Capitolul IVPrelucrarea foilor de calcul automate cu MS Excel

Facilitati de baza ale sistemului ExcelRealizat de celebra firma de produse program Microsoft si integrat în grupul de produse destinate biroticii Microsoft Office, Excel este cel mai raspândit si mai eficient sistem de calcul tabelar. El permite:

pastrarea datelor sub forma de tabele, deci într-o forma simplu de proiectat si utilizat; prelucrarea datelor; efectuare de calcule folosind formule; operatii de cautari, introduceri, eliminari, ordonari de informatii - (operatii specifice

bazelor de date); raportarea rezultatelor în forme sugestive si diverse: diagrame, harti, obiecte grafice.

Compatibilitatea sa cu celelalte programe utilitare de prelucrare a documentelor, bazelor de date (si chiar cu un mediu de programare) face accesibile si câteva tehnici de lucru mai avansate, cum ar fi:

crearea si manipularea obiectelor din diverse aplicatii (OLE - Object Linking and Embedding);

interfata cu alte sisteme de gestiune a bazelor de date (ODBC - Open Database Connectivity), adica posibilitatea introducerii în Excel a unor fisiere create de alte SGBD (import) si a crearii de fisiere baze de date în formatul specific altor SGBD (export) (dBase, FoxPro, Microsoft Access, Oracle);

posibilitatea introducerii de module de program Visual Basic în aplicatiile Excel; posibilitatea crearii de macro-comenzi într-un limbaj specific, care sa contina anumite

succesiuni de operatii (aceasta facilitate a fost introdusa în Excel 4.0). Excel a cunoscut mai multe versiuni, îmbunatatite succesiv, ultima dintre ele fiind versiunea 2000, reproiectata pentru sistemul de operare Windows 2000.Excel are directii de utilizare foarte variate:

birotica; realizarea profesionala a documentelor; gestiunea bazelor de date; aplicatii în domeniul financiar, contabil si management; servicii de prognoza, analiza statistica; proiectare inginereasca; aplicatii complexe.

În continuare, vom considera ca referinta versiunea 7 sistemului Excel continuta în pachetul Microsoft Office '97.

Fereastra aplicatiei ExcelLa intrarea în sistemul Excel, pe ecran apare fereastra din figura nr.1, ale carei principale elemente sunt:

1. meniul cu optiunile disponibile; 2. barele de instrumente cu butoane pentru executia directa a unor comenzi (fara a intra în

meniuri si submeniuri);

66

3. bara pentru introducerea de formule; 4. zona pentru introducerea informatiilor într-un element din tabel (celula); 5. fereastra documentului care contine zona de lucru.

Figura nr.1 - Elementele ferestrei ExcelDescrierea facilitatilor sistemului Excel se va structura pe urmatoarele teme: documente Excel, celule si domenii, inclusiv facilitatile de editare si formatare, operatii specifice bazelor de date, reprezentari grafice si facilitati avansate.

Documentele ExcelPentru a numi un document Excel, cuvântul englez "workbook" s-a tradus în mai multe variante: mapa de lucru, dosar, registru. Vom folosi în continuare denumirea de mapa de lucru. Aceasta poate contine mai multe foi de lucru (în engleza, worksheet), care au forma unor tabele. Documentele Excel se folosesc pentru memorarea si prelucrarea datelor.O mapa contine implicit 3 foi de lucru, dar acest numar se poate schimba. Numele foilor apare în partea de jos a ecranului; initial, acestea sunt Sheet1, ...., Sheet3 (a se vedea figura nr.1) dar se pot schimba. În mod obisnuit, foile dintr-o mapa au caracteristici comune si nume sugestive.Principalele tipuri de foi ale unui document Excel sunt: foi de lucru, care contin date si calcule, eventual grafice si foi pentru diagrame (reprezentari grafice ale datelor). Foile mai pot contine module Visual Basic, ferestre de dialog si macro-comenzi (provenite din Excel 4.0).Un document Excel este memorat într-un fisier care are extensia .XLS. Alte tipuri de fisiere folosite de catre sistemul Excel au extensiile: .XLT-sabloane, .XLA - macro-uri auxiliare, .XLB - bare de instrumente definite de utilizator, .XLG formate pentru diagrame definite de utilizator.Sabloanele Excel se utilizeaza similar cu cele Word, dar au ca obiectiv principal realizarea unor calcule specifice (în acest sens, se ofera câteva sabloane predefinite dedicate sferei afacerilor pentru firmele mici).Operatii cu mape de lucruPrincipalele operatii cu mape în Excel se realizeaza prin intermediul optiunilor meniului File (a se vedea figura nr.2) si sunt urmatoarele:

deschiderea unei mape noi se face cu optiunea File - New (de fapt, la intrarea într-o sesiune de lucru Excel se deschide implicit o mapa noua, numita Book1);

67

deschiderea unei mape existente (introdusa anterior într-un fisier pe disc) File - Open; salvarea unei mape (depunerea continutului într-un fisier, pe disc; altfel, documentul din

memoria interna a calculatorului se va pierde la iesirea din Excel); cu caracteristici noi File - Save As (de exemplu, se pot schimba numele si localizarea

fisierului); cu aceleasi caracteristici File - Save;

închiderea unei mape File - Close; tiparirea la imprimanta File - Print (pentru vizualizarea prealabila a informatiei care

urmeaza a fi tiparita se utilizeaza comanda File - Print Preview) Se observa ca aceste comenzi sunt analoage cu cele din majoritatea produselor soft folosite uzual, inclusiv Microsoft Word.

Figura nr. 2 - Optiunile meniului FileOperatii cu foi de lucru

Pentru a opera cu foi de lucru, se va specifica întâi foaia (sau foile) asupra careia se opereaza - se spune ca se selecteaza foaia / foile - si apoi se va alege actiunea dorita.

1. selectarea unei/unor foi (prezentam operarea cu mouse-ul) o foaie: clic cu mouse-ul pe zona care contine numele foii respective; mai multe foi: tasta CTRL apasata si clic cu mouse-ul pe fiecare dintre foile

respective; mai multe foi alaturate: selectarea primei etichete urmata de mentinerea tastei

SHIFT apasate si de selectarea ultimei etichete; 2. introducerea unei foi într-o mapa - se va utiliza comanda Insert - Worksheet, care permite

inserarea unei noi foi de lucru în mapa curenta înaintea foii de lucru selectate. Acelasi rezultat se poate obtine prin selectarea optiunii Insert din meniul contextual al foii de lucru curente (clic cu butonul drept al mouse-ului pe numele foii), doar ca în acest caz utilizatorul are posibilitatea de a alege între o foaie de lucru simpla (worksheet), una care sa contina un grafic (chart), una care sa contina un macro Excel (MS Excel 4.0 Macro) sau o fereastra de dialog Excel (MS Excel 5.0 Dialog).

3. eliminarea unei/unor foi de lucru - se selecteaza foaia/foile, apoi se utilizeaza comanda Edit - Delete Sheet (sau se alege optiunea Delete din meniul contextual).

68

4. redenumirea unei foi de lucru - se poate realiza prin efectuarea unui dublu clic cu mouse-ul pe numele foii si tastarea noului nume sau prin selectarea optiunii Rename din meniul contextual.

5. mutarea unei/unor foi (schimbarea pozitiei în cadrul mapei de lucru curente) - se selecteaza foaia si se deplaseaza cu mouse-ul pâna la pozitia dorita. O alta posibilitate este de a alege optiunea Edit - Move or Copy Sheet sau optiunea Move or Copy din meniul contextual (se poate muta si în alta mapa)

6. copierea unei/unor foi (depunerea într-un al doilea exemplar în pozitia noua) - se selecteaza foaia, se mentine apasata tasta CTRL si se realizeaza deplasarea mouse-ului în noua pozitie. Alternativ, pentru a se putea realiza copierea si în alta mapa, se pot utiliza comenzile prezentate la mutare, activând optiunea Create a Copy.

În concluzie, se poate retine ca cea mai simpla metoda de a executa operatii asupra cu foilor de lucru este folosirea comenzilor din meniul contextual al foilor selectate, meniu care se activeaza printr-un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului, dar exista comenzi analoage si în meniurile pull-down.Observatie.Un tip special de mape îl constituie sabloanele. Daca avem de creat mai multe documente cu o structura asemanatoare si cu informatii comune, în loc sa le introducem sau copiem de mai multe ori, vom crea un document sablon, pe care-l vom putea folosi la crearea celorlalte documente.Sablonul se creeaza ca un document normal dar se salveaza cu tipul Template; fisierul corespunzator va avea extensia XLT. Pentru a putea fi deschise usor cu File - New - General, se recomanda salvarea sabloanelor în directorul implicit "Microsoft Office\Templates".În vederea obtinerii documentului creat pe baza unui sablon, se deschide sablonul, se efectueaza modificarile necesare si se salveaza continutul (ca fisier XLS). Unele versiuni Excel ofera si sabloane automate (în general pentru gestiunea micilor afaceri); acestea se deschid cu File - New, activând pagina Spreadsheet Solutions.Celule si domeniiTipuri de date care se pot introduce în foaia de lucruDatele dintr-o foaie de lucru sunt organizate sub forma unui tabel în care liniile sunt numerotate 1, 2, 3, ... reprezintând antetele de linii iar coloanele A, B, C, ... reprezentând antetele de coloane. Exista 16384 de linii si 256 de coloane (A, ..., Z, AA, ..., AZ, BA, ..., BZ, IA,..., IV).Un element de baza din tabel este intersectia unei linii cu o coloana si se numeste celula. O celula se identifica prin litera coloanei si numarul liniei corespunzatoare, de exemplu A2, B10 etc. O asemenea combinatie se numeste referinta sau adresa celulei.Observatie. De fapt mai exista un sistem alternativ de identificare a celulelor care poate fi ales dintre optiunile sistemului Excel (Tools - Options - General): RiCj, unde i este numarul liniei, iar j - numarul coloanei.O zona dreptunghiulara de celule alaturate (adiacente) se numeste domeniu. El se va identifica printr-o referinta care contine adresele celulelor din coltul stânga sus si coltul dreapta jos din domeniu, separate de ":". De exemplu, domeniul a2:e5 contine 5*4 celule.Într-o celula se pot introduce doua tipuri de informatii:a) valorib) formule (de calcul cu valori)a) Valorile sunt date constante de urmatoarele tipuri:

text (sir de caractere) - succesiune de maximum 255 de caractere tiparibile;

69

numar întreg sau real în format cu parte întreaga si parte fractionara sau în format cu exponent (stiintific), de tipul n.mmmE{+/-}ee. Un numar poate contine urmatoarele caractere speciale: +, - (semn), ( ) pentru un numar negativ, separator de mii, sute de mii, / simbol de fractie, $ simbol monetar, % procent, . punct zecimal, E si e exponent (notatie stiintifica);

data calendaristica si marca de timp/ora. Orice data calendaristica se converteste în data continua, adica un numar reprezentând numar de zile scurs de la o data de referinta (uzual, 1 ianuarie 1900). De exemplu, datei 1 ianuarie 1900 îi corespunde numarul de zile 1, datei 2 ianuarie 1900 - numarul 2 etc.Orice marca de timp se converteste într-o fractie zecimala, care se ataseaza numarului reprezentând data calendaristica.

logic: TRUE, FALSE (rezultate ale unor functii); eroare, daca Excel nu poate evalua o formula.

De exemplu: dorim sa cream un tabel cu candidatii la un concurs de admitere (vezi figura de la Teme propuse). Vom retine: numele si prenumele lor, împreuna cu notele la trei probe de examen. Intentionam sa le calculam media, sa-i ordonam dupa medii si sa reprezentam grafic rezultatele.Coloanele Nume, Prenume vor avea valori sir de caractere sau text iar Nota1, Nota2, Nota3 - numere reale. Întregul domeniu este a3:f24, valorilor de nume le corespunde domeniul a4:a24 etc.b) Formulele sunt expresii compuse din operanzi si operatori. Ele se vor introduce precedate de semnul = sau +.Operanzii sunt constante, referinte la celule sau domenii, nume si functii (predefinite sau definite de catre utilizator).Referintele sunt constructii care permit identificarea celulelor sau grupurilor de celule. În exemplul din figura de la Teme propuse, B5, A10 identifica celule cu valori.O referinta de un asemenea tip se va numi relativa fiindca daca apare într-o formula, la copierea formulei referinta respectiva se va modifica corespunzator pozitiei ei relative fata de noua celula.De exemplu, daca în celula b2 avem formula =sum(a1, c3) si ea se copiaza în celula e3, atunci aici se va modifica automat în =sum(d2, f4).Pentru a fixa pozitia unei coloane sau linii într-o referinta, o prefixam cu caracterul $ în fata coloanei/liniei. Astfel, obtinem referinte absolute (de exemplu: $A$10, $B$5) sau mixte, pentru care numai una din specificatiile de linii sau coloane este absoluta iar cealalta este relativa (de exemplu: $A10, A$10).Exista referinte care pot adresa:

date din alte foi de lucru - denumite referinte 3D. Acestea au forma numefoaie!referinta. De exemplu, Sheet1!$A$2, Sheet2:Sheet5!A5:C8.

date din alte mape de lucru - denumite referinte externe. Acestea specifica numele mapei si al foii (calea de directoare este obligatorie daca fisierul mapei nu se gaseste în directorul curent) în forma 'cale_director[nume_mapa]nume_foaie'!referinta. De exemplu, 'c:\temp\[fisxl.xls]foaia1'!$a$2 sau [ex.xls]adresa!$b$3 (ultimul fisier se afla în directorul curent).

date din alte aplicatii - denumite referinte la distanta. Acestea au forma nume_aplicatie|nume_doc!referinta. Exemplu: Word.Doc.6|'c: \temp\ci12.doc'!adresaleg.

Numele - pot fi definite pentru a identifica celule sau domenii. Se selecteaza cu mouse-ul zona dorita, apoi se alege optiunea Insert - Name - Define si se introduc domeniul si numele dorit.

70

Pentru referirea unui domeniu modificabil care apare în mai multe formule din foaia de lucru, asocierea unui nume este foarte utila. În acest caz, modificarea domeniului se va realiza o singura data, prin redefinirea numelui si nu în toate aparitiile adresei sale din foaia de lucru. În plus, folosirea unor nume sugestive de domenii poate simplifica întelegerea calculelor din foaia de lucru.Functii - exista diferite tipuri de functii predefinite (statistice, matematice, pentru date si ore, pentru baze de date financiare, pentru texte, cautari, logice). Informatii despre fiecare functie putem obtine cu butonul Paste Function (marcat cu simbolul "fx") sau prin utilizarea optiunii Insert - Function. Operatorii - precizeaza operatia / actiunea care se executa asupra operanzilor.În functie de tipurile operanzilor, acestia pot fi:

1. aritmetici: +, -, *, /, ^ (ridicarea la putere), % (simbolul procent dupa o valoare); 2. pentru siruri de caractere: concatenare & (alaturare); 3. relationali - pentru verificarea relatiilor matematice =, <, >, <=, >=, <> (diferit), având ca

rezultat o valoare logica; 4. pentru referinte la celule sau domenii - combina 2 referinte:

caracterul ":" între 2 referinte la celule sau domenii creeaza un domeniu (dupa s-a aratat înainte);

caracterul spatiu între 2 referinte defineste domeniul comun; caracterul virgula (,) între 2 referinte defineste reuniunea celor 2 domenii.

Exemple: sum(d7:e7), sum(a1:b5 b3:c7), sum(a1:b5,b3:c7).Exista o ordine prestabilita în care se evalueaza operatorii, data de un tabel al prioritatii operatorilor. În ordinea descrescatoare a prioritatilor, acesta este: : (domeniu), spatiu (intersectie de domenii), virgula (reuniune de domenii), - (operatorul unar de negativare), % (procent), ^ (ridicare la putere), * si / (înmultire si împartire ca operatori binari cu aceeasi prioritate), + si - (adunarea si scaderea ca operatori binari, cu aceeasi prioritate), $ (concatenare), operatorii relationali.Exemplu: Adaugam la tabelul existent (figura de la  Teme propuse) coloana Media si introducem în celula F2 formula =average(c2, d2, e2) sau =average(c2:e2) sau =(c2+d2+e2)/3 (vezi anexa). Apoi copiem formula; fiindca ea contine referinte relative, în noile pozitii se va modifica corespunzator astfel încât sa se poata calcula mediile tuturor persoanelor din tabel.Cea mai simpla metoda de a calcula celelalte medii consta în selectarea (clic) celulei F2 si copierea formulei în celulele aceleiasi coloane prin deplasarea cu mouse-ul de coltul dreapta jos (handle) al celulei selectate. Aceasta metoda de copiere este cea mai convenabila pentru celule adiacente.Se observa ca specificarile referintelor din formula initiala fiind relative, în celelalte celule referintele se vor ajusta corespunzator astfel încât sa se calculeze mediile notelor de pe fiecare linie.În final, media generala pentru coloana Media se poate calcula selectând coloana si introducând functia Average.Observatie. Pentru calcularea unei sume exista buton special marcat cu simbolul S, si nu este neaparat necesara selectarea domeniului (daca acesta se poate deduce, fiind situat adiacent pe o linie sau coloana), ci se realizeaza o simpla pozitionare în celula situata imediat sub/în dreapta domeniului.În introducerea formulelor, pentru ca acestea sa calculeze corect valorile dorite, se recomanda sa se acorde atentie modului de adresare. În cazul în care, din greseala, în formula dintr-o celula

71

apare însasi adresa celulei, va rezulta un calcul infinit, limitat doar de numarul maxim de iteratii stabilit în optiunile Excel (Tools - Options - Calculation). O asemenea eroare este semnalata de sistem cu mesajul "Circular Reference".Pentru rezolvarea unor probleme de adresare mai complexe, cu lanturi de dependente multiple se pune la dispozitie facilitatea Tools - Auditing. În plus, modificarea valorii unei celule implicate într-un calcul astfel încât sa se obtina un anumit rezultat final într-o celula destinatie se poate realiza folosind optiunea Tools - Goal Seek, specificând valoarea finala dorita si adresa celulei care se doreste modificata (a se vedea figura nr.3).

Figura nr. 3 - Fereastra Goal SeekÎn afara de valoarea sau formula introdusa într-o celula, acesteia i se mai poate atasa un comentariu, care va aparea la deplasarea cursorului mouse-ului deasupra celulei, relevând semnificatia unor date din foaia de lucru. Introducerea comentariului se poate realiza din meniul principal cu Insert - Comment sau din meniul contextual al celulei sau domeniului selectat, cu optiunea Insert Comment. Comentariile se poate edita cu optiunea Edit Comment (din meniul contextual al domeniului selectat sau din meniul Insert) si sterge cu Delete Comment (din meniul contextual).Toate comentariile introduse în foaia de lucru se pot activa (vizualiza) / inactiva folosind optiunea View - Comments, care afiseaza suplimentar o bara de instrumente destinata operarii asupra acestora. În plus, dupa cum se va vedea în paragraful Facilitati de formatare, celulelor li se pot asocia atribute de format.Modificarea datelor din foaia de lucruOdata introduse datele în foaia de lucru, ele pot fi modificate prin operatii de editare.Editarea valorii unei celule se realiza prin:

clic dublu cu mouse-ul pe celula respectiva; selectarea celulei si apoi selectarea barei de formule; apasarea tastei F2.

Dupa ce se realizeaza modificarile dorite, se tasteaza ENTER.Pentru a realiza operatii de editare asupra unor zone din foaia de lucru, se aplica regula de baza de a selecta întâi zona supusa prelucrarii, iar apoi de a specifica actiunea dorita.Selectarea se face prin deplasarea mouse-ului, cu butonul din stânga apasat, peste zona de celule dorita. O linie sau o coloana se mai pot selecta prin actionarea cu mouse-ul a antetului lor. De exemplu, daca se doreste selectarea întregii coloane C, se va efectua un clic cu mouse-ul pe zona care contine litera C din partea superioara a zonei de lucru.Daca se doreste selectarea tuturor celulelor din zona de lucru, se efectueaza un clic cu mouse-ul pe butonul aflat la intersectia antetului de linie cu antetul de coloana (a se vedea figura nr.4).

72

Figura nr. 4 - Selectarea celulelor unei foi de lucruOperatiile de editare posibile sunt descrise în continuare.Mutarea unei zone selectate se poate realiza prin:

efectuarea unui clic cu mouse-ul pe una dintre marginile domeniului, mentinerea butonului mouse-ului apasat si deplasarea în noua pozitie; daca se doreste inserarea între alte date, se va tine tasta SHIFT apasata (implicit se scrie peste datele existente);

utilizarea optiunilor Edit - Cut si Edit - Paste; utilizarea butoanele Cut si Paste din bara de instrumente.

Copierea unei zone selectate se poate realiza prin: efectuarea acelorasi operatii ca si în cazul mutarii, doar ca se mentine tasta CTRL apasata; utilizarea optiunilor Edit - Copy si Edit - Paste; utilizarea butoanele Copy si Paste din bara de instrumente.

Observatie.O facilitate speciala de copiere este oferita prin intermediul optiunii Edit - Paste Special (vezi figura nr.5), care permite selectarea unor elemente ce se doresc copiate din sursa marcata: doar valoarea, formula, formatul, comentariile etc. În plus, în cazul în care sursa este un domeniu, se

aliza operatii speciale la destinatie: transpunerea domeniului sau chiar realizarea unei operatii aritmetice sau matriciale între domeniile sursa si destinatie.

Figura nr. 5 – Fereastra Paste specialStergerea continutului unei zone selectate se realizeaza prin utilizarea optiunii Edit - Clear cu una dintre urmatoarele variante:

All - stergerea întregului continut al zonei; Contents - stergerea valorii sau formulei din zona respectiva; Formats - eliminarea atributele de formatare a zonei; Notes - stergerea comentariilor din zona de celule respectiva.

Observatii:1. Utilizarea comenzii Clear conduce doar la stergerea continutului zonei selectate, fara a se

elimina liniile/coloanele (deci nu se realizeaza operatii de translatare de linii si coloane). 2. Eliminarea continutului unor linii / coloane utilizând xclusiv mouse-ul se mai poate

realiza selectând acea zona, pozitionând mouse-ul pe "handle" si deplasând mouse-ul, cu butonul stâng apasat, în sus pentru coloane, respectiv la stânga pentru linii.

73

Transpunerea liniilor si coloanelor se poate face la o copiere prin intermediul comenzii Paste Special, folosind comutatorul Transpose din fereastra de dialog Paste Special (a se vedea figura nr.5).Inserarea de celule, linii si coloane vide se realizeaza prin intermediul optiunilor Cells, Rows si respectiv Columns din meniul Insert. De exemplu, prin intermediul comenzii Insert - Rows se va insera o linie întreaga înaintea liniei care contine celula curenta (selectata). O alta posibilitate de a insera o linie/coloana vida este de a utiliza meniul contextual al unei linii/coloane selectate.Inserarea simultana a mai multor linii/coloane vide se realizeaza prin selectarea liniilor/coloanelor înaintea carora se vor realiza inserarile, apoi activarea optiunii     Insert - Rows/ Insert - Columns. Se va insera un numar de linii/coloane identic cu cel selectat.Eliminarea unor celule, linii sau coloane:

eliminarea unui domeniu de celule selectat se realizeaza folosind comanda Edit - Delete. În fereastra de dialog care apare se precizeaza directia deplasarii celulelor din jurul domeniului (la stânga sau la dreapta) sau daca este vorba de o linie/coloana întreaga;

eliminarea unor linii/coloane: se selecteaza liniile/coloanele dorite (CTRL + clic pe antetul fiecareia), apoi se alege Edit - Delete sau optiunea similara din meniul contextual.

Observatie.Prin utilizarea comenzii Edit - Delete, elementele specificate se elimina complet, celulele înconjuratoare luându-le locul prin translatie.Identificarea unor celule din cadrul foii de lucru curente dupa anumite criterii (de obicei, un nume sau o referinta de domeniu) se realizeaza prin comanda Edit - Go To si optiunile ferestrei de dialog cu acelasi nume. Celule identificate vor fi automat selectate.Cautare si înlocuire de valori - se selecteaza grupul de foi în care se face cautarea, apoi se utilizeaza comenzile Edit - Find sau Edit - Replace care functioneaza în mod identic cu cele din Word.Facilitati de formatareDaca dorim ca valorile din foaia de lucru sa apara afisate sub o anumita forma sau cu un anumit aspect, putem sa realizam acest lucru folosind facilitatile de formatare oferite de Excel. Formatarea se refera la:

a. modul în care reprezentarea unei valori, dependenta de tipul ei, se reflecta în afisare; b. aspectul sub care se afiseaza pe ecran.

a. Referitor la modul de afisare, de exemplu, un numar poate reprezenta o suma de bani, un procentaj, un numar real, o data calendaristica sau un moment de timp.Pentru reprezentarea valorilor, exista mai multe categorii de formate:

pentru numere: General, Number, Fraction, Scientific (întreg, real, cu exponent); pentru date si ore: Date, Time; pentru sume de bani: Currency, Percentage; pentru coduri postale, numere de telefon etc. definite de utilizator: Custom.

Aceste formate definesc doar valoarea care se afiseaza pe ecran, nu si reprezentarea din memorie. De exemplu, putem afisa un numar cu doua zecimale dar el se va reprezenta în memorie oricum cu 15 zecimale. Pentru o precizie cât mai buna, calculele se fac uzual cu reprezentarea din memorie.b. Aspectul se refera la forma caracterelor, culoarea lor si a fondului, tipul chenarului (forma, dimensiune, culoare).

74

Formatarea se face prin asocierea unor atribute de format atasate celulelor sau chiar caracterelor din celule, atribute care se refera la aspectele descrise mai sus si intra în actiune în momentul afisarii valorilor. Atributele de format pot fi schimbate, inclusiv la nivel de caracter.Asocierea atributelor de format se poate realiza prin utilizarea butoanelor de formatare continute în bara de instrumente Formatting sau a comenzii Format - Cells si a optiunilor ferestrei de dialog asociate acesteia (a se vedea figura nr.6).

Figura nr. 6 - Fereastra de dialog Format CellsO combinatie de atribute de formatare alcatuieste un stil. Utilizatorul îsi poate defini, dupa necesitati, stiluri proprii sau poate folosi câteva stiluri predefinite. Exista de asemenea facilitati de formatare automata (functia AutoFormat, similara cu cea din Word).Teme propuseTema nr. 11. Sa se lanseze în executie tabelatorul Excel si sa deschida o noua mapa de lucru. Sa se redenumeasca foaia de lucru cu numele Sheet1; noua denumire va fi Produse.2. În foaia de lucru cu numele Produse se va introduce, începând cu celula A1, un tabel care sa contina pe linii denumirile a cel putin trei produse ale unei firme imaginare. Coloanele vor reprezenta lunile Ianuarie, Februarie si Martie, iar la intersectia dintre o linie si o coloana a tabelului se va afla numarul de bucati vândute din produsul corespunzator respectivei linii în luna corespunzatoare coloanei. Într-o ultima coloana a tabelului se va mentine pretul unitar pentru fiecare dintre produsele firmei. Pentru formatarea capului de tabel se va folosi fontul Arial Italic de 13 puncte, iar pentru celelalte celule fontul Times New Roman Normal de 14 puncte.3. Sa se calculeze, pentru fiecare produs în parte, sumele obtinute din vânzari pe toate cele trei luni, apoi sa se calculeze încasarile totale ale firmei pe fiecare dintre cele trei luni. Se vor utiliza operatii de copiere a continutului unor celule.4. Sa se mute tabelul creat anterior în zona având celula B3 ca si colt stânga-sus, dupa care sa se salveze mapa de lucru curenta într-un fisier cu numele firma.xls.Tema nr. 21. Sa se lanseze în executie tabelatorul Excel si sa se deschida o noua mapa de lucru. Sa se redenumeasca foaia de lucru cu numele Sheet2; noua denumire va fi Telefon. Aceasta foaie de lucru va fi apoi adusa pe prima pozitie în cadrul mapei curente.2. Sa se creeze, în cadrul foii de lucru Telefon, un tabel Excel care sa simuleze evidentele unei companii de telefoane. Pentru fiecare abonat se vor retine: numele abonatului, numarul de telefon

75

si sumele de plata pe fiecare din lunile anului. Pentru editarea capului de tabel se va utiliza fontul Times New Roman de 13 puncte.3. Pe baza datelor din tabel sa se calculeze, pentru fiecare abonat, o suma lunara medie de plata, precum si suma totala pe care compania o are de încasat de la abonati.4. Sa se copieze capul de tabel într-o alta foaie de lucru a mapei curente, foaie care va primi denumirea Tabel. Sa se salveze mapa de lucru curenta într-un fisier cu numele abonati.xls.Tema nr. 31. Sa se deschida o noua mapa de lucru Excel care sa fie salvata într-un fisier cu numele librar.xls.2. Sa se creeze, în cadrul foii de lucru curente, un tabel Excel care sa descrie vânzarile unei librarii pentru patru titluri. Pentru fiecare titlu se vor retine denumirea cartii, autorul, pretul unitar, intrari (numarul de produse primite), iesiri (cantitate vânduta). Pentru editarea capului de tabel se va utiliza fontul Times New Roman, înclinat si de 12 puncte, iar pentru liniile tabelului se va folosi fontul Arial de 11 puncte. Foaia de lucru va avea numele CARTE.3. Pe baza datelor din tabelul anterior, sa se calculeze stocul existent la fiecare titlu si suma obtinuta din vânzarea fiecarui tip de produs. Sa se determine apoi vânzarile totale.

Figura nr. 7 - Exemplu de foaie de lucruPrelucrarea datelor cu operatii specifice bazelor de dateO baza de date contine un ansamblu de date structurate într-o forma specifica; structura de memorare si organizare a informatiilor faciliteaza gestiunea lor (operatii de memorare, regasire a datelor etc.).Un tabel Excel poate fi privit ca o baza de date pentru care numele de date sau câmpurile sunt numele coloanelor tabelului iar fiecare set de valori pentru aceste nume (înregistrare) se gaseste într-o linie a tabelului. Astfel, un tabel Excel implementeaza în mod natural ceea ce este cunoscut sub numele de model relational de organizare a bazelor de date. În Excel, pentru o structura de acest tip se mai foloseste si denumirea de lista.

76

Operatii cu listeTeme propuseOperatii cu listea) Crearea unei liste se face prin introducere de valori, respectând principiile descrise în subcapitolele anterioare (numele câmpurilor apar ca nume de coloane). Listei astfel construite i se poate asocia un nume cu optiunea Insert - Name - Define.b) Actualizarea listei - presupune operatii de modificare a valorilor, adaugare si eliminare de înregistrari din lista. Aceste operatii se realizeaza foarte usor folosind formularele de date. Un astfel de formular se poate crea prin selectarea comenzii Data - Form în timp ce cursorul este pozitionat în cadrul tabelului de date. Fereastra formularului permite modificarea valorilor prin operatii uzuale de editare, adaugarea unei înregistrari (New), eliminarea înregistrarii curente (Delete) (a se vedea figura nr.8).Dupa efectuarea acestor operatii, modificarile corespunzatoare apar si în foaia de lucru.

Figura nr.8 - Exemplu de formular pentru datec) Cautarea înregistrarii care îndeplineste anumite proprietati se poate face folosind tot formularul de date: Data - Form. Butonul Criteria permite specificarea valorilor cautate, care se vor introduce într-o fereastra de tip înregistrare. Se va realiza pozitionarea pe înregistrarea (înregistrarile) care îndeplinesc conditiile specificate. În cazul mai multor înregistrari, se va putea trece de la una la alta.De exemplu, în lista din figura de la Teme propuse se poate cauta o anumita persoana sau sau toate persoanele cu proprietatea "Media >9".d) Sortarea înregistrarilor dintr-o lista este operatia de rearanjare a înregistrarilor, dupa valorile unuia sau mai multor câmpuri, numite chei, în ordine alfabetica, numerica sau cronologica (crescatoare sau descrescatoare).Sortarea se realizeaza folosind comanda Data - Sort. În fereastra care se deschide se specifica cheile de sortare (a se vedea figura nr.9). Primul câmp dupa care se face ordonarea se numeste cheie principala. Daca exista mai multe înregistrari care au aceeasi valoare pentru aceasta cheie, putem specifica alta cheie de ordonare (secundara). Astfel, în Excel, la o operatie de sortare se pot specifica maximum trei chei de sortare.

77

Figura nr. 9 - Fereastra de dialog SortPentru fiecare cheie se poate opta între sortare crescatoare sau descrescatoare (Ascending/Descending).Observatie.Cu o tehnica mai deosebita, utilizatorul îsi poate defini ordini în liste speciale care contin anumite valori (de exemplu: zilele saptamânii, lunile anului) folosind Tools - Options - Custom List - List Entries.e) Selectarea înregistrarilor care îndeplinesc anumite proprietati (filtrare).Sa presupunem, de exemplu, ca dorim ca toate persoanele retinute în foaia de lucru din figura de la Teme propuse si care au media mai mare decât 9 (Media > 9) sa fie afisate separat în foaia curenta de lucru.Aceast tip de prelucrare a informatiilor se realizeaza prin intermediul comenzii Data - Filter. Exista doua posibilitati de obtinere a rezultatelor dorite:1) cu AutoFilter - specificam pentru fiecare câmp valoarea dorita sau o proprietate (fiecarui câmp i se ataseaza o lista de forma: All, Custom, lista de valori). În exemplul nostru, pentru toate câmpurile specificam All în afara de câmpul Media, unde specificam cu Custom conditia >9 (greater than 9).2) cu Advanced Filter - se pot introduce domenii de selectare mai complexe. Se va cere:

domeniul listei din care se face selectia (List range); domeniul de criterii (Criteria range). Într-un domeniu de criterii câmpurile pentru care se

specifica conditiile se depun ca si cap de tabel (vezi figura nr.11). Între conditiile din acelasi rând se aplica operatorul logic Si iar între conditiile din rânduri diferite - operatorul logic Sau.

eventual domeniul destinatie sau coltul sau stânga sus, daca nu se doreste ca selectia sa se realizeze în pozitia curenta (Copy to - a se vedea figura nr.10).

78

Figura nr. 10 - Ferestra de dialog Advanced FilterExemplul 1Folosim exemplul din figura de la Teme propuse. Sa presupunem ca dorim sa copiem toate înregistrarile studentilor care au media cuprinsa în intervalul [8.5, 9.5] în foaia de lucru curenta, începând cu celula I30. Câmpurile ferestrei de dialog Advanced Filter se vor completa dupa cum urmeaza: List range va contine întreaga lista ($A$3:$F$24), Criteria range va contine celulele criteriului de selectie ($H$19:$I$20) - vezi figura nr.11, iar Copy to va contine locatia unde se va realiza copierea ($I$30).

Figura nr.11 - Exemplu de domeniu de criteriiObservatie.Daca se doreste reafisarea tuturor înregistrarilor din lista, se alege optiunea Data - Filter - Show All.f) Rezumarea datelorÎn fiecare grup de înregistrari care au aceeasi valoare pentru un câmp dat, asupra valorilor unor câmpuri specificate se pot aplica diverse functii de sinteza (medie, numarare, implicit suma). Astfel, se pot realiza simplu totaluri si subtotaluri. În locul functiei suma, se pot specifica si alte functii: numar de elemente (Count), medie (Avg), maxim (Max), minim (Min) etc. Operatia se poate repeta pentru valorile altui câmp; astfel se va obtine un rezumat al listei initiale.Anterior, înregistrarile trebuie sortate dupa câmpul/câmpurile ale carui/caror grupe de valori egale se urmaresc.Daca se doreste sa se realizeze calcule asupra unei liste folosind un domeniu de conditii (adica sa se prelucreze doar liniile care îndeplinesc acele conditii), se vor utiliza functiile specifice bazelor de date: DSUM (suma pentru o baza de date), DAVERAGE (medie pentru o baza de date), DCOUNT (numarare pe o baza de date) etc. Aceste functii sunt caracterizate de trei parametri: domeniul bazei de date, câmpul pe care se face calculul si domeniul de criterii care selecteaza liniile implicate în calcul.În exemplul din figura nr.7 se calculeaza numarul de note cuprinse în fiecare din intervalele: [0.5, 1.5), [1.5, 2.5), [2.5, 3.5), ...., [8.5, 9.5), [9.5, 10]. În acest scop se utilizeaza functia DCOUNT specificând pe rând: domeniul asupra caruia se aplica functia, câmpul dupa care se realizeaza numararea, precum si domeniul de criterii care contine conditia de îndeplinit pentru înregistrarile asupra carora se aplica operatia.g) Tabele de sinteza

79

Tabelele de sinteza sau tabelele pivot (Pivot Table) realizeaza sintetizarea datelor dintr-o baza de date Excel din mai multe perspective. Utilizatorul poate alege câmpurile care sa constituie titluri de pagina, de linie sau de coloana, sau câmpuri care sa fie utilizate în realizarea unor calcule.Vom explica utilizarea tabelelor pivot pe un exemplu concret. Sa presupunem ca avem baza de date Studenti care contine înregistrarile din figura nr.12 si ca dorim sa aflam câti studenti din fiecare grupa sunt deja memorati în baza de date.

Figura nr. 12 - Baza de date StudentiSe vor efectua urmatorii pasi:

se lanseaza în executie comanda Pivot Table din meniul Data; în fereastra de dialog deschisa (Step 1 of 4), se alege optiunea Microsoft Excel List or

Database si se va actiona butonul Next; în fereastra de dialog deschisa (Step 2 of 4), câmpul Range se completeaza cu seria de

celule care contin datele ce vor fi analizate (în cazul nostru, seria este A1:D12) si actioneaza butonul Next;

în fereastra de dialog deschisa (Step 3 of 4), se gliseaza butonul Grupa în câmpul DATA. Se va afisa Sum of GRUPA (functia care realizeaza însumarea datelor din coloana GRUPA);

deoarece nu dorim însumarea datelor din coloana GRUPA, vom realiza un dublu clic cu mouse-ul pe butonul Sum of GRUPA din câmpul DATA. Se afiseaza o noua fereastra de dialog care permite alegerea functiei Excel dorite (în acest caz - Count pentru numarare);

dupa apasarea butonului OK si închiderea ultimei ferestre de dialog, în câmpul DATA va fi afisat butonul Count of GRUPA;

se gliseaza butonul GRUPA în câmpul ROW (linie) pentru a utiliza aceasta denumire ca titlu de linie. Deasupra câmpului ROW se va afisa butonul GRUPA (figura nr.13);

se actioneaza butonul Next pentru a trece la urmatorul pas;

80

Figura nr.13 - Construirea tabelului pivot în fereastra de dialog nou deschisa (Step 4 of 4), câmpul Pivot Table Starting Cell se

completeaza cu adresa celulei la care va începe afisarea tabelului pivot (F1) în cadrul foii de calcul, iar câmpul Pivot Table Name va contine numele tabelului pivot;

dupa actionarea butonului Finish, foaia de calcul va aspectul din figura nr.14.

Figura nr. 14 - Aspectul final al foii de calcul

Teme propuse1. Sa se lanseze în executie tabelatorul Excel si sa se completeze celulele primei linii cu titlurile de coloane din figura nr.12. Foaia de lucru va purta numele Studenti, iar fisierul creat se va numi Stud.xls.2. Sa se introduca datele din figura nr.12 în tabelul nou creat, prin intermediul unui formular de date (Form), apoi sa se sorteze crescator dupa numarul matricol înregistrarile din baza de date creata.3. Sa se adauge o noua coloana care sa contina media studentului pe ultimul semestru. Se vor completa celule respectivei coloane, dupa care se va calcula media generala a studentilor cu medii mai mari decât 8.4. Sa se calculeze, folosind un tabel de sinteza, numarul studentilor din fiecare an de studiu. Sa se rezolve aceeasi problema cu functia DCount.

81

Figura nr.12Reprezentari graficeSistemul Excel permite crearea de diagrame care sa reprezinte grafic datele dintr-o foaie de lucru. Folosind aceste reprezentari grafice se usureaza întelegerea unor fenomene si uneori se pot evidentia tendinte de evolutie.Excel pune la dispozitie 14 tipuri de diagrame, din care 8 sunt bidimensionale (2D) iar 6 sunt tridimensionale (3D). În plus, fiecare tip are o serie de subtipuri sau formate din care se poate alege cel dorit.Crearea diagramelorO diagrama se poate introduce:

a. direct în foaia de lucru (se numeste diagrama fixata) - se creeaza cel mai simplu cu butonul Chart Wizard;

b. într-o foaie de lucru noua (care se va insera înaintea celei curente) - se creeaza cu Insert - Chart - As New Sheet.

Pentru crearea unei diagrame, parametrii necesari se precizeaza în cinci ferestre de dialog gestionate de asistentul Chart Wizard. În cei cinci pasi se specifica:

1. zona de date; 2. tipul dorit de diagrama; 3. subtipul de diagrama; 4. modul de alegere a datelor (pe linii, coloane); 5. legenda, titlurile pentru diagrama si axe.

La sfârsit, se alege butonul Finish. De la un pas se poate reveni la anteriorul cu Back, iar la urmatorul se poate trece cu Next. Finish declanseaza crearea graficului iar Cancel anuleaza procesul. Pentru diagramele fixate, la început se va delimita zona în care va aparea diagrama.Diagramele folosesc reprezentari grafice prin puncte, linii, suprafete, coloane (2D), bare (3D), sectoare de cerc sau alte simboluri.Într-o diagrama 2D, axa X se numeste axa categoriilor iar axa Y este axa valorilor. În cazul în care diagrama reprezinta un tabel de valori în care liniile si coloanele au etichete (si nu o simpla succesiune de valori), vom putea opta între considerarea categoriilor ca linii sau coloane ale tabelului. Daca categoriile sunt linii, atunci elementele de pe coloane vor fi numite serii si vor

82

aparea în legenda. Numele lor vor fi selectate din prima linie a domeniului. Daca categoriile sunt coloane, elementele de pe linii vor fi numite serii si vor aparea în legenda; numele lor vor fi selectate din prima coloana a domeniului.Pentru o diagrama 3D, axa X va fi axa categoriilor, axa Y - a seriilor iar axa verticala Z - a valorilor.Tipuri de diagrameTipul de diagrama dorit se alege în functie de aspectele pe care dorim sa le evidentiem prin reprezentarea grafica: Area, Bar, Column, Line, Pie, Doughnut. Dintre acestea, tipul histograma 2D sau 3D (Column sau Bar - "turn") este foarte des folosit.

Figura nr.15 - Exemple de diagrame de tip Column si BarÎn tabelul de date al graficului din figura nr.15:

daca categoriile sunt linii (si seriile - coloane), antetele de linii sunt: 1st Qtr, 2nd Qtr, 3rd Qtr, 4th Qtr iar antetele de coloane sunt: East, West, North;

daca categoriile sunt coloane (si seriile - linii), antetele de linii sunt: East, West, North iar antetele de coloane sunt: 1st Qtr, 2nd Qtr, 3rd Qtr, 4th Qtr.

83

Pentru exemplul din figura nr.7, s-a ales un grafic de tip functie. Valorile de pe abscise nu s-au mai specificat în domeniu fiindca s-au

folosit valorile implicite (0,...,10). Figura nr. 7Operatii cu diagrameChiar si dupa crearea unei diagrame, asupra acesteia se pot realiza numeroase operatii: selectare (clic), mutare (deplasare cu mouse-ul), redimensionare (deplasarea marginilor), eliminare (tasta Delete), activare/editare (clic dublu). În plus, orice element al unei diagrame poate fi selectat cu clic pe elementul respectiv si ulterior modificat (uzual, se folosesc optiunile din meniul sau contextual).Diagrama poate fi actualizata prin modificarea elementelor ei. Se pot specifica optiuni de formatare sau chiar se pot schimba modul de interpretare a datelor, tipul si forma diagramei.La o diagrama se pot adauga serii sau categorii noi de date prin deplasarea lor în zona diagramei (se mai pot utiliza optiunile din meniul sau contextual).Aspectul fiecarui element dintr-o diagrama se poate modifica prin operatii de formatare (schimbarea dimensiunii sau formei caracterelor, schimbarea culorilor, dimensiunii si formei liniilor, orientarii textelor etc.).De asemenea, se pot combina doua reprezentari într-o diagrama (diagrame combinate).Cu butoanele din bara Drawing Toolbar, analoaga celei din Word, se pot desena obiecte grafice care ulterior se pot prelucra cu facilitatile cunoscute din Word.Teme propuse

84

1. Sa se deschida documentul Excel cu numele Stud.xls (creat în cadrul paragrafului Teme propuse) si sa se selecteze foaia de lucru Studenti.2. Sa se calculeze numarul de studenti din fiecare grupa si sa se reprezinte, pe un grafic de tip placinta (Pie), ponderea în procente a fiecarei grupe în numarul total de studenti.

3. Sa se calculeze numarul de medii cuprinse în fiecare din intervalele [5,6), [6,7), [7,8), [8,9), [9,10), respectiv numarul de medii de 10 si sa se reprezinte pe un grafic de tip Line repartitia notelor (similar cu graficul din figura nr.7).

85

ADENDAMIC DICŢIONAR DE CALCULATOARE

ActiveVRML (Active Virtual Reality Modeling Language) - limbaj de modelare a realităţii virtuale, lansat de Microsoft. Este o tehnologie nouă, destinată promovării serviciilor multimedia 3-D pe Internet. Limbajul suportă animaţii de imagini 2-D, geometrice 3-D, audio, interacţiuni cu mouse-ul şi joystick-ul.

AI (Artificial Intelligence) - inteligentă artificială; ramură a ştiinţei computerelor (computer science), care se ocupă cu emularea de către computere a acelor aspecte ale inteligentei precum: recunoaşterea vorbirii, deducţia, răspunsul creativ, abilitatea de a învăţa din experienţe trecute şi abilitatea de a face deducţii rezonabile din informaţii incomplete. AI este o arenă foarte complexă cu două mari zone de activitate: înţelegerea modului de gândire a fiinţelor vii şi găsirea de căi pentru reproducerea acestuia de către programele de computere. Unele din aceste sarcini care au fost considerate foarte greu de realizat de către computere, ca jocul de şah, au fost rezolvate relativ uşor. Altele, de exemplu recunoaşterea vorbirii, traducerea unei limbi, s-au dovedit a fi deosebit de dificil de programat. Aplicaţiile practice ale AI sunt multe, de exemplu: şahul computerizat, diagnosticul asistat etc. Aceste aplicatii se numesc sisteme expert şi sunt folosite de medici, ingineri şi alţi profesionişti. AI este un domeniu al informaticii care s-a dezvoltat în ultimii ani sub influenta lingvisticii şi a psihologiei. Scopul inteligentei artificiale îl constituie rezolvarea unor probleme generale legate de inteligenta umană, cum ar fi: prelucrarea vocii umane, crearea sistemelor expert, recunoaşterea formelor etc.

BIOS (Basic Input/Output System) - sistemul de bază de intrare/ ieşire; este un set de rutine care lucrează îndeaproape cu partea de hardware pentru a asigura transferul de informaţie între elementele sistemului: memorie, discuri şi monitor. La computerele IBM şi compatibile, BIOS sau ROM BIOS este înscris în memoria ROM. Deşi critic pentru funcţionarea computerului, BIOS este invizibil pentru cel care utilizează computerul. BIOS este totusi accesibil programatorilor. BIOS-ul reprezintă setul de instrucţiuni pentru sistemul de operare DOS, care asigură serviciile de intrare/ieşire ale acestuia. O parte se găseşte în memoria ROM, iar cealaltă în fişierul ascuns IBMBIO.COM (pentru versiunea PC-DOS) sau IO.SYS (pentru versiunea MS-DOS).

BITMAP (BIT-MAP) - se poate traduce direct prin hartă de biţi (puncte). O astfel de imagine este o reprezentare grafică sau text sub forma unor puncte elementare repartizate pe o grilă de dimensiuni limitate. Un document de acest tip este deformat prin dilatare la orice scară şi este, de regulă, un mare consumator de spaţiu. Avantajele acestui tip de imagine constau în procesul de retuşare şi adaptare la perifericele de ieşire, precum imprimantele şi ecranele.

CAE (Computer-Aided Education) - educaţie asistată de calculator.

CAPS (CAPital letterS) - majusculă, literă mare.

CASE (Computer Aided Software Engineering) - dezvoltare de software cu ajutorul calculatorului. Practic, este vorba despre aşa numitele instrumente CASE (case-tools) care permit crearea, actualizarea, modificarea, dezvoltarea şi întreţinerea software-ului. În acest context se au

86

în vedere următoarele aspecte: metodologii de proiectare orientată obiect, asigurarea legăturilor funcţionale între componente distincte, generare de cod, asigurarea posibilităţilor de utilizare multiplă (workgroups),  imprimarea diagramelor de dimensiuni mari etc.

CD-ROM (Compact Disk-Read Only Memory) - formă de stocare caracterizată de o mare capacitate (cam 600 MB) şi folosită cu mijloace laser-optice în loc de citire magnetică. Când este vorba de un drive, atunci avem de-a face cu un dispozitiv de stocare cu disc care foloseşte tehnologia compact-disk-ului. Suport de date apărut în 1987 şi care serveşte la difuzarea de informaţii având o capacitate foarte mare de stocare.

DDE (Dynamic Data Exchange) - sistem de transfer de fişiere integrat în Windows, care facilitează elaborarea de documente complexe prin utilizarea mai multor aplicaţii software. DDE permite schimbul dinamic de date între două aplicaţii: una numită client, care generează comenzi şi alta numită server. Astfel, într-un document pot fi incluse desene sau grafice care provin dintr-o altă aplicaţie. Sunt păstrate numai informaţiile referitoare la aplicaţie şi sursa datelor.

DLL (Dynamic Link Libraries) - biblioteci de legături dinamice, utilizate pentru gestionarea memoriei Windows. Poate fi întâlnit deseori ca nume de extensie ale unor fişiere în Windows.

DMA (Direct Memory Access) - acces direct la memorie; accesul memoriei care nu implică microprocesorul; acces folosit des pentru transferul de date direct între memorie şi un dispozitiv periferic “inteligent” cum ar fi disk drive-ul. Procedeu prin care dispozitivul periferic transmite direct datele în memoria principală. Acest mod de acces la memoria principală se deosebeşte de modul obişnuit de acces, care se efectuează întotdeauna prin unitatea centrală. Datorită accesului direct la memorie, unitatea centrală este liberă şi totodată are posibilitatea de a efectua operaţii. Pentru transmiterea datelor în acest mod se foloseşte o magistrală de date specială numită canal DMA şi un procesor special numit DMA controller.

DOS (Disk Operating System) - termen generic care descrie un sistem  de operare ce este încărcat de pe disc atunci când sistemul este pornit sau reboot-at. Sistem de operare a cărui primă versiune a apărut în 1981, fiind proiectat pentru calculatoarele personale IBM şi pentru cele compatibile lor, având funcţia de comunicare între unitatea de disc şi calculator şi invers. În scurt timp a devenit sistemul de operare standard pentru calculatoarele PC compatibile, iar funcţia lui nu a fost numai de a asigura comunicarea cu discul, ci cu întreg hard-ul calculatorului. La ora actuală se găsesc pe piaţă mai multe versiuni ale sistemului de operare pentru calculatoarele PC compatibile: MS-DOS (Microsoft), DR-DOS (Digital Research) şi PC-DOS (IBM).

E-MAIL (Electronic-MAIL) - se traduce prin poştă electronică. Transmisia de mesaje într-o reţea de comunicaţie, computer la computer, este o versiune de serviciu poştal. Folosit în LAN sau în reţele de comunicaţie mai largi, poşta electronică permite operatorilor să trimită şi să primească mesaje - în anumite împrejurări chiar mesaje grafice sau voce - de la/la un singur individ sau de la/la grupuri mai mari. Mesajele trimise sunt stocate în cutii poştale electronice desemnate celor din reţea şi pot fi vizionate, salvate sau şterse de către destinatari. In funcţie de posibilităţile programului de e-mail, operatorii pot să trimită postă, să includă copii “indigo”, să ataşeze fişiere şi să editeze mesajele cu un program editor. La sistemele la care programul de poştă electronică poate să rămână activ în timp ce operatorul lucrează la altceva, acesta poate fi

87

informat că a primit mesaje, pe care le poate vedea imediat sau le poate salva pentru vizionare ulterioară.

EGA (Enhanced Graphics Adapter) - adaptor video EGA reproduce în mod grafic o rezoluţie de 640 de pixeli pe orizontală şi 350 de pixeli pe verticală cu 16 culori, 320x200 cu 16 culori, 640x200 cu 16 culori, iar în mod text 640x350 cu 16 culori, 720x350 cu 4 culori.

FAT (File Allocation Table) - tabel sau listă păstrată de anumite sisteme de operare pentru a urmări statutul diferitelor segmente de spaţiu pe disk folosite la stocare. Fişierele pe un disc sunt stocate, după cum permite spaţiul, în grupuri fixe de bytes (caractere) şi nu de la început la sfârşit, ca un text curat şi continuu. Un singur fişier poate astfel să fie împrăştiat în segmente, pe suprafeţe separate. Un tabel FAT permite sistemului de operare să menţină o hartă a spaţiului de stocare, astfel că poate marca segmente defecte pentru a nu fi utilizate şi poate găsi şi uni piesele ce aparţin unui fişier. În MS-DOS acest tabel este cunoscut şi abreviat ca FAT.

FD (Floppy-Disk) - placă rotundă, plată, din Mylar, impregnată cu oxid feric, o substanţă ruginie conţinând particule capabile să retină câmp magnetic, şi închisă într-o jachetă protectoare de plastic. Datele sunt stocate pe disc de către capul de citire/scriere, care alternează orientarea particulelor magnetice. Orientarea într-o direcţie reprezintă binarul 1; orientarea în direcţia opusă fiind binarul 0. În mod tipic, un disc de 5.25 inch în diametru poate stoca între câteva sute de mii până la peste un milion de bytes de informaţie. Un disc de 3.5 inch este închis într-o jachetă rigidă de plastic şi este numit şi microfloppy disk. Sinonim cu dischetă.

FDD (Floppy-Disk Drive) - unitate pentru dischete; o unitate (de obicei pe partea din faţă a unităţii centrale a sistemului) care poate “citi” sau înregistra informaţie pe dischete.

GDI (Graphical Device Interface) - element al Windows care administrează afişarea şi tipărirea. Preia de la aplicaţiile  software sub Windows comenzile pe care le transmite driverelor plăcii grafice sau imprimantelor. Prin extensie, acest termen desemnează capacitatea unor imprimante, numite “GDI”, de a comunica direct cu Windows fără a fi necesar un driver. De fapt, acestea sunt lipsite de unele module electronice deoarece utilizează resursele PC-ului, care va rezolva o parte din activitate în locul lor. Datorită puterii de calcul a PC-ului creste viteza de imprimare.

GIF (Graphics Interchange Format) - un protocol standard pentru schimbul de imagini raster între diferite calculatoare, fiind introdus în 1987 de inginerii de la CompuServe care se ocupau de grafică.

GUI (Graphical User Interface) - este un format de display care permite operatorului să aleagă comenzi, să vadă fişiere şi alte opţiuni prin indicarea unor reprezentări pictoriale - simboluri grafice - (icons) şi liste de meniuri pe ecran. Alegerea poate fi activată prin tastatură sau mouse. GUI este folosit de Apple Macintosh şi de programe ca Macintosh Windows, OS/2. Pentru programatori, GUI oferă un mediu de lucru care tine cont de interacţiunea directă cu computerul. Aceasta uşurează mult munca programatorilor, lăsându-i pe aceştia să se concentreze asupra aplicaţiilor fără să piardă timp cu detalii ca: monitorul, tastatura, mouse sau alte mijloace de imput. Permite programatorilor să creeze programe care rezolvă în mod frecvent sarcini, salvarea unui fişier de exemplu, în acelaşi fel deoarece interfaţa asigură mecanisme de control standard ca

88

windows (acele ferestre grafice - pe care vom continua să le numim cu termenul original) şi dialog boxes (cadre de dialog). GUI este un program creat pentru a face calculatorul mai uşor de folosit.

HD (Hard-Disk) - una sau mai multe platane neflexibile acoperite cu un material ce permite imprimarea magnetică a datelor. Un hard disk tipic are o viteză de 3600 rotaţii pe minut, iar capul de citire/scriere circulă pe o pernă de aer cu o grosime cuprinsă între 10 şi 25 milionimi de inch. Hard disk-ul este închis ermetic pentru a împiedica contaminările cu diverse impurităţi ce ar afecta tolerantele foarte mici cu care lucrează capul de citire/scriere. Hard disk-ul asigură o viteză mult mai mare de acces decât un floppy disk şi este capabil să stocheze mult mai multă informaţie. Datorită faptului că plăcile sunt rigide, ele pot fi grupate mai multe pe un asemenea hard disk. Cele mai obişnuite au între 2 şi 8 asemenea plăci.

I/O (Input/Output) - două din cele trei activităţi (input, procesare şi output) care caracterizează un computer. I/O se referă la adunarea datelor cu care lucrează microprocesorul şi la punerea rezultatelor obţinute la dispoziţia operatorului prin dispozitive ca monitor, imprimantă sau disc. Tastatura şi mouse-ul sunt dispozitive de imput care dau informaţii computerului; display şi imprimanta sunt dispozitive de output prin care computerul face rezultatele disponibile operatorului. Un disc este în acelaşi timp dispozitiv de input şi de output deoarece poate oferi informaţii pentru procesare şi poate stoca datele după procesare. I/O bound - descrie o situaţie în care activitatea desfăşurată de microproce-sorul computerului este încetinită de lungimea timpului necesar pentru scriere sau citire a unui dispozitiv de stocare ca disk drive. Un computer devine I/O bound când tipul de activitate desfăşurată necesită acces frecvent la informaţii stocate, dar canalul de transfer sau chiar dispozitivul de stocare este prea lent comparat cu viteza de lucru a microprocesorului. De exemplu, un microprocesor poate fi capabil să facă schimbări rapide într-o bază de date stocată pe un disc, dar discul execută operaţiunile de scriere şi citire mult prea încet, astfel computerul devine I/O bound. Un computer poate fi şi simplu input-bound sau output-bound dacă numai input-ul sau output-ul limitează viteza de lucru a microprocesorului. I/O buffer - porţiune a memoriei rezervată pentru stocarea temporară a informaţiilor care intră sau care pleacă de la computer. Datorită faptului că dispozitivele I/O pot deseori să scrie într-un buffer (memorie tampon) fără  intervenţia microprocesorului, un program poate continua a executa sarcini până la umplerea buffer-ului, astfel accelerându-se execuţia. I/O controller - circuit de control asociat cu un dispozitiv de input sau output sau un port ce formează o interfaţă de hardware (un tip de translator sau intermediar) între dispozitive I/O şi microprocesor, numit şi controler de dispozitiv. Un controler I/O urmăreşte operaţiuni şi execută sarcini legate de primire de input şi transfer de output, asigurând microprocesorului un mijloc consistent de comunicaţie cu dispozitivul şi economisind timpul de lucru al microprocesorului. O tastatură, de exemplu, poate conţine un mic procesor şi circuite aferente pentru rezolvarea sarcinilor de înregistrare a apăsărilor de taste şi traducerea lor în cod binar, care comunică microprocesorului ce taste au fost apăsate. În mod similar, un disc este urmărit de un drive controller care execută sarcini de mare viteză, sofisticate electronic, ce controlează poziţionarea capului citire/scriere, găsirea locaţiilor specifice de stocare pe discul în mişcare, citind şi scriind pe suprafaţa lui şi chiar căutând eventuale erori. I/O device - o piesă de hardware care este folosită atât pentru asigurarea informaţiilor către computer cât şi primirea informaţiilor de la el. Astfel, un dispozitiv I/O transferă informaţii într-una din cele două direcţii în funcţie de situaţia curentă. Un disk drive este un exemplu bun de dispozitiv I/O. Unele se numesc dispozitive de input, fiind folosite numai la

89

input ca de exemplu: tastatura, mouse s.a.m.d. Altele, numite dispozitive de output, servesc numai la output, de exemplu: imprimanta, monitorul. I/O interface - vezi I/O controller. I/O port - canal prin care datele sunt transferate între un dispozitiv de output sau dispozitiv de input şi microprocesor. Portul se vede la microprocesor ca una sau mai multe adrese de memorie ce pot fi folosite pentru trimitere sau primire de date. De notat că unele porturi sunt dedicate numai pentru input sau numai pentru output. I/O processor - hardware destinat să rezolve numai operaţiuni de input şi output pentru a uşura sarcina microprocesorului principal. De exemplu, un procesor de semnal digital poate executa foarte rapid analize şi sinteze de forme de undă fără ajutorul microprocesorului principal. I/O statement -o instrucţiune de program care provoacă transferul informaţiei de la memorie la un dispozitiv de input sau output.

JPEG (Join Photographic Expert Group) - algoritm de comprimare foarte puternic utilizat pentru imaginile fixe. Utilizatorul poate alege rata de comprimare fără teama că pierderile de date vor fi esenţiale. Rata de comprimare este cuprinsă între 2 şi 30. Acest algoritm este integrat în multe aplicaţii software destinate prelucrării de imagini (desene, retuş).

KB (Kilo-Byte) - 1 KB = 1024 de byte.

KHz (Kilo-Hertz) - 1 Khz = 1000 Hz.

LAN (Local Area Network) - 1. Grup de computere şi alte dispozitive dispersate pe o suprafaţă relativ limitată şi conectate printr-o linie de comunicaţie care permite oricărui dispozitiv să interacţioneze cu altul din această reţea. LAN-urile de obicei includ microcomputere şi resurse comune ca imprimante laser şi hard-disk-uri foarte mari. Cele mai multe LAN-uri pot suporta o mare varietate de computere şi alte dispozitive. Fiecare dispozitiv trebuie să folosească protocoale potrivite, fizice şi data-link pentru acel particular LAN; oricare dintre dispozitivele LAN, care doresc să comunice între ele, trebuie să folosească acelaşi protocol de comunicaţie. Deşi LAN-urile singulare sunt limitate geografic (la un departament, o clădire), LAN-uri separate pot fi conectate pentru a forma reţele mai mari. LAN-uri similare sunt conectate prin dispozitive numite bridge, care acţionează ca puncte de transfer între reţele; LAN-uri nesimilare sunt legate între ele prin dispozitive gateway, transferă şi convertesc datele în concordantă cu protocoalele folosite de reţeaua de destinaţie. Dispozitivele dintr-un LAN sunt numite noduri, iar nodurile sunt conectate cu cabluri prin care sunt transmise mesaje. Tipuri de cabluri includ fire telefonice, cablu coaxial, fibre optice. Nodurile unui LAN pot fi legate între ele prin oricare din cele trei topologii de bază, cunoscute ca bus (magistrală), ring (inel) şi star (stea). Aşa cum arată şi numele, o reţea bus este mai mult sau mai puţin liniară, o reţea ring formează o buclă, iar una star radiază dintr-un dispozitiv central numit hub. Pentru evitarea coliziunilor potenţiale când două sau mai multe noduri încearcă să transmită în acelaşi timp, LAN-ul foloseşte fie contention şi detecţia de coliziune, fie metoda token passing pentru a reglementa traficul. LAN Manager - o tehnologie LAN dezvoltată de Microsoft Corporation şi distribuită de Microsoft, IBM (ca IBM LAN Server) şi alţii. LAN Manager conectează computere cu sistemul de operare MS-DOS, OS/2 şi UNIX şi permite operatorilor să folosească în comun fişiere şi resurse ale reţelei ca hard disk şi imprimante şi să ruleze aplicaţii distribuite folosind o arhitectură client-server. 2. Extensia unor drivere de reţea pentru NetWare.

90

LCD (Liquid Crystal Display) - tip de display care foloseşte un compus lichid cu structură polar moleculară care se află introdus între doi electrozi transparenţi. La aplicarea unui câmp electric, moleculele se aliniază cu câmpul, formând un aranjament cristalin care polarizează lumina. Un filtru polarizat laminat deasupra electrozilor blochează lumina polarizată şi permite trecerea numai a luminii nepolarizate. În acest fel, o reţea de electrozi poate în mod selectiv să “activeze” o celulă sau un pixel cu cristal lichid, făcându-l astfel întunecat. La unele tipuri de display-uri LCD, se pune un ecran electroluminiscent în spatele panoului LCD pentru a-l ilumina. Există tipuri de LCD care pot reproduce şi culori.

MB (Mega-Byte) - un milion de byte sau 1.048.576 de byte.

MHz (Mega-Hertz) - o mie de hertzi. 1 Mhz = 1000 Hz.

MODEM (MOdulator/DEModulator) - dispozitiv care permite transmiterea de către computer a informaţiilor pe liniile telefonice standard. Datorită faptului că un computer este un dispozitiv digital (lucrează cu semnale electrice discrete reprezentând 1 binar şi 0 binar), iar o linie telefonică este analogă, modemul este necesar  pentru conversia din digital în analog şi invers. La transmitere, modemul modulează  semnalele digitale ale computerului într-o frecventă purtătoare continuă pe linia telefonică. La recepţie, modemul extrage informaţia din purtătoare (demodulează) şi transferă semnalele în formă digitală la computer. Modemurile ce operează pe liniile telefonice standard transmit la viteze de la 300 baud la 9600 baud. Cele care operează pe linii speciale, închiriate, pot opera corect la viteze de 19200 bauds. Modemurile sofisticate, pe lângă transmitere şi recepţie, pot iniţia apeluri automat, pot răspunde şi reapela. Fără software de comunicaţii, însă, modemul nu poate executa nimic util.

MPEG (Motion Picture Experts Group) - algoritm de compresie  pentru imagini animate şi pentru banda sonoră care le acompaniază. Este utilizat, în particular, în animaţia video. Pentru implementarea acestui algoritm se utilizează fie un software specific, fie o placă de extensie MPEG care dă rezultate mai bune. Factorul de compresie poate fi de 100 pentru imagini şi de 8 pentru sunet.

MS (MicroSoft) - renumită firmă americană de soft, creatoarea sistemelor de operare MS-DOS, Windows, a cunoscutului editor de texte Word etc. Palmaresul firmei este impresionant, încasările de asemenea, acestea atingând recorduri fantastice mai ales prin distribuirea produselor Windows.

NC (Norton Commander) - este un program al firmei Symantec conceput ca replică la utilitarul PCTools. Oferă multe posibilităti de a baleia întreg discul şi de a executa comenzi DOS. De asemenea, contine şi un editor de text destul de evoluat.

NDD (Norton Disk Doctor) - 1. Celebrul program al firmei Norton, care permite tratarea problemelor legate de hard-disk-uri şi diskette. Este întâlnit, de regulă, în setul de programe numit Norton Utilities (NU), alături de altele cu funcţii distincte. 2. Extensia fişierelor create de programul NDD.

91

OCR (Optical Character Recognition) - recunoaşterea optică a caracterelor. Procesul de examinare a caracterelor tipărite pe hârtie şi determinarea formelor lor prin detecţia zonelor de negru şi alb (închis şi deschis). Odată ce scannerul sau cititorul a determinat formele, metodele de recunoaştere sunt folosite pentru a traduce aceste forme în text de computer. Câteodată se folosesc cititoare speciale, dar de cele mai multe ori sunt folosite scannere standard şi softuri asociate specializate.

ODBC (Open DataBase Conectivity) - standard de conectivitate între baze de date distincte.

ORACLE (OpeRational Analog Computing and Logistic Equipment) - renumită firmă de echipamente de calcul şi software, producătoarea celebrului sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale Oracle.

OS/2 (Operating System / 2) - un sistem de operare în mod protejat, cu memorie virtuală, multisarcină pentru computerele personale bazate pe microprocesoarele Intel80286, 80386, 80486. OS/2 poate rula aplicaţii MS-DOS într-o sesiune specială numită casetă de compatibilitate şi poate citi discuri MS-DOS. Include câteva subsisteme importante ca: Presentation Manager, care asigură interfaţa cu operatorul, un manager de LAN, care asigură facilităţi de reţea. OS/2 a fost dezvoltat de o colaborare Microsoft şi IBM.

OSD (On Screen Display) - metodă de reglare a monitoarelor care afişează pe ecran meniuri şi parametri. Acest sistem nu ameliorează calitatea afişării, dar asigură un confort suplimentar.

PC (Personal Computer) - calculator personal. În funcţie de context, PC se referă deseori la familia de computere IBM. De exemplu, PC compatibil se referă la un computer ce poate rula aceleaşi programe ca un computer IBM PC. Computer destinat a fi utilizat de o singură persoană o dată. Acesta nu are nevoie să împartă procesarea, discul şi resursele de tipar, ale altui computer (deşi o poate face la opţiunea operatorului).

PCI (Peripheral Component Interconnect) - interconectarea componentelor periferice; specificaţie proprie firmei Intel pentru magistrala locală (local-bus). Permite transferul rapid între diferite periferice conectate la o astfel de magistrală, sau între procesor şi periferice. Magistrala PCI şi unitatea centrală sunt decuplate astfel încât toate plăcile de extensie PCI pot lucra în funcţie de necesităţi ca magistrală “master” sau ca magistrală “slave”. Aceasta înseamnă că plăcile de extensie montate în magistrala PCI pot lucra între ele fără ca unitatea centrală să fie afectată. Magistrala PCI este o magistrală multiplexată, adică circuitele magistralei sunt pe 32 biti, putând servi atât ca magistrală pentru adrese, cât şi pentru date. Frecventa de tact este de 33 Mhz, iar transferul de 66 MB/s.

R/W (Read/Write) - termen aplicat memoriei sau unui alt dispozitiv din care se poate citi informaţia stocată şi în care se poate scrie informaţie. Termenul se referă la tipuri de operaţii ce pot fi executate asupra unui fişier, spre deosebire de read-only “numai citire”. R/W channel - vezi I/O channel. R/W memory - memorie care poate fi citită şi modificată, de exemplu memoria RAM.

92

RAM (Random Access Memory) - memorie cu acces aleator; memorie bazată pe semiconductori ce poate fi citită şi scrisă de către microprocesor sau alte dispozitive hard. Locaţiile de stocare pot fi accesate în orice ordine. De notat că diverse tipuri de ROM sunt capabile de acces în orice ordine. Termenul RAM, în general, se referă la memoria volatilă, care poate fi scrisă şi citită. RAM card - placă de extensie conţinând memorie RAM şi interfaţa logică necesară pentru decodificarea adreselor de memorie. RAM chip - dispozitiv semiconductor de stocare. Cipurile RAM pot fi de memorie statică sau dinamică. RAM disk - un disk drive simulat ale cărui date sunt de fapt stocate în RAM. Un program special “înşeală” sistemul de operare făcându-l să creadă că un disk drive adiţional este prezent. Sistemul de operare citeşte şi scrie pe dispozitivul simulat, iar programul stochează şi retrage date din memorie. Disk-urile RAM sunt extrem de rapide, dar cer alocarea totală a memoriei sistemului. De asemenea, disk-urile RAM sunt volatile. Multe computere portabile au disk-uri RAM care folosesc memorie de tip CMOS RAM, asigurată de baterii.

ROM (Read Only Memory) - memorie bazată pe semiconductori care conţine informaţii şi date ce pot fi citite, dar nu pot fi modificate. Pentru crearea unui cip ROM, proiectantul trebuie să dea producătorului de semiconductoare setul de instrucţiuni sau date care trebuie scrise pe cip. Producătorul produce apoi unul sau mai multe cip-uri ce conţin aceste date. Deoarece producerea cip-urilor ROM implică un întreg proces de producţie, este economic numai în cazul producerii în număr mare; proiectele experimentale sau de volum mic se pot rezolva cu PROM-uri sau EPROM-uri. în utilizarea de fiecare zi, ROM înseamnă adesea un dispozitiv read-only, inclusiv PROM sau EPROM. Vezi: PROM, EPROM, EEPROM.

SCSI (Small Computer System Interface) - standard de interfaţă pentru sisteme mici de calculatoare; este un standard dezvoltat de Shugart Associates şi aprobat de ANSI în 1986. Acesta arată modul de conectare la microprocesor, al dispozitivelor periferice şi a controller-elor acestora. Sunt definite ambele standarde atât hard, cât şi soft pentru comunicaţii între calculatorul gazdă (host computer) şi un periferic. Calculatoarele şi dispozitivele periferice sunt proiectate să conţină specificaţiile SCSI, asigurând un grad mare de compatibilitate. Transferul SCSI paralel permite transfer mai rapid de date decât era posibil cu ajutorul interfeţelor seriale ST506, folosite de majoritatea hard-disk-urilor PC-urilor. Este utilizat un conector cu 50 de pini şi sunt permise multiple dispozitive (până la 7 driver-e de disc sau de casetă) să fie conectate în modul margaretă (daisy chain).

TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol) - protocol Internet cu o arie largă de răspândire, care înglobează orice posibilităţi de interconectare.

TIFF (Tag Image File Format) - un format standard de fişier grafic prin puncte folosit în mod obişnuit pentru scanarea, stocarea şi transferul/conversia de imagini grafice.

UNIX - sistem de operare multiutilizator, multisarcină dezvoltat de Ken Thompson şi Dennis Ritchie la AT&T Bell Laboratories în 1969 pentru a fi folosit la minicomputere (calculatorul PDP-7). Prima versiune a fost reprogramată în limbajul B, al cărui autor este tot Thompson. Cei doi autori au contribuit atât la dezvoltarea UNIX-ului, cât şi la definirea limbajului C, limbaj în care au fost scrise versiunile ulterioare ale sistemului. Acest sistem se deosebeşte de alte sisteme prin următoarele caracteristici: a fost scris într-un limbaj evoluat, uşurând implementarea pe

93

maşini diferite; a fost difuzat împreună cu sursa sistemului, permiţând proiectanţilor de sisteme să facă extensii proprii, conţine primitive importante, care până în momentul respectiv au fost cuprinse numai în sistemele care funcţionau pe calculatoare mai scumpe. Toate aceste facilităţi menţionate mai sus au dus la o largă răspândire a sistemului de operare UNIX. UNIX este considerat a fi un sistem de operare puternic care, fiind scris în C, este şi foarte portabil. Vezi: MS-DOS, DR-DOS, OS/2.

URL (Uniform Resource Locator) - procedură pentru accesarea server-elor şi trimiterea documentelor în Internet. URL lucrează independent fată de diferitele protocoale folosite în Internet.

VB (Visual Basic) - mediu de dezvoltare care are la bază limbajul Basic (de fapt o variantă a limbajului cunoscută sub numele de QBasic), dar şi tehnologia orientării pe obiecte. Pachet de programe aparţinând firmei Microsoft şi conceput pentru crearea şi dezvoltarea rapidă şi eficientă a aplicaţiilor în Windows.

VGA (Video Graphics Array) - 1. Adaptor video introdus de IBM în 1987. VGA reproduce toate modurile din EGA şi adaugă câteva noi, dintre care cele mai populare sunt două moduri grafice. Unul suportă o rezoluţie de 640 de pixeli pe orizontală şi 480 de pixeli pe verticală, cu 2 sau 16 culori simultane dintr-un tabel de 262.144 culori, iar celălalt suportă 320 pixeli orizontali pe 200 pixeli verticali cu 256 culori dintr-un tabel de 262.144 culori. 2. Extensia fişierului driver de ecran aferentă standardului VGA.

VRML (Virtual Reality Modeling Language) - limbaj de modelare a realităţii virtuale. Este o tehnologie de vârf  promovată de firma Microsoft, dar şi de alte firme renumite de software.

WINDOWS - numele obişnuit pentru produsul Microsoft Windows, o interfaţă grafică multisarcină care rulează pe computerele bazate pe MS-DOS. Windows asigură o interfaţă standard bazată pe meniuri, ecrane fereastră şi dispozitive indicatoare ca mouse-ul. Programele trebuie să fie special proiectate pentru a putea folosi avantajele acestor caracteristici. Are un mediu GUI (Graphical User Interface).

WINS (Windows Internet Name Service) - tehnologie proiectată pentru înlocuirea administrării manuale a tabelelor de nume (host bable). WINS permite nodurilor de reţea compatibile WINS (Windows for Workgroups, Windows 95, Windows NT Server, Windows NT Workstation), să-si înregistreze automat numele într-o bază de date centrală WINS păstrată pe un server. Toate actualizările sunt realizate automat şi WINS  se bazează pe comunicaţia punct-la-punct între nodurile de reţea şi serverul WINS.

WWW (World Wide Web) - Web este o arhitectură  deschisă. A fost creat de cercetătorul Tim Berners de la CERN-Geneva. WWW foloseşte noţiunea de obiect şi hipertext cu scopul restructurării documentelor şi asigurării accesului la informaţii. Se bazează pe trei principii esenţiale: schema de adresare Internet, protocolul de transfer fişiere şi limbajul hipertext.

94

– mic glosar –

Aabstract – rezumat al unui document. Prin comanda Tools – AutoSummarize, crearea unui

rezumat este asistată de către sistem. Se pot obţine şi liste de cuvinte cheie (keywords) care ajută la regăsirea şi identificarea documentelor (vezi File – Properties – Summary).

add-in – program suplimentar care extinde posibilităţile unei aplicaţii. Asemenea programe pot fi furnizate de creatorul principal al unei aplicaţii sau de producători independenţi. Pentru aplicaţiile din Microsoft Office se controlează prin comenzi ca Templates and Add-Ins (Word) sau Add-Ins (Excel).B

baseline – linia de bază ipotetică pe care se aliniază caracterele dintr-o linie de text.background – fundal. În anumite situaţii, reprezintă culoarea foii de hârtie şi se diferenţiază de

foreground, care reprezintă culoarea cu care se desenează (scrie).Bookmark – semn de carte, punct de referinţă. Pentru navigarea în documente mai lungi se pot

defini asemenea puncte de referinţă în locurile importante. În Word se definesc prin Insert – Bookmark.

Bullet – punct de listă. Semn grafic prin care se introduc elemente ale unei liste nenumerotate.C

Callout – baloane adăugate unei imagini şi conţinând texte explicative (precum cele utilizate frecvent în caricaturi).

Caption – legendă. Texte explicative ataşate figurilor, graficelor, ilustraţiilor. Pot fi gestionate în mod automat (text, numerotare).

Case – capitalizarea literelor: uppercase = litere mari, lowercase = litere mici.Cell – celulă într-un tabel. Elementul de bază al unei foi de calcul.Chart – diagramă, grafic. Prin inserarea unor diagrame adecvate, creşte viteza de transmitere şi

de asimilare a informaţiilor numerice.Checkbox – boxă de control. Reprezentat grafic printr-un mic pătrat, permite selectarea unei

opţiuni prin marcarea pătratului √.Clip art – bibliotecă de imagini.Clipboard – mecanism prin care se pot copia informaţii între dicerse aplicaţii.Contact – întâlnire. Liste de întâlniri conţin informaţii de tipul: nume, adresă etc. Listele pot fi

gestionate automat prin aplicaţia Outlook.Cropping – ajustare. Tăierea părţilor marginale inutile dintr-o fotografir (imagine).Cross-reference – referinţă încrucişată. Trimiteri, de diferite tipuri, la informaţii asociate locului

curent din document.Customizing – personalizarea unei aplicaţii. Modificarea configuraţiei afişate, selectarea

comenzilor frecvente, automatizarea acţiunilor proprii. Croirea aspectului unei aplicaţii după necesităţile utilizatorului (aplicaţia rămâne însă completă, se schimbă doar afişarea sau se simplifică modul de acces).

Cutting and pasting – tăiere şi alipire. Operaţie prin care o porţiune de document este tăiat (cut) dintr-un loc şi lipit (paste) în alt loc, cu rearanjarea automată a documentului.D

Drag-and-drop – trage şi lasă. Tehnică prin care obiecte (porţiuni de text) sunt agăţate cu mouse-ul, trase şi lăsate în alt loc din document.

95

Drawing objects – obiecte desenate. Orice element grafic adăugat unui document prin intermediul programelor utilitare dedicate desenării.

DDE, dynamic data exchange – tehnică prin care se pot schimba informaţii între aplicaţii diferite, în mod dinamic (modificarea informaţiilor într-o aplicaţie produce reflectarea automată a modificărilor în aplicaţiile legate).

Drop cap – letrină. Literă care ocupă un spaţiu vertical mai mare la începutul unui paragraf.E

Em dash, em space – cratimă sau spaţiu de lungime egală cât caracterul m. En dash – cratimă de lungime egală cu caracterul n.Embedded objects – obiecte "înrădăcinate", scufundate, într-un document. Plasarea unui astfel

de obiect (grafic, imagine etc.) este controlată, în general, de Insert – Objects. Modificarea unui obiect scufundat este limitată în aplicaţia gazdă şi completă doar în aplicaţia care a creat obiectul.

Export, exporting data – operaţiune prin care datele create într-o aplicaţie (cu un format specific) sunt convertite în fişiere structurate potrivit cerinţelor altor aplicaţii.F

Field – câmp. Zonă din document, gestionată automat, care conţine informaţii de tipuri predefinite: numărul paginii, ecuaţie, numele autorului, formule de calcul etc.

Fills – fonduri. Fundaluri create prin inserarea unor elemente grafice.Filter – filtru, filtrare. Tehnici prin care se selectează informaţii dintr-o listă sau se modifică

imagini, în sensul uzual din prelucrarea fotografiilor.Flip – repoziţionarea textelor sau graficii prin rotire cu 180 de grade.Form – formular. Documente care conţin zone (câmpuri) ce urmează a fi completate ulterior.

Procesarea formularelor poate fi automatizată în Microsoft Office.Frame – cadru. O zonă, cu chenar sau nu, care permite plasarea de text şi grafică în mod

independent de porţiunile adiacente din document.G

Gridlines – linii de caroiaj. Sunt vizibile, la cerere, în document, pentru poziţionarea exactă în pagină. Tipărirea lor este opţională.

Grouping – grupare. Operaţiune prin care elemente separate de desen sunt grupate pentru a fi plasate sau modificate în mod unitar.

Gutter – spaţiu suplimentar la marginea foii de hârtie, utilizat, de obicei, pentru legarea foilor tipărite.H

Headers and footers – anteturi şi picioare (subsoluri) de pagină. Un antet definit o dată apare pe toate paginile unei secţiuni, analog pentru picioarele de pagină. Servesc pentru plasarea de informaţii precum numărul paginii, titlul lucrării, autorul etc.

Hidden text – text ascuns. Se utilizează de către sistemul de calcul pentru a păstra informaţii de editare/formatare, sau de către utilizator. Tipărirea unui text ascuns este opţională.

HTML – limbaj de marcare pentru definirea documentelor vizibile, prin Internet, în paginile Web. Documentele Office pot fi salvate în format HTML, ceea ce permite postarea lor în pagini Web.

Hyperlink – legătură de hipertext. Trimitere către un document (în sensul cel mai general acceptat) aflat, sau nu, pe calculatorul propriu. Este utilizată cel mai des pentru a defini salturi între documentele HTML.

96

Hue – caracteristicile distinctive ale culorilor (identificate prin denumiri), diferite de caracteristicile de strălucire, sau saturaţie.I

Import, Importing data – tehnică prin care se accesează informaţii create în alte aplicaţii. Operaţiunea de import a datelor presupune o convertire, la formatul de fişier propriu aplicaţiei curente, a formatelor fişierelor.

Indentation – spaţierea paragrafelor, pe orizontală, între marginile foii de hârtie. Primul rând poate fi spaţiat (indentat) diferit faţă de restul paragrafului.K

Kerning – spaţierea selectivă a caracterelor. Anumite perechi de caractere pot fi apropiate mai mult (de exemplu W şi o) pentru a crea un aspect mai compact al textului.

Keyboard shortcuts – taste directe. Combinaţii de taste (de exemplu CTRL+A) care permit accesul direct la anumite comenzi (accesate de obicei prin deschideri succesive de meniuri şi cutii de dialog).L

Layer – strat. Un document poate să fie organizat în straturi, care se pot mişca liber unul peste altul. De exemplu, un document Word are un strat de text şi un strat de desen. În ultimul strat se plasează imagini, care pot fi mişcate pe deasupra textului.

Linking – legare. Tehnică prin care nu se realizează inserarea, importul unor date în documentul curent, ci se stabileşte doar legătură către datele referite. Tehnica este utilizată împreună cu tehnica de înrădăcinare (embedding).

Layout – aranjare, plan. Prin ~ se înţelege modul general de organizare a unui document (obiect). Pentru Word, în planul general se include modul de dispunere a anteturilor şi subsolurilor de pagină, organizarea secţiunilor etc.

Lists – liste. Enumerări de elemente, în paragrafe succesive. Listele pot fi numerotate (numbered lists) sau nenumerotate, cu buline (bulletted lists).

Logo – emblemă. Conţine text şi grafică identificând, uzual, o firmă. În Word, poate fi reutilizată, o dată construită, prin intermediul comenzii Insert – AutoText.M

Margins – margini. Este spaţiul liber dintre textul documentului şi marginile fizice ale foii de hârtie. Suprafaţa ocupată efectiv de document este suprafaţa activă (live area). Marginile sunt specifice unei secţiuni.

Macro – O succesiune de operaţiuni efectuate asupra documentului şi care are un nume distinctiv. Permite repetarea succesiunii de operaţiuni la simplul apel al numelui. Denumirea vine de la macroinstrucţiune, gestionarea macrourilor este prin comanda Tools – Macro.

Master document – document principal (în Word) prin care se pot unifica documente create de autori diferiţi în timp sau spaţiu. În PowerPoint, prin master se identifică şablonul de formare a entităţilor specifice.

Merge – unificare, fuziune. Operaţiune prin care se realizează contopirea a două documente, celule, document şi date etc.N

Nonprinting characters – caractere netipăribile prin care aplicaţiile memorează informaţii privind formatarea textului.

97

OObject – obiect. Denumire prin care se referă o entitate, produsă eventual în altă aplicaţie, care

poate fi inserată şi poziţionată în documentul curent, cu trimitere directă la tehnica programării orientate pe obiecte. Toate entităţile uzuale din Office (paragrafe, celule, tabele, imagini, secţiuni etc.) corespund unor obiecte care pot fi procesate programatic.

ODBC – Open Database Connectivity. O metodă standard de partajare a datelor între baze de date şi aplicaţii. Interogarea bazelor de date are loc prin SQL (Structured Query Language) Aplicaţiile din Microsoft Office dispun de un set de interfeţe (drivere) pentru accesarea celor mai uzuale formate de baze de date (dBase, FoxPro, Paradox etc.). Foarte multe aplicaţii, produse de independenţi, sunt însoţite de uneltele necesare accesului la formatele proprii de date.

OLE – Object Linking and Embedding. Tehnică prin care obiecte produse de aplicaţii diverse pot fi inserate într-un document.

Option button – buton de opţiune. Reprezentat printr-un cerc, permite selectarea unui atribut. Diferenţa faţă de o boxă de control este aceea că un grup de butoane de opţiune pot acţiona ca butoane radio: un singur buton din grup poate fi activ la un moment dat (acţionarea altui buton deselectează pe celelalte).

Organization chart – diagramă organizaţională, produsă de un program utilitar dedicat şi inserabilă într-un document Word ca un obiect.P

Palette – paletă. Un număr limitate de culori, unitare, permiţând totuşi o varietate suficientă de culori.

Pica – unitate de măsură în tehnoredactare. 1 inch = 6 pica, 1 pica = 12 puncte.Point – punct tipografic. 1 inch = 72 p.Portable document – un document care poate fi vizualizat/tipărit aproximativ la fel pe orice

calculator sau imprimantă.Posterisation – tehnică de procesare a imaginilor în care sunt eliminate tonurile luminoase şi

medii de gri.Proportionally spaced – spaţiere proporţională. Atribut al fonturilor proiectate astfel încât

fiecare caracter ocupă o zonă proporţională cu dimensiunea caracterului (m ocupă o zonă mai mare decât i). Fonturile care nu au aces atribut sunt monospaced.

Protecting documents – protejarea documentelor. Aceasta se poate realiza, în Office, prin stabilirea unor parole necesare la deschiderea sau/şi modificarea documentelor. R

Read-only access – acees doar pentru citire. Un document read-only nu poate fi modificat.Routing documents – transmiterea (rutarea) documentelor în reţea, de regulă drept ataşări la un

mesaj e-mail. S

Saturation – saturaţie. Măsura intensităţii unei culori.Shapes – forme desenate. Create drept obiecte grafice, pot fi remodelate, pot să conţină text.Sharing information – capacitatea de a accesa/procesa informaţii simultan cu alţi utilizatori.Solarization – efect creat pe o imagine prin convertirea unei părţi în negativul ei.Style – totalitatea atributelor unui obiect. Un stil poate fi denumit şi aplicat astfel unui obiect din

aceeaşi clasă.

98

TTemplate – şablon. Un document care constituie modelul după care se creează un nou document.

Poate conţine texte globale, imagini, formate, macrouri etc.Text box – o zonă, cu chenar sau nu, în care se poate înscrie şi formata text în mod independent

faţă de textul înconjurător. Similar unui frame, este definit ca un obiect desenat.

WWatermark – filigran. Text sau/şi grafică plasate în fundalul fiecărei pagini.Wizard – vrăjitor. Programe auxiliare care conduc utilizatorul, prin răspunsuri la întrebări, în

realizarea unei sarcini. Multe activităţi, de la deschiderea unor documente sau de la formatarea automată, sunt conduse în Microsoft Office prin wizarduri specifice.

BIBLIOGRAFIE

[And96] Alina Andreica – Symbolic Modelling of Dynamic Equations for Non-compressible Stationary Fluids, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Studia Informatica, vol I, Nr. 2, 1996, p. 71-76.

[And97] Alina Andreica – Symbolic Computation Systems, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Studia Europaea, XLII, 1-2, 1997, p. 115-139.

[And98] Alina Andreica – Information and Communication Facilities in Internet, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Studia Europaea, XLIII, 1-2, 1998, p. 105-131.

[And99] Alina Andreica, – Baze de date. Sistemul Access, Note de curs, 1999.

[AnToBo00] Alina Andreica, Horea Todoran, Florin Bota – Distance Learning towards the Information Society, "Babes-Bolyai" Univ., Studia Europaea, XLV, 1, 2000, p. 127-136.

[AndDea00] Alina Andreica, Cosmin Deac – E-commerce Security, VIth Congress “Cultura Europea”, Pamplona, Spain, 24-28 October 2000.

[Boi88] Florin Mircea Boian – Sisteme de programe pentru mini- si microcalculatoare, curs litografiat, Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Matematicã si Informaticã, Cluj-Napoca, 1988.

[Boi94] Florin Mircea Boian – Sisteme de operare interactive, Ed. Libris, Cluj-Napoca, 1994.

[GEN5] Calculatoarele electronice din generatia a cincea, Ed. Academiei, 1985.

[Cam75] Fl. T. Câmpan – De la papirusul Rhind la calculatorul electronic, Ed. I. Creangã, 1975.

[Cap91] Vlad Cãprariu, Andrei Enyedi, Marius Muntean, Marius Chiorean – Sistemul de operare DOS. Ghidul programatorului, Ed. Microinformatica, 1991.

99

[Dro97] Serban Dronca – Windows NT 4.0, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1997.

[Fre86] Militon Frentiu, Sever Groze – Bazele informaticii, curs litografiat, Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Matematicã si Informaticã, Cluj-Napoca, 1986.

[Iur96] M. Iurian, S. Iurian, C. Mihoc, D. Pop – Windows ‘95 - o nouã fatã a PC-urilor, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1996.

[Lug97] F. Luger, W. A. Stubblefield - Artificial Intelligence Structures and Strategies for Problem Solving, Addison Wesley Longman Inc., 1997.

[Par92] Bazil Pârv, Alexandru Vancea – Fundamentele limbajelor de programare, curs litografiat, Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Matematicã si Informaticã, Cluj-Napoca, 1992.

[TILDO] Tiliute Doru, Note de curs – Birotica, 2002.

100