Evoluţia sectorului IMM în România

Stroe Sergiu Ionut

Economie Generala si Comunicare Economica

Macroeconomie Intermediara

ROLUL IMM-urilor ÎN ECONOMIA MODERNĂ

Întreprinderea este componenta cea mai importantă a economiei şi societăţii.

Întreprinderea sau firma – prin care întelegem o organizaţie alcătuită din una sau mai multe persoane, care desfăşoară activităţi, utilizând de regulă mijloace economice, în vederea obţinerii de profit – este cea mai răspândită formă organizatorică.

Importanţa sa deosebită decurge din urmatoarele realităţi:

- generează cea mai mare parte a produselor şi serviciilor fără de care populaţia unei ţări nu ar supravieţui în prezent;

- este principala creatoare de substanţă economică, de valoare adaugată în orice ţară, fără de care societatea contemporană nu poate exista;

- oferă locuri de muncă pentru cea mai mare parte a populaţiei;

- performanţele sale conditionează starea şi performanţele economiei fiecarei ţări şi standardul de viaţă al populaţiei din cadrul său.

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) reprezintă 99% dintre întreprinderi Statisticile din aproape toate ţările relevă că IMM-urile

predomină absolut în economie, reprezentând peste 99% din totalul firmelor şi având ponderi substanţiale în obţinerea PIB-ului şi furnizarea de locuri de muncă, aşa cum rezultă din tabelul urmator.

Nr. crt. Ţara % IMM-urilor în

total întreprinderi % IMM-urilor în

PIB

% IMM-urilor în asigurarea

locurilor de muncă în economie

1 Austria 99.60 50.86 65.50 2 Belgia 99.80 64.49 68.90 3 Danemarca 99.70 58.75 68.74 4 Finlanda 99.75 44.33 59.15 5 Franţa 99.79 45.76 66.86 6 Germania 99.63 60.17 59.85 7 Grecia 99.95 82.87 86.68 8 Irlanda 99.59 33.02 69.59 9 Italia 99.94 71.38 80.34

10 Luxemburg 99.62 74.20 72.32 11 Olanda 99.56 56.06 62.47 12 Portugalia 99.87 66.80 78.87 13 Spania 99.89 55.30 79.45 14 Suedia 99.67 51.51 61.37 15 Marea Britanie 99.80 38.40 55.30 16 UE - 15 99.81 51.69 66.32

Ponderea IMM-urilor în economie în anul 2003

Întreprinderile mici şi mijlocii îndeplinesc multiple funcţii economice, tehnice şi sociale.

Argumentele prin care se relevă numeroasele roluri ale IMM-urilor contribuţia lor esenţială la dezvoltarea economică şi socială, sunt urmatoarele:

- generează cea mai mare parte a PIB din fiecare ţară, de regulă, între 55% - 95%;

- oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei ocupate;

- generează într-o mare proporţie inovaţiile tehnice aplicabile în economie;

- in cvasitotalitatea statelor lumii, inclusiv în Uniunea Europeana, IMM-urile sunt singurele care, în ultimii ani, generează noi locuri de muncă;

- prezintă cel mai ridicat dinamism în condiţiile economiei de piaţă, situaţie atestată de evoluţia numarului lor, a volumului cifrei de afaceri şi a mărimii forţei de muncă ocupate, sensibil superioare întreprinderilor mari;

- realizează produse şi servicii la costuri mai reduse decât firmele mari, factorii principali care determină această diferenţă fiind cheltuielile constant convenţionale mai mici, volumul şi intensitatea superioare a

muncii în condiţiile permanenţei prezente a întreprinzătorului în firmă şi, de regulă, motivarea mai intensă a personalului;

- dovedesc flexibilitate şi adaptabilitate ridicate la cerinţele şi schimbările pieţei, favorizate de talia mai redusă, procesul decizional rapid, specific întreprinzătorului şi de implicarea sa nemijlocită în activităţile curente;

- reprezintă una dintre principalele surse de venituri ale bugetului statului (impozite, TVA, etc.)

- ofera posibilitatea împlinirii profesionale şi sociale a unei părţi apreciabile a populaţiei, în special a segmentului sau cel mai activ şi inovator, care “trage” economia dupa el;

- asigură componenţa principală a unui fundal economic propice economiei de piaţă, caracterizat prin flexibilitate, inovativitate şi dinamism;

- reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în domeniile noi ale economiei, în ramurile sale de vârf bazate pe tehnică şi tehnologie performante;

- tendinţele actuale de natură tehnică, economică şi socială favorizează crearea cu precădere de IMM-uri.

Ne referim la miniaturizarea echipamentelor, robotizare, informatizare, dezvoltarea comunicaţiilor şi transporturilor, creşterea gradului de pregătire a populaţiei, reducerea rapidă a diferenţelor de condiţii de viaţă dintre zone şi localităţi, descentralizarea administrativă, care nu numai că fac posibile, dar şi generează performanţe economice superioare, în primul rând prin firme mici şi mijlocii. Punctarea importanţei deosebite a IMM-urilor în condiţiile economiei contemporane nu înseamna nici pe departe subestimarea rolului firmelor mari.

Economia fiecărei ţări, pentru a fi performantă, necesită şi o puternică componentă de întreprinderi mari, mai ales în domeniile industrial şi transporturi. Realităţile economice demonstrează existenţa unor puternice relaţii parte. O economie este cu atât mai “sănătoasă” şi mai performantă, cu cât prezintă o structură echilibrată nu numai sectorial, ci şi dimensional, obţinându-se efecte de sinergie superioare.

DEZVOLTAREA SECTORULUI PRIVAT AL ECONOMIEI DUPĂ 1990

Căile apariţiei IMM-urilor şi ale celorlalte componente ale sectorului privat

Tranziţia către o economie de piaţă declanşată de evenimentele de la sfârşitul anului 1989 a presupus o suprapunere de transformări dintre care mai importante au fost: tranziţia de la o structură de proprietate predominant de stat către o structură mixtă, tranziţia de la un mecanism economic bazat pe plan, la unul bazat pe mecanismele pieţei libere, tranziţia de la dictatură la democraţie, tranziţia către un alt model de împărţire a avuţiei, tranziţia la o altă structură pe clase a societăţii.

Dintre aceste procese, cel mai important prin rol şi prin consecinţe în ansamblul procesului tranziţiei este schimbarea structurii de proprietate.

Trecerea către predominanţa proprietăţii private s-a efectuat prin două căi principale:

- stimularea liberei iniţiative şi

- transferul proprietăţii de stat către sectorul privat.

Evolutia ponderii firmelor inmatriculate ,total si cu capital strain

Forta de munca

Concentrarea firmelor Codul

CAEN

Pondere in CA a primelor 10 firme

Pondere in CA a primelor 5 firme

Codul CAEN Pondere in CA a

primelor 10 firme Pondere in CA a primelor 5 firme

1 2 3 4 5 6

Cod 1 11.91% 8.87% Cod 19 21.24% 14.62%

Cod 2 5.96% 4.13% Cod 20 12.32% 9.35%

Cod 3 15.62% 11.46% Cod 21 18.56% 12.53%

Cod 4 10.66% 7.12% Cod 22 22.82% 14.65%

Cod 5 79.52% 74.21% Cod 23 66.80% 56.67%

Cod 6 51.41% 35.99% Cod 24 37.61% 27.22%

Cod 7 28.09% 20.54% Cod 25 38.60% 27.75%

Cod 8 27.97% 18.44% Cod 26 49.74% 44.41%

Cod 9 57.86% 39.71% Cod 27 36.21% 23.65%

Cod 10 10.07% 5.96% Cod 28 44.65% 30.63%

Cod 11 61.58% 48.75% Cod 29 43.02% 29.63%

Cod 12 40.55% 32.11% Cod 30 50.35% 39.11%

Cod 13 20.93% 15.25% Cod 31 17.64% 11.12%

Cod 14 24.39% 16.64% Cod 32 31.46% 21.44%

Cod 15 17.84% 12.05% Cod 33 77.37% 65.68%

Cod 16 20.37% 12.98% Cod 34 13.23% 9.69%

Cod 17 43.84% 31.65% Cod 35 28.12% 21.50%

Cod 18 62.41% 52.35% Cod 9999 59.63% 45.90% Concentrarea întreprinderilor după volumul cifrei de afaceri

Rezultatele comparative ale întreprinderilor grupate după numărul de salariaţi

Indicatori

sintetici de

rezultate Nr. crt.

Grupe de întreprinderi

Cifra de afaceri a celei mai bune

firme

Cifra de afaceri medie

(mil. lei)

Structura cifrei de afaceri după dimenisunea firmei (%)

 

1 0-9 1,445,955 857,615 25.34%

2 10-49 16,369,802 825,310 22.74%

3 50-249 63,720,185 631,222 21.97%

4 peste 250 416,895,913 558,846 29.96%

5 TOTAL 5,173,445 718,248 100.00

Structura eşantionului în funcţie de forma juridică a IMM-urilor

Finanţarea activităţilor economice

Înnoirea produselor şi serviciilor Analizând IMM-urile în funcţie de procentul din cifra de afaceri provenit din produsele şi/sau serviciile noi sau reînoite introduse în ultimul an, se constată următoarele:

Vă mulțumesc !