Academia de Studii Economice 2009

Evaluarea nivelului de calitate a Serviciului de Transport Feroviar

Comert

Bucuresti

Cuprins

1. Nevoia pe care o satisface serviciul de transport feroviar

2. Gradul de dezvoltare a serviciului comparativ cu alte tari

3. Mentionarea actelor normative prin care se reglementeaza prestarea

serviciului

4. Criterii de evaluare a serviciului pe baza legislatiei in vigoare

5. Identificarea unui agent economic ce presteaza serviciul si evaluarea

acestuia

6. Prezentarea unor propuneri de imbunatatire a serviciului

2

1) Nevoia pe care o satisface serviciul de transport feroviar

Inceputul secolului al XIX-lea marcheaza nasterea caii ferate, adevarata aventura tehnica feroviara schimband viata si conditiile existentiale ale locuitorilor planetei.Aparitia caii ferate a inlaturat un concurent important din acea perioada: tractiunea animalelor, insa inevitabil, pentru a-si mentine importanta transporturilor, va trebui „sa lupte” din greu cu un alt concurent, de data aceasta mai puternic, si anume transportul auto.

De ce sa alegem calea ferata?

In continuare vom prezenta principalele avantaje ale utilizarii serviciilor feroviare.

Siguranta calatorilor si a integritatii marfii reprezinta cel mai important avantaj pe care serviciul de transport feroviar il poate oferi, chiar primand fata de alti parametri de evaluare a calitatii serviciilor de transport. Astfel, in comparaţie cu mijloacele de transport auto, transportul pe calea ferata s-a dovedit a fi cu mult mai sigur. Spre exemplu, in perioada 1990-1994, pe calea ferata s-a inregistrat un volum de transport cu 19% mai mare decat cu mijloacele de transport auto, fara nici un accident mortal. In aceeasi perioada de timp, dar la un volum de transport mai mic, in cazul serviciilor de transport auto s-au inregistrat 344 evenimente rutiere. Pe langa aceasta, datorita sistemelor si modalitatilor de ambalare, manipulare, transport si depozitare, se poate garanta integritatea cantitativa si calitativa a marfurilor pe parcursul intregului circuit de transport.

Transportul feroviar este o modalitate eficientă si economică din punct de vedere energetic de transport terestru cu mijloace mecanizate, acesta implicand un consum scazut de resurse cum ar fi energia electrica sau suprafeţele de teren utilizate, precum si un tarif mai mic, aplicat marfurilor si calatorilor decat cele percepute de celelalte firme de transport auto sau aerian.Pe calea ferata consumul de energie este de 6 ori mai mic decat in cazul transporturilor auto si de 3 ori mai mic decat in cazul avioanelor comerciale. In ceea ce priveste utilizarea suprafetelor de teren, din cercetarile efectuate a rezultat faptul ca suprafata de teren ocupată de 500 de km de linie de mare viteza (TGV) este egala cu suprafata totala a unui aeroport, iar o linie de cale ferata dubla ocupa 60% din terenul necesar unui drum rutier cu doua benzi.

Genereaza o poluare a mediului mai scazuta, cantitatea de emisii poluante ale aerului fiind doar de 10% fata de celelalte moduri de transport;

Transportul feroviar are un puternic impact social pozitiv, datorita multiplelor discount oferite pentru diferite categorii de persoane (elevi, studenti, militari in termen etc), sau pentru diverse forme de transport (in grup, pe circuite turistice etc).

3

Utilizând transportul feroviar se face o importantă economie de spaţiu; astfel se poate asigura deplasarea in timp si spatiu a marfurilor in partizi mari, indeosebi a marfurilor de masa solide si lichide, dar si a produselor finite si semifinite, industriale sau agricole. Sunt putine marfurile care nu fac obiectul transportului pe calea ferataAcelasi avantaj se poate observa si in cazul transportului de calatori; o linie ferată dublă poate duce mai mulţi pasageri, în acelaşi interval de timp, decât o autostradă cu patru benzi. Ca rezultat, transportul feroviar este o formă majoră a transportului public în multe ţări. În Asia, de exemplu, mai multe milioane de oameni folosesc trenul ca mijloc regular de transport. Sistemul feroviar este de asemenea larg raspândit şi în Europa.

In ultimii ani, la calea ferata s-au făcut importante investitii in vederea imbunatatirii infrastructurii feroviare. Astfel, viteza de transport a marfii pe calea ferata este mai mare sau cel putin egala cu cea oferita de sistemul de livrare "door-to-door" pus la dispozitie de serviciile de transport auto. Scurtarea timpului de livrare a marfii la destinatar este si efectul utilizarii sistemului de transport "over-night". In cadrul acestui sistem sunt exploatate perioadele de timp in care ceilalţi prestatori de servicii de transport nu lucreaza.

Ca si dezavantaj se poate evidentia faptul ca transportul feroviar nu poate asigura in orice situatie transportul direct de la furnizor la beneficiar, necesitand combinarea acestuia cu transportul auto si transbordarea marfurilor in parcurs. De asemena, durata transportului este mai mare decat in transportul auto, datorita vitezei comerciale reduse determinate de stationarea indelungata a vagoanelor in triaje si sub operatiuni de incarcare - descarcare.

2) Gradul de dezvoltare a serviciului comparativ cu alte tari

Caile Ferate din Romania au o istorie de mai bine de 125 de ani. De-a lungul acestora, calea ferata a fost un motor al progresului tehnic si uneori, chiar economic al societatii. De asemenea, a fost un factor de stabilitate care, in mare masura, nu a putut fi influentat de curentele politice.Prima cale ferata din lume a fost deschisa in anul 1830, in Anglia, intre Liverpool si Manchester. Un an mai tarziu, linia a fost vizitată de tânărul bursier roman Petrache Poenaru, care, în raportul său oficial, spunea printre altele: "Am făcut aceasta călatorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului, [..], 20 de trăsuri legate unele cu altele, incărcate cu 240 de persoane sunt trase deodata de o singură maşină cu aburi...". Acesta a fost primul roman care a călătorit cu trenul.La 20 august 1854 s-a inaugurat prima linie de cale ferata din Romania, „Linia carbunarilor” intre Oraviţa si Baziaş, cu o lungime de 60 km, aceasta fiind destinata numai transportului cărbunelui, care ulterior a fost preluata de "Societatea Cezaro-Craiasca Privilegiata a Cailor Ferate Austriece", iar dupa unele imbunatatiri a deschisa si pentru transportul calatorilor. (1 noiembrie 1856).

4

Dupa acestea, au urmat in 1860 ruta Cernavoda- Constanta- de 63 km- si in 1869 ruta Bucuresti-Giurgiu- 65km. In luna Mai 1878 este inaugurat primul traseu international deservit de un tren accelerat pe ruta Bucuresti-Viena prin Orsova si Varciorova.

In anul 2004, reteaua de cai ferate din Romania inregistreaza 11.053 km de linii in exploatare. Din total, 35,8% (3.965km) sunt electrificati, comparativ cu 51% in statele UE 26,9% (2.965km) sunt linii duble, comparativ cu 41% in statele UE.

In Romania, din anul 1999 si pâna în prezent au fost înregistrati peste 25 de operatori de transport feroviar cu capital privat, comparativ cu tarile vecine, în Ungaria (stat membru UE de la 1 mai 2004) si Bulgaria (stat candidat la aderare împreuna cu România) primul operator feroviar cu capital privat a aparut în anul 2004.

La ora actuala in Romania in fiecare zi, aproximativ 120.000 de oameni calatoresc cu trenul peste tot in tară. Zilnic, in jur de 200.000 de tone de marfuri sunt livrate agentilor economici pe calea ferata. Aceste realitati fac din caile ferate romane a 4-a retea feroviara din Europa din punct de vedere al volumului de trafic.

Raportata la suprafata tarii sau la numarul populatiei, densitatea retelei feroviare din Romania se prezinta la nivelul mediu european, fiind comparabila cu densitatile retelelor feroviare din Anglia, Italia, Franta si Elvetia.Ponderea liniilor electrificate (23,8%) este comparabila cu media europeana si situeaza Romania pe locul 12 in Europa. In schimb, Romania se afla sub media europeana in ceea ce priveste ponderea liniilor duble in totalul retelei feroviare.

La nivel mondial se poate observa o distributie inegala a cailor ferate, ca o reflectare a nivelului diferit de dezvoltare economica. Astfel, cea mai mare concentrare este in America de Nord si Centrala (487.000 km.), urmata de Europa inclusiv Rusia ( 396.000 km), apoi Asia, America de Sud, Australia,Africa.

In Europa, Germania este tara cea mai dezvoltata din punct de vedere feroviar; are o retea de peste 48.000km. si o densitate de 114,4 km/1.000 km patrati. Aceasta larga retea leaga marile orase de puternicele centre industriale (ex: Berlin-Hamburg).

Referitor la Franta, aceasta este vestita in special prin reteaua TGV (trenuri de mare viteza); ce face legatura extrem de rapid intre principalele orase: Paris- Lyon- Marsillia; Paris-Amiens Lille; Lyon- Marsillia- Nice;TGV-ul mai poate fi intilnit de asemenea si pe unele rute feroviare din Spania, Marea Britanie,Belgia,Olanda, China (pe ruta Beijing-Shanghai- 1.350km), Australia.

Intre Franta si Marea Britanie, a fost inaugurat in 1994 si dat in exploatare din 1995, asa numitul Eurotunel - prima cale feroviara subacvatica, cu o lungime de 51,5 km; acesta este parcurs de o garnitura formata din 28 de vagoane, asigurind astfel 22% din traficul intre Marea Britanie si Europa.

5

Deosebirile intre tari in privinta dotarii cu cale ferata ies mai bine in evidenta din analiza densitatii, exprimata prin lungimea liniilor la 1.000 km. patrati. Acest indicator are valori foarte mari in tarile europene:- Cehia- 119,7 km;- Germania- 114,4 km;- Belgia- 112,4 km;-Luxemburg- 106,3 km;

In celelalte continente acesta valori sunt mult mai mici: S.U.A. 20km., Japonia 10,6 km. iar Africa si Australia inregistreaza valori foarte scazute. Se poate observa ca tarile cu mari suprafete geografice dispun de retele feroviare cu lungimi considerabile cu densitati reduse; de exmplu, S.U.A. utilizeaza inca in mica masura aceasta cale de transport, doar39% din marfuri si 0,7% din totalul calatorilor .merg. cu trenul.

Metroul

Metroul din Bucuresti este inclus in reteaua feroviara din Romania. Reteaua de metrou din municipiul Bucuresti a fost data in folosinta etapizat, pe tronsoane, incepand cu anul 1979. Reteaua are 62,2km cale dubla pe 4 magistrale, cu 45 de statii si patru depouri.

Metroul acopera 3,7% din lungimea retelei de transport public al capitalei, transportand in medie 15% din volumul total de calatori ce utilizeaza mijloacele de transport in comun, adica cca.320.000 calatori/zi.

Evolutia numarului de calatori care utilizeaza Metroul in perioada 1990- 2004

Ani 1990 1995 2000 2003 2004

Calatori (milioane)

247,0 164,4 104,8 107,1 117,4

Sursa: MTCT

De-a lungul perioadei analizate se poate observa o variatie a numarului de persoane ce foloseste ca mijloc de transport metroul. Astfel, valoarea maxima este inregistrata in anul 1990, dupa care, pana in anul 2000 se poate observa scaderea nr de calatori, – lucru ce poate fi explicat prin faptul ca romanii s-au orientat in principal catre alte mijloace de transport (masinile). Din anul 2000 pana in anul 2004, s-a inregistrat o crestere a nr de calatori, fapt ce poate fi explicat prin existenta unui numarul mare de masini in orase, si prin urmare, tendinta calatorilor de a evita aglomeratia rutiera.

In prezent se afla in derulare lucrari de extindere a retelei de metrou existente cu 7 km, respectiv 8 statii si a fost inceput procesul de innoire a parcului de material rulant prin dotarea cu 18 trenuri noi (avand in total 108 vagoane).

6

3) Mentionarea actelor normative prin care se reglementeaza prestarea serviciului

Activitatea de transport feroviar, ca orice alta activitate, este fundamentata pe anumite acte normative ce sunt esentiale pentru o buna desfasurare a activitatii.In continuare vom prezenta cateva dintre aceste actele normative in vigoare:

1) Legislatie privind accesul la infrastructura feroviară din România: - OG 12/1998 - privind transportul pe căile ferate române si reorganizarea Societatii

Nationale a Cailor Ferate Romane; - HG 581/1998 - privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” SA; - OG 89/2003 - privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea

utilizării infrastructurii feroviare şi certificarea în materie de siguranţă; - Ordinul MTCT nr.343/2003 privind acordarea licenţei de transport feroviar şi a

certificatului de siguranţă. - HG 1696/2006 - privind aprobarea Regulamentului pentru alocarea capacităţilor de

infrastructură feroviară

2) Legislatie privind tariful de utilizare a infrastructurii feroviare publice - Tarifarea infrastructurii feroviare este reglementată în general, de OG 12/1998 şi în

particular de cap.III din OG 89/2003. - In conformitate cu art.2.27 din HG 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea

MTCT, TUI este elaborat şi supus spre aprobare guvernului de către MTCT în calitatea sa de organ al administraţiei publice centrale.

3) Legislatie referitoare la alocarea capacitatilor de infrastructura feroviaraAlocarea capacităţilor de infrastructură este reglementată în cap. III din HG 89/2003 şi în Regulamentul pentru alocarea capacitaţilor de infrastructură feroviară (HG 1696/2006).

4) Legislatie referitoare la tratarea serviciilor internationaleAccesul operator de trasnport feroviar (OTF) străini este permis în baza OG 12/1998, HG 581/1998, OG 89/2003 şi Ordinului MTCT 343/2003.

5) Legislatie referitoare la infrastructura feroviara neinteroperabilaInfrastructura feroviară neinteroperabilă este reglementată prin HG 27/2004 privind aprobarea condiţiilor de închiriere de către CNCF “CFR” SA a unor părţi din infrastructura feroviară neinteroperabilă, precum şi de gestionare a acestora, modificată şi completată prin HG 2174/2004 şi HG 813/2005.

Alte acte normative in vigoare:

7

1)Ordinul ministrului transporturilor nr. 535/26.06.2007 privind aprobarea normelor pentru acordarea licentei de transport feroviar si a certificatelor de siguranta in vederea efectuarii serviciilor de transport feroviar pe caile ferate din Roman

2)Ordinul ministrului transporturilor nr. 141/15.03.1999 privind stabilirea competentelor si procedurilor de elaborare a reglementarilor specifice in transportul feroviar si cu metroul

3)Ordinul ministrului transporturilor Nr. 920/20.09.2007 pentru aprobarea Instructiunilor pentru exploatarea, revizia tehnica si repararea instalatiilor de energoalimentare ale caii ferate electrificate - nr. 354

4)Ordi nul ministrului transporturilor nr. 1100/2007 pentru completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 137/2003 privind aprobarea tarifelor pentru prestatiile de servicii specifice efectuate de Autoritatea Feroviara Romana – AFER

5)Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 417/08.04.2004 pentru aprobarea Instructiunilor pentru restrictii de viteza, inchideri de linie si scoateri de sub tensiune - nr. 317

6)Ordinul ministrului transporturilor nr. 141/15.03.1999 privind stabilirea competentelor si procedurilor de elaborare a reglementarilor specifice in transportul feroviar si cu metroul

7)Ordi nul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1482/04.08.2006 pentru aprobarea Regulamentului de semnalizare - nr. 004

8)Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 416/08.03.2004 pentru aprobarea Instructiunilor pentru preintampinare si combaterea inzapezirilor la calea ferata - nr. 311

9)Ordinul ministrului transporturilor, constructilor si turismului nr. 1830/07.10.2004 privind aprobarea Normei tehnice feroviare "Infrastructura feroviara. Conditii generale pentru constructia si repararea sectoarelor de cale ferata, pe care se regleaza si verifica cote si jocuri la vehicule feroviare." 

10) Ho tararea Guvernului nr. 626/01.10.1998 privind organizarea si functionarea Autoritatii Feroviare Romane - AFER 

11) Hotararea Guvernului nr. 27/15.01.2004 pentru aprobarea conditiilor de inchiriere de catre Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. a unor parti din infrastructura feroviara neinteroperabila, precum si de gestionare a acestora

12) Ordonanta Guvenului nr. 95/28.08.1998 privind infiintarea unor institutii publice in subordinea Ministerului Transporturilor

8

13) Ordonanta Guvernului nr. 58/29.07.2004 privind infiintarea Centrului National de Calificare si Instruire Feroviara -  CENAFER 

14) Legea nr. 3/10.01.2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 95/1998 privind infiintarea unor institutii publice in subordinea Ministerului Transporturilor

AFER

Autoritatea Feroviara Romana (AFER) - este institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Transporturilor, ce este organizata si functioneaza potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 95/1998 privind infiintarea unor institutii publice in subordinea Ministerului Transporturilor.

Acest organism tehnic specializat este are principalele atributii:

- supravegheaza respectarea reglementarilor interne si internationale in transportul feroviar si cu metroul, precum: siguranta circulatiei, securitatea transporturilor, protectia mediului si calitatea serviciilor publice

- autorizeaza, din punct de vedere tehnic, functionarea statiilor de cale ferata

- cerceteaza evenimentele sau accidentele grave, produse in activitatea de transport feroviar si cu metroul

- supravegheaza respectarea normelor tehnice obligatorii in activitatile de construire, modernizare, exploatare, intretinere, reparare si verificare tehnica a materialului rulant si a infrastructurii feroviare;

- acorda asistenta tehnica de specialitate si efectueaza expertize, inspectii si receptii tehnice in domeniul transporturilor feroviare si cu metroul;

- efectueaza studii si cercetari in domeniul feroviar, cu prioritate pentru programele nationale de cercetare;

- efectueaza atestarea profesionala de specialitate a personalului care asigura pregatirea, perfectionarea si autorizarea lucratorilor din siguranta circulatiei

- alte atributii specifice domeniului sau de activitate, date in competenta sa de catre Ministerul Transporturilor.

9

4) Criterii de evaluare a serviciului pe baza legislatiei in vigoare

In functie de caracteristicile si specificul serviciului de transport feroviar, pot fi considerate criterii de evaluare urmatoarele :

- Gradul de confort al calatorilor in mijloacele de transport feroviar- Viteza maxima pe care o pot avea mijloacele de transport feroviar (cu cat

trenurile ajung mai repede la destinatie, cu atat mai bine)- Nivelul tarifului aplicat calatorilor sau marfurilor transportate- Punctualitatea mijloacelor de transport feroviar- Numarul mijloacelor de transport feroviar (suplimentarea trenurilor in situatii

speciale)- Existenta unei autorizatii pentru furnizorul feroviar (este un document eliberat de

AFER ce atesta ca un agent economic, poate realiza si furniza servicii feroviare, cu respectarea conditiilor specificate in autorizatie)

- Admiterea tehnică a produselor şi/sau serviciilor destinate utilizării în activităţile de construire, modernizare, întreţinere şi de reparare a infrastructurii feroviare

- Gradul de siguranta si securitate al calatorilor/produselor transportate (se poate asigura prin existenta agentilor de politie in mijloacele de transport feroviar, sau instalarea camerelor de supraveghere)

5) Identificarea unui agent economic ce presteaza serviciul si evaluarea calitatii acestuia

Incepand cu anul 2000 au luat fiinta operatorii de transport feroviar cu capital privat. In

prezent, pe piata de transport feroviar de marfa din Romania activeaza un numar de 25

astfel de operatori (22 marfa, 2 calatori, 1 marfa+calatori).

Serviciile feroviare sunt preponderent realizate de Compania Nationala de Cai Ferate

„CFR” SA.

Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA (CNCF „CFR” SA) a fost infiinţată în 1998, în

urma reorganizării fostei SNCFR.

CNCF „CFR” SA este compania care administrează şi întreţine infrastructura feroviară -

publică sau privată.

CNCF „CFR” SA pune la dispoziţia tuturor operatorilor feroviari întreaga reţea de cale ferată

pentru a efectua în condiţii ecologice şi de siguranţă transportul călătorilor sau al mărfurilor.

10

CNCF “CFR” SA – gestionara infrastructurii – face paşi importanţi prin aplicarea strategiei

naţionale şi a proiectelor paneuropene, referitoare la interoperabilitate şi creşterea calităţii

serviciilor.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA este organizată pe trei nivele şi anume: nivelul

central al companiei prin care se asigură conducerea centrală de sinteză, nivelul regional şi

subunităţile de bază.

In conformitate cu prevederile HG 581/1998, conducerea CFR SA este asigurată de Adunarea

Generală a Acţionarilor. Atributiile si componenta adunarii generale a actionarilor sunt

prevazute în statutul C.F.R.

Adunarea generală a acţionarilor alege consiliul de administratie al C.F.R. Cât timp statul este

acţionar majoritar al CFR, reprezentanţii statului în consiliul de administratie si presedintele

consiliului de administratie sunt numiţi prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor

şi turismului. Presedintele consiliului de administratie al C.F.R. este si directorul general al

acesteia. Atributiile consiliului de administratie, precum si cele ale presedintelui acestuia sunt

stabilite prin statutul C.F.R.

Analiza performantelor serviciilor CFR se face prin stabilirea si mentinerea unui sistem de

informatii de la toate sursele relevante, cum ar fi: evaluarea furnizorului (controlul calitatii),

evaluarea clientului (reactia sa, nemultumirile) precum si auditurile calitatii. Analiza acestor

date va da masura indeplinirii cerintelor serviciului si eficienta serviciului furnizat.

Parcul CFR de material rulant include: • 2.059 locomotive • 218 automotoare • 60.964

vagoane de marfa • 5.584 vagoane de calatori Locomotivele CFR au o vechime medie de 30

de ani si vagoanele de pasageri o vechime medie de 25 de ani. Aceasta depaseste durata

normala de functionare de 20 de ani, ceea ce conduce la slaba disponibilitate si exploatare,

avand drept rezultat o fiabilitate nesigura a serviciilor pentru pasageri. Teoretic capacitatea

infrastructurii feroviare existenta este din punct de vedere tehnic adecvata pentru a satisface

cerintele si in anul 2004, respectiv 99,5 milioane pasageri au fost transportati pe calea ferata

( din care 0,5 milioane au fost pasageri straini), ceea ce reprezinta 8,6 milioane pasager-km.

Aceasta a totalizat 43,8% din totalul numarului de pasager-km transportati de transportul

public din Romania si s-a estimat ca reprezinta 14% din totalul traficului de pasageri pe

caile rutiere si feroviare.

11

Serviciile marfare sunt furnizate în principal de CFR Marfă, diviziunea de marfă a Căilor Ferate

Române. În afară de CFR Marfă, mai există încă 28 de companii private care operează pe linii

închiriate de la CFR Infrastructură. CFR Marfă are 987 de locomotive, majoritatea fiind construite

în România sau fosta Iugoslavie. Faptul că marfa transportată pe căile ferate are o prezenţă

importantă în România, combinat cu diverse reforme de eficienţă, a dus la îmbunătăţirea rezultatelor

economice ale companiei CFR Marfă în ultimii ani, deşi diviziunea încă nu a devenit profitabilă. În

2003 pierderile nete ale CFR Marfă au fost de 8,8 milioane de lei noi, reduse de la 141,5 milioane de

lei noi în 2002.

CFR a elaborat si implementat anumite politici in domeniul calitatii, ce sunt avute in vedere in oferirea serviciilor clientilor; printre acestea se numara:

satisfacerea clientilor cu calitatea serviciilor protectia mediului si a societatii in general, cu privire la activitatea serviciului

eficienta in furnizarea serviciului.

Aceste repere principale se transpun intr-un set de obiective ale calitatii si acivitatii aferente:

definirea clara a nevoilor clientului controale preventive pentru evitarea insatisfactiei clientului in privinta

performantelor, sigurantei si increderii serviciului

optimizarea calitatii in legatura cu costurile pentru gradul si performantele serviciului solicitat

crearea unui angajament colectiv in privinta calitatii interne a organizatiei

continua preocupare in privinta cerintelor si noutatilor legate de serviciul oferit pentru identificarea modalitatilor de imbunatatire a calitatii acestuia

prevenirea efectelor negative ale companiei asupra societatii si mediului.

6) Prezentarea unor propuneri de imbunatatire a serviciului

Probleme sesizate:

- Degradarea continua a retelei feroviare din Romania dupa cum urmeaza: Lungimea totala a retelei s-a micsorat. Pe intreaga retea feroviara romaneasca exista 1.054 de puncte periculoase din care 319 sunt de categoria I, cele mai periculoase, iar dintre acestea, 119 sunt pe linii magistrale si principale.

- In prezent, sunt impuse 373 de restrictii de viteza, cu un numar de 373 km, fata de 245 de restrictii cu 602 km in 2001. Si aici trebuie mentionat ca, majoritatea restrictiilor nu au acoperire in timpii de mers, ceea ce face ca multe trenuri sa aiba intarzieri. pe

12

reteaua CFR, din cele 18.170 de poduri si podete, 3.235 (respectiv 17,81%) au durata de viata expirata.

- Din cele 170 de tuneluri, 67 (39%) sunt scadente la reparatii capitale. In conditiile de mai sus, pe parcursul anului trecut s-au produs, la instalatiile de semnalizare, electrificare si centralizare, in special din cauze tehnice, 19.509 deranjamente, care au avut ca efect intarzierea a 4.512 trenuri cu 51.117 minute.

- Lipsa veniturilor CFR si prin urmare incapacitatea de remediere a problemelor din cadrul retelei feroviare din Romania. Principala sursa de venit a "CFR" S.A. - companie rezultata in urma restructarii SNCFR, cu scopul de a administra infrastructura feroviara - o reprezinta Tariful de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI), cu o pondere de 66% din total, veniturile bugetare avand o pondere de 4%. Nivelul veniturilor a scazut din 2004 pana in prezent, deoarece TUI, aplicat transportului public de calatori, nu a crescut decat cu 2-3%, adica de la 2,4 euro/tren km la 9 lei/tren km, comparativ cu costurile, care au crescut cu 28% (materiale, energie, amortizare, lucrarile de reparatii, munca vie).

Elemente ce trebuie corelate:

nivelul tarifelor de transport nivelul tarifului de acces pe infrastructura feroviară pentru operatorii de mărfuri şi de

călători

nivelul acoperirii costurilor transportului de călători prin contractele de servicii publice încheiate între operatorii feroviari şi Stat

nivelul intervenţiei financiare a Statului în infrastructura feroviară

controlul costurilor în cadrul activităţilor care sunt finanţate parţial de către stat şi nu beneficiază de auto-reglarea pieţei.

Acţiuni concrete:

Implementarea unei noi metodologii de calcul a tarifului de acces pe infrastructură, în concordanţă cu reglementările europene şi care să asigure acoperirea cheltuielilor administratorului infrastructurii feroviare pentru utilizarea acesteia de către operatorii feroviari

Introducerea unei noi politici tarifare în sistemul de transport feroviar, care să permită apropierea nivelului acestora de cerinţele europene şi să asigure într-o mai mare măsură acoperirea costurilor serviciilor de transport feroviar

Stabilirea nivelului contribuţiei financiare a statului pentru plata serviciilor prevăzute în contractul de servicii publice sociale de transport de călători

13

Stabilirea nivelului contribuţiei statului pentru susţinerea dezvoltării şi reparaţiei infrastructurii feroviare, echivalent cu susţinerea financiară a infrastructurii rutiere

Controlul atent al eficienţei activităţilor administratorului infrastructurii feroviare şi a operatorilor de transport feroviar, pentru a nu afecta negativ sprijinul financiar al statului în sectorul feroviar

Principalele proiecte ale infrastructurii feroviare:

Modernizarea Coridoarelor pan-europene IV şi IX Centralizarea electronică a staţiilor de cale ferată Lucrări de reparaţie a infrastructurii feroviare pentru aducerea şi menţinerea în

parametrii proiectaţi Modernizarea staţiilor de cale ferată Continuarea programului de informatizare Infrastructura de acces la noul pod peste Dunăre de la Calafat – Vidin

Principalele proiecte în domeniul transportului feroviar de călători :

Achiziţii de vagoane noi de călători Modernizarea vagoanelor de călători Continuarea programului de dotare cu automotoare noi tip Desiro Achiziţii de rame electrice noi Modernizarea locomotivelor electrice pentru creşterea fiabilităţii şi a a randamentelor Modernizarea locomotivelor diesel pentru asigurarea încălzirii electrice şi reducerea

consumurilor Modernizarea şi dezvoltarea parcului de vagoane de dormit şi restaurant Dezvoltarea sistemului XSELL pentru vânzarea electronică de bilete de călătorie în

transportul feroviar de persoane

14

Bibliografie

1) INSSE, Anuarul Statistic 2004

2) www.cfr.ro/CFR_new/Rom/istoria.htm3) www.cfr.ro/CFR_new/Rom/Statutulretelei4) www.wikipedia.ro5) www.clubferoviar.ro6) www.fml.ro/fmlpage/fmlpage_main/documents/legislatie/OrdineMT/OMT

%20290.doc –

15