Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012 FINAL EVALUARE rom.doc · Web viewAnaliza (engl....

Evaluarea Strategiei Naţionale Antidrog

2005 – 2012

RAPORT

NOIEMBRIE 2012, BUCUREȘTI

Raport realizat de Fundația Romanian Angel Appeal (RAA). București, 2012.

Autori (în ordine alfabetică):

Cătălin Andruș, PhDSilvia Asandi, MDFidelie Kalambayi, PhDNicoleta Mănescu

CuprinsABREVIERI 4LISTA FIGURILOR ȘI A TABELELOR 6SUMAR EXECUTIV 7CONTEXT 13OBIECTUL EVALUĂRII: STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTIDROG 2005-2012 14

ISTORIC 14STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTIDROG 2005-2012 14ELEMENTE DE NOUTATE ADUSE DE STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTIDROG 2005-2012 17

METODOLOGIA EVALUĂRII 19JUSTIFICARE ŞI OBIECTIVE 19CADRUL EVALUĂRII 19COLECTAREA ŞI ANALIZA DATELOR 20CONSIDERAȚII ETICE 22LIMITE ALE EVALUĂRII 23

MĂSURI DE COORDONARE INTERINSTITUȚIONALĂ 24CONTEXT 24RELEVANŢĂ 25EFICACITATE 26EFICIENŢĂ 28IMPACT 30SUSTENABILITATE 30MANAGEMENT BAZAT PE EXPERIENŢĂ 30CONCLUZII ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE 30RECOMANDĂRI 31

MĂSURI PENTRU REDUCEREA CERERII DE DROGURI 33CONTEXT 33RELEVANŢĂ 46EFICACITATE 49EFICIENŢĂ 56IMPACT 58SUSTENABILITATE 59REDUCEREA CERERII DE DROGURI DIN PERSPECTIVA DREPTURILOR OMULUI 61MANAGEMENT BAZAT PE EXPERIENŢĂ 62CONCLUZII ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE 63RECOMANDĂRI 64

MĂSURI PENTRU REDUCEREA OFERTEI DE DROGURI 69CONTEXT 69RELEVANŢĂ 70

2

EFICACITATE 72EFICIENŢĂ 76IMPACT 76SUSTENABILITATE 76REDUCEREA OFERTEI DIN PERSPECTIVA DREPTURILOR OMULUI 77MANAGEMENT BAZAT PE EXPERIENŢĂ 78CONCLUZII ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE 78RECOMANDĂRI 79

MĂSURI DE COOPERARE INTERNAȚIONALĂ 80CONTEXT 80RELEVANŢĂ 80EFICACITATE 82EFICIENŢĂ 86IMPACT 87SUSTENABILITATE 88CONCLUZII ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE 88RECOMANDĂRI 89

MĂSURI DE INFORMARE ȘI EVALUARE 90CONTEXT 90RELEVANŢĂ 90EFICACITATE 90EFICIENŢĂ 92SUSTENABILITATE 93MANAGEMENT BAZAT PE EXPERIENŢĂ 93CONCLUZII ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE 94RECOMANDĂRI 94

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 96CONCLUZII ŞI LECŢII ÎNVĂŢATE 96REZULTATE NEAŞTEPTATE 97RECOMANDĂRI 98

BIBLIOGRAFIE 101ANEXA 1 102ANEXA 2 103

AbrevieriANAANPANOFM

Agenţia Naţională AntidrogAdministraţia Naţională a PenitenciarelorAgenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ARAS Asociaţia Română Anti-SIDAANV Autoritatea Naţională a VămilorCAIA Centrul de Asistenţă Integrată a AdicţiilorCCPI Centrul de Cooperare Poliţienească InternaționalăCEPOL Colegiul European de PoliţieCOSICNAS

Comitetul Operaţional pentru Securitate InternăCasa Naţională de Asigurări de Sănătate

CNFDD Centrul național de Formare și Documentare în domeniul DrogurilorCPECA Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere AntidrogCSM Consiliul Superior al MagistraturiiDCCODGASPC

Direcţia de Combatere a Criminalităţii OrganizateDirecţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului

DGIPI Direcţia Generală de Informații şi Protecţie InternăDIICOT Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și TerorismEMCCDA European Monitoring Centre for Drugs and Drug AddictionFSE Fondul Social EuropeanGFATM The Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria / ro. Fondul Global de

Luptă Împotriva SIDA, Tuberculozei şi MalarieiHDG Grupul Orizontal de Lucru privind DrogurileHIV Virusul Imunodeficienţei Umane IGPF Inspectoratul General al Poliţiei de FrontierăIGPRINBI

Inspectoratul General al Poliţiei din RomâniaInstitutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş

INCB Organismul Internațional de Control al StupefiantelorINM Institutul național al MagistraturiiLCAPD Laboratorul Central de Analiză și Profil al DrogurilorMAI Ministerul Administraţiei și InternelorMEC Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi SportuluiMFP Ministerul Finanţelor PubliceMP Ministerul PublicONG Organizație NeguvernamentalăONPCSB Oficiul național de Prevenire şi Combatere a Spălării BanilorORDT Observatorul Român pentru Droguri şi ToxicomanieiPA Plan de acţiunePHARE Poland and Hungary: Assistance for Restructuring their EconomiesPNA Plan național de acţiunePODCA Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii AdministrativePOSDRU Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor UmaneRHRN Romanian Harm Reduction Network/ ro. Reţeaua Română de Reducere a

Riscurilor)SA Serviciul AntidrogSEE Spaţiul Economic European

4

SNA Strategia Naţională AntidrogSIDA Sindromul Imunodeficienţei DobânditeSRI Serviciul Român de InformațiiTFUE Tratatul privind funcționarea Uniunii EuropeneUCAI Unitatea Centrală de Analiză a InformațiilorUE Uniunea EuropeanăUNICEF Fondul Națiunilor Unite pentru CopiiUNODC United Nations Office on Drugs and Crime / Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri

și CriminalitateVHB Virusul Hepatitei BVHC Virusul Hepatitei C

Lista figurilor și a tabelelorFigura 1. Logica schimbării: SNA 2005-2012Figura 2. Schema relaţiilor de colaborare dintre ANA și instituțiile și organizațiile implicate în implementarea SNA 2005 - 2012Tabel 1. Sumar al metodelor, instrumentelor și procedurilor de selecție utilizate în colectarea datelorCaseta 1. Întrebări orientative pentru evaluarea în raport cu criteriile OECD/DAC

6

SUMAR EXECUTIVDerulată în perioada august – octombrie 2012, evaluarea a fost inițiată de reprezentanța UNICEF în România, în colaborare cu Agenția Națională Antidrog (ANA) și a fost realizată de echipa de consultanți (evaluatori) ai Fundației Romanian Angel Appeal (RAA). Demersul a urmărit să identifice și să măsoare efectele implementării Strategiei Naționale Antidrog la finalul perioadei de planificare 2005-2012. În baza analizei datelor colectate, consultanții au formulat recomandări ce au fost comunicate ANA pentru a servi la elaborarea Strategiei Naționale Antidrog și a planurilor de acțiune aferente perioadei de programare 2013-2020. Formulate pentru un termen scurt sau lung, recomandările propun soluții pentru eficientizarea măsurilor antidrog implementate în perioada 2005-2012, dar fac și referire la acțiuni cu totul noi ce ar trebui implementate de ANA și de alți actori naționali.

SNA 2005-2012 a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 73 din 27 ianuarie 2005 și a fost însoțită de două planuri naționale de acțiune (PNA) pentru perioadele 2005-20081 şi 2010-20122, în acord cu modul de implementare a Strategiei Uniunii Europene pe Droguri 2005-20123. Viziunea SNA a fost ca la finalul anului 2012 în România să funcționeze “un sistem integrat de instituţii şi servicii publice, care va asigura reducerea incidenţei şi prevalenţei consumului de droguri în rândul populaţiei generale, asistenţa medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri și eficientizarea activităţilor de prevenire și combatere a producţiei și traficului ilicit de droguri şi precursori.” Scopul SNA a fost “menţinerea la un nivel scăzut a consumului de droguri în rândul populaţiei generale, în primă etapă (2 - 4 ani), și de reducere a cazurilor de noi consumatori, în a doua etapă, în paralel cu reducerea criminalităţii organizate în legătură cu drogurile.”

Strategia este guvernată de un set de opt principii directoare: 1. al priorităţii (problematica drogurilor este de importanță centrală în societatea românească)2. al continuităţii (acțiunile de reducere a cererii/ofertei de droguri se derulează fără întrerupere, iar

proiectarea acțiunilor se bazează pe analiza experiențelor trecute)3. al abordării globale, unitare, multidisciplinare și echilibrate (acțiunile SNA sunt în acord cu

concepția internațională privind măsurile antidrog)4. al coordonării (de către un for responsabil cu stabilirea unor planuri de acțiune a SNA, însă fără

încălcarea autonomiei instituțiilor/organizațiilor coordonate)5. al cooperării (între toate instituțiile publice cu rol în implementarea SNA)6. al legalităţii (măsurile SNA sunt în acord cu Constituția României, cu legislația națională în

domeniul drogurilor, precum și cu tratatele internaționale al care România a aderat).7. al confidenţialităţii (privind datele personale ale consumatorilor de droguri sau ale persoanelor

(neconsumatoare) care accesează servicii de reducere a cererii de droguri.8. al complementarității și transparenței (asigurate prin participarea și implicarea societății civile la

implementarea SNA).

Principiile enumerate transcend toate cele cinci arii de acțiune ale SNA 2005-2012: reducerea cererii de droguri, reducerea ofertei de droguri, coordonarea interinstituțională, cooperarea internațională, precum și informarea/cercetarea/evaluarea. Pentru fiecare arie a fost formulat un obiectiv general și o serie de obiective specifice. Operaționalizarea obiectivelor specifice se regăsește în Planurile Naționale de Acțiune; acolo, 1 Aprobat prin HG nr. 323 din 14 aprilie 2005;2 Aprobat prin HG nr. 1369 din 23 decembrie 2010; 3 Reorganizarea instituţională a Agenţiei Naţionale Antidrog, ca urmare a reformelor structurale din cadrul MAI a întârziat dezvoltarea unui plan deacțiunepentru perioada 2009-2012, astfel încât al doilea plan a fost elaborat și aprobat abia în 2010

fiecărui obiectiv specific îi sunt subsumate seturi de acțiuni și activități concrete, precum și instituțiile responsabile cu realizarea acțiunilor.

Obiectivele misiunii de evaluare (așa cum au fost menționate în Termenii de referință) ai au fost:

1. Evaluarea acțiunilor/măsurilor propuse și implementate prin Strategia Națională Antidrog 2005-2012 și planurile de acțiune (2005-2008 și 2010-2012) în toate ariile: reducerea cererii și ofertei de droguri, cooperare internațională, coordonare interinstituțională, informare, cercetare și evaluare.

2. Identificarea realizărilor și a lecțiilor învățate în urma implementării SNA 2005-2012.

Evaluarea s-a bazat pe două abordări de colectare a datelor: Analiza (engl. desk research) documentelor disponibile în statistici oficiale, în rapoarte de activitate

și de cercetare (furnizate de ANA sau de alte organizații românești), în documente legislative, comunicate oficiale, pagini de Internet etc. Datele astfel colectate au fost utilizate la descrierea contextului socio-legislativ al implementării SNA 2005-2012, precum și la completarea/confirmarea informațiilor colectate de la diverși actori (instituții, persoane fizice) care au participat la procesul de evaluare.

Colectarea și analiza datelor calitative prin interviuri individuale (față-în față sau prin e-mail) și interviuri de grup, pe baza ghidurilor de interviu/de focus grup prezentate în Anexa 2 a acestui raport. Astfel, au fost realizate focus grupuri cu: furnizori de servicii de reducere a cererii de droguri (publici, privați non-profit și privați for-profit), adolescenți din populația generală, părinți, consumatori de droguri injectabile (bărbați aflați în detenție, femei și adolescenți din comunitate). De asemenea, s-au efectuat interviuri individuale cu profesori (diriginți), cu reprezentanți ai instituțiilor publice locale și centrale responsabile cu implementarea SNA (conform Planurilor Naționale de Acțiune), cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale locale și ai organizațiilor și instituțiilor internaționale care sunt implicate în sau susțin măsurile antidrog românești.

Evaluarea acțiunilor SNA s-a realizat prin raportare la criteriile de evaluare OECD/DAC - relevanță, eficiență, eficacitate, sustenabilitate și impact - precum și la criteriile privind respectarea drepturilor omului și utilizarea managementului bazat pe rezultate. Un set de întrebări orientative a fost dezvoltat pentru evaluarea în raport cu criteriile stabilite:

Relevanța măsurilor SNA 2005-2012 * Acțiunile (măsurile) SNA și rezultatele acestora sunt în acord cu obiectivele specifice și generale

formulate de Strategie? Eficacitatea măsurilor SNA 2005-2012 *În ce măsură au fost atinse obiectivele specifice/generale ale SNA? *Ce factori au facilitat atingerea/neatingerea obiectivelor? Eficiența măsurilor SNA 2005-2012 *Obiectivele SNA au fost atinse la timp? *Rezultatele obținute în urma implementării acțiunilor/măsurilor prevăzute de SNA au fost pe

măsura resurselor alocate? (resurse umane, financiare, timp etc.) Sustenabilitatea măsurilor SNA 2005-2012 *Ce factori au influențat sustenabilitatea acțiunilor/măsurilor implementate în linie cu obiectivele

SNA? *În ce măsură s-au dovedit sustenabile acțiunile/măsurile finanțate din fonduri internaționale? Impactul măsurilor SNA 2005-2012 *Ce s-a întâmplat ca urmare a implementării acțiunilor/măsurilor SNA? Respectarea drepturilor omului și a echității *Acțiunile/măsurile implementate au generat încălcări ale drepturilor omului și ale principiului

echității? Ce tip de încălcări? Management bazat pe rezultate

8

*Principiul managementului bazat pe rezultate a fost utilizat în proiectarea și implementarea acțiunilor/măsurilor SNA? În ce fel?

Consultanții au recurs la perspectiva actorilor (instituții și organizații) implicați în acțiunile românești antidrog și la perspectiva beneficiarilor de servicii de reducere a cererii de droguri. Cu alte cuvinte, concluziile privind efectele implementării SNA nu sunt măsurări obiective, cuantificabile ale progresului, eficacității, impactului și sustenabilității măsurilor antidrog din perioada 2005-2012. De exemplu, perspectiva asupra eficienței acțiunilor antidrog derulate în România în perioada de referință nu este un calcul al parametrilor de cost-eficiență, ci un răspuns subiectiv la întrebările “Obiectivele SNA au fost atinse la timp?” și “Rezultatele obținute în urma implementării acțiunilor/măsurilor prevăzute de SNA au fost pe măsura resurselor alocate? (resurse umane, financiare, timp etc.)”. Lipsa unor indicatori și a unor ținte măsurabile în planurile deacțiuneale SNA nu a făcut posibilă cuantificarea gradului de atingere al obiectivelor strategiei, al impactului acțiunilor și a cost-eficienței acestora.

Evaluarea nu și-a propus o inventariere a acțiunilor de reducere a cererii și a ofertei de droguri întreprinse pe întreg teritoriul țării în perioada 2005-2012; cu siguranță am identifica sute de acțiuni, derulate de unul sau mai mulți parteneri, cu acoperire redusă sau națională, finanțate din surse puțin cunoscute sau de către donori notorii. Din acest motiv, nu am menționat sau analizat:

- serviciile oferite de organizații care nu au ca domeniu principal de activitate reducerea cererii de droguri;

- intervențiile implementate la scară redusă (de exemplu campanii de prevenire la nivel local, la nivel de școală, activități de training);

- mesajele de informare/prevenire care nu fac parte dintr-o campanie articulată etc.- intervenții ale căror rezultate nu erau documentate prin/în rapoarte publice

Un set de recomandări - de urmat pe termen scurt sau lung - a rezultat la finalul evaluării. Recomandările privesc toate ariile de acțiune ale SNA 2005-2012.

Recomandări privind reducerea cererii de droguriCreșterea accesului la servicii de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri al părinţilor, copiilor şi membrilor comunităţii prin diversificarea metodelor şi mijloacelor de furnizare a informațiilor şi prin instruirea cadrelor didactice pentru a furniza servicii de prevenire elevilor şi părinţilor.

Implicarea activă a tinerilor, părinţilor și membrilor comunităţii în activităţile de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri.

Adaptarea serviciilor de prevenire la specificul beneficiarilor: vârstă, sex, tip de consum, nivel de educaţie, etnie etc.

Evaluarea serviciilor oferite, prin chestionarea periodică a beneficiarilor acestora.

Informare şi sensibilizarea populaţiei generale şi a mass media cu privire la respectarea drepturilor omului, nediscriminarea consumatorilor de droguri, informarea și responsabilizarea populaţiei generale cu privire la măsurile care pot fi luate pentru a ajuta consumatorii de droguri, serviciile existente etc.

Realizarea de studii, cantitative și calitative, în parteneriat cu organizații neguvernamentale, pentru a identifica grupurile la risc, comportamentele utilizatorilor de droguri injectabile și nevoile acestora.

Realizarea unei estimări la nivel național cu privire la numărul consumatorilor de droguri și dintre aceştia, al celor care îşi injectează droguri.

Crearea unui sistem clar de referire a consumatorilor de droguri către serviciile de consiliere şi testare şi, dacă e cazul, către servicii de tratament pentru îmbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire, consiliere, tratament, diagnosticare (şi acolo unde este cazul, vaccinare) pentru HIV, HVB, HVC, TB și a altor boli asociate.

Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului şi Sportului și cu Ministerul Muncii, a unor programe de reintegrare școlară și profesională a consumatorilor de droguri.

Includerea serviciilor de asistență psihologică și socială în programele de schimb de seringi și tratament substitutiv cu metadonă din penitenciare. Instruirea personalului de reintegrare socială al ANP de către personalul ANA în scopul pregătirii acestuia pentru a oferi servicii psihologice și sociale persoanelor private de libertate care beneficiază de programe de schimb de seringi sau de tratament substitutiv în penitenciar.

Asigurarea continuităţii tratamentului substitutiv pentru persoanele care intră sau ies din detenţie şi pentru cele care se află în aresturi.

Facilitarea accesului tinerilor cu vârsta sub 18 ani la servicii de reducere a riscurilor și la tratament de substituţie; realizarea de demersuri pentru schimbarea cadrului legislativ care prevede acordul părinţilor pentru acordarea de servicii minorilor consumatori de droguri; realizarea unei metodologii de lucru cu minorii consumatori de droguri.

Adaptarea serviciilor la tipul de vulnerabilitate specific fiecărui consumator de droguri: persoane care practică sexul comercial, bărbați care fac sex cu bărbați, imigranţi, persoane de etnie roma, femei, etc. Facilitarea accesului femeilor la servicii de reducere a riscurilor, inclusiv prin programe de combatere a stigmei şi discriminării de gen practicate în comunitate: campanii de informare şi sensibilizare, servicii adaptate pentru femei.

Creșterea accesului femeilor însărcinate consumatoare de droguri la servicii medicale pre-natale și la servicii de asistenţă socială pentru a preveni situațiile de abandon al copilului.

Explorarea posibilităţii de a deschide camere de consum şi dispozitive stradale pentru distribuţia de seringi.Asigurarea managementului de caz în toate instituțiile în care sunt oferite servicii de asistență integrată consumatorilor de droguri.

Recomandări privind reducerea ofertei de droguriIntroducerea de către ANA, în viitoarele planuri de acţiune, a unor indicatori de plan privind activităţile din aria reducerii ofertei de droguri, însoţiţi de metodologiile de colectare şi raportare.

Corelarea şi adaptarea propriilor sisteme de colectare a datelor statistice cu privire la oferta de droguri, astfel încât să răspundă necesităţilor de raportare, conform cerinţelor organismelor internaționale și europene.

Implicarea, de către ANA, a partenerilor instituționali relevanţi în dezvoltarea metodologiilor de colectare şi raportare a indicatorilor privind reducerea ofertei de droguri.

10

Consolidarea instituţională a ANA şi a rolului său de coordonator național al acțiunii de reducere a ofertei droguri.

Modernizarea dotării tehnice necesare instituțiilor abilitate să aplice legea în domeniul drogurilor, la nivelul standardelor internaționale.

Consolidarea cadrului legislativ, în special pentru reglementarea regimului stupefiantelor nou apărute pe piaţa drogurilor. Extinderea grupurilor de lucru TRIDENT şi POLVAM și la nivelul altor instituții.

Recomandări privind coordonarea interinstituțională, cooperarea internațional, informarea/cercetarea/evaluareaÎntărirea cooperării dintre instituțiile publice cu responsabilităţi în implementarea SNA, atât la nivel central cât şi la nivel local, cât și a cooperării dintre instituții publice și organizații ale societăţii civile (inclusiv grupuri de persoane afectate de fenomenul drogurilor), organizații academice și furnizori (for-profit) de servicii de reducere a cererii de droguri.

Iniţierea de către Agenţia Naţională Antidrog a unui sistem propriu de acordare de granturi pentru organizațiile neguvernamentale care oferă servicii de asistenţă şi reducere a riscurilor.

Formarea continuă a personalului ANA și a personalului organizațiilor și instituțiilor care oferă servicii în domeniul prevenirii consumului de droguri, al reducerii cererii şi ofertei de droguri.

Încurajarea (sau medierea), de către ANA, a cooperării (şi mai ales a comunicării) între actorii naţionali antidrog şi structurile europene şi internaționale similare – prin implicarea actorilor naţionali (publici sau privați) în proiecte internaționale (care să implice training, schimburi de experienţă, vizite de studiu), prin consultarea acestora, includerea în grupuri tehnice, grupuri de lucru.

Promovarea de către ANA, în rândul comunităţilor locale relevante (ex.: oraşe mari, oraşe de frontieră, comunităţi în care sunt oferite servicii de harm reduction) a necesităţii de a iniţia/dezvolta legături cu instituţii sau organizații internaționale de nivel local/central, interesate să implementeze acțiuni în parteneriat.

Consolidarea portofoliului ANA de proiecte finanţate din surse internaţionale (cum ar fi fondurile structurale europene), cu ANA ca beneficiar (aplicant principal) sau partener, alături de alte instituţii şi organizații neguvernamentale româneşti.

Consolidarea rolului ANA şi altor instituții româneşti relevante ca furnizori de asistenţă tehnică pentru ţări terţe interesate să dezvolte politici şi intervenții de reducere a cererii şi ofertei de droguri.

Includerea în SNA 2013-2020 a unor măsuri (de tipul informării, instruirii, feed-back-ului rezultat în urma evaluării) care să crească capacitatea actorilor de domeniu de a implementa cercetări relevante și intervenții bazate pe date (engl. evidence-based).

Includerea în SNA 2013-2020 a unor măsuri de monitorizare şi evaluare (atât internă, cât și externă) a rezultatelor şi impactului politicilor publice și al legislației relevante pentru domeniul drogurilor (ex.: politici din ariile sănătăţii, protecţiei sociale, fiscalităţii, mediului, dezvoltării etc.). Rapoartele rezultate în urma monitorizării/evaluării vor oferi actorilor interesați feed-back privind progresul în implementarea politicilor publice și recomandări vizând îmbunătăţirile care trebuie aduse acestora.

Evaluarea, de către ANA, a modului în care măsurile de reducere a cererii interacţionează cu și influenţează măsurile de reducere a ofertei de droguri. Această recomandare este în linie cu Strategia Europeană în domeniu, care pledează pentru o abordare şi finanţare echilibrată şi comparabilă a măsurilor de reducere a cererii şi de reducere a ofertei de droguri.

Planificarea (prin SNA 2013-2020) unor studii de evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor publice de reducere a cererii de droguri, atât în comunitate, cât și în detenţie.

Promovarea de către ANA şi iniţierea cercetării în următoarele arii: cauze și implicații socio-economice asociate abuzului de droguri și de alcool (ex.: sărăcie, mobilitate, inegalităţi sociale, afectarea forţei de muncă etc.); abuzul de droguri, abuzul de alcool şi sănătatea mintală. Cercetarea în aceste arii poate fi responsabilitatea ANA sau a altor organizații relevante (din sectorul public, academic sau ONG). SNA poate prevedea finanţarea derulării acestor acțiuni, dar şi creşterea capacităţii de cercetare a acestor organizații, prin instruire, consultanţă, contractare de personal specializat.

Atragerea de parteneri academici şi implicarea acestora atât în realizarea de studii, cât și în formarea personalului ANA responsabil cu cercetarea/evaluarea/informarea.

12

Context

România are o suprafaţă de 238.391 kilometri pătrAți şi este împărţită din punct de vedere administrativ în 8 regiuni de dezvoltare și în 42 de judeţe. Fiecare regiune se compune din 4 - 7 judeţe şi are între 1,9 milioane şi 3,7 milioane de locuitori (cu excepţia Regiunii Bucureşti). Populaţia totală a ţării este de 21.413.815 locuitori. Populaţia feminină reprezintă 51,3% din populaţia stabilă. Populaţia adultă (15-59 ani) reprezintă 64,4% din total, iar tinerii cu vârsta între 0-14 ani reprezintă 15,1% din totalul populaţiei. În ce priveşte distribuţia etnică, românii reprezintă 88,6% din populaţia ţării, urmAți de locuitorii de etnie maghiară (6,5%) și de cei de etnie roma (3,2%). Majoritatea populaţiei României locuieşte în mediul urban (55%).

Criza financiară a avut efect, începând din a doua jumătate a anului 2008, asupra structurii forţei de muncă, aducând concomitent cu reducerea populaţiei ocupate o accentuare a fenomenului de şomaj.

România este pe locul doi în Europa în ceea ce privește rata sărăciei (29,4% în 2011, 36,5% în 2007), are o rată a natalității în rândurile populației sărace de cel puțin două ori mai mare decât rata populației majoritare 4

și o rată mare a părăsirii timpurii a școlii (17,5% în 20115). Din numărul total al şomerilor, 28,8% sunt tineri cu vârsta între 15 și 24 de ani.

În ce priveşte consumul de alcool, tutun şi droguri, România se situează la un nivel comparabil cu anii anteriori. Prevalenţa consumului de tutun în rândul elevilor înregistrează o scădere uşoară (52%, față de 54% în 2007)6

dar și o creștere a numărului de țigări fumate în ultimele 30 de zile – 29%, cu 1% peste media europeană.

De asemenea, se înregistrează scăderi la indicatorii: proporția tinerilor de 16 ani care au consumat vreodată o băutură alcoolică (79% față de 81% în 2007), prevalența consumului de alcool în ultimele 12 luni (72% față de 74%), consumul vreunei băuturi alcoolice în ultimele 30 de zile (49%, comparativ cu 52% în 2007).

În ceea ce privește consumul de droguri ilicite, se înregistrează creșteri la toate tipurile de substanțe: canabis (7% față de 4% în 2007), substanțe inhalante (7%, comparativ cu 4% în 2007), amfetamine (3% față de 0,6% în 2007), ecstasy (2%, comparativ cu 1% în 2007), crack, ciuperci halucinogene, cocaină, LSD (2% față de 1%), heroină etc. Consumul de substanțe noi cu proprietăți psihoactive – SNPP (etnobotanice) a fost de 5,3%. 13,6% dintre tinerii care au început să consume droguri la vârsta de 13 ani sau mai devreme au folosit SNPP la primul consum.

În rândul persoanelor private de libertate, în penitenciare se înregistrează o creștere a numărului persoanelor care au consumat droguri în libertate și continuă să consume și în penitenciar7. Prevalența consumului de droguri în rândul persoanelor private de libertate, de-a lungul vieții, a crescut de la 18,5% în 2006, la 25,1% în 2011.

Un motiv de îngrijorare îl constituie comportamentul la risc al consumatorilor de droguri: procentul consumatorilor de droguri injectabile (CDI) care declară că au utilizat seringi sterile la ultima injectare este de numai 15.58%,

4 Studiul Declinul demografic și viitorul populației României realizat de UNFPA (ftp://ftp.unfpa.ro/unfpa/Declinul_demografic&viitorul_populatiei_Romaniei.pdf) 5 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=0&language=en&pcode=t2020_40&tableSelection=1 6 studiul ESPAD, Agenția Națională Antidrog, Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București, 20117Studiu privind prevalenţa consumului de droguri în sistemul penitenciar din România, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) și Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), 2011

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=0&language=en&pcode=t2020_40&tableSelection=1

ftp://ftp.unfpa.ro/unfpa/Declinul_demografic&viitorul_populatiei_Romaniei.pdf

Obiectul evaluării: Strategia Naţională Antidrog 2005-2012

IstoricTimp de aproape zece ani de la deschiderea frontierelor de stat în 1989 şi liberalizarea circulaţiei persoanelor și a bunurilor, în România nu s-a adoptat nici o măsură legislativă majoră pentru reducerea traficului şi a consumului ilicit de droguri. Puse în fața unui fenomen ce căpăta amploare, autorităţile române au fost nevoite să acţioneze. Astfel, în anul 2000 Parlamentul a adoptat Legea Nr. 143 pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri. Acest act normativ a fost elaborat potrivit recomandărilor și politicilor în domeniul drogurilor susținute de Organizația Națiunilor Unite, de Consiliului Europei şi Uniunea Europeană. Ulterior, cadrul normativ a fost consolidat prin adoptarea Legii Nr. 300 din 2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor.

Înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) în 2003 a deschis calea către întărirea cooperării dintre agenţiile de aplicare a legii, societatea civilă și alte instituţii ale statului implicate în reducerea cererii de droguri și ofertei (ex.: Minister Sănătății, Ministerul Muncii etc.). ANA a luat fiinţă prin instituționalizarea cadrului de lucru al Comisiei Interministeriale Antidrog. Astfel, a fost creată o structură guvernamentală care urma să coordoneze activitatea de luptă antidrog a instituţiilor statului și a organizațiilor neguvernamentale și să răspundă standardelor europene din domeniu.

Prima Strategie Naţională Antidrog pentru perioada 2003-20048 a fost rezultatul unui proiect PHARE9 și a cuprins şase teme: 1. Principiile strategiei de guvernare; 2. Zone specifice de intervenţie; 3. Cadru instituțional; 4. Sisteme informaționale; 5. Finanţare şi 6. Evaluare. Prin acest document programatic, neînsoțit de un plan de acțiune, s-a urmărit: pe termen scurt, crearea cadrului și a capacității instituționale necesare pentru abordarea multisectorială a problematici drogurilor, iar pe termen lung, reducerea cererii şi ofertei de droguri.

Evaluarea implementării SNA 2003-2004 realizată de echipa ANA10 a arătat că atât traficul cât și consumul de droguri erau în creștere la finalul perioadei de programe, în pofida progreselor înregistrate în ariile reducerii cererii și ofertei de droguri. Soluțiile recomandate pentru creșterea eficienței implementării strategiei includeau: dezvoltarea unor planuri de acțiune care să ghideze implementarea strategiei (din punct de vedere al obiectivelor, indicatorilor, acțiunilor concrete și al responsabililor); bugetarea corespunzătoare a tuturor măsurilor prevăzute prin strategiei; întărirea cooperării dintre instituțiile românești de profil, precum și între instituțiile românești și cele internaționale.

Strategia Naţională Antidrog 2005-2012Experienţa implementării SNA 2003 - 2004, dificultăţile întâmpinate și disfuncţionalităţile puse în evidenţă prin evaluarea finală au impus revizuirea documentului strategiei. Mai mult, începând cu anul 2007 - an ce marchează aderarea României la UE - obiectivul armonizării cu obiectivele UE în domeniul drogurilor a influențat elaborarea tuturor politicilor naționale, inclusiv a documentelor programatice privind reducerea cererii și ofertei de droguri.

8Strategia a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.154/06.02.2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 111 din 21 februarie 2003.9 Proiect PHARE de Twinning RO 00IB JH 02 “Lupta împotriva drogurilor”, asistat de Spania.10 Raport de evaluare privind implementarea SNA 2003-2004, disponibil la http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20evaluare/raport3.pdf.

14

Strategia Naţională Antidrog 2005-2012 a fost dezvoltată în perioada octombrie – noiembrie 2004 prin consultare cu instituții și organizații relevante (guvernamentale, neguvernamentale, internaționale), procesul fiind coordonat de ANA și beneficiind de sprijinul tehnic și financiar al agenţiilor Naţiunilor Unite (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii – UNICEF şi Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA – UNAIDS).

Documentului programatic urmărit direcțiile stabilite prin Tratatul de la Maastricht11, iar PNA 2010-2012 a ținut seama de propunerile Tratatului de la Lisabona12 care consolidează cooperarea statelor UE în domeniul antidrog. Cele două planuri de acțiune pentru perioada 2005-2012 au avut în vedere și regulamente, directive, rezoluţii ale Consiliului Europei, decizii ale Comisiei UE, precum și documente redactate pe baza celor două tratate mai sus menționate. Atât SNA cât și planurile de acțiune au avut în vedere și reglementările comunitare privind precursorii de droguri începând cu Regulamentul (CE) nr.273/2004 şi până la Regulamentul (CE) nr.297/2009, având în vedere că al doilea PNA a debutat în 2010. SNA 2005-2012 a fost corelată și cu obiectivele prevăzute de Strategia Uniunii Europene privind drogurile 2005-2012 și de Strategia Naţională pentru controlul, supravegherea și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA 2004-2007.

SNA 2005-2012 a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 73 din 27 ianuarie 2005 și a fost urmată de două planuri naționale de acțiune (PNA) pentru perioadele 2005-200813 şi 2010-201214, în acord cu modul de implementare a Strategiei Uniunii Europene pe Droguri 2005-201215. Viziunea SNA a fost ca la finalul anului 2012 în România să funcționeze “un sistem integrat de instituţii şi servicii publice, care va asigura reducerea incidenţei şi prevalenţei consumului de droguri în rândul populaţiei generale, asistenţa medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri și eficientizarea activităţilor de prevenire și combatere a producţiei și traficului ilicit de droguri şi precursori.” Scopul SNA a fost “menţinerea la un nivel scăzut a consumului de droguri în rândul populaţiei generale, în primă etapă (2 - 4 ani), și de reducere a cazurilor de noi consumatori, în a doua etapă, în paralel cu reducerea criminalităţii organizate în legătură cu drogurile.”

Strategia este guvernată de un set de opt principii directoare: 9. al priorităţii (problematica drogurilor este de importanță centrală în societatea românească)10. al continuităţii (acțiunile de reducere a cererii/ofertei de droguri se derulează fără întrerupere, iar

proiectarea acțiunilor se bazează pe analiza experiențelor trecute)11. al abordării globale, unitare, multidisciplinare și echilibrate (acțiunile SNA sunt în acord cu

concepția internațională privind măsurile antidrog)12. al coordonării (de către un for responsabil cu stabilirea unor planuri de acțiune a SNA, însă fără

încălcarea autonomiei instituțiilor/organizațiilor coordonate)13. al cooperării (între toate instituțiile publice cu rol în implementarea SNA)

11 Potrivit art. K1, era considerată o problemă de interes comun lupta împotriva toxicomaniei și cooperarea poliţienească în vederea prevenirii şi a luptei împotriva traficului ilegal de droguri;12 Prin art.83 și 84 TFUE se precizează posibilitatea instituțiilor UE de a se interveni prin directive pentru stabilirea de “…norme minime cu privire la definirea infracțiunilor și a sancţiunilor în domenii ale criminalităţii de o gravitate deosebită de dimensiune transfrontalieră…”. Aliniatul următor menţionează în mod expres traficul ilicit de droguri ca un domeniu al criminalităţii de o gravitate deosebită.Potrivit art.168 TFUE “Uniunea completează acţiunea statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive ale drogurilor asupra sănătăţii, inclusiv prin informare şi prevenire…”13 Aprobat prin HG nr. 323 din 14 aprilie 2005;14 Aprobat prin HG nr. 1369 din 23 decembrie 2010; 15 Reorganizarea instituţională a Agenţiei Naţionale Antidrog, ca urmare a reformelor structurale din cadrul MAI a întârziat dezvoltarea unui plan deacțiunepentru perioada 2009-2012, astfel încât al doilea plan a fost elaborat și aprobat abia în 2010

14. al legalităţii (măsurile SNA sunt în acord cu Constituția României, cu legislația națională în domeniul drogurilor, precum și cu tratatele internaționale al care România a aderat).

15. al confidenţialităţii (privind datele personale ale consumatorilor de droguri sau ale persoanelor (neconsumatoare) care accesează servicii de reducere a cererii de droguri.

16. al complementarității și transparenței (asigurate prin participarea și implicarea societății civile la implementarea SNA).

Principiile enumerate transcend toate cele cinci arii de acțiune ale SNA 2005-2012: reducerea cererii de droguri, reducerea ofertei de droguri, coordonarea interinstituțională, cooperarea internațională, precum și informarea/cercetarea/evaluarea. Pentru fiecare arie a fost formulat un obiectiv general și o serie de obiective specifice. Operaționalizarea obiectivelor specifice se regăsește în Planurile Naționale de Acțiune; acolo, fiecărui obiectiv specific îi sunt subsumate seturi de acțiuni și activități concrete, precum și instituțiile responsabile cu realizarea acțiunilor.Dincolo de menționarea acestor elemente (acțiuni, obiective specifice și generale, scop, viziune, responsabili), SNA și planurile de acțiune nu propun seturi de indicatori care să ajute la măsurarea progresului implementării strategiei. Logica de schimbare imaginată de SNA este exprimată de schema de mai jos:

Figura 1. Logica schimbării: SNA 2005-2012

Pentru a determina stadiul implementării SNA, în planurile de acțiune au fost prevăzute acțiuni de evaluare periodică a rezultatelor acesteia (evaluări intermediare și evaluare finală). În contextul reorganizării Agenției, evaluarea intermediară a implementării SNA a fost amânată. Prima evaluare intermediară a avut loc abia în 2011, a fost implementată intern de ANA și a urmărit îndeplinirea, la finalul anului 2010, a obiectivelor cuprinse în Planul național de acțiune 2010-2012. Evaluarea intermediară nu a explorat efectele acțiunilor antidrog derulate în perioada 2005-2012, ci a evaluat doar gradul de realizare al planurilor de acțiune (acțiunile au fost realizate conform graficului? cu ce rezultate?).

16

Elemente de noutate aduse de Strategia Naţională Antidrog 2005-2012Față de Strategia Națională Antidrog 2003-2004, SNA 2005-2012 conţine următoarele elemente de noutate:

- La nivelul principiilor: Susține principiul abordării globale, unitare, multidisciplinare şi echilibrate între măsurile de

reducere a ofertei de droguri și măsurile de reducere a cererii de droguri, punând pe picior de egalitate cele două mari repere ale concepţiei strategiei de faţă.

Nu (mai) susține principiul opţiunii individuale a consumat având în vedere preocupările privind tratamentul medical obligatoriu ca alternativă la măsurile de privare de libertate.

- La nivelului scopului și obiectivelor: A renunţat la afirmarea unor obiective generale valabile pentru toate ariile de intervenţie,

acestea fiind formulate pentru fiecare dintre ariile de intervenţie identificate pentru perioada 2005-2008.

- Reducerea cererii de droguri: Prevede ca obiectiv general creşterea accesibilităţii serviciilor medicale, psihologice şi

sociale prin individualizarea și adaptarea acestor servicii la nevoile specifice fiecărui consumator precum.

Propune conturarea unui sistem integrat de instituţii şi servicii de reducere a cererii de droguri, care oferă nu doar asistenţă medicală a adicțiilor, ci și servicii de asistenţă socială care să poată contribui la reinserţia socială a foştilor consumatori de droguri.

Încurajează participarea furnizorilor privați de servicii (ONG-uri, firme, persoane fizice) care doresc să se implice domeniul reducerii cererii. Importanţa implicării active a societăţii civile este subliniată şi în documentele Comitetului European Economic şi Social (EESC), precum și în alte politici europene privind drogurilor.

- Reducerea ofertei de droguri: Având în vedere experienţa implementării strategiei anterioare precum și analiza situaţiei

internaționale și regionale cu influenţă directă asupra spaţiului naţional, SNA 2005-2012 şi-a propus ca obiectiv general reducerea la un nivel cât mai scăzut a infracţionalităţii în domeniul drogurilor și a celei conexe, fără a mai fixa un indicator precum strategia anterioară, care prevedea diminuarea ofertei de droguri cu 30% - obiectiv ce s-a dovedit greu de îndeplinit.

Susține, spre deosebire de SNA 2003-2004: necesitatea aderării la convenţiile internaționale în materie şi alinierea legislației naţionale la prevederile acestora; sancţionarea corespunzătoare a oricărui act sau fapt ilicit legat de operaţiunile cu droguri; aplicarea unor pedepse diferenţiate în funcţie de natura și cantitatea drogurilor sau caracterul organizaţional al faptelor ce atrage un pericol social mai mare al faptei; utilizarea mijloacelor moderne de acțiune atât tehnice cât și operaţionale precum: livrarea supravegheată, utilizarea investigatorilor acoperiţi; cooperarea strânsă pe dublu plan intern și internaţional între instituţiile abilitate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

În urma recomandărilor rezultate din evaluarea SNA 2003-2004, strategia curentă promovează cooperarea între instituțiile cu responsabilități în reducerea ofertei, atât la nivel național cât și internațional. Implementarea Programului Marea Alianţă Română Antidrog (M.A.R.A.) este modelul concret de acțiune propus de SNA 2005-2012 pentru cooperarea la nivelul unei rețele naționale.

- Cooperare internațională: Recunoscând importanța cooperării internaționale pentru succesul eforturilor de reducere a

cererii și ofertei, atât la nivel național cât și internațional, SNA 2005-2012 și-a propus să întărească rolul și imaginea României ca partener internațional de încredere în această arie.

- Informare, evaluare și cercetare: Pentru perioada 2005-2012 SNA a planificat o serie de acțiuni care să consolideze

capacitatea Observatorului Român de Droguri și Toxicomanie și să susțină acțiunile care contribuie la dezvoltarea sistemului național de informare, evaluare și cercetare în domeniul drogurilor.

- Roluri și responsabilități: Menţionează expres rolul Agenţiei Naţionale Antidrog de coordonare a implementării SNA,

de monitorizare și evaluare a activităţilor de reducere a cererii şi a ofertei de droguri și a celor de cooperare internațională.

stabileşte obiective pentru toate instituțiile cu responsabilități în aria reducerii cererii/ofertei de droguri. Acțiunile specifice sunt descrise în planurile deacțiunepentru implementarea strategie.

- Planuri de acțiune: Strategia 2003-2004 cuprindea în descrierea fiecărei arii de intervenţie și planul de acțiune

pentru obiectivelor formulate. Aceste planuri erau stabilite pentru fiecare minister în parte, dar nu făceau conexiunea generală între organismele care contribuiau la realizarea aceluiaşi obiectiv. Acest lucru a condus la dificultăţi atât în cooperarea interinstituțională, cât și în monitorizarea și evaluarea implementării strategiei. Strategia 2005-2012 a fost implementată prin intermediul a două planuri de acțiune (2005-2008 și 2010-2012) care stabilesc activităţile necesare pornind de la obiectivele generale şi cele specifice, cu menţionarea clară a instituţiilor responsabile.

Analizele din prezentul raport folosesc ca punct de referință PNA 2010-2012, întrucât acesta își propune asigurarea continuităţii acțiunilor începute sub planul anterior și reiterează obiective esenţiale care nu au fost îndeplinite în perioada 2005-2009 sau a căror îndeplinire necesită o perioadă mai îndelungată de timp16.

În 2012, conform raportului Global State of Harm Reduction (2012, 14) al organizației Harm Reduction Internațional, România a fost evaluată ca având o abordare general favorabilă politicilor și practicilor de reducere a riscurilor. În documentul menționat, țara noastră este listată ca având politici publice ce includ obiective de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri și fac referire la programe de schimb de seringi şi de tratament substitutiv.17 Mai mult, conform aceluiaşi raport, România este una dintre cele 10 ţări din lume care implementează programe de schimb de seringi în sistemul penitenciar18 şi una dintre cele 41 de ţări care au în penitenciare servicii de tratament substitutiv pentru consumatorii problematici de droguri.

16De exemplu, programul MARA pentru constituirea și implementarea sistemului național integrat de prevenire şi combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri sau implementarea la nivel național al Programului “Educaţie pentru sănătate în școală românească” (sub coordonarea MECTS).17Asemenea țărilor cu care este comparată în raport, România nu a implementat încă intervenții de tipul camerelor de injectare.18 Celelalte ţări sunt: Armenia, Belarus, Kirghistan, Moldova, Iran, Germania, Luxemburg, Spania şi Elveţia.

18

Metodologia evaluării

Justificare și obiectiveDerulată în perioada august – octombrie 2012, evaluarea a fost inițiată de reprezentanța UNICEF în România, în colaborare cu Agenția Națională Antidrog (ANA) și a fost realizată de echipa de consultanți (evaluatori) ai Fundației Romanian Angel Appeal (RAA). Demersul a urmărit să identifice și să măsoare efectele implementării Strategiei Naționale Antidrog la finalul perioadei de planificare 2005-2012. În baza analizei datelor colectate, consultanții au formulat recomandări ce au fost comunicate ANA pentru a servi la elaborarea Strategiei Naționale Antidrog și a planurilor de acțiune aferente perioadei de programare 2013-2020. Formulate pentru un termen scurt sau lung, recomandările propun soluții pentru eficientizarea măsurilor antidrog implementate în perioada 2005-2012, dar fac și referire la acțiuni cu totul noi ce ar trebui implementate de ANA și de alți actori naționali.

Obiectivele misiunii de evaluare (așa cum au fost menționate în Termenii de referință) ai au fost:

3. Evaluarea acțiunilor/măsurilor propuse și implementate prin Strategia Națională Antidrog 2005-2012 și planurile de acțiune (2005-2008 și 2010-2012) în toate ariile: reducerea cererii și ofertei de droguri, cooperare internațională, coordonare interinstituțională, informare, cercetare și evaluare.

4. Identificarea realizărilor și a lecțiilor învățate în urma implementării SNA 2005-2012.

Cadrul evaluăriiEvaluarea acțiunilor SNA s-a realizat prin raportare la criteriile de evaluare OECD/DAC - relevanță, eficiență, eficacitate, sustenabilitate și impact - precum și la criteriile privind respectarea drepturilor omului și utilizarea managementului bazat pe rezultate. În Caseta 1 este prezentat modul de operaționalizare al acestor criterii.

Caseta 1. Întrebări orientative pentru evaluarea în raport cu criteriile stabilite

Relevanța măsurilor SNA 2005-2012

* Acțiunile (măsurile) SNA și rezultatele acestora sunt în acord cu obiectivele specifice și generale formulate de Strategie?

Eficacitatea măsurilor SNA 2005-2012

*În ce măsură au fost atinse obiectivele specifice/generale ale SNA?

*Ce factori au facilitat atingerea/neatingerea obiectivelor?

Eficiența măsurilor SNA 2005-2012

*Obiectivele SNA au fost atinse la timp?

*Rezultatele obținute în urma implementării acțiunilor/măsurilor prevăzute de SNA au fost pe măsura resurselor alocate? (resurse umane, financiare, timp etc.)

Sustenabilitatea măsurilor SNA 2005-2012

*Ce factori au influențat sustenabilitatea acțiunilor/măsurilor implementate în linie cu obiectivele SNA?

*În ce măsură s-au dovedit sustenabile acțiunile/măsurile finanțate din fonduri internaționale?

Impactul măsurilor SNA 2005-2012

*Ce s-a întâmplat ca urmare a implementării acțiunilor/măsurilor SNA?

Respectarea drepturilor omului și a echității

*Acțiunile/măsurile implementate au generat încălcări ale drepturilor omului și ale principiului echității? Ce tip de încălcări?

Management bazat pe rezultate

*Principiul managementului bazat pe rezultate a fost utilizat în proiectarea și implementarea acțiunilor/măsurilor SNA? În ce fel?

Consultanții au recurs la perspectiva actorilor (instituții și organizații) implicați în acțiunile românești antidrog și la perspectiva beneficiarilor de servicii de reducere a cererii de droguri. Cu alte cuvinte, concluziile privind efectele implementării SNA nu sunt măsurări obiective, cuantificabile ale progresului, eficacității, impactului și sustenabilității măsurilor antidrog din perioada 2005-2012. De exemplu, perspectiva asupra eficienței acțiunilor antidrog derulate în România în perioada de referință nu este un calcul al parametrilor de cost-eficiență, ci un răspuns subiectiv la întrebările “Obiectivele SNA au fost atinse la timp?” și “Rezultatele obținute în urma implementării acțiunilor/măsurilor prevăzute de SNA au fost pe măsura resurselor alocate? (resurse umane, financiare, timp etc.)”. Lipsa unor indicatori și a unor ținte măsurabile în planurile deacțiuneale SNA nu a făcut posibilă cuantificarea gradului de atingere al obiectivelor strategiei, al impactului acțiunilor și a cost-eficienței acestora.

Evaluarea nu și-a propus o inventariere a acțiunilor de reducere a cererii și a ofertei de droguri întreprinse pe întreg teritoriul țării în perioada 2005-2012; cu siguranță am identifica sute de acțiuni, derulate de unul sau mai mulți parteneri, cu acoperire redusă sau națională, finanțate din surse puțin cunoscute sau de către donori notorii. Din acest motiv, nu am menționat sau analizat:

- serviciile oferite de organizații care nu au ca domeniu principal de activitate reducerea cererii de droguri;

- intervențiile implementate la scară redusă (de exemplu campanii de prevenire la nivel local, la nivel de școală, activități de training);

- mesajele de informare/prevenire care nu fac parte dintr-o campanie articulată etc.- intervenții ale căror rezultate nu erau documentate prin/în rapoarte publice

Întrucât perspectiva dominantă în acest demers este analiza de ansamblu (macro) a progresului implementării SNA 2005-2012, în raport s-a făcut referire doar la acțiunile menționate cel mai frecvent de către respondenți, la cele evaluate de aceștia ca fiind importante, la cele cu acoperire geografică sau demografică mare.

Colectarea și analiza datelorEvaluarea s-a bazat pe două abordări de colectare a datelor:

Analiza (engl. desk research) documentelor disponibile în statistici oficiale, în rapoarte de activitate și de cercetare (furnizate de ANA sau de alte organizații românești), în documente legislative, comunicate oficiale, pagini de Internet etc. Datele astfel colectate au fost utilizate la descrierea contextului socio-legislativ al implementării SNA 2005-2012, precum și la completarea/confirmarea informațiilor colectate de la diverși actori (instituții, persoane fizice) care au participat la procesul de evaluare.

20

Colectarea și analiza datelor calitative prin interviuri individuale (față-în față sau prin e-mail) și interviuri de grup, pe baza ghidurilor de interviu/de focus grup prezentate în Anexa 2 a acestui raport.

Sumarul metodelor și instrumentelor de colectare a datelor, precum și procedurile de selecție a participanților la interviurile de grup și individuale este cuprins în tabelul de mai jos.

Tabel 1. Sumar al metodelor, instrumentelor și procedurilor de selecție utilizate în colectarea datelor

Metode/Instrumente Nr. participanți Selecția participanților

Analiza documentelor (rapoarte de activitate, statistici, rapoarte de cercetare, legislație)

- -

Focus grup cu adolescenți (Ghid de focus grup)

4 participanți (2 fete, 2 băieți)

Invitațiile transmise către 10 adolescenți - 5 băieți, 5 fete, cu vârste între 14 și 18 ani, elevi în licee publice și private din București. Fiind perioada vacanței de vară, adolescenții au fost identificați prin intermediul relațiilor personale ale angajaților/colaboratorilor RAA.

Discuție de grup cu adolescenți (voluntari în de Asociația Tineri pentru Tineri - TnT) (Ghid de discuție)

20 participanți Discuția cu evaluatorii RAA a avut loc în cadrul unei întâlniri tehnice cu adolescenți, voluntari în programe de educație pentru sănătate implementate în București de Asociația Tineri pentru Tineri (TnT).

Focus grup cu părinți (Ghid de focus grup)

4 participanți (femei)

Invitații transmise către 10 părinți (6 femei, 4 bărbați) cu copii adolescenți, elevi în licee publice și private din București. Fiind perioada vacanței de vară, părinții au fost identificați prin intermediul relațiilor personale ale angajaților/colaboratorilor RAA.

Focus grup cu deținuți (Ghid de focus grup)

4 participanți (bărbați, vârsta >18 ani – program substitutiv)

9 participanți (bărbați, vârsta >18 ani - grup)

Selecția participanților s-a realizat prin intermediul echipei medicale din Penitenciarul Jilava, după următoarele criterii:

* 6-8 deținuți (bărbați, 18+ ani) care au beneficiat în detenție (în penitenciare românești) de programe de schimb de seringi și/sau tratament substitutiv cu metadonă

* 6-8 deținuți (bărbați, 18+ ani) care sunt beneficiari ai Comunității Terapeutice Jilava

Focus grup cu tineri și adolescenți fără adăpost care consumă droguri injectabile (Ghid de focus grup)

10 participanți Selecția participanților s-a realizat prin intermediul echipei de teren a Fundației Parada, după următoarele criterii:

10 adolescenți și tineri fără adăpost care își injectează droguri, clienți ai serviciilor Parada, vârste între 15 și 24 de ani, minim participante 2 femei.

Focus grup cu femei înscrise în tratament substitutiv cu metadonă (Ghid de focus grup)

6 participanți Selecția participantelor s-a realizat prin intermediul echipei centrului de tratament substitutiv „TITAN” al Asociației Române Anti SIDA (ARAS) după următoarele criterii: 6-8 femei cu vârsta > 18 ani (minim 2 participante în grupa de vârsta 18-24 ani).

Interviuri individuale cu profesori (Ghid de interviu)

10 interviuri (3 electronice, 7 față în față)

Respondenții au fost profesori diriginți la clasele V-VIII din Școală Nr. 71 din București. În această unitate școlară s-au derulat programe antidrog în perioada 2005-2012. Școala a fost identificată prin intermediul colaboratorilor RAA.

Focus grup cu furnizori publici de servicii de reducere a cererii de droguri (Ghid de focus grup)

4 participanți Selecția furnizorilor de servicii s-a realizat după următoarele criterii: numărul de clienți (cât mai ridicat), tipul de servicii (astfel încât să fie reprezentate toate tipurile), experiența (cât mai îndelungată).

Focus grup cu furnizori privați de servicii de reducere a cererii de droguri (Ghid de focus grup)

10 participanți Invitație transmisă de echipa de evaluare principalilor furnizori de servicii private (non-profit și for-profit) din zona București/Ilfov

Interviuri individuale cu reprezentanți ai unor organizații publice și private implicate în implementarea SNA sau colaboratoare ale ANA19 (Ghid de interviu)

55 interviuri (electronice și față în față)

Invitații de a contribui la evaluare a fost transmise către cca 70 de instituții și organizații românești și internaționale implicate în reducerea cererii și ofertei de droguri. Au fost transmise invitații către:*Toate instituțiile publice naționale menționate în planurile de acțiune ale SNA ca fiind responsabile cu implementarea strategiei*ONG-uri românești din aria reducerii cererii de droguri care nu au participa la focus-grupul destinat furnizorilor privați de servicii. Criteriile de selecție ale acestora au fost identice cu cele de la focus grupuri.*Principalele instituții internaționale care au finanțat/susținut semnificativ programele antidrog românești în perioada 2005-2012. Lista acestor instituții a fost solicitată Agenției Naționale Antidrog.

Reprezentanța UNICEF România și Agenția Națională Antidrog au susținut echipa de consultanță în procesul de identificare și contactare a instituțiilor publice implicate în implementarea SNA 2005-2012.20

Pe lângă descrierea obiectului evaluării și a metodologiei studiului, raportul mai cuprinde: cinci capitole, prezentând rezultate, concluzii și recomandări aferente măsurilor implementate sub ariile SNA; un capitol final ce prezintă sumarul concluziilor și recomandărilor formulate; lista instituțiilor și organizațiilor care au contribuit la evaluare (Anexa 1); ghidurile de focus grup și de interviu individual utilizate pentru colectarea datelor calitative (Anexa 2); bibliografia consultată.

Considerații eticeReprezentanții organizațiilor care au participat la evaluare, precum și beneficiarii serviciilor de reducere a cererii au fost informați cu privire la obiectivele studiului, la modul în care vor fi utilizate datele și la dreptul lor de a refuza participarea. Exercitarea acestui drept s-a reflectat în ratele de răspuns (mai mici de 100%) obținute la interviurile individuale solicitate, precum și în numărul de participanți – uneori redus – înregistrat la focus grup-uri.

19 Lista instituțiilor și organizațiilor care au răspuns solicitării de a evalua rezultatele implementării SNA 2005-2012 poate fi consultată în Anexa 120 Organizațiile internaționale guvernamentale sau inter-guvernamentale care colaborează cu ANA au solicitat Agenției, după caz, să confirme pe cale oficială misiunea echipei de consultanți sau să transmită o cerere oficială prin care sunt rugați să contribuie la procesul de evaluare.

22

La solicitarea unora dintre persoanele care au participat la interviurile individuale și de grup de evaluare, echipa de evaluatori RAA nu a specificat în prezentul raport identitatea reprezentanților instituțiilor și organizațiilor contactate (numele, specialitatea, poziția).

Intervievarea persoanelor fizice neafiliate organizațional (adolescenți, părinți, deținuți, persoane care își injectează droguri) s-a realizat respectând dreptul acestora la intimitate și la confidențialitatea răspunsurilor.

Interviurile pentru care consultanții au primit aprobare din partea respondenților au fost înregistrate pe suport audio. Răspunsurile parvenite prin e-mail au fost arhivate în format electronic.

În ceea ce privește comunicarea rezultatelor evaluării, consultanții RAA și-au propus să prezinte o perspectivă echilibrată asupra rezultatelor implementării SNA 2005-2012, documentând atât aspectele pozitive, succesele, cât și pe cele negative și asigurându-se că sunt reprezentate vocile tuturor actorilor relevanți din sectoarele public, privat și academic.

Evaluarea SNA 2005-2012 a urmărit și modul în care Strategia, Planurile de acțiune și activităţile implementate au respectat principiului echităţii21 şi au asigurat acces egal şi nediscriminatoriu la servicii tuturor beneficiarilor. Au fost avute în vedere cu precădere două categorii de beneficiari aflați la risc de excludere: minorii şi femeile consumatoare de droguri.

Limite ale evaluăriiMăsurarea obiectivă a cost-eficienței și impactului SNA a fost imposibilă în cadrul acestui demers de evaluare, din următoarele motive:- Planurile de acțiune ale SNA nu erau însoțite de planuri de monitorizare, conținând indicatori și ținte, în raport cu care să se măsoare progresul, rezultatul și impactul activităților antidrog.- Au fost implementate activități finanțate din fonduri publice sau private, din surse naționale și internaționale.- Au fost implementate programe (servicii) ai căror indicatori erau raportați la planuri de monitorizare și evaluare aparținând altor programe (ex.: Strategia Națională HIV/SIDA, programul HIV/SIDA finanțat de GFATM). Astfel, dezvoltarea serviciilor reducere a riscurilor

Adoptarea unei metodologii calitative de colectare și analiză a datelor a fost însoțită nu doar de beneficii (precum descrierea în detaliu a unor aspecte privind implementarea SNA), ci și de puncte slabe, cum ar fi: participarea redusă (a respondenților) la unele sesiuni de focus grup, lipsa reprezentativității statistice a răspunsurilor oferite de beneficiarii serviciilor de reducere a cererii de droguri, colectarea de informații cu grade diferite de relevanță pentru obiectivele evaluării.

21 Principiul echităţii presupune crearea de condiţii egale pentru toţi indivizii astfel încât aceştia să trăiască, să se dezvolte şi să îşi atingă întregul potenţial. Pentru asigurarea echităţii intervenţiilor, trebuie avute în vedere toate grupurile populaţionale cu risc de discriminare pe criterii de gen, vârstă, orientare sexuală, diagnostic de infecţie HIV, anumite tipuri de comportamente (consum de droguri injectabile, practicarea sexului comercial).

Măsuri de coordonare interinstitu țională

ContextUna dintre priorităţile prevăzute de Strategia UE pe droguri pentru perioada 2005-2012 este coordonarea la nivelul fiecărui stat a eforturilor de reducere a cererii şi ofertei de droguri, implementate de actori din toate sectoarele – public, privat, academic şi societate civilă. Obiectivul coordonării interinstituționale se regăseşte şi în Strategia Naţională Antidrog 2005-2012, fiind operaţionalizat prin măsuri ce îşi propun:

- Facilitarea acțiunilor comune ale instituțiilor și organizațiilor responsabile; - Coordonarea acțiunilor actorilor responsabili; - Monitorizarea şi evaluarea acțiunilor întreprinse de actorii responsabili; - Contribuția actorilor responsabili – sub coordonarea ANA - la colectarea, procesarea şi transmiterea

către organismele internaționale a datelor privind traficul și consumul de droguri în România.

Principalele instituții și organizații care au implementat măsuri de reducere a cererii/ofertei de droguri în perioada 2005-2012 sunt: Agenţia Naţională Antidrog prin serviciile de la nivel central și prin

- Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA)- Centrele de Asistenţă Integrată a Adicţiilor (CAIA)

Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) prin- Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă-Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate (DCCO) prin Serviciul antidrog și Laboratorul

Central de Analiză și Profil al Drogurilor- Inspectorate Judeţene ale Poliţiei

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) Direcţia Generală de Informații şi Protecţie Internă Ministerul Finanţelor Publice prin

- Autoritatea Naţională a Vămilor Ministerul Public prin

- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), prin Serviciul de prevenire și combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri

Ministerul de Justiție prin- Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP)

Ministerul Sănătăţii prin- Centrul de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog (CSMLA)- Autorităţi Judeţene de Sănătate Publică- Institutul național de Medicină Legală “Mina Minovici” (INML) și celelalte institute din țară (Iași,

Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Craiova)- Spitale

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin- Inspectorate Şcolare Judeţene- Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret

Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale prin- Direcţiile Generale de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului

Oficiul național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor24

Organizații neguvernamentale Furnizori privați de servicii de asistenţă integrată pentru consumatorii de droguri (ex: Clinica PsyMotion,

Asociația Națională de Intervenții în Toxicomanii) Consiliul Superior al Magistraturii

- Institutul național al Magistraturii

Figura 2. Schema relaţiilor de colaborare dintre ANA și instituțiile și organizațiile implicate în implementarea SNA 2005 - 2012

RelevanţăCoordonarea interinstituțională este o condiţie de bază pentru o abordare unitară cu privire la fenomenul drogurilor, respectând însă autonomia funcţională a tuturor actorilor implicați. Coordonarea se realizează atât pe orizontală, cât și pe verticală (între instituții sub- sau supra-ordonate), atât la nivel național cât și internațional. Măsurile planificate prin SNA 2005-2012 au avut la bază parteneriate formale (încheiate atât la nivel central, cât şi la nivel local) și colaborări informale punctuale (ex.: instituții/organizații care s-au susținut reciproc în campanii, cu ocazia unor evenimente de presă) sau de lungă durată (ex.: organizații care au lucrat împreună la dezvoltarea unor documente relevante pentru sectorul lor de activitate). În unele județe din țară, parteneriatele locale au fost încheiate având în vedere prevederile strategiei locale antidrog – document dezvoltat sub coordonarea consiliului județean, cu contribuția autorităților publice și a societății civile implicată în lupta antidrog la nivel local.

Utilizarea parteneriatelor interinstituționale pentru implementarea strategiei a fost un element cheie care a permis:

- Creșterea acoperirii intervențiilor de reducere a cererii de droguri (ex.: programe de prevenire a consumului de droguri în școală, campanii de informare pentru tineri din populația generală, programe de harm reduction în sistemul penitenciar)

- Creșterea nivelului de informare al actorilor instituționali cu privire la situația drogurilor din România

- Centralizarea mai eficientă a datelor privind consumul și traficul de droguri în România – date colectate de la o varietate de instituții publice și organizații neguvernamentale.

Relevanța rolului ANA în coordonarea activității antidrog a fost chestionată sub două aspecte: reducerea ofertei de droguri și monitorizarea/evaluare programelor de reducere a cererii de droguri implementate din resurse private naționale sau private și publice internaționale. Din punctul de vedere al reprezentanților DIICOT rolul ANA de coordonare și monitorizare a politicilor din aria reducerii ofertei de droguri nu este foarte clar definit și delimitat; astfel încât, anumite solicitări ce vin din partea Agenției sunt percepute ca fiind în conflict cu mandatul Ministerului Public (prin DIICOT) de a acționa în primul rând pe baza actelor normative care reglementează activitățile de justiție și cele operative. Din experiența de ani de zile de implementare a intervențiilor de reducere a cererii de droguri, reprezentanții societății civile au fost obișnuiți ca monitorizarea/evaluarea intervențiilor să fie efectuată de organismul care a finanțat programul; de aceea ei aveau obligația de a raporta date doar către finanțator. În acest context, solicitările de date venite din partea ANA – în condițiile în care intervențiile nu erau finanțate din fonduri publice – le-au părut la început nelegitime. Conform relatărilor reprezentanților ANA, societatea civilă a început cu timpul să răspundă acestor solicitări. ONG-uri sunt însă sunt în continuare de părere că ANA ar trebui să asigure finanțare publică pentru intervențiile pe care dorește să le monitorizeze.

EficacitateÎn perioada de referință, din punct de vedere al coordonării interinstituționale au fost realizate toate acțiunile prevăzute prin PA.

Principalele rezultate ale coordonării interinstituționale la nivel central (între instituții publice, între acestea și societatea civilă) au fost:- Au fost actualizate protocoalele de colaborare existente și altele noi au fost încheiate. De exemplu, au

fost actualizate acordurile de cooperare între MJ, MP, MAI, SRI, SIE și Ministerul Finanțelor Publice în domeniul combaterii criminalităţii organizate și corupţiei și protocolul de cooperare între Direcţia de Crimă Organizată din cadrul SIE și DCCO din cadrul IGPR, pentru îndeplinirea sarcinilor specifice pe linia prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate internaționale.

- Au fost organizate grupuri de lucru (interministeriale) antidrog, grupuri la care au fost invitați reprezentați ai instituțiilor publice implicate atât în reducerea cererii, cât și a ofertei de droguri. Unele dintre aceste grupuri au dobândit un caracter de permanență, precum colaborarea între DCCO, Poliţia de Frontieră Română şi Autoritatea Naţională a Vămilor, pe centre zonale, conform recomandărilor Rezoluţiei Consiliului Uniunii Europene din 29.11.199622.

- ANA, prin Observatorul Român pentru Droguri și Toxicomanie a coordonat culegerea de date de la instituțiile implicate în reducerea cererii sau ofertei de droguri, date ce au fost prelucrate și incluse în

22 Începând cu 2005, funcţionează trei centre de cooperare TRIDENT şi începând cu 2006, un centru POLVAM la Iaşi coordonat de IGPF.

26

Raportul național privind situația drogurilor și rapoarte transmise organismelor europene (precum EMCDDA) sau internaționale, pe baza acordurilor de colaborare.

- S-au pus bazele Registrului Central de Investigaţii şi Cercetare în domeniul drogurilor și a început munca de interconectate a bazelor de date deținute de ANA, IGPR, IGPF, ANV, MP în scopul asigurării coordonării eficiente a luptei antidrog.

- În vederea dezvoltării cercetării în domeniul drogurilor, a fost înfiinţat Consiliul ştiinţific și de cercetare în cadrul ANA care reunește personalităţi din mediul academic și profesional de la nivel național.23

- Pentru a susține reprezentarea României la reuniunile oficiale internaționale consacrate problemei drogurilor, ANA a colaborat cu instituțiile românești invitate și a pregătit documentele de suport necesare prezentărilor (ex: analize și date despre evoluția consumului, politici antidrog, evoluția traficului etc.)

- Au fost elaborate Programul național de Prevenire şi Asistenţă Integrată în Adicţii adoptat prin H.G. nr. 1101/2008, precum și nouă programe de interes național de prevenire a consumului de droguri, care să completeze reţeaua integrată de servicii prevăzute în Programul Marea Alianţă Română Antidrog24, programe aprobate prin HG nr. 1102/200825.

- ANA a contribuit la elaborarea politicilor naționale privind drogurile și, conform declarațiilor majorității respondenților intervievați, s-a asigurat de consultarea actorilor (publici și privați) relevanți.

În ceea ce privește coordonarea la nivel local:- Prin CPECA, ANA a catalizat elaborarea strategiilor locale antidrog și încheierea de protocoale de

colaborare interinstituțională locală. După cum menționează un reprezentant al CPECA Maramureş, „în perioada analizată, toate activităţile desfăşurate de specialiştii CPECA - Maramureş au avut succes, înregistrându-se o bună colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, Autoritatea Județeană a Forței de Muncă, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Penitenciarul Baia Mare şi structuri ale societăţii civile”.

- Pentru creșterea capacității autorităților locale în implementarea unor acțiuni antidrog coordonate, Agenția a elaborat și o metodologie de avizare, evaluare şi aprobare a strategiilor locale.

- CPECA au încheiat zeci de acorduri de colaborare cu penitenciarele din ţară, peste 200 de protocoale cu ONG-uri și instituții bisericeşti (eparhii, protopopiate, parohii etc).

Atât la nivel local, cât și la nivel central:- Cooperarea interinstituțională a fost impulsionată semnificativ de implicarea instituțiilor

(responsabile cu reducerea cererii sau ofertei de droguri) și a organizațiilor neguvernamentale în acțiuni necesare atragerii și implementării unor proiecte cu finanțare externă. Aceste proiecte au avut obiective variate: reducerea cererii de droguri (ex.: campanii de prevenire adresate tinerilor, programe de schimbare comportamentală adresate elevilor etc.), creșterea capacității instituțiilor locale de a implementa acțiuni de reducere a cererii/traficului de droguri și acțiuni de informare/cercetare/evaluare (ex.: cursuri, vizite de studiu, schimburi de experiență, editare de manuale etc.); cercetarea fenomenului consumului/traficului de droguri (ex.: studiul național ESPAD).

23 Consiliul a fost desfiinţat ca urmare a reformei instituționale a MAI, iar ulterior, prin art. 8 din HG nr. 461/2011 a fost reînfiinţat pentru a asigura cadrul de dezbatere a politicilor, strategiilor sectoriale, proiectelor şi programelor antidrog. Implicarea membrilor consiliului in proiectul PHARE 2006/018-147.05 Consolidarea sistemului integrat de asistenta medicala, psihologica și sociala pentru consumatorii de droguri din România – s-a materializat prin dezvoltarea unui ghid destinat specialiștilor din domeniul reducerii cererii de droguri.24 MARA – Marea Alianță Română Antidrog a fost o inițiativă care propunea acțiunea integrată a tuturor instituțiilor implicate atât în reducerea ofertei, cât și în reducerea cererii de droguri. Implementarea ei s-a dovedit însă dificilă, din mai multe cauze: instituțiile vizate se confruntau cu limitări bugetare, acțiunea integrată presupunea un efort semnificațiv de corelare a politicilor și obiectivelor unui număr ridicat de instituții diferite.25 Potrivit actului normativ de aprobare aceste programe au fost bugetate cu 4 milioane de euro pentru perioada 2009-2012;

- Organizațiile și instituțiile active în aria reducerii cererii/ofertei de droguri au menținut contactul cu mass media pentru a face cunoscute publicului și autorităților responsabile aspecte precum: evoluția consumului de droguri, schimbări în modelele de consum, riscuri de sănătate publică etc. La o analiză sumară presei scrise, se poate constata că ANA și organizațiile neguvernamentale au avut cea mai vizibilă prezență în mass media în perioada analizată. De altfel, referindu-se la relația ANA cu mass media locale, reprezentanții EMCDDA au apreciat că această relație este un model de bune practici26.

EficienţăPer ansamblu, majoritatea persoanelor intervievate - persoane reprezentând instituții și organisme neguvernamentale (inclusiv birouri ale agențiilor internaționale în România) – au apreciat drept pozitivă și fructuoasă colaborarea la nivel central cu cei mai mulți dintre actorii ce derulează intervenții antidrog, inclusiv cu ANA. De asemenea, din interviurile realizate, elaborarea strategiilor locale antidrog și implementarea lor sub coordonarea sau cu participarea CPECA par să reprezinte totuși cele mai vizibile și numeroase dovezi de cooperare interinstituțională. Modul de lucru integrat la nivel local a fost exemplificat de reprezentanți ai CPECA din mai multe județe:

„În domeniul asistenţei, pe lângă oferirea unor servicii medicale, psihologice şi sociale, CRPECA Timişoara a creat o reţea locală, formată din furnizori de servicii de asistenţă: Spitalul Judeţean Timişoara, Spitalul Municipal Timişoara, Spitalul de Copii “Louis Ţurcanu” Timişoara, Spitalul de Psihiatrie Jebel, Spitalul de Psihiatrie Gătaia, Direcţia de Sănătate Publică Timiş, Centrul Regional de Sănătate Publică Timişoara, Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Timiş, Organizaţia Salvați Copiii, Asociaţia ARAS. Membrii acestei reţele se întâlnesc periodic, discutând modalităţile concrete de colaborare.” (reprezentant CPECA, Timiş)

Doar în 2011, CPECA Iaşi a colaborat, pe bază de acorduri de parteneriat, cu 40 de autorităţi publice locale și unități şcolare, cu 10 organizații neguvernamentale şi cu 8 organizații din mass media:

„în vederea îndeplinirii obiectivului “dezvoltarea capacităţii instituționale și operaţionale și consolidarea rolului Agenţiei Naţionale Antidrog de coordonator național al luptei împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri”, în luna martie 2006, ca urmare a emiterii Ordinului nr. 153 al Prefectului Judeţului Iaşi din data de 7.03.2006, s-a constituit Comisia pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2006-2008 la nivelul judeţului Iaşi, din care fac parte următoarele instituţii: Prefectura Judeţului Iaşi, Direcţia de Muncă Solidaritate Socială și Familie, Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Autoritatea Naţională de Sprijin a Iniţiativei Tinerilor Iaşi, Direcţia Judeţeană de Sport, Inspectoratul Judeţean Poliţie de Frontieră, Brigada de Combatere a Crimei Organizate, Inspectoratul Judeţean de Poliţie.” (reprezentant CPECA, Iaşi).

Există totuşi şi regiuni în care colaborarea interinstituțională nu a avut amploarea descrisă mai sus, în special din cauza numărului limitat de servicii disponibile în aria reducerii cererii de droguri. De exemplu, în judeţul Hunedoara

„nu există organizații sau asociaţii specializate pe acest domeniu, astfel că nu au fost realizate acțiuni în domeniul reducerii de droguri … CPECA colaborează cu o asociaţie de tineri împreună cu care desfăşurăm activităţi de prevenire. Mai există și alte instituţii (Inspectoratul de Poliţie al judeţului Hunedoara, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara, Inspectoratul Şcolar al judeţului Hunedoara, Crucea Roşie – filiala judeţului Hunedoara) cu care colaborăm în

26 Opinie exprimată în cadrul Academiei REITOX cu tema „Relaţionarea Punctelor Naţionale Focale cu mass media” organizate de Agenţia Naţională Antidrog în colaborare cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri

28

desfăşurarea proiectelor, dar care nu au ca atribuţii specifice prevenirea consumului de droguri.” (reprezentant CPECA, Hunedoara)

Cu toate acestea, discuțiile cu respondenții au pus în evidență și dificultăți sau întârzieri care trebuie luate în considerare. Menționăm următoarele:- Parteneriatele la nivel local s-au dovedit mai eficiente decât cele de la nivel central. - Există și instituții cu care colaborarea s-a dovedit dificilă în ultimii ani. Ministerul Sănătății a fost

menționat ca făcând parte din această categorie de către toți furnizorii privați de servicii de reducere a cererii și de o parte dintre furnizorii publici care au participat la evaluare.

- Eficacitatea parteneriatelor a depins în primul rând de relațiile personale care s-au stabilit între reprezentanții diverselor organizații/instituții și mai puțin de aplicarea concretă a protocoalelor formale: „Noi colaborăm cu oamenii de acolo, nu cu instituţia..” (reprezentant MEC).

- Deşi planurile de acțiune ale SNA prevedeau facilitarea comunicării între actorii implicați în activități antidrog, frecvența întâlnirilor interministeriale, precum și a unor întâlniri comune cu societatea civilă a fost sub așteptări. În plus, întâlnirile organizate nu s-au bucurat de participarea tuturor instituțiilor/organizațiilor relevante. Absența Ministerului Sănătății de la majoritatea întâlnirilor între actorii naționali a fost formulat ca motiv de mare nemulțumire pentru reprezentanții societății civile și pentru o parte dintre instituțiile publice.

- Deși reorganizarea ANA în 2009 a modificat semnificativ responsabilitățile formale ale instituției în aria coordonării măsurilor naționale antidrog, buna colaborare cu echipa Agenției nu s-au alterat - din punctul de vedere al instituțiilor și organizațiilor care au contribuit la evaluare. O parte din personalul ANA a resimțit însă altfel efectele reorganizării: „deteriorarea încrederii partenerilor, a potenţialilor beneficiari, etc. în CPECA din cauza transformărilor suferite de ANA de la 1 martie 2009, ceea ce a produs o implicare mai scăzută a lor în programe şi activităţi.” (reprezentant CPECA Iaşi).

- Chiar și în județele în care au fost elaborate strategii locale antidrog, implementarea (sau neimplementarea) acestor strategii a depins în mare măsură de resursele bugetare existente, de disponibilitatea și capacitatea autorităţilor publice locale.

- În opinia unora dintre colaboratorii guvernamentali și neguvernamentali ai Agenției, reorganizarea instituției prin OUG nr. 20/200927 și trecerea ei în subordinea IGPR a afectat semnificativ capacitatea ANA de coordonare interinstituțională și management strategic în perioada 2009-2010. Totodată, reprezentanți ai Agenției au apreciat că din punct de vedere al capacității și puterii de coordonare, schimbările din 2009 au însemnat pentru instituție “o întoarcere la nivelul anului 2002”.

- Colectarea de date de la instituțiile implicate în implementarea SNA poate fi uneori dificilă, nu doar pentru ANA, ci și pentru instituțiile care primesc solicitarea. Personalul insuficient este principalul motiv formulat de acestea pentru a explica de ce apar sincope în livrarea datelor către Agenție. Astfel de probleme au fost semnalate de reprezentanții Ministerului Sănătății și mai ales de reprezentanți ai structurilor de reducere a ofertei de droguri.

Dificultatea colectării/raportării datelor a fost semnalată mai ales în contextul discuțiilor despre Registrul Central de Investigații și Cercetare în Domeniul Drogurilor. Registrul este privit ca realizarea semnificativă pentru perioada de programare 2005-2012, însă eficiența acestuia a fost evaluată în felul următor de respondenți:

- Potrivit reprezentanților LCAPD, Registrul trebuie optimizat având în vedere că a fost finalizat în 2012, iar în anii precedenți finalizării acestuia s-au înregistrat multe schimbări în pattern-urile de consum și trafic de droguri.

- Implementarea Registrului (inclusiv interconectarea bazelor de date de la instituțiile beneficiare) este întârziată de cel puțin două probleme: instituțiile beneficiare nu au suficient personal care să se ocupe de completarea bazelor proprii și, ulterior, să implementeze Registrul în propria instituție;

27 Publicată în Monitorul Oficial nr. 156 din 12 martie 2009

dezvoltarea unui set de indicatori comuni tuturor instituțiilor beneficiar este o măsură dificil de implementat. De exemplu, DIICOT are o bază de date creată după indicatorii menționați în propriul regulament de funcționare, indicatori cu un regim juridic special. Potrivit reprezentantului DIICOT, instituția nu are personal suficient pentru a alimenta Registrul cu alte date decât cele pe care le colectează și le introduc în propria bază de date. Totodată reprezentanții DCCO, deși transmit periodic date către ANA, deţin o bază de date care nu poate fi interconectată în Registru din punct de vedere tehnic (fişiere în format MsExcel). Pregătirea ei pentru Registru ar necesita alocarea de resurse umane din cadrul DCCO.

ImpactMajoritatea respondenților au apreciat că măsurile derulate din aria coordonării interinstituționale au avut impact asupra reducerii cererii și ofertei de droguri.

Multiplele modele de cooperare au produs schimbări sub mai multe aspecte. În unele județe, autoritățile publice locale au fost sensibilizate și s-au implicat în susținerea acțiunilor antidrog. Organizații guvernamentale și neguvernamentale au fost implicate în parteneriate care au produs: creșterea capacității organizaționale, creșterea calității serviciilor pentru beneficiari, creșterea numărului de beneficiari care au acces la servicii, atragerea de fonduri externe, o mai bună cunoaștere a fenomenului drogurilor (prin dezvoltarea capacităților de cercetare, monitorizare și evaluare).

SustenabilitateRespondenții apreciază că majoritatea modelelor de cooperare care au funcționat în perioada 2005-2012 sunt sustenabile. Calitatea cooperării și viabilitatea unor colaborări va depinde însă de existența unor finanțări, a unor obiective concrete și delimitate în timp, care să adune partenerii la aceeași masă. În cazul instituțiilor publice, calitatea parteneriatului va fi influențată mai ales de stabilirea cu claritate a unor sarcini și obiective pentru fiecare instituție.

Management bazat pe experienţăDintre toți actorii analizați, se poate spune că ANA a acumulat o experienţă semnificativă de cooperare interinstituțională în aria antidrog. Agenţia a încercat să valorifice această experienţă prin: întărirea relațiilor cu societatea civilă (pe bază de consultare, încheiere de parteneriate), îmbunătăţirea metodologiilor de culegere a datelor de la instituţii/organizații implicate în reducerea cererii sau a ofertei de droguri, implicarea actorilor publici și privați (neguvernamentali) în procesul de elaborare a planurilor naţionale privind răspunsul la fenomenul drogurilor (ex.: dezvoltarea SNA 2013-2020).

Concluzii şi lecţii învăţatePrincipala lecţie învăţată este că folosirea procedurilor este optimă în special în relaţiile cu instituţiile responsabile pentru reducerea ofertei de droguri iar pentru relația cu structurile societății civile se recomandă folosirea unor ghiduri de bună practică.

Cooperarea cu autorităţile locale s-a concretizat în cele mai multe judeţe în primul rând prin contribuţia ANA (prin CPECA) la dezvoltarea unei strategii locale şi/sau regionale privind drogurile dar eficacitatea unor asemenea activităţi depinde în mare măsură de disponibilitatea şi gradul de conştientizare a problemei drogurilor de către autorităţile publice locale.

30

Reprezentanți ANA sunt de părere că în relaţie cu instituţiile publice cu rol în reducerea ofertei de droguri, la calitatea colaborării contribuie și existenţa unor relații interpersonale bune între angajaţi ANA şi angajaţi ai acestor instituții care consolidează relaţiile instituționale create pe baza actelor normative și a protocoalelor de colaborare.

RecomandăriPentru creșterea calității cooperării interinstituționale și a impactului acesteia, se recomandă pe termen scurt și mediu:

Optimizarea aplicaţiei on-line implementate de către ANA privind crearea Registrului Central de Investigaţii prin consultarea tuturor instituțiilor beneficiare. Aplicaţia trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:

Nevoile operative de raportare internă a instituţiilor participante. Informarea și sensibilizarea conducerii instituțiilor implicate cu privire la importanţa SNA și la

beneficiile unei astfel de aplicații.

Întărirea cooperării dintre instituțiile publice cu responsabilităţi în implementarea SNA, atât la nivel central cât şi la nivel local, astfel:

Stabilirea clară a responsabilităţilor fiecărei instituții implicate în implementarea SNA și sensibilizarea instituţiilor publice cu privire la necesitatea activităţilor prevăzute în SNA. În domeniul colaborării cu instituțiile publice naţionale, ANA trebuie să găsească un echilibru între a respecta propria filozofie – aceea de a nu interveni în activitatea partenerilor – şi a răspunde aşteptărilor societăţii civile. Pentru organizațiile neguvernamentale, consolidarea rolului Agenţiei înseamnă şi întărirea capacităţii sale de a monitoriza, evalua sau chiar reclama activitatea partenerilor instituționali care acţionează (sau nu o fac corespunzător) în ariile reducerii cererii şi ofertei de droguri.

ANA să comunice și să reamintească periodic partenerilor rolul care le-a fost alocat în implementarea SNA (prin informări, organizare de conferințe /seminarii). Aceasta comunicare ar veni în atât în sprijinul CPECA, cât și al organizațiilor neguvernamentale care încearcă să sensibilizeze instituțiile publice cu privire la necesitatea implementării SNA și uneori se confruntă cu rezistența acestora.

ANA să informeze și să instruiască instituțiile publice relevante cu privire la modul de armonizare aș indicatorilor proprii cu indicatorii solicitați de ANA pentru raportări naționale și internaționale.

Instruirea personalului instituţiilor publice implicate în implementarea SNA cu privire la serviciile necesare pentru reducerea cererii de droguri și a standardelor de calitate la care trebuie oferite aceste servicii.

Fiecare instituție responsabilă pentru implementarea SNA trebuie să-și planifice și sigure bugetul necesar pentru implementarea acțiunilor prevăzute în strategii.

ANA trebuie să se asigure că propriile servicii au finanțare adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor SNA.

Planul de acțiune al SNA ar trebui să prevadă și un sistem de monitorizare și evaluare a eficienței, eficacității și impactului tuturor acțiunilor derulate de instituțiile menționate în documentul programatic.

Întărirea cooperării dintre instituții publice și organizații ale societăţii civile (inclusiv grupuri de persoane afectate de fenomenul drogurilor), organizații academice și furnizori (for-profit) de servicii de reducere a cererii de droguri astfel:

ANA să faciliteze informarea reciprocă (public-neguvernamental) cu privire la progresul implementării SNA;

ANA să implice actorii neguvernamentali în procesul de elaborare al politicilor publice/legislației sectoriale relevante;

Instituțiile publice (inclusiv ANA) să finanțeze acțiuni de creştere a capacităţii acţiune a societății civile/academice în domeniul drogurilor (prin instruire continuă, finanţarea unor intervenții de reducere a cererii/ofertei de droguri și feed-back rezultat în urma evaluării impactului acestor intervenţii);

Instituțiile publice de la nivel central să faciliteze comunicarea actorilor neguvernamentali cu instituții publice de la nivel local care au responsabilităţi în implementarea SNA.

32

Măsuri pentru reducerea cererii de droguri

ContextEvoluţia consumului de tutun, alcool și droguri în RomâniaLa nivel naţional, studiul ESPAD28 2011, realizat de către Agenția Națională Antidrog împreună cu Școală Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București indică o ușoară scădere a prevalenței consumului de tutun în rândul elevilor (52%, față de 54% în 2007) și este apropiată de media înregistrată pe țările participante (54%). Este totuși de remarcat creșterea numărului de țigări fumate în ultimele 30 de zile – 29%, cu 1% peste media europeană.

De asemenea, se înregistrează scăderi la indicatorii: proporția tinerilor de 16 ani care au consumat vreodată o băutură alcoolică (79% față de 81% în 2007), prevalența consumului de alcool în ultimele 12 luni (72% față de 74%), consumul vreunei băuturi alcoolice în ultimele 30 de zile (49%, comparativ cu 52% în 2007). Totuși, se înregistrează creșteri ușoare ale proporției respondenților care declară că au consumat mai mult de 5 băuturi la o ocazie.

În ceea ce privește consumul de droguri ilicite, se înregistrează creșteri la toate tipurile de substanțe: canabis (7% față de 4% în 2007), substanțe inhalante (7%, comparativ cu 4% în 2007), amfetamine (3% față de 0,6% în 2007), ecstasy (2%, comparativ cu 1% în 2007), crack, ciuperci halucinogene, cocaină, LSD (2% față de 1%), heroină etc. Cu toate acestea, consumul de droguri ilicite se situează sub media țărilor participante la studiu pentru aproape toate substanțele. În media înregistrată în rândul țărilor participante se încadrează consumul de cocaină, LSD și droguri injectabile.Consumul de substanțe noi cu proprietăți psihoactive – SNPP (etnobotanice) a fost de 5,3%. Dintre consumatorii de SNPP, 4,2% au declarat că au consumat astfel de substanțe în ultimele 12 luni, iar 1,9% în ultimele 30 de zile. 13,6% dintre tinerii care au început să consume droguri la vârsta de 13 ani sau mai devreme au folosit SNPP la primul consum. Îngrijorător este și faptul că 32,8% dintre tineri declară că au prieteni care consumă SNPP, iar 2,9% au consumatori în familie (frați sau surori). Accesul la SNPP este considerat de elevi ca fiind ușor, produsele fiind disponibile fie în magazine de profil (46,8%), fie pe internet (56,4%).

Conform studiului29 realizat de către ANA şi ANP în 2011 în rândul persoanelor private de libertate, în penitenciare se înregistrează o creștere a numărului persoanelor care au consumat droguri în libertate și continuă să consume și în penitenciar. Prevalența consumului de droguri în rândul persoanelor private de libertate, de-a lungul vieții, a crescut de la 18,5% în 2006, la 25,1% în 2011.

În România, serviciile de reducere a cererii de droguri sunt organizate atât de către instituţii guvernamentale, organizații neguvernamentale cât şi de entităţi private. Spre exemplu:

- Ministerul Sănătăţii derulează programe în domeniul prevenirii consumului de alcool, tutun şi droguri și al asistenţei medicale a consumatorilor de droguri. Ministerul Sănătăţii derulează campanii anti fumat în cadrul Programului național Stop Fumat.

28 European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs29Studiu privind prevalenţa consumului de droguri în sistemul penitenciar din România, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) și Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), 2011

- Serviciile de asistenţă medicală pentru consumatorii de droguri sunt disponibile în spitale şi centre de sănătate mintală. Serviciile oferite în instituțiile subordonate Ministerului Sănătăţii pentru consumatorii de droguri sunt: asistenţă sevraj şi supradoză, servicii dezintoxicare, tratament substitutiv și postcură. Institutele de Medicină Legală și serviciile de medicină legală raportează decesele ca urmare a intoxicării cu produşi psihoactivi.

- Ministerul Educaţiei derulează, prin intermediul Inspectoratelor Şcolare Judeţene, programe de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri în şcoală, familie și comunitate.

- Administraţia Naţională a Penitenciarelor derulează programe de reducere a riscurilor și de asistenţă medicală și reinserţie socială a consumatorilor de droguri din penitenciar.

- Organizațiile neguvernamentale sunt implicate în toate activităţile derulate pentru reducerea cererii de droguri: prevenirea consumului de alcool, tutun şi droguri în scoală, familie și comunitate, servicii de asistenţă medicală, psihologică şi socială, reducerea riscurilor și reinserţia socială a consumatorilor de droguri. Cele mai multe servicii oferite de către organizațiile neguvernamentale sunt cele de prevenire a consumului de droguri și de reducerea riscurilor (schimb de seringi, consiliere și testare HIV şi hepatite).

- Furnizorii privați oferă servicii în domeniul asistenţei medicale, psihologice şi sociale a consumatorilor de droguri: tratament de substituţie pentru consumatorii de droguri, tratament integrat al dependenţei de alcool, consiliere psihologică şi psihoterapie, comunităţi terapeutice, clinici post cură.

Agenţia Naţională Antidrog oferă servicii de reducere a cererii de droguri direct şi prin intermediul CPECA şi CAIA locale. Serviciile oferite includ atât prevenirea consumului de droguri (în şcoală, familie și comunitate) cât şi servicii de asistenţă medicală, psihologică şi socială, reducerea riscurilor și reinserţia socială a consumatorilor de droguri. De asemenea, Agenţia Naţională Antidrog oferă, prin Centrul național de Formare și Documentare în domeniul Drogurilor instruire furnizorilor de servicii în domeniul reducerii cererii de droguri. Conform reprezentanților ANA, în perioada 2007-2012 cca. 3000 de specialiști din România au beneficiat de educație continuă prin Centrul național de Formare și Documentare în domeniul Drogurilor. Mai mult, programa de formare implementată a fost adaptată continuu tendinţelor în schimbare ale fenomenului drogurilor, inclusiv cu informații privind substanțele noi cu proprietăți psihoactive.

Accesul la servicii de reducere a riscurilorÎn România, procentul consumatorilor de droguri injectabile (CDI) care declară că au utilizat seringi sterile la ultima injectare este de 15.58%, în timp ce Ucraina a raportat 95.5% pentru acelaşi indicator. În rândul ţărilor din Eurasia, România este pe locul al doilea, după Estonia, în ceea ce priveşte prevalenţa ridicată a infecţiei cu VHC în rândul CDI (82.9%, faţă de >90%) (HRI, 2012, 42).

Apariţia pe piaţa românească a drogurilor legale, concomitent cu reducerea finanţărilor pentru programele de reducere a riscurilor a condus la creșterea incidenţei infecțiilor cu HIV în rândul utilizatorilor de droguri injectabile. Astfel, dacă în perioada 2007-2009 numărul persoanelor infectate cu HIV dintre utilizatorii de droguri injectabile era de 3-5 cazuri pe an, în 2010 au fost raportate 12 cazuri, iar în primele luni ale lui 2011 au fost raportați 62 de utilizatori de droguri infectaţi cu HIV.30

30http://www.eurosurveillance.org/ViewArticle.aspx?ArticleId=20032.34

Începând din 2010, Agenţia Naţională Antidrog a venit în ajutorul furnizorilor de servicii oferind acestora seringi şi consumabile sanitare pentru a fi distribuite consumatorilor de droguri injectabile, însă acest suport, deşi binevenit, nu este suficient pentru a acoperi cererea de servicii şi nici pentru a egala serviciile oferite în 2009 finanţate din alte surse decât bugetul de stat.

Prevenirea în școalăPrevenirea consumului de alcool, droguri și tutun în şcoală constituie o prioritate a SNA 2005-2012, iar planurile de acțiune prevăd activităţi pentru atingerea celor 3 obiective specifice: 1) Dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflate într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare și de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool și droguri, 2) Creșterea influenţei factorilor de protecţie la vârste mici pentru evitarea sau cel puţin întârzierea debutului consumului de alcool, tutun şi droguri, 3) Sensibilizarea și educarea populaţiei şcolare în scopul evitării consumului experimental/recreaţional de droguri și trecerii de la acesta la cel regulat.

Cele mai multe dintre programele de prevenire în şcoală sunt derulate în parteneriat de către ANA, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi organizaţii neguvernamentale. La nivel local, programele sunt derulate în colaborare de către CPECA cu Inspectoratele şcolare judeţene, Direcţiile de Sănătate Publică și Inspectoratele Judeţene de Poliţie.

Pentru atingerea obiectivelor specifice prevenirii consumului de alcool, tutun şi droguri în şcoală, toate Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog au derulat campanii de informare în şcoli, au organizat evenimente în cadrul cărora au promovat un stil de viaţă sănătos, au oferit sprijin cadrelor didactice pentru realizarea unor activităţi de prevenire a consumului de droguri în şcoală. Activităţile au fost realizate în parteneriat cu Inspectoratele şcolare judeţene, cu instituțiile de învăţământ şi, în zonele în care există, cu organizații neguvernamentale locale.

În privinţa standardelor minime de calitate a programelor de revenire a consumului de droguri în școală furnizorii de servicii intervievați din cadrul CPECA au declarat următoarele:- deși există, programa de educație pentru sănătate nu este aplicată;- profesorii sunt insuficient pregătiți pentru a preda ore de educație pentru sănătate;- CPECA nu au capacitatea de a acoperi integral informarea în școli;- informarea prin intermediul CPECA se face la solicitarea școlii, în funcție de problematica sesizată.

Pentru prevenirea consumului de droguri în școală, Agenția Națională Antidrog a demarat sau a continuat, în parteneriat cu instituţii publice și organizații neguvernamentale, o serie de campanii și proiecte naționale:

- Programul național Educație pentru Sănătate în Școală Românească, implementat de către Ministerul Educației și Cercetării31 în parteneriat cu Agenția Națională Antidrog, organizația Salvați Copiii și Fundația Tineri pentru Tineri;

- Mesajul meu antidrog prin teatru, muzică și sport, implementat de către ANA în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării32, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Culturii și Cultelor, prefecturile județene și a Municipiului București, Agenția Națională pentru Sport, Autoritatea Națională pentru Tineret, Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București, Universitatea de Muzică București, organizații neguvernamentale;

- Proiectul Împreună, derulat de către MEC în parteneriat cu ANA în 13 județe în perioada 2005 – 2007;

31În prezent Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului32 idem

- Programul Clase fără fumat, implementat în perioada 2005 - 2008 de către ANA, prin CPECA, în parteneriat cu MEC, Asociația Aer Pur România, Biroul Regional al Consiliului Internațional în domeniul Adicţiilor pentru Europa de Est şi Asia Centrală, Federația Internațională a Comunităţilor Educative din România;

- Educație pentru cetățenie democratică, implementat de MEC în colaborare cu UNICEF în perioada 2005- 2007

- Quit and Win, proiect implementat de către ANA în 2005, în parteneriat cu Asociația Aer Pur România în 35 de licee din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa şi Timişoara.

- Vigilent-Independent-Puternic, fără alcool, implementat de ANA în perioada 2007 - 2007 în parteneriat cu MEC și ICAA.

- Proiectul Cunoscându-mă, decid a derulat în perioada 2006 - 2007, derulat de ANA prin CPECA Cluj, Brăila și București, în parteneriat cu MEC și Uniunea Creștină din România.

- Campania Opţiune: Acces la succes! a fost realizată în 17 licee din București în perioada 2007 - 2008 de Agenţia Naţională Antidrog, în parteneriat cu Asociaţia TRANSCENA şi Fundaţia pentru Învăţământ. Spectacolul de teatru inclus în campanie a fost o producţie Asociaţia TRANSCENA şi ARCUB;

- Proiectul Dependenţi de Libertate desfăşurat în 2010 și adresat elevilor de gimnaziu a fost implementat de ANA în parteneriat cu Institutul de Prevenire și Psihosociologie şi Direcţia de Ordine Publică.

Prevenirea în familieÎn opinia furnizorilor de servicii intervievați, în această arie s-au derulat cele mai puţine intervenții în perioada de referinţă. Motivele invocate sunt: - disponibilitatea scăzută a părinţilor - mai ales a celor din grupuri cu risc de consum - de a discuta cu cadrele didactice sau cu specialişti despre aspecte care nu au legătură directă cu școală; - resursele insuficiente (umane și materiale) pentru organizarea unor programe de prevenire în familie atractive și motivante: “[părinţii] nu vin [la sesiunile de informare] dacă nu le dai ceva.” (specialist CPECA, sector 3).

Cu toate acestea, Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere și Antidrog au desfășurat o serie de proiecte și activități care au vizat familiile. Pe parcursul anului 2010, 500 de părinți și educatori au fost beneficiari ai acestor programe. Alte 2000 de familii au fost beneficiare ale proiectului Centru de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri, alcool și tutun în instituțiile școlare, implementat în 2009 de către FICE România.33 În 2011, alți 418 părinți au beneficiat de programe de informare cu privire la riscurile asociate consumului de droguri. În perioada de implementare a SNA 2005-2012,numărul părinţilor care au participat la programe de informare a depins de disponibilitatea acestora, de resursele umane şi materiale ale CPECA (de exemplu, în 2005 au fost informați, la nivel naţional,672 părinţi, iar în 2007, 399 părinţi au beneficiat de sesiuni de informare). Instruirea asistenţilor maternali s-a realizat în funcţie de nevoile constatate la nivel local.

Un pas important în dezvoltarea programelor de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri în familie l-a reprezentat iniţierea, de către ANA în parteneriat cu MEC, în 2005, a proiectului Protego, implementat în cadrul Proiectului PHARE de Înfrăţire Instituțională dintre România şi Spania – Lupta împotriva traficului şi consumului de droguri. Scopul proiectului l-a constituit dezvoltarea de abilităţi educative la părinţii elevilor de clasa a VII-a aflați la risc de a consuma droguri. Inițial proiectul a fost derulat ca program pilot în

33Agenția Națională Antidrog și Observatorul European de Droguri și Toxicomanii, Raport național Privind Situația Drogurilor 2010

36

Bucureşti, Constanţa şi Braşov în 24 de şcoli, iar în perioada 2009-2010 s-a desfăşurat în Ilfov, Bihor, Constanţa şi Braşov, fiind implementat de către ANA în parteneriat cu MEC, Biroul Regional ICAA şi Direcţia de Asistenţă Socială și Protecţie a Copilului – Sector 1 Bucureşti. Proiectul a fost inclus și ca obiectiv specific în Programul de interes național de prevenire a consumului de tutun, alcool și droguri – 2009 - 2012.

În 2011, a fost implementat în 3 județe proiectul (considerat model de bună practică) Formarea familială în abilități educative privind prevenirea consumului de tutun, alcool și droguri. Implementat în parteneriat de către Agenţia Naţională Antidrog şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, proiectul a avut ca obiectiv dezvoltarea factorilor de protecție pentru 1000 de părinți cu abilități educative și de gestionare familială scăzute sau cu copii la risc.34 De asemenea, în cadrul proiectului, au fost realizate constant activități de informare a viitoarelor mame cu privire la riscurile consumului de alcool și droguri asupra fătului.

Părinţii intervievați în cadrul procesului de evaluare a SNA 2005-2012 şi-au exprimat interesul pentru a participa la sesiuni de informare, pentru a fi mai bine informați: „Părinţii trebuie să conştientizeze, să fie puşi în rolul persoanelor afectate, să vadă cum pot gestiona situaţia”(mama unui tânăr de 14 ani, elev la școală nr. 149 din București).

Părinții intervievați declară că au foarte puține informații cu privire la droguri și consumul de droguri. Sursele principale de informare sunt, ca și la tineri, internetul și televiziunea. Părinții sunt conștienți de limitele acestor surse de informare (informații incomplete, uneori eronate) și consideră că elevii ar trebui informați cu privire la riscurile asociate consumului de droguri de către profesori sau alți specialişti, într-un cadru organizat.

Părinţii intervievați consideră că, în general, părinţii nu îşi asumă responsabilităţi în ce priveşte informarea copiilor asupra riscurilor asociate consumului de alcool și droguri, deoarece consideră că responsabilitatea revine mai degrabă şcolii.

Prevenirea în comunitatePrevenirea în comunitate este iniţiată de CPECA sau solicitată de către autorităţi și instituții locale (şcoli, licee, Direcţii Judeţene de Asistenţă Socială etc.). Acțiunile din această arie sunt concepute să răspundă nevoilor locale, stabilite în urma unei evaluări rapide efectuate de CPECA sau de autoritatea solicitantă sau prevăzute în strategia locală antidrog.

Deşi reprezintă un obiectiv al Planului de acțiune 2010-2012, elaborarea strategiilor locale antidrog a fost pusă în practică de un număr redus de autorităţi. Reprezentanții CPECA sunt de părere că dezvoltarea acestor strategii depinde de mai mulţi factori, precum: fondurile locale disponibile, interesul şi gradul de confort pe care îl au autorităţile cu privire la abordarea acestui subiect.

Asigurarea calității intervențiilor pentru prevenirea consumului de droguri în comunitate s-a realizat prin instruirea personalului (instruirea profesioniștilor CPECA în domeniul prevenirii consumului de droguri și al consilierii persoanelor dependente, formarea de formatori în prevenirea și tratamentul toxico-dependenței) și prin constituirea unei baze de date cu organizațiile care derulează activități de prevenire a consumului de droguri și care oferă servicii specializate persoanelor consumatoare de droguri.35 De asemenea, în 2006 a fost

34Agenția Națională Antidrog și Observatorul European de Droguri și Toxicomanii, Raport național Privind Situația Drogurilor 201135Agenția Națională Antidrog și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Raport național Privind Situația Drogurilor 2011

creat un sistem de monitorizare și evaluare a copiilor aflați în situații de risc și a fost realizat un ghid care cuprinde indicatorii privind situațiile de risc în debutul consumului la copii și tineri. 36

În perioada 2005-2007, au fost derulate peste 40 de proiecte în parteneriat cu organizații neguvernamentale agreate de biserică și cu diferite culte.

Pentru implementarea programelor de prevenire comunitară, organizațiile neguvernamentale și Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog folosesc atât personal specializat, cât și voluntari.

Pentru prevenirea marginalizării tinerilor aparținând unor categorii vulnerabile au fost organizate campanii derulate de ANA, în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și de ONG-uri: Integration, ARAS, Fundaţia Alături de Voi, Sastipen.

Părinţii intervievați în cadrul procesului de evaluare a SNA au declarat că, pentru tineri, comunităţile virtuale reprezintă factori de influenţă importanţi, aceştia petrecând foarte mult timp pe internet, pe reţele de socializare. Din acest motiv părinţii consideră comunitățile virtuale - reţelele de socializare pe internet - ca riscante, deoarece tinerii pot fi racolații prin intermediul acestora de către traficanţii de droguri; în opinia părinţilor, comunităţile virtuale trebuie incluse în programele de prevenire a consumului de droguri adresate tinerilor.

Campaniile de prevenire a consumului de droguri organizate în spații recreaționale au fost realizate împreună cu organizații neguvernamentale, mass media (posturi radio, TV), instituții locale (Poliția, Jandarmeria etc). Indicatorul stabilit pentru obiectivul nr. 1 asociat prevenirii comunitare – Inițierea și derularea de către autoritățile administrației publice locale a unor proiecte în parteneriat public/privat, de interes local pentru protecția comunităților proprii a fost atins prin organizarea de evenimente locale, de către Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog.

Campaniile de prevenire a consumului de alcool și tutun, derulate ca parte a SNA 2005-2012 şi adresate populației generale, sunt slab reprezentate în comparație cu cele privind prevenirea consumului de droguri. Campaniile derulate de Ministerul Sănătăţii37 fac parte din Programul național Stop Fumat şi nu sunt implementate în parteneriat cu Agenţia Naţională Antidrog. Conform rapoartelor de activitate ale Inspectoratelor Şcolare Judeţene, programele derulate de către Ministerul Educaţiei pentru prevenirea consumului de tutun şi alcool sunt, de asemenea, mai slab reprezentate decât cele de prevenire a consumului de droguri.38 De asemenea, există mai puține organizații neguvernamentale care oferă servicii de prevenire a consumului de alcool și tutun, comparativ cu cele de prevenire a consumului de droguri.

Nu au fost realizate campanii de prevenire a consumului de alcool, tutun, droguri adaptate specificului grupurilor vulnerabile.

Prevenirea în sistemul penitenciar s-a realizat la toate nivelele de intervenție. Au fost realizate activități de prevenire a consumului de droguri atât de către Direcția Medicală a ANP cât și de către Direcția Reintegrare

36Agenția Națională Antidrog și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Raport național Privind Situația Drogurilor 200737http://www.stopfumat.eu 38De exemplu, în judeţul Hunedoara, în cursul semestrului II din anul şcolar 2001-2012, au fost derulate 12 acțiuni de prevenire în şcoală, dintre care una singură avea ca temă alcoolul; n judeţul Alba, din 65 de activităţi de prevenire, 8 au fost alocate prevenirii consumului de tutun şi 4 prevenirii consumului de alcool; în judeţul Vrancea, din 25 activităţi derulate în şcoală, nici una nu a avut ca temă specifică prevenirea consumului de alcool sau tutun.

38

http://www.stopfumat.eu/

Socială. Persoanele private de libertate au beneficiat de servicii de educație pentru sănătate, sesiuni de informare, educare, consiliere, formare de educatori între egali, consiliere și testare HIV și hepatite, cursuri pentru personalul din penitenciare, anchete de supraveghere comportamentală etc.

În perioada 2005 – 2012, pentru prevenirea consumului de droguri în comunitate au fost derulate, de către Agenţia Naţională Antidrog în parteneriat cu instituţii publice și organizații neguvernamentale, următoarele campanii naționale:

- Marea, singura noastră dependenţă – campanie derulată în cadrul proiectului Prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor. Campania a fost derulată în 3 ani consecutivi, pe perioada verii - 2005, 2006 și 2007 - de către organizaţia Salvați Copiii România şi ANA prin CPECA Constanţa.

- Campania Deschide ochii! Implementată în perioada mai – septembrie 2005 de către şi CPECA Iaşi, Timişoara, Cluj, Bucureşti şi Constanţa, în parteneriat cu MEC, Ministerul Justiției (prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor), universități și parteneri media. Campania a fost o componentă a Proiectului PHARE de înfrăţire instituțională între România şi Spania - Lupta împotriva traficului şi consumului de droguri.

- Campania educațională Don't be a HERO derulată în 2005 de către organizația Salvați Copiii în colaborare cu revista Bravo și cu Compania de discuri ROTON a urmărit informarea tinerilor cu privire la riscurile asociate consumului de heroină.

- Pentru prevenirea consumului de droguri în rândul persoanelor private de libertate, ANA a derulat în 2005 campania Mărturii ale consumatorilor de droguri.

- Campania Litoral fără droguri a fost derulată în perioada 24 iulie - 12 august 2006, de către Agenția Națională Antidrog, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Constanța și ARAS– Filiala Constanța.

- Campania estivală de informare și prevenire a consumului de droguri Voluntariat antidrog în acțiunea fost organizată de către ANA în perioada 23 iulie - 14 august 2007.

- Campania filmului antidrog – iunie 2007 – s-a derulat în locații diverse: tabere școlare, case de cultură, școli, licee, penitenciare, parcuri etc. și a avut ca parteneri Inspectorate Școlare județene, Primării, Inspectorate Județene de Poliție, Autoritatea de Sănătate Publică, Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Case de cultură, Direcții Județene de Tineret și organizații neguvernamentale.

- Campania ALTERNATIVE, derulată în 2007, a fost organizată de către ANA în parteneriat cu Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică și s-a adresat populaţiei cu risc crescut de consum și consumatorilor de droguri în vederea creșterii accesului acestora la servicii integrate de asistență.

- Campania Pune cărţile pe masă organizată în 2009 prin CPECA locale și AJOFM a fost prima campanie națională de prevenire a consumului de alcool la locul de muncă organizată de către ANA.

- Campania de informare şi educare pentru reducerea riscurilor asociate consumului de droguri injectabile - Învaţă cum să AI GRIJĂ DE TINE, a fost iniţiată de Agenţia Naţională Antidrog, cu asistenţa tehnică și financiară din partea UNODC și a fost derulată în 2009.

- Caravana Alcoolhelp – campanile națională de prevenire a consumului abuziv de alcool derulată de către organizația ALIAT în 2010 a vizat creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la caracterul problematic al consumului abuziv de alcool și creșterea accesibilității serviciilor de prevenire și tratament al consumului de alcool.

- Campania „Litoral 2010” - Implică-te!!! În comunitatea ta drogurile nu îşi au locul! a fost adresată tinerilor turiști din stațiunile de pe litoral și a fost organizată de ANA prin CPECA

Constanța în parteneriat cu Brigada Mobilă de Jandarmi Constanța, Fundația Alături de Voi Constanța, CENTRAS Constanța și Radio Constanța.

- În 2010, a fost realizată o campanie televizată, transmisă de postul TV Antena 1, în cadrul emisiunii Neatza cu Răzvan & Dani, în scopul informării populației cu privire la riscurile substanțelor noi cu proprietăți psihoactive.

- Activitățile de informare, educare și comunicare organizate cu ocazia Zilei internaționale de luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri, a Zilei mondiale fără tutun și a Zilei naţionale fără tutun s-au derulat constant în perioada 2005-2012.

Asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socialăAșa cum se precizează în Raportul național privind situația drogurilor 2011, „la nivelul Centrelor de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, activitățile de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri se întrepătrund cu cele de prevenire a riscurilor, majoritatea desfășurându-se în unitățile școlare sau în penitenciare.”39

Sursele de finanțare au fost variate: bugetul statului, finanțări internaționale, plata sau co-plata beneficiarilor (de exemplu pentru programul de substituţie cu metadonă), etc.

Serviciile de asistență pentru consumatorii de droguri sunt oferite conform reglementărilor legale – HG Nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare - și standardelor sistemului național de asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri. HG Nr. 860/2005 stabilește atât regulile de funcționare a sistemului integrat de servicii pentru consumatorii de droguri cât și cadrul instituțional de acordare a asistenței. Sistemul național de asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri precizează nivelele de asistență pentru consumatorii de droguri.

Ordinul nr. 1389/513/282 din 4 august 2008 stabilește criteriile de includere și criteriile de orientare pentru includerea în tratamentul de substituție. Este de remarcat prevederea vârstei minime pentru admiterea la tratament – 18 ani, sau peste 16 ani ”când beneficiul tratamentului este superior efectelor secundare şi doar cu consimţământul scris al reprezentantului legal”. De asemenea, ordinul specifică faptul că au prioritate la admiterea la tratament femeile însărcinate, persoanele cu HIV/SIDA, cele polidependente etc.

Pentru persoanele dependente de opiacee, tratamentul substitutiv este acordat conform Ghidului clinic de tratament substitutiv al dependenței de opiacee. Ghidul este aprobat de către Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor din România, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și recunoscut de către Administrația Națională a Penitenciarelor.

În 2008,ANA în colaborare cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale și Familiei şi cu Ministerul Sănătăţii Publice a reglementat modul de acordare a serviciilor de asistență socială pentru consumatorii de droguri prin elaborarea Standardelor minime obligatorii de organizare şi funcţionare a centrelor în care se acordă serviciile de asistenţă pentru consumatorii de droguri, precum și metodologia de autorizare a acestora.

Pentru consumatorii de droguri, Agenția Națională Antidrog oferă următoarele servicii:

39Agenția Națională Antidrog și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Raport național Privind Situația Drogurilor 2011

40

- Evaluare medicală, psihologică și socială în vederea includerii într-un program integrat de asistenţă şi întocmirii Planului Individualizat de Asistenţă terapeutică, psihologică și socială.

- Servicii medicale: tratament medicamentos în vederea menţinerii abstinenţei (metadonă, suboxonă, naltrexonă), testare rapidă a drogurilor în urină, testare HIV, HVB, HVC.

- Servicii de consiliere psihologică şi socială în vederea reintegrării şi reabilitării psihosociale (individuală şi de grup).

- Management de caz – proces de coordonare în vederea implementării planului individualizat de asistență şi de evaluare a implementării măsurilor prevăzute în planul individualizat şi a rezultatelor acestora.

Reţeaua de asistenţă medicală, psihologică şi socială din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog este formată din 47 Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog – CPECA și 5 Centre de Asistenţă Integrată a Adicţiilor – CAIA.

La serviciile de asistență integrată oferite de ANA se adaugă cele oferite de Ministerul Sănătății (dezintoxicare, tratament supradoză - în regim de spitalizare, evaluare medicală și psihologică, tratament pentru menținerea abstinenței, testare rapidă a drogurilor în urină, testare HIV, HVB, HVC etc.), de Ministerul Justiției prin Administrația Națională a Penitenciarelor – servicii de reducere a riscurilor, comunități terapeutice, tratament substitutiv, servicii oferite de alți furnizori privați și de organizații neguvernamentale – tratament ambulatoriu, tratament postcură, servicii de reducere a riscurilor. Organizațiile neguvernamentale și instituțiile private – ARAS, Clinica PsyMotion și ANIT - oferă servicii de tratament substitutiv consumatorilor de droguri începând cu anul 2009.40

Conform reprezentantului Centrului național de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog intervievat în cadrul procesului de evaluare a SNA, Ministerul Sănătăţii oferă servicii de asistenţă medicală consumatorilor de droguri prin Programul național de Sănătate Mintală. În cadrul subprogramului 3.2 Tratamentul toxicodependenţelor, sunt oferite: tratament de substituţie cu antagonişti de opiacee (metadonă) pentru persoanele cu toxicodependenţă, testarea metaboliţilor stupefiantelor şi instruire în domeniul toxicomaniilor pentru profesioniştii din sistemul de sănătate mintală.

Organizațiile neguvernamentale – ARAS, ALIAT, Integration - au asigurat servicii de reducere a riscurilor, asistență medicală, psihologică și socială pentru utilizatorii de droguri injectabile din București. Aceștia au beneficiat de programe de schimb de seringi, distribuție prezervative, sesiuni IEC, consiliere și testare HIV și hepatite, vaccinare pentru hepatita A și B. Serviciile au fost furnizate atât pe teren, cât și în centre fixe (clinici low threshold41). În cadrul programului, au beneficiat de servicii peste 3000 utilizatori de droguri injectabile și au fost distribuite peste 700 000 seringi.

Administrația Națională a Penitenciarelor a implementat în penitenciare programe de educaţie pentru sănătate, formare de educatori între egali, studii de supraveghere comportamentală, reducere a riscurilor, prin care persoanele private de libertate au acces la seringi sterile și programe de substituție cu metadonă (pentru consumatorii de droguri). Toate programele au fost iniţiate şi derulate în parteneriat cu ANA, iar cele de educaţie pentru sănătate au fost derulate în parteneriat cu organizații neguvernamentale (ARAS, ALIAT, Integration). Programele de educaţie pentru sănătate, studiile comportamentale și programul de formare de educatori între egali nu au putut fi continuate după încheierea finanţării prin care au fost implementate (GFATM - Grantul HIV/SIDA). De asemenea, este de menţionat faptul că programele de educaţie pentru

40Idem, pag 5741 Clinici ușor accesibile utilizatorilor de droguri, în care aceștia pot beneficia de tratament de substituție în regim ambulator, programe de schimb de seringi, consiliere psihologică, socială etc.

sănătate, instruire de educatori între egali şi studiile comportamentale au fost iniţiate şi derulate în vederea implementării Strategiei Naţionale HIV/SIDA, nu a SNA 2005-2012.În prezent, programul de substituție cu metadonă este susținut de către ANP din fonduri proprii. Atât programul de schimb de seringi, cât și cel de substituție cu metadonă sunt disponibile în penitenciare începând cu anul 2008. Programul de schimb de seringi a fost inițial deschis în 3 penitenciare, dar în două dintre acestea nu a existat cerere din partea persoanelor private de libertate. În prezent, persoanele private de libertate pot beneficia de program de schimb de seringi în penitenciarul Jilava și de tratament de substituție cu metadonă în 10 alte penitenciare, dintre care 3 penitenciare spital. De asemenea, în 3 penitenciare au fost deschise comunități terapeutice. În 2010, 2043 persoane private de libertate s-au declarat consumatoare de droguri.

Conform studiului42 realizat în 2011 de către ANA și ANP, serviciile cele mai accesibile pentru persoanele private de libertate au fost cele de asistență psiho-socială, educație pentru sănătate, formare ca educatori între egali.

În ceea ce privește admiterea la tratament în regim de internare a consumatorilor de droguri, în 2010 s-a înregistrat cel mai mare număr de persoane admise din ultimii 10 ani (cu 28% mai mult decât în anul precedent și cu 40,6% mai mult decât în 2005) – 2163 persoane, dintre care 1389 în regim de internare, 761 în ambulatoriu și 13 persoane în penitenciar. De asemenea, numărul persoanelor admise la tratament în regim ambulatoriu a crescut în 2010, comparativ cu anii anteriori (în 2010 s-a înregistrat o creștere cu 53,7% a persoanelor admise la tratament în regim ambulatoriu față de 2007 și cu 41,9% față de 2009).

O scădere se înregistrează cu privire la procentul persoanelor care au solicitat pentru prima dată tratament în regim de internare – de la 59,7% în 2009, la 56,8% în 2010, dar și în regim ambulatoriu (de la 83,9% în 2009, la 77,7% în 2010).

Tot în 2010 se înregistrează o creștere semnificativă a persoanelor consumatoare de substanțe noi cu proprietăți psihoactive admise la tratament în regim de internare – 32, 3%, în creștere cu 23% față de anul precedent. Ca tendință se remarcă scăderea consumului de heroină și creșterea celui de substanțe noi cu proprietăți psihoactive. Aceeași tendință se păstrează și în rândul persoanelor admise la tratament în regim ambulatoriu. De asemenea, se remarcă creșterea proporției femeilor admise în tratament în regim de internare – de la 22, 3% în 2009 la 25,1% în 2010 și în regim ambulatoriu: de la 15,2% în 2009 la 17,2% în 2010.

În funcţie de statusul ocupațional al persoanelor admise la tratament în regim de internare, în 2010, comparativ cu 2009, se remarcă o creștere a numărului elevilor și studenților (determinată de scăderea vârstei medii a persoanelor care au solicitat admitere la tratament) și o ușoară creștere (1%) a celor care obțin venituri. Situația persoanelor admise la tratament în regim ambulatoriu este comparabilă atât în ceea ce privește numărul elevilor și studenților (în creștere de la 11,7% la 15,8%), cât și al persoanelor care obțin venituri – în scădere în 2010 față de 2009, de la 20,9% la 14,7%. Datele colectate de către ANA ilustrează și situația materială dificilă a femeilor admise la tratament în regim de internare: 76,2% sunt fără venituri, spre deosebire de 64,7% dintre bărbați; procentul femeilor care au un loc de muncă este de 9,2%, cu peste 5% mai mic decât cel al bărbaților (14,7% dintre aceștia au un loc de muncă). Aceeași tendință se păstrează și pentru persoanele admise la tratament în regim ambulatoriu: proporție mai mică a femeilor care obțin venituri, comparativ cu bărbații.

42 Studiu privind prevalenţa consumului de droguri în sistemul penitenciar din România, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) și Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), 2011

42

Vârsta persoanelor admise la tratament a scăzut atât pentru cele admise în regim de internare, cât și pentru cele admise în regim ambulatoriu: 1/3 din totalul admiterilor la tratament îl constituie persoanele cu vârsta sub 24 de ani, iar 2/3 dintre totalul admiterilor la tratament îl constituie persoane cu vârsta sub 30 de ani. 43

Numărul persoanelor admise la tratament în 2011 ca urmare a consumului de alcool și tutun a fost de 2256 (51,1% din totalul persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de substanțe psihoactive). Comparativ cu anul anterior, numărul persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de alcool și tutun este în scădere (în 2010, 3664 persoane din totalul admiterilor la tratament au fost consumatori de alcool și tutun; aceștia reprezintă 68,45% din totalul celor admiși la tratament).

Rezultatele anchetei comportamentale44 realizată în 2010 în rândul consumatorilor de droguri injectabile din București arată că, în continuare, cei mai mulți dintre aceștia au comportamente la risc chiar dacă au cunoștințe cu privire la pericolele la care se expun: 98% cunosc faptul că utilizarea în comun a seringilor și echipamentelor de injectare crește riscul de transmitere a HIV, Hepatitei B și Hepatitei C.

Din cele 449 persoane testate în cadrul studiului, 83% au ieșit pozitive la testul pentru hepatită C, 5% pentru hepatită B și 1% pentru HIV. 1% dintre respondenți sunt pozitivi atât pentru HIV cât și pentru hepatită C, iar 3% au hepatită B și hepatită C.

Conform declarațiilor respondenților la studiu, 53% au beneficiat de programe de schimb de seringi, 35% au solicitat servicii medicale medicului de familie, iar 38% au primit servicii medicale de urgență. Mai puțin de 20% dintre respondenți au accesat servicii de tratament de substituție sau detox.45

În ce privește accesul consumatorilor de droguri la servicii de evaluare medicală paraclinică pentru monitorizarea stării de sănătate (activitate pentru realizarea obiectivului 3 – Crearea cadrului organizatoric și de reglementări necesare asigurării vigilenței epidemiologice), se constată că utilizatorii de droguri, mai ales cei care își injectează droguri, accesează cu dificultate serviciile medicale. Chiar dacă serviciile sunt disponibile, accesul este încă dificil pentru cei care nu au acte și nici asigurare medicală.

În perioada 2005-2012, în implementarea activităților de asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socială, au fost identificate următoarele dificultăți:

- Formarea profesională de bază, specializată și continuă a profesioniștilor care lucrează în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri nu a fost realizată de către specialiști ai Centrului Român HIV/SIDA, așa cum a fost prevăzut în Planul de acțiune pentru implementarea SNA 2010-2012, deoarece nu a fost încă aprobată Strategia Națională HIV/SIDA 2011 – 2015.

- Circuitul integrat de asistență a consumatorilor pe cel puțin 3 niveluri este creat parțial, nu sunt încă funcționale serviciile de tip comunitate terapeutică, serviciile destinate copiilor consumatori de droguri, serviciile sociale și centrele pentru patologie duală.46

- Furnizorii publici de servicii intervievați în cadrul procesului de evaluare a SNA 2005-2012 au declarat că, la nivel general, standardele de prevenire a consumului de droguri pentru reducerea riscurilor nu sunt respectate.

43Agenția Națională Antidrog și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Raport național Privind Situația Drogurilor 201144 UNODC (2011) - Ancheta comportamentală și serologică privind prevalenţa HIV și a hepatitelor B şi C în rândul consumatorilor de droguri injectabile CDI din Bucureşti - Behavioural Surveillance Survey, 201045UNODC, HIV, HBV and HCV SurveillanceSurvey among Injecting Drug Users in Bucharest, Romania, 201046Agenția Națională Antidrog și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Raport național Privind Situația Drogurilor 2011

- Deși din 2009 există și servicii private de asistență integrată, inclusiv substituție cu metadonă, oferite de către ARAS - ARENA, ANIT, Clinica PsyMotion, acestea nu acoperă nevoile reale, fapt confirmat de existența, în continuare, a listelor de așteptare pentru admiterea în tratament de substituție cu metadonă. Centrele ANA (CPECA, CAIA), ARENA, ANIT și Clinica PsyMotion oferă tratamentul substitutiv în regim ambulatoriu.

- La discuțiile cu furnizorii de servicii în domeniul consumului de droguri, reprezentanții CPECA au menționat că centrele de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri (inclusiv tratament de substituție cu metadonă) au fost acreditate de către ANA, dar nu și de către Ministerul Sănătății. Colaborarea cu Centrul de sănătate mintală și luptă antidrog a fost deficitară și nu a permis modificarea legislației pentru includerea centrelor de tratament de substituție private pe lista furnizorilor de servicii acreditați, lucru care ar facilita asigurarea costurilor pentru metadonă din programul național). De asemenea, a fost menționată lipsa de implicare a Ministerului Sănătății, inclusiv pe problematica adolescenților consumatori de droguri.

- Deși sunt prevăzute ca servicii de nivel III prin HG 860/2005, locuințele protejate pentru foștii consumatori de droguri nu sunt încă un serviciu disponibil pentru consumatorii de droguri injectabile. În aceeași situație se află și serviciile de tip adăpost pentru consumatori de droguri.

- Deși HG 1101/2008 prevede implementarea subprogramului Dezvoltarea serviciilor de tip reducerea riscurilor asociate consumului de droguri, cu buget de 429 mii lei și care are ca obiective specifice dezvoltarea unui centru fix (drop in), a unui centru mobil (metabus) pentru reducerea riscurilor asociate consumului de droguri și a unui centru fix pentru reducerea riscurilor asociate consumului de alcool, aceste servicii un au putut fi dezvoltate din cauza restructurării și reorganizării ANA în perioada 2009 - 2010.

- În perioada 2005-2012, serviciile de reducere a riscurilor au înregistrat o evoluție inconstantă, determinată direct de fondurile disponibile: după o creștere semnificativă a gradului de acoperire, începând cu 2004, ca urmare a implementării de programe finanțate prin granturi internaționale (GFATM, UNODC), acesta s-a redus după 2009, odată cu încheierea acestor finanțări. Încheierea finanțărilor internaționale a afectat mai ales organizațiile neguvernamentale care ofereau servicii de reducere a riscurilor pentru consumatorii de droguri.

- Legislaţia deficitară care nu permite acreditarea centrelor de tratament de substituţie private şi accesul acestora la fonduri din Programul național de Sănătate Mintală, subprogramul 3.2.

Ca succese în implementarea activităților de asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socială pot fi menționate:

- Extinderea la nivel naţional, în 2005, a sistemului de colectare a datelor în format electronic referitoare la admiterile în tratament ca urmare a consumului de droguri. Acest sistem a fost implementat de ANA, cu finanţare din partea GFATM.

- Adoptarea Legii nr. 522/2004 şi a HG 860/2005, la iniţiativa ANA, ceea ce a permis includerea utilizatorilor de droguri, cu acordul acestora, în programe de asistenţă medicală, psihologică şi socială.

- Iniţierea, de către organizaţia ALIAT și de către Fundaţia de Îngrijiri Comunitare, în 2005, a primelor programe de formare profesională a cadrelor medicale şi a personalului DGASPC pentru a putea oferi servicii persoanelor dependente de alcool şi droguri.

- Dezvoltarea standardelor de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri (primele standarde au fost iniţiate în 2005, de către Fundaţia de Îngrijiri Comunitare în parteneriat cu ANA).

44

- Înfiinţarea Centrului național de Formare și Cercetare în Adicţii, cu atribuţii în formarea de specialişti în tratamentul adicţiilor şi de acreditare a programelor de formare de formatori în domeniul adicţiilor.

- Înfiinţarea Centrului național de Sănătate Mintală şi responsabilizarea acestuia pentru coordonarea subprogramului 2.13 Tratamentul toxicodependenţelor finanţat prin Ministerul Sănătăţii

- Acreditarea, în 2006, a Centrelor de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog ca furnizori de servicii sociale de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale și Familiei.

- Elaborarea şi dezvoltarea, în 2006, a cadrului legislativ și metodologic în domeniul asistenţei integrate oferite consumatorilor de droguri, atribuţie a Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (Decizia nr. 16/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul asistentei consumatorului de droguri și Decizia nr. 17/2006 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare, modificare și implementare a planului individualizat de asistenta a consumatorului de droguri).47

- Elaborarea, în 2007, a Programului național de prevenire şi asistenţă integrată în adicţii şi deschiderea Centrelor de Asistenţă Integrată în Adicţii (CAIA).

- Implementarea de către ANP, începând cu anul 2010, a programului Creșterea accesului persoanelor private de libertate la programe de scădere a riscurilor asociate consumului de droguri. Prin program sunt oferite seringi sterile și program de substituție cu metadonă persoanelor private de libertate consumatoare de droguri. De asemenea, în sistemul penitenciar au fost deschise comunități terapeutice în 3 penitenciare din țară: Jilava, Rahova și Târgșor. Managementul de caz pentru persoanele private de libertate care se declară consumatori de droguri și doresc să intre într-un program integrat de asistență este asigurat de CPECA în concordanță cu prevederile Ordinului comun al Ministerului Sănătății, Ministerului Justiției, Ministerului Administrației și Internelor nr. 1216/C din 18 mai 2006.

- În cadrul Centrelor de prevenire, evaluare și consiliere Antidrog/CAIA au fost dezvoltate grupuri vocaționale/ergoterapie. De asemenea, a fost constituită o rețea de suport formată din instituții publice și private care oferă servicii de reabilitare și reinserție socială pentru consumatorii de droguri.48 .

- Serviciul Logistic din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a continuat în 2010 reabilitarea și reamenajarea Comunității terapeutice Dejani și au fost alocate resurse financiare necesare funcționării acestei comunități terapeutice prin modificarea anexei la HG 1102/2008.

- Pentru creșterea accesului timpuriu al copiilor și tinerilor la servicii psihologice, medicale și sociale specifice consumatorilor de droguri (centru de zi pentru copii în zonele la risc), RHRN a demarat un proiect în 2009 pentru Prevenirea HIV în rândul adolescenților cu risc crescut de infectare din România II - 3 standarde minime obligatorii privind serviciile de reducere a riscurilor adresate adolescenților cu risc crescut de infectare. Proiectul este considerat un model de bună practică în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri. Totuși, există în continuare nevoia de a fi furnizate intervenții accesibile și specifice, în cadrul CPECA și CAIA, adresate tinerilor cu vârsta sub 18 ani și care să ia în considerare componenta de gen.

- Specialiștii ANA, inclusiv cei ai CPECA și CAIA au beneficiat de formare profesională continuă în vederea atingerii obiectivului specific ”Dezvoltarea și îmbunătățirea cadrului de formare profesională de bază, specializată și continuă a profesioniștilor care lucrează în domeniul asistenței medicale, psihologice și sociale a consumatorilor de droguri”.

47Agenția Națională Antidrog și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Raport național Privind Situația Drogurilor 200748idem

RelevanţăPrevenirea în şcoalăActivitățile propuse prin Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale Antidrog în perioada 2005-2012 acoperă toate nivelele de instruire școlară și prevăd activități pentru toate categoriile vizate: elevi, cadre didactice, consilieri școlari etc. Totuși activitățile nu au o acoperire suficient de bună în ce priveşte numărul elevilor informați, intervențiile fiind percepute de către tinerii şi părinţii intervievați ca sporadice, iar modalitatea de implementare a acestora nu a fost întotdeauna în concordanță cu așteptările elevilor. De asemenea, deşi în planurile de acțiune sunt stabilite activităţi pentru prevenirea consumului de droguri în rândul studenţilor, acestea sunt foarte puţin vizibile.Apariţia substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive a coincis cu perioada de reorganizare a Agenţiei Antidrog, lucru care a îngreunat adaptarea programelor de prevenire în şcoală la acest tip de consum.

De asemenea, nu au fost realizate studii care să măsoare impactul activităţilor de prevenire a consumului de droguri, alcool și tutun derulate în şcoli.

Părinţii intervievați cunosc doar acțiuni de informare cu privire la consumul de droguri derulate de către cadrele didactice, iar acestea sunt sporadice. Unii dintre părinţi au solicitat la şcoală sau unor organizații neguvernamentale – Salvați Copiii – derularea unor acțiuni de prevenire a consumului de droguri, dar fără succes.

Elevii intervievați au semnalat faptul că acțiunile de prevenire în şcoală nu au vizibilitate:„Eu nu am auzit niciodată aşa ceva” (A.D., băiat, 18 ani). De asemenea, astfel de acţiuni sunt ineficiente dacă folosesc apelul la frică (prin prezentarea unor imagini şocante, a unor poveşti de viaţă triste). În opinia tinerilor, ei nu se pot identifica cu personajele acestor poveşti pentru simplul motiv că privesc consumul cronic de droguri ca pe un rezultat al unei alegeri personale conştiente şi nu ca pe un viciu în care o persoană alunecă fără voia sa.

S-a exprimat dorinţa părinţilor ca, atunci când în şcoală au loc acţiuni de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri, să fie informați şi părinţii, deoarece este posibil ca aceste acţiuni să se deruleze, dar copiii nu îşi informează întotdeauna părinţii despre astfel de acțiuni.

Prevenirea în familieActivitățile de informare a părinților sunt limitate de interesul părinților, de implicarea acestora și de costuri.

Nici unul dintre părinții intervievați nu a beneficiat vreodată de informații cu privire la consumul de droguri într-un cadru organizat, de la personal abilitat. Ei consideră consumul de droguri ca fiind un mare pericol pentru tineri, chiar dacă nu neapărat pentru copiii lor. Totuși, majoritatea celor intervievați consideră că școală are cea mai mare responsabilitate privind prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor.

În opinia personalului ANA, un succes în atingerea obiectivului „Dezvoltarea unor programe de formare a părinților în vederea creșterii influenței factorilor de protecție și scăderii celor de risc în consumul de droguri” l-a constituit implementarea proiectului PROTEGO, prin care părinți aparținând unor grupuri la risc (situație materială precară, consum de droguri, etc.) au fost incluși în programe de formare de abilități educative pentru prevenirea consumului de droguri. Succesul proiectului a fost totuși limitat de lipsa mecanismelor materiale de motivare a părinților (de exemplu, decontarea transportului pentru a participa la sesiunile de formare).

46

Intervențiile adresate asistenților maternali sunt relevante în măsura în care sunt adaptate vârstei copiilor pe care aceștia îi au în îngrijire.

Prevenirea în comunitateCampaniile de prevenire a consumului de droguri au un grad mare de acoperire și o varietate destul de mare de beneficiari. Campaniile de prevenire a consumului de alcool și tutun sunt sporadice și sunt realizate mai degrabă la nivel local.

Intervențiile derulate în penitenciare au fost adecvate pentru atingerea obiectivelor stabilite. ” Intervențiile au fost realizate la momentul oportun, în momentul în care era un maxim de consum” (medic, Penitenciarul Jilava). Un succes al programelor destinate consumatorilor de droguri din penitenciare este obținerea recunoașterii OMS a programului Creșterea accesului persoanelor private de libertate la programe de scădere a riscurilor asociate consumului de droguri ca model de bună practică.

Elaborarea unor strategii locale antidrog în parteneriat public-privat pentru acțiunile de prevenire a consumului de droguri în comunitate este greu realizabilă și nu duce neapărat la îndeplinirea obiectivelor SNA, din cauza interesului scăzut al unora dintre autoritățile locale și a schimbărilor intervenite în structura unor instituții.

Serviciul Tel-verde oferă persoanelor interesate posibilitatea de a obține ușor informații corecte și complete, sub protecția anonimității.

Asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socialăFurnizorii de servicii de reducere a riscurilor intervievați în cadrul procesului de evaluare a SNA 2005-2012 apreciază că serviciile oferite sunt relevante și în concordanță cu SNA 2005-2012 și cu Planurile de acțiune asociate. Toate activitățile de reducere a riscurilor oferite utilizatorilor de droguri sunt esențiale pentru a împiedica creșterea numărului celor care se infectează cu HIV sau cu hepatită B/C. Serviciile de reducere a riscurilor au fost furnizate, în perioada 2005-2012, în principal de către organizațiile neguvernamentale, din fonduri private. Deși sunt în linie cu SNA 2005-2012, acestea au fost implementate inițial ca parte a Strategiei Naționale HIV/SIDA, ca măsuri de prevenire a transmiterii HIV, hepatitei B și hepatitei C prin utilizarea în comun a echipamentelor de injectare. Serviciile au funcționat oarecum independent de ANA și fără coordonare metodologică directă din partea ANA.

În prezent, Agenția Națională Antidrog pune la dispoziția organizațiilor neguvernamentale un număr limitat (insuficient) de seringi pentru derularea serviciilor de reducere a riscurilor. Organizația Carusel a beneficiat, de asemenea, de personal medical pus la dispoziție de către ANA pentru a oferi servicii medicale consumatorilor de droguri beneficiari ai Centrului Caracuda - Ferentari.

Pentru admiterea în programul integrat de asistență oferit de ANA, potențialii clienți sunt evaluAți din punct de vedere medical, psihologic și social. Ulterior admiterii în program, pentru fiecare beneficiar se realizează un Plan Individualizat de Asistenţă terapeutică, psihologică și socială. La nivel teoretic, Planul ar trebui să cuprindă intervențiile adaptate specificului beneficiarului și nevoilor acestuia. Practic, intervențiile sunt limitate de numărul de locuri disponibile în serviciu, de resursele materiale și umane limitate de care dispune ANA. În Centrele de Asistenţă Integrată a Adicţiilor (CAIA) sunt oferite servicii integrate - medicale, sociale și psihologice consumatorilor de droguri. Tratamentul substitutiv este asigurat cu metadonă, naltrexonă şi suboxonă.

Serviciile medicale sunt oferite beneficiarilor în funcție de nevoile acestora, dar și de resursele existente: tratament medicamentos în vederea menţinerii abstinenţei (metadonă, suboxonă, naltrexonă), testare rapidă a drogurilor în urină, testare HIV, HVB, HVC. Furnizorii privați oferă servicii de reinserţie socială, prin cursuri de calificare puse la dispoziţia utilizatorilor de droguri. În prezent aceste servicii sunt furnizate prin proiecte co-finanțate din Fondul Social European – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. De asemenea, beneficiarii sunt sprijiniţi să îşi obţină actele de identitate, condiţie obligatorie pentru a beneficia de tratament de substituţie.49

ANA oferă servicii de menținere a abstinenței pentru dependenții de opiacee și alcool în centrele CAIA.

Serviciile de testare pentru HIV, HVB, HVC sunt menționate ca disponibile atât în centrele ANA cât și în spitale. Nu există însă informații cu privire la numărul utilizatorilor de droguri incluși în programe de asistență integrată care au fost testAți pentru HIV, HVB, HVC. De asemenea, nu există informații cu privire la modul în care este realizată testarea: cu ce tip de test, dacă se realizează cu sau fără consiliere. Singurele date disponibile, menționate și în rapoartele anuale ANA, sunt cele din studiile realizate în cadrul unor finanțări private și datele comunicate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecţiei HIV/ SIDA în România – Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” Bucureşti.

Consilierea socială și psihologică pentru reintegrarea psihosocială reprezintă servicii indispensabile pentru persoanele admise în programe de asistență, dar sunt insuficiente dacă nu sunt însoțite de servicii conexe (ex: cursuri de calificare, terapie ocupațională, comunități terapeutice etc).

Deși sunt menționate în Planurile de acțiune pentru implementarea SNA, nu există date concrete cu privire la serviciile de reintegrare socială și profesională a consumatorilor de droguri oferite de către ANA. Sunt menționate totuși serviciile oferite de Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT), care oferă cursuri de calificare gratuite și evaluarea și certificarea competențelor profesionale ale consumatorilor de droguri.

Prin Direcţiile de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului, utilizatorii de droguri au acces la prestaţii sociale, doar ca urmare a diagnosticării cu boli asociate consumului de droguri (de regulă infecţie HIV sau complicaţii apărute în urma infectării cu virusul hepatitei B sau C).

Managementul de caz este, de asemenea, indispensabil pentru monitorizarea progreselor realizate în furnizarea serviciilor și în adaptarea acestora în funcție de rezultatele înregistrate.

Serviciile oferite de Ministerul Sănătății sunt în principal servicii medicale – detox, tratament supradoză, evaluare medicală, testare etc. Servicii de detox sunt disponibile în 4 spitale, dintre care 3 în București (Spitalul Alexandru Obregia, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu și Centrul de Evaluare și Tratament a Toxicodependenţilor pentru Tineri ”Sf. Stelian”) și unul în Iași (Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola). Servicii de dezintoxicare pentru minori sunt disponibile doar în București, la Spitalul Alexandru Obregia și la Spitalul Clinic de Urgență pentru copii Grigore Alexandrescu. Urgenţele cauzate de consumul de droguri sunt tratate la Secţia de Toxicologie a Spitalului de Urgenţă Floreasca.

În spitale, consumatorii de droguri admiși în tratament de detox, supradoză sau de menținere a abstinenței beneficiază de evaluare psihologică, dar nu și de consiliere psihologică și socială ulterioară admiterii în servicii.

49Programul „A doua şansă” implementat de Asociaţia Română Anti-SIDA. Detalii la:http://www.a-doua-sansa.ro/48

Furnizorii privați de servicii adresate consumatorilor de droguri au posibilități materiale mai bune pentru a oferi acestora servicii complexe, individualizate și adaptate profilului beneficiarului (ex: psihoterapie individuală/de grup, consiliere familială). O singură organizație neguvernamentală asigură servicii de asistență integrată în adicții – ARAS prin clinica Arena.

Serviciile oferite de către Administrația Națională a Penitenciarelor au fost inițiate prin finanțări private, cu coordonare metodologică din partea ANA. În penitenciare sunt oferite servicii de schimb de seringi, pentru reducerea riscurilor, și servicii de tratament substitutiv și comunități terapeutice pentru utilizatorii de droguri. Serviciile sunt apreciate atât de către personalul penitenciarelor cât și de persoanele private de libertate. Un succes important în ceea ce privește serviciile de asistență medicală, socială și psihologică disponibile în penitenciar îl reprezintă cele 3 comunități terapeutice. Cu excepția acestora, singurele comunități terapeutice funcționează în comuna Brebu, județul Prahova și în județul Sibiu și sunt susținute de către furnizori privați.

Relevanța programelor de schimb de seringi și tratament substitutiv în penitenciare a fost certificată și de rezultatele evaluărilor acestor programe. De asemenea, persoanele private de libertate intervievate în cadrul procesului de evaluare a SNA 2005-2012 au declarat că programele – tratament substitutiv, schimb de seringi - răspund nevoilor de consum de droguri din penitenciare.

Solicitarea de servicii de asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserție socială, în mod deosebit a celor de admitere în tratament substitutiv, cât și a celor de reducere a riscurilor depășește în continuare capacitatea instituțiilor și organizațiilor care oferă aceste servicii. De asemenea, nevoia de servicii sociale, deși poate mai puțin conștientizată de către beneficiari decât cea de servicii sociale, este mult peste posibilitățile furnizorilor publici și ale organizațiilor neguvernamentale.

EficacitatePrevenirea în şcoalăTinerii apreciază că intervențiile pentru prevenirea consumului de droguri nu au o influență prea mare asupra lor. Tinerii intervievați nu se consideră la risc de a consuma droguri și, din acest motiv, nu se declară interesați de informații privind consumul de droguri.

Atât tinerii cât și părinții intervievați consideră utile sesiunile de informare în școli cu privire la prevenirea consumului de droguri. Doar unul dintre tinerii intervievați nu avea cunoștință de vreun program de prevenire a consumului de droguri în școală (elev de clasa a VIII-a). Ambele grupuri de persoane intervievate au menționat, totuși, că astfel de activități sunt sporadice, iar modul în care sunt furnizate informațiile nu este întotdeauna cel mai potrivit pentru a avea impactul așteptat. Tinerii spun că nu sunt impresionAți de un model autoritar de furnizare a informațiilor. De exemplu, tinerii nu sunt impresionAți de prezentări susținute de polițiști în uniformă, cu imagini șocante și cu mesaje dure (”Nu consumAți droguri!”). Tinerii apreciază discuțiile interactive, care să îi implice și pe ei. Părinții sugerează utilizarea unor metode mai creative: teatru, joc de rol.

Tinerii intervievați apreciază că, pentru elevii de liceu, intervențiile sunt tardive, deoarece aceștia au început deja să consume droguri. De asemenea, tinerii încep să consume tutun in ciclul gimnazial. Elevii recomandă ca informarea cu privire la riscurile asociate drogurilor să înceapă din clasa a-V-a. “La liceu e prea târziu” (A.D., băiat, 18 ani). De asemenea, se recomandă formarea de educatori între egali în rândul elevilor de gimnaziu.

Tinerii intervievați și-au exprimat interesul de a cunoaște – direct sau prin intermediul unui film documentar - un fost consumator de droguri care să le povestească experiența de consum și cum a reușit să renunțe la consumul de droguri. Părinții intervievați consideră, de asemenea, că ar fi de impact ca un fost consumator de droguri să le vorbească elevilor despre efectele consumului de droguri

Atât tinerii cât și părinții acestora au menționat ca principale surse de informații televiziunea și internetul. și unii și ceilalți sunt conștienți de faptul că informațiile pe care le află nu sunt întotdeauna corecte.

Părinții apreciază că profesorii nu sunt suficient pregătiți pentru a oferi tinerilor informații cu privire la prevenirea consumului de alcool, tutun și droguri. De asemenea, ei menționează că, de regulă, profesorii care se bucură de popularitate în rândul elevilor nu sunt și modele de comportament sănătos pentru elevi, deoarece fumează sau consuma alcool.

În opinia reprezentantului MEC intervievat în cadrul procesului de evaluare, programele de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri în şcoală trebuie realizate prin parteneriate la nivel local și adaptate caracteristicilor beneficiarilor. De asemenea, abordarea trebuie să fie una integrată, să includă mai multe categorii de riscuri la care elevii sunt expuşi. Pentru a fi eficace, programele de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri în şcoală trebuie să ţină cont de factorii de protecţie din viaţa copilului: familia, prietenii etc.

„Ce se face trebuie făcut la nivel de comunitate şi pe factori cât mai diferiţi. Nu poţi să intervii doar în şcoală dacă nu intervii şi la părinţi ... Aşa copiii se implică din ce în ce mai mult pentru că este în continuare un subiect interesant și atractiv și tabu … Eu aş avea o abordare integrată, pentru că odată ce îl pregăteşti pe copil pentru multe situații riscante din viaţă nu trebuie să îl iei strict pe asta: să nu devii alcoolic sau dependent de medicamente. Trebuie să nu devii dependent de nimic, nici de calculator, nici de jocuri de noroc.” (Reprezentant MEC)

În opinia reprezentantului MEC, riscurile care trebuie abordate în cadrul sesiunilor de informare trebuie să fie cele la care tinerii sunt expuşi în cea mai mare măsură. Astfel, conform reprezentantului MEC, copiii percep consumul de alcool și tutun ca fiind mai frecvent decât consumul de droguri: „Copiii văd în jurul lor persoane care fumează şi care beau, nu persoane care se injectează… De regulă nu se începe direct cu consumul de droguri, ci se consumă mai întâi alcool, tutun.”

Proiectul „Formare familială în abilităţi educative privind prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri - Eu și copilul meu” este unul dintre puţinele pentru care s-a realizat un studiu de impact, pentru măsurarea eficienţei intervenţiilor din cadrul proiectului. Rezultatele evaluării arată că cei 1000 de părinţi participanți şi-au dezvoltat abilităţile educative, comparativ cu grupul martor de părinţi care nu a fost implicat în proiect. Ghidul de bune practici „Eu și copilul meu” realizat în cadrul proiectului ca suport de formare pentru părinţi, va fi aplicat de consilierii şcolari din alte 300 de unităţi de învăţământ din ţară, beneficiari fiind încă cel puţin 3000 de părinţi.50

Eficacitatea programelor de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri în şcoală este limitată de mai mulţi factori:

- Resursele umane şi materiale insuficiente ale ANA- Colaborare uneori dificilă cu autorităţile locale- Necesitatea furnizării permanente a acestor servicii, pentru a include toţi elevii în programe

50Sursa: http://www.asistentasee.fonduri-ue.ro/index.php?page=program&pid=2&parent=21&child=29&newsId=2150

- Costurile relativ mari ale acestui tip de activităţi: resurse umane, transport, echipamente, editare și tipărire materiale informative etc.

Prevenirea în familieProgramele de prevenire în familie sunt puțin vizibile, iar părinții consideră că prevenirea consumului de droguri este mai degrabă o responsabilitate a școlii decât a lor. Intervențiile adresate profesioniștilor din sistemul de protecție a copilului sunt eficace în măsura în care sunt realizate cu periodicitate, pentru a acoperi eventuale fluctuații de personal în cadrul acestor instituții.

Instruirea asistenţilor maternali s-a realizat acolo unde a existat cerere și unde au existat proiecte care să permită acest lucru. Astfel, în judeţul Călăraşi asistenţii maternali care au în îngrijire copii cu vârste cuprinse între 9 şi 15 ani au fost instruiţi pentru a putea aborda problemele asociate consumului de droguri cu copiii pe care îi au în îngrijire. Activitatea de instruire constituie parte a programului „Eu și copilul meu”, care presupune instruirea consilierilor şcolari pe teme legate de consumul de droguri. În alte zone, serviciile de asistenţă maternală din cadrul DGASPC nu au identificat nevoia instruirii asistenţilor maternali în domeniul prevenirii consumului de droguri.51

Pentru a fi eficace, programele de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri trebuie să se adreseze concomitent elevilor, părinţilor și comunităţii.

Activităţile de informare a viitoarelor mame cu privire la riscurile consumului de alcool și droguri asupra fătului sunt, în opinia reprezentantului Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş (INBI), ineficiente, femeile consumatoare de droguri fiind considerate categorie la mare risc de infectare cu HIV și de abandon al copilului. Conform reprezentantului INBI, o mare parte a copiilor infectaţi cu HIV abandonAți în spital provin din mame consumatoare de droguri injectabile.

Prevenirea în comunitateEficacitatea campaniilor de informare este dificil de estimat. Pentru a crește eficacitatea, campaniile ar trebui să fie țintite pe o categorie clară de public și să fie realizate cu frecvență mare pe o perioadă de timp.Tinerii și părinții intervievați în cadrul procesului de evaluare nu au putut să își amintească cu ușurință spoturi TV sau mesaje anti-drog din mass media. De asemenea, părinţii consideră campaniile de informare inutile dacă se limitează la un singur canal de transmitere a informației (ex: spoturi TV sau bannere). Acestea ar trebui să combine spoturile radio/TV cu sesiuni de informare, materiale informative tipărite etc.

Pentru a crește eficacitatea serviciului Tel-verde este necesară promovarea intensă a acestuia în rândul potențialilor beneficiari.

Programele de prevenire a consumului de droguri în penitenciar (sesiuni IEC, formare de educatori între egali, consiliere și testare HIV și hepatite) s-au realizat în principal cu finanțări private. După încheierea acestor finanțări, numărul activităților de prevenire s-a redus substanțial. Personalul ANP apreciază că aceste programe sunt utile și ar trebui reluate, cu sprijin din partea organizațiilor neguvernamentale, care au deja personal instruit pentru derularea unor astfel de programe.

Asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socială

51De exemplu, Serviciul de Asistenţă Maternală din cadrul DGASPC sector 6 nu a identificat nevoia instruirii asistenţilor maternali pentru prevenirea consumului de droguri deoarece copiii pe care aceştia îi au în îngrijire au vârste foarte mici (sub 2 ani)

Serviciile oferite sunt în concordanță cu prevederile SNA 2005-2012 și cu planurile de acțiune asociate, dar nu au încă o acoperire suficientă, nu sunt accesibile tinerilor cu vârsta sub 18 ani și nu țin cont suficient de componenta de gen.

În opinia personalului ANA, eficacitatea programelor de asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socială a fost afectată de reorganizarea ANA prin scăderea calității serviciilor și a capacității CPECA/CAIA de a oferi servicii consumatorilor de droguri. Perioada reorganizării ANA a coincis cu apariția pe piață a substanțelor noi cu proprietăți psihoactive, astfel că personalul a trebuit să facă față unei duble provocări. De asemenea, restructurarea ANA a condus la fluctuația personalului angajat: angajați care aveau experiență de lucru și au beneficiat de programe de instruire au renunțat la locul de muncă și au fost înlocuiți cu personal fără experiență și fără instruire.

Eficacitatea serviciilor de asistență medicală, psihologică și socială, reducere a riscurilor și reinserție socială este dificil de măsurat, deoarece depinde de o serie de factori: resursele umane (personal suficient și calificat) și materiale, cererea de servicii, profilul beneficiarului. Aceste servicii sunt indispensabile, iar rezultatele sunt vizibile după mai mult timp de la furnizarea lor. De asemenea, în opinia reprezentantului Centrului ARENA, eficacitatea intervenţiilor este afectată de lipsa unei estimări recente a numărului de consumatori de droguri la nivel național şi a consumatorilor de droguri injectabile.

Programele de reducere a riscurilor sunt eficace dacă sunt oferite continuu. În perioada 2005-2012, serviciile de reducere a riscurilor au fost oferite, în cea mai mare parte, de către organizații neguvernamentale, din finanțări private.

Susținerea programelor de reducere a riscurilor derulate de către organizațiile neguvernamentale de către ANA și Ministerul Sănătății prin furnizarea de echipament steril de injectare pentru a fi distribuit consumatorilor de droguri este necesară, dar în prezent nu acoperă cererea de servicii.

Asociaţia Română Anti-SIDA a reuşit, printr-un proiect co-finanțat de FSE-POSDRU, includerea în regim gratuit, unui număr de 350 de utilizatori de droguri în programul de tratament substitutiv cu metadonă.

Personalul medical din penitenciarul Jilava apreciază că programele de schimb de seringi în penitenciare vor da rezultate abia peste 15-20 de ani, în sensul reducerii numărului de noi infecții cu HIV, HVB sau HVC în detenţie.

Personalul ANP intervievat a declarat că, prin programul de schimb de seringi, s-a primit un număr mult mai mare de seringi decât cel necesar, astfel că acestea sunt disponibile pentru persoanele private de libertate și după încheierea finanțării. Este totuși posibil ca numărul de seringi să fi fost corect estimat, dar cererea să fie mai mică din diverse motive: persoane private de libertate care merg la lucru și preferă să nu consume droguri sau au mai puțin timp pentru consum, substanțele de injectare sunt dificil de procurat și sunt costisitoare, perchezițiile sunt frecvente etc.

Deoarece nu există suficiente date pentru a evalua calitatea serviciilor medicale, psihologice și sociale și, deși sunt furnizate conform unei metodologii comune, este de așteptat ca nu toți furnizorii să ofere servicii la aceeași calitate.

52

Intervențiile medicale oferite consumatorilor de droguri de toți furnizorii sunt raportate către ANA, dar datele oferă informații cantitative (tipul de intervenție, tipul de consum, localitatea de rezidență etc.), nu și calitative.

Serviciile psihologice diferă în funcție de furnizor, de la evaluare la intrarea în programul de asistență în cazul serviciilor oferite de Ministerul Sănătății, la psihoterapie individuală și de grup (servicii oferite de furnizorii privați).

Serviciile de asistență socială diferă, de asemenea, în funcție de furnizor, de resursele acestuia și de numărul de beneficiari. În rapoartele ANA, nu există date cu privire la numărul beneficiarilor de servicii sociale, volumul de muncă al asistenților sociali și nici cu privire la calitatea serviciilor sociale oferite beneficiarilor. În spitalele în care sunt asigurate servicii medicale pentru consumatorii de droguri (detox, tratament pentru menținerea abstinenței etc), fie nu există un asistent social, fie acesta are un număr mare de beneficiari care nu îi permite realizarea unor intervenții individualizate.

Managementul de caz este menționat ca serviciu inclus în programele de asistență doar de către ANA, dar este de presupus că este asigurat și de către furnizorii privați de servicii, nu însă și de Ministerul Sănătății.

Programele de tratament substitutiv, atât în regim ambulatoriu cât și în regim de internare sunt solicitate mult peste capacitatea acestora.

Reprezentanții penitenciarului Jilava apreciază că programul de tratament substitutiv în penitenciare răspunde, mai ales, nevoii deținuților care în libertate erau deja clienți ai serviciilor de tratament substitutiv. Programul are însă capacitate redusă de a atrage persoane fără experienţă anterioară de tratament substitutiv. Eficacitatea programului depinde, în opinia personalului medical din penitenciarul Jilava, de respectarea unor standarde de calitate, standarde care nu sunt încă total armonizate cu profilul instituțiilor de detenţie. Principalele dificultăţi în implementarea programului au apărut în legătură cu regulile de siguranţă care guvernează furnizarea de servicii medico-sociale în detenţie și cu resursele umane limitate.

În opinia persoanelor private de libertate intervievate în cadrul procesului de evaluare, numărul de beneficiari care sunt înrolați în programul de tratament substitutiv este mic din următoarele motive:

consumul de droguri este stigmatizat atât în rândul deținuților (”ceilalți îmi spun <drogatule>, se iau de noi, zic că din cauza noastră vine mai des controlul pe cameră”), cât și al personalului din penitenciar (”fac tot posibilul să ne vadă plecați de aici; nu ne scot la muncă, zic că nu putem, că luăm tratament și ni se face rău. Dar curățenie pe holuri putem să facem. [dacă nu ne scot la muncă] nu luăm nici bani, nu ne ajută nici la pedeapsă”). Astfel, mulți consumatori (estimativ, în penitenciarul Jilava 25% dintre deținuți au istoric de consum de droguri) încearcă să se lase singuri sau continuă să se drogheze și în penitenciar.

nu există resurse suficiente (personal, metadonă, seringi) pentru înrolarea tuturor celor care au nevoie.

Comunitatea terapeutică este, în opinia personalului din penitenciar, principala soluţie pentru reintegrarea socială a foştilor consumatori de droguri. Schimbul de seringi şi tratamentul substitutiv sunt privite ca soluţii temporare și incomplete, care, mai mult, pot prelungi consumul.

Numărul de locuri disponibile în comunitatea terapeutică (25) este mult mai mic decât nevoia – personalul estimează că 1 din 4 deținuți din penitenciarul Jilava are istoric de consum de droguri; progresele înregistrate de deținuți în comunitatea terapeutică (abstinența, dobândirea unei discipline a muncii, a respectării unui

program etc.) se pierd, în multe cazuri, după eliberare. Principalele motive sunt: situația socio-economică precară la care se întorc foștii deținuți și lipsa unor servicii accesibile de reinserție socială în libertate.

Informații despre comunitățile terapeutice susținute de către furnizorii privați de servicii nu sunt disponibile în rapoartele ANA.

Pentru a fi eficace, programele de asistență medicală, psihologică și socială, reducere a riscurilor și reinserție socială trebuie să fie cât mai accesibile și cât mai variate, să includă o gamă largă de servicii.

Utilizatorii de droguri injectabile intervievați în cadrul procesului de evaluare a SNA – beneficiari ai serviciilor oferite de către ARAS au primit informații cu privire la riscurile asociate consumului de droguri, la metode de prevenire a transmiterii HIV prin utilizarea în comun a echipamentului de injectare şi au beneficiat de servicii de consiliere și testare pentru HIV, hepatită B şi hepatită C la ARAS. De asemenea, personalul ARAS le-a facilitat accesul la servicii medicale în spital.

Femeile consumatoare de droguri intervievate în cadrul procesului de evaluare au declarat că majoritatea serviciilor de tratament substitutiv existente (oferite de furnizori publici și de unii furnizori privați) sunt ineficace și neatractive pentru clienți, din următoarele motive:

- personalul poate avea o atitudine discriminatorie și jignitoare față de clienți, astfel încât aceștia din urmă devin demotivAți și chiar afectați psihologic (“acum nu mai pot face pipi ușor; uneori îmi ia și patru ore până fac, ca să fac testul. Asta e de când mergeam la dr. X și ăia stăteau și se uitau la mine atunci când făcea”, femeie, 25 ani, beneficiar Clinica ARAS – Titan)

- excluderea din programul de substituţie se face foarte uşor (la prima recădere sau la orice dificultate de testare pentru depistarea consumului de droguri, care e imediat etichetată ca refuz de testare).

- Spre deosebire de procedurile din alte ţări (Spania, Italia), în România doza de metadonă se scade foarte greu, făcând dificilă renunţarea la metadonă şi la consum de droguri. („la noi nu există un program. Să-ți facă un plan. În loc să-ți scadă doza, ți-o cresc. Dacă vii și spui <<mi-e rău>> sau au o perioadă mai proastă, ei spun imediat <<mai ia o pastilă!>>”, femeie, 28 ani, beneficiar Clinica ARAS – Titan).

- Chiar dacă programul substitutiv este prezentat ca gratuit, serviciile conexe trebuie plătite (de exemplu, testele pentru depistarea consumului de droguri), deși programul substitutiv nu se limitează la administrarea metadonei.

- În unele servicii de tratament substitutiv, chiar și gratuite, clienții trebuie să plătească informal personalul (șpagă).

Persoanele care au fost excluse din programul de tratament substitutiv sau care nu au putut face şi-au asigurat pe cont propriu (pe piața neagră) tratamentul cu metadonă pentru o perioadă (3-6 luni), după care au încercat să identifice alți furnizori de tratament substitutiv în regim gratuit. Mai mult, respondentele au atras atenția asupra unei practici care apare pe fondul capacității limitate a serviciilor de tratament substitutiv: unele persoane încearcă să renunțe la consum de opiacee pe cont propriu, autoadministrându-și metadonă cumpărată de pe piața neagră. Dozajele utilizate sunt reglate prin experiența autoadministrării sau se bazează informații comunicate de prieteni/cunoștințe/rude care au fost înscrise într-un program de tratament substitutiv: “eu mi-am cumpărat trei luni metadonă, înainte să vin aici [n.a. centrul TITAN”], femeie, 31 ani, beneficiar Clinica ARAS – Titan.

54

Întrebate despre dificultatea de achiziționa metadonă pe piața neagră, beneficiarele centrului TITAN au răspuns: “bani să fie. Uneori se poate să nu găsești din prima sau să fie mai scumpă. Dar se găsește .”, femeie, 23 ani, beneficiar Clinica ARAS – Titan.

Unii dintre beneficiarii intervievați au spitalizări numeroase la dezintoxicare, lucru care pune în discuție eficienţa acestui program. De exemplu, una dintre persoanele intervievate, aflată în prezent în tratament de substituţie cu metadonă la Clinica ARAS – Titan, a declarat că a fost internată de aproape 30 de ori în spitale pentru detox, într-o perioadă de aproximativ 8 ani. Pentru a creşte eficienţa acestui serviciu, este necesară o evaluare complexă – medicală, psihologică și socială - a fiecărui caz în parte, îndeosebi pentru minori, pentru a identifica motivaţia acestora și motivaţia părinţilor lor în a accesa serviciile de detox.52

Sesiunile de consiliere psihologică (individuală şi de grup) şi cele de psihoterapie sunt foarte apreciate de către femeile intervievate în cadrul procesului de evaluare a SNA. Acestea au declarat că psihologul le-a ajutat să se cunoască mai bine, să înţeleagă cum au ajuns să consume droguri şi să lupte cu dependenţa. Ele consideră că serviciile psihologice sunt absolut necesare pentru toate persoanele care accesează serviciile de tratament substitutiv. În opinia femeilor intervievate, serviciul psihologic trebuie să fie disponibil în centrul în care se oferă tratamentul substitutiv; „la alt cabinet [psihologic] nu e acelaşi lucru”. (femeie, 34 de ani, beneficiar Clinica ARAS – Titan)

Persoanele intervievate au menţionat ca extrem de importante serviciile de reducere a riscurilor oferite prin unităţile mobile, în outreach pentru că, în acest fel au acces la informații şi persoanele care trăiesc pe stradă, cele care nu vin la centre fixe etc.

Tineri cu vârsta sub 18 ani care consumă droguri și/sau practică sex comercial au acces extrem de scăzut la servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri - conform raportului de evaluare din 2008 a programului MARA – Most at Risk Adolescents, finanțat de UNICEF53. Un grup de discuții organizat cu beneficiari ai Fundației Parada – tineri și adolescenți fără adăpost și consumatori de droguri - relevat următoarele:

- Este foarte dificil pentru tinerii fără adăpost să acceseze orice tip de servicii medicale publice, indiferent că încearcă să facă aceasta singuri sau asistAți de personalul Fundației Parada. Aceștia din urmă, pentru a asigura clienților lor acces la serviciile medicale necesare apelează de obicei la relații personale “o doamnă drăguță de la planificare familială, un medic de familie binevoitor, un rezident mai zelos etc.”).

- Lipsa actelor de identificare și a asigurărilor medicale, împreună cu atitudinea discriminatorie și lipsită de respect a personalului medical54 – sunt principalii factori care îi împiedică pe acești tineri să acceseze servicii medicale.

- Per ansamblu beneficiarii au cunoștințe despre la HIV/SIDA și hepatite (căi de transmitere, prevenire), despre riscurile utilizării în comun a echipamentului de injectare, despre locurile din care își pot procura seringi sterile (gratuit sau contracost).

Întrebați despre accesul minorilor la servicii de harm reduction, furnizorii de servicii au semnalat următoarele probleme:

- Capacitatea serviciilor este mult sub nevoie (numărul consumatorilor problematici este mare)- Adolescenții au nevoie de semnătura tutorilor sau a părinților pentru a intra în programul

substitutiv. Prin această condiție se limitează accesul la servicii a tinerilor fără adăpost, a adolescenților orfani (aceste două categorii pot fi înstrăinate de părinți/tutori) și a adolescenților

52 Tânăra intervievată a declarat că, la început, motivaţia de a accesa servicii de detox nu era a ei, ci a mamei.53Doru Buzducea, Florin Lazăr - Evaluation of Programmes for MARA. Research report, UNICEF 201054 Sunt apelați adeseori cu “boschetarule”.

care își ascund adicția de părinți. De exemplu, 3 din cele 6 femei înscrise la centrul de metadonă al ARAS și intervievate au declarat că ele și-au ținut ascunsă adicția (și gravitatea ei) față de familie pentru aproape 10 ani.

- Părinții nu sunt suficient informați cu privire la necesitatea acordării de îngrijire integrată; unii părinți cred că simplul tratament medicamentos este suficient pentru a scăpa copilul de adicție.

- Serviciile de asistență psihologică sunt esențiale în tratamentul adicțiilor; în România nu există însă suficienți specialiști cu experiență în domeniul psihologiei adolescentului cu adicție.

EficienţăPrevenirea în şcoalăPersonalul CPECA apreciază că fondurile alocate programelor de prevenire în școală sunt insuficiente, iar rezultatele depășesc fondurile alocate. Cu resursele disponibile, personalul CPECA a reuşit să implementeze toate activităţile de prevenire a consumului de alcool, droguri şi tutun în şcoală specificate în planurile de acțiune pentru implementarea SNA 2005-2012. Pentru a creşte eficiența acestor programe, este nevoie de mai multe activități în domeniul prevenirii consumului de droguri în școală, care să fie realizate de către cadrele didactice, instruite în prealabil de către personalul CPECA sau de către personalul organizațiilor neguvernamentale active în domeniul prevenirii consumului de droguri. În prezent nu există date privind evaluarea eficacității și eficienței programelor de prevenire a consumului de alcool, droguri și tutun în școală.

Furnizorii publici de servicii apreciază că în raport cu resursele alocate, o proporţie satisfăcătoare de elevi de liceu a fost informată cu privire la riscurile asociate consumului de droguri. Deşi nu există personal suficient pentru organizarea unor sesiuni de informare faţă în faţă care să includă toţi elevii din toate liceele, reprezentanții CPECA sunt de părere că elevii au fost în mare parte informați prin intermediul mijloacelor tipărite (postere, informații afişate la avizierele şcolilor).

În bugetul Ministerului Educaţiei nu există linie separată pentru prevenirea consumului de droguri. Sursele de finanţare sunt externe pentru proiectele care au componentă de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri. Ministerul Educaţiei finanţează doar Concursul național de Proiecte Antidrog „Împreună”.

În opinia reprezentantului MEC, proiectele derulate pentru prevenirea consumului de alcool, tutun şi droguri în şcoală „s-au realizat cu bani puţini, care au fost utilizați la maxim”.

Prevenirea în familieIntervențiile adresate părinților nu pot avea o eficiență și eficacitate mare deoarece depind de interesul părinților, de disponibilitatea acestora și de nivelul diferit de educație. În acelaşi timp, personalul CPECA este insuficient și nu deține baza materială necesară pentru acoperirea tuturor activităților. Eficiența intervențiilor adresate părinților poate crește dacă sunt instruiți profesorii-diriginți să ofere informații părinților în cadrul întâlnirilor cu părinții.

Eficiența intervențiilor adresate asistenților maternali crește dacă sunt vizați cei care au în îngrijire copii aflați la vârste la care există riscul de consum de droguri, alcool sau tutun. De asemenea, eficiența este cu atât mai mare cu cât personalul din sistemul de protecție a copilului (care supervizează activitatea asistenților maternali) este mai bine instruit pe această temă.

Prevenirea în comunitateLa nivel teoretic, campaniile de informare sunt eficiente, deoarece vizează un număr mare de beneficiari. În plus, implicarea voluntarilor, a personalului propriu și al organizațiilor partenere, care nu sunt plătiți

56

suplimentar pentru aceste activități, diminuează costurile/beneficiar. Cu toate acestea, fără o evaluare a impactului campaniilor, este dificil de estimat eficiența și eficacitatea acestora.

Accesarea resurselor financiare ale administrației publice locale (conform HG 1101/2008) este o țintă dificil de atins și depinde de mulți factori: interesul și capacitatea ONG-urilor locale de a dezvolta programe în domeniul prevenirii consumului de droguri, resursele financiare ale autorităților locale etc. Activitățile de prevenire a consumului de alcool, tutun și droguri în comunitate derulate, la nivel local, în perioada 2005-2012 au fost foarte variate și au vizat implicarea tuturor factorilor din comunitate care au influență în schimbarea atitudinilor și comportamentelor: mass media, biserica, organizații neguvernamentale, autorități locale etc.

Programele derulate în penitenciare au fost considerate eficiente de către personalul ANP. Acestea au fost finanțate din diverse surse internaționale: UNODC, GFATM, fonduri norvegiene etc.

Linia telefonică Tel-verde este un serviciu costisitor, cu atât mai mult cu cât numărul celor care apelează este relativ redus. Costurile asociate resurselor umane care deservesc această linie sunt mari în raport cu numărul beneficiarilor. Totuși, serviciul este unul deosebit de util, de aceea recomandăm promovarea intensă a acestuia pentru a crește numărul persoanelor care solicită informații apelând Tel-verde.

Asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socialăToți furnizorii de servicii intervievați în cadrul procesului de evaluare a SNA 2005-2012 apreciază că rezultatele obținute depășesc nivelul fondurilor alocate. „S-a realizat dublu faţă de banii alocaţi” (Reprezentant Centrul ARENA – ARAS).

Eficiența serviciilor de asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserție socială derulate de către ANA prin CPECA/CAIA a fost puternic afectată de reorganizarea ANA, în perioada 2009 - 2010. Din acest motiv, nu au putut fi implementate proiecte care vizau deschiderea unor centre de incluziune socială, centre vocaționale și proiecte de economie socială adresate consumatorilor de droguri. Cu toate acestea, s-a reușit achiziționarea medicamentelor necesare și continuarea serviciilor de tratament substitutiv.

Serviciile de reducere a riscurilor presupun costuri relativ scăzute, dar sunt mai dificil de finanțat din fonduri publice, pe de o parte din cauza dezacordurilor cu privire la prioritățile de finanțare, pe de alta de teama creării unei imagini publice defavorabile. În prezent ANA acoperă o mică parte din necesarul de seringi pentru programele de reducere a riscurilor derulate de către organizațiile neguvernamentale.

Serviciile medicale sunt oferite în limita resurselor disponibile, ceea ce afectează atât calitatea cât și accesibilitatea acestora. Cele mai afectate de limitele bugetare sunt serviciile publice. Cu toate acestea, tratamentul substitutiv cu metadonă în penitenciare este în prezent susținut financiar de către ANP din fonduri proprii. Alte programe nu necesită decât cheltuieli de personal (ex: comunitățile terapeutice).

În opinia reprezentantului Ministerului Sănătăţii, „este necesar ca finanţarea serviciilor adresate consumatorilor de droguri să fie particularizată și reglementată la nivelul comunităţilor locale, în funcţie de magnitudinea şi gravitatea fenomenului”.

Furnizorii privați de servicii de asistenţă integrată a consumatorilor de droguri au reuşit identificarea de surse de finanţare pentru aceste programe. Unii dintre furnizorii privați oferă exclusiv servicii contra cost (ex: clinica PsyMotion), iar alţii accesează şi surse de finanţare pentru a oferi tratament substitutiv și în regim gratuit (ex: ARAS).

Utilitatea serviciilor psihologice este încă subestimată, iar din acest motiv numărul psihologilor este subdimensionat, îndeosebi în rândul furnizorilor publici de servicii de asistență medicală, psihologică și socială, reducere a riscurilor și reinserție socială.

Pentru a fi eficiente, serviciile psihologice și de asistență socială trebuie să fie corect dimensionate, pentru a permite accesul beneficiarilor la aceste servicii și pentru a permite intervenții individualizate.

Un tip particular de servicii sociale propuse în planul de acțiune pentru implementarea SNA 2012-2012 - serviciile de tip locuință protejată și adăpost – nu au putut fi implementate ca urmare a reorganizării ANA, dar se poate estima că acestea sunt costisitoare și greu sustenabile.

Nu există informații cu privire la eficiența serviciilor furnizate de către furnizorii privați.

ImpactPrevenirea în şcoalăProgramele de prevenire a consumului de droguri în şcoală au devenit o practică obişnuită pentru angajaţii CPECA și pentru cadrele didactice. Pe lângă informațiile oferite elevilor, prin aceste programe s-au consolidat parteneriatele între ANA și Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, dar și între CPECA şi Inspectoratele Şcolare Judeţene. Programele de prevenire a consumului de droguri în şcoală se desfăşoară în toate judeţele din ţară.

Prevenirea în familiePe perioada implementării SNA 2005-2012 programele de prevenire a consumului de droguri adresate familiilor s-au dezvoltat şi diversificat. Numărul părinţilor care au participat la sesiuni de informare cu privire la riscurile asociate consumului de droguri a crescut de la un an la altul, iar programele de prevenire în familie au acoperire la nivel naţional. Cu toate acestea, pentru a creşte impactul acestor programe, este nevoie de extinderea și diversificarea lor.

Prevenirea în comunitateCampaniile derulate pentru prevenirea consumului de droguri au implicat parteneriate la nivel local și au făcut cunoscute riscurile asociate consumului de droguri publicului larg. În opinia reprezentanților ANA, campaniile au fost realizate din ce în ce mai profesionist. Un exemplu în acest sens îl constituie Campania „Deschide ochii!”, realizată cu suport din partea Guvernului Spaniol, care a inclus un ghid de informare, un spot audio şi video, afişe, cărţi poştale etc.

Asistența medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socialăPe perioada implementării SNA 2005-2012 a crescut accesul utilizatorilor de droguri la servicii integrate, atât în comunitate, cât și în penitenciare. De asemenea, au fost diversificate serviciile, pe cele 3 niveluri de asistenţă integrată. De exemplu, în cadrul Centrului de zi Pericle CPECA sector 5, beneficiarii au acces la bilete de teatru, concerte şi pot învăţa să cânte la instrumente muzicale. Serviciile oferite au fost adaptate, pe măsura posibilităţilor, specificului de consum. Cu toate acestea, apariţia pe piaţă a substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive, concomitent cu reorganizarea ANA, a făcut dificilă adaptarea serviciilor la noul tip de consum.Este încă nevoie de intervenţii care să faciliteze accesul la servicii al tinerilor cu vârsta sub 18 ani şi al femeilor.

Sustenabilitate58

Prevenirea în şcoalăProgramele de prevenire a consumului de droguri în școală pot fi ușor sustenabile dacă personalul școlii (cadre didactice, consilieri, monitori etc) este instruit pentru susținerea sesiunilor de informare a elevilor. În prezent, sustenabilitatea acestor programe depinde exclusiv de resursele financiare şi umane ale CPECA. În acest sens, pot fi continuate proiectele ANA şi MEC: Protego, Necenzurat55 etc.

În opinia reprezentantului MEC, proiectele implementate cu finanţare privată sunt greu sustenabile după încheierea finanţării. Unele proiecte se închid după încheierea finanţării, iar cele care continuă sunt implementate la o calitate redusă. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului „nu poate aloca bani specific pentru prevenirea consumului de droguri, în condiţiile în care bugetul Ministerului scade de la un an la altul şi priorităţile sunt altele … vom încerca să mergem în continuare pe parteneriate, să câştigăm bani din afară să obţinem finanţări pentru proiecte pe aceeaşi linie … să nu scădem sub ce am făcut până acum”.

Prevenirea în familieProgramele de prevenire a consumului de droguri adresate părinților pot fi sustenabile dacă sunt realizate în cadrul ședințelor cu părinții, de către cadrele didactice, eventual cu suport din partea personalului CPECA. Aceste programe au aceleaşi dificultăţi privind sustenabilitatea ca și programele de prevenire în şcoală.

De asemenea, programele adresate asistenților maternali pot fi sustenabile dacă personalul care îi supervizează este bine instruit.

Prevenirea în comunitateCampaniile de informare sunt sustenabile prin prisma experienței și expertizei tuturor instituțiilor implicate și a parteneriatelor deja tradiționale pentru realizarea acestor campanii. O problemă care afectează sustenabilitatea acestor servicii o constituie reducerea semnificativă a finanțărilor pentru organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul prevenirii consumului de droguri și al serviciilor adresate consumatorilor.

Programele de prevenire a consumului de droguri în penitenciare s-au dovedit nesustenabile, astfel că, după încetarea finanțărilor private, acestea nu au fost continuate. Programele de prevenire a consumului de droguri în penitenciare au fost derulate în principal de către organizații neguvernamentale.

În opinia reprezentanților ANP, programele de educație între egali și sesiunile IEC trebuie realizate în colaborare cu organizații externe ANP (organizații neguvernamentale etc). Există în prezent colaborare cu organizații neguvernamentale care vor să deruleze activități în penitenciare (ex: distribuție de prezervative, sesiuni de informare). ”Nu se pot desfăşura, la momentul actual, cu resurse proprii: formarea de educatori între egali, studii de supraveghere comportamentală şi activităţi precum cele cuprinse în cadrul programului Iniţiativa 38.” (reprezentant ANP)

55Proiectul „Necenzurat" are ca obiectiv prevenirea consumului de droguri în mediul şcolar și este derulat de Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor - Secţia Română, Regiunea 6 Bucureşti, Fundaţia Internațională Mentor, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Agenţia Naţională Antidrog. În România, proiectul a avut ca beneficiari direcţi 1200 elevi şi 52 de profesori diriginţi, din tot atâtea clase a VI-a din şcoli din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj, Buzău, Tulcea și Constanţa. Activităţile au constat în organizarea unui curs de formare pentru profesori şi susţinerea a 12 lecţii cu specific preventiv, realizate de profesorii diriginţi pe perioada semestrului II din anul şcolar trecut. Profesorii au fost formați de către specialişti din Agenţia Naţională Antidrog (membri ai Asociaţiei Internaționale a Poliţiştilor), din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi experţi ai Fundaţiei Internaţionale Mentor.

Asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socialăProgramele de reducere a riscurilor furnizate de către organizațiile neguvernamentale s-au dovedit greu sustenabile, deoarece costurile asociate acestora nu au fost preluate de Ministerul Sănătății după încheierea finanțărilor internaționale. Efectele se văd în creșterea numărului utilizatorilor de droguri injectabile. Programul de schimb de seringi din penitenciare este considerat sustenabil, în prezent existând o rezervă de seringi din finanțările anterioare.

Organizațiile neguvernamentale încearcă să asigure sustenabilitatea serviciilor accesând granturi disponibile pentru proiecte în domeniu reducerii riscurilor asociate consumului de droguri. Cu toate acestea, asigurarea sustenabilităţii este o mare provocare pentru toţi furnizorii privați de servicii de asistenţă integrată. De exemplu, Asociaţia Română Anti-SIDA, deşi a reuşit finanţarea programului de tratament substitutiv din fonduri europene (FSE- POSDRU) pentru Centrul ARENA, se confruntă cu dificultăţi ca urmare a deselor întreruperi în finanţare. În plus, după încheierea grantului, în lipsa altor surse de finanţare şi în condiţiile în care legislaţia nu permite acreditarea Centrului de către Ministerul Sănătăţii şi accesarea fondurilor din Programe Naţionale ale MS, este posibil ca programul să nu poată fi continuat.

Furnizorii privați de servicii de asistență integrată nu se confruntă cu probleme legate de sustenabilitatea serviciilor, deoarece acestea sunt furnizate contra cost.

Serviciile medicale oferite consumatorilor de droguri de către ANA și Ministerul Sănătății sunt, la nivel teoretic, ușor sustenabile, fiind finanțate prin fonduri publice. În practică, situația acestor servicii depinde de fondurile alocate și de posibile schimbări organizatorice care pot afecta funcționarea acestor instituții (așa cum s-a întâmplat în situația reorganizării ANA). Serviciile medicale furnizate de către ANP s-au dovedit a fi sustenabile; acestea au fost inițiate în cadrul unei finanțări private, dar au fost preluate ulterior de către ANP.

Conform declaraţiilor reprezentantului Ministerului Sănătăţii, serviciile oferite prin instituţiile subordonate acestui minister sunt sustenabile, deoarece sunt menţionate în acte normative și au caracter obligatoriu.

Sustenabilitatea serviciilor medicale furnizate de organizațiile neguvernamentale (ARAS prin Centrul ARENA – tratament de substituție cu metadonă, servicii psihosociale) este determinată de asigurarea continuității finanțării acestor servicii.

Serviciile de asistență socială și psihologică oferite de ANA pot fi susținute prin Programului național de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri.

Angajații departamentelor de reintegrare socială din cadrul penitenciarelor nu oferă servicii specifice pentru consumatorii de droguri din penitenciar, ci doar punctual, atunci când se consideră necesar.

Serviciile de tip locuință protejată, prevăzute ca tip de servicii sociale în Planul de acțiune pentru implementarea SNA 2010-2012, sunt greu sustenabile pe termen lung, deoarece presupun costuri ridicate.

Comunitățile terapeutice din penitenciare sunt ușor sustenabile deoarece singurele cheltuieli asociate sunt cele de resurse umane, care sunt oricum prevăzute în structura ANP.

În penitenciare, programul de schimb de tratament substitutiv cu metadonă este susținut din fondurile ANP și este considerat sustenabil, deși resursele alocate sunt insuficiente.

60

„Pentru continuarea programului de substituţie cu metadonă se folosesc deja fonduri din bugetul Ministerului Justiției. Totodată, activităţile din cadrul programelor de educaţie și de intervenţie psihologică se desfăşoară cu personalul unităţilor penitenciare.” (reprezentant ANP)

„Obiectivele SNA și Planurile de acțiune asociate au ghidat toate intervențiile adresate consumatorilor de droguri din unităţile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Totodată, activităţile derulate în penitenciare se regăsesc în Ordinul nr. 1216/C-1310-543 din 18 mai 2006, privind modalitatea de derulare a programelor integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate consumatoare de droguri.” (reprezentant ANP)

Reducerea cererii de droguri din perspectiva drepturilor omuluiSNA 2005-2012 şi Planurile de acțiune asociate nu conţin prevederi explicite cu privire la drepturile omului, la cerinţele specifice de servicii ale femeilor şi tinerilor, dar sunt implementate în concordanţă cu legislaţia în vigoare privind drepturile omului.

Reprezentanții organizațiilor care derulează programe de reducere a riscurilor pentru utilizatorii de droguri injectabile au declarat că dreptul la confidenţialitate al beneficiarilor nu este întotdeauna respectat, mai ales atunci când serviciile sunt oferite pe teren. Cu toate acestea, în opinia furnizorilor de servicii, beneficiarii nu consideră că acest lucru ar fi o problemă, deoarece au încredere în cei care le oferă serviciile. Nu au fost înregistrate plângeri ale beneficiarilor cu privire la încălcarea dreptului la confidenţialitate. De asemenea, nu au fost înregistrate plângeri referitoare la discriminarea beneficiarilor de către furnizorii de servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, iar serviciile sunt individualizate.

Reprezentanții ANA au menţionat că nu există o abordare specifică adolescenților, în cadrul serviciilor de reducere a cererii, intervențiile fiind similare celor pentru adulţi (consiliere psihologică). În ce priveşte adaptarea serviciilor la nevoile femeilor consumatoare de droguri, femeile însărcinate au prioritate de intrare în tratament. În Planul de acțiune pentru implementarea SNA în perioada 2010-2012 este stabilită ca țintă realizarea unui studiu care să identifice factorii de risc și de protecție cu privire la consumul de droguri în rândul grupurilor vulnerabile.

Furnizorii privați de servicii de asistenţă integrată care oferă și servicii gratuite acordă prioritate la admiterea în tratament substitutiv femeilor însărcinate, tinerilor și persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA. Tinerii sub 18 ani au acces la servicii doar cu acordul părinţilor.

Conform Raportului de evaluare a programului MARA56 adolescenții care consuma droguri injectabile accesează în număr redus serviciile medicale. Adresabilitatea scăzută este explicată prin neadaptarea serviciilor la specificul și la nevoile tinerilor. Raportul arată, de asemenea, că tinerii nu au suficiente cunoştinţe cu privire la drepturile pe care le au. Tinerele sub 18 ani consumatoare de droguri injectabile și care practică sexul comercial se confruntă atât cu probleme medicale cât şi sociale (inclusiv lipsa documentelor de identitate). și în rândul acestora, adresabilitatea la serviciile medicale este redusă. 47% dintre tinere nu şi-au făcut niciodată un test HIV.

56Doru Buzducea, Florin Lazăr - Evaluation of Programmes for MARA. Research report, UNICEF 2010

Toate persoanele admise în tratament trebuie să prezinte documente de identitate, fapt ce limitează accesul la serviciile de tratament substitutiv al persoanelor aparținând anumitor grupuri defavorizate (persoane care trăiesc pe stradă, persoane de etnie roma etc.).

Toţi furnizorii de servicii în aria reducerii cererii de droguri asigură acces la servicii beneficiarilor fără a face discriminări pe criterii de gen, rasă, etnie, orientare sexuală etc. Este de remarcat efortul pe care toţi furnizorii îl fac pentru a creşte accesul grupurilor vulnerabile la aceste servicii: persoane de etnie roma, persoane fără educaţie, persoane fără venituri etc. În acest sens, organizațiile neguvernamentale au implementat servicii de reducere a riscurilor pe teren (outreach) pentru a creşte accesul persoanelor defavorizate la servicii.

De asemenea, toţi furnizorii de servicii au fost implicați în activităţi de lobby şi advocacy pentru promovarea și respectarea drepturilor beneficiarilor, pentru asigurarea serviciilor pentru aceste categorii din fonduri ale Ministerului Sănătăţii.

Cu toate acestea, beneficiarele serviciilor de asistență integrată ale Centrului Titan – ARAS, au declarat că s-au confruntat cu numeroase situații în care au fost discriminate ca urmare a faptului că sunt sau au fost consumatoare de droguri. Actele de discriminare menționate de acestea au avut loc în cea mai mare parte în cadrul serviciilor medicale publice și au avut diferite forme de manifestare, de la blamarea beneficiarelor (”de ce te plângi, voi v-Ați făcut-o cu mâna voastră”) la umilirea acestora (de exemplu, supravegherea lor în timpul colectării probelor de urină) sau solicitarea de plăți informale pentru serviciile medicale. Beneficiarele au apreciat atitudinea diferită a personalului ARAS care oferă servicii integrate utilizatorilor de droguri: ”aici [central Titan] e singurul centru în care am fost tratată ca un om, nu ca <drogata aia>”. (Mirela, 29 de ani, aflată în tratament de substituţie cu metadonă)

De asemenea, persoanele intervievate au semnalat faptul că personalul medical din serviciile publice le încalcă drepturile, descurajându-le în intenţia de a avea copii. De asemenea, deşi sunt în tratament substitutiv, persoanele intervievate sunt discriminate de către personalul medical de orice specialitate, fiind tratate ca şi cum încă ar consuma droguri. „Sunt mulţi medici care asociază metadona cu drogurile”. (Maria, 28 de ani, aflată în tratament de substituţie cu metadonă)

Management bazat pe experienţăPană în prezent, programele de reducere a cererii de droguri nu au fost evaluate din punctul de vedere al eficienței și eficacității. Personalul care implementează activitățile realizează doar evaluări periodice ale rezultatelor, prin comparație cu țintele stabilite, fără a avea instrumente de evaluare. Programele funcționează de suficientă vreme (mai ales programul de schimb de seringi și cel de tratament substitutiv), astfel încât decizia de extindere sau de continuare a lor trebuie să se bazeze pe o evaluare a acestor programe.

Concluzii şi lecţii învăţatePrincipala lecție învățată în perioada implementării SNA 2005-2012 a fost cea privind importanța colaborării interinstituționale. Parteneriatele realizate între ANA, societatea civilă și alte instituții publice au asigurat o continuitate a serviciilor de prevenire a consumului de droguri și a celor de asistență pentru persoanele consumatoare de droguri.

O altă lecție învățată se referă la importanța existenței unor standarde minime de calitate în domeniul prevenirii consumului de droguri. În acest sens, Agenția Națională Antidrog a lucrat, în cadrul unui proiect în

62

parteneriat cu Universitatea din Liverpool la elaborarea standardelor de calitate, care urmează să fie promovate prin act normativ.

Implementarea activităţilor prevăzute în SNA și în planurile de acțiune asociate s-a realizat cu respectarea legislației naţionale și internaționale privind drepturile omului. Cu toate acestea, este nevoie de intervenții specifice, adaptate grupurilor vulnerabile, pentru a asigura echitatea intervenţiilor, accesului egal al tuturor beneficiarilor la servicii individualizate; în acest sens, este nevoie în primul rând de adaptarea şi dezvoltarea de servicii adresate femeilor şi tinerilor.

Reorganizarea Agenției Naționale Antidrog în 2009 a afectat derularea tuturor activităților de reducere a cererii; în această perioadă o parte din servicii au fost suspendate, iar altele nu au fost demarate conform planificării, astfel, nu a fost posibilă implementarea unor proiecte care erau deja aprobate și urmau să fie finanțate din fonduri structurale europene – deschiderea de centre de incluziune socială, deschiderea a 15 centre vocaționale și implementarea unui proiect de economie socială. De asemenea, au fost pierdute finanțări care ar fi asigurat servicii de reducere a riscurilor în aresturi. Un alt efect al reorganizării ANA l-a constituit fluctuația mare a personalului, astfel încât, deși s-au organizat constant programe de instruire, aproximativ 30% din personalul existent își desfășoară activitatea fără să fi beneficiat de programe de formare profesională57. Toate acestea au condus, în opinia reprezentanților ANA, la reducerea capacității ANA de a oferi servicii și la scăderea cantității și calității serviciilor oferite.În această perioadă (2009 – 2011) au fost asigurate totuși servicii minime: au fost continuate proiectele începute și s-a realizat achiziția de medicamente pentru tratamentul substitutiv.

Programele de reducere a riscurilor furnizate de către organizațiile neguvernamentale au fost afectate de reducerea finanţărilor, după încheierea proiectelor finanţate de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (GFATM) și a finanţării UNODC.

Programele de prevenire s-au centrat mai mult pe prevenirea consumului de droguri și mai puțin pe prevenirea consumului de alcool și tutun. Campanii de prevenire a consumului de alcool și tutun au fost realizate doar la nivel local, de către Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog. O parte dintre campaniile media derulate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei pentru prevenirea consumului de tutun au fost realizate ca programe ale acestor ministere, nu ale Strategiei Naţionale Antidrog. 58 Aceste campanii au vizat populaţia generală și s-au derulat la nivel naţional.

Apariția pe piață a substanțelor noi cu proprietăți psihoactive a prins furnizorii de servicii nepregătiţi, făcând dificilă adaptarea intervențiilor lor la nevoile și reacțiile specifice ale consumatorilor de astfel de substanțe.

Deși ANA este responsabilă de autorizarea centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri, din cauza criteriilor dificil de îndeplinit de către orice furnizor, în prezent doar un singur furnizor de servicii pentru consumatorii de droguri este acreditat. Din acest motiv, ANA intenționează modificarea acestor criterii, astfel încât furnizorii de servicii pentru consumatorii de droguri să își poată autoriza centrele de furnizare de servicii.

RecomandăriPrevenirea în şcoală

Pe termen scurt:

57Conform estimărilor ANA – Serviciul de prevenire a consumului de droguri58De exemplu, Campania anti-fumat (2009) a Ministerului Sănătăţii, parte a Programului național Stop fumat

- Concentrarea activităților de prevenire a consumului de alcool, droguri și tutun pe elevii din ciclul gimnazial.

- Integrarea activităţilor de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri într-un program mai larg de educaţie a tinerilor pentru viaţa independentă, care să se deruleze pe parcursul întregului ciclu şcolar.

- Sesiunile de informare organizate în școli trebuie să îi implice activ pe tineri, atât în activități cultural artistice, cât și în discuții. Această opinie este susținută deopotrivă de tinerii intervievați pentru evaluarea SNA 2005-2012 și de către părinții care au participat la procesul de evaluare.

- Adaptarea conținutului campaniilor de informare în școală la modificările apărute în profilul de consum – vârsta redusă a tinerilor care consumă droguri, alcool și tutun și apariția noilor substanțe cu proprietăți psihoactive.

- Evaluarea tuturor sesiunilor de informare prin chestionare aplicate la finalul acestora și/sau prin discuții susținute cu elevii după terminarea sesiunii.

- Stabilirea unor indicatori specifici în Planul de acțiune pentru implementarea SNA 2013-2020 pentru activităţile de informare privind riscurile consumului de droguri organizate în şcoli: număr de persoane informate, număr de persoane instruite ca educatori între egali, număr de şcoli în care s-au derulat programe de informare.

- Organizarea de sesiuni de informare specifice cu privire la riscurile consumului de SNPP şi heroină, cele mai consumate în România, conform studiilor realizate până în prezent.

- Implementarea de proiecte pilot cu servicii pentru tinerii care fac abuz de alcool.

Pe termen lung:- Organizarea de campanii de informare a tinerilor pe internet prin integrarea de mesaje cu privire la

prevenirea consumului de droguri pe site-uri de Internet accesate frecvent de tineri. Promovarea liniei telefonice Tel-verde pe aceste site-uri.

- Pentru a crește gradul de acoperire a populației de elevi, se recomandă instruirea personalului școlilor de către personalul CPECA pentru a sustine sesiuni de informare și prevenire a consumului de droguri.

- Instruirea personalului școlilor de către personalul CPECA pentru recunoaşterea semnelor de consum și informarea acestora cu privire la intervenţiile disponibile pentru cei deja dependenţi.

- Formarea de către personalul CPECA de educatori între egali din rândul elevilor. - Realizarea de către ANA în colaborare cu organizațiile care derulează programe de prevenire în

școli, a unei programe de prevenire a consumului de droguri pentru profesori și consilierii școlari, astfel încât aceștia să poată susține sesiuni de informare cu privire la prevenirea consumului de droguri.

- Promovarea în rândul studenților a serviciilor de asistență pentru consumatorii de droguri și a liniei telefonice de tip helpline – Tel verde.

Prevenirea în familiePe termen scurt:

- Distribuirea de către personalul CPECA, în școli sau la locul de muncă, de materiale informative tipărite adresate părinților cu privire la prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor, la responsabilităţile părinţilor, la semnele după care pot identifica un consumator de droguri, la serviciile disponibile pentru consumatorii de droguri.

- Postarea mesajelor antidrog și a informațiilor cu privire la serviciile existente pentru consumatorii de droguri pe site-urile și blogurile adresate părinților. Promovarea liniei telefonice Tel-verde pe aceste site-uri.

64

- Formarea de către personalul CPECA a cadrelor didactice astfel încât să poată furniza părinților informații cu privire la prevenirea consumului de droguri în cadrul ședințelor cu părinții.

- Evaluarea oricărei acțiuni de informare a părinților prin chestionare de evaluare a sesiunilor de informare sau prin interviuri de grup.

Pe termen lung:- Implementarea de către CPECA de activități de prevenire selectivă pentru părinții și asistenții

maternali ai tinerilor aflați la risc.- Includerea informațiilor cu privire la prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor în

programa de formare a asistenților maternali, precum și în programul de formare continuă a profesioniștilor din sistemul de protecție a copilului.

Prevenirea în comunitatePe termen scurt:

- Promovarea serviciului de informare și consiliere tip helpline (Tel-verde) atât în rândul populației generale cât și în rândul instituțiilor și organizațiilor care implementează programe în domeniul consumului de droguri.

- Realizarea, de către ANA și instituțiile și organizațiile partenere, de campanii de informare cu privire la riscurile asociate consumului de alcool, tutun și droguri adaptate grupurilor vulnerabile: tineri, femei, persoane cu venituri reduse etc.

- Stabilirea unor ținte mai puțin specifice, care să permită adaptarea intervențiilor la specificul local. De exemplu, dezvoltarea unui proiect pilot de prevenire a consumului de droguri prin informare, educare și promovare a serviciilor oferite de către CPECA la nivelul asociațiilor de proprietari din comunitate. Ținta poate fi promovarea serviciilor CPECA în comunitate, iar modul în care acest lucru va fi realizat să rămână la alegerea CPECA locale, în funcție de resursele materiale și umane disponibile, de interesul comunității, de specificul acesteia etc.

- Realizarea de campanii de informare şi sensibilizare cu privire la respectarea drepturilor omului, nediscriminarea consumatorilor de droguri, informarea și responsabilizarea populaţiei generale cu privire la măsurile care pot fi luate pentru a ajuta consumatorii de droguri, serviciile existente etc.

- Informarea reprezentanților mass media cu privire la serviciile disponibile pentru consumatorii de droguri, drepturile consumatorilor de droguri.

Pe termen lung:- Realizarea și distribuirea, de către ANA și organizațiile și instituțiile partenere, de postere, afișe cu

mesaje de prevenire a consumului de alcool, tutun și droguri și cu informații cu privire la serviciile existente pentru consumatori de droguri și consumatorii de alcool în instituții, la locul de muncă.

- Realizarea, de către ANA și instituțiile și organizațiile partenere, de campanii naționale de prevenire a consumului de alcool și tutun.

- Menținerea parteneriatelor pentru derularea programelor de prevenire în sistemul penitenciar. Subcontractarea serviciilor de prevenire în penitenciare către organizații neguvernamentale.

- Realizarea de studii, cantitative și calitative, în parteneriat cu organizații neguvernamentale, pentru a identifica grupurile la risc, comportamentele utilizatorilor de droguri injectabile și nevoile acestora.

- Implementarea unor proiecte de prevenire a consumului de alcool, la nivel naţional, adresate îndeosebi categoriilor de angajAți cu risc crescut de consum (de ex. muncitorii în construcţii, persoanele care şofează).

- Implementarea de proiecte locale de prevenire universală centrate pe programele de petrecere a timpului liber, ca alternativă la consumul de droguri, alcool şi tutun.

- Monitorizarea presei și corectarea informațiilor eronate apărute în presă utilizarea dreptului la replică și prin articole realizate de reprezentanții ANA şi trimise către presă.

Asistența medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socialăPe termen scurt:

- Realizarea de demersuri pentru punerea în practică a prevederilor HG 1101/2008, privind Dezvoltarea serviciilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri.

- Realizarea unei estimări la nivel național cu privire la numărul consumatorilor de droguri și dintre aceştia, al celor care îşi injectează droguri.

- Adaptarea serviciilor la profilul consumatorilor de droguri legale, astfel încât să crească accesibilitatea acestora: program de lucru prelungit, unităţi mobile care să poată oferi servicii, acces la seringi în farmacii.

- Adaptarea serviciilor la nevoile specifice de gen (femei/bărbați).- Explorarea posibilității de a extinde serviciile medicale oferite consumatorilor de droguri (detox,

tratament pentru menținerea abstinenței) și în alte spitale pentru a crește accesibilitatea beneficiarilor.- Asigurarea tratamentului de substituție pentru persoanele aflate în aresturi care erau deja în tratament

de substituție în libertate.- Facilitarea accesului utilizatorilor de droguri la servicii de diagnostic pentru tuberculoză (TB) prin

realizarea de acorduri de colaborare cu Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta şi a unui sistem de referire a utilizatorilor de droguri către serviciile de diagnostic pentru TB. Explorarea posibilităţii de testare a utilizatorilor de droguri în unităţi mobile ale Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

- Pentru îmbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri injectabile la servicii de prevenire, consiliere, tratament, diagnosticare (şi acolo unde este cazul, vaccinare) pentru HIV, HVB, HVC, TB și a altor boli asociate, se recomandă crearea unui sistem clar de referire a consumatorilor de droguri către serviciile de consiliere şi testare şi, dacă e cazul, către servicii de tratament.

- Oferirea de servicii de asistență integrată individualizate, adaptate în funcție de tipul de consum, vârsta beneficiarului, caracteristici psihosociale etc., prin asigurarea unui număr suficient de asistenți sociali și psihologi. Crearea unui sistem clar de referire către alte servicii în situația în care instituția care furnizează serviciul medical nu dispune de personal psihosocial.

- Dezvoltarea de standarde şi metodologii de lucru, agreate împreună cu toţi partenerii implicați şi particularizate pe tipuri de servicii. Standardele trebuie să permită scăderea dozelor de metadonă atunci când beneficiarul este pregătit fizic și psihic.59

- Monitorizarea și evaluarea (mai ales a eficienței și a impactului) tuturor serviciilor oferite de instituțiile și organizațiile publice și private pentru prevenirea consumului de droguri, asistență socială, medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socială a utilizatorilor de droguri.

- Definirea mai precisă a gradului de acoperire cu servicii astfel încât să poată fi identificată frecvenţa cu care beneficiarii primesc servicii şi tipul serviciilor primite.

- Includerea, în SNA 2013-2020 și în Planul de acțiune pentru implementarea SNA 2013-2020, a unor măsuri cu privire la reintegrarea socială și profesională a consumatorilor de droguri. Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului şi Sportului și cu Ministerul Muncii, a unor programe de reintegrare școlară și profesională a consumatorilor de droguri.

59 Femeile consumatoare de droguri injectabile intervievate în cadrul procesului de evaluare a SNA 2005-2012 au menționat ca problemă faptul că, îndeosebi în centrele publice de substituție cu metadonă, le sunt prescrise doze mari pe perioade lungi de timp și nu sunt ajutate să scadă doza pentru ca în timp, să poată ieși din program. Două dintre persoanele intervievate au beneficiat de tratament substitutiv în Spania și Italia și au menționat că acolo doza de metadonă este scăzută după o perioadă mai mică de timp comparativ cu România.

66

- Includerea serviciilor de asistență psihologică și socială în programele de schimb de seringi și tratament substitutiv cu metadonă din penitenciare. Instruirea personalului de reintegrare socială al ANP de către personalul ANA în scopul pregătirii acestuia pentru a oferi servicii psihologice și sociale persoanelor private de libertate care beneficiază de programe de schimb de seringi sau de tratament substitutiv în penitenciar.

- Implementarea de programe de reintegrare profesională pentru foști deținuți consumatori de droguri.- Asigurarea continuităţii tratamentului substitutiv pentru persoanele care intră sau ies din detenţie prin

crearea unui sistem clar de referire între ANP și ANA a persoanelor care intră sau ies din detenție.- Facilitarea accesului tinerilor cu vârsta sub 18 ani la servicii de reducere a riscurilor și la tratament

de substituţie; realizarea de demersuri pentru schimbarea cadrului legislativ care prevede acordul părinţilor pentru acordarea de servicii minorilor consumatori de droguri; realizarea unei metodologii de lucru cu minorii consumatori de droguri.

- Facilitarea accesului femeilor la servicii de reducere a riscurilor, inclusiv prin programe de combatere a stigmei şi discriminării de gen practicate în comunitate: campanii de informare şi sensibilizare, servicii adaptate pentru femei.

- Adaptarea serviciilor de asistență medicală, psihologică și socială, reducerea riscurilor și reinserția socială la specificul consumatorilor de droguri legale.

- Adaptarea serviciilor la tipul de vulnerabilitate specific fiecărui consumator de droguri: persoane care practică sexul comercial, bărbați care fac sex cu bărbați, imigranţi, persoane de etnie roma, femei etc.

- Crearea unui sistem de referire pentru creșterea accesului femeilor însărcinate consumatoare de droguri la servicii medicale pre-natale și la servicii de asistenţă socială pentru a preveni situațiile de abandon al copilului.

Pe termen lung:- Iniţierea de către Agenţia Naţională Antidrog a unui sistem propriu de acordare de granturi pentru

organizațiile care oferă servicii de asistenţă şi reducerea riscurilor.- Explorarea posibilităţii de a deschide camere de consum şi dispozitive stradale pentru distribuţia de

seringi.- Asigurarea managementului de caz în toate instituțiile în care sunt oferite servicii de asistență

integrată consumatorilor de droguri.- Formarea continuă a personalului ANA și a personalului organizațiilor și instituțiilor care oferă

servicii în domeniul prevenirii consumului de droguri şi al asistenței sociale, medicale, psihologice și sociale, al reducerii riscurilor și reinserției sociale a utilizatorilor de droguri.

- Identificarea de surse de finanțare pentru consilierea și testarea pentru HIV și hepatite a utilizatorilor de droguri injectabile.

- Finanțarea studiilor calitative și cantitative realizate în rândul utilizatorilor de droguri injectabile (anchete comportamentale, studii de supraveghere serologică etc.).

- Dezvoltarea, în cadrul fiecărui CAIA a unui centru vocațional alocat în vederea facilitării reintegrării profesionale a consumatorilor de droguri.

- Menținerea și extinderea serviciilor existente în penitenciare și creșterea accesului persoanelor private de libertate la aceste servicii - tratament substitutiv, comunități terapeutice, schimb de seringi etc.

- Informarea consumatorilor de droguri cu privire la condiţiile în care pot beneficia de servicii, în lipsa documentelor de identitate, a asigurării medicale etc.

- Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Muncii, de programe de formare profesională și integrare socială și profesională adresate femeilor consumatoare de droguri.

- Revizuirea periodică a parteneriatelor, pentru a le identifica pe cele care nu funcţionează și specificarea clară a atribuțiilor fiecărui partener.

68

Măsuri pentru reducerea ofertei de droguri

ContextPotrivit celui mai recent raport UNODC60, se estimează că aproximativ 230 milioane de persoane sau 5% din populaţia adultă a lumii a consumat cel puţin odată un drog ilegal pe parcursul anului 2010. Având în vedere că principalele state producătoare nu sunt şi principalele state consumatoare, iar deschiderea frontierelor favorizează globalizarea fenomenelor sociale, dezvoltarea unei pieţe globale a drogurilor nu este un fapt neaşteptat.

Alături de Bulgaria şi Ungaria, ţara noastră se situează pe Ruta Balcanică de Nord – un canal important pentru traficul cu heroină din Orientul Mijlociu către Europa de Vest. Transferul heroinei către Europa de Vest se face pe teritoriul României pe cinci itinerarii principale, ce fac legătura între punctele de intrare de la frontiera cu Bulgaria şi Ucraina și punctele de ieşire către Ungaria.

Cocaina, un drog scump pentru piaţa internă, este adusă în cantităţi mici din Vestul Europei (Spania, Olanda, Belgia) sau din ţările Americii de Sud, pentru o categorie aparte de consumatori – cei care pot susţine preţul ridicat al acestui drog.

Canabisul era și în 2010 cel mai consumat drog ilegal din România într-o proporţie de 1,6%, urmat de ecstasy – 0,7%, heroină – 0,3%, cocaină – 0,3%61.

Drogurile sintetice au cunoscut o expansiune deosebită pe piaţa românească în perioada 2009-2012; pe lângă cele clasice (de exemplu LSD), şi-au făcu apariţia noi derivați ai acestora, cu efecte similare. Aceste substanţe, sunt cunoscute sub denumirile designer drugs (engl.), spice(engl.) sau substanţe noi cu proprietăţi psihoactive.

Criminalitatea în legătură cu fenomenul drogurilor a crescut semnificativ după anii '90 și din ce în ce mai îngrijorător după anul 2001. În 2003, numărul infracțiunilor asociate drogurilor crescuse cu 13,2% faţă de anul 2002 şi cu 118% faţă de anul 200162. În perioada 2004-2006, numărul cauzelor penale soluţionate de parchete a înregistrat o scădere uşoară de la 1756 la 1076, iar ulterior din 2006 până în 2010, numărul acestora a crescut la 3360 cu uşoară scădere la nivelul anului 2008. Numărul persoanelor cercetate penal ca urmare a trimiterii în judecată de către DIICOT a crescut în 2010 faţă de 2009 cu 30,8% (de la 4922 la 6436)63.

Strategia Naţională Antidrog 2005-2012 are la bază coordonatele trasate prin Strategia UE privind drogurile 2005-2012, care are ca obiectiv general, în domeniul reducerii ofertei de droguri, o îmbunătăţire măsurabilă a intervenţiilor UE și statelor membre privind producţia, traficul de droguri, deturnarea de precursori, finanţarea terorismului prin traficul de droguri și combaterea spălării banilor rezultați din infracţiunile privind drogurile.

60 UNODC, World Drug Report 2012 (United Nations publication, Sales No. E.12.XI.1), Viena.61, Prevalenţa consumului de droguri în România, Rezultatele studiului în populaţia generală 2010, Agenţia Naţională Antidrog, 24 iunie 2011, p.362 vezi Strategia naţională antidrog 2005-2012, p.7;63 vezi datele furnizate de DIICOT prezentate în Raportul național privind situaţia drogurilor 2011, REITOX, p.168;

Pe plan naţional, SNA 2005-2012 a fost reflectată în principalele documente programatice sens în care, Programul de Guvernare 2009-201264 a formulat în cadrul primului obiectiv de guvernare în domeniul ordinii publice și a siguranţei cetăţeanului, combaterea traficului şi consumului de droguri. Strategia naţională de apărare a României adoptată în 2010 identifică printre principalele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale, traficul şi consumul de droguri, acestea din urmă fiind transferate din categoria vulnerabilităţilor aşa cum erau prevăzute în strategia anterioară. Combaterea traficului şi consumului de droguri este menţionată printre domenii de intervenţie esenţiale în vederea realizării principalei direcţii de acțiune - combaterea impactului criminalităţii organizate, transfrontaliere și a terorismului65.

Strategia naţională de ordine și siguranţă publică 2010-201366prevede, în cadrul domeniilor de intervenţie subsumate obiectivului strategic nr. 3 (din Capitolul VII – Direcţii de acțiune – Reducerea impactului criminalităţii organizate) „cunoaşterea, prevenirea și combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă a victimelor”, fiind prevăzută ca principală direcţie de acțiune întărirea capacităţii instituționale a Agenţiei Naţionale Antidrog. Problematica combaterii traficului era menţionată și în documentul similar anterior, Strategia MAI de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creșterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale67, dar acesta din urmă nu prevedea complementaritatea cu reducerea consumului de droguri.

Regimul juridic al precursorilor a fost reglementat de Legea 300/2002 iar după aderarea României la UE a fost adoptată OUG 121/2006 aprobată prin Legea 186/2007 care implementează sistemul european de monitorizare şi control.

Pe lângă rolul de coordonator al ANA, obiectivele prevăzute în aria reducerii ofertei de droguri s-au realizat în principal de următoarele instituţii: MAI, IGPR (DCCO, CCPI), MP (DIICOT), DGIPI, ANV, MJ, IGJR, IGPF, ONPCSB şi complementar Ministerul Sănătăţii.

RelevanţăReprezentanții instituțiilor intervievate au apreciat că, în general, activităţile formulate în planurile deacțiunereflectă obiectivele specifice ale SNA în domeniul reducerii ofertei de droguri.

Creşterea capacităţii de reacţie a instituțiilor de aplicare a legiiInstituţiile de aplicare a legii (DIICOT, DGIPI, DCCO, ) au realizat schimburi de in formaţii cu SRI și SIE şi au realizat analize strategice și tactice privind reţelele de crimă organizată pentru documentarea operativă a activităţii infracţionale a acestora.În cadrul activităţilor de combatere a traficului stradal s-a realizat corelarea acțiunilor de combatere cu cele de asistenţă destinate consumatorilor. În acest sens, IGPR cooperează cu IGJR în aplicarea Rezoluţiei Consiliului UE, OJC 375/12.12.1996 atât în realizarea misiunilor de asigurare a ordinii publice cât și în cadrul misiunilor comune desfăşurate la solicitarea IGPR, pentru combaterea traficului stradal de droguri.Acţiunea antidrog a IGPF s-a derulat prin Serviciul de specialitate care a fost desfiinţat în mai 2009, iar personalul a fost transferat în cadrul SA – DCCO.ANV a creat o componentă informatică de prelucrare a informațiilor antidrog ca suport pentru fundamentarea activităţilor viitoare şi coordonarea cu celelalte instituții implicate.

64Adoptat prin Hotărârea Parlamentului României nr.39 din 23 decembrie 2009;65 vezi Strategia Naţională de Apărare – p.21, http://www.presidency.ro/static/ordine/SNAp/SNAp.pdf66adoptată prin HG nr.1040 din 13 octombrie 2010;67HG nr.196 din 17.05.2006 pentru aprobarea Strategiei Ministerului Administraţiei și Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, creșterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale, (publicată în Monitorul Oficial

70

http://www.presidency.ro/static/ordine/SNAp/SNAp.pdf

Dezvoltarea capacităţii instituționaleModernizarea permanentă a dotării tehnice necesare instituțiilor de combatere a traficului ilicit de droguri este o condiţie de bază a realizării obiectivelor şi activităţilor de realizare a SNA potrivit poziţiei tuturor respondenților intervievați. Această necesitate este subliniată de dinamica accentuată a fenomenului infracţional atât din punct de vedere al noilor substanţe psihoactive cât și din punct de vedere al metodelor şi tehnicilor infracţionale.

Având în vedere nevoia constantă de dotare a LCAPD, reprezentantul acestuia a apreciat necesitatea menţionării exprese a LCAPD printre instituțiile care trebuie să beneficieze de modernizarea dotării tehnice necesare instituțiilor abilitate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri la nivelul standardelor internaționale. Planurile deacțiunemenţionează doar DIICOT și Serviciul Antidrog din cadrul DCCO, omiţând Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor care are un rol important în sprijinirea celor două entităţi menţionate mai sus.

Cooperarea internaţională pentru combaterea traficului de droguri și precursoriPentru combaterea traficului internațional de droguri și precursori structurile MAI şi ANV a realizat un schimb operativ de date şi informații atât între aceste instituții cât şi cu structurile similare din UE sau state terţe prin reţeaua ofiţerilor de legătură români sau străini. Pentru acţiunea în cazuri concrete au fost organizate și operaţionalizate grupuri de lucru comune sau au fost derulate acțiuni regionale, după caz.

Deşi cooperarea operativă în domeniul livrărilor supravegheate a fost apreciată pozitiv de către toate instituțiile care au competenţe, activitatea 3.a.1 (Realizarea unei metodologii comune de lucru în conformitate cu Catalogul Schengen vol.4 “Cooperare poliţienească, recomandări și cele mai bune practici în ceea ce priveşte asistenţa mutuală și în situații de urgenţă, supravegherea transfrontalieră și livrările controlate") din primul plan de acțiune a fost considerată având o relevanţă redusă de către reprezentantul DIICOT intervievat în cadrul procesului de evaluare a SNA 2005-2012. Reprezentantul DIICOTi a subliniat că este suficient cadrul legal în vigoare ce oferă toate pârghiile juridice și instituționale necesare unei bune derulări a acestei activităţi. De altfel, această metodologie a fost semnată de Ministerul Public cu o întârziere de peste doi ani .

S-a consolidat cooperarea internaţională privind împiedicarea deturnării drogurilor sau a precursorilor din circuitul legal prin participarea la grupurile de lucru internaționale sau la activităţile din cadrul operaţiunilor PRISM, TOPAZ, PURPLE şi altele privind monitorizarea operaţiunilor de import-export şi combaterea deturnării precursorilor.

Prevenirea, combaterea spălării banilor şi confiscarea bunurilor provenite sau folosite în infracțiuni la regimul drogurilor sau precursorilorReprezentantul ONPCSB intervievat în cadrul procesului de evaluare a SNA a apreciat că “Documentele evaluate sunt extrem de utile, asigurând o concepţie integrată a obiectivelor și măsurilor destinate combaterii fenomenului”. ANA împreună cu ONPCSB au fost parteneri în derularea unor programe PHARE care au crescut capacitatea de comunicare cu celelalte instituţii de aplicare a legii. Prin HG 32/2011, Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiției a fost desemnat în calitate de oficiu național pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării bunurilor provenite din săvârşirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile. În acest fel s-a creat cadrul juridic necesar aplicării Deciziei 2007/845/JAI.

EficacitateÎncepând cu 2005 numărul cauzelor penale soluţionate a crescut exponenţial, de la 1344 la 3360 în anul 2010. Această evoluţie a fost caracterizată de uşoare scăderi faţă de anul precedent în 2006 şi în 2008. Pe parcursul anului 2011, au fost confiscate droguri în valoare totală de aproximativ 15 milioane de euro potrivit Raportului de activitate al DIICOT pe anul 2011. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri din cadrul Structurii Centrale, cât și procurorii specializați din cadrul Serviciului Teritorial Bucureşti şi a celorlalte subunităţi teritoriale şi-au intensificat activitatea de investigare și combatere a traficului ilicit de droguri de risc şi mare risc, inclusiv de precursori ai drogurilor.

O atenţie deosebită a fost acordată combaterii traficului transfrontalier de droguri şi a micului trafic stradal specific municipiului Bucureşti, soluţionându-se un număr de 4087 de cauze. Comparativ cu anul 2010, când s-au soluţionat 3360 de cauze, în 2011 s-a înregistrat o creştere cu 21,64% a cazurilor soluţionate68.

În scopul destructurării grupurilor infracţionale transfrontaliere organizate, procurorii DIICOT au intensificat cooperarea judiciară internaţională şi au desfăşurat activităţi în domeniul combaterii criminalităţii organizate și terorismului în colaborare cu autorităţi similare din 50 de state69. Cu toate că numărul de dosare penale ajunse în instanţă are o tendinţă crescătoare, de la 394 de rechizitorii în 2005 la 436 de rechizitorii în anul 2011, ponderea acestora în cadrul numărului de cauze soluţionate de parchete rămâne redusă. În perioada supusă analizei, remarcăm că numărul rechizitoriilor a scăzut uşor în 2006 la 305 reluându-şi creșterea în 2007 la 344, iar din 2008 a depăşit anul de referinţă (2005) ajungând la 395.

În perioada analizată, capturile de droguri diferă în funcţie de tipul de drog, de originea acestuia şi de filiera de traficare. Astfel, cantitatea de heroină capturată a avut o evoluţie ascendentă până în 2008 (când s-a înregistrat un maxim de 385 kg capturate) cu excepţia unei uşoare scăderi în 2006. După 2008, cantitatea de heroină capturată a scăzut constant, atingând un minim de 12,19 kg capturate în 2011. În ce priveşte capturile de canabis, în 2005 au fost capturate 510,04 kg. În 2006 şi 2007 s-au înregistrat creşteri ale cantităţilor capturate, pentru ca apoi să se înregistreze o scădere în 2010 la 143,09 kg, cea mai mică din această perioadă. Evoluţia capturilor de cocaină și opiu sunt oscilante, înscriindu-se între maxim 1282,9 kg (2009) şi minim 2,57 kg (2010) pentru cocaină și maxim 7,04 kg (2007) şi minim 0,045 kg (2009) pentru opiu70.Anul 2010 a fost caracterizat printr-un adevărat asalt al comercializării şi consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, situație reglementată prin punerea sub control a 43 de noi substanţe în urma modificărilor legislative71.

Reprezentanții intervievați ai instituțiilor au apreciat pozitiv eficacitatea măsurilor luate privind reducerea ofertei de droguri, subliniind că această analiză trebuie să aibă în vedere trendul general al fenomenului drogurilor precum și perioada în care reforma instituțională a MAI a afectat profund rolul de coordonator național al ANA privind prevenirea și combaterea consumului și traficului de droguri.

Creșterea capacităţii de reacţie a instituțiilor de aplicare a legiiÎn vederea realizării obiectivului de documentare operaţională a activităţilor infracţionale, în 2010 a fost finalizată componenta informatică de prelucrare a informațiilor antidrog din cadrul ANV în baza proiectului PHARE RO 2006/018 – 147.03.04.01.04. Aplicarea Planului de Combatere şi Prevenire a Traficului şi 68 Vezi “Bilanţul activităţii Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism” pe anul 2011, p.22;69 idem70 vezi Raportul naţional privind situaţia drogurilor 2011, p.194;71 vezi Raportul național privind situaţia drogurilor 2011, p.195;

72

Consumului de Droguri în România, nr.S/450896/2006 elaborat de DCCO şi actualizat ulterior, care stabileşte competenţe specifice în domeniu tuturor forţelor de poliţie, a avut ca rezultat intensificarea activităţilor de cunoaştere și combatere a traficului stradal de droguri, conform recomandărilor prevăzute în Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene din 29.11.1996 –OJC 375/12.12.1996.

Pentru combaterea traficului stradal IGPR colaborează cu IGJR atât în cadrul acțiunilor derulate în comun sau ca urmare a exercitării atribuţiilor de ordine publică de către IGJR. În acest ultim caz, intervenţia reprezentanților IGJR se limitează doar la acte de constatare şi declinare a competenţei către structurile antidrog din IGPR.

Pentru colectarea și monitorizarea în sistem informatic a datelor, DCCO a instalat un sistem de mesagerie electronică securizată administrat de STS pentru transmiterea de informații clasificate între Direcţia Generală şi unităţile teritoriale, ceea ce a avut ca efect optimizarea schimbului operativ de date.Elaborarea analizelor de risc se realizează în toate porturile, aeroporturile și punctele de frontieră unde se înregistrează un trafic sporit de mărfuri și călători. Activităţile de securizare a frontierei referitoare la traficul de droguri și precursori se desfăşoară potrivit Planului de măsuri al Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei.

Pentru îmbunătăţirea calităţii controlului vamal, în prezent activează peste 13 echipaje canine care au câini detectori de droguri ce sunt antrenați la Centrul de dresaj al ANV de la Giurgiu. S-a realizat dotarea cu scanere cu raze X pentru controlul containerelor sau camioanelor la principalelor puncte de control a frontierei.

Dezvoltarea capacităţii instituționalePerfecţionarea legislației şi a cadrului instituțional în domeniu s-a realizat prin implementarea aquis-ului comunitar potrivit obligaţiilor asumate de România în etapa de preaderare la UE, iar în particular prin? creșterea capacităţii instituționale a ANV având în vedere realizarea Uniunii vamale în cadrul UE72.

Extinderea și îmbunătăţirea cooperării interinstituționale s-a realizat prin crearea de grupuri de lucru comune între DCCO, IGPF și Autoritatea Naţională a Vămilor, pe centre zonale, conform recomandărilor Rezoluţiei Consiliului Uniunii Europene din 29.11.1996. Grupurile de lucru comune sunt materializate prin trei centre de cooperare TRIDENT, înfiinţate în 2005 (şi care funcţionează la Giurgiu, Aeroport Otopeni şi Portul Constanţa) coordonate de Poliţia de Frontieră și POLVAM înfiinţat în 2006, care funcţionează sub coordonarea Poliţiei de frontieră la Iaşi.

Privitor la modernizarea dotării tehnice necesare instituțiilor abilitate în combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, reprezentanții Serviciului Antidrog din cadrul DCCO (IGPR) au afirmat că nu au primit dotări consistente din 2006 fiind simţită lipsa unor sisteme informatice performante sau lipsa unei întreţineri adecvate a parcului auto. LCAPD are nevoie de dotări noi şi performante ca urmare a dinamicii accentuate a problematicii privind activitatea de realizare a profilului judiciar al drogurilor. În acelaşi timp, reprezentanții SA din cadrul DIICOT, ONPCSB precum și ANV au apreciat dotarea materială ca fiind “corespunzătoare” sau “situaţia este destul de bună”.

72 a fost adoptată HG 1552/2006 privind reorganizarea şi funcţionarea ANV, Legea 86/2006 privind Codul vamal al României. Acest proces de consolidare instituțională și de adaptare permanentă la formele de manifestare a infracţionalităţii în domeniu a continuat prin adoptarea HG 532/2007 care ulterior a fost înlocuită de HG 110/2009 privind organizarea și funcţionarea ANV.

Activitatea de pregătire profesională a specialiştilor din domeniu prin programe de cooperare internaţională a fost apreciată pozitiv de către toate instituţiile respondente în cadrul interviurilor de evaluare a SNA. Aceasta s-a realizat prin programe de pregătire derulate fie cu sprijinul unor parteneri externi precum programul MATRA 2004 sau a unor programe derulate de Centrul național de Formare și Documentare în domeniul Drogurilor din cadrul ANA. De asemenea, INM în parteneriat cu Ministerul Public, ANA și Institutul de Sănătate Publică au derulat diferite forme de pregătire profesională (seminarii, conferinţe etc) la care au participat procurori, judecători și poliţişti, după caz. ANA a elaborat Strategia de formare în domeniul drogurilor și Planul de măsuri 2011-2012 pentru implementarea Strategiei de formare în domeniul drogurilor.

Privitor la Prevenirea și combaterea deturnării precursorilor ce pot fi utilizați la fabricarea ilegală a substanţelor și produselor stupefiante şi psihotrope a fost constituită o bază naţională centralizată de date în domeniul precursorilor, gestionată de autoritatea de reglementare - ANA, beneficiari ai acesteia fiind și alte instituţii cu atribuţii în controlul precursorilor.

Cooperarea internaţională pentru combaterea traficului de droguri și precursoriRealizarea profilului judiciar al drogurilor confiscate pe teritoriul național poate fi realizată începând cu luna iunie 2006 ca urmare a dotării Laboratoarelor de analiză și profil al drogurilor cu echipamente ce permit stabilirea profilului drogurilor. Dotarea s-a realizat în cadrul Programului din cadrul Convenţiei de twinning RO/2003/IBJH-05, „Lupta împotriva traficului şi consumului de droguri”. Până în prezent nu au fost descoperite laboratoare clandestine pe teritoriul României care să producă substanţe de sinteză ci doar cel mult locaţii în care substanţele se porţionau şi se pregăteau de vânzare sau transport. Potrivit informațiilor furnizate de LCAPD, cantităţile de droguri confiscate în anul 2011 se înscriu în media perioadei 2001-2010, păstrându-se caracterul fluctuant al confiscărilor de heroină, cocaină și canabis, precum şi tendinţa descrescătoare a confiscărilor de opiu și droguri sintetice.

Au fost iniţiate grupuri de lucru comune, pe cauze concrete, cu structurile antidrog din Olanda, Anglia, Germania, Austria, Italia, Franţa, Ungaria și Canada. De asemenea, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție – DIICOT, structurile antidrog au participat împreună cu structuri similare la lucrările unor comisii rogatorii. Cooperarea operativă în domeniul livrărilor controlate conform art.40 şi art.73 din Catalogul Schengen este o altă activitate cu caracter permanent. În acest sens, au fost autorizate mai multe livrări supravegheate de către procurori din cadrul DIICOT, atât la iniţiativa autorităţilor competente din România, cât și la iniţiativa autorităţilor competente străine, folosindu-se cu succes acest mijloc specific de investigaţie în vederea identificării şi tragerii la răspundere penală a membrilor grupurilor infracţionale transnaţionale. Potrivit autorizaţiilor emise de către DIICOT, la activităţi de livrare supravegheată a participat şi ANV împreună cu DCCO şi IGPF.

Până în anul 2007, sistemul de monitorizare şi control al precursorilor a fost fundamentat pe prevederile Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor. Ca suport în realizarea activităţilor de monitorizare a fost utilizat programul „NDCS” (National Drug Control System), iar pentru colectarea informațiilor privind operaţiunile extracomunitare s-au constituit evidenţe specifice privind notificările și prenotificările acestora. Începând cu anul 2007, întreg sistemul național de monitorizare şi control al precursorilor s-a modificat potrivit principiilor unitare europene şi, implicit, mecanismele necesare. Agenţia Naţională Antidrog devine autoritatea naţională competentă pentru implementarea noului sistem, potrivit cadrului legal european. Ca urmare, mecanismele necesare monitorizării operaţiunilor cu precursori au fost modificate, creându-se, spre exemplu, premisele realizării bazei naţionale centralizate de date în domeniul precursorilor. Ca mecanism unitar folosit pentru facilitarea

74

colaborării, se impune a fi menţionat faptul că România este integrată în sistemul PEN-on line pentru monitorizarea operaţiunilor de import-export.

În perioada 2007-2012/semestrul I, România a participat prin intermediul Agenţiei Naţionale Antidrog, al Inspectoratului General al Poliţiei Române și al Autorităţii Naţionale a Vămilor la diverse operaţiuni din cadrul Proiectelor PRISM şi COHESION. Printre cele mai recente operaţiuni la care România a participat a fost Operaţiunea PAAD, ţara noastră participând alături de alte state membre UE. Principalele activităţi întreprinse pe parcursul operaţiunii de către cele 3 instituţii naţionale implicate (ANA, IGPR, ANV) au constat în monitorizarea, potrivit competenţelor, a operaţiunilor desfăşurate în România cu anumiţi precursori şi derivați ai acestora. Pentru atingerea obiectivelor operaţiunii, ANA a colaborat cu alte instituții, contribuţia esenţială fiind adusă de Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale şi, de asemenea, Autoritatea Naţională a Vămilor. În cadrul operaţiunii, aceste autorităţi au colaborat în vederea identificării eventualelor tranzacţii cu efedrină și pseudoefedrină, de peste 20 kg, precum și a tranzacţiilor cu preparate farmaceutice care conţin precursorii din categoria 1.

Prevenirea, combaterea spălării banilor şi confiscarea bunurilor provenite sau folosite în infracţiuni la regimul drogurilor sau precursorilorPotrivit informațiilor furnizate de DIICOT prin rapoartele sale anuale, s-au intensificat eforturile procurorilor din cadrul tuturor structurilor pentru a identifica bunuri mobile și imobile (inclusiv importante sume de bani în lei şi valută) aparţinând persoanelor cercetate pentru infracţiuni la regimul drogurilor şi precursorilor supuşi controlului naţional, care ulterior să fie indisponibilizate prin aplicarea unor măsuri asiguratorii.

În cursul anului 2011, conform datelor DIICOT, au fost indisponibilizate în vederea confiscării 202.537 euro, 8.569 USD, 614.000 yeni japonezi, 5 imobile, 23 de autoturisme, 844.338 lei.

La iniţiativa ANA în colaborare cu CSM și MFP s-a constituit contul pentru evidenţierea distinctă a sumelor de bani provenite din valorificarea bunurilor confiscate ca urmare a săvârşirii de infracțiuni la regimul drogurilor şi precursorilor în vederea finanţării programelor, conform Legii nr. 381/2004.

Prin HG 32/2011, Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene, din cadrul Ministerului Justiției, a fost desemnat în calitate de oficiu național pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării bunurilor provenite din săvârşirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile. În acest fel s-a creat cadrul juridic necesar aplicării Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile.

În scopul prevenirii şi combaterii practicilor de spălare a banilor proveniţi din infracțiuni la regimul drogurilor şi precursorilor “legislaţia în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor (inclusiv a celor proveniţi din traficul de droguri), … a fost actualizată permanent, ajungând în 2008 să transpună deplin Directivele europene în domeniu” (reprezentant ONPCSB).

În acest sens, ANA şi ONPCSB au fost parteneri în cadrul Programelor PHARE RO2006/IB/JB-04 - Creșterea eficienţei comunicării instituţiilor implicate în lupta împotriva drogurilor, PHARE 2006/018-147.03.17 „Dezvoltarea sistemului instituțional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului” şi Facilitatea de Tranziţie RO /2007-IB/JH/05 “Combaterea Spălării Banilor şi a Finanţării Terorismului”.

Per ansamblu, respondenții interviurilor realizate au apreciat că măsurile de cooperare interinstituțională ca mijloc de atingere a obiectivului general al ariei de reducere a ofertei de droguri sunt absolut necesare.

EficienţăMajoritatea respondenților au apreciat pozitiv cadrul legislativ naţional care este adecvat realizării activităţilor din planurile de acțiune prin faptul că au introdus mijloace moderne de acţiune precum investigatorul sub supraveghere, livrările supravegheate sau posibilitatea adaptării sale privind noile substanţe de sinteză apărute în România.

Limitările în ceea ce priveşte eficienţa măsurilor privind reducerea ofertei de droguri sunt cauzate de:- finanţarea insuficientă a activităţilor prevăzute în planurile de acţiune;- insuficienţa personalului din unele instituții;- reorganizările instituționale, din perioada supusă evaluării, care nu au privit prioritar

necesitatea realizării obiectivelor SNA- disponibilitatea redusă la cooperare a unor instituții similare din alte state care au alte

priorităţi sau se lovesc de bariere legislative și instituţionale interne.

ImpactObiectivele şi activităţile prevăzute în SNA și în planurile de acțiune au fost asumate de către instituțiile responsabile, dar acest lucru s-a făcut fără o alocare optimă de resurse umane și financiare, în special acolo unde responsabilitatea instituţiei privind SNA este complementară atribuţiilor sale principale.Reorganizarea ANA a afectat implementarea SNA dar, începând cu 2011 a redobândit rolul anterior în cadrul promovării politicii antidrog din România.

SNA a influenţat în mod pozitiv activitatea SA şi a LCAPD din DCCO, dar şi funcţionarea acestora a fost afectată în perioada reorganizării MAI.

Reprezentantul DIICOT a apreciat pozitiv contribuţia SNA la consolidarea unor instituții precum și la abordarea integrată a fenomenului, atât din punct de vedere al reducerii cererii, cât şi al reducerii ofertei de droguri. DIICOT a apreciat că derularea activităţilor prevăzute în cadrul PNA s-a făcut având ca bază actele normative interne în vigoare și convenţiile internaționale ratificate de România.

Reprezentanții DGIPI au considerat că au fost influenţe pozitive ale SNA, iar reprezentanții ONPCSB au afirmat că „SNA și planurile de acțiune au contribuit la coordonarea eforturilor instituțiilor implicate şi la o colaborare direcţionată în acțiunile de reducere a ofertei.”

SustenabilitateAprecierile generale ale respondenților interviurilor realizate în vederea evaluării SNA au fost că atât obiectivele din Strategie cât şi activităţile din ambele PNA sunt în general sustenabile, dar, în funcţie de aria de intervenţie și de fiecare obiectiv sau activitate în parte, apar și anumite aspecte particulare.

Reprezentanții DCCO au susţinut că unele activităţi au o sustenabilitate limitată financiar sau instituțional.Spre exemplu, activitatea 1.a.2. din PNA II privind realizarea unor analize strategice și tactice în legătură cu grupurile organizate interne și transfrontaliere, în conformitate cu recomandările din rezoluţia Consiliului European şi recomandările Convenţiei Unice a Naţiunilor Unite asupra stupefiantelor este considerată a avea o sustenabilitate limitată datorită faptului că nu există un compartiment specializat doar pe această problemă. Această activitate se realizează în prezent de UCAI (IGPR), dar reprezentanții SA (DCCO)

76

consideră necesar ca acest lucru să se facă de către un compartiment destinat şi specializat doar pe problematica drogurilor.

Realizarea profilului judiciar al drogurilor de către LCAPD se desfăşoară corespunzător, dar această activitate poate deveni nesustenabilă dacă în perioada următoare nu se efectuează dotările necesare. Reprezentantul LCAPD a afirmat că această activitate poate fi desfăşurată în mod corespunzător pentru maximum 2 ani cu dotarea actuală.

Activitatea 8.1. privind achiziţionarea de mijloace tehnice de către instituțiile responsabile ar putea fi sustenabilă deplin dacă s-ar aloca fondurile necesare pentru dotarea DCCO. Potrivit reprezentanților acestuia, SA din cadrul acestei direcţii nu a primit o dotare consistentă din 2006 de la buget, deşi sunt nevoi stringente din toate punctele de vedere. Nu există o alocare bugetară pentru SA în vederea realizării obiectivelor şi activităţilor din SNA și PNA. Sustenabilitatea acestei activităţi a fost asigurată până în prezent și prin derularea unor proiecte cu finanţare UE73 sau ca urmare a unor fonduri primite de la colaboratori externi în urma derulării unor operaţiuni comune cu succes74.

Participarea ofiţerilor antidrog la cursurile CEPOL este considerată benefică pentru realizarea pregătirii necesare, dar a devenit lipsită de sustenabilitate datorită faptului că deplasările la aceste activităţi se cer a fi suportate de către ofiţerii desemnaţi, ceea ce face această activitate neatractivă.

Totodată, în cursul anului 2010, a fost elaborat Planul strategic al Ministerului Administraţiei și Internelor pentru perioada 2010-2013, care prevede implementarea programelor naţionale de prevenire a traficului şi consumului de droguri și asigurarea sustenabilităţii acestora, precum şi intensificarea activităţii de cooperare internațională pentru identificarea şi anihilarea reţelelor de trafic de droguri care afectează România. Acestea constituie măsuri de realizare a obiectivului strategic în domeniul ordinii şi siguranţei publice, „reducerea impactului criminalităţii organizate, transfrontaliere și terorismului”.

Reducerea ofertei din perspectiva drepturilor omuluiÎn privinţa ariei de reducere a ofertei de droguri, instituţiile responsabile aplică actele normative interne și convenţiile internaționale la care România este parte, cu incidenţă privind aplicarea şi respectarea drepturilor omului. SNA formulează ca principiu general care guvernează derularea întregii strategii, principiul legalităţii potrivit căruia întreaga activitate de reducere a ofertei de droguri se desfăşoară cu respectarea prevederilor Constituţiei şi ale altor norme interne și internaționale, inclusiv cele care privesc drepturile omului.

Actele normative în vigoare conţin norme care alcătuiesc un regim juridic derogatoriu pentru minori sau pentru minorii cu capacitate de exerciţiu limitată precum și pentru consumatorii implicați în fapte de încălcare a legii.

De asemenea, regimul celor aflați în stare de reţinere sau de arest este diferenţiat în funcţie de sexul acestora sau de vârstă, în sensul în care minorii au un regim derogatoriu. În acest sens, sunt respectate și prevederile constituţionale privind dreptul la protecţie al copiilor şi tinerilor, precum și cele cuprinse în normele internaționale la care România este parte. De altfel, noua concepţie este de a trata consumatorul de droguri în calitate de victimă și apoi, în funcţie de circumstanţe şi de elementele concrete ale situației, în calitate de autor al faptelor penale prevăzute în legislaţia antidrog.

73 vezi PHARE 2006 - Adoptarea conceptului de intelligence led policing în domeniul crimei organizate – Supply; 74 în octombrie 2012, Agenţia Antidrog Americană (DEA) a acordat structurilor antidrog din cadrul IGPR 300.000 de dolari confiscAți ca urmare a derulării în comun a unei operaţiuni internaționale antidrog;

O problemă constatată este cea a minorilor cu părinţi consumatori de droguri. Protecţia acestor minori a fost avută în vedere la adoptarea Legea nr. 202 din 25 octombrie 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, pentru soluţionarea dosarelor penale în care sunt implicați minori; în vederea întocmirii expertizei medico-legale psihiatrice a minorului se prevede obligativitatea efectuării unei anchete sociale de către autoritatea tutelară în a cărei rază teritorială domiciliază.

O situație aparte o reprezintă problema minorilor implicați în infracțiuni la regimul drogurilor, care sunt instigați sau coordonaţi de adulţi şi care mizează pe lipsa răspunderii penale a minorilor. În această situație, instituțiile de aplicare a legii sesizează direcţiile de asistenţă socială și protecţie a copilului competente pentru luarea măsurilor necesare protejării acestuia.

Management bazat pe experienţă Acțiunile planificate pentru perioada 2005-2012 au fost formulate având în vedere experienţa acumulată în urma derulării SNA 2003-2004, precum și experiența altor state din Uniunea Europeană.

În vederea implementării activităţilor din planurile de acţiune, au fost stabilite mecanisme de coordonare de către ANA a principalelor direcţii de acţiune, care au privit încheierea de protocoale de colaborare sau elaborarea de metodologii privind derularea acestor activităţi.

Evaluarea implementării SNA și a planurilor de acțiune s-a făcut periodic de către ANA, dar un impediment l-a reprezentat lipsa unor indicatori de realizare în cadrul acestor documente.

Concluzii şi lecţii învăţate Faţă de SNA 2003-2004, SNA 2005-2012 aduce o nouă concepţie privind reducerea ofertei de droguri. Un element definitoriu priveşte necesitatea aderării la convenţiile internaționale în materie şi alinierea legislației naţionale la prevederile acestora. Un alt reper este sancţionarea oricărui fapt ilicit legat de operaţiunile cu droguri, dar această sancţionare trebuie să fie diferenţiată în funcţie de circumstanţe care să reflecte gravitatea faptei.

Instituțiile competente au introdus mijloace moderne de acţiune atât tehnice cât și operaţionale (livrarea supravegheată, utilizarea investigatorilor acoperiţi).

De asemenea, un element foarte important este finanţarea activităţilor de combatere a traficului de droguri prin confiscarea şi valorificarea bunurilor folosite în, sau rezultate din săvârşirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri și precursori.

În urma analizei eficacităţii implementării activităţilor cuprinse în planurile de acțiune s-a constatat existenţa unor limite cauzate de finanţarea insuficientă, de insuficienţa personalului din unele instituții sau de reorganizările instituționale care au influențat realizarea obiectivelor SNA.

Lecţia principală desprinsă din analiza implementării activităţilor din zona reducerii ofertei de droguri este necesitatea elaborării unui cadru instituţional şi legislativ care să ofere sustenabilitatea necesară derulării activităţilor cuprinse în documentele viitoare.

Crearea şi consolidarea cadrului instituțional trebuie să vizeze oferirea de garanţii legislative privind stabilitatea instituțiilor atât ca structură, finanţare sau ca resursă umană.

78

O altă concluzie este necesitatea bugetării activităţilor cuprinse în planurile de acțiune pentru a le asigura sustenabilitatea. Pentru a avea garanţia sustenabilităţii derulării unor activităţi care privesc intervale de timp mai mari de un an, trebuie avută în vedere și bugetarea multianuală. Un exemplu de sustenabilitate financiară şi umană este derularea multianuală a proiectelor cu finanţare europeană care au privit atât instruirea personalului cât și asigurarea unor resurse financiare necesare pentru buna îndeplinire a atribuţiilor instituționale. Menţionăm în acest sens, derularea de către ANA a Proiectului "Crearea şi dezvoltarea unei reţele de management a proiectelor cu specific antidrog", cod SMIS 1212, finanţat prin FSE - PODCA.

RecomandăriRecomandările aferente acestei arii privesc acțiuni care pot fi susţinute de Agenţie în particular, sau de către alte instituţii cu atribuţii în domeniul reducerii ofertei de droguri. Pe termen scurt:

Activităţile din planurile de acțiune ale SNA în aria reducerii ofertei de droguri trebuie să aibă un caracter mai aplicat, obiectivele şi ţintele urmărite să fie exprimate mult mai concret.

Introducerea de către ANA, în viitoarele planuri de acţiune, a unor indicatori de plan privind activităţile din aria reducerii ofertei, însoţiţi de metodologiile de colectare şi raportare.


Corelarea și adaptarea propriilor sisteme de colectare a datelor statistice, astfel încât să răspundă necesităţilor de raportare, conform cerinţelor organismelor internaționale și europene.

Implicarea ANA în încurajarea cooperării instituţiilor de aplicare a legii cu instituțiile de asistenţă destinate consumatorilor.

Crearea unor baze de date la nivelul DCCO (SA şi LCAPD) care să servească nevoilor operative, de raportare ierarhică precum și nevoilor de raportare către ANA.

Derularea permanentă a unor programe de pregătire a personalului din toate instituțiile de reducere a ofertei de droguri.

Analizarea factorilor de risc privind personalul implicat în reducerea ofertei de droguri.

Pe termen lung: Consolidarea instituţională a ANA şi a rolului său de coordonator național al acțiunii de reducere a

ofertei droguri. Implicarea ANA în dezvoltarea unui cadru legislativ corespunzător care să asigure colectarea și

raportarea indicatorilor de reducere a ofertei de la toţi partenerii instituționali relevanţi. Consolidarea instituțională a DCCO prin înfiinţarea unei structuri de analiză doar pe problema

drogurilor. Modernizarea dotării tehnice necesare instituțiilor abilitate să aplice legea în domeniul drogurilor, la

nivelul standardelor internaționale. Consolidarea cadrului legislativ, în special pentru reglementarea regimului stupefiantelor nou apărute

pe piaţa drogurilor. Extinderea grupurilor de lucru TRIDENT şi POLVAM și la nivelul altor instituții.

Măsuri de cooperare interna ţională

ContextÎn Strategia Uniunii Europene pe Droguri 2005-2012 și alte documentele internaționale de politici privind drogurile, cooperarea constituie, alături de cercetare, un element esenţial pentru dezvoltarea răspunsului european la problematica drogurilor. SNA 2005-2012 a integrat prioritatea, propunându-şi cooperarea instituțiilor româneşti cu structuri naţionale din state membre UE și ţări terţe, cu structuri internaţionale și supra-statale, în vederea adoptării în comun şi a promovării unor măsuri care să permită: combaterea traficului de droguri la frontiere, transferul de bune practici în domeniile prevenirii consumului, tratamentului şi reintegrării socioprofesionale a persoanelor dependente.

Responsabilitatea pentru implementarea acestor măsuri a fost alocată prin SNA în principal Agenţiei Naţionale Antidrog, dar și altor structuri precum Inspectoratul General al Poliţiei Române, Autoritatea Naţională a Vămilor, Ministerul de Justiție (Direcţia Probaţiune), Ministerul Public, Direcția Generală Afaceri europene și Relații Internaționale (MAI), Ministerul Sănătății, ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Menționăm cu un rol important revine și structurilor societății civile precum și mediului academic prin furnizarea expertizelor necesare.

În perioada de referinţă, cooperarea internațională a României în domeniul drogurilor a fost influenţată de aderarea la Uniunea Europeană (în 2007), de dobândirea de către unele ţări vecine a statului de candidat sau stat asociat la UE (Croaţia, Macedonia, Serbia sau Republica Moldova etc.), precum şi de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Acesta din urmă a transferat cooperarea din domeniul justiției şi al afacerilor interne din zona interguvernamentală în zona instituțiilor europene cu caracter supranaţional. Pentru crearea cadrului juridic necesar aplicării Deciziei 2009/371/JAI75 a Consiliului din 6 aprilie 2009 privind înființarea Oficiului European de Politie (Europol), a fost adoptată Legea 55/201276 privind cooperarea României cu Europol.

Şi reorganizarea ANA în perioada 2009-2010, prin trecerea Agenţiei în subordinea IGPR, a influenţat aria cooperării internaționale, mai ales din punct de vedere al acțiunilor în care parteneriatele internaționale ale României erau derulate prin intermediul ANA.

RelevanţăCooperarea internaţională a fost o arie de maximă relevanţă în implementarea tuturor categoriilor de măsuri prevăzute de SNA 2005-2012: reducerea cererii şi ofertei de droguri, informare şi evaluare, cooperare interinstituțională. În perioada de referinţă, agenţii, instituțiile și organizații internaționale au furnizat finanţare și know-how actorilor naţionali implicați reducerea cererii/ofertei de droguri pentru atingerea obiectivelor SNA.

Cu precădere reprezentanții societăţii civile apreciază această contribuţie drept salvatoare pentru răspunsul antidrog românesc, atât la începutul construcţiei sale (anii 2004-2005), cât şi în perioada sa de dezvoltare (perioada 2007-2010).

Cooperarea internațională s-a manifesta în mai multe domenii, după cu se va vedea în continuare.75 Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 121, din 15 mai 2009;76 Monitorul Oficial, Partea I nr. 185 din 22 martie 2012;

80

Dezvoltarea sistemului legislativPreluarea şi implementarea corespunzătoare a prevederilor acquis-ului specific în cadrul legislativ și instituțional național este o condiție de bază pentru dezvoltarea relațiilor cu partenerii și organismele UE. În acest sens, activitățile din cele două PNA prevăd monitorizarea, armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE în materie de droguri iar ca urmare a acestora adaptarea cadrului instituțional intern la noua legislație națională.

Creșterea capacităţii organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale româneşti de a implementa acțiuni în domeniul drogurilorÎn acest sens, un rol fundamental l-a avut și îl are dezvoltarea relațiilor internaționale cu structurile similare din UE (atât organisme ale UE cât și instituții ale statelor membre) pentru facilitarea asigurării unui transfer eficient de date, informații, experiențe şi bune-practici şi desfăşurării de acțiuni comune. Aceasta a presupus încheierea unor acorduri de cooperare în domeniul drogurilor cu structurile externe pe baza cărora s-a desfășurat acțiuni comune.

Acțiuni comune cu instituții/organizații internaționale (pe intervenţii) în aria reducerii ofertei de droguriPentru realizarea acestor acțiuni comune necesare combaterii rețelelor transfrontaliere de trafic de droguri instituțiile responsabile au dezvoltat relații de cooperare cu statele sursă a drogurilor sau cu statele cu experiență recunoscută în combaterea fenomenului.

Acțiuni comune (pe servicii) în aria reducerii cererii de droguriÎn aria reducerii cererii de droguri, au fost dezvoltate proiecte în parteneriat cu instituții academice sau organizații internaționale și au fost implementate proiecte cu finanţare internaţională77.

Asistență tehnică oferită țărilor terțePentru combaterea nu doar a traficului, dar și a producției de droguri, România a dezvoltat relații de cooperare cu state terțe sursă a traficului ilegal de droguri în vederea sprijinirii instituțiilor similare din statele respective cu obținerea de beneficii pe termen lung privind reducerea riscurilor privind oferta de droguri. Această activitate este prevăzută și în PNA II privind implementarea Strategiei UE antidrog.

Participarea României la activităţile desfăşurate de instituțiile Uniunii Europene, Grupul Pompidou al Consiliului Europei și alte instituţii, organizații şi foruri internaționale în domeniile prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri.În condițiile aderării la UE, România a devenit membru al EMCDDA și a început transmiterea rapoartelor de țară privind drogurile. De asemenea, a participat activ la reuniunile Grupului orizontal pe droguri al Consiliului UE și a intensificat activitățile de cooperare cu Europol, Eurojust, Eurocustoms şi alte agenţii specializate ale Uniunii Europene, prin participarea la reuniunile internaționale organizate de instituțiile respective și transmiterea datelor statistice sau a informărilor periodice, convenite de comun acord sau solicitate de acestea. De asemenea, România a consolidat relațiile de cooperare cu United Nation Office on Drugs and Crime, CND, INCB, Interpol și alte organisme internaționale din domeniu.

Susţinerea participării în parteneriat a instituţiilor publice cu organizațiile neguvernamentale române la proiecte internaționale și implicarea tot mai activă a comunităţilor locale în proiecte internaționale

77 De exemplu, Proiectul european de elaborare şi implementare a standardelor de calitate pentru programele de prevenire – European standards in evidence for drug prevention - Prevention Standards &No 2007304. Proiectul a fost coordonat de Centrul național de Colaborare pentru Prevenirea Consumului de Droguri din Liverpool John Moores University, finanţarea fiind asigurată de PHEA (Public Health Executive Agency). În acest proiect, Agenţia Naţională Antidrog a avut calitatea de partener principal. Proiectul se implementează în 5 ţări – Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia și România.

În acest sens, au fost încheiate protocoale între instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale vizând participarea comună la proiecte și programe cu finanţare internațională. De asemenea, Centrelor de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog le-a revenit sarcina implementării la nivel local al unor proiecte internaționale alături de alți parteneri locali (ONG-uri sau administrațiile publice locale).

Eficacitate

Cooperare internațională în vederea creșterii capacității actorilor români implicați în implementarea SNAPrin contribuţie bugetară naţională, în perioada 2005-2007 s-au luat măsuri de (re)organizare şi întărire administrativă atât a ANA, cât și a celorlalte instituții cu responsabilităţi în domeniul drogurilor, astfel încât să devină posibilă implementarea corespunzătoare a legislației naţionale privind drogurile. Întărirea operaţională a instituțiilor implicate în implementarea SNA s-a realizat mai ales, dar nu exclusiv, cu suport financiar din partea mecanismelor de finanţare europene şi internaționale, putând fi menţionate exemple precum:

Proiecte de creştere a capacităţii instituţiilor antidrog – proiecte finanţate în cadrul programelor PHARE78 din 2004 şi până în prezent și derulate în special prin intermediul.

Proiecte de dezvoltare a serviciilor de reducere a cererii, finanţate prin Mecanismul Spaţiului Economic European (SEE), Norvegia79, de către guvernul Olandei80 sau de alte mecanisme de finanţare a politicilor de coeziunea europeană81.

Organizare de conferinţe, training-uri, grupuri de lucru finanţate de Consiliul Europei (prin Grupul Pompidou), UNODC, UNICEF etc., atât în domeniul reducerii cererii de droguri (ex.: iniţiative de prevenire a consumului de droguri şi a traficului în penitenciare), cât și al reducerii ofertei (ex.: prevenirea distribuţiei precursorilor)

Aceste acțiuni au venit să răspundă unei lipse acute de educaţie continuă în sfera dependenţei de droguri, şi în general al tratamentului tuturor tipurilor de dependenţă.

Reprezentanți ANA, dar şi ai altor instituții antidrog româneşti au participat la numeroase schimburi de experienţă, vizite de documentare, ateliere de lucru etc., organizate cu colaborarea structurilor europene şi internaționale implicate în reducerea cererii/ofertei de droguri. Multe exemple pot fi menţionate: instruirea personalului Observatorului Român de Droguri şi Toxicomanie în cadrul programului comun PHARE/EMCDDA „Întărirea Punctelor Naţionale Focale din România şi Bulgaria în vederea participării acestora la activităţile Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri”; cooperarea structurilor româneşti cu instituții specializate ale UE în cadrul unor programe finanţate de Oficiul TAIEX al Comisiei Europene82; participarea lucrătorilor antidrog din cadrul IGPR la conferinţe și

78 Exemple: RO04/IB/JH/08 „Consolidarea capacităţii instituționale a agenţiilor române implicate în reducerea cererii de droguri”, în cadrul programului național PHARE 2004; RO 2005/017- 553.05.01 „Consolidarea şi integrarea rolului centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog (CPECA) în comunităţile locale” în cadrul programului național PHARE 200579Înfiinţarea a 3 comunităţi terapeutice în Penitenciarele Rahova, Jilava și Târgşor (Ro - 00003) (buget de 490.000 euro). Formarea familială în abilităţi educative pentru prevenirea drogodependenţei (Ro - 0002) (buget de 349.000 euro)80„Crearea sistemului național integrat de reabilitare a consumatorilor de droguri ce au săvârşit fapte penale”, cu un buget total de 87.102 euro, în cadrul exerciţiului financiar MATRA FLEX. 81„Dezvoltarea şi furnizarea tratamentului alternativ la pedeapsa cu închisoarea pentru infractorii dependenţi de droguri în cinci ţări europene” în valoare de 429.700 euro?, programul european ISEC PG SSL (Politici de coeziune UE – Politici comune Agricole şi de Pescuit şi alte facilităţi și instrumente postaderare – Prevenire/Combaterea criminalităţii (Prevention /Fight of Crime)82 Seminarii privind criminalitatea asociată consumului de droguri sau formare în monitorizarea şi controlul precursorilor – vezi TAIEX ACTIVITY REPORT 2008, p.13.

82

seminarii de pregătire în Turcia83, Croaţia84, Franţa85, Turkmenistan, Spania, Austria86 şi la întâlniri pe cazuri operative în Serbia, Bulgaria, Germania etc. Toate aceste activităţi au oferit specialiştilor români oportunitatea de a conştientiza oportunităţilor oferite de calitatea de stat membru al UE şi au contribuit la consolidarea cooperării cu structurile europene implicate în problematica drogurilor.

Dezvoltarea sistemului legislativConform obligaţiilor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, ANA87 a jucat rolul principal în armonizarea legislației româneşti cu cea europeană din domeniul drogurilor. Agenţia a monitorizat alinierea legislației naţionale la cea comunitară (prin întocmirea fişelor de fundamentare şi a tabelelor de concordanţă transmise Comisiei Europene prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe), a evidenţiat ariile în care este necesară armonizarea și a fost promotorul modificărilor legislative în vederea armonizării.

Acțiuni comune cu instituții/organizații internaționale (pe intervenţii) în aria reducerii ofertei de droguriS-au desfăşurat acţiuni comune cu instituțiile similare din statele membre ale UE (schimburi de experienţă, vizite de documentare, ateliere de lucru etc.). La aceste activităţi au participat atât reprezentanți ANA, dar şi ai celorlalte instituţii implicate realizându-se cu succes activităţi de prim contact în vederea conştientizării oportunităţilor oferite de calitatea de stat membru al UE şi de concretizare a acordurilor de colaborare. În acest sens, putem menţiona cooperarea cu instituţiile specializate ale UE în cadrul unor activităţi finanţate de Oficiul TAIEX al Comisiei Europene88. Un element pozitiv este că aceste activităţi au folosit inclusiv pentru consultări privind completarea și trimiterea unor chestionare solicitate de Comisia Europeană privind evaluarea Planului european de acțiune 2005-2008 de implementare a Strategiei UE pe droguri 2005-2012, chestionare privind pregătirile de aderare la spaţiul Schengen precum și cu privire la problema drogurilor solicitat de CEPOL.

O altă activitate prevăzută pentru implementarea acestui obiectiv este realizarea unor schimburi de date (rapoarte de evaluare, studii, analize strategice etc.) privind fenomenul drogurilor. ANA a fost cea care a deschis această posibilitate de cooperare transmiţând reprezentanţelor diplomatice ale statelor membre UE și statelor cu care România are încheiate acorduri pe linia prevenirii consumului și combaterii traficului de droguri, materialele de prezentare a ANA, precum și statistici privind fenomenul drogurilor în România. În acelaşi sens, ANA a transmis scrisori către coordonatorii naţionali în domeniul drogurilor din celelalte 26 state membre ale Uniunii Europene, în vederea dezvoltării cooperării pe orizontală cu structurile naţionale similare din spaţiul european.

Participarea României la activităţile desfăşurate de instituțiile Uniunii Europene, Grupul Pompidou al Consiliului Europei și alte instituţii, organizații şi foruri internaționale în domeniile prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de droguri.Sub coordonarea ANA, s-au derulat acțiuni care au întărit poziţia României ca membru în grupuri de lucru şi structuri internaționale antidrog. În 2005 ţara noastră a participat pentru prima dată la reuniunea şefilor Punctelor Naţionale Focale ale Reţelei Europene de Informații asupra Drogurilor (REITOX). România a devenit membră a OEDT, începând cu anul 2005, cu statut de observator, pentru ca la 01.01.2007, odată cu

83 Temă: specializarea poliţiştilor antidrog ce combat traficul de droguri injectabile.84 Temă: combaterea traficului de droguri.85 Temă: cooperare internațională antidrog.86 Reuniuni ale şefilor structurilor naţionale antidrog.87În planul de acțiune 2010-2012, responsabil pentru aceastăacțiunea fost numit IGPR, prin Serviciul Afaceri Europene, Programe şi Relaţii Internaționale. 88 seminarii privind criminalitatea asociată consumului de droguri sau formare în monitorizarea şi controlul precursorilor – vezi TAIEX ACTIVITY REPORT 2008, p.13;

aderarea la UE să devină stat membru, cu drepturi depline la EMCDDA, inclusiv membru în Consiliul de Administraţie al acestui organism european.

Pentru prima dată, în 2008 a fost publicat în limba română raportul anual al EMCDDA și a apărut raportul naţional privind situaţia drogurilor. Începând cu acest an, ANA şi-a îndeplinit, fără întrerupere 89, obligaţia de a transmite EMCDDA datele şi analizele necesare privind fenomenul drogurilor în România. Totodată, în scopul dezvoltării cooperării pe orizontală, ANA a coordonat și a încurajat şi la nivelul altor instituţii româneşti implicate în implementarea SNA realizarea unor schimburi de date (rapoarte de evaluare, studii, analize strategice etc.) cu statele cu care România are acorduri bilaterale pentru combaterea fenomenul drogurilor,

Prin intermediul reprezentanților ANA şi ai IGPR, ANV şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, România a participat din 2005 la lucrările Grupului de lucru orizontal pe droguri (HDG) al Consiliului Uniunii Europene, contribuind inclusiv la discuţiile comune privind elaborarea și implementarea Planurilor de acțiune privind Strategia UE pe droguri pentru 2005-2012. România este membru și în reţeaua EXASS.NET, coordonată de Grupul Pompidou, cu obiectivul de a întări parteneriatele între structurile de prim nivel implicate în lupta împotriva drogurilor în ţări UE și ţări terţe. România este membră cu drepturi depline a Grupului de la Dublin începând cu 23 ianuarie 2008, iar reuniunea din 27 iunie a aceluiaşi an ţara noastră a primit, împreună cu Polonia, co-preşedinţia Grupului Mini-Dublin Europa răsăriteană și Caucaz – grup constituit din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Belarus, Federația Rusă şi Ucraina. În cadrul grupului, României i-a fost atribuit rolul important de a monitorizarea fenomenului drogurilor din primele patru ţări dintre cele menţionate.

Colaborarea cu Europol a debutat în 2003 şi s-a realizat prin intermediul Unităţii Naţionale Europol din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internațională (CCPI) al MAI. În opinia reprezentanților IGPR intervievați, cooperarea în cadrul Eurojust90, începută în 2007, a produs rezultate remarcabile în aria combaterii traficului de heroină în Europa, la nivelul mai multor reţele de traficanţi de origine kurdă. Rezultatele au fost obținute prin colaborarea specialiştilor români din Serviciul Antidrog al IGPR cu specialişti din Germania, Olanda, Austria, Italia, Ungaria, Bulgaria şi Turcia.

În ceea ce priveşte cooperarea cu agenţiile ONU, dincolo de participarea României la reuniunile anuale ale Comisiei privind Stupefiantele din cadrul UNODC, trebuie menţionate mai ales colaborările ANA cu reprezentanţele din România ale UNODC şi UNICEF. În 2009 a fost semnat un Memorandum de Înţelegere între Ministerul Internelor și Reformei Administrative al României, prin Agenţia Naţională Antidrog și Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) privind adoptarea şi promovarea unei perspective integrate pentru prevenirea și combaterea utilizării ilicite a drogurilor. Memorandumul a constituit baza unei colaborări strânse a ANA și UNODC în aria cercetării fenomenului Românesc al drogurilor și a creşterii capacităţii Agenţiei de a furniza mai ales servicii de prevenire antidrog, servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile. Trebuie menţionată și campania "DESCHIDE OCHII! FĂRĂ RISCURI ÎN PLUS!"91 derulată de Agenţia Naţională Antidrog, cu sprijinul tehnic și financiar din partea Biroului Naţiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), şi în parteneriat cu principalele organizaţii neguvernamentale care activează în domeniul reducerii riscurilor

89 Rapoartele naţionale privind drogurile au fost elaborate de ANA şi transmise către EMCDDA şi în perioada în care Agenţia a fost reorganizată în cadrul în cadrul IGPR (2008-2010).90 Eurojust este un organism al Uniunii Europene înfiinţat în 2002 în scopul de a stimula şi îmbunătăţi coordonarea anchetelor și a urmăririlor penale între autorităţile judiciare competente ale statelor membre ale Uniunii Europene atunci când acestea se ocupă de acte grave de criminalitate organizată și transfrontalieră91 Campanie desfăşurată la Vama Veche (jud. Constanţa) în perioada 1 august - 12 septembrie 2011.

84

asociate consumului de droguri - Romanian Harm Reduction Network (RHRN), Alianţa pentru Lupta împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT), Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), Asociaţia Integration și Asociaţia Carusel.

Cooperarea dintre ANA şi reprezentanţa UNICEF în România s-a concretizat prin proiecte comune de cercetare a problematicii drogurilor în rândul copiilor şi adolescenților92şi prin suportul tehnic și financiar oferit Agenţiei93 pentru organizarea procesului de elaborare a SNA 2005-2012.

Asistența tehnică oferită țărilor terțePrin intermediul ANA, România a încheiat acorduri de cooperare bilaterală și a iniţiat discuţii cu autorităţile competente în domeniul drogurilor din ţări terţe, cum ar fi Azerbaidjan, Republica Moldova, Republica Islamică Iran, Federația Rusă, Arabia Saudită, Liban etc. Expertiza românească a fost valorificată în cadrul unor protocoale de asistenţă tehnică încheiate între instituţiile româneşti şi statele state de origine a drogurilor sau aflate pe rutele internaționale ale drogurilor (cum ar fi Republica Moldova, Regatul Arabiei Saudite etc.). România a furnizat asistenţă tehnică și Macedoniei, Serbiei, Muntenegrului, Croaţiei şi Turciei în ariile reducerii cererii de droguri și tratamentului persoanelor dependente de droguri, în conformitate cu acordurile de cooperare existente.

Susţinerea participării în parteneriat a instituțiilor publice cu organizațiile neguvernamentale române la proiecte internaționale și implicarea tot mai activă a comunităţilor locale în proiecte internaționaleFinanţările prin proiecte internaționale au oferit ANA ocazia de a pune în aplicare, chiar și la scară mai redusă, intervenții inovative în aria reducerii cererii de droguri. În acest sens trebuie amintită participarea României, prin intermediul ANA în proiectele internaționale FreD Goes Net94, DEMOCRACY CITIES AND DRUGS II 2008-201195, PEER-Drive Clean!96 În implementarea acestor proiecte, dar și a altor iniţiative internaționale, ANA a implicat atât Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, cât şi parteneri precum inspectoratele şcolare, ONG-urile şi autorităţi locale. De asemenea, Agenţia a promovat includerea problematicii drogurilor pe agenda colaborării dintre comunităţile locale din România înfrăţite cu comunităţi din alte state.

În perioada 2005-2012, Agenţia a stabilit contacte și cu societatea civilă la nivel internaţional – cum ar fi Fundaţia Europeană a Liniilor HelpLine privind Drogurile (FESAD), Asociaţia Europeană a Bibliotecilor şi a Serviciilor de Informare în domeniul Adicţiilor (ELISAD) – contacte care au contribuit la acțiuni de creştere a capacităţii operaţionale a ANA în domeniul reducerii cererii de droguri.

De asemenea, în aria reducerii cererii de droguri ANA a implementat proiecte cu finanţări internaționale care în parteneriat cu instituții şi organizații locale și naţionale:

92 De exemplu: ANA, UNICEF și RHRN. (2011). Consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) în rândul persoanelor care consumă droguri injectabile din Bucureşti. 93 Alături de UNICEF, procesul a fost sprijinit şi de reprezentanţa în România a UNAIDS.94 acțiune derulată din 2007 în cadrul proiectului european “FreD – Early Intervention for Young Drug Users”, susţinut de Comisia Europeană şi de Ministerul Federal al Sănătăţii din Germania şi orientat către prevenirea timpurie a adicţiilor prin intervenții comportamentale de scurtă durată.95 Obiectivul acestui proiect european este dezvoltarea unor politici antidrog integrate între oraşele și ţările partenere în proiect, prin instituirea a cinci platforme de comunicare: instruirea specialiştilor din diferite domenii cu privire la riscurile asociate consumului de droguri, prevenirea consumului în cluburile de noapte, specificul consumului în rândul femeilor și a tinerilor fără adăpost, dificultăţi legate de tratamentul adicţiilor. 96 Proiect al EMCDDA derulat în perioada 2010-2011, în scopul informării tinerilor şoferi sau aspiranţi la carnetul de conducere cu privire la riscurile asocierii dintre conducerea autovehiculelor și consumului de alcool și droguri.

- Proiectul „Crearea sistemului național integrat privind reabilitarea consumatorilor de droguri care au comis infracţiuni”, finanţat prin Programul de proiecte pre-aderare MATRA MPAP 2009. Proiectul a avut ca scop sprijinirea României în implementarea Strategiei Naţionale Antidrog, în conformitate cu Planul european de acțiune pe problema drogurilor, prin crearea unui sistem integrat de reabilitare pentru consumatorii dependenţi de droguri care au săvârşit fapte penale şi care beneficiază de alternativă la pedeapsa cu închisoarea, prin includerea într-un program de asistenţă integrată.- Proiectul „Formare familială în abilităţi educative pentru prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri” finanţat prin Mecanismul Financiar al SEE și implementat de Agenţia Naţională Antidrog, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Proiectul „ATOME – Accesul la medicaţia opioidă în Europa” are ca scop asigurarea unei mai bune utilizări a medicamentelor pe bază de opioide și identificarea motivelor pentru care aceste medicamente destinate durerii uşoare sau severe și tratamentului dependenţei de opioide nu sunt utilizate adecvat în 12 ţări europene ţintă. De asemenea, se urmăreşte elaborarea şi diseminarea de recomandări adaptate fiecărei ţări în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii şi disponibilităţii acestor produse. Din Consorţiul ATOME fac parte Clinica Universitară Bonn (coordonator consorţiu), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (Elveţia), Reţeaua Euroasiatică de Harm Reduction, Hospice Casa Speranţei (România), Help the Hospices (Marea Britanie), Asociaţia Internațională de Harm Reduction (Marea Britanie), Universitatea din Lancaster (Marea Britanie), Associazione Europea per le Cure Palliative (Italia), Universitatea din Utrecht (Olanda). 97

Eficienţă

Participarea organizațiilor și instituțiilor românești în proiecte internaționale a adus beneficii semnificative în ceea ce privește dezvoltarea capacității acestor actori de a derula programe antidrog eficiente, cu acoperire crescândă.

Din perspectiva reprezentanților structurilor internaționale care au participat la consultare, existenţa unei agenţii centrale cu atribuţii în domeniul combaterii fenomenului drogurilor este un element care înlesneşte semnificativ cooperarea internaţională în acest domeniu. ANA este apreciată ca un partener prompt, competent şi un bun mediator al relațiilor dintre structurile europene/internaționale și celelalte structuri româneşti cu responsabilităţi în implementarea SNA. Rolul ANA a fost, în opinia lor, puternic afectat de reorganizarea Agenţiei în subordinea IGPR în perioada 2008-2010. Pe fondul reducerilor de personal și de resurse financiare care au însoţit această reorganizare, perioadă menţionată a fost marcată de scăderea nivelului de cooperare internațională a Agenţiei, de dificultăţi în colectarea și raportarea către structurile europene.

Reorganizarea care a venit în 2011 şi a restabilit rolul şi locul agenţiei a fost salutată și susţinută de partenerii internaționali care apreciază că, în pofida pierderilor suferite în perioada 2009-2010, Agenţia face eforturi de a-şi reconsolida poziţia. Din punctul lor de vedere, implicarea în proiecte de asistenţă tehnică acordată ţărilor terţe (precum proiectul COPOLAND de cooperare cu ţări din America Latină) este un semnal că ANA a devenit o instituţie matură, însă a cărei dezvoltare depinde, în primul rând de finanţarea sa corespunzătoare.

În perioada 2005-2008 participarea în proiecte internaționale constituia o parte semnificativă a activităţii ANA; la nivelul anului 2010, în bugetul Agenţiei98 a crescut ponderea resurselor din programe naţionale și scăzut semnificativ cea a resurselor din programe internaționale. Această situaţia a fost generată nu doar de

97 Detalii la www.ana.gov.ro98 Vezi Bugetul alocat Agenţiei Naţionale Antidrog, 2006 – 2010, ANA, Direcţia Buget – Contabilitate/ IGPR;

86

încheierea unor programe finanţate de donori internaţionali (ex.: PHARE, UNODC, GFATM etc.), cât și de imposibilitatea administrativă a ANA de a mai atrage și derula fonduri în perioada 2008-2010, câtă vreme a fost sub coordonarea IGPR. Un exemplu în acest sens în constituie situaţia celor două proiecte câştigate de ANA cofinanţate prin Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) 99 şi prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)100. Proiectele erau planificate să înceapă în 2009, respectiv 2010, în condiţiile în care ANA ar fi avut în această perioadă capacitatea operaţională şi resursele financiare necesare pentru a acoperi contribuţia proprie.

În opinia unor reprezentanți ai instituțiilor publice care au participat la evaluare (de exemplu IGPR, DCCO, LCAPD), schimburile de date între structurile statelor membre UE şi o parte dintre structurile antidrog româneşti (în special cele de reducere a ofertei de droguri) se realizează, însă au un caracter sporadic, diminuând astfel utilitatea și eficienţa acestor acțiuni. De asemenea, aceeaşi reprezentanți apreciază că organismele româneşti de reducere a ofertei de droguri sunt implicate mai rar în acțiuni de tipul asistenţei tehnice acordate de România altor state, acest tip de acțiuni fiind mai des întâlnite în aria reducerii cererii de droguri.

În perioada restructurării ANA sub coordonarea IGPR și în anii ce au urmat, o bună parte din activităţile de formare destinate specialiştilor români din aria reducerii cererii de droguri s-au derulat cu resurse limitate, uzând preponderent de logistica şi resursele umane disponibile în cadrul ANA. Specialiştii Agenţiei apreciază că, în pofida resurselor reduse, rezultatele obținute (număr de persoane instruite, nivel de cunoştinţe acumulate) au fost foarte bune, uneori depăşind aşteptările. Cu toate acestea însă sunt de părere că o astfel de strategie nu poate fi eficientă pe termen lung, fiind necesară planificarea şi mai detaliată a activităţii de formare în cadrul SNA 2013-2020 şi finanţarea ei corespunzătoare, inclusiv prin atragerea de resurse internaționale.

ImpactCooperarea cu parteneri internaţionali a facilitat:

- Obţinerea calităţii de stat membru a României la EMCCDA, a calităţii de stat membru în reţeaua EXASS.NET coordonată de Grupul Pompidou, membru cu drepturi depline a Grupului de la Dublin precum și la strângerea relațiilor cu UNODC, UNICEF, GFATM, UNDP, UNAIDS sau alte organisme internaționale.

- Coordonarea eforturilor instituțiilor noastre cu cele similare din UE sau din alte state terţe 101

privind derularea unor operaţiuni internaționale de livrare supravegheată şi destructurarea unor reţele internaționale de trafic.

- Creșterea gradului de pregătire a lucrătorilor antidrog ca urmare a activităților de schimb de experiență, comisii mixte, ateliere de lucru comune, vizite de documentare.

- Dezvoltarea și extinderea unor intervenții critice pentru creşterea impactului măsurilor de reducere a cererii de droguri (de exemplu serviciile de harm reduction în comunitate și în detenţie, serviciile de reintegrare socială a consumatorilor de droguri etc.)102.

99 Proiectul „Crearea și dezvoltarea unei reţele de management a proiectelor cu specific antidrog”, în valoare de 1.993.680 euro, a fost aprobat spre finanţare din PODCA, Axa 1, Domeniul Major de Intervenţie 3.100 Proiectul „Reţea de servicii vocaţionale pentru consumatorii de alcool și droguri (15 centre vocaţionale)”, în valoare de 2.361.800 euro, a fost aprobat spre finanţare din POSDRU, Axa 6, Domeniul Major de Intervenţie 6.2.101 vezi operaţiunea comună derulată de DEA (SUA) și DCCO finalizată în luna septembrie 2012 privind desfiinţarea unei reţele internaţionale de trafic de droguri care acţiona pe teritoriul ambelor state;102 De exemplu, proiectul Creşterea accesului persoanelor private de libertate la programe de scădere a riscurilor asociate consumului de droguri, finanţat iniţial de UNODC şi derulat de către Ministerul Justiției, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor în parteneriat cu Agenţia Naţională Antidrog.

- Asigurarea sustenabilităţii pe termen mediu a unor acțiuni din aria reducerii cererii de droguri (cum ar fi harm reduction, monitorizare şi evaluare).103

Per ansamblu, măsurile de cooperare internaţională, au dus la consolidarea graduală a răspunsului antidrog românesc în perioada 2005-2012. Impactul unor măsuri – precum (re)organizarea și întărirea capacităţii instituțiilor antidrog româneşti, participarea în proiecte cu finanţare internaţională/comunitară - a fost însă diminuat atât de trecerea ANA în subordinea IGPR în perioada 2008-2010, cât și de reforma aparatului de stat, derulată începând cu anul 2010, pe fondul crizei economice internaționale.

SustenabilitateDin perspectiva respondenților intervievați (atât a celor din sectorul public, cât și a celor din sectorul nonprofit), participarea la proiecte internaționale a contribuit la creșterea semnificativă a capacităţii de acțiune a instituțiilor şi organizațiilor româneşti ce activează în domeniul drogurilor. Cu toate acestea, unele activităţi nu s-au dovedit sustenabile pe termen lung, iar altele se luptă să supravieţuiască după terminarea proiectelor. Un exemplu în acest sens a fost furnizat de reprezentanți ai Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor (LCAPD) din cadrul DCCO: în perioada 2004-2005 au fost instruiţi de structuri germane104 cu privire la proceduri de realizare a profilului judiciar al drogurilor; în lipsa unei bănci de date naţionale a drogurilor, nu au avut însă ocazia aplicării acestor proceduri până în 2012. Un alt exemplu este cel invocat de reprezentanți ai societăţii civile care atrag atenţia că se vor irosi milioanele de dolari investite prin programele GFATM, UNODC, UNAIDS pentru dezvoltarea și extinderea serviciilor de harm reduction româneşti în perioada 2004-2010, dacă finanţarea acestor servicii nu va fi preluată cât de curând de statul roman.

Mai mult, persoane intervievate din cadrul organizațiilor neguvernamentale au sugerat că, în opinia lor, implicarea statului în finanţarea (prin sub-contractare) a serviciilor furnizate de societatea civilă, ar putea constitui pentru organismele internaționale un semnal că intervențiile pe care le susţin în România se vor bucura de sustenabilitate.

De asemenea, atât reprezentanți ai instituțiilor publice cât și ai ONG-urilor consultate au remarcat faptul că includerea României în proiecte internaționale de amploare depinde şi de alocarea unor bugete centrale sau locale corespunzătoare, care să permită instituțiilor publice să participe cu contribuţiile solicitate adeseori în astfel de proiecte.

Concluzii şi lecţii învăţateÎn perioada 2005-2012, cooperarea internaţională a cunoscut o creştere atât din punct de vedere al numărului contactelor şi acordurilor de colaborare încheiate între România şi alte state, cât şi din punct de vedere al rolului şi locului pe care ţara noastră l-a ocupat în cadrul diverselor structuri europene şi internaționale. Agenţia Naţională Antidrog a jucat rolul principal în intensificarea colaborării internaționale, iar rezultatele activităţii ei au fost susţinute atât de contribuţia instituțiilor publice cu rol în implementarea SNA, cât și de cea a societăţii civile.

103 O parte dintre programele implementate iniţial cu finanţare internațională sunt susţinute în prezent din fonduri publice (de exemplu, ANA furnizează organizațiilor neguvernamentale seringi sterile pentru a fi distribuite în programele de outreach, ANP continuă, din fonduri proprii, programul de tratament substitutiv cu metadonă început cu finanţare UNODC)104 Activitatea a avut loc în cadrul proiectului Phare 2003 Lupta împotriva traficului şi abuzului de droguri.

88

Colaborarea strânsă a ANA cu organisme internaționale finanţatoare (precum UE/CE, UNODC, UNICEF, UNDP, UNAIDS etc.) și implicarea Agenţiei ca partener în proiecte internaționale a oferit contextul pentru creşterea capacităţii administrative și operaţionale a Agenţiei şi a altor actori publici și neguvernamentali, prin implicarea comună în activităţi de armonizare legislativă, training, de cercetare şi de dezvoltare a serviciilor de harm reduction.

În contextul în care politicile antidrog în România și politicile conexe (sociale – pentru reintegrare socială a consumatorilor de droguri, de sănătate publică – pentru prevenirea și reducerea riscurilor asociate consumului de droguri) nu vor beneficia de alocări bugetare corespunzătoare din partea statului, rămâne de maximă importanţă atragerea de finanţări internaționale, cel puţin pentru dezvoltarea în continuare a capacităţii operaţionale a instituțiilor şi organizațiilor implicate în lupta antidrog.

RecomandăriÎn urma analizei progresului în aria cooperării internaționale și a consultării instituțiilor şi organizațiilor implicate în procesul de evaluare, au rezultat următoarele recomandări:

Recomandări ce pot fi implementate pe termen scurt: Încurajarea (sau medierea), de către ANA, a cooperării (şi mai ales a comunicării) între actorii

naţionali antidrog şi structurile europene şi internaționale similare – prin implicarea actorilor naţionali (publici sau privați) în proiecte internaționale (care să implice training, schimburi de experienţă, vizite de studiu), prin consultarea acestora, includerea în grupuri tehnice, grupuri de lucru.


Recomandări ce pot fi implementate pe termen lung: (Re) întărirea capacităţii administrative și operaţionale a ANA (prin training, schimburi de

experienţă, finanţare corespunzătoare), cel puţin la nivelul anului 2008, pentru a asigura minimum menţinerea prezentelor legături internaționale în domeniul combaterii consumului și traficului de droguri..

Consolidarea portofoliului ANA de proiecte finanţate din surse internaționale (cum ar fi fondurile structurale europene), cu ANA ca beneficiar (aplicant principal) sau partener, alături de alte instituţii şi organizații neguvernamentale româneşti.

Implicarea ANA în planificarea, la nivel național (alături de alte instituții şi organizații), a priorităţilor de finanţare pentru atragerea de fonduri structurale în perioada de programe 2014-2020.

Consolidarea rolului ANA şi altor instituții româneşti relevante ca şi furnizori de asistenţă tehnică pentru ţări terţe interesate să dezvolte politici şi intervenții de reducere a cererii şi ofertei de droguri.

Măsuri de informare și evaluare

ContextDocumentele de politici europene și internaționale acordă o importanță centrală dezvoltării și implementării acțiunilor de evaluare, cercetare și informare în domeniul drogurilor. Noile standarde de eficiență – inclusiv în aria combaterii traficului și consumului de droguri – promovează elaborarea unor politici bazate pe informații de calitate, colectate și analizate în mod profesionist (engl. evidence based policies).

SNA a integrat aceste standarde, astfel încât pentru finalul perioadei de programare analizate obiectivul general era “Îmbunătăţirea capacităţii ORDT de colectare şi procesare a datelor necesare întocmirii Raportului național anual privind situaţia drogurilor în conformitate cu indicatorii recomandAți de către Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri de la Lisabona şi a formularelor ONU privind situaţia anuală şi bienală a drogurilor”. Bazele capacității de cercetare/evaluare în domeniul drogurilor au fost puse odată cu înființarea Observatorului Român de Droguri și Toxicomanie. În cei șapte ani analizați, domeniul s-a consolidat prin: crearea unei rețele naționale de colectare a datelor privind consumul/traficul de droguri, creșterea capacității de cercetare în domeniul drogurilor a organismelor neguvernamentale, a universităților/centrelor de cercetare academică și a altor instituții publice. Dezvoltarea componentei de informare a fost facilitată, pe de o parte, de producția semnificativă de date (rezultate din analize, studii, cercetări) și de creșterea interesului comunității și autorităților în ceea ce privește evoluția fenomenului drogurilor în România.

RelevanţăPer ansamblu, persoanele intervievate pe parcursul evaluării (cu precădere cele care activează în domeniul reducerii cererii de stupefiante) apreciază că acțiunile de informare, evaluare și cercetare (coordonate de ANA sau de alte organizații) sunt acțiuni folositoare tuturor actorilor implicați în lupta antidrog.

Unele aprecieri particulare sugerează că nu există totuși unanimitate cu privire la rolul cercetării/evaluării în construirea răspunsului național la fenomenul drogurilor. De exemplu, unii furnizori de servicii de harm reduction susțin că necesitatea de a raporta către finanțatori (programul POSDRU, GFATM, ANA etc.) date privind identitatea clienților poate submina relația de încredere pe care o construiesc vreme îndelungată cu aceștia din urmă. De asemenea, unii specialiști – mai ales din aria reducerii ofertei de droguri – sunt de părere că unele dintre solicitările de date venite din partea ANA sunt dificil de onorat, din cel puțin două motive: instituțiile de reducere a ofertei nu dispun de personal suficient pe care să-l aloce monitorizării și raportării indicatorilor indicați de Agenție; aceste instituții colectează date după niște metodologii proprii, diferite de cele ale ANA. După cum era de așteptat, colectarea de date despre consumul de droguri pare și mai puțin relevantă în ochii celor direct vizați de politicile antidrog – consumatori de droguri, persoane la risc de consum și familiile acestora. Pentru unii dintre ei, cheltuirea de resurse în aria cercetării se face în detrimentul dezvoltării serviciilor atât de necesare celor afectați de consumul de droguri.

EficacitatePână la data prezentei evaluări, rezultatele obținute în ariile informării, cercetării, evaluării au fost, în cea mai mare parte, în acord cu cele formulate în planurile de acțiune ale SNA 2005-2012.

Sistemul de colectare de date pentru raportarea indicatorilor privind cererea și oferta de droguri s-a dezvoltat:

90

prin întărirea capacității profesionale la nivelul Observatorului Român de Droguri și Toxicomanie (ORDT) și a capacității de cercetare la nivelul structurilor locale ale ANA. Astfel, echipa ORDT a participat la cursuri, a fost cooptată în schimburi de experienţă atât la nivel naţional, cât și internațional, a participat la reuniuni ale experţilor europeni privind raportarea indicatorilor europeni privind drogurile105.Totodată, angajAți ANA de la nivel local au fost instruiți în cadrul unor cursuri și ateliere de lucru naţionale106, cursuri și conferințe internaționale.

prin elaborarea de metodologii specifice pentru colectarea de date privind consumul și traficul de droguri (mai ales privind admiterea la tratament, urgenţele non-fatale și indicatori de monitorizare a activităţilor din aria reducerii ofertei de droguri)

prin implementarea a unui număr mare de cercetări cantitative privind fenomenul drogurilor în România. Aici merită menționate cercetările în populația școlară107; un studiu în populaţia penitenciară; un studiu privind consumul de droguri în spaţii recreaţionale; anchete, la nivel local (judeţean) privind consumul de droguri în rândul studenţilor și al liceenilor; două anchete naționale (2007 și 2010) privind consumul de droguri, alcool și tutun la nivelul populației generale (General Population Survey). Încă din 2007, ANA este singura sursă a unor estimări științifice108 privind numărul de consumatori problematici de droguri în București. În aria cercetării, ANA a cultivat parteneriatele cu organizații neguvernamentale și academice, participând ca furnizor de expertiză metodologică și de analiză a datelor, dar oferind și suport logistic. În acest sens, pot fi menționate două exemple. Primul, parteneriatul cu UNODC şi cu Fundaţia Romanian Angel Appeal, în baza căruia au fost derulate (în 2009 și 2010), primele două studii de supraveghere serocomportamentală în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti, bazate pe metoda respondent driven sampling. Parteneriatele dintre Agenție, UNICEF, RHRN și UNODC în baza cărora a fost explorat consumul de substanțe noi cu proprietăți psihoactive, în special în rândul copiilor și adolescenților.

și, mai ales, prin redactarea, fără întrerupere, a rapoartelor anuale privind situaţia drogurilor în România și raportarea către organismele internaționale interesate de evoluţia fenomenului drogurilor în ţară (EMCDDA, UNODC). În acest scop, ORDT a colectat și analizat date provenite din cercetări şi informații de la servicii de reducere a riscurilor, centre de asistenţă integrată a adicţiilor, centrele de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, spitale, Institutul de Medicină Legală și alte instituții cu responsabilităţi în reducerea ofertei de droguri.

În perioada de referinţă, ANA a diseminat informațiile rezultate în urma propriilor activităţi de cercetare/evaluare către toţi actorii naţionali şi internaţionali interesanţi de evoluţia fenomenului drogurilor în România. Eforturile de diseminare au constat în postarea rapoartelor de cercetare pe site-ul Agenţiei, traducerea unor materiale în limba engleză, organizarea de conferinţe de lansare a rapoartelor, emiterea de comunicate de presă, tipărirea unor rapoarte şi distribuirea acestora către organizații interesate.

Pentru SNA 2005-2012 nu a fost realizată însă o evaluare externă – conform planului – care să urmărească rezultatele implementării acesteia la nivel național. S-au realizat totuși două evaluări interne – prima în 2008,

105 Aceste activităţi dedicate ORDT, inclusiv funcţionare acestuia, sunt finanţate cu un buget de 100.000 EUR anual, jumătate provenind de la EMCDDA şi jumătate fiind cofinanţare din partea Guvernului României.106 Un exemplu menţionat în acest sens de reprezentanții CPECA sunt cursurile „Formare pentru realizarea de studii şi analize privind fenomenul drogurilor” organizat de Agenţia Naţională Antidrog – prin Twning Project RO-04/IB/JH-08 Strengthening the Instituțional Capacity of the Romanian Agencies in the field of Drug Demand Reduction şi „Methods and qualitative tecniques in order to implement and analyze local surveys”, organizat de ANA.107 Este vorba despre anchete locale derulate de CPECA, în parteneriat cu inspectorate şcolare sau alte instituții locale și despre anchetele ESPAD – European School Project Survey on Alcohol and Other Drugs, realizate în 2007 şi în 2011 în ţări europene.108 Estimarea numărului de consumatori de droguri injectabile din București s-a realizat în anii 2007, 2008 și 2009. Următoarea estimare este programată pentru anul 2012.

pentru programarea 2005-2008, a doua în 2011, cu privire la îndeplinirea acțiunilor din Planul de acțiune 2010-2012. Ambele evaluări au urmărit gradul de îndeplinire a obiectivelor prevăzute, însă nu au abordat aspecte care țin de eficiența sustenabilitatea sau impactul măsurilor planificate. La nivel local, câteva CPECA în colaborare cu autorităţi locale au realizat evaluări ale strategiilor locale sau regionale. Singura evaluare independentă în această perioadă a vizat programul UNODC “HIV/AIDS prevention and care among IDUs and in prison settings in Romania”, s-a concentrat pe acțiunile derulate în cadrul acestui program (inclusiv unele în parteneriat cu ANA) și a fost contractată de agenția internațională în 2009.

EficienţăCa și în celelalte arii ale SNA 2005-2012, reprezentanții ANA, ai partenerilor internaționali și ai organizațiilor neguvernamentale intervievate apreciază că activităţile în acest domeniu au fost livrate la standardele de calitate aşteptate, în pofida subfinanţării acestora.

Specialiștii ANA și societatea civilă sunt de acord asupra concluziei că, deşi s-au colectat şi s-au comunicat multe informații folositoare în perioada 2005-2012, cele mai multe dintre organizațiile și instituţiile care activează în ariile reducerii cererii şi ofertei de droguri le folosesc în mică măsură și nu adoptă în activitatea lor principiul intervenţiilor bazate pe date. În acelaşi timp, rapoartele de cercetare produse de organizații neguvernamentale sau de instituții locale au parte de promovare şi diseminare redusă sau necorespunzătoare, astfel încât factorii de decizie pot ajunge să ignore cu uşurinţă informații relevante pentru comunitatea lor. Câteva motive ar putea explica această situație:

- unele proiecte de cercetare implementate de ONG-uri sau instituții de nivel local (ex.: inspectorate școlare, universități etc.) nu au o componentă distinctă și bine finanțată de diseminare a rezultatelor (de obicei nu au inclus în bugetul cercetării costuri asociate editării profesionale, traducerii într-o limbă de circulație, tipăririi, organizării unei conferințe de presă). Cele mai multe dintre aceste rapoarte sunt circulate în comunități restrânse – de obicei ca link-uri pe pagini de Internet sau în format electronic, pe e-mail.

- Multe dintre cercetările realizate au acoperire redusă (ex.: se referă la comunitatea locală, la clienții unei organizații, la beneficiarii unui program), de aceea sunt privite de organizații ca având exclusiv un scop operațional (ex.: evaluarea internă a rezultatelor proiectului).

- Unele dintre organizațiile care au implementat cercetări nu au capacitate și experiență în diseminarea rezultatelor unei cercetări. Simpla transmitere a raportului către actorii potențial interesați de rezultate, nu este o strategie foarte eficientă pentru a asigura vizibilitate cercetării. Comunicatorul (organizația) trebuie să aleagă tehnicile de comunicare potrivite pentru a disemina și mesajul privind importanța și semnificația datelor colectate.

Furnizorii privați de servicii au apreciat, în general, importanța colectării și analizei datelor privind consumul/traficul de droguri, recunoscând faptul că utilizează de obicei aceste date la redactarea secțiunilor de “justificare” incluse de obicei în cererile de finanțare. Cu toate acestea, s-au declarat dezamăgiți de faptul că, cel mai adesea, autoritățile române par să nu fie interesate de informațiile furnizate de analize științifice. Din acest punct de vedere au amintit de numeroasele demersuri, bazate pe date despre situația critică a consumatorilor de droguri din România și adresate autorităților publice (ex.: Ministerul Sănătății, Primăria București, autorități publice locale etc.). Aceste demersuri au constituit încercări, fără succes, de a convinge aceste autorități să susțină serviciile de reducere a cererii de droguri.

Alte dificultăți care au influențat atingerea obiectivelor stabilite pentru perioada 2005-2012:

92

Fondurile publice alocate implementării Strategiei nu au fost suficiente pentru realizarea tuturor studiilor planificate.

Organizațiile neguvernamentale au manifestat reticenţă în raportarea către ANA a datelor privind clienții serviciilor de reducere a drogurilor. Fiind instituţie publică, Agenţia a fost în continuare percepută de unele ONG-uri (şi) ca instrument al măsurilor de reducere a ofertei de droguri, punând astfel în pericol confidenţialitatea datelor furnizate de clienți ONG-urilor și făcând posibilă identificarea clienților.

Instituțiile publice cu responsabilitate în aria reducerii cererii (ex.: spitale) sau ofertei de droguri (ex.: judecătorii, parchet) au fost uneori rezistente la solicitările de date venite din partea ORDT. Rezistenţa s-a manifestat prin în: întârzieri în furnizarea datelor, refuzul de a pune la dispoziţie anumite date sau furnizarea datelor utilizând indicatori proprii şi nu indicatorii comunicaţi de ORDT.

Schimbarea frecventă a personalului în instituțiile publice, îngreunează uneori sarcina ORDT de a colecta date de la acestea.

Schimbările instituționale și de sistem survenite în perioada 2008-2010 au afectat negativ şi capacitatea de resurse umane implicate în colectarea, analiza și raportarea datelor privind fenomenul drogurilor în România. Odată cu trecerea ANA în subordinea IGPR o parte dintre specialişti au plecat din instituţie, iar personalul (insuficient ca număr) angajat după reînfiinţarea ANA trebuie instruit în detaliu și supervizat, astfel încât să ajungă la actualul nivel de expertiză al angajaţilor care se ocupă de ani de zile de colectare, analiză și raportare.

SustenabilitateCea mai mare parte dintre persoanele intervievate apreciază că activităţile din această arie vor putea fi – și trebuie - susţinute şi în viitor, însă pentru creșterea performanţelor este necesară o finanţare adecvată a măsurilor privind informarea/cercetarea/evaluarea – atât de la bugetul de stat, cât și prin atragerea de finanțări externe nerambursabile.

Creșterea continuă a capacității de informare/cercetare/evaluare în domeniul drogurilor este necesară în contextul:

Diversificării și modificării scenei traficului și consumului de droguri, atât la granițele, cât și pe teritoriul României;

Creșterii amenințării pe care consumul de droguri injectabile îl constituie la adresa sănătății publice; Nevoii de a produce date de calitate care să contribuie la estimarea unor bugete realiste și eficiente

pentru intervențiile antidrog. Asumării de către România a rolului de furnizor de asistență tehnică în domeniul drogurilor pentru

țări terțe; Asumării filosofiei de management bazat pe date de către instituțiile și organizațiile care

implementează acțiuni planificate de SNA.

Management bazat pe experienţăÎn sectorul non-profit și academic, organizațiile au dobândit, de-a lungul anilor, experiență (prin training și/sau implicare directă) în: definirea obiectivelor de cercetare, recrutarea echipelor de cercetare, coordonarea cercetării, redactarea rapoartelor de cercetare și utilizarea datelor pentru demersuri de lobby/advocacy109.

Prin organizarea de programe de training adresate tuturor structurilor sale implicate direct în reducerea cererii de droguri (ex.: CPECA, centre de asistență integrată a adicțiilor), ANA s-a asigurat că pune bazele unui

109 Această capacitate este încă insuficient dezvoltată la nivelul organizațiilor neguvernamentale implicare în reducerea cererii de droguri.

management al serviciilor bazat pe date. Eforturile de creștere a capacității de cercetare/evaluare la nivelul serviciilor ANA s-au concretizat în mai multe județe, un exemplu fiind măsurarea de către CPECA a rezultatelor implementării strategiei antidrog la nivel local (precum în cazul CPECA Satu Mare).

Concluzii şi lecţii învăţatePartenerii internaționali, precum și cei naționali apreciază că ANA, dar și întreg sectorul neguvernamental românesc au cunoscut o evoluție remarcabilă din punct de vedere a capacității de cercetare în domeniul drogurilor în perioada 2005-2012.

Per ansamblu, actorii responsabili cu implementarea SNA susțin necesitatea utilizării datelor în planificarea intervențiilor de reducere a cererii/ofertei de droguri, precum și importanța măsurării rezultatelor acestor intervenții.

Ca și în celelalte arii de acțiune ale SNA, și domeniul cercetării/evaluării s-a dezvoltat în mare parte datorită suportului financiar acordat de instituții și organizații internaționale.

Cooperarea interinstituțională s-a fructificat cu proiecte de cercetare de maximă importanță, cum ar fi proiectul care a pus bazele unui sistem de supraveghere comportamentală și serologică a consumatorilor de droguri injectabile din București. Parteneriatul care a consolidat această inițiativă a implicat UNODC, UNICEF, Fundația Romanian Angel Appeal, Asociația Carusel și ANA, iar datele colectate au fost folosite extensiv în planificarea intervențiilor de reducere a riscurilor HIV/SIDA și în comunicarea importanței acestor intervenții către comunitate și autorități publice.

RecomandăriIncluderea în SNA 2013-2020 a unor măsuri (de tipul informării, instruirii, feed-back-ului rezultat în urma evaluării) care să crească capacitatea actorilor de domeniu de a implementa cercetări relevante și intervenții bazate pe date (engl. evidence-based).

Includerea în SNA 2013-2020 a unor măsuri de monitorizare şi evaluare (atât internă, cât și externă) a rezultatelor şi impactului politicilor publice și al legislației relevante pentru domeniul drogurilor (ex.: politici din ariile sănătăţii, protecţiei sociale, fiscalităţii, mediului, dezvoltării etc.). Rapoartele rezultate în urma monitorizării/evaluării vor oferi actorilor interesați feed-back privind progresul în implementarea politicilor publice și recomandări vizând îmbunătăţirile care trebuie aduse acestora.


Întărirea cooperării ANA cu instituțiile/organizațiile care raportează indicatori relevanţi pentru situaţia drogurilor în România prin:

Furnizare de instruire destinată instituțiilor/organizațiilor, privind modul de implementare al metodologiilor de colectare a datelor comunicate de ANA.

(Re)discutarea protocoalelor de colaborare și a ordinelor comune existente, astfel încât responsabilităţile de raportare a datelor între ANA şi instituțiile publice să fie însoţite şi de sancţiuni, în cazul neîndeplinirii acestora.

94

Planificarea (prin SNA 2013-2020) unor studii de evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor publice de reducere a cererii de droguri, atât în comunitate, cât și în detenţie. Rezultatele unor astfel de evaluări pot servi la:

promovarea includerii acestor servicii în strategiile locale și regionale antidrog fundamentarea unor standarde de cost la care se pot raporta comunităţile locale încurajate să

finanţeze astfel de servicii luarea unor decizii privind modelul și dimensiunea extinderii serviciilor de reducere a cererii de

droguri, atât în comunitate, cât și în detenţie.

Promovarea de către ANA și iniţierea cercetării în următoarele arii: cauze și implicații socio-economice asociate abuzului de droguri și de alcool (ex.: sărăcie,

mobilitate, inegalităţi sociale, afectarea forţei de muncă etc.); abuzul de droguri, abuzul de alcool şi sănătatea mintală. Se recomandă explorarea acestor

tematici mai ales în legătură cu populații de tineri și adolescenți și cu populația feminină. De asemenea, promovarea cercetării psihosociale bazate pe ipoteze (ex.: testarea unor modele de schimbare a atitudinilor/comportamentelor) ar putea contribui la dezvoltarea unor intervenții eficiente, mai ales în aria prevenirii consumului.

Cercetarea în aceste arii poate fi responsabilitatea ANA sau a altor organizații relevante (din sectorul public, academic sau ONG). SNA poate prevedea finanţarea derulării acestor acțiuni, dar şi creşterea capacităţii de cercetare a acestor organizații, prin instruire, consultanţă, contractare de personal specializat.


Concluzii și recomandări

Concluzii şi lecţii învăţate

Principala lecție învățată în perioada implementării SNA 2005-2012 a fost cea privind importanța colaborării interinstituționale. Parteneriatele realizate între ANA, societatea civilă și alte instituții publice au asigurat o continuitate a serviciilor de prevenire a consumului de droguri și a celor de asistență pentru persoanele consumatoare de droguri. De asemenea, colaborarea cu instituțiile abilitate din domeniul reducerii ofertei de droguri a contribuit la creşterea eficienţei intervenţiilor din această arie.

O altă lecție învățată se referă la importanța existenței unor standarde minime de calitate în domeniul prevenirii consumului de droguri. Standardele, aflate în prezent în lucru, vor contribui la creşterea eficacităţii intervenţiilor şi vor permite măsurarea rezultatelor acestora.

În domeniul reducerii ofertei de droguri, lecţia învăţată se referă la necesitatea elaborării unui cadru instituțional şi legislativ care să ofere sustenabilitatea necesară derulării activităţilor cuprinse în documentele viitoare. Crearea și consolidarea cadrului instituțional trebuie să vizeze oferirea de garanţii legislative privind stabilitatea instituțiilor atât ca structură, finanţare sau ca resursă umană.

Comparativ cu SNA 2003-2004, SNA 2005-2012 aduce o nouă concepţie privind reducerea ofertei de droguri. Un element definitoriu priveşte necesitatea aderării la convenţiile internaționale în materie şi alinierea legislației naţionale la prevederile acestora. Un alt reper este sancţionarea oricărui fapt ilicit legat de operaţiunile cu droguri, dar această sancţionare trebuie să fie diferenţiată în funcţie de circumstanţe care să reflecte gravitatea faptei.

O altă concluzie se referă la necesitatea bugetării activităţilor cuprinse în planurile de acțiune pentru a le asigura sustenabilitatea. Pentru a avea garanţia sustenabilităţii derulării unor activităţi care privesc intervale de timp mai mari de un an, trebuie avută în vedere și bugetarea multianuală. O reuşită, în ce priveşte finanţarea activităţilor de combatere a traficului de droguri, o constituie folosirea, pentru activităţi de combatere a traficului de droguri, a banilor proveniţi din confiscarea și valorificarea bunurilor folosite în, sau rezultate din săvârşirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri și precursori.

În perioada 2005-2012, cooperarea internaţională a cunoscut o creştere atât din punct de vedere al numărului contactelor şi acordurilor de colaborare încheiate între România şi alte state, cât şi din punct de vedere al rolului şi locului pe care ţara noastră l-a ocupat în cadrul diverselor structuri europene şi internaționale. Agenţia Naţională Antidrog a jucat rolul principal în intensificarea colaborării internaționale, iar rezultatele activităţii ei au fost susţinute atât de contribuţia instituțiilor publice cu rol în implementarea SNA, cât și de cea a societăţii civile. Parteneriatele cu instituţii internaționale au contribuit la creşterea eficacităţii intervenţiilor.

Colaborarea strânsă a ANA cu organisme internaționale finanţatoare (precum UE/CE, UNODC, UNICEF, UNDP, UNAIDS etc.) și implicarea Agenţiei ca partener în proiecte internaționale a oferit contextul pentru creşterea capacităţii administrative și

96

operaţionale a Agenţiei şi a altor actori publici și neguvernamentali, prin implicarea comună în activităţi de armonizare legislativă, training, de cercetare şi de dezvoltare a serviciilor de harm reduction.

Partenerii internaționali, precum și cei naționali apreciază că ANA, dar și sectorul neguvernamental au cunoscut o evoluție remarcabilă din punct de vedere al capacității de cercetare în domeniul drogurilor în perioada 2005-2012. Actorii responsabili cu implementarea SNA susțin necesitatea utilizării datelor în planificarea intervențiilor de reducere a cererii/ofertei de droguri, precum și importanța măsurării rezultatelor acestor intervenții.

Reorganizarea Agenției Naționale Antidrog în 2009 a afectat derularea tuturor activităților de reducere a cererii; în această perioadă o parte din servicii au fost suspendate, iar altele nu au fost demarate conform planificării, astfel, nu a fost posibilă implementarea unor proiecte care erau deja aprobate și urmau să fie finanțate din fonduri structurale europene – deschiderea de centre de incluziune socială, deschiderea a 15 centre vocaționale și implementarea unui proiect de economie socială. De asemenea, au fost pierdute finanțări care ar fi asigurat servicii de reducere a riscurilor în aresturi. Un alt efect al reorganizării ANA l-a constituit fluctuația mare a personalului, astfel încât, deși s-au organizat constant programe de instruire, aproximativ 30% din personalul existent își desfășoară activitatea fără să fi beneficiat de programe de formare profesională110. Toate acestea au condus, în opinia reprezentanților ANA, la reducerea capacității ANA de a oferi servicii și la scăderea cantității și calității serviciilor oferite.

Programele de reducere a riscurilor furnizate de către organizațiile neguvernamentale au fost afectate de reducerea finanţărilor, neputând fi continuate după încheierea proiectelor finanţate de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (GFATM) și a finanţării UNODC.

Programele de prevenire s-au centrat mai mult pe prevenirea consumului de droguri și mai puțin pe prevenirea consumului de alcool și tutun. Campanii de prevenire a consumului de alcool și tutun au fost realizate doar la nivel local, de către Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog. O parte dintre campaniile media derulate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei pentru prevenirea consumului de tutun au fost realizate ca programe ale acestor ministere, nu ale Strategiei Naţionale Antidrog. 111 Aceste campanii au vizat populaţia generală și s-au derulat la nivel naţional.

Rezultate neaşteptateLipsa serviciilor specifice pentru femeiServiciile de asistenţă medicală, psihologică și socială, reducere a riscurilor și reinserție socială a utilizatorilor de droguri nu sunt adaptate nevoilor femeilor consumatoare de droguri. În plus, sunt necesare servicii de prevenire a riscurilor și servicii de asistenţă pentru femeile însărcinate utilizatoare de droguri sau aflate în tratament substitutiv.

Utilizarea metadonei în afara programului de tratament substitutiv oferit de furnizori publici sau privațiPersoanele aflate în tratament substitutiv intervievate au declarat că, în perioadele în care, din diferite motive, nu au fost incluse într-un program de tratament substitutiv, şi-au cumpărat singure metadona pe perioade cuprinse între 3 şi 6 luni.

Necesitatea serviciilor psihosociale integrate în programele de metadona

110Conform estimărilor ANA – Serviciul de prevenire a consumului de droguri111De exemplu, Campania anti-fumat (2009) a Ministerului Sănătăţii, parte a Programului național Stop fumat

Beneficiarii serviciilor de tratament substitutiv intervievate au declarat că îşi doresc ca serviciile psihosociale să fie integrate în programul de tratament substitutiv și să fie disponibile în aceeaşi locaţie în care vin pentru a ridica metadona. Serviciile psihologice sunt considerate indispensabile de către beneficiarii serviciilor de tratament substitutiv.

Rolul ANA de coordonator care să influenţeze activitatea partenerilor instituționali publiciFurnizorii privați de servicii în domeniul reducerii cererii de droguri recomandă ANA să îşi consolideze rolul de coordonator al activităţilor implementate în cadrul SNA, să se implice mai activ în coordonarea metodologică și în monitorizarea și evaluarea activităţilor implementate de către furnizorii publici de servicii.

Recomandări

Generale:Întărirea cooperării dintre instituțiile publice cu responsabilităţi în implementarea SNA, atât la nivel central cât şi la nivel local, cât și a cooperării dintre instituții publice și organizații ale societăţii civile (inclusiv grupuri de persoane afectate de fenomenul drogurilor), organizații academice și furnizori (for-profit) de servicii de reducere a cererii de droguri.

Iniţierea de către Agenţia Naţională Antidrog a unui sistem propriu de acordare de granturi pentru organizațiile neguvernamentale care oferă servicii de asistenţă şi reducere a riscurilor.

Formarea continuă a personalului ANA și a personalului organizațiilor și instituțiilor care oferă servicii în domeniul prevenirii consumului de droguri, al reducerii cererii şi ofertei de droguri.

Încurajarea (sau medierea), de către ANA, a cooperării (şi mai ales a comunicării) între actorii naţionali antidrog şi structurile europene şi internaționale similare – prin implicarea actorilor naţionali (publici sau privați) în proiecte internaționale (care să implice training, schimburi de experienţă, vizite de studiu), prin consultarea acestora, includerea în grupuri tehnice, grupuri de lucru.


Consolidarea portofoliului ANA de proiecte finanţate din surse internaţionale (cum ar fi fondurile structurale europene), cu ANA ca beneficiar (aplicant principal) sau partener, alături de alte instituţii şi organizații neguvernamentale româneşti.

Consolidarea rolului ANA şi altor instituții româneşti relevante ca furnizori de asistenţă tehnică pentru ţări terţe interesate să dezvolte politici şi intervenții de reducere a cererii şi ofertei de droguri.

Includerea în SNA 2013-2020 a unor măsuri (de tipul informării, instruirii, feed-back-ului rezultat în urma evaluării) care să crească capacitatea actorilor de domeniu de a implementa cercetări relevante și intervenții bazate pe date (engl. evidence-based).

Includerea în SNA 2013-2020 a unor măsuri de monitorizare şi evaluare (atât internă, cât și externă) a rezultatelor şi impactului politicilor publice și al legislației relevante pentru domeniul drogurilor (ex.: politici

98

din ariile sănătăţii, protecţiei sociale, fiscalităţii, mediului, dezvoltării etc.). Rapoartele rezultate în urma monitorizării/evaluării vor oferi actorilor interesați feed-back privind progresul în implementarea politicilor publice și recomandări vizând îmbunătăţirile care trebuie aduse acestora.


Planificarea (prin SNA 2013-2020) unor studii de evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor publice de reducere a cererii de droguri, atât în comunitate, cât și în detenţie.

Promovarea de către ANA şi iniţierea cercetării în următoarele arii: cauze și implicații socio-economice asociate abuzului de droguri și de alcool (ex.: sărăcie, mobilitate, inegalităţi sociale, afectarea forţei de muncă etc.); abuzul de droguri, abuzul de alcool şi sănătatea mintală. Cercetarea în aceste arii poate fi responsabilitatea ANA sau a altor organizații relevante (din sectorul public, academic sau ONG). SNA poate prevedea finanţarea derulării acestor acțiuni, dar şi creşterea capacităţii de cercetare a acestor organizații, prin instruire, consultanţă, contractare de personal specializat.


Reducerea cererii:Creșterea accesului la servicii de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri al părinţilor, copiilor şi membrilor comunităţii prin diversificarea metodelor şi mijloacelor de furnizare a informațiilor şi prin instruirea cadrelor didactice pentru a furniza servicii de prevenire elevilor şi părinţilor.

Implicarea activă a tinerilor, părinţilor și membrilor comunităţii în activităţile de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri.

Adaptarea serviciilor de prevenire la specificul beneficiarilor: vârstă, sex, tip de consum, nivel de educaţie, etnie etc.

Evaluarea serviciilor oferite, prin chestionarea periodică a beneficiarilor acestora.

Informare şi sensibilizarea populaţiei generale şi a mass media cu privire la respectarea drepturilor omului, nediscriminarea consumatorilor de droguri, informarea și responsabilizarea populaţiei generale cu privire la măsurile care pot fi luate pentru a ajuta consumatorii de droguri, serviciile existente etc.

Realizarea de studii, cantitative și calitative, în parteneriat cu organizații neguvernamentale, pentru a identifica grupurile la risc, comportamentele utilizatorilor de droguri injectabile și nevoile acestora.

Realizarea unei estimări la nivel național cu privire la numărul consumatorilor de droguri și dintre aceştia, al celor care îşi injectează droguri.

Crearea unui sistem clar de referire a consumatorilor de droguri către serviciile de consiliere şi testare şi, dacă e cazul, către servicii de tratament pentru îmbunătăţirea accesului consumatorilor de droguri injectabile

la servicii de prevenire, consiliere, tratament, diagnosticare (şi acolo unde este cazul, vaccinare) pentru HIV, HVB, HVC, TB și a altor boli asociate.

Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului şi Sportului și cu Ministerul Muncii, a unor programe de reintegrare școlară și profesională a consumatorilor de droguri.

Includerea serviciilor de asistență psihologică și socială în programele de schimb de seringi și tratament substitutiv cu metadonă din penitenciare. Instruirea personalului de reintegrare socială al ANP de către personalul ANA în scopul pregătirii acestuia pentru a oferi servicii psihologice și sociale persoanelor private de libertate care beneficiază de programe de schimb de seringi sau de tratament substitutiv în penitenciar.

Asigurarea continuităţii tratamentului substitutiv pentru persoanele care intră sau ies din detenţie şi pentru cele care se află în aresturi.

Facilitarea accesului tinerilor cu vârsta sub 18 ani la servicii de reducere a riscurilor și la tratament de substituţie; realizarea de demersuri pentru schimbarea cadrului legislativ care prevede acordul părinţilor pentru acordarea de servicii minorilor consumatori de droguri; realizarea unei metodologii de lucru cu minorii consumatori de droguri.

Adaptarea serviciilor la tipul de vulnerabilitate specific fiecărui consumator de droguri: persoane care practică sexul comercial, bărbați care fac sex cu bărbați, imigranţi, persoane de etnie roma, femei, etc. Facilitarea accesului femeilor la servicii de reducere a riscurilor, inclusiv prin programe de combatere a stigmei şi discriminării de gen practicate în comunitate: campanii de informare şi sensibilizare, servicii adaptate pentru femei.

Creșterea accesului femeilor însărcinate consumatoare de droguri la servicii medicale pre-natale și la servicii de asistenţă socială pentru a preveni situațiile de abandon al copilului.

Explorarea posibilităţii de a deschide camere de consum şi dispozitive stradale pentru distribuţia de seringi.Asigurarea managementului de caz în toate instituțiile în care sunt oferite servicii de asistență integrată consumatorilor de droguri.

Reducerea ofertei:Introducerea de către ANA, în viitoarele planuri de acţiune, a unor indicatori de plan privind activităţile din aria reducerii ofertei de droguri, însoţiţi de metodologiile de colectare şi raportare.

Corelarea şi adaptarea propriilor sisteme de colectare a datelor statistice cu privire la oferta de droguri, astfel încât să răspundă necesităţilor de raportare, conform cerinţelor organismelor internaționale și europene.


Consolidarea instituţională a ANA şi a rolului său de coordonator național al acțiunii de reducere a ofertei droguri.

Modernizarea dotării tehnice necesare instituțiilor abilitate să aplice legea în domeniul drogurilor, la nivelul standardelor internaționale.

100

Consolidarea cadrului legislativ, în special pentru reglementarea regimului stupefiantelor nou apărute pe piaţa drogurilor. Extinderea grupurilor de lucru TRIDENT şi POLVAM și la nivelul altor instituții.

BIBLIOGRAFIE

1. Abraham Pavel, Nicolăescu Daniela, Comunitatea terapeutică – Metodă de tratament a persoanelor

dependente de droguri, Editura Civitas, 2008

2. Agenţia Naţională Antidrog, Prevalenţa consumului de droguri în România – Studiu în populaţia generală

2004. Raport studiu, 2005

3. Agenția Națională Antidrog, Raport de evaluare privind implementarea SNA 2003-2004

4. Agenţia Naţională Antidrog, Raport național privind situaţia drogurilor în România - 2004






10. Agenţia Naţională Antidrog, Raport național privind situaţia drogurilor în România – 2010

11. Agenţia Naţională Antidrog, Standardele sistemului național de asistenţă medicală, psihologică şi

socială a consumatorilor de droguri, 2005

12. Hotărârea Guvernului nr.154/06.02.2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 111 din 21 februarie 2003

13. Prelipceanu, Dan, Cicu, Gabriel, Ghid clinic de tratament substitutiv al dependenţei de opiacee, Editura

Asociaţiei Psihiatrice Române, Bucureşti, 2010

14. Salvați copiii, Consumul de droguri în rândul tinerilor din România, Bucureşti, Speed promotion, 2005

15. UNICEF, ANA, RHRN, Studiul „Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu

proprietăţi psihoactive în rândul copiilor şi tinerilor din România”, Editura ALPHA MDN, Bucureşti 2011

16. UNODC, Ancheta comportamentală și serologică privind prevalenţa HIV și a hepatitelor B şi C în

rândul consumatorilor de droguri injectabile CDI din Bucureşti - Behavioural Surveillance Survey, 2010

17. UNODC, HIV, HBV and HCV Surveillance Survey among Injecting Drug Users in Bucharest, Romania,

2010

102

ANEXA 1Lista instituțiilor și organizațiilor consultate și care au contribuit la procesul de evaluare

Guvernamentale româneștiAdministrația Națională a Penitenciarelor, Direcția Medicală Agenția Națională AntidrogAutoritatea Naţională a VămilorCentre de Prevenire, Evaluare și Consiliere AntidrogCentrul de Asistență Integrată a Adicțiilor, PantelimonInspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Combatere a Crimei Organizate (DCCO)Inspectoratul General al Poliției Române – Serviciul AntidrogInspectoratul General al Poliţiei Române - Laboratorul central de analiză și profil al drogurilor Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și SportuluiMinisterul Muncii, Familiei și Protecţiei SocialeMinisterul Sănătății – Centrul național de Sănătate Mintală și Luptă AntidrogMinisterul Sănătății – Consilierul Ministrului SănătăţiiPenitenciarul Jilava – Biroul de Prevenire a Criminalității în Mediul PenitenciarPenitenciarul Jilava – Serviciul Asistență Psihosocială Penitenciarul Jilava – Serviciul Asistență MedicalăOficiul național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor

NeguvernamentaleAsociația CaruselAsociația Alianţa pentru Luptă împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT)Asociaţia de Luptă Antidrog (AMA)ARAS (ARAS)Federația Internațională a Comunităţilor Educative (FICE)Fundația PARADASalvați CopiiiSamu SocialRomanian Harm Reduction Network (RHRN)

Internaționale (guvernamentale și neguvernamentale)European Monitoring Centre for Drugs and Drug Abuse (EMCDDA)Grupul Pompidou/Consiliul EuropeiBiroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC)

Private (for-profit)Clinica Psymotion

AcademiceUniversitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

ANEXA 2Instrumente (ghiduri de interviu) utilizate în colectarea de date calitative

GHID FOCUS GRUP – reprezentanți furnizori servicii de reducere a cererii de droguri – servicii publice (grup 1) și servicii private (ONG și fără profit) (grup 2)

Locație: Bucuresti, sediu UNICEFPortofoliu de servicii: tip, eficacitate, eficienta, sustenabilitate, management bazat pe rezultate

1. Ce activități ați derulat/ce servicii Ați furnizat in perioada 2005-2012? Va rugam sa le Descrieți pe scurt.

2. Ce succese ați înregistrat in implementarea acestor activități/servicii? 3. Dar cu ce dificultăți v-ați confruntat?4. In opinia dvs., rezultatele pe care le-ați obținut au fost pe măsură fondurilor care au fost alocate

pentru funcționarea acestor servicii?5. Cum Ați asigurat monitorizarea și evaluarea rezultatelor obținute din serviciile/activitățile dvs.? Va

rog Descrieți pe scurt sistemul pe care l-ați utilizat.6. *Cum a influențat reorganizarea sectorului public din țara noastră din ultimii ani activitatea

organizației/serviciului dumneavoastră din perspectiva atingerii obiectivelor Strategiei naționale?

7. In ce măsură activitățile/serviciile pe care le furnizați: respecta principiile privind drepturile omului? Răspund nevoilor specifice ale femeilor? Ale tinerilor și adolescenților? Va rog explicați in ce fel.

8. In ce măsură considerați ca activitățile/serviciile pe care le furnizați sunt sustenabile pe termen mediu? Dar pe termen lung? Va rog argumentați răspunsul.

Strategie 2005-2012: proces de elaborare și influenta asupra activității serviciilor9. Care a fost rolul organizației/serviciului dvs. in elaborarea Strategiei 2005-2012 și a Planurilor de

acțiune? 10. Care este rolul organizației/serviciului dvs. in implementarea Strategiei 2005-2012? 11. Ce noutăți a adus Strategia 2005-2012, comparativ cu cea anterioara? Va rog exemplificați.12. Cum a fost influențată activitatea organizației/serviciului dvs. de existenta Strategiei și a Planurilor

de acțiune? Va rog detaliaţi.13. *Cum a fost afectată activitatea serviciului dvs.de lipsa unui Plan de acțiune al Strategiei pentru

perioada 2008-2010?14. *În opinia dvs., cum s-a reflectat Strategia Naționala Antidrog și Planul de acțiune în domeniul

actelor normative? Există zone nereglementate sau reglementate insuficient? Dacă DA, vă rog argumentați?

15. *Legislația existente este armonizata cu cea europeana? Argumentați.16. *Din punctul dvs de vedere in cadrul ANA se monitorizează corespunzător evoluția legislației

comunitare referitoare la droguri și domeniile conexe? 17. *Care a fost rolul serviciului în elaborarea cadrului legislativ național în domeniu (legi, ordonanțe,

HG, Ordine de ministru, norme de aplicare etc)? V-au fost cerute puncte de vedere, opinii sau întocmirea unor rapoarte ori studii care să fundamenteze aceste acte normative sau să evalueze implementarea lor?

Coordonare inter-instituționala

18. In opinia dvs., exista o legătura intre serviciile/activitățile derulate de organizația/serviciul dvs. și cele de reducere a ofertei? Daca DA, ce legătura?

19. *În ce măsură apreciați că Strategia națională și măsurile luate pe baza acesteia au influențat activitatea organizației/serviciului dumneavoastră în domeniul cooperării interinstituționale (în cadrul aceluiași minister sau ministere diferite)? Dacă sunt dificultăți de cooperare, care motivele acestora?

20. Ce alte documente strategice, din domenii conexe (ex. Sanatate, educație) v-au influențat activitatea in perioada 2005-2012? In ce mod? Va rog explicați.

104

21. *Autoritățile publice locale au cerut sprijinul centrelor judeţene de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog pentru derularea unor proiecte de interes local pentru protecția antidrog a comunităților proprii?

22. *Ce știți despre implementarea programului MARA (Marea Alianță Română Antidrog)? Activitatea dvs. a fost influențată în vreun fel de acest program?

23. Cum a contribuit ANA la creșterea capacității organizațiilor și instituțiilor vizate de implementarea Strategiei Antidrog (inclusiv a serviciilor proprii)? Considerați ca a fost suficienta contribuția in acest domeniu? Va rog argumentați.

Cooperare internațională

24. *Care este contribuția organizației/serviciului dumneavoastră la dezvoltarea cooperării României cu instituțiile UE (REITOX, Eurojust, Europol), Grupul Pompidou al Consiliului Europei, Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), OMS etc? Implementarea Strategiei naționale a influențat această cooperare? Cum realizați această cooperare, mecanisme, proceduri?

25. *Dar serviciul dvs. a fost implicat in derularea unor proiecte internaționale (transfer de bune practici, schimburi de specialişti, foruri bilaterale, regionale sau internaționale etc.). Daca DA, va rog sa le Descrieți pe scurt.

26. *Ce beneficii Ați obținut din implicarea in aceste proiecte?

Relevanta Strategiei 2005-2012 și propuneri pentru Strategia 2013-201827. In opinia dvs., in ce măsură răspunde actuala Strategie (2005-2012) nevoilor naționale privind

reducerea cererii de droguri? Dar in ce măsură se aliniază cu politicile europene in domeniu? Va rog sa argumentați punctul dvs. de vedere.

28. Cat de folositoare sunt astfel de documente – Strategia antidrog, Planurile de acțiune - in vederea reducerii cererii de droguri?

29. In opinia dvs., care sunt prioritățile naționale care ar trebui abordate in viitoarele documente strategice?

Evaluarea obiectivelor propuse de Strategia 2005-2012 in aria reducerii cererii de droguri30. Cat de important considerați ca a fost in perioada 2005-2012 rolul ANA in reducerea cererii de

droguri la nivelul comunității? Dar la nivel național? Dar la nivel internațional (sau transnațional?) Va rog argumentați.

31. In ce măsură considerați ca au fost îndeplinite obiectivele Strategiei in ceea ce privește reducerea cererii de droguri? Va rog argumentați răspunsul.[se vor citi de către moderator obiectivele generale pt. Prevenirea consumului de droguri, reducerea riscurilor și asistenta medicala, psihologica și sociala].

32. Cum apreciați sistemul de monitorizare și evaluare a rezultatelor obținute prin implementarea Strategiei Antidrog? Va rog argumentați.

33. Care considerați ca sunt prioritățile in jurul cărora ar trebui construita viitoarea Strategia Anti-drog 2013-2018?

34. De ce documente conexe credeți că va trebui însoțită Strategia pentru a fi aplicabila din chiar momentul aprobării ei?

35. Care sunt elementele de noutate care ar trebui cuprinse în viitoarele documente programatice din aria antidrog (Strategie, Planuri de acțiune)?

36. In opinia dvs., ce modificări sunt necesare la nivel politic, economic, social, instituțional astfel încât viitoarele documente programatice sa poată fi puse in aplicare cu succes?

*Notă: Întrebările cu asterics vor fi adresate doar reprezentanților serviciilor publice.

GHID FOCUS GRUP – profesori/părinți

Locație: București Teme de discuție:

1. Ce știți despre consumul de tutun/alcool/ droguri ilicite in școală/cartierul/orasul vostru? Cine consuma? Cat de mult? Ce consuma? Cat de grava este situația, in opinia dvs.? De ce?

2. De unde Ați primit/primiți informațiile de mai sus?3. Dar cunoașteți cadrul legislativ care face referire la copii/adolescenții consumatori de droguri? De

unde aveți aceste informații? 4. Ați participat vreodată la o sesiune de informare sau de instruire [pentru profesori] privind consumul

de droguri/tutun/alcool?5. Aveți nevoie de mai multe informații despre aceste lucruri? De ce?6. [pentru profesori/părinți] Din cate știți, in școală dvs. (a copiilor dvs.) s-au organizat acțiuni pentru

prevenirea/reducerea consumului de droguri ilicite, tutun, alcool?[Daca DA] :

a. Cine le-a organizat?b. In ce au constat aceste acțiuni? Ce au urmărit?c. Cat de des au fost organizate in perioada 2005-2012? Au fost suficiente?d. După părerea dvs. aceste acțiuni si-au atins scopul/scopurile? De ce?

[Daca NU] e. Cine credeți că ar trebui sa ofere aceste informații elevilor? f. Cat de des? g. In ce fel?

7. Din cate știți, ce servicii exista in comunitatea dvs. care au drept scop prevenirea consumului de droguri sau asistenta copiilor și adolescenților care consuma droguri, precum și a familiilor acestora?

8. [doar pentru profesori] Care sunt procedurile in școală dvs. pt. abordarea unui caz de consum de droguri/abuz de tutun/abuz de alcool in rândul elevilor? Cine se ocupa de aceste situații? In ce fel?

9. Ce acțiuni/masuri credeți că ar avea efect in prevenirea/reducerea consumului de droguri ilicite, tutun, alcool in rândul adolescenților? De ce?a. Cine ar trebui sa le organizeze?b. Cat de des?c. Când? In timpul orelor de școală sau după terminarea programului școlar?

10. Din cate știți:a. [pentru toți participanții] Exista un plan local pentru prevenirea consumului de

droguri/tutun/alcool in rândul adolescenților?b. [doar pentru profesori] Dar școală in care lucrați are o strategie/un plan pentru activități de

prevenire destinate elevilor? Daca DA: cine le coordonează, din ce resurse?c. Intervențiile de prevenire despre care Ați amintit, s-au adresat și părinților? Daca DA: in ce

fel?11. Daca va amintiți: menționați/Descrieți un mesaj, poster, clip etc. care atenționează asupra pericolelor

asociate consumului de droguri ilicite/consumului de tutun/alcool.12. Cat de convingătoare sunt, in opinia dvs.? Justificați.13. Mesajele care atenționează asupra pericolelor asociate consumului de droguri/tutun/alcool sunt

interesante pentru copiii dvs./elevii dvs.? De ce?14. Cum vedeți rolul părinților in prevenirea/reducerea consumului de droguri ilicite/tutun/alcool in

rândul adolescenților?15. Dar rolul adolescenților?

GHID FOCUS GRUP – adolescenți 14-18 ani

Locație: București (sediu RAA)Teme de discuție:

1. Ce știți despre consumul de tutun/alcool/ droguri ilicite in școală/cartierul/orașul vostru? Cine consuma? Cat de mult? Ce consuma?

2. De unde sau de la cine Ați primit pana acum cele mai multe informații despre drogurile ilicite (ce sunt, ce efecte au etc.)? [se va pune accent pe rolul scolii/profesorilor in transmiterea acestor informații]

106

3. Dar despre tutun și alcool?4. Cat de des Ați primit astfel de informații?5. Ce fel de informații Ați primit? (ex.: mesaje de încurajare a abstinentei, informații despre

efectele negative asupra sănătății, despre efectele sociale etc.)6. Au fost aceste informații clare? Au fost informații noi?7. In ce fel v-au ajutat aceste informații? Dați un exemplu. 8. Dar ce știți despre legea privind consumul de droguri in România? Vi se pare important sa știți

aceasta lege? De ce?9. [întrebări ajutătoare pentru întrebarea 7.] Au fost situații in care informațiile pe care le-ați

primit, v-au convins sa nu (mai) consumați droguri?10. [întrebări ajutătoare pentru întrebarea 7.] Aveți cunoștință de alți prieteni de aceeași vârsta care

să fi redus consumul sau sa nu fi inițiat consumul datorita informațiilor primite?11. Din punctul vostru de vedere, cat de informați sunt colegii și prietenii voștri cu privire la

consumul de droguri? Dar de tutun? Dar de alcool? Justificați răspunsul.12. [pentru cei care nu au primit informații sau nu-si amintesc sa fi primit] Credeți că aveți nevoie

de aceste informații? De ce?13. [pentru cei care nu au primit informații sau nu-si amintesc sa fi primit] Cine considerați ca ar

trebui sa vi le ofere?14. Ați participat vreodată la un eveniment organizat in cartier/la școală legat de prevenirea

consumului de droguri ilicite? Dar de tutun? Dar de alcool? Descrieți pe scurt evenimentul (cand a avut loc, cine l-a organizat, in ce a constat).

15. Ați fost vreodată voluntar in activități de informare a altor tineri sau a populației generale cu privire la consumul de droguri ilicite? Dar de tutun? Dar de alcool? Descrieți pe scurt acțiunea de voluntariat (când a avut loc, cine a organizat-o, ce activitate Ați desfășurat).

16. Puteți reda din amintire un mesaj, poster, clip romanesc etc. care atenționează asupra pericolelor asociate consumului de droguri ilicite? Dar asupra consumului de tutun? Dar asupra celui de alcool?

17. Ce va place și ce nu va place la acest mesaj/poster/clip? De ce?18. Ce poate face școală/profesorii pentru a informa mai bine elevii cu privire la riscurile legate de

consumul de droguri ilicite, tutun, alcool?19. Ce pot face părinții?20. Dar ce pot face adolescenții?21. Sa discutam puțin despre sesiuni de informare care au loc in școală:

a. Credeți că aceste sesiuni ar trebui organizate in timpul orelor de școală sau in afara acestora? De ce?

b. Aceste sesiuni ar trebui sa fie obligatorii sau opționale? De ce?c. Cat de des ar trebui organizate? De ce?d. Pentru a fi convingătoare, ar trebui sa fie susținute de profesori? De polițiști? De alți tineri?

De tineri care au fost consumatori de droguri? De ce?22. Ce Ați mai dori sa aflați despre droguri și efectele lor? 23. Unii adolescenți, deși au informații despre efectele consumului de droguri/tutun/alcool,

încep/continua totuși sa consume. Ce alte masuri credeți că ar trebui luate pentru aceștia? 24. Ce informații ar trebui sa primească sau ce alte masuri ar trebui luate pentru a-i face pe aceștia sa

nu înceapă consumul (sa nu mai consume) de droguri/tutun/alcool? 25. Daca un prieten/o prietena ar avea probleme cu consumul de alcool/tutun/droguri ce Ați face

pentru a-I ajuta? Ce le-ați recomanda? La ce serviciu i-ați trimite? De ce?

GHID FOCUS GRUP – deținuți clienți ai programului de tratament substitutiv cu metadonă; deținuți cu istoric de consum de droguri injectabile, clienți ai comunității terapeutice; femei beneficiare ale serviciilor de tratament substitutiv cu metadonă; adolescenți și tineri fără adăpost care consuma droguri injectabile

Locații: Penitenciarul Jilava (serviciul medical; comunitatea terapeutica); Clinica ARAS-Titan (femei IDUs), sediul Fundației Parada (adolescenți și tineri IDUs fără adăpost)

Teme de discuție1. Profilul socio-demografic al participanților (vârsta, ocupație, stare civila, situație familiala, istoric de

detenție – in cazul deținuților)2. Istoricul personal consumului de droguri:

a. vârsta la prima utilizare de droguri (general) și la prima utilizare de droguri injectabile;b. motivele primei utilizări de droguri injectabile;c. tipuri de droguri utilizate

3. Experiențe de supradoza și probleme medicale asociate consumului de droguria. Frecventa experiențelor/a problemelor.b. Impactul acestor experiențe asupra vieții personale a respondenților și a relațiilor cu ceilalți .c. Servicii accesate pentru prevenirea/tratamentul problemelor medicale asociate consumului

de droguri.4. Utilizarea serviciilor de reducere a cererii de droguri (inclusiv servicii de prevenire și tratament a

infecțiilor HIV/VHB/VHC și TB):a. Tipuri de servicii utilizate de-a lungul „cariere” de consum de droguri;b. Frecventa utilizate serviciilor;c. Evaluarea calității serviciilor utilizate (din punct de vedere al accesibilității, al pregătirii și

atitudinilor personalului, al eficientei intervențiilor, al costurilor, al respectării dreptului clienților la demnitate și confidențialitate)

5. Recomandări pentru creșterea calității serviciilor de reducere a cererii de droguri6. Alte observații/recomandări

GHID INTERVIU INDIVIDUAL - reprezentanți ai Agentiei Nationale Antidrog (centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog)

Fundația Romanian Angel Appeal a fost selectată de UNICEF România pentru a realiza Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog (SNA) 2005-2012 – document a cărui implementare la nivel național este coordonată de Agenția Națională Antidrog (ANA) în colaborare cu alte instituții și organizații. Vă rugăm să ne acordați cca 30-40 minute pentru a răspunde la următoarele întrebări. Răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante în acest proces și vor fi sumarizate în cadrul unui raport de evaluare, în baza căruia se vor formula recomandări pentru elaborarea SNA 2013-2020. Pentru detalii despre activitatea Fundației Romanian Angel Appeal consultați www.raa.ro.

1. Care a fost rolul centrului dvs în implementarea SNA 2005-2012 la nivelul județului/sectorului? Vă rog să vă referiți, dacă este cazul, la toate ariile SNA – reducerea cererii, reducerea ofertei, coordonare inter-instituțională, cooperare internațională și informare/evaluare/cercetare. Dacă este cazul, pentru detalii vă rugăm să indicați trimiteri către pagini de internet.

2. Au fost activităţi prevăzute în planurile deacțiune(2005-2008 și 2010-2012) pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012 pe care nu le-ați putut derula? Dacă DA, de ce?

3. Ce dificultăţi Ați întâmpinat în derularea activităţilor prevăzute în planurile de acţiune? Vă rugăm să exemplificați şi specificați cum/dacă Ați depășit aceste dificultăți.

4. Care au fost activităţile de succes derulate de centrul dvs. în perioada 2005-20012? Vă rugăm să exemplificați.

5. În perioada 2005-2012 personalul din instituţia dvs. a participat la vreun program de formare de bază, specifică şi/sau continuă? Dacă da, vă rugăm să menționați titlurile programelor de formare.

108

http://www.raa.ro/

6. Gândiți-vă la măsurile/acțiunile cu rol în reducerea cererii de droguri, implementate în perioada 2005-2012 la nivelul județului, de alte organizații/instituții. Din perspectiva și experiența dvs:

6.a. Au fost acestea relevante, potrivite pentru contextul românesc din perioada de referință? Vă rugăm exemplificați și argumentați.6.b. Și-au atins aceste măsuri/acțiuni obiectivele stabilite? Vă rugăm exemplificați și argumentați.6.c. Rezultatele acestor măsuri/acțiuni au fost pe măsura resurselor alocate? Vă rugăm exemplificați și argumentați.6.d. Care dintre aceste măsuri/acțiuni credeți că pot fi menționate ca modele de succes sau de bună practică? Vă rugăm exemplificați și argumentați.6.e. Dar care dintre aceste măsuri/acțiuni considerați că sunt sustenabile? Vă rugăm exemplificați și argumentați.7. Cu ce instituții sau organizații naționale și internaționale Ați colaborat în perioada 2005-2012

pentru implementarea/susținerea acțiunilor de reducere a cererii de droguri la nivelul județului/sectorului? Cum apreciați aceste colaborări? Vă rugăm argumentați răspunsul.

8. Care a fost rolul centrului dvs. în elaborarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012 și a Planurilor de acțiune asociate (2005-2008, respectiv 2010-2012)?

9. Care ar trebui să fie, în opinia dvs., prioritățile pentru Strategia Naţională Antidrog aferentă perioadei 2013-2020? De ce?

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

GHID INTERVIU INDIVIDUAL - reprezentanți ai Agentiei Nationale Antidrog (departamente centrale: relații internaționale; analiza politicilor și planificare; reducerea cererii; reducerea ofertei și precursori; observatorul roman pentru droguri și toxicomanie)

Fundația Romanian Angel Appeal a fost selectată de UNICEF România pentru a realiza Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog (SNA) 2005-2012 – document a cărui implementare la nivel național este coordonată de Agenția Națională Antidrog (ANA) în colaborare cu alte instituții și organizații. Vă rugam să ne acordați cca 30-40 minute pentru a răspunde la următoarele întrebări. Răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante în acest proces și vor fi sumarizate în cadrul unui raport de evaluare, în baza căruia se vor formula recomandări pentru elaborarea SNA 2013-2020. Pentru detalii despre activitatea Fundației Romanian Angel Appeal consultați www.raa.ro.

1. Care a fost rolul serviciului dvs. în implementarea SNA 2005-2012? Vă rugăm să vă referiți, pe scurt, la implicarea în fiecare dintre ariile (pilonii) SNA2005-2012: reducerea cererii, reducerea ofertei, cooperare internaționala, coordonare inter-instituționala, informare/evaluare/cercetare. Dacă este cazul, pentru detalii vă rugăm să indicați trimiteri către pagini de internet.

2. Gândiți-vă la măsurile implementate în România în perioada 2005-2012, legate de aria dvs. de activitate. Din perspectiva și experiența dvs:

2.a. Au fost aceste măsuri/acțiuni relevante, potrivite pentru contextul românesc din perioada de referință (2005-2012)? Vă rugăm exemplificați și argumentați.2.b. Și-au atins aceste măsuri/acțiuni obiectivele stabilite? Vă rugăm exemplificați și argumentați.2.c. Rezultatele acestor măsuri/acțiuni au fost pe măsura resurselor alocate? Vă rugăm exemplificați și argumentați.2.d. Care dintre aceste măsuri/acțiuni credeți că pot fi menționate ca modele de succes sau de bună practică? Vă rugăm exemplificați și argumentați.2.e. Dar care dintre aceste măsuri/acțiuni considerați că sunt sustenabile? Vă rugăm exemplificați și argumentați.

http://www.raa.ro/

3. Cu ce instituții sau organizații naționale și internaționale Ați colaborat în perioada 2005-2012 pentru implementarea/susținerea măsurilor SNA 2005-2012 legate de aria dvs. de activitate? Cum apreciați aceste colaborări? Vă rugăm argumentați răspunsul.

4. Care a fost rolul organizației dvs. în elaborarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012 și a Planurilor de acțiune asociate (2005-2008, respectiv 2010-2012)?

5. Care trebuie să fie, în opinia dvs., prioritățile pentru Strategie Naționala Antidrog aferentă perioadei 2013-2020? De ce?

6. Alte observații. Dacă sunt aspecte care considerați că trebuie menționate și nu sunt acoperite prin întrebările de mai sus, vă rugăm să le menționați aici.


GHID INTERVIU INDIVIDUAL - reprezentanți ai administrației locale și centrale, ai instituțiilor academice și nonguvernamentale

Fundația Romanian Angel Appeal a fost selectată de UNICEF România pentru a realiza Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog (SNA) 2005-2012 – document a cărui implementare la nivel național este coordonată de Agenția Națională Antidrog (ANA) în colaborare cu alte instituții și organizații. Vă rugam să ne acordați cca 30-40 minute pentru a răspunde la următoarele întrebări. Răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante în acest proces și vor fi sumarizate în cadrul unui raport de evaluare, în baza căruia se vor formula pentru elaborarea SNA 2013-2020. Pentru detalii despre activitatea Fundației Romanian Angel Appeal consultați www.raa.ro.

1. În perioada de referință 2005-2012, organizația dvs. a colaborat cu Agenția Națională Antidrog? Dacă “DA”, menționați în ce a constat colaborarea și cum o apreciați? Dacă “NU”, vă rugăm explicați de ce.

2. Cu ce alte instituții sau organizații naționale și internaționale Ați colaborat în perioada 2005-2012 pentru implementarea/susținerea măsurilor din aria prevenirii, asistenţei și tratamentului legat de consumul de droguri? Cum apreciați aceste colaborări? Vă rugăm argumentați răspunsul.

3. Cum apreciaţi modul în care s-a făcut în perioada 2005-2012 alocarea (de către autorităţile publice) şi utilizarea (de către furnizorii de servicii) a resurselor pentru finanţarea intervenţiilor de prevenire, asistenţă şi tratament asociate consumului de droguri? Vă rugăm argumentați.

4. Care a fost rolul organizației dvs. în elaborarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012 și a Planurilor de acțiune asociate (2005-2008, respectiv 2010-2012)?

5. În activitatea dvs. din perioada 2005-2012, V-ați orientat după obiectivele Strategiei Naționale Antidrog și ale planurilor de acțiune asociate? În afară de SNA 2005-2012, ce alte documente programatice sau legislative v-au ghidat activitatea în aria măsurilor legate de reducerea/tratamentul asociat consumului de droguri?

6. În opinia dvs., cât de utilă poate fi pentru sectorul dvs. dezvoltarea unei Strategii Naționale Antidrog 2013-2020? De ce?

7. Care sunt, în opinia dvs., prioritățile –din punct de vedere al bugetării - pentru o SNA aferentă perioadei 2013-2020? De ce?

8. In opinia dvs., ce măsuri (instituționale, legislative, economice etc.) ar trebui adoptate în perioada 2013-2020 pentru a asigura accesul gratuit la servicii medicale primare şi la servicii specifice de prevenire și tratament pentru persoanele care fac parte din grupuri vulnerabile și

110

http://www.raa.ro/

nu dispun de acte de identitate sau de asigurări medicale? Vă rugăm menționați măsurile şi specificați și instituţiile/organizațiile care credețică ar avea responsabilităţi în aplicarea lor.


GHID INTERVIU INDIVIDUAL - reprezentanți ai organizațiilor internaționale

Dear Madame/Dear Sir,

Romanian Angel Appeal Foundation (www.raa.ro) at the request of UNICEF Romania and the național Antidrug Agency (NAA) is currently conducting an assessment regarding the implementation, during the period 2005-2012 of the Romanian național Antidrug Strategy 2005-2012 – document elaborated under the coordination of the NAA. Documenting the perspective of NAA’s partner or collaborating institutions is important for completing the evaluation process.

If your organization collaborated with NAA during the reference period 2005-2012 on matters related to the problem of illicit drugs, please fill out this questionnaire. Your answers would be greatly appreciated and would help us provide NAA with recommendations regarding the development and implementation of the future Romanian Antidrug Strategy.

Name of the organizationAddress of the organizationYear of establishmentName of the contact person(s)/respondent(s)Position of the contact person (s)/respondent (s)E-mail/phone

1) Is your organization familiar with the objectives of the Romanian strategy? If “YES”, please describe how your organization did become aware of these objectives. If “NO”, please formulate an answer (i.e. “not relevant for our activity”, “never heard of the document”)

2) Please describe the areas/the activities in which your organization has been collaborating with the Romanian național Antidrug Agency (NAA) from 2005 until 2012? Examples of possible activities: data reporting, harmonization of the legislation, development of the instituțional capacity, cooperation in European drug-related projects, training, etc.

3) How would you assess the quality of this collaboration? Please explain why.4) Does your activity involve collaboration with other Romanian public or private organizations

working in the aria of drugs? Please mention them and describe in what consists you collaboration.

5) Did NAA have any role in facilitating your cooperation with the organizations you mentioned at question no. 3? If “YES”, please describe their role and assess how well they performed it.

6) How would you evaluate the current response of the Romanian institutions and organizations to the drug related issues occurring at the country level and at the internațional level? Please explain why.

7) From your experience, what would be the effective actions to be taken in the period 2013-2020 in order to improve Romanian response to the drug situation – at the country and internațional level? Please explain why and also identify the organizations/bodies that could have responsibilities in taking or initiating these actions.

Thank you very much for you time!

http://www.raa.ro/

Date post:	18-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	trinhhanh
View:	221 times
Download:	0 times

Evaluarea Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012 FINAL EVALUARE rom.doc · Web viewAnaliza (engl....

Documents