Evoluția concurențeidomeniu, cum sunt, de exemplu, propunerile noastre pentru facilitarea...

Evoluția concurențeiîn sectoare cheie

SINTEZĂ 2019

CUPRINSCuvânt înainte 41. intRODuCeRe 6Evoluţia economiei naţionale şi contextul economic global 72. inDiCeLe aGReGat De PReSiune COnCuRenŢiaLĂ (iaPC) 122.1. Introducere 132.2. Utilizări ale IAPC 132.3. Rezultate 132.4 Corelația între presiunea concurențială și evoluția prețurilor 153. GRaDuL De COnCentRaRe aL PRinCiPaLeLOR PieȚenaȚiOnaLe în COnteXt euROPean 184. anaLiZa evOLuŢiei PReŢuRiLOR La niveL naȚiOnaL ȘiCOnveRGenȚa Cu PReȚuRiLe euROPene 225. eFeCteLe eCOnOMiei COLaBORative aSuPRaCOnCuRenȚei 266. SeCtORuL FinanCiaR. PiaȚa SeRviCiiLOR BanCaRe 307. SeCtORuL CaRBuRanȚiLOR 347.1. Introducere 357.2. Analiza asimetriei transmiterii evoluțiilor cotațiilor Platts în prețul final (la pompă) 357.2.1. Benzină 357.2.2. Motorină 377.2.3. Concluzii 377.3. Monitorul Prețurilor 38

CONTENTS

FOReWORD 401.intRODuCtiOn 42The evolution of the national economy and the global economic context 432.tHe aGGReGate inDeX OF COMPetitive PReSSuRe (aiCP) 482.1.The AICP description 492.2.Uses of the AICP 492.3.Results 492.4.The correlation between competitive pressure and the evolution of prices 513.tHe COnCentRatiOn DeGRee OF tHe Main natiOnaLMaRKetS in tHe euROPean COnteXt 544.tHe anaLYSiS OF COnSuMeR PRiCeS at tHe natiOnaL LeveL 585.SHaRinG eCOnOMY 626.tHe FinanCiaL SeCtOR. BanKinG SeRviCeS MaRKet. 667.FueL SeCtOR 707.1.Introduction 717.2.Analysis of the asymmetry of the transmission of the Plattsquotations evolution in the final price (at the pump) 717.2.1. Gasoline 717.2.2. Diesel fuel 737.2.3. Conclusions 737.3. The price monitor 74

evoluția concurenței în sectoare cheie - Sinteză Raport 2019

4

CUVÂNT ÎNAINTE„Raportul privind evoluția concurenței însectoare cheie”, ajuns la a XI-a ediție, reprezintă uninstrument de analiză a gradului de concurență dinunele domenii ale economiei românești și, în acelașitimp, o modalitate de promovare a rezultateloracțiunilor de monitorizare a pieţelor.Ne dorim ca Raportul din acest an să arate, încă odată, eforturile pe care le depunem, alături de alteautorități publice, pentru a remediadisfuncționalitățile concurențiale constatate, astfelîncât consumatorii să beneficieze de bunuri șiservicii de calitate, la prețuri accesibile. Aceastadeoarece funcţionarea optimă a pieţelor este uningredient cheie pentru îmbunătățireacompetitivității, precum și pentru dezvoltareaeconomiei naţionale.Spre deosebire de raportul anual de activitate, undeaccentul este pus pe modul de aplicare aprevederilor legislative specifice - înțelegerileanticoncurențiale, abuzul de poziție dominantă,ajutoarele de stat şi controlul concentrăriloreconomice - în cadrul Raportului privind concurenţaîn sectoare cheie aducem în prim plan celelalteinstrumente pe care le utilizăm şi care produc efectebenefice pe termen lung pentru societate. La acest nivel, se remarcă implicarea autorității deconcurență atât în reformarea legilor șireglementărilor care pot inhiba concurența, cât şi înacţiunile de prevenire a unor probleme structuralecare nu sunt urmare a încălcării legislaţiei dindomeniu, cum sunt, de exemplu, propunerile noastrepentru facilitarea creşterii gradului de penetrare aeconomiei colaborative. De asemenea, am lansatproiectul Reconfigurarea sistemului de licențiere,aprobare și avizare cu impact asupra mediului deafaceri din România, care are ca scop stimulareadezvoltării unui mediu de afaceri predictibil şiconcurenţial, prin creşterea eficienţei interacţiuniicu instituţiile statului, reducând birocraţia pentruantreprenorii din toate domeniile. Derulată încolaborare cu Serviciul pentru Reforme Structuraleal Comisiei Europene şi în cooperare cu Organizaţiapentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE),această iniţiativă este o continuare a unui alt proiectderulat împreună cu OCDE - Analiza impactuluilegislaţiei în vigoare în trei sectoare cheie aleeconomiei româneşti (agroalimentar, transport demărfuri şi construcţii) - în urma căruia s-au făcut 152de recomandări pentru îmbunătăţirea cadrului dereglementare, generând beneficii de aproximativ434 mil euro/an pentru economia românească. În acelaşi timp, dezvoltăm instrumente menite săstimuleze concurenţa şi să limiteze creşterile de preţ,prin îmbunătăţirea gradului de transparență lanivelul consumatorilor, cum este Monitorul

prețurilor pentru alimente și carburanți. Prinextinderea la nivel naţional a proiectului pilot, lansatîn 2016, platforma www.monitorulpreturilor.infopermite monitorizarea și compararea preţurilorproduselor alimentare şi carburanţilor, ceea ce vaaccentua concurența între companiile de pe acestepiețe, cu efecte benefice asupra calității produselor,preţurilor acestora, precum și asupra serviciiloroferite.În cadrul Raportului privind concurenţa în sectoarecheie, și anul acesta, analizăm, din perspectivăconcurenţială, domenii care se evidenţiază prinprisma următoarelor două coordonate: impactul deansamblu asupra economiei (fie că vorbim despresectoare cu conexiuni puternice cu alte domenii, deefecte asupra competitivităţii economiei în ansamblusau despre afectarea unor variabile macroeconomicecheie), respectiv impactul direct asupra unui numărînsemnat de consumatori (impact ce derivă dinponderea ridicată în coşul de consum, din efectulsemnificativ asupra calităţii vieţii sau din existenţacaracterului de strictă necesitate).Raportul elaborat în acest an se remarcă printr-oabordare etapizată, care oferă o imagine asupraevoluţiei concurenţei în sectoare cheie la nivelulunor paliere diferite. Pornim de la imaginea de


5

ansamblu asupra economiei, analizăm apoi o seriede sectoare esenţiale în baza Indicelui Agregat dePresiune Concurenţială (IAPC) şi a gradului deconcentrare, pentru ca, în final, să ne axăm pe analizadetaliată a trei domenii importante: economiacolaborativă, piața serviciilor bancare și sectorulcarburanților.Astfel, în capitolul introductiv, este prezentatcontextul economic general, prin prisma unei scurteanalize a evoluțiilor recente pentru principaliiindicatori ai economiei naționale. Datele arată faptulcă, în prima jumătate a anului 2019, economiaRomâniei a continuat să înregistreze un proces rapidde creștere, în principal, ca urmare a evoluţieipozitive a consumului privat și a investițiilor.Această perspectivă de ansamblu este completatăprintr-o analiză a principalilor factori care audeterminat modificarea prețurilor bunurilor deconsum pe parcursul anului 2019, precum și de oevaluare a gradului de convergență a prețurilorraportat la media europeană. Rezultatele obţinuteevidenţiază faptul că, în ciuda înregistrării celei mairidicate rate de creștere a prețurilor la nivelulUniunii Europene (pe fondul unor factori de naturăinternă și structurală, precum creșterea constantă acererii agregate, dar și a presiunilor în creștere lanivelul costurilor de producție), consumatoriiromâni se bucură de unele dintre cele mai ieftineproduse și servicii.Rezultatele obținute în urma activităţii demonitorizare a pieţelor le-am utilizat pentrudeterminarea IAPC în peste 40 de industrii dinsectoare esenţiale. Analiza indicatorilor deconcurenţă în baza IAPC a evidențiat evoluții pozitiveîn industriile de producție și comercializare ațigaretelor și a produselor alimentare (retailmodern), dar clasamentul general din anii anteriorinu s-a modificat semnificativ. Serviciile din IT, careînregistrau cel mai înalt grad de concurenţă anultrecut, au fost devansate anul acesta de sectorulcomercializării de produse de îmbrăcăminte șiîncălțăminte, iar la polul opus se mențin industriacimentului şi serviciile notariale.Pornind de la rezultatele studiului efectuat în bazaIAPC, am evaluat gradul de concentrare, atât la nivelnațional, cât și prin comparație cu celelalte statemembre UE, pentru opt sectoare esenţiale careprezintă un risc ridicat de apariție acomportamentelor anticoncurențiale. Datele aratăcă, dintre sectoarele analizate, cele de electricitate,gaz, asigurări, telecom, retail alimentar și bancar seînscriu, ca nivel al gradului de concentrare, submediile europene ale respectivelor sectoare. Pentru prima dată, anul acesta am introdus în Raportanaliza efectelor economiei colaborative asupraconcurenței, având în vedere că tehnologia eliminădin ce în ce mai multe bariere şi conduce la creștereacalității, rapidității și, în general, a eficienței furnizăriibunurilor şi serviciilor. Din perspectiva politicii de

concurență, intrarea pe piața a unor noi competitoriinovatori reprezintă o situație dezirabilă, dat fiindfaptul că un grad de concurență mai ridicatgenerează prețuri mai mici și servicii mai bunepentru consumatorii finali.Tranziția către aceste noi modele de afaceri aduce,însă, şi o serie de provocări pentru politica deconcurență. Principalele îngrijorări la nivelulautorităților de concurență se referă, în special, lacazurile de abuz de poziție dominantă al noilorcompanii, ce ar putea include obligații de naturăcontractuală, restricții aplicabile terților sauasimetrii importante în ceea ce privește puterea denegociere a părților. Mai mult decât atât,preocupările se extind și asupra controluluiconcentrărilor economice, mai ales în privinţacazurilor de integrare pe verticală a anumitoractivități esențiale și utilizarea sistemelor de tip BigData.Analiza realizată la nivelul sectorului bancarevidenţiază o tendință de consolidare şi de întărirea poziţiei băncilor mari, deci, de reducere aconcurenţei. Pe de altă parte, însă, se preconizeazăexpunerea sectorului la o presiune concurenţială totmai mare din direcţia segmentului financiarnebancar și a fintech-urilor, creștere alimentată derolul tot mai important al tehnologiei la nivelulserviciilor financiare. Astfel, am făcut o serie derecomandări menite să promoveze concurenţa. Unadintre aceste recomandări se referă la optareapentru un API (Application Programming Interface)comun al sistemului bancar din România, lucru carear înlesni accesul terților autorizați (ca de exemplu:fintech-urile) la informațiile financiare aleconsumatorilor, în contextul transpunerii directiveicare urmează să elimine monopolul băncilor asupradatelor bancare. De asemenea, pornind de laprecedentul conversiei creditelor CHF în RON prinrestructurarea în cadrul aceleiași bănci, considerămcă măsura de aplicare a acestei prevederi și în cazulcreditelor refinanțate la o altă bancă decât cea carea acordat creditul ar aduce beneficii atât clienților,cât și băncilor și, totodată, ar promova concurențaîntre bănci.În ceea ce priveşte sectorul comercializării cuamănuntul de carburanți, observăm caracteristicicare nu diferă foarte mult de cele din restul țăriloreuropene, respectiv o structură de oligopol, un gradridicat de concentrare (IHH de peste 2.500 și unoperator care deține o poziție importantă pe piaţă),bunuri omogene, bariere ridicate la intrarea pe piaţă,transparență relativ ridicată și elasticitate relativscăzută a cererii în funcție de preț. Continuarea proiectului privind evaluarea graduluide concurenţă în sectoarele esenţiale reprezintă oprioritate pentru noi, fiind, de asemenea, ooportunitate de îmbunătăţire a instrumentelor şi aabordărilor instituţiei pe baza dezbaterilor generateîn mediul academic, în mediul de afaceri, la nivelulautorităţilor publice sau al mass-media.

1. INTRODUCERE


4.6%

media UE28: 1,4%

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

Sursa datelor: Eurostat7

evOLuŢia eCOnOMieinaŢiOnaLe şi COnteXtuLeCOnOMiC GLOBaL

Încă de la sfârșitul anului 2018, riscurile pentruîncetinirea creșterii economice globale erauanticipate în special ca urmare a risculuiprivind comerțul internațional, mai ales dincauza deteriorării relației dintre SUA și China.De altfel, dat fiind excedentul comercial ridicatal Zonei Euro față de SUA, poate fi anticipatăimpunerea unor taxe pe importurile din ZonaEuro de către SUA. Aceste tensiuni se reflectăinclusiv la nivelul firmelor care amână deciziile

de investire până la concretizarea situației înceea ce privește acordurile comerciale.În acest context global, economia României acontinuat să înregistreze un proces rapid decreștere economică în prima jumătate a anului2019. Conform estimărilor Eurostat, rata decreștere economică a fost de 4,6% în trimestrulII al anului 2019, comparativ cu aceeașiperioadă din anul precedent. La nivel european,datele trimestriale arată faptul că România aînregistrat a doua cea mai rapidă rată decreștere economică din Uniunea Europeană, înurma Ungariei, dar superioară Statelor Membredin regiune (Polonia, Cehia sau Slovenia),precum și mediei europene (1,4%).

FiGuRa 1.1. Rata de creștere economică în trimestrul 2 din anul 2019(modificarea față de perioada corespunzătoare din anul anterior)

Din perspectiva componentelor cereriiagregate, avansul economic s-a bazat pecreșterea consumului privat și a investițiilor (încreștere față de anii precedenți), aceste evoluțiireflectându-se în contribuția componentelor laprocesul de creștere economică. În schimb,cererea în creștere pentru produsele importatea redus avansul PIB, în condițiile în care

importurile au fost constant mai mari decâtexporturile. Îngrijorător este faptul că acesttrend tinde să se amplifice, dat fiind faptul căimporturile au înregistrat în primele 8 luni aleanului 2019 o rată de creștere superioarăexporturilor de bunuri și servicii (5,8% față de2,1%).

Creșterea consumului privat a fost susținută decreșterea puterii de cumparare a populației.Deși prețurile bunurilor de consum și rateledobânzilor bancare au crescut în ultimii ani,veniturile au crescut cu o rată mai mare, pefondul tensiunilor prezente pe piața muncii.Conform datelor Institutului Național deStatistică, câștigul salarial mediu net a crescut

în luna iulie cu 398 lei comparativ cu aceeașilună din anul anterior1. Mai mult decât atât,promulgarea Legii Pensiilor, act normativprevede o creștere treptată a punctului depensie, începând cu 1 septembrie 2019 și pânăîn 2021, ar putea conduce la susținereaconsumului privat în perioada următoare.

FiGuRa 1.2. Evoluția contribuțiilor factorilor cererii agregate la creşterea PIB(modificarea față de aceeași perioadă din anul precedent)

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică

3.6%5.2%

6.5%

3.6% 4.1%

1.8%

-0.5%

1.1%

-0.7%

2.3%

-0.1%

0.7%3.0%

0.3%

-1.4% -0.5%-0.7%

-1.7%-2.0%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2015 2016 2017 2018 2019 S1

consum final total formare brută de capital fix variația stocurilor export net

81În termeni reali, indicele câştigului salarial a fost 110,6% faţă de aceeaşi perioadă a anuluiprecedent.

Această creștere a veniturilor disponibile astimulat în special cererea de consum dinpartea populației. De asemenea, datele suntconfirmate și de evoluția volumului cifrei deafaceri în comerţul cu amănuntul, indicator cereflectă fidel dinamica consumului privat.Conform datelor Institutului Național deStatistică, volumul cifrei de afaceri acompaniilor din comerț a înregistrat o creşterecu 7,1% în primele 8 luni ale anului 2019(comparativ cu aceeași perioadă din anulprecedent). Din perspectiva consumuluicolectiv efectiv al administraţiilor publice,acesta a contribuit cu 0,2% în primele 6 luni aleanului 2019, conform datele InstitutuluiNațional de Statistică.

În ceea ce privește contribuția formării decapital fix la creșterea economică (din sursepublice sau private), se observă o evoluțiepozitivă a investițiilor nete în semestrul I din2019 raportată la semestrul I din anul anterior.Cea mai intensă creștere se regăsește însectorul lucrărilor de construcții noi (37,8%),evoluție facilitată inclusiv de creștereasalariului minin în cadrul acestui sector.Din perspectiva ofertei agregate, cele mai maimari contribuții la procesul de creștereeconomică provin din sectorul serviciilor (alteservicii, comerț și IT&C) și din sectorulconstrucțiilor, pe fondul creșterii investițiilordin acest domeniu.


0.0% 0.0%

0.5%

1.2%

0.5%

1.6%

0.0%

0.2%

0.4%

0.6%

0.8%

1.0%

1.2%

1.4%

1.6%

1.8%Agricultură,

2.1%

Industrie, 22.4%

Construcții, 3.5%

Comerț, 20.3%

Informații și comunicații, 5.8%

Alte servicii, 36.4%

Impozite nete pe produs, 9.6%

9

FiGuRa 1.3. Contribuția lacreșterea PIB (semestrul 1, 2019,modificarea față 2018) FiGuRa 1.4. Contribuția laformarea PIB (semestrul 1, 2019)


10

În luna iulie 2019, producţia industrială ascăzut cu 6,4% faţă de luna corespunzătoaredin anul precedent (serie ajustată în funcţie denumărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate).De altfel, producția industrială a scăzut peparcursul anului 2019 (scădere de 1,4% înperioada ianuarie-iulie 2019 față aceeașiperioadă din anul anterior). Această scăderereeste cu atât mai importantă pentru economiaromânească, având în vedere că sectorulindustrial contribuie cu 22,4% la formareaProdusului Intern Brut și reprezintăaproximativ 71% din exporturile totale aleRomâniei. De asemenea, 24% din forța demuncă din România este ocupată în acest sectoreconomic, conform ultimelor date disponibile.

Scăderea producției industriale, cu cea mairidicată rată din ultimul deceniu, poate fi pusăatât pe seama factorilor interni (creștereacosturilor de producție, în special cu forța demuncă și energia), dar și ca urmare a evoluțiiloreconomice din Zona Euro (în special Germania)și a tensiunilor comerciale globale. ConformBarometrului Industrial din luna iulie (sondajlunar efectuat de IRSOP şi SNSPA, realizat pe uneşantion de 300 de managerii din rândulcompaniilor din industrie), manageri şi-auexprimat îngrijorarea în legătură cu evoluțiaeconomiei în ansamblu, pe măsură cecomenzile noi s-au comprimat masiv, iarcomenzile pentru export au scăzut.

80

90

100

110

120

130

ian.mar.mai iul.

sept.noi.ian.mar.mai iul.




2015 2016 2017 2018 2019

Total

Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat


FiGuRa 1.5. Evoluţia lunară a producţiei industriale (serie ajustată în funcţiede numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, 2015=100)


11

În acest context macroeconomic, ComisiaEuropeană a revizuit pozitiv rata de creștereanuală previzionată a României spre nivelul de4%. De asemenea, Comisia Europeană prevede oîncetinire a ritmului de creștere a salariilor, înspecial a celor din sectorul public, ceea ce vaechilibra într-o oarecare măsură contribuțiafactorilor la formarea PIB-ului, revenind astfel opondere mai mare investițiilor, în special celordin sectorul privat.

2. INDICELE AGREGAT DEPRESIUNECONCURENŢIALĂ (IAPC)


13

2.1. intRODuCeRe

Indicele Agregat de Presiune Concurențială(denumit în continuare IAPC) este uninstrument analitic dezvoltat de ConsiliulConcurenței pentru a măsura înclinarea spreconcurență a industriilor din economianațională. Acest indicator a fost dezvoltat înurmă cu șase ani, iar de atunci prezentarearezultatelor evaluării face parte din fiecareraport anual privind concurența în sectoarelecheie ale economiei românești. IAPC este menit să funcționeze ca uninstrument de screening primar sau dediagnoză, el fiind conceput să arate gradul încare industriile naționale analizate se apropiede o situație ideală, care facilitează pe deplinmanifestarea liberă a concurenței, dar număsoară (și nici nu își propune să măsoare)intensitatea concurenței efective de pe piețelece compun aceste industrii. De altfel,concurența se manifestă cu intensitate diferităpe fiecare piață în parte, în funcție de condițiileconcrete existente pe fiecare dintre acestea. 2.2. utiLiZĂRi aLe iaPC

Utilitatea IAPC se manifestă pe mai multeplanuri. La nivel intern, al ConsiliuluiConcurenței, indicele compozit ajută launiformizarea procesului de monitorizarecontinuă a industriilor din economia națională.Tot la acest nivel, IAPC poate fi coroborat cu alteinformații disponibile autorității, ajutând înprocesul decizional intern privind alocarearesurselor în activitatea specifică a autoritățiide concurență. La nivel extern Consiliului Concurenței, IAPCpoate completa cu succes alte inițiativeproactive ale instituției, precum eforturile depromovare a culturii concurenței sau deimplementare a politicii de clemență. Deasemenea, IAPC este un instrument ce prezintă

într-o manieră sintetică aspecte complexe aletrăsăturilor structurale ale industriilor, astfelpoate fi util în interacțiunile autorității deconcurență cu alte instituții sau entități dinmediul de business (de exemplu facilitânddiscuțiile cu alte autorități sau reglementatoriai anumitor industrii). Un scor mic al IAPC sugerează doar existențaunor riscuri, cele mai multe de naturăstructurală, însă acest lucru nu presupuneautomat existența unor perturbări aleconcurenței în respectiva industrie. Astfel desituații se determină de la caz la caz. Deasemenea, un scor foarte ridicat nu excludeautomat existența riscurilor sau a unorcomportamente anticoncurențiale în industriilecare înregistrează valori ridicate ale IAPC.2.3. ReZuLtate

Rezultatele obținute în acest an sunt coerentecu evaluările anterioare. Se pot remarca evoluțiiminore atât în sensul creșterii, cât și în sensulscăderii, semn că mediul macroeconomicpropice din ultimul a avut efecte eterogene lanivelul industriilor analizate prin intermediulIAPC. Eventualele modificări în clasamentulindustriilor, în funcție de propensiunea acestoracătre un climat concurențial perfect provin dinapariția unor industrii noi în acest clasamentconcomitent cu dispariția altora.Anul acesta, din punct de vedere al presiuniiconcurențiale, retailul articolelor deîmbrăcăminte și încălțăminte a înregistrat ceamai mare valoare a acestui indicator. Poziția sedatorează inclusiv dinamizării comerțului on-line cu astfel de produse. De altfel, prezențasemnificativă în online aduce o serie de serviciiconexe (retur, posibilitate de a proba înainte dea accepta comanda ș.a.) și beneficii care extindsfera de manifestare a concurenței în cazulcomercializării de produse de îmbrăcăminte șiîncălțăminte.

140.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0%

Productia si comercializarea cimentuluiServiciile notarile

Distributia cu amanuntul a produselor farmaceuticeServiciile bancare asociate cardurilor de debit

Distributia engross de medicamenteAsigurarile de locuinte

Serviciile bancare asociate cardurilor de creditTransportul feroviar de calatori

Distributia cu amanuntul a carburantilorAsigurarile auto facultative

Asigurarile auto de raspundere civilaProductia si comercializarea tigaretelor

Productia si comercializarea energiei electriceDistributia de filme catre cinematografe

Asigurarile de viataComercializarea produselor alimentare (retail modern)

Materiale de construcție - Blocuri ceramiceProductia si comercializarea uleiului de floarea soarelui

Serviciile de telefonie mobilaTransportul feroviar de marfuri

Serviciile de telefonie fixăMateriale de construcție - BCA

Retransmisia programelor TVDistributia autoturismelor

Procesarea si comercializarea lapteluiServiciile practicienilor in insolventa

Serviciile auditorilor financiariServiciile avocatiale

Servicii de acces la internet de mare vitezaServiciile de integrare IT

Transportul rutier de marfuriProductia si comercializarea medicamentelor

Furnizarea energiei electriceDistributia pieselor de schimb pentru autovehicule

Servicii de cloud (infrastructură)Productia si comercializarea bauturilor spirtoase

Servicii IT de outsourcingServiciile de arhitectura

Canalele TV cu plataServiciile de consultanta IT

Comercializarea de imbracaminte si incaltaminte

2019 2018

FiGuRa 2.1. Rezultatele evaluării IAPC

Sursa datelor: calcule proprii


15

Materialele de construcțiiînregistrează, de obicei, scorurimai scăzute datorită specificuluiacestor industrii, mai ales dinpunct de vedere structural. Există o serie decaracteristici comune care determină acestescoruri reduse, precum: număr redus dejucători pe piață, dependența de accesul șiproximitatea la anumite resurse naturale,existența unor bariere la intrare semnificative,manifestate pe mai multe planuri(administrativ, ecologic, investițional). Cu toateacestea, se remarcă diferențe semnificativechiar și la nivelul acestor indicatori structuralipentru industriile aferente materialelor deconstrucții (ciment, blocuri ceramice, BCA). Cele mai importante evoluții pozitive față deanul trecut s-au înregistrat în ceea ce priveșteproducția și comercializarea țigaretelor (pefondul consolidării țigărilor electronice peaceastă piață), comercializarea produseloralimentare (retail modern), ca urmare afluctuațiilor mai mari ale cererii odată cuscăderea TVA la 5% la anumite produse, dar șica urmare a efectelor generate deimplementarea proiectului MonitoruluiPrețurilor (creșterea gradului de transparențăla nivelul consumatorilor). Alte evoluții pozitives-au înregistrat în domeniul distribuțieipieselor de schimb pentru autovehicule, pemăsură ce intensitatea activităților demarketing și comunicare ale companiilor de peaceastă piață precum și rata de creștere a piețeiau crescut.Industriile pentru care se anticipează în 2019cele mai intense reduceri ale presiuniiconcurențiale sunt: furnizarea de energieelectrică (pe fondul stabilității ridicate a cotelorde piață și a scăderii activităților de marketingadresate persoanelor fizice), producția șicomercializarea cărămizilor și blocurilorceramice (în special ca urmare a creșteriigradului de concentrare pe piață) și distribuțiacu amănuntul a produselor farmaceutice.

Aceste reduceri ale valorii IAPC variază între0,18 și 1,27 puncte procentuale. Pentrumajoritatea industriilor care au înregistratscăderi, acestea se datorează evoluțiilorconjuncturale ale economiei, care se reflectă înmod direct și asupra mediului concurențial. 2.4 COReLaȚia întRePReSiuneaCOnCuRenȚiaLĂ ȘievOLuȚia PReȚuRiLORTeoria economică sugerează că un grad mairidicat de concurență ar trebui să generezeprețuri mai mici pentru produsele de perespectiva piață. Deși IAPC nu măsoară gradulde concurență efectivă la nivelul industriei,corelarea acestuia cu evoluția prețurilor dinrespectiva industrie poate contura o imaginedespre funcționarea per total a economieiromânești din perspectiva concurențială.În figura 2.2 pe axa orizontală este reprezentatăintensitatea concurențială estimată pentru anul2018, iar pe axa verticală evoluția prețurilor înluna august a anului curent față de finalulanului precedent. Dimensiunea discurilorreprezintă ponderea pe care respectiveleproduse o au în totalul coșului de consum carecompune IPC.

16

Se poate observa că există o relație inversă întregradul de presiune concurențială și evoluțiaprețurilor la nivel de industrie, ceea ce este înton cu intuiția economică. Distribuția cuamănuntul a carburanților înregistrează oevoluție semnificativ diferită față de restulindustriilor analizate. Pe lângă faptul că acest

sector ocupă un loc important în coșul deconsum (8%), prețurile sunt supuse atâtinfluențelor evoluțiilor internaționale alecotațiilor petrolului cât și schimbărilor defiscalitate care vizează accizele la astfel deproduse.

FiGuRa 2.2. Corelația dintre Indicele Prețurilor de Consumși Indicele Agregat de Presiune Concurențială

Comercializarea de îmbrăcăminte și încălțăminte

Comercializarea produselor alimentare (retail modern)

Producția și comercializarea medicamentelor

Producția și comercializarea

Distribuția cu amănuntula carburanților

Furnizarea energiei electriceProducția și comercializarea energiei electrice

Canalele TV cu plata

Serviciile de telefonie mobilă

Transportul feroviar de călători

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

8%

9%

25% 30% 35% 40% 45% 50% 55% 60% 65%

Indi

cele

Pre

țuril

or d

e Co

nsum

Sursa datelor: INS, calcule proprii

evoluția concurenței în sectoare cheie - Sinteză Raport 2019La polul opus se află comercializarea deîmbrăcăminte și încălțăminte, careînregistrează cea mai ridicată presiuneconcurențială și o evoluție modestă aprețurilor în primele opt luni ale acestui an. Desigur, o parte din evoluția acestor prețuri esteinfluențată și de faptul că unele produse auprețuri reglementate (ex: țigările) sau că se aflăîntr-un proces de liberalizare (ex: energiaelectrică), astfel că evoluția prețului nu poate fiatribuită într-o manieră considerabilă presiuniiconcurențiale de la nivelul industriei.

În concluzie, la fel ca în anii trecuți, nici lanivelul anului 2019 nu se anticipează fluctuațiisemnificative de scor pentru IAPC. Aceasta sedatorează accentului pus de metodologia decalcul pe componenta structurală, care nu poateînregistra schimbări masive de la o perioadă laalta.Indicele Agregat de Presiune Concurențială și-adovedit de-a lungul timpului atât utilitatea, câtși versatilitatea, fiind deopotrivă un instrumentutil monitorizărilor interne realizate de cătreConsiliul Concurenței, dar și promovării culturiiconcurenței.

17

3. GRADUL DE CONCENTRAREAL PRINCIPALELOR PIEȚENAȚIONALE ÎN CONTEXT EUROPEAN


19

Pentru analiza din punct de vedereconcurențial a unor sectoareeconomice cheie din România, s-a avutîn vedere structura piețelor respectivela nivel național, precum și raportarea acestorala contextul european. Analiza a fost realizatăpe baza unor date statistice sau estimate decătre organisme abilitate. În funcție de informațiile disponibile, sectoareleeconomice cheie au fost analizate luând încalcul: numărul de concurenți activi pe piață,cifre de afaceri, producție realizată etc.,abordarea nefiind omogenă, ci adaptată lainformațiile disponibile pentru fiecare sectoreconomic în parte. În plus, sursele de date fiinddiversificate (raportări interne, estimări alediverselor organisme externe, s.a.) s-a verificatconvergența acestora spre rezultate/concluziicomune, pentru a asigura fundamentareaconcluziilor.Au fost analizate sectoarele de: electricitate,gaz, asigurări, telecom, retail alimentar, bancar,ciment și distribuția de carburanți. În urma realizării analizei au rezultaturmătoarele aspecte:

• Din punct de vedere al structurii celormai importante sectoare din economie, înRomânia, nivelul de concurență este relativridicat: mai mulți operatori și un grad deconcentrare mai redus decât mediaeuropeană;

• Cu toate acestea, respectivele piețesunt în același timp relativ subdezvoltate,ratele de penetrare și acoperire a populațieifiind mult mai scăzute în România decât înalte state.Astfel, în baza informațiilor disponibile, dintresectoarele analizate, sectoarele deelectricitate, gaz, asigurări, telecom, retailalimentar și bancar se înscriu ca și nivel algradului de concentrare sub mediile europenecorespunzătoare respectivelor sectoare.Mai exact, situația pentru fiecare din acestepiețe este următoarea:

- Piața româneasca de electricitate este

o piață concurențială, astfel, indiferent că estevorba despre producție, operare sau vânzare,această piață înregistrează un nivel deconcentrare moderat, aflat mult sub mediaeuropeană.- În baza informațiilor prezentate se poateconcluziona că piața reglementată a

distribuției de gaz cu amănuntul în Româniaare un nivel de concentrare ridicat, apropiatînsă de media europeană.- La nivel național, fără a analiza piețelespecializate de asigurări (CASCO, RCA, de viață,etc), piața generală a asigurărilor are un nivelmoderat de concentrare. În plus, seînregistrează un nivel foarte scăzut al graduluide penetrare, România fiind pe unul dinultimele locuri la nivel european în ceea ceprivește totalul primelor de asigurare caprocent din PIB și totalul valorii primelor deasigurare pe locuitor. Aceasta poate fi oconsecință a nivelului venitului populației, care,în România, este mai mic decât mediaeuropeană.- Pe baza analizei informațiilor la niveleuropean și național, se poate considera căgradul de concentrare al pieței de telefonie

mobilă în țara noastră este înalt, însăsemnificativ mai scăzut comparativ cu situațiala nivel european, unde mai mult de jumătatedin țările Europei înregistrează încă un numărde trei operatori principali, România fiind însituația optimă de a înregistra și în prezentpatru operatori principali pe această piață.Piața este însă într-o continuă schimbare, înanul 2019 Telekom demarând ieșirea sa de pepiața românească.- În ceea ce privește piața de retail

alimentar, putem concluziona că România areo piață puternică, ce înregistrează un nivel deconcentrare scăzut, similar celui cecaracterizează piața corespondentă europeană.Deși în ultimii ani retailul modern s-a extins înmod accelerat atât în termeni de suprafață câtși în termeni de număr de magazine, totuși înRomânia nivelul de dezvoltare al retailuluimodern rămâne considerabil mai scăzut decâtîn alte țări, atât din regiunea ECE (EuropaCentrală și de Est) cât și comparativ cu vestul

Europei, unde retailul modern în particular areo cota de peste 70% în total piață de retailalimentar (de exemplu: 74% în Ungaria, 79% înPolonia, 81% în Franța, 82% în Cehia, 86% înGermania sau 87% în Olanda). În România, cotapieței de retail alimentar modern reprezintăaproximativ 40% din total retail alimentar lanivel național, zonele centrelor municipaleînregistrând o cotă locală de aproximativ 60-70%.- Indicatorii de concentrare în sectorul

bancar arată o concentrare redusă a activelorbancare în România, inferioară valorilor mediispecifice UE. Astfel, indicele Herfindahl –Hirschman pentru active înregistrat în Româniala nivelul anului 2018, ca și nivelul deconcentrare a activelor la nivelul primelor 5bănci au valori mai mici decât mediaeuropeană, însă apropiate de ea. În acestcontext se poate concluziona că sectorul bancarromânesc este un sector concurențial și existăspațiu pentru consolidarea suplimentară aacestuia.

Și în privința sectoarelor ciment și distribuțiade carburanți, sectoare caracterizate destructuri de piață de tip oligopol, cu numărredus de actori integrați pe verticală șigeneratoare de bariere la intrarea pe piațarespectivă, România se încadrează în modeluleuropean, aceste sectoare fiind caracterizate destructuri de piață similare și în celelalte stateeuropene. Totuși, comparativ cu țărileeuropene, la nivelul anului 2017, Româniaînregistrează un grad mai scăzut de concentrareîn ceea ce privește densitatea stațiilor dedistribuție carburanți per kilometru pătrat,precum și la mia de locuitori. În ceea ce privește dimensiunea scăzutăînregistrată de veniturile populației în România,aceasta este confirmată de evoluția indiceluiPIB/capita, comparativ cu țările europene,prezentată în graficul următor.

Sursa datelor: prelucrare date Eurostat

050

100150200250300

Luxe

mbu

rg

Irlan

da

Dane

mar

ca

Olan

da

Aust

ria

Germ

ania

Sued

ia

Belg

ia

Finl

anda

Mar

ea B

ritan

ie

Fran

ța

Italia

Mal

ta

Span

ia

Cehi

a

Cipr

u

Slov

enia

Esto

nia

Litua

nia

Port

ugal

ia

Slov

acia

Polo

nia

Unga

ria

Grec

ia

Leto

nia

Rom

ânia

Croa

ția

Bulg

aria

2013 2014 2015 2016 2017 2018

FiGuRa 3.1. Nivelul PIB/capita (PPS), raportat la media EU28=100, 2018

20


21

Simultan, nivelul prețurilor produselor cealcătuiesc coșul de cumpărături se înscrie, camedie națională, pe penultimul loc în ierarhiaeuropeană, deși România are multe categorii deprețuri care sunt peste media europeană – deexemplu prețurile pentru articolele deîmbrăcăminte, încălțăminte, aparate de uzcasnic și unele alimente (ex: produse lactate șiouă).Analiza evoluției prețurilor este realizată încapitolul următor și arată că, în ceea ce priveștemedia prețurilor produselor de bază, înRomânia aceasta reprezintă aprox. 50% dinmedia UE. De asemenea, la multe dintrecelelalte produse (cum ar fi: mașini, carburanțiși produsele de import în general) prețurile laconsumatorul final rămân similare celor din UE,puterea de cumpărare fiind astfel mult maiscăzută în România decât media europeană șidatorită nivelului veniturilor/locuitor.În ceea ce privește valorile înregistrate de IAPC(Indicele Agregat de Presiune Concurențială),conform datelor din capitolul 2 „IndiceleAgregat de PresiuneConcurențială”, se poateobserva faptul că toate

sectoarele cheie analizate în prezentul capitolînregistrează un indicator IAPC situat înintervalul 21% - 40%, ceea ce evidențiază oinclinație mai mare către practicianticoncurențiale în aceste sectoare.Coroborând această concluzie cu analizacomparativă a nivelului de concentrare persector la nivel european, ale cărei rezultate aufost prezentate anterior, care arată fără echivoccă aceste sectoare se încadrează, la niveleuropean, sub media ue, putem săconcluzionăm că, din punct de vedere structural– concurențial, sectoarele analizate suntfuncționale.Rezultatele obținute prin coroborareametodelor de analiză (comparațiiinternaționale și IAPC) sugerează faptul că oanaliză pe domeniul concurențial, aplicată doarla nivel național, ar putea genera concluzii cepot fi interpretate diferit de situația în careacestea sunt completate cu încadrarea întendințele europene.

4. ANALIZA EVOLUŢIEIPREŢURILOR LA NIVEL NAȚIONAL ȘI CONVERGENȚA CU PREȚURILE EUROPENE


23

Conform teoriei microeconomice,presiunea concurențială acționează însens opus majorărilor de prețuri, prinprisma faptului că agenții economicisunt constrânși de condițiile pieței să ofere celemai competitive prețuri, astfel încât să-șiasigure o cotă de piață cât mai mare. Acestfenomen s-a accentuat cu atât mai mult înultimele decenii, pe fondul extinderii progresivea importurilor în vederea acoperirii consumuluiintern. Însă dinamica prețurilor de pe piațăvariază și în funcție de alți factori, în afară depresiunea concurențială.Conform datelor Institutului Național deStatistică, prețurile bunurilor de consum au

crescut cu 3,9% în luna august 2019, față deaceeași lună din anul anterior. Începând cu lunaianuarie, ritmul de creștere a prețurilor acrescut până la finalul trimestrului 1, variindulterior în jurul valorii de 4%, ca urmare aevoluției ciclice a prețurilor alimentare. Dealtfel, față de finalul anului 2018, creștereaprețurilor la servicii a constituit principalasursă inflaționistă în primele 8 luni din 2019,pe fondul majorării prețurilor la serviciile detelecomunicații (5,36%), determinate deschimbările legislative adoptate la începutulanului ce au vizat inclusiv majorarea taxeloraplicabile companiilor din acest sector.


FiGuRa 4.1. Evoluția anuală a indicelului prețurilor de consum pe categorii deproduse (%, față de anul anterior)

De asemenea, prețul bunurilor alimentare acrescut în luna august 2019 cu 3,12%,comparativ cu sfârșitul anului 2018, cele maisemnificative scumpiri având loc în ceea ceprivește citricele și altele fructe meridionale(22,9%), cartofii (16,7%) și carnea de porcine(4,9%).În ceea ce privește prețul bunurilornealimentare, acestea au înregistrat o creșteremai redusă (2,45%) comparativ cu prețulserviciilor și prețul bunurilor alimentare. Celemai abrupte creșteri de prețuri se regăsesc încazul țigărilor și produselor din tutun (7,65%),

ca urmare a majorării accizei, dar și lacarburanți (4,64%), pe fondul variației cotațieipetrolului în semestrul 1 al anului. La polulopus, cea mai semnificativă reducere (-4,93%)a avut loc în ceea ce privește prețul gazelenaturale furnizate în regim reglementat cătreclienții casnici.În sinteză, principalii factori care au condus înprima parte a anului 2019 la creștereaprețurilor sunt cei de natură internă șistructurală, precum creșterea constantă acererii agregate (generată de creștereaveniturilor disponibile ale populației), dar șipresiunile în creștere la nivelul costurilor de

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

ian.feb.mar.

apr.maiiun. iul.aug.sept.

oct.noi.dec.ian.feb.mar.

apr.maiiun. iul.aug.sept.

oct.noi.dec.ian.feb.mar.

apr.maiiun. iul.aug.

2017 2018 2019

Mărfuri alimentare Mărfuri nealimentare Servicii

4.1%

3.2%

media UE28: 1,4%

-0.5%0.0%0.5%1.0%1.5%2.0%2.5%3.0%3.5%4.0%4.5%

Rom

ânia

Ung

aria

Leto

nia

Ola

nda

Slov

acia

Repu

blic

a Ce

hă

Polo

nia

Bulg

aria

Litu

ania

Slov

enia

Esto

nia

Rega

tul U

nit

Mal

ta

Luxe

mbu

rg

Aust

ria

Fran

ţa

Sued

ia

Finl

anda

Zona

eur

o

Ger

man

ia

Belg

ia

Croa

ţia

Cipr

u

Irlan

da

Italia

Dan

emar

ca

Span

ia

Gre

cia

Port

ugal

ia

24

Privit pe o perioadă mai largă de timp, nivelulprețurilor bunurilor de consum din România acrescut în perioada 2010-2018 în raport cumedia europeană, însă nivelul productivitățiimuncii orare și nivelul veniturilor (cuantificateca PIB per locuitor) a crescut mai mult. Astfel,dacă în anul 2010, câștigul salarial nominalmediu net în România era de 1.391 lei, în lunaiunie 2019, acesta a fost de 3.142 (creștere

procentuală de 125.8%). În aceeași perioadă,inflația cumulată a fost de 24,3%. Aceastăsituație rezultă într-o creștere a puterii decumpărare a consumatorilor români și reflectătotodată importanța reformelor structurale îneconomie, menite să promoveze creștereaproductivitatea factorilor de producție șieficiența piețelor.

FiGuRa 4.2 Evoluția Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC) înUniunea Europeană în august 2019 față de anul anterior

Sursa datelor: Eurostat; https://ec.europa.eu/eurostat/web/hicp/data/database

producție. Conform datelor INS, costul orar alforței de muncă în trimestrul 2 din 2019înregistrat o rată de creştere de 12,46% faţă deacelaşi trimestru al anului anterior. Acestor factori interni de natură structurală, lis-au adăugat și o serie de factori externiconjucturali, precum creșterea costuluialimentelor procesate la nivel global, generatăde șocurile pe piața cărnii de porc, ca urmare areducerii ofertei disponibile din cauzaextinderii gripei porcine pe teritoriul asiatic.Această evoluție a fost contrabalansată deevoluția prețului petrolului. Reducerea cotațieiinternaționale la petrol a scăzut de la maximumultimilor ani (85$ în octombrie 2018 conformdatelor Bloomberg), fapt ce a contribuit lareducerea presiunilor inflaționiste în România,în special în primele luni ale anului 2019. Însăacest trend al cotației pare să sufere o inversareca urmare a atacurilor armate asupracapacităților de producție din Arabia Saudită,cel mai mare exportator de petrol global, și, înciuda anunțurilor din Statele Unite ale Americiiprivind o intervenție în piață, prin utilizareastocurile naționale în vederea asigurării oferteidisponibile pe piață.

Privit într-un cadru mai larg, România aînregistrat cea mai abruptă creștere a prețurilordin Uniunea Europeană. Datele Eurostat indicăfaptul că Indicele Armonizat al Prețurilor deConsum a fost de 4,1% în august 2018, în timpce media europeană a fost de 1,4%. Însă ciudacelei mai ridicate rate de creștere a prețurilor,consumatorii români se bucură de unele dintrecele mai ieftine produse și servicii, exprimate înraport cu media Uniunii Europene. Astfel,conform celor mai recente date (2018), nivelulgeneral al prețurilor din România se afla la48,6% din media europeană, cel mai redusnivel, după cel înregistrat în Bulgaria (46,3%).De altfel, nivelul prețurilor din România seîncadrează în tiparul regional: 54,3% înPolonia, 59% în Ungaria sau 64% în RepublicaCehă. În timp ce în statele din Centrul și EstulEuropei se regăsesc de regulă cele mai miciprețuri din Uniunea Europeană, la polul opus,consumatorii din Luxemburg (141,6% dinmedia UE), Danemarca (138,1%), și Irlanda(129,2%) sunt nevoiți să achite cele mai mariprețuri.

40

45

50

55

60

65

70

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

PIB per locuitor Productivitatea muncii pe oră Nivelul prețurilor

NNiNiveNivNiveluNivelNivelul NivelulNivelul pNivelul prNivelul preNivelul prețuNivelul prețNivelul prețurNivelul prețuriNivelul prețurilNivelul prețurilorNivelul prețuriloNivelul prețurilor NNiNiveNivNiveluNivelNivelul NivelulNivelul PNivelul PINivelul PIBNivelul PIB Nivelul PIB pNivelul PIB peNivelul PIB pe Nivelul PIB pe loNivelul PIB pe lNivelul PIB pe locNivelul PIB pe locuNivelul PIB pe locuiNivelul PIB pe locuitoNivelul PIB pe locuitNivelul PIB pe locuitorNivelul PIB pe locuitor MModMoModiModifiModifModificModificarModificaModificareModificarea ModificareaModificarea ppuputerputputeputerii puteriputeriiputerii dputerii deputerii de puterii de

ccucumcumpcumpăcumpărcumpăracumpărarcumpărarecumpărare 2010 2018 modificare

p.p.2010 2018 modificare

p.p.

BBuBulgBulBulgarBulgaBulgariBulgariaBulgaria 45,2 50,5 5,3 44 50 6,0 0,7

UUnUngUngaUngarUngariUngariaUngaria 60,0 62,2 2,2 65 70 5,0 2,8

PPolPoPolonPoloPoloniPoloniaPolonia 59,0 58,9 -0,1 62 71 9,0 9,1

RRomRoRomânRomâRomâniRomâniaRomânia 47,7 52,2 4,5 51 64 13,0 8,5


Mai mult decât atât, în comparație cu celelaltețări din regiune (apropiate din punct de vederestructural), puterea de cumpărare aconsumatorilor români a crescut cu 8,5 puncteprocentuale dacă ne raportăm la mediaeuropeană, în urma celor polonezi (creștere de9,1 puncte procentuale) și în înainteaconsumatorilor bulgari și unguri.

FiGuRa 4.3. Evoluția convergenței veniturilor, prețurilor bunurilor de consumși a productivității muncii pe oră în România (UE=100)

taBeL 4.1. Evoluția puterii de cumpărare față de media europeană (UE=100)

Sursa datelor: Eurostat

25

5. EFECTELE ECONOMIEI COLABORATIVE ASUPRACONCURENȚEI


27

Având în vedere ritmul accelerat cu carese dezvoltă economia colaborativă lanivel local și global, impactulplatformelor colaborative asupraconsumatorilor, precum și preocupărileautorităților de concurență în ceea ce priveștemodul de funcționare al acestor piețe inovative(toate pe fondul unui cadru de reglementareîncă insuficient adaptat la nivel european șinațional), plenul Consiliului Concurenței adispus realizarea unui studiu privind efectelenoilor modele de afaceri asupra concurenței șia economiei în general.Din perspectiva politicii de concurență, intrareape piața a unor noi competitori inovativi,reprezintă o situație dezirabilă, dat fiind faptulcă un grad de concurență mai ridicat genereazăprețuri mai reduse și servicii mai bune pentruconsumatorii finali. Însă, tranziția către acestenoi modele de afaceri poate determina un setde provocări majore pentru politica deconcurență, din mai multe perspective.Principalele îngrijorări ale autorităților deconcurență se referă în special la cazurile deabuz de poziție dominantă ale noilor companii,ce ar putea include obligații de naturăcontractuale sau restricții aplicabile terților.Alte preocupări în acest sens privesc situațiilede stabilire a unor prețuri de ruinare, efectul„câștigătorul ia tot”, impunerea de obstacole încalea „multi-homing”-ului, asimetrii importanteîn ceea ce privește puterea de negociere apărților.În Comunicarea denumită „O agendă europeanăpentru economia colaborativă”2, ComisiaEuropeană oferă o definiție economieicolaborative: „Termenul se referă la modelele deafaceri în care activitățile sunt facilitate deplatforme colaborative care creează o piațădeschisa pentru utilizarea temporară a bunurilorsau a serviciilor prestate adesea de persoanefizice.

Economia colaborativă implică trei categorii deactori:

• prestatori de servicii care partajeazăactivele, resursele, timpul și/sau competențele –aceștia pot fi persoane fizice care oferă serviciiîn mod ocazional sau prestatori de servicii care

acționează în cadrul exercitării profesiei(prestatori de servicii profesionale);

• utilizatorii acestora;

• intermediari care pun în legătură – prinintermediul unei platforme online – prestatoriicu utilizatorii și care facilitează tranzacțiiledintre cele două părți (platformelecolaborative).”

Această definiție exclude platforme undeprodusele tradiționale și serviciile sunt oferitespre vânzare (ex: Ebay, Amazon sau Netflix) șiplatformele unde companii, precum cele careîntreprind servicii profesionale de închiriere demașini, oferă/vând aceste bunuri și servicii caactivitate principală și/sau desfășoară activitățicomerciale sub licență profesională. Mai multdecât atât, există în prezent o serie de platformeonline mixte, în care atât companiile, cât șipersoanele private își oferă serviciile. Atâtstudiul de față, cât și cele efectuate de cătreComisia Europeană exclud acest tip deplatforme mixte, în care doar o mică parte dinoferta prezentată se încadrează în cadrul unuimodel de economie colaborativă3. Deşi economia colaborativă a început să secontureze încă de la mijlocul anilor 2000,dezvoltarea acesteia s-a accentuat foarte multpe fondul dezvoltării internetului şi atehnologiilor asociate (inclusiv big data, socialmedia, smartphone-uri etc.). Astfel, prineconomia colaborativă s-a accentuat ritmul şiaria de activităţi pe care oamenii le practicau şianterior (ex. închirieri de maşini, librăriipublice etc.). De altfel, economia colaborativăreprezintă un nou model de dezvoltare, care aînceput să aibă o dezvoltare explozivă începândcu apariția unor companii precum Uber șiAirBnb. În aprilie 2018, a fost efectuat al doileaEurobarometru privind economia colaborativăla nivelul consumatorilor europeni. Acesta avizat identificarea percepțiilor, atitudinilor șipracticile consumatorilor din UniuneaEuropeană în legătură cu platformelecolaborative. 2Com(2016) 356 din 2 iunie 2016.3De exemplu, pe platforma Booking.com, majoritatea anunțurilor provin de operatori hotelieri și numai o micăparte de la persoane fizice ce doresc să-și închiriereze locuințele pe termen scurt.

28

65%

50% 49%45%

38%

27%6% 2%

73%

60%56% 59%

34% 31%

1% 2%

Un acces maiconvenabil la

servicii

Disponibilitatearecenziilor de

către utilizatori

O gamă mai largă de servicii

indisponibile prin intermediul

canalelor tradiționale

Servicii maiieftine sau

gratuite oferiteprin intermediul

platformelorcolaborative

Posibilitățile pe care le oferă

pentru a interacționa cu

oameni interesanți

Posibilitateaschimbului de

servicii în loc săplătească pentru

ei

Alte motive Nu există niciunavantaj

RO UE28

FiGuRa 5.1. Răspunsurile la întrebarea: „În experiența Dvs. personală, caresunt avantajele utilizării platformelor colaborative în comparație cu canaleletradiționale? (mai multe răspunsuri posibile)”

Sursa datelor: Flash Eurobarometer 467, Octombrie 2018Conform sondajului de opinie, consumatorii românicare au utilizat serviciile platformelor colaborative,consideră că cel mai important avantaj al acestora (încomparație cu serviciile furnizate prin intermediulcanalelor tradiționale) reprezintă accesul convenabilla servicii (65%), disponibilitatea sistemului derating-uri și a recenziilor din partea altor utilizatori(50%), o gamă mai largă de servicii (49%) și faptulcă serviciile sunt mai ieftine sau gratuite (45%). Înschimb, posibilitatea de a interacționa cu persoaneinteresante (38%) și posibilitatea de a efectuaschimburi de servicii fără a le plăti (27%) suntavantajele mai puțin importante ale serviciilor oferiteprin intermediul platformelor colaborative în rândulutilizatorilor români.Avantajele serviciilor furnizate prin intermediulplatformelor colaborative și nivelul de satisfacție alconsumatorilor cu privire la acestea, pot fi sintetizateîn răspunsurile la întrebarea „În general, ațirecomanda servicii oferite pe platforme colaborativesau nu?”. Aproximativ 9 din 10 respondenți dinRomânia susțin că ar recomanda și altora serviciilefurnizate prin intermediul platformelor colaborative.De altfel, această situație nu este singulară în rândulconsumatorilor din România. În toate Statele Membreale Uniunii Europene, majoritatea covârșitoare autilizatorilor recomandă serviciile oferite prinintermediul platformelor colaborative.Există însă în percepția consumatorilor și anumiteriscuri sau dezavantaje ale utilizării serviciilorplatformelor colaborative. Astfel, aproximativ 37%dintre respondenți consideră că lipsa de claritatedespre cine este responsabil în cazul unei problemereprezintă cel mai mare dezavantaj. De asemenea,mai mult de o treime din respondenți se tem de:• ratingurile și recenziile înșelătoare ale altorutilizatori (36%);

• utilizarea abuzivă a datelor cu caracterpersonal (30%); • lipsa de încredere în furnizorii de servicii(29%);• faptul că serviciile oferite nu s-au ridicatașteptărilor (27%); • problemele legate de plăți sau procesul derezervare online (25%).De altfel, în majoritatea statelor membre ale UniuniiEuropene, lipsa de claritate cu privire la cine esteresponsabil în cazul unei probleme reprezintădezavantajul cel mai frecvent menționat de cătrerespondenți.Pe latura ofertei, utilizatorii români ce au oferitservicii prin intermediul platformelor colaborativesusțin faptul că cele mai important avantaje aleacestora reprezintă accesul la mai mulți consumatori(54%), programul de lucru flexibil (53%) și faptul căle permit o sursă suplimentară de venit (43%).De menționat este faptul că la întrebarea „Care suntprincipalele probleme pe care le-ați întâmpinat atuncicând furnizați servicii prin intermediul unei platformecolaborative, dacă există?”, mai mult de o treime dinfurnizorii români declară că nu întâmpină problemeatunci când furnizează servicii prin intermediulplatformelor colaborative (35%). În schimb, printreutilizatorii care au semnalat diverse probleme,aceștia se plâng preponderent de lipsa de claritate cuprivire la modul de a furniza serviciul în mod legal(22%), dificultăți legate de consumatorii careutilizează serviciile (21%), sistem complicat pentruplata impozitelor (20%) precum și incertitudineaprivind statutul pe piața muncii (15%).


29

Un alt avantaj al economiei colaborative, din punct devedere concurențial, constă în faptul că existențaplatformelor colaborative conduce la intrarea pepiață a unor noi actori economici, generând astfel oofertă mai mare și mai variată, de care consumatoriipot beneficia. Datele din cadrul Eurobarometrului arată că lanivelul României, aproximativ 81% din respondențiicare susțin că nu au furnizat servicii prin intermediulplatformelor colaborative, nu au oferit servicii niciprin intermediul canalelor tradiționale. În schimb,25% din aceștia, se gândesc să ofere ocazionalservicii prin intermediul platformelor colaborative.Prin urmare, este de așteptat ca odată cu dezvoltareaplatformelor colaborative pe piață, să crească șinumărul de furnizori care nu ar fi fost în mod normalpe piață, prin intermediul canalelor tradiționale.Această situație este valabilă la nivelul majoritățiiStatelor Membre.Pentru a estima cererea consumatorilor de serviciioferite de către alte persoane, pot fi utilizate dateleEurostat. Conform acestor date, aproximativ 19% dinpopulația totală a Uniunii Europene4 a folosit site-urisau aplicații pentru a închiria/rezerva o locuințăde la o altă persoană în 2018, în creștere față cu unpunct procentual față de anul anterior. Raportat la unnivel mai segmentat (ponderea populației ce a folositinternetul în ultimul an), 22% din populația Uniunii

Europene a folosit astfel de servicii. În România,aproximativ 11% din populația ce a folosit internetulîn ultimul an a recurs la servicii de cazare din parteaaltor persoane, în creștere cu 2 puncte procentualefață de 2017. Conform datelor statistice Eurostat,profilul consumatorului de astfel de servicii înUniunea Europeană, este reprezentat în principal depersoanele tinere (16-29 ani), cu un nivel de educațieridicat, în timp ce în România, aceste servicii suntsolicitate în special de către persoanele de sexmasculin, cu un nivel de educație ridicat. În ceea ce privește serviciile de transport, 8% dinpopulația totală a Uniunii Europene a apelat la altepersoane pentru aceste servicii în anul 2018, în timpce în România, numai 4% din populație. În ceea ceprivește consumatorul tipic de servicii de transportde la alte persoane, se păstrează profilulconsumatorului de servicii de cazare, atât înRomânia, cât și în Uniunea Europeană. Astfel,persoanele care apelează la astfel de servicii tind săfie tinerii, persoanele cu venituri mari, cele cu unnivel al educației ridicat, persoanele care locuiesc înzonele cele mai dens populate, precum șiprofesioniștii din domeniul TIC. La polul opus se aflăpersoanele cu o vârstă înaintată, pensionarii,persoanele care locuiesc în zone slab populate șipersoanele care trăiesc într-o gospodărie cu venituriîn prima quartilă (venituri reduse).

35%

22%21% 20%

15%

11%8%

46%

22%

19% 19%

9%13%

4%

Niciuna Lipsa de claritatecu privire lamodul de a

furniza serviciulîn mod legal

Dificultăți legate de consumatorii care utilizează

serviciile

Sistem complicatpentru plataimpozitelor

Impactul neclar asupra statutului pe piața muncii

Dificultateafurnizării în modlegal a serviciului

Altele

RO UE28

FiGuRa 5.2. Răspunsurile la întrebarea: „Care sunt principalele probleme pecare le-ați întâmpinat atunci când furnizați servicii prin intermediul unei platformecolaborative, dacă există? (mai multe răspunsuri posibile)”

Sursa: Flash Eurobarometer 467, Octombrie 2018

4Datele Eurostat indică faptul că 39% din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, cu un nivelridicat de educație, au utilizat în 2018 site-uri sau aplicații pentru închiria/rezerva o locuință de la o altăpersoană.

6. SECTORUL FINANCIAR. PIAȚA SERVICIILOR BANCARE


31

Importanța sectorului bancar este vitalăpentru economia unei națiuni, iarcreșterea economică și volatilitatea cicluluieconomic este strâns legată de stabilitateasectorului bancar. Din analiza cotelor de piață și a ratei deprofitabilitate se poate observa că există otendință de consolidare a sectorului bancar. În

anul 2010 băncile cu o cotă de piață mai marede 5% concentrau 64,5% din activele sectoruluibancar și au realizat 66,5% din profiturilesectorului bancar, ajungând în anul 2018 săconcentreze 76,6% din activele sectoruluibancar și să realizeze 90,7% din profiturilesectorului.

O parte a analizei Consiliului Concurenţei s-aconcentrat asupra componentei variabile acreditelor și anume asupra indicelui ROBOR, celmai important fiind ROBOR 3M pentru căacesta funcționează ca și ancoră pentrucreditele imobiliare, totodată pentru acesteaare și cel mai semnificativ impact deoarecereprezintă 50% din dobânda anuală efectivă pecare consumatori o plătesc pentru creditelecontractate.

Din analiză reiese faptul că între cotația ROBOR3M și tranzacțiile efective de pe piațainterbancară au existat diferențe uneori chiarsubstanțiale, indicele ROBOR 3M având ovaloare superioară. Astfel, în urma analizei afost propus un indice care să înlocuiască vechiulmecanism de stabilire a indicelui ROBOR și caresă poată reflecta mai bine costul real al banilorla care băncile se împrumută. Din punct devedere concurențial acest indice fiind și maitransparent și mai puțin manipulabil.

64.5 66.0 61.2 66.7 67.0 71.3 73.3 74.7 76.6

66.5 65.9 69.1 72.177.3

92.086.5 86.5

90.7

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

cota de piață Contribuția la rezultatul financiar net Sursa: BNR, calculele autorilor

FiGuRa 6.1. Evoluția cotelor de piață și a profitabilității

32

Gradul de concurență în sectorul bancar afost analizat prin prisma mai multorindicatori generali utilizați de autoritateade concurență în astfel de scopuri, dar șiprin aplicarea unor analize specificeacestui sector - testul Panzar-Rosse șiindicele Lerner.Testul Rosse-Panzar sau testul venitului(testul PR) verifică în ce măsurăcomportamentul unei firme se apropie decel al uneia de pe o piață cu concurențăperfectă. Pornind de la presupunerea căfirmele urmăresc maximizarea profitului,testul are în vedere impactul modificăriiprețului factorilor de producție asupraveniturilor firmei.Indicele Panzar-Rosse (sau statistica H)analizează elasticitatea veniturilor în

raport cu prețurile factorilor de producție(costuri salariale, costul resurselorfinanciare atrase etc.), prin estimarea uneiecuații de regresie liniară. Rosse și Panzararată cum acest indicator diferă în funcțiede gradul de concurență cu care seconfruntă firma. Interpretarea testului este următoarea:Dacă H = 1, comportamentul firmei• este similar uneia active pe o piațăconcurențială;Dacă H < 0, comportamentul firmei• este similar unui monopolist (sau unoligopol coluziv);Dacă 0 < H < 1, comportamentul firmei• este similar uneia active pe o piață cuconcurență imperfectă (de regulă,concurență monopolistă).Indicele Lerner este omăsură directă aconcurenței, fiind unindicator al gradului deputere de piață,calculat ca diferențadintre preț șicostul marginalraportată lapreț,capturândastfelgradul încare ofirmăîși

poate mări prețul marginal peste costulmarginal.În cazul concurenței perfecte, prețul esteegal cu costul marginal, ceea ce ardetermina un indice Lerner cu o valoarenulă. Valorile mai mari indică o putere depiață mai mare și implicit un grad deconcurență mai scăzut. Avantajul utilizăriiindicelui Lerner de măsurare a concurențeieste acela că permite analizarea evoluțieiconcurenței anual și permite măsurareaputerii de piață separat pentru credite șidepozite.Rezultatele testului PR pot cu certitudinedoar să excludă ipoteza unei manifestări aconcurenței pe termen lung în condiții deechilibru. Dacă ne raportăm exclusiv laaceste rezultate, care nu pot oferi o imaginecompletă, se poate aprecia că existăposibilitatea ca gradul de concurență lanivelul sistemului bancar în perioadaanalizată să fi fost relativ redus. Cu toate acestea, doar statistica H nu estesuficientă pentru a aprecia gradul deconcurență la nivelul sistemului bancar.Una din principalele lacune ale acesteiabordări o reprezintă tratarea tuturorbăncilor din sistem în același mod, chiardacă acestea au modele de businessdiferite. De aceea, analiza a fost completată princalculul indicelui Lerner, rezultateleobținute sugerând o putere de piațăridicată la nivelul băncilor incluse înanaliză. Astfel, calculul indicelui Lerner a

relevat valori ridicate, în ușoară creștere înperioada 2013-2015, pentru a rămâne înjurul valorii de 0,58 în perioada 2016-2017.Din perspectiva corelației dintre indiceleLerner și cifra de afaceri (calculată la activetotale) s-a observat că nu există o relațiecare să sugereze că băncile cu cote mari depiață înregistrează și valori mari ale acestuiindice. Valorile indicelui Lerner aferentebăncilor mari (cu peste 5% cotă de piață)sunt foarte aproape de media anuală lanivelul tuturor băncilor pentru care a fostcalculat acest indicator. De asemenea, s-aputut concluziona că nu cota de piață aunei bănci generează puterea de piață aacesteia, ci, mai degrabă alte caracteristici(e.g. relații de lungă durată cu clienții lor,mobilitate redusă a clienților și altele).În concluzie, rezultatele testului PR excludexistența unei situații competitive petermen lung, în timp ce calcularea indiceluiLerner a sugerat existența unei puteri depiață ridicate la nivelul majorității băncilorcare au activat în România în perioada2013 -2017.

33


7. SECTORUL CARBURANȚILOR

evoluția concurenței în sectoare cheie - Sinteză Raport 20197.1. intRODuCeRe

Sectorul comercializării cu amănuntul decarburanți (benzină și motorină) ocupă un locimportant în economia românească, avândimpact direct asupra celorlalte sectoareeconomice, precum și asupra consumatorilor. Caracteristicile principale ale acestui sector nudiferă foarte mult de restul țărilor europene,structura acestuia fiind, în linii mari, deoligopol, având un grad mare de concentrare(HHI de peste 2.500 și un operator care dețineo poziție importantă pe piaţă), cu bunuriomogene, bariere ridicate la intrarea pe piaţă,transparență relativ ridicată și elasticitaterelativ scăzută a cererii în funcție de preț.Pe piața comercializării cu amănuntul decarburanți (benzină și motorină) din Româniaactivează o serie de întreprinderi ce fac partedin diverse grupuri petroliere active atât lanivel național, cât și internațional (OMV Petrom,Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom și SOCAR). Peaceastă piaţă mai activează, de asemenea, oserie de întreprinderi neintegrate vertical, curesurse financiare inferioare celor din primacategorie, care administrează stații dedistribuție carburanți. Folosind datele de la principalii jucători dinpiață, au fost estimate modele econometricepentru a estima care este viteza de ajustare aprețurilor carburanților la pompă în funcție decotațiile Platts.7.2. anaLiZa aSiMetRieitRanSMiteRiievOLuȚiiLOR COtaȚiiLORPLattS în PReȚuL FinaL(La POMPĂ)

Pentru a evalua modul în care evoluția cotațiilorPlatts se transmite în prețul cu amănuntul alcarburanților, au fost analizate o serie de seturi

de date în vederea identificării existenței uneimodificări asimetrice a prețurilor cu amănuntulca rezultat al modificării prețului materiilorprime.Trebuie menționat, în primul rând, cămodificările de prețuri de-a lungul lanțului dedistribuție nu au loc instantaneu, ci cu anumiteintervale de întârziere. În acest sens, s-aucomparat prețurile la pompă ale carburanțilorauto pe piața din România cu cotațiileinternaționale Platts la benzine şi motorine.S-a considerat faptul că influența prețuluimateriei prime (țiței) este deja încorporată încotațiile Platts ale produselor petroliere(benzină şi motorină).7.2.1. BenZinĂ

Pentru a separa efectele creșterilor cotațiilorPlatts asupra prețului la pompă față de efectescăderilor, seria de date a fost separată (seriiseparate pentru creșteri și pentru scăderi),conform abordărilor întâlnite în literatura despecialitate. În aceste condiții, creșterile șiscăderile de preț pot fi analizate și interpretateseparat, putându-se observa modificărileprețului într-un sens sau în altul pentruperioade de timp similare. Cu ajutorul uneiastfel de analize se pot surprinde posibileajustări asimetrice de prețuri.

35

36

Pe baza analizei efectuate, pot fi formulateurmătoarele concluzii:Se poate observa prezența histerezisului1 sau a unei rigidități pe termen relativ scurt(o posibilă cauză fiind înclinațiaconsumatorilor de a acorda o mai mareînsemnătate evenimentelor recente i.e.sunt „ancorați” de nivelurile trecute aleprețului la pompă).Diferențele între coeficienții aferenți2 modificărilor cotației Platts în sens pozitivși cei aferenți modificărilor în sens negativsunt foarte mici. Pentru perioada curentă,această diferență fluctuează între 0,67 și0,76 puncte procentuale. Această diferențăse mărește în cazul primului lag(săptămâna anterioară), ajungând la valoriapropiate de 1 – 1,1 p.p. Pentru celelalteperioade incluse în model (lag-uri mai marisau egale cu 2), această valoare scadeconstant pe măsură ce perioada inclusă înmodel este mai îndepărtată de perioadacurentă.Se poate observa că efectul cumulat se3 resimte după aproximativ 3 perioade(incluzând și perioada curentă). Acest efectcumulat se poate determina prinînsumarea coeficienților în ordine inverscronologică până când aceștia depășescvaloarea 1 pentru a aprecia de cât timp estenevoie, caeteris paribus, pentru camodificarea cotației Platts să se transmităintegral în prețul final. Dintre cei 7 jucători analizați, OMV și4 Petrom înregistrează coeficienți mai mariaferenți modificărilor Platts (atât în senspozitiv, cât și în sens negativ) în perioadacurentă decât ceilalți jucători. Pentru a testa în ce măsură modificările în senspozitiv sunt egale (sau diferite) cu cele în sensnegativ a fost folosit testul Wald (i.e. a constatîn verificarea existenței ipotezeisimetriei/asimetriei atât la același niveltemporal, cât și cumulat).

Pentru a putea fi interpretate cât mai aproapede evoluția reală a fenomenului, rezultateletestului Wald trebuie privite în coroborare cuvaloarea absolută a diferenței dintre coeficiențiitestați (adică nu doar prezența/absențasimetriei, ci și intensitatea acesteia). Conform rezultatelor obținute, în cele maimulte cazuri ipoteza simetriei nu poate fiacceptată, diferențele între coeficienți fiindfoarte mici, dar semnificativ diferite de 0 dinpunct de vedere statistic. Astfel, în cazulefectului contemporan se poate observa oasimetrie în cazul tuturor ecuațiilor estimate.Aceste rezultate pot fi observate și în cazulperioadei anterioare, însă se resping în cazulperioadei t-2. Trebuie observat că diferențaabsolută între coeficienți este relativ apropiatăîntre perioada curentă și cea cu ”lag” de 2săptămâni, însă rezultatele testului Waldsugerează rezultate diferite. Altfel spus, ipoteza prezenței asimetriei nu artrebui acceptată atât de ușor, chiar dacă testulWald sugerează acest lucru. Chiar și în condițiileacceptării existenței asimetriei, trebuie privităși intensitatea acesteia, iar ținând cont devaloarea coeficienților ecuațiilor de regresieestimate, putem aprecia că și în cazul existențeiunei asimetrii, valoarea acesteia este neglijabilă.Acest lucru este întărit de faptul că nu seobservă diferențe semnificative în cazulefectelor cumulate, astfel că durata detransmisie este aceeași în ambele sensuri (3perioade, incluzând-o pe cea curentă).


37

7.2.2. MOtORinĂ

În cazul analizei realizate pentru motorină,abordarea a fost asemănătoare cu cea folosităîn cazul benzinei. Astfel, și acestei analize-i seaplică aceleași limitări ale procedurilorcantitative determinate de aceleașiparticularități ale seturilor de date și specificulindustriei.Pe baza analizei efectuate pot fi formulateurmătoarele concluzii:Ca și în cazul benzinei se observă prezența1 histerezisului însă mult mai puținpronunțată (acest fapt fiind sugerat devaloarea coeficienților pentru al treilea lag,care nu sunt semnificativi statistic pentrujumătate dintre jucătorii activi pe piață). Deasemenea, și valoarea coeficienților estemai mică comparativ cu cea obținută încazul benzinei pentru respectiveleperioade. Diferențele între coeficienții aferenți2 modificărilor cotației Platts în sens pozitivși cei aferenți modificărilor în sens negativsunt foarte mici (considerabil mai micidecât în cazul benzinei, în unele cazuri elefiind aproape nule). Pentru perioadacurentă, această diferență fluctuează între-0,01 și 0,13 puncte procentuale. Aceastădiferență se mărește în cazul primului lag(săptămâna anterioară), ajungând la valoriapropiate de 0,03 – 0,20 p.p. Pentrucelelalte perioade incluse în model (lag-urimai mari sau egale cu 2), această valoarescade constant pe măsură ce perioadainclusă în model este mai îndepărtată deperioada curentă, ajungând să aibă ovaloare negativă (intensitatea efectuluiscăderilor asupra prețului este mai ridicatădecât cea a creșterilor pentru aceeașiperioadă avută în vedere.Se poate observa și în acest caz că efectul3 cumulat se resimte după aproximativ 3perioade (incluzând și perioada curentă).

Ca și în cazul benzinei, se poate observa că4 dintre cei 7 jucători analizați, OMV șiPetrom înregistrează coeficienți mai mariaferenți modificărilor Platts (atât în senspozitiv, cât și în sens negativ) în perioadacurentă decât ceilalți jucători. Totuși, încazul motorinei această discrepanță întreOMV-Petrom și restul pieței apare a fi mairidicată decât în cazul benzinei.Comparativ cu rezultatele obținute în cazulbenzinei se poate observa că în cazulmotorinei, diferența dintre coeficienți estemult mai mică, pentru toate cele trei tipuride asimetrie testată (contemporană, cu lagși cumulată). Pe baza acestor diferențe între benzină șimotorină se poate aprecia că ajustările pentrumotorină tind să fie mai rapide decât celepentru benzină și insensibile la sensul ajustării(creștere sau scădere). Aceste rezultate potsugera că, la nivel agregat, există diferențesemnificative între consumatorii de benzină șicei de motorină, astfel încât acesteparticularități se reflectă și în comportamentuladoptat de marile lanțuri de benzinării. 7.2.3. COnCLuZii

Pe baza datelor agregate la nivel de săptămânăîn cazul benzinei prelucrările cantitative nuresping existența unei ajustări asimetrice aprețului la pompă în funcție de evoluția cotațieiPlatts. Cu toate acestea diferența de ajustareeste foarte mică (în jurul valorii de 1%), astfelcă trebuie avută în vedere și semnificațiaeconomică a unei ajustări de asemeneamagnitudine. De asemenea, semnificațiastatistică are la baza varianța setului de date, iarcaracteristicile acestuia și modul cum pot afectarezultatele au fost prezentate anterior. În cazul motorinei, prelucrările cantitative nusugerează existența unei ajustări asimetrice aprețului în funcție de evoluția cotației Platts.

Atât la benzină cât și la motorină se observă, pebaza ecuațiilor determinate la nivel individualpentru fiecare jucător în parte, un tipar caresugerează existența unui comportament deurmare a liderului (în acest caz liderul fiindOMV – Petrom). Rezultatele sugerează că OMV– Petrom reacționează mai rapid decât ceilalțijucători din piață, fapt ce poate sugera căaceștia, de fapt așteaptă mișcările strategice aleOMV – Petrom pentru a răspunde la acestea.7.3. MOnitORuL PReȚuRiLOR

În luna iunie 2019, Consiliul Concurenţei alansat „Monitorul Preţurilor Carburanţilor”, oplatformă on-line care permite consumatorilorsă afle prețurile practicate de către principalelerețele de distribuție a carburanților auto.Monitorul Prețurilor Carburanților este valabilatât sub formă de aplicație web, cât şi caaplicație mobilă (IOS și Android) ce poate fidescărcată din App Store şi Google Play şiafişează preţurile pentru carburanţii standard

și premium (benzină şi motorină) practicate înstaţiile companiilor OMV Petrom, Mol,Rompetrol, Lukoil, Socar și Gazprom dinîntreaga ţară, oferind multiple facilități decăutare, sortare și filtrare a datelor. ConsiliulConcurenţei a iniţiat acest proiect în 2018,având ca partener instituţional AutoritateaNațională pentru Protecția Consumatorilor –ANPC.În primele două săptămâni de la lansare, peplatforma „Monitorul Prețurilor Carburanților”s-au înregistrat aproximativ 180.000 de căutăriale sortimentelor de carburanți. Astfel, înperioada 1-14.07.2019, cele mai căutatesortimente au fost benzina standard (59.930) șimotorina standard (54.932), ambelereprezentând 64% din căutări, iar restulsortimentelor – motorina premium (22.818),benzina premium (20.656), GPL (13.290) șiîncărcarea electrică (8.206) - însumând 36%din căutările totale.Cele mai multe căutări în aplicație provin dinRomânia, majoritatea din București șiTimișoara, dar s-au înregistrat căutări careprovin și din alte țări, cum ar fi Germania sauMarea Britanie.

38

Competition developments in key sectors

SYNTHESIS

40

FOREWORD"The report on the evolution of competition inkey sectors", which reached the 11th edition,represents a tool for analyzing the degree ofcompetition in some areas of the Romanianeconomy and, at the same time, a way to promotethe results of our market monitoring actions.We want this year's report to show, once again, theefforts we are making together with other publicauthorities to remedy competitive shortcomings, sothat consumers receive good quality goods andservices at affordable prices. This is because theoptimal functioning of markets is a key ingredientto improving competitiveness and development ofthe national economy.In contrast to the annual activity report, where wefocus on the application of specific legislativeprovisions - anti-competitive agreements, abuse ofdominant position, state aid and merger control -in the Report on the evolution of competition in keysectors we bring to the fore other tools we use andwhich produce long-term beneficial effects for thesociety.At this level, an important element is theinvolvement of the competition authority both inthe reform of laws and regulations that can inhibitcompetition, as well as in the actions preventingstructural problems that are not due to violation ofspecific legislation, such as, for example, ourrecommendations for facilitating the increase of thepenetration degree for sharing economy. We alsolaunched the project Reconfiguration of thelicensing and approval system with impact on thebusiness environment in Romania, which aims tostimulate the development of predictable andcompetitive business environment, by increasingthe efficiency of interaction with state institutions,reducing the bureaucracy for entrepreneurs fromall economic areas. Developed in collaboration withthe Structural Reform Service of the EuropeanCommission and in cooperation with theOrganization for Economic Cooperation andDevelopment (OECD), this initiative is acontinuation of another project carried outtogether with the OECD - Impact analysis of thelegislation in force in three key sectors of theRomanian economy (food, freight andconstruction) – resulting in 152 recommendationsfor improving the regulatory framework, thusgenerating about 434 million euro additionalincome per year for the Romanian economy.At the same time, we are developing tools designedto stimulate competition and limit price increases,

by improving the degree of transparency at theconsumer level, such as the Price Monitor for foodand fuel. By expanding the pilot project, launchedin 2016, at national level, the platformwww.monitorulpreturilor.info allows consumers tomonitor and compare prices of food and fuel, whichwill increase competition between companies inthese markets, with beneficial effects on the qualityof products, their prices, as well as on the servicesoffered.Within the Report on the evolution of competitionin key sectors, we examine, this year as well, from acompetition perspective, areas that distinguishthemselves through one of the following

coordinates: the overall impact on the economy(whether we refer to sectors with strongconnections with other areas, to effects on thecompetitiveness of the economy as a whole or tochanges of key macroeconomic variables) and thedirect impact on a significant number of consumers(impact that derives from high weight in theconsumption basket, the significant effect on thequality of life or the existence of a strictly necessitycharacter).

Competition developments in key sectors - Synthesis Report 2019

41

This years’ report is based on a step-by-stepapproach, which gives an overview of the evolutionof competition in key sectors at different levels.Starting from the general perspective of theeconomy, we examine a number of key sectorsbased on the Aggregated Index of CompetitionPressure (AICP) and the degree of concentrationand we conclude with a detailed analysis of threeimportant areas: sharing economy, bankingservices market and fuel sector.In the introductory chapter we present the generaleconomic context in terms of a short analysis ofrecent developments for the main indicators of thenational economy. Data shows that in the first halfof 2019, Romania's economy continued to registera rapid growth, mainly due to the positive evolutionof private consumption and investment.This overview is complemented by an analysis ofthe main drivers of change in commodity pricesduring 2019 and an assessment of the convergenceof prices compared to the European average. Theresults show that despite having the highest rate ofprice growth at the European Union level (due tointernal and structural factors, such as the constantincrease of aggregate demand, and also due to theincreasing pressures on the level of productioncosts), Romanian consumers still enjoy some of thecheapest products and services.The results we have obtained from the activity ofmonitoring the markets were used for determiningthe AICP in more than 40 industries in keyRomanian sectors. Competition ratio analysis basedon AICP highlighted positive developments in theindustry production and marketing of cigarettesand food (modern retail), but there were no majorchanges in the general ranking compared toprevious years. IT services, which recorded thehighest degree of competition last year, have beenoverlapped this year by the sale of clothes andfootwear products. On the opposite side, remain thecement and the notary services.Based on the outcomes of AICP study, we evaluatedthe concentration degree, both nationally and incomparison with other EU countries, for eight keysectors that have a high risk of developing anti-competitive behaviour. The data shows that, fromthe analyzed sectors, electricity, gas, insurance,telecom, food retail and banking are, from the levelof concentration point of view, below the Europeanaverages.For the first time, this year, we have introduced theanalysis of the effects of sharing economy oncompetition, considering that the technologyeliminates more and more barriers and leads toincrease of quality, speed and, in general, efficiency

of the supply of goods and services. In terms ofcompetition policy, market entry of new innovativecompetitors is a desirable situation, since a higherdegree of competition generates smaller prices andbetter services for end users.The transition to these new business models,however, also comes with a number of challengesfor the competition policy. The main concerns forcompetition authorities refer, in particular, to casesof abuse of dominant position of the newcompanies, which could include contractualobligations, restrictions applicable to third partiesor important asymmetries regarding thenegotiating power of the parties. Moreover, ourconcerns also extend to merger control, especiallyregarding vertical integration cases of someessential activities and use of Big Data systems.The analysis carried out in the banking sectorshows a tendency to consolidate and strengthen theposition of big banks, therefore, reduction ofcompetition. On the other hand, the sector isexpected to be exposed to increasing competitivepressure from the non-banking financial segmentand fintech, growth caused by the increasinglyimportant role of technology in financial services.Thus, we made a series of recommendations aimedat promoting competition. One of theserecommendations refers to a common API(Application Programming Interface) within thebanking system in Romania, which would facilitatethe access of authorized third parties (such asfintech) to the financial information of consumers,in the context of the transposition of the directivethat is about to eliminate banks' monopoly overbank data. Also, starting from the precedingconversion of CHF loans into RON byrestructuration within the same bank, we considerthat the measure of applying this provision also inthe case of loans refinanced by a bank other thanthe one that granted the loan would benefit bothcustomers and banks and, at the same time, wouldpromote competition among banks.Regarding the retail sector of fuels, we observecharacteristics that do not differ much from thoseof the rest of the European countries, respectivelyan oligopoly structure, a high degree ofconcentration (HHI over 2,500 and an operatorwho holds an important position on market),homogenous goods, high barriers to entry,relatively high transparency and relatively lowelasticity of demand depending on the price.Continuing the project on the assessment ofcompetition degree in key sectors is a priority forus and also an opportunity to improve our tools andthe institution’s approaches based on discussionsgenerated by academia, businesses, publicauthorities and media.

1. INTRODUCTION

UE28: 1.3%

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

Data source: Eurostat43

The evoluTion oF ThenaTional eConomy andThe global eConomiCConTexT

As of the end of 2018, the risks for a slowerglobal economic growth were anticipated inparticular due to the risk related to theinternational trade, especially due to thedeterioration of the US-China relationship.Moreover, given the high trade surplus of theEurozone vis-à-vis the US, it may be anticipatedthat US taxes will be imposed on Eurozoneimports. These tensions are also reflected at the

level of the companies that delay theinvestment decisions until the situationregarding the commercial agreements ismaterialized.In this global context, Romania's economycontinued to record a rapid growth process inthe first half of 2019. According to Eurostatestimates, the economic growth rate was of4.6% in the second quarter of 2019, comparedto the same period of the previous year. At theEuropean level, the quarterly data shows thatRomania has the second fastest growth rate inthe European Union, following Hungary, buthigher than the EU Member States in the region(Poland, the Czech Republic or Slovenia), aswell as the European average (1.4%).

Figure 1.1. Economic growth rate in the second quarter of year 2019 (change from the corresponding period of the previous year)


From the perspective of the aggregate demandcomponents, the economic advance was basedon the increase of the private consumption andinvestments), these evolutions being reflectedin the contribution of the components to theprocess of economic growth. On the other hand,the growing demand for imported productsreduced the advance of GDP, given that imports

were consistently higher than exports.Worrying is the fact that this trend tends toincrease, given that imports recorded a growthrate higher than exports of goods and servicesin the first 8 months of 2019 (5.8% comparedto 2.1%).

The increase of the private consumption wassupported by the increase of the purchasingpower of the population. Although consumergoods prices and bank interest rates have risenin recent years, incomes have increased at ahigher rate, amid tensions on the labor market.According to the data of the National Instituteof Statistics, the net average earning increased

in July by 398lei compared to the same monthof the previous year5. Moreover, thepromulgation of the Pensions Law, a normativeact that implies a gradual increase of thepension point, from September 1, 2019 until2021, could lead to the support of privateconsumption in the next period.

Figure 1.2. Evolution of the contributions of aggregate demand factors to GDPgrowth (change from the same period of the previous year)

Data source: National Institute of Statistics

3.4% 3.6%

5.2%6.5%

3.6% 4.1%

0.8%1.8%

-0.5%

1.1%

-0.7%

2.3%

00% 00%

01%

00%

03%

00%

-0.3% -1.4% -0.5%-0.7%

-1.7%-2.0%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2014 2015 2016 2017 2018 2019 S1

total final consumption gross fixed capital formation stock changes net export

445In real terms, the earning index was 110.6% compared to the same period of the previous year.

This increase in disposable incomes hasparticularly stimulated consumer demand ofthe population. Also, the data are confirmed bythe evolution of the turnover in the retail trade,an indicator that faithfully reflects the dynamicsof private consumption. According to the dataof the National Institute of Statistics, theturnover of the retailcompanies registered anincrease with 7.1% in the first 8 months of theyear 2019 (compared with the same period ofthe previous year). From the perspective of theactual collective consumption of the publicadministrations, it contributed 0.2% in the first6 months of 2019, according to the data of theNational Institute of Statistics.

Regarding the contribution of the formation offixed capital to the economic growth (frompublic or private sources), there is a positiveevolution of the net investments in the firstsemester of 2019 compared to the firstsemester of the previous year. The most intensegrowth is found in the sector of newconstruction works (37.8%), evolutionfacilitated by the increase of the minimum wagein this sector.From the perspective of the aggregate supply,the largest contributions to the process ofeconomic growth come from the services sector(other services, trade and IT&C) and theconstruction sector, caused by increasinginvestments in this field.


0.0% 0.0%

0.5%

1.2%

0.5%

1.6%

Agriculture, 2.1%

Industry, 22.4%

Construction, 3.5%

Trade, 20.3%

Information and

communication, 5.8%

Other services,

36.4%

Net taxes on the

products, 9.6%

45

Figure 1.3. Contribution to GDPgrowth (1st semester, 2019, change from2018) Figure 1.4. Contribution to GDPformation (1st semester, 2019)


46

In July 2019, industrial production decreasedby 6.4 % compared to the corresponding monthof the previous year (series adjusted accordingto the number of working days andseasonality). Moreover, the industrialproduction decreased during 2019 (a decreaseof 1 .4% during the period January- July 2019compared to the same period of the previousyear). This decrease is ever more important forthe Romanian economy, considering that theindustrial sector contributes by 22.4% to theformation of the Gross Domestic Product andrepresents about 71% of the total Romanianexports. Moreover, 24% of the Romanianworkforce is employed in this economic sector,according to the latest data available.

The decline of the industrial production withthe highest rate in the last decade can beattributed both to internal factors (increasedproduction costs, especially for labor andenergy), but also as a result of the economicdevelopments in the Eurozone (especially, inGermany) and the global trade tensions.According to the Industrial Barometer of July(monthly survey conducted by IRSOP andSNSPA, carried out on a sample of 300managers from companies in the industry),managers have expressed concern about theevolution of the economy as a whole, as neworders have massively compressed and exportorders have decreased.

80859095

100105110115120125130

ian.

mar

.m

ai iul.

sept

.no

i.ia

n.m

ar.

mai iul.

sept

.no

i.ia

n.m

ar.

mai iul.

sept

.no

i.ia

n.m

ar.

mai iul.

sept

.no

i.ia

n.m

ar.

mai iul.

2015 2016 2017 2018 2019

Total

Extractive industry

Manufacturing industry

Production and supply of electricity and heat, gas, hot water and air conditioningData source: National Institute of Statistics

Figure 1.5. Monthly evolution of industrial production (series adjusted ac-cording to number of working days and seasonality, 2015 = 100)


47

In this macroeconomic context, the EuropeanCommission has positively revised Romania'sprojected annual growth rate to 4%. TheEuropean Commission also foresees a slowdownin wage growth, particularly in the public sectorwhich will offset to some extent the factorscontributing to the GDP, thus, giving greaterweight to investments, especially those in theprivate sector.

2. THE AGGREGATEINDEX OF COMPETITIVEPRESSURE (AICP)


49

2.1. The aiCP desCriPTion

The Aggregate Index of Competitive Pressure(hereinafter referred to as AICP) is an analyticaltool developed by the Competition Council tomeasure the competitive tendency of industriesin the national economy. This indicator wasdeveloped six years ago, and since then, thepresentation of the results of the evaluation ispart of every annual report on competition inthe key sectors of the Romanian economy.AICP is intended to function as a primaryscreening or diagnostic tool and is designed toshow the extent to which the nationalindustries under review are approaching anideal situation that fully facilitates the freecompetition but does not measure (neitheraims to measure) the intensity of effectivecompetition in the markets that make up theseindustries. In fact, competition is manifested indifferent intensity on each market, dependingon the actual conditions existing on each ofthem.2.2. uses oF The aiCP

The usefulness of the AICP is manifested onseveral levels. At the internal level, of theCompetition Council, the composite index helpsto uniformize the process of continuousmonitoring of the industries of the nationaleconomy. Moreover, at this level, the AICP canbe corroborated with other informationavailable to the authority, assisting in theinternal decision-making process regarding theallocation of resources in the specific activity ofthe competition authority.At the external level of the Competition Council,the AICP can successfully complete otherproactive initiatives of the institution, such asefforts to promote competition culture or toimplement the leniency policy. The AICP is alsoa tool that presents in a synthetic manner

complex aspect of the structural features of theindustries and can thus be useful in thecompetition authority's interactions with otherbusiness entities (e.g. by facilitating discussionswith other authorities or regulators of certainindustries).A low AICP onlu score suggests the existence ofrisks, most of them structural by the nature ofthe industry, but this does not automaticallyimply the existence of competition disruptionson the market. Such situations are determinedon a case-by-case basis. Also, a very high scoredoes not automatically exclude the existence ofrisks or anti-competitive behaviors inindustries that have high AICP values.2.3. resulTs

The results obtained this year are consistentwith the previous evaluations. Minordevelopments both positive and negative can beseen as a sign that last year’s favorablemacroeconomic environment has hadheterogeneous effects on the industriesanalyzed through AICP. Any changes in industryrankings, depending on their propensity to aperfect competitive climate, arise from theemergence of new industries in this rankingalong with the disappearance of others form theevaluation.This year, from the point of view of thecompetitive pressure, the retail of clothing andfootwear articles registered the highest value ofthis indicator. The position is also due to thestimulation of online trade with such products.Moreover, the significant online presence bringsa number of related services (return, thepossibility of testing before accepting the orderetc.) and benefits that extend the scope ofmanifestation of competition in the marketingof clothing and footwear products.Building materials usually have lower scoresdue to the specificity of these industries,especially from a structural point of view.

500% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Production and distribution of cementNotary services

Retail distribution of pharmaceutical productsHome insurance

Banking services associated with debit cardsWholesale drug distribution

Banking services associated with credit cardsOptional auto insuranceRail passenger transport

Retail distribution of fuelsCar insurance for civil liability

Electricity production and distributionBuilding materials - Ceramic blocks

Distribution of films to cinemasLife insurance

Production and marketing of cigarettesFood marketing (modern retail)

Production and marketing of sunflower oilMobile telephony services

Rail freight transportFixed telephony servicesBuilding materials - BCA

Retransmission of TV programsDistribution of cars

Processing and marketing of milkServices of insolvency practitioners

Services of financial auditorsLaw services

High speed internet access servicesIT integration services

Electricity supplyRoad freight transport

Production and marketing of medicinesDistribution of spare parts for motor vehicles

Cloud services (infrastructure)Production and marketing of spirits

IT outsourcing servicesArchitectural services

Subscription TV channelsIT consulting services

Retail of clothing and footwear

2019 2018

Figure 2.1. Results of the AICP evaluation

Data source: own calculation


51

There are a number of commoncharacteristics that determine these lowscores such as: low number of players onthe market, dependence on access andproximity to certain natural resources, theexistence of significant barriers to entry,manifested on several levels (administrative,ecological, investment). However, there aresignificant differences even in the level of thesestructural indicators for the industries relatedto construction materials (cement, ceramicblocks, BCA).The most important positive developmentscompared to last year were registered in theproduction and marketing of cigarettes (causedby the consolidation of electronic cigarettes inthis market), the marketing of food products(modern retail), as a result of higherfluctuations in demand with the VAT decreaseto 5% for certain products, but also as a resultof the effects generated by the implementationof the Price Monitoring project (increasing thedegree of transparency at the consumer level).Other positive developments were recorded inthe field of spare parts distribution for motorvehicles as the intensity of marketing andcommunication activities of companies in thismarket, as well as the growth rate of the marketincreased.The industries for which the most intensereductions in competitive pressure areanticipated in 2019 are: the supply of electricity(due to the high stability of market shares anddecrease of marketing activities addressed toindividuals), the production and marketing ofbricks and ceramic blocks (in particular, as aresult of increasing market concentration) andthe retail distribution of pharmaceuticals (thesereductions in AICP value range from 0.18 to1.27 percentage points). For most industrieswhich have experienced decreases, they are dueto the short-term developments of economy,which directly reflects on the competitiveenvironment.

2.4 The CorrelaTionbeTween ComPeTiTivePressure and TheevoluTion oF PriCes The economic theory suggests that morecompetition should generate lower prices forproducts on that market. Although the AICPdoes not measure the degree of effectivecompetition at the level of the industry, itscorrelation with the evolution of prices in thatindustry can outline an image of the overallfunctioning of the Romanian economy from acompetitive perspective.Figure 2.2 shows on the horizontal axis thecompetitive intensity estimated for 2018, andon the vertical axis the evolution of prices forAugust 2019 compared to the end of theprevious year. The size of the disks representsthe weight that the respective products have inthe total consumer basket that makes up theCPI.It can be noticed the inverse relationshipbetween the degree of competitive pressureand the evolution of prices at the level of theindustry, which is in line with the economicintuition. It is noteworthy that the evolutionsignificantly different from the rest of theanalyzed industries for the retail distribution offuels. Apart from the fact that they occupy animportant place in the consumer basket (8%),they are subject both to the internationalevolution of oil prices, but also to the taxchanges concerning excise duties on suchproducts. The opposite is the sale of clothingand footwear, which has the highestcompetitive pressure and a modest price trendin the first eight months of this year.

52

Retail of clothing and footwear

Modern food retail

Production and sale of drugs

Production and marketing of cigarettes

Fuel retail

Supply of electricityElectricity production and distribution

Subscription TV channels

Mobile telephony services

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

8%

9%

25% 30% 35% 40% 45% 50% 55% 60% 65%

CCoCons

Con

Cons

uCo

nsum

Cons

ume

Cons

umer

Cons

umer

Co

nsum

er P

Cons

umer

Pr

Cons

umer

Pri

Cons

umer

Pric

Cons

umer

Pric

e Co

nsum

er P

rice

Cons

umer

Pric

e I

Cons

umer

Pric

e In

Cons

umer

Pric

e In

dex

Cons

umer

Pric

e In

dCo

nsum

er P

rice

Inde

Cons

umer

Pric

e In

dex

AAggrAgAggAggregAggreAggregatAggregaAggregateAggregate Aggregate IAggregate InAggregate IndeAggregate IndAggregate IndexAggregate Index Aggregate Index oAggregate Index ofAggregate Index of Aggregate Index of CAggregate Index of CoAggregate Index of ComAggregate Index of CompAggregate Index of CompetAggregate Index of CompeAggregate Index of CompetiAggregate Index of CompetitAggregate Index of CompetitiAggregate Index of CompetitivAggregate Index of CompetitiveAggregate Index of Competitive Aggregate Index of Competitive PAggregate Index of Competitive PrAggregate Index of Competitive PresAggregate Index of Competitive PreAggregate Index of Competitive PressuAggregate Index of Competitive PressAggregate Index of Competitive PressurAggregate Index of Competitive PressureAggregate Index of Competitive Pressure

Data source: National Statistics Institute, own calculation

Figure 2.2. The correlation between AICP and CPI


Of course, some of the evolution of these pricesis also influenced by the fact that some productshave regulated prices (e.g. cigarettes) or are ina process of liberalization (e.g. electricity), sothat price evolution cannot be attributed solelyto a considerable degree of competitivepressure at the industry level.In conclusion, just as in previous years, for the2019 evaluation, significant AICP scorefluctuations are not anticipated. This is due tothe emphasis of the calculation methodology onthe structural component, which is improbableto record massive changes from one period tothe next.The Competition Aggregate Pressure Index hasproven its usefulness and versatility over time,being both a useful tool for internal monitoringby the Competition Council, but also forpromoting the competition culture.

53

3.THE CONCENTRATION DEGREE OF THE MAIN NATIONAL MARKETS IN THE EUROPEAN CONTEXT


55

In order to analyze certain Romanian keyeconomic sectors from competitiveperspective, the structure of the respectivemarkets at national level was emphasized,as well as their relation to the Europeancontext. The analysis was performed on thebasis of statistical data or estimated data byauthorized bodies.Based on to the available information, the keyeconomic sectors were analyzed using: thenumber of active competitors on the market,their turnover, their production, etc. Theapproach is not homogeneous, but adapted tothe information available for each economicsector. In addition, for ensuring the validationof the conclusions, the convergence to commonresults / conclusions of the diversified datasources (internal reports, estimates of thevarious external bodies, etc.) have been verified. The following sectors were analysed: electricity,gas, insurance, telecom, food retail, banking,cement and fuel distribution.Our analysis concluded that:• In terms of the structure of the mostimportant sectors of the economy, in Romania,the level of competition is relatively high: moreoperators and a lower degree of concentrationthan the European average.• However, some markets are, at the sametime, relatively underdeveloped, with thepenetration degree on national market andcoverage rates of the population being muchlower in Romania than in other states.Thus, based on the available information fromthe analyzed sectors - electricity, gas, insurance,telecom, food retail and banking – theyregistered a level of concentration below theEuropean averages corresponding to thesesectors.More precisely, the situation for each of thesemarkets is as follows:- The Romanian electricity market is acompetitive market, so, regardless ofproduction, operation or sale, this market has a

moderate level of concentration, well below theEuropean average.-Based on the information presented inthe autumn report, it can be concluded that theRomanian regulated market for retail gasdistribution has a high level of concentration,but close to the European average.-At the national level, without analyzingthe specialized insurance markets (CASCO, RCA,life, etc.), the general insurance market has amoderate level of concentration. In addition,there is a very low level of penetration, Romaniabeing one of the last places at European level interms of total insurance premiums as apercentage of GDP and total value of insurancepremiums per inhabitant. This may be aconsequence of the income level of thepopulation, which, in Romania, is lower thanthe European average.-Based on the analysis of information atthe European and national level, it can beconsidered that the concentration level of themobile phone market in our country is high, butsignificantly lower compared to the situation atEuropean level, where more than half of thecountries of Europe still register a number ofthree main operators, Romania being in thebest position to register four main operators onthis market. However, the market is in acontinuous change: during 2019, Telekom (thefourth main operator) started its exit from theRomanian market.-Romania has a strong food retail market,which has a low level of concentration, similarto the one that characterizes the Europeancorrespondent market. Although in the recentyears, modern retail has expanded rapidly interms of surface area and number of stores, thelevel of modern retail development in Romaniaremains considerably lower than in othercountries, both in the ECE region (Eastern andCentral Europe) and compared to WesternEurope, where modern retail in particular hasa share of over 70% in the total food retailmarket (for example: 74% in Hungary, 79% inPoland, 81% in France, 82% in the Czech

Republic, 86% in Germany or 87% in theNetherlands). In Romania, the share of themodern food retail market represents about40% of the total food retail at national level, theareas of the municipal centers registering alocal share of about 60-70%.-The concentration indicators in thebanking sector show a reduced concentrationof banking assets in Romania, lower than theaverage EU specific values. Thus, the Herfindahl- Hirschman index for assets registered inRomania at the level of 2018, as well as theconcentration of assets at the level of the first 5banks have values lower than the Europeanaverage, but close to it. In this context, it can beconcluded that the Romanian banking sector isa competitive sector and there is room for itsfurther consolidation.As for the cement and fuel distribution sectors,both characterized by oligopolistic marketstructures, with a small number of verticallyintegrated actors, generating market entry

barriers, Romania fits within the Europeanmodel. These sectors are also characterized bysimilar market structures in the other Europeanstates. However, compared to the Europeancountries in 2017, Romania has a lower degreeof concentration in terms of the density of fueldistribution stations per square kilometer, aswell as per thousand inhabitants.The low incomes of the population in Romaniais confirmed by the evolution of the GDP/capitaindex, compared to the European countries,presented in the following graph.

050100150200250300

2013 2014 2015 2016 2017 2018

Figure 3.1. GDP / capita (PPS) level, compared to the EU28 average = 100,2018

56Data source: Eurostat data processing


57

The price level of the products that make up theshopping cart is, as a national average, on thepenultimate place in the European hierarchy,although Romania has many price categoriesthat are above the European average - forexample, prices for clothing, footwear,household appliances and certain foodproducts (e.g. dairies and eggs).The analyses of the price evolution is presentedin Chapter 4 and emphasize that, in terms of theaverage prices of commodities, those inRomania represent around 50% of the EUaverage. Also, for many of the other products(such as automobiles, fuels and importproducts, in general) the final consumer pricesremain similar to those from the EU, thus thepurchasing power is much lower in Romaniacompared to the European average and due tothe level of income/capita.In respect to the values of the AICP (AggregateIndex of Competitive Pressure), according tothe data from Chapter 2, it can be observed thatall the key sectors analyzed have an AICPindicator in the range of 21% -40%, which shows a greater

inclination towards anticompetitive practices inthese sectors. This conclusion corroboratedwith the comparative analysis on theconcentration level /sector at the Europeanlevel (which, was presented previously),showing unequivocally that these sectors fall, atEuropean level, below the EU average, bring tothe conclusion that, from the point of viewstructurally - competitively, the sectorsanalyzed are functional.The results obtained by corroborating theanalysis methods (international comparisonsand AICP) suggest that a competitive analysis,applied only at national level, could generateconclusions that can be interpreted differentlyfrom the situation when they are compared tothe European trends.

4. THE ANALYSIS OF CONSUMER PRICES AT THE NATIONAL LEVEL


59

According to the microeconomic theory,the competitive pressure acts in theopposite direction to the priceincreases, due to the fact thatundertakings are forced by the marketconditions to offer the most competitive prices,in order to maximize their market share. Thisphenomenon has been accentuated even morein the last decades, amid the gradual expansionof imports in order to cover domesticconsumption. Other factors, apart from thecompetitive pressure, can be responsible for thevariation of market prices.According to the data supplied by the NationalInstitute of Statistics, the prices of consumer

goods increased by 3.9% in August 2019,compared to the same month of the previousyear. Starting with January, the price growthrate increased until the end of Q1, subsequentlyvarying around 4%. Moreover, compared to theend of 2018, the increase in prices for serviceswas the main source of inflation in the first 8months of 2019, caused primarily by the risingprices for telecommunications services(5.36%), determined by the legislative changesadopted earlier this year, aimed at increasingthe taxes applicable to the companies from thissector.


Figure 4.1. Annual evolution of the consumer price index by productcategories (%, compared to the previous year)

The price of food products increased in August2019 by 3.12%, compared to the end of 2018,the most significant increases occurring in thecase of citrus and other southern fruits(22.9%), potatoes (16, 7%) and pork (4.9%).The price of non-food products registered alower increase (2.45%) compared to the priceof services and of food products. The steepestincreases in prices were registered by cigarettesand tobacco products (7.65%), as a result of theincrease of the excise duty, but also by fuels(4.64%), due to the change in the oil priceduring the first half of the year. At the oppositeend, the most significant reduction (-4.93%)

occurred by the regulated price of the naturalgas supplied to domestic customers.In conclusion, the main factors that led to therise of the prices in the first part of 2019 havean internal and structural nature, such as theconstant increase of the aggregate demand(generated by the increase of the availableincome of the population). Another factor wasthe increasing pressures at the level of theprodution costs. According to the data of theNational Institute of Statistics, the hourly laborcost in the second quarter of 2019 registered agrowth rate of 12.46% compared to the samequarter of the previous year.

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

ian.

feb.

mar

.ap

r.m

aiiu

n. iul.

aug.

sept

.oc

t.no

i.de

c.ia

n.fe

b.m

ar.

apr.

mai

iun. iul.

aug.

sept

.oc

t.no

i.de

c.ia

n.fe

b.m

ar.

apr.

mai

iun. iul.

aug.

2017 2018 2019

Food Non-food goods Services

UE mean: 1.40%

-0.5%

0.0%

0.5%

1.0%

1.5%

2.0%

2.5%

3.0%

3.5%

4.0%

4.5%

Rom

ania

Hung

ary

Latv

iaNe

ther

land

sSl

ovak

iaCz

echi

aPo

land

Bulg

aria

Lithu

ania

Slov

enia

Esto

nia

Unite

d Ki

ngdo

mM

alta

Luxe

mbo

urg

Aust

riaFr

ance

Swed

enFi

nlan

dEu

ro a

rea

Germ

any

Belg

ium

Croa

tiaCy

prus

Irela

ndIta

lyDe

nmar

kSp

ain

Gree

cePo

rtug

al

60

Looking at a larger period of time, the level ofconsumer goods prices in Romania increasedover the period 2010-2018 compared to theEuropean average, but the level of the hourlylabor productivity and the level of the income(quantified as GDP per inhabitant) increasedmore. Thus, if in 2010, the average net nominalwage gain in Romania was of 1,391 lei, in June2019, it was of 3,142 lei (125.8% percentage

increase). In the same period, the cumulativeinflation was of 24.3%. This situation results inan increase in the purchasing power of theRomanian consumers and, at the same time,reflects the importance of structural reforms inthe economy, meant to promote the increase ofthe productivity of the production factors andthe efficiency of the markets.

Figure 4.2 Evolution of the Harmonized Index of Consumer Prices (HICP) inthe European Union in August 2019 compared to the previous year

Data source: Eurostat; https://ec.europa.eu/eurostat/web/hicp/data/database

These internal factors of a structural naturewere combined with a number of externalconjunctural factors, such as the increase in thecost of globally processed foods, generated bythe shocks in the pork market, as a result of thereduced supply available due to the expansionof the swine flu on the Asian territory. Thisevolution was counterbalanced by the evolutionof the oil price. The reduction of theinternational oil quotation has decreased fromthe maximum of the last years ($ 85 in October2018 according to Bloomberg data), whichcontributed to the reduction of the inflationarypressures in Romania, especially in the firstmonths of 2019. But this trend of the quotationseems to suffers a reversal as a result of armedattacks on production capacities in SaudiArabia, the largest global oil exporter, anddespite announcements in the United States ofa market intervention, using national stocks tosecure the supply available on the market.Viewed in a broader context, Romania recordedthe steepest increase in prices in the European

Union. Eurostat data indicate that theHarmonized Index of Consumer Prices was4.1% in August 2018, while the Europeanaverage was 1.4%. But despite the highest rateof increase in prices, Romanian consumersenjoy some of the cheapest products andservices, expressed in relation to the EuropeanUnion average. Thus, according to the latestdata (2018), the general level of prices inRomania was of 48.6% of the Europeanaverage, the lowest level, after the oneregistered in Bulgaria (46.3%). Moreover, theprice level in Romania falls within the regionalpattern: 54.3% in Poland, 59% in Hungary or64% in the Czech Republic. While in the Centraland Eastern European countries, the lowestprices in the European Union are usually found,at the opposite end, consumers in Luxembourg(141.6% of the EU average), Denmark(138.1%), and Ireland (129.2%) have to pay thehighest prices.

40

45

50

55

60

65

70

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

GDP per capita Labor productivity per hour Price level

Price levels GDP level per inhabitant Change of purchasing power

2010 2018 change percentage points

2010 2018 change percentage points

Bulgaria 45,2 50,5 5,3 44 50 6,0 0,7

Hungary 60,0 62,2 2,2 65 70 5,0 2,8

Poland 59,0 58,9 -0,1 62 71 9,0 9,1

Romania 47,7 52,2 4,5 51 64 13,0 8,5


Moreover, compared to the other countries inthe region (similar as economy structure), thepurchasing power of Romanian consumersincreased by 8.5 percentage points if wecompare to the European average, following thePolish ones (increase of 9.1 percentage points)and before Bulgarian and Hungarianconsumers.

Figure 4.3. Evolution of the convergence of incomes, consumer goods pricesand hourly labor productivity in Romania (EU = 100)

Tabel 4.1. The evolution of purchasing power compared to the Europeanaverage (EU = 100)

Data source: Eurostat

61

5. SHARING ECONOMY


63

Given the accelerated pace at which thecollaborative economy developslocally and globally, the impact ofcollaborative platforms on consumers,as well as the concerns of the competitionauthorities regarding the functioning of theseinnovative markets (developing on thebackground of a still insufficient regulatoryframework adapted at European and nationallevel), the Plenum of the Competition Councilordered the initiation of a study on the effectsof the new business models on competition andthe economy in general.From the perspective of the competition policy,the entry of new innovative competitors intothe market is a desirable situation, given that ahigher degree of competition generates lowerprices and better services for the finalconsumers. However, the transition to thesenew business models can create a set of majorchallenges for competition policy, from severalperspectives. The main concerns of thecompetition authorities envisage in particularthe cases of abuse of dominant position of thenew companies, which could includecontractual obligations or restrictionsapplicable to third parties. Other concerns inthis regard envisage the situations of settingruinous prices, the effect of the "winner takeseverything", the imposition of obstacles in theway of "multi-homing", the importantasymmetries regarding the negotiating powerof the parties.In the Communication entitled "An Europeanagenda for the collaborative economy"6 , theEuropean Commission gives a definition of thecollaborative economy: "The term refers to thebusiness models in which the activities arefacilitated by collaborative platforms that createan open market for the temporary use of thegoods or services provided, often byindividuals.Collaborative economy involves threecategories of actors:• service providers who share assets,resources, time and / or skills - these may beindividuals who provide occasional services orservice providers acting in the exercise of the

profession (professional service providers);• their users; and• intermediaries that connect - through anonline platform - providers with users and thatfacilitate transactions between the two parties(collaborative platforms).”This definition excludes platforms wheretraditional products and services are offered forsale (e.g. eBay, Amazon or Netflix) andplatforms where companies, such as those thatundertake professional car rental services, offer/ sell these goods and services as their primaryactivity and/or carries on commercial activitiesunder a professional license. Moreover, thereare currently a number of mixed onlineplatforms, in which both companies andindividuals offer their services. Both thepresent study and those carried out by theEuropean Commission exclude this type ofmixed platform, in which only a small part ofthe presented offer falls within a model ofcollaborative economy7 .Although the collaborative economy began todevelop in the mid-2000s, its development hasbeen greatly accentuated by the developmentof the Internet and associated technologies(including big data, social media, smartphones,etc.). Thus, through the collaborative economy,the pace and area of activities that people hadpracticed before (e.g. car rental, public libraries,etc.) were emphasized. In fact, the collaborativeeconomy is a new development model, whichhas started to have an explosive developmentstarting with the emergence of companies suchas Uber and Airbnb.In April 2018, the second Eurobarometer wasconducted on the collaborative economy at thelevel of European consumers. It aimed atidentifying consumers' perceptions, attitudesand practices in the European Union in relationto collaborative platforms.

6Com(2016) 356 of the 2nd of June 2016.7For example, on the Booking.com platform, most ads come from hotel operators and only a small part ofindividuals who want to rent their homes in the short term.

64

65%

50% 49%45%

38%

27%

6% 2%

73%

60%56% 59%

34% 31%

1% 2%A more convenientaccess to services

The availability ofratings and reviews by

users

A wider choice ofservices unavailable

via traditionalchannels

Cheaper or freeservices offered via

collaborativeplatforms

The opportunitiesthey offer to interact

with interestingpeople

Possibility ofexchanging servicesinstead of paying for

them

Other None, there are noadvantages

RO EU28

Figure 5.1. The answers to the question: "In your personal experience, whatare the benefits of using collaborative platforms compared to traditional channels?(several possible answers)"

Data source: Flash Eurobarometer 467, October 2018According to the survey, the Romanian consumerswho used the services of the collaborativeplatforms, consider that their most importantadvantage (compared to the services providedthrough the traditional channels) is theconvenient access to services (65%), theavailability of the rating system and of reviewsfrom other users (50%), a wider range of services(49%) and the fact that services are cheaper orfree (45%). In contrast, the possibility ofinteracting with interesting people (38%) and thepossibility of exchanging services without payingthem (27%) are the less important advantages ofthe services offered through the collaborativeplatforms among the Romanian users.The benefits of the services provided through thecollaborative platforms and the level of consumersatisfaction regarding them, can be summarizedin the answers to the question "In general, wouldyou recommend services offered on collaborativeplatforms or not?". About 9 out of 10 respondentsfrom Romania claim that they would recommendto others the services provided throughcollaborative platforms. Moreover, this situation isnot unique among the Romanian consumers. In allthe Member States of the European Union, theoverwhelming majority of users recommend theservices offered through collaborative platforms.However, there are certain risks or disadvantagesof using the services of collaborative platforms inthe perception of consumers. Thus, about 37% ofthe respondents consider that the lack of clarityabout who is responsible for a problem is thebiggest disadvantage. Also, more than a third ofrespondents are afraid of:

• misleading ratings and reviews ofother users (36%);• misuse of personal data (30%);• lack of trust in service providers(29%); • the fact that the services offered didnot live up to expectations (27%);• payment issues or the online bookingprocess (25%).Moreover, in most of the Member States of theEuropean Union, the lack of clarity about who isresponsible in case of a problem represents themost common disadvantage mentioned by therespondents.On the supply side, Romanian users who haveprovided services through collaborative platformsclaim that their most important advantages areaccess to more consumers (54%), flexible workinghours (53%) and the fact that they allow them anadditional income source. (43%).It is worth mentioning that when asked "What arethe main problems you encountered whenproviding services through a collaborativeplatform, if any?", more than a third of theRomanian providers declare that they do not haveproblems when providing services throughcollaborative platforms (35%). On the other hand,among the users who reported various problems,they mainly complained about the lack of clarityon how to provide the service legally (22%),difficulties related to consumers using the services(21%), a complicated system for payment of taxes(20%) as well as uncertainty regarding the labormarket status (15%).


65

Another advantage of the collaborative economy,from a competitive point of view, is that theexistence of the collaborative platforms leads tothe entry on the market of new economic actors,thus generating a bigger and more varied offer,which consumers can benefit from.Data from the Eurobarometer show that, at thelevel of Romania, approximately 81% of therespondents who claim that they did not provideservices through the collaborative platforms didnot offer services either through the traditionalchannels. In contrast, 25% of them think ofoffering occasional services through collaborativeplatforms. Therefore, it is expected that with thedevelopment of collaborative platforms on themarket, the number of suppliers that would notnormally have been on the market will alsoincrease, through the traditional channels. This isthe case in most EU Member States.Eurostat data can be used in order to estimateconsumers' demand for services offered by otherpeople. According to these data, approximately19% of the total population of the European Unionhas used sites or applications to rent/reserve ahome from another person in 2018, up onepercentage point from the previous year. Reportedat a more segmented level (weight of thepopulation that used the Internet in the last year),22% of the population of the European Union usedsuch services.

In Romania, approximately 11% of the populationthat used the Internet in the last year resorted toaccommodation services from other people,increasing by 2 percentage points compared to2017. According to Eurostat statistics, the profileof the consumer of such services in the EuropeanUnion8 , is mainly represented by young people(16-29 years), with a high level of education, whilein Romania, these services are requested inparticular by the male persons, with a high levelof education.Regarding the transport services, 8% of the totalpopulation of the European Union resorted toother persons for these services in 2018, while inRomania, only 4% of the population. Regardingthe typical consumer of transport services fromother people, the profile of the consumer ofaccommodation services is maintained, both inRomania and in the European Union. Thus, thepeople who resort to such services tend to beyoung people, people with high incomes, thosewith a high level of education, people living in themost densely populated areas, as well as ICTprofessionals. At the opposite pole are the elderly,the pensioners, the people living in poorlypopulated areas and the people living in ahousehold with incomes in the first quartile (low

37% 36%30% 29% 27% 25%

14%6%

49%

38% 37%34%

22% 24%

15%

3%

Problems with theonline booking

process orpayments

Less trust in theproviders of

services offered viacollaborative

platforms

Services offered viacollaborative

platforms are notas expected

Misleading ratingsand reviews from

users

Lack of clarityabout who is

responsible in theevent of a problem

Misuse of yourpersonal data

Other None, there are nosignificant issues

RO EU28

Figure 5.2. The answers to the question: "What are the main problems youencountered when providing services through a collaborative platform, if any?(several possible answers)"

Data source: Flash Eurobarometer 467, October 2018

8Eurostat data indicate that 39% of the total number of people between the ages of 16 and 29, with a high levelof education, used in 2018 sites or applications for renting / booking a home from another person.

6. THE FINANCIAL SECTOR.BANKING SERVICESMARKET.


67

The importance of the banking sector isvital for the economy of a nation, andthe economic growth and volatility ofthe business cycle is closely linked tothe stability of the banking sector.From the analysis of the market shares and therate of profitability, it can be seen that there isa tendency of consolidation of the banking

sector. In 2010, banks with a market share ofmore than 5% accounted for 64.5% of theassets of the banking sector and represented66.5% of the profits in the banking sector, toreach 76.6% of the assets in the banking sectorand to achieve 90.7% of the profits of the sectorin 2018.

Part of the Competition Council's analysisfocused on the variable component of loans,namely on the ROBOR index, the mostimportant being ROBOR 3M because itfunctions as an anchor for real estate loans, atthe same time it also has the most significantimpact because it represents 50% of the actualannual interest that consumers pay for thecredits taken.

The analysis shows that between the ROBOR3M quotation and the actual transactions on theinterbank market, there were substantialdifferences, with the ROBOR 3M index having ahigher value. Thus, following the analysis, amore transparent index that could better reflectthe real cost of the money that banks lend wasneeded to replace the old mechanism forestablishing the ROBOR index.

64.5 66.0 61.2 66.7 67.0 71.3 73.3 74.7 76.6

66.5 65.9 69.1 72.177.3

92.086.5 86.5

90.7

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Market Share Contribution to the net financial resultData source: BNR, own calculation

Figura 6.1. The evolution of market shares and profitability in the banking sector

68

The degree of competition in the bankingsector was analyzed from the perspectiveof several general indicators used by thecompetition authority for such purposes,but also by applying specific analyzes forthis sector - the Panzar-Rosse test and theLerner index.The Panzar-Rosse test or the income test(PR test) verifies the extent to which thebehavior of a company is approaching thatof a company in a market with perfectcompetition. Starting from the assumptionthat companies aim at maximizing profit,the test considers the impact of changesregarding the price of the productionfactors on the company's revenues.The Panzar-Rosse index (or H-statistic)analyzes the income elasticity in relation tothe prices of the factors of production

(wage costs, the cost of financial resources,etc.), by estimating a linear regressionequation. Rosse and Panzar show how thisindicator differs depending on the degreeof competition the company faces.The interpretation of the test is as follows:• If H = 1, the firm's behavior is similarto that of a company on a competitivemarket;• If H <0, the behavior of the firm issimilar to a monopolist (or a collusiveoligopoly);• If 0 <H <1, the firm's behavior issimilar to that of a company on amarket with imperfect competition(usually, monopolistic competition).The Lerner index is a direct measure ofcompetition, being anindicator of the degree ofmarket power, calculated asthe difference betweenprice and marginal costdivided by price, thuscapturing the degreeto which a firm canincrease itsmarginal priceabove themarginal cost.In the caseof perfect

competition, the price is equal to themarginal cost, which would result in aLerner index with a null value. Highervalues indicate greater market power andthus a lower degree of competition. Theadvantage of using the Lerner index formeasuring competition is that it allows theanalysis of the annual evolution ofcompetition and allows the measurementof market power separately for loans anddeposits.The results of the PR test can only excludewith certainty the hypothesis of amanifestation of long-term competitionunder conditions of equilibrium. If we referexclusively to these results, which cannotgive a complete picture, it can beappreciated that there is a possibility thatthe degree of competition in the bankingsystem during the period analyzed hasbeen relatively low.However, the H statistics solely are notsufficient to assess the degree ofcompetition in the banking system. One ofthe main shortcomings of this approach istreating all banks in the system in the sameway, even if they have different businessmodels.Therefore, the analysis was completed bycalculating the Lerner index, the resultsobtained suggesting a high market powerfor the banks included in the analysis.Thus, the calculation of the Lerner indexrevealed high values, slightly increasing inthe period 2013-2015, to remain around0.58 in the period 2016-2017.

From the perspective of the correlationbetween the Lerner index and the turnover(calculated on total assets) it was observedthat there is no relation that suggests thatbanks with large market shares also recordhigh values of this index. Lerner indexvalues for large banks (with over 5%market share) are very close to the annualaverage of all banks for which this indicatorwas calculated. Also, it could be concludedthat not a bank's market share generatesits market power, but rather othercharacteristics (e.g. long-termrelationships with their customers,reduced customer mobility and others).In conclusion, the results of the PR testexclude the existence of a long-termcompetitive environment, while thecalculation of the Lerner index suggestedthe existence of a high market power forthe majority of the banks that operated inRomania during 2013-2017.

69


7. FUEL SECTOR

Competition developments in key sectors - Synthesis Report 20197.1. inTroduCTion

The retail fuel sector (gasoline and diesel)occupies an important place in the Romanianeconomy, having a direct impact on othereconomic sectors, as well as on consumers.The main characteristics of this sector are notvery different from the rest of the Europeancountries. Its structure is, in general,oligopolistic, having a high degree ofconcentration (HHI than 2,500 and an operatorwho holds a significant position on the market)with homogeneous goods, high barriers toentry, relatively high transparency andrelatively low elasticity of demand, dependingon the price.In the Romanian fuel retail market (gasolineand diesel) a number of companies operating invarious oil groups, are active both nationallyand internationally (OMV Petrom, Lukoil,Rompetrol, MOL, Gazprom and SOCAR). On thismarket are also operating other companieswhich are not vertically integrated, havingfinancial resources below the previouslymentioned category, which manage the stationsof fuels distribution.Using the data supplied by the main players onthe market, econometric models were analyzedto estimate the speed of adjustment of fuelprices at the pump according to Plattsquotations.7.2. analysis oF TheasymmeTry oF TheTransmission oF ThePlaTTs quoTaTionsevoluTion in The FinalPriCe (aT The PumP)

In order to evaluate how the Platts quotationevolution is transmitted in the retail price of

fuels, a series of data sets were analyzed toidentify the existence of an asymmetricalchange in retail prices as a result of the changein the price of raw materials.Firstly, we noted that the changes of pricesalong the chain of distribution do not happeninstantly, but with some time delay. In thisregard, the pump prices of motor fuels on theRomanian market were compared with theinternational Platts quotations on gasoline anddiesel. It was considered that the influence ofthe price of the raw material (oil) is alreadyincorporated in the Platts quotations of thepetroleum products (gasoline and diesel).7.2.1. gasoline

In order to delimitate the effects of Plattsquotation increases on the pump price from theeffects of decreases, the data series wasseparated (separate series for increases anddecreases), according to the approaches foundin the economic literature. Under thesecircumstances, increases and price decreasescan be analyzed and interpreted separately,noticing changes in the price one way oranother for similar time periods. With the helpof such analysis, asymmetrical priceadjustments can be estimated.

71

72

Based on our analysis, the followingconclusions can be formulated:1. It could be noticed the presence ofhysteresis or rigidity in the relatively shortterm (a possible cause being the inclinationof the consumers to give a greatersignificance to the recent events i.e. theyare "anchored" by the past levels of theprice at the pump).2. The differences between thecoefficients related to changes in the Plattsquotation in the positive sense and thoserelated to the changes in the negative senseare very small. For the current period, thisdifference fluctuates between 0.67 and0.76 percentage points. This differenceincreases in the case of the first lag(previous week), reaching values close to 1- 1.1 pp. For the other periods included inthe model (lags greater than or equal to 2),this value decreases constantly as theperiod included in the model is furtherfrom the current period.3. It can be observed that the cumulativeeffect is felt after about 3 periods(including the current period). Thiscumulative effect can be determined bysumming the coefficients in chronologicalorder until they exceed the value 1 in orderto estimate how long it takes, caeterisparibus, for the change of the Plattsquotation to be transmitted in full in thefinal price.4. It can be observed that among the 7analyzed players, OMV and Petrom havehigher coefficients related to Plattschanges (both in the positive and in thenegative sense) during the current periodthan the other players.To test to what extent the changes in thepositive sense are equal (or different) whatextent in the negative sense the Test Wald wasused (i.e. consisted in verifying the existence ofthe symmetry / asymmetry hypothesis at boththe same temporal and cumulative level).In order to be interpreted as closely as possibleto the actual evolution of the phenomenon, the

Wald test results must be viewed in conjunctionwith the absolute value of the differencebetween the tested coefficients (i.e. not only thepresence / absence of symmetry, but also itsintensity).According to the results obtained in most cases,the symmetry hypothesis cannot be accepted,the differences between the coefficients beingvery small, but significantly different from 0from a statistical point of view. Thus, in the caseof the contemporary effect, an asymmetry canbe observed in all the estimated equations.These results can be also observed in theprevious period, but are rejected in the case ofperiod t-2. It should be noted that the absolutedifference between the coefficients is relativelyclose between the current period and the " lag"for two weeks, but Wald test results suggestdifferent results.In other words, the assumption of the presenceof asymmetry should not be so easily accepted,even if the Wald test suggests this. Even whenaccepting the existence of asymmetry, itsintensity must also be considered, andconsidering the value of the coefficients of theestimated regression equations, we canappreciate that even in the case of asymmetry,its value is negligible. This is reinforced by thefact that no significant differences are observedin the case of cumulative effects, so that thetransmission duration is the same in bothdirections (3 periods, including the currentone).


73

7.2.2. diesel Fuel

In the case of the analysis performed for diesel,the approach was similar to that used in thecase of gasoline. Thus, to this analysis the samelimitations of the quantitative proceduresdetermined by the same particularities of thedata sets and the specific of the industry apply.The following conclusions can be drawn fromthe analysis we have performed:1. As in the case of gasoline, the presenceof hysteresis is observed, but much lesspronounced (this fact being suggested bythe value of the coefficients for the thirdlag, which are not statistically significantfor half of the active players on the market).Also, the value of the coefficients is lowercompared to that obtained in the case ofgasoline for the respective periods.2. The differences between thecoefficients related to the changes in thePlatts quotation in the positive sense andthose related to the changes in the negativesense are very small (considerably smallerthan in the case of gasoline, in some casesthey are almost zero). For the currentperiod, this difference fluctuates between-0.01 and 0.13 percentage points. Thisdifference increases in the case of the firstlag (the previous week), reaching valuesclose to 0.03 - 0.20 pp. For the otherperiods included in the model (lags greaterthan or equal to 2), this value decreasesconstantly as which period included in themodel is farther from the current period,reaching a negative value (the intensity ofthe effect of decreases on the price ishigher than that of the increases for thesame period considered.3. It can also be observed in this case thatthe cumulative effect is felt after about 3periods (including the current period).4. As in the case of gasoline, it can beobserved that of the 7 players analyzedOMV and Petrom have higher coefficientsrelated to Platts changes (both positive and

negative) during the current period thanthe other players. However, in the case ofdiesel, this discrepancy between OMV-Petrom and the rest of the market appearsto be higher than for petrol. Compared withthe results obtained in the case of gasoline,it can be observed that in the case of diesel,the difference between the coefficients ismuch smaller, for all three types ofasymmetry tested (contemporary, laggedand cumulative).Based on these differences between gasolineand diesel, it can be seen that the adjustmentsfor diesel tend to be faster than those forgasoline and insensitive to the direction ofadjustment (increase or decrease). Theseresults may suggest that, at the aggregate level,there are significant differences betweengasoline and diesel consumers, so theseparticularities are also reflected in the behavioradopted by the big gas stations.7.2.3. ConClusions

Based on the aggregated data at the weeklylevel in the case of gasoline, quantitativeprocessing does not reject the existence of anasymmetrical adjustment of the pump pricedepending on the evolution of the Plattsquotation. However, the difference inadjustment is very small (around 1%), so theeconomic significance of such an adjustmentmust also be taken into account. Also, thestatistical significance is based on the varianceof the data set, and its characteristics and howthey can affect the results have been presentedpreviously.In the case of diesel fuel, the quantitativeprocessing does not suggest the existence of anasymmetrical adjustment of the price accordingto the evolution of the Platts quotation.

Both gasoline and diesel fuel are observed,based on the equations determined individuallyfor each player, a pattern that suggests theexistence of a consequent behavior of the leader(in this case the leader being OMV - Petrom).The results suggest that OMV - Petrom isreacting faster than other players on themarket, which may suggest that they areactually waiting for OMV - Petrom's strategicmoves before responding.7.3. The PriCe moniTor

In June 2019, the Competition Council haslaunched the "Fuel Price Monitor ", which is anonline platform that allows consumers to findout the prices of the main motor fuelsdistribution networks.The Fuel Price Monitor is valid both as a webapplication and as a mobile application (iOSand Android) that can be downloaded from theApp Store and Google Play and displays theprices for standard and premium fuels (petroland diesel) at OMV Petrom, Mol, Rompetrol,Lukoil, Socar and Gazprom stations all over the

country, offering multiple facilities forsearching, sorting and filtering the data. TheCompetition Council has initiated this project in2018, having as institutional partner theNational Authority for Consumer Protection.In the first two weeks of functioning,approximately 180,000 searches wereregistered onthe "Fuel Price Monitor" platform.Thus, during the period 1-14.07.2019, the mostpopular searches were for the standardgasoline (59,930) and for the standard diesel(54,932), both representing 64% of searches,and the rest of the products - premium diesel(22,818), premium gasoline (20,656) , LPG(13,290) and electric charge (8,206) -accounted for 36% of the total searches.Most in-app searches came from Romania,especially from Bucharest and Timisoara, butalso from other countries, such as Germany orthe United Kingdom.

74

Date post:	09-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	20 times
Download:	0 times

Evoluția concurențeidomeniu, cum sunt, de exemplu, propunerile noastre pentru facilitarea...

Documents