Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017 3

Evaziunea fi scală în România

Drd. Adrian Amarița Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Abstract Fenomenul evaziunii fi scale a luat amploare în România, cu precădere în ultimii ani. Diversifi carea și complexitatea schimburilor comerciale, în condițiile unei legislații imperfecte, au constituit circumstanțe favorizante pentru extinderea acesteia, iar efectele negative ale evaziunii își pun amprenta din ce în ce mai pregnant asupra economiei naționale. În acest context, preocupările specialiștilor pentru crearea unui cadru legislativ care să atenueze acest fenomen s-au intensifi cat. În condițiile în care evaziunea fi scală nu poate fi eradicată, este imperios necesar să se găsească cele mai efi ciente măsuri de combatere. Cuvinte cheie: evaziune fi scală, sistem fi scal, legislație, impozit,

contravenții, infracțiuni, măsuri de combatere.

JEL Classifi cation: E 62, G 38, H 26, H 32

***

FISCAL EVASION IN ROMANIA

Abstract

The phenomenon of tax evasion has grown in Romania, especially in

the last years. Diversifi cation and complexity of foreign trade in the context

of an imperfect legislation, constituted favorable circumstances for extending

tax evasion and its negative effects are refl ected in an increased way on the

national economy.

In this context, the specialists’ concerns to create a legislative

framework to mitigate this phenomenon have intensifi ed. Given that tax

evasion can not be eradicated completely, it is necessary to fi nd the most

effective measures to combat it.

Key Words: Tax evasion, fi scal system, legislation, tax, contravention,

crime, counteracting measures

***

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 20174

Evaziunea fi scală este un fenomen economico – social, de importanță

majoră, cu care se confruntă toate statele, într-o mai mare sau mai mică măsură.

Deoarece eradicarea completă a evaziunii fi scale este practic imposibilă,

statele caută măsuri efi ciente pentru limitarea acestui fenomen.

Noțiunea de evaziune fi scală a constituit o preocupare permanentă

a specialiștilor în fi scalitate, aceștia considerând-o rezultanta logică a inadvertențelor unei legislații imperfecte, a unei metodologii defectuoase de aplicare, materializată printr-o fi scalitate excesivă sau prin omisiunea unor elemente, ceea ce generează o favorizare a apariției și dezvoltării acestui fenomen.1

În condițiile în care schimburile comerciale ale țării noastre au crescut substanțial, în special după aderarea României la Uniunea Europeană, fenomenul de evaziune fi scală s-a extins, persoanele fi zice și juridice diversifi când mijloacele de eludare a legislației fi scale.În acest context, evaziunea fi scală a înregistrat o pondere din ce în ce mai însemnată în economia românească. Acest fenomen îngrijorător preocupă în prezent specialiștii din țara noastră. Studiile acestora au în vedere, în principal, elaborarea unei legislații fl exibile și efi ciente, cu scopul eliminării efectelor negative ale evaziunii fi scale, cu impact direct asupra economiei românești. În ceea ce privește istoricul acestui fenomen în România, trebuie menționat că începând cu marea reformă a impozitelor directe din anul 1921, în special din 1929, legislația română s-a orientat spre un sistem de impunere a unor mijloace efi ciente pentru prevenirea evaziunii fi scale. În anul 1923 s-a desfi ințat impunerea minimală și s-au atenuat sancțiunile impuse prin legea din anul 1921, ceea ce a condus la creșterea și diversifi carea fenomenului de evaziune fi scală, pe fondul unei slabe pregătiri a autorităților abilitate să vegeheze asupra estompării efectelor produse de evaziunea fi scală. Legea contribuțiilor directe din anul 1923 a avut și infl uență pozitivă asupra reducerii acestui fenomen, dar a avut și lacune, în acest sens putând fi amintită scutirea de impozit pe clădirile industriale. Cea mai răspândită formă de evaziune fi scală a fost “infl ațiunea amortizărilor”, procedeu ce consta în acțiunea întreprinderilor de a exagera valoarea clădirilor și instalațiilor pe care le posedau, de a cere și a de a obține de la fi sc dreptul de a scădea din benefi ciu un fond de amortizare corespunzător unor investiții mai mari decât cele reale. În aceeași perioadă, în Germania s-a creat un obstacol automat acestui gen de evaziune prin introducerea impozitului pe avere, alături de impozitul pe profi t. Întreprinzătorul nu mai supraevalua clădirile și instalațiile deoarece ar fi plătit un impozit mult mai mare la rubrica “impozit pe avere”.

1. “Evaziunea fi scală în România” în http://www.scritub.com

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017 5

Efectele legii din 1923 au fost scăderea randamentelor impozitelor directe, ceea ce avea drept consecință legiferarea specială a măsurilor de anihilare a evaziunii fi scale și o nouă metodologie de impunere pentru contribuabilii care se sustrăgeau fi scului. Legislația privind măsurile de represiune a evaziunii fi scale și modifi cările la legea contribuțiilor directe au reprezentat începutul luptei antievazioniste în România începând cu anul 1929. Legea contribuțiilor directe din anul 1933 clasifi că nerespectarea legislației fi scale în “contravențiune simplă” și “contravențiune califi cată”. Literatura de specialitate din acea vreme făcea distincție între infracțiunea fi scală, abaterea fi scală și evaziune. Infracțiunea fi scală era defi nită ca “orice abatere, neascultare a legilor fi scale, sancționată cu o pedeapsă fi scală, neurmarea sau nesupunerea la legile fi scale putând să rezulte fi e dintr-un fapt de abstențiune, fi e dintr-o acțiune.” Infracțiunea fi scală era considerată o consecință a dreptului statului de a impune și de a pedepsi. Sancțiunile erau amenzile care puteau să ajungă până la de patru ori diferența la impozitul sustras. Faptele de corupție ale agenților fi scali se pedepseau cu închisoare contravențională. În lucrarea “Fraude și infracțiuni fi scale”, Ion Stan afi rma: “Legislația română este un mozaic de legi necoordonate din punct de vedere al sancțiunilor. Infracțiunile nu sunt întotdeauna net defi nite, iar tehnica aplicării lor nu este amănunțită și precisă ceea ce îngreunează nu numai sarcina organelor fi scale chemate a le aplica, ci și cercetările în domeniul fi scal și judecarea contravențiilor...Fiecare lege fi scală are sistemul său deosebit de penalități, procedură proprie și termene de apel și recurs cu totul diferite de la un impozit la altul, astfel că se comit cu ușurință de către funcționarii Ministerului Finanțelor erori și confuzii.”1

Legea 344/29.12.1947 pedepsea aspru evazioniștii fi scali, dar le acorda posibilitatea să intre în legalitate prin lichidarea obligațiilor fi scale, chiar dacă în perioada anterioară au afectat, total sau parțial, obligațiile fi scale către bugetul de stat sau bugetele locale. În privința faptelor de evaziune fi scală, acestea erau asimilate crimei de sabotaj și se sancționau cu pedepsele prevăzute în legea pentru reprimarea speculei și a sabotajului. Tranziția la economia de piață a statelor care au avut o economie centralizată presupune schimbarea cadrului legislativ fi scal, astfel încât să permită întărirea mecanismului fi scal care are sarcina să asigure creșterea economică și efi cientizarea tuturor pârghiilor economice. Economia planifi cată nu refl ecta fi del situația reală din economie, iar sistemul de prețuri era rigid și se caracteriza printr-o rată a dobânzii foarte scăzută și o micșorare a salariilor. Aplicarea unui nou sistem fi scal trebuie să țină seama de impactul pe care îl are

1. Ion Stan, citat în http:// www.scritub.com

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 20176

asupra societăților, astfel încât creșterea impozitelor să nu genereze evaziune fi scală și corupție, acestea putând fi accelerate de o creștere a infl ației. În același timp, analiza noului sistem fi scal implică și studiul efectelor produse asupra investițiilor străine. Evaziunea fi scală este consecința unor fapte ilegale care au la bază următorii factori: “- imperfecțiunile legii; - neuniformitatea în activitatea organelor fi nanciare în ceea ce privește stabilirea și perceperea taxelor și impozitelor; - conduita unor categorii de contribuabili; - lipsa de exigență sau corupția funcționarilor publici.” Etapa tranzitorie de la economia dirijată la economia de piață poate favoriza fapte ilegale precum corupția, trafi cul de infl uență, înșelăciunea sau evaziunea fi scală. Prin introducerea TVA la data de 1 iulie 1993, agenții economici s-au orientat către reducerea consumurilor, disponibilizarea resurselor în economie, stimularea exporturilor și îmbunătățirea disciplinei fi nanciare. În acest context, s-a considerat necesar ca unele instrumente fi scale să fi e ajustate temporar în scopul stabilizării economiei. Principalele măsuri au fost: “- reforma impozitului pe circulația mărfurilor; - introducerea impozitului pe profi t cu 77 clase de impozitare, apoi reducerea acestora la două clase de impozitare și, în fi nal, introducerea unei cote unice de impozitare de 38%; - introducerea impozitului pe dividende și pe vânzarea de active; - un nou sistem de taxe vamale; - introducerea impozitului pe salarii.” În literatura de specialitate există multiple interpretări ale conceptului de evaziune fi scală. Unii autori defi nesc evaziunea fi scală ca “totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu ajutorul cărora cei interesați sustrag, în totalitate sau în parte, materia lor impozabilă obligațiilor stabilite prin legile fi scale.” Maurice Duverger considera că fenomenul “desemnează ansamblul manifestărilor de fugă din fața impozitului.”1 Acesta apreciază că există evaziune fi scală în adevăratul sens al cuvântului atunci când “cel care ar trebui să plătească impozitul, nu îl plătește, fără ca obligația acestuia să fi e transmisă asupra unui terț.” Unii autori consideră că din punct de vedere al modului cum poate fi săvârșită, al raportului care există între fenomenul în cauză și legislația în vigoare, evaziunea fi scală are două forme de manifestare: - evaziune fi scală licită (realizată la adăpostul legii); - evaziune fi scală ilicită (frauduloasă) sau fraudă fi scală.

1. Maurice Duverger, citat în http://www.scritub.com

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017 7

Din punct de vedere spațial, evaziunea fi scală se delimitează în: - evaziune fi scală la nivel național; - evaziune fi scală internațională. Evaziunea fi scală licită este defi nită ca “sustragerea unei părți din materia impozabilă fără ca acest lucru să fi e considerat contravenție sau infracțiune” și presupune exploatarea cadrului normativ pentru valorifi carea inteligentă a inconsecvențelor și contradicțiilor prevederilor legale cu scopul de evitare a obligațiilor contribuabililor către stat. Evitarea obligațiilor fi scale, în limitele legii, necesită specialiști în domeniul fi scal, iar consecința este că numai societățile cu capital mare pot utiliza această formă de evaziune, deoarece costurile unei consultanțe specializate sunt mari. Contribuabilii cu venituri modeste care nu au posibilitatea să aloce sumele necesare unei asistențe specializate apelează la frauda fi scală. Factorii care favorizează evaziunea fi scală licită sunt : “– acordarea unor facilități fi scale sub forma unor exonerări, scutiri parțiale, reduceri, deduceri; - acordarea unor scutiri delimitate temporar, în cazul înfi ințării de noi societăți comerciale; - scoaterea de sub incidența impozitului a veniturilor aferente depozitelor bancare și a celor provenite din plasamente în obligațiuni emise de stat; - nereglementarea cheltuielilor generale ale societăților comerciale, aceasta creând tentația supraevaluării prin creșterea nejustifi cată economic a acestora; - impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fi zice, pe baza unor norme medii de muncă creează condiții pentru contribuabilii care realizează venituri mai mari decât media să nu plătească impozite pentru diferența respectivă; - exploatarea unor lacune ale legii.” În România cele mai frecvente evaziuni fi scale licite au fost favorizate de facilitățile fi scale acordate de guverne și omisiunile în reglementarea unor impozite și taxe. Evaziunea fi scală ilicită (frauda fi scală) este defi nită ca o formă de eludare agravantă care se sancționează prin măsuri pecuniare și privative de libertate și constă în ascunderea ilegală, totală sau parțială, a materiei impozabile de către contribuabili în scopul reducerii sau eliminării obligațiilor fi scale ce le revin. Evaziunea fi scală ilicită se prezintă sub următoarele forme: “- evaziunea tradițională; - evaziunea juridică; - evaziunea contabilă; - evaziunea prin evaluare.”

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 20178

Evaziunea tradițională constă în sustragerea de la plata obligațiilor fi scale prin înregistrare și depunere de documente incorecte sau prin neîntocmirea documentelor solicitate prin legislația fi scală. Această formă de evaziune fi scală se materializează prin: întocmirea de declarații fi scale false sau neîntocmirea acestora, reducerea intenționată a încasărilor în scopul reducerii TVA și a profi tului impozabil, prin încasări în numerar fără chitanțe și vânzări fără factură, creșterea cu intenție a cheltuielilor în scopul diminuării profi tului impozabil, producerea și comercializarea de bunuri și servicii în mod clandestin, desfășurarea muncii remunerate în mod clandestin (“la negru”) și a tranzacțiilor imobiliare. Evaziunea juridică constă în ascunderea naturii unui organism sau contribuabil. De exemplu, un contract de asociere este transformat, în mod ascuns, într-un contract de muncă, prin care benefi ciarul acestuia își creează avantaje din calitatea de salariat. Evaziunea fi scală este defi nită ca “sustragerea prin orice mijloace de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetelor de stat de către persoanele juridice, care realizează venituri impozabile, conform reglementărilor fi scale.” Evaziunea contabilă constă în disimularea unei evidențe contabile corecte, prin utilizarea unor documente false, cu scopul de a crește cheltuielile, de a diminua veniturile și, implicit, a reducerii impozitului pe profi t, adică diminuarea obligațiilor fi scale datorate statului. Evaziunea fi scală prin evaluare constă în diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea amortismentelor și provizioanelor cu intenția de a deplasa impozitul în viitor. În privința evaziunii fi scale, comerțul se situează pe primul loc în rândul activităților generatoare de economie subterană. În ceea ce privește contribuabilii, se consideră că cele mai mari posibilități de fraudare le au aceia care desfășoară activități industriale și comerciale, precum și activitățile independente precum medicii, avocații și arhitecții. Principalele aspecte sub care se manifestă evaziunea fi scală sunt: “– sustragerea de la plata impozitelor prin înregistrarea incorectă în datele contabile a operațiunilor economice; - “companii fantomă”; - distrugerea documentelor fi nanciar – contabile; - organizarea unor evidențe contabile duble; - întocmirea balanțelor contabile bazate pe date nereale; - nedeclararea unor activități comerciale sau a unor surse de impozitare; - subzistența unor activități economice fără declararea subsidiarilor, punctelor de lucru și antreprizelor;

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017 9

- prezentarea de documente false privind operațiunile de import – export.” În ceea ce privește tehnicile de fraudare fi scală, acestea pot fi grupate pe categorii de obligații fi scale. În cazul impozitului pe profi t, tehnicile de fraudare fi scală sunt: “- reducerea bazei de impozitare prin includerea în costuri a unor cheltuieli fără documente justifi cative sau bază legală; - înregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisă de legi; - deducerea unor cheltuieli personale ale asociaților sau dobânzi la împrumuturi acordate de administratorii societății; - neînregistrarea integrală a veniturilor realizate, fi e prin neîntocmirea documentelor de evidență sau prin înscrierea în documente a unor prețuri de livrare sub cele practicate în mod real; - transferul veniturilor impozabile la societăți nou create în cadrul aceluiași grup, afl ate în perioada de scutire de la plata impozitului pe profi t, concomitent cu înregistrarea de pierderi de către societatea – mamă; - determinarea impozitului pe profi t prin aplicarea necorespunzătoare a prevederilor legale în special în ceea ce privește reducerea impozitului aferent profi tului reinvestit; - necalcularea de către unele organizații nonprofi t a impozitului aferent veniturilor rezultate din activități economice; - neînregistrarea în contabilitate a diferențelor stabilite prin actele de control sau chiar a obligațiilor legate de impozitul pe profi t datorat.” Tehnicile de fraudare utilizate în cazul taxei pe valoarea adăugată sunt: “– aplicarea eronată a regimului deducerilor taxei pe valoarea adăugată pe baza unor documente care nu au înscrisă taxa sau deduceri fără documente sau cu documente ilegale, deduceri de TVA ca urmare a înscrierii repetate a unor facturi în jurnalele de cumpărări, deduceri pe baza unor documente aparținând altor societăți comerciale, deducerea taxei pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor scutite de drept de deducere; - necuprinderea unor operațiuni ce intră în sfera taxei pe valoarea adăugată în baza de calcul a taxei și necuprinderea în baza de calcul a tuturor facturilor; - neevidențierea și nevirarea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor de la clienți; - neînregistrarea ca plătitor la depășirea plafonului minim; - sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată aferentă importurilor de bunuri prin prezentarea unor acte fi ctive de donație, de la parteneri externi,

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 201710

în loc de acte de cumpărare, precum și neincluderea în deconturi a taxei pe valoarea adăugată de plată în vamă; - emiterea de chitanțe fi scale și facturi cu taxă pe valoarea adăugată, fără ca agentul economic să fi e plătitor și fără să înregistreze și să vireze taxa pe valoarea adăugată; - neutilizarea sau utilizarea defectuoasă a formularisticii tipizate, cu înregistrări incomplete în jurnale sau înregistrări repetate în jurnale de cumpărare, facturi “pierdute”, amânarea întocmirii facturilor fi scale, necuprinderea în baza de calcul a tuturor elementelor din factură; - sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată prin declararea unor importuri ca fi ind temporare; - cereri de rambursare nejustifi cate; - “erori de calcul”.” Tehnicile de fraudare fi scală cele mai frecvente în ceea ce privește impozitul pe salarii sunt: “- neimpozitarea tuturor surselor plătite salariaților cu titlu de venituri salariale; - aplicarea incorectă a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale; - nereținerea și nevirarea impozitului pe salarii datorat pentru persoanele angajate pe bază de convenții sau pentru zilieri; - necumularea, în vederea impozitării, a tuturor veniturilor salariale; - neînregistrarea obligațiilor de plată a impozitului pe salarii; - nerespectarea legislației privind stabilirea bazei de impozitare; - necuprinderea în baza de impozitare a tuturor veniturilor realizate, în special a celor pentru care impozitarea se realiza pe baza declarației subiectului impozabil; - identifi carea unor modalități de generare de cheltuieli fi ctive cu salarizarea unor persoane; - crearea unor facilități salariaților, care să nu intre în sfera de impunere a impozitului pe venitul global realizat astfel încât să plătească la bugetul de stat un impozit mai mic; - obținerea de către salariați a unor statute ce le conferă scutirea de la plata impozitului pe venitul global, precum certifi cate de revoluționari, certifi cate de handicapați.” În privința accizelor, tehnicile de fraudare fi scală sunt: “- necuprinderea în baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile; - micșorarea bazei de impozitare prin subevaluarea produselor importate în vamă prin folosirea de documente duble; - necalcularea accizelor aferente modifi cării concentrației alcoolice; - neincluderea accizelor în prețul de vânzare al produselor pentru care se datorează accize;

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017 11

- neevidențierea în contabilitate a obligației de plată a accizelor; - sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii produselor accizate și trecerea lor la produse neaccizate sau accizate în cote reduse.” Referitor la alte impozite și taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, trebuie menționate următoarele tehnici de fraudare fi scală: “- evidențierea în contabilitate a unor clădiri la valori inferioare celor reale; - nedepunerea la organele fi scale a declarațiilor privind clădirile afl ate în patrimoniu, a mijloacelor de transport afl ate în posesie și a terenurilor deținute sau afl ate în administrarea agenților economici; - declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere, în ce privește impozitul pe clădiri, taxa mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat; - neconstituirea și nevirarea impozitului pe dividende, calcularea eronată a acestuia; - nereținerea impozitului pe dividende aferent avansurilor acordate în cursul anului care după realizarea profi tului și aprobarea bilanțului au avut destinația de dividende; - nedeclararea veniturilor realizate de către persoanele fi zice din diverse activități; - încălcarea prevederilor legale privind modul de desfășurare și impozitare a activității de taximetrie de către persoanele autorizate să desfășoare aceste activități, prin neprezentarea la organul fi scal sau alterarea informațiilor furnizate de aparatele de taxat.” Cele mai noi și mai utilizate metode de fraudare a bugetului de stat sunt: “- simularea unor exporturi; - trecerea scriptică a operațiunilor prin mai multe societăți; - organizarea în ascunderea acțiunilor frauduloase prin implicarea mai multor societăți dispersate în teritoriu, aparent fără legătură între ele și întocmirea de documente care îndeplinesc doar formal cerințele legale, urmate de transferuri bancare care simulează stingerea obligațiilor fi ctive între parteneri.” Evaziunea fi scală din România ocupă un loc central în presa internațională, în care se consemnează că țara noastră pierde anual 28 miliarde euro din cauza economiei subterane.1

În acest sens, în Reuters este descris un tablou din București astfel: “În fi ecare dimineață, sute de comercianți se înghesuie într-o piață ieftină din partea de nord a Capitalei. Însă, dacă un inspector fi scal își face apariția,

1. http://www.ziare.com/impozit/evaziune/reuters

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 201712

atunci ei strâng totul, iar liniștea se așterne foarte repede.” Presa internațională subliniază că România este depășită în topul statelor din Uniunea Europeană doar de Bulgaria în ceea ce privește contorizarea economiei subterane ca procent din produsul intern brut.1 Consiliul Fiscal arată că în țara noastră unul din trei muncitori nu plătește impozitul pe venit și nu achită contribuția la fondul de pensii.2

În anul 2013 evaziunea fi scală a reprezentat 16,2% din Produsul Intern Brut atingând valoarea de 22 miliarde de euro.3 Se constată că valoarea aproape s-a dublat în ultimii 14 ani, deoarece în anul 2000 aceasta era de 9,1% din Produsul Intern Brut.

2013

Evaziune fiscala

PIB

1. Studiu realizat de fi rma de consultanță AT Kearney prezentat în www.ziare.com/2014

2. Constantin Pescaru : “Reuters : “Câți bani pierde România din cauza evaziunii fi scale””, în www.ziare.com din 30.10.2014

3. Luiza Ilie:”Reuters: “Cum pierde România 28 de miliarde de euro pe an”” în www.dcnews.ro din 30.10.2014

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017 13

Prejudiciile produse de economia subterană au drept consecință majorarea taxelor plătite de populație pentru acoperirea defi citului bugetar.1

Mihai Bogza , șeful Consiliului Investitorilor Străini afi rma: “Multe companii private încă fac evaziune fi scală, astfel că fac concurență neloială celor cinstiți. Taxele care ar trebui colectate de la aceste societăți vor fi recuperate prin creșterea birurilor existente.”.2

Despre evaziunea fi scală din România, Agenția France Presse scria:“ De la zidari care lucrează la negru până la rețelele de criminalitate fi nanciară, evaziunea fi scală înfl orește în România și privează bugetul statului de zeci de miliarde de euro.”.3 Conform datelor transmise de Comitetul Consiliului Europei împotriva spălării capitalurilor (MONEYVAL) și prezentate în http://economie.hotnews.ro/2014, economia subterană reprezintă 28,4% din produsul intern brut al României în 2013 (aproape 40 miliarde de euro).4

Parlamentul European a subliniat că la nivelul Uniunii Europene se pierd anual 1.000 miliarde de euro din cauza evaziunii fi scale. Ionuț Dumitru , președintele Consiliului Fiscal, a declarat: “Evaziunea fi scală, în creștere în România, reprezintă un risc pentru securitatea națională.”5 Împotriva tendinței expansioniste a evaziunii fi scale, guvernul a creat în cadrul Fiscului o direcție cu atribuții de împiedicare a activității rețelelor criminale, care s-au extins dincolo de granițele României. În articol sunt prezentate cele mai mari infracțiuni de evaziune fi scală înregistrate în anul 2014: “Una dintre afacerile cel mai răsunătoare descoperite în 2014 vizează o evaziune de 24 milioane euro pe piața fructelor și legumelor. Treizeci de cetățeni turci, iordanieni și români, dintre care 12 au fost arestați, au înfi ințat 58 de societăți fantomă pentru a scăpa de plata TVA (24%) după ce au livrat produse de 100 milioane euro. Într-un alt caz, 22 cetățeni români și chinezi au pus la punct un lanț fraudulos format din 15 societăți care efectuau tranzacții succesive și omiteau să declare și să plătească TVA. Pierderea fi scală a fost de 12 milioane euro.” Potrivit datelor Consiliului Fiscal, 1,45 milioane de oameni munceau la negru în anul 2012, adică 23% din numărul total de angajați. În acest sens, construcțiile sunt cele mai afectate, deoarece 60% din muncitori nu lucrează cu contracte de muncă.

1. Corina Vârlan : “Problema evaziunii fi scale din România dezbătută în presa străină’’ în www.gândul.info din 30.10.2014

2. Mihai Bogza, citat în www.gândul.info/2014

3. Evaziunea fi scală, o enormă gaură pentru România – France Presse în http://economie.hotnews.ro , 21.08.2014

4. Maria Enache : “France Presse : “Evaziunea fi scal înfl orește în România și privează bugetul de stat de miliarde de euro”” în https://ro-ro.facebook.com

5. Ionuț Dumitru, citat în http://economie.hotnews.ro/2014

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 201714

Gheorghe Piperea arată într-un text publicat pe www.juridice.ro că pierderile înregistrate în ultimii nouă ani de economia națională cauzate de bănci, companii multinaționale și IMM-uri sunt de aproximativ 20 mild.euro, suma împrumutată de România de la Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană.1 Calculul efectuat de avocatul Piperea are la bază datele oferite de Florin Georgescu, viceguvernatorul BNR, conform cărora în anul 2013 erau înregistrate 720.000 persoane juridice active. Dintre acestea 115.000 nu au depus bilanțul, 87.000 nu au înregistrat profi t, 252.000 au avut profi t net de 58 mild.lei, iar 264.000 de fi rme au înregistrat pierderi în valoare de 39 mild.lei, aproximativ 9 mild.euro. Pierderile anuale reprezintă 6,5% din Produsul Intern Brut. Conform structurii celor 264.000 de fi rme care au înregistrat pierderi, 400 societăți de stat au avut pierderi, 400 societăți de stat au avut pierderi de 3 mild.lei, iar pierderile celor 263.500 mii fi rme private au fost de 36 mild.lei, ceea ce înseamnă că fi rmele cu capital privat au fost mult mai mari comparativ cu cele cu capital de stat. Autorul prezintă un exemplu de evaziune prin metoda de optimizare fi scală denumită “sendvișul olandez”. Multe corporații multinaționale își stabilesc sediile sociale în Olanda, stat în care legislația fi scală permite externalizarea integrală a profi tului către subsidiare sau holdinguri cu sediile în paradisuri fi scale. Multinaționalele cu sediul central în Olanda și fi liale în state ale Uniunii Europene exportă profi tul din Olanda în paradisuri fi scale, în care acesta nu se impozitează sau cota de impozitare este nesemnifi cativă.Opinia autorului este că pierderile anuale de 9 mild.euro nu reprezintă pierderi reale, acestea sunt doar rezultate distorsionate prin “optimizare fi scală”. Topul companiilor cu cele mai mari pierderi înregistrate în anul 2014 are drept lideri subsidiarele din România ale grupului KazMunaiGaz – Rompetro Rafi nare și Oilfi eld Expl.Business Sol, care cumulează pierderi de 2,1 mild.lei, echivalentul a 400 milioane de euro, raportate la o cifră de afaceri de 13,5 mild.lei, echivalentul a 3 mild.euro. O sursă importantă de venit o constituie combaterea evaziunii fi scale. În România sunt aplicabile prevederile Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fi scale. Legea nr.241/2005 a fost actualizată prin OUG nr.54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fi scale. În sensul legii, constituie infracțiuni următoarele fapte: “- nerefacerea cu intenție a documentelor de evidență contabilă distruse în termenul înscris în documentele de control, deși operațiunea putea fi făcută; - refuzul nejustifi cat al unei personae de a prezenta organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verifi cărilor fi nanciare, fi scale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somație;

1. Gheorghe Piperea: “Operațiunea morților vii sau cum este vlăguită economia românească de sendvișul olandez”, în www.cotidianul.ro., 19.08.2015

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017 15

- împiedicarea sub orice formă a organelor competente de a intra în sedii, incinte sau pe terenuri, cu scopul efectuării verifi cărilor fi nanciare, fi scale sau vamale; - reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă; - deținerea sau punerea în circulație, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fi scal, cu regim special; - tipărirea, deținerea sau punerea în circulație, cu știință, de timbre, banderole sau formulare tipizate în domeniul fi scal, cu regim special, falsifi cate; - stabilirea cu rea – credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat; - asocierea în vederea săvârșirii faptei anterior menționate; - ascunderea bunului ori a sursei impozabile ori taxabile; - omisiune, în tot sau în parte, a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; - evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fi ctive; - alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fi scale sau alte mijloace de stocare a datelor; - executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; - sustragerea de la efectuarea verifi cărilor fi nanciare, fi scale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fi ctivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verifi cate; - substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fi scală și ale Codului de procedură penală.” Sancționarea infracțiunilor de evaziune fi scală este reglementată de Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. În ultimii 25 de ani fenomenul evaziunii fi scale a luat o amploare deosebită, cu repercusiuni grave asupra economiei naționale. În acest sens apariția, în special, a societăților cu răspundere limitată a favorizat un mediu

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 201716

propice pentru infracțiuni cu consecințe deosebit de nefaste atât în domeniul economic, cât și pe plan social. În esență, evaziunea fi scală reprezintă neîndeplinirea cu rea credință de către contribuabili a obligațiilor fi scale, iar acțiunile sau inacțiunile acestora în domeniul de referință intră sub incidența Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și ale tuturor celorlalte prevederi legale care guvernează sediul materiei.Pentru a stabili metodele de combatere a evaziunii fi scale este necesar să se determine cauzele care o generează și efectele produse de acest fenomen. Printre cauzele care stau la baza evaziunii fi scale, trebuie amintite excesivitatea sarcinilor fi scale și insufi ciența educației cetățenilor. Excesivitatea sarcinilor fi scale se regăsește în amploarea evaziunii fi scale. Sub acest aspect, efi ciența unui sistem fi scal constă în gradul de consimțire la impozit. Insufi cienta educație fi scală a cetățenilor are, de asemenea, efecte asupra creșterii fenomenului de evaziune fi scală. În același sens, trebuie menționat și faptul că lipsa unui control efectuat de personal califi cat și lacunele legislației fi scale pot determina amplifi carea efectului evaziunii fi scale. Consecințele evaziunii fi scale produc prejudicii atât statului, cât și contribuabililor, deoarece statul nu primește veniturile necesare activității sale, iar contribuabilii suportă impozite mai mari la venituri mai mici. Sir Austen Chamberlain afi rma că “metodele de evaziune se schimbă cu o rapiditate uimitoare”, iar “noile metode de investigare trebuie adoptate cu aceeași probă”.1

În anumite cazuri o parte din venituri nu sunt supuse impunerii fi scale din cauză că legea nu precizează modul de stabilire a obiectului impozabil. Formele de eludare ale impozitului sunt diferite în funcție de natura și proveniența veniturilor. Evitarea fi scului poate avea ca sursă și organizarea defectuoasă a controlului asupra veniturilor realizate. Evaziunea fi scală poate fi favorizată de prevederile Legii nr.31/1990, prin intermediul căreia este autorizată funcționarea societăților comerciale cu multe activități în obiectul lor de activitate, fără o verifi care prealabilă a dotărilor și condițiilor reale de desfășurare în cadrul limitelor admise de lege. Un alt element care a contribuit la eludarea obligațiilor fi scale l-a constituit limita minimă a capitalului social, care nu a asigurat posibilitatea recuperării sumelor datorate de societăți bugetului de stat. Trebuie subliniat faptul că, deși Legea nr.31/1990 prevedea posibilitatea suspendării agenților economici pentru abateri repetate, nu au existat reglementări în acest sens. Multe societăți și regii autonome au stipulat prevederi în contractele colective de muncă care au creat posibilitatea de însușire a unor venituri fără a fi supuse impozitării. Acestea nu au cumulat aceste venituri cu salariile

1. Sir Austen Chamberlain citat în http://www.scritub.com

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017 17

din lunile respective, drept urmare nu au fost supuse impozitării. Majorarea cheltuielilor a avut drept consecință diminuarea impozitului pe profi t. O altă practică a evaziunii fi scale a constituit-o acordarea în avans a unor sume de bani pentru servicii care nu se efectuaseră, restituirea producându-se după o lungă perioadă fără dobândă, valoarea acestora fi ind mult mai mică decât aceea la momentul acordării avansului. O cauză a evaziunii fi scale a constituit-o sistemul fi scal care a lăsat la latitudinea contribuabililor declararea veniturilor pornind de la prezumția de sinceritate a acestora. De foarte multe ori, statul nu poate lua cele mai efi ciente măsuri de combatere a evaziunii fi scale pe fondul infl ației sau recesiunii economice. Organizarea la nivel internațional a unor structuri mafi ote puternice împiedică statele europene să ia cele mai bune măsuri, iar eforturile acestora în sensul respectării legalității nu sunt întotdeauna încununate de succes. Conform prevederilor legale, agenții economici cu capital privat pot avea două conturi la bănci diferite.1 Pentru deschiderea celui de-al doilea cont, nu este necesar avizul organelor fi scale sau al băncii la care are deschis primul cont. Deschiderea celui de-al doilea cont se face prin depunerea unei cereri și a documentelor care atestă că societatea comercială este legal constituită. În ceea ce privește închiderea unui cont, agentul economic depune o cerere, iar banca verifi că dacă acesta nu este debitor. Având în vedere cele sus – menționate, în articol este prezentat un caz care, în aparență, respectă prevederile legale din domeniul fi scal: “S.C.”X” S.R.L. își deschide două conturi: unul la BRD folosit pentru operațiuni evidențiate în contabilitate corect și la timp cu respectarea întocmai a prevederilor legale în vigoare, iar al doilea la Credit Bank, în care se va derula cea mai mare parte a activităților sale, de circa 60 – 70%, fără ca vreun document pe baza căruia se derulează operațiunile să ajungă în contabilitatea societății comerciale. Presupunem că S.C.”X” S.R.L. începe activitatea sa prin cel de-al doilea cont deschis la Credit Bank cu 100 milioane lei, marfa achiziționată livrând-o S.C.”X” S.A. care o achită la primire cu fi la CEC. Operațiunea a durat cinci zile, iar S.C.”X” S.R.L a câștigat din afacere 30 milioane lei. Afacerea s-a desfășurat “curat” cu acte în regulă, verifi cările efectuate la cele trei societăți fi ind de asemenea în regulă. S.C.”X” S.R.L. își continuă activitatea prin cel de-al doilea cont, fi ind derulate numai acele operațiuni care privesc tranzacțiile cele mai mari, mai sigure și mai “curate”. Operațiunile care sunt mai greoaie se desfășoară prin primul cont deschis la BRD, agentul economic derulând aici cca 20 - 30% din cifra de afaceri, având grijă să respecte dispozițiile legale în vigoare și să-și achite integral și la termen obligațiile fi scale. Verifi cările la S.C.”X” S.R.L. se vor încheia cu bine

1. Metode de măsurare și combatere a evaziunii fi scale în http://www.scritub.com

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 201718

cu această societate, va fi considerată o societate “model” “fără probleme” având o evidență contabilă ținută corect și la zi. Din aceasta vor rezulta verifi cări din ce în ce mai rare, nimeni neputând să se îndoiască de cinstea acestui agent; dacă ar exista această îndoială, regulamentul și statutul băncii asigură secretul operațiunilor bancare chiar și în fața organelor de control ale Gărzii Financiare.” În scopul prevenirii acestor fenomene, legislația a impus ca agenții economici să-și deschidă conturi doar la bănci din România, după comunicarea înscrierii conturilor la organele fi nanciare teritoriale. Cu privire la deschiderea celui de-al doilea cont, legislația prevede obligația ca aceasta să aibă loc numai în cazuri excepționale și prin înștiințarea băncii la care a deschis primul cont și a celei de-a doua bănci cu privire la existența contului deschis inițial și a unităților fi scale teritoriale. Cele mai frecvente forme de sustragere prin intermediul registrelor contabile sunt: “- înfi ințarea de conturi pasive cu nomenclaturi fi ctive, în special prin creșterea artifi cială a valorilor pasivului, cu scopul de diminuare a profi tului; - amortismente nelegale și amortismente la supraevaluări, prin creșterea cotelor maxime admise și prin exagerarea valorii clădirilor și instalațiilor; - rezerva ocultă (diminuările de benefi ciu și de activități); - înregistrări fi ctive; - nejustifi carea cu acte a înregistrărilor; - virarea în conturi a unor părți din benefi ciu prin înregistrarea sumelor aferente unor persoane, de regulă din conducerea societății, cu scopul de sustragere a unei părți din benefi ciu; - debitarea conturilor de rezultate și a cheltuielilor de exploatare cu sume fi ctive (materia primă utilizată pentru o construcție se înregistrează la cheltuieli de exploatare, dubla înregistrare a unei facturi, salarii și alte drepturi bănești fi ctive etc.); - ascunderea unei părți din benefi ciu prin omiterea înregistrării, neînregistrarea dobânzilor încasate, comisioanelor primite, vânzărilor efectuate și încasărilor aferente; - reducerea cifrei de afaceri prin intermediul operațiunilor fi ctive (diminuarea veniturilor încasate, majorarea cheltuielilor de producție sau comerciale cu sume reprezentând salariul patronului sau cheltuieli de natura investițiilor fără ca acestea să fi e puse în funcțiune și fără să fi e înregistrate în contabilitate, relevarea din contul profi t și pierderi a unor sume pentru investiții înainte de impozitare, înregistrarea în conturile de cheltuieli a unor sume mai mari decât cele reale și neîntocmirea registrului de casă).”

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017 19

Pentru combaterea evaziunii fi scale, organele de control trebuie

să efectueze verifi carea încrucișată dintre datele înregistrate în evidența furnizorului și cele din contabilitatea benefi ciarului. De asemenea, este necesar să se extragă datele cu privire la cantitatea de materii prime, materiale și produse fi nite achiziționate prin vamă, de la persoane fi zice sau juridice, în scopul determinării veniturilor reale. Două forme de manifestare a evaziunii fi scale dețin ponderea cea mai mare în cadrul fenomenului evazionist: “- nedeclararea veniturilor realizate în vederea impunerii de către persoanele fi zice și juridice; - declararea eronată a veniturilor și cheltuielilor înregistrate de către persoanele fi zice și juridice.” Combaterea acestor forme de evaziune trebuie să aibă la bază corelarea activității organelor centrale și teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice cu activitatea organelor de poliție și Parchet. Opiniile specialiștilor în ceea ce privește modalitățile de combatere a evaziunii fi scale sunt unanime în sensul înfi ințării unui aparat de control unic la nivel central și local, care să aibă atribuții atât din punct de vedere procedural, cât și practic. Sarcinile acestui corp de control trebuie să conste, în principal, în: “- constatarea reală a obligațiilor față de bugetul central și local; - ținerea corectă, pe baza documentelor, a evidențelor fi nanciar – contabile; - îndrumarea contribuabililor, persoane fi zice și juridice, în scopul aplicării legislației economice și fi scale.” Efi ciența controlului fi scal depinde, în principal, de crearea unei legislații specifi ce adaptate la economia de piață și care să se orienteze spre scăderea presiunii fi scale. Specialiștii din domeniul fi scal apreciază că reducerea evaziunii fi scale și crearea unui echilibru între membrii societății contribuie la formarea unei pături mijlocii a populației care să acumuleze în cea mai mare parte contribuția lor. Scăderea presiunii fi scale asupra contribuabililor conduce la diminuarea evaziunii fi scale. În consecință, cel mai bun mod de realizare a obiectivelor îl constituie organizarea unui mecanism adaptat la evoluția pieței, care să aibă la bază cote marginale reduse și care să fi e percepute la baze lărgite de impozitare. Pentru efi cientizarea combaterii evaziunii fi scale, este important ca impozitele să se concentreze în depozite pentru o verifi care a acestora de către autoritățile fi scale cu costuri cât mai reduse. Trebuie luat în considerare și faptul că impozitele pe venit bazate pe evaluarea de către contribuabili aduc bugetului venituri mai mici decât impozitele reținute direct de către stat. Un exemplu în acest sens este TVA-ul,

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 201720

care oferă posibilități mai mici de evaziune fi scală comparativ cu taxele de consumație individuală și stimulează producătorii la colectarea impozitului prin deducerea sau rambursarea taxei plătite cu ocazia aprovizionării. Un rol major în procesul de combatere a evaziunii fi scale îl are relația dintre contribuabili și unitățile fi scale, care trebuie să aibă următoarele etape obligatorii: „- constatarea și calcularea impozitelor și taxelor conform obiectului de activitate al contribuabililor; - stabilirea obligațiilor fi scale prin debitarea impozitelor și taxelor cu debit sau crearea obligațiilor pentru celelalte impozite; - urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor; - întocmirea evidențelor fi scale pentru fi ecare contribuabil și a evidențelor centralizate.” Evaziunea fi scală nu poate fi eradicată, având în vedere complexitatea acestui fenomen și multiplele forme sub care se manifestă. Cu toate acestea, acțiunea de combatere a evaziunii fi scale poate fi direcționată spre efi cientizarea activității pentru limitarea fenomenului și efectelor produse de acesta. Cele mai importante căi de combatere a evaziunii fi scale sunt: a) crearea unui cadru legislativ care să țină seama de următoarele aspecte: - contribuabilii să aibă certitudinea că faptele de evaziune fi scală pot fi descoperite; - taxele și impozitele la care sunt supuși contribuabilii să nu fi e oneroase, situație care ar favoriza apariția fenomenului de evaziune fi scală; - existența unor evidențe fi scale care să limiteze posibilitatea contribuabililor de a eluda prevederile legale care reglementează sediul acestei materii; b) creșterea nivelului de pregătire profesională a funcționarilor cu atribuții de control fi scal; c) stabilirea unui sistem de stimulente pentru salariații din cadrul organelor de control fi scal; d) crearea unui sistem centralizat de control fi scal care să aibă ca obiective evitarea dublei impuneri și evidența strictă a datoriilor contribuabililor față de bugetul de stat și bugetele locale; e) delimitarea netă a infracțiunilor de contravențiile fi scale și stabilirea modului de sancționare a contribuabililor care se abat de la prevederile legale din domeniul fi scal; f) instituirea la nivel național a unui sistem de evidență pentru contribuabilii care nu-și achită datoriile exigibile;

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017 21

g) obligația statuată prin lege a contribuabililor de înștiințare a organelor de control fi scal asupra deschiderii conturilor la bănci; h) crearea cadrului legal care să permită organelor fi scale verifi carea tuturor operațiunilor efectuate la bănci de către contribuabili; i) cooperare între organele fi scale din România și cele din străinătate, în cazul în care contribuabili din țara noastră sunt asociați cu fi rme din străinătate sau își desfășoară activitatea în alte state; j) existența unor evidențe fi nanciar – contabile care să permită depistarea rapidă a fenomenului de evaziune fi scală; k) efectuarea de către organele de control a unei situații comparative între scripticul și fapticul patrimoniului unor societăți suspectate de fraudă în domeniul fi scal; l) efectuarea unor verifi cări directe periodice a reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice asupra societăților cu cifre de afaceri importante, inclusiv asupra funcționarilor care efectuează control la aceste societăți; m) asigurarea unui cadru informatic centralizat, în care fi ecare operațiune fi nanciar – contabilă înregistrată la societăți să existe și în baza de date a organelor fi scale abilitate din momentul în care aceasta este înregistrată în evidența societăților comerciale; n) verifi carea încrucișată între datele înscrise în evidența furnizorilor și clienților; o) stabilirea unei dimensiuni optime a capitalului social, astfel încât în cazul evaziunilor fi scale prejudiciile să fi e recuperate imediat; p) schimburi de experiență între funcționarii din domeniul fi scal din România și cei din statele membre ale Uniunii Europene, cu precădere din statele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic.

Bibliografi e

1. Enache Maria:”“France Presse:”Evaziunea fi scală înfl orește în România și privează bugetul de stat de miliarde de euro”” în https://ro-ro.facebook.com

2. Ilie Luiza: “Reuters: “Cum pierde România 28 de miliarde de euro pe an”” în www.dcnews.ro din 30.10.2014

3. Pescaru Constantin: “Reuters: “Câți bani pierde România din cauza evaziunii fi scale” în www.ziare.com din 30.10.2014

4. Piperea Gheorghe :“Operațiunea morților vii sau cum este vlăguită economia românească de “sendvișul olandez” în www.cotidianul.ro din 19.08.2015

5. Vârlan Corina:”Problema evaziunii fi scale din România dezbătută în presa străină” în www.gândul.info din 30.10.2014

6. „Evaziunea fi scală în România” în http://www.scritub.com 7. http://www.ziare.com/impozit/evaziune/reuters 8. “Evaziunea fi scală, o enormă gaură neagră pentru România” – France Presse în

http://economie.hotnews.ro din 21.08.2014 9. „Metode de măsurare și combatere a evaziunii fi scale” în http://www.scritub.com