EVRICA – Educat pentru viaţă – Responsabil, In …liberidedroguri.ro/doc/Ghid pentru parinti...

PROTEJEAZĂ-ŢI COPILUL ÎMPOTRIVA DROGURILOR

Ghid pentru părinţi

EVRICA - Educat pentru Viaţă- Responsabil, In-dependent, Conştient, Atent

36

EVRICA – Educat pentru viaţă – Responsabil, In-dependent, Conştient, Atent

”Pentru noi, părinţi sau adulţi care trăim alături de un copil sau îl însoţim pe drumul vieţii,

provocarea constă în a-i permite să realizeze actul cel mai dureros pentru fiecare, acela de a

creşte şi de a se diferenţia de noi. Îl autorizăm astfel să ne părăsească, să se despartă de noi,

să se îndepărteze, pentru a întâmpina riscurile şi minunile vieţii”

Jaques Salomé

INTRODUCERE

În cultura noastră drogurile au devenit o realitate, iar părinţilor le este greu să-şi imagineze că propriul copil poate deveni consumator de droguri.

Totuşi, majoritatea adolescenţilor se vor confrunta cu întrebarea: „Să încerc sau să nu încerc?”. Nu vă puteţi proteja îndeajuns copiii de tentaţia drogurilor prin măsuri restrictive, însă ceea ce puteţi face este să-i pregătiţi pentru viaţă în aşa fel încât să spună: „Nu mă interesează şi nu vreau!”.

Dacă doriţi să aveţi un copil suficient de puternic ca să evite drogurile, din proprie voinţă, ar trebui să-l învăţaţi să ia decizii pentru sine, în pofida grupului, să spună NU situaţiilor periculoase pentru el, să aibă încredere în sine că poate face alegeri mai bune.

De multe ori, părinţii adolescenţilor nu îşi dau seama cât de importanţi sunt în viaţa copiilor şi că pot fi parte din soluţie atunci când apar probleme legate de consumul de droguri.

Conectarea părinte-copil este importantă indiferent de vârstă. Pentru a rezista tentaţiei drogurilor adolescentul are nevoie să vă interesaţi de viaţa lui, să fiţi prezent în viaţa lui, să fiţi disponibil să comunicaţi şi să petreceţi timp împreună cu el.

Cauza principală a majorităţii problemelor de comportament, inclusiv a abuzului de substanţe nocive, nu constă în lipsa de disciplină, ci mai degrabă în lipsa de conectare. Copiii care nu au parte de o relaţie apropiată cu cel puţin un părinte iubitor riscă să ajungă la abuz de substanţe nocive, indiferent de câtă „disciplină” li s-ar impune. La fel cum acei copii care au o relaţie apropiată cu un părinte iubitor au mai multe şanse să reziste drogurilor.

Principalul motiv pentru care trebuie să staţi de vorbă cu copilul despre droguri este că e mai bine să afle de la dumneavoastră. Adolescenţii care învaţă de la părinţii lor despre pericolul consumului de droguri, sunt mai puţin predispuşi să devină consumatori de droguri decât cei care află din alte surse.

36


Unii părinţi amână mereu momentul, susţinând că nu este încă vârsta potrivită pentru a discuta despre aşa ceva, alţii consideră că şcoala e cea care ar trebui să aducă în discutie astfel de probleme. Un lucru e sigur: comunicarea cu părinţii este lucrul cel mai benefic pentru un copil. Iar comunicarea eficientă despre droguri poate preîntâmpina adevarate tragedii. Nu uitaţi însă că a comunica nu înseamnă a încerca să inoculaţi copiilor anumite idei, ci presupune deopotrivă capacitatea de a asculta şi de a accepta punctul de vedere al celuilalt, fie şi în aparenţă.

Această broşură vă va furniza mai multe informaţii pentru a reuşi să preveniţi consumul de droguri, dar şi pentru a şti ce puteţi face în cazul în care copilul are sau va avea probleme de adicţie.

CE ESTE ADICŢIA

Mulţi oameni nu înţeleg de ce sau cum cineva poate deveni dependent de droguri1. Ei pot crede în mod greşit că cei care folosesc droguri sunt lipsiţi de principii morale sau voinţă şi că aceştia s-ar putea opri oricând din a consuma droguri, dacă pur şi simplu ar alege să facă acest lucru. În realitate, dependenţa de droguri este o boală complexă, iar renunţarea, presupune de cele mai multe ori un timp îndelungat şi efort susţinut, independent de intenţiile bune şi de o voinţă puternică. Drogurile produc modificări la nivelul creierului în moduri care fac ca renunţarea să fie dificilă, chiar și pentru cei care doresc să scape de dependenţă. Din fericire, cercetătorii au ajuns să afle suficiente informaţii cu privire la modul în care drogurile afectează creierul şi au găsit tratamente adecvate care pot ajuta consumatorii să se recupereze din dependenţa de droguri.

Ce este dependenţa de droguri

Dependenţa de droguri este o boală cronică caracterizată prin căutarea şi utilizarea compulsivă, greu de controlat, a drogurilor, în ciuda consecinţelor negative. Decizia iniţială de a lua droguri este voluntară în cazul majorităţii oamenilor, dar abuzul şi dependenţa de droguri duc la modificări ale creierului, care se transpun într-o capacitate slabă de autocontrol şi de rezinstenţă în faţa pornirilor intense de a consuma droguri (craiving). Aceste modificări cerebrale pot fi persistente, fapt pentru care dependenţa de droguri este considerată o boală "recurentă" (persoanele care s-au recuperat din dependenţa de droguri sunt la risc crescut de recădere, chiar şi după perioade lungi de timp în care nu au mai consumat droguri).

1 Prin droguri se va înţelege atât drogurile legale (tutun, alcool, medicamente) cât şi cele ilegale

36

Factorii de risc individuali: stima de sine scăzută, vulnerabilitatea genetică, căutatea de senzaţii noiagresivitatea, problemele de

comportament, timiditatea, rebeliunea, singurătatea


Nu există doar un singur factor care să prezică dacă o persoană va deveni dependentă de droguri. O combinaţie de factori genetici, de mediu şi de dezvoltare influenţează riscul de dependenţă. Cu cât există mai mulţi factori de risc cu atât şansa ca o persoană să devină dependentă este mai mare.

Dependenţa de droguri este tratabilă şi poate fi gestionată cu succes.

Recidiva este normală. Acest lucru nu înseamnă că tratamentul nu funcţionează. Ca şi în cazul altor afecţiuni cronice de sănătate, tratamentul trebuie să fie ajustat în funcţie de răspunsul pacientului. Planurile de tratament vor fi revizuite şi modificate de multe ori pentru a se potrivi nevoilor în schimbare ale pacientului.

De asemenea consumul şi dependenţa de droguri pot fi prevenite. Părinţii, profesorii şi furnizorii de asistenta medicală, psihologică şi socială au un rol crucial în educarea copiilor şi tinerilor şi prevenirea consumului şi a dependenţei de droguri.

SEMNELE TIMPURII CARE POT PREZICE ABUZUL DE DROGURI

Unele semne de risc pot fi văzute încă din copilăria timpurie şi acestea ar putea fi:

comportamentul agresiv,

lipsa de auto-control,

temperamentul dificil.

Pe măsură ce copilul creşte, interacţiunile pe care le are cu familia, în şcoală, sau în cadrul comunităţii pot reprezenta factori de risc pentru consumul de droguri de mai târziu.

Primele interacţiuni ale copilului sunt cele cu membrii familiei. Situaţiile problematice din familie pot constitui factori de risc pentru abuzul de droguri de mai târziu, de exemplu, atunci când există:

lipsa de ataşament sau neglijenţă din partea părinţilor

un stil de parenting ineficient (autoritar sau permisiv)

un mediu abuziv (unde se consumă alcool/droguri sau copilul este abuzat)

36

Studiul ESPAD 2015 (A.N.A): procentul de adolescenţi care au consumat cel puţin o dată în viaţă o substanţă:

51,7% tutun

77,9% alcool

8,1% canabis

5,1% NSP (etnobotanice)

3,3% cocaină

2,1% ecstasy


Interacţiunile din afara familiei pot implica riscuri pentru copii şi adolescenţi, cum ar fi:

Probleme de comportament la şcoală

Abilităţi sociale slabe

Randament şcolar scăzut sau eşec şcolar

Asocierea cu prieteni/colegi care abuzează de droguri

Asocierea cu prieteni sau colegi care consumă droguri este factorul cel mai direct asociat cu riscul de debut în consumul de droguri sau adoptarea unui comportament delincvent.

Alţi factori, cum ar fi disponibilitatea drogurilor, modele de trafic şi toleranţa abuzului de droguri din comunitate sunt riscuri asociate abuzului de droguri de către copii.

PERIOADELE DE RISC PENTRU ABUZUL DE TUTUN, ALCOOL ŞI DROGURI ILEGALE

Cercetările au arătat că perioadele de risc cheie pentru abuzul de droguri sunt perioadele de tranziţie majore din viaţa copiilor. Prima tranziţie mare pentru copii este atunci când părăsesc siguranţa mediului familial pentru a merge la şcoală. Mai târziu, când trec de la şcoala primară la gimnaziu, aceştia se confruntă adesea cu situaţii academice şi sociale noi. În această etapă – preadolescenţa - copiii sunt susceptibili de a intra prima dată în contact cu tutunul, alcoolul şi unele droguri ilegale.

Când devin liceeni, adolescenţii se confruntă cu provocări sociale, emoţionale şi educaţionale suplimentare. În acelaşi timp, ei pot fi la risc de consum dacă, în mediul lor, există o mai mare disponibilitate a drogurilor, consumatori de droguri, precum şi activităţi sociale care implică droguri. Aceste provocări pot creşte riscul ca aceştia să abuzeze de alcool, tutun, precum şi alte substanţe ilicite.

36


Atunci când tinerii adulţi pleacă de acasă la facultate sau se angajează şi sunt pe cont propriu pentru prima dată, riscul de a consuma droguri şi de a abuza de alcool este foarte mare.

Deoarece riscul de a începe consumul de droguri este prezent în fiecare etapă de vârstă, prevenţia trebuie să se bazeze pe întărirea factorilor protectivi în fiecare etapă de dezvoltare.

CÂND ŞI CUM SĂ VORBIŢI DESPRE DROGURI

Când copilul este la grădiniţă…

La această vârstă se pun bazele obiceiurilor sănătoase, cum ar fi: care sunt alimentele sănătoase, cum să ne îmbrăcăm în funcţie de vreme, care sunt activităţile zilnice potrivite, de ce medicamentele se prescriu numai de doctor, cum se pot rezolva paşnic problemele dintre copii, etc.

La această vârstă copilul nu fumează, nu bea și nu consumă droguri, însă ar trebui să cunoască şi să facă deosebirea dintre substanțele sănătoase şi cele care sunt periculoase (tutun, alcool, medicamente, produse de curățenie, etc.).

Fiţi un model pentru copil! Fiți conștient de faptul că atunci când fumaţi, consumați alcool sau alte droguri în fata copilului, de fapt încurajați copilul să consume aceste substanțe mai târziu.

„Dacă tata sau mama fumează, înseamnă că e bine. Atunci voi putea să fumez și eu” (copil).

Dacă îi administraţi copilului medicamente fără ca acestea să fie prescrise de medic îi induceţi credinţa că autoadministrarea de medicamente este o situaţie obişnuită. „Dacă mă doare capul trebuie să iau o pastilă ca să-mi treacă durerea”..

Ce pot face părinţii

Să vorbiţi copilului despre efectele dăunătoare ale tutunului (în special ale fumatului pasiv), ale alcoolului, (în special dacă cineva din familie consumă frecvent alcool) şi a medicamentelor luate fără recomandarea medicului, a riscului substanţelor de curăţenie, etc .

Să introduceţi imaginea medicului ca mediator între durerea de cap şi consumul de medicamente analgezice. Asta nu înseamnă să chemaţi medicul chiar şi pentru o simplă durere de cap, ci va trebui să-i explicaţi că v-a spus medicul să-i daţi această pastilă atunci când îl va durea capul.

36


Persoanele care se obişnuiesc cu automedicaţia, acceptă mai uşor să consume substanţe care le sunt oferite pe stradă (mai ales pastile), deoarece sunt mult mai familiarizate cu ele.

Când copilul este la pubertate…

Între 10-14 ani, e caracteristic copiilor să treacă uşor de la o stare la alta. Uneori au o părere bună despre ei, se adaptează uşor, îşi fac repede prieteni, respectă reguli etc., alteori au sentimente de insecuritate, îndoială şi revoltă sau au o părere proastă despre ei.

Din cauza schimbărilor majore care au loc în această perioadă, copiii caută confirmare, validare şi sprijin la cei de vârsta lor. „Grupul” hotărăşte cum să se îmbrace, ce muzică să asculte şi ce să facă în timpul liber. Poate părea ameninţător pentru un părinte, să vadă că valorile grupului de prieteni au o importanţă atât de mare în viaţa copilului. Totuşi, adolescenţii nu renunţă uşor la ideile lor, dar încearcă să vadă lucrurile din mai multe perspective.

Când vorbim despre consumul de tutun, alcool şi alte droguri, copilul poate aluneca uşor către ceea ce grupul de prieteni consideră că este mai potrivit. Neîncrederea în el înşuşi îl poate face vulnerabil faţă de „rezolvarea imediată a problemei” pe care el crede că i-o oferă ţigările, alcoolul sau alte droguri.

Vârsta medie la care copiii încearcă prima lor băutură este de 11 pentru băieţi şi 13 fete. Acest lucru nu înseamnă că toţi copiii vor urma acest model de consum de alcool sau vor încerca să consume droguri, dar sunt mari şanse, ca al dvs. copil să intre în contact cu un alt copil care are cunoştinţă de aceste lucruri şi care poate consuma una sau mai multe tipuri de droguri.


Ca părinte, implicarea şi comunicarea cu copilul, este de o importanţă vitală. Având în vedere că vârsta de 12 ani reprezintă debutul în consumul de tutun şi alcool (mai rar droguri ilegale), primele discuţii despre consumul acestor substanţe nocive ar trebui să le aveţi mai devreme.

Este dificil să vorbiţi despre droguri, mai ales atunci când nu credeţi că s-ar putea întâmpla copilului dvs. Cu toate că ştiţi că drogurile au efecte devastatoare, vă puteţi simţi nepregătiţi când trebuie să vorbiţi copilului. Nu ştiţi cum o să reacţioneze, dacă explicaţiile vor fi suficient de convingătoare pentru el.

Dacă consideraţi acest subiect tabu, gândiţi-vă că oricum copilul va afla de la altcineva!

36


Informaţi-vă în legătură cu aspectul, denumirile populare, efectele adverse şi accesoriile corespunzătoare pentru diversele droguri. Copiii din ziua de azi au acces la o largă gamă largă de informaţii. Chiar dacă în şcoala copilului se desfăşoară programe de educaţie pe tema drogurilor, este benefic ca aceste informaţii să vină şi din partea dumneavoastră.

Până la vârsta de 12 ani, copilul trebuie să ştie nu numai cum arată, efectele şi pericolele diferitelor tipuri de droguri, dar şi consecinţele legale pentru posesia şi vânzarea acestora.

O modalitate de a deschide discuţia este aceea de a citi alături de copil o carte sau să vizionaţi un documentar de televiziune pe tema drogurilor. În plus, puteţi să folosiţi orice ocazie în care vine vorba despre acest subiect de la sine, la ştiri, în filme sau în conversaţiile pe care le aveţi.

Când vorbiţi despre consumul de droguri, nu uitaţi că unui copil îi este greu să se gândească la consecinţele pe termen lung – pentru că prezentul (aici şi acum) este important pentru el şi este posibil să nu înţeleagă motivul pentru care i se impun anumite reguli şi limite.

Învăţaţi copilul cum arată aceste droguri şi care sunt efectele lor psihologice şi fizice. O eroare este de a le vorbi copiilor doar despre aspectele negative ale drogurilor omiţând că drogurile îi fac la început pe oameni să se simtă bine şi le crează impresia că problemele au dispărut. În cazul în care copilul descoperă mai târziu efectul plăcut al drogurilor se poate simţi trădat că i-aţi ascuns această informaţie, ar putea apoi să respingă orice altă informaţie pe care i-o oferiţi.

Este important ca preadolescentul să aibă o înţelegere minimă a efectelor pe care drogurile le au asupra creierului. Cu cât copilul are mai multe informaţii despre droguri, dependenţă şi creier, cu atât va fi mai puţin tentat să încerce drogurile.

Toate drogurile, indiferent de calea de administrare, intră în sistemul sangvin şi ajung la creier, unde produc în primele faze efecte plăcute, precum euforie, relaxare, voiciune sau reducerea anxietăţii.

Drogurile pot să distrugă permanent părţi din creier care au legătură cu învăţarea şi memoria, dar şi alte părţi ale corpului.

O altă problemă este că toate drogurile dau dependenţă, stimulând un centru al plăcerii în creier denumit nucleus accumbens, prin creşterea nivelului neurotransmiţătorului, numit dopamină. Ori de câte ori este stimulată această parte a creierului, oamenii simt o dorinţă puternică de a repeta experienţa.

36


Pe măsură ce intervine dependenţa, drogul îşi pierde puterea, şi intervine toleranţa, când persoana trebuie să-şi administreze o cantitate mai mare de drog pentru a se simţi bine. Fără drog persoana respectivă se va simţi mai rău. Simptomele de sevraj pot fi atât fizice (durere de cap sau ameţeală), cât şi psihice (depresie sau anxietate) şi pot fi extrem de neplăcute.

În cele din urmă, persoana respectivă va ajunge să ia drogul nu atât ca să se simtă mai bine, ci ca să nu se mai simtă atât de rău. Nevoia de drog va guverna toate acţiunile consumatorului.

Atunci când un dependent se opreşte din administrarea drogului, creierul lui poate avea nevoie de luni de zile pentru a recâştiga capacitatea de a se simţi relaxat sau de a simţi plăcere, fără drog. Uneori, creierul nu revine niciodată la normal.

După aceste informaţii menţionaţi efectele imediate, observabile, provocate de diverse droguri. Aspectul fizic este deosebit de important pentru preadolescent iar urmele lăsate de consumul de tutun, alcool şi alte droguri i-ar putea determina să nu dorească să aibă de-a face cu ele.

De asemenea informaţi copilul despre consecinţele legale ale consumului de droguri. Spuneţi copilului care sunt drogurile legale (tutunul, alcoolul) şi care sunt ilegale şi care sunt consecinţele juridice pentru posesia şi vânzarea lor. Subliniaţi faptul că toate drogurile, fie legale sau ilegale au riscuri pentru sănătate.

Nu este niciodată prea devreme să începeţi să vorbiţi cu copilul dumneavoastră despre aceste lucruri. Este important să discutaţi regulile şi valorile familiei referitoare la droguri, alcool şi tutun, dar, de asemenea, să-l ajutaţi să găsească mai multe opţiuni de a refuza, în cazul în care este presat, de prieteni, să încerce tutun, alcool sau alte droguri. De exemplu, puteţi să iniţiaţi un joc de rol şi să-l învăţaţi să spună un "Nu" clar şi sigur sau cum ar putea sugera, o activitate diferită, să schimbe subiectul sau să plece de la faţa locului.

Când copilul este adolescent…

36


Creierul unui adolescent este plin de informaţii şi de gânduri contradictorii, iar această perioadă din viaţa fiecăruia este una dintre cele mai confuze, plină de întrebări ce necesită răspunsuri.

V-aţi întrebat vreodată ce se întâmplă în creierul copilului adolescent? La ce s-a gândit când a făcut o anumită alegere? De ce nu vă ascultă, atunci când îi spuneţi ceva? Uneori, un adolescent pare rupt de lumea în care trăim, este cu capul în nori şi pare să trăiască într-o realitate paralelă. Ca părinţi, puteţi să vă simţi dezorientaţi sau frustraţi atunci când perspectivele adolescenţilor sunt complet diferite de ale vostre.

Specialiştii susţin că este absolut normal să întâmpinaţi dificultăţi atunci când încercaţi să comunicaţi cu un adolescent. La această vârstă copilul nu şi-a perfecţionat încă arta de a-şi comunica gândurile şi sentimentele şi uneori veţi simţi că e nevoie să ghiciţi experienţele prin care trece. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât adolescentul are un comportament sfidător, argumentează şi se luptă cu eforturile pe care dvs. le depuneţi pentru a-l susţine.

A sta şi a vă asculta copilul adolescent fără a încerca să interveniţi şi să-l ajutaţi să-şi modifice puţin felul în care gândeşte este destul de dificil, pentru că dvs., ca părinţi, aveţi şi acest rol de a-l ghida şi a-l învăţa pe copil despre lucrurile esenţiale în viaţă. Însă, uneori, tot ceea ce are nevoie un adolescent este să fie ascultat. Iar opinia lui nu trebuie generalizată. Dacă unul gândeşte într-un fel, nu înseamnă că toţi gândesc la fel.

Jurnaliştii de la empoweringparents.com au făcut un studiu printre adolescenţi şi i-au rugat să răspundă la următoarea întrebare: ”Dacă ai putea să le spui părinţilor tăi un singur lucru şi ai fi sigur că te ascultă şi te înţeleg pe deplin, care ar fi acesta?”. Iată mai jos cele mai relevante răspunsuri:

”Nu mai încerca să rezolvi lucrurile în locul meu!”

Adolescenţa este perioada marilor schimbări: fizice, mentale şi emoţionale. Dacă staţi tot timpul cu gura pe copil, încercând să-l ajutaţi şi să-i oferiţi soluţii, chiar şi atunci când sunteţi bine intenţionaţi, la un moment dat, adolescentul ar putea crede că e ceva în neregulă cu el. Înainte de a interveni şi de a repara lucrurile în locul lui, gândiţi-vă dacă este vorba despre o chestiune de viaţă şi de moarte şi dacă nu ar putea foarte bine să o facă şi el, chiar şi greşit. Îi puteţi oferi adolescentului un sfat, îi puteţi spune că îl susţineţi în deciziile pe care le ia şi trebuie să interveniţi doar atunci când îi poate fi afectată siguranţa sau integritatea.

”Aminteşte-ţi cum era când erai tu adolescent. Cum te simţeai?”

https://www.empoweringparents.com/

36


Cu cât adulţii se îndepărtează mai mult de adolescenţă, cu atât îşi amintesc mai puţin acele emoţii intense cu care se confruntă un adolescent. Adolescentul dvs. trece prin aceleaşi stări, aşa că empatizaţi cu el.

”Fac o mulţime de greşeli şi suport consecinţele. După asta, morala trebuie să înceteze pentru că mi-am învăţat lecţia. Iar dacă voi greşi din nou, vei avea ocazia să mă pedepseşti”.

Acest comentariu chiar spune tot ce e necesar. Nimănui nu-i place să-i fie amintite tot timpul greşelile din trecut.

”Sunt la fel de bun ca fratele meu. Uneori sunt mai bun la anumite materii”.

Imaginaţi-vă că şeful vă compară mereu cu colegul de birou şi că vi-l oferă ca exemplu pozitiv în fiecare zi. Nu cred că aţi putea rezista.

”Se poate ca uneori să fii atentă doar la mine?”

Adolescentul este absorbit de propria persoană. Chiar dacă încercaţi să-l învăţaţi să fie empatic, să iasă de sub carapacea lui şi să fie atent şi la nevoile celor din jur, este foarte bine ca uneori să-l lăsaţi în pace şi să-l înţelegeţi. O îmbrăţişare, o bătaie pe umăr sau un simplu ”îmi pare rău că ai avut o zi grea” pot muta munţii din loc.

”Nu mai încerca să mă controlezi permanent”

A privi pe cineva drag cum ia o decizie greşită şi a nu interveni pare să fie cel mai dificil lucru. A fi părinte înseamnă o lecţie permanentă despre cum să te comporţi şi cum să-ţi laşi copilul liber atunci când are nevoie să facă acest lucru. Nu încercaţi să-l controlaţi permanent pentru că astfel nu-l veţi proteja. Este viaţa lui şi mai devreme sau mai târziu va face oricum propriile alegeri.


Unul dintre lucrurile cele mai dureroase și frustrante pentru părinţi este să-şi privească copilul cum face alegeri proaste şi "renunţă la toate." Unele dintre aceste opţiuni includ fie alegerea unui anturaj greşit, renunţarea de a-şi face temele, abandonul şcolar, consumul de droguri, şi adoptarea unui comportament deviant.

Mulţi părinţi afirmă „I-am dat copilului atât de multe, are tot ce şi-a dorit, nu înţeleg pur şi simplu de ce dă cu piciorul la propria viaţă, consumând droguri? De ce face alegeri greşite care îi influenţează viitorul, când are un potenţial atât de mare pentru a reuşi în viaţă? ”.

36


Când durerea de a vedea cum copilul arunca oportunităţile pe fereastră devine copleşitoare, este firesc să încercaţi să-l controlaţi mai mult sau să ridicaţi mâinile în aer în disperare.

Mulţi părinţi se întreabă: "Este responsabilitatea mea să repar lucrurile? şi, dacă este, ce ar trebui să fac exact cu un adolescent care refuză ajutorul?".

Adevărul este că nu aveţi un control asupra alegerilor pe care le face copilul sau asupra realizărilor din viaţa lui. Aveţi şansa să-l ghidaţi pentru a avea un parcurs mai bun în viaţă, asta este responsabilitatea dvs..

Vestea bună e că aveţi puterea de a influenţa deciziile copilului prin preluarea controlului. După cum spune James Lehman, "Poţi duce un cal la apă, dar nu poţi să-l faci să bea, în schimb poţi să-l faci să fie foarte însetat”.

Stabiliţi împreună cu copilul reguli clare, astfel încât să ştie ce îi este permis să facă şi ce nu, atât acasă cât şi la şcoală.

Fără să-i denigraţi prietenii, faceţi-l să înţeleagă care sunt adevăratele valori şi importanţa deciziilor pe care le luaţi.

Vorbiţi cu părinţii prietenilor copilului dvs. Asiguraţi-vă că şi ei au aceleaşi reguli în privinţa consumului de substanţe.

Ideea de a trasa limite clare poate fi confuză. Cred că este într-adevăr greu în a spune: "Eu sunt de partea ta, noi, părinţii, te iubim şi ne pasă de tine. Nu ne plac alegerile pe care le faci şi acesta este modul în care te vom opri".

Dacă aveţi limite foarte puternice, clare, care vă menţin în jurul ideii de a stabili ce anume poate face şi ce nu are voie să facă copilul, este o atitudine diferită faţă de încercarea constantă de a vă da seama cum să-l controlaţi sau să-l schimbaţi.

Aduceţi-i aminte copilului că acest lucru nu este o pedeapsă ci este vorba despre binele lui. Puteţi spune, "Te iubim şi ne pasă de tine, de aceea facem asta. Aceasta nu este o pedeapsă pentru încălcarea unei reguli. Noi vom face tot ce este nevoie pentru a te menţine în siguranţă."

Asta înseamnă că într-adevăr controlaţi ceea ce se poate controla. Acesta este întotdeauna modul în care funcţionează o influenţă:

"Nu-ţi spun ce să faci şi nu am de gând să strig şi să ţip. Pur şi simplu fac ceea ce cred că este cel mai bine pentru tine. Nu am de gând să-ţi permit să te droghezi oferindu-ţi bani sau lăsându-te să ieşi când vrei. Aceste libertăţi îţi sunt luate până când vei deveni din nou responsabil pentru tine.".

36


Deci închizi uşile care îl duc spre riscul de a consuma droguri.

Există o mare diferenţă între a lua copilul de guler, închizându-l într-o cameră şi a prelua puterea stabilind consecinţele corespunzătoare.

MOTIVE PENTRU CARE ADOLESCENŢII CONSUMĂ DROGURI

1. Dorinţa de a fi acceptaţi în grup

Mulţi adolescenţi îşi doresc să fie acceptaţi într-un anumit grup. Atunci când această nevoie este foarte mare, ei se pot angaja în comportamente de consum de alcool sau droguri pentru a se potrivi sau a fi acceptaţi de grupul de prieteni din care vrea să facă parte.

Unii adolescenţi încep să consume alcool sau droguri ilicite, pentru a avea o altă imagine în exterior şi de a schimba percepţia altora despre ei.

De asemenea, adolescenţii pot consuma alcool sau alte droguri atunci când se mută dintr-o localitate în alta şi de la o şcoală la alta ca o modalitate de a se potrivi cu uşurinţă unui grup nou de prieteni, sau pentru a-şi face uşor prieteni, într-un mediu necunoscut.


Încercaţi să-i cunoaşteţi prietenii şi pe părinţii acestora.

Încurajaţi copilul să-şi cheme prietenii acasă: oferiţi-le un spaţiu privat, dacă este posibil, ceva de mâncare şi lăsaţi-i singuri.

Aflaţi numerele de telefon mobil şi de acasă a celor mai apropiaţi prieteni ai copilului.

Acordaţi o atenţie deosebită atunci când copilul menţionează nume noi şi încercaţi să aflaţi cine sunt acei copii.

Spuneţi poveşti (fie din propria viaţă sau din istorie, cărţi, filme, etc.) ale persoanelor care au ales să nu meargă împreună cu mulţimea - şi au realizat lucruri mari din cauza asta.

Încurajaţi şi ajutaţi adolescentul să se înscrie într-o: echipă sportivă, grup de tineret, clasă de artă sau organizaţie de voluntariat.

Explicaţi copilului că prietenii adevăraţi nu îl vor determina să facă lucruri care nu sunt în concordanţă cu valorile şi dorinţele sale.

36


Fiţi atenţi la selecţia pe care copilul o face faţă de prieteni (mai ales faţă de cei pe care îi dezaprobaţi).

Este important pentru adolescenţi ca părinţii să nu le invadeze intimitatea şi să le acorde încredere. Dar, încrederea trebuie să fie reciprocă, şi să fie construită pe un dialog deschis între părinţi şi adolescenţi. Aşa cum adolescentul îşi doreşte ca părinţii să aibă încredere în el, tot aşa trebuie să ştie că un părinte trebuie să fie în măsură să aibă încredere în deciziile sale şi să ştie că el respectă regulile impuse de familie şi să fie sincer cu ceva care ar putea pune în pericol sănătatea, chiar şi viaţa.

În cazul în care sănătatea copilului este în pericol şi deveniţi îngrijoraţi, puteţi verifica camera copilului, telefonul mobil şi calculatorul. În acest caz uitaţi-vă după urme ale consumului de alcool sau alte droguri, sticle, accesorii pentru droguri; verificaţi istoricul de navigare de pe internet, site-urile pro-droguri, precum şi mesaje, e-mail-uri neobişnuite.

2. Suferinţă emoţională

Unii adolescenţi pot consuma alcool sau alte droguri ca să facă faţă suferinţelor din viaţa lor. Dacă au ocazia să ia ceva care să le amelioreze temporar suferinţa, mulţi nu vor rezista.

Alţi adolescenţi consumă droguri pentru a scăpa de problemele din familia lor sau cele pe care le au la şcoală.

Performanţele şcolare scăzute pot conduce la probleme cu părinţii şi viceversa, problemele din familie pot avea influenţă asupra rezultatelor şcolare. Este un cerc vicios care poate determina adolescentul să recurgă la alcool şi droguri ilicite.

Singurătatea, stima de sine scăzută, depresia, anxietatea și alte probleme de sănătate mintală au o influenţă mare în consumul de alcool şi droguri ilicite în rândul adolescenţilor.

Mai mult decât atât, multe dintre aceste probleme apar în combinaţii, fiecare agravând intensitatea celorlalte.

Presiunile din viaţa de zi cu zi ale adolescenţilor pot să-i determine să consume droguri.

Gelozia. Certurile. Bârfa. Aceste trăsături comune ale vieţii adolescenţilor pot deveni prea mult pentru copiii care nu au învăţat cum să facă faţă situaţiilor sociale dificile.


36


Dacă observaţi schimbări extreme şi de durată în starea de spirit, comportament, note, concentrare, etc. duceţi adolescentul la o evaluare profesională de sănătate pentru a afla care este cauza problemei.

Nu faceţi afirmaţia „este doar o fază”. Dacă adolescentul dumneavoastră pare deprimat sau e schimbat, duceţi-l la un medic sau terapeut.

Cunoaşteţi-vă foarte bine copilul şi ceea ce se întâmplă în viaţa lui.

Aflaţi cine este şi cine nu face parte din cercul social al adolescentului.

Fiţi la curent cu problemele şcolare ale adolescentului.

Fiţi atent la modul cum problemele din familie afectează copilul.

Ajutaţi-l să înveţe strategiile de adaptare socială.

Fiţi în special conştienţi de planurile adolescentului atunci când e cu adevărat deprimat.

Ţineţi minte că evenimentele tipic "fericite", îl pot face trist. De exemplu, finalizarea studiilor, o petrecere în familie, ziua lui de naştere, etc.

Păstraţi liniile de comunicare deschise, şi lăsaţi adolescentul să vă abordeze în mod regulat.

3. Sex

S-ar putea să nu doriţi să credeţi, dar realitatea este că sexul, drogurile ilicite şi alcoolul sunt legate în mai multe moduri de adolescenţii de azi. Conform unui studiu din 2002 a Fundaţiei Kaiser Family, 24% dintre adolescenţii cu vârsta între 15 şi 17 ani afirmă că au făcut mai mult sex decât şi-au planificat, deoarece se aflau sub influenţa alcoolului sau a drogurilor ilicite.

Adolescenţii pot consuma droguri pentru a avea încredere în ei înşişi sau pentru a scăpa de inhibiţii.

Adolescenţii se pot simţi presaţi pentru a deveni activi sexual - şi pot deveni anxioşi din această cauză şi pot consuma droguri pentru a scăpa de aceste sentimente.

Din păcate, unii adolescenţi folosesc droguri pentru a-i forţa pe alţii să se implice în activitatea sexuală. Adolescenţii se pot angaja în comportamente sexuale riscante sub influenţa consumului de alcool şi droguri ilicite (risc de sarcină nedorită sau infecţii cu transmitere sexuală).


36


Discutaţi cu adolescentul nu doar despre riscurile comportamentului sexual, a consumului de alcool sau droguri ilicite, dar şi despre legătura dintre ele.

Spuneţi-i adolescentului că prima experienţă sexuală ar trebui să fie specială şi memorabilă.

Chiar dacă vă simţiţi ciudat, spuneţi copilului adevărul – alcoolul, poate face de fapt sexul mult mai rău, nu mai bine. Băutura face dificilă menţinerea erecţiei şi abilitatea de a folosi corect un prezervativ.

Asiguraţi-vă că adolescentul este conştient de consecinţele fizice şi emoţionale ale sexului neprotejat (inclusiv contactarea de infecţii cu transmitere sexuală, cum ar fi HIV şi sarcină) şi chiar mai rău, ale violului.

4. Tranziţii

Perioadele de tranziţie în viaţa adolescenţilor - cum ar fi: mutarea dintr-o localitate în alta, divorţul, pubertatea, schimbarea şcolii - pot fi de multe ori momente de răscruce, ceea ce poate duce la încercarea adolescenţilor de a găsi alinare în alcool sau alte tipuri de droguri.

Adolescenţii care au părinţi mai puţin implicaţi sunt mai susceptibili de a consuma droguri.

Adolescenţii a căror părinţi nu se implică în schimbările din viaţa lor, sunt de două ori mai susceptibili de a fi stresaţi şi par să fie de două ori mai susceptibili de a deveni deprimaţi şi plictisiţi. Iar dacă sunt depresivi sunt mai susceptibili de a recurge la droguri.


Acordaţi o atenţie sporită comportamentului adolescentului în timpul şi după perioadele de tranziţii, cum ar fi:

o Trecerea de la şcoala primară la gimnaziu şi de la gimnaziu la liceu

o Mutare/ navetă într-un alt oraş

o Divorţul părinţilor

o Boală gravă în familie

Sporiţi monitorizarea şi comunicarea cu adolescentul în astfel de perioade

Încercaţi să nu vă adânciţi în propriile nevoi în perioadele de tranziţii

36


Încurajaţi un dialog deschis cu adolescentul cu privire la experienţele sale

Petreceţi timp unu-la-unu cu adolescentul pentru a lega relaţia şi pentru a vă distra împreună

5. Socializarea

Mulţi adolescenţi consumă droguri pentru a-şi depăşi nesiguranţa, a lăsa ”garda jos” şi pentru a se simţi bine în compania altora. Unii văd "petrecerile" ca o modalitate de a lega instantaneu prietenii, unindu-se cu ei, în opoziţie cu "regulile" din şcoală şi acasă.

Drogurile le creează impresia pentru o clipă că se potrivesc unui grup social dorit.

Copiii care folosesc droguri pot părea "cool" pentru adolescent, şi consumul alături de aceştia, poate deveni o cale uşoară de a deveni parte a grupului.

Drogurile îi fac pe adolescenţi să simtă că sunt cu adevărat deschişi şi conectaţi cu ceilalţi. Copiii au discuţii interminabile despre orice, sub influenţa alcoolului sau a altor droguri, şi au credinţa că acestea sunt necesare pentru a ajunge la acest tip de interacţiune strânsă.

Drogurile le rezolvă plictiseala. De câte ori v-aţi auzit copilul spunând "m-am plictisit"? Drogurile le dă adolescenţilor „ceva de făcut”.


Încurajaţi – şi ajutaţi - adolescentul să socializeze cu prietenii într-un loc public, şi nu în casa cuiva, fără supraveghere din partea adulţilor.

Identificaţi activităţi pentru adolescent unde poate socializa într-un mediu sănătos, în condiţii de siguranţă şi supravegheat.

În cazul în care adolescentul are o mulţime de prieteni, găsiţi scuze pentru a fi în apropiere şi verificaţi-l frecvent. Adolescenţii sunt mai puţin susceptibili de a bea sau de a consuma droguri, dacă ştiu că pot fi prinşi în orice minut.

În cazul în care copilul merge la o petrecere, cereţi-i să vă sune la jumătatea nopţii (şi stabiliţi consecinţe dacă nu respectă). De asemenea, puteţi să-l sunaţi! Va fi mai puţin probabil să se îmbete dacă ştie că trebuie să aibă o conversaţie coerentă cu părintele, sau dacă ştie că puteţi şi îl veţi suna la orice oră.

Stabiliţi ora de întoarcere acasă şi faceţi-l să o respecte.

36


Atunci când adolescentul ajunge acasă după o noapte petrecută cu prietenii, priviţi-l în ochi, mirosiţi-i hainele şi părul şi întrebaţi-l despre cum şi-a petrecut noaptea.

În cazul în care adolescentul ajunge acasă după ce v-aţi culcat, rugaţi-l să vă trezească (sau setaţi alarma la ora stingerii), priviţi-l în ochi, mirosiţi-i hainele şi părul şi întrebaţi-l despre modul cum şi-a petrecut noaptea

În cazul în care adolescentul rămâne să doarmă la un prieten, sunaţi-l pe telefonul casei chiar înainte sau după ora stingerii

Dacă aţi simţit că adolescentul a băut sau a consumat droguri, purtaţi o conversaţie în dimineaţa următoare, când este treaz.

STRATEGII DE PREVENIRE A CONSUMULUI DE DROGURI

Următoarele cinci întrebări, dezvoltate de Centrul pentru copil şi familie de la Universitatea din Oregon, subliniază abilităţile parentale importante în prevenirea şi gestionarea consumului de droguri în rândul adolescenţilor:

Sunteţi capabil să comunicaţi calm şi clar cu privire la problemele care

intervin în relaţiile interpersonale?

Încurajaţi zilnic comportamentele pozitive ale adolescentului?

Sunteţi capabil să negociaţi conflictele emoţionale care apar între dvs. şi

adolescent şi să găsiţi împreună o soluţie?

Sunteţi capabil să stabiliţi, cu calm, limite atunci când adolescentul manifestă

o atitudine sfidătoare sau este lipsit de respect? Sunteţi capabil să stabiliţi limite

Fiţi atenţia la:

Stresul provocat de şcoală sau de diferite cauze specifice vârstei, inclusiv dificultăţile din familie

Atenţia exagerată sau lipsa de atenţie din partea dvs.

Automedicaţia

Curiozitatea

Stima de sine scăzută

Nevoia de a-şi consuma energia

Accesul facil la droguri

36


în cazul comportamentelor mai grave, cum ar fi de exemplu, consumul de

droguri?

Monitorizaţi adolescentul pentru a vă asigura că nu-şi petrece prea mult timp

cu colegii sau prietenii, fără supraveghere din partea unei persoane adulte?

Cercetările sprijinite de Institutul National privind Abuzul de Droguri (NIDA) din S.U.A au demonstrat rolul important pe care părinţii îl joacă în prevenirea consumului de alcool şi droguri ilicite de către copiii lor.

Iată cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le faceţi pentru a preveni consumul de droguri.

1. Discutaţi cu copilul despre droguri:

O bună comunicare între părinţi şi copil este fundaţia unei relaţii de familie puternice. Dezvoltarea unor abilităţi de comunicare adecvate îi ajută pe părinţi să identifice din timp problemele, să încurajeze comportamentul pozitiv, şi să rămână conştienţi de ceea ce se întâmplă în viaţa copilului lor.

Bariere în comunicare:

Teama de a nu da idei

Teama de a nu fi ipocrit, mai ales când părintele fumează sau consumă alcool/droguri

Disconfortul legat de subiectul în sine

2. Fiţi parte din viaţa copilului:

Petreceţi timp de calitate împreună cu copilul. Discutaţi despre emoţiile lui cu privire la întâmplări zilnice, relaţia cu alţi copii sau educatori (dezvoltaţi abilităţile emoţionale ale copilului).

Dezvoltaţi încrederea copilului în dvs., ca părinte. Copiii pot face faţă mai uşor problemelor pe care le au, atunci când simt că se pot baza pe părinţi.

Încurajarea este esenţială pentru construirea încrederii şi a stimei de sine şi ajută părinţii să promoveze cooperarea şi reduce conflictele în familie.

Pentru a micşora influenţa negativă a grupului de egali, petrecând timp împreună încercaţi aceste idei:

Jocuri de societate / jocuri în aer liber

36


Spuneţi poveşti de familie

Încurajaţi interesele copilului (cum ar fi: desen, curiozitate ştiinţifică, muzică, dans, gătit)

Implicaţi copilul în evenimente sociale / culturale din comunitate

Includeţi prietenii copilului în activităţile de familie

3. Fiţi un exemplu bun pentru copil:

S-ar putea să nu conştientizaţi, dar primele modele în viaţa copilului sunt părinţii. Arătaţi-i cum să reacţioneze adecvat în anumite situaţii sau faţă de oameni care îi cauzează probleme, astfel încât să poată învăţa cum să facă faţă situaţiilor dificile din viaţa sa.

4. Învaţaţi-l cum să refuze drogurile:

Copiii încearcă de multe ori să consume droguri doar pentru a se potrivi cu ceilalţi copii. Învăţaţi-l cum să spună: „Nu mă interesează şi nu vreau!”, dacă cineva îi oferă droguri.

5. Creaţi un mediu sigur în casă:

Nu primiţi în casă oameni care fac abuz de alcool sau alte droguri. Ţineţi departe de copil medicamentele şi produsele de curăţenie periculoase.

6. Adoptă un stil de parenting pozitiv şi echilibrat:

Părinţii se străduiesc să găsească cele mai bune modalităţi de a creşte copiii astfel încât aceştia să aibă vieţi fericite, sănătoase şi productive.

Un stil de parenting pozitiv şi echilibrat este cheia în prevenirea comportamentelor de risc pentru sănătate.

7. Stabiliţi limite şi reguli clare şi puneţi-le în aplicare în mod corect şi consecvent:

Stabilirea de reguli ajută părinţii să-l înveţe pe copil auto-controlul şi responsabilitatea, arată grija lor şi oferă limite sigure. Acestea indică copilului liniile directoare şi îl învaţă importanţa urmării acestor reguli. Presupune un proces în două etape:

•• Stabilirea de reguli – clare, simple şi specifice nivelului de dezvoltare a copilului

•• Stabilirea de consecinţe ferme atunci când normele nu sunt respectate

36

"Dă-mi un număr de telefon din orice loc în care vei fi."" Trebuie să mă anunţi cu 24 de ore înainte de a petrece noaptea sau de a merge la o petrecere, dans, sau un alt eveniment special. "(Acest lucru vă oferă timp pentru a verifica evenimentul.)"Nu inviţi prieteni acasă, atunci când eu nu sunt acasă."

Când copilul vă dă numărul de telefon al unui prieten, sunaţi-l şi vorbiţi cu părintele.Faceţi cunoştinţă cu toţi părinţii prietenilor copilului pentru a vă asigura că, în situaţii noi, este în siguranţă şi supravegheat Aflaţi despre petrecerile sau evenimentele speciale la care copilul vrea să participe pentru a vă asigura că vor fi adulţi responsabili care să-l supravegheze.


Testarea limitelor este o parte naturală a procesului de creştere a copiilor, şi presupune o provocare specială pentru părinţi. De multe ori primele reacţii ale părinţilor pot fi determinate de frică pentru siguranţa copilului, sau furie că nu au fost ascultaţi.

8. Cunoaşteţi în permanenţă unde este şi ce face copilul:

A şti unde este şi cine sunt prietenii copilului vă ajută să îl protejaţi. Controlul parental îi oferă mai puţine şanse de a intra în contact cu drogurile.

Supervizarea

Supravegherea este preocuparea principală a părinţilor pe parcursul copilăriei. Atunci când adolescentul începe să petreacă mai mult timp departe de casă, monitorizarea comportamentului şi a locului unde este, reprezintă o adevărată provocare pentru părinţi.

Există 4 modalităţi de a vă supraveghea copilul astfel încât acesta să nu ajungă în situaţii de risc:

Stabiliţi care sunt regulile de bază non-negociabile cu privire la comportamentul copilului şi fiţi foarte fermi.

Verificaţi-l Acest lucru va permite copilului să ştie că vă pasă de siguranţa lui şi că regulile sunt importante. Este greu pentru unii părinţi să-şi verifice copilul, deoarece doresc să aibă încredere în el, şi pentru că adesea adolescentul se împotriveşte.

Cum vă supravegheaţi copilul atunci când nu sunteţi acasă:

Cunoaşteţi programul copilului. Sunaţi-l de mai multe ori. Verificaţi-l atunci când ajunge acasă, sau în altă parte stabilită. Surprindeţi-l cu o vizită întâmplătoare sau cu un telefon.

36

Comunicaţi cu prietenii copilului şi părinţii lor ori de câte ori este posibil.Mergeţi la şcoala copilului – observaţicomportamentul copilului la şcoală şi cine sunt colegii cu care îşi petrece copilul timpul la şcoală. Observaţi comportamentul, felul în care comunică, atitudinea, cunoştinţele.Încurajaţi comportamentul pozitiv


Comunicaţi cu adulţii care interacţionează cu copilul dumneavoastră.

Coerenţă - Supravegherea este eficientă atunci când părinţii stabilesc şi consecinţe în cazul în care vor exista abateri. De asemenea, ar fi bine să lăudaţi şi să oferiţi stimulente atunci când o regulă este urmată.

Prietenii copilului

Vorbiţi cu copilul atunci când vă preocupă ceva, cum ar fi de exemplu:

îşi petrece timpul cu prieteni pe care nu îi cunoaşteţi

observaţi că au intervenit schimbări în vorbire şi atitudine

au intervenit schimbări legate de şcoală: teme, note, etc.

minte sau fură

SEMNE ALE CONSUMULUI DE DROGURI LA ADOLESCENŢI

Dacă credeţi că adolescentul a băut sau a consumat alte droguri, primul şi cel mai important lucru pe care îl puteţi face este să-l întrebaţi.

Efortul pe care îl depuneţi în stabilirea unei căi de comunicare cu copilul poate face diferenţa în adoptarea unui anumit comportament în viitor.

Nu există nici o modalitate uşoară de a afla dacă adolescentul a început să consume droguri. Chiar dacă nu puteţi găsi dovezi clare, este important să aveţi încredere în instinctul dvs., să vorbiţi cu copilul dumneavoastră şi chiar să cereţi ajutor, dacă este necesar.

Următoarele semne pot indica că adolescentul a început să consume droguri:

Nu toate semnele de abuz de substanţe sunt fizice. Fiţi conştienţi de indicatorii de comportament care ar putea fi semne că adolescentul a consumat alcool sau alte droguri, mai ales dacă aţi observat:

36


Schimbări bruşte ale comportamentului şi a cercului de prieteni

Deteriorarea relaţiei cu membrii familiei

Modificări ale obiceiurilor de somn (insomnie sau somnolenţă)

Modificări ale obiceiurilor alimentare (pierderea apetitului sau creştere bruscă şi scurtă a acestuia)

Pierdere bruscă în greutate

Modificarea performanţei şcolare, absenţe nemotivate, comportament inadecvat la şcoală sau chiar abandon şcolar

Pierderea interesului pentru activităţile favorite

Tendinţa de izolare, închidere în sine, depresie sau oboseală

Pierderea interesului pentru aspectul exterior sau pentru igienă

Lipsa de sinceritate

Dispariţia de obiecte din casă sau nevoia de bani suplimentari

Anxietate, atacuri de panică, schimbări bruşte ale stărilor de spirit

Indiferenţă, apatie, lipsă de energie

Hiperactivitate neobişnuită, voiciune, agitaţie

Furie, ostilitate, izbucniri violente

Simptome fizice observabile:

Ochii roşii, pupile dilatate sau îngustate

Obraji roşii, răni pe piele (arsuri sau funingine pe degete sau buze), iritaţie sau urme de înţepături

Mâini tremurătoare, mers şovăielnic, tuse cronică, vorbire împleticită, gură uscată sau rinoree

Ameţeli, constipaţie, diaree, dureri de cap, frisoane, transpiraţie

Folosire frecventă de produse care să ascundă consumul de droguri (picături de ochi, apă de gură, parfum)

Miros de droguri în respiraţie sau haine (alcool, ţigări, marijuana, inhalante)

Prezenţa drogurilor sau accesorii pentru administrarea de droguri în cameră

36


Aceste semne sunt indicii ale consumului de droguri, însă numai ultimele două reprezintă indicii puternice ale consumului.

Dacă observaţi unul din simptomele fizice duceţi copilul la o evaluare medicală întrucât ar putea fi vorba de o boală sau alergie.

Atenţie! Nu întotdeauna prezenţa unora dintre aceste semne ne indică faptul că am avea de-a face cu un consumator de droguri. Ele constituie doar indicii care pot să ne dea de gândit şi nu o certitudine. În faţa greutăţii de a înţelege care este adevărata explicaţie a simptomului, va trebui să verificaţi motivul autentic al semnalului.


Fiţi atenţi la:

1. Mirosul hainelor, a părului, a respiraţiei - în cazul în care copilul se întoarce acasă de la o petrecere, e bine să aveţi o discuţie cu el. Ar fi bine ca discuţia să fie calmă, în caz contrar amânaţi-o până când copilul se trezeşte. Observaţi dacă hainele şi părul îi miros iar dacă a băut alcool sau a fumat, se va simţi în respiraţie. Adolescentul va încerca să ascundă mirosul de pe haine, din păr sau din respiraţie prin folosirea de parfum sau gumă de mestecat.

2. Priviti-l cu atenţie - când staţi de vorbă, priviţi-l. Dacă a consumat alcool sau alte droguri vor fi vizibile câteva semne (consulataţi semnele descrise la sfârşitul broşurii pentru câteva tipuri de droguri) în fizionomia şi comportamentul lui.

3. Schimbări de dispoziţie - urmăriţi-i comportamentul în timp. Dacă dintr-o dată a devenit furios, prea tăcut, prea retras, necomunicativ şi asta durează câteva săptămâni, e clar că se întâmplă ceva. Probabil se va înfuria daca o să-l luaţi la întrebări şi va insista să-l lăsaţi în pace dar trebuie sa aflaţi ce i se întamplă.

4. Secrete şi minciuni – dacă în ultimul timp copilul începe să mintă în legătură cu planurile sau locurile unde merge, sau vine din ce în ce mai târziu acasă şi are o gamă largă de scuze pe care le poate prezenta din ce în ce mai convingător, e semn că ceva nu este în regulă. Chiar daca găsiţi dovezi ale consumului (cutii de bere în cameră, pliculeţe cu diverse substanţe sau pastile diferite de ce aveţi în casă, accesorii folosite pentru consumul de droguri) va spune că nu-i aparţin, sunt ale altcuiva. Când nu mai are scuze, o să vă spună probabil că nu e treaba dumneavoastră ce face cu viaţa lui. Aflaţi cu ce îşi ocupă timpul şi interveniţi.

36

TESTIMONIAL – importanţa acceptării (părinte)„Ce aş vrea să le spun părinţilor care suspectează sau au descoperit că al lor copil consumă droguri este SĂ ACCEPTE acest lucru. Cel mai rău lucru pe care îl pot face este să NEGE sau să înceapă să spună:“Of, prietenii l-au adus în starea asta”“Of, ăsta nu este copilul meu”Acesta este cel mai rău lucru pe care îl poţi face ca părinte. CONŞTIENTIZEAZĂ ŞI ACCEPTĂ REALITATEA.CONFRUNTĂ-ŢI COPILUL. ÎNCEPE SĂ DISCUŢI CU EL”.


5. Lipsa de interes - când rezultatele de la şcoală scad, fără sa aibă vreun motiv real, este neatent la ore, nu-şi face temele, absentează de la ore, îşi pierde interesul pentru orice altă activitate, sunt semne că ceva este în neregulă.

6. Dispariţia de obiecte sau bani - dacă unul dintre părinţi este fumător, probabil se va servi singur din pachetul de ţigări, asta dacă nu-l va lua cu totul. Dacă există băutură în casă s-ar putea să se servească atunci când nu-l observă nimeni. Daca nu vreţi ca adolescentul dumneavoastră să fumeze sau să bea, poate e o idee bună să nu lasaţi ţigări şi sticle cu băutură la îndemană.

Consumatorii de droguri dependenţi încep să sustragă bani din portofelul părinţilor. La început va lua sume mici de bani astfel încât să păcălească vigilenţa părinţilor, urmând ca în scurt timp să ia sume din ce în ce mai mari, îndeosebi dacă părinţii nu observă lipsa banilor. În cazul în care nu are acces la bani va vinde din case obiectele personale mai valoroase (telefon, calculator, etc.). Dacă dispare ceva de valoare din casă, sau observaţi lipsa banilor, e bine sa îl luati la întrebări imediat. Spuneţi-i clar că nu toleraţi furtul şi că ştiţi ce se întâmplă.

7. Prieteni noi - în cazul în care îşi schimbă brusc anturajul, ceva se întâmplă. Sigur, adolescenţii cred că oricine le poate fi prieten dar e cazul să stiţi tot timpul cine le sunt prietenii. Dacă aceştia sunt persoane mai în vârstă sau sunt genul foarte independent de părinţi, dacă lipsesc de la şcoală, dacă fac alegeri greşite, toate acestea ar trebui să vă alarmeze. Sigur, copilul dumneavoastră va găsi circumstanţe atenuante pentru toate observaţiile dumneavoastră. Dar bazati-vă pe instinct, în fond experienţa de viaţă a unui părinte este ceva de care trebuie să ţineţi cont.

INTERVENŢIA ÎN CAZUL ABUZULUI ŞI DEPENDENŢEI

DE DROGURI

1. Copilul a încercat drogurile

În acest punct nu este potrivit să spuneţi: "Dacă ..." Acum aveţi nevoie de toată energia pentru a

36

TESTIMONIAL – importanţa comunicării (părinte)“Prima dată când am aflat că fiul meu se droghează am fost şocat, pentru că aveam o relaţie bună, eram apropiaţi. Am fost îngrijorat dar am privit situaţia ca pe o ocazie de a începe o discuţie...sau mai bine zis să continuu să discut, pentru că noi obişnuiam să vorbim despre multe lucruri înainte.”


vă autoeduca şi a obţine cel mai bun ajutor pentru copilul şi familia dumneavoastră.

Probabil vă întrebaţi, „Copilul meu are într-adevăr nevoie de ajutor special?” De multe ori, un părinte descoperă târziu abuzul de alcool sau alte droguri al copilului, cel mai adesea când este deja dependent. De aceea, este important ca părinţii să se educe cu privire la droguri, tratamentul dependenţei şi posibilităţile de recuperare - astfel încât să poată lua măsurile corespunzătoare. Cu cât părinţii înţeleg mai bine dinamica consumului, a dependenţei şi a tratamentului cu atât copilul are mai mari şanse de recuperare.


Dacă aveţi o bănuială sau aţi aflat de la cineva că adolescentul a început să consume droguri nu ignoraţi problema, crezând că este o fază trecătoare, ci acţionaţi. Nu vă întrebaţi niciodată dacă interveniţi prea devreme - chiar dacă credeţi că adolescentul pur şi simplu "experimentează."

Nu trebuie să vă speriaţi de cuvântul "intervenţie." Intervenţia poate fi pur şi simplu o conversaţie pe care o aveţi cu copilul şi în care vă exprimaţi preocuparea cu privire la consumul de droguri - aceasta nu este un atac asupra copilului, şi nu este nevoie întotdeauna ca discuţia să fie urmată de tratament.

Găşiţi un moment propice, fiţi calm şi începeţi cu observaţiile şi grijile voastre, fără să-l acuzaţi. Dacă aveţi o relaţie bună cu adolescentul, nu îi va fi teamă să recunoască cinstit. Dacă relaţia este încordată, probabil că va nega consumul de droguri şi va părăsi conversaţia. Cu toate acestea NU RENUNŢAŢI ci încercaţi să aveţi o altă discuţie, asigurându-l totodată că nu îl veţi pedepsi, că sunteţi îngrijorat, că doriţi să-l ajutaţi şi să căutaţi împreună o soluţie. Studiile arată că implicarea crescută a părinţilor în viaţa adolescenţilor care au experimentat drogurile poate să împiedice acest comportament să evolueze.

Confruntarea cu copilul privind consumul de droguri va fi, probabil, incomodă pentru amândoi, şi aţi putea crede că este inutilă. Experimentarea drogurilor se poate oricând transforma într-un abuz, fapt pentru care este imperios necesar să acţionaţi.

Cu cât mai repede interveniţi, cu atât mai mari şanse aveţi să vă salvaţi copilul. Dar, amintiţi-vă, timpul trebuie să fie adecvat. Conversaţia va fi mult mai productivă dacă atât dvs. cât şi adolescentul sunteţi calmi şi sobri.

36


Există unele momente în care nu ar trebui să încercaţi să discutaţi cu copilul:

• Copilul dumneavoastră este beat sau sub influenţa altor droguri. Intervenţia dumneavoastră nu va fi productivă. Aşteptaţi până ce se trezeşte ca să discutaţi.

• Sunteţi nervos/nervoasă. Strigătele nu vor duce la nici un rezultat. Purtaţi conversaţia când sunteţi calm(ă).

• Nu sunteţi pregătit. Această conversaţie va fi grea dacă nu veţi putea răspunde întrebărilor adolescentului sau să vă susţineţi afirmaţiile. Înainte de a purta conversaţia, informaţi-vă, discutaţi cu un profesionist şi râmâneţi calm.

Reţineţi! Intuiţia dvs. este cel mai bun instrument în a vă da seama dacă copilul are probleme de consum de droguri. Vă cunoaşteţi cel mai bine copilul, aşa că, dacă credeţi că s-a schimbat într-un fel, probabil că aşa este. Şi nu strică niciodată să întrebaţi copilul despre experienţa lui sau ce părere are despre droguri. Puteţi începe conversaţia cu ceva de genul: "Am observat că de când ai început liceul, ai fost la mai multe petreceri. S-a consumat mult alcool acolo?”

2. Adolescentul consumă droguri în mod regulat

Dacă sunteţi aproape sigur că adolescentul consumă droguri, căutaţi semnele şi simptomele utilizării, înainte de intervenţie. Nu aveţi nevoie de dovezi clare (cum ar fi o sticlă goală de bere sau un plic de drog), dar observaţiile şi detaliile specifice (de exemplu: "Vineri seara, ai mirosit a fum şi ochii tăi erau roşii "), vor putea fi respinse mai greu de către copil şi va încuraja copilul să spună adevărul.

Adolescenţii care deja sunt dependenţi de droguri adesea mint dacă sunt întrebaţi de consumul de droguri. Dacă adolescentul continuă să consume în ciuda eforturilor dumneavoastră de a sta de vorbă cu el sau de a îmbunătăţi relaţia cu el, tot nu este prea târziu să-l ajutaţi, dar aveţi nevoie de sprijin din afară. Informaţi-vă în legătură cu tratamentele posibile şi apelaţi la specialişti.


36


Pentru a vă pregăti pentru conversaţia cu copilul, încercaţi, pe parcursul a câteva zile următoarele:

Observaţi - Notaţi modificări în comportamentul obişnuit al adolescentului (aspectul, obiceiuri personale, de sănătate, şi activitatea şcolară).

Ţineţi evidenţa - reţineţi când, cum şi de câte ori adolescentul încalcă regulile sau face ceva suspect. De exemplu, în cazul în care adolescentul vine acasă după ora stabilită, puteţi să notaţi ca să puteţi face referire la acest aspect, mai târziu.

Căutaţi droguri sau accesorii folosite pentru consum - unii părinţi sunt împotriva „scormonitului” între lucrurile copilului, în timp ce alţii cred că au dreptul de a se uita printre lucrurile copiilor lor. Nu există un răspuns corect, dar dacă doriţi să găsiţi dovezi concrete ale faptului că al dvs. copil consumă droguri, menţionăm câteva locuri unde se pot găsi indicii: în sertar sau noptieră, partea din spate a dulapurilor, colţurile de pat, sub saltea sau pat, în cutii mici, în cărţi / biblioteci, truse de machiaj, sticle medicamente şi ambalaje goale de dulciuri.

Din păcate, chiar dacă sunteţi mai mult decât dispus să ascultaţi ce are de spus copilul, nu înseamnă că acesta va fi dispus să vorbească – sau să spună adevărul.

În cazul în care copilul dumneavoastră are nevoie de ajutor din exterior, există o mulţime de oameni care pot să vă sprijine şi care au deja o relaţie stabilită cu adolescentul (dirigintele, profesorul consilier, antrenorul, etc). În cazul în care consumul de droguri al copilului dvs. este scăpat de sub control, veţi avea nevoie de sprijin pentru căutarea unui tratament, iar medicul de familie şi alte persoane din comunitatea dumneavoastră vă pot ajuta să vă daţi seama de unde să începeţi.

TIPS:Ce să faci în cazul în care copilul tău consumă droguri? Acţionează imediat, nu aştepta să se rezolve de la sine Începe să comunici calm despre problemele pe care copilul le are Spune-i clar că nu eşti de acord cu consumul de droguri Stabileşte limite, reguli şi consecinţe Supraveghează: caută şi notează semne şiurme ale renunţării la consum/continuării consumului Ţine în permanenţă legătura cu dirigintele Cere ajutor profesional (asistenţă medicală,consiliere psihologică, asistenţă socială).

36


Majoritatea adolescenţilor dependenţi de droguri cred că pot renunţa oricând doresc şi adesea refuză tratamentul pentru că ei consideră consumul de droguri ca fiind o alegere personală. Ei nu înţeleg cum îi afectează consumul lor pe părinţi.

Prin urmare o strategie de intervenţie ar putea porni prin a-i comunica copilului modul cum vă afectează comportamentul lui, în mod concret. Explicaţi-i natura dependenţei şi întrebaţi-l dacă vrea să primească ajutor. Fiţi pregătit în acel moment să-i oferiţi mai multe opţiuni de tratament din care să aleagă. Dacă se opune tratamentului, dar promite să nu se mai atingă de droguri, lăsaţi-l să încerce. Dacă e dependent, probabil va avea o recădere. Repetaţi intervenţiile până când va înţelege că are nevoie de ajutor.

În unele cazuri opoziţia adolescentului poate fi atât de puternică cu privire la tratament încât este nevoie de intervenţia altor instanţe legale ca să-l impună. Alăturaţi-vă la rândul vostru unui grup de suport pentru a primi susţinere de la alţi părinţi care s-au luptat cu abuzul de substanţe de către copiii lor.

TRATAMENTUL ABUZULUI ŞI DEPENDENŢEI DE

DROGURI

Cel mai important lucru de reţinut atunci când căutaţi ajutor în afara familiei - indiferent dacă este un centru de tratament sau un prieten apropiat - este că adicţia nu este o ruşine. S-ar putea să simţiţi că există un stigmat care înconjoară abuzul de substanţe şi de dependenţă, dar ca părinte, sunteţi responsabil pentru sănătatea şi siguranţa copilului, indiferent de ce anume cred sau spun alţii. Sunteţi cel mai bun avocat al copilului dvs., aşa că nu lăsaţi niciodată jena să stea în calea obţinerii ajutorului de care copilul are nevoie. Majoritatea oamenilor, atunci când aud termenul "tratamentul abuzului sau dependenţei de substanţe," cred că este vorba de detoxifiere sau tratamentul într-o instituţie rezidenţială.

Dar, în realitate, detoxifierea nu este un tratament iar tratamentul în regim rezidenţial este unul dintre multe alte tipuri de opţiuni de tratament disponibile pentru cineva care se confruntă cu abuzul sau dependenţa de substanţe.

36


Tratamentul abuzului şi dependenţei de alcool sau alte droguri este de fapt un set de servicii.

Tratamentul are loc într-o varietate de condiţii (locuri), sub diferite forme, şi pentru perioade diferite de timp.

Există mai multe droguri care dau dependenţă, dar tratamentul este, în general similar, indiferent de tipul de substanţă utilizată. Cu toate acestea, tratamentul este de obicei individualizat, într-o oarecare măsură, în funcţie de caracteristicile consumatorului - programele de tratament se adresează, de obicei problemelor complexe de tip fizic, psihologic şi social.

Din păcate, atunci când vine vorba de dependenţa de alcool şi alte droguri, nu există garanţii pentru tratamentul perfect. Dependenţa este o boală cronică greu de gestionat, la fel ca diabetul sau astmul. Pentru că este o boală cronică recidivantă, părinţii nu trebuie să se gândească la un tratament ca o modalitate de a "vindeca" copilul pentru totdeauna.

Părinţii trebuie să caute un tratament ca un prim pas în a ajuta copilul să înveţe cum să gestioneze abuzul şi dependenţa de droguri. Pentru tineri, un tratament de succes este abstinenţa completă de la toate substanţele care dau dependenţă, precum şi îmbunătăţirea aspectelor legate de sănătatea emoţională, fizică, mentală şi socială.

Unii părinţi se tem să ceară ajutor pentru includerea copilului lor într-un program de tratament - fie în ambulatoriu sau rezidenţial.

De asemenea, unii adolescenţi se pot împotrivi la propunerea de a obţinere ajutor.

Motivele ar putea fi următoarele:

• Nu cred că au o problemă

• Se gândesc că pot renunţa singuri

• Se tem de sevraj

• Le e frică de perioada abstinenţei (majoritatea tinerilor trăiesc cu frica că nu vor şti să trăiască fără droguri )


Solicitaţi informaţii despre cele mai bune programe de tratament; acest lucru vă va ajuta totodată să vedeţi importanţa tratamentui pentru copilul dvs.

Copilul va fi foarte furios pe părinţi, dacă i se impune tratamentul, dar asta nu înseamnă că ceea ce fac părinţii este greşit. Furia şi supărarea copilului pe părinţi va dispărea în timp.

36


Recunoaşteţi că adolescentul poate fi supărat şi speriat, dar râmâneţi conştient că are nevoie de ajutor. Profitaţi de ocazie şi vorbiţi copilului despre îngrijoarea dvs. pentru viaţa, sănătatea şi siguranţa lui.

Explicaţi-i că este foarte dificil să renunţe la droguri, fără ajutor profesional, odată ce a devenit dependent.

Discutaţi cu copilul despre modul în care decizia de a-l înscrie într-un program de tratament vine din dragostea pentru el şi că înţelegeţi faptul că poate fi speriat, dar în cele din urmă tratamentul îl va ajuta să ducă o viaţă mai bună.

Asistenţa integrată a dependenţei de droguri

Tratamentul trebuie să fie adaptat modelului de abuz de droguri, problemelor medicale, psihiatrice şi sociale aferente. Unele centre oferă programe de tratament în ambulatoriu, ceea ce ar permite adolescentului să rămână în şcoală. Cu toate acestea, unii adolescenţi au nevoie de tratament în regim rezidenţial. Un consilier în adicţii vă poate oferi sfaturi cu privire la cele mai bune opţiuni de tratament.

Servicii de asistenţă specializate se acordă în următoarele tipuri de centre:

Unităţi de asistenţă medicală (unităţi de urgenţă, secţii de psihiatrie, centru/unitate/compartiment de dezintoxicare)

Centre ambulatorii (exemplu: centru de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, centru de asistenţă integrată în adicţii)

Centre rezidenţiale (comunităţi terapeutice)

Centre de zi (se acordă servicii de asistenţă în regim ambulator, pe o perioadă de 12 ore)

Laborator de sănătate mintală (cu staţionar de zi)

Centre de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (în regim ambulator sau unităţi mobile)

Nu există tratament universal valabil Tratamentul eficient se adresează mai multor nevoi, nu doar consumului de droguri Tratamentul cel mai potrivit este compus din mai multe tipuri de terapii şi servicii, în funcţie de nevoile consumatorului de droguriTratamentul trebuie să vizeze problemele medicale, psihologice, sociale, vocaţionale şi legale Studiile pe termen lung asupra creierului sugerează că foarte des este nevoie ca tratamentul să fie prelungit mai mult decât s-a considerat iniţial

36


În cazul dependenţei startul tratamentului poate să însemne parcurgerea unor etape:

evaluarea medicală, psihologică şi socială,

dezintoxicarea sau tratament medical,

consilierea psihologică/psihotarapie (dezvoltarea motivaţiei pentru schimbare, a abilităţilor de a rezista consumului, îmbunătăţirea abilităţilor de rezolvare a problemelor, prevenirea recăderilor în consum, îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale, etc.),

terapie familială,

consiliere socială şi/sau juridică,

participarea la grupuri de auto-suport şi în grupuri al-anon pentru aparţinători.

Dezintoxicarea - în cazul consumului de droguri, implică de regulă spitalizarea şi reprezintă un set de intervenţii medicale (în special administrarea de medicamente) cu scopul de a controla efectele intoxicaţiei acute şi de a diminua simptomele de sevraj (în sens larg stare de rău fizic şi psihic). Se acţionează pentru eliminarea din organism a substanţei faţă de care pacientul este dependent şi pentru a ameliora stările neplăcute de ordin fizic şi psihic ce sunt cauzate uneori de abuzul de substanţă sau alteori de sevraj. Prin programul de dezintoxicare nu se tratează alte aspecte ale dependenţei precum: aspecte psihologice şi sociale, remedierea relaţiilor din familie şi alte situaţii legate abuz sau dependenţă.

Dezintoxicarea fizică este doar o primă etapă în tratamentul adicţiilor şi, în absenţa altor abordări, oferă puţin pentru schimbarea pe termen lung a comportamentului de consum.

Consilierea psihologică - poate oferi răspunsuri la diverse întrebări despre dependenţă (cauze, factori favorizanţi, efecte, consecinţe, tratament) îndrumare, recomandare şi sprijin pentru găsirea soluţiei sau metodei potrivite pentru startul unui program de recuperare. În cadrul şedinţelor de consiliere psihologică se urmăreşte ca persoana consiliată să-şi dezvolte o motivaţie puternică şi o strategie pentru atingerea obiectivului propus: ieşirea din cercul dependenţei şi prevenirea reluării consumului.

Terapia comportamentală facilitează, de asemenea, dezvoltarea relaţiilor interpersonale şi capacitatea consumatorului de a funcţiona în familie şi societate.

36


Consilierea socială – sprijină reabilitarea familială, educaţională/profesională, socială şi interpersonală, comunitară în scopul integrării sociale cât mai facile, progresive şi realist posibil de obţinut.

Recuperarea după o adicţie este un proces pe termen lung şi necesită frecvent multiple tranşe de tratament.

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Satu Mare

este alături de tine de fiecare dată când ai nevoie!

Apelează tel/fax 0261/710900

Tel. Verde 0 800 8 700 700

E-mail: [email protected]

36


TERMENIABUZ DE SUBSTANŢE – utilizarea în exces a unui drog care a determinat afectarea stării fizice

şi/sau psihice şi/sau consecinţe sociale dăunătoare, în absenţa dependenţei, constatate conform criteriilor medicale

ANXIETATE – stare de tensiune, nelinişteCONSUMATOR – persoana care îşi administrează sau permite să i se administreze droguri, în mod

ilicit, prin înghiţire, fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte căi prin care drogul poate ajunge în organism

DROG – substanţe psihic active, care modifică starea de conştienţă, cu potenţial de a da dependenţă. Pot fi de origine naturală sau de sinteză. Drogurile ilicite sunt drogurile interzise prin lege.

DEPENDENŢA (ADICŢIA) – nevoia imperioasă sau persistentă de a continua consumul, fie indirect, ca urmare a comportamentelor determinate de consumul de droguri. În 1969, OMS a catalogat dependenţa de droguri ca o boală malignă, progresivă şi transmisibilă.

DEPENDENŢA FIZICĂ - denumită astăzi neuroadaptare, este o stare caracterizată prin necesitatea de a menţine anumite niveluri determinate ale unui drog în organism, dezvoltând o relaţie drog – organism.

DEPENDENŢA PSIHOLOGICĂ - este determinată de dorinţa irezistibilă (starea de craving) de a repeta administrarea drogului pentru: a) a obţine trăirea efectelor plăcute, de recompensă şi/sau de evadare (sedare, euforie, halucinaţii) şi/sau b) evitarea răului care se simte în absenţă.

PARENTING – procesul de creştere şi educare a copiluluiTOLERANŢA – fenomenul de adaptare al organismului la prezenţa unei substanţeSINDROM DE ABSTINENŢĂ (SEVRAJ) – reacţia organismului la întreruperea bruscă a consumului

de droguri, la administrarea de antagonist specific sau la scăderea cantităţii de drog faţă de care s-a instalat dependenţa

SUPRADOZĂ – consumul unei cantităţi de drog suficientă să determine efecte care pun viaţa în pericol

URGENŢĂ – condiţia medicală a unui consumator de droguri, în legătură sau nu cu consumul, care îi pune viaţa în pericol.

RESURSEAgenţia Naţională Antidrog – Subiecte tabu: Drogurile...Chiar trebuie să vorbim despre asta?!Agenţia Naţională Antidrog – Standardele sistemului naţional de asistenţă medicală, psihologică şi

socială a consumatorilor de droguri, 2005 Solter, Aletha – O viaţă fără droguri: 100 de recomandări pentru părinţi, editura Herald, 2015Dr. Gabriel Cicu; Psih. Ana Maria Moldovan; Psih. Daniela Georgescu - Concepte de bază privind tulburările datorate consumului de substanţe

Pagini web:www.awareparenting.com/drugfreekidshttp://www.drugfree.orghttps://easyread.drugabuse.govhttp://www.dependenta.rohttp://www.desprecopii.com

http://www.desprecopii.com/

http://www.dependenta.ro/

https://easyread.drugabuse.gov/

http://www.drugfree.org/

http://www.awareparenting.com/drugfreekids

36


SEMNE ALE CONSUMULUI DIFERITELOR TIPURI DE DROGURI

FACTORI DE RISC

CANABISAre ochii foarte roşiiAre pupilele măriteEste ameţit şi merge nesigurAre atitudini de prostuţ şi râde fără motivNu prea îşi aminteşte ceea ce tocmai s-a întâmplatMănâncă mai tot timpul, în special dulciuriAtunci când efectul scade, după câteva ore, îl apucă un somn irezistibilPoţi găsi prin preajma lui pipe, hârtii pentru ţigarete, haine cu miros de frunze arse, picături pentru ochi, ş.a.

COCAINĂPupile dilatateFoarte comunicativAtitudine superioarăOchi injectaţi, lăcrimoşi şi nasul care curge în permanenţăPoţi găsi asupra sa pliculeţe cu pudră albă cristalină, cu gust amarAre miros slab de benzină

AMFETAMINEPupile dilatateComportament agresivEste mai vorbăreţ, confuzNu mai mănâncăPoţi găsi asupra lui tablete, capsule cu diferite înscrisuri şi de diverse culori, pliculeţe cu pulbere colorată de la maroniu la negru

ECSTASYGreaţăDureri de capGură uscatăDeshidratare corporalăAccelerarea ritmului cardiacPierderea controluluiCriză de panicăCrampe musculareTremor puternic

HEROINAAre pupilele contractate “ca acele de gămălie”Piele palidăNu are poftă de mâncareFumează foarte multE detaşat, indiferent faţă de cei din jurPrin preajmă poţi găsi pliculeţe cu pudră albă, galbenă sau maro cu gust amar, pipe, ace, seringi, folie de aluminiu, helas sau sare de lămâie

Are miros specific de oţet

NOI SUBSTANŢE PSIHOACTIVE

MARIJUANA SINTETICĂ (k2/spice)Lipsa controlului, Lipsa răspunsului la durere,Agitaţie crescută,Ten palid, Vomă, Transpiraţie excesivă, Convulsii/palpitaţii/accelerarea bătăilor inimii, Halucinaţii, paranoia, letargie, lipsa apetitului

SĂRURI DE BAIEGânduri suicidare, Halucinaţii/psihoze, paranoiaextremă, Agitaţie, comportament combativ/violent, Bătăi accelerate ale inimii, dureri în piept, hipertensiune

SOLVENŢI/ADEZIVIUrme de adezivi pe mâini, faţă sau îmbrăcăminteMirosul de substanţă chimică al respiraţieiÎnceputul şi dispariţia rapidă a intoxicaţieiDezorientarea în timp şi spaţiuPrezenţa unei erupţii cutanate faciale

36


Această broşură a fost realizată în cadrul proiectului proiectul „EVRICA- Educat pentru Viață - Responsabil, In-dependent, Conștient, Atent”, iniţiat de Asociaţia de părinţi a elevilor de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Satu Mare si finanţat de Clubul Rotary Satu Mare în cadrul programului „Rotary sprijină iniţiative locale pentru Satu Mare”.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a programului „Rotary sprijină iniţiative locale pentru Satu Mare”.

Material editat de către: Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Satu Mare

Martie 2017

36


Date post:	11-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

EVRICA – Educat pentru viaţă – Responsabil, In …liberidedroguri.ro/doc/Ghid pentru parinti...

Documents