutata; b) Asocierii Tip Data_imprumut;

c) d)

Operatiei Tip EsteImprumutata; Operatiei Tip Data_imprumut.

42)

EvT declansator poate fi:

a) Eveniment Tip emis rezultat; b) Eveniment Tip emis intermediar;

c) d)

Eveniment Tip intern rezultat; Eveniment Tip intern intermediar.

43) Se consideră următorul fragment de model conceptual al datelor

Care dintre afirmaţiile de mai jos consideraţi că este eronata:

a) Data_sf_ctr este un atribut variabil in timp;

c) Data_sf_ctr este un atribut monovaloare;

b) Data_sf_ctr este un atribut care poate d) Data_sf_ctr este un atribut necalculat.

avea valoarea NULL;


a) Evenimentului Tip Emis PrimireFacturaFurnizor;

c) Asocierii Tip PrimireFacturaFurnizor;

b) Evenimentului Tip Declansator PrimireFacturaFurnizor;

d) Procesului PrimireFacturaFurnizor.


a) Evenimentului Tip Declansator TrimiteFacturaClient;

c) Asocierii Tip TrimiteFacturaClient;

b) Evenimentului Tip Emis TrimiteFacturaClient;

d) Procesului TrimiteFacturaClient.

SISTEME INFORMATICE DE ASISTAREA DECIZIEI

1. Functiile unui SIAD sunt:

a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri

b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea

comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte d. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii

intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte e. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea

comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

2. Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la:

a. informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida b. informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida c. informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta d. informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida

e. informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita

3. Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice pentru asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca:

a. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si relatiile dintre acestea

b. MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile dintre sistemele informatice

c. MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la decident si de la decizie

d. MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile interumane

e. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile interumane

4. În SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune:

a. a gasi relatii intre datele distribuite, cum ar fi: disocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

b. a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

c. a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

d. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

e. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale sau functionale

5. În cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de:

a. selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata

b. proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor

c. selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional

d. selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date e. proiectie a unei dimensiuni pe ea insasi

6. În cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea:

a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea

suprimata b. proiectiei unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este

combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor

c. selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional

d. selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date e. proiectiei unei dimensiuni pe ea insasi

7. Clasificarea SIAD-urilor se face dupa mai multe criterii , cel mai des utilizat fiind gradul de analiza a datelor pe care se bazeaza solutia:

a. SIAD-uri care au la baza metode aleatoare, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte;

b. SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; c. SIAD-uri care au la baza experienta managerului, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri

bazate pe cunostinte; d. SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe rezultate

finale; e. SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe deciziile managerului, SIAD-uri

bazate pe cunostinte.

8. În cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin:

a. date de conjunctura b. detalii c. date sintetice d. date elementare e. date complexe

9. Caracteristicile principale ale SIAD (DSS) sunt:

a) rezolvarea acelor probleme care nu se pot rezolva cu sisteme destinate cuantificarii cantitative;

d) solutiile sunt obtinute prin manipulari de date, cautari de informatii, modele, calcule;

b) rol de asistare a decidentilor (managerilor) la nivel individual sau de grup in toate etapele procesului decizional

e) timpul de raspuns pentru obtinerea unei solutii acceptabile este limitat.

c) timpul de raspuns pentru obtinerea unei solutii acceptabile este nelimitat;

a. a+b+c b. b+c+d+e c. a+b+d+e d. b+c+d e. a+b+c+d

10. Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la:

a. perioade viitoare (date viitoare), care sunt presupuse si nu sunt cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model

b. perioade diverse, care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor, pe baza lor constituindu-se un model

c. perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate), care sunt examinate pe baza flerului analistilor, pe baza lor constituindu-se un model

d. perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model

e. perioade anterioare (date istorice), care nu pot fi examinate din cauza complexitatii lor, pe baza lor constituindu-se un model

11. Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date:

a. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici

b. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici

c. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici

d. functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza statistici

e. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici

12. Sistemele informatice de sprijin al executivului, ESS (EIS), sunt sisteme informatice:

a) destinate asistarii deciziilor pe cel mai de jos nivel al managementului organizational;

d) au posibilitatea de a oferi decidentului tendinte, analize pentru activitatea concurentiala;

b) destinate asistarii deciziilor pe cel mai inalt nivel al managementului organizational;

e) destinate asistarii deciziilor pe nivelul de mijoc al managementului organizational.

c) ajuta la identificarea si rezolvarea problemelor prin sesizarea de noi oportunitati;

a. a+b+c+d b. b+c+d c. c+d+e d. a+b+e e. a+c

13. Cubul OLAP este:

a. o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp

b. o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp

c. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp

d. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati numai intr-un moment de timp definit de administrator

e. o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala

14. În tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza:

a. baza pentru nivelele altei dimensiuni b. o baza de date c. un depozit de date d. ierarhia e. un raft de date

15. Principalele inconveniente ale depozitelor de date sunt:

a) timpul mic necesar exploatarii lor; d) integritatea si coerenta bazei de date;

b) aglomerarea motorului bazei de date cu task-uri de centralizare care grabeste astfel tranzactiile curente;

e) aglomerarea motorului bazei de date cu task-uri de centralizare care incetineste astfel tranzactiile curente.

c) timpul mare necesar exploatarii lor;

a. a+b+c b. b+c+d c. c+d+e d. c+e e. a+c+e

16. Fara ca utilizatorul sa poata interveni, in depozitul de date se pot stoca:

a) arhive de date privind activitatea anterioara;

d) decizii ale managementului strategic;

b) interogari curente; e) hotarari ale managementului strategic;

c) date referitoare la tranzactii ulterioare;

a. a+b+c b. b+c+d c. c+d d. a+c e. a+d+e

17. In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul:

a. SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor b. SGBD, SIAD, SE, dictionar de date c. catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelor

d. SE, SGBD, procese decizionale, definitii de date e. dictionar de date, SE, facilitati de integrare a datelor

18. În tehnologia OLAP, modelarea multidimensionala este caracterizata de cateva concepte de baza:

a) cuantificarea activitatii (aspectul cantitativ);

d) faptele;

b) dimensiunile activitatii; e) consecintele. c) criteriile;

a. a+b+c b. b+c+d c. a+b+d d. a+d+e e. a+b+c+e

19. Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining?

a) identificarea surselor de date e) integrarea modelului b) colectarea si selectarea datelor f) construirea sablonului intermediar c) pregatirea datelor g) procesarea cuvintelor d) definirea si construirea modelului h) evaluarea modelului

a. a+b b. b+c c. d+e d. e+f e. f+g

20. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor tehnologii speciale cum sunt:

1 exploatarea datelor prin procesarea online a tranzactiilor (OLTP, OnLine Transation Processing)

4 exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica on-line (OLAP, OnLine Analytical Processing)

2 depozitarea unor volume enorme de date istorice ale organizatiei (Data Warehousing)

5 Automatizarea lucrarilor de birou (OAS, Office Automation Systems)

3 birotica

a. 1+2+3 b. 2+4 c. 3+4+5 d. 4+5 e. 1+5

21. Constituie diferente dintre depozitul de date si baza de date:

1 datele continute de un sistem de prelucrare a tranzactiilor, OLTP (On-

4 bazele de date construite pentru sisteme tranzactionale sunt

Line Transaction Processing) sunt specifice asistarii deciziilor, sunt date centralizate, nu se modifica in timp si sunt destinate utilizatorilor finali, iar datele continute de un depozit de date sunt date de tip operational.

proiectate si realizate pe baza unor cerinte cunoscute si certe, modificarile care intervin datorita adaptarii sistemului la schimbarile intervenite reiau anumite faze ale ciclului de viata. Dar odata implementate ele functioneaza perioade lungi de timp fara modificari. În SIAD cerintele sunt cunoscute doar partial in momentul proiectarii si realizarii lor, ceea ce obliga depozitul de date sa se adapteze din mers cerintelor. De aceea se observa ca datele gestionate pentru sisteme tranzactionale sunt privite ca un intreg, pe cand cele din depozitele de date sunt organizate pe sectiuni deoarece ele sunt organizate in functie de subiectul de analiza

2 in cazul sistemelor tranzactionale, performantele se refera la integritate, confidentialitate, siguranta si timp de raspuns intrucat un numar mare de utilizatori introduc date in sistem, in timp ce in cazul SIAD (deci a depozitelor de date) numarul de utilizatori finali (manageri) este foarte mic. Astfel si securitatea si siguranta in exploatare nu sunt supuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si restaurare fiind mai putin utilizate decit in cazul sistemelor tranzactionale

5 sistemele tranzactionale sunt orientate pe subiecte cum ar fi de exemplu: resurse, produse, clienti, furnizori, pe cand depozitele de date reflecta de obicei fluxul datelor din activitati curente

3 datele procesate in sistemele tranzactionale sunt in seturi relativ mici, introduse recent si compact, astfel incat prelucrarea se face destul de rapid. În procesele decizionale, datele necesare acestora sunt in volum mare, stocate dispersat ceea ce duce la o prelucrare mai lenta

a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 3+4+5 d. 1+2+4+5 e. 1+2+3+4+5

22. Elementele mediului in care se construieste si se exploateaza un depozit de date sunt urmatoarele:

1 surse de date tranzactionale 4 sistemul de gestiune al bazei de date 2 instrumente de proiectare-dezvoltare,

de extractie si transformare a datelor 5 sistemul de gestiune a utilizatorilor

initiali si finali

3 instrumente de virtualizare a imaginilor simple si complexe

6 instrumente de administrare, de acces si analiza a datelor

a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5+6 c. 3+4+5+6 d. 1+2+4+6 e. 1+2+3+4+5+6

23. Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei OLAP, fac parte:

1 abordarea conceptuala multidimensionala a datelor

4 accesibilitatea asigurata utilizatorului prin asistarea implicarii acestuia in modalitatile tehnice de furnizare a datelor

2 asigurarea unei transparente sporite prin existenta unei arhitecturi deschise a sistemului

5 complexitatea dimensionala a analizei ofera performante stabile

3 numar limitat de niveluri de agregare si de dimensiuni

6 utilizarea arhitecturii client-server, unde server-ul are ca scop omogenizarea datelor

a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5+6 c. 2+3+4+5+6 d. 1+3+4+5+6 e. 1+2+3+4+6

24. Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin:

1 perspectiva unidimensionala a datelor 4 capacitatea de calcul intensiv 2 perspectiva multidimensionala a datelor 5 orientare in timp (time intelligence) 3 capacitatea de calcul ponderat 6 orientare istorica

a. 1+3+6 b. 2+4+5 c. 3+4+6 d. 1+2+3 e. 1+2+3+4+5+6

25. Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente majore:

1) Sursele de date 2) Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale, ETL

(Extraction, Transformation and Load) 3) Personalul de specialitate 4) Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse) 5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de

date. Sunt usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web) 6) Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP, Data

Mining, instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor)

7) Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozitului

a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5+6 c. 1+2+4+6+7 d. 2+3+4+5+6 e. 2+4+5+6+7

26. Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon – 2005, Tuban – 2007) sunt urmatoarele:

1) orientarea pe subiecte 2) integrarea 3) nonvolatilitatea 4) volatilitatea 5) variabilitatea in timp (serii de timp) 6) includerea aplicatiilor bazate pe Web 7) utilizarea arhitecturii client/server 8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale 9) folosirea metadatelor (date despre date)

a. 1+2+3+4+5+6+7+8 b. 2+3+4+5+6+7+8+9 c. 1+2+3+5+6+7+8+9 d. 1+3+4+5+6+7+8+9

27. Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din urmatoarea enumerare:

1) securizarea datelor 2) accesul la date 3) realizarea federatiei de date 4) pregatirea speciala a personalului de specialitate 5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite din sursele de date de tip intreprindere

a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 3+4+5 d. 1+3+5 e. 2+3+5

28. In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date, precum si asupra fluxurilor de date („ trecatoare”). Dintre acestea cele mai uzuale sunt:

1) bazele de date relationale 2) bazele de date tranzactionale 3) bazele de date periodice 4) depozitele de date - Data Warehouses

a. viteza de rotatie a capitalului propriu; d. viteza de rotatie a activelor circulante; b. viteza de rotatie a stocurilor; e. rata stabilit atii financiare. c. viteza de rotatie a creantelor;

5) bazele de date obiecturale 6) bazele de date in tehnologii avansate

a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5+6 c. 2+3+4+5+6 d. 1+3+4+5+6

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

1. Pe baza relatiei: se determina:

2. Echilibrul financiar se realizeaza atunci cand: a. trezoreria este negativa; d. fondul de rulment este negativ; b. trezoreria este zero; e. fondul de rulment este zero. c. trezoreria este poziti va;

3. Nevoia de fond de rulment poate fi definita ca fiind: a. partea din activele circulante care trebuie

finantata din fondul de rulment;

b. acea parte a capitalului propriu care finanteaza activitatea curenta;

c. acea parte a capitalului propriu care finanteaza activele imobilizate;

d. acea parte a capitalului permanent ce depaseste valoarea activelor imobilizate si este destinata finantarii activelor circulante;

e. excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung.


a. viteza de rotatie a capitalului permanent; d. rata stabilitatii financiare; b. rata li chiditatii curente; e. rata autonomiei financiare. c. rata solvabilit atii generale;

5. Nevoia de fond de rulment se calculeaza cu relatia: a. (Stocuri + creante) – datorii financiare; d. Capital permanent – datorii financiare; b. Capital permanent – active circulante; e. Active circulante – datorii de exploatare

pe termen scurt. c. (Stocuri + creante) – datorii de exploatare

pe termen scurt;

6. Echilibrul financiar se analizeaza cu ajutorul indicatorilor; a. fondul de rulment; d. fondul de rulment, necesarul de fond de

rulment si trezoreria neta; b. necesarul de fond de rulment; e. disponibilul de fond de rulment. c. trezoreria neta;

7. Fondul de rulment poate fi definit astfel: a. acea parte a surselor permanente ce

finanteaza necesitatile permanente;

b. acea parte a capitalului propriu care finanteaza activitatea curenta;

c. excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung;

d. acea parte a capitalului permanent ce depaseste valoarea activelor imobilizate si este destinata finantarii activelor circulante;

e. acea parte a capitalului propriu care finanteaza activele imobilizate.

8. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta conduce la: a. cresterea fondului de rulment; d. cresterea patrimoniului net; b. cresterea nevoii de fond de rulment; e. diminuarea profitului brut. c. cresterea profitului brut;

9.

Pe baza relatiei:

Creante (sold mediu) Rulajul debitor al conturilor de creante (CA)

, se determina:

a. raportul de imobilizare a creantelor; d. raportul creante-obligatii; b. rata datoriil or; e. ponderea obligatiil or in totalul datoriil or. c. durata de folosire a surselor atrase;

10. Activul total creste cu 5, iar datoriile totale cu 20. Aceasta situatie semnifica: a. cresterea fondului de rulment; d. diminuarea profitului brut; b. cresterea profitului brut; e. scaderea patrimoniului net. c. cresterea nevoii de fond de rulment;

11. Situatia fluxurilor de trezorerie prezinta: a. veniturile, cheltuielile si rezultatele

aferente activitatii de exploatare; b. provenienta lichiditatilor si modul lor

de folosire; c. rolul lichiditatilor si echivalentelor de

lichiditate la sfarsitul anului;

d. veniturile, cheltuielile si rezultatele dau activitati de finantare;

e. veniturile, cheltuielile si rezultatele din activitatile totale ale intreprinderii.

12. Ce

a.

exprima relatia:

influenta volumului vanzarilor asupra profitului; b. influenta pretului de vanzare asupra profitului; c. influenta structurii cifrei de afaceri asupra profitului; d. influenta costului unitar asupra profitului; e. influenta pretului si costului unitar asupra profitului.


a. durata de folosire a surselor atrase; b. durata de imobilizare a creantelor; c. raportul creante-obligatii; d. gradul de solvabilitate; e. ponderea obligatiilor in totalul datoriilor.

14. Pe baza relatiei: , se determina:

a. rata datoriilor; d. solvabilitatea imediata; b. gradul de indatorare; e. solvabilit atea patrimoniala. c. li chiditatea patrimoniala;

15. Indicele fondului de rulment = 106% Indicele activelor imobilizate = 104% Indicele capitalului propriu = 108% Aceasta inseamna ca: a. a crescut capitalul permanent si s-a redus

ponderea imprumuturilor pe termen mediu si lung;

d. a crescut fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;

b. s-au redus capitalul permanent si ponderea e. a crescut capitalul permanent si s-a imprumuturilor pe termen mediu si lung;

c. s-au redus capitalul permanent si ponderea capitalului propriu;

mentinut ponderea datoriilor pe termen mediu si lung.

16. Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este supraunitar. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. un dezechilibru financiar; d. o capacitate de autofinantare sporita; b. o incapacitate de plata; e. un fond de rulment pozitiv. c. un risc de insolvabilitate scazut;

17. Rata stocurilor se calculeaza astfel: a. ca raport intre stoc si pasivul total; d. ca raport intre stoc si activul total; b. ca raport intre stocul productiei

neterminate si activul total; c. ca raport intre stocul de materii prime si

activul total;

e. ca raport intre stocul de produse finite si activul total.

18. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului permanent = 108%; indicele activelor imobilizate = 115%. Aceasta semnifica: a. cresterea ratei rentabilitatii financiare si

scaderea fondului de rulment; b. cresterea fondului de rulment si scaderea

ratei rentabilitatii financiare;

c. reducerea ponderii resurselor proprii in

d. cresterea ponderii resurselor proprii in capitalul permanent;

e. scaderea fondului de rulment si cresterea ponderii surselor proprii in capitalul permanent.

capitalul permanent;

19. Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este subunitar. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie: a. o incapacitate de plata; d. un fond de rulment negativ; b. o capacitate de autofinantare sporita; e. un dezechilibru financiar. c. un risc de insolvabilitate scazut;

20. Rata finantarii imobilizarilor > 1 semnifica:

a. un dezechilibru financiar; d. degajarea unui fond de rulment pozitiv; b. un risc de insolvabilit ate ridicat; e. o incapacitate de autofinantare sporita. c. o incapacitate de plata;

21. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie sa fie: a. mai mare de 50%; d. peste 33%; b. intre 20% – 50%; e. intre 33% si 100%. c. peste 20%;

22. O intreprindere prezinta urmatoarea situatie:

în perioada de bază (P0);

în perioada curentă (P1).

Aceasta situatie semnifica: a. scaderea stocurilor fara miscare; d. diminuarea ratei de finantare a stocurilor; b. diminuarea creantelor; e. cresterea ratei de finantare a stocurilor. c. cresterea obligatiilor fata de furnizori;

23. Indicele cifrei de afaceri este de 140%, iar indicele stocurilor de produse finite 110%. Aceasta reprezinta: a. cresterea stocurilor si incetinirea vitezei de d. cresterea stocurilor ca urmare a

rotatie a stocurilor; b. reducerea volumului de activitate, fapt

care genereaza sporirea stocurilor; c. cresterea volumului vanzarilor prin

reducerea stocurilor;

supraaprovizionarii; e. cresterea stocurilor si accelerarea vitezei

de rotatie a acestora.

24. Activul total creste cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta situatie semnifica: a. cresterea fondului de rulment; d. diminuarea profitului brut; b. cresterea profitului brut; e. cresterea patrimoniului firmei. c. cresterea nevoii de fond de rulment;

25. Indicele cifrei de afaceri = 106%; indicele obligatiilor (sold mediu) = 112%. Înseamna: a. accelerarea vitezei de rotatie a obligatiilor

si sporirea valorii acestora; b. accelerarea vitezei de rotatie a obligatiilor

si scaderea acestora; c. cresterea surselor de finantare a

d. cresterea obligatiilor si marirea duratei mediei de folosire a surselor atrase;

e. cresterea obligatiilor ca urmare a inflatiei.

investitiilor;

26. Ce exprima relatia:

a. influenta preturilor de vanzare asupra ratei rentabilitatii financiare;

b. influenta costurilor unitare asupra ratei rentabilitatii financiare;

c. influenta structurii cifrei de afaceri asupra ratei rentabilitatii financiare;

d. influenta vitezei de rotatie a activului total asupra ratei rentabilitatii financiare;

e. influenta profitului net la 1 leu venituri totale asupra ratei rentabilitatii financiare.

27. Influenta structurii vanzarilor asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de „+4%”. Rezulta: a. cresterea ponderii produselor la care

rata rentabilitatii este mai mare decat media pe intreprindere la nivelul bazei de comparatie;

b. scaderea ponderii produselor la care rata rentabilitatii este mai mare decat media pe intreprindere;

c. cresterea ponderii produselor la care s- a marit rata rentabilitatii;

d. reducerea costurilor pe produse si cresterea rentabilitatii;

e. marirea preturilor de vanzare la produsele cu rentabilitate scazuta.

28. Activele circulante au crescut cu 9%, cele imobilizate cu 7% iar indicele cifrei de afaceri este de 105%. Aceasta inseamna: a. scaderea ponderii activelor circulante

si incetinirea rotatiei activelor imobilizate;

b. cresterea ponderii activelor imobilizate si accelerarea rotatiei activelor circulante;

c. ritmuri de modificare diferite si incetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante;

d. acelasi ritm de crestere si incetinirea rotatiei activelor circulante;

e. reflecta scaderea ponderii activelor circulante in total activ.

29. Indicele activelor totale = 102% Indicele capitalului permanent = 109% Indicele cifrei de afaceri = 112% Aceasta situatie semnifica: a. se reduce rata stabilitatii financiare si eficienta activelor totale; b. creste rata stabilitatii financiare si se reduce eficienta activelor totale; c. se reduce rata stabilitatii financiare si creste eficienta activelor totale; d. creste rata stabilitatii financiare si eficienta activelor totale; e. se reduce rata stabilitatii financiare si se accelereaza viteza de rotatie a activelor

circulante.

30. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

- lei -

Nr. crt.

Indicatori P0 P1

1 Capital propriu 10.000 12.000 2 Datorii pe termen mediu 1.600 3.600 3 Profit net 1.350 1.944

Modificarea procentuala a ratei rentabilitatii financiare este de:

a. +1,7% b. +2,7% c. -2,7% d. -3,7% e. +5,7%


- lei -

Nr. crt.

Indicatori

P0

P1

1.

2.

Active circulante, din care: – stocuri – creante – disponibilitati Datorii pe termen scurt, din care: – credite pe termen scurt

7.500 7.200 3.800 2.700 1.000 1.800

3.500 2.400 1.300 1.700

300 300

Modificarea procentuala a necesarului de fond de rulment este: a. +10% b. –10% c. +20% d. +30% e. –30%

32. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei -

Nr. crt. Indicatori P0 P1

1. Active imobilizate 1.600 1.800 2. Active circulante 1.400 1.600 3. Capital permanent 2.000 2.300 4. Datorii pe termen scurt 1.000 1.300

Modificarea procentuala a fondului de rulment este de: a. 25% b. 75% c. 35% d. 16% e. 82%


- lei -

Nr. crt.

Indicatori

P0

P1

1.

2.

Active circulante, din care: – stocuri – creante – disponibilitati Datorii pe termen scurt, din care: – credite pe termen scurt

16.000 18.000 7.000

500 4.000 5.000

8.000 650

3.500 6.000

1.000 1.500

Modificarea procentuala a necesarului de fond de rulment este de: a. +10% b. –10% c. +20% d. –20% e. –11%


- lei -


1. Capital propriu 5.300 6.360 2. Datorii pe termen mediu si

lung 901 1.908

3. Active imobilizate 4.240 5.830 4. Stocuri 2.961 3.438

Modificarea ratei de finantare a stocurilor este de: a. +4,68% b. –4,68% c. –5,68% d. +10,68% e. –1,68%


- lei -


1. Capital propriu 7.500 8.000 2. Datorii totale, din care: 5.800 6.500 3. – datorii pe termen mediu si

lung 4.000 5.000

Modificarea ratei stabilitatii financiare este de: a. +3,18% b. 5,18% c. –5,18% d. –6,5% e. –7,8%


- lei - Nr. crt. Indicatori P0 P1

1. Capital propriu 15.000 16.000 2. Datorii totale, din care: 11.600 13.000 3. – datorii pe termen mediu si

lung 8.000 10.000

Modificarea ratei autonomiei financiare la termen este de: a. –1,22% b. +3,18% c. +5,68% d. +7,68% e. –7,68%

37. Se cunosc urmatoarele date:

Indicatori u.m. P0 P1

Capital propriu lei 70.400 73.800 Datorii pe termen mediu si lung lei 10.900 11.400 Active imobilizate lei 65.100 67.300

Modificarea procentuala a fondului de rulment este: a. +22,64%; b. –9,49%; c. –18,46%; d. +3,38%; e. +10,49%.

38. Pe baza indicatorilor:


Capital propriu lei 100.000 120.000 Datorii pe termen mediu si lung lei 17.000 36.000 Active imobilizate lei 80.000 110.000

Modificarea procentuala a fondului de rulment a fost de: a. +28,30%; b. +24,32%; c. +10,28%; d. +5,14%; e. +15,28%.

39. Pe baza indicatorilor: Indicatori u.m. P0 P1

Capital propriu lei 144.000 160.000 Datorii pe termen mediu si lung lei 24.000 32.000 Active imobilizate pers. 120.000 140.000

Modificarea procentuala a fondului de rulment este de: a. –5, 00%; b. +7,00%; c. +8,33%; d. +5,00%; e. –8, 33%.

40.Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:

- lei - Nr. crt.

Indicatori

P0

P1

1 Cifra de afaceri neta 420 430,8 2 Cheltuieli aferente cifrei de

afaceri 366 371,64

3 Indicele preturilor de vanzare – 105% 4 Indicele costurilor – 95%

Influenta costului unitar asupra profitului aferent cifrei de afaceri, in cazul utilizarii modelului

de analiza: , este de: a. +19,56 lei b. -19,56 lei c. +18,25 lei d. -18,25 lei e. -11,58 lei


- lei -

Nr. crt.

Indicatori

P0

P1

1 Cifra de afaceri neta 300 330,72 2 Cheltuieli aferente cifrei de

afaceri 270 288


Influenta structurii cifrei de afaceri asupra profitului aferent cifrei de afaceri, in cazul utilizarii

modelului de analiza: , este de: a. +1,8 lei b. +5,59 lei c. +6,59 lei d. -6,59 lei e. -5,59 lei


- lei - Nr. crt.

Indicatori

P0

P1

1 Cifra de afaceri neta 5.500 5.800 2 Cheltuieli aferente cifrei de

afaceri 4.000 4.164


Influenta preturilor de vanzare asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de: a. +10,31% b. -10,31% c. -5,17% d. +6,18% e. -9,31%


- lei - Nr.

Indicatori

P0

P1

crt.


afaceri 1.020 1.040


Influenta structurii productiei vandute asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de: a. +1,82% b. -1,82% c. +2,82% d. -2,82% e. -3,82%


- lei - Nr. crt.

Indicatori P0 P1


afaceri 1.405 1.552


Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate este de: a. -2,21% b. +2,21% c. +3,21% d. -3,21% e. -1,21%


Nr. crt.

Indicatori

P0

P1

1 Capital propriu 4.500 5.000 2 Datorii pe termen mediu si

lung 600 400

3 Profit net 1.620 2.430 4 Cifra de afaceri 10.800 13.500

Influenta profitului la 1 leu cifra de afaceri asupra ratei rentabilitatii financiare este de: a. +8,1% b. -8,1% c. +6,1% d. -6,1% e. -7,1%

46. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Volumul fizic critic al productiei este:

a. 8000 bc b. 5000 bc c. 3000 bc d. 1000 bc e. 9000 bc

47. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Cifra de afaceri critica este: a. 4000 lei b. 8000 lei c. 9000 lei d. 10000 lei e. 15000 lei

48. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Gradul critic de utilizare a capacitatii de productie este: a. 50% b. 80% c. 20% d. 15% e. 18%

49. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Perioada critica este: a. 228 zile b. 300 zile c. 115 zile d. 100 zile e. 45 zile

50. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Volumul productiei vandute pentru obtinerea unui profit estimat ca suma globala este: a. 10500 bc b. 20500 bc c. 10800bc d. 10000 bc e. 16500 bc

51. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: Cheltuieli fixe = 1.600 lei; p = 0,5 lei/buc; cv = 0,3 lei/buc; CA = 6.300 lei; T= 360 zile; qmax = 40.000 buc; Pestimat = 2.500 lei. Profitul maxim obtinut este:

a. 6400 lei

b. 7000 lei c. 8000 lei d. 9000 lei e. 10000 lei

52. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: – capacitatea maxima de productie = 100.000 lei – cheltuieli fixe = 20.000 lei – cheltuieli variabile la 1 leu cifra de afaceri = 0,50 – gradul efectiv de folosire a capacitatii de productie = 75% Pragul rentabilitatii este:

a. 40000 lei b. 10000 lei c. 50000 lei d. 80000 lei e. 100000 lei

52. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: – capacitatea maxima de productie = 100.000 lei – cheltuieli fixe = 20.000 lei – cheltuieli variabile la 1 leu cifra de afaceri = 0,50 – gradul efectiv de folosire a capacitatii de productie = 75% Rezultatul exploatarii in conditiile gradului efectiv de folosire a capacitatii de productie este:

a. 18500 lei b. 17500 lei c. 20000 lei d. 30000 lei e. 19000 lei


- lei -

Nr. crt.

Indicatori

P0

P1

1. 2. 3.

Cifra de afaceri Active circulante, din care: – creante T = 360 zile

1.250 300 125

1.152 320 128

Influenta creantelor asupra eliberarilor (imobilizarilor) de active circulante este de : a. +6 lei b. +5lei c. +3 lei d. +100 lei e. +200 lei

55. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei -


1. 2. 3.

Cifra de afaceri Active circulante, din care: – stocuri T = 360 zile

1.500 560

187,5

1.350 595 150

Influenta stocurilor asupra eliberarilor (imobilizarilor) de active circulante este de:

a. –37,5 lei b. +37,5 lei c. +80,5 lei d. –80,5 lei e. –87,5 lei


- lei -


1. Cifra de afaceri 2.880 2.700 2. Active circulante 360 352,2

Influenta activelor circulante asupra duratei unei rotatii este de: a. –1 zi b. –2 zile c. –5zile d. +6 zile e. +10 zile


- lei -


1. Cifra de afaceri 8.550 9.000 2. Active circulante 950 900

Influenta activelor circulante asupra sumei eliberarilor (imobilizarilor) de active circulante este de:

a. –100 lei b. –50 lei c. –150 lei d. –110 lei e. –200 lei

58. Se cunosc urmatoarele date:


Cifra de afaceri lei 1.400 2.000 Active circulante, din care: – creante

lei lei

700 300

1.200 700

T = 360 zile Influenta variatiei soldului mediu al creantelor asupra modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante este de: a. +35 zile; b. +72 zile; c. –14 zile; d. –20 zile; e. +90 zile.

59. Pe baza indicatorilor:


Cifra de afaceri lei 40.500 43.200 Soldul mediu al activelor circulante lei 33.750 34.800

T = 360 zile Influenta cifrei de afaceri asupra sumei eliberarilor (imobilizarilor) de active circulante este de: a. +3000 lei; b. +9000 lei; c. –9000 lei; d. +4500 lei; e. +2250 lei.

60. Pe baza datelor: Indicatori u.m. P0 P1

Cifra de afaceri lei 60.000 66.000 Soldul mediu al activelor circulante, din care: lei 7.500 8.070 – stocuri lei 4.500 4.770 – creante lei 3.000 3.300

T = 360 zile Influenta soldului mediu al creantelor asupra vitezei de rotatie a activelor circulante este de: a. –4,00 zile; b. –1,10 zile; c. –1,63 zile; d. +1,63 zile; e. +4,00 zile.

LIMBAJE SI BAZE DE DATE

1. O interogare in Access permite, intre altele si:

a. vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata.

b. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de date.

c. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date. d. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine

specificata. e. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o

baza de date.

2. Secventa urmatoare de comenzi: If A< B then

C=B-A Else

If A=B then C=0

Else

End If End If

C=A-B Print “C=”,C

pentru A=3 si B=10 afiseaza:

a. C=3 b. C=0 c. C=7 d. nu afiseaza nimic e. C=10

3. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 150000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total

FROM MAT;

a. 150000 b. 130000 c. 120000 d. nu afiseaza nimic e. 400000

4. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret). a. Dim cost As Integer

Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret – cost Then If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit

Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit)

b. Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost

If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit

Else MsgBox “Pierderea este: “ &(-profit)

End If

c. Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit

Or MsgBox „Pierderea este: „&(-profit)

End If

d. Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost Daca pret > cost Atunci MsgBox “Profitul este: “ &profit

Altfel MsgBox „Pierderea este: „&(-profit)

End Daca

e. Dim cost As Integer Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit

Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit)

End If

5. În Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face: . a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa. b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printr-

un simbol. c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine. d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect. e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la

care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente.

6. Secventa urmatoare de comenzi: If A< B then

C=B-A Else

If A=B then C=0

Else

End If End If

C=A-B Print “C=”,C

pentru A=10 si B=3 afiseaza:

a. C=-7 b. C=0 c. C=7 d. nu afiseaza nimic e. C=10

7. Se considera tabelul MAT: Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari:

SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media FROM MAT;


8. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema:

Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.

a. val_tot = 0 For i=1 To 10

cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i)

Case Is < 1000 coef_peris=0

Case Is < 2000 coef_peris=5/100


Case Is >=3000 coef_peris=50/100

val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i)

Next i

b. val_tot = 0 For i=1 To 10






End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i)

c. val_tot = 0 For i=1 To 10





Case Is <=3000 coef_peris=50/100


Next i

d. val_tot = 0 For i=1 To 10







Next i

e. val_tot = 0 For i=1 To N cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “)

Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000

coef_peris=0 Case Is < 2000

coef_peris=5/100 Case Is < 3000

coef_peris=10/100 Case Is >=3000

coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i

9. În Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor:

a. de actiune b. asupra unei anumite date c. de grup d. de stergere e. de adaugare

10. Secventa urmatoare de comenzi:

C = A - B

Select Case C Case Is < 0

C = C + A Case Is > 0

C = C - B Case 0

C = 100 End Select Print "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza:




SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_min FROM MAT;


12. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp).

a. ch_totale = 0 For i=1 To N

dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i)

Case Is <50 ch_tp=100000


Case Is<200 ch_tp=900000

Case Is>=200 ch_tp=2000000

End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i

b. ch_totale = 0 For i=1 To 5





Case Is>=200 ch_tp=2000000

End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp

c. ch_totale = 0 For i=1 To 5





Case Is>=200 ch_tp=2000000

ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i

d. ch_totale = 0 For i=1 To 5

dist_tp(i)=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i)




Case Is>=200 ch_tp=2000000

End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i

e. ch_totale = 0

For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “)

Select Case dist_tp(i) Case Is <50

ch_tp=100000 Case Is <100

ch_tp=600000 Case Is>200

ch_tp=900000 Case Is>=200

ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp

Next i


C = A - B Select Case C

Case Is < 0 C = C + A

Case Is > 0 C = C - B

Case 0 C = 100

End Select Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza:




SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_min FROM MAT;

a. 170000 b. 120000 c. 130000

d. nu afiseaza nimic e. 420000

15. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula, urmatoarele tipuri de enunturi:

a. Scheme logice b. Rezultate c. Probleme de rezolvat d. Pseudocod si scheme logice e. Declaratii si instructiuni

16. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse (pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).

a. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(„lei”)

Next i End If

b. For i=1 To N den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If

Next i

c. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar

If pierd>100000000 Then Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”)

End If

d. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd<100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If

Next i

e. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then

Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) Next i

17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata – tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului –codprodus, denumirea produsului – denprodus, cantitatea – cantitate si pretul unitar - pret_unitar .

a. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1

If i=n+1 Then End Else

pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar

valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva Next i

b. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End

Else cantitate=InputBox(“Cantitate”) pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva msgbox “ “

End If Next i

c. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n If i=n+1 Then End

Else pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If Next i

d. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End

Else pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If

e. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then

pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva

End If Next i


C = A - B For i = 1 To 5 step 2

C = C - i Next i Print C pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa b. C=0 c. C=-10 d. nu afiseaza nimic e. C=-4


C = A - B For i = 1 To 2 Select Case C



Case 0 C = 100

End Select Next i Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. contine erori de sintaxa b. C=5 c. C=-5 d. nu afiseaza nimic e. C=100

20. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).

a. For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata

am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i

b. For i=1 To N den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i

c. For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

d. For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

Next i e. For i=1 To 8 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”)

val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)

Next i





Case 0 C = 100

End Select Next i Print "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza:



C = A - B For i = 1 To 2 If C < 0 Then

C = B - A Else

If C = 0 Then C = 100

Else C = A - B

End If End If Next i Print "C=", C pentru A=5 si B=10 afiseaza:




C = B - A Else

If C = 0 Then C = 100

Else C = A - B

End If End If Next i Print "C=", C pentru A=10 si B=5 afiseaza:


24. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:

1 structura cu doua ramificatii (If…Then…Else) 2 structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata) 3 structura de control fara contor conditionata anterior (While Do) 4 structura de control cu contor conditionata posterior (Do…For) 5 structura de control generalizata (Case-Of)

a. 2+3+4 b. 1+4+5 c. 3+4+5 d. 1+2+5 e. 2+4+5

25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor – rdebit, rulaj creditor – rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd – total sold debitor, tsc – total sold creditor. a. tsd=0

tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

b. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”)

tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

c. For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rdebit tsc=tsc+ rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

d. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rcredit tsc=tsc+ rdebit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc

e. tsd=0 tsc=0 For i=0 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc



C = B - A Else

If C = 0 Then C = 100

Else

C = A - B End If

End If Print "C=", C Next i pentru A=10 si B=5 afiseaza:

a. C= - 5 si C=5 b. C=5 si C=5 c. C=5 si C= -5 d. C= - 5 si C= - 5 e. C=100

27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).

Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170;

a. Contine erori de sintaxa b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140 c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic

sau egal de 170 d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170 e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170

28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod – codul produsului; denprod – denumirea produsului; cant – cantitate; pret – pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.

a. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

b. For i=1 To M codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then

Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

c. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL <600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

d. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret*0.19 If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i

e. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If





Case 0 C = 100

End Select Print "C=", C Next i pentru A=5 si B=10 afiseaza:

a. C= - 5 si C=100

b. C=5 si C=100 c. C=0 si C= 100 d. C= - 5 si C= 5 e. C=100

30. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).

Comanda: SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100;

a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100 b. Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai

mare decat 100 c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100 d. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100 e. Nu selecteaza nimic.

31. Se considera tabelul MAT:

Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 150000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000

Care este rezultatul urmatoarei interogari: SQL> SELECT SUM (UM) As Total

FROM MAT; a. 150000 b. 130000 c. 120000 d. nu afiseaza nimic e. 400000



SQL> SELECT AVG (UM) As media FROM MAT;

a. 170000 b. 120000 c. 140000 d. nu afiseaza nimic

e. 420000



SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min FROM MAT;


34. Se considera tabelul MAT cu urmatoarea structura: Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000

Sa se stabileasca care este rezultatul interogarii de mai jos:

SQL> SELECT MAX (Cant) As cmax FROM MAT;


35. Daca se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM, CANT, PRET_U).

Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200

a. Comanda contine erori de sintaxa b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130 c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic

sau egal de 200 d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200 e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200

36. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere – 5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile – 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3. a. For i=1 TO 3

nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3

Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select

Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i

b. For i=1 TO n nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3



c. For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) SumaPTotal=0 For i=1 TO 3



d. For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO 3


Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)

e. For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0 For i=1 TO n



37. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.

a. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 ProcPenaliz= Val(txtProcent)

End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

b. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2

Else ProcPenaliz= Val(txtProcent)


c. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2



d. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean

SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2

Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)

e. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2



38. SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:

a. baza de date din care se cere raportul b. interogarile facute pe baza de date c. datele de intrare d. formularele e. o copie protejata la scriere a datelor.

39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la:

a. deschiderea bazei de date b. aparitia unor evenimente. c. la construirea unei interogari d. la obtinerea unui raport e. popularea bazei de date

40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi:

a. referitoare numai la interogari b. diferite c. referitoare numai la rapoarte d. referitoare numai la formulare e. similare sau inrudite

41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de:

a. focus b. evenimente c. controale d. clase e. tipuri

42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator:

a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logic

43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate de un obiect?

a. structura, modelul b. clasa, tipul c. structura, modelul, persistenta d. structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor e. clasa, metoda, persistenta

44. In ce consta universalitatea unui algoritm?

a. in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari b. in prezentarea vizuala a fluxului de date c. in existenta unei scheme logice d. in scrierea corecta a programului e. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a

operatiilor

45. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:

1) Colectia de date 2) Limbajul Visual Basic 3) Descrierea datelor 4) Relatiile dintre date 5) Programare 6) Tastatura calculatorului.

Specificati raspunsul corect:

a. 2+5+6 b. 1+3+4 c. 1+2+3+4+5+6 d. 1+2+3

e. 4+5+6

46. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:

a. relatie sau inregistrare b. relatie sau atribut c. relatie sau camp de date d. relatie sau tabel e. relatie sau ierarhie

47. Ca notiune de baza in programarea orientata pe obiecte, mostenirea:

a. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea procesului care le-a creat

b. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui obiect si modul in care se executa operatiile

c. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand rescrierea si codificarea

d. Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume, dar cu semantica si implementare diferita

e. Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de clasa de obiecte careia ii apartine

48. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt:

a. erori de algoritm b. erori de executie c. erori de codificare numite si erori de sintaxa d. erori de schema logica e. erori de asamblare

49. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente:

a. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns la aparitia evenimentelor

b. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment dat

c. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca nici o reactie din partea aplicatiei informatice

d. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale e. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in

special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)

50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori:

a. de stabilire a prioritatii b. de concatenare sir de caractere alfabetice

c. de exponentiere d. de comparare e. logici

51. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori:

a. logici b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. de stabilire a prioritatii

52. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori:

a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logici

53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt:

a. functii de afisare b. functii de editare c. functii statistice d. functii financiare e. functii pentru siruri de caractere

54. Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice:

1 programarii structurate 2 orientarii spre manipularea fisierelor clasice 3 programarii dirijate de evenimente 4 orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare) 5 programarii bazate pe obiecte 6 programarii inteligente

a. 1+2+3+4 b. 1+3+4+5 c. 2+3+4+5 d. 3+4+5+6 e. 2+4+5+6

55. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:

1 evenimente care fac referire la date 2 evenimente de focalizare

3 evenimente asociate cu alte evenimente

4 evenimente asociate butoanelor de la tastatura 5 evenimente asociate mouse-ului

a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 1+2+4+5 d. 1+2+3 e. 1+2+3+4+5

56. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta:

a. Adaugarea unui camp unui tabel b. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de

date c. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date

d. Stergerea unui camp dintr-un tabel e. Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel

CONTABILITATE FINANCIAR Ă

1. Ce semnifica inregistrarea contabila: % = 401 3.720 lei 357 3.000 lei 4426 720 lei

a. marfuri cumparate, sosite si receptionate; b. nu se poate face o astfel de inregistrare; c. marfuri primite spre vanzare in consignatie; d. marfuri cumparate pe credit din import; e. marfuri cumparate pe credit, lasate in custodie furnizorului.

2. În conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui stoc de materii prime, in valoare de 124.000 lei (TVA inclusa, cota TVA 24%) este: a. % = 401 153.760 lei 301 124.000 lei 4426 29.760 lei

b.

%

=

401

153.760 lei 601 124.000 lei 4426 29.760 lei

c.

%

=

401

124.000 lei 601 100.000 lei 4426 24.000 lei

d. % = 401 124.000 lei 301 100.000 lei 4426 24.000 lei

e.

%

=

404

124.000 lei 601 100.000 lei 4426 24.000 lei

3. O societate comerciala achizitioneaza marfuri la pretul din factura de 10.000 lei si beneficiaza de urmatoarele reduceri din partea furnizorului: rabat 5%, remiza 10% si scont de decontare 2%. Determinati valoarea marfurilor din contabilitatea cumparatorului stiind ca acesta tine evidenta lor la pret de vanzare cu amanuntul (exclusiv TVA) si practica un adaos comercial de 50%: a. 12.500 lei; b. 12.825 lei; c. 8.550 lei; d. 10.687,5 lei; e. 12.718 lei.

4. O societate comerciala scoate din functiune o instalatie tehnologica ca urmare a vanzarii, a carei valoare contabila de intrare este de 150.000 lei. Durata normala de utilizare este de 10 ani, iar durata consumata este de 9 ani, metoda de amortizare liniara. Achizitia instalatiei tehnologice a fost posibila ca urmare a subventiei pentru investitii primite, in suma de 100.000 lei. La scoaterea din gestiune a instalatiei tehnologice, inregistrarile contabile corecte sunt: a. % = 2131 150.000 lei 2813 135.000 lei 6583 15.000 lei 475 = 7584 15.000 lei

b.

2813

=

2131

150.000 lei 475 = 7584 15.000 lei

c.

%

=

2131

150.000 lei 2813 135.000 lei 6583 15.000 lei

d.

%

=

2131

150.000 lei 2813 135.000 lei 6583 15.000 lei 475 = 7584 10.000 lei

e.

2813

=

2131

135.000 lei 475 = 7584 10.000 lei

5. O societate comerciala care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA 24%, si care practica un adaos comercial de 30%, a vandut si incasat marfuri in suma de 27.404 lei, pret de vanzare, inclusiv TVA. Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferenta acestei vanzari si cum se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: a. 17.000 lei 607 = 371 27.404 lei

5.100 lei 378 5.304 lei 4426

b. 17.000 lei 607 = 371 27.404 lei 5.100 lei 397

5.304 lei 4428

c.

17.000 lei

607

=

371

27.404 lei 5.100 lei 378

5.304 lei 4428

d.

17.000 lei

607

=

378

27.404 lei 5.100 lei 371

5.304 lei 4428

e.

17.000 lei

607

=

371

27.404 lei 5.100 lei 378

5.304 lei 4427

6. O societate comerciala achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 20.000 lei, TVA 24%, societatea practica o marja comerciala (adaos comercial) de 30%. Evaluarea marfurilor se realizeaza la pret de vanzare cu amanuntul. Înregistrarile contabile care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor sunt: a. % = 401 24.800 lei 371 20.000 lei 4426 4.800 lei 371 = % 12.240 lei 378 6.000 lei 4428 6.240 lei

b. % = 401 24.800 lei 371 20.000 lei 4426 4.800 lei 371 = % 7.440 lei 378 6.000 lei 4428 1.440 lei

c. % = 401 24.800 lei 371 20.000 lei 4426 4.800 lei 371 = % 12.240 lei 378 6.000 lei 4427 6.240 lei

d. % = 401 24.800 lei 371 20.000 lei 4426 4.800 lei 371 = % 7.440 lei 378 6.000 lei 4427 1.440 lei e. % = 401 24.800 lei 607 20.000 lei 4426 4.800 lei 371 = % 12.240 lei 378 6.000 lei

4428 6.240 lei

7. SC PUI SA, in perioada N, incepe lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie. Cladirea va fi data in functiune in cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe parcursul celor doua perioade sunt: in exercitiul N de 70.000 lei; in exercitiul N+1 de 30.000 lei. Înregistrarea receptiei cladirii in cursul perioadei N+1 se face astfel: a. 212 = % 100.000 lei 231 30.000 lei 722 70.000 lei

b.

6xx

=

722

100.000 lei 212 = 231 100.000 lei

c.

212

=

722

100.000 lei

d.

212

=

%

100.000 lei 231 70.000 lei 722 30.000 lei e. 212 = 231 100.000 lei

8. Se livreaza produse finite fara factura, referitor la care se cunosc: pretul de vanzare din contract si aviz de insotire 6.000 lei, TVA 24%; costul de productie 3.000 lei. Care sunt inregistrarile contabile la data intocmirii facturii stiind ca pretul de vanzare este de 6.500 lei si TVA 24%? a. 4111 = % 8.060 lei 418 7.440 lei 701 500 lei 4427 120 lei

b.

418

=

%

620 lei 701 500 lei 4427 120 lei

c.

4111

=

418

7.440 lei 4428 = 4427 1.440 lei 4111 = % 620 lei 701 500 lei 4427 120 lei

d. 4111 = % 8.060 lei 701 6.500 lei 4427 1.560 lei 4428 = 4427 1.560 lei

e.

4111

=

%

620 lei 701 500 lei 4427 120 lei 4428 = 4427 1.440 lei

9. O societate comerciala livreaza produse finite obtinute din productie proprie unui partener extern la un pret de 10.000 euro. La data facturarii cursul de schimb valutar este de 4,0000 lei/euro. Cursul de schimb din ziua incasarii este de 4,0200 lei/euro. Ce inregistrare contabila se efectueaza la incasarea creantei? a. % = 4111 40.200 lei 5124 40.000 lei

665 200 lei

b.

5124

=

%

40.200 lei 4111 4.000 lei 765 200 lei

c.

%

=

4111

40.200 lei 5121 40.000 lei 665 200 lei

d.

5124

=

%

40.200 lei 4111 40.000 lei 766 200 lei

e.

5124

=

%

40.200 lei 461 40.000 lei 765 200 lei

10. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern in valoare nominala de 5.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 3,1500 lei/$. Creanta este incasata prin contul de la banca, cursul de schimb la data incasarii 2,9500 lei/$. Cum se inregistreaza incasarea creantei ? a. 5124 = 4111 15.750 lei

b. 5124 = 4111 14.750 lei

c. % = 4111 15.750 lei 5124 14.750 lei 665 1.000 lei

d. % = 4111 15.750 lei 5124 14.750 lei

667 1.000 lei

e.

5124

=

%

15.750 lei 4111 14.750 lei 765 1.000 lei

11. SC ROUA SA prezinta urmatoarea situatie a soldurilor conturilor la 31.12.N: - sold creditor 121- 8.000 lei (profit contabil brut); - sold debitor 117 - 2.000 lei (pierdere fiscala neacoperita din anul precedent); - venituri din dividende incasate 500 lei; - amenzi si penalitati platite 1.500 lei; - profit repartizabil la rezerva legala 5% din profitul brut contabil.

Care este suma impozitului pe profit, in conditiile in care cota impozitului pe profit este de 16% ? a. 1.440 lei; b. 1.120 lei; c. 1.280 lei; d. 1.650 lei; e. 1.056 lei.

12. O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata de viata – 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare – 55.000 lei; rabat – 1 %, remiza – 2 %. În conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea amortizarii in anul N si formula contabila corespunzatoare:

Notă : reducerile comerciale (rabat, remiza si risturn) au fost acordate la facturare si se calculeaza in cascada.

a. 16.335,00 lei 6811 = 2813 16.335,00 lei b. 16.008,30 lei 6811 = 2813 16.008,30 lei c. 5.445,00 lei 6811 = 2813 5.445,00 lei d. 5.336,10 lei 6811 = 2813 5.336,10 lei e. 4.851,00 lei 6811 = 2813 4.851,00 lei

13. O societate comerciala tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA 24%, si practica un adaos comercial de 50%. În cursul lunii iulie a vandut marfuri in valoare de 7.440 lei, pret de vanzare cu amanuntul. Sa se inregistreze iesirea din gestiune a marfurilor vandute: a. 607 = 371 7.440 lei

b.

607

=

371

7.440 lei 4428 = 4427 1.440 lei

c.

%

=

371

7.440 lei 4428 1.440 lei 378 2.000 lei 607 4.000 lei

d.

%

=

371

7.440 lei 607 6.000 lei

4428 1.440 lei

e.

%

=

371

7.440 lei 4427 1.440 lei 371 2.000 lei 607 4.000 lei

14. Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire astfel:

- in faza I noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni × 1,20 lei / actiune pret de emisiune;

- in faza a II-a incorporare de rezerve in suma de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de actiuni. Marimile distincte ale DS - ului si DA - ului sunt: a. DS - ul DA - ul 0,20 lei 0,10 lei b. DS - ul DA - ul 0,20 lei 0,30 lei c. DS - ul DA - ul 0,20 lei 0 lei d. DS - ul DA - ul 0,723 lei 0,10 lei e. DS - ul DA - ul 0,723 lei 0,30 lei

15. O intreprindere de vanzari cu amanuntul are bunuri disponibile pentru vanzare in valoare de 1.000 lei, pret cu amanuntul, exclusiv TVA 24%, si 600 lei cost de achizitie precum si un stoc final in valoare de 100 lei, pret cu amanuntul. Care este costul estimat al bunurilor vandute la sfarsitul perioadei: a. 900 lei; b. 600 lei; c. 400 lei; d. 540 lei; e. 360 lei.

16. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului N – 18.000 lei, din care dividende cuvenite – 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N – 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile – 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane – 1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N – 800 lei, din care platit – 500 lei. Cota de impozit pe profit – 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N: a. Impozit datorat: Impozit de platit:

2.128 lei 1.628 lei b. Impozit datorat: Impozit de platit:

3.175 lei 2.375 lei c. Impozit datorat: Impozit de platit:

2.128 lei 1.500 lei d. Impozit datorat: Impozit de platit:

2.000 lei 1.628 lei e. Impozit datorat: Impozit de platit: 3.175 lei 2.675 lei

17. O intreprindere primeste de la un client un avans in suma de 6.200 lei, TVA inclusa, in vederea prestarii unui serviciu. Prestatia efectuata si facturata este de 6.000 lei, TVA 24%. Cum se inregistreaza primirea avansului prin banca si achitarea facturii de catre beneficiarul de servicii ? a. 5121 = 419 6.200 lei

% = 4111 7.440 lei 419 6.200 lei 5121 1.240 lei

b. 5121 = 419 6.200 lei % = 4111 8.640 lei 419 5.000 lei 4427 1.200 lei 5121 2.440 lei

c.

5121

=

%

6.200 lei 419 5.000 lei 4427 1.200 lei % = 4111 7.440 lei 419 5.000 lei 5121 2.440 lei

d.

5121

=

%

6.200 lei 419 5.000 lei 4427 1.200 lei %

419 4427 5121

= 4111 7.440 lei 5.000 lei 1.200 lei 1.240 lei

e.

4111

=

%

7.440 lei 704 6.000 lei 4427 1.440 lei

18. O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern in valoare nominala de 8.000 $, cursul BNR la data inregistrarii 2,9000 lei/$. Plata facturii externe se face prin contul de la banca, cursul de schimb la data platii 3,1000 lei/$. Cum se inregistreaza plata datoriei ? a. 401 = 5124 23.200 lei

b.

401

=

5124

24.800 lei

c.

%

=

5124

24.800 lei 401 23.200 lei

667 1.600 lei

d.

%

=

5124

24.800 lei 401 23.200 lei 665 1.600 lei

e.

401

=

%

24.800 lei 5124 23.200 lei 765 1.600 lei

19. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale – 60.000 lei, din care venituri din dividende cuvenite – 20.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000 lei, din care amenzi datorate autoritatilor romane – 18.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind de 16%: a. 6.400 lei b. 6.720 lei c. 9.600 lei d. 9.280 lei e. 6.080 lei

20. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris varsat 50.000 lei; capital social subscris nevarsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform O.M.F.P. nr. 3055/2009, marimea capitalurilor proprii este: a. 70 000 lei b. 52 000 lei c. 68 000 lei d. 62 000 lei e. 55 000 lei

21. Cum se contabilizeaza achizitia unor materii prime din import in urmatoarele conditii: valoarea externa FOB – 1.000 euro (din factura externa), cheltuieli de transport pe parcurs extern 100 euro, taxa vamala 20%, cursul euro in vama 3,6500 lei/euro, TVA 24%. a. 301 = 401 3.650 lei

b. 301 = 401 3.650 lei 624 = 401 365 lei

c.

301

=

%

4.818 lei 401 4.015 lei 446 803 lei

d.

301

=

%

4.818 lei 401 4.015 lei 446 803 lei % = 5121 1.959 lei 446 803 lei

4426 1.156 lei

e.

301

=

%

4.453 lei 401 3.650 lei 446 803 lei 624 = 401 365 lei % = 5121 1.959 lei 446 803 lei 4426 1.156 lei

22. O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de transport, valoarea contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5 ani. În conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in exercitiul N este: a. 6812 = 2813 6.000 lei b. 6811 = 2813 6.000 lei c. 6812 = 2813 24.000 lei d. 6811 = 2813 24.000 lei e. 6811 = 2813 30.000 lei

23. O societate comerciala achizitioneaza o instalatie tehnologica in valoare de 120.000 lei. Cheltuielile efectuate pentru transportul si montarea instalatiei tehnologice (consemnate separat in factura) sunt de 5.000 lei, respectiv 2.000 lei, TVA 24%. Înregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice este: a. % = 401 157.480 lei 2131 120.000 lei 624 5.000 lei 628 2.000 lei 4426 30.480 lei

b.

%

=

404

157.480 lei 2131 127.000 lei 4426 30.480 lei

c.

%

=

401

157.480 lei 2131 127.000 lei 4428 30.480 lei

d.

%

=

404

157.480 lei 2131 120.000 lei 624 5.000 lei 628 2.000 lei 4426 30.480 lei

e. % = 401 157.480 lei 2131 127.000 lei 4426 30.480 lei

24. O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si materii prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite, la un pret de 40.000 lei, TVA 24%. Inregistrarea contabila corecta aferenta regularizarii TVA este: a. % = 4426 9.600 lei

4427 7.680 lei 4424 1.920 lei

b. % = 4427 9.600 lei 4426 7.680 lei

4423 1.920 lei

c.

4427

=

%

9.600 lei 4426 7.680 lei 4423 1.920 lei

d.

4427

=

4426

7.680 lei

e.

4427

=

4426

9.600 lei

25. O societate comerciala vinde o instalatie tehnologica, care are o valoare contabila de 140.000 lei si o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata utila efectiv consumata este de 7 ani. Metoda de amortizare folosita: acccelerata (in primul an s-a amortizat 40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut din vanzarea instalatiei tehnologice este de 10.000 lei, TVA 24%. Ce inregistrari se efectueaza cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice: a. 461 = % 12.400 lei

7583 10.000 lei 4427 2.400 lei

6583 = 2131 140.000 lei

b. 461 = % 12.400 lei 7583 10.000 lei 4427 2.400 lei

2813 = 2131 140.000 lei

c. 462 = % 12.400 lei 7583 10.000 lei 4427 2.400 lei

% = 2131 140.000 lei 2813 119.000 lei 6583 21.000 lei

d. 461 = % 12.400 lei 7584 10.000 lei 4427 2.400 lei

% = 2131 140.000 lei 2813 119.000 lei 6582 21.000 lei

e. 461 = % 12.400 lei 7583 10.000 lei

4427 2.400 lei % = 2131 140.000 lei 2813 119.000 lei 6583 21.000 lei

26. O societate comerciala dispune la sfarsitul exercitiului financiar N constituirea unui provizion in valoare de 20.000 lei, avand in vedere eventuala pierdere a unui litigiu aflat pe rol la judecatorie. La sfarsitul exercitiului financiar N+1, se considera ca valoarea necesara de provizionat este de 18.000 lei. Inregistrarile contabile aferente exercitiilor financiare N si N+1 sunt urmatoarele: a. 7814 = 491 20.000 lei

491 = 6814 2.000 lei

b. 6812 = 1511 20.000 lei 6812 = 1511 2.000 lei

c.

6814

=

491

20.000 lei 491 = 7814 2.000 lei

d.

6812

=

1511

20.000 lei 1511 = 7812 2.000 lei

e.

7812

=

1511

20.000 lei 1511 = 6812 2.000 lei

27. Se transforma 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 10 lei/obligatiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 18 lei/actiune. Indicati formula contabila corecta: a. 161 = % 100.000 lei

1011 90.000 lei 1044 10.000 lei

b. 161 = % 100.000 lei 1012 90.000 lei 1044 10.000 lei

c.

161

=

%

100.000 lei 1012 90.000 lei 1068 10.000 lei

d.

161

=

%

100.000 lei 1012 90.000 lei 169 10.000 lei

e.

161

=

%

100.000 lei 1012 90.000 lei 1061 10.000 lei

28. O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie fiind: pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la locul de montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea estimeaza ca la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale care este costul de achizitie: a. 106.000 lei b. 76.000 lei c. 94.000 lei d. 82.000 lei e. 100.000 lei

29. Se rascumpara si anuleaza 1.000 de obligatiuni in conditiile: valoare nominala 2 lei/obligatiune; pret de cumparare 1,5 lei/obligatiune. Precizati care este formula contabila privind anularea obligatiunilor emise: a. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei

1012 500 lei

b.

2 000 lei

161

=

505

1 500 lei 768 500 lei

c.

2 000 lei

161

=

505

1 500 lei 1041 500 lei

d.

1 500 lei

161

=

505

1 500 lei

e.

2 000 lei

161

=

505

1 500 lei 169 500 lei

30. O societate comerciala achizitioneaza o cladire in baza facturii: pret de cumparare 50.000 lei; reducere comerciala 10 % (rabat), reducerea financiarã 5 % (scont de decontare), TVA 24 %. In conditiile in care cladirea nu se receptioneaza si nu se pune in functiune pana la sfarsitul anului, care sunt inregistrarile contabile legate de achizitie:

Notă : reducerile (comerciala si financiara) au fost acordate la facturare si se calculeaza în cascada.

a. 45.000 lei 231 = 404 55.260 lei 10.260 lei 4426

2.250 lei 404 = 767 2.250 lei

b.

45.000 lei

212

=

404

53.010 lei 10.260 lei 4426 767 2.250 lei

c.

42.750 lei

231

=

404

53.010 lei 10.260 lei 4426

d.

50.000 lei

212

=

404

62.000 lei 12.000 lei 4426

45.000 lei 231 = 401 55.800 lei 10.800 lei 4426

12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei 10.000 lei 105 = 117 10.000 lei

2.250 lei 404 = 767 2.250 lei

e.

31. O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei, amortizat liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in anul 4: a. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei

b.

c. 10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei 10.000 lei 105 = 117 10.000 lei

d. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei 2.500 lei 105 = 106 2.500 lei

e. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei 12.500 lei 105 = 117 12.500 lei

32. Dispuneti de urmatoarele date: valoarea contabila a unei constructii scoasa din functiune 6.000 lei, valoarea amortizata pana la scoaterea din functiune 3.600 lei, subansamblele recuperate din dezmembrare 800 lei, salariile ocazionate de dezmembrare 300 lei. Care este inregistrarea corecta a scoaterii din evidenta a constructiei: a. % = 213 6.000 lei 281 3.600 lei 471 2.400 lei

b.

%

=

212

6.000 lei 281 4.400 lei 6583 1.600 lei

c.

%

=

212

6.000 lei 281 3.600 lei 6583 2.400 lei

d.

%

=

212

6.000 lei 281 4.100 lei 6583 1.900 lei

e.

%

=

212

6.000 lei 281 3.600 lei 1068 2.400 lei

33. Se achizitionează pe 30 august anul N o instalatie la costul de 700.000 lei, valoarea reziduală estimată 40.000 lei. Instalatia e amortizată liniar in 10 ani, incepand cu luna urmatoare datei achizitiei. La inceputul anului N + 2 se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de 10.000 lei, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei de viata utila ramasa la 10 ani. Conform IAS 16 Imobilizari corporale, marimea amortizarii in anul N + 2 este: a. 58.200 lei b. 62.200 lei c. 77.500 lei d. 61.200 lei e. 61.200 lei

34. SC PLAY SA emite un imprumut obligatar in urmãtoarele conditii: numarul de obligatiuni 20.000 titluri; valoarea nominalã 100 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligatiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligatiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integrala la expirarea scadentei; rata dobanzi 20% pe an. Cum se inregistreaza subscrierea obligatiunilor si dobanda (cuponul) aferenta primului serviciu? a. % = 161 2.400.000 lei

461 1.800.000 lei 169 600.000 lei 666 = 1681 480.000 lei

b. % = 161 2.000.000 lei 461 1.800.000 lei 169 200.000 lei 666 = 1681 400.000 lei

c.

461

=

161

2.400.000 lei 666 = 1681 400.000 lei

d.

%

=

161

2.400.000 lei 461 1.800.000 lei 169 600.000 lei 666 = 1681 400.000 lei

e.

%

=

161

2.400.000 lei 461 1.800.000 lei 169 600.000 lei 6868 = 169 120.000 lei 666 = 1681 400.000 lei

35. SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele conditii: numărul de ogligatiuni 20.000 titluri; valoarea nominală 100 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligatiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligatiune, durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la expirarea scadentei, rata dobânzii 20% pe an. Cum se înregistrează încasarea prin bancă a obligatiunilor subscrise şi amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor în primul serviciu? a. 5121 = 461 2.000.000 lei

6868 = 169 120.000 lei

b. 5121 = 461 1.800.000 lei 6868 = 169 120.000 lei

c.

5121

=

461

2.400.000 lei 6868 = 1681 400.000 lei

d.

5121

=

461

1.800.000 lei 666 = 169 120.000 lei

e.

5121

=

461

2.000.000 lei 6868 = 169 40.000 lei

36. SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele conditii: numărul de obligatiuni 20.000 titluri; valoarea nominală 100 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligatiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligatiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la expirarea scadentei; rata dobanzi 20% pe an. După 3 ani împrumutul este rambursat prin răscumpărare de pe piata de capital la pretul de răscumpărare de 110 lei/obligatiune. Cum se înregistrează în contabilitate rambursarea prin anularea obligatiunilor? a. % = 505 2.200.000 lei

161 2.000.000 lei 668 200.000 lei

b. % = 505 2.200.000 lei 161 1.800.000 lei 668 400.000 lei

c.

161

=

%

2.400.000 lei 505 2.200.000 lei 766 200.000 lei

d.

161

=

%

2.400.000 lei 505 2.200.000 lei 768 200.000 lei

e.

161

=

%

2.000.000 lei 505 1.800.000 lei 768 200.000 lei

37. SC LDI SA detine o constructie în proprietate având o valoare contabilă de intrare de 2.000.000 lei, durată de utilizare 25 ani, metoda de amortizare liniară. SC LDI SA închiriază constructia unei întreprinderi pe o perioadă de 3 ani. Chiriaşul cu acordul proprietarului realizează lucrări de modernizare a constructiei în sumă de 100.000 lei, pe care le amortizează liniar pe perioada contractului în proportie de 50%. Stiind că după expirarea contractului de închiriere durata de utilizare rămasă este de 20 ani să se stabilească înregistrările contabile făcute de proprietarul constructiei la expirarea contractului de închiriere şi înregistrarea anuitătii amortizării în anul următor, TVA 24%. a. % = 404 62.000 lei 212 50.000 lei

4426 12.000 lei 6811 = 2812 80.000 lei

b. % = 404 62.000 lei 212 50.000 lei 4426 12.000 lei 212 = 2812 50.000 lei

c. % = 404 62.000 lei 212 50.000 lei 4426 12.000 lei 212 = 2812 50.000 lei 6811 = 2812 80.000 lei

d. % = 404 62.000 lei 212 50.000 lei 4426 12.000 lei 212 = 2812 50.000 lei 6811 = 2812 82.500 lei

e. % = 404 124.000 lei 212 100.000 lei 4426 24.000 lei 6811 = 2812 82.500 lei 212 = 2812 50.000 lei

38. O societate comercială detine o instalatie procurată în anul N la valoarea de 50.000 lei, amortizată liniar în 5 ani. La sfârşitul anului N+2 se decide reevaluarea sa, valoarea justă stabilită 25.000 lei. În conditiile aplicării metodei actualizării valorii brute, conform IAS 16 Imobilizări corporale, înregistrările contabile sunt: a. 213 = 105 12.500 lei

b.

213

=

105

25.000 lei

c.

281

=

231

30.000 lei 231 = 105 5.000 lei

d.

231

=

105

12.500 lei 105 = 281 30.000 lei

e.

213

=

105

12.500 lei 105 = 281 7.500 lei

39. Conform IAS 16 Imobilizări corporale, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este majorată ca urmare a unei reevaluări, această majorare este înregistrată:

A) direct în creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; B) direct ca un venit;

C) direct ca un venit în măsura în care majorarea compensează o descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ recunoscută anterior ca o cheltuială; D) direct ca un venit în măsura în care majorarea compensează o descreştere din reevaluarea

aceluiaşi activ; E) direct în rezultatul exercitiului.

Alegeti varianta corectă de răspuns: a. raspunsurile A şi D; b. raspunsurile A şi C; c. raspunsul A; d. raspunsurile E; e. raspunsurile C şi D.

40. Conform IAS 16 Imobilizări corporale, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluări, această diminuare trebuie recunoscută:

A) ca o cheltuială; B) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător aceluiaşi activ în măsura în care

diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare; C) în debitul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; D) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător altui activ; E) inclusă în rezultatul exercitiului.

Alegeti varianta corectă de răspuns: a. raspunsurile B şi C; b. raspunsurile C şi D; c. raspunsul E; d. raspunsurile A şi B; e. raspunsurile B şi E.

41. Un producător de televizoare oferă garantie la momentul vânzării bunurilor. Conform termenilor contractului de vânzare producătorul se obligă să remedieze defectele ce apar într- o perioadă de 12 luni de la data bilantului. Dacă sunt probabile doar defecte minore, costurile cu reparatiile vor fi de 4.000 lei, iar dacă sunt majore de 40.000 lei. Pe baza informatiilor trecute, întreprinderea estimează că în anul N, 75% din bunurile vândute nu vor avea defecte, 10% vor avea defecte minore şi 15% defecte majore. În anul N+1 expiră perioada de garantie a produselor vândute şi nu s-au produs defectiuni care să impună remedieri. Care sunt înregistrările contabile aferente anului N+1? a. 1512 = 7812 6.400 lei;

b. 6812 = 1512 6.000 lei;

c. 1512 = 7812 6.000 lei;

d. 6812 = 1512 6.000 lei; 1512 = 7812 400 lei;

e. 1512 = 7588 6.400 lei.

42. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000 lei. TVA 24%. In luna urmatoare se primeste factura, valoarea marfurilor consemnata in aceasta fiind de 12.000 lei. TVA 24%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii: a. % = 401 15.280 lei

371 12.400 lei 408 2.880 lei 4426 = 4428 2.880 lei

b. % = 401 14.880 lei 371 12.000 lei 4426 2.880 lei 4426 = 4428 2.400 lei

c.

%

=

401

14.880 lei 408 12.000 lei 4426 2.880 lei 408 = 4428 2.400 lei

d.

408

=

401

12.400 lei 4426 = 4428 2.400 lei % = 401 2.480 lei 371 2.000 lei 4426 480 lei

e.

4426

=

4428

2.480 lei 408 = 401 14.880 lei

43. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de 10.000 lei. TVA 24%. In luna urmatoare se primeste factura, valoare marfurilor consemnata in aceasta fiind de 8.000 lei, TVA 24%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii: a. 408 = 401 9.920 lei 4426 = 4428 1.920 lei 408 = % 2.480 lei 371 2.000 lei 4428 480 lei

b. 4426 = 4428 2.400 lei 408 = 401 12.400 lei

c. % = 401 9.920 lei 408 8.000 lei 4426 1.920 lei 408 = 4428 2.400 lei

d.

401

=

%

2.480 lei 371 2.000 lei 408 480 lei 4426 = 4428 1.920 lei

e. 408 = % 2.480 lei 371 2.000 lei 4428 480 lei 4426 = 4428 1.920 lei

44. Fie o factură de 100.000 lei cost de achizitie, adaosul comercial 25%, TVA 24%, pret de vânzare cu amănuntul. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la intrarea marfurilor: a. • înregistrarea receptiei mărfurilor:

125.000 lei 371 = 401 124.000 lei 24.000 lei 4426 378 25.000 lei

• TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 100.000 lei × 24%: 24.000 lei 371 = 4428 24.000 lei

b. • înregistrarea receptiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei 24.000 lei 4426 378 25.000 lei


c. • înregistrarea receptiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei 24.000 lei 4428 378 25.000 lei

• TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 24% : 30.000 lei 371 = 4427 30.000 lei

d. • înregistrarea receptiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei 24.000 lei 4426 378 25.000 lei


e. • înregistrarea receptiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei 24.000 lei 4426 378 25.000 lei


45. În magazin se afişează pretul cu amănuntul, costul de achizitie 100.000 lei, adaosul comercial 25%, TVA 24%. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la ieşirea marfurilor: a. • vânzarea mărfurilor:

124.000 lei 5311 = 707 100.000 lei 4427 24.000 lei

• descărcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378

şi:

30.000 lei 4428 = 371 30.000 lei

b. • vânzarea mărfurilor: 155.000 lei 5311 = 707 125.000 lei

4428 30.000 lei • descărcarea gestiunii :

100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378

şi: 30.000 lei 4427 = 371 30.000 lei

c. • vânzarea mărfurilor: 155.000 lei 5311 = 701 125.000 lei


100.000 lei 607 = 378 125.000 lei 25.000 lei 371

şi:

30.000 lei 4426 = 371 30.000 lei

d. • vânzarea mărfurilor: 155.000 lei 5311 = 707 125.000 lei


100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378

şi:

24.000 lei 4428 = 371 24.000 lei

e. • vânzarea mărfurilor: 155.000 lei 5311 = 707 125.000 lei


100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378

şi:

30.000 lei 4428 = 371 30.000 lei

46. O societate comercială achizitionează 4.000 actiuni emise de o altă societate cotată la bursă, la pretul de cumpărare de 10 lei/actiune, în vederea obtinerii unor câştiguri speculative. Societatea cumpărătoare datorează societătii de intermediere un comision de 3%. Achizitia de actiuni se înregistrează contabil astfel: a. 5121 = % 41.200 lei

5081 40.000 lei 7642 1.200 lei

b. 5121 = % 41.200 lei 472 40.000 lei 706 1.200 lei

c. 462 = 5121 1.200 lei

d.

472

=

706

40.000 lei

e.

5081

=

%

41.200 lei 5121 40.000 lei 462 1.200 lei

47. O societate încasează suma de 80.000 lei, sumă ce reprezintă chiria de la un partener de afaceri pentru 10 luni ale anului (exercitiului) financiar următor, ca urmare a închirierii unui spatiu al societătii. Înregistrarea sumei primite (fără TVA) se face: a. 472 = 706 80.000 lei

b. 472 = 5121 80.000 lei

c. 5121 = 706 80.000 lei

d. 5121 = 472 80.000 lei

e. 471 = 706 80.000 lei

48.

O societate comercială contractează (plateste) la finele exercitiului financiar un abonament la o publicatie lunara pentru anul următor. Valoarea abonamentului este de 1.200 lei. Înregistrarea contabilă privind contractarea abonamentului (fără TVA) este: a. 626 = 5311 1.200 lei

b.

6581

=

5311

1.200 lei

c.

471

=

626

1.200 lei

d.

626

=

471

1.200 lei

e.

471

=

5311

1.200 lei

49. O societate detine un stoc initial de produse finite la cost de productie 3.000 lei. Operatiile efectuate în cursul lunii au fost: produse obtinute la cost de productie 6.000 lei; produse vândute la pret de vânzare dar nefacturate l.000 lei, TVA 24%; stoc final de produse nevândute la cost de productie 2.000 lei. Care sunt înregistrările contabile legate de produse finite în conditiile utilizării metodei inventarului permanent: a. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei

1.240 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 240 lei

7.000 lei 711 = 345 7.000 lei

b. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei

1.240 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 240 lei 2.000 lei 711 = 345 2.000 lei

c.

6.000

lei

345

=

711

6.000 lei 1.240 lei 411 = 701 1.000 lei 4427 240 lei 7.000 lei 711 = 345 7.000 lei

d.

3.000

lei

711

=

345

3.000 lei 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei 1.240 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 240 lei

e.

6.000

lei

345

=

711

6.000 lei 1.240 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 240 lei

50. În luna „X” se livrează produse finite fără factură, pret de vânzare 10.000 lei, TVA 24 %. În luna „X+1” se emite factura la pretul de 8.000 lei, TVA 24%. Ce înregistrare se efectuează la emiterea facturii? a. 1.920 lei 4428 = 4427 1.920 lei 9.920 lei 4111 = 418 9.920 lei 2.000 lei 701 = 418 2.480 lei 480 lei 4428

b. 480 lei 4428 = 4427 480 lei 2.480 lei 4111 = 418 480 lei 701 2.000 lei

c.

1.920

lei

4428

=

4427

1.920

lei 2.000 lei 701 = 418 2.480 lei 480 lei 4428

d.

1.920

lei

4428

=

4427

1.920

lei 9.920 lei 4111 = 418 9.920 lei

e.

9.920

lei

4111

=

418

9.920

lei 2.000 lei 701 = 418 2.480 lei 480 lei 4428

51. În contul de profit şi pierdere figurează următoarele informatii: vânzări de mărfuri 20.000 lei; costul de cumpărare al mărfurilor vândute 5.000 lei; productia imobilizată 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime 5.000 lei; subventii de exploatare 6.000 lei; subventii pentru investitii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizări şi ajustări pentru exploatare 15.000 lei; venituri din amortizări, provizioane si ajustări privind exploatarea 12.000 lei; amenzi datorate autoritătilor române 870 lei, şi plătite 600 lei, dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende plătite 2.500 lei; cota de impozit pe profit 16%. Impozitul pe profit datorat este:

a. 6.672,00 lei

b. 6.260,80 lei

c. 6.532,80 lei

d. 6.480,00 lei

e. 6.288,80 lei.

52. Se dau următoarele date privind situatia creantelor clienti considerate incerte la inventarul exercitiului N: clientul A: creanta inclusiv TVA 24% 124.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul B: creanta inclusiv TVA 24% l.240.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creanta inclusiv TVA 24% 992.000 lei, grad de recuperare 60 %; client D: creanta inclusiv TVA 24% 372.000 lei, grad de recuperare 80 %. Cunoscând ponderea aferentă ajustării pentru deprecierea creantelor clienti, valoarea acesteia este: a. Clientul A

75.000 Clientul B 400.000

Clientul C 480.000

Clientul D 240.000

b.

Clientul A 89.250

Clientul B 407.600

Clientul C 571.200

Clientul D 285.600

c.

Clientul A 14.250

Clientul B 76.000

Clientul C 91.200

Clientul D 102.600

d.

Clientul A 25.000

Clientul B 600.000

Clientul C 320.000

Clientul D 60.000

e.

Clientul A 50.000

Clientul B 1.200.000

Clientul C 640.000

Clientul D 120.000

53. La intervalul de închiderea exercitiului N s-a constatat o creantă incertă (dubioasă) a unui client B în valoare de 7.440 lei, inclusiv TVA 24%, grad de recuperare 60%. În cursul şi la închiderea exercitiului N+1 s-a constatat că B a făcut o plată definitivă în contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.340 lei, restul fiind considerat irecuperabil. Înregistrările din anul N+1 sunt: a. 4.340 lei 5121 = 4118 4.165 lei

3.600 lei 491 = 7814 3.600 lei 2.500 lei 654 = 4118 3.100 lei

600 lei 4424

b. 4.340 lei 5121 = 4118 4.340 lei 2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei 2.500 lei 654 = 4118 3.100 lei 600 lei 4427

c. 4.340 lei 5121 = 4118 3.500 lei 4472 840 lei 2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei

3.100 lei 654 = 4118 3.100 lei

d. 4.340 lei 5121 = 4118 4.340 lei 4.340 lei 491 = 7814 4.340 lei 2.500 lei 654 = 4118 3.100 lei

600 lei 4427

e. 3.500 lei 5121 = 4118 4.340 lei 840 lei 4427

3.500 lei 491 = 7814 3.500 lei 3.100 lei 6814 = 419 3.100 lei

54. Dispuneti de următoarele date la închiderea exercitiului N: impozit pe profit calculat şi înregistrat la 30.11.N – 800 lei, din care plătit 500 lei; veniturile aferente exercitiului N – 28.000 lei, din care dividende încasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N – 6.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei şi amenzi plătite autoritătilor române 1.100 lei. Cota de impozit pe profit este 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat şi de plătit pe exercitiul N? a. Impozit datorat Impozit de plătit

3.568 lei 3.568 lei

b. Impozit datorat Impozit de plătit 3.568 lei 2.768 lei

c. Impozit datorat Impozit de plătit 3.520 lei 3.020 lei

d. Impozit datorat Impozit de plătit 3.520 lei 3.068 lei

e. Impozit datorat Impozit de plătit 3.568 lei 3.068 lei

55. Se cunosc următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc initial 2.000 buc a 0.50 lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.80 lei/buc; ieşiri 2.200 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final, determinate după metodele: costului mediu ponderat (CMP) şi ultimului intrat primului ieşit (LIFO)? a. CMP LIFO

b.

1.320/480

CMP

1.160/640

LIFO 1.320/480 1.400/400

c.

CMP 1.100/700

LIFO 1.160/640

d.

CMP 1.320/640

LIFO 1.400/400

e.

CMP

LIFO

1.400/400 1.320/480

56. SC FIUL SA prezintă următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc initial 2.000 buc a 0.5 lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.8 lei/buc; ieşiri 1.900 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final, determinate după metodele: primul intrat-primul ieşit (FIFO) şi ultimul intrat primul ieşit (LIFO)? a. FIFO LIFO

950/700 1.250/550

b. FIFO LIFO 1.250/550 950/850

c. FIFO LIFO 1.900/1.100 1.100/1.900

d. FIFO LIFO 1.140/660 1.250/850

e. FIFO LIFO 950/850 1.250/550

57. La SC MEN SA se înregistrează obtinerea de produse finite în următoarele conditii: cost prestabilit (antecalculat) 10 lei/buc.; cost efectiv la sfârşitul lunii 12 lei/buc., pentru cele 2.500 de bucăti obtinute în cursul lunii. În conditiile aplicării metodei de contabilizare – inventar permanent care este formula contabilă privind înregistrarea produselor finite obtinute: a. 345 = 711 25.000 lei

b.

345

=

711

30.000 lei

c.

348

=

345

5.000 lei

d.

345

=

711

25.000 lei 348 = 711 5.000 lei

e.

345

=

711

30.000 lei 348 = 711 5.000 lei

58. SC MURA SA prezintă următoarea situatie privind creantele comerciale incerte în litigiu: - sold cont 4118 = 992.000 lei; - sold creditor 4428 = 192.000 lei (TVA 24% aferentă creantei în litigiu); - sold cont 491 = 500.000 lei.

În urma hotărârii judecătoreşti definitivă şi irevocabilă se încasează 60% din valoarea creantei, iar restul este trecut pe cheltuieli. Care sunt înregistrările contabile efectuate în această situatie? a. 5121 = 4118 595.200 lei 654 = 4118 396.800 lei

b.

5121

=

4118

595.200 lei 654 = 4118 320.000 lei

491 = 7814 300.000 lei

c.

5121

=

4118

595.200 lei 4428 = 4427 115.200 lei % = 4118 396.800 lei 654 320.000 lei 4428 76.800 lei 491 = 7814 500.000 lei

d.

5121

=

4118

595.200 lei 4428 = 4427 192.000 lei 654 = 4118 396.800 lei 491 = 7814 500.000 lei

e.

5121

=

4118

992.000 lei 491 = 7814 500.000 lei

59. Se primeşte în urma unui contract încheiat cu o bancă, un credit bancar pe termen scurt în sumă de 10.000 lei. Rata dobânzi 10% , perioada 6 luni. Să se înregistreze primirea creditului şi înregistrarea dobânzii aferente. a. 5121 = 162 10.000 lei

666 = 1682 500 lei

b. 5121 = 5191 10.000 lei 666 = 5198 1.000 lei

c.

5121

=

5191

10.000 lei 666 = 5198 500 lei

d.

5121

=

462

10.000 lei 666 = 5198 500 lei

e.

5121

=

167

10.000 lei 666 = 1687 500 lei

60. SC CRAI SA prezintă situatia următoarelor elemente: cumpărări de stocuri 1.000 lei, consum de stocuri 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii plătite 25.000 lei; servicii nefacturate primite de la terti 1.000 lei; amortizări 1.600 lei; stocuri initiale produse finite la cost de productie 100 lei; produse obtinute la cost de productie 5.300 lei; produse vândute la pret de vânzare 6.000 lei; produse încasate la pret de vânzare 6.500 lei; produse vândute la pret de vânzare dar nefacturate 400 lei şi stocuri de produse nevândute la cost de productie 800 lei. Să se determine mărimea profitului contabil, ştiind că se utilizează pentru evidenta stocurilor inventarul permanent. a. 1.800 lei; b. 1.600 lei; c. 1.700 lei; d. 6.200 lei; e. 600 lei.

61. SC RULA SA vinde mărfuri la pret de vânzare cu amănuntul. Situatia în cursul lunii iunie se prezintă astfel: stoc de marfă la 01.06.N evaluat la pret de vânzare, inclusiv TVA 24% 992.000 lei; în cursul lunii s-au efectuat următoarele operatii: cumpărări de mărfuri pe data de 15.06.N, cost de achizitie 5.000.000 lei, TVA 24%; vânzări de mărfuri în cursul lunii, pret de vânzare, inclusiv TVA 24% 3.472.000 lei. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%, în aceste conditii să se determine costul de achizitie al mărfurilor vândute în cursul lunii iunie şi soldul final al contului 371. a. Cost mărfuri vândute Sold final 371

3.472.000 lei 9.672.000 lei

b. Cost mărfuri vândute Sold final 371 800.000 lei 6.200.000 lei

c. Cost mărfuri vândute Sold final 371 2.000.000 lei 9.672.000 lei

d. Cost mărfuri vândute Sold final 371 2.000.000 lei 6.200.000 lei

e. Cost mărfuri vândute Sold final 371 2.800.000 lei 992.000 lei

62. SC ILI SA răscumpără de la bursă obligatiunile proprii, în număr de 8.000 buc, având pretul de rambursare de 210 lei/buc şi pretul de răscumpărare de 200 lei/buc. Cum se înregistrează răscumpărarea şi anularea obligatiunilor ? a. 505 = 5121 1.600.000 lei 161 = % 1.680.000 lei 505 1.600.000 lei 764(768) 80.000 lei

b. 505 = 5121 1.680.000 lei % = 505 1.680.000 lei 161 1.600.000 lei 664 80.000 lei

c.

161

=

%

1.680.000 lei 505 1.600.000 lei 764 80.000 lei

d.

505

=

5121

1.680.000 lei 161 = 505 1.680.000 lei

e. 161 = 5121 1.680.000 lei

63. O societate comercială client, înregistrează 100 buc ambalaje de transport, refolosibile, a 200 lei/buc, facturate de furnizor, TVA 24%. Din ambalajele primite, restituie 90 buc, iar 10 buc, le retine pentru nevoi proprii, comunicând această situatie furnizorului.

Care sunt înregistrările contabile efectuate de client ? a. 409 = 401 20.000 lei 401 = 409 18.000 lei 381 = 409 2.000 lei 4426 = 401 480 lei

b.

%

=

401

2.480 lei 381 2.000 lei 4426 480 lei

c.

%

=

409

2.480 lei 381 2.000 lei 4426 480 lei

d.

409

=

401


e.

419

=

401


64. SC DODAC SA vinde o imobilizare corporală în următoarele conditii: pret de vânzare fără TVA 5.000 lei, valoarea de intrare 1.800 lei, amortizarea cumulată 1.000 lei, ajustarea pentru depreciere constituit 100 lei. La nivelul contului de profit şi pierdere va apărea: a. rezultat extraordinar pozitiv 4.600 lei; b. rezultatul exercitiului dup ă impozitare 4.200 lei; c. rezultatul din exploatare pozitiv 4.300 lei; d. rezultatul financiar 100 lei; e. rezultatul curent 4.100 lei.

65. Dispuneti de următoarele date privind stocurile de materii prime : pret de cumpărare la intrare 9.000 lei; cheltuielile de achizitie accesorii (cheltuieli de transport, manipulare, depozitare etc.) 2.000 lei; ajustări pentru depreciere contabilizate la închiderea exercitiului N 1.000 lei. La sfârşitul exercitiului N+ 1, valoarea de inventar a acestor stocuri de materii prime este de 9.000 lei. Cum şi cu ce sumă vor fi influentate ajustările pentru deprecierea materiilor prime existente ? a. creşterea ajustărilor cu 2.000 lei ; b. scăderea ajustărilor cu 1.000 lei ; c. creşterea ajustărilor cu 1.000 lei ; d. scăderea ajustărilor cu 2.000 lei ; e. valoarea ajustărilor nu se modifică.

66. O societate comerciala a realizat venituri din orice sursa în sumă de 10.000 lei cu cheltuieli aferente de 5.000 lei, dintre care cheltuieli cu impozitul pe profit în suma de 1.000 lei. Veniturile din dividende sunt de 2.000 lei iar capitalul social subscris varsat de 500 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile constituirii rezervei legale ştiind că, cota impozitului pe profit este de 16%, profit repartizabil la rezerva legală 5% din profitul contabil. a. 246,00 lei; b. 426,80 lei; c. 624,00 lei; d. 800,00 lei; e. 608,00 lei.

67.

In capitalul social aferent unei societati comerciale se efectueaza si se inregistreaza urmatoarele modificari: - subscrierea unui aport in natura sub forma unei instalatii tehnice evaluate la 75.000 lei, pentru care

corespund 15.000 de actiuni noi la valoarea unitara de 5 lei; - primirea aportului in natura subscris anterior; - majorarea capitalului social prin incorporarea altor rezerve, emitandu-se 2.000 de actiuni noi cu o

valoare unitara de 5 lei; - diminuarea capitalului social cu 10% în vederea acoperirii unei pierderi de 4.000 lei ce provine din

exercitiul N-2, cunoscand ca unitatea dispune de un capital social divizat in 7.000 de actiuni cu o valoare nominalã unitara de 5 lei.

Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii? a. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:

456 = 1011 75.000 lei - realizarea aportului:

2131 = 456 75.000 lei si transferul capitalului:

1011

=

1012

75.000 lei - incorporarea altor rezerve in capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei:

1068 = 1012 10.000 lei

b. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1011 75.000 lei

- realizarea aportului: 2131 = 456 75.000 lei

si transferul capitalului: 1011 = 1012 75.000 lei

- incorporarea altor rezerve în capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 1068 = 1011 10.000 lei

- diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei:

1011 = 117 3.500 lei

c. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1011 75.000 lei


si transferul capitalului: 1011

=

1012

75.000 lei - incorporarea altor rezerve în capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei:

1068 = 1012 10.000 lei - diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000

lei x 10% = 3.500 lei: 1011 = 117 4.000 lei

d. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1011 75.000 lei


si transferul capitalului: 1011

=

1012

75.000 lei



1012 = 117 3.500 lei

e. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1012 75.000 lei




1012 = 117 3.500 lei

68.

SC ALFA SA achizitioneaza un echipament tehnologic in valoare de 200.000 lei, TVA 24%, achitarea furnizorului fiind efectuata dintr-un credit bancar contractat pe 2 ani, rata dobanzii 25% pe an, dobanda fiind achitata lunar. Contabilizati operatiile legate de achizitie, plata furnizorului, obtinerea creditului, plata dobanzii si rambursarea la scadenta. a. 1. Achizitia echipamentulu: % = 401 248.000 lei

2131 200.000 lei 4426 48.000 lei

2. Primire credit: 5121 = 1621 248.000 lei 3. Plata dobanzii lunar: 667 = 5121 5.167 lei

8.000 lei x 25% x 1/12 = 5.167 lei 4. Rambursarea creditului: 1621 = 5121 248.000 lei

b. 1. Achizitia echipamentulu: % = 404 248.000 lei 2131 200.000 lei 4427 48.000 lei 2. Pr imire credit: 5121 = 161 248.000 lei 3. Plata dobanzii lunar : 667 = 5121 5.167 lei


c. 1. Achizitia echipamentulu: % = 404 248.000 lei 2131 200.000 lei 4426 48.000 lei 2. Pr imire credit: 5121 = 1621 248.000 lei 3. Plata dobanzii lunar : 666 = 5121 5.167 lei


d. 1. Achizitia echipamentulu: % = 401 248.000 lei 2131 200.000 lei 4426 48.000 lei 2. Pr imire credit: 5121 = 1621 248.000 lei 3. Plata dobanzii lunar : 666 = 5121 62.000 lei

248.000 lei x 25% = 62.000 lei 4. Rambursarea creditului: 1621 = 5121 248.000 lei

e. 1. Achizitia echipamentulu: % = 401 248.000 lei 2133 200.000 lei 4426 48.000 lei 2. Pr imire credit: 5121 = 1621 248.000 lei 3. Plata dobanzii lunar : 667 = 5121 62.000 lei

248.000 lei x 25% = 62.000 lei 4. Rambursarea creditului: 1621 = 5121 248.000 lei

69. Societatea X aduce ca aport in natura la capitalul societatii Y un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare în contabilitate este de 10.000 lei, iar amortizarea cumulata este de 2.000 lei. In schimbul acestui mijloc de transport societatea Y emite 8.000 actiuni cu valoarea nominalã de l leu/actiune. Valoarea de emisiune este egala cu valoarea nominala.

Sa se inregistreze aceste operatii in contabilitatea societatii Y. a. - majorarea capitalului social prin aport in natura:

456 = 1012 8.000 lei - primirea aportului:

213 = 456 8.000 lei si cocomitent:

1012 = 1011 8.000 lei

b. - majorarea capitalului social prin aport in natura: 456 = 1011 8.000 lei

- primirea aportului: 213 = 456 8.000 lei

si cocomitent: 1011

=

1012

8.000 lei

c. - majorarea capitalului social prin aport in natura: 456 = 1011 10.000 lei


si cocomitent: 1011

=

1012

10.000 lei

d. - majorarea capitalului social prin aport in natura: 456 = 1011 2.000 lei


si cocomitent: 1011

=

1012

2.000 lei

e. - majorarea capitalului social prin aport in natura: 456 = 1011 8.000 lei


si cocomitent: 213 = 456 8.000 lei

70. Aratati cum se vor inregistra urmatoarele operatii referitoare la actiunile emise anterior de o unitate: - rascumpararea a 1.000 de actiuni la pretul unitar de 5,2 lei si valoarea nominala aferenta de 5 lei, cu decontare ulterioara; - anularea a jumatate din actiunile rascumparate; - vanzarea a 200 de actiuni catre un tert, la pretul de 5,3 lei/actiune, cu decontare prin virament; - vanzarea a 300 de actiuni catre angajatii unitătii, la pretul de 5 lei/actiune, cu incasare imediată in numerar. a. - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5 lei = 5.000 lei:

109 = 462 5.000 lei - anularea actiunilor:

1012 = 109 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei) - vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament:

5121 = % 1.060 lei (200 actiuni x 5,3 lei) 109 1.040 lei (200 actiuni x 5,2 lei) 141 20 lei

- vanzarea a 300 de actiuni cu incasare in numerar: % = 109 1.560 lei (300 actiuni x 5,2 lei)

5311 1.500 lei (300 actiuni x 5 lei) 149 60 lei

b. - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5,2 lei = 5.200 lei: 109 = 462 5.200 lei

- anularea actiunilor: % = 109 2.600 lei (500 actiuni x 5,2 lei)


- vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = % 1.060 lei (200 actiuni x 5,3 lei) 109 1.040 lei (200 actiuni x 5,2 lei) 141 20 lei

c. - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5,2 lei = 5.200 lei: 109 = 462 5.200 lei






d. - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5,2 lei = 5.200 lei: 505 = 462 5.200 lei






e. - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5 lei = 5.000 lei: 109 = 462 5.000 lei

- anularea actiunilor: 1012 = 109 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei)

- vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = 109 1.000 lei (200 actiuni x 5 lei)

- vanzarea a 300 de actiuni cu incasare in numerar: 5311 = 109 1.500 lei (300 actiuni x 5 lei)

Date post:	03-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINAN ŢE, RÂMNICU … · c. functia de legatura intre cont si...

Documents