Evaluarea nivelului de informare şi înţelegere al populaţiei privind Reţeaua Ecologică Natura...

8/19/2019 Evaluarea nivelului de informare şi înţelegere al populaţiei privind Reţeaua Ecologică Natura 2000.pdf

1/82

Realizat pentru:

Asociaţia WWF- Programul Dunăre Carpaţi România

Coordonator:

Alexandru TothDirector de cercetare

Strada Londra nr. 6, Sector 1001763 Bucuresti, RomaniaT: +40 21 31814 97F: +40 21 [email protected]

Raport de cercetare

Evaluarea nivelului de informare şi înţelegere al populaţiei privind ReţeauaEcologică Natura 2000


2/82

Copyright ©2011 Gallup, Inc. All rights reserved 2

Cuprins

1. Introducere ............................................................................................................................................... 32. Metodologie .............................................................................................................................................. 43. Contextul demografic al regiunii ................................................................................................................ 54. Resursele gospodăriilor .......................................................................................................................... 105. Evaluarea resurselor la nivel comunitar .................................................................................................. 17

5.1. Profilul teritorial și socio-demografic ................................................................................................. 175.2 Profilul ocupațional........................................................................................................................... 185.3 Profilul psihosocial ............................................................................................................................ 19

6. Încredere, capital social și participare..................................................................................................... 226.1 Încredere.......................................................................................................................................... 226.2 Capital social .................................................................................................................................... 236.3 Participare ........................................................................................................................................ 26

7. Percepții si atitudini față de organizațiile neguvernamentale................................................................... 317.1 Nivel de informare ............................................................................................................................. 317.2 Notorietate ........................................................................................................................................ 327.3 Încreder e .......................................................................................................................................... 327.4 Implicare și voluntariat...................................................................................................................... 33

8. Surse de informare ................................................................................................................................. 369. Agenda publică locală și atitudinea față de problemele de mediu........................................................... 41

10. Atitudinea față de protejarea biodiversității........................................................................................... 5011. Cunoștințe despre ariile protejate și siturile Natura 2000...................................................................... 5611.1 Rezultate la nivelul populaţiei generale........................................................................................... 5611.2 Percepţii, atitudini şi aşteptări faţă de ariile protejate Natura 2000 în rândul liderilor de opinie ........ 65

11.2.1 Percepţii privind beneficiile....................................................................................................... 6711.2.2 Aşteptări de la Natura 2000...................................................................................................... 71

12. Nevoi de informare privind Natura 2000 și canale de comunicare......................................................... 7412.1. Nevoi de informare la nivelul populaţiei generale........................................................................... 7412.2 Nevoi de informare din perspectiva liderilor de opinie ..................................................................... 77

12.2.1 Informaţii necesare................................................................................................................... 7712.2.2 Implicarea autorităţilor locale.................................................................................................... 7812.2.3 Canale de comunicare ............................................................................................................. 79

13. Concluzii ............................................................................................................................................... 82


3/82


1. Introducere

Aderarea României la Uniunea Europeană a însemnat transpunerea în legislația națională a două directivece reglementează modul de selectare și protejare a unor arii de conservare naturală Natura 2000: DirectivaHabitate și Directiva Păsări. Natura 2000 este o rețea ecologică ce are drept scop protejarea șiconservarea speciilor și habitatelor vulnerabile în arealul lor. În România au fost propuse 108 arii deprotecție avifaunistică și 273 arii speciale de conservare, totalizând 17,84% din suprafața totală a țării.

Managementul ariilor Natura 2000 va trebui să țină seama de obiectivele de mediu ale acestor zone,respectiv conservarea speciilor și habitatelor, iar planurile de management trebuie să includă aceleactivități economice care protejează natura și mediul. Siturile Natura 2000 nu exclud activitățile umane daracestea trebuie desfășurate într -un cadru care să permită protejarea biodiversității. Economia și mediulsunt interdependente, în sensul în care mediul este unul din factorii de producție cheie pentru multeactivități economice, iar activitățile economice sunt de asemenea foarte importante pentru calitateamediului. Politicile de protecție a mediului nu pot fi planificate separat de politicile economice.

Proiectul ”Pentru Natură şi Comunităţi Locale - Bazele unui management integrat Natura 2000 în zonaHârtibaciu- Târnava Mare –Olt” coordonat de Asociaţia WWF Programul Dunăre Carpaţi România și-apropus să contribuie la menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes

comunitar şi naţional prin managementul participativ al ariilor de protecție avifaunistică și ariilor speciale dconservare din zona Hârtibaciu – Târnava Mare- Olt, asigurându-se în acelaşi timp cadrul necesar pentruo utilizare durabilă a resurselor naturale ca bază de dezvoltare pentru comunităţile locale.

În zona Hârtibaciu- Târnava Mare – Olt există o diversitate biologică ridicată datorită modului tradițional deutilizare a terenurilor. Zona inclusă în Natura 2000 și care face obiectul proiectului se întinde pe teritoriuladministrativ a 44 de localități din 3 județe: Brașov, Sibiu și Mureș. În această zonă există pajiști foarte întinse care sunt exploatate agricol, există peste 40 de specii menționate în Directiva “Păsări” și peste 50de specii de plante cultivate.

Realizarea obiectivului de menținere a stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interescomunitar și național trebuie să se bazeze pe înțelegerea situației prezente în ceea ce privește activitățileeconomice și managementul terenului, dar și a planurilor și strategiilor locale de dezvoltare durabilă petermen mediu și lung. În plus, adaptarea strategiilor locale la obiectivele de mediu specifice zonelor Natura2000 necesită sprijinul actorilor locali, antreprenorilor, dar și al populației din comunitățile ce fac parte dinzona de interes. Astfel, o componentă a acestui proiect o constituie evaluarea nivelului de informare şi înţelegere al populaţiei privind Reţeaua Ecologică Natura 2000. Studiul de față prezintă rezultatele acesteievaluări și va sta la baza unui plan de comunicare pentru promovarea zonei ca sit Natura 2000 în vedereacreşterii nivelului de conştientizare a principalilor factori interesaţi.


4/82


2. Metodologie

Pentru a oferi o imagine cât mai completă a nivelului de informare al populaţiei privind Reţeaua EcologicăNatura 2000 studiul a fost structurat în două componente: cantitativă și calitativă.

Componenta cantitativă a avut drept scop investigareaopiniilor locuitorilor din cele 44 de localități din zonaHârtibaciu- Târnava Mare – Olt și a avut drept metodă de culegere a datelor interviul structurat pe bază dechestionar. Temele cuprinse în chestionar au vizat atât as pecte al vieții persoanelor intervievate (surse deinformare, probleme cu care se confruntă, accesul gospodăriilor la diverse resurse) precum șiaspecte alevieții la nivel de comunitate (implicarea locuitorilor, factori care influențează viața comunității, impactulapartenenței la o zonă protejată asupra dezvoltării comunității etc.).

Cercetarea cantitativă s-a realizat pe un eșantion de 1200 de persoane în vârstă de 18 ani și peste dinregiunea de interes a proiectului. Eșantionul a fost unul de tip probabilist, aleatoriu, tri-stadial, cu stratificare în primul stadiu și alocare proporțională cu mărimea fiecărui strat. Stratificarea punctelor de eșantionare(secții de votare) s-a realizat în funcție de județ (cele trei județe Brașov, Mureș și Sibiu) și tipul localității(trei catego rii: comune sub 2500 de locuitori, comune peste 2500 de locuitori și orașe). Pentru a corectaprobabilitățile inegale de selecție eșantionul final rezultat a fost ponderat în funcție de vârste, sex, tipullocalității și etnie. Rezultatele la nivelul eșantionului total sunt reprezentative la nivelul populației investigat

cu o marjă de eroare teoretică de +/- 2.9%. Culegerea datelor a fost realizată în perioada 12-31 august2011.

Componenta calitativă a avut drept metodă de culegere a datelor interviul înprofunzime semi-structurat.Reamintim faptul că cercetarea calitativă nu măsoară reacţiile oamenilor. Aceasta are rolul de a explora şia înţelege atitudini, comportamente, sentimente, motivaţii şi răspunde la întrebările “De ce?“ şi “Cum?”.

În cazul cercetărilor calitative putem vorbi mai degrabă despre semnificaţii, despre interpretare, despretendinţe. Eşantionarea persoanelor care participă la interviuri în profunzime sau focus-group- uri nu ia înconsiderare reguli de reprezentativitate statistică, ci reguli de eşantionare teoretică, ce ţin seama deobiectivele generale ale cercetării şi de caracteristicile dominante asumate în cadrul modelului ipotetic.Reprezentativitatea răspunsurilor se consideră prin raportare la categoria de persoane care au anumitecaracteristici similare cu cele ale respondenţilor .S- au realizat 40 de interviuri cu lideri locali (primari, viceprimari, consilieri locali, antreprenori, preoți,fermieri etc.) în următoarele comunități: Bunești, Saschiz, Albești, Apold, Laslea, Biertan și sateleaparținătoare. Cercetarea de teren s- a desfășurat în perioada 18-24 august a.c.

Obiectivele cercetării calitative au fost următoarele: Analiza percepțiilor și atitudinilor față de zonă Explorarea atitudinilor față de protejarea mediului înconjurător Analiza percepțiilor, atitudinilor și așteptărilor față de ariile protejate Natura 2000

Identificarea nevoilor de informare și a canalelor de comunicare privind Natura 2000

Rezultatele celor două cercetări au fost complementate de o analiză secundară pe baza datelor statisticeoficiale disponibile care au putut fi agregate la nivelul regiunii de interes, precum și de date din alte surse.


5/82


3. Contextul demografic al regiunii

Zona Hârtibaciu – Târnava Mare – Olt include 44 de localități, dintre care 40 comune și 4 orașe, de peteritoriul administrativ a 3 județe: Brașov, Mureș și Sibiu. Conform datelor INS la nivelul anului 2010 în zonlocuiau 142687 de persoane, dintre care c irca 72% în mediul rural.

Raportat la 1990 populația zonei a cunoscut o scădere de aproximativ 8%, în special în anii 1990 și 1991din cauza emigrării etnicilor germani. În ultimii 10 ani volumul populației din această zonă a cunoscutfluctuații anuale mici, având o evoluție ușor descrescătoare până în 2003-2004 și apoio ușoară tendințăcrescătoare. Trebuie specificat însă ca datele statistice oficiale se referă la populația cu domiciliul stabil înaceste localități și nu țin seama de migrația ”temporară” pentru muncă în străinătate, astfel încât numărulpersoanelor care locuiesc în realitate în această zonă este probabil semnificativ mai mic. După estimărilenoastre în baza anchetei realizate este vorba de cel puțin 7-8% din populația stabilă a acestei zone care înprezent lucrează în străinătate.

Figură 1. Evoluția populației din zona investigată

Structura demografică actuală a populației zonei este în opinia noastră o consecință a mișcării migratoriidin anii ’80 și începutul anilor ’90, mai precis a emigrării etnice a germanilor. Migrația este un procescaracterizat prin selectivitate în special în ce privește vârsta migranților, astfel încât orice mișcare masivăde populație are consecințe semnificative asupra mișcării naturale a populației (mortalitate, natalitate) șiimplicit asupra structurii demografice. Nu trebuie omis și faptul că emigrarea populației de etnie germană afost contrabalansată de un influx substanțial de migranți interni, dat fiind că locuințele emigranților germaniau fost naționalizate în perioada comunistă și închiriate sau ocupate abuziv în perioada post-comunistă înspecial de etnici romi.Ceea ce diferențiază semnificativ structura populației din această zonă prin comparație cu populațiaregiunii de dezvoltare Centru sau cu cea la nivel național este ponderea mai mică de vârstnici peste 65 deani și ponderea ridicată decopii 0- 14 ani. La nivel național ponderea populației de peste 65 de ani este de15%, iar în mediul rural ponderea vârstnicilor este de 18%, în timp ce în zona Hârtibaciu această pondereeste de 13%. Totodată, ponderea copiilor 0-14 ani este de 15% la nive l național și de 20% în zonaHârtibaciu.

1 5 5

, 7 3 5

1 5 1

, 8 2 8

1 4 2

, 7 6 4

1 4 1

, 3 6 6

1 4 1

, 0 5 5

1 4 0

, 4 3 1

1 4 0

, 6 7 5

1 4 1

, 5 9 4

1 4 1

, 6 8 0

1 4 1

, 8 1 4

1 4 2

, 9 6 6

1 4 2

, 9 5 0

1 3 9

, 5 1 0

1 3 8

, 3 3 0

1 3 8

, 8 7 4

1 3 8

, 9 8 9

1 3 9

, 5 7 4

1 4 0

, 4 5 5

1 4 1

, 8 5 3

1 4 1

, 9 6 4

1 4 2

, 6 8 7

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

160,000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evolu ția populației din aria proiectului în perioada 1990 -2010

Sursa: INS, Baza Tempo-Online


6/82


Figură 2. Caracteristicile populației din zona investigată

Piramida vârstelor (figura 3) construită pe baza datelor oficiale din 2010 reflectă în mare măsurăschimbarea structurii etnice a populației din zonă. Ponderea cohortelor post-comuniste în totalul populațieizonei este semnificativ mai mare comparativ spre exemplu cu ponderea lor la nivelul populației totale aRomâniei, fiind rezultatul în special al unei rate a natalității mai mari decât cea înregistrată la nivel național,explicabilă în principal prin imigrația etnicilor romi în zonă. Totodată comparativ cu structura populațieitotale a țării, structura pe vârste a populației din această zonă prezintă ponderi mai reduse pecohortele depeste 30 de ani. Dată fiind și dimensiunea cohortei cu vârste între 20 și 24 de ani, un bazin important deemigrare pentru muncă în străinătate, este destul de probabil ca structura reală a populației care locuieșteefectiv în prezent în această zonă să fie mai îmbătrânită.


În ceea ce privește mișcarea naturală a populației zona s-a caracterizat în aproape toată perioada post-comunistă prin rate ale natalității și mortalității peste media națională, cu natalitate în general mai maredecât mortalitate, înregistrându-se astfel un ușor spor natural. O contribuție mai importantă asupravolumului și structurii populației a avut-o însă mișcare migratorie. Primii doi ani după căderea comunismuluiau înregistrat inclusiv la nivel național rate foarte mari ale emigrației, fluxul predominant fiind al migrațieidinspre rural spre urban. Chiar dacă nu avem date exacte despre emigrarea etnicilor germani din această

20%

7%

9%

15%

15%

11%

11%

13%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2010

Distribuția populației pe grupe devârstă - 2010

65+

55-64

45-54

35-44

25-34

20-24

15-19

0-14 ani

71746,50%

70941,50%

Distribuția populației pe sexe - 2010

Masculin

Feminin


44914544

47004675

61454925

51595042

48363379

42424241

35502737

30382598

1752887

47194648

49845092

654257535862

56165367

37924419

41283250

22362161

1638961

578

8000 6000 4000 2000 0 2000 4000 6000 8000

0- 4 ani5- 9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani si peste

Distribuția populației pe sexe și grupe de vârstă ( Piramida vârstelor) - 2010

Feminin Masculin



7/82


zonă în perioada 1990-1991, este probabil că și aceasta a avut o contribuție foarte importantă la ratele maride emigrație din această zonă alături de migrația rural-urban, dat fiind faptul că în acea perioadă la nivelnațional circa 75000 de germani au emigrat din România, iar aproximativ 45% din această populația locuia în Transilvania1. În perioada 1993-2000 mișcarea migratorie a avut o intensitate redusă în această zonă,pentru ca apoi zona să cunoască influxuri relativ semnificative de populație, cel mai probabil fiind vorba demigrație dinspre urban spre rural. În perioada 2000-2009 soldul migratoriu al populației din zonă a fost unulpozitiv , însă trebuie menționat din nou că datele nu includ și persoanele plecate la muncă în străinătate, cise referă doar la deplasările considerate definitive prin schimbarea domiciliului.


Conform Recensământului Populației și Locuințelor din 2002 populația majoritară a zonei este alcătuită dinpersoane de naționalitate română (80% din totalul populației). Cea mai importantă minoritate etnică dinzonă este în prezent cea a romilor, care reprezenta la nivelul anului 2002 12% din totalul populației, însăprobabil că ponderea acestui grup etnic este semnificativ mai mare, cunoscându-se faptul că mulți dintrecei care aparțin acestei minorități nu-și declară apartenența la etnia romă. Maghiarii reprezintă 6% dinpopulația zonei în timp ce germanii doar 2% (fig.5).

1 Pentru detalii referitoare la evoluția populației de etnie germană din România a se consulta MărculețI. și MărculețC., (2009) ”Germans in Romania Between The 1930s And The 2002s – Geographical Aspects”, Forum Geografic.Studii și cercetări de geografie și protecția mediului, No.8, pp.146-151.

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

100.0

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Mișcarea naturală și migrația internă în aria proiectului (1990-2010)

Rata natalității(‰)

Rata mortalității(‰)

Rata imigrației(‰)

Rata emigrației(‰)



8/82



Schimbările la nivelul structurii populației din perioada post-comunistă sunt parte integrantă a procesului detransformare socială indus de restructurarea economieiromânești și de procesul de integrare europeană.Influența restructurării economiei asupra zonei de interes pentru acest studiu este probabil cel mai binesurprinsă de evoluția populației salariale din zonă din ultimii 20 de ani (fig. 6). Dacă în 1991 în zonă existau33547 de salariați, reprezentând 22% din totalul populației zonei, în 1999 volumul populației salariate ascăzut la jumătate, pentru ca în 2009 să reprezinte doar 9% din populație. În acest context, având învedere probleme structurale ale agriculturii din România și productivitatea scăzută din acest sector,migrația pentru muncă în străinătate a devenit pentru multe gospodării singura strategie de câștigare aexistenței.

Pe baza datelor unei cercetări realizate]n 2011 de Universitatea din București cu sprijinul MinisterulAdmin istrației și Internelor intitulată Recensământul Comunitar al Migrației putem estima că la nivelul anului2001 circa 10% din populația zonei era plecată temporar la muncă în străinătate. Dintre aceștia o treimeerau la muncă în Germania, iar circa 20% în Italia. Pe baza acelorași date, numărul de navetiști dinsprerural spre urban în 2001 ajunsese la circa 17% din totalul celor care făceau naveta în 1990.

Români,112597,

80%

Germani,2225, 2%

Maghiari,8842, 6%

Romi,17141,

12%

Altă etnie,131, 0%

Distribuția populației după etnie larecensământul din 2002

Sursa: INS, Recensământul Populației și Locuințelor, 2002


9/82



Am accentuat pe parcursul acestei analize importanța migrației ca proces de restructurare a populației dinregiunea Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt, limitându-ne însă la perioada post-comunistă, întrucât nu avem ladispoziție date despre exodul germanilor de după cel de-al Doilea Război Mondial doar la nivelul acesteizone. Ceea ce trebuie reținuteste faptul că migrația a fost principalul factor care a modelat structurademografică și socială a acestei populații și că foarte probabilo v afecta în continuare dat fiind faptul că înbaza experienței altor state mare parte din fenomenul migrației ”temporare” pentru muncă se va transforma

într -o emigrație definitivă. Este de asemenea de subliniat importanța acestui fenomen în condițiile în carestatistica oficial ă practic nu îl surprinde, iar datele despre structura populației considerată în prezent stabilătrebuie interpretate cu precauție. Este foarte probabil ca recensământul care va avea loc în octombrie 2011să releve o subevaluare semnificativă a ponderii persoanelor vârstnice din această zonă, iar mulți dintrecopiii care oficial apar ca locuind în această zonă să fi emigrat de fapt cu părinții lor în străinătate.

3 3

, 5 4 7

3 0

, 5 8 4

2 8

, 1 1 9

2 5

, 6 5 5

2 2

, 5 4 8

1 9

, 8 0 7

1 8

, 6 6 4

1 7

, 9 5 1

1 5

, 7 3 6

1 7

, 3 9 9

1 6

, 1 7 6

1 5

, 3 5 8

1 5

, 0 2 0

1 4

, 8 4 7

1 3

, 6 6 0

1 4

, 3 0 7

1 5

, 0 5 6

1 4

, 5 0 0

1 2

, 5 4 2

22%21%

20%18%

16%

14%13% 13%

11%12%

11% 11% 11% 11%10% 10%

11% 10%9%

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

45,000

50,000

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evolu ția populației salariate din aria proiectului în perioada 1991 -2009

Nr. salariați

% salariați în total populație

Sursa: INS, Recensământul Populației și Locuințelor, 2002


10/82


4. Resursele gospodăriilor

În acest capitol vom face o descriere a gospodăriilor și populației din zonă, dar nu folosindu-ne de statisticioficiale, ci din perspectiva datelor de anchetă culese în august 2011.

O gospodărie medie din regiunea Hărtibaciu-Târnava Mare-Olt are puțin sub 3 membri, existând însădiferențe semnificative în funcție de apartenența etnică a acestora. Gospodăriile de romi au un numărmediu de 4.1 persoane, în timp ce o gospodărie de români are în medie 2.8 persoane, iar una de maghiar i2.6 persoane. Diferențe în același sens se regăsesc și în ce privește numărul deco pii din gospodării. Peansamblu, două treimi din gospodării nu au copii sub 18 ani printre membri, însă în cazul gospodăriilor deromi doar o treime nu au minori în componență.

Figură 7. Caracteristicile gospodăriilor incluse în anchetă

După ciclul de viață a membrilor lor , cele mai numeroase gospodării se încadrează în categoriagospodăriilor de persoane vârstnice. Acestea reprezintă aproximativ 31% din totalul gospodăriilor.Gospodăriile medii formate din părinți și copii minori și gospodăriile adulte alcătuite din părinți și copii majorireprezintă fiecare 15-16% din totalul gospodăriilor din regiune, în timp ce gospodăriile care includ familiiextinse cu cel puțin trei generații în componență reprezintă circa 10% din gospodării.

o persoană19%

2 persoane29%

persoane19%

4 persoane17%

5 persoane8%

6 persoane

5% 7+persoane

3%

Distribuția gospodăriilor dupănumărul de membri

Ancheta Gallup, N=1200 de gospodării

niciunul66%

1 copil17%

2 copii12%

3 copii3%

4+ copii2%

Distribuția gospodăriilor după numărulde copii 0-17 ani


11/82



Din totalul populației adulte (18 ani și peste) majoritatea (63%) sunt persoane căsătorite. Uniuneaconsensuală este întâlnită la nivelul a 7% dintre adulții din regiune, în timp ce 16% sunt necăsătoriți, iar12% sunt văduve.

Religia majoritară este cea ortodoxă (87% din totalul adulților), în timp ce ponderea celor care aparținconfesiunilor protestantă și neo-protestantă este de circa 10%.


În ce privește nivelul de educație al populației adulte, ancheta relevă că circa 35% au terminat cel mult 8clase, 10% au absolvit doar 10 clase, 19% sunt absolvenți de învățământ profesional , iar 20% au absolvitliceul. Ponderea celor cu studii superioare este de circa 9% din totalul populației adulte. Nivelul de educațieal populației variază semnificativ în funcție de tipul localității, în satele aparținătoare adulții având un nivelmai redus de educație decât în cazul satelor centre de comună. De asemenea persoanele din rural au unnivel mai redus de educație decât cei care locuiesc în cele patru orașe mici din regiune.

4%1%

7%

15%16%

11% 10%

31%

4%1%

persoanasingura sub

60 ani

cuplu faracopii sub 35

de ani

gospodarietanara

(parinti +copii sub

7ani)

gospodariemedie

(parinti +copii 7-18

ani)

gospodarieadulta

(parinti +copii peste

18 ani)

gospodariematura

(adulti 35-60de ani, fara

copii ingospod

gospodariecu 3

generatii(copii,parinti,bunici)

gospodariede persoanevarstnice (1-2 adulti de

60 de ani si

alt tip NS/NR0

5

10

15

20

25

30

35

Tipuri de gospodării


casatorit(a)cu acte

63%

inconcubinaj

7%

divortat(a)2%

necasatorit(a)

16% vaduv(a)12%

Statusul marital ale persoaneloradulte

Ancheta Gallup, N=1200 de respondenți

ortodoxa87%

romano-catolica

2%

protestanta

6%

greco-catolica

1%

neo-protestanta

4%

alta0%

Distribuția populației adulte dupăapartenența la o confesiune religioasă


12/82


Figură 10 . Caracteristicile gospodăriilor incluse în anchetă

Aproape 60% din persoanele de 18 ani și peste din regiune sunt fie inactivi pe piața muncii, fie neocupați.Dintre acestea, categoria cea mai numeroasă este cea a pensionarilor, reprezentând aproape 30% dintreadulți, urmată fiind de categoria casnicelor/lucrătorilor în gospodărie – circa 20% dintre adulți. Dintrepersoanele ocupate, cei mai mulți sunt muncitori în sectoare non-agricole (15% din totalul adulților). Doar4% au ca principală ocupație agricultura, iar alți 3% declară că muncesc cu ziua în agricultură.


Cele mai importante surse de venit ale gospodăriilor din regiune sunt cele regulate provenind din salarii șipensii. Jumătate din gospodării au obținut în ultimul an venituri din salarii, în timp ce 3 din 10 au obținutvenituri din pensii pentru vechime în muncă. Ponderea gospodăriilor care au obținut venituri din agriculturăeste relativ mică - 12%, în timp ceponderea gospodăriilor cu venituri din afaceri non-agricole este de doar1%. Una din 10 gospodării obțin venituri din munca cu ziua, acest mod de a- și câștiga existența fiind ostrategie frecventă în ruralul din România.

2%

10%

23%

19%

10%

20%

6%

1%

7%

1%

0 5 10 15 20 25

Fara scoala

Scoala primara

Gimnaziu

Scoala profesionala

10 clase

Liceu 12 clase

Scoala postliceala /maistri

Studii superioare de scurta durata

Studii superioare de lunga durata

Studii postuniversitare

Distribuția populației adulte după nivelul de educație


29%

19%

7%4% 3% 4% 4%

15%

1%3% 2% 1% 1%

5%1% 2%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

p e n s i o n a r

c a s n

i c ( a )

s o m e r

/ f a r a o c u p a

t i e

e l e v

/ s t u d e n

t

z i l i e r

i n a g r i c u

l t u r a

a g r i c u

l t o r c u c a

l i f i c a r e s a u

i n

g o s p o d a r i a p r o p r i e

m u n c

i t o r n e c a

l i f i c a

t i n

s e c t o a r e n o n - a g r i c o

l e

m u n c i

t o r c a l

i f i c a

t i n s e c t o a r e

n o n - a g r i c o

l e

m e s t e s u g a r s i m e c a n

i c

r e p a r a

t o r

l u c r a

t o r

i n s e r v

i c i i s i c o m e r t

f u n c t

i o n a r

c a d r u m

i l i t a r

t e h n i c

i a n s a u m a

i s t r u

o c u p a

t i i i n t e l e c t u a

l e

c o n

d u c a

t o r i

d e u n

i t a t i s i

p a

t r o n

i , i n t r e p r i n z a

t o r i

a l t a

Distribuția populației adulte după ocupație



13/82



Venitul mediu pe membru de gospodărie a fost în luna iulie 2011 la nivelul regiunii analizate de 474 de lei(aproximativ 112 EURO), peste jumătate din gospodării având un venit mediu pe membru de gospodăriesub 500 de lei. Rata sărăciei raportată la venitul median pe cap de gospodărie al regiunii este de 20%, însătrebuie spus ca venitul median este de doar 400 de lei. Ponderea gospodăriilor cu venituri lunare de peste850 de lei (aprox. 200 de EURO) pe membru de gospodărie este circa 8%.


Antreprenoriatul este relativ redus în această regiune. Din totalul gospodăriilor , doar 8% au în prezent oafacere în agricultură, iar 3% au o afacere în sector non-agricol. Pe de altă parte 15% din gospodării au celpuțin un membru plecat la muncă în străinătate. Dimensiunea redusă a antreprenoriatului, precum și apopulației salariate sunt un indicator al disfuncționalităților de pe piețele din România, atât piața muncii, câtși mai ales piețele financiare.

50%

31% 30%

12% 10% 10%7% 5% 3% 2% 1% 1%

6%2%

34% 33%

4% 5% 3%7%

5%2% 1% 1% 1% 2% 2% 1%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

s a l a r i

i

p e n s i e s t a

t p e n

t r u v e c

h i m e

d e m u n c a

a l o c a

t i e d e c o p

i l

v e n

i t u r i

b a n e s t

i d i n p r o p r i a

p r o

d u c t

i e a g r i c o

l a

v e n

i t u r i

d i n m u n c a

d e z i

l i e r

s a u v e n

i t u r i o c a z i o n a

l e

p e n s i e

d e

h a n

d i c a p ,

b o a

l a ,

v e t e r a n ,

u r m a s

p e n s i e

C A P

a j u t o r s o c i a

l p l a t i t d e p r i m a r i e

– V e n

i t M i n i m

G a r a n

t a t

b a n

i p r i m

i t i d e

l a r u

d e

p l e c a

t e d e

f i n i t i v s a u

t e m p o r a r

i n s t r a

i n a

t a t e

a j u t o r s o m a

j / a j u t o r

d e

i n t e g r a r e

a c t

i v i t a t i n e a g r i c o

l e p e c o n

t

p r o p r i u a u

t o r i z a

t e

a l t e b e n e

f i c i i s o c

i a l e ( d e e x .

a l o c a

t i i d e n a s

t e r e ,

c o n c e

d i u

d e m a

t e r n

i t a t e

– p a

t e r n

i t a t e )

a l t e s u r s e

n i c i u n v e n

i t N R

Distribuția gospodăriilor după sursele de venit din ultimele 12 luni

% mențiuni% mențiuni sursa cea mai importantă

Ancheta Gallup, N=1200 gospodării

8% 8% 8% 7%10% 12%

3%

8% 9% 8%

19%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

< = 7 1

. 0 0

7 1

. 0 1 - 1

5 0

. 0 0

1 5 0

. 0 1 - 2

5 0

. 0 0

2 5 0

. 0 1 - 3

3 3

. 3 3

3 3 3

. 3 4 - 4

0 0

. 0 0

4 0 0

. 0 1 - 5

0 0

. 0 0

5 0 0

. 0 1 - 5

5 0

. 0 0

5 5 0

. 0 1 - 6

6 6

. 6 7

6 6 6

. 6 8 - 8

5 0

. 0 0

8 5 0

. 0 1 +

N R

Distribuția gospodăriilor după venitul pe membru de gospodărie


Venitul mediu pe membru de gospodărie=474 Lei


14/82



Ponderea mică a antreprenoriatului agricol derivă din productivitatea scăzută din acest sector și deproblemele structurale legate de dimensiunea proprietăților agricole, lipsa amenajărilor și insuficientatehnologizare a producției agricole. Aproape jumătate din gospodăriile din regiune dețin terenuri arabile, iar36% dețin pășuni sau fânețe, însă suprafețele deținute sunt prea mici pentru a putea dezvoltat individual oafacere în agricultură. Jumătate din gospodăriile care au teren arabil dețin cel mult 2 hectare, iar jumătatedin cele care au pășuni sau fânețe au în proprietate maxim 1.5 hectare. În consecință, majoritatea celorcare dețin terenuri agricole practică agricultură de subzistență. Figură 15 . Caracteristicile gospodăriilor incluse în anchetă

Structura proprietăților agricole și productivitatea redusă din agricultură se reflectă și în gradul destul deredus al efectivelor de animale din gospodăriile populației. Doar 13% din totalul gospodăriilor din regiunecresc bovine, iar 17% cresc ovine. Chiar și în cazul celor care dețin suprafețe de pășune și fânețeponderea celor care cresc bovine este de doar 26%, iar a celor care cresc ovine este de 33%. Datelerelevă că majoritatea gospodăriilor cresc animale și păsări doar pentru consumul propriu și nu pentrucomercializare

15%

8%

3%

0 5 10 15 20 25

% gospodarii care au membri plecatila munca in strainatate

% gospodarii care au o afacere inagricultura

% gospodarii care au o afacere insector non-agricol

Antreprenoriat si migratie externa pentru munca

Ancheta Gallup, N=1200 de gospodarii

71%

6%

7%

36%

48%

0 20 40 60 80 100

Gradina de zarzavaturi, legume

Padure

Livada/vie

Pasune sau faneata

Teren arabil

Posesia de terenuri agricole (% gospodarii care detin …)



15/82


Figură 16. Caracteristicile gospod ăriilor incluse în anchetă

Condițiile de locuit ale gospodăriilor din perspectiva accesului la rețele de utilități sunt relativ bune la niveluregiunii pe ansamblu, dar există, după cum era de așteptat, diferențe mari între localitățile urbane și celerurale. Astfel în mediul rural, doar 10% din gospodării au canalizare, 43% sunt racordate la rețeaua degaze, iar 47% la rețeaua de apă curentă. Diferențele dintre urban și rural din perspectiva condițiilormoderne de locuit sunt enorme, chiar dacă e vorba de orașe foarte mici cum sunt cele din regiuneaanalizată. Doar puțin peste o treime din gospodăriile din rural au toaletă în interiorul locuinței, iar 51% aubaie în interior, în timp ce în mediul urban ponderile respective sunt de 72% și 80%. Majoritateagospodăriilor folosesc lemne pentru a încălzi locuința, în mediul rural doar 12% dintre gospodării folosindaltfel de combustibili (în principal gaze naturale).


Marea majoritate a gospodăriilor din regiune dispun de televizor color, frigider, televiziune prin cablu șiacces la telefonie fixă sau mobilă, fiind cele mai răspândite bunuri și servicii la care populația zonei areacces. Ponderea gospodăriilor care dețin autoturism este de 34%, iar a celor care dețin bunuri sau acces laservicii moderne este relativ redusă (vezi fig. 18). Aceasta este de înțeles având în vedere că aproape 40%dintre gospodăriile cuprinse în anchetă afirmă că veniturile actuale nu le ajung nici pentru strictul necesar.

3%

64%

17%

11%

34%

13%

0 20 40 60 80 100

Stupi

Pasari

Ovine

Cabaline

Porcine

Bovine

Posesia de terenuri agricole (% gospodarii care detin …)


26%

74%

46%

60%

57%

57%

99%

26%

0 20 40 60 80 100 120

gospodarii care se incalzesc cu gazenaturale

gospodarii care se incalzesc culemne

gospodarii care au toaleta in interiorullocuintei

gospodarii care au baie in interiorul

locuintei

gospodarii racordate la reteaua deapa curenta

gospodarii racordate la reteaua degaze

gospodarii racordate la reteaua decurent electric

gospodarii racordate la reteaua decanalizare

Caracteristici ale locuirii



16/82



Sintetizând rezultatele anchetei referitoare la resursele gospodăriilor putem afirma că populația dinregiunea analizată este una săracă atât în ce privește capitalul uman disponibil, cât și cel material șieconomic. Nivelul de educație este unul redus, veniturile sunt departe de a putea asigura un trai decent,iarcondițiile actuale de practicare a agriculturii și disfuncționalitățile de pe piețele agricole și financiaredetermină o productivitate foarte scăzută a muncii în acest sector, făcându-l neatractiv pentru investiții. Agricultura practicată este una de subzistență și mare parte din populație este dependentă de transferurilefinanciare de la bugetul de stat. Totodată infrastructura existentă în satele din această regiune este puțindezvoltată. Deprivarea populației în sfera nevoilor de bază (hrană, îmbrăcăminte, sănătate) este foartemare, iar în sfera nevoilor secundare, de socializare, petrecere a timpului liber este uriașă.

29%

91%

35%

2%

89%

59%

67%

50%

35%

24%

94%

34%

0 20 40 60 80 100

acces la internet

televiziune prin cablu

geamuri termopan

aer conditionat

frigider

masina de spalat automata

telefon mobil

telefon fix

computer

DVD player

televizor color

autoturism

Dotarea gospodăriilor % gospodării care posedă



17/82


5. Evaluarea resurselor la nivel comunitar din perspectivă calitativă

Deși analiza de față nu a avut în vedere realizareaunor studii de comunitate, o descriere, cu un caracterdeparte de a fi exhaustiv, a acestor comunități se impune din mai multe considerente: un diagnostic privindatitudinile și percepțiile respondenților cu privire la Natura 2000 se poate face doar prin “citirea” contextului în care acestea s-au format, există și evoluează. Totodată viitoarele acțiuni, intervenții într -o direcție saualta trebuie să aibă în vedere nevoile și resursele comunității dar și dinamica afectivă, relațiile dintreoameni.

5.1. Profilul teritorial și socio-demografic

Comunitățile în care s-au realizat interviuri (Saschiz, Bunești, Viscri, Albești, Apold, Florești, Laslea,Mălâncrav) se află în podișul Hârtibaciului, o subunitate a Podişului Transilvaniei, situat în partea sudică aacesteia. Numele podişului provine de la râul Hârtibaciului care izvorăşte în această zonă, și o străbate dela est la vest.

„Nu este numai opinia mea, am auzit -o chiarde la mulţi specialişti care cu-asta s-auocupat; cu studiul mediului înconjurător şi înmod special cu studiul biodiversităţii. Zona

este extraordinară din punct de vedere alvarietăţii de plante şi animale. Chiar eu personal pot să spun că am văzut barzăneagră în zona asta. Am văzut ... AquilaP omarina... Acvila ţipătoare mică. ... Deci îi şicred pe cuvânt. Mergând pe dealurile de-aici,din zona, am fost surprins să văd plantespecifice diferitelor regiuni climatice. Ştiţi căsunt cinci tipuri de regiuni climatice pe carele are România: Regiunea Pontică, RegiuneaMediteraneeană, Regiunea Alpină, Stepică... sau Panonică... şi ... aici în zona noastrăsunt de exemplu nişte movile. Pe un versant

creşte un anumit tip de vegetaţie şi pecelălalt versant un alt tip, deci într -un spaţiu, pe- o suprafaţă foarte mică, poţi să vezi plante aparţinând unor zone climatice

diferite. Şi zona surprinde deasemenea prin peisaj, prin varietatea peisajului,care e acelaşi şi diferit în acelaşi timp.Deci dacă mergi de la un capăt la celălalt al zonei în care noi ne desfăşurăm activitatea, de la comuna Buneşti, care eextremitatea estică, către comuna Daia care este extremitatea vestică,... pe malul stâng al Târnavei e un tip de peisaj,un tip de dealuri, pe malul drept e un al t tip, iar în ... nici o sută de kilometri, chiar dacă e aceeaşi succesiune deal -vale, deal- vale, se poate observa cum forma dealurilor diferă pe-o distanţă mică. Ori toate astea fac ţinutul ăsta foarte,foarte special... Şi cred c -a fost oarecum ... modif icat sau factorul antropic a avut un cuvânt de spus aici. Modul încare făceau agricultură înaintaşii celor care au trăit pe meleagurile astea, modul în care împărţeau ei terenul arabil 30de procente, fâneaţă 30 de procente, păduri 30 de procente. Modul ăsta a dus de asemenea la o varietate de speciifoarte bogată. Ceea ce mă întristează e că acuma nemailucrându-se pământul apar... loturi întregi cu... e o plantăinvazivă care se cheamă Solidago Canadensis. E un tip de splinuţă. Noi n-am avut-o. Nu este sp ecifică ... zonei de-aici, dar ... mă-ntristez când văd cum acea buruiană, ea singură distruge varietatea; nu lasă loc şi altor specii săcrească.”(Saschiz)

În ceea ce privește populația, trei fenomene majore sunt frecvent invocate de respondenții participanți lastudiu: plecarea sașilor, îmbătrânirea demografică și creșterea populației de romi.

Primul fenomen menționat a însemnat pentru comunități pierderea anumitor tradiții, cutume, degradareaunei părți a caselor existente, transformarea “spirituală” a acestor comunități.

“Sașii au plecat și s-au pierdut multe tradiții, tinerii se duc să învețe și lucreze la oraș. 10% se întorc dar fac puțin pentru comunitate și să se implice în programele de aici.” (Biertani)

“Înainte vreme, deci până-n ’90, satul era foarte populat. Foarte... Aveam şcoala cu peste 500 de elevi. Aveam secţie germană. Activitatea culturală era extraordinară; ei aveau tradiţiile lor specifice; ne distramîmpreună... români, saşi, rom... ţigani, cum s-ar zice... Cu toţii -mpreună... Aveau nişte dansuri specifice...care... De exemplu dansul căluţilor. Se-mbrăcau într -un port numit „Coponoro”. (Saschiz)

Figură 19 . Localizarea geografică a zonei studiate


18/82


Îmbătrânirea demografică are o serie de consecințe sociale indirect și asupra “mediului natural” prinrenunțarea la creșterea animalelor, creșterea suprafețelor de teren nelucrate și neîngrijite.

“Există o anumită populație îmbătrânită care mai ține încă de vechile tradiții și care încet, încet scade dinmotive naturale. S- au obișnuit cu niște tradiții pe care încearcă să le mai păstreze; din cauza faptului cămultă lume pleacă în afară cei care ar putea să preia aceste tradiții nu mai sunt, să zic așa, sau nu mai vorsă le preia, iar tineretul încă nu e conștient de valorile tradiționale care ar trebui păstrate și care valoritradiționale au fost strâns legate de ce înseamnă buna conviețuire cu natura.” (Albești)

“Populaţia e un pic cam trecută de 50 -60- 70 de ani. Tineretul ştiţi cum e acuma, pleacă la oraş sau prinstrăinătate, dar noi am rămas aici.” (Viscri)

Fără a intra aici în ceea ce înseamnă problema discriminării, a stereotipurilor care însoțesc etnicitatea,romii se consideră a reprezenta o problemă atunci când discutăm despre mediu din două motive: nurespectă normele ce țin de curățenia în comunitate și pe de altă parte nivelul redus de educație îi face săfie destul de puțin receptivi la ceea ce înseamnă protejarea mediului înconjurător.

“Deșeurile se colectează în fiecare săptămână și sunt duse la Mediaș la groapa de nu știu unde. Suntdestule probl eme, mai ales romii ăștia aruncă gunoaiele cu căruța la întâmplare, pe văi. Aici primăria artrebui să ia măsuri dar nu ia nici una.” (Florești)

“Păi prin ce să se remarce zona? Populația e formată majoritar din romi. Români sunt puțini, câteva familiide unguri, stabilite aici de mulți ani, probabil nu-s de aici chiar, sașii o plecat și o rămas...” (Apold)

5.2 Profilul ocupațional

Agricultura, zootehnia și silvicultura sunt principalele activități economice în comunitățile vizitate. Laacestea se mai adaugă într -o proporție mult mai redusă turismul care se află într -o stare de dezvoltareincipientă. Respondenții remarcă însă faptul că populația tânără este destul de puțin atrasă de ceea ce înseamnă agricultura din cauza profitului redus pe care această activitate pare să-l aducă. Cu excepțiacâtorva fermieri care au reușit să achiziționeze și anumite utilaje, agricultura practicată este în mare parte

una de subzistență.Navetismul către orașele mari din zonă (Sighișoara, Brașov) s-a redus constant după 1990. Munca cu ziuarămâne o practică răspândită în comunitățile studiate, ziua de lucru fiind remunerată cu 40-50 RON.

“Oamenii în general după ce au fost forțați într -un fel să abandoneze lucrul în Sighișoara, pentru că înSighișoara s-au cam închis multe întreprinderi, foarte mulți locuitori din zona noastră au trăit din ceea ceînseamnă industria locală sighișoreană, foarte mulți au fost obligați să se repoziționeze și o parte din ei s-aureorientat spre agricultură făcând ferme familiale. Chiar destul de mulți. Unii dintre ei au reușit să prindă un pic de cheag în familie, având și o tradiție în spate, mai îndelungată. Cei care s-au apucat recent, este foartedificil să facă agricultură, însă sunt câteva familii care fac.” (Țopa)

“Orizontu-i destul de restrâns pentru tineri. Aici dacă eşti, să spunem, la ţară, trebuie să faci agricultură. Ori,în momentul de faţă, nu-i foarte favo rabilă agricultura. Şi chiar dacă ar fi, tinerii nu mai vor să facăagricultură. Nu mai vor să lucreze.” (Saschiz)

„Ca activități economice comuna se bazează mai mult pe agricultură, pe industrie mai puțin. Activitățileindustriale sunt foarte puține în comună. Deci mai mult activități agricole și de turism, agroturism și comerț I: Este dezvoltat turismul aici în zonă sau ...? R: Momentan putem să spunem că au fost făcuți primii pași. Avem zona Mălâncrav unde prin etichetaPrințului Charles reușim să aducem foarte mulți turiști. Cei de acolo care se ocupă aduc foarte mulți turiștistrăini care pot vizita și au trasee turistice prin pădure. Se practică un agroturism la casele particulare caresunt conservate pentru așa ceva, cu stil tradițional, cu grindă, exact cum era înainte, și unde turistul poatesă vadă producătorul exact cum îi face mâncarea.” (Laslea)

Migrația internațională pentru muncă reprezintă pentru o parte a oamenilor din această zonă o strategie deviață.

„Acuma, o parte... în străinătate, ...o altă parte în agricultură... Mai ales cei de etnia romă... Se duc prinrotaţie... I : Unde se duc?G: În Germania.” (Bunești)


19/82


5.3 Profilul psihosocial

În profilul unei comunități, dincolo de indicatorii socio-demografici, este important să se analizeze și climatulemoțional al relațiilor dintre grupuri și percepția subiectivă de a te simți parte dintr -o comunitate. Cele patrudimensiuni de analiză a sentimentului comunitar utilizate în general în studiile comunitare sunt:apartenența, puterea, satisfacerea nevoilor, partajul emoțional. Se simte prezența anumitor auto-stereotipuri pozitive ce vizează regiunea Transilvaniei (“oameni primitori”, “oameni gospodari” etc.).Prezența sașilor este considerată de către respondenți a fi un element diferențiator important pentru acestecomunități.

„Deci aici a fost o zonă săsească, Sighișoara, localitățile din jur și au conviețuit împreună și s-a lăsatamprenta puternică a stilului german, există o anumită ordine a oamenilor, a se organiza între ei ș.a.m.d.”

„Zona se remarcă prin oameni gospodari, prin oameni serioși, părerea mea, și până la urmă ăsta e principalul nostru atu, al ardelenilor, că suntem mai serioși un pic sau cât destul de serioși ca să putem facelucrurile așa cum știm noi și cum credem că e bine. Zona, nu știu, din punctul nostru de vedere, vedeți că nusuntem nici județul Constanța unde se fac marile afaceri, nu suntem nici la Oradea care este aproape degraniță, dar suntem în Ardeal, aici ne-am născut, aici trăim și noi, nu neapărat să trăim, putem merge și -naltă parte să trăim dar... suntem din punct de vedere agricol, să zicem așa, suntem destul de echilibrați și putem face culturi de tot felul, avem o climă destul de bună, blândă ca să putem să supraviețuim, să nedezvoltăm și așa mai departe, și cam atât. astea ar fi avantajele noastre: seriozitatea în principiu și faptul căavem niște terenuri destul de bune ca să.. și o climă destul de bună ca să putem să trăim, să ne dezvoltăm.”(Albești – Boiu)

Bisericile fortificate, casele cu arhitectură specială, biodiversitatea, dealurile sunt elemente ce definesc, înopinia respondenților, comunitățile și contribuie la conturarea sentimentului de apartenență.

În ceea ce privește puterea ca parte a sentimentului comunitar, respondenții nu par să perceapă că potinfluența funcționarea sau dinamica comunității în care trăiesc. Se consideră că opiniile lor nu au impactsau că nu există resursele necesare pentru ca acestea să fie implementate. Pe de altă parte respondențiidin partea autorităților locale consideră că oamenii tind să aștepte totul de la “Primar”. Implicarea oamenilor

în acțiuni ce vizează comunitatea este caracterizată ca fiind slabă, exemplele pozitive în acest sens fiinddestul de puține. Se întâmplă ca familiile de germani rămase sau alte familii care au achiziționat case înzonă să constituie factori de impulsionare, de mobilizare a comunității în direcția realizării unor activitățibenefice pentru întreaga comunitate.

„Din proprie iniţiativă nu se implică nimeni. Sunt două categorii: sunt cei care sunt mutaţi aici, din alte părţi.Sunt două familii de nemţi aici, mutate de vreo 10 ani. Sunt oameni care fac turism. Ăştia-s o categorie, careînţeleg că trebuie făcut curat în sat, înţeleg că trebuie făcut curat pe dealuri, înţeleg că dacă mergi cu vacile

pe poteca de turism atunci acolo se face o mocirl ă şi pe aia nu mai merge nimeni. Şi după aia există a douacategorie care e mai mare... sunt oamenii din sat, oamenii normali din sat, care nu înţeleg ce beneficii au dinturism... Vorbeam cu cineva, cu unul dintre saşii rămaşi aici, care se ocupă de ani male, care- mi explica: înziua în care s-a făcut curat în tot satul, s-au cosit bălăriile, că erau bălăriile-nalte jumate de om, în faţa curţiilui x nu s- a cosit. Şi m-am dus şi -am vorbit cu el şi -am zis „Stai domne’... Hai, uite ieşi tu. Pune-ţi un om căai oameni care lucrează. Pune-ţi şi tu un om care să cosească în faţă. Să strângă gunoiul. Şi -a zis: „De ce?

Asta- i o poveste pentru turişti. Pe mine nu mă interesează. Eu nu am nici un beneficiu din faptul că e curat lamine în faţa curţii. Eu am vaci, am animale, am alte treburi Nu am timp să stau să cosesc în faţa curţii. Şi nuam nici un beneficiu.” Asta a fost reacţia. La fel: din faptul că, dacă arunci gunoiul pe câmp în loc să-l dai lamaşina de gunoi, ei n-au nicio pierdere. La prima vedere. Am încercat să le explicăm, să le explic de fiecaredată că: dacă n-ar mai fi turişti aici în sat, atunci n-ar mai avea oamenii cu ce trăiască, că n-ar mai munci lacurăţenie femeile, n-ar mai vinde ouă, lapte, carne, ş.a.m.d. Şi -atunci ar pierde. Nu par să priceapă...”(Bunești )

„Se lasă foarte mult în seama administrației, primărie, consiliu local. Dau câteva exemple: înainte era unobicei ca în fiecare sâmbătă seara- duminică dimineața se curăța la fiecare poartă, se mătura. Asta înultima perioadă se face mai puțin, în trecut se participa de asemenea la lucrări de amenajări în afaralocalității- podețe, drumuri, și asta s-a cam lăsat în seama administrației.” (Laslea – Florești)

“Răspunsul e-mpărţit, să zic aşa... Sunt oameni care sunt dornici să se implice, dar anii de comunism- înmomentul în care era obligat, munca voluntară era obligatorie, asocierea era obligatorie, nu-ntreba dacă-mi plăcea sau nu de ... modul de gândire al celuilalt, sau ... eu eram obligat să fiu în asociaţie cu el, să zic aşa,


20/82


- i-au determinat pe oameni să fie reticenţi oarecum la asociere. Şi nu se asociază, e şi o lipsă de încredereîn ... unii în ceilalţi. Sunt unii care au avut experienţă; au fost traşi în piept de alţii mai ... şi -atuncea… Nu potsă dau un răspuns: e albă sau neagră. Sunt nuanţe de gri. Sunt unii care vor să se implice, vor să facă ceva,sunt întreprinzători şi sunt persoane care ... aşteaptă să le facă Primarul. Să vină să le măture în faţa casei...să le cureţe şanţul, să ...” (Saschiz)

Structura de organizare pe vecinătăți se mai păstrează în anumite comunități, dar rolurile îndeplinite deacestea s- au redus considerabil și de cele mai multe ori se limitează la sprijinul reciproc la căsătorie, înmormântare. Impactul organizării pe vecinătăți asupra comunității a devenit nerelevant.

„Vecinătatea însemna în special cam o stradă, de exemplu pe partea aia o fost o vecinătate, una a doua, atreia, aici a fost ultima, a şasea, pe strada asta de la biserică încoace. După vecinătăţile saşilor o făcut şiromânii, pe urmă şi ţiganii, românii şi ţiganii după aia, din vecinătăţi fiind mai multe şi după plecarea saşilor,nu s- o mai prea respectat tradiţia şi la români erau 3 vecinătăţi şi 3 la ţigani, la un moment dat cele 3vecinătăţi de romani s-au unit, la fel s- o unit şi cele 3 vecinătăţi de ţigani, pe urmă când o văzut că nici aşanu merge treaba iară s-or împărţit pe vecinătăţi şi societate, doar este şi societate parohială.”

„Pentru o nuntă de exemplu când se face, tot necesarul pentru nuntă e acolo, veselă și tot, fețe de masă, dela A la Z. totul. Și când cheamă la nuntă, dacă sunt invitată și mă duc la nuntă eu mă duc cu un coș cu produse alimentare: făină, zahăr, ulei, orez, ouă, ceva condimente și o găină sau un cocoș, deci asta e așade se ajută oamenii, prin asta ajuți familia care organizează nunta, număr de găini, parte din făină, dinzahăr, că aici se produc toate în familie, și pâine, și cozonaci. I: Toate faceți în casă? R: Da, și prăjituri se fac. Fac gospodinele satului. I: Și câte vecinătăți sunt? R: Sunt 2 aici pe străzi, sunt 2 la români, sașii s-au unit, sașii aveau mai multe vecinătăți, ei erau pe străzi căerau mulți, și o vecinătate nu poate cuprinde tot satul că ... și ei acum s- au unit toți într -una singură care audrumurile la casa parohială la biserică, și au și țiganii vecinătate, ei după noi s-au organizat, au unul carerăspunde dar tot din an în an, prin rotație.I: Și mai există și alte responsabilități pe care le are vecinătatea? R: Da, dacă este mort să ajute familia, ei cumpără cele necesare, sicriu și tot.I: Deci în caz de evenimente, nunți, căsătorie, înmormântare, ajută... R: Da, și așa când mai ajută la acoperirea caselor, și atunci când acoperi cu țigle trebuie să fie mai multe persoane. înainte se implicau și la construirea caselor, dar acum nu se mai construiesc așa case, că sunt,dar când s-au făcut casele pe aici așa s-au organizat, vecinătatea.” (Mălâncrav)

Satisfacerea nevoilor prin accesul la r esursele disponibile datorită apartenenței la comunitate este privitădiferit de către respondenți. Pe de o parte sunt persoane care apreciază că slaba dezvoltare păstrează unstil de viață tradițional, un mediu curat și conservă biodiversitatea. În același timp însă sunt respondențicare nu găsesc avantaje în ceea ce oferă zona din punct de vedere al mediului înconjurător și nici nuconsideră că aceste aspect ar putea fi exploatate în vederea creșterii calității vieții. Aceștia asociază zonacu sărăcia, șomajul, lipsa de oportunități.

„Parte rea este că nu poţi să faci producţie, nu poţi să faci nimica. Nu poţi să te dezvolţi din punct de vedereal locurilor de muncă ceva. G: Să faci un parc industrial sau să faci o mică... B1: Ca să acoperi forţa de muncă, că aicea-i problemă mare! G: Asta- i toată treaba. Să ne gândim cum scăpăm de... B1: Nu putem face toată lumea pensiuni. G: Pensiuni.B1: Să trăim toată lumea din comerţ şi din hoteluri şi restaurante.” (Bunești)

Partajul emoțional care arată legătură de interdependență dintre membrii comunității este dificil de evaluat în cadrul prezentului studiu. Pentru aceasta este nevoie de o cercetare mai amplă și de durată.

Dacă ne referim la direcțiile de dezvoltare pe care respondenții le percep pentru comunitățile în care trăiescatunci se observă că majoritatea înclină spre agricultură datorită suprafețelor mari de teren existente, aexperienței. Sunt într -adevăr și respondenți care văd în turism principala direcție pe care comunitatea artrebui să o urmeze. Opiniile cu privire la dezvoltarea turismului sunt însă destul de polarizate și sunt

corelate în bună măsură cu tipul de comunitate. Cei care au început să câștige din turism (deschiderea unei pensiuni, producție etc.) suntconvinși că reprezintă o mare oportunitate pentru comunitate ce nu este valorificată lapotențialul pe care îl are dintr -o serie de motive.


21/82


Alții consideră însă că lipsa infrastructurii (apă curentă, gaz, drumuri), lipsa serviciilor suntneajunsuri majore

„Dezvoltarea ar trebui să se facă pe agricultură și pe zootehnie, poate pe turism, pe agroturism... I: există resurse pentru a dezvolta turismul, agroturismul? R: Resurse individuale dacă are cineva, un om cu inițiativă care să-și facă, dar... I : dar zona?R: zona ar oferi, da, are potențial. I: și există astfel de inițiative aici?

R: Există, nu multe, toate timide, dar există, și toate sunt susținute de banii câștigați în agricultură șizootehnie, deci ăsta e pilonul...” (Apold)


22/82


6. Încredere, capital social și participare

Secțiunea referitoare la încredere, capital social și participare a avut rolul de a identifica factorii careinfluențează viața socială a respondenților precum și identificarea actorilor locali care au putere de decizie afectând astfel viața comunității și încrederea învestită în aceștia. Cele trei teme sunt evaluate dinperspectiva nivelului implicării în viața comunității, a autoevaluării relațiilor și vieții sociale și a autoevaluărpoziției pe care fiecare o ocupă în cadrul comunității.

6.1 Încredere

Măsurarea încrederii în diferite grupuri implică considerarea unor aspecte precum proximitatea față deacestea și aprecierea (pozitivă sau negativă) deciziilor/acțiunilor decidenților locali.

Figură 20 . Încrederea în diverse categorii de oameni

La nivel de comunitate nivelul cel mai mare de încredere este acordat persoanelor care se bucură de unstatut deosebit în cadrul acesteia prin meseria practicată: preot (75% încredere), primar (45%), medic(58%), profesor (49%). Mai puțină încredere este acordată consilierilor locali (33%) precum și întreprinzătorilor locali (patroni de magazine, alți afaceriști locali- 31%). Asociațiile agricole se bucură defoarte puțină încredere (19% mențiuni) însă față de acestea se remarcă numărul foarte mare al persoanelorcare nu și-au putut exprima o opinie. În ceea ce privește organizațiile neguvernamentale există o diferențăsemnificativă a nivelurilor de încredere între organizațiile care au ca scop protecția mediului față de

organizații neguvernamentale în general (39% încredere în organizații de mediu, respectiv 28% încredere în organizații în general).

Datele mai evidențiază diferențe ale nivelului de încredere în ceea ce privește naționalitatea (mai multă încredere în persoane de aceeași naționalitate decât în străini) precum și în mass media accesată (massmedia națională este învestită cu mai multă încredere decât cea locală).Nivelul încrederii se diferențiază și în funcție de caracteristicile demografice: încrederea în persoane custatut înalt din cadrul comunității este mai mare în rândul persoanelor din mediul rural și al celor care aupeste 55 ani. Persoanele care au absolvit studii superioare tind să învestească mai multă încredere înspecialiști și în organizații neguvernamentale decât absolvenții de studii medii.

14

25

16

11

13

10

23

9

6

5

18

12

6

18

34

41

30

38

24

35

40

21

22

31

26

16

18

29

37

29

37

24

29

44

42

32

36

47

49

1

2

2

3

3

4

4

4

7

7

9

11

26

49

10

5

28

10

38

10

3

24

34

5

5

3

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Asociațiile agricole din satPatronii de magazine sau alte afaceri din sat

Oamenii care au altă naționalitate decât dvs.Mass media (TV, radio, presă) locală

Mass media (TV, radio, presă) naționalăOrganizații neguvernamentale în general

Consilierii locali

Oamenii care au aceeași naționalitate ca dvs.Profesori

Asociații care se ocupă de protecția mediuluiPrimarul comunei dvs.

Doctori și asistente medicalePreotul dvs.

% Deloc / Foarte puțină Puțină Multă Foarte multă NȘ/NR

Q: Aş vrea să vă întreb în continuare despre câtă încredere aveţi dvs. în diferite tipuri de oameni .Aveți foarte multă încredere, multă încredere, puţină, foarte puţină încredere sau nu aveţi deloc încredere în… ?Total eșantion, N=1200


23/82


Tabelul 1 . Încredere în diverse categorii de oameni. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristiciledemografice Încredere în diverse categorii de oameni.

*Răspunsurile reprezintă suma mențiunilor ”Multă” și”Foarte multă” încredere

Primarulcomunei

dvs.

Preotuldvs. Profesori

Consilierilocali

Patronii demagazine saualte afaceri din

sat

Asociațiileagricole din

sat

Mediu de rezidență Urban 41% 70% 50% 22% 23% 11%Rural 44% 71% 49% 32% 33% 20%

Categorii de vârstă 18-34 ani 37% 61% 47% 21% 26% 14%

35-54 ani 43% 72% 52% 31% 32% 19%55+ ani 49% 81% 47% 37% 32% 20%

Nivel educație

10 clase saușcoala de ucenici 43% 72% 44% 30% 30% 15%

Liceu/școală postliceală 40% 68% 53% 23% 28% 21%

Studii superioare 49% 76% 71% 39% 37% 23%

Gospodăria practică o formăde agricultură

Nu 47% 65% 54% 27% 31% 12%

Da 42% 72% 48% 30% 30% 19%

Bunăstare materială

Q1 – cei maisăraci 48% 77% 66% 36% 39% 24%

Q2 40% 67% 54% 26% 32% 18%Q3 40% 70% 40% 27% 29% 17%

Q4 51% 76% 47% 38% 15% 10%Q5 – cei mai

bogați 43% 75% 43% 31% 26% 13%

Total 43% 71% 49% 29% 30% 17%

Tabelul 2 . Încredere în diferite categorii de oameni. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristiciledemografice În ultimul an, dvs. personal ați făcut vreunuldin următoarele lucruri?

*În tabel sunt afișate doar răspunsurile ”Da”pentru fiecare categorie.

Mass medianațională

Mass medialocală

Asociații care seocupă de protecția

mediului

ONG- uri îngeneral

Mediu de rezidență Urban 34% 28% 48% 28%

Rural 38% 31% 36% 26%

Categorii de vârstă 18-34 ani 28% 23% 37% 23%

35-54 ani 40% 32% 41% 27%

55+ ani 44% 35% 40% 29%

Nivel educație

10 clase sau școalade ucenici 39% 31% 35% 24%

Liceu/școală postliceală 32% 27% 44% 26%Studii superioare 39% 31% 54% 44%

Gospodăria practicăo formă deagricultură

Nu 32% 30% 44% 28%Da 38% 30% 38% 26%


Q1 – cei mai săraci 39% 30% 63% 44%Q2 38% 34% 43% 24%Q3 35% 28% 30% 22%Q4 40% 27% 32% 27%

Q5 – cei mai bogați 37% 28% 27% 18%Total 37% 30% 39% 26%

6.2 Capital social Prin capital social ne referim în general la relațiile din interiorul rețelelor sociale și dintre rețele; în aceastăaccepție capitalul social al unui individ este reprezentat de totalitatea relațiilor interpersonale pe careacesta le are cu alte persoane (rude, cunoștințe, vecini, colegi etc.) și de relațiile dintre grupurile din care


24/82


acesta face parte (familie, prieteni, vecinătate etc.). În analiza comunităților investigate au fost considerațiindicatori ai capitalului social: gradul de participare socia lă în cadrul comunității precum întâlniri cu prieteniisau rudele, participarea la activități recreative și sportive, participarea la evenimente din cadrul comunității(nunți, botezuri etc.), participarea la evenimente socio-culturale în și în afara comunității.Relațiile sociale ale participanților la studiu sunt guvernate de anumite preferințe precum aceea de apetrece timpul împreună într -un spațiu intim, familiar (96% din participanți au primit vizite acasă și 86% aumers în vizită la alte persoane) în mai mare măsură decât petrecerea timpului în locuri publice (57% s-au întâlnit în spații publice). Altă caracteristică a vieții sociale este disponibilitatea mai mică de a participa la

activități sportive și recreative (doar 29% au luat parte la una dintre acestea în ultimele 3 luni).

După frecvența de participare la evenimente familiale (nunți, botezuri etc.) sau de alt fel (religioase etc.)observăm că o persoană inclusă în eșantion participă în medie la 3 astfel de evenimente într -un an, ratacea mai mare a participării observându-se la persoanele care locuiesc în mediul urban (4 evenimente),persoanele cu vârsta între 35 și 54 ani (4 evenimente), la cele care au absolvit cel puțin studii medii și lacele care au o situație materială peste medie (câte 5 evenimente).

Figură 22 . Frecvența participării la activități sociale

29

57

86

96

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

În ultimele trei luni v-aţi adunat împreună cu alte persoanepentru a juca diverse jocuri, a face sport sau pentru alte

activităţi recreative

V-aţi întâlnit cu alte persoane într-un spaţiu public fiepentru a sta de vorbă fie pentru a servi masa sau pentru a

consuma băuturi

Aţi fost în vizită în casa altor persoane

Aţi primit vizita altor persoane în casa dvs.

Da

Q: În ultima lună....?Total eșantion, N=1200

Q: De câte ori în ultimul an aţi participat la o festivitate sau ceremonie în familie sau în sat (nuntă, înmormântare, festivitate religioasă etc.)?Total eșantion, N=1200

niciodata27%

1 - 2 ori26%

3 - 4 ori21%

de 5 ori sau maimult19%

NS/NR7%

Figură 21 . Viață socială


25/82


Tabelul 3 . Frecvența participării la evenimente sociale. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristiciledemografice

De câte ori ați participat în ultimul an ați participat la o festivitatesau ceremonie în familie sau sat?

Număr mediuparticipări Baza calcul*

Mediu de rezidență Urban 4 319Rural 3 810

Categorii de vârstă 18-34 ani 3 39935-54 ani 4 387

55+ ani 2 342

Nivel educație 10 clase sau școala de ucenici 2 724

Liceu/școală postliceală 5 304Studii superioare 5 100

Gospodărie cu copii Nu 3 613Da 3 515

Gospodăria practică o formă deagricultură

Nu 3 207Da 3 922


Q1 – cei mai săraci 1 227Q2 3 225Q3 3 219Q4 4 228

Q5 – cei mai bogați 5 231

Conștiința ecologică

atitudine pozitiva 6 180atitudine moderata 3 329

ignorare 3 479atitudine negativa 2 141

Total eșantion 3 1128*Baza de calcul o constituie numărul de răspunsuri valide pentru fiecare categorie

În ceea ce privește evenimentele religioase, unul din patru respondenți nu participă deloc la acestea și unuldin trei participă doar la sărbătorile religioase importante. Există de asemenea grupuri de persoane pentrucare religia rămâne foarte importantă: o persoană din patru merge săptămânal la biserică; pe lângăacestea 2% dintre respondenți declară că participă de mai multe ori pe săptămână la slujbele religioase.Frecvența participării religioase crește o dată cu vârsta și este mai mare în rândul persoanelor care au osituație materială medie. La polul opus, cea mai redusă participare religioasă o au persoanele care locuiesc în mediul urban, tinerii până în 35 ani și persoanele care se încadrează în grupul celor mai nevoiașegospodării.

Figură 23 . Participare religioasă Q: În afară de nunţi, înmormântări şi botezuri, cât de des aţi mers în ultimul timp la biserică?Total eșantion, N=1200

Foarte rar, deloc24%

La sarbatorilereligioase

importante32%

O data pe luna17%

O data pesaptamana

25%

De mai multe oripe saptamana

2%NS/NR

0%


26/82


Tabelul 4 . Participare religioasă. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice În afară de nunți, înmormântări și botezuri,cât de des ați mers în ultimul timp labiserică?

Foarte rar,deloc

La sărbătorilereligioase

importante

O datăpe lună

O dată pesăptămân

ă

De mai multeori pe

săptămâna Total*

Mediu de rezidență Urban 25% 43% 15% 13% 2% 100%Rural 24% 37% 16% 21% 2% 100%

Categorii de vârstă 18-34 ani 28% 49% 14% 8% 1% 100%35-54 ani 25% 40% 18% 16% 2% 100%

55+ ani 20% 26% 16% 34% 4% 100%

Nivel educație

10 clase sau școalade ucenici 29% 36% 15% 19% 1% 100%

Liceu/școală postliceală 19% 44% 18% 15% 4% 100%Studii superioare 8% 48% 17% 23% 4% 100%

Gospodăria practică oformă de agricultură

Nu 28% 47% 11% 10% 2% 100%

Da 24% 37% 17% 20% 2% 100%


Q1 – cei mai săraci 41% 34% 10% 13% 1% 100%Q2 25% 33% 17% 24% 1% 100%Q3 20% 37% 16% 23% 4% 100%Q4 18% 43% 18% 18% 1% 100%

Q5 – cei mai bogați 18% 47% 18% 14% 2% 100%

Rata participării la evenimente socio-culturale este influențată de factori precum frecvența evenimentelor încomunitate, proximitatea localității în care acestea se desfășoară precum și de resursele financiare șidetimp disponibile fiecărei persoane pentru astfel de manifestări. Ținând cont de aceste considerenteobservăm că viața socio-culturală a comunităților este destul de săracă: 40% dintre respondenți nu auparticipat la nici un eveniment în ultimul an iar alți 4% au declarat că nu au fost organizate astfel deevenimente în comunitate. Dintre toate mențiunile celor care au participat reiese că evenimentele cel mai des frecventate sunt cele cuspecific local: ”Fiii satului” și zilele localității, festivaluri cu temă meșteșugărească (Festivalul Lolelor) saufestivalurile de muzică și dansuri (moderne și tradiționale).

Figură 24. Participarea la evenimente socio-culturale

6.3 Participare

Poziția unei persoane în cadrul comunității din care aceasta face parte este determinată de relațiile pe careaceastă persoană le are cu ceilalți membri ai comunității și de resursele la care are acces. Astfel, putemanaliza poziția socială a unei persoane din perspectiva bunăstării gospodăriei (management bun al

Q: În ultimul an la ce evenimente culturale, artistice sau sportive, organizate în localitatea dvs. sau într- o localitate vecină ați participat?Total eșantion, N=1200 (Răspuns multiplu)

17%4%

40%8%

1%1%1%1%1%1%1%2%2%2%2%3%3%3%3%4%4%4%4%5%

NŞ/NRNu au fost evenimente

Nu a fost la nici un evenimentAlte mentiuni

"Lada cu zestre"Sarbatoare la herghelie

Sarbatori/evenimente istoriceZilele sasilor/Adunarea Dailor

Festival dansuri populareFilmari obiceiuri, traditii

Festival/concert muzica pop

Festivaluri de obiceiuri si traditiiSarbatoarea de Sfanta Maria

Festival/concert de muzica popularaFestival medieval

Sarbatoare/Bal al recoltei (struguri, varza, vin)Sarbatori religioase/Hramul bisericii/Nunti, botezuri

Sarbatori la scoalaCompetitii sportive (fotbal, handbal etc)

"Florile Oltului"Festivalul cetatii

"Festivalul lolelor"Zilele localitatii

"Fiii satului"


27/82


resurselor disponibile), a meseriei practicate (statut înalt al ocupației), a grupurilor din care aceastăpersoană face parte sau a capitalului social pe care îl deține.

După tipurile de organizare locală observăm că cel mai adesea gospodăriile sunt organizate în vecinătăți.Vecinătatea reprezintă o formăde asociere în funcție de anumite criterii în vederea sprijinirii membrilorcomunității, însă dacă în trecut funcția acestei asocieri era mai complexă, în prezent aceasta a fost limitatăla intervenția în momentele importante ale vieții membrilor săi (ajutor oferit de membrii comunității laevenimente precum nunți sau înmormântări). 21% dintre persoanele care au răspuns la acest studiu sunt

membri ai unei vecinătăți. Gospodăriile membre ale unei vecinătăți sunt de obicei cele din mediul rural(există și un grup mai mic de gospodării asociate în acest fel în mediul urban) care dețin unele resurse șipractică o formă de agricultură (cultivă teren, cresc animale etc.) șicare fac parte din clasa de jos sau demijloc ca bunăstare. În afară de asocierea pentru într -ajutorare, populația investigată își declară apartenența la o asociere înscopuri administrative și în vederea accesării anumitor resurse: 8% dintre persoane fac parte din asociațiiagricole (compuse din mai multe gospodării sau persoane), 7% sunt membri ai unui consiliu parohial sauadministrație bisericească, iar 5% se implică în luarea deciziilor la nivel educațional ca membri ai comitetelor de părinți. 4% dintre participanții la studiu au declarat căsunt membri ai unui partid politic.

Tabelul 5 . Apartenența la asociații. Distribuția răspunsurilor în funcție de caracteristicile demografice Dvs. sau cineva din gospodărie estemembru al unui/unei…?

*În tabel sunt afișate doar mențiunile ”Da”

Societăți/asociațiiagricole (care cuprindmai multe gospodării,

persoane)

Consiliu/comitetparohial sauadministrația

bisericii

Comitet deinițiativă

sătesc/comunal Vecinătate

Mediu de rezidență Urban 6% 6% 7% 16%Rural 10% 7% 2% 23%

Categorii de vârstă 18-34 ani 8% 3% 4% 17%35-54 ani 9% 9% 4% 25%

55+ ani 9% 8% 3% 21%

Nivel educație

10 clase sau școalade ucenici 6% 5% 1% 20%

Liceu/

școală postliceală 13% 8% 7% 22%

Studii superioare 12% 15% 11% 25%Gospodăria practică

o formă deagricultură

Nu 1% 4% 3% 11%

Da 10% 7% 4% 23%

Q: Dvs. sau cineva din gospodărie sunteţi membru al unui / unei…?Total eșantion, N=1200

2

3

3

4

5

7

8

21

95

94

95

95

95

92

90

76

2

2

2

0

0

0

2

2

1

1

1

1

1

1

1

1

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Asociaţii sportive / artistice

Altă asociaţie

Comitet de iniţiativă sătesc / comunal

Partid politic

Comitet de părinţi la şcoală

Consiliu / comitet parohial sau administraţia bisericii

Societăţi / asociaţii agricole (care cuprinde mai multegospodării, persoane)

Vecinătate

Da Nu Nu este cazul, nu există în sat NȘ/NR

Figură 25 . Apartenența la asociații


28/82


Dvs. sau cineva din gospodărie estemembru al unui/unei…?

*În tabel sunt afișate doar mențiunile ”Da”

Societăți/asociațiiagricole (care cuprindmai multe gospodării,

persoane)

Consiliu/comitetparohial sauadministrația

bisericii

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	geografie
View:	217 times
Download:	0 times

Evaluarea nivelului de informare şi înţelegere al populaţiei privind Reţeaua Ecologică Natura...

Documents