Evaluarea impactului și eficacității măsurilor pentru persoane supuse riscului de excluziune...

“Experienţă pentru eficienţă – Parteneriat regional pentru servicii ocupaţionale de calitate”, ID 141973 http://orientaresicalificare.ceds.ro/

PROIECT COFINANȚAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN PRIN PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 “INVESTEȘTE ÎN OAMENI!”

PARTENERI 1

Evaluarea impactului și eficacității

măsurilor și intervențiilor suport oferite

persoanelor supuse riscului de

excluziune socială



PARTENERI 2

Cuprins

I. DESCRIEREA PROIECTULUI .......................................................................................................................... 3

II. INTRODUCERE............................................................................................................................................. 4

III. EVALUAREA IMPACTULUI ȘI EFICACITĂȚII MĂSURILOR ȘI INTERVENȚIILOR SUPORT OFERITE PERSOANELOR SUPUSE RISCULUI DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ .............................................................................. 5

3.1 METODOLOGIE STUDIU .................................................................................................................................. 6

3.2 POPULAȚIA ACTIVĂ........................................................................................................................................ 7

3.3 POPULAȚIA OCUPATĂ .................................................................................................................................. 10

3.4 RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE....................................................................................................... 23

3.5 SALARIAȚI .................................................................................................................................................. 27

3.6 ȘOMAJ ...................................................................................................................................................... 36

IV. CONCLUZII................................................................................................................................................. 42

Lista figurilor

FIGURA 1. POPULAȚIA ACTIVĂ PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ÎN PERIOADA 2007 – 2013 (MII PERSOANE) ................................................7 FIGURA 2. POPULAȚIE ACTIVĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII CENTRU, PERIOADA 2007‐2013 (MII PERSOANE) .................................................8 FIGURA 3. POPULAȚIE ACTIVĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD EST, PERIOADA 2007‐2013 (MII PERSOANE) .................................................9 FIGURA 4. POPULAȚIE ACTIVĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD MUNTENIA, PERIOADA 2007‐2013 (MII PERSOANE) .....................................10 FIGURA 5. POPULAȚIE ACTIVĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII BUCUREȘTI ILFOV, PERIOADA 2007‐2013 (MII PERSOANE) ...................................10 FIGURA 6. POPULAȚIA OCUPATĂ PE REGIUNI ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE) ..................................................................11 FIGURA 7. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII CENTRU ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE).........................................12 FIGURA 8. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD EST ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE) ........................................13 FIGURA 9. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD MUNTENIA ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE) ..............................14 FIGURA 10. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN JUDEȚELE REGIUNII BUCUREȘTI ILFOV ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE)...........................14 FIGURA 11. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT ÎN REGIUNEA BUCUREȘTI‐ ILFOV (2008‐2013) (MII PERSOANE)

............................................................................................................................................................................17 FIGURA 12. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN INDUSTRIE ÎN REGIUNEA BUCUREȘTI‐ ILFOV (2008‐2013) (MII PERSOANE)..................................18 FIGURA 13. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT ÎN REGIUNEA SUD‐MUNTENIA (2008‐2013) (MII PERSOANE)19 FIGURA 14. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN INDUSTRIE ÎN REGIUNEA SUD‐MUNTENIA (2008‐2013) (MII PERSOANE).....................................19 FIGURA 15. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT ÎN REGIUNEA CENTRU (2008‐2013) (MII PERSOANE) ........20



PARTENERI 3

FIGURA 16. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN INDUSTRIE ÎN REGIUNEA CENTRU (2008‐2013) (MII PERSOANE) .............................................21 FIGURA 17. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT ÎN REGIUNEA SUD‐EST (2008‐2013) (MII PERSOANE)........22 FIGURA 18. POPULAȚIA OCUPATĂ ÎN INDUSTRIE ÎN REGIUNEA SUD‐EST (2008‐2013) (MII PERSOANE) ..............................................23 FIGURA 19. RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE ÎN REGIUNILE DE DEZVOLTARE ÎN PERIOADA 2007‐2013 (PROCENTE) ..................24 FIGURA 20. RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE ÎN JUDEȚELE REGIUNII CENTRU ÎN PERIOADA 2007‐2013 (PROCENTE) .................25 FIGURA 21. RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD EST ÎN PERIOADA 2007‐2013 (PROCENTE)..................26 FIGURA 22. RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD MUNTENIA ÎN PERIOADA 2007‐2013 (PROCENTE).......26 FIGURA 23. RATA DE OCUPARE A RESURSELOR UMANE ÎN JUDEȚELE REGIUNII BUCUREȘTI ILFOV ÎN PERIOADA 2007‐2013 (PROCENTE) .....27 FIGURA 24. EFECTIVUL DE SALARIAȚI PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ÎN PERIOADA 2008‐2013 (PERSOANE) ............................................28 FIGURA 25. EFECTIVUL DE SALARIAȚI ÎN JUDEȚELE REGIUNII CENTRU ÎN PERIOADA 2008‐2013 (PERSOANE) .........................................29 FIGURA 26. EFECTIVUL DE SALARIAȚI ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD EST ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE)....................................30 FIGURA 27. EFECTIVUL DE SALARIAȚI ÎN JUDEȚELE REGIUNII SUD MUNTENIA ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE) .........................31 FIGURA 28. EFECTIVUL DE SALARIAȚI ÎN JUDEȚELE REGIUNII BUCUREȘTI ILFOV ÎN PERIOADA 2008‐2013 (MII PERSOANE)........................31 FIGURA 29. REGIUNEA CENTRU ‐ NUMĂRUL DE SALARIAȚI VS. POPULAȚIE OCUPATĂ (PROCENTE) SURSA: INS, BAZA TEMPO ON‐LINE,

PRELUCRĂRI PERSONALE.............................................................................................................................................34 FIGURA 30. REGIUNEA SUD‐EST ‐ NUMĂRUL DE SALARIAȚI VS POPULAȚIE OCUPATĂ (PROCENTE).......................................................35 FIGURA 31. REGIUNEA SUD‐MUNTENIA ‐ NUMĂRUL DE SALARIAȚI VS. POPULAȚIE OCUPATĂ (PROCENTE)............................................35 FIGURA 32. REGIUNEA BUCUREȘTI‐ILFOV ‐ NUMĂRUL DE SALARIAȚI VS. POPULAȚIE OCUPATĂ (PROCENTE) ..........................................36 FIGURA 33. REGIUNEA CENTRU ‐ NUMĂRUL ȘOMERI NEINDEMNIZAȚI VS ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI (PROCENTE).........................................39 FIGURA 34. REGIUNEA SUD‐EST‐ NUMĂRUL ȘOMERI NEINDEMNIZAȚI VS ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI (PROCENTE).........................................39 FIGURA 35. REGIUNEA SUD‐ MUNTENIA ‐ NUMĂRUL ȘOMERI NEINDEMNIZAȚI VS ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI (PROCENTE) ............................39 FIGURA 36. REGIUNEA BUCUREȘTI‐ILFOV ‐ NUMĂRUL ȘOMERI NEINDEMNIZAȚI VS ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI (PROCENTE) ............................40

Lista tabelelor

TABELUL 1. NR. PERSOANELOR OCUPATE LA NIVEL NAȚIONAL DEFALCAT PE ACTIVITĂȚI ECONOMICE 2008‐2013 (MII PERSOANE) .............17

TABELUL 2. NUMĂRUL DE SALARIAȚI VS. POPULAȚIE OCUPATĂ (MII PERSOANE)..............................................................................33

TABELUL 3. NUMĂRUL ȘOMERI NEINDEMNIZAȚI VS. ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI (MII PERSOANE) ..............................................................37

TABELUL 4. RATA ȘOMAJULUI ÎN PERIOADA 2007‐2013 (%).....................................................................................................42

I. Descrierea proiectului

Proiectul ”Experientă pentru eficiență – Parteneriat regional pentru servicii ocupaționale de

calitate”, ID 141973, având ca beneficiar Asociatia Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Sociala –

CEDS, în parteneriat cu Municipiul Alba Iulia, Urbasofia și ERFAP LAZIO, și‐a propus facilitarea



PARTENERI 4

accesului la ocupare pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile din regiunile Sud Est,

Sud Muntenia, București Ilfov și Centru, prin dezvoltarea și implementarea de măsuri active de

ocupare durabilă (servicii speciale de consiliere şi orientare și programe individualizate de formare

profesională, inclusiv calificare și recalificare), prin promovarea acceptării grupurilor vulnerabile,

printr‐un comportament pentru un stil de viaţă sănătos fără disfuncţii sociale și prin transfer de

bună practică.

Una dintre activitățile proiectului o reprezintă creșterea gradului de informare al actorilor

interesați (precum personal al agenţiilor publice/private care furnizează servicii sociale şi de

ocupare grupurilor vulnerabile, al administraţiei publice locale, al Centrelor de Incluziune Socială și

manageri) privind nevoile specifice grupurilor vulnerabile în cele patru regiuni ale proiectului ‐ Sud

Est, Sud Muntenia, București Ilfov și Centru.

Activitatea 8.1 a avut drept scop elaborarea unui studiu care vizează evaluarea impactului şi

eficacităţii măsurilor şi intervențiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune

socială.

II. Introducere

Ca în toate domeniile majore ale dezvoltății societății, și în ce privește incluziunea socială cele mai

multe politici publice sunt elaborate la nivel național în România, fiind măsuri de tip top‐down. La

nivel local (regional, județean și local), se implemeantează cu precădere aceste politici naționale și,

în funcție de prioritățile asumate și în limita fondurilor disponibile, se regăsesc și câteva initiative

locale de rezolvare a problemei excluziunii sociale. Politici publice naționale în domeniul

excluziunii sociale pun accent în special pe măsuri pasive, cum ar fi acordarea de prestații sociale,

și mai puțin pe cele active care să favorizeze integrarea pe piața muncii sau în societate a acestor

persoane. Conform bugetelor alocate acestor politici sociale, sumele cele mai mari sunt cele

acordate beneficiilor sociale (98,6% din bugetul MMFPSPV pe 2013) și mai puțin serviciilor sociale

pentru persoanele vulnerabile (0,8% din bugetul MMFPSPV pe 2013) (MMFPSPV, 2014). Nivelul

sumelor acordate prin intermediul beneficiilor sociale acestor persoane supuse riscului de

excluziune socială este extrem de redus, fapt care ar trebui să îi motiveze să își caute activ loc de

muncă. Realitatea vine însă să contrazică această ipoteză avută în vedere la stabilirea



PARTENERI 5

cuantumului prestațiilor sociale, beneficiarii acestora preferând, în cele mai multe cazuri, să se

limiteze la ele și să lucreze ocazional în economia informală, decât să își caute locuri de muncă.

UE apreciază că, având în vedere diversitatea problemelor și a oportunităților locale de rezolvare a

lor, este necesar să existe o abordare de tip bottom‐up (de jos în sus), iar la nivelul fiecărei regiuni

de dezvoltare trebuie să fie stabilite politici care să răspundă nevoilor identificate. Prin raportare

la PIB/ locuitor regiunile de dezvoltare pot fi grupate, conform UE, în trei categorii, în funcție de

care se stabilește și procentul de cofinanțare în cadrul exercițiului financiar 2014‐2020: (1) regiuni

mai puțin dezvoltate, cu PIB/ locuitor mai mic de 75% din media UE și pentru care valoarea

cofinanțării va fi cuprinsă între 75‐85%, (2) regiuni de tranziție, al căror PIB/ locuitor este cuprins

între 75 și 90% din media UE și care vor primi confinanțare în proporție de 60‐75%, și (3) regiuni

mai dezvoltate, al căror PIB/ locuitor depășește 95% din media UE și pentru care cofinanțarea va fi

în proporție de 50%. În anul 2011, datele EUROSTAT indică un PIB‐ul pe cap de locuitor în România

de 6200 EUR, față de 25100 euro la nivel EU‐28. În Regiunea Sud Muntenia avem un PIB pe cap de

locuitor de 5100 EUR, în Regiunea Sud‐Est de 5000 EUR, în Regiunea Centru – 5800 EUR, iar în

București Ilfov – 15500 EUR. Regiunile României, cu excepția regiunii București Ilfov, se află în

topul celor 20 de regiuni cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din EU 28 în ceea ce privește

standardele puterii de cumpărare la nivelul anului 2011. Astfel, în regiunea Sud Est avem 39% din

media Uniunii Europene, în Sud Muntenia 40% din media europeană, în Centru – 45% din media

EU‐28. Regiunea București Ilfov are un nivel de dezvoltare mai ridicat situându‐se la 122% din

media europeană. (EUROSTAT, 2015)

III. Evaluarea impactului și eficacității măsurilor și intervențiilor

suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială

Măsurile și intervențiile suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială cuprind în

special acțiunile întreprinse prin politicile publice naționale și, în unele cazuri, cele ale diferitelor

proiecte realizate la nivel local fie de către administrația publică, fie de diverse organizații private.

Majoritatea acestor proiecte sunt finanțate prin Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor

Umane (POSDRU) sau, în mediul rural, prin Planul Național de Dezvoltare Rurală, și au vizat

creșterea nivelului de competențe al acestor persoane prin calificarea/recalificarea lor astfel încât

să se poată integra pe piața muncii. Mai puțin a fost urmărită integrarea efectivă pe piața muncii a



PARTENERI 6

acestor persoane. Incluziunea activă a acestor persoane presupune oferirea de sprijin pentru

găsirea unui loc de muncă alături de suportul material, crearea unei piețe a muncii incluzive și

asigurarea accesului la servicii de calitate.

Conform Raportului anual de implementare pentru anul 2013 al POSDRU, în România au fost

înființate 346 de structuri ale economiei sociale, au fost create 6046 de locuri de muncă în cadrul

acestora, iar 36732 persoane au participat la cursuri de calificare/recalificare. (Ministerul

Fondurilor Europene, 2014). Nu se discută nicăieri însă ce s‐a întâmplat cu persoanele care au fost

calificate/recalificate, dacă și‐au găsit loc de muncă, dacă și‐au înființat o afacere etc.

Studiul a urmărit să stabilească impactul și eficacitatea acestor măsuri și intervenții suport oferite

persoanelor supuse riscului de excluziune socială prin analiza indicatorilor pieței muncii –

populația ocupată, populația salariată, rata șomajului. Impactul pozitiv al acestor măsuri și

intervenții ar trebui să se regăsească în acești indicatori macroeconomici ai pieței muncii.

3.1 Metodologie studiu

În elaborarea studiului care vizează evaluarea impactului şi eficacităţii măsurilor şi intervențiilor

suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială am utilizat ca principal metodă de

cercetare analiza secundară de date. Aceasta a fost efectuată pe baza datelor Institutului Național

de Statistică, privind populația activă, populația ocupată, rata de ocupare a resurselor umane,

salariații și șomerii. În analiză au fost cuprinse date pentru perioada 2007‐2013, interval de timp în

care au fost implementate și proiecte finanțate prin POSDRU sau PNDR, pentru a putea observa

dinamica acestor indicatori economici ai pieței muncii, având în vedere și perioada de criză

economică (2008‐2010).

Aceste date au fost analizate pentru cele patru regiuni de implementare ale proiectului ‐ Sud Est,

Sud Muntenia, București Ilfov și Centru – pentru a putea observa impactul și eficiența acestor

măsuri în fiecare dintre acestea. Au fost înregistrate disparitățile nu doar la nivel regional, ci și la

cel județean, fiind importante și aceste diferențe intraregionale. Având în vedere că doar în foarte

puține cazuri s‐au înregistrat măsuri de intervenție adaptate nevoilor locale și că acestea au vizat

transpunerea politicii naționale la nivel local, diferențele intraregionale pot fi destul de mari.



PARTENERI 7

3.2 Populația activă

Conform INS, populația activă include totalitatea persoanelor care furnizează forță de muncă

disponibilă pentru producția de bunuri și servicii, incluzând populația ocupată și șomerii

înregistrați (http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AMG101C).

Aceste persoane constituie potențiala forță de muncă a țării.

În intervalul de timp 2007‐2013 se constată o evoluție relativ constantă a populației active la

nivelul regiunilor analizate cu o ușoară creștere în regiunile Centru și București‐Ilfov, respectiv de

1% și 4%. În anul 2013 la nivelul regiunilor Sud‐Muntenia și Sud‐Est se observă o ușoară scădere a

populației active în comparație cu anul de referință 2007, respectiv de aproximativ 2% și 3 %.

Această scădere se realizează pe fondul reducerii populației țării, în special cea tânără cu vârste

între 15 și 29 de ani (Figura 1).

Figura 1. Populația activă pe regiuni de dezvoltare în perioada 2007 – 2013 (mii persoane)

Sursa: INS, baza Tempo on‐line, prelucrări personale

În urma analizei datelor statistice la nivelul regiunilor vizate de studiu se constată următoarele:



PARTENERI 8

Regiunea Centru (Figura 2) la nivelul județelor componente are o evoluție relativ constantă, excepțiile fiind județul Sibiu cu o creștere de aproximativ 5% în anul 2013 față de 2007 și, la polul opus, județul Covasna cu o scădere de 5,5%.

Regiunea Sud‐Est (Figura 3) este marcată de o scădere generalizată la nivelul județelor componente, vârful fiind județul Galați cu 6,4%. Singura excepție o reprezintă județele Buzău și Vrancea unde numărul populației active s‐a menținut constant în intervalul analizat.

Județele care fac parte din regiunea Sud Muntenia (Figura 4) sunt caracterizate printr‐o evoluție oscilantă, prin faptul că în patru dintre acestea se înregistrează creșteri ușoare de până la 2,1% în Giurgiu, iar în celelalte trei județe înregistrându‐se scăderi de până la 2,8 % la nivelul județului.

Regiunea București Ilfov (Figura 5) este singura dintre regiunile analizate care are o creștere semnificativă a populației active în intervalul analizat, la nivelul anului 2013 înregistrându‐se o creștere de 11% în județul Ilfov, respectiv 3% în capitală față de anul 2007.

Figura 2. Populație activă în județele regiunii Centru, perioada 2007‐2013 (mii persoane)




PARTENERI 9

Figura 3. Populație activă în județele regiunii Sud Est, perioada 2007‐2013 (mii persoane)




PARTENERI 10

Figura 4. Populație activă în județele regiunii Sud Muntenia, perioada 2007‐2013 (mii persoane)


Figura 5. Populație activă în județele regiunii București Ilfov, perioada 2007‐2013 (mii persoane)


3.3 Populația ocupată

Populația ocupată cuprinde totalitatea persoanelor cu vârsta de peste 15 ani care desfășoară o

activitate economică într‐un interval de timp, în scopul obținerii unor venituri (salarii, plată în

natură) sau beneficii. Populația ocupată reprezintă diferența dintre numărul total al persoanelor

active din punct de vedere economic, respectiv toate persoanele care furnizează forța de munca

disponibilă pentru producția de bunuri și servicii, și șomerii înregistrați

(http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AMG1101).

La nivel național în intervalul de timp cuprins între 2008 și 2013, se înregistrează o scădere a

numărului persoanelor ocupate de la 8.747 mii persoane în 2008 până la 8.530,6 mii persoane în

2013. Cea mai accentuată scădere se înregistrează la nivelul anului 2011, respectiv 4% din numărul

persoanelor ocupate înregistrate în anul 2008.



PARTENERI 11

La nivelul regiunilor analizate se menține același trend descrescător ca cel înregistrat la nivel

național. În regiunea Sud‐Est se constată cea mai accentuată scădere de 5%, iar în regiunea Centru

cea mai mică descreștere a populației ocupate de aproximativ 1% (Figura 6).

Figura 6. Populația ocupată pe regiuni în perioada 2008‐2013 (mii persoane)


Analizând fiecare regiunea în parte se constată o scădere accentuată la nivelul regiunilor Sud‐Est

(Figura 8) și Sud‐Muntenia (Figura 9). Cea mai drastică scădere a populației ocupate se

înregistrează în regiunea Sud‐Est cu variații de la 2% în județul Vrancea până la 10 % în județul

Galați.

La nivelul regiunii Sud‐Muntenia, scăderea nu este atât de dramatică ca în cealaltă regiune,

aceasta atingând un maxim de 4,1 % în județul Prahova.



PARTENERI 12

În regiunea Centru (Figura 7), spre deosebire de celelalte două mai sus menționate, se

înregistrează pe lângă scăderi modice și creșteri ușoare a numărului de persoane ocupate în

județele Harghita, Sibiu și Brașov, creșteri cuprinse între 0,1 – 2,5 %.

La nivelul regiunii București‐Ilfov (Figura 10), se observă o scădere a numărului de persoane

ocupate în municipiul București de aproximativ 2,8% și o creștere a acestuia în județul Ilfov de 4%.

Figura 7. Populația ocupată în județele regiunii Centru în perioada 2008‐2013 (mii persoane)




PARTENERI 13

Figura 8. Populația ocupată în județele regiunii Sud Est în perioada 2008‐2013 (mii persoane)




PARTENERI 14

Figura 9. Populația ocupată în județele regiunii Sud Muntenia în perioada 2008‐2013 (mii persoane)


Figura 10. Populația ocupată în județele regiunii București Ilfov în perioada 2008‐2013 (mii persoane)


Pentru a avea o imagine clară a modului în care este distribuită populația ocupată înregistrată la

nivel național, este important să observăm defalcarea acesteia pe regiuni, precum și pe activități

economice, în scopul identificării domeniilor economice în care activează persoanele ocupate.

(Tabelul 1) După cum se poate observa din figura de mai sus, cel mai mare număr al persoanelor

ocupate la nivel național se regăsește în domeniul agricol și în cel industrial, iar cel mai scăzut în

activitățile culturale și în tranzacțiile imobiliare. Astfel, la nivelul anului 2013, conform datelor INS,

un procent de aproximativ 28% din totalul persoanelor ocupate, activa în agricultură, silvicultură și

piscicultură, în timp ce 21% activa în industrie. În intervalul de timp 2008‐2013 se constată o

ușoară scădere a persoanelor ocupate care activează în industrie, de circa 2%, și o menținere a

numărului de persoane care desfășoară activități agricole. Comparând cele două domenii de

activitate, se poate observa că în timp ce în industrie numărul persoanelor ocupate a scăzut

constant, în agricultură numărul acestora a crescut cu aproximativ 2% în perioada 2009‐2012,



PARTENERI 15

stabilizându‐se în anul 2013 la nivelul anului 2008. Multe dintre aceste persoane ocupate în

domeniul agriculturii practicau o agricultură de subzistență sau semisubzistență.

La nivelul regiunilor se constată același trend ca cel de la nivel național, domeniul agricol și cel

industrial cumulând cel mai semnificativ număr de persoane ocupate, regiunile cu cel mai ridicat

număr de persoane ocupate fiind București‐Ilfov și Sud‐Muntenia.


PROIECT COFINANȚAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN PRIN PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013

“INVESTEȘTE ÎN OAMENI!”

16

ACTIVITĂȚI ECONOMICE 2008 % 2009 % 2010 % 2011 % 2012 % 2013 %

Activități de servicii administrative si activități de servicii suport

217.00 2.48% 207.40 2.47% 203.70 2.43% 227.90 2.72% 258.20 3.01% 271.20 3.18%

Activități de spectacole, culturale si recreative

62.30 0.71% 67.10 0.80% 63.30 0.76% 59.00 0.71% 62.10 0.72% 71.90 0.84%

Alte activități de servicii 120.40 1.38% 141.20 1.68% 150.40 1.80% 129.80 1.55% 167.40 1.95% 162.00 1.90%

Comerț cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

1168.40 13.36% 1138.20 13.53% 1140.30 13.62% 1156.90 13.83% 1178.30 13.75% 1229.00 14.41%

Construcții 691.50 7.91% 626.10 7.44% 627.80 7.50% 610.90 7.30% 606.30 7.08% 631.70 7.41%

Hoteluri si restaurante 161.80 1.85% 125.30 1.49% 133.10 1.59% 137.90 1.65% 154.20 1.80% 155.70 1.83%

Informații si comunicații 131.70 1.51% 125.00 1.49% 134.20 1.60% 136.00 1.63% 153.20 1.79% 152.90 1.79%

Transport si depozitare 422.00 4.82% 418.90 4.98% 425.80 5.09% 434.00 5.19% 446.80 5.21% 429.60 5.04%

Tranzacții imobiliare 46.90 0.54% 48.90 0.58% 30.90 0.37% 30.60 0.37% 31.40 0.37% 35.30 0.41%

Activități profesionale, științifice si tehnice

165.90 1.90% 164.30 1.95% 155.90 1.86% 161.10 1.93% 165.90 1.94% 169.10 1.98%

Administrație publica si apărare; asigurări sociale din sistemul public

219.80 2.51% 230.10 2.74% 204.20 2.44% 196.80 2.35% 192.10 2.24% 191.30 2.24%

Agricultura, silvicultura si pescuit 2407.40 27.52% 2410.70 28.66% 2439.90 29.15% 2442.00 29.19% 2510.00 29.29% 2380.10 27.90%

Industrie 1981.50 22.65% 1773.60 21.09% 1733.30 20.71% 1753.80 20.96% 1765.30 20.60% 1777.60 20.84%

Intermedieri financiare si asigurări 116.90 1.34% 113.30 1.35% 133.30 1.59% 130.20 1.56% 114.00 1.33% 122.00 1.43%

Învățământ 431.90 4.94% 413.00 4.91% 389.60 4.65% 385.00 4.60% 390.50 4.56% 378.70 4.44%

Sănătate si asistenta sociala 401.60 4.59% 407.60 4.85% 405.60 4.85% 373.60 4.47% 373.90 4.36% 372.50 4.37%

TOTAL 8747.00 100.00% 8410.70 100.00% 8371.30 100.00% 8365.50 100.00% 8569.60 100.00% 8530.60 100.00%



PARTENERI 17

Tabelul 1. Nr. persoanelor ocupate la nivel național defalcat pe activități economice 2008‐2013 (mii

persoane)


Situația persoanelor ocupate în domeniul agricol și în cel industrial în regiunea București‐Ilfov, în

intervalul de timp analizat, evidențiază o creștere a numărului de persoane ocupate în domeniul

agricol în detrimentul celui industrial până în 2012. Cu toate acestea, la nivelul județului Ilfov, se

remarcă un număr constant de persoane ce sunt angrenate în activități industriale, în timp ce în

Municipiul București este relevată o scădere puternică a persoanelor ocupate în domeniul

industrial, de la 167.4 mii persoane în 2008 până la 137.9 mii persoane în 2013, punctul culminant

al acestei scăderi fiind cuprins în perioada de timp 2008‐2010, urmată de o stabilizare a acestei

scăderi din 2010 până în 2013 ( Figura 11, Figura 12). În municipiul București crește însă numărul

persoanele ce sunt ocupate în sectorul terțiar – al serviciilor.

Figura 11. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea București‐ Ilfov (2008‐2013)

(mii persoane)




PARTENERI 18

Figura 12. Populația ocupată în industrie în Regiunea București‐ Ilfov (2008‐2013) (mii persoane)


La nivelul regiunii Sud‐Muntenia, se constată o menținere a nivelului persoanelor ocupate în

domeniul agricol și o scădere a celor din industrie. Județele Prahova și Argeș cumulează cele mai

multe persoane ocupate în domeniul industrial, respectiv 78.8 mii persoane și 72 mii persoane la

nivelul anului 2013. Se poate constata o scădere semnificativă a numărului de persoane ocupate în

industrie în cele două județe, în intervalul de timp 2008‐2010, de 14.3 mii persoane în Prahova și

9.7 mii persoane în Argeș, urmată de o creștere ușoară din 2010 până în 2013 (Figura 14). Cele mai

multe persoane ocupate în agricultură din regiunea Sud‐Muntenia se regăsesc în județele

Teleorman și Dâmbovița, cu un număr de 83.8 mii persoane, respectiv 68.5 mii persoane, la nivelul

anului 2013 (Figura 13).



PARTENERI 19

Figura 13. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea Sud‐Muntenia (2008‐2013)

(mii persoane)


Figura 14. Populația ocupată în industrie în Regiunea Sud‐Muntenia (2008‐2013) (mii persoane)



PARTENERI 20


În ceea ce privește populația ocupată în domeniul agricol, silvic și piscicol din Regiunea Centru,

putem observa o continuitate a numărului de persoane ocupate, din 2008 până în 2013, cu o

ușoară creștere în 2012. Cu toate acestea, dacă raportăm numărul persoanelor ocupate la nivelul

județelor din această regiune, cifrele arată că cele mai multe persoane ocupate se înregistrează în

județele Mureș și Alba (67.9 mii persoane, respectiv 47.1 mii persoane în 2013), iar cel mai mic

număr în județele Sibiu și Covasna (Figura 15).

În industrie, în regiunea Centru, județele fruntașe ca număr de persoane ocupate sunt Brașov,

Sibiu și Mureș. În cazul acestor județe se constată o scădere semnificativă a numărului de

persoane ocupate în intervalul 2008‐2010, de aproximativ 10%, urmată de o creștere constantă

până în 2013. Un caz aparte îl ocupă județul Brașov care în 2013 depășește cu 3% nivelul

înregistrat în 2008, de la 65.0 la 67.1 mii persoane (Figura 16).

Figura 15. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea Centru (2008‐2013) (mii

persoane)




PARTENERI 21

Figura 16. Populația ocupată în industrie în Regiunea Centru (2008‐2013) (mii persoane)


În cazul regiunii Sud‐Est, cele mai multe persoane ocupate în domeniul agricol se regăsesc în

județele Buzău, Constanța și Vrancea, având o evoluție relativ constantă în intervalul de timp

analizat, cu o ușoară creștere, între 3‐5%, până în 2012, urmată de o scădere sub nivelul înregistrat

în 2008. Cel mai scăzut nivel al persoanelor ocupate se regăsește în județul Tulcea, acesta

înregistrând un număr de aproximativ 30 mii persoane ocupate în anul 2013, comparativ cu

județul Buzău care avea un număr de 72,4 mii persoane ocupate (Figura 17).

În industrie, județele care înregistrează cel mai mare număr de persoane ocupate sunt Constanța

și Galați, cumulând un număr de 50,9 mii persoane, respectiv 34.1 mii persoane în anul 2013.

Trendul pentru această regiune este unul de scădere majoră în intervalul de timp analizat, cea mai

drastică scădere înregistrându‐se în județul Galați de aproximativ 28% în 2013 față de 2008, urmat

de județul Constanța care înregistrează o scădere de circa 16% în aceeași perioadă. Un caz

particular îl reprezintă județul Buzău care după o scădere de aproximativ 12% a numărului de

persoane ocupate în industrie din 2008 până în 2009, urmează un trend ascendent până în anul

2013, an în care depășește județul Galați, care în anul 2008 se afla înaintea acestuia (Figura 18).



PARTENERI 22

Figura 17. Populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit în Regiunea Sud‐Est (2008‐2013) (mii

persoane)




PARTENERI 23

Figura 18. Populația ocupată în industrie în Regiunea Sud‐Est (2008‐2013) (mii persoane)


3.4 Rata de ocupare a resurselor umane

După analiza evoluției populației active, a populației ocupate precum și a populației ocupate în

funcție de activitățile economice derulate, se impune și o analiză a ratei de ocupare, pentru a

vedea evoluția numărului de persoane active civil raportat la resursa de muncă disponibilă.

(http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=FOM116A).

Dintre cele patru regiuni analizate, regiunea București Ilfov (Figura 19) este singura care

înregistrează o creștere de 2% în intervalul de timp 2007‐ 2013, de la 81,8% la 83,8%. În acest

interval se remarcă un vârf de creștere de 5% în anul 2008, urmat de o scădere de aproximativ 6%

până în anul 2010. Celelalte trei regiuni analizate sunt caracterizate de scăderi ușoare în intervalul

2007‐2011, urmate de o creștere în anul 2012, ajungând în anul 2013 la un nivel similar cu cel al

anului de referință.



PARTENERI 24

Figura 19. Rata de ocupare a resurselor umane în regiunile de dezvoltare în perioada 2007‐2013

(procente)


Analizând datele furnizate la nivel regional, defalcat pe județe componente, se constată următoarele:

În regiunea Centru (Figura 20) județele care înregistrează o ușoară creștere a ratei de ocupare, cuprinsă între 1,1 și 1,3%, sunt Brașov, Harghita și Sibiu, celelalte județe fiind caracterizate de o scădere ușoară și constantă în intervalul de timp analizat.

Județele regiunii Sud‐Est (Figura 21) sunt marcate în tot intervalul de timp analizat de scăderi constante ale ratei de ocupare, anul 2011 fiind punctul maxim al scăderii, urmat de o ușoară creștere până în 2013 dar sub nivelul înregistrat în anul 2007.

Regiunea Sud‐Muntenia este caracterizată de același trend înregistrat în regiunea mai sus analizată, singura excepție fiind județul Teleorman, unde se constată o creștere de 3,3 % a ratei de ocupare în anul 2013 față de 2007 (Figura 22)

Regiunea București Ilfov înregistrează la nivelul capitalei cea mai mare creștere dintre toate județele analizate, respectiv de 4,5%, dar și de cea mai accentuată scădere la nivelul județului Ilfov de 9,8%. În intervalul 2007‐2013, se observă o creștere la nivelul anului



PARTENERI 25

2008, urmată de un declin constant în cazul județului Ilfov și de o redresare pe trend crescător în cazul municipiului București (Figura 23)

Figura 20. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii Centru în perioada 2007‐2013

(procente)




PARTENERI 26

Figura 21. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii Sud Est în perioada 2007‐2013

(procente)


Figura 22. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii Sud Muntenia în perioada 2007‐2013

(procente)




PARTENERI 27

Figura 23. Rata de ocupare a resurselor umane în județele regiunii București Ilfov în perioada 2007‐2013

(procente)


3.5 Salariați

În ceea ce privește numărul salariaților din regiunile analizate, în intervalul de timp 2008‐2013, se

constată o scădere semnificativă a acestuia. Pe fondul declanșării crizei economice, cea mai

drastică scădere se înregistrează în anul 2010 raportat la anul 2008, cu o medie de 13% în

regiunile analizate. Cea mai accentuată scădere este înregistrată în regiunea Sud‐Est de 15,40%,

iar cea mai redusă în București‐Ilfov, de 9,91%. Pe acest trend descendent se poate observa în

graficul de mai jos o redresare a efectivului de salariați după anul 2011, dar nu la nivelul înregistrat

în anul 2008. Astfel, în 2013 față de 2008 scăderea numărului salariaților este în medie de 8,47%

de la 2,960,041 salariați, la 2,724,216 (Figura 24).



PARTENERI 28

Figura 24. Efectivul de salariați pe regiuni de dezvoltare în perioada 2008‐2013 (persoane)


Analizând la nivelul județelor componente ale fiecărei regiuni se constată următoarele:

Județele care fac parte din regiunea Centru sunt marcate de aceeași evoluție

descrescătoare înregistrată la nivelul tuturor regiunilor analizate, cu cea mai mică scădere

a numărului de salariați în anul 2013 față de 2008 la nivelul județului Sibiu, respectiv de

0,66% și cu cea mai ridicată în județul Covasna de 11,01% (Figura 25);

Dintre toate regiunile analizate, regiunea Sud‐Est înregistrează cea mai drastică scădere a

numărului de salariați, județele Brăila și Galați evidențiindu‐se prin scăderi de 17,14% și

respectiv 16,86% în 2013 față de 2008. Celelalte județe componente înregistrează o medie

a scăderii de 10%, județul Buzău având cea mai redusă scădere comparativ cu celelalte de

9,31% (Figura 26);

În regiunea Sud‐Muntenia, în județul Dâmbovița se constată cea mai mare scădere a

efectivului de salariați în anul 2013 față de 2008, de 15,02%, iar cea mai mică scădere se



PARTENERI 29

observă în județele Giurgiu și Teleorman, de 6,04% , respectiv 6,38%. Celelalte județe

înregistrează scăderi în medie de aproximativ 10% (Figura 27);

Municipiul București și județul Ilfov se diferențiază de celelalte județe aferente regiunilor

analizate prin faptul că la nivelul acestora se înregistrează cea mai redusă scădere a

numărului de salariați în intervalul de timp 2008‐2013. Mai mult, după o scădere

accentuată din 2008 până în 2010, județul Ilfov însumează în anul 2013 un număr de

salariați mai mare decât cel înregistrat la nivelul anului 2008, cu o creștere de 2,69%. La

nivelul capitalei, efectivul de salariați a scăzut cu 6,42% în anul 2013 față de 2008 (Figura

28).

Figura 25. Efectivul de salariați în județele regiunii Centru în perioada 2008‐2013 (persoane)




PARTENERI 30

Figura 26. Efectivul de salariați în județele regiunii Sud Est în perioada 2008‐2013 (mii persoane)




PARTENERI 31

Figura 27. Efectivul de salariați în județele regiunii Sud Muntenia în perioada 2008‐2013 (mii persoane)


Figura 28. Efectivul de salariați în județele regiunii București Ilfov în perioada 2008‐2013 (mii persoane)


În ceea ce privește numărul de salariați raportat la populația ocupată din cadrul regiunilor

analizate, se constată că numai un procent de aproximativ 60% din populația ocupată este

înregistrat ca salariată, singura excepție făcând‐o regiunea București‐Ilfov unde procentul este mai

mare ajungând la o medie de 81%. În intervalul de timp 2008‐2013, fiecare regiune înregistrează

descreșteri, cele mai accentuate scăderi ale numărului de salariați/populația ocupată fiind

înregistrate în intervalul 2008‐2010, urmând o redresare ușoară a acestuia până în 2013, dar la un

nivel mai mic față de anul de referință 2008 (Tabelul 2).

Analizând situația numărului de salariați raportat la populația ocupată la nivelul fiecărei regiuni

analizate se constată următoarele:

Regiunea Centru păstrează aceeași evoluție ca cea menționată mai sus, județele în care se

înregistrează cele mai mari scăderi ale numărului salariaților în intervalul de timp analizat

fiind Alba, Covasna și Harghita, respectiv de 4.43%, 4,21% și 4,26%. Cea mai mică scădere

se observă în județul Sibiu, aceasta fiind de 2,14% (Figura 29);



PARTENERI 32

În Regiunea Sud‐Est sunt înregistrate cele mai mari scăderi ale procentului salariaților

raportat la populația ocupată, județele Brăila și Galați fiind fruntașe în acest clasament, cu

scăderi în 2013 față de anul 2008 de 6.28%, respectiv de 5.12%. Județele Tulcea și Buzău

însumează cele mai mic scăderi procentuale de 3,32% și 3,84% (Figura 30);

Regiunea Sud‐Muntenia înregistrează o medie a scăderii în intervalul de timp analizat de

3,55%, județele cu cele mai accentuate scăderi fiind Dâmbovița și Prahova, cu scăderi de

5,68%, respectiv 4,18%. Județul Teleorman are cel mai mic procent al salariaților raportat

la populația ocupată din toate regiunile analizate, de numai 37,09% în 2008, aici

înregistrându‐se cea mai redusă scădere în 2013 față de anul de referință, respectiv de

2,25% (Figura 31);

După cum era de așteptat, regiunea București‐Ilfov deține cel mai ridicat procent de salariați

raportat la populația ocupată, cu o medie de 76,15% în 2013, în scădere cu 2,04% față de 2008.

Municipiul București are cel mai ridicat număr de salariați raportat la populația ocupată, respectiv

de 82,84% în 2013, în scădere cu 3,23% față de 2008 (Figura 32).



PARTENERI

33

Regiunea Centru Regiunea Sud‐Est Regiunea Sud‐Muntenia Regiunea București‐ Ilfov An

Populație ocupată(mii persoane)

Salariați (mii

persoane) %

Populație ocupată (mii

persoane)

Salariați (mii

persoane) %


persoane)

Salariați (mii

persoane) %


persoane

Salariați (mii

persoane) %

2008 1,046.50 650.55 62.16 1,057.60 609.97 57.67 1,201.00 621.56 51.75 1,281.70 1,077.97 84.10

2009 1,001.80 602.88 60.18 1,011.10 561.67 55.55 1,159.90 577.00 49.75 1,220.30 1,022.86 83.82

2010 1,001.80 573.65 57.26 994.90 516.01 51.87 1,154.80 534.88 46.32 1,214.80 971.19 79.95

2011 1,006.80 586.07 58.21 986.20 517.69 52.49 1,154.50 543.22 47.05 1,224.50 999.01 81.59

2012 1,040.70 606.95 58.32 1,011.00 529.58 52.38 1,182.60 557.98 47.18 1,239.00 1,017.78 82.15

2013 1,040.80 614.39 59.03 1,003.90 531.44 52.94 1,168.80 559.35 47.86 1,256.90 1,019.03 81.07

Tabelul 2. Numărul de salariați vs. populație ocupată (mii persoane)




PARTENERI 34

55.15%

51.86%

48.14%

49.21%

49.44%

50.72%

71.91%

70.49%

67.33%

68.73%

68.61%

69.28%

60.64%

57.49%

54.68%

55.42%

56.47%

56.44%

52.57%

50.02%

46.50%

48.25%

48.36%

48.31%57

.58%

56.11%

53.83%

53.85%

53.77%

54.61%

69.65%

68.63%

66.10%

67.01%

66.86%

67.50%

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

Figura 29. Regiunea Centru ‐ Numărul de salariați vs. populație ocupată (procente)




PARTENERI 35

Figura 30. Regiunea Sud‐Est ‐ Numărul de salariați vs populație ocupată (procente)


Figura 31. Regiunea Sud‐Muntenia ‐ Numărul de salariați vs. populație ocupată (procente)




PARTENERI 36

Figura 32. Regiunea București‐Ilfov ‐ Numărul de salariați vs. populație ocupată (procente)


3.6 Șomaj

Dacă analizăm numărul șomerilor înregistrați în cele patru regiuni, se constată o creștere

accentuată a numărului șomerilor înregistrați în intervalul 2007‐2009 și o descreștere ușoară până

în 2014, dar nu la nivelul înregistrat în anul de referință 2007.

În ceea ce privește procentul șomerilor neindemnizați din totalul celor înregistrați, acesta este

unul fluctuant cu scăderi până în anul 2009, urmate de creșteri constante până în 2014. Conform

datelor analizate în regiunile Centru, Sud‐Est și Sud Muntenia procentul șomerilor neindemnizați

raportat la numărul șomerilor înregistrați, în anul 2014 ajunge la un nivel mai mare decât cel din

2007, iar regiunea București‐Ilfov înregistrează un procent mai mic în 2014 față de 2007 (Tabelul

3)

Regiunea CENTRU Regiunea SUD‐EST Regiunea SUD‐MUNTENIA

Regiunea BUCURESTI ‐ ILFOV

Șomeri înregistrați

Șomeri neindemniz


Șomeri neindemniz


Șomeri neindemniz


Șomeri neindemniz



PARTENERI 37

ați ați ați ați

53,425 30,830 48,485 34,336 65,517 45,814 20,416 15,556 2007

57.71% 70.82% 69.93% 76.20%

56,949 32,256 51,712 36,262 65,518 42,005 20,372 16,476 2008

56.64% 70.12% 64.11% 80.88%

105,439 36,682 93,018 42,918 120,303 48,339 30,055 7,501 2009

34.79% 46.14% 40.18% 24.96%

87,504 39,931 88,047 47,009 111,116 55,646 29,331 5,297 2010

45.63% 53.39% 50.08% 18.06%

64,959 40,092 64,419 42,698 80,188 50,442 24,396 13,717 2011

61.72% 66.28% 62.90% 56.23%

68,656 42,124 69,572 45,231 87,880 55,925 25,069 13,534 2012

61.36% 65.01% 63.64% 53.99%

69,915 44,922 72,038 46,582 94,740 60,534 25,261 12,885 2013

64.25% 64.66% 63.89% 51.01%

60,251 42,768 72,714 53,383 89,831 65,317 24,296 16,323 2014

70.98% 73.42% 72.71% 67.18%

Tabelul 3. Numărul șomeri neindemnizați vs. Șomeri înregistrați (mii persoane)


Mergând la nivelul județelor care fac parte din regiunile analizate se observă următoarele tendințe:

Regiunea Centru se caracterizează printr‐o tendință fluctuantă la nivelul fiecărui județ, în intervalul 2007‐2014. Conform datelor analizate, se constată că procentele cele mai mari



PARTENERI 38

ale șomerilor neindemnizați în cadrul șomerilor înregistrați sunt înregistrate în anul 2014, județul Mureș având cel mai ridicat procent, de 80,31%, urmat de județul Covasna cu 76,54% (Figura 33).

La nivelul regiunii Sud‐Est se observă aceeași tendință ca în regiunea Centru, cu o medie de 70,42% a procentului șomerilor neindemnizați raportat la numărul șomerilor înregistrați în anul 2007, urmată de o scădere semnificativă în anul 2009 și apoi o creștere până în anul 2014 la nivelul anului 2007. Județele Brăila, Galați și Buzău înregistrează cele mai ridicate procente pe parcursul intervalului analizat, cu vârful în anul 2014, respectiv de 80,20%, 80,11% și 78,96% (Figura 34).

Regiunea Sud‐Muntenia, nu face excepție de la tendințele înregistrate la nivelul celor patru regiuni, având scăderi ale procentului șomerilor neindemnizați raportat la cei înregistrați până în anul 2009, urmate de creșteri, ajungând în anul 2014 la nivelul anului 2007. Se poate observa în Figura 35 faptul că județul Prahova are cel mai mic număr de șomeri neindemnizați raportat la cel înregistrat pe parcursul întregului interval analizat ( Figura 35).

Municipiul București și județul Ilfov înregistrează cel mai ridicat procent de șomeri neindemnizați raportat la șomerii înregistrați comparativ cu celelalte județe din regiunile analizate în anii 2007 și 2008. Spre deosebire de celelalte regiuni, nivelul înregistrat în 2014 este mai mic decât cel din anul de referință, respectiv cu 8,11 puncte procentuale în capitală și cu 16,27 în județul Ilfov (Figura 36).



PARTENERI 39

Figura 33. Regiunea Centru ‐ Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente)


Figura 34. Regiunea Sud‐Est‐ Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente)


Figura 35. Regiunea Sud‐ Muntenia ‐ Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente)



PARTENERI 40


Figura 36. Regiunea București‐Ilfov ‐ Numărul șomeri neindemnizați vs șomeri înregistrați (procente)


Rata șomajului la nivel național a crescut în perioada 2007‐2013, de la 4% la 5,7%, cu o apreciere

mai mare în perioada crizei economice – 2009‐2011. Cea mai mare rată a șomajului este

înregistrată în regiunea Sud Muntenia – 7,5%, iar cea mai mică în București‐Ilfov – 2%. Regiunea

Centru are 6,3%, iar Sud‐Est – 6,7%. Există însă diferențe foarte mari în interiorul regiunilor, fiind

județe care au o rată a șomajului mult mai ridicată de cât altele. În Regiunea Centru, județul Alba

are o rata a șomajului de 10,2%, în timp ce Brașovul are 4,7%, iar Sibiul 4,8%. Județele regiunii

Sud‐Est cu cea mai mare rată a șomajului sunt Galați – 9,2% și Brăila – 8,6%, iar Constanța are cea

mai mică rată a șomajului – 4,4%. În regiunea Sud‐Muntenia, conduce județul Teleorman cu

10,8%, urmat de Călărași (8,2%) și Dâmbovița (8,1%), în timp ce Prahova are o rată a șomajului de

5,8%. (Tabelul 4)

Regiuni de dezvoltare si judete 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

TOTAL 4 4,4 7,8 7 5,2 5,4 5,7

Regiunea CENTRU 4,8 5,2 9,5 8 6,1 6,2 6,3



PARTENERI 41

Alba 5,7 7,1 12,5 10 7,7 8,4 10,2

Brasov 5 4,3 8,7 7,2 5,1 4,9 4,7

Covasna 7 7,2 11,1 10 8,6 7,6 7,4

Harghita 5,1 6,5 10,5 8,8 6,5 7,3 7

Mures 4,3 4,7 8 8 6 6 5,5

Sibiu 3,1 3,1 8,3 5,8 4,3 4,5 4,8

Regiunea SUD‐EST 4,4 4,7 8,4 8,1 6,1 6,4 6,7

Braila 3,9 4,4 8 8,7 5,8 6,5 7

Buzau 5,5 5,7 9,4 9,7 8 7,9 8,6

Constanta 3,5 3 6,4 5,8 4,3 4,5 4,4

Galati 5,7 6,6 11,3 10,4 7,9 8,9 9,2

Tulcea 3,8 4,4 8,9 8,1 5,8 5,9 5,9

Vrancea 3,8 4,4 7,4 7,4 5,5 5,5 5,9

Regiunea SUD‐MUNTENIA 5,1 5,2 9,4 8,8 6,5 6,9 7,5

Arges 4,8 4,9 9,5 7,6 5,7 6,1 7

Calarasi 4,7 5,1 9,2 8,8 6,3 7,2 8,2

Dambovita 5,3 5,6 8,5 8,5 6,5 7,5 8,1

Giurgiu 4,5 4,5 7,2 8,4 5,7 5,9 6,2

Ialomita 6,9 4,9 11,2 9,9 7,6 7,7 7,5

Prahova 3,8 3,9 8,9 8,6 5,7 5,6 5,8



PARTENERI 42

Teleorman 7,3 8,1 11,5 10,9 9,1 9,6 10,8

Regiunea BUCURESTI ‐ ILFOV 1,7 1,6 2,4 2,4 2 2 2

Ilfov 1,4 1,3 2,4 2,7 1,6 1,8 1,9

Municipiul Bucuresti 1,7 1,6 2,4 2,3 2 2 2

Tabelul 4. Rata șomajului în perioada 2007‐2013 (%)


IV. Concluzii

Așa cum spuneam la început, conform Raportului anual de implementare pentru anul 2013 al

POSDRU, în România au participat la cursuri de calificare/recalificare 36732 de persoane.

(Ministerul Fondurilor Europene, 2014), dar pentru acestea nu se discută ce s‐a întâmplat după

absolvirea cursurilor și în ce măsură acestea le‐au ajutat să își găsească loc de muncă în țară sau să

își înființeze o afacere etc. Multe dintre aceste programe de calificare/recalificare nu au avut la

bază realizarea unei analize a pieței muncii locale/județene care să le permit realizarea acelor

cursuri care le‐ar fi permis beneficiarilor să se angajeze după absolvire. Cele mai multe dintre

programele de calificare/recalificare au vizat cursuri unde partea practică putea fi organizată mai

ușor, agenții economici locali nefiind dispuși să ia în practică acești oameni. Din acest motiv cele

mai multe calificări realizate sunt cele de agent comercial, frizer, coafor sau manichiură‐

pedichiură. Avem suficiente cazuri în care s‐au calificat/recalificat infirmieri, îngrijitori la domiciliu

sau babysitter, iar aceștia au plecat în alte țări europene să lucreze.

Analiza indicatorilor privind piața muncii în cele patru regiuni ale proiectului (Centru, Sud‐Est, Sud‐

Muntenia și Centru) relevă faptul că eficiența măsurilor și intervențiilor pentru persoanele supuse

riscului de excluziune socială nu a fost cea propusă inițial. Este adevărat că această perioadă a fost

traversată și de o criză economică cu puternice repercursiuni asupra pieței muncii. Dacă avem

acest lucru în vedere, putem spune că eficiența lor se observă abia după 2011, însă nu se poate

spune dacă această dinamică pozitivă a pieței muncii se datorează măsurilor și intervențiilor

pentru persoanele supuse riscului de excluziune socială sau unor măsuri economice naționale de

redresare economică.



PARTENERI 43

Numărul salariaților din toate cele patru regiuni analizate a scăzut în perioada 2008‐2013, o

diminuare mai accentuată a acestora observându‐se în perioada crizei economice 2009‐2011.

Analiza datelor relevă faptul că ponderea salariaților în totalul populației ocupate a scăzut în toate

cele patru regiuni, chiar și pe fondul reducerii acesteia. Regiunile cu numărul cel mai mare de

salariați sunt București‐Ilfov și Centru. Disparitățile sunt mari între cele 4 regiuni analizate,

diferențele fiind și de peste 10% în ce privește ponderea salariaților în populația ocupată. Dacă

analizăm diferențele intraregionale putem observa discrepanțe destul de mari înre județe, care

pot merge și până la 20‐25%.

Creșterea ponderii șomerilor neindemnizați în totalul șomerilor începând cu anul 2011 indică o

ineficiență a măsurilor și intervențiilor pentru persoanele supuse riscului de excluziune socială în

cele patru regiuni. Acești șomeri constituie unul dintre cele mai vulnerabile grupuri sociale

deoarece, cel puțin teoretic, sunt lipsiți de venituri. Dacă diferențele între regiuni nu sunt atât de

mari, cele intraregionale variază între 15% în regiunea Centru și 28% în Sud‐Est.

Așa cum am putut observa, discrepanțele regionale, dar mai ales intraregionale sunt foarte mari,

fapt ce impune existența unor măsuri și intervenții adaptate mult mai bine la nevoile și

oportunitățile de dezvoltare existente la nivel local. Este nevoie de o intervenție mult mai centrată

pe specificul activităților economice locale astfel încât să răspundă mai bine cerințelor pieței

muncii. Cursurile de calificare/recalificare constituie un element bun de creștere a competențelor

la nivel local, dar ele trebuie organizate după o analiză foarte atentă a nevoilor angajatorilor din

zonă. Fără acest lucru vom continua să avem cursanți pregătiți în meserii care nu răspund nevoilor

existente la nivel local. În funcție de specificul activităților economice de la nivel județean sau

microregional trebuie gândite aceste cursuri, iar angajatorii este necesar să fie implicați activ în

procesul de proiectare și planificare al acestora.

Date post:	24-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	urbasofia
View:	223 times
Download:	0 times

Evaluarea impactului și eficacității măsurilor pentru persoane supuse riscului de excluziune...

Documents