+ All Categories
Home > Documents > Cartea mica a jocurilor - final.doc

Cartea mica a jocurilor - final.doc

Date post: 08-Nov-2015
Category:
Upload: alina
View: 82 times
Download: 7 times
Share this document with a friend
Description:
carte de jocuri pentru
74
Cartea mica a jocurilor CONSILIUL JUDETEAN IASI DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECTIE A COPILULUI IAŞI CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ AL D.G.A.S.P.C. IASI 707620 – Str. Azilului, nr. 1, jud. Iasi Tel/fax: 0232 22 20 41 [email protected] http://www.centruldeformaregalata.cabanova.com
Transcript

Cartea mica a jocurilor

Cartea mica a jocurilor

Exemple de jocuri pentru dezvoltarea maturitatii social afective

1. Probleme- SolutiiAcest joc ajuta copilul sa gaseasca solutii la problemele zilnice. Poate fi modificat in acord cu problemele zilnice cu care se confrunta copilul. Poate fi jucat si in perechi sau in grup, pentru cresterea fluxului de idei.

Nu am destui prieteniRoaga doamnele sa dea o mica petrecere de ziua ta si invita-i pe colegii pe care vrei sa-i cunosti mai bine Incearca sa vorbesti despre asta cu un coleg

Nu ma pricep la matematicaVezi daca un coleg doreste sa te ajute, apoi va puteti juca impreunaRoaga o doamna sa iti explice si vezi daca intelegi mai usor

Cei mari imi inchid mereu televizorul, spunand ca ma uit prea multArata-le celor mari ca nu te uiti asa mult la TV, aratandu-le emisiunile pe care le urmaresti in ghidul TVIncearca sa gasesti emisiuni care le plac si celor mari si celor mici ca sa petreceti mai mult timp impreuna

2. Imi place aceasta fotografie (imagine)

Materiale: fotografii, imagini din reviste (suficiente pentru toti jucatorii); o masuta; scaune; muzica ambientala.

Obiective:

dezvoltarea imaginii de sine;

imbunatatirea abilitatii de a se auto-prezenta.

Desfasurare: Scaunele se asaza in cerc, cu masuta in centru. Pe masa se asaza imaginile de marimea unei carti postale (casa, fluture, printesa, soare etc.). Fiecare alege o imagine si, dupa ce se prezinta fiecare, explica de ce ii place imaginea aleasa. Un jucator poate alege o imagine pe care altcineva a ales-o deja.

Reflectii:

Exista copii carora le place acelasi lucru?

A fost greu pentru cineva sa aleaga o fotografie?

3. Jocul alergarii

Obiective:

sa isi aminteasca numele; sa isi faca cunostinte; incalzirea grupului.

Cum se joaca: Dupa ce copiii se prezinta, pe rand, liderul cere unui jucator sa faca o afirmatie care descrie o alta persoana (ex. Ea are parul blond). Afirmatia trebuie sa fie neutra sau pozitiva, nu rautacioasa. Ceilalti copii incearca sa ghiceasca despre cine este vorba si apoi sa alerge spre ea pentru a da mana cu dansa. Prima persoana care ajunge este castigatorul si face urmatoarea afirmatie.

Observatie: Copiii trebuie sa aiba grija sa nu se ciocneasca intre ei cand alearga. Pentru a incuraja comportamentul calm, stabiliti o regula ca, daca jucatorii se ciocnesc, trebuie sa stea o tura, pana cand se anunta urmatoarea afirmatie.

4. Cartonase cu dorinte

Materiale: imagini din reviste (suficiente pentru toti jucatorii)

Obiective:

sa isi exprime dorintele;

sa isi implineasca dorintele;

sa fie generosi;

sa invete ca dorintele pot fi pe termen mai lung;

sa invete sa reziste chiar daca lucrul dorit nu se intampla.

Cum se joaca: Copiii tin o imagine in mana. Toti isi arata imaginile pret de 5 minute, dupa care le tin in asa fel incat ceilalti sa nu le vada. Un jucator incepe jocul punand fotografia jos si dorind cartonasul altuia. In acest punct, persoana care are cartonasul dorit trebuie sa i-l dea. Dupa asta, jucatorul care a renuntat isi exprima dorinta de a primi alt cartonas, care i se da. Exemplu: Doresc imaginea cu soarele. 5. Palaria rea a zanei

Materiale: imagini din reviste (suficiente pentru toti jucatorii), o palarie.

Obiective:

sa isi exprime neplacerea in legatura cu anumite lucruri;

sa gaseasca aspectele comune intre persoane.Cum se joaca: Din colectia de imagini fiecare alege imaginea care are o semnificatie negativa. Jucatorii isi argumenteaza alegerea si apoi spun: Ma duc sa arunc poza in palarie.Exemplu: Nu-mi place umbrela deoarece imi aminteste de vremea ploioasa.

6. Pot, nu pot

Obiective:

sa isi imbunatateasca stima de sine;

sa observe faptul ca exista loc de imbunatatire;

sa isi dezvolte onestitatea;

sa evite falsa modestie;

sa isi dezvolte empatia fata de incapacitatea altora;

sa invete sa aiba incredere in grup.Cum se joaca: Toti jucatorii se prezinta, impartasind ceva la care sunt buni si ceva la care nu sunt buni.

Exemplu: Sunt Mihai. Desenez frumos dar nu sunt bun la matematica.

Observatie: Acest joc invata copiii sa aiba o imagine mai echilibrata asupra lor. Pot fi jucatori care vor sa spuna doar lucruri pozitive sau negative despre ei insisi, dar aceasta regula nu trebuie incalcata. Tineti minte: fiecare e mai bun ca altii la un anumit lucru.

Reflectii:

Care afirmatie a fost mai usoara pentru tine- Pot sau nu pot?

Crezi ca ai incredere in tine?

Stii pe cineva care are foarte multa incredere in sine?

Cum iti dezvolti increderea in tine?

Cum poti deveni mai bun la ceva?

7. Ghici ce pot face

Obiective:

sa isi imbunatateasca capacitatea de constientizare sociala;

sa isi imbunatateasca perceptia/ constientizarea vizuala;

sa isi dezvolte stima de sine pozitiva;

sa evite falsa modestie.Cum se joaca: Un jucator mimeaza ce poate face bine. Cine ghiceste este urmatorul.

Reflectii: Ti se pare mai usor sa te exprimi verbal sau prin pantomima?

8. Observarea camerei

Obiective:

sa isi ascute simturile;

sa invete solidaritatea de grup; sa aprecieze schimbarea; sa valorizeze constientizarea de sine.

Cum se joaca: Liderul spune in propriile cuvinte: Nu toti oamenii observa aceleasi lucruri cand intra intr-o camera. Unii observa zgomotele, linistea sau un anumit sunet. Altii observa mirosul, temperatura, alti oameni sau lucrurile din incapere. Unii oameni se concentreaza pe un lucru iar altii pot vedea lucruri diferite.

Liderul le cere copiilor sa inchida ochii pentru un minut. Apoi vorbesc pe rand despre ceva ce au observat, cu ochii inchisi. Jucatorii care au observat ceva care nu le place in camera sunt solicitati sa spuna ce schimbare i-ar face sa se simta mai bine. Daca sugestiile sunt rezonabile, se pun in aplicare.

Observatie: Factorii distractori interfereaza frecvent cu munca si jocul. Observam acest lucru in special cu cei care sunt nou veniti si cei care ajung tarziu- inainte de a se concentra asupra celorlalti jucatori si a discutiilor, mai intai trebuie sa cucereasca camera.

Reflectii:

ce anume ti se pare necunoscut in camera?

ce anume face ca o camera sa fie confortabila pentru tine?

Ce s-ar putea face in legatura cu aceasta camera?

9. Ce se face din asta?

Obiective:

sa isi dezvolte constientizarea tactila;

imbunatatirea perceptiei vizuale;

dezvoltarea abilitatii de a lucra in echipa;

realizarea unui contact cu celalalt.

Cum se joaca: Grupul alege un material, cum ar fi: lemn, plastic sau sticla. Jucatorii se plimba prin camera, atingand obiectele realizate din aceste materiale. Atingerea poate fi: tatonarea (atingere usoara), lovitura, presarea, ciocanirea, luarea obiectului in mana. Apoi, pe rand, fiecare jucator numeste un obiect diferit facut din acel material.

10. O poza a dispozitiei mele

Materiale: fotografii

Obiective:

exprimarea dispozitiilor si a emotiilor;

cunoastere reciproca;

depasirea timiditatii.Cum se joaca: In centrul unui cerc sunt o multime de fotografii- cate doua pentru fiecare copil. Fiecare jucator alege o fotografie care exprima propria dispozitie. Jucatorii isi explica, pe rand, alegerile. Spre exemplu, Aleg fotografia unui scaun deoarece sunt obosit si doresc sa fi stat acum intr-un scaun confortabil.Variatie: desenati o fotografie a dispozitiei.

Observatii: Nu toti jucatorii vor fi constienti in mod automat de propria dispozitie. Puteti puncta ca nu este necesar sa se refere la dispozitia actuala- isi pot descrie dispozitia recenta. Dupa ce copiii isi au participat la joc, ii puteti solicita sa va ajute la colectarea fotografiilor (sa decupeze din reviste fotografii pentru dispozitia pozitiva si cea negativa).

Reflectii:

- ce beneficii avem daca ne cunoastem dispozitia?;

- in ce fel de situatii traiti emotii asemanatoare?;

- sunteti afectati de diverse intamplari pe termen lung sau scurt?;

- va afecteaza dispozitia grupului?;

- ce ar ajuta la schimbarea dispozitiei actuale?.

11. Meteo

Obiective:

exprimarea emotiilor si a dispozitiei;

auto- prezentare;

depasirea timiditatii;

verbalizarea emotiilor.Cum se joaca: jucatorii propun o tema pentru a-si exprima emotiile.

Exemple pentru tema Vremea: Simt ca in mine azi e o furtuna; Exemple pentru tema Apa: Simt ca sunt un lac linistit.

Variatie: Jucatorii se pun de acord asupra unui material. Spre exemplu, fiecare jucator alege o piatra sau un obiect vestimentar colorat.

Reflectii: Iti place sa vorbesti despre ceea ce simti?

Mai sunt alti colegi care sa aiba aceeasi dispozitie?.

12. Masurarea dispozitiei

Materiale: scaune

Obiective: exprimarea dispozitiei si a emotiilor;

depasirea timiditatii;

verbalizarea emotiilor;

sentimentul utilitatii.

Cum se joaca: La un semnal, toti jucatorii se ridica, stau pe scaun, pe podea etc., in functie de cat de buna este dispozitia lor. Cei care aleg pozitii extreme (foarte sus sau foarte jos) pot fi intrebati de ce.

Variatie: Dupa ce jucatorii ghicesc dispozitia unui anumit jucator, acesta din urma le poate spune ca au dreptate.

Observatie: In acest joc este important sa isi exprime dispozitia in mod voluntar. La inceput este bine sa vorbiti cu cei care au o dispozitie pozitiva. Educatorul va discuta in particular cu cei care afirma ca se simt rau!.

Reflectii: Care este dispozitia generala a grupului? Dispozitia ta este diferita de a celorlalti din grup?

Iti doresti, uneori, sa iti schimbi dipozitia? Grupul te poate ajuta?.

13. Limbajul corpului iti tradeaza dispozitia

Obiective:

exprimarea dispozitiei si a emotiilor;

initierea comunicarii;

dezvoltarea constientizarii fizice;

dezvoltarea constientizarii sociale.

Cum se joaca: Fiecare jucator isi foloseste limbajul corpului pentru a le arata celorlalti cum se simte. Jucatorii pot folosi o postura, un gest, o expresie faciala.

Variatie: Exprimarea dispozitiei intr-o propozitie.Observatie: Unele persoane pot considera ca este greu sa se exprime prin limbajul corpului, desi acesta nu minte niciodata. Adesea, oamenii spun lucruri diferite de ceea ce ne arata limbajul corpului.

Reflectii: Cum preferati sa va exprimati: prin cuvinte sau cu ajutorul corpului? Aveti grija ca de cele mai multe ori aceste doua modalitati de exprimare merg impreuna.

Variatie- Joc de rolUn detectiv paraseste incaperea. Cinci jucatori stau in rand. Acestia discuta intre ei care este raufacatorul care a comis o fapta rea. Cand detectivul se intoarce, acesta incepe sa puna intrebari celor cinci jucatori. Bineinteles, acestia vor spune ca nu ei sunt vinovati. Raufacatorul, prin expresia faciala si limbajul corpului va incerca sa se dea de gol! Detectivul va incerca sa recunoasca care jucator este vinovatul.

14. Sa-mi termin gandul

Materiale: hartie si creioane

Obiectiv: exprimarea opiniilor.

Cum se joaca: Fiecare jucator primeste o bucata de hartie pe care o rupe in 12 bucati. Acum, educatorul spune: Numarul 1. Gata? si citeste tare inceputul primei propozitii. Apoi face pauza un minut in vreme ce fiecare jucator finalizeaza propozitia asa cum doreste. In acest mod, sunt citite tare 12 inceputuri de propozitie, cu o pauza dupa fiecare pentru da timp participantilor sa finalizeze propozitiile. Bucatile sunt colectate si sortate. Acum educatorul citeste inceputul fiecarei propozitii si toate finalurile diferite. Acest joc poate fi jucat pe orice tema. E un bun mod de a discuta atunci cand se introduce un nou subiect de discutie.

Exemple de raspunsuri:

- Tema scoala

La scoala ar trebui sa facem mai mult.........;

Ce imi place mie mai mult la scoala.............;

La profesor imi place.....................................

- Tema timp liber

Mi-ar placea sa am mai multi prieteni ca sa..........;

Mi-ar placea sa ma joc cu.......................................

Mai multe exemple de inceputuri de propozitii:

1. La scoala ar trebui sa ....................................;

2. Ceea ce imi place la scoala ...........................;

3. La profesori imi place ....................................;

4. Nu vreau sa .....................................................;

5. Daca mi-as dori un lucru imposibil, acesta ar fi ..............;

6. Imi place prietenul meu deoarece ....................................;

7. La scoala mi-e frica de .....................................................;

8. Ma plictisesc atunci can d......................................................;

9. Cand copiii se bat ..................................................................;

10. In vacanta urmatoare .............................................................;

11. Cea mai proasta zi a fost cand ...............................................;

12. II ajut pe altii cu .................................................................... .

15. Persoana disparutaMateriale: bucati de hartie, creioane, o cutie pentru bucatile de hartie

Obiective:

imbunatatirea imaginii de sine;

recunoasterea greselii;

aceentuarea punctelor tari.

Cum se joaca: Fiecare jucator se descrie in 3-5 propozitii pe o bucata de hartie. Toate bucatile de hartie sunt puse in cutie. Unul cate unul, jucatorii trag o bucata de hartie din cutie si incearca sa ghiceasca cine a scris-o.

Observatie: In grupurile care nu se cunosc foarte bine, cereti jucatorilor sa includa caracteristicile fizice in descrierea lor. Cand jucatorii se cunosc, cereti-le sa isi descrie trasaturile de personalitate.

Reflectii:

a fost greu sa te descrii?;

au fost jucatorii care au recunoscut ca au defecte?.

16. Cine a spus asta?

Obiective:

imbunatatirea imaginii de sine;

training-ul memoriei vizuale;

punerea in evidenta a fiecarui copil.Cum se joaca: Acest joc este destinat grupelor care nu se cunosc bine. Jucatorii se plimba prin camera cu ochii inchisi. Cand educatorul spune: Stop!, se opresc, tinand inca ochii inchisi. Educatorul bate pe umar un jucator care trebuie sa se descrie pe scurt. La comanda Plimbati-va!, jucatorii incep din nou sa se miste pana aud: Deschideti ochii!. Acum, cine poate gasi persoana care tocmai s-a descris?

Observatie: in grupurile unde membrii se cunosc deja, jucatorii pot incerca sa isi modifice vocea.

17. Povestea numelui meu

Obiective:

imbunatatirea identitatii de sine;

dezvoltarea capacitatii narative;

gasirea unui partener;

auto-prezentare;

prezentarea celuilalt.

Cum se joaca? Fiecare jucator isi spune numele si o poveste despre acest lucru.

Exemplu: Ma cheama Mihai. In clasa a-II-a am fost in excursie si un invatator mi-a zis: Avem deja un Mihai care se comporta foarte urat. Sper ca tie iti vom spune Mihai cel cuminte.

Reflectii:

Iti place numele tau?

Ce alt nume ti-ar placea sa ai?

Ce nume nu ti-ar placea?18. Buna si la revedere

Materiale: creioane, hartie si o cutie

Obiective:

initierea primului contact;

mentinerea echilibrului in timp ce se afla in centrul atentiei;

initierea comunicarii.

Cum se joaca: Jucatorii scriu pe o bucata de hartie cum le-ar placea ca oamenii sa ii salute de venire si plecare. Ei isi trec si numele pe hartie. Dupa ce se colecteaza si se amesteca hartiile, se alege una, iar persoana care a scris-o pleaca din camera. Cand se intoarce, grupul o saluta de bun venit asa cum si-a dorit si apoi i se spune la revedere la fel. Bineinteles, acest lucru inseamna ca trebuie sa si paraseasca pentru un minut incaperea.

Exemple: Ma cheama Bogdan si vreau sa fiu salutat printr-o imbratisare; Ma cheama Ana si prefer sa mi se spuna un compliment si apoi Buna, Ana.Reflectii:

- S-a intamplat asa cum ti-ai dorit?;

- De ce oamenii in viata de zi cu zi nu ne saluta la fel?.

19. Fabrica de zvonuri

Obiective:

cunoastere reciproca;

sa faca fata zvonurilor;

prezentarea corecta a faptelor;

sa spuna adevarul.

Cum se joaca: Jucatorii se impart in grupuri de cate 4. Grupurile joaca separat. Pentru fiecare grup, Jucatorul 1 si Jucatorul 2 merg intr-un colt de camera unde Jucatorul 2 il intervieveaza pe Jucatorul 1, punandu-i cateva intrebari. Apoi, Jucatorul 1 pleaca iar Jucatorul 2 raporteaza cea a auzit Jucatorului 3. Apoi, Jucatorul 3 ii raporteaza ce a inteles Jucatorului 4. Jucatorul 4 le spune celorlalti ce crede el ca a spus Jucatorul 1. la sfarsit, Jucatorul 1 le spune cea spus cu adevarat, iar grupul poate vedea cata informatie lipseste, ce s-a pierdut si ce s-a adaugat.

Variatie: decrierea unei imagini este povestita si repovestita de la o persoana la alta.

Reflectii: Cum incep zvonurile?

Cum se schimba informatia atunci cand este reprodusa?

Care sunt temele zvonurilor cele mai des intalnite in viata de zi cu zi?

A existat despre tine vreun zvon?

Cum poti sa faci asa incat sa nu inventezi sau sa continui un zvon?

Pot zvonurile sa cauzeze un rau?.

20. Te vad asa cum esti

Materiale: hartie si creioane

Obiective:

intercunoastere;

sa invete sa descrie alta persoana;

imbunatatirea comunicarii verbale; antrenarea constientizarii sociale si vizuale.

Cum se joaca: Jucatorii se intervieveaza reciproc despre varsta, familie, hobby-uri, trasaturi de personalitate, lucruri care le plac sau le displac. Ei scriu rezultatele in cateva propozitii, pe o foaie de hartie. Pe spatele hartiei se descrie, pe scurt persoana din punct de vedere fizic. Foile se schimba cu ceilalti jucatori. Dupa ce se citeste descrierea fizica a persoanei, se incearca ghicirea ei. Daca reusesc, pot citi cealalta parte a foii.21. Parteneri accidentali

Materiale: Creioane, bucati de hartie, o cutie, flipchart

Obiective:

sa invete sa coopereze cu un partener;

sa recunoasca si sa regandeasca stereotipurile; toleranta in lucrul in echipa; rabdare cu partenerul; sa fie echilibrati in caz de esec sau de victorie.Cum se joaca: Inainte sa se spuna jucatorilor despre ce e vorba, educatorul cere copiilor sa se gandeasca cu cine cred ca lucreaza bine. Fiecare participant scrie pe o bucata de hartie numele persoanei la care s-a gandit si calitatile care ar ajuta ca lucrurile mearga bine. Jucatorii pastreaza aceste hartii pentru a le anliza mai tarziu. Se impart participantii in 2 grupe, A si B. Tuturor jucatorilor din grupul A li e dau numere consecutive. Educatorul scrie un numar de biletele cu numere egale cu numarul participantilor din grupul A, se amesteca in cutie, iar cei din grupul B sunt rugati sa extraga cate un biletel, formandu-se, astfel, echipele accidentale. Educatorul scrie pe o foaie de flipchart cateva sarcini, echipele trebuind sa-si aleaga sarcina. Partenerii trebuie sa discute si a se organizeze: Cine de ce se ocupa? Ce lucruri vor face impreuna si ce lucruri vor face separat?etc.

Exemple:

- faceti o lista de cuvinte care incep cu litera A etc.;Reflectii:

Ai fost dezamagit cand ai aflat cine e partenerul tau?; Cum a reactionat partenerul la sugestiile tale?;

Partenerul tau si-a luat in serios sarcinile?;

Cum a reactionat partenerul cand ati terminat de realizat sarcina?.

22. Semne de punctuatie

Materiale: seturi de postere cu diferite semne de punctuatie;

Obiective: incalzire;

inceperea unei conversatii;

depasirea timiditatii.Cum se joaca: Jucatorii se plimba prin camera pe muzica lenta. Deodata, educatorul opreste muzica si arata un poster cu un semn de punctuatie. Copiii incep sa vorbeaca intre ei in stilul semnului de punctuatie: surprinsi daca e un semn de exclamare, curiosi daca este un semn de intrebare etc. Muzica incepe din nou si copiii inceteza sa vorbeasca pana cand se arata noul semn de punctuatie.

Exemple:

Semnul exclamarii: Buna, Elena!, Hai cu mine!, Asta-i buna!Semn de intrebare: Cum te simti?, Cum te cheama?, Iti place jocul asta?

Punct: Copiii fac afirmatii, declaratii etc.: Imi place., O sa-mi cumpar un nou joc etc.

23. Goofy

Obiective:

- incalzire;

- reducerea fricii;

- dezvoltarea increderii;

- crearea spiritului de grup.

Cum se joaca: Toti jucatorii sunt legati la ochi pe parcursul jocului. Educatorul loveste pe umar un jucator care sa se plimbe prin camera si sa fie Goofy. Ceilalti il cauta pe Goofy. Cand se intalnesc 2 jucatori fiecare intreaba: Goofy?. Daca un jucator se intalneste cu Goofy, acesta nu raspunde la intrebare. Primul jucator devine si el Goofy si merg atingandu-se pe umar. La fel se intampla si cu ceilalti jucatori care se intalnesc cu Goofy. La sarsit, toti jucatorii vor forma lantul de Goofy.

Fig. nr. 15

Observatie: Nu toti copiii inteleg imediat instructiunile educatorului. Uneori este necesara o repetitie.

24. Suntem la fel

Materiale: creioane si hartie

Obiective:

sa se integreze in grup;

sa creasca spiritul de grup;

sa invete sa coopereze.Cum se joaca: grupuri de cate 4 jucatori colecteaza cat mai multe lucruri/ fapte care li se aplica grupului.

Exemplu: ochi albastri, aceeasi varsta, toti au frati etc.

La sfarsit jucatorii aleg un nume pentru grupul lor si fac un logo. Apoi, grupul mic se prezinta si se explica grupului mare.

Reflectii:

Ati invatat despre colegii vostri lucruri pe care nu le stiati?; Cineva din grup a preluat controlul?; Care a fost rolul tau in grup?.25. Reteaua

Obiective:

explorarea conexiunilor si a relatiilor din grup;

recunoasterea elementelor comune;

integrarea in grup; exprimarea afectiunii; imbunatatirea relatiilor din cadrul grupului.

Cum se joaca: Grupul de copii sta in cerc. Un jucator merge in centru, altul i se alatura si ii pune mana pe umar si spune ce anume ii leaga. Al treilea jucator li se alatura, apoi al patrulea, pana cand toti participantii se afla in retea. Unii jucatori au conexiuni cu cativa jucatori si se exprima verbal si nonverbal punandu-si mainile pe umerii a cat mai multor copii (cat pot ajunge).

Exemplu:

Primul jucator: Ma cheama Ana;

Al doilea jucator (Mihai): Ana si cu mine locuim in aceeasi comuna;

Al treilea jucator (Simona): In vacanta ma joc cu Ana;

Al patrulea jucator (Iosif): M-am nascut in aceeasi zi cu Mihai;

Al cincilea jucator (Irina): Ana, Mihai, Simona si cu mine suntem in acelasi club de dans.

Observatie: Jocul poate fi reluat de cateva ori. Reteaua va arat diferit de fiecare data. Daca se joaca de mai multe ori, jucatorii pot determina daca prefera sa fie in mijlocul grupului sau nu.

26. Panza de paianjen

Materiale: cel putin un ghem de ata.Obiective:

sa se realizeze legaturi;

sa se faca vizibile legaturile din cadrul grupului;

integrarea in cadrul grupului.

Cum se joaca: Un ghem de sfoara este desfasurat de la un jucator la altul, in cerc. Un copil tine strans un capat al ghemului si apoi arunca ghemul altuia, poate chiar anuntandu-i numele. Ghemul poate fi aruncat unui copil de mai multe ori, acest lucru indicand mai multe legaturi cu jucatorul. Dupa aceea, reteaua astfel formata poate fi miscata prin camera. Firul de sfoara trebuie sa fie cat mai intins. Jucatorii pot depasi obstacolele (mese, scaune). Jocul devine unul de cooperare.

27. Ceva dragut

Materiale: creioane, bucati de hartie, o cutie

Obiective:

controlarea agresivitatii;

invatarea simpatiei;

oferirea si acceptarea darurilor.

Cum se joaca: Fiecare jucator scrie 3 sarcini pe bucati diferite de hartie. Sarcinile solicita ca jucatorii sa faca ceva dragut. Toate hartiutele sunt adunate si sunt puse intr-o cutie mare. Fiecare jucator alege o hartie si realizeaza sarcina scrisa. Apoi pune din nou hartiutele in cutie si extrage alta.

Exemple:

Adu-i Mihaelei o floare;

Faceti un compliment clasei etc.

Variatii:

Jocul poate fi realizat cu echipe de copii care sa scrie biletelele impreuna. Scrisul in grup poate mari sansa ca sarcinile sa fie indeplinite.

Stand in cerc, copiii spun cum le-ar placea ca ceilalti sa se comporte cu ei. Apoi se scriu hartiutele.

Reflectii:

A fost vreo sarcina mai grea sau mai neplacuta?;

Ce sarcina ti-a placut sa realizezi? Care dintre colegi a fost mai recunoscator?.Variatie: Joc de rol Un strain spune: Te pot ajuta cu ceva?

Cineva iti face un cadou care nu-ti place.

Cineva iti face un compliment care ti se pare mai degraba neadevarat.

28. Alegeri prezidentiale

Obiective:

dezbatere corecta;

evitarea agresivitatii verbale;

sa faca fata competitiei.

Cum se joaca: Toti copiii sau o serie de candidati incearca sa fie alesi presedinti. Iata cum se procedeaza: doi cate doi, timp de cate doua minute, ei isi lauda oponentul. Clasa voteaza fiecare pereche de candidati. Candidatul cu cel mai bun discurs despre celalalt devine castigatorul. Apoi castigatorii candideaza din nou, doi cate doi. Se voteaza iar. Se continua pana ramane un singur jucator: el este Presedintele Laudelor!

Variatie: Sarcina unui candidat este sa fie cat mai agresiv cu putinta: il condamna pe oponent acuzandu-l de coruptie, iresponsabilitate, incompetenta, in vreme ce celalalt este prietenos, conciliaza si isi lauda contracandidatul.

Reflectii:

Cum te-ai simtit sa fii atat de laudat?

Ti-ar placea sa-i faci pe oameni sa se simta astfel mereu?

Variatie: Joc de rol.

Un tata isi lauda copilul profesoarei, de fata cu el. Profesoara crede ca tatal exagereaza cu lauda.

Profesorul se plange parintilor de copil. Parintii isi apara copilul.

Acasa, copilul isi critica foarte aspru educatorul. Parintii incearca sa ii explice ca educatorul ii vrea doar binele.

29. Cercul amenintarilor

Obiective:

confruntarea cu agresivitatea; reducerea sau abtinerea de la agresivitate;

confruntarea cu frica.

Cum se joaca: Un voluntar merge in centrul cercului. Ceilalti copii il ameninta facand gesturi agresive fata de el. Voluntarul trebuie sa se gandeasca la o solutie (gest, expresie) care sa ii faca pe ceilalti sa se insenineze.

Observatie: Persoana voluntara nu trebuie sa fie timida sau agresiva.

Reflectii:

Ai simtit nevoia sa te retragi sau sa te ascunzi undeva? Ai simtit ca explodezi si ca ai fi vrut sa reactionezi urat?

Exista persoane care te intimideaza sau ameninta?

Exista grupuri de persoane care te ameninta?

Variatie- Joc de rol:

- Vii acasa cu o nota proasta si toata familia te ataca;

- Un coleg este ranit intr-o incaierare la care ai participat. Educatorul da vina pe tine in special;

- Politia te-a arestat si esti interogat. Esti suspectat ca ai jefuit niste banci.

30. Imbranceala

Obiectiv: intelegerea fricii de agresiune.

Cum se joaca: Toti jucatorii se imprastie si se pozitioneaza prin camera, la o distanta de 1 metru unii de altii. Un voluntar trece prin camera si incearca sa ajunga in cealalta parte, trecand prin gramada. Ceilalti jucatori se apropie pentru a-i face trecerea mai grea. Jucatorii nu au voie sa impinga, sa apuce, sau sa il retina, iar acesta din urma poate sa impinga cat sa-si faca loc. Jucatorul nu are voie sa fuga prin camera, ci doar sa mearga incet.

Variatie: Doi jucatori se plimba unul langa celalalt. Ei vor sa ajunga in cealalta parte a camerei. Ceilalti jucatori incearca sa-i desparta.Reflectii:

Ce ai simtit cand ai fost hartuit?

Ce este frica, mania si agresivitatea?

Te-ai gandit sa renunti la scopul tau?

Ce situatii din viata ta sunt asemanatoare?

Ai putut sa te aperi?

31. Dansul razboiului

Obiectiv:

reducerea agresivitatii;

tolerarea agresivitatii;

cunoasterea formelor de agresivitate.

Cum se joaca: in grupuri mici (6-8), jucatorii repeta dansurile razboiului. Muzica de pe fundal trebuie sa fie ritmata. Fiecare grup isi prezinta dansul in fata celorlalte. Ei incearca sa isi dea seama de ce fel de agresivitate (ce fel de dans) este vorba.

Exemplu:

un dans pentru pregatirea mentala si cresterea curajului pentru a face oamenii sa intre in dispozitia necesara inainte de o lupta;

un dans pentru infricosarea oponentului;

un dans pentru asigurarea suportului propriilor luptatori.

Variatie:

Dansatorii se misca in jurul celorlalti jucatori care stau jos pe podea.

Reflectii:

Ce impresie v-a lasat acest dans?

Ce efect a avut dansul asupra grupului?

32. Vanatoarea

Obiective:

confruntarea cu frica si agresivitatea;

exersarea consideratiei si a comportamentului nonagresiv.

Cum se joaca: In acest joc, participantii sunt atat vanatori (urmaresc o victima), cat si vanati (sunt urmariti). La inceput, toti jucatorii se plimba prin camera. Pe masura ce se plimba, fiecare jucator isi alege o victima- alt jucator- si incepe sa o priveasca fix. Dupa putin timp, cei mai multi participanti vor deveni constienti de persoana care ii urmareste. La semnalul educatorului, jucatorii alearga si incearca sa isi prinda victimile inainte de a fi ei insisi prinsi. Cel prins ingheata. Multi jucatori vor fi prinsi inainte de a-si prinde propriile victime.

Variatie: Exista doua grupuri. Grupul A incepe ca urmaritor. Jucatorii din grupul A privesc tinta cate un jucator din grupul B in timp ce se plimba prin camera. Jucatorii din grupul B stau cu ochii pe urmaritori, pentru a putea scapa. Jucatorii care sunt prinsi continua sa se plimbe, deoarece, foarte curand, la semnalul educatorului, jucatorii din grupul B vor deveni urmaritori.

Observatie: Educatorul TREBUIE sa ii sfatuiasca pe jucatori sa nu se ciocneasca.

Reflectii:

Te-ai simtit amenintat cand ai fost privit insistent?

Ai simtit vreodata ca fugi de cineva?.33. Perechi de gheata

Obiective:

antrenarea perceptiei vizuale si sociale;

realizarea de conexiuni intre limbajul corpului si emotii;

compararea relatiilor si a limbajului corpului;

observarea emotiilor celorlalti.

Cum se joaca: Jucatorii formeaza 3 grupe. Oamenii dintr-un grup sunt observatorii. Celelalte doua grupe se misca prin camera pe muzica antrenanta. Cand se opreste muzica, toti ingheata. Observatorii identifica jucatorii care stau fata in fata sau unul langa altul si au ceva in comun.Exemple:

Acestia doi arata ca si cand ar discuta despre ceva.

Acestia doi arata ca si cand s-ar desparti dupa o cearta.

Variatii:

Grupe inghetate: Observatorii privesc trei sau mai multi jucatori si cauta imaginea de grup pe care o pot reprezenta.

Un grup danseaza fericit iar celalalt trist. Cand ingheata, ei realizeaza combinatii perechi interesante.

Alte posibilitati: grupuri anxioase si agresive, indraznete sau timide.

Reflectii:

In care rol te-ai simtit cel mai bine?

Dansatorii s-au acomodat unii la miscarile celorlalti?

Cum s-au decurcat dansatorii sa vada perechile?

34. Sculptarea emotiilor

Obiective: Dezvoltarea perceptiei emotionale si sociale;

antrenarea constientizarii limbajului corporal emotional;

antrenarea perceptiei vizuale.

Cum se joaca: Grupul se imparte in trei grupe mai mici. Un grup reprezinta observatorii, iar celelalte doua se misca pe muzica antrenanta. Cand muzica se opreste, toti ingheata. Acum, educatorul ii sculpteaza: spune jucatorilor ce emotie trebuie sa reprezinte statuia iar acestia se asaza in pozitie corecta.

Exemple:

Transformati-va in statui ale fricii! Frica! Frica! Frica!

Transformati-va in statui ale luptei........ dragostei....... bucuriei........... dorului....... suferintei!

Reflectii:

In care rol v-ati simtit mai bine?

Observatorii simt ca statuile s-au exprimat bine? Care au fost emotiile cele mai bine exprimate?

Statuile simt ca s-au exprimat bine? Au fost emotii dificil de interpretat?

Observatie: Acest joc ilustreaza un efect psihologic interesant. La inceput, jucatorii incearca sa realizeze pozitia dorita gandindu-se asupra ei: cu alte cuvinte, mintea influenteaza corpul. Imediat ce corpul exprima o pozitie, aceasta poate influenta mintea. Chiar putem simti ceea ce corpul exprima (bucurie, tristete etc.)35. Sa fim politicosi cu altii

Copilul va oferi un exemplu de cale prin care se poate manifesta politetea fata de altii.

Discutii Adult: A fi civilizat inseamna a fi politicos cu altii. Ce credeti ca inseamna sa fii politicos? (maniere frumoase etc.). De ce ar trebui sa fim politicosi chiar fata de oamenii pe care nu-i cunoastem? (arata respect etc.). Da exemplu de persoane fata de care sunteti politicosi (profesor etc.).

Raspunsurile pot varia: Spunem Buna dimineata; Dam intaietate altora; Le deschidem usa etc.

Extinderea activitatiia. Premiu de politete: Copiilor care demonstreaza ca sunt politicosi li se recunoaste efortul printr-un certificat, ecuson sau panglica, sau alt premiu tangibil. Mentionati ce s-a facut si de ce acele comportamente au fost etichetate ca fiind politicoase.b. Exersarea politetii: alegeti un exemplu specific de comportament politicos si exersati-l pentru o zi sau chiar o saptamana. Se poate incepe cu un comportament simplu (sa spuna Multumesc). Discutati cand puteti multumi sincer cuiva pentru ceva si cautati exemple care ar putea aparea in decursul zilei.36. Vorbitul in public

Exista situatii cand vorbitul in public poate fi o problema pentru cineva. Arata cum poti atrage atentia asupra unei probleme prin desen sau in scris.

37. A fi curtenitor (politicos)

Obiectiv: Copiii vor identifica situatiile in care a fost afisat comportamentul politicos sau nepoliticos. Educatorul defineste ce inseamna a fi politicos si a fi nepoliticos. Apoi, li se cere sa evalueze diferite comportamente:

Raspunsuri

Zgomotos si grosolanRemarci urateBagaretLipsit de sensibilitate

Extensia activitatii:

a. Observatii realizate in locuri publice. Copiilor li se raporteaza exemple de comportamente politicoase pe care le-au observat in locuri publice. Puteti lipi semne sau desene ale unor exemple ale comportamentului adecvat;

b. Astazi voi ..... Puneti copiii sa discute si sa promita ca vor pune in practica un comportament politicos in viitor. Comportamentul politicos poate fi un comentariu politicos, un act nonverbal de altruism etc. Dupa aceea, discutati cum s-au simtit cu privire la propria persoana si cum s-au simtit altii. Daca ceilalti nu au observat gestul frumos, a fost la fel de valoros?.

38. Impolitetea altora

Copiii vor exprima comportamentele adecvate pe care le-ar putea pune in practica cand cineva este nepoliticos cu el.

Discutii:Adult: Chiar daca tu esti manierat, ce te faci cu oamenii care nu se comporta la fel de frumos? Daca tu esti politicos si altii sunt obraznici fata de tine, ce ai putea face? (sa nu mai fii dragut, sa nu spui nimic, sa le spui ca nu au maniere). Hai sa ne gandim la anumite modalitati in care ar putea gestiona o situatie in care alti oameni sunt nepoliticosi si nu au maniere.

Raspunsuri:

1. Imi pare rau daca ai crezut ca a durat prea mult pana ti-am inapoiat cartea. Multumesc ca mi-ai imprumut-o.

2. Banuiesc ca rosul nu este culoarea favorita a tuturor, dar eu cred ca acea rochie este draguta.

3. Zambesti si taci din gura.

4. Cu siguranta poti sa o imprumuti daca ai nevoie, dar te rog sa nu mi-o smulgi din mana.

Activitati extinse:

1. Exemple la TV: Puneti copiii sa se uite la o emisiune la TV si sa aleaga exemple cu oameni care sunt nepoliticosi unii cu altii. La unele emisiuni, se face acest lucru special pentru a provoca rasul. Asigurati-va ca se intelege ca viata reala si televiziunea pot fi foarte diferite. Chiar daca la televizor poate fi amuzant sa fii sarcastic cu cineva, in viata reala poate fi un lucru crud.

2. Exemple bune din exemple proaste: Raspunsul rapid nu apare in mod natural cand cineva a fost nepoliticos cu noi. Colectati exemplele de impolitete in clasa si dati exemple (anonime) despre modul in care ar trebui sa se raspunda la asemenea situatii (cum ar fi ironizarea altora, luarea unor obiecte fara a cere voie etc.).

39. Potrivirea abilitatilor cu sarcinile

Obiectiv:

Copiii vor potrivi abilitatile cu sarcini care necesita aceste abilitati particulare.Discutii: educatorul le spune copiilor sa se concentreze asupra unor puncte tari/ abilitati care sunt necesare pentru o sarcina in particular. Spre exemplu, daca o sarcina presupune realizarea unui semn, trebuie sa cautam pe cineva care este bun la scris scrisori? (Da). Ce calitati ar fi necesare pentru o persoana care sa faca costumatii pentru o piesa de teatru? (cineva care stie sa coase).

Exercitiu: Acesti copii au ca sarcina sa planifice O zi a parintilor. Uitati-va la calitatile acestora si potriviti-le cu sarcinile asa incat sa fie de ajutor la planificarea petrecerii.

Raspunsuri: 1. b; 2. a; 3. c; 4. f; 5.e; 6. d.

AbilitatiSarcini pentru organizarea petrecerii

__________ 1. Scrie frumos de mana.a. Face desene cu parintii si copii distrandu-se impreuna.

__________ 2. Ii place sa deseneze.b. Scrie informatii despre Ziua Parintilor pe un poster.

__________ 3. Bun organizator.c. Aranjeaza mancarea si jocurile in cele mai bune locuri din camera.

__________ 4. Face fotografiile la petrecere.d. Se ocupa de aranjamentele din baloane (face forme de animale).

__________ 5. Iubeste sa decoreze.e. Agata baloane prin camera.

__________ 6. Poate face forme de animale din baloane.f. Face cate o poza pentru fiecare parinte cu copilul sau.

Extensia activitatii:

1. As putea ajuta- Intrebati copiii ce calitati au care ar fi necesare la planificarea unei petreceri pentru parinti (cum ar putea contribui);

2. Care este abilitatea mea?- Puneti copiii sa stea in echipe de cate 2 si sa sugereze posibile abilitati pe care le are celalalt. Faceti un grafic al clasei care sa arate abilitatile diferite reprezentate in clasa. Fiti siguri ca fiecare copil este dat ca exemplu, chiar cu abilitati generale (prietenos, harnic etc.).

Jocuri de gandire rapida

1. Aliniere rapida

Materiale: hartie, creioane sau pixuriCum se joaca: Copiii sunt impartiti in doua grupe egale. Grupele se asaza in parti diferite ale camerei (sau ale spatiului de joaca daca sunt afara). Fiecare copil are o bucata de hartie si scrie un numar intre 1 si 100 (pentru copii mai mici, intre 1 si 10). Pe locuri, fiti gata, start! Sarcina copiilor este sa se alinieze in ordinea numerelor fara a spune un cuvant. Cei care au scris acelasi numar pot sta unul in spatele altuia. Grupul care se aliniaza corect primul castiga.

Fig. nr. 16

2. Bunii ascultatori

Cum se joaca: Educatorul se gandeste la un cuvant anume si inventeaza 3 propozitii in care acest cuvant sa apara. Educatorul citeste aceste 3 cuvinte grupului de copii.

Exemplu:

1. Matusa Ana a venit in vizita la noi.

2. Noi suntem foarte frigurosi.

3. Soferul a venit dupa noi sa ne duca la centru.

Prima persoana care isi da seama care este cuvantul care e repeta ridica mana. Incercati sa va amintiti cuvantul! Jocul continua cu un nou cuvant si un nou set de propozitii. Dupa cateva runde, cine poate repeta toate cuvintele?

3. Care este locul meu de munca?

Cum se joaca: Un copil ales de educator numeste 2 unelte sau alte materiale asociate cu o anumita meserie. Primul copil care numeste meseria corect urmeaza sa indice noua meserie.

Exemplu:

Ac si foarfece.................................... croitor;

Seringa si stetoscop............................ medic;

Creta si carti ....................................... profesor/ invatator;

Roba si ciocan.................................... judecator;

Nas rosu si pantofi uriasi.................... clown;

Ciocan si cuie...................................... tamplar;

4. Ghicitul literelor

Materiale: un cartonas pentru fiecare litera a alfabetului; scotch; un mic premiu.

Pregatire: scrieti fiecare litera a alfabetului pe cartonase. Daca grupul are mai putini copii decat litere, scrieti literele care sunt in plus pe tabla sau o foaie de flipchart.

Cum se joaca: Fiecarui copil i se lipeste pe spate cu scotch o litera. Copii se plimba prin camera si intreaba daca litera lor se afla in cuvantul masina, floare etc. Trebuie sa puna intrebari la care se raspunde cu da sau nu. Prin procesul de eliminare, intrebari istete si deductie, fiecare copil incearca sa isi gaseasca litera cat mai repede posibil.

Fig. nr. 17Copilul care crede ca si-a dat seama care este litera de pe spatele sau, merge la educator pentru confirmare. Primii trei detectivi castiga un mic premiu.

5. Exact inversul

Cum se joaca: Un copil numeste un cuvant care are un cuvant opus. Spre exemplu, zi. Prima persoana care identifica un cuvant opus alege urmatorul cuvant. Exemple:

Zi- noapte;

Plus- minus;

Bun- rau;

Vara- iarna;

Barbat- femeie;

Tanar- batran;

Devreme- tarziu.

6. Litere atletice

Cum se joaca: Copiii formeaza perechi si fiecare echipa merge in fata si formeaza cu propriile corpuri o litera decisa din timp.

Fig. nr. 18

Observatorii se uita cu atentie la literele formate. Cei care numesc corect literele schimba locul cu observatorii si trebuie sa formeze urmatoarea litera. Ca variatie, cativa copii pot forma un cuvant scurt.

7. Jocul margelutelor

Materiale: Douazeci de margelute (sau alte obiecte mici precum monezi, bete de chibrit etc.)

Cum se joaca: Educatorul imparte jucatorii in perechi. In acest joc de estimare, un jucator ia un numar aleator de margelute in mana pe care le arata, pentru putin timp partenerului, dupa care inchide pumnul si isi intreba partenerul cate margelute tine. Celalalt jucator ghiceste. Spre exemplu: Sunt zece margelute. Apoi copilul deschide pumnul si numara impreuna. Diferenta dintre numarul estimat si cel real este un punct in minus pentru cel care ghiceste.

Fig. nr. 19

Exemplu: Cel care ghiceste spune ca sunt zece margelute si se dovedeste ca sunt paisprezece. Ghicitorul primeste un -2. Dar daca rolurile se inverseaza, care va fi cel mai bun ghicitor? Dupa 5 rotatii se calculeaza scorurile. Castiga jucatorul cu cele mai putine puncte minus.8. Intrebari din povesti

Cum se joaca: Educatorul pune intrebari grupului de copii in legatura cu povestiri foarte bine cunoscute. Primul copil care ghiceste primeste un punct. La sfarsitul rundei se totalizeaza punctajul.

Exemple:

1. La cine se ducea in vizita Scufita Rosie?

2. Din ce erau facute casutele celor 3 purcelusi?3. Cati iezi avea capra?4. Ce si-a pierdut Cenusareasa?5. Ce a mancat Alba ca Zapada?6. Cat timp a dormit Frumoasa din Padure Adormita?7. Cum si-a pierdut Ursul coada? Fig. nr.20 Fig. nr.21 Fig. nr.22 Fig. nr.239. Cuvinte scurte

Materiale: hartie; creioane sau pixuri.Cum e joaca: cine poate scrie primul cuvinte formate din 5 litere? Permiteti un anumit timp (spre exemplu, un minut). Educatorul sau alt copil din grupa spune tuturor cand timpul dedicat sarcinii a luat sfarsit.

Exemple: fruct;

pruna;

creta;

scaun;

curaj;

carja;

cafea;

barca;

doaga;

farsa;

gropi;

iarna;

lucru;

munca.

10. Cuvinte scurte, propozitii lungi

Materiale: hartie, pixuri, creioaneCum se joaca: In acest joc se cauta sa se faca propozitii cu cuvinte scurte (ex. fiecare cuvant sa aiba 4 litere). Fiecare copil are la dispozitie 3 minute pentru a veni cu cat mai multe popozitii. Cine poate face cea mai lunga propozitie?

Exemple:

1. Doua fete merg lent. (4 cuvinte)

2. Cinci copii joaca marti table. (5 cuvinte) etc.

11. Schimbarea in camera

Cum se joaca: Copiii ies din camera si merg pe hol sau in alt spatiu unde se asaza in ordinea alfabetica a numelor mici. Acest lucru e petrece in liniste completa. Dupa ce se ordoneaza, intra din nou in camera. Copiii pot comunica doar prin semne. Variatie: Educatorul da copiilor o anumita perioada de timp la dispozitie. Daca se asaza in ordinea corecta, li se da o recompensa de grup (dulciuri etc.).

Fig. nr.24

12. Proverbe

Cum se joaca: Cine poate fi primul care gaseste care cuvant din proverb este gresit? Cine se scoala de dimineata aproape ajunge;

Lenea e cucoana mica;

Cine are carte n-are parte;

Nu da cioara de pe gard pe vrabia din mana;

Meseria e bratara de lemn;

Picatura cu picatura face lacul mic;

Fuga-i rusinoasa da-i bolnava; S-a facut lupul cioban la iepuri.

13. Perechi

Cum se joaca: Se aduna un numar impar de copii. Unul sta deoparte iar ceilalti se asaza in perechi. Copilul care nu are pereche incearca sa memoreze celelalte echipe. Apoi acesta paraseste incaperea iar aproximativ jumatate din echipe isi schimba partenerii. La intoarcere, copilul trebuie sa ghiceasca schimbarile si sa recreeze echipele originale. Dupa ce jucatorul a aranjat perechile i se arata greselile iar memoria buna este recompensata prin aplauze.

Fig. nr. 2514. Diferite utilitati

Cum se joaca: Un copil numeste un obiect (spre exemplu, ziar). Ceilalti incearca sa se gandeasca la alte utilizari ale acestui obiect. Cu cat ideile sunt mai originale si mai neobisnuite, cu atat mai bine. Spre exemplu, ziarul ar putea fi utilizat ca un covoras, poate fi mototolit si transformat in minge etc.

Fig. nr. 26

Educatorul poate lua notite pe o tabla si poate numara ideile exprimate. Dupa 3 sau mai multe runde se poate vedea care obiect a inspirat mai multe idei.

15. Broasca Oac

Cum se joaca: Un copil incepe sa spuna: Stiu o broasca care oracaie asa: 2, 4, 6, 8.... Ceilalti asculta cu atentie seria numerelor si decid cum trebuie continuata. Cine termina primul, propune urmatorul numar.

Exemplu:

10, 20, 30, 40.......

2, 4, 8, 16.........16. Similitudini

Cum se joaca: Un copil numeste 2 lucruri (spre exemplu cub de gheata, om de zapada). Ceilalti trebuie sa ghiceasca ce au in comun cele 2. In acest caz, ambele sunt reci. Primul care ghiceste similaritatile propune urmatoarea ghicitoare.

Exemple:

Oaia si Melcul: ambele sunt fiinte;

Aluna si Portocala: ambele sunt comestibile.

Fig. nr. 2717. Unde este bomboana?

Materiale: opt cutii goale de chibrituri; o bomboana.

Cum se joaca: Educatorul plaseaza 8 cutii de chibrituri pe masa. Cand copiii se uita, educatorul pune o bomboana intr-o cutie apoi le amesteca. Copiii trebuie sa priveasca cu atentie si sa urmareasca cu privirea cutia cu bomboana. La sfarsit sunt intrebati: Unde este bomboana?. Fiecare copil ghiceste si cel/ cei care ghicesc corect primesc o bomboana drept recompensa.

Fig. nr. 28

18. SUS!

Materiale: bucati mari de hartie cu diferite numere scrise pe ele, ca in exemplul de mai jos:

Pregatire: Desenati diferite numere pe o bucata mare de hartie. Trebuie sa fie o bucata de hartie pentru fiecare copil.

Cum se joaca: Fiecare copil tine o hartie cu un numar diferit inscris si sta pe scaun. Ei se asigura ca isi amintesc numarul. Un copil are rolul de a conduce jocul si numeste grupe de numere specifice. Spre exemplu, cand spune: Toate numerele pare, toti copiii cu numere pare se ridica in picioare si isi tin sus hartia. Liderul verifica jucatorii si da semnalul de asezare. Apoi liderul poate striga: Toate numerele mai mici de 15! sau Toate numerele mai mari de 20 dar mai mici de 30!. Cu cat jocul decurge mai repede, cu atat este mai bine.

Fig. nr. 29

19. Cuvinte

Materiale: bucati mari de hartie cu diferite literePregatire: Desenati pe bucatile de hartie literele alfabetului. Trebuie sa fie cate o litera pentru fiecare copil.

Cum se joaca: Fiecare copil tine o bucata de hartie cu o litera inscrisa. Educatorul numeste cuvinte formate din diferite litere (sa nu se repete, spre exemplu, somn). Cei care au literele care formeaza un cuvant fac un pas in fata. Copiii se aliniaza unii langa altii pentru a forma corect cuvantul. Ceilalti verifica daca este scris corect cuvantul.

20. La varful degetelor

Materiale: 10 obiecte diferite, o legatura pentru ochi, o masa.Cum se joaca: 10 obiecte diferite sunt imprastiate pe o masa. Obiectele pot fi: o cheie, o clama de par, un inel, etc. Un copil este ales sa fie persoana oarba si unul este hotul. Persoana oarba are fix 30 de secunde pentru a memora locul fiecarui obiect inainte de a i se pune legatura. Apoi hotul se strecoara, fura un obiect si le muta locul celorlalte. Persoana oarba incepe sa pipaie obiectele de pe masa. El incearca sa identifice cat mai repede care obiect a disparut.

Fig. nr. 30

Variatie: Jocul poate fi facut mai interesant daca i se da hotului o mica sarcina: spre exemplu, sa sara intr-un picior prin camera. Daca persoana oarba identifica obiectul lipsa inainte ca hotul sa isi finalizeze sarcina, castiga. Daca nu, castiga hotul. Cine castiga alege urmatorii 2 copii care sa se joace.

Activitati pentru prevenirea consumului de substante

1. Nevoi Fundamentale

Scop: Sa-i ajute pe participanti sa identifice principalele grupe de nevoi (sociale, economice in ceea ce priveste supravietuirea) si sa determine cum se incadreaza in existenta umana.

Timp: 45 minute

Materiale: Coli mari de hartie (A0), markere, scotch.

Procedeu:

Participantii se impart in grupuri mici (3-4 persoane), fiecare grup primind o coala mare de hartie si un marker. Fiecare grup face o lista de nevoi si mentioneaza importanta lor, se foloseste brainstorming-ul. Rezultatele scrise pe hartie sunt afisate pe perete.

Varianta metodologica: colaje realizate cu imagini din reviste care sa ilustreze nevoile cele mai frecvente ale oamenilor.

Materiale necesare: coli mari de hartie (A0), reviste, lipici, foarfeci (una pentru fiecare grup), markere; scotch.

Prelucrare:

Fiecare grup trebuie sa-si desemneze un purtator de cuvant care sa informeze grupul mare in legatura cu lista la care au ajuns. Fiecare grup trebuie sa completeze lista grupului anterior pentru a scurta din timp.

Grupului i se va cere sa incadreze nevoile in nevoi fizice, emotionale, psihice si sociale, mentale, spirituale si/ ori culturale.

Aspectul mentionat mai sus poate constitui baza unei discutii generale cu tema De ce avem atitudini diferite atunci cand e vorba de nevoile noastre fizice si psihice?. Daca este cazul, instructorul poate da definitia unei nevoi.

Enumerati cateva motive invocate adesea pentru consumul de droguri si identificati nevoile care se ascund in spatele acestora.

2. Conflicte, solutii, alternative

Scop: Sa-i ajute pe participantii sa identifice conflictele, sa gaseasca solutii si criterii de evaluare a comportamentelor.

Materiale: Foaie de activitate: Conflicte, solutii, povestiri, studii de caz.

Procedeu: Se distribuie foaia de activitate fiecarui participant. Rugati participantii sa fie sinceri. Dupa ce s-au completat, raspunsurile se discuta in grupul mare pe baza ghidului de discutii. Ghid de discutii:

Ce posibilitati de satisfacere a nevoilor avem?

Cum ar trebui organizat centrul/ scoala pentru ca nevoile noastre sa fie satisfacute?

Cum putem contribui noi, personal?

Care sunt modurile de petrecere a timpului liber care contribuie la satisfacerea nevoilor noastre?

Ce comportamente mai adecvate am putea noi adopta in diferite situatii? (descrieti situatii problema)

Pentru identificarea criteriilor de evaluare a solutiilor gasite instructorul poate folosi materialul informativ Comportamente alternative.Prelucrare:

Membrii grupului sunt rugati sa identifice situatii reale in raspunsurile lor si cum au identificat noi abilitati de rezolvare a conflictelor. Se mentioneaza ca, de obicei, exista un conflict intre dorintele imediate si cele imaginare de satisfacere a propriilor nevoi prin alcool si consumul de droguri, pe de o parte, si problemele care apar din cauza folosirii lor, pe de alta parte. Se admite faptul ca consumul de droguri este o nevoie temporara. Se stie din experienta ca nevoile trebuie luate in serios si explorate toate posibilitatile de a le satisface. Grupul poate discuta atunci comportamente alternative folosind materialele.

Comportamente alternative

Ce beau atunci cand imi este sete?

Ce ma enerveaza? Ce ma relaxeaza?

Ce fac atunci cand imi este frica?

Cand ma simt fara aparare?

Cand intru mai usor in relatie cu cineva: atunci cand ma simt bine, cand ma simt rau? De ce?

Ce fac cand ma simt singur?

Simt ca ceilalti recunosc si apreciaza ceea ce fac si ceea ce sunt? De ce? De ce nu?

Vorbesc cu aceasi usurinta unei fete ca si unui baiat? De ce? De ce nu?

Am indoieli fata de mine insumi des?

As vrea sa fiu altfel? Cum si de ce?

Cum apreciez cine sunt si ceea ce sunt?

Ce mi se pare mi se pare ca este frumos?

Ce mi-ar place mie sa simt, sa privesc, sa ascult?COMPORTAMENTE ALTERNATIVE - Cand ne confruntam cu situatii critice si/ sau conflictuale, cum stim ce sa facem si ce alternative comportamentale ne sunt la indemana? Rugati participantii sa discute ce inseamna pentru ei alternative comportamentale si cum le-ar defini. Incercati sa faceti un brainstorming pentru ca grupul de participanti sa vina cu posibile solutii pentru urmatoarele.

Ce se intampla atunci cand vrem sa ne satisfacem nevoile:

folosind droguri;

folosind comportamente alternative.

Prin consum de droguri

Prin comportamente alternative adecvate

poate ca traim scurt timp sentimente intense, o stare de euforie;

nu ne satisfacem nevoile decat iluzoriu si efemer;

nu facem nimic care sa amelioreze respectul pentru noi insine;

riscam sa ne obisnuim sa consumam alcool sau droguri in situatii dezagreabile, pentru a le evita traim o stare euforica, produsa chimic si artificial;

nu ne mai dezvoltam personalitatea, caci evitam sa ne punem intrebari;

nu ne creem relatii durabile cu ceilalti. putem obtine o adevarata satisfactie si o stare de bine;

invatam sa ne satisfacem nevoile in mod constant;

dezvoltam consideratia pentru noi insine si sentimentul propriei valori;

putem invata sa dominam situatiile dezagreabile din viata noastra;

constiinta noastra se transforma si suntem mai fericiti;

personalitatea noastra se dezvolta mai puternica si independenta;

dezvoltam relatii veritabile cu ceilalti.

3. Alfabetul drogurilor

Scop: Sa-i ajute pe participantii sa-si evalueze nivelul de cunostinte despre droguri. Sa se stimuleze discutii despre droguri.

Timp: 30 minute

Materiale: coli mari de hartie (A0), markere, scotch.

Procedeu: Precizati ca, deoarece traiesc intr-o societate in care se consuma droguri, fiecare dintre ei au anumite experiente si cunostinte despre droguri - poate cunosc pe cineva care fumeaza, ia aspirine, bea cate un pahar cu vin dupa masa. Acest exercitiu va releva nivelul de cunostinte al participantilor. Participantii se impart in grupuri de 4. Fiecare grup primeste o coala mare de hartie pe care in marginea din stanga, de sus in jos, se vor scrie literele alfabetului. Pentru fiecare litera membrii grupului vor trebui sa gaseasca cat mai multe cuvinte care au legatura cu drogurile si consumul de droguri. De exemplu, ia litera A se poate scrie: aspirina, amfetamine, anturaj, angoasa. Grupurile mici se reunesc pentru a-si impartasi rezultatele.

Prelucrare:

Intrebati participantii despre experienta lor in participarea la astfel de exercitii. Intrebati de ce este important un astfel de exercitiu intr-o lectie de prevenire a consumului de droguri. Continuati cu urmatoarele intrebari:

Ce droguri au fost numite?

Cate cuvinte sunt legate de efectele consumului de droguri, cate sunt pozitive si cate sunt negative?

Mai sunt si alte informatii pe care ar dori sa le obtina?

Rugati participantii sa grupeze toate drogurile listate in urmatoarele categorii:

LEGALE / ILEGALE

CONSUM CURENT / CONSUM LIMITAT

DEPENDENTA MARE / FARA DEPENDENTA

IN ANTURAJUL MEU EXISTA PREOCUPARE / NU EXISTA

4. Tipuri de droguri

Drogurile sunt substante ne-alimentare care pot afecta felul in care mintea si corpul functioneaza. Efectele imediate ale consumului de droguri depind de tipul de drog, cantitatea dozei pe care o iei, starea psihica a persoanei in momentul consumului si situatia in care se consuma un drog. Ar trebui sa cunosti cat de mult poti despre drogurile disponibile atat legale cat si ilegale. Ai nevoie de informatii corecte despre consumul lor si efectele nocive ale abuzului sau consumului gresit. Asta inseamna ca vei fi capabil sa iei decizii responsabile privind consumul.

Asociaza fiecare definitie din coloana A cu cuvantul corect din coloana B:Coloana AColoana B

droguri care incetinesc activitatea sistemului nervos;cofeina

droguri care excita sistemul nervos;

sedative

orice drog, cum ar fi marijuana care se prepara din canepa;halucinogene

droguri care inlatura durerea;

solventi

droguri care fac ca oamenii sa auda sau sa vada lucruri neobisnuite sau intr-un mod diferit;

amfetamine

vapori inhalati care sunt absorbiti de plamani si ajung rapid la creier;

opiacee

droguri care se folosesc pentru a creste puterea si volumul muschilor;canabis

o substanta chimica care se gaseste in tutun;steroizi

stimulante folosite pentru a mari performanta;

nicotina

un stimulant care se gaseste in cafea, ceai si pastile vandute ilegal.stimulant

Cheia raspunsurilor: Tipuri de droguri

A-2: Sedativele incetinesc functionarea organismului si a creierului. Ele ii fac pe oameni sa se relaxeze si sa adoarma. Persoanele care iau un sedativ se vor simti adesea mai putin inhibate. Acest tip de droguri include: alcoolul, tranchilizantele si barbituricele.

B-8: Stimulantele accelereaza functionarea creierulul. Ele ii fac pe oameni sa se simta mai energici si increzatori si mai putin obositi. In doze mari pot face ca persoana sa se simta confuza si agitata, pot cauza hipertensiune arteriala si puls neregulat.

C-7: Hasis este forma cea mai frecventa a canabisului si se prepara din radacina. De obicei se fumeaza ca tigara sau joint.

D-6: Opiaceele inlatura durerea, creeaza o senzatie de detasare si in doze mari produc senzatia de plutire. Este vorba de opium, heroina si morfina.

E-3: Acestea sunt uneori numite psihedelice sau halucinogene. Ele includ LSD, ciupercile magicesau ecstasy.

F-4: Solventii produc efecte similare alcoolului. Inhalarea repetata sau profunda poate cauza efecte de supradoza, pierderea controlului si pierderea cunostintei.

G-9: Steroizii anabolici includ substante chimice pe baza de hormoni masculini (testosteron). Uneori sunt folositi ilegal in sport pentru a imbunatati performanta. La adolescentii care nu sunt complet maturizati pot opri cresterea. Folosirea timp indelungat poate cauza probleme fizice.

H-10: Tutunul contine o varietate de substante chimice. Acestea includ nicotina, un stimulant mediu care se gaseste natural numai in frunzele de tutun.

I-5: Amfetaminele, numite uneori speed, sunt folosite in tratamentul unor tulburari ale sistemului nervos. Se consuma ilegal pentru a ajuta oamenii sa aiba mai multa incredere, sa se inveseleasca, sa ramana trezi. Ele produc cresterea energiei, dar au efecte negative majore: cresterea pulsului si a presiunii arteriale.

J-1: Cofeina este un stimulent usor. O cana de cafea instant contine aproximativ 65 mg cofeina, una de ceai 60 mg, si unele dintre cele rnai cunoscute analgezice sau calmante contin mai mult de 50 mg intr-o tableta.

5. De ce consuma oamenii droguri?

Scop: Participantii vor putea identifica motive pentru care oamenii consuma droguri. Participantii vor discuta stereotipuri ale consumatorilor de droguri.

Timp: 30 - 40 minute

Materiale: un set de cartele cu informatii, coli mari de hartie, markere, scotch.

Procedeu: Participantii se impart in grupuri de 3-4 persoane si fiecare grup primeste o cartela cu informatii. Sarcina fiecarui grup este sa se gandeasca la o zi obisnuita a saptamanii si un sfarsit de saptamana tipic pentru persoana descrisa pe cartela. Ce fel de drog ar putea lua aceasta persoana? Fiecare grup ar trebui sa listeze tipurile de droguri si pentru fiecare drog sa se precizeze motivele pentru care persoana ar putea sa-l consume.

DE CE CONSUMA OAMENII DROGURI?

Baiat, 17 ani. Elev la liceul de informatica. Canta intr-o formatie hip-hop. Locuieste intr-o casa mare impreuna cu parintii, doua surori si un frate mai mare. Multe seri le petrece cu prietenii sai in oras.Fata, 18 ani. Este in ultima clasa de liceu, cea mai buna din clasa. Locuieste intr-o casa foarte luxoasa. Tatal sau este director de companie. Are propria ei masina. Vacantele le petrece in strainatate cu prietenii. Merge la cluburi de noapte si discoteci. La sfarsit de saptamana lucreaza ca voluntar la o organizatie de ajutor social. Prietenul ei este student.

Femeie, 35 ani. Divortata si are un copil de 7 ani. Este asistenta sociala. Locuieste intr-o casa micuta. Serviciul ei i se pare stresant. Practica yoga. Este vegetariana.Femeie, 28 ani. Este casnica si se ocupa de cei doi copii ai sai. Locuieste intr-un apartament cochet dintr-un bloc modern de locuinte. Sotul are 30 de ani si este analist-programator. Sufera de depresie.

Barbat, 45 ani. Casatorit, somer, A fost zidar la o mare firma de constructii. Doi copii - o fata de 17 ani la liceu si un baiat de 14 ani la scoala. Sotia sa este si ea somera. Primeste ajutorul de somaj si ajutor social. Locuieste intr-un apartament mic pe care l-au cumparat. La ora pranzului si mai multe seri din saptamana merge la carciuma.Barbat, 21 ani. in uitimui an de facultate, studiaza filozofia si psihologia. Locuieste in campus, intr-un camin studentesc. La sfarsit de saptamana si serile lucreaza intr-un bar. Doreste sa calatoreasca dupa terminarea studiilor, in special in India.

Fata, 15 ani. Eleva. Stralucitoare, cu sperante mari pentru viitor. ii place muzica pop si merge la discoteca. Uneori merge in baruri cu prietenii. Tatal este mecanic auto si mama preda la liceuBaiat, 12 ani. Elev. Chiuleste des. Este bun la sport, in special la fotbal. Considera ca subiectele scolare sunt prea dificile. Locuieste cu mama sa si cu un frate mai mare. Are de cheltuiala 50.000 lei pe saptamana. Se intalneste cu prietenii sai aproape in fiecare seara in parc.

Femeie, 46 ani. Casatorita. Are doi copii de 22 si 20 ani, dar nu mai locuiesc cu ea. Fiica de 20 de ani este la facultate. Sotul, in varsta de 50 ani este dentist. Joaca tenis si face parte din asociatia sportivilor amatori. Preda limba engleza cateva ore pe saptamana.Femeie, 77 ani. Vaduva de cinci ani. Locuieste singura intr-un apartament cu chirie la stat. Fiica ei locuieste in vecinatate. Pensia este unica ei sursa de venit. Sufera de astm, arterita si are accese de tuse, in special dimineata. Este membra in Asociatia Femeilor.

Barbat, 28. Singur. Lucreaza in marketing pentru o mare companie. Are propriul sau apartament. De obicei mananca in oras, in timpul saptamanii. Adeseori sta la serviciu pana la 8 sau 9 seara. ii plac petrecerile si iese des la sfarsit de saptamana impreuna cu prietenii sai. Este ingrijorat ca s-a ingrasat.Femeie, 24 de ani. A stat pana la 20 de ani intr-un centru de plasament. Acum sta cu chirie si lucreaza pe post de confectioner. Uneori se mai intalneste cu prietenii ei care au fost institutionalizati carora nu le poate refuza nimic. Unul dintre ei nu a reusit sa-si pastreze locul de munca si a inceput sa vanda diferite substante unor tineri.

6. Efectele consumului de droguri

Scop: Participantii vor putea descrie principalele efecte ale consumului de droguri.

Timp: 30 minute

Materiale: o copie a foii de activitate "Ce se intampla daca consum droguri?" pentru fiecare participant.

Procedeu: Distribuiti copiile foii de activitate participantilor si precizati ca acesta este un ghid de discutie si nu un test care poate fi picat. Explicati-le sa noteze raspunsul fals (F) sau adevarat (A) in spatiile corespunzatoare. Cand toata lumea a terminat, cititi raspunsurile, dand participantilor ocazia sa si le corecteze. Discutati raspunsurile.

Prelucrare

Sunt siguri de raspunsurile pe care le-au dat?

De ce e asa? De unde au aceasta informatie? I-a surprins vreun raspuns?

Exista vreun subiect despre care ar vrea sa stie mai mult?"

Sugestii pentru continuarea activitatii:

Impartiti participantii in grupuri mici de 3-4 persoane. Dati fiecarui grup un carton pe care este scris numele unui drog care este consumat de catre persoane de varsta lor (exemplu alcool, tutun, canabis, solventi...). Cereti fiecarui grup sa deseneze un om si sa scrie in jurul lui toate efectele posibile ale acestui drog: pe termen scurt si pe termen lung, pe plan fizic si social.

Raspunsuri corecte:

l-A, 2-A depinde de locul in care te afli, cu cine, de starea ta de spirit, de ceea ce te astepti sa se intample, 3-F reactiile atat cele mentale cat si cele fizice, pot fi mai incete decat in mod normal, 4-F, 5-A, 6-F, 7-F, 8-A, 9-A, 10-F.

EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI

Apreciati daca afirmatiile de mai jos sunt adevarate sau false:

1. Tinerii sub 20 de ani sunt mai afectati de alcool decat cei care au mai mult de 20 de ani

AF

2. Acelasi drog te poate afecta in mod diferit in momente diferite.AF

3. Canabisul este mai sigur decat alcoolul pentru soferi.AF

4. Dupa cateva pahare de bautura poti face unele lucruri mai bine.AF

5. Daca permiti sa se consume droguri ilegale la tine acasa poti fi condamnat la inchisoare.AF

6. Cafeaua sau un dus rece te trezeste din betie.AF

7. Inhalarea solventilor are acelasi efect ca si consumul de alcool.AF

8. Adesea persoanele care beau multa cafea si apoi intrerup consumul pot simti dureri de cap.AF

9. Daca cineva intrerupe consumul de ecstasy se poate simti obosit si deprimat cateva zile.AF

10. Oricat de mult alcool ai bea o data nu poti muri.AF

7. Carusel

Scop: Participantii vor putea identifica ceea ce ii face sa refuze mai usor sau mai greu propunerea de a consuma droguri. Participantii sa exerseze sa raspunda "NU".

Timp: 20-30 minuteMateriale: O incapere care sa permita aranjarea scaunelor in doua cercuri concentrice. Daca nu e posibil acest lucru, grupati participantii in perechi si dupa fiecare situatie discutata partenerii se vor schimba astfel incat fiecare participant sa discute de fiecare data cu altcineva.

Procedeu:

Cereti participantilor sa dea exemple de situatii in care daca o persoana le-ar oferi droguri ar simti ca le-ar fi foarte greu sa refuze. Amintiti-le ca tigarile si alcoolul sunt droguri.

Spuneti-le sa se aseze perechi, fata in fata (incat sa formeze doua cercuri concentrice). Cei din cercul interior vor fi A iar cei din cercul exterior vor fi B.Alegeti diferite situatii din cele sugerate de participanti dupa modelul urmator: O cunostinta de-a ta da o petrecere in timp ce parintii lui nu sunt acasa. Te invita la petrecere cu conditia sa aduci o sticla cu alcool. Iesi intr-o seara cu cineva care ti se pare foarte amuzant. El iti spune ca a adus ceva special si scoate o tigara cu hasis. Iti ofera un fum. Un prieten vine in vizita la tine. Isi aprinde o tigara la tine in camera. Parintii tai nu permit fumatul in casa. Cineva iti explica de unde se cumpara canabis si vrea ca tu sa mergi sa cumperi pentru el. Cel mai bun prieten al tau vrea sa mergi cu el la o petrecere unde stii sigur ca se consuma droguri. Cineva vrea sa-i dai niste somnifere, sedative.

Spuneti lui A sa fie cel care convinge si lui B cel care rezista. Pentru fiecare situatie au la dispozitie 2 minute.

Spuneti-le sa povesteasca ce-au simtit in timpul discutiilor. Amandoi s-au simtit OK la sfarsitul discutiei?

Spuneti celor din cercul exterior sa se roteasca spre stanga si sa pastreze acest sens de rotatie si in continuare.

Fiecare are acum un nou partener. De data aceasta B va fi cel care convinge si A cel care rezista. Alegeti alta situatie.

Dupa cateva rotatii reuniti participantii in grupul mare.

Discutati ce situatie li s-a parut cea mai dificila si de ce? Au descoperit ceva ce poate fi de ajutor sa rezisti la presiuni?

A existat vreo diferenta intre diferiti parteneri?

Ce altceva influenteaza felul in care ne purtam?

8. Factori care ne influenteaza sanatatatea si deciziile privind sanatateaScop: Participantii vor putea identifica diferiti factori care influenteaza comportamentele legate de sanatate si sa aprecieze cat de mult pot fi tinuti acestia sub control de catre tineri. Sa descopere modalitati prin care influentele asupra sanatatii ar putea fi imbunatatite (exemplu sa faci ca alegerile sanatoase sa fie alegeri usoare).

Timp: 30 minute

Materiale: coli mari de hartie, markere, scotch.Procedeu:

Varianta AAlegeti un subiect, o persoana sau o situatie. Exemplu: consumul de droguri. Participantii se grupeaza in grupuri mici de 4-5 persoane. Fiecare grup primeste o coala mare de hartie. In mijlocul foii desenati un patrat in care scrieti toti factorii care influenteaza subiectul propus.

Prelucrare:

Care influente considera grupul ca sunt cele mai importante?

Cine controleaza aceste influente?

Cum pot fi incurajate influentele si descurajate cele negative?

Cat de mult controleaza adolescentii aceste probleme?

Ce alegeri pot eu sa fac?

Poti spune ceea ce doresti cu adevarat? Cui?

Cat de multe informatii ai despre problema respectiva? Sunt suficiente?

Varianta B

Materiale: doua copii dupa foaia de activitate: Interviu, cate o copie cu ghidul de discutii pentru fiecare grup, o coala mare de hartie (A0), markere, scotch.

Procedeu:

Participantii se asociaza in grupuri de 4-5 persoane si-si aleg un raportor.

Doi voluntari vor interpreta cele doua personaje din studiul de caz.

Fiecare grup va raspunde la intrebarile din ghidul de discutii.

Se reface grupul mare si se cere fiecarui raportor sa comunice rezultatul discutiilor din grupul sau.

Se face o lista comuna cu influentele majore identificate. Participantii sunt incurajati sa se gandeasca atat la influentele pozitive cat si la cele negative.

Prelucrare:

Ghid de discutii pentru studiu de caz:

Care sunt principalii factori care afecteaza sanatatea lui Gabi?

Ce crezi despre Gabi?

Cum va arata Gabi peste 10 ani?

Crezi ca daca ai stii despre Gabi ca apartine unui anumit grup social, etnic, are o anumita varsta sau statut economic, raspunsurile tale ar putea fi influentate?

Gabi este fata sau baiat'? Cum v-a influentat acest aspect raspunsul?

Faceti o lista cu cat mai multi factori care ar putea determina o schimbare la Gabi.

INTERVIU

REPORTERULGABI

Exista lucruri pe care le faci acum si despre care crezi ca nu sunt foarte bune pentru sanatatea ta? Daa, fumez.

Altceva?Si beau, si consum droguri si stiu ca asta nu-i bine pentru mine.

Deci, daca stii ca nu-i foarte bine pentru sanatatea ta, de ce faci asa?

Stii, eu sunt genul de persoana care gandeste, ce naiba? Stii este viata mea, fac ce vreau, nu fac rau nimanui si nu merg atat de departe incat sa simt ca-mi pierd mintile si nu mai stiu ce fac. Vreau sa spun, niciodata n-am mers asa departe. Stiu limita. Eu stiu care-i limita mea. Adica, atunci cand beau stiu exact cand sa ma opresc.

Daca cineva se intoarce spre tine si-ti spune sa te lasi de fumat pentru caeste rau pentru sanatatea ta...Atunci fumez de 40 de ori mai mult, numai ca sa-i fac in ciuda.

9. Atitudini fata de droguriScop: Participantii sa recunoasca ca exista opinii diferite despre problemele de sanatate, sa-si clarifice atitudinile fata de problemele de sanatate, sa recunoasca ca atitudinile se pot schimba si oamenii nu sunt intotdeauna siguri de opiniile lor.

Timp: 20 minute

Materiale necesare: Doua cartoane pe care sa scrie: "de acord" pe unul si pe celalalt "impotriva". Un spatiu destul de mare, fara obstacole (cum ar fi scaunele), care sa permita deplasarea grupului.

Procedeu:

Cele doua cartoane se aseaza in parti opuse ale incaperii.

Grupul este invitat sa vina in mijlocul salii de unde fiecare participant va putea opta pentru directia: de acord sau directia impotriva in functie de optiunea personala.

Instructorul citeste pe rand fiecare afirmatie si participantii isi vor exprima opinia deplasandu-se spre una din variante. Nimeni nu ramane la mijloc. Dupa ce toti participantii si-au exprimat opiniile instructorul trece la intrebarea urmatoare.

Prelucrare:Dupa ce instructorul a citit o afirmatie si participantii s-au deplasat intr-o directie sau alta, fiecare din cele doua grupuri formate sunt invitate sa-si argumenteze pozitia. Se incurajeaza fiecare argumentare si discutiile in contradictoriu.

DROGURI ILEGALE - ESTI DE ACORD ?

Toate aceste afirmatii despre droguri ilegale au fost facute de adolescenti intre 16 si 19 ani. Esti de acord cu ele?

Eu cred ca in momentul in care ai luat un drog, ai facut primul pas si multi oameni nu fac decat sa continue ce-au inceput.

Multi consuma droguri din curiozitatea de a simti ei insisi efectele.

Multi dintre consumatori au motive sociale: de ex. n-au serviciu si drogul este un sprijin.

Eu cred ca grupul este cel care te antreneaza.

Cand esti foarte deprimat incepi sa te droghezi.

Sa fumezi, sa bei, sa iei droguri...majoritatea baietilor fac asta.

Oamenii au tendinta sa evite discutiile despre droguri.

Cred ca acum problema este mai mare decat inainte.

Multi dintre prietenii mei consumau droguri dar pana sa-mi spuna ei nu m-am gandit niciodata la asta.

Tu gandesti: "Ooo, eu niciodata nu voi deveni dependent de droguri pentru ca am totul sub control..."

Resurse:

Badegruber, B. (2006), One Houndred and One more Life Skills Games for Children, Hunter House Publisher, Minnesota, SUA; Bartl, Allison (2008), One houndred and One Quick-Thinking Games + Riddles for Children, Hunter House Publisher, Minnesota, SUA; Fundatia Tineri pentru Tineri (2001)- Manual de educatie pentru viata de familie, Editura Dareco, Bucuresti.Selectia si traducerea materialului- Madalina State, Psiholog cu atributii de Coordonator programe de pregatire profesionala in cadrul Centrului de Formare Profesionala al D.G.A.S.P.C. Iasi.

CONSILIUL JUDETEAN IASI

DIRECIA GENERAL DE ASISTEN SOCIAL I PROTECTIE A COPILULUI IAI

CENTRUL DE FORMARE PROFESIONAL AL D.G.A.S.P.C. IASI

( 707620 Str. Azilului, nr. 1, jud. Iasi ( Tel/fax: 0232 22 20 41 (

( HYPERLINK "mailto:[email protected]" [email protected] (

http://www.centruldeformaregalata.cabanova.com

PAGE 4


Recommended