Examen Compozitie

7/28/2019 Examen Compozitie

1/28

Bilet nr 2

2.aModelul transformational component si formele

.a Modelul transformational - teorie si ex

Modelul transformational este influentat de 2 categorii de informatii:

1.Info. din exterior din mediu (transformanti intrinseci obiectivi si subiectivi)2.Info. din interior proprii (transformanti extrinseci)

(vezi si subiectul 4.a)

Modelul transformaional surprinde cel mai bine condiia de creator de art a arhitectului n procesul de proiectare. Este cel mai simplu modeli folosete surse pe care le modeleaz.

Arhitectul, in procesul de creaie pleac de la lumea exterioar, real, concret, fizic, pe care o consider reprezentativ, cu for

individualizat numit transformant intrinsec (Tin), ns lumea real nu poate fi acreditat, validat dect dac i corespunde o for

particularizant, o idee, numit transformant extrinsec (Tex)

Transformani intrinseci:

a) obiectivi de relief, clima, vecinatati, de tema (functiuni, capacitati, structura), normative, beneficiar

- in de context, de natura fizico-geografic.

Context fizic: - poziie geografic - relief, clim,vegetaie; mediu urban -esut urban, regim de nlime, norme de construire, reguli, gabarite,

condiionri, caracterul zonei (cuantumabil),

b) subiectivi - spiritual, abstract (necuantumabil), mediul din care provine autorul, traditia culturala a mediului spiritual

Context culturalidentitar (tradiii, obiceiuri), profesional (al proiectantului, beneficiarului)

Context istoric - specificitatea locului (ex: McDonalds - simbol, fr identitatea locului )

Transformani extrinseci; (operant) este mediat de o idee numit argument. Operantul conine elemente concrete puternice, n timp ce n

argument acestea sunt rarefiate. A crea arhitectur necesit o concepie proprie, o sum de idei cu caracter de principiu, ncadrul crora se pot

crea noi argumente i operani. Principiul e ncrcat cu materialitate prin argument i operant.(este un sistem triadic de idei ierarhi zate)

In cadrul modelului transformational avem de-a face cu 2 metode: (vezi subiectul 3.a)

Variaiuni omoloage - structur figural invariant, (cu variaie foarte mic i identitate mare)

Variaiuni analoage - se pstreaz identitatea, semnificaia, dar exist libertatea de a -l imagina pe A oricum; se schimb structura figural

(variaie mare diversitate, scade ns identitatea)

- dac facem o comparaie cu domeniul muzicii, variaiunile omoloage sunt variatiuni pe aceiai tem, ca n muzica lui Vivaldi, n timp ce

variaiunile analoage sunt fugile lui Bach.

Ex: Se aleg 3 arh. care s rezolve pardoseala unei sli festive ce are planeu casetat i un perete deschis spre parc. - In toate cazurile transf.intrinsic este patratul si variatiile lui.

a - evocarea planeului casetat n pardoseal

diminuarea dimensiunilor casetei. Tratare mrunit - omogenizare, difuzie, vibraie lejer. Arhitectur raional, cartezian, clasic.- evocare

ptrat, a ortogonalitii, i un anumit tip de negare (cerc/ptrat). Centralitate difuz exprimat n noduri.

- neaga centralitatea

- evoca omogenitatea

- prefigureaza patratul

b - evocarea relaiei interior/exterior dat de peretele deschis spre parc

- felul n care lumina ptrunde n spaiu -> stri psihice de meloman.

- gradarea luminii pe pardoseal - opune o structurare delicat. Marmur neagr i alb (~clape pian)

- neaga centralitatea, axialitatea, omogenitatea

- evoca degradeul, curgerea luminii


c - evocarea acceselor principale i accentuarea legturii dintre ele

- accesele axial - ax evocat de parcurgerea spaiului.

Creaz o centralitate a spatiului, un ax fals


2/28

Neag axialitatea, exagereaz centralitatea spaiului.

La toi trei exist prefigurare.

2.b Limbajul cultural si al stiintei(distantare)

- aspectul stiintific al vietii presupune o lista de materii

- sinteza-sucesiune de discipline

- progresul este pentru ambele domenii- cultural si stiintific- sa faca viata mai usoara, mai comoda

- comunicarea cat mai directa si instanta, cat mai repede- si la distanta tot mai mare

- simbol- punerea laolalta a 2 lucruti ce au fost rupte si au fost puse inapoiSim-rupere/ bol- punere impreuna

- cele 2 componente ale limbajului:

a) stiintifica- in epoca primitiva- omul avea o capacitate primitiva de adaptare la mediu, lupta pe viata-manualitatea

-apar capacitatile endosomatice pe care le dezvolta=>intelectul dezvoltat->masini cu aburi, apare electricitatea

- rev lui Jacquard- care a realizat primele cartele perforate pentru masinile de cusut

b) limbaj- oralitate- transmitere orala a unor mosteniri

- apoi a aparut pantomima

- scrierea- conventie de semne :iconografie(desenare sintetica a ceea ce vezi), hierografica, alfabet, etc

- aparitia calculatorului- cipul, care arata progresul, dar ne departeaza de viata, de om

BILET NR 3

3.a MODELUL TRANSFORMATIONAL EVOCARE, PREFIGURARE, NEGARE

Modelul transformational este influentat de 2 categorii de informatii:1.Info. din exterior din mediu2.Info. din interior proprii

Lupascu a impartit materia in doua categorii:

- materia viefiecare molecula e distincta, iar genele sunt memoria colectiva mostenita de la parinti

- materia nevie are o constitutie fizica ce se pestreaza

1.Informatiile obiective venite din mediu:- acestea pot fi: de natura grografica, provenite din mediul construit, provenite din forme-obiective, provenite din tema de proiect, provenite din

aria beneficiarului sau constrangeri din normele de proiectare. - toate aceste conditionari obiective poarta numele de TRANSFORMANTI

INTRINSECI OBIECTIVI.

- o alta categorie de informatii provin din cadrul mediului la care arhitectul se adreseaza, din traditia culturala a zonei respective si din mediul din

care provine autorul. acestea poarta numele de TRANSFORMANTI INTRINSECI SUBIECTIVI.

Pentru realizarea proiectului trebuiesc alesi niste transformati care urmeaza sa fie luati in considerare si asupra carora se va interveni ei se

numesc DETERMINANTI.

2.Informatiile proprii, din interior- acei transformanti care provin din interiorul autorului pentru a intervenii asupra transformantilor alesi se numesc TRANSFORMANTI EXTRINSECI.

Determinatii impreuna cu transf. Extrinseci genereaza solutia finala. Asupra determinantilor se poate intervenii prin negare, evocare sau

prefigurare.

Tin + Tex + R = C (R = regula; C = creatia)

In cadrul modelului transformational avem de-a face cu 2 metode:

a.Metoda contrastului inseamna negatiab.Metoda identitatii inseamna evocare si prefigurare

Exemple:

Uzinele Fagus Walter Gropius

- intoarcerea pe colt a ferestrelor = element de noutate (la Partenon coloanele de colt erau mai groare; in Gotic apar contraforti pe colturi; in

Renastere avem bosaje pe colt)

- neaga intarirea coltului

- evoca ordonanta suprapusa (sugerarea verticalelor pe trei niveluri evoca ordinul pladian)Tin 1 - colonada clasic

Tex 1 - evocare, prin acuzarea verticalelor pe 3 nivele, amintind de ordinul paladian.

Tin a - antichitatea greceasc. Masivitatea coloanei de col

Tin b - ev mediu - contrafori n trepte.

Tin c - renatere - accentuarea colului pe primul registru prin bosaje puternice

Tex a,b,c - negarea arhitecturii colului nchis - uurarea colului.

Funcional n colul cldirii e rezolvat scara. Plecnd de la un transformant intrinsec T in 2 - realitatea fizic a

scrii, intrit de un transformant extrinsec Tex 2 - ideea de ntoarcere a colului, susinute de dorina de a individualiza volumul de arhitectur

printr-un procedeu diferit de cel general acceptat, arh. gsete soluia colului liber, transparent.


3/28

Sediul UNESCO, Paris Marcel Breuer

- e amplasat intr-o piata neoclasica cu exedra

- Transf. intrinseci: forma pietei, cadrul construit, academia militara, o cladire neoclasica, simetrie dubla, centrala, masivitate.

- evoca spatiul public (imaginea pietei)

- neaga orice forma traditionala (se exprima cu mijloace moderne: stalpi in forma de Y, acoperis terasa, forma curbata aerodinamica)

- neaga materialele si structura clasica, acestora opunandu-se betonul, parterul pe piloti, sala polivalenta, neaga masivitatea, inscriindu-se in

canoanele arhitecturii moderne

- neaga legatura cu terenul (pune casa pe piloti)

- domina elementele orizontale (are putin de-a face cu traveatia care creste din pamant)

Tin 1 - simetrie- 2 axe

Tex 1 - evocare - centralitate piaTin 2 - forma cldiri neoclasice

Tex 2 - evocare, un Y imens p+2

Tin 3 - masivitatea volumelor, forme nchise

Tex 3 - negare - arhitectur uoar, deschis. Nu st pe teren

Tin 4 - materiale, structur clasic/istoric-zidrie.

Tex 4 - negare, opune materialului clasic unul din moda timpului, beton armat.

Casa pe plaja, Malibu Robert Venturi

- Transf. intrinseci legati de sit: foarte aproape de mare, plaja, orizontalitatea terenului, vederea panoramica

- Transf. intrinseci legati de tema: pozitia livingului fata de dormitoare - livingul e ridicat la etaj pentru o perspectiva mai larga spre peisaj, din

aceasta se accede direct pe plaja pe o scara ampla dormitoarele sunt la parter, sunt inchise pentru intimidate

- preia luneta si lanternoul din Baroc, dar schimba raportul dintre luneta si fereastra apare un cerc taiat de o secant. n baroc, luneta e un

element de acompaniament. Venturi face ca toat casa s i se subordoneze.

Tin 1 -nlnuire funcional clasic (living teras plaj ap, la parter, iar laetaj dormitoare)Tex 1 - negare (dormitoare la parter i living la etaj pentru a oferi o mai bun perspectiv, mai larg spre peisaj)

Tin 2 - acces direct living plaj

Tex 2 - scar ampl exterioar (opoziie)

Tin 3 - dispunerea perpendicular a casei n raport cu plaja.

Tex 3 - dispunere paralel (opoziie)

Disproporia dintre cas i scar, opoziia dintre rotund i axialitate.

3.b Nivelele simultane ale perceptiei

Imaginarul uman este alcatuit din corpul perceptiv, corpul conceptual si corpul afectiv. Perceptia spatiala a fost desfacuta analitic de un

cercetator englez. El a facut vizibila unitatea spatiului perceptiv in 3 momente:

- ochiul realizeaza o perceptie globala descriptiva imprimandu-i un caracter omogen continuu. Acestei perceptii ii corespunde geometria

euclidiana.

- eul se revarsa, se proiecteaza in exterioritate. Este momentul de proiectie inversa, empatica, caruia ii corespunde geometria proiectiva cu

cele 2 tipuri de transformari: proiectia paralela si proiectia conica

- exterioritatea patrunde in interioritate, eul se revarsa in ea si se naste o sinteza. Este momentul structural, caruia ii cor espunde geometria

topologica cu tipul specific de transformare, deformarile continue.

Disocierea acestor momente perceptive nu este posibila in realitate.

Impactul vizual are loc in doua ipostazedistincte: una statica si una dinamica. Perceptia statica este acel mod de a privi in care figura este

angajata in ipostaza ei de non-devenire imaginea ca o centralitate care isi extinde energetic razele spre o limita. Perceptia dinamica

angajeaza miscarea si pune in evidenta doua tipuri de structuri: str. formativa si str. contextuala.

Educatia vizualitatii duce la constientizarea actului perceptiv.

Sp - spatiul perceput


4/28

Sc - spatiul conceptual

Ss - spatiul simbolizant

Sob - spatiul obiect

Sr - spatiul real

Sn - spatiul natural

- procesul de creatie transfigureaza perceptiile, iar obiectul de arhitectura se integreaza un proces permanent de deductie, transfigurare

Sob - filtrat de subiect

- relatia om-natura (mediu): grade diferite de miscare, perceptie, concept.

- ambientul = spatiul perceput, permite o anumita concretete: - conotatie spiritual

Atitudinea fata de opera de arta

- perceptiva - pasiva

- empatetica (simpatetica): implicare, participare afectiva

- activa - formare de atitudini selective

- reactiva - neutra

- ejectiva, respingere

- asimilanta, acceptare

BILET NR.4

4.a COMENSURAREA REGIMUL ITINERANT

-comensurarea este o consecinta a regimului itinerant alaturi de superizare si structurare

Comensurare = a masura impreuna ( pe filiera antropologica, vocatie filosofica, inclinare religioasa)

a conferi marime, altfel decit prin masurare directa a obiectelor, lucrurilor spatiului construit

- este o problema dpdv cultural omul este in cenru in raport cu lumea, acest lucru reprezinta identitate in raport cu universul.

- antripologia vizeaza tot ceea ce omul a creat de-a lungul mileniilor

Civilizatia si cultura chineza avea credinta ca exista 4 mari elemente ce reprezinta Universul: pamint + aer + apa + foc - (patru grinzi

incrucisate - expresie figurala); elemente fundamentalecare nu pot exista impreuna decit prin intermediul unei forte de legatura, de coeziune

degetul mare figural stilpul de sustinere (TOTEM axusmundi). Aceasta credinta e transformata intr-un elament palpabil, si sta la baza

structurii arboricole.

In India: unitatea de masura era UBA = 1,25m, reprezentind omul in pozitia lotus, ipostaza de concentrare si contemplare a corpului uman;

In Japonia era foarte importanta problema familiei, a cuplului. De aici au rezultat unitatile de masura ce pleaca de la dimensiunea unui TATAMI

(90 x 181 cm) care reprezinta rogojina pe care pozitia corporana e complet intinsa si relaxata.

- dublul unei rogojine reprezinta unitatea minima de locuit, celula de 1,80 x 1,81.

- aceste dimensiuni s-au utilizat si pe verticala, astfel dimensiunea la partea de jos agrinzii este de 1,81

- Casa japoneza era modulata intr-un sistem tridimensional ce permitea dezvoltarea pe toate directiile, care nu distrugea compozitia prinextrageri sau adaugari. Astfel, stalpul totemic era refacut la fiecare 20 de ani pt a transmite generatiilor tehnica lui de realizare.

In Grecia Antica sistemul de modulare era foarte liber, independent. Grecii foloseau sistemul de masura antropomorfic o talpa masculina = 4

palme feminine = 3,14 =

In Romania = influenta culturii latine; - unitatea populara de masura era STINJENUL = omul cu mina intinsa = 2,25 m. Aceasta era inaltimea

minima a unei ODAI (unitate de marime spatiala in care au loc toate functiunile vietii cotidiene).

De-a lungul timpului au fost folosite mai multe unitati de masura precum: cotul (comert cu textile), nodul (folosit de navigatorii), piciorul etc.

Apoi a fost introdus metrul unitate de masura abstracta, utilizat ca principiu de standardizare, lipsit de semnificatie umana sau spirituala.

Corbusier a incearcat sa scoata arhitectura de sub autoritatea metrului, folosind interpretari a mai multor sisteme de masurare antropologice

(grecesc, japonez...) Astfel in Modulorul sau, el face o raportare intre functiile ergonomice ale omului.

- face referire si la proportii raportul de aur (de la greci) in care A/B = B/C unde B + C = A

Astazi este foarte importanta scara (umana) = presupune stabilirea unei relatii intre un ansamblu si o exterioritate (raportul unui element in

interiorul unui volum)

4.b STILUL ARHITECTURII SI RAPORTUL SEMNIFICAT SEMNIFICANT

In ceea ce priveste analiza istorica a semnificatului si semnificantului s-au format mai multe pareri precum:

Gilles DELEUSE, Felix GUATTARI si Jean BEAUDRILLARD - arata ca societatea contemporana e saturata de semne fara referent la realitate,

lipsite de semnificatie.

- ei au incercat sa gaseasca o concluzie pt a explica faptul ca in zilele noastre semnula ajuns sa fie lipsit de semnificatie. Semnele au inceput sa nu

mai fie simboluri ale unor lucruri adanci (ex : semnele de circulatie). Au aparut semne care nu mai exprima nici un sentiment si nici o filozofie, ele

au doar rol de orientare in spatiu.


5/28

Expresia se naste din semnificatie dar si naste semnificatie. Semnele (expresia) dar si semnificatia (esenta) sunt egale si nu sunt decat

manifestari de cod materia si spiritualul sunt indicatii codificate ale constiintei fundamentale de stocare. (Constiinta singura - vede materia si

spiritualul ca indicatii ale existentei).

Scoala budista de gandire a constiintei singure spune ca atat material cat si spiritual sunt manifestari a ceva mai fundamental decat ambele -

acest ceva e constiinta de inmagazinare.

Functia ca existenta nu da nastere frumusetii; atat frumusetea cat si functia evoca simtul spatiului - in spatele lui se afla o constiinta - ce

seamana cu ceea ce BACHELLARD numea La poetique- (reclame de la televizor - incarcaturi de semne TWA - Kenedy)

Paul VALLERY-filozoful nu concepe usor faptul ca artistul trece aproape indiferent de la forma la continut si de la continut la forma; ca o formai se infatiseaza mai inainte de sensul pe care i- l va conferi si nici ca pentru un artist idea unei forme este acelasi lucru cu idea care cauta o forma.

In arhitectura - relatia semnificat-semnificant este foarte complexa; reprezinta sinteza notiunilor si existenta lor autonoma, ambele sunt la fel

de importante.

Arhitectura - continua spatiul (interior si exterior) avand timpul introdus prin miscare.

De-a lungul timpului - materiabilitatea formei ca semn - are un rol diferit atat in raport cu separarea spatiului interior de cel exterior dar si

semnului (semnificant) de sens (semnificat);

Friedrich Hegel - filozof german, principal reprezentant al idealismului considera ca:arta Egiptului este o arhitectura de exterior (piramida),

iararta Greciei ete o arhitectura de imprejmuirii.

Herbert READ arhitectura nu s-a emancipat de complexul sculptural;

Romanii - dilata spatiul interior in mod expresiv;

Monumentalitatea spatiului Imperiului Roman isi va avea echivalentul abia in perioada Barocului - unde spatiul exterior al pietelor (San Pietro)

precum si cel interior al predominantei navei centrale (IL GESSU) se patrund de o semnficatie aparte si simbolizeaza forta, putere.

Conrad FIEDLERa scris lucrarea ON THE NATURE AND HISTORY OF ARCHITECTURE- acceptiune privind sistemul boltit de acoperireacest sistem si-a regasit forma expresiva, monumentala, in arhitectura romana

- bolta are ca si simbol inaltarea de la pamant (bolta are o raportare la transcendenta) - nu sa se sprijine pe el - contradictie, sens grav inaltare

arhitectura romana si bizantina, spatiul exterior e neglijat.

Marc PHILLIPIScritic de arta

- Operele omului - natura esentialmente intelectuala a realizarilor grecesti - in iubirea grecului pentru definit si pasiunea lui pentru delimitare

sunt si limitarile impuse de aceasta arhitectura. sufletul grec aduna tot ceea ce este bine conturat si articulat si detesta tot ce e catusi de putin vag siindeterminat.

(el repune in discutie toata traditia de pana la el a interpretarii operelor grecesti si le compara cu arhitectuara gotica)

- el a incrcat sa explice care a fost spiritul arhitecturii grecesti : grecii aveau o acuta nevoie de perfectiune. Pentru ei perfectiunea = bine conturat,clar, iarhaosul = dezordine, vag, ambiguu. Proportia era considerata de aur, era notiunea perfecta a frumosului.

- el trateaza problema legata de raportarea masei la vid. Astfel spune ca grecii instalau masa in vid (templul grecesc nu are spatiu interior), in

timp ce romanii creau spatii vide in interiorul masei. In Gotic, in urbanismul centrelor istorice, vidul era escavat din masa (strazile erau inguste,

masa domina), astfel, si masa catedralei gotice pare sculptata, escavata, ajurata.

De la aspectul utilitar - coloana se perfectioneaza - pana la un simbol spiritual, la valoare. Proportia e una din valorile cele mai inalte. Spiritul este

ramas la capacitatea intelectuala, rationala. Acelasi material - piatra , aceeasi preocupare intelectuala - forma ca valoare dar spiritul vremii edeosebit.

Wilhelm WORRINGER si Heinrich WOLFFLIN- primul a studiat cu precadere Goticul, iar al doilea Barocul.- acesti 2 romantici germani au ajuns la concluzia ca :

- grecii au avut constructie aplicatamijlocfinalitate (arh. greaca se instileaza in spatiu)

- Goticul reprezinta constructia pura - finalitate in sine (arh. gotica e creatoare de spatii)

La gotic intre forma si idea exprimata este

BILET NR 5

5.A TEORIA FORMEI INCHISE

Teoria axelor

- str. expectativa e legata de simtul vizual, de perceperea spatiului de la distanta

- axele vizuale- pornesc din ochiul nostru si de desfac intr-un con; perpectiva, corectiile optice la greci

- axe verticale- distanta pamant- cer--> aduna spatiul, il fac mai inalt pe verticala; limiteaza spatiul

- axe orizontale- deschidere mare a spatiului; spatiul e liber, circular, infinit, presupune miscare spatiala pe orizontala

- verticala- specifica arhitecturii istorice, oizonatala celei moderne

- dispozitia Parthenonlului pe Acropole- f buna, cunoastere a axelor vizuale a.i. perceptia sa fie bine controlata pe toata

parcurgerea spatiuluia) axe faraonice( ale Egiptului Antic)- monumentalitate prin dispozitia de o parte si de alta a intrarii a statuilor etc.; parcurgerea

spatiului( procesiuni) de catre un personaj important pe o axa, de o parte si de alta fiind supusii; in finalul axei e ''tronul''- pe

care acesta urca

- perspectiva renascentista- piata Capitoliului din Roma, Michelangelo

- spatiul sediului UNESCO din Geneva

b) axele functionale- presupun nu neaparat o linearitate, ci o linie functionala

- la o sala de spectacole axa actorilor si axa spectatorilor- interfata e cortina

c) axele conceptuale

- raportarea pe verticala a unor stadii


6/28

-ideea fundamnetala, principiul, axioma

- idei argument

- idei operant

- proiect

TEORIA FORMEI INKISE

- arhitectura istorica, cea de pana la modernism, care a deschis o noua viziune asupra arh.( cea mai radicala schimbare a

imaginii arh.)

- relatia tectonica, intima cu pamantul- provine din scurgerea gravitationala- marcarea colturilor- la greci, coloana de colt are dimensiuni mai mari

- cetatile, fortificatiile- colturile cu turnuri, contraforti

- coltul- vulnerabil pt ca suporta 2 sarcini din 2 directii

- in Renastere coltul intarit- bosaje de piatra, iar restul zidarie de caramida

- in Clasicism- sugestie din tencuiala- bosaje

- la Modernism- structura din cadre, planseu in consola=> elibereaza coltul

- intarirea pergoratiei( orice gol inseamna slabirea capacitatii portante)

- ambrazura ferestrei si usilor- ce e deasupra ferestrei( in renastere )

- arcul in plin cintru- Renastere

- a disparut in modernism

- terminatia cladirii la partea superioara

- Castelul Chambord de pe malul Loarei- impodobire a terminatiei superioare a cladirii in arhitectura istorica

- si in constructiile cu acoperis terasa( in Grecia) exista o cornisa puternica la partea superioara

- acoperis in panta, sarpanta spectaculoasa

- in arhitectura orientala- acoperisul face trecerea spre cer, spre divinitate

- principii- simetria( centrala, radiala, biaxiala, axiala); Vila Capra a lui Palladio din Vicenza- 4 fatade identice

- ierarhia- pe orizontala sau verticala, exista un element dominant al volumului si subansambluri adiacente

- distributii conexe;

- monumentalitatea- presupune o distanta de la care sa fie perceputa

- in evul mediu- monumentalitatea nu era perceputa de la distanta, ci dintre case, direct din frontul strazii

5.b Simbolism baroc, simbolism european

Pune in opozitie aspectul formei , al concretului, al materialului si sensul, semnificatul, semnul, continutul - abstract (mai puternic, mai adanc)

Formele se doresc eterne, marturie a unui moment.

Arh. simbolica se bazeaza pe un semn tare, recunoscut de toata lumea, mesaj univ. caruia i se subordoneaza intreaga gandire. Exista perioade

cand arhitectura pune in valoare anumite parti neglijandu-le pe celelalte - cele mai mari exagerari se produc in Ecletism, sau in per.5060,

cand functionalismul duce la exagerari.

Exemple:

Paladio - zona de trecere intre Renastere si BarocL.B.Alberti - exprimare mult mai libera

Vignola - "Il Gesu" - ofera un model de arhitectura (navele laterale se transforma in capele) fiecare are identitate proprie

-a par elemente noi - simboluri zoomorfe, antropomorfe

Boromini

Saint Ivo - capela destinata unei familii-simbol:albina

Biserca San Carlo alle Quatro Fontane

(compozitie spatiala revolutionara-plan oval, in care unduiesc curbe si contra curbe, este de fapt reluarea in spirit baroc a motivului din

Renastere - de cruce greaca inscrisa

Bis. San Ivo della Sapienza, Bis. Santa Agnesse din p-ta Navona

Ansamblul San Pietro din Roma - incarcat ulterior de semnificatii - centrul lumii crestine, catolice

Cupola - subiect de discutii la Benini, Michelangelo, Carlo Madera "Bis Sf Susana"

- colonada - amplifica la exterior cupola, reprezinta gestul catolicismului de a imbratisa populatia

Barocul iese din dogmele Renasterii, apar inovatii:

- Letarouilly - San Pietro = face planuri ce exprima bogatia locului, in planuri prezinta etapele successive (se utilizeaza si azi)- democratizarea elementelor in arh, el are imp egala cu volumul

- sensibilizarea mesajului prin alegorie, simbolism

- clasificarea mesajului si a limbajului

- prima eliberare spatial (fatade curbate, anfilade gratuite, arhitrave)

- prima iesire din domeniul cuantificabil

- parte = intreg => semnificatul = semnificant

- desprinderea formei de continut, forma devine mai importanta

Eugenio D'Ors "Lo Barocco" - interpreteaza din prisma abiguitatii - forma de expresie folosita in baroc

"Alungarea din Rai" - Capela Sixtina - Michelangelo


7/28

"Adoratia Pastorilor, El Greco"- sens ambiguu de plutire

"Noli me tangere"Coregio - respingere sau investire cu un dar

- transpunerea ambiguitatii in arhitectura - apar dualitati (ex: Piata Capitoliului avea 2 cladiri identice, marcarea ansamblului San Pietro fata de

Laguna)

- interpatrundere - externalizarea spatiului interior si internalizarea sp ext ( revolutia gandirii sp)

- policodarea elementelor

- folosirea curenta a perspectivelor false si utilizarea perspectivei pt. sublinierea dinamicii spatiale

Barocul a fost utilizat in tarile catolice , in per. Contrareformei ca mijloc de propaganda a bis. Catolice, exprimat printr-o arta cu caractergrandilocvent, menita sa impresioneze afectiv, in timp ce in tarile protestante si Franta, a urmat o linie clasicista care a coincis cu ideologia din

per. absolutismului regal

BILET NR 6

6.a Imaginarul la Sartre, Piaget, Durand, Lupascu

- imaginea ca forma de traire: proprietatile ei din punct de vedere a patru savanti (fenomenolog, genetician, antropolog, filosof) care ajung la o

ordine triadica a imaginarului

J.P. Sartre - fenomenolog existentialist, structura triadica a imaginarului

- suntem o materie trecatoare si ajungem la calitatea de fiinta absolut intamplator sau chiar deloc

1.starea de constiinta: un mod de a fi, de a trai prin transpunerea individului in altul pentru observarea reactiilor, ipostazelor

2.imaginarul = datum imediat: cubul intregit in imaginar, desi in realitate are fete nevazute

3.spontaneitatea imaginii = capacitatea imaginarului de a face sa fiinteze forma ceruta forma poate sa dispara si sa reapara, vi zualizarea

este indusa, sugerata, aspectul de a fi sau a nu fi, este instrumentul marilor magicieniJean Piaget - genetician, etapizarea procesului imaginar (tentativa de analiza a dezvoltarii procesului in etape: copil-adult)

1.ochiul percepe entitatile spatiale spatiul destructurat

2.ochiul construieste rapoarte structuri asociative, relatia dintre entitati

3.imaginarul construieste analogii, similitudini, duce la intelegerea spatiului, reduce pluralitatea la o identitate

Gilbert Durand - critic de arta, antropolog ca formative

Proprietatile imaginii:

1.ocularitatea = capacitatea omului de a transforma orice fel de senzatie in imagine (cinematograful mut, arta vizuala)

-relatie inversa: vizualizarea muzicii sinestezie

2.profunzimea relatie puternic condusa de realitate, presupune un anumit tip de reprezentare a spatiului pentru a sugera o directie.

- conduce la necunoscut, genereaza starile si presiunile interne

- perspectiva italiana (Leonardo, Rafael, Michelangelo) - este o exceptie in modul de abordare a profunzimii

- celelalte culturi (egipteana, chineza, africana) nu cunosteau profunzimea, marcarea imp. (ierarhiei) prin diferentieri de scara, dimensiuni

3.ubicuitatea = capacitatea psihicului uman de a se plasa in diferite planuri in acelasi timp sincron, simultaneitatea a doua actiuni in 2

locuri diferite- caract. uman - contextul devine mai cuprinzator

- ubicuitatea spirituala: D-zeu este peste tot

- ubicuitatea axialitatii: stalpul casei (sacru) - axis mundi

- animalele construiesc (baraj, cuib, stup)

Stefan Lupascu - filosof roman, doctorant la Sorbona

- imaginea in sine poate fi discutata, disecata ca si un obiect

- d.p.v.subiectiv ea apartine persoanei care o percepe

- libertatea imaginii presupune spontaneitate

1.este obiect si subiect simultan: imaginea interioara - patrat

"cine vede patratul" o alta constiinta care priveste constiinta patratului, rezulta o stare care defineste ambiguitatea imaginarului

2.libertatea imaginii: in formarea imaginii intervin doi termeni: actualitate - potentialitate, intr-un fenomen prin care imaginea este actualizata

ca fiind anterior o stare potentiala

3.simultan reala si nonreala, ideala (ex oglinda) - imaginea stie ca nu este realitate, dar constiinta constiintei o traieste ca pe o realitate.

Lupascu: "Logica dinamica a contradictoriului"

- tensiunea in s ine reprezinta un pol, fara acesta ceilalti poli s-ar distruge, nu ar mai exista, are cel putin aceeasi importanta ca si polii tensiunii:

energii psihice.

6.b Consecintele modelului semiotic

Postmodernismul- se naste ca o reactie a lipsei de semnificatie pe care o produce modernismul- deconstructivismul isi creeaza propriul continut- revenirea la semnificatie

- preia valorile din trecut dar priveste spre viitor, are doua fete


8/28

- tehnica o ia inaintea arhitecturii

- Rem Koolhaas - pasul spre o noua tipizare a arhitecturii

- arhitectura minimalizata, globalizanta - duce la o tehnica superioara

- influente: pluralismul, polifonia, etc

- are un aspect de unicitate

S-au adus 4 critici:

1. metabolistii 1959

- ataca dualismul occidental, care atinge segregarea in toate planurile- separarea dintre parte si interg

- segregari functionale in cadrul orasului occidental

- purismul functionalist e considerat de arh japonezi o forma de segregare

- separa arhitectura in doua tipuri: efemere, ce se pot schimba si perene ce nu se pot schimba;

- identitatea omului, arhitectura umanista pura;

Arhitectuta metabolista

- separa arhitectura in parti pe baza semnificatiei - reclama diferenta spatiala pe baza semnificatiei - semiologia arhitecturala

Umberto ECO - TRATAT DE SEMIOTICA

Arhitectura capabila de crestere si schimbare;

Arhitectura self-aid- oamenii participa la planificare; aceasta idee corespunde conceptului de efemeritate a tuturor lucrurilor; tehnologia si

omul nu sunt la poli opusi ci intr-o relatie simbiotica; traditia japoneza identitate - simbioza trecut viitor;

- simbioza- semnificatie dubla, multipla;

Metode

tehnici

KUROKAWA :

- in idea arhitecturii simbiozei:

1.valoare egala intre parte si intreg;2.externalizarea spatiului interior si spatial exterior;3.spatial interior + coaja;4.elemente eterogene pentru a produce semnificatii multiple;5.dec. occident-orient, trecut-prezent, popular-cult6.accentuarea detaliului ca textura, pentru tuseul sentimentelor si spiritualitate;2. critica tendinta de universalizare

- apare in anii50 odata cu tendintele de egalitate, accesul maselor la putere (comunism, socialism)

- in arhitectura - idei tipizate banale

- aceste identitati functionale tip au devenit aceleasi pe tot globul si au distrus semnificatia, devin banale

3. critica privind ierarhia

- ierarhizarea incepe din Renastere

- e o gandire nedemocratica

- ierarhiaca : - structura - spatiu;

- intreg - parti;

- eficienta - rezultat

Conceptul nediferentierii si neuniformitatii - zeu budist - japonica SUZUKI - partea identica cu partea individualista socialism - individumorient;Van Eyck casa e un mic oras iar orasul e o mare casa; Casa = oras; orasul = stat; individual = societate; arhitecturaintreg = parti;- gandirea simbiozei= consensuala, democratica

- creeaza un mediu de tranzitie, de consens

- este o gandire triatica

- spatiul de mediere, neutru, este a 3-a parte

- ideea flexibilitatii arhitecturii

- ataca modernismul occidental

- prima aparitie in Occident e facuta de Team X, considera ca arhitectura trebuie sa primeasca idei proaspete, arh este identitara pt fiecare

cultura, calitate nu cantitateECHIPA TEAM X

1.PETER SMITSHON2.ALDO VAN EYEK3.JACOB B. BAKEMA4.JAMES STIRLING5.GIAN CARLO DA CARLO6.CHRISTOPHER ALEXANDER7.ROYANAMONT8.KISHO KUROKAWA (despre crestere, schimbare, identitate)9.PETER COOK


9/28

10. ALISON SMITSHON

4. materialismul

- frumusetea = permanenta

Occident = plenitudine materiala, bani;Orient NAGARYUNA - doctrina constiintei singure- in anul 30 SAMDHINIRMOCANA SUTRA - lucrare a gandirii budiste despre gandirea singura , spiritualism;

- transienta lumii - frumusetea si functia sunt manifestari de cod ale constiintei;- neutralitatea morala neamenintatoare- impartire tripartita bine, rau, neutru;- Cultura MAHAYANA - calitatile spatiului

BILET NR 7

7.b Formele semnificatiei (filigran, de baza, iconice)

- formele pe care le vedem scaune, case, orase, sunt continuturile lor superficiale, dar constituie mediul perceput zilnic;

forme filigran designul lor investeste in energie (ex : auto ); gratuitate, minutiozitate, moda, design; consuma multa energie, multi bani;

sunt efemere,; dau o senzatie puternica de trimitere la ceva;

forme de baza ascunse, abstracte; arhitectura, arta in general prezinta forme uneori intangibile pentru imaginatie;

- poate fi discutata numai in termeni abstracti - abordata in jurul rationamentului, poate fi prezentata si demonstrata prin fotografii;

- tin de continutul, sensul adanc al unor lucruri

- semnul iconic nu doar o stampila-portret, ci o sintagma de tipul veni, vidi, vici, cu sens mai adanc.

- intre forma de baza si cea filigran sunt etape diferite de forme intermediare, de dezvoltare a formei de baza spre filigran;

- pot deveni stil al unui autor dupa ce formele filigran s-au desavarsit (egal cu trecerea de la moda la curent)

forme adaptate semnificatiile sunt adaptate formei prin coduri (norme, standarde, reguli, teorii sau preferinte estetice);- principii in arhitectura :

- atributive;

- proportionale (obligatorii pt o reusita formala de orice tip);

- relationare (din norme de functionare tehnologice ex la un spital spatiile multiple care preced o sala de operatii);

- reguli care deriva din functiune ;

- forma actioneaza la decodarea intelesului cheie, citire; regulile conform carora se aleg formele sunt foarte interesante pentru ca prin ele

se manifesta semnificatia;- regulile in arhitectura apar din cerinte geografice, sociale obiective, artistice

7.A STARILE COMPORTAMENATALE

- de obicei se raporteaza la o tipologie cu 3 caracteristici

- una genetica

- mediul- orizont cultural in care crestem( influenteaza toata viata)- limba, factori ce tin de afectivitate( conteaza

f mult atmosfera in care traiesti si ceea ce se discuta acolo)

- factorul educational: informational, moral, comportamental( binele, frumosul si adevarul); frumosul poate sale domine pe celelalte doua daca e suficient de puternic

- in aceasta structura intervine f mult un factor constient, rational si unul incostient, irational

- grecii au impartit structurile in:- appolinic- rational, care isi foloseste f mult gandirea

- dionisiac- nerational, ilogic, ludic, aventura

- Nietzche a selectat din aceste 2 laturi doar cea appolinica

- caracter- flegmatic, sangvin, coleric, melancolic

- arhitectura- implicati in mod special in spatiu

- exista o detasare de spatiu=> raportul cu spatiul e unul de distanta, de perspectiva, de elemente contemplate=>

1. expectativa- stare comportamentala sau regim comportamental

2. itineranta- presupune miscare in spatiu

3. asimilant- presupune o simtire a spatiului mai intima, din interior

=> 3 categorii de spatiu- intim/ personal/ social;

BILET NR 8

8.a EVOCARE, PREFIGURARE NEGARE


3.Info. din exterior din mediu4.Info. din interior proprii

Lupascu a impartit materia in doua categorii:

- materia viefiecare molecula e distincta, iar genele sunt memoria colectiva mostenita de la parinti

- materia nevie are o constitutie fizica ce se pestreaza

3.Informatiile obiective venite din mediu:


10/28

- acestea pot fi: de natura grografica, provenite din mediul construit, provenite din forme-obiective, provenite din tema de proiect, provenite din

aria beneficiarului sau constrangeri din normele de proiectare. - toate aceste conditionari obiective poarta numele de TRANSFORMANTI

INTRINSECI OBIECTIVI.

- o alta categorie de informatii provin din cadrul mediului la care arhitectul se adreseaza, din traditia culturala a zonei respective si din mediul din

care provine autorul. acestea poarta numele de TRANSFORMANTI INTRINSECI SUBIECTIVI.

Pentru realizarea proiectului trebuiesc alesi niste transformati care urmeaza sa fie luati in considerare si asupra carora se va interveni ei se

numesc DETERMINANTI.

4.Informatiile proprii, din interior- acei transformanti care provin din interiorul autorului pentru a intervenii asupra transformantilor alesi se numesc TRANSFORMANTI EXTRINSECI.

Determinatii impreuna cu transf. Extrinseci genereaza solutia finala. Asupra determinantilor se poate intervenii prin negare, evocare sau

prefigurare.

Tin + Tex + R = C (R = regula; C = creatia)

In cadrul modelului transformational avem de-a face cu 2 metode:

c.Metoda contrastului inseamna negatiad.Metoda identitatii inseamna evocare si prefigurare

Exemple:

Uzinele Fagus Walter Gropius

- intoarcerea pe colt a ferestrelor = element de noutate (la Partenon coloanele de colt erau mai groare; in Gotic apar contraforti pe colturi; in

Renastere avem bosaje pe colt)

- neaga intarirea coltului

- evoca ordonanta suprapusa (sugerarea verticalelor pe trei niveluri evoca ordinul pladian)Tin 1 - colonada clasic

Tex 1 - evocare, prin acuzarea verticalelor pe 3 nivele, amintind de ordinul paladian.

Tin a - antichitatea greceasc. Masivitatea coloanei de col

Tin b - ev mediu - contrafori n trepte.

Tin c - renatere - accentuarea colului pe primul registru prin bosaje puternice

Tex a,b,c - negarea arhitecturii colului nchis - uurarea colului.

Funcional n colul cldirii e rezolvat scara. Plecnd de la un transformant intrinsec T in 2 - realitatea fizic a scrii, intrit de un transformant

extrinsec Tex 2 - ideea de ntoarcere a colului, susinute de dorina de a individualiza volumul de arhitectur printr -un procedeu diferit de cel

general acceptat, arh. gsete soluia colului liber, transparent.

Sediul UNESCO, Paris Marcel Breuer

- e amplasat intr-o piata neoclasica cu exedra

- Transf. intrinseci: forma pietei, cadrul construit, academia militara, o cladire neoclasica, simetrie dubla, centrala, masivitate.- evoca spatiul public (imaginea pietei)

- neaga orice forma traditionala (se exprima cu mijloace moderne: stalpi in forma de Y, acoperis terasa, forma curbata aerodinamica)

- neaga materialele si structura clasica, acestora opunandu-se betonul, parterul pe piloti, sala polivalenta, neaga masivitatea, inscriindu-se in

canoanele arhitecturii moderne

- neaga legatura cu terenul (pune casa pe piloti)

- domina elementele orizontale (are putin de-a face cu traveatia care creste din pamant)

Tin 1 - simetrie- 2 axe

Tex 1 - evocare - centralitate pia

Tin 2 - forma cldiri neoclasice

Tex 2 - evocare, un Y imens p+2

Tin 3 - masivitatea volumelor, forme nchise

Tex 3 - negare - arhitectur uoar, deschis. Nu st pe teren

Tin 4 - materiale, structur clasic/istoric-zidrie.

Tex 4 - negare, opune materialului clasic unul din moda timpului, beton armat.

Casa pe plaja, Malibu Robert Venturi

- Transf. intrinseci legati de sit: foarte aproape de mare, plaja, orizontalitatea terenului, vederea panoramica

- Transf. intrinseci legati de tema: pozitia livingului fata de dormitoare - livingul e ridicat la etaj pentru o perspectiva mai larga spre peisaj, din

aceasta se accede direct pe plaja pe o scara ampla dormitoarele sunt la parter, sunt inchise pentru intimidate

- preia luneta si lanternoul din Baroc, dar schimba raportul dintre luneta si fereastra apare un cerc taiat de o secant. n baroc, luneta e un

element de acompaniament. Venturi face ca toat casa s i se subordoneze.

Tin 1 -nlnuire funcional clasic (living teras plaj ap, la parter, iar laetaj dormitoare)

Tex 1 - negare (dormitoare la parter i living la etaj pentru a oferi o mai bun perspectiv, mai larg spre peisaj)


11/28

Tin 2 - acces direct living plaj

Tex 2 - scar ampl exterioar (opoziie)

Tin 3 - dispunerea perpendicular a casei n raport cu plaja.

Tex 3 - dispunere paralel (opoziie)

Disproporia dintre cas i scar, opoziia dintre rotund i axialitate.

BILET NR 9

9.a Evolutia modelului semiotic

Modelul semiotic bazat pe simbol e mai bine perceput, comunica din prima dar la el se ajunge greu (arhitectura simbolica se bazeaza pe unsemn, recunoscut in toata lumea, cu putere, mesaj universal, caruia i se subordoneaza intreaga opera). Arhitectura simbolica permite multe

interpretari afine ale simbolului respectiv.

Fernad de Sausseur (n.1915...)

- a fost intemeietorul semiologiei = stiinta semnelor (alfabet lingvistic) ;- Semiologie = studiul semnelor care reprezinta un inteles- Limbajul paote fi scris sau oral avem de a face cu 2 forme si un singur inteles forma desenata si forma exprimata- Forma (poate fi variata) continut (e constant, acelasi)- s-a bazat pe problematica limbilor : un grup de sunete poate insemna un semn, o litera sau o imagine- Viziunea struturalista : a despartit poroblematica in doua :- A) semnificant inseamna forma (expresie/semn) partea fizica, concreta, palpabila- B) semnificat continutul ( interiorul unui proces) partea pshicica, spirituala, inefabilaRoland Barthes (1916-1992)

- semiolog francez de origine structuralista, a inlocuit notiunea de reflectare a realitatii cu aceea de semn, analogandu-l ca atare, fara a nega

existenta lui in relatie cu ceea ce-l inconjoara.

- A creat o catedra de estetica la Paris, care ulterior a devenit facultate- Contributii :1.A introdus notiunea de moda (categorie a esteticii)- Considera ca de la moda porneste totul de la ea se ajunge la miscare, apoi la curent, apoi la stil ; un anumit aspect al modei poate fi si foarte

costisitor (schimbarea unei linii tehnologice etc)2.trateaza abordarea sincronaa celor doua notiuni semnificant vs semnificat- Semnul, forma a luat-o de obicei inainte asemnificatiei3.Introduce notiunea de metalimbaj (meta = despre sine) = limbaj care vorbeste de la sine (ex. arta, artele vizuale, artele muzicale,

dramaturgia) aceasta notiune s-a instalat in cadrul esteticii- Arta : forma de exprimare este proprie, limitata iar continutul este foarte incarcat- Are o viziune sincrona intre semnificat si semnificant. Termenul diacronic proces temporar si anistoric, se opreste nu asupra lumii, ci asupra

discursului despre ea , nu asupra continutului, ci asupra formei (metalimbaj)

- Lucrari: Michelet pour lui meme, Sur Racine, Systeme de la mode, Roland Barthes par Roland Barthes

- APV (ansamblu, portanta, variabilele) in leg. cu AUR (actiunea umana de referinta)

Charles Peirce si William Morris- Au statuat notiunea de semiotica in loc de semiologie- s-au ocupat de SEMNUL ICONIC bazat pe asemanarea cu realitatea abstractizarea unui PATTERN.- Semiotica = stiinta semnelor (notiunea a extrapolat la tot felul de semne vizuale, auditive etc)- Se naste notiunea de semn iconic - ex o gravura, fotografie sintetizeaza o realitate- Vorbesc despre semnul iconic al intelesului maximelor latinesti ex. veni vidi vici

-- 9.B STARILE COMPORTAMENATALE

- - de obicei se raporteaza la o tipologie cu 3 caracteristici- - una genetica- - mediul- orizont cultural in care crestem( influenteaza toata viata)- limba, factori ce tin de afectivitate(

conteaza f mult atmosfera in care traiesti si ceea ce se discuta acolo)

- - factorul educational: informational, moral, comportamental( binele, frumosul si adevarul); frumosulpoate sa le domine pe celelalte doua daca e suficient de puternic

- - in aceasta structura intervine f mult un factor constient, rational si unul incostient, irational- - grecii au impartit structurile in:- appolinic- rational, care isi foloseste f mult gandirea- - dionisiac- nerational, ilogic, ludic, aventura- - Nietzche a selectat din aceste 2 laturi doar cea appolinica- - caracter- flegmatic, sangvin, coleric, melancolic- - arhitectura- implicati in mod special in spatiu- - exista o detasare de spatiu=> raportul cu spatiul e unul de distanta, de perspectiva, de elemente contemplate=>- 1. expectativa- stare comportamentala sau regim comportamental- 2. itineranta- presupune miscare in spatiu- 3. asimilant- presupune o simtire a spatiului mai intima, din interior- => 3 categorii de spatiu- intim/ personal/ social;


12/28

---

- BILET NR10-- 10.A STARILE COMPORTAMENATALE- - de obicei se raporteaza la o tipologie cu 3 caracteristici- - una genetica- - mediul- orizont cultural in care crestem( influenteaza toata viata)- limba, factori ce tin de afectivitate( conteaza

f mult atmosfera in care traiesti si ceea ce se discuta acolo)

- - factorul educational: informational, moral, comportamental( binele, frumosul si adevarul); frumosul poate sale domine pe celelalte doua daca e suficient de puternic

- - in aceasta structura intervine f mult un factor constient, rational si unul incostient, irational- - grecii au impartit structurile in:- appolinic- rational, care isi foloseste f mult gandirea- - dionisiac- nerational, ilogic, ludic, aventura- - Nietzche a selectat din aceste 2 laturi doar cea appolinica- - caracter- flegmatic, sangvin, coleric, melancolic- - arhitectura- implicati in mod special in spatiu- - exista o detasare de spatiu=> raportul cu spatiul e unul de distanta, de perspectiva, de elemente contemplate=>- 1. expectativa- stare comportamentala sau regim comportamental- 2. itineranta- presupune miscare in spatiu- 3. asimilant- presupune o simtire a spatiului mai intima, din interior- => 3 categorii de spatiu- intim/ personal/ social;

10.b Exemple contemporane de colocare

In contrast cu modelul transformational care releva artisticitatea si cu cel semiotic care ne apropie de ratiunea functionala a arhitecturii,

modelul colocarii (sau modelul integrator) evidentiaza faptul ca arhitectul creeaza totalitati. In activitatea de proiectare, lucruri diferite sunt

puse la un loc, printr-un mod de gandire specific, pentru a da nastere unui ansamblu.

Are la baza efectul depresurizarii informatiei (folosit ca procedeu in orice analiza)

(analiza = depresurizare - desface un fenomen pe bucati; sinteza = presurizare - comprimarea informatiilor).

Colocarea presupune combinarea mai multor termeni dupa o regula.

Orice tema sau program de arhitectura descrie niste constituienti; arhitectul trebuie sa descopere regula dupa care acestia dau ansamblul;

rezulta deci ca acest ansamblu este diferit in functie de personalitatea fiecaruia si regula dupa care acesta compune este cel mai important

element al modelului colocarii

Rezulta ca opera, creatia arhitectului este rezultatul unei sume de constituienti, o regula si euritmia fiecaruia (starea de gratie a artistului )

C1 +C2+ Cn + = creatia (ansamblul)

Exemplul unui patrat cu o diagonal: - colturi, laturi, dioagonale = 9 componente intr-o singura figura; mai important decat orice e regula deasamblare.

In general , in arhitectura exista constituienti de ordin material ( material de constructie, forma, lumina, umbra, situl, spatiul-coaja si vid ), de

ordin fizic ( clima, relief ), de ordin spiritual ( comanda sociala, comanda culturala )

Mai multe feluri de constituenti:

a.Fizico-geograficib.Din conditiile temeic.Din proportie, forma, frumuseted.Structuralie.Tehnologicif.Tin de simbolic, de inefabil

- in final fiecare cocstituent contribuie la ideea ce trebuie exprimata

Exemple contemporane de colocare:

scaunul lui Marcel Breuer

(sezut +spatar+structura metalica) + regula de imbinare = scaunul final

Zonele unei locuinte (zona de zi, zona de noapte, zona de relationare)

(Czi+Bi+Ca+S) + (D1+D2+D3+B) + H+Ter+Gr+G- mobilierul camerei de zi va fi astfel dispus incat sa lase un maxim de spatiu liberei circulatii:

[Mobilier + sp functional in jurul mobilierului + sp liberei circulatii] + R (libera circulatie) = camera de zi

BILET NR 11

11.A TEORIA FORMEI INCHISE

- arhitectura istorica, cea de pana la modernism, care a deschis o noua viziune asupra arh.( cea mai radicala schimbare a

imaginii arh.)

- relatia tectonica, intima cu pamantul- provine din scurgerea gravitationala

- marcarea colturilor- la greci, coloana de colt are dimensiuni mai mari

- cetatile, fortificatiile- colturile cu turnuri, contraforti


13/28


14/28

sau transcendenta, supunerea omului a devenit un mod de viata

Putere

- noi intelegem prin ea puterea de a lua decizii, etc

- in societate: puterea = justitia (legea, religia, inchizitia, este absoluta, deplina, cere atitudini de respect)

- puterea democrata - interfata labila: respinge abuzurile intr-un cadru limitat

- in sens filozofic e aruncata la infinit (poate fi religie, morala, sacru - nu mai tine de vointa umana, e de neinteles)

- dupa Kant, Puterea = Cosmosul, este coplesitoare, inaccesibila, este o instanta ce nu tine de natura umana, majoritatea puterilor abusive

(politice) incearca sa se raporteze la sacru- este perceptia unei energii care ne depaseste categoric

Relatia putere - monumentalitate

Cu cat puterile erau mai abuzive si mai putin legitime, cu atat dorinta de a se exprima printr-o arhitectura perena, vesnica este mai mare,

astfel din aceasta dorinta se naste monumentalul (uriasul si marimea impune dar impozanta nu este data doar de marime).

Monumentalul - reprezentativitate, principiile simetriei, insiruirea unor elemente pe marginea traseului de intrare (lei, coloane, statui), regula

ierarhiei (puterea suprema), formule clare care dau monumental.

Valabilitatea de astazi este obtinuta prin scoaterea faptelor din domeniul fortei si introducerea in acela al puterii (din vulgaritate in

sacralitate), o tendinta de monumentalizare prin intermediul abstractiilor stilistice.

Sincretismul puterii manifestat de-a lungul istoriei, evidentiind relatia directa dintre cea religioasa, laica si monumentala.

Exemple din fituici:

Egiptul antic: expresii formale: sala hipostila, piramidele (cultul mortilor: intoarcerea catre viata de dincolo - austeritate), materiale rezistente,

durabile in timp, faraonii erau in legaturi directe cu zeii, cunostinte de matematica, astronomie. Se nasc teorii intregi care presupun relatii cuextraterestrii investitura sacra care trebuie perpetuata.

Grecia antica: dorinta de perfectiune, ideal de explicabilitate a fenomenelor exterioare si interioare:

- cele neintelese atribuite zeilor (capriciosi, asemanatori omului), apar figurile mitologice: semizeii

- monumentele lor fac legatura dintre viata oamenilor si a zeilor: orasele - oglindirea Olimpului

- programe cetatenesti: agore, teatre (performanta fizica si psihica)

- materiale: piatra - monumentalitate

- lemnul, lipsit de dimensiunea uriasa (scara umana), perceptia dinamica, mari acropole: materializate in relatia om- zeitate

frontoane, coloane, portice, statui, programe sportive, stadioane, mediateci, teatru.

Modelul cultural european e tributar celui grecesc clasicismul; clasic = universal, bine conturat, structura per ena, valabilitate, valoare;

Roma antica - duce mai departe expresia greceasca

- inovatie - la cupola din Mesopotamia sunt folosite materiale si tehnici noi - caramida ajunge sa fie material monumental

- cupola = expresia puterii aulice, monarhice: Pantheonul, Mausoleul lui Hadrian iar preluata de religie, cupola este imaginea crestinismului, a

puterii religiei

- sec. XVII-XVIII - la scara mai larga - putere politicaPreromanic, romanic, gotic - simbolul puterii: turnul, flesa sunt elemente de afisaj, au importanta religioasa

- au importanta laica: functiunea de aparare, fortificare (donjonul - locuinta fortificata)

- programe administrative: primariile - importanta locala, reprezentativitate

Alta expresie a monumentalitatii: marimea dimensiunilor, cantitatea, intinderea (Luvru, Versailles, palatele indiene, arhitectura stalinista, forme

simbolistice - emblematice)

12.b Nivelele simultane ale perceptiei




euclidiana.









Educatia vizualitatii duce la constientizarea actului perceptiv.

Sp - spatiul perceput




15/28


Sr - spatiul real


- procesul de creatie transfigureaza perceptiile, iar obiectul de arhitectura se integreaza un proces permanent de deductie, transfigurare








- reactiva - neutra



BILET NR 13

13.a Evolutia modelului semiotic

Modelul semiotic bazat pe simbol e mai bine perceput, comunica din prima dar la el se ajunge greu (arhitectura simbolica se bazeaza pe un

semn, recunoscut in toata lumea, cu putere, mesaj universal, caruia i se subordoneaza intreaga opera). Arhitectura simbolica permite multeinterpretari afine ale simbolului respectiv.






costisitor (schimbarea unei linii tehnologice etc)5.trateaza abordarea sincronaa celor doua notiuni semnificant vs semnificat- Semnul, forma a luat-o de obicei inainte asemnificatiei6.Introduce notiunea de metalimbaj (meta = despre sine) = limbaj care vorbeste de la sine (ex. arta, artele vizuale, artele muzicale,

dramaturgia) aceasta notiune s-a instalat in cadrul esteticii- Arta : forma de exprimare este proprie, limitata iar continutul este foarte incarcat- Are o viziune sincrona intre semnificat si semnificant. Termenul diacronic proces temporar si anistoric, se opreste nu asupra lumii, ci asupra




Charles Peirce si William Morris

- Au statuat notiunea de semiotica in loc de semiologie- s-au ocupat de SEMNUL ICONIC bazat pe asemanarea cu realitatea abstractizarea unui PATTERN.- Semiotica = stiinta semnelor (notiunea a extrapolat la tot felul de semne vizuale, auditive etc)- Se naste notiunea de semn iconic - ex o gravura, fotografie sintetizeaza o realitate- Vorbesc despre semnul iconic al intelesului maximelor latinesti ex. veni vidi vici

BILET NR 14

14.a Superizare, structurare - regim itinerant

- regimul itinerant surprinde fiinta umana in actiune, contactul cu mediu = comportamentul uman in stare extatica, de punere in afara, de

orientare a constiintei spre exterior

- atitudinile eului: adaptarea (1)Autoplastica+(2)Aloplastica


16/28

(1) cu continut biologic foarte puternic, corporalitatea se modeleaza dupa caracteristicile ambientului

(2)omul plasticizeaza, organizeaza mediul (allo=altul)

Consecintele regimului itinerant: superizare, structurare, comensurizare

Superizarea - operatiune mentala ce face ca un anumit numar de informatii care trec din mediu in interiorul nostru sa fie sintetizate si

concentrate

- fenomen invers al depresurizarii (fizic) - presurizare, condensare

- pozitionarea unor elemente in plan (un plan e in echilibru prin 3 puncte sau o linie si un punct) - legea compozitiei => realizarea unei scheme

din linii si puncte pentru a directiona-ex la filarmonica surprinderea muzicii, departarea prin limbaj de ceva real

- superizarea vizuala: reprezentarea pomului printr-o sfera

- superizarea mentala: figura construita in plan psihic starea pomilor din plan este transmisibila prin emiterea unui concept

structural, subiectul putand retine numai structura informationala

- explicarea fenomenului: legata de modelul de functionare a celulei nervoase, aceasta avand o pluralitate de intrari dar o singura iesire

o transmitere selectiva a informatiei = sintetizare reductia nu inseamna saracirea informatiei, rezulta un anumit tip de gandire -

superizarea

Structurarea - efectul imediat al superizarii:

- trasatura intrinseca a unei forme, nu se schimba

- aceasta proprietate a structurii de a se mentine in conditii in care constituentii sunt modificati, se numeste izomorfism(nodurile, legaturile

copacii triunghiul suporta modificari topologice fara sa-si piarda prezenta structurala invariatie)

- prin structura ceea ce este eterogen, discontinuu, se transforma in sistem coerent, in continuitate-ex: deformarea unei stele cu 5 colturi, Baritiu - apa, str, sinagoga

1. structuri dendroide (arboricole - copacul in care fiecare frunza e un punct terminus), nu exista posibilitatea de a parcurge alt drum de la

origine

- dendromorfice (cu retele de comunicare) in forma de arbore, deschise, in care legaturile ierarhizeaza si sintetizeaza, fiecare

entitate avand un rol relational si structural bine precizat, pe principiul functionarii univoce.

- de tip terminal, arboricol este gandirea primitiva, africana

- structura dendromorfa = expresia spatiului unic

2. structuri retinomorfe (retele inchise) Le este caracteristica forma inchisa, bucla, motiv pentru care relatia de univocitate nu mai este posibila.

- In domeniul arhitecturii: pentru asocierea a 4 parti, arhitectul are nevoie de un spatiu de legatura (1),(2) - spatii specifice de mediere

retimorfism

- tip reticulat - structura palatelor, sistem polivalent

- gandirea occidentala europeana

- in orice structura retimorfa exista insule de opacitate (singura sau multipla)

Tipuri de spatii:

a) spatii terminus - o capela

b) sp. de tranzitie

c) sp.ce presupun un circuit-o parcurgere consecutive

d) placa turnanta

- comparatie cu legaturile (electricitate)

- in serie - structura dendromorfica

- in parallel - structura reticulata

14.b Arhitectura ca metalimbaj dupa Heidegger si Schulz

Heidegger:

- arhitectura are un mesaj adanc, mai mare decat ceea ce poti tu observa (atitudine, istorie, limbaj, trairi...)


17/28

- cuvantul e acasa a f iintei, cu ajutorul limbajului poti sa te dezvalui

- arhitectii au sansa sa ramana in lume un semnificat

Schulz:

-relatiile fundamentale (geometrice) pot fi combinate intre ele. Organizarea elem. arhitecturale:

- dupa un punct se numeste centralitate

- in raport cu o linie- axialitate

-dupa un sistem de coordonate spatiale - schelet structural

- atributul relatiilor geometrice este cantitatea si al celor tipologice - calitatea- in analiza spatiului arh. contribue nu doar relatiile tipologice si geometrice, cat si cele conventionale

- comentand cartea luiZevi ,Saper vedere larchitecttura, Schultz ii reproseaza prea putina departare de romanticii germani care si ei

considerau momentul in afara arhitecturii si ruinele ca subiect al contemplatiei artistice generatoare de emotii. Prin urmare el scoate

Pantenonul din istoria arhitecturii sub pretextul ca spatiul interior al templului grec nu joaca decat un rol minor in total. Zevi imparte spatiul in

arhitectural si fizic, iar Schultz sublineaza ca organizarea spatiala fizica intervine ca pol intentional in concretizarea arhitecturala si subliniaza

necesitatea unei distinctii clare intre spatiul fizic si arhitectura.

- imparte tipurile de configuratii spatiale in

-s imple sau duble, monotone sau ierarhizate

- continue sau discontinue, clare sau ambigue

BILET NR 15

15.a Modelul transformational - teorie si ex


1.

Info. din exterior din mediu (transformanti intrinseci obiectivi si subiectivi)2.Info. din interior proprii (transformanti extrinseci)(vezi si subiectul 4.a)

Modelul transformaional surprinde cel mai bine condiia de creator de art a arhitectului n procesul de proiectare. Este cel mai simplu model

i folosete surse pe care le modeleaz.

Arhitectul, in procesul de creaie pleac de la lumea exterioar, real, concret, fizic, pe care o consider reprezentativ, cu for

individualizat numit transformant intrinsec (Tin), ns lumea real nu poate fi acreditat, validat dect dac i corespunde o for

particularizant, o idee, numit transformant extrinsec (Tex)

Transformani intrinseci:

a) obiectivi de relief, clima, vecinatati, de tema (functiuni, capacitati, structura), normative, beneficiar

- in de context, de natura fizico-geografic.

Context fizic: - poziie geografic - relief, clim,vegetaie; mediu urban -esut urban, regim de nlime, norme de construire, reguli, gabarite,

condiionri, caracterul zonei (cuantumabil),

b) subiectivi - spiritual, abstract (necuantumabil), mediul din care provine autorul, traditia culturala a mediului spiritual

Context culturalidentitar (tradiii, obiceiuri), profesional (al proiectantului, beneficiarului)Context istoric - specificitatea locului (ex: McDonalds - simbol, fr identitatea locului )

Transformani extrinseci; (operant)este mediat de o idee numit argument. Operantul conine elemente concrete puternice, n timp ce n

argument acestea sunt rarefiate. A crea arhitectur necesit o concepie proprie, o sum de idei cu caracter de principiu, n cadrul crora se pot

crea noi argumente i operani. Principiul e ncrcat cu materialitate prin argument i operant.(este un sistem triadic de id ei ierarhizate)

In cadrul modelului transformational avem de-a face cu 2 metode: (vezi subiectul 3.a)

Variaiuni omoloage - structur figural invariant, (cu variaie foarte mic i identitate mare)

Variaiuni analoage - se pstreaz identitatea, semnificaia, dar exist libertatea de a-l imagina pe A oricum; se schimb structura figural

(variaie mare diversitate, scade ns identitatea)

- dac facem o comparaie cu domeniul muzicii, variaiunile omoloage sunt variatiuni pe aceiai tem, ca n muzica lui Vivaldi, n timp ce

variaiunile analoage sunt fugile lui Bach.

Ex: Se aleg 3 arh. care s rezolve pardoseala unei sli festive ce are planeu casetat i un perete deschis spre parc. - In toate cazurile transf.

intrinsic este patratul si variatiile lui.

a - evocarea planeului casetat n pardoseal

diminuarea dimensiunilor casetei. Tratare mrunit - omogenizare, difuzie, vibraie lejer. Arhitectur raional, cartezian, clasic.- evocare

ptrat, a ortogonalitii, i un anumit tip de negare (cerc/ptrat). Centralitate difuz exprimat n noduri.

- neaga centralitatea,

- evoca omogenitatea


18/28


b - evocarea relaiei interior/exterior dat de peretele deschis spre parc

- felul n care lumina ptrunde n spaiu -> stri psihice de meloman.

- gradarea luminii pe pardoseal - opune o structurare delicat. Marmur neagr i alb (~clape pian)

- neaga centralitatea, axialitatea, omogenitatea

- evoca degradeul, curgerea luminii


c - evocarea acceselor principale i accentuarea legturii dintre ele

- accesele axial - ax evocat de parcurgerea spaiului.

Creaz o centralitate a spatiului, un ax fals

Neag axialitatea, exagereaz centralitatea spaiului.

La toi trei exist prefigurare.

15.B Imaginarul Patapievici si Culianu

Cand spatiul a devenit anizotrop s-a nascut un zeu - exprima nevoia de ceva.

Utilizarea grilei in modernism a constituit un exercitiu de concretizare a spatiului, a izotropiei si a absolutului intr-un sens newtonian. Negarea

hegemoniei grilei si recompunerea ei in termeni axialitati si anizotropiei, pot conduce la o recentralizare, o reaxializare intr-un sens abisal, o

recentralizare a receptaculului probleme, dileme ale contemporaneitati inaltimea verticala, elevatia continua sa exprime prin excelenta,

modalitatea de a fi sacru.

O prima anizotropie a spatiului, a fost locul, inainte de monotheism prin retragerea sacrului in cer (prima cadere) si crearea prin consecventa a

raportului de transcendenta a axei absidale, prin care lumea dialogheaza cu divinitatea, spatializarea ideii.

1. retragerea zeilor dintre oameni miturile grecesti toata perioada prerenascentista a utilizat notiunea de spatiu sacru in sensul loculuigeometric de manifestare, o arhitectura receptacul a transcedentalitatii. Este momentul primelor constructii de temple pentru invocarea zeilor in

accord cu filosofia cosmogonica a religiilor: oglindirea cerului pe pamant prin construirea oraselor.

Spatiul, teritoriul demarcate de: - animale;

2. a doua cadere alungarea lui Adam si Eva din Rai, oamenii devin muritori, dobandesc vocatia de a-si redobandi locul in Rai. Sansa artistilor-

ispasirea prin arta; idea de baza intoleranta lucrurilor imorale. Islamul este religia care-si pastreaza latura imaginara intacta, admite sacrificii cu

anumite scopuri.

3. a treia cadere - ridicarea lui Isus in ceruri apar primele biserici receptacul a acestei credinte, este nascuta idea de religie.

Durant: Occidentul a devenit tot mai iconoclast

Ocluzionarea imaginarului: stiintele exacte si geometria analitica au suprimat imaginarul nu atat prin lipsa ilustrarilor, cat prin absenta

reprezentarii sacrului.

Idea de contradictoriu a neoplatonicienilor, bazata pe alt tip de gandire.

Abuzurile crestinismului: cruciadele, inchizitia.

Miscarea reactiva - devierea de la principii prin reforma (Luther, Calvin)

Reforma - contrareforma: interzice iconografia, reprezentarea lui Dumnezeu, puritanismul pe ambele parti, apare idea de experiment,demonstratie logica.

Laplace: Mecanique celeste- sec XVIII descrierea cosmosului fara nici o reprezentare grafica; deschide drum mecanicii cuantice bazata pe

conventii numerice (fara grafice); imaginarul refuleaza in arta (apare arta abstracta); in biserica ramane doar valoarea patrimonala si dispare

ornamentica.

BILET NR 16

16.a Monumentalitate - regim expectativ

Una din consecintele regimului expectativ este teoria monumentalitaii.

Kant a raportat notiunea de forta si notiunea de putere prin comparatia intre cele 2

Forta

- atribut uman

- tine de relatiile umane

- tine de drama unei existente

- forta primara exprimata direct sau indirect cu consecinte

- cu ea poti deschide o lupta

- arata starea dramatica a existentei noastre, a naturii: suprema, de nestapanit sau monitorizat atribuita unei instante supreme,nominalizata

sau transcendenta, supunerea omului a devenit un mod de viata

Putere

- noi intelegem prin ea puterea de a lua decizii, etc

- in societate: puterea = justitia (legea, religia, inchizitia, este absoluta, deplina, cere atitudini de respect)

- puterea democrata - interfata labila: respinge abuzurile intr-un cadru limitat

- in sens filozofic e aruncata la infinit (poate fi religie, morala, sacru - nu mai tine de vointa umana, e de neinteles)


19/28

- dupa Kant, Puterea = Cosmosul, este coplesitoare, inaccesibila, este o instanta ce nu tine de natura umana, majoritatea puterilor abusive

(politice) incearca sa se raporteze la sacru

- este perceptia unei energii care ne depaseste categoric

Relatia putere - monumentalitate

Cu cat puterile erau mai abuzive si mai putin legitime, cu atat dorinta de a se exprima printr-o arhitectura perena, vesnica este mai mare,

astfel din aceasta dorinta se naste monumentalul (uriasul si marimea impune dar impozanta nu este data doar de marime).

Monumentalul - reprezentativitate, principiile simetriei, insiruirea unor elemente pe marginea traseului de intrare (lei, coloane, statui), regula

ierarhiei (puterea suprema), formule clare care dau monumental.Valabilitatea de astazi este obtinuta prin scoaterea faptelor din domeniul fortei si introducerea in acela al puterii (din vulgaritate in

sacralitate), o tendinta de monumentalizare prin intermediul abstractiilor stilistice.

Sincretismul puterii manifestat de-a lungul istoriei, evidentiind relatia directa dintre cea religioasa, laica si monumentala.

Exemple din fituici:

Egiptul antic: expresii formale: sala hipostila, piramidele (cultul mortilor: intoarcerea catre viata de dincolo - austeritate), materiale rezistente,

durabile in timp, faraonii erau in legaturi directe cu zeii, cunostinte de matematica, astronomie. Se nasc teorii intregi care presupun relatii cu

extraterestrii investitura sacra care trebuie perpetuata.

Grecia antica: dorinta de perfectiune, ideal de explicabilitate a fenomenelor exterioare si interioare:

- cele neintelese atribuite zeilor (capriciosi, asemanatori omului), apar figurile mitologice: semizeii

- monumentele lor fac legatura dintre viata oamenilor si a zeilor: orasele - oglindirea Olimpului

- programe cetatenesti: agore, teatre (performanta fizica si psihica)

- materiale: piatra - monumentalitate

- lemnul, lipsit de dimensiunea uriasa (scara umana), perceptia dinamica, mari acropole: materializate in relatia om- zeitate frontoane, coloane, portice, statui, programe sportive, stadioane, mediateci, teatru.

Modelul cultural european e tributar celui grecesc clasicismul; clasic = universal, bine conturat, structura per ena, valabilitate, valoare;

Roma antica - duce mai departe expresia greceasca

- inovatie - la cupola din Mesopotamia sunt folosite materiale si tehnici noi - caramida ajunge sa fie material monumental

- cupola = expresia puterii aulice, monarhice: Pantheonul, Mausoleul lui Hadrian iar preluata de religie, cupola este imaginea crestinismului, a

puterii religiei

- sec. XVII-XVIII - la scara mai larga - putere politica

Preromanic, romanic, gotic - simbolul puterii: turnul, flesa sunt elemente de afisaj, au importanta religioasa

- au importanta laica: functiunea de aparare, fortificare (donjonul - locuinta fortificata)

- programe administrative: primariile - importanta locala, reprezentativitate

Alta expresie a monumentalitatii: marimea dimensiunilor, cantitatea, intinderea (Luvru, Versailles, palatele indiene, arhitectura stalinista, forme

simbolistice - emblematice)


Pune in opozitie aspectul formei , al concretului, al materialului si sensul, semnificatul, semnul, continutul - abstract (mai puternic, mai adanc)Formele se doresc eterne, marturie a unui moment.




Exemple:

Paladio - zona de trecere intre Renastere si Baroc

L.B.Alberti - exprimare mult mai libera



Boromini









Barocul iese din dogmele Renasterii, apar inovatii:

- Letarouilly - San Pietro = face planuri ce exprima bogatia locului, in planuri prezinta etapele successive (se utilizeaza si azi)

- democratizarea elementelor in arh, el are imp egala cu volumul



20/28








"Adoratia Pastorilor, El Greco"- sens ambiguu de plutire"Noli me tangere"Coregio - respingere sau investire cu un dar

- transpunerea ambiguitatii in arhitectura - apar dualitati (ex: Piata Capitoliului avea 2 cladiri identice, marcarea ansamblului San Pietro fata de

Laguna)

- interpatrundere - externalizarea spatiului interior si internalizarea sp ext (revolutia gandirii sp)



Barocul a fost utilizat in tarile catolice , in per. Contrareformei ca mijloc de propaganda a bis. Catolice, exprimat printr-o arta cu caracter

grandilocvent, menita sa impresioneze afectiv, in timp ce in tarile protestante si Franta, a urmat o linie clasicista care a coincis cu ideologia din

per. absolutismului regal

intermediar;

BILET NR1717.A Nivelele simultane ale perceptiei




euclidiana.









Educatia vizualitatii duce la constientizarea actului perceptiv.Sp - spatiul perceput




Sr - spatiul real


- procesul de creatie transfigureaza perceptiile, iar obiectul de arhitectura se integreaza un proces permanent

de deductie, transfigurare








- reactiva - neutra



17.B Evolutia modelului semiotic


21/28

Modelul semiotic bazat pe simbol e mai bine perceput, comunica din prima dar la el se ajunge greu (arhitectura simbolica se bazeaza pe un

semn, recunoscut in toata lumea, cu putere, mesaj universal, caruia i se subordoneaza intreaga opera). Arhitectura simbolica permite multe

interpretari afine ale simbolului respectiv.






costisitor (schimbarea unei linii tehnologice etc)8.trateaza abordarea sincronaa celor doua notiuni semnificant vs semnificat- Semnul, forma a luat-o de obicei inainte asemnificatiei9.

Introduce notiunea de metalimbaj (meta = despre sine) = limbaj care vorbeste de la sine (ex. arta, artele vizuale, artele muzicale,dramaturgia) aceasta notiune s-a instalat in cadrul esteticii

- Arta : forma de exprimare este proprie, limitata iar continutul este foarte incarcat- Are o viziune sincrona intre semnificat si semnificant. Termenul diacronic proces temporar si anistoric, se opreste nu asupra lumii, ci asupra




Charles Peirce si William Morris

- Au statuat notiunea de semiotica in loc de semiologie- s-au ocupat de SEMNUL ICONIC bazat pe asemanarea cu realitatea abstractizarea unui PATTERN.- Semiotica = stiinta semnelor (notiunea a extrapolat la tot felul de semne vizuale, auditive etc)- Se naste notiunea de semn iconic - ex o gravura, fotografie sintetizeaza o realitate- Vorbesc despre semnul iconic al intelesului maximelor latinesti ex. veni vidi vici

BILET NR 18

18.A INDUCTIE SI DEDUCTIE- inductie - procesarea elementelor din lumea reala, drumul de la lumea reala la lumea ideilor, reducerea informatiei facuta inconstient

- deductia are 2 praguri in cadrul spatiului proceselor: pragul argument si pragul operant

ideea, interpretarea

spatiul ideilor

prag argument

spatiul proceselor

deductie

inductie prag operant

spatiul real

P1 P2Pn Px

Reprezentanti Referent

- referentul exprima o viziune proprie, unica

- procesare = rationalizare, selectare a informatiilor, a datelor

- Px - element de referinta a persoanei care creaza

- P1. Pn - exemple, documentatie + informative + selectie inductie


22/28


Pune in opozitie aspectul formei , al concretului, al materialului si sensul, semnificatul, semnul, continutul - abstract (mai puternic, mai adanc)

Formele se doresc eterne, marturie a unui moment.




Exemple:

Paladio - zona de trecere intre Renastere si BarocL.B.Alberti - exprimare mult mai libera



Boromini









Barocul iese din dogmele Renasterii, aparinovatii:

- Letarouilly - San Pietro = face planuri ce exprima bogatia locului, in planuri prezinta etapele successive (se utilizeaza si azi)

- democratizarea elementelor in arh, el are imp egala cu volumul









"Adoratia Pastorilor, El Greco"- sens ambiguu de plutire

"Noli me tangere"Coregio - respingere sau investire cu un dar

- transpunerea ambiguitatii in arhitectura - apar dualitati (ex: Piata Capitoliului avea 2 cladiri identice, marcarea ansamblului San Pietro fata deLaguna)

- interpatrundere - externalizarea spatiului interior si internalizarea sp ext ( revolutia gandirii sp)



Barocul a fost utilizat in tarile catolice , in per. Contrareformei ca mijloc de propaganda a bis. Catolice,

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	arch-wayne-sullivan
View:	254 times
Download:	2 times

Examen Compozitie

Documents