+ All Categories
Home > Documents > Fabricare asistata decalculator

Fabricare asistata decalculator

Date post: 04-Jul-2015
Category:
Upload: imekaz
View: 476 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
34
CUPRINS 1. CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ 1.1. Evoluţia conducerii numerică a proceselor tehnologice 1.2. Conceptul de comandă / conducere numerică 1.3. Avantajele folosirii MUCN 1.4. Echipamente de conducere numerică 1.4.1 Conducere numerică de poziţionare 1.4.2. Conducere numerică paraxială 1.4.3. Conducere numerică de conturare 1.4.4. ECN cu 2 1/2 axe, cu 3, 4, 5 axe 1.5. Sisteme de conducere numerică prin calculator 1.5.1. Sisteme CNC 1.5.2. Sisteme CND 1.5.3. Sisteme de comandă adaptive 1.5.4. Sisteme flexibile de fabricaţie 1.6. Programarea manuală şi asistată de calculator 1.6.1. Programarea manuală a MUCN 1.6.2. Programarea asistată de calculator a MUCN 1.7. Structura programelor CN 2. ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2 ½ AXE ŞI CU 3 AXE: 2.1. Prelucrarea pieselor pe MUCN –uri cu 2½ axe 2.2. Prelucrarea pieselor pe MUCN –uri in 3 axe 3. PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC EMCO MILL 55 CU CELE DOUĂ 3 ECN AFERENTE 4. Aplicatie practica 5. Concluzii. Bibliografie.
Transcript
Page 1: Fabricare asistata decalculator

CUPRINS

1. CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR DE CONDUCERE NUMERICĂ1.1. Evoluţia conducerii numerică a proceselor tehnologice1.2. Conceptul de comandă / conducere numerică1.3. Avantajele folosirii MUCN1.4. Echipamente de conducere numerică

1.4.1 Conducere numerică de poziţionare1.4.2. Conducere numerică paraxială1.4.3. Conducere numerică de conturare1.4.4. ECN cu 2 1/2 axe, cu 3, 4, 5 axe

1.5. Sisteme de conducere numerică prin calculator1.5.1. Sisteme CNC1.5.2. Sisteme CND1.5.3. Sisteme de comandă adaptive1.5.4. Sisteme flexibile de fabricaţie

1.6. Programarea manuală şi asistată de calculator1.6.1. Programarea manuală a MUCN1.6.2. Programarea asistată de calculator a MUCN

1.7. Structura programelor CN2. ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2 ½ AXE ŞI CU 3 AXE:

2.1. Prelucrarea pieselor pe MUCN –uri cu 2½ axe2.2. Prelucrarea pieselor pe MUCN –uri in 3 axe

3. PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC EMCO MILL 55 CU CELE DOUĂ 3 ECN AFERENTE

4. Aplicatie practica5. Concluzii.Bibliografie.

1.1. EVOLUŢIA CONDUCERII NUMERICE A PROCESELOR TEHNOLOGICE

Tehnica conducerii numerice asistate de calculator este după cum se cunoaşte indispensabilă pentru ceea ce reprezintă tehnologia CAD / CAM. În privinţa apariţiei şi perfecţionării maşinilor unelte pot fi menţionate ca puncte de reper următoarele date [IVN 04]:

Page 2: Fabricare asistata decalculator

• 1765: Smeaton construieşte o maşină de prelucrat alezaje lungi;• 1775: Wilkinson perfecţionează maşina lui Smeaton;• 1797: Maudsley construieşte primul strung a cărui structură de bază este valabilă şi azi;• 1815: apar maşinile de rabotat;• 1820: este construită prima maşină de frezat;• 1845: este construit strungul revolver;• 1861: este dat în folosinţă primul strung multiax;• 1886: sunt puse în funcţiune primele strunguri automate multiax;• 1942-1944: primele cercetări la Massachusetts Institute of Technology (MIT) – SUA,privind posibilitatea conducerii traiectoriei sculelor cu ajutorul calculatorului;• 1952: prima MUCN prin frezare cu bandă perforată;• 1968: primul echipament cu circuite integrate;• 1969: apariţia conducerii directe a maşinilor unelte cu calculatorul (DNC);• 1972-1975: sunt produse primele maşini cu comandă numerică în România.

Apariţia conducerii numerice marchează un punct important în automatizarea maşinilor-unelte,permiţând rezolvarea unor probleme tehnologice deosebit de complexe în condiţiile unei flexibilităţii deosebite a sistemului de programare.

Trebuie pus în evidenţă faptul că programul poate fi transmis maşinii-unelte direct de la un calculator, fără să mai fie nevoie de un purtător intermediar de program. Se înţelege că maşina-unealtă trebuie să fie echipată cu dispozitive speciale, capabile să prelucreze datele din program.

1.2. CONCEPTUL DE COMANDĂ / CONDUCERE NUMERICĂ

Literatura de specialitate prezintă diverse definiţii pentru comanda numerică, definiţii care se deosebesc doar prin nuanţe, nu şi prin fond. Dintre acestea, vom cita doar câteva [IVN 04]:

• Comanda numerică – CN - este un procedeu de comandă automată care permitepoziţionarea sau ghidarea unui organ mobil în orice moment al mişcării în funcţie decoordonatele lui;• Comanda numerică (Numerical Control) este o metodă automată de comandă, utilizatăpentru conducerea unor maşini unelte şi a unor echipamente de prelucrare pe baza unorinstrucţiuni codificate pe un suport de informaţii adecvat;• Prin comandă numerică (CN) se înţelege acel mod de comandă prin care diferiteinformaţii necesare executării unei piese, cu o anumită configuraţie, se înregistreazăcodificat pe un portprogram şi se prelucrează sub formă numerică de către un echipamentelectronic specializat, care emite comenzi organelor de execuţie ale maşinii;• Conducerea numerică este o tehnică prin care se furnizează unei maşini unelteinstrucţiuni sub formă de coduri alcătuite din cifre, litere, semne de punctuaţie şi altesimboluri. Maşina unealtă răspunde la aceste instrucţiuni în mod precis şi ordonat pentrua activa diversele sale funcţiuni.

În esenţă fiecare din definiţiile prezentate sunt corecte, dar ar trebui subliniat faptul că mai completă este cea în care se vorbeşte de conducere a maşinilor-unelte. În sprijinul acestei afirmaţii vine şi remarca din [IVN 04] în care se evidenţă faptul ca sfera noţiunii de conducere numerică este

Page 3: Fabricare asistata decalculator

mai cuprinzătoare decât cea de comandă numerică, conducerea numerică presupunând printre altele comanda unei deplasări, cu verificarea ei.

Cu alte cuvinte, NC (Numerical Control) înseamnă conducere prin cifre sau, pentru a folosi un termen deja consacrat, conducere numerică (CN). CN se referă la conducerea maşinilor-unelte prin transmiterea informaţiilor geometrice şi tehnologice caracteristice piesei de prelucrat sub formă de cifre binare.

De asemenea, ţinând seamă de multitudinea de funcţiuni avute în vedere de program (pornirea, oprirea mişcării sculei, a mesei, a lichidului de răcire-ungere, schimbarea sculei, reglarearegimului de aşchiere), pare a fi mai corect să se utilizeze denumirea de conducere numerică în locul celei de comandă numerică.

1.3. AVANTAJELE FOLOSIRII MUCN

În condiţiile actuale, producţiile de serie mică şi mijlocie s-au dovedit a fi cele mai performante soluţii ce vin în întâmpinarea cerinţelor de optimizare şi modernizare continuă a produselor de fabricaţie. Pentru aceste tipuri de producţie, folosirea MUCN -urilor prezintă avantaje economice comparativ cu maşinile-unelte convenţionale, dintre care amintim:

Posibilitatea prelucrării în timp scurt a unor piese complicate; O bună planificare a producţiei; Timpi scurţi de prelucrare şi implicit de livrare a pieselor; O mare flexibilitate; Creşterea preciziei de execuţie a pieselor; Scăderea costurilor destinate controlului (prin scăderea numărului rebuturilor); Creşterea gradului de utilitate (posibilitatea integrării în sisteme flexibile) etc. Toate aceste

avantaje nu pot fi neglijate atunci când se urmăreşte dezvoltarea unei producţiimoderate. De altfel, o mare parte dintre caracteristicile unei producţii moderne pot fi regăsite printre avantajele folosirii MUCN -urilor enumerate mai sus.

1.4. ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ

O maşină-unealtă cu conducere numerică (MUCN) este o maşină programabilă, ale cărei deplasări de-a lungul, iar acum în jurul, unor axe, pot fi transmise prin intermediul unui program. O MUCN (figura 1.1.) este caracterizată de două elemente principale [LAN 05]:

Echipamentul de conducere numerică (unitatea centrală a maşinii); Maşina-unealtă propriu-zisă.

Echipamentul de conducere

numerică (ECN) se constituie în

una din principalele

Figura 1.1 Schema de principiu a unei MUCN

Page 4: Fabricare asistata decalculator

componente ale unui sistem cu conducere numerică. De calitatea şi caracteristicile lui depind în mare măsură performanţele sistemului de conducere numerică (precizia de prelucrare, posibilităţile de control a mişcării organelor mobile - poziţionate, liniară, conturare, etc).

Echipamentele CNC se folosesc, in principal, la urmatoarele categorii de masini-unelte [w4]:

Masini de frezat; Masini de gaurit; Strunguri; Masini de rectificat; Masini de electroeroziune cu fir; Centre de stantat cu comanda numerica.La acestea se adauga centrele de prelucrare si unele masini neconventionale, cum ar fi masinile de

prelucrat prin eroziune electrica si chimica, masini de injectat mase plastice si masini de prelucrare cu plasma.

Pe baza datelor introduse prin program în ECN sunt elaborate informaţiile necesare maşinii-unelte sau robotului industrial pentru desfăşurarea procesului tehnologic de prelucrare. Elaborarea acestor informaţii se efectuează pe baza prelucrării datelor primare, ţinând seama totodată de indicaţiile furnizate de traductoarele de poziţie. Marea majoritate a ECN înglobează următoarele subansambluri principale:

• Consola operator;• Secţiunea de comandă convenţională;• Dispozitivele de introducere a datelor;• Blocul de calcul;• Sistemul de măsură a poziţiei organelor mobile;• Blocul de alimentare şi comandă.

Dintre componentele unui echipament de conducere numerică, o importanţă deosebită o au interpolatoarele. Interpolatoarele sunt unităţi din cadrul ECN care efectuează operaţii de stabilire prin calcul a punctelor care definesc traiectoriile organelor mobile comandate între punctele definite prin programul de aplicaţii. În funcţie de traiectoria parcursă între punctele de capăt ale curbelor se deosebesc următoarele tipuri de interpolări:

• Interpolare liniară;• Interpolare circulară;• Interpolare eliptică sau parabolică;• Interpolare după curbe speciale;• Interpolare după curbe definite printr-un număr finit de puncte.În majoritatea cazurilor interpolarea se face după drepte sau cercuri.

În cazul conducerii numerice programul se memorează pe un purtător de informaţii adecvat,sub formă de date numerice. Maşinile unelte cu conducere numerică (MUCN) sunt maşini unelte care pot „interpreta” numerele reprezentate în diverse formate, iar programul poate fi transpus pecartele perforate, bandă perforată, bandă magnetică, într-un anumit cod.

Page 5: Fabricare asistata decalculator

În vederea înlăturării acestor dezavantaje s-a urmărit înlocuirea ECN cu un computer şi transformarea maşinilor CN în maşini CNC (Computer Numerical Control) – conducere numerică asistată de calculator. Acum programarea maşinii-unelte se poate face în regim asistat de calculator folosind un software divers pentru acesta. Dintre limbajele de programare folosite la programarea maşinilor-unelte putem aminti Fortran, Pascal, C etc.

CNC poate fi definit ca un sistem de conducere numerică în componenţa căruia intră unul sau mai multe microprocesoare ce coordonează funcţiile de comandă ale maşinii. Elementele ce caracterizează CNC sunt monitorul şi tastatura.

Majoritatea MUCN -urilor actuale prezintă în componenţa lor calculatoare dotate cu facilităţi de salvare a programelor CNC. Standardizarea conducerii numerice a fost unul dintre elementele de bază ce au dus la realizarea interschimbabilităţii programelor şi la dezvoltarea lor.Cele mai cunoscute echipamente CNC sunt [w4] :

• Sinumerik al firmei Siemens, Germania• FANUC, Japonia• Alcatel, Franţa• Mikromat, GermaniaÎn prezent echipamentele de conducere numerică pot fi împărţite în:• Conducere numerică de poziţionare;• Conducere numerică paraxială;• Conducere numerică de conturare.

1.4.1. Conducere numerică de poziţionare

Permite generarea mişcărilor relative între scula aşchietoare şi semifabricat prin poziţii definite anterior. În această situaţie, prelucrarea se realizează, în general, de-a lungul unei axe, de obicei de-a lungul unei axe verticale (paralele cu axa Oz).

O caracteristică a acestei variante de conducere numerică o constituie faptul că în timpul poziţionării sculei aceasta nu se află în aşchiere. Astfel, pentru poziţionarea sculei aşchietoare în punctul de unde va începe prelucrarea este suficientă doar precizarea coordonatelor acestuia în raport cu sistemul de coordonate al maşinii (respectiv punctul de nul al acesteia).

Deoarece în timpul deplasării sculei aşchietoare către punctul din care va începe prelucrarea nu are loc aşchierea, traiectoria parcursă de sculă de către acest punct nu prezintă importanţă, motiv pentru care programatorul va preciza doar punctul de plecare şi punctul de final, urmând ca traiectoria deplasării sculei între cele două puncte să fie stabilită automat de către maşină.Aceste comenzi se utilizează la MUCN-uri de găurit, filetat, alezat, ştanţat.

1.4.2. Conducere numerică paraxială

Se caracterizează prin generarea mişcărilor relative între scula aşchietoare şi piesă de-a lungul unor direcţii, paralele cu una dintre axele maşinii, sau de-a lungul unor direcţii ce formează un unghi bine determinat cu axele acesteia.

Mişcarea sculei aşchietoare este rectilinie. Scula se află în aşchiere şi în timpul deplasării de-a lungul acestor direcţii, conducere numerică paraxială fiind o variantă intermediară între conduecrea prin puncte şi conducerea pe un traseu.

Page 6: Fabricare asistata decalculator

Printre maşinile-unelte ce au la bază această tehnică pot fi amintite maşinile de frezat de-a lungul unor axe coplanare. Impactul acestui tip de maşini în producţia modernă a scăzut considerabil datorită apariţiei maşinilor de prelucrat pe traseu, care înglobează şi acest gen de prelucrare.

1.4.3. Conducere numerică de conturare

Caracteristica principală a acestui tip de prelucrare constă în capacitatea maşinii de a dezvolta mişcări simultane ale organelor sale mobile de-a lungul a două sau a mai multor axe. Şi în acest caz, în timpul deplasării sculei are loc aşchierea, făcând astfel posibilă prelucrarea suprafeţelor 3D prin frezare sau prin strunjire.Un element de bază pentru generarea acestor suprafeţe îl constituie interpolatorul, al cărui rol este acela de a realiza corelarea deplasărilor simultane ale organelor mobile. Toate suprafeţele astfel generate se obţin în urma unei interpolări ce poate fi:

• Liniară;• Circulară;• De-a lungul unei direcţii spirale,dar şi în urma unor interpolări realizate prin apelarea unor modele matematice complexe precum:• Interpolările parabolice;• Interpolările prin curbe complexe generate de funcţii de gradele 3, 4 sau mai mari;• Interpolările cilindrice (ex. frezarea unor suprafeţe cilindrice).

1.4.4. ECN cu 2 ½ , 3, 4, 5 axe

Un criteriu important de apreciere a unui echipament de comandă numerică, şi prin aceasta a performanţelor unei maşini unelte cu conducere numerică este numărul de axe controlat numeric.

Terminologia consacrată în domeniul conducerii numerice cuprinde şi noţiunea de axă. Prin axă se înţelege orice direcţie fixă de deplasare, rectilinie sau circulară, ce poate fi realizată de organele mobile controlate numeric ale maşinii unelte.

Echipamentele de conducere numerică pentru conturare se mai numesc şi echipamente cu două axe. Variantele evoluate de ECN de conturare pot controla trei sau mai multe axe.

O categorie specială de echipamente sunt cele cu două axe şi jumătate (2½ axe). Acestea au posibilitatea de a controla trei axe (toate translaţiile), dar simultan pot opera în mod controlat doar două dintre ele (oricare pereche).

ECN care pot controla mai mult de trei axe (patru sau cinci sau chiar şase) sunt destinate prelucrării suprafeţelor 3D complexe. A patra şi eventual a cincea axă sunt de rotaţie. Având în vedere că rotirea organului mobil se face după o axă perpendiculară pe cea proprie, se poate vorbi despre o mişcare de basculare.

MUCN-urile cu cinci axe se pot clasifica în funcţie de subansamblul care efectuează mişcările după axele de rotaţie după cum urmează:

• MUCN cu masă basculantă - cu posibilitatea rotirii mesei în raport cu două axe (fig.1.2.a).• MUCN cu broşă port-sculă basculantă - cu posibilitatea rotirii broşei în raport cu două axe (fig.1.2.b).• MUCN cu masă şi broşă port-sculă basculantă - fiecare cu posibilitatea rotirii în jurul a câte unei axe (fig.1.2.c).

Page 7: Fabricare asistata decalculator

Figura 1.2 Clasificarea masinilor de frezat cu 5 axe

1.5. SISTEME DE CONDUCERE NUMERICĂ PRIN CALCULATOR

Introducerea calculatoarelor în sistemele de comandă a maşinilor-unelte a adus importante facilităţi de programare şi operare, determinând reducerea substanţială a costurilor produselor.

O caracteristică dominantă a oricărui sistem de conducere numerică (fie el CNC, DNC sau flexibil) este faptul că are în componenţă aproape exclusiv maşini unelte cu conducere numerică.

În funcţie de rolul calculatorului în conducerea numerică, sistemele de conducere numerică prin calculator pot fi clasificate în mai multe categorii.

• Sisteme CNC (Conducere Numerică cu Calculatorul)• Sisteme CND (Conducere Numerică Directă);• Sisteme de comandă adaptivă;• Sisteme flexibile de fabricaţie.

1.5.1. Sisteme CNC

Sistemele CNC sau sisteme de conducere numerică cu calculatorul sunt dotate cu microcalculatoare, prezentând numeroase avantaje faţă de echipamentele cu conducere numerică convenţionale. Printre facilităţile echipamentelor CNC se numără: programarea conturului piesei de prelucrat prin aşchiere, posibilitatea executării unor cicluri fixe, efectuarea corecţiilor de sculă, posibilitatea interpolării pe raze foarte mari, posibilitatea intercalării de fraze suplimentare pentru corectarea programului.

1.5.2. Sisteme CND

Sistemele de conducere numerică directă prezintă avantajul că gestionează centralizat programele de aplicaţii, coordonează lansarea în execuţie a acestora, putând elimina cititoarele de bandă. Sistemele DNC devin rentabile în cazul în care se conectează la calculator 8-10 maşini unelte şi dacă numărul programelor este mare, iar lungimea lor este prea mare pentru a fi stocate în memoriile CNC. Includerea mai multor maşini unelte şi / sau roboţi industriali cu conducere numerică într-o linie de fabricaţie constituie o situaţie în care introducerea DNC este recomandabilă.

1.5.3. Sisteme de comandă adaptivă

Page 8: Fabricare asistata decalculator

Sistemele de comandă adaptivă sunt realizate în buclă închisă în raport cu procesul de aşchiere, având rolul de a stabili şi menţine un regim optim de prelucrare pe baza reglării valorii pentru toţi parametrii sau numai pentru o parte dintre aceştia.

Trebuie menţionat faptul că sistemele cu comandă adaptivă se pretează foarte bine a fi implementate pe maşini-unelte cu conducere numerică, acestea fiind de cele mai multe ori conduse de un calculator electronic ce poate prelua şi funcţiile de „citire” şi interpretare a valorilor măsurate în sistemul tehnologic şi de control a mărimile urmărite.

Sistemele tehnologice adaptive se pot defini ca sisteme automate care au capacitatea de a adapta în timp anumiţi parametri ai regimului de prelucrare la condiţiile concrete (numite factori perturbatori).

1.5.4. Sisteme flexibile de fabricaţie

Termenul de flexibilitate a fost relativ recent pus în legătură cu automatizarea fabricaţiei, ca trăsătură ce defineşte un sistem automat de fabricaţie bazat pe maşini cu conducere numerică utilizate în procesul de prelucrare, roboţi, robocare, utilizaţi în transportul şi manipularea materialelor.

Sistemele flexibile de fabricaţie sunt constituite dintr-un grup de maşini unelte (şi roboţi industriali) legate printr-un sistem transport comun pentru piese şi un sistem de comandă central. Maşinile-unelte din cadrul sistemului flexibil de fabricaţie sunt în exclusivitate cu conducere numerică şi prelucrează integral piesele. Aceste sisteme de fabricaţie sunt indicate pentru loturi mici şi piese unicat şi se utilizează de regulă pentru prelucrarea pieselor prismatice şi a celor care au o axă de simetrie. Sistemul de transfer al pieselor, componentă importantă a sistemului flexibil de fabricaţie, trebuie să asigure recunoaşterea diferitelor piese şi recunoaşterea maşinilor-unelte pe la care trebuie să treacă fiecare din aceste piese. Sistemele flexibile de fabricaţie includ puncte pentru controlul preciziei de funcţionare a fluxului tehnologic, pentru controlul dimensiunilor pieselor, precum şi puncte de spălare a pieselor, puncte de reascuţire a sculelor, etc.

Page 9: Fabricare asistata decalculator

Figura 2 Procesul de prelucrare pe MUCN

1.6. PROGRAMAREA MANUALĂ ŞI ASISTATĂ DE CALCULATOR

Se ştie că una din etapele cele mai importante în elaborarea documentaţiei tehnologice pentru prelucrările pe maşini unelte cu conducere numerică este elaborarea programului de comandă a maşinii (lor) şi transpunerea lui pe un suport adecvat.

Pentru conceperea programului de conducere numerică a maşinilor-unelte sunt necesare o serie de cunoştinţe şi informaţii după cum urmează:

• Limbajul comenzii numerice;• Informaţii geometrice pentru descrierea configuraţiei reperului studiat;• Informaţii tehnologice;• Informaţii auxiliare.

Page 10: Fabricare asistata decalculator

Programarea manuală se caracterizează prin aceea că programatorul realizează exclusiv transpunerea informaţiilor geometrice şi tehnologice din limbajul uman în limbajul echipamentului CN.Această operaţie se realizează respectând o succesiune impusă de codul specific programării MUCN.

Programarea asistată de calculator, spre deosebire ce cea manuală, presupune existenţa echipei om-calculator care colaborează pentru elaborarea programului CN. În aceste condiţii realizarea calculelor, într-o mare proporţie, sau elaborarea programului CN, vor trece în sarcina calculatorului.Prin urmare, sarcina programatorului constă doar în programarea calculatorului, fie într-un limbaj orientat spre conducere numerică (APT, EXAPT, IFAPT etc), fie într-un limbaj algoritmic universal, de nivel înalt (Visual C, Delphi, Visual Basic, Visual Lisp etc). O altă caracteristică importantă a programării CN asistate de calculator se referă la faptul că, o dată realizat modelul 3D al piesei, se poate obţine traseul sculei aşchietoare într-un timp foarte scurt.

În sinteză, principalele deosebiri între programarea manuală şi asistată sunt:- În cazul programării manuale, programatorul trebuie să cunoască toate comenzile specific

fiecărei maşini pentru realizarea programului CN. Din acest motiv programatorul va trebui săse rezume doar la programarea unui număr limitat de maşini pentru a fi şi eficient. Pe lângăacesta, în sarcina sa intră şi rezolvarea fără erori a tuturor calculelor matematice aferente.

- În cazul programării asistate de calculator, programatorul trebuie să cunoască doar un limbaj de programare, universal sau dedicat, pentru a putea programa în scurt timp o gamă variată de maşini-unelte.Etapele procesului, inclusiv pregătirea programului şi prelucrarea efectivă a piesei pe maşina

unealtă sunt (figura 1.3.) [DRA 03]:

1. Scrierea programului CNC utilizând coduri G şi M. Programul descrie secvenţa de operaţii care se efectuează pe MUCN în scopul prelucrării piesei. Programul poate fi scrisoff-line, adică fără implicarea maşinii, fie manual, fie cu asistenţa unui calculator, utilizând un sistem CAD/CAM.2. Programul este încărcat în calculatorul maşinii, numit controler. În acest stadiu, programulîncă mai poate fi modificat şi este posibilă simularea funcţionării sale utilizând facilităţile interactive ale calculatorului.3. Controlerul procesează programul piesă şi transmite semnale maşinii unelte, semnale care dauinformaţii diverselor componente ale acesteia asupra operaţiilor necesare în vederea prelucrăriipiesei.

1.6.1. Programarea manuală a MUCN

Fără a mai fi utilizată în perioada actuală datorită extinderii spectaculoase a programării asistate de calculator, programarea manuală a MUCN -urilor are totuşi o importanţă deosebită, deoarece pe principiile sale se bazează metodele avansate de programare a maşinilor-unelte cu conducere numerică.

În cazul programării manuale, prima etapă ce trebuie parcursă presupune analizarea desenului piesei şi elaborarea unui plan de lucru ce cuprinde etapele prelucrării piesei, parametrii regimului de aşchiere, precum şi maşinile-unelte cu ajutorul cărora pot fi realizate prelucrările prevăzute. Următoarea etapă o constituie întocmirea unei schiţe de program. Această schiţă va cuprinde:

- Reprezentarea semifabricatului;

Page 11: Fabricare asistata decalculator

- Stabilirea poziţiei acestuia în cadrul sistemului de alimentare a maşinii;- Codificarea sculelor aşchietoare şi calculul traseelor parcurse de acestea;- Determinarea parametrilor regimului de aşchiere;- Stabilirea funcţiilor auxiliare ale maşinilor-unelte necesare prelucrării. În afara activităţilor de

mai sus, tot în sarcina programatorului mai intră:- Calculul punctelor în care trebuie să ajungă semifabricatul;- Alegerea sculelor aşchietoare şi aşezarea lor în magazinul de scule al maşinii;- Perforarea cartelei sau a benzii;- Verificarea rezultatelor prin simularea prelucrării.

1.6.2. Programarea asistată de calculator a MUCN

Având în vedere inconvenientele programării manuale a MUCN -urilor, inconveniente legate de volumul mare de lucru pentru programarea prelucrărilor complexe, imprecizia calculelor efectuate de programator, consumul mare de timp pentru elaborarea programelor, această modalitate de programare este deja de domeniul trecutului.

Prin programare asistată a MUCN se înţelege utilizarea calculatorului în vederea obţinerii tuturor informaţiilor necesare prelucrării unei piese şi codificarea lor pentru a putea fi citite de echipamentul CN al maşinii. Toate aceste informaţii vor face parte din programul CN în componenţa căruia trebuie cuprinse toate etapele prin care urmează să treacă semifabricatul până la transformarea lui în piesă finită.

Printre avantajele programării în variantă automată se numără:

• Productivitatea net superioară a activităţii de programare a echipamentelor de conducere numerică;• Acurateţe superioară a coordonatelor programate, care pot proveni din calcule laborioase, sau ca rezultat al unor programe scrise în diverse limbaje;• Posibilitatea descrierii din punct de vedere geometric a piesei utilizând limbaje de programare specializate sau procesoare geometrice adecvate;• Utilizarea unor editoare grafice consacrate, cum ar fi AutoCAD în vederea descrieriireperelor;• Utilizând calculatorul electronic se poate realiza legătura firească între palierele constructivşi tehnologic (din care face parte şi programarea maşinilor-unelte cu conducere numerică)ale proiectării: CAD-C / CAD-T.

Prin utilizarea calculatorului şi a pachetelor software adecvate programatorul este degrevatde o serie de sarcini de rutină, mari consumatoare de timp. Trebuie remarcat faptul că însăşi programarea asistată de calculator a cunoscut în ultimul timp o evoluţie spectaculoasă: dacă la început erau necesare limbaje specializate de programare, module separate ca procesoare şi postprocesoare, perforatoare de bandă, etc., azi stau la dispoziţia tehnologiilor pachete software dedicate programării MUCN –urilor, pachete deosebit de complexe, dar prietenoase în utilizare, astfel încât se pot obţine rezultate spectaculoase în domeniul programării asistate, chiar de către operatori cu experienţă redusă în utilizarea calculatoarelor.

Page 12: Fabricare asistata decalculator

1.7. STRUCTURA PROGRAMELOR CN

Programul principal este programul care deţine controlul tuturor acţiunilor. El este primul citit şi încărcat în memorie când este rulat tot programul piesă. Programul principal poate apela un număr oarecare de programe mai mici. Aceste programe se mai numesc subprograme, şi sunt utilizate pentru a realiza sarcini care se repetă.După rularea unui astfel de subprogram, controlul revine programului principal.

Programul piesă poate să conţină un număr oarecare de programe individuale, care împreună descriu toate operaţiile care trebuie efectuate pentru a prelucra o piesă.

Programele principale, ca şi subprogramele de altfel, sunt scrise utilizând codurile ISO prezentate mai jos.

ADRESE:

N - indică numărul frazei;

G - face trimitere la codurile G (funcţii pregătitoare);

X - Indică distanţa care trebuie parcursă de sanie de-a lungul axei X;

Y - Indică distanţa care trebuie parcursă de sanie de-a lungul axei Y;

Z - Indică distanţa care trebuie parcursă de capul maşinii de-a lungul axei Z;

F - Indică viteza de avans;

M - apelează funcţii diverse (care de obicei se adresează direct maşinii unelte pentru a

stabili condiţiile de prelucrare);

S - Indică turaţia arborelui principal;

T - se referă la gestionarea sculelor.

Fiecare bloc, sau linie a programului, conţine adrese care trebuie plasate în ordinea:

N, G, X, Y, Z, F, M, S, T;

Această ordine trebuie respectată în orice frază. Cu toate acestea, nu fiecare frază va conţine toate adresele menţionate mai sus, adică dintr-o frază pot să lipsească unele adrese, dacă nu sunt necesare.

Un program de conducere numerică este divizat în mai multe secţiuni. Prima, de regulă se constituie într-un set de comentarii. Acestea nu sunt utilizate de către echipamentul de conducere numerică, nu au influenţă asupra prelucrării în sine, dar sunt importante pentru operatorul uman. În secţiunea de comentarii se prezintă o serie de informaţii utile privind programul [DRA 03], cum ar fi:

• Reperul pentru care este scris programul;

Page 13: Fabricare asistata decalculator

• Echipamentul de conducere numerică şi maşina unealtă pentru care a fost scrisprogramul;• Sculele utilizate în timpul prelucrării şi poziţia lor în magazia de scule. Exemple: t01– freză cilindrofrontală, F 8, t04 – burghiu F 4;• Materialul piesei;• Numele programatorului;• Data realizării programului;• Pachetul cam cu care a fost generat programul.

Prezenţa secţiunii de comentarii nu este obligatorie, dar este utilă prin informaţiile pe care leprezintă.

A doua secţiune este cea a aşa numitelor declaraţii. Şi ea este opţională din punctul de vedere al prelucrării pe maşina unealtă, dar indispensabilă pentru modulele de simulare. În această secţiune sunt prezentate în fraze cu sintaxă precisă date referitoare la dimensiunea semifabricatului, poziţia punctului de nul asociat piesei şi sculele utilizate.

• Declararea dimensiunilor semifabricatului: [BILLET X80 Y60 Z18]. În aceastăfrază se utilizează cuvântul rezervat BILLET şi adresele X, Y şi Z. Conţinutul acestoradrese indică dimensiunile semifabricatului după axele corespunzătoare.• Declararea poziţiei punctului de nul: [EDGEMOVE X0 Y0 Z0]. Conţinutuladreselor X, Y şi Z indică poziţia punctului de nul asociat piesei, relativ la colţul dinstânga–faţă–sus al semifabricatului.• Declararea sculelor utilizate în program: [TOOLDEF T01 D6 T03 D2]. În aceastăfrază se utilizează cuvântului rezervat TOOLDEF şi perechi T – D. Conţinutul lui Tindică poziţia sculei în magazia de scule, iar al lui D, diametrul.

Într-un program care ar trebui să ruleze pe un echipament original Fanuc, declaraţiile trebuie omise, ele fiind specifice variantei de echipament de conducere numerică al maşinii de frezat NovaMIL CNC şi programului VRMilling care are posibilitatea simulării prelucrării.

După declaraţiile programului, se specifică printr-o frază specială unităţile de măsură utilizate în program:G20 – unităţi britanice (inch) G21 – unităţi ale sistemului metric (mm). Conţinutul programului are la rândul său trei părţi:

• Resetarea maşinii, adică aducerea ei în punctul de referinţă (nulul propriu) prin invocarea funcţiei G28 şi eventual a unui punct din spaţiul maşinii prin care să treacă traiectoria sculei către poziţia “acasă”.

Corpul programului prin care se indică toate acţiunile necesare prelucrării: poziţionarea sculei, descrierea mişcărilor de aşchiere prin intermediul interpolărilor, reglarea turaţiei şi a avansului, pornirea / oprirea mişcării de rotaţia a sculei, schimbarea sculelor etc;

Terminarea programului prin apelul funcţiei M30.

Deplasarea sculei în spaţiul de lucru al maşini se poate face în două moduri [DRA 03]:

Cu avans rapid, fără aşchiere. O astfel de mişcare se efectuează pentru aducerea sculei în poziţia din care să înceapă prelucrarea. Poziţionarea se realizează prin intermediul funcţiei

Page 14: Fabricare asistata decalculator

G00. În fraza cu funcţia G00 trebuie să fie prezente şi adrese geometrice (cel mult două) care să indice punctul de destinaţie al mişcării.

Cu avans de lucru. În acest caz mişcarea presupune aşchiere şi se poate desfăşura de-a lungul unui segment de dreaptă sau a unui arc de cerc.

Interpolarea liniară este comandată prin intermediul funcţiei G01. În fraza cu G01 trebuie indicat prin intermediul adreselor geometrice punctul de destinaţie al mişcării. Acesta poate fi descris în coordonate absolute sau relative.

Interpolarea circulară în sens orar G02 şi în sens trigonometric G03 produc mişcări de-a lungul unor arce de cerc. Acestea sunt descrise prin intermediul punctului de destinaţie (adresele X şi Y) şi al coordonatelor centrului (adresele I şi J) sau al razei (adresa R). Indiferent de tipul de coordonate utilizate pentru programarea mişcării, coordonatele centrului arcului se indică INTOTDEAUNA în coordonate relative raportate la punctul în care începe mişcarea circulară.

Din orice bloc pot lipsi una sau mai multe adrese.

2. ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2 ½ AXE ŞI CU 3 AXE

Calculatoarele electronice au pătruns în domeniul tehnologiilor de prelucrare din construcţia de maşini, atât în faza de proiectare cât şi în cea de fabricaţie. Acest fapt a dus la apariţia sistemelor CAD (Computer Aided Design) respectiv CAM (Computer Aided Manufacturing) şi mai apoi, a sistemelor CAD / CAM.

Frezarea semifabricatelor presupune pentru început o prelucrare de degroşare, al cărei scop este acela de a imprima semifabricatului o geometrie cât mai apropiată de forma şi dimensiunile piesei finite. De cele mai multe ori această operaţie de degroşare este urmată de prelucrările de finisare în vederea obţinerii dimensiunilor, a toleranţelor şi a calităţii suprafeţelor materializate pe desenul de execuţie.

2.1. PRELUCRAREA PIESELOR PE MUCN -uri CU 2½ AXE

MUCN-urile în 2½ axe se caracterizează prin aceea că au posibilitatea de a realiza prelucrări simultane pe două axe (x şi y), precum şi o mişcare de incrementare pe cea de-a treia axă (z) perpendiculară pe planul primelor două. Această incrementare poate fi realizată numai atunci când nu are loc deplasarea de-a lungul axelor x şi y. Acest tip de maşini a fost conceput pentru a se atinge performanţele maşinilor în 3 axe cu ajutorul unor maşini mai puţin performante ce prezintă totodată avantajul unui cost de achiziţie mult mai scăzut. Piesele fabricate pe aceste maşini pot prezenta configuraţii spaţiale complexe, existând posibilitatea prelucrării oricăror tipuri de suprafeţe pe MUCN -uri în 3 axe.

Sistemele CAD / CAM destinate prelucrării prin frezare a suprafeţelor spaţiale sunt orientate, în marea majoritate, către prelucrarea unor concavităţi (cunoscute sub numele de „buzunare” -pocket). În afara concavităţilor mai pot fi prelucrate piese cu geometrii spaţiale sau pot fi realizate frezări de conturare.

ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2½ AXE ŞI CU 3 AXE

La prelucrarea suprafeţelor spaţiale pot fi întâlnite trei variante de generare a acestora [LAN 05]:

Page 15: Fabricare asistata decalculator

> Frezarea pe rânduri (fig.2.1.);> Frezarea de-a lungul unor meandre (fig.2.2.);> Frezarea pe tronsoane (fig.2.3.).

În cazul tuturor variantelor de mai sus scula se deplasează pe traseul stabilit până la generarea suprafeţei, iar înlăturarea adaosului de prelucrare se face treptat (fig.2.4.) prin îndepărtarea unor straturi succesive de material.

Fig.2.4. Schema de înlăturare a adaosului de prelucrare la frezarea suprafeţelor spaţiale

Pentru frezarea contururilor interioare sau a buzunarelor, cea mai răspândită tehnică de generare a acestor suprafeţe o constituie „frezarea pe rânduri” (fig 2.1.). Tehnica aceasta constă în deplasarea sculei aşchietoare de-a lungul unei direcţii până la atingerea marginii suprafeţei, urmând ca apoi sensul de deplasare a sculei să se inverseze cu 1800.

ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2V2 AXE ŞI CU 3 AXE

Fig. 2.1. Frezarea pe rânduri Fig.2.2. Frezarea de-a lungul unor meandre

Cea de-a doua strategie de frezare are la bază prelucrarea suprafeţelor prin deplasarea sculei aşchietoare de-a lungul unor meandre. De această dată generarea suprafeţei se realizează prin parcurgerea de către sculă a unor contururi închise echidistante şi paralele. După parcurgerea completă a unui contur are loc deplasarea sculei pe conturul următor. Trecerea de pe un contur pe altul se realizează în punctul de închidere a fiecărui contur deja prelucrat, printr-o deplasare rectilinie a sculei (fig.2.2.).

În afara celor două modalităţi prezentate mai sus există şi o a treia variantă de frezare, numită frezare pe tronsoane (fig.2.3.). În acest caz prelucrarea se face de la interiorul conturului către

Page 16: Fabricare asistata decalculator

exterior. Între cele trei variante nu pot fi sesizate diferenţe calitative majore, datorită vitezelor de avans relativ mici.

ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2V2 AXE ŞI CU 3 AXE

Fig. 2.3. Frezarea pe tronsoane

2.2. PRELUCRAREA PIESELOR PE MUCN -uri ÎN 3 AXE

Necesitatea prelucrării unor piese tridimensionale a apărut pentru început în secţiile de turnătorie (pentru obţinerea matriţelor pentru piese complexe) şi în secţiile de prototipuri, unde se urmărea obţinerea într-un timp cât mai scurt a primei piese pentru analizarea şi testarea ei. Această metodă de prelucrare urmăreşte obţinerea unor piese spaţiale de mare complexitate. În acest scop sunt calculate o serie de puncte caracteristice şi segmente de curbe pentru diferite secţiuni ale modelului. Toate aceste date sunt procesate pentru a fi transmise unei maşini CN în vederea prelucrării.

La prelucrarea suprafeţelor 3D pot fi întâlnite două variante distincte de abordare a problemei în cadrul sistemelor CAD / CAM [LAN 05]

Prima variantă constă în generarea suprafeţei 3D prin deplasarea sculei aşchietoare de-a lungul unor tronsoane paralele, obţinute în urma secţionării suprafeţei de prelucrat cu nişte plane echidistante şi paralele (fig.2.5.). O caracteristică a acestei modalităţi de prelucrare o constituie faptul că planele de secţiune sunt perpendiculare pe suprafaţa de prelucrat.

ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2 ½ AXE ŞI CU 3 AXE

Page 17: Fabricare asistata decalculator

Fig.2.5. Generarea suprafeţei pnn deplasarea sculei pe tronsoane paralele

În cea de-a doua varantă (fig.2.6.) suprafaţa este generată tot pnn deplasarea frezei pe tronsoane paralele, dar scula aşchietoare parcurge tronsoane închise.

Fig.2.6. Generarea suprafeţei prin deplasarea sculei pe tronsoane închise

Precizie de prelucrare ridicată presupune, în principiu, timpi de prelucrare îndelungaţi. În condiţiile frezării asistate de calculator precizia de prelucrare depinde în principal de doi factori:

• Calculatorul (prin configuraţia hardware şi software a acestuia);• MUCN (prin precizia şi rigiditatea ei).

În tabelul 2.1. voi prezenta o comparaţie a traseului frezei pentru echipamentele de conducere numerică cu 2½ axe şi respectiv 3 axe, în funcţie de tipul prelucrări.

Page 18: Fabricare asistata decalculator

Tabelul 2.1. Comparaţie a traseul frezei pentru echipamantele de conducere numerică cu 2½ şi 3 axe

MUCN cu 2½ MUCN 3 axe

Pentru a exemplifica şi grafic diferenţele existente între cele două tipuri ale traseelor de prelucrare (traseul frezei pentru prelucrarea pe maşini în 2½ axe, respectiv 3 axe), acestea vor fi prezentate într-o vedere de sus (figura 2.7.).

Page 19: Fabricare asistata decalculator

ECHIPAMENTE DE CONDUCERE NUMERICĂ CU 2V2 AXE ŞI CU 3 AXE

Astfel, se poate observa că traseul destinat MUCN în 2½ este situat, pe direcţielongitudinală, în plane verticale paralele, iar în cazul prelucrărilor pe maşini cu 3 axe traseul are o orientare spaţială oarecare.

Fig.2.7. Vedere de sus a suprafeţei şi traseelor: a - 2½ axe; b-3 axe

3. PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC EMCO MILL 55 CU CELE DOUĂ ECN AFERENTE

EMCO este o maşina educaţională care respecta întocmai funcţionarea maşinilor industriale şi se potriveşte perfect cu sălile de curs. Maşina de frezat EMCO Mill 55 este formată din maşina de frezat, echipamentul de conducere numerică şi un calculator (figura 4.1.).

Fig.4.1. Sistemul de frezat CNC EMCO MILL 55

Page 20: Fabricare asistata decalculator

Chiar dacă este cea mai mică din categoria maşinilor educaţionale este echipata cu 8 posturi de lucru (figura 4.2.) (diametrul maxim al portsculei fiind de 40mm, iar lungimea 58,5mm) [xxx 2]. Unitatea de control interschimbabil este caracteristica cea mai importantă a maşinilor educaţionale EMCO.

Fig.4.2. Caracteristicile maxime ale portsculei

Maşina este controlata de un PC. Pe acesta pot fi instalate diferite programe industriale de control sau sistemul CAD/CAM. Acest fapt face posibilă pregătirea pentru o gamă largă de comenzi cu care se pot confrunta angajaţii în practica de zi cu zi.

Este posibilă instalarea următoarelor sisteme de control: SIEMENS 840D, SIEMENS 810D, SIEMENS 810/ 820, FAGOR 8055 TC/MC GE FANUC Series 21, GE FANUC Series 0, HEIDENHAIN TNC 426/430 EMCOTRONIC TM02 PAL, precum şi alte sisteme.

Maşina de frezat EMCO Mill 55 poate controla 3 axe, cu ajutorul calculatorului, interfaţa de simulare a comenzii numerice fiind de tip SINUMERIK 810/820, poate avea viteza de avans între 0 → 2000 mm/min, iar forţa maximă de avans: 800/800/1000 N.

EMCO Concept MILL 55 poate executa următoarele operaţiuni: frezare pe contur, filetare prin frezare, tarodare, găurire.

PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL

În cazul maşinii EMCO Mill 55 axele sunt acţionate cu motoare pas cu pas cu precizia de poziţionare de 0,05 mm pentru următorul spaţiu de lucru: [xxx 2] 190 mm pe axa X, 125 mm pe axa Y, respectiv 190 mm pe axa Z (figura 4.3.).

Page 21: Fabricare asistata decalculator

Fig.4.3. Spaţiul de lucru al maşinii

PREZENTAREA MAŞINIIDE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILLPrincipalele componente ale maşinii de frezat EMCO Mill 55 sunt (figura 4.4.) [xxx 2]:

Fig. 4.4. Componentele maşinii de frezat CNC EMCO MILL 55

PREZENTAREA MAŞINII DE FREZAT CNC DENFORD NOVAMILL

1. Cap de frezare2. Magazia de scule cu 8 posturi3. Uşa de protecţie4. Axa Z5. Masa de frezat6. Masa de combinare pe X,Y7. Butonul pentru oprire de urgenta8. Placa cu numele maşinii

9. Comutatorul de pornit oprit10. Cabinetul11. Lampa maşinii (opţional)12. Unitate de ax de mare viteza (accesoriu)13. Unitate pneumatica de întreţinere (opţional)

14. Baza maşinii (accesoriu) cu trăgătorul de scule şi PC

Page 22: Fabricare asistata decalculator

Cele mai utilizate functii G si M sunt prezentate în tabelele 4.1. si 4.2. Tabelul 4.1. Functii G:

G0 Traversare rapida

G1 Traversarea masiniiG2 Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic

G3 Interpolare circulara in sens opus acelor de ceasornic

CIP Interpolare circulara via punct intermediary

G4 Temporizare

G9 Oprire precisa

G17 Plan de lucru selectat XY

G18 Plan de lucru selectat XZ

G19 Plan de lucru selectat YZ

G25 Limita minima programabila a spatiului de lucru/programarea limitei de viteza a axului

G26 Limita minima programabila a spatiului de lucru/programarea limitei de viteza a axului

G33 Constanta locului de asezare

G331 FiletareG332 Filetare/retragereG40 Anularea compensarii radiale a cutitului

G41 Compensarea radiala a cutitului pornita pe stanga

G42 Compensarea radiala a cutitului pornita pe dreapta

G53 Deselectarea setarii offsetului zeroG54-G57 Setarea offsetului zero

G500 Deselectarea setarii offsetului zero

G505-G599 Setarea offsetului zero

G60 Oprire precisa

G63 Filetare fara sincronizareG64 Mod de contur

G641 Mod de contur cu tranzitie programabila

G70 Selectarea sistemului de unitati britanicG71 Selectarea sistemului international de unitati

G90 Programare in coordonate absoluteG91 Programare in coordonate relative

G94 Avans in mm/min, inch/mm

G95 Avans de rotatie in mm/rev, inch/revG96 Viteza constanta de taiere activata

G97 Viteza constanta de taiere dezactivata

G140 Apropiere inceata sau departareG141 Apropiere din stanga si/sau departare din stanga

G142 Apropiere din stanga si/sau departare din dreaptaG143 Directia de apropiere si/sau departare in concodranta cu pozitia relative de la inceput si/sau punctul final

pe directei tangentiala

G147 Apropierea pe o linie dreapta

G148 Departarea pe o linie dreapta

G247 Apropierea pe un sfert de cercG248 Departarea pe un sfert de cercG340 Apropierea si departarea 3D

G341 Apropierea si departarea in planG347 Apropierea pe un semicerc

G348 Departarea pe un semicerc

Page 23: Fabricare asistata decalculator
Page 24: Fabricare asistata decalculator

Tabelul 3.2. Functii M:

M0 Oprire programata

M1 Oprire optionala

M2 Sfarsitul programuluiM3 Pornirea turatiei in sensul acelor de ceasornic

M4 Pornirea turatiei in sen contrar acelor de ceasornicM5 Oprirea axului

M6 Schimbarea sculei

M8 Pornirea ventilatoruluiM9 Oprirea ventilatorului

M10 Blocarea capului conducatorM11 Deblocarea capului conducator

M17 Oprirea subprogramului

M25 Deschiderea usiiM26 Inchiderea usii

M27 Divizarea/impartirea capului rotativM30 Oprirea programului

M70 Pozitionarea axuluiM71 Suflarea rezidurilor pornitaM72 Suflarea rezidurilor oprita

4. Aplicatie practica

Aplicatia practica propusa este elaborarea unui program pentru masina de frezat CNC NovaMill, pentru executarea unui romb pe o proba paralelipedica de dimensiunile 100x100x30 (mm). Astfel in continuare va fi prezentat programul pentru masina de frezat Siemens NovaMill, pentru frezarea unui semn al infinitatii cu freza cilindro-frontala de diametrul 6mm, cu laturele de 25√2 mm si unghiul intre laturi de 90º:

1) Pentru Siemens NovaMill:%O2T3D3G0G90G54X50.Y50.G43H3Z10.M3S1000M3G01 X50.Y50.R12.5G01 X50.Y50.R12.5

G0G90Z100.M5M30%

5. Concluzie

Asfel se observa ca în condiţiile actuale, producţiile de serie mică şi mijlocie s-au dovedit a fi cele mai performante soluţii ce vin în întâmpinarea cerinţelor de optimizare şi modernizare continuă a produselor de fabricaţie. Pentru aceste tipuri de producţie, folosirea MUCN -urilor prezintă avantaje economice comparativ cu maşinile-unelte convenţionale.

Page 25: Fabricare asistata decalculator

Proiect Pantelei Vladimir

Bibliografie:

1) Ionut Constantin MOARC ĂS, Proiect de Diplomă, Universitatea „Transilvania” Bra şov,2008

2) DRĂGOI, M.V., Proiectare tehnologică asistată de calculator. Note de curs 2003-2007.

3) DRĂGOI, M. V. , UDROIU, R., VASILONI A. M., Modelare 3D în AutoCAD 2002. Aplicaţii, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2003

4) IVAN, N.V., BERCE, P., ş.a., Sisteme CAD/CAPP/CAM. Teorie şi practică. Editura Tehnică, Bucureşti, 2004

5) LANCEA, C., Concepţie şi fabricaţie asistate de calculator, Editura Universităţii „Transilvania”, 2005 ISBN 973-635-442-3

6) Maşina de frezat CNC Denford NovaMILL. Documentaţie tehnică.7) Maşina de frezat CNC EMCO Mill 55. Documentaţie tehnică.8) http://www.denford.com/Downloads/Literature/Machine/Novamill.pdf 9) http://www.denfordata.com/downloads/dos/NOVAMILL.PDF

2


Recommended