Manuela Stanculescu Despre Excluziune Sociala

8/13/2019 Manuela Stanculescu Despre Excluziune Sociala

http://slidepdf.com/reader/full/manuela-stanculescu-despre-excluziune-sociala 1/40

Sinteză:

Sărăcie Extremă şi Excluziune Socială:Dimensiuni şi Factori 1

Manuela Sofia Stănculescu

1 Proiectul de cercetare a fost finan ţat din dou ă granturi: „Studiul Rela ţiei dintre S ărăcie şiExcluziune Social ă”, Banca Mondial ă şi „Dimensiuni, Tipuri şi Factori ai S ărăciei Extreme î n

România”, Ministerul Educa ţiei şi Cercet ării. Raportul a fost realizat la cererea ComisieiAnti-S ărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale - CASPIS

1



Cuprins

Datele............................................................................................................................3

Metodologia cercetării................................................................................................4

Tipuri de zone sărace..................................................................................................4

Sărăcia extremă ..........................................................................................................8

Cine sunt cei în sărăcie extremă................................................................................9

Comportamentul demografic al popula iei din zonele sărace..............................!"

#ocuirea în zonele sărace.........................................................................................!$

%onele sărace ur&ane 'i utilită ile pu&lice.............................................................. !3

(ersoanele fără adăpost............................................................................................!)

Munca.........................................................................................................................!*

Sunt săracii exclu'i ocupa ional+.............................................................................!9

Săracii care muncesc.................................................................................................$!

Dependen a de protec ie socială..............................................................................$$

,duca ia ....................................................................................................................$4

Sănătate......................................................................................................................$-

%onele sărace mica infrac ionalitate 'i cultura de/ian ei....................................$8

,xcluziune socială ....................................................................................................3"

Săracii0merituo'i /ersus săracii0profitori ..............................................................3!

Concluzii 'i recomandări..........................................................................................3$

1eferin e.....................................................................................................................3)

2



Acest material este o sinteză a rezultatelor principale ale unuistudiu elaborat de o echipă de 17 cercetători ICCV sub coordonareaManuelei Stănculescu. Rezultatele sunt prezentate şi interpretatepe lar !ntr"o carte # Sărac lipit, caut altă viaţă! Sărăcie extremă şi

zone sărace în România $ apărută la %ditura &emira !n anul '(().

DATELE*atele cercetării au fost culese din 1 octombrie '((1 păn+ !n '(octombrie '((1. Studiul s"a desfăşurat !n 1, localită-i şi cele şasesectoare ale capitalei. Au fost selectate cinci tipuri de localită-i

• oraşe mari$ mi/locii şi mici$• sate mari$ periurban şi cu ni0el !nalt de dez0oltare prin

compara-ie cu celelalte sate ale -ării şi sate mici$ izolate şisărace !n termeni relati0i.n prima fază a fost realizată zonarea localită-ii. &ouăzeci de

reprezentan-i institu-ionali 2primari$ 0iceprimari$ directori de ser0iciidin cadrul primăriilor$ directori sau an a/a-i cu 0echime la cantinelesociale$ asisten-i sociali$ directori de !ntreprinderi sau or aniza-ii cunumăr mare de an a/a-i 3 disponibiliza-i$ reprezentan-i ai *irec-iilorde Muncă sau 4ficiilor de Muncă$ reprezentan-i ai mass"medieilocale şi ai 4&5"urilor cu mare 0izibilitate la ni0el local6 au oferitinforma-ii pentru zonarea localită-ilor selectate. Au fost completate

,( de fişe de zonare şi 1 fişe pentru poli-ie. 8e baza acestora aufost determinate la ni0elul fiecărei localită-i micro"zonele 2arie3cartier3 rup de străzi3 rup case sau de blocuri teritorial delimitate6care concentrează persoane !n sărăcie.

n pasul doi al cercetării$ !n interiorul zonelor selectate$ au fostrealizate inter0iuri cu reprezentan-i ai institu-iilor de sănătate$ deeduca-ie şi ai bisericii. n total au fost realizate 1) de inter0iuri cureprezentan-i institu-ionali locali.

n pasul trei$ !n zonele selectate au fost aplicate chestionare ladomiciliile subiec-ilor şi au fost realizate inter0iuri !n profunzime şidiscu-ii de rup cu persoane din ospodării sărace. Selec-iaospodăriilor pentru ancheta pe bază de chestionar a fost realizatăprin metoda drumului aleator. n total au fost realizate 119) de fişede ospodărie 2119) ospodării care includ !n total ))'7 persoane6$

( de inter0iuri !n profunzime şi ' discu-ii de rup.:otul astfel ob-inut este reprezentati0 pentru zonele studiate$ darnu pentru !ntre ul mediu urban sau rural şi nici pentru ni0elulna-ional. Ipotezele referitoare la concentrarea săracilor !n anumitezone ale oraşelor au impus o astfel de strate ie de selectare alotului$ care nu permite e;trapolarea rezultatelor nici la ni0eluloraşelor studiate şi nici la ni0elul !ntre ului mediu urban. *e

3



asemenea$ !n sate$ rezultatele pot fi e;trapolate numai la ni0elulzonelor 3cătunelor din sate care concentrază săraci şi nu la ni0elul

!ntre ului mediu rural.

METODOLOG A CE!CET"!Cercetarea s"a centrat pe identificarea sărăciei extreme $ aprincipalelor sale caracteristici$ precum şi a mecanismelor saledeterminante. Sărăcia e;tremă este definită tri"dimensional$ func-iede 2a6 0eniturile şi consumul ospodăriei calculate pe adultechi0alent sunt sub pra ul na-ional de sărăcie< 2b6 lipsa securită-iilocuirii$ adică ospodăria nu are !n locuin-a !n proprietate şi 2c6patrimoniu sărăcios$ redus la cel mult două bunuri de folosin-ă

!ndelun ată !n mediul urban$ respecti0 un astfel de bun !n mediulrural.8e l+n ă sărăcia e;tremă$ studiul a operat cu !ncă trei tipuri desărăcie$ considerate a modela procesul de cădere !n sărăcie şianume 2a6situaţia de normalitate critică $ definită drept insuficien-ăa 0enitului$ care corespunde sărăciei e0aluate !n mod obişnuit !nstudiile pe sărăcie$ func-ie de consumul sau 0enitul ospodăriei< 2b6situaţia acută de criză $ definită ca stare acută de ne0oi !nsăcontin entă$ care poate fi caracteristică anumitor cicluri de 0ia-ă$ şicare presupune lipsa unei locuin-e !n proprietate< 2c6 situaţia decriză generalizată şi neajunsuri multiple $ caracteristică

ospodăriilor care au o locuin-ă !n proprietate$ dar au un patrimoniue;trem de redus !n conte;tul mediului de reziden-ă şi au 0enituri şiconsum sub pra ul na-ional de sărăcie.Analiza este desfăşurată la două ni0ele 216 la ni0elul indi0izilor şi

ospodăriilor şi 2'6 la ni0elul a re at al zonelor selectate. n plus$analizele sunt realizate distinct pe cele două medii de reziden-ă.

T #$! DE %O&E S"!ACEStudiul a identificat e;isten-a a c+tor0a tipuri de zone careconcentrează persoane !n sărăcie e;tremă. n urban$ acestea sunt

216comunită-ile nou"formate după 1,,( !n apropierea ropilor deunoi$

2'6zonele de foste cămine muncitoreşti$ popular numite= hetou> sau

2?6zonele industriale dezafectate constituite din foste coloniimuncitoreşti construite la mar inea oraşelor$ !n apropiereaunor platforme industriale$

4



2)6zonele de case na-ionalizate din centrele istorice şi$ !n maimică măsură$

(5) cartierele ' 0echi de case aflate la periferiile oraşelor.

Cu peste /umătate$ trei sferturi sau chiar ,(@ dintre persoane cu0enituri şi consum sub pra ul na-ional de sărăcie$ zonele mai susmen-ionate reprezintă arii de concentrare a sărăciei. Comunită-iledin prea/ma ropilor de unoi sunt arii de concentrare ale sărăcieie;treme$ situa-ie !n care trăiesc 9 @ dintre reziden-i. rmeazăzonele de tip centru 0echi şi zonele industriale dezafectate cu rateale sărăciei e;treme de aproape (@. Sărăcia e;tremă deşi scadeca inciden-ă răm+ne totuşi importantă 2aproape o treime6 şi !nzonele popular denumite = hetou>$ unde se combină cu situa-ia decriză eneralizată.

Similar cu -ările 0estice$ ariile centrale 2cel pu-in !n oraşele cu0echime6 şi cele periferice par a fi cele mai 0ulnerabile laconcentrarea sărăciei. n timp ce zonele centrale dispun deinfrastructură institu-ională şi ser0icii 2de la şcoală pană la facilită-ile ate de sănătate$ de la ma azine$ la oficii publice6$ multe dintrezonele periferice sunt absolut lipsite de acestea$ fapt care nunumai că reduce calitatea 0ie-ii$ dar reprezintă un factor influent deaccentuare a sărăciei.*enumirile zonelor sărace sunt construite fie prin analo ie cuzonele de război 2Vietnam$ Bosnia6$ fie$ cu o nuan-ă ironică$ prin

opozi-ie cu bunăstarea din *allas$ Chica o$ e;as$ :as Ve as sau8aris$ 0ăzută prin filme. 8e de altă parte$ denumiri precum Derpărie$Eantoma fac referire la supra lomerare zonei şi la acti0ită-ileile ale care se desfăşoară !n aceasta.Mecanismul tipic de formare a zonelor sărace urbane din Rom+niaurmează !ndeaproape pe cel pus !n e0iden-ă pentru cazul hetouluiamerican. Acesta se referă la schimbările structurale de pe pia-amuncii$ mai precis reducerea ofertei de locuri de muncă pentru ceicu educa-ie redusă sau cu anumite tipuri de calificări$ care duc lasărăcirea unei ponderi importante a popula-iei din zonă şi laplecarea din zonă a celor cu mobilitate ascendentă$ care astfelaccentuează depri0area zonei$ diminu+nd sensibil resursele socialeşi culturale ale acesteia. oate acestea au loc !n conte;tul unuidezinteres marcat pentru zonă a actorilor influen-i de pe pia-aimobiliară locală sau3şi retra erea statului din zonă sau efecteper0erse ale ac-iunilor acestuia 2de e;emplu$ concentrarea fortuităa persoanelor fără locuin-ă6. Mai eneral$ procesele de formare azonelor sărace se află la intersec-ia dintre

2 Studiul distinge dou ă sub-tipuri şi anume: zone „semirural” şi zone de tip Cotorga. Cele dou ă sub-tipuri auprofiluri diferite, dar pentru prezenta sintez ă care pune accent pe mecanismele de excluziune social ă, aceast ă distinc ţie nu este strict necesar ă. De asemenea, studiul opereaz ă şi cu un al şaselea tip de zone – zone de blocuri cu

mari datorii la î ntre ţinere – care se asemean ă î n cele mai multe privin ţe cu media urban ă. Prin urmare, nu esteinclus î n prezenta sintez ă .

5





sensul că !n oraşele mai dez0oltate$ multe dintre aceste structuri aufost cumpărate de firme pri0ate care le"au transformat !n clădiri debirouri.Fonele din centrele istorice ale oraşelor sunt$ !n mare parte$formate prin inter0en-ia directă a autorită-ilor. *in punct de 0edereal reziden-ilor$ aceste zone sunt mai stabile dec+t cele prezentateanterior$ popula-ia =0eche>$ stabilită !n zonă !nainte de 1,,($reprezent+nd )(@ din popula-ia rezidentă totală. Istoria centrelor0echi este de asemenea diferită. Casele din aceste zone au fostma/oritatea na-ionalizate !n re imul socialist. %le au fost locuite dechiriaşi care zeci de ani de zile nu au in0estit !n repararea şi

!ntre-inerea lor. *upă 1,,($ a/unse !ntr"o stare de de radarea0ansată nu sunt re0endicate de nimeni 2sau nu sunt retrocedate6şi sunt folosite ca locuin-e sociale de către primării sau sunt

ocupate abuzi0 de popula-ia sărăcită a oraşului. Aflu;ul puternic dedupă 1,,($ cu persoane ma/oritar !n sărăcie e;tremă$ a răbit şiaccentuat procesul de sărăcire a zonei. n cazul acestor zone$actorii influen-i de pe pia-a imobiliară pri0ată sunt interesa-i dezonă datorită poten-ialului său deosebit de dez0oltare$ dar nu auacces la aceasta.Cartierele 0echi de case de la periferia oraşelor sunt zone 0echi$stabile$ sărăcite recent. Au fost deschise mai ales !nainte de 1,,($pentru cei din sate. *upă 1,,( de0in relati0 inaccesibile !n lipsaunor le ături de rudenie 2sau căsătorie6 care să sus-ină 0enirea !n

zonă. Ma/oritatea noilor sosi-i sunt dintr"o altă zonă a oraşului$ care !nsă nu reprezintă un aflu; de sărăcie e;tremă$ ma/oritatea lor fiind !n situa-ii de criză sau !n situa-ie de normalitate critică.:a mare distan-ă fa-ă de zonele sărace urbane$ !n sate$ sărăciae;tremă caracterizează cel mult o cincime din popula-ie. n consenscu teoriile$ sărăcia e;tremă !n mediul rural are dimensiuniconsiderabil mai reduse dec+t !n mediul urban şi tinde mai de rabăsă fie dispersată teritorial. 8opula-ia este mai echilibrat distribuităpe tipurile considerate de sărăcie$ astfel sărăcia e;tremă co"e;istăcu situa-ii de criză şi cu normalitatea critică$ fără să fie dominantă.

8rin urmare$ !n mediul rural analiza asupra zonelor rurale săraceimplică o oarecare artificialitate. Astfel$ zone sărace suntdemarcate doar !n unele sate mari 2nu !n toate6$ !n timp ce satelemici sunt considerate =sărace> !n totalitatea lor. Fonele studiate !nsatele mari şi dez0oltate se suprapun cu două tipuri de comunită-idemarcate printr"un criteriu al alterită-ii comunită-ile de romi 2 altăetnie dec+t cea ma/oritară6 şi comunită-ile de venetici 2alt loc denaştere dec+t !n sat6. Fonele de 0enetici le"am !nt+lnit doar !nsatele mari aflate !n imediata apropiere a unui oraş mi/lociu saumare. Acestea sunt foste comunită-i muncitoreşti formate ma/oritardin persoane 0enite !n sat !nainte de 1,H,$ pentru că oraşele erau

!nchise mi ran-ilor. Aceştia s"au aşezat !n blocurile construite !n anii

7



1,H( sau !n cartiere compacte de case3 barăci şi au lucrat fie lacooperati0a din sat fie !n !ntreprinderile din oraş. *upă 1,,($ aurămas !n sat$ dar au pierdut locurile de muncă şi nici nu au primitpăm+nt$ ceea ce e;plică căderea lor !n sărăcie.Sărăcia din zonele sărace rurale şi din satele mici$ periferice şisărace$ este !n primul r+nd e;presia sărăcirii locuitorilor 0echi şi de"abia !n al doilea r+nd rezultatul atra erii săracilor din alte zone saulocalită-i. *ar$ deşi ponderea săracilor e;tremi care au 0enit sau aure0enit !n rural după 1,,( este mică$ natura fenomenului estesimilară cu cea !nre istrată !n mediul urban !n ceea ce pri0eştefunc-ia de spa-iu de retra ere a săracilor rămaşi fără oportunită-i !nalte zone 3localită-i.

S"!"C A E'T!EM"8rincipalele rezultate ale cercetării arată că !n Rom+nia anului '((1sărăcia e;tremă este asociată cu şoma/ul de lun ă durată$ munca

!n sectorul informal$ lipsa de calificare$ familia monoparentală saualte forme atipice de familie$ ne"participare şi mar inalizare socială$fenomene de deza re are socială$ tendin-e de etnicizare şi deconcentrare a săracilor !n anumite zone clar delimitate teritorial.*atorită acestui cumul de caracteristici sărăcia e;tremă dinRom+nia se subscrie conceptului de e;cluziune socială folosit de-ările niunii %uropene şi$ astfel$ necesită o abordare dinperspecti0a drepturilor sociale fundamentale ale omului.Sărăcia e;tremă din Rom+nia este predominant =nouă>$ adică este=t+nără> 2copiii şi tinerii au cel mai mare risc6$ predominant urbană$

!n str+nsă rela-ie cu transformările sociale de după 1,,($ cufenomenul persoanelor fără locuin-ă$ cu schimbările de pe pia-amuncii 2şoma/6 şi cu forme de dezor anizare socială. 8e de altăparte$ !n zonele sărace din sate$ =noua sărăcie> este doar par-ialnouă$ fiind !n fapt combinată cu forme de sărăcie de tip tradi-ional$specifice comunită-ilor cu rad redus de modernizare$ a căror 0ia-ăeconomică este dominată de a ricultură.

răsăturile economice caracteristice sărăciei e;treme includ o luptăpermanentă pentru supra0ie-uire$ şoma/ sau sub"ocupare !neconomia sub"terană$ salarii foarte scăzute pentru cei care suntan a/a-i$ copilul ca aducător de 0enituri !n ospodărie$ desfăşurareaunui număr lar de acti0ită-i ocazionale$ lipsă cronică de bani şiabsen-a economiilor$ ne"acoperirea cronică a ne0oilor alimentare2mai ales !n perioadele c+nd oportunită-ile de muncă informală suntrare6 şi obiceiul de a cumpăra pe credit cantită-i foarte reduse dealimente.

8



Caracteristicile sociale şi psiholo ice ale culturii sărăciei suntsupraa lomerarea zonei şi a locuin-ei$ lipsa intimită-ii$ inciden-ă

!naltă a alcoolismului$ 0iolen-a !n familie şi mică infrac-ionalitate$căsătorii neoficiale şi un accent deosebit pe solidaritatea familiei.*eci$ sărăcia e;tremă este o stare de lipsuri cumulate care s"apermanentizat. Cu alte cu0inte$ sărăcia e;tremă presupune lipsaunei 0ie-i ordonate de rutine care să confere si uran-ă şipredictibilitate$ fiind centrată pe azi şi lipsită de perspecti0e.

ntre ul set de dileme şi probleme ce trebuie rezol0ate pentru =atrăi de la un salariu la altul>$ !n cazul săracilor e;tremi se restr+n ela !ntrebarea fundamentală =ce punem azi pe masă>.*acă !n copilărie$ sărăcia era un rezultat al ale erilor per0erse sauac-iunilor neadec0ate ale părin-ilor$ la maturitate$ mar inalizarea şisărăcia sunt elemente ale lipsei de orizont$ sunt păr-i inte rate alebio rafiei ca =dat natural> pe care nu po-i dec+t să le accep-i.Sărăcia este =dată>$ este =normală> şi este fără ieşire$ importantfiind doar să supra0ie-uieşti !n orice condi-ii$ chiar dormind !ntreburuieni$ chiar trăind din tomberoane sau de la roapa de unoi$0ia-a !n sine fiind doar plutire !n deri0ă =cum o 0rea *umnezeu>.

raiectoriile de cădere !n sărăcie e;tremă sunt sec0en-e dee0enimente critice$ naturale$ structurale şi3sau indi0iduale$ care sesucced şi !ntrepătrund !n moduri di0erse rezult+nd !n permanentă şi

ra0ă deterioare a calită-ii 0ie-ii. Ca un corolar firesc$ indi0izii pierd !ncrederea !n sine$ !şi asumă lipsa de control$ de0in pesimişti şirenun-ă la planuri şi proiecte$ e;perimentează sărăcia şimar inalizarea din ce !n ce mai accentuat$ transform+ndu"le !n datnatural şi$ astfel$ !n0ă-+nd ne"a/utorarea care se instalează ca starede fapt$ imposibil de depăşit fără spri/in şi impuls e;terior.Interac-iunea dintre situa-ia dramatică a ospodăriei şi ne"a/utorare

!n0ă-ată crează siner ii ne ati0e care$ !n schimb$ accentueazămar inalizarea şi răbeşte căderea către starea de mizerie$permanentizată şi auto"reproducti0ă.

C &E S$&T CE (& S"!"C E E'T!EM"Copiii sunt supra"reprezenta-i !n zonele sărace şi au cel mai marerisc de sărăcie e;tremă at+t !n sate c+t şi !n oraşe. otuşi riscul desărăcie e;tremă al copiilor din zonele sărace urbane este deaproape două ori mai mare dec+t al copiilor din sate. n zonelesărace urbane )?@ dintre copii trăiesc !n sărăcie e;tremă şi !ncă'1@ cresc !n ospodării aflate !n situa-ie de criză eneralizată. Spredeosebire$ !n satele studiate doar un sfert dintre copii apar-in de

ospodării !n sărăcie e;tremă$ !n timp ce ma/oritatea ?7@ sunt !nospodării aflate !n situa-ie de criză eneralizată$ care reuşesc doar

să supra0ie-uiască$ patrimoniul lor reduc+ndu"se la locuin-ă.

9



8onderea copiilor din ospodării care locuiesc !n zone sărace dar nusunt !n sărăcie se reduce la 11@ !n sate şi doar 7@ !n oraşe.:a polul opus sunt 0+rstnicii de 9( de ani şi peste. n primul r+ndeste de subliniat că !n zonele sărace 0+rstnicii sunt sub"reprezenta-i$ prin compara-ie cu popula-ia. n al doilea r+nd$ tipulde situa-ie specifică 0+rstnicilor este cea de normalitate critică.*intre 0+rstnicii din zone sărace doar ,@ !n mediul rural$ repecti01,@ !n urban se află !n sărăcie e;tremă. &ormalitatea critică a0+rstnicilor din mediul rural se suprapune aproape !n totalitatesărăciei de tip tradi-ional$ căci se referă la lipsa dotărilor de tipmodern. n zonele sărace din mediul urban$ situa-ia de normalitatecritică a 0+rstnicilor$ !n /umătate din cazuri se traduce prin lipsadotărilor moderne$ iar /umătate !n insuficien-a 0eniturilor$ deoarecedin pensii !şi !ntre-in şi copiii care n"au reuşit să intre pe pia-a

muncii şi care nu au părăsit !ncă familia de ori ine.n zonele sărace urbane familiile monoparentale$ indiferent dacă

locuiesc sin ure sau se rupează cu al-ii$ indiferent dacă copiii din !ntre-inere sunt mici sau au peste 1 ani$ sunt peste /umătate !nsărăcie e;tremă şi !ncă o treime au locuin-a drept sin urul bun !nproprietate$ dar nedotată şi trăind de pe o zi pe alta din 0enituri subpra ul de sărăcie.

n zonele sărace din oraşe$ situa-ia romilor este !n ri/orătoare şimult mai proastă dec+t a romilor din sate. 8este /umătate dintre eisunt !n sărăcie e;tremă$ adică nu au nici locuin-ă$ nici bunurimoderne şi nici 0enituri$ iar mai mult de o treime au doar locuin-a !n proprietate dar sărăcăcios dotată şi au 0enituri sub pra ul desărăcie$ cei mai mul-i sub pra ul alimentar. Spre deosebire$ !nzonele sărace din sate$ ma/oritatea sunt !n situa-ie de criză

eneralizată şi doar 17@ sunt !n sărăcie e;tremă.

COM#O!TAME&T$L DEMOG!AF C AL #O#$LA) E D &%O&ELE S"!ACE

Clişeul lar răsp+ndit at+t la ni0elul autorită-ilor$ c+t şi al massmediei$ sus-ine că zonele care concentrează sărăcia e;tremă suntcomunită-i de romi. *eci$ la ni0elul mentalului colecti0$problematica zonelor sărace se suprapune cu una etnică. Analizelecomportamentului demo rafic al popula-iei zonelor sărace arată

!nsă că acest clişeu este fals romii sunt supra"reprezenta-i !naceste zone 2!n /ur de o treime din popula-ie6$ dar nici măcarhetero"identificarea etnică nu sus-ine ipoteza predominan-eiromilor.5roapa de unoi şi zonele sărace din satele mari sunt tipuri aparte$

fiind formate din zone situate la poli e;tremi. Eie se declară romi

10



peste trei sferturi dintre reziden-i$ fie se declară romi mai pu-in de ocincime din popula-ia zonei. n zonele sărace din satele mari$autoidentificarea etnică este concordantă cu distinc-ia dintrecomunită-ile de romi şi comunită-ile de 0enetici$ subliniată anterior.*incolo de identificarea etnică$ analizele pe fertilitate arată că

enera-ia femeilor de ?(")) de ani din zone sărace au o fertilitate !ntre cea a femeilor roma şi cea la ni0el na-ional$ pe c+nd

enera-iile de femei tinere 21H"', ani6 au o fertilitate foarte ridicată2depăşeşte fertilitatea femeilor rome de aceeaşi 0!rstă6. Acestrezultat indică un comportament atipic$ de decuplare de la modeluldominant de reducere a numărului de copii$ 0alabil at+t pentrurom+ni c+t şi pentru romi. Eertilitatea tinerelor din zonelemen-ionate nu poate fi e;plicată doar printr"o sărăcie temporară !ncare momentan nu ai bani pentru un a0ort şi nici prin modelul

cultural al romilor$ ci mai de rabă prin alte elemente$ de tipulculturii delăsării .Concubina/ele sau căsătoriile fără acte sunt foarte frec0ente.5roapa de unoi constituie zona cea mai bo ată !n astfel de formealternati0e la căsătoria oficială. :a 1(( de bărba-i de 1H" , anicăsători-i oficial !nt+lnim 1( bărba-i !n uniune consensuală. :a 1((femei căsătorite cu acte$ de 1H" , ani$ e;istă 1(( femei !n uniuneconsensuală. n raport crescut se !nre istrează şi !n cazul zonelorindustriale dezafectate şi trebuie remarcat faptul că aceste douătipuri de zone urbane !ntrec cu mult 0alorile de la ni0elul popula-iei

de romi. 8onderea mare a uniunilor consensuale !n zonele săracenu poate fi e;plicată$ prin sau nu doar prin norma comunitarătradi-ională şi apartenen-a etnică. Acest fenomen trebuie pus !nle ătură cu apari-ia acestor medii sociale sărăcite !n mod e;trem$

!n care normele tradi-ionale par a"şi pierde sensul$ 0aloareaadaptati0ă$ şi trebuie redefinite$ !ntr"un proces de emer en-ă aunei 2unor6 noi culturi specifice zonelor sărace.Referitor la modelul familial$ ponderea crescută a familiilormonoparentale şi a persoanelor di0or-ate3separate definesc celemai multe dintre zone ca atipice$ !n sensul !ndepărtării at+t fa-ă demodelul na-ional$ c+t şi fa-ă de modelul romilor. Di rom+nii şi romiidin zonele studiate sunt !ntr"o măsură mai mare dec+t popula-ia fie

!n situa-ia de părinte sin ur cu copii$ fie di0or-at sau separat$ ceeace reflectă o stare de instabilitate a rela-iilor sociale. Di ambele

rupuri adoptă familia e;tinsă ca răspuns la situa-ia de criză sausărăcie.8e ansamblu$ comportamentul demo rafic al popula-iei din zonelesărace$ cu precădere !n comunită-ile din apropierea ropilor de

unoi$ este caracterizat pe ma/oritatea dimensiunilor de 0aloristatistic de0iante at+t fa-ă de media na-ională$ c+t şi fa-ă demodelul roma.

11



• Comunită-ile sărace de romi sunt caracterizate de uncomportament demo rafic e;trem. 8rin compara-ie cu modelulroma$ comunită-ile sărace de romi$ urbane şi rurale$ se abatputernic fertilitate mult mai ridicată$ fie la tinere$ fie la femeilede ?(")) de ani$ ospodării mult mai mari$ familii nucleare multmai rare şi concubina/ul ca model eneralizat. *e prisos să maispunem că prin compara-ie cu modelul na-ional$comportamentul demo rafic al romilor din comunită-ile e;tremde sărace$ compacte etnic$ sunt un caz aberant !n sens statistic.

• Comunită-ile sărace de etnici rom+ni din satele mari sau ropilede unoi se abat considerabil de la modelul na-ional$ plas+ndu"se unde0a !n prea/ma 0alorilor medii ale popula-iei de romi.*emo rafic 0orbind$ etnicul rom+n din comunită-ile e;trem desărace se comportă precum etnicul rom mediu.

Comunită-ile e;trem de sărace compacte etnic se deplasează fa-ăde modelul eneral al etniei de apartenen-ă !n acelaşi sens şi cuamplitudine ridicată. Eie că sunt etnici romi$ fie că sunt etnicirom+ni$ odată ce trăiesc !n comunită-i compacte etnic aflate !nsărăcie e;tremă$ adoptă modele culturale de0iante. *eci$ etnia dă onotă aparte profilului demo rafic al comunită-ii$ dar sărăcia estecea care e;plică de0ierea de la norma culturală etnică.

LOC$ !EA (& %O&ELE S"!ACEn zonele sărace predomină formele atipice de proprietate asupralocuin-ei$ cu e;cep-ia cartierelor 0echi de case aflate la periferiaoraşelor. &e referim la lipsa actelor de proprietate asupralocuin-elor şi de !nchirieri$ forme atipice care sunt asociate cuabsen-a actelor de identitate şi cu insecuritatea locuirii.:ipsa actelor asupra locuin-ei este rezultat al unor mecanismestructurale$ dar şi a ne li/en-ei sau rela-iilor dezastruoase defamilie. &e concentrăm doar asupra mecanismelor structurale$ căcidoar acestea sunt de interes din perspecti0a e;cluziunii de lalocuire.

n comunită-ile de pe l+n ă ropile de unoi şi !n zonele industrialedezafectate$ peste /umătate 2 7.,@ respecti0 H. @6 dintre

ospodării nu de-in forme le ale asupra locuin-elor. Ma/oritateacestor ospodării nu pot ob-ine forme le ale de proprietate asupralocuin-elor pentru că adăposturile lor sunt construite fie pe terenpublic$ fie pe un teren !nre istrat drept e;tratra0ilan$ fie pe unteren cu un statut neclar din punct de 0edere al proprietă-ii$ carepoate fi !ncă re0endicat conform le ii de către fostul proprietar$ fienu pot fi !ncadrate drept locuin-e care să reprezinte adrese. Ca

efect$ ei nu pot ob-ine nici acte de identitate actualizate$ căci$ nu"şi

12



pot face muta-ia pe domiciliul actual. n aceste condi-ii$ persoaneledin aceste zone chiar şi atunci c+nd doresc şi !ncearcă să se

!nre istreze oficial$ nu ăsesc căi le ale de rezol0are< autorită-ilelocale nu pot elibera actele$ căci la r+ndul lor ar !ncălca le ea.Astfel$ e;plică autorită-ile$ !n condi-iile lipsei de alternati0e$reziden-ii acestor zone cad 0ictime =capcanei le ilor>$ fiind for-a-i !nmod ine0itabil la o e;isten-ă =in0izibilă> din punct de 0edere le al.

n zonele de tip centru istoric 9(@ dintre ospodării trăiesc !nlocuin-e sociale$ !nchiriate de la stat. Această pondere este deaproape '( de ori mai mare dec+t ponderea e;istentă la ni0elul

!ntre ului mediu urban. Di !n cazul zonelor popular denumite= hetou> şi a zonelor industriale dezafectate ponderea celor carelocuiesc cu chirie la stat este de H", ori mai mare dec+t cea

!nre istrată la ni0el urban$ ?.?@. *e asemenea$ cu o pondere de

1H@ dintre ospodării 2de , ori mai mare dec+t la ni0elul !ntre uluimediu urban6 !nchirierile de la particulari se adau ă la formeleatipice de proprietate asupra camerelor de cămin din zonele de tip= hetou>. %ste de remarcat că !n ma/oritatea cazurilor aceste

!nchirieri nu implică firme pri0ate$ ci persoane particulare care !nunele cazuri nu de-in locuin-a respecti0ă !n proprietate$ ci se impunprin for-ă !n aceste comunită-i a"le ale. *eci$ nu presupun

!ntocmirea actelor oficiale corespunzătoare. *e aceea$ şi !n acestcaz$ lipsa formelor le ale referitoare la locuin-ă implică şi absen-aactelor de identitate actualizate.

A locui cu chirie la stat sau a de-ine o locuin-ă socială nu atra edupă sine condi-ii de locuire mai bune. Casele sunt 0echi şinecesită repara-ii serioase$ blocurile sunt !ntr"o stare deplorabilă$ma/oritatea ne"reparate din lipsă de fonduri 2a primăriei şi nu doara popula-iei6$ utilită-ile sunt rare. %;istă blocuri date cu chirie caresunt deconectate chiar şi de la curent electric$ pentru că primăriaare datorii la re iile furnizoare. n aceste condi-ii$ statul$ ca şipersoanele !n sărăcie e;tremă$ defineşte casele pentru săraci strictca acoperiş şi nu !n termeni de condi-ii adec0ate şi sănătoase de0ia-ă$ nici măcar minimale.

%O&ELE S"!ACE $!*A&E + $T L T") LE #$*L CEMa/oritatea zonelor urbane sărace sunt depri0ate at+t din punct de0edere institu-ional 2lipsa şcolii$ dispensarului$ sec-iei de poli-ie$etc. din zonă6 c+t şi din punct de 0edere al utilită-ilor publiceener ie electrică$ apă curentă$ canalizare$ apă caldă$ !ncălzire şiposturi telefonice.• Curent electric :a ni0elul mediului urban din Rom+nia doar 1@

dintre ospodăriile nu dispun de locuin-e iluminate electric. nzonele sărace din oraşe procentul celor cu locuin-e fără iluminat

13



electric creşte substan-ial la 1'@ !n centrele istorice$ '(@ !nzonele de tip = hetou> şi !n fostele colonii muncitoreşti$ atin +ndun ma;im de 99@ !n comunită-ile care trăiesc din ropile de

unoi.• Apă curentă şi canalizare n zonele sărace$ ponderi reduse de

ospodării au locuin-e racordate la re-eaua publică urbană. ncele mai multe blocuri din zonele sărace instala-iile de canalizarefie au fost complet distruse$ fie sunt !ntr"o stare de de radareat+t de a0ansată !nc+t nu mai pot fi folosite. 8rin urmare$popula-ia a adoptat strate ia de !nceput de secol a ăle-iideşertate zilnic !n spa-ii ne"amena/ate special$ dintre blocuri 2=!nspatele blocului>$ care de cele mai multe ori !nseamnă !n fa-ablocului altora6. n zonele de case$ C"urile !n curte sau lipsa

C"ului este norma. Strate iile locatarilor din zonele săraceurbane !n lipsa apei curente şi a canalizării reprezintăprincipalele cauze ale asocierii acestor zone cu =mizerie> 2calipsă de cură-enie6 şi cu =focare de infec-ie>.

Marea ma/oritate a ospodăriilor din zonele urbane sărace =locuiesc !n hesui-i$ !n locuin-e mizere>$ fără acces la utilită-ile specificurbane$ fie pentru că acestea nu sunt prezente !n zonă$ fie pentrucă nu şi le permit. n cinic ar comenta că cealaltă fa-ă a acesteisitua-ii disperate este una poziti0ă$ lipsa de 0ulnerabilitate ladatoriile către utilită-i # pentru ce nu ai$ nu este ne0oie să plăteşti.Cum spunea unul dintre inter0ie0a-ii noştri = blocul meu e dat la

zero >$ adică =nu plătim că nu este instala-ie$ nu e;istă nimic. &ua0em apă$ nu a0em lumină$ nu a0em nimic$ deci o sin ură camerăasta este ce a0em.> Cu toate acestea$ şi !n anumite zone urbanesărace fenomenul supra!ndatorării este prezent$ ospodăriilecumul+nd plă-i restante la apă$ az$ ener ie electrică$ !ntre-inere2cel mai frec0ent6$ telefon$ dar şi chirie sau ta;e şi impozite pentrucasă.#ier,erea locuin-ei: Eenomenul celor care au a/uns fortuit !nzonele sărace$ pentru că anterior au fost ne0oi-i să părăsească olocuin-ă este specific urban 2foarte pu-ini dintre aceştia se află !n

satele studiate6$ mai precis este specific fostelor căminemuncitoreşti şi ropilor de unoi$ căci aceste zone atrama/oritatea acestor persoane ropile de unoi reprezintă poli deatrac-ie a reziden-ilor din oraş$ pe c+nd fostele cămine muncitoreştiatra at+t localnici c+t şi popula-ie rămasă fără locuin-ă !n alteoraşe.5rupul total al celor for-a-i să părăsească o locuin-ă are un profildiferit de restul nou"0eni-ilor !n zonă. Sunt mai de rabă persoaneadulte 2?(" , ani6 care fie au di0or-at$ fie sunt separate departener$ fie sunt 0ădu0i 30ădu0e$ !ntr"o propor-ie mai mare locuindsin ure sau fiind capul unei familii monoparentale. 8entru o maimare parte dintre cei for-a-i să părăsească o locuin-ă lipsa şcolii$

14



disponibilizarea şi şoma/ul au men-inut cursul 0ie-ii lor pe otraiectorie descendentă. Aceste persoane au o probabilitate chiarmai mare dec+t restul de a sta !ntr"o locuin-ă nesi ură$ ile al$ fărăacte$ sau cu chirie. n e ală măsură cu ceilal-i 0eni-i !n zonă$ ei seaflă ma/oritar !n sărăcie e;tremă şi situa-ie de criză acută.Moti0ele pentru care au fost ne0oi-i să părăsească o locuin-ă suntdi0erse$ dar cele mai frec0ente sunt cele referitoare la e0acuareape moti0e financiar"le ale$ deza re area familială şi nesi uran-alocuin-ei anterioare 2locuirea cu chirie6.

#E!SOA&ELE F"!" AD"#OST*efinirea e;plicită a ceea ce !nseamnă persoană fără adăpost esteun prim indicator al acceptării inciden-ei acestui fenomen social. *easemenea$ !nsemnătatea unei defini-ii rezidă !n posibilitateaformulării unor solu-ii sub forma unor pro rame$ a unor strate iisau doar sub forma unor beneficii sociale< adresabilitatea acestora0a fi direc-ionată !n mod cert către cei cuprinşi !n defini-ie. &u !nultimul r+nd$ trebuie men-ionat că numărul de persoane fărăadăpost depinde !n mare măsură de cadrul le islati0. Acestea suntar umentele pentru care -ări occidentale !n care fenomenulpersoanelor fără adăpost a căpătat amploare$ au căutat !n modconstant să !şi re0izuiască le isla-ia.

8ersoanele fără adăpost sunt prezen-e şterse !n le isla-ia actuală a-ării noastre. Interesul politic fa-ă de fenomenul persoanelor fărălocuin-ă este redus$ defini-ia persoanei fără adăpost este unarestricti0ă 2!n fapt$ nu e;istă o defini-ie opera-ională a persoaneifără adăpost 6$ dimensiunea fenomenului nu este estimată şimonitorizată$ nu e;istă pro rame şi măsuri articulate !ntr"ostrate ie unitară$ practic$ problema nu este adresată.5radul de cuprindere a problematicii persoanelor fără adăpost !ncadrul le isla-iei rom+neşti este unul scăzut< ele se re ăsesc !nmod e;plicit doar printre beneficiari !n le ea 0enitului minim

arantat şi !n cea pri0ind asisten-a socială a persoanelor 0!rstnice.&ormele de aplicare a le ii locuin-ei amintesc de o e0entuală !nlesnire a accesului la proprietate pentru cei care au rămas fărăadăpost ca urmare a unor calamită-i naturale$ dar nu şi pentru ceicare au pierdut o locuin-ă. :ipsa locuin-ei nu este un criteriuprioritar !n func-ie de care se acordă a/utor sau asisten-ă socialăsau posibilitatea de a accede la o locuin-ă. Cei lipsi-i de adăpost sepot =califica> pentru anumite ser0icii sociale mai de rabă prin

!ncadrarea !n alte cate orii beneficiare tineri p!nă !n ? ani$0!rstnici$ persoane care nu realizează 0enituri$ persoane cuhandicap$ familişti cu copii !n !ntre-inere$ etc.

15



M$&CA

nul dintre clişeele mult 0ehiculate referitor la zonele sărace şireziden-ii lor este că sărăcia e;tremă de care suferă aceştia este unrezultat firesc al neseriozită-ii şi lenii care !i caracterizează =suntcei care nu 0or să muncească>$ =nu le place munca>$ =fu demuncă ca de ăl rău> şi alte asemenea. Reziden-ii zonelor săracemuncesc$ dar munca lor este in0izibilă$ este ne"contabilizată şi ne"recunoscută social. Munca informală pe care o desfăşoară cei săracieste 216rară $ adică nu se ăseşte tot timpul anului şi nu asi ură unclimat de disclipină şi stabilitate3 securitate ospodăriilor caretrăiesc de pe urma acestor acti0ită-i< 2'6 grea şi extenuantă $ selucrează !n aer liber şi pe 0reme bună şi pe er şi pe arşită$ se stă

!n picioare sau aplecat$ se cere condi-ie fizică bună şi chiar !nabsen-a acesteia nu"şi permit 0acan-e sau odihnă pentru că dacănu muncesc nu au ce pune pe masă< 2?6 nesigură $ cu !naltăe;punere la risc de !mbolnă0iri sau accidentare$ pentru care nue;istă nici protec-ie şi nici !n ri/iri medicale ratuite< 2)6 condiţii demuncă mizerabile şi plata minimală $ suficientă doar pentruasi urarea hranei zilnice$ situa-ie !nrăută-ită şi de rata !naltă dedependen-ă economică.:a pozi-ia periferică şi deza0anta/ată pe pia-a muncii corespunde opozi-ie mar inală şi 0ulnerabilă !n cadrul sistemului de redistribuirecare depinde de muncă nu de-in asi urări$ nu sunt prote/a-i de le işi contracte$ nu au acces la beneficii precum concedii de odihnă$ dematernitate sau de boală$ nu au drept şi nici şanse de a ob-ine labătr+ne-e o pensie.Cu e;cep-ia femeilor care se auto"identifică roma$ reziden-ii zonelorsărace fie aceştia !n sărăcie e;tremă sau !n non"sărăcie au muncit

!nainte de 1,H,$ !n conte;tul permisi0 al pie-ei de muncă socialistă.Ceea ce !i diferen-iază de restul popula-iei sunt rate mai ridicate depierdere a locurilor de muncă şi mai scăzute de intrare pe pia-aoficială a muncii capitaliste$ de după 1,,(. n ceea ce !i pri0eşte pe

romi trebuie adău ate pierderea nişei meseriilor tradi-ionale 2maipu-in colectarea de materiale reciclabile şi comer-ul ambulant6 şilipsa de acces la nişa a riculturii de subzisten-ă.*upă 1,,($ se obser0ă pierderea masi0ă de locuri de muncă areziden-ilor din zonele studiate. 8ierderea de ma nitudine ma;imăeste clar a bărba-ilor roma din mediul urban 2chiar dacă -inemni0elul de educa-ie sub control6$ ceea ce substan-iază prima parte a0orbei =-i anul este primul concediat şi ultimul an a/at>. 8entrupartea a doua$ =ultimul an a/at>$ stă do0adă ponderea considerabilmai mare a bărba-ilor de etnie roma care nu au reuşit niciodată să

intre pe pia-a oficială a muncii. Aceştia sunt tinerii de 17$ 1H şi 1,

16



ani !n 1,H,$ care prin compara-ie cu persoanele de aceeaşi 0+rstăde altă etnie$ au reuşit după 1,,( !n semnificati0 mai mică măsurăsă ăsească un loc stabil de muncă pe bază de contract. n cazulacestora$ moti0ul nu este doar discriminarea etnică$ pentru căma/oritatea acestor tineri au cel mult opt clase$ fapt ce !idiferen-iază de cei de aceeaşi 0+rstă dar de altă etnie. :amomentul !n care au a/uns la 0+rsta ce le permitea intrarea pepia-a muncii socialiste$ unde poate ar fi a0ut ce0a şanse pe lafostele CA8"uri$ IAS"uri$ şantiere$ aceasta$ pia-a muncii socialiste$nu mai e;ista$ fiind de/a structural transformată !n pia-a muncii detranzi-ie$ unde$ pentru cei lipsi-i total de calificare nu e;istă dec+tpozi-ii mar inale sau deloc. 8ierderea suferită de femeile de etnieroma este considerabil mai mică$ nu doar !n termeni cantitati0i$ ci şisimbolici. *o0adă este faptul că şi !n '((1 mare parte dintreacestea nu se declară şomere !n căutare de loc de muncă 2precumbărba-ii romi6$ ci casnice.:a ni0el a re at al zonelor sărace$ ponderea mare a copiilor şitinerilor p+nă !n ', de ani 2!ntre ), şi 97@ din popula-ia totală6$ aredrept rezultat ima inea distorsionată a =săracului care nu a muncit$nici măcar atunci 2!nainte de 1,,(6$ c+nd a0ea unde>.Situa-ia ocupării s"a !nrăută-it sensibil după 1,H,$ mai ales pentrutinerii din zonele sărace. Indiferent de ni0elul de şcolarizare$ !nzonele sărace din ambele medii reziden-iale ponderea tinerilor carenu reuşesc să intre pe pia-a oficială a muncii este de 1$? 2!n cazul

celor cu liceu6 # ) 2!n cazul celor cu patru clase6 ori mai mare dec+tponderea corespunzătoare !nainte de 1,H,.%;istă mai multe moti0e pentru care tinerii au reută-i !n

!ncadrarea pe pia-a formală a muncii$ dar principalul este deficitulde educa-ie. Ma/oritatea lor nu au o calificare cerută pe pia-ă sausunt complet lipsi-i de calificare$ fiind absol0en-i de ma;imum optclase. *oar 1 din o sută de tineri din rural care au absol0it cel mult

imnaziu reuşesc !n prezent să mai intre pe pia-a oficială a muncii.Spre deosebire$ !n 1,H,$ din 1(( de tineri din rural care auabsol0it cel mult imnaziul erau !ncadra-i pe pia-a muncii. Similar$

!n mediul urban propor-ia tinerilor absol0en-i de imnaziu care auintrat pe pia-a formală a muncii a scăzut de la 97@ !n 1,H, la 1H@

!n '((1.Schimbări frec0ente de locuri de muncă di0erse este constantaistoriilor ocupa-ionale ale celor mai mul-i !n sărăcie. *e obicei$căderea !n sărăcie presupune e;isten-a a trei faze distincte !ntraiectoria ocupa-ională a persoanei.Eaza 1 &on"sărăcia este asociată cu un loc de muncă stabil.

Căderea !n sărăcie poată să !nceapă !ncă din perioadă !ncare de-ii un loc de muncă stabil$ ca salariat cu carte de

muncă şi chiar !n absen-a copiilor !n !ntre-inere. *in cauza

17



lipsei de comenzi$ !ntreprinderea !ncearcă 0ariate strate iide fle;ibilizare internă$ alternează perioadele de an a/arecu perioade de şoma/$ schimbă !ncadrarea de la normă

!ntrea ă la normă redusă$ astfel !nc+t salaria-ii să"şi poatăconser0a 0echimea !n muncă şi a/un e la 0echimeaeli ibilă pentru pensionare. Aceste strate ii sunt aplicatedoar de către unii an a/atori$ !n schimb sunt acceptate decătre to-i salaria-ii inter0ie0a-i pentru că le oferă o şansă$mai ales că !n noul conte;t sărac"!n"muncă ei cucalificările de care dispun nu au nici o altă alternati0ă de a=sta a ă-a-i> de pia-a for-ei de muncă. n cazul specific alsalaria-ilor de peste ) de ani$ acest tip de strate ii defle;ibilizare adoptate de an a/ator sunt şi 0alorizate 2nudoar acceptate6 pentru că sunt dispuşi să facă oricepentru a"şi asi ura ieşirea de pe pia-a for-ei de muncă pe=uşa si ură> a pensionării.

n cazul tinerilor această fază este ine;istentă$ un numărfoarte mic dintre ei reuşind intrarea pe pia-a oficială amuncii$ mai ales dacă pro0in din ospodării !n sărăciee;tremă. raiectoriile celor mai mul-i tineri din zonelesărace !ncep direct cu faza '$ adică căutarea unui loc demuncă$ !ncercare ce eşuează.

Eaza ' *upă pierderea locului de muncă stabil urmează o perioadă !n care indi0idul se străduieşte să ăsească un loc de

muncă !nre istrat oficial$ !nt+i la stat$ după acea !nsectorul pri0at al economiei.Eaza ? *upă o serie de eşecuri şi e;perien-e de e;ploatare$ !n care

sunt !nşela-i$ a/un !n a treia fază să !şi piardă !ncredereaşi speran-a. Astfel$ !n0a-ă că nu au de unde să cearăa/utor$ !n0a-ă că drepturile lor sunt !n mod sistematic

!ncălcate şi nu e;istă nici o institu-ie sau persoană care să !i prote/eze şi toate acestea le limitează c+mpul de0izibilitate$ p+nă la stadiul !n care pierd capacitatea de asesiza e0entuale oportunită-i. Renun-ă la căutare$ unii nicinu mai speră la un loc pe pia-a oficială a muncii$percepută ca inaccesibilă şi crează un modus 0i0endi almuncii in0izibile căruia !i de0in capti0i. Se retra !neconomia subterană unde de-in slu/be ocazionale$nesi ure$ cu risc !nalt de accidentare şi pericole şi cu oplată mizerabilă sau practică acti0ită-i mar inale 2le alesau nu6. Cei din sate care dispun de teren a ricol de lapărin-i sau socrii se retra !n a ricultură. Cei mai !n 0+rstăde la oraşe dez0oltă strate ii de am+nare !n aşteptareaieşirii la pensie$ =după o 0ia-ă de muncă>. Ma/oritateade0in nostal ici după perioada ser0iciului stabil 2localizată

18



ma/oritar !nainte de 1,H,6$ nu mai apelează la institu-ii şitrăiesc$ =cum putem>$ de pe o zi pe alta.

Indiferent de loca-ia zonei sărace$ to-i cei lipsi-i de muncă formală !mpărtăşesc aceleaşi istorii şi percep Rom+nia ca pe o societatesăracă"!n"muncă$ tocmai datorită lipsei lor de acces la ofertae;istentă.

S$&T S"!AC E'CL$+ OC$#A) O&AL.8entru că deciden-ii locali !mbră-işează principiul conform căruiamenirea asisten-ei3 politicii sociale este =să !n0e-e săracii săpescuiască> şi nu =să le ofere peştele>$ !ntrea a discu-ie se !n0+rte

!n /urul muncii$ căci =a !n0ă-a să pescuieşti> !nseamnă a ăsi un locde muncă din care să te auto"!ntre-ii$ !n timp ce =a oferi peştele> setraduce prin a acorda beneficii monetare sau de alt en$ fărămuncă !n schimb. Aceasta este !n fond marea dezbatere !n termenide politici sociale acti0e"pasi0e$ purtată şi !n Rom+nia ca şi !n4ccident. otuşi$ !n Rom+nia discursul este 0ehiculat !n conte;tulsocietă-ii marcate de lipsă"de"muncă şi protec-ie socială redusă$ !ntimp ce !n -ările dez0oltate !n ri/orarea stă tocmai !n dependen-a ceo poate crea un sistem eneros at+t !n ceea ce pri0eşte munca c+tşi asisten-a socială.Reprezentan-ii opiniei centrate pe =pescuit> sunt cu precădere

autorită-ile locale din oraşele mi/locii şi mari sau sate mari şi relati0dez0oltate săracii sunt ma/oritar săraci"profitori"care"nu"0or"să"muncească şi trebuie !n0ă-a-i să pescuiască. Al doilea punct de0edere este adus !n discu-ie cu precădere de reprezentan-i aişcolilor$ medici$ unii preo-i$ unii asisten-i sociali$ dar şi deautorită-ile locale din satele mici şi periferice$ sau din oraşele mici$care to-i polemizează cu primii şi pun !n discu-ie =lacul>$ care fieeste olit de peşti$ fie a secat !ntrutotul. Accentul cade pe declinuleconomiei locale şi lipsa locurilor de muncă !n localitate. :a acest aldoilea punct de 0edere aderă şi ma/oritatea celor săraci$ care spuncă ei nu ăsesc nimic de lucru$ pe ei nu !i an a/ează nimeni pe bazăde contract$ ei reprezintă doar un rezer0or de muncă ieftină$e;ploatat şi mar inalizat. *e altfel$ cum accesul la oferta de muncădepinde de ni0elul de educa-ie$ de calificare$ de etnie$ cei !n sărăciee;tremă sau !n situa-ie de criză eneralizată deşi ocupa-i !n măsurărelati0 similară cu celelal-i reziden-i$ indiferent de conte;tul local$reuşesc =să pescuiască> doar slu/be nesi ure !n economiainformală. *eci !ntr"ade0ăr conte;tul local este sărac"!n"muncăaccesibilă lor$ indiferent de mărimea localită-ii.

19



Ei ura 1 Structura popula-iei ocupate 2formal sau informal6 !nsărăcie e;tremă sau !n situa-ie de criză eneralizată$ din zonele

sărace func-ie de mărimea localită-iiAutorită-ile locale au dreptate să nu pună !n discu-ie =lacul cupeşti> !n oraşele mi/locii$ mari şi capitală$ căci !n termeni relati0i$ se

ăseşte muncă prin compara-ie cu alte loca-ii. *reptate au !nsă !ne ală măsură cei care sus-in a doua opinie$ căci$ indiferent deconte;tul local$ =peştii sunt rari> !n zonele la care au acces săraciicu ni0el redus de educa-ie şi calificare. %ste lipsit de rele0an-ănumărul de locuri de muncă pentru operatori pe computer$contabili$ referen-i$ secretare cunoscătoare de limbi străine$specialişti$ a en-i de 0+nzare$ etc. pentru popula-ia !n sărăciee;tremă.

n cazul lor$ nu 0oin-a de muncă trebuie chestionată$ ci abilită-ile dea sesiza oportunită-i 2de unde ne0oie de consiliere6$ lipsa lor decalificare 2de unde ne0oia de pro rame de calificare6 şi obstacolelestructurale care le blochează sau obstruc-ionează intrarea pe pia-amuncii oficiale$ printre care următoarele$ men-ionate deinter0ie0a-ii noştri şi dintre săraci şi dintre reprezentan-iinstitu-ionali• lipsa de re lementări le ale referitoare la munca cu ziua sau

ocazională$• practica patronilor de a nu an a/a pe bază de contract lucrătorii$

cu precădere necalifica-i$ pentru care au de muncă doar operioadă scurtă$

• politicile de personal ale !ntreprinderilor !n sistem lohn şi$ !neneral$ ale firmelor pri0ate< de e;emplu$ an a/area pe aşa"zise

perioade de probă$• discriminarea etnică conform principiului Jnici răchita nu"i ca

pomuK$ nici -i anuK nu"i ca omuKJ$

20

24.8 31.0 32.3 30.720.0 11.3

17.8

66.219.6

49.048.9

15.5

73.660.1

48.119.6

13.3 7.0

Capitală Oraşe mari,peste 200 mii

locuitori

Oraşe mijlocii,municipii

reşe in!ă e

ju e!

Oraşe mici, su"30 mii locuitori

#at mare,centru,

periur"an

#at mic,peri$eric, i%olat

&uncă in$ormală 'nsectoare ne(a)ricole

&uncă in$ormală,%ilier 'n a)ricultură

*)ricultură pe contpropriu

&uncă $ormală pepia!a o$icială a muncii



• lipsa de cursuri de calificare3 recalificare adresate săracilor cuni0el scăzut de şcolarizare$ care tocmai datorită ni0elului scăzutde educa-ie nu sunt accepta-i la cursurile e;istente$

•

modul de or anizare al unor cursuri AL4EM$ care presupunperioade de săptăm+ni3luni de zile$ !n care participan-ii nu suntplăti-i$ iar contractele de muncă ulterioare includ clauzedeza0anta/oase lucrătorilor$ sau

• mita ce trebuie plătită pentru a ob-ine un loc de muncă$ mai ales=la stat>.

S"!AC CA!E M$&CESC

Analiz+nd structura ocupării$ ăsim diferen-e ma/ore !ntre zonelesărace şi mediul de reziden-ă. 8rin compara-ie cu !ntre ul mediuurban$ !n zonele sărace din oraşe munca formală este mult mairară$ !n timp ce munca !n sectorul informal reprezintă mi/locul desubzisten-ă pentru două cincimi din popula-ie de 1 ani şi peste.*iferen-ele procentuale !ntre zonele sărace şi !ntre mediul dereziden-ă căruia !i apar-in arată clar c+t de atipice sunt acestea dinpunct de 0edere al ocupării. ntre ??. @ şi )(. @ din popula-ia dinzonele sărace$ cu precădere persoanele din ospodăriile !n sărăciee;tremă sau situa-ie de criză eneralizată$ sunt sub"ocupate !neconomia sub"terană şi au şanse foarte mici de a de0eni ocupa-i pepia-a oficială a muncii.

n zonele sărace$ popula-ia ocupată formal se concentrează !nstatutul profesional de salariat cu carte de muncă. Aproape to-isalaria-ii sunt muncitori şi meseriaşii. oate celelalte rupeocupa-ionale de-in ponderi mai mici de @ din totalul de salaria-i.Muncitorii sunt ma/oritar califica-i$ dar doar o parte au absol0it oşcoală de specialitate$ restul$ mai ales cei mai !n 0+rstă fiindpersoane calificate la locul de muncă. Di printre pensionarii dinzonele studiate care au ieşit la pensie la limită de 0+rstă sau pe cazde boală tot rupa ocupa-ională a muncitorilor este supra"reprezentată$ !n propor-ie de aproape )(@ fiind ne"califica-i. Acestprofil al ocupării pe pia-a oficială a muncii e;plică cum o partedintre aceştia se află !n sărăcie e;tremă sau situa-ie de criză

eneralizată$ căci c+şti ă salariul minim pe economie sau chiar maipu-in şi$ implicit$ au pensii mici 2plus că fac parte din ospodăriinumeroase cu mul-i dependen-i6. Vorbim despre femei de ser0iciucu salariu de 1#1$' milioane de lei şi pensii de 9((#H(( de mii delei. Vorbim despre unoieri care muncesc la cămine studen-eşticontra ?(( de mii de lei plus =ce str+n eu$ nişte sticle$ pe care lespăl$ le 0+nd şi iau ce0a bani şi pe deasupra mai primesc acolom+ncare$ p+ine$ cartofi>. Vorbim despre cupluri !n care bărbatullucrează =cu mătura pe stradă> şi c+şti ă ' milioane de lei şi

21



femeia este pensionară cu 9(( de mii de lei$ care au şase copii !n !ntre-inere. Vorbim despre manipulant la butelii cu salariu de 1$?milioane de lei sau şoferi cu salariu de 1$H milioane şi =cu ce se maicompensează$ că este plătit la curse şi are mai multe$ a/un e la '$'milioane>$ care !nsă au c+te doi copii !n !ntre-inere fiecare. Vorbimdespre mul-i muncitori cu salariu net de 1#1$) milioane de lei şisalarii plătite pentru /umătate de normă 2că an a/atorii n"au bani săplătească mai mult6 şi salarii plătite doar pentru 1 zile !ntr"o lună$pentru că !n celelalte zile !şi trimite oamenii acasă.Cei 2sub"6ocupa-i !n sectorul informal sunt cu precădere tinerii de1 #') de ani 2peste 9(@ dintre aceştia6$ femei şi bărba-i !n e alămăsură$ lipsi-i de calificare$ !n special cei fără şcoală sau cu şcoalăprimară. Ma/oritatea romilor sunt !n această situa-ie dar aceştiareprezintă doar )(@ dintre to-i cei care desfăşoară muncă

informală !n a ricultură sau !ntr"un sector ne"a ricol. rei sferturi !n rural şi două treimi !n mediul urban dintre cei acti0i !n sectorul informal nu au intrat niciodată pe pia-a oficială a muncii.Restul$ au a0ut un loc de muncă pe bază de contract la !nceputuriletranzi-iei$ dar au fost disponibiliza-i !n 1,,) # 1,, după care auintrat !n şoma/. Cu doar 1 ani de 0echime !n muncă !n medie2pentru cei care erau pe pia-a muncii !n 1,H,6 sau 9 ani de muncă2pentru cei intra-i pe pia-a muncii după 1,H,6 şi cu o istorie de 7 # 9ani !n şoma/ cei mai mul-i dintre ei nici nu mai sunt !nre istra-i la4ficiile Eor-ei de Muncă şi nici nu se mai auto"definesc şomeri.

:a ni0elul ospodăriilor$ se constată că o treime din ospodăriile dinzonele sărace rurale şi un sfert dintre cele din urban nu au nici unmembru de 1 ani şi peste ocupat$ deci trăiesc din pensii$ aloca-iipentru copil$ a/utor social sau alte presta-ii sociale. *acă limitămdiscu-ia la economia oficială ponderea ospodăriilor fără nici unmembru ocupat pe pia-a oficială a muncii este mult mai mare$ 97@

!n rural şi )7@ !n urban. 8rin urmare$ bunăstarea ma/orită-iiospodăriilor din zonele sărace$ cu precădere cele !n sărăcie

e;tremă sau !n situa-ie de criză eneralizată$ nu depinde demecanismele de pia-ă$ ci depinde de e0olu-iile economiei informaleşi de ni0elul presta-iilor sociale.

DE#E&DE&)A DE #!OTEC) E SOC AL"n total$ ospodăriile din zonele sărace au beneficiat de cel pu-in o

presta-ie socială reprezintă H?$ @ !n urban$ respecti0 H7$7@ !nrural. &u e;istă diferen-e semnificati0e nici !ntre zonele sărace şipopula-ia !ntre ii -ări şi nici !n interiorul zonelor sărace$ !ntrediferitele tipuri de situa-ii de sărăcie considerate. 8rincipalelecaracteristici ale distribu-ie presta-iilor sociale !n zonele săracesunt mai pu-ine pensii şi de ni0el mai redus$ inciden-ă mai !naltă a

22



aloca-iilor pentru copii care /oacă chiar rol de sursă de 0enitprincipal$ acces redus al săracilor şi la a/utorul de şoma/ şi la a/utorsocial$ care nu /oacă rolul de reducere a sărăciei şi nici de protec-ie

!mpotri0a sărăciei e;treme.8entru ospodăriile din zonele sărace pensiile de asi urări socialesunt mult mai rare şi includ o parte importantă de pensii de boalăsau de handicap$ !n zonele sărace urbane$ şi de pensii de urmaş şide 0eteran !n satele mici$ periferice şi sărace$ ceea ce reprezintă unmodel atipic la ni0el de -ară. n timp ce ma/oritatea pensiilor pentrulimită de 0ărstă$ precum şi pensiile de a ricultori re0in

ospodăriilor !n situa-ie de normalitate critică sau celor non"sărace$ospodăriile !n sărăcie e;tremă sau !n situa-ie de criză eneralizată

dispun de pensii pentru boală$ handicap sau cele de urmaş sau0eteran. *ată fiind actuala sub"ocupare !n sectorul informal a

tinerilor din zonele sărace prezentul pattern nu are şanse de a seschimba pe 0iitor.Aloca-ia pentru copil este presta-ia socială !n bani de carebeneficiază cele mai multe ospodării din zonele sărace. n ciudani0elului scăzut$ aceasta reprezintă sursa principală de 0enit pentruo parte importantă din ospodăriile !n sărăcie e;tremă sau situa-iede criză eneralizată. %ste de remarcat că această situa-ie nu este0alabilă pentru restul ospodăriilor din zonele sărace.8este o treime din ospodăriile !n sărăcie e;tremă şi o cincimedintre cele !n situa-ie de criză eneralizată$ care locuiesc !n zonelesărace din oraşe$ combină aloca-iile pentru copil cu muncainformală sau cu diferite presta-ii sociale 2altele dec+t pensii6 saucu transferuri particulare 2bani de la rude3prieteni6. *oar o treimedintre aceste ospodării sunt ospodării de romi$ restul fiindconduse de persoane de etnie rom+nă. Ma/oritatea acestor

ospodării sunt de asemenea mari$ dar includ familii cu numărmare de copii$ nucleare 2părin-i copii6 sau monoparentale 2mame

copii6. n cele mai multe dintre ele munceşte !n sectorul informaldoar un membru 2tatăl sau un fiu mai mare6 care are deci un 0enitat+t de nere ulat şi cu un cuantum at+t de scăzut !nc+t aloca-iilecopiilor cumulate reprezintă cel mai important 0enit al ospodăriei.*oar !n mediul urban şi doar !n cazul celor !n sărăcie e;tremăe;istă ospodării care declară aloca-ia pentru copil principalul 0enital ospodăriei deşi ob-in 0enituri din muncă formală sau din pensii.Astfel de situa-ii se referă tot la ospodării cu mul-i copii !n caremama munceşte ca femeie de ser0iciu pe baza unei con0en-iici0ile$ sau tatăl ca =muncitor necalificat la patron>$ sau pensia esteo pensie de handicap. n toate aceste cazuri$ 0eniturile din muncă$chiar dacă munca este pe pia-a oficială a muncii$ nu asi ură

ospodăriei nici măcar c+t aloca-iile pentru copii cumulate.Ma/oritatea ospodăriilor !n sărăcie e;tremă sau situa-ie de criză

eneralizată trăiesc din combina-ia !ntre muncă informală şi

23



presta-ii sociale$ e0entual plus a ricultură şi !n zonele săraceurbane şi !n cele rurale. Cum munca !n sectorul informal produce0enituri şi nere ulate şi de cuantum redus$ iar a ricultura desubzisten-ă practicată cu mi/loace rudimentare pe suprafe-e micide teren aduce doar 0enituri ne"monetare$ persoanele !n astfel desitua-ii tind să definească presta-ia socială drept sursa principală de0enit a ospodăriei$ aceasta fiind unica sursă de care pot dispunelunar de"a lun ul unui an de zile. *eci$ dependen-a de presta-iisociale este corelată cu absen-a muncii şi fluctua-ia 0eniturilor detip informal şi nu cu fu a de muncă sau cu traiul confortabil dinbuzunarul contribuabililor. n plus$ cum din munca lor de ziliercumulate cu presta-iile sociale a/un !n total doar la sume demizerie 2H # 17 % R4 per persoană$ pe lună6$ dependen-a săracilordin Rom+nia diferă puternic de elfare dependenc care

!n ri/orează Marea Britanie$ Statele nite ale Americii sau -ărileeuropene. *ependen-a pe care o identificam la săracii e;tremi dinRom+nia este una care asi ură strict supra0ie-uirea şi nici aceea !n

!ntre ime din moment ce ma/oritatea trebuie să acceptee;ploatarea !n sectorul informal. Aşa că$ la acest moment$ statulrom+n nu trebuie să se !n ri/oreze de resursele risipite pe săraci$ cide resursele risipite pe drumul către aceştia şi$ mai ales$ derefacerea le ăturilor de solidaritate$ de crearea mecanismelor deinte rare şi afirmare a lor ca cetă-eni deplini ai acestei -ări.

ED$CA) AAdul-ii rezinden-i !n zonele sărace au un capital educa-ionalconsiderabil mai redus dec+t la ni0elul !ntre ii popula-ii. n mediulurban$ diferen-ele sunt izbitoare. *e la 9@ persoane de 1H ani saupeste care au absol0it cel mult şcoala primară la ni0elul popula-ieiurbane$ la '(@ din reziden-ii zonelor sărace şi la ?'@ dintre ceicare apar-in ospodăriilor !n sărăcie e;tremă. :a e;trema opusă$ponderea absol0en-ilor de liceu$ sau un ni0el de şcolarizare mai

!nalt$ scade dramatic de la 7@ din !ntrea a popula-ie urbană$ ladoar 1?@ dintre cei !n sărăcie e;tremă sau situa-ie de criză

eneralizată. inerii de 1 # 1, ani au un deficit de educa-ie considerabil$ pestetrei sferturi au doar opt clase$ iar ponderea celor !nscrişi !ncă laşcoală este mult mai redusă dec+t la ni0el na-ional at+t !n zonelesărace urbane$ c+t şi rurale$ at+t pentru fete c+t şi pentru băie-i$at+t pentru rom+ni c+t şi pentru romi şi mai ales pentru cei din

ospodării aflate !n sărăcie e;tremă sau situa-ie de crizăeneralizată. *eci$ marea ma/oritate a tinerilor din zonele sărace

sunt lipsi-i de calificare$ lipsi-i de şanse de a intra pe pia-a oficială amuncii.

24



n zonele sărace$ alături de deficitul de educa-ie şi rata redusă decompletare a studiilor peste ni0elul de educa-ie obli atoriu$creşterea analfabetismului apare ca problemă ma/oră$ ce necesităimediată inter0en-ie. n aceste zone$ ponderea celor fără şcoală$este mai mare dec+t cea la ni0el na-ional de trei ori !n mediul urbanşi de o dată şi /umătate !n mediul rural. Sunt !n ri/orătoaree0olu-iile după curbe de formă $ care indică o deterioare sensibilăa situa-iei !n ultimii ani. Adolescen-ii de 1 #17 ani$ cate orie de0+rstă supra"reprezentată !n zonele sărace$ mai ales cei dinfamiliile cu mul-i copii şi mai ales fetele$ care pot !n ri/i de casă şide fra-i şi surori c+t părin-ii lipsesc de acasă$ nu sunt trimise laşcoală. Comportamentul celor din zonele sărace$ fie la sat$ fie laoraş$ face recurs la modelul tradi-ional 20izibil la enera-iile depeste 99 de ani6 !n care cel pu-in una dintre fiice este -inută acasăca să preia !ndatoririle domestice ale ospodăriei.Sistemul de educa-ie răm+ne principalul =liant> care"i -ine pe aceşticopii conecta-i la scara mobilită-ii sociale. Mersul zilnic la şcoalăintroduce !n 0ia-a lor un element minimal de ordonare$ de disciplinăzilnică$ aduce cornul cu lapte şi aloca-ia lunară ca elementeesen-iale pentru aceste familii. n plus !nseamnă !n0ă-area unorlucruri esen-iale precum interac-iunea cu celălalt$ traiul !mpreunăcu al-ii şi alte !ndem+nări sociale de care$ spre e;emplu$ copiiistrăzii sunt depri0a-i. *ar a trimite copilul la şcoală presupune şidificultă-i pe care părin-ii din zonele sărace le descriu cu mareprecizie. 8ache-elul zilnic$ hainele şi !ncăl-ămintea necesare$ lipsade supra0e here$ radul de comple;itate al temelor care depăşesccompeten-ele părin-ilor şi bunicilor$ banii pentru rechizite$ căr-i saudiferite fonduri$ frustrările copiilor le ate de sărăcie dar şi de lipsade aten-ie$ de !n-ele ere şi suport din partea cole ilor sau cadrelordidactice$ fenomenul =ultimei bănci> sunt toate listate de cătrepărin-ii copiilor din zonele sărace. Aceste dificultă-i nu sunt doar alecopiilor din zonele sărace. Mul-i al-i copii trebuie să facă fa-ăacestora 2Li ău$ '(((6. *iferen-a$ !nsă$ constă !n faptul că familiileşi copiii din zonele sărace se confruntă cu toate acestea la un loc şi

!n mod sistematic$ ceea ce e;plică de altfel şi deficitul lor

considerabil de educa-ie.8ărin-ii din zonele sărace 0alorizează şcoala$ !şi e;primă dorin-a dea spri/ini copiii !n 0ederea finalizării şcolii şi fac sacrificii !n acestsens. Specific zonelor sărace este !nsă orizontul de aşteptărie;trem de redus al acestor părin-i$ la r+ndul lor cu un deficit deeduca-ie considerabil. 8ărin-ii nu spri/ină$ nu aşteaptă şi nu facpresiuni asupra copiilor pentru ob-inerea de performan-e şcolare$ cidoar pentru =a trece prin şcoală>. *e altfel mul-i dintre cei !nsărăcie e;tremă$ !n măsură e ală romi$ rom+ni sau ma hiari$0orbesc cu indul en-ă despre rezultatele şcolare proaste alecopiilor lor 2repeten-ie$ cori en-e$ ne"reuşită la e;amenul de

25



capacitate6$ pri0indu"le ca pe un rezultat firesc al situa-ieidezastruoase !n care trăiesc.*eficitul de educa-ie deşi e;plicat at+t de către părin-i c+t şi decătre educatori prin sărăcie economică este totuşi !n acord cuorizontul redus de aşteptări cu pri0ire la educa-ie. 5rupul dereferin-ă al celor din zonele sărace sunt cei cu meserie şi nu ceieduca-i$ succesul !nseamnă a nu fi !n sărăcie şi nu a face carieră$in0esti-ia =ra-ională> !n educa-ie este cea pe termen scurt$ careasi ură abilită-ile de a te descurca şi nu cea pe termen lunasociată acumulării capitalului cultural.Ca mecanism de e;cluziune de la educa-ie este faptul că zonelorsărace le corespund şcoli se re ate. n zonele sărace unde şcolileau mul-i ele0i hetero"identifica-i drept romi se obser0ă fenomenultransferurilor şcolare şi$ ca efect$ concentrarea copiilor fărăperforman-e la !n0ă-ătură. Eenomenul are loc fie la ni0elul anumitorclase$ fie la ni0elul unor şcoli$ căci =şcolile din centru 2sau alte zonebune6 nu primesc romi$ ca să nu le strice şcoala>. Mecanismul estedescris de către cadrele didactice din zonele studiate cafunc-ion+nd !n paşi. otul porneşte de la sărăcirea zonei arondate.8e măsură ce ponderea celor !n sărăcie e;tremă creşte$ şcoalainclude tot mai mul-i copii cu slabe performan-e la !n0ă-ătură şicopii romi$ pentru că aceştia sunt supra"reprezenta-i printre cei !nsărăcie e;tremă.

n prima fază$ tendin-a este de a rupa aceşti copii !n clasecompacte$ la care se adau ă to-i repeten-ii din anii anteriori. 8emăsură ce numărul acestor clase creşte$ şcoala pierde tot mai mul-icopiii non"reziden-i !n zonă şi !n acelaşi timp pe cei din zonă carepro0in din familii cu un standard economic mai bun$ care se !nscriusau se transferă la =şcoli mai bune>. n acest mod$ zonei săracea/un e să"i corespundă o şcoală se re ată. Se re ată şi săracă$căci !n ma/oritatea cazurilor nu i se alocă fonduri mai mari dec+taltor şcoli$ deşi cererile de burse sociale şi de a/utoare sunt recordla ni0el de municipalitate.Cadrele didactice care lucrează !n aceste şcoli sărace şi se re ate

au e;primat !n mod repetat frustrări le ate de pierderi serioase depresti iu$ căci nu lucrează !n =şcolile bune>$ prin urmare$ !n cadrulta mei profesionale sunt catalo a-i drept cadre didactice de randoi$ fără performan-e$ fără olimpici. Eaptul nu este de ne li/at$ căcieste unul structural. &u 0orbim doar despre frustrările unor cadredidactice$ ci despre un sistem de educa-ie care pune accentul peinstruc-ie şi nu pe educa-ie$ adică pe rezultate care se traduc !npremii şi olimpici şi nu pe şanse e ale pentru to-i copiii. Astfel$şcolile =bune>$ ca să !şi prote/eze pozi-ia$ selectează ele0ii la clasa Işi a V"a pe căi informale$ !n0ă-ătorii şi profesorii descura/eazăpărin-ii !n sărăcie e;tremă şi pe părin-ii pe care !i hetero"identificădrept romi să !şi !nscrie copiii. n acest mod$ şcolile din zonele

26



sărace a/un să reprezinte unica alternati0ă pentru copiii din familii !n sărăcie e;tremă şi din familii sărace de romi$ indiferent de zonadin oraş !n care locuiesc. Iar aceste şcoli !i =acceptă>$ nu pentru căaceasta este misiunea şcolii de a educa copii$ fie ei săraci$ bo a-i$rom+ni$ romi sau ma hiari$ ci pentru că este ne0oie de ei ca număr$ca şi cantitate de ele0i ce asi ură norma şi deci salariul cadrelordidactice.Cadrele didactice din şcolile corespunzătoare zonelor sărace nu para fi mai acti0e dec+t !n celelalte şcoli$ din contră$ ma/oritatea parne"pre ătite !n confruntarea cu sărăcia. otuşi !n zonele studiateam ăsit şi şcoli !n care profesorii şi !n0ă-ătorii s"au mobilizat şior anizează pentru aceşti copii diferite ac-iuni de spri/in. Interesantde obser0at că !n cazul acestora li se duce faima şi pe măsură ce0estea se r+sp+ndeşte tot mai mul-i părin-i săraci 2indiferent de

etnie6 apelează la această şcoală$ chiar dacă nu stau !n zonaarondată şcolii. Astfel$ !n şcolile cu cadre didactice care seor anizează şi dez0oltă ac-iuni de spri/in$ aflu;ul de copii=deza0anta/a-i> este şi mai mare. Aceste şcoli se află !n fa-a uneidileme reu de rezol0at$ căci cu c+t atracti0itatea şcolii este maimare pentru săraci cu at+t este mai ne"atracti0ă pentru ceilal-i$ceea ce !n timp pune !n pericol pozi-ia de =şcoală bună>.Eenomenul descris mai sus este specific mediului urban$ dar este

!nt+lnit şi !n satele mari şi dez0oltate$ !n care una din zonele săraceinclude o comunitate de romi. Strate iile din şcolile rurale sunt

similare celor din mediul urban ruparea copiilor romi !n clasedistincte. 8e de o parte$ cadrele didactice tind să sublinieze că Ncănu fac diferen-a !ntre romi$ rom+ni şi ma hiariO$ dar pe de altăparte$ 0orbesc despre Nclase !n care predomină romii la sec-iarom+nă3ma hiarăO$ !n care Nprofesorii stau cu uşile şi eamuriledeschise la clasă$ pentru a nu sim-i putoarea romilorO. *in punctulde 0edere al romilor !n cauză$ această strate ie a şcolii esteinterpretată ca un alt semn al mar inalizării şi discriminării ei suntconcentra-i !ntr"o zonă unde sunt trimişi orăşenii sărăci-i 0eni-i dela oraş$ li s"a dat un cimitir al lor$ local denumit Ncimitirul 0echi alsăracilorN$ unde să fie !nmorm+nta-i şi$ mai nou$ au clasele lor !ncare le sunt copiii izola-i la şcoală. 8rin compara-ie cu N0remea luKCeauşescuO$ democra-ia se traduce pentru ei !ntr"un număr tot maimare de circumstan-e care !i mar inalizează şi !i lipsesc de şansepe copiii lor.

S"&"TATE*acă !n satele studiate predomină bolile 0+rstnicilor$ !n zonelesărace urbane predomină bolile copiilor. Acest fapt este !n deplină

concordan-ă cu profilul demo rafic al zonelor$ cu rupurile de

27



popula-ie care predomină printre asi ura-i 2care interac-ioneazămai des cu cadrele medicale6 şi cu ciclurile de 0ia-ă cu risc ma;imde !mbolnă0ire !n condi-iile ne"i ienice de 0ia-ă$ la care se adau ăfoamea şi fri ul !ndurate sistematic.Conform medicilor şi asistentelor medicale care asi ură ser0iciilemedicale săracilor din zonele sărace$ bolile specifice acestoranumără alcoolism$ anemie$ distrofie$ malnutri-ie$ boli di esti0e$hepatită$ sifilis$ SI*A$ scabie$ păduchi sau BC. *e asemenea$ par afi frec0ente bolile psihice$ handicapuri de tot felul 2de la naştere sau

!n urma unor accidente6 şi cazuri de paralizie$ fie !n familie$ fie !nzona de reziden-ă. :a acestea$ săracii adau ă o stare de deprimareadeseori men-ionată şi de către femei şi de către bărba-i şi fietentati0e eşuate de suicid$ fie +nduri !n acest sens.:un a listă de boli !nt+lnite !n zonele sărace are drept corolar firescşanse de supra0ie-uire ale copiilor din zonele sărace urbane subcele !nre istrate pentru popula-ie 2doar !n /ur de 9 de ani pentrufemei$ respecti0 91 de ani pentru bărba-i6. Asocierea dintre sărăcieşi stare precară de sănătate este cu at+t mai ra0ă cu c+t !n

ospodăriile !n sărăcie e;tremă se află un număr mare de copii29 @ dintre copiii din zonele sărace6$ care astfel sunt !n dificultate$fiind !ncă de la 0+rste mici supuşi unor riscuri multiple de

!mbolnă0ire.

%O&ELE S"!ACE: M CA &F!AC) O&AL TATE + C$LT$!ADE/ A&)E

n special !n zonele sărace urbane$ concentrarea ospodăriilor !nsărăcie$ inciden-a !naltă a bolilor şi epidemiilor de tot felul$ lipsa dedotări cu infrastructură necesară unei 0ie-i sănătoase şi mizeria$ seasociază cu mica infrac-ionalitate şi rezultă !n eticheta =focar deinfec-ie>. Eocar pentru că zonele astfel etichetate pun !n pericol şisănătatea celor din 0ecinătate$ pentru că mizeria de aici afecteazăşi aria imediat !ncon/urătoare şi scade pre-ul acesteia$ pentru cămica infrac-ionalitate 2scandaluri$ bătăi$ ălă ie permanentă$muzica dată tare6 !i deran/ează şi pe 0ecini. Asocierea boală"mizerie"ile alitate 2a locuirii6"mică infrac-ionalitate formează un

!ntre care de la caz la caz balansează !ntre =focar de infec-ie> şizonă =rău famată>$ adică o zonă fără respectabilitate$ !n care=nimeni nu 0rea să locuiască$ nici măcar !n 0ecinătate>.Conform reprezentan-ilor locali ai poli-iei$ zonele cu infrac-ionalitatemai ridicată dec+t la ni0elul localită-ii$ !n care poli-ia a fost ne0oităsă inter0ină frec0ent !n anul '((1 sunt comunită-ile formate !napropierea ropilor de unoi sau care trăiesc din acestea$ zonele defoste cămine muncitoreşti$ popular denumite = hetou>$ precum şizonele industriale dezafectate. Cu toate acestea$ !n cele mai multe

28



cazuri$ informa-ia este completată cu faptul că zonele sărace suntmai de rabă zone de =mică infrac-ionalitate>$ de contravenienţi şinu de infractori.Asupra predominan-ei =micii> infrac-ionalită-i insistă to-ireprezentan-ii institu-ionali. :a această caracteristică adau ăatributele de sporadic şi sezonier, relati0 la furturi$ =prin mai$ iuniepl+n erile popula-iei aproape dispar$ pentru că ăsesc de muncă cuziua şi pentru m+ncare şi bani renun-ă la furturile de noapte dincur-ile oamenilor>.Consumul de alcool şi furturile sunt men-ionate cel mai frec0ent.Eură adul-ii$ dar şi copiii. Se fură$ adică =se completează> 216hrană =urzici$ spanac$ zarzăre$ prune$ ce ăsim aia m+ncăm>$ darşi =cai$ capre$ ăini$ tot ce se ăseşte>. Se fură din cur-ile celor dinzonă 2dacă e;istă6$ se fură din alte zone din oraş$ de la

!ntreprinderi$ de la ma azine$ dar şi din satele !n0ecinate< 2'6 lemnedin pădure< 2?6 lum+nări din cimitir< 2)6 curent electric$ iar dacă nuse fură se face trafic cu apă şi electricitate !ntre blocuri.Scandalurile şi 0iolen-a de limba/ sunt obişnuite. *efini-iaopera-ională a delic0en-ei din zonele sărace mai include lipsaactelor de identitate sau lipsa actelor asupra locuin-ei$ micul traficde frontieră$ munca la ne ru sau cu ziua pentru cei care solicită saubeneficiază de a/utor social sau cantină socială$ comer- ne"autorizatşi ne"plata impozitelor aferente$ cerşetorie$ prostitu-ie$ trafic decarne 0ie şi sinucideri.

Cel mai ra0 !nsă este apari-ia la ni0elul tinerilor a culturiidevianţei $ care combină sărăcia economică cu un set de 0alori şiatitudini de0iante$ altele dec+t cele promo0ate şi !mpărtăşite lani0el societal şi chiar la ni0elul persoanelor de peste ?( " ? de anidin zonele sărace.*oar !n discu-iile de rup cu tineri se 0orbeşte despre şi se descriuacte de delic0en-ă cu nonşalan-ă. A fi sărac nu numai că nu este =oruşine>$ ci este o stare care te !ndreptă-eşte să adop-i oricemi/loace pentru =a reuşi>$ unde reuşita este tradusă prin =a a0eabani>. Scopul lor este cel al ma/orită-ii$ diferen-a stă !n mi/loacele

le itime de atin ere a acestuia. Eurtul$ prostitu-ia$ precum orice altfel de acti0itate =uşoară> sunt căi acceptabile at+t timp c+t suntrezol0ate frustrările$ adică aduc banii care fac să dispară statutulde =boschetar !mbrăcat>. eoretic$ munca ar reprezenta o cale spresucces$ dar nu pentru ei$ pentru că nu sunt !n0ă-ati şi nu rezistă lamunca la care au acces rea$ prost plătită şi care presupunee;ploatarea$ mai ales a celor tineri. Acest tip de tineri$ cum !şi spunchiar ei =cu"puşcăria"la"cur>$ nu ar accepta o muncă precum cea apărin-ilor lor$ nu ar accepta să lucreze la c+mp zi lumină$ nu araccepta să sape după fier 0echi !n ropile de unoi$ nu ar acceptasă umble cu calul şi căru-a după fier$ cartoane sau sticle precum-i anii"spoitori$ nu ar accepta să lucreze pe salarii de mizerie ca

29



femeie de ser0iciu$ măturător$ manipulant de butelii sau !ncărcător3descărcător. n defini-ia lor$ aceste forme de muncă$ nusunt acceptabile pentru că nu !-i asi ură dec+t supra0ie-uirea !ncondi-ii mizerabile$ la mar inea societă-ii$ ca cetă-ean de ran doi.%i 0or să ob-ină miliarde pentru a a/un e =mahări>$ pentru a"şipermite tot ce 0ăd la tele0izor. Di cum munca nu este drumul cătrea0eri de miliarde$ fac precum =omuK din Rom+nia>$ !n0a-ă să fure.

n noul conte;t$ liber de frontiere$ nu"şi fac ri/i că n"ar mai fi nimicde furat$ ci trec la ac-iune$ pornesc din zonă$ se e;tind !n oraş$ !nsatele din prea/mă$ !n capitală şi apoi$ !n %uropa$ că lumea e lar ă=că ăia e bine or aniza-i furi o maşină$ iei 7' de ore$ furi unportmoneu$ iei tot 7' de ore$ nu ca aici unde pentru o ăină iei ani

rei>. Cu toate riscurile$ =cu puşcăria la cur> de trebuie$ furtulreprezintă sin ura metodă de a"şi atin e 0isul sau măcar de a seamă i că !ntr"o bună zi 0isul 0a de0eni realitate. n acest mod$ nudoar comportamentul lor se schimbă de0enind de0iant$ ci !ntre ulsistem de 0alori pe care !l !mpărtăşesc este distorsionat astfel !nc+tsă le /ustifice comportamentul. *in acel moment$ $bineK$ PcorectK$PmuncăK sunt termeni re"defini-i$ de0ian-a de0ine stil de 0ia-ă$ cepoate fi tuturor dez0ăluit fără teamă şi fără ruşine.

E'CL$% $&E SOC AL"Spre deosebire de popula-ia -ării$ reziden-ii zonelor sărace suferăde un deficit de inte rare. Re-elele sociale sunt fra ile$ sunt de micidimensiuni$ sunt bazate pe =le ături slabe> 2 ea" ties 6 fiindconstruite pe principiul pro;imită-ii$ sunt re-ele de 0ecini"săraci"din"zone"sărace ceea ce se traduce !n incapacitate de mobilizare a unuisuport consistent$ care să a/ute constituen-ii să dea răspunsuri0alide la situa-iile critice cu care se confruntă.Conectarea la flu;urile de informa-ii şi comunicare este deasemenea slabă$ principalul liant dintre reziden-ii zonelor sărace şie;terior constituindu"l tele0iziunea$ dar şi aceasta cu o acoperiredeficitară.

:a acestea se adau ă concentrarea !n zone dominate de sărăcie$se re ate teritorial$ se mai adau ă e;cluderea de pe pia-a oficialăa muncii$ lipsa de acte şi de acces la sistemul de redistribuire abunăstării. Cu alte cu0inte$ !n /ur de un sfert dintre ospodăriilesărace din zonele sărace$ at+t !n mediul rural$ c+t şi !n mediulurban$ sunt decupla-i de la flu;urile de resurse$ de oportunită-i$ decomunicare şi de informa-ii$ deci sunt e;cluşi social.%ste de remarcat că ospodăriile e;cluse social includ şi copii şitineri !n r+ndul cărora a !nceput să se dez0olte cultura de0ian-ei$despre care am 0orbit anterior. 8rin urmare$ !n c+-i0a ani de acum

!ncolo 0om a0ea de"a face cu un număr mai mare dec+t azi de

30



tineri şi copii$ 0ictime ale tranzi-iei$ !ntotdeauna necă/i-i$ fărăşcoală$ fără credin-ă$ fără speran-e şi fără şanse$ !n acelaşi timppericuloşi pentru cei din /ur$ căci nu au nimic de pierdut şi nu

!mpărtăşesc 0alorile promo0ate la ni0el de societate.

S"!AC 0ME! T$O+ /E!S$S S"!AC 0#!OF TO!Cli0a/ul !ntre lumea zonelor sărace şi lumea institu-ională de0ine0izibil prin lectura comparată a percep-iilor reprezentan-ilorinstitu-ionali 0ersus percep-iile săracilor. *eşi 0orbesc despreaceleaşi lucruri 3 fapte$ perspecti0ele sunt opuse. Săracii suntbeneficiarii sau poten-iali beneficiari de a/utor$ !n timp cereprezentan-ii institu-ionali sunt cei ce decid asupra acestuia.

&ormele şi criteriile administrati0"birocratice stabilite la ni0elcentral sunt interpretate la ni0el local şi sunt aplicate diferen-iat dela o localitate la alta$ de la o zonă săracă la alta$ capăt+nd astfel noisensuri. Săracii$ ca beneficiari$ se supun şi3sau dez0oltă strate iifunc-ie de conte;tul local$ dat de combina-ia !ntre defini-iile şicriteriile na-ionale şi modul specific de re"interpretare şi aplicareconcretă a lor$ rolul fundamental !n modelarea acestuia apar-in+ndreprezentan-ilor institu-ionali locali.*acă săracii percep primăria ca institu-ie ineficientă sau coruptă şibisericile ortodo;ă şi catolică ca institu-ii ale =bo a-ilor>$ !ncontrapartidă reprezentan-ii acestor institu-ii dez0oltă discursuridespre săraci =merituoşi>3le itimi3 =ade0ăra-i> 0ersus săraci =ne"merituoşi>3 ne"le itimi$ profitori ai sistemului. :iniile de demarca-ie

!ntre săracii"merituoşi şi săracii"profitori$ nu sunt stabilite pe bazacriteriilor administrati0"birocratice$ ci prin contact direct$ !n urmainterac-iunii personale sau a unor stereotipuri.*istinc-ia dintre săraci"merituoşi 0ersus săraci"profitori este

!nt+lnită !n discursurile reprezentan-ilor institu-ionali 2indiferent deinstitu-ie6 din toate -ările lumii şi nu doar din Rom+nia. 4 notăspecifică cazului Rom+niei este că la stimulul Gsărăcie> mai to-ireprezentan-ii institu-ionali men-ionează ini-ial cauze de naturăstructurală erodarea 0eniturilor 2salarii şi pensii6 şi şoma/ul.Acestea func-ionează drept cauze principale ale sărăciei$ definită

!nsă$ ca insuficien-ă a resurselor$ cu precădere financiare. Sărăciaeste una temporară$ este sărăcia$ =care ne afectează pe fiecaredintre noi$ pe to-i cetă-enii Rom+niei> şi nu sărăcia e;tremă. Stareaabsolut inacceptabilă de sărăcie e;tremă$ fără resurse şi fărăcapacită-i este !n schimb predominant plasată !n responsabilitateaindi0idului şi pentru aceste cazuri$ reprezentan-ii institu-ionalioperează cu distinc-ia !ntre merituos 0ersus profitor. Aici$ inter0in !ndiscurs cauze precum stilul de 0ia-ă distorsionat sau chiar

!nzestrarea enetică a persoanelor de etnie roma$ familiile cu mul-i

31



copii$ dezor anizarea familiei$ bătr+nii sin uri$ incapacitatea demuncă 0ersus lenea şi dependen-a fa-ă de stat$ cauze care distinpe cei ce merită a/uta-i de cei care trebuie i nora-i.Săracii"merituoşi sunt cei al căror spri/in este considerat le itim.Aceştia includ două sub"tipuri săracii !n incapacitate de muncă$care nu se pot sus-ine sin uri 2pensionarii cu pensii mici$persoanele !n incapacitate de muncă$ copiii6 şi săracii !n capacitatede muncă$ care sunt an a/a-i sau pensionari$ trăiesc din resurseminimale la pra ul de subzisten-ă$ dar !n cele mai multe cazuri =aubun sim-> şi nu recur la a/utorul colecti0. Chiar şi dintre aceştia$cei care !ncearcă să apeleze la pro ramele sociale sunt eticheta-iautomat drept =fără bun sim->.

n contrast$ !n percep-ia reprezentan-ilor institu-ionali portretulsăracului"profitor este compus din tineri$ =care ar putea munci>$=-i ani care nu 0or să muncească>$ cu o atitudine pasi0ă =s"auobişnuit să trăiască !n sărăcie>$ =lipsi-i de bun sim-> pentru căapelează la a/utorul oferit de stat =!n c+rca> căruia trăiesc$ de altfel.%lementul cheie al discursului despre săracul"profitor din Rom+niase referă !nainte de toate la etnie # romi # care$ asemănător cazuluiamerican anterior prezentat$ se concentrează !n comunită-icompacte$ cu un stil de 0ia-ă de0iant de la norma popula-ieima/oritare =fac mul-i copii>$ =fu de muncă>$ !n cazuri mai rare see;plică pe lar că ne"munca este element inte rat al modelului

enetic roma$ =sunt comozi3 pasi0i> şi =aşteaptă totul de la stat>.

n practică$ reprezentan-ii institu-ionali re"interpretează criteriile deeli ibilitate astfel !nc+t spri/inul să fie acordat !n mod diferen-iat.*acă pentru săracii inap-i de muncă acordarea necondi-ionată aunor beneficii şi ser0icii de asisten-ă socială este consideratăle itimă$ pentru săracii"profitori$ ap-i de muncă dar care =nu 0or sămuncească>$ este considerată necesară introducerea unor criteriirestricti0e de acces la acestea !n scopul descura/ării abuzului şidependen-ei de ser0icii şi beneficii de asisten-ă socială. Astfel$accesul celor !n sărăcie e;tremă la diferitele beneficii$ depinde şi decate oria !n care sunt !ncadra-i$ pe baza unor criterii subiecti0e. nconte;tul lipsei de resurse pentru asisten-ă socială$ o mare partedintre săraci nu se !nscriu criteriilor de eli ibilitate$ iar dintre ceicare se !nscriu$ săracii merituoşi sunt cei care au mai multe şansede a fi trata-i corect politic şi de a primi a/utor.

CO&CL$% + !ECOMA&D"!Sărăcia din Rom+nia nu este e;clusi0 una superficială şi elastică laperforman-ele macro"economice. Studiul nostru !n zonele săracearată fără echi0oc apari-ia !n -ara noastră şi a sărăciei e;treme$multi"dimensională şi localizată teritorial$ care este considerată

32



problematică şi !n -ările europene dez0oltate precum şi !n Statelenite$ căci nu poate fi =tratată> doar prin creştere economică$ ci

prin politici dedicate de incluziune socială. Aceasta esteconcentrată la ni0elul tinerilor$ copiilor şi mediului de reziden-ăurban$ fiind caracterizată de comportament demo rafic atipic$ profilde ocupare şi de locuire atipice$ deficit educa-ional considerabil$sănătate şubredă şi profil psiholo ic caracterizat de nea/utorare

!n0ă-ată. &u este 0orba doar despre lipsa resurselor financiare$ cidespre o stare de depri0ări multiple$ de deri0ă$ care nu poate fidepăşită dec+t prin inter0en-ie din e;terior.Cel mai ra0 fenomen este asocierea$ la ni0elul tinerei enera-ii$ asărăciei e;treme cu cultura de0ian-ei. 8entru cei care !şiima inează că tinerii !n discu-ie sunt romi$ le spunem pe şleau

ra0ă eroare de perspecti0ăQ &u sunt romi$ nu sunt rom+ni$ nu sunt

ma hiari sau pot fi oricare dintre acestea. Aici$ diferen-ele nu suntde etnie$ ci de o cultură de0iantă crescută din şi sus-inută desărăcie$ mai ales$ credem noi$ sărăcie e;tremă rupată teritorial !ncomunită-i compacte$ e;perimentată !ncă de la 0+rste fra ede.8entru moment$ =tinerii"cu"puşcăria"la"cur> socializa-i !n zonelesărace$ sunt doar o minoritate. *ar sunt pu-ini$ pentru că prima

enera-ie socializată !n situa-ie de sărăcie e;tremă este mică$ princompara-ie cu enera-iile de copii care cresc chiar acum !n familiicare de abia supra0ie-uiesc !n aceste zone. 8e l+n ă tinerii olimpici$care sunt de ordinul sutelor$ ne !ndreptăm spre %uropa cu tineriicare +ndesc precum cei de mai sus şi aceştia reprezintă mii şi 0orreprezenta zeci de mii. ineri care nu urmează şcoala mai mult deopt clase$ care au apucături barbare$ fără respect fa-ă de le e saude institu-ii$ fără etica muncii$ dar care 0isează la a0eri de miliarde.Semnul bun este că ma/oritatea tinerilor de azi din zonele săracespun =%u n"aş 0rea să fiu miliardar2ă6Q Să am acolo un ser0iciu$ săam din ce să mă !ntre-in cel pu-in eu şi copilul meu să"mi plătescchiria$ să"mi plătesc apa şi astea$ nu să am miliarde$ nu neapăratmiliarde.> Semn bun !n sensul că inter0en-ia are sens$ nu implică

!ncă costuri e;a erate şi are şanse mari de reuşită. Semnul răueste că nu se !ntreprinde nimic$ că nu li se dă nici o şansă copiilor

din zonele sărace şi din familii !n sărăcie e;tremă$ op-iunile lorbalans+nd !ntre o 0ia-ă mizeră precum a părin-ilor şi aderarea lacultura de0ia-ei.Fonele sărace concentrează persoane !n sărăcie e;tremă sausitua-ie de criză eneralizată$ sunt se re ate teritorial$ reprezintăpoli de atrac-ie ai sărăci-ilor din sate şi oraşe şi focare de epidemiişi mică infrac-ionalitate. 8rin urmare$ acestea sunt$ !nainte detoate$ evitate .Specialiştii din sistemul de sănătate adoptă strate ii de e0itaremedicii de familie nu !nscriu pe listele de pacien-i localnici din

aceste zone$ iar autorită-ile din domeniu sănătă-ii nu inter0in dec+t

33



!n cazul unor campanii de 0accinare. Ce do0adă mai clară astrate iilor de i norare şi e0itare a zonelor sărace se poate oferidec+t faptul că !n perioada de desfăşurare a acti0ită-ii de teren am

ăsit două zone sărace !n care se declanşase epidemie de hepatităB$ dar nu se inter0enea !n nici un mod. Chiar şi mass"media locală$de obicei sensibilă la un astfel de subiect$ nu reflecta situa-ia =estefiresc$ !n condi-iile de mizerie !n care trăiesc$ aşa că ...>. 8roblemaserioasă de sănătate cu care se confruntau aceste comunită-i$ !ncondi-iile a ra0ante ale lipsei de apă$ de rupuri sanitare$ de supra"a lomerare a locuin-elor$ era i norată şi tratată cu tăcere de cătrecolecti0itate$ ca un dat firesc$ de care nimeni !n afara celor directafecta-i nu este responsabil. Ce !n-eles capătă !n acest conte;tconceptul de sănătate publicăDi atunci c+nd nu se adoptă strate ii de e0itare$ se discută despre

demolare$ desfiin-are$ deratizare sau cură-ire a spa-iului$ localniciifiind complet i nora-i !n discurs$ căci ei prin defini-ie =trebuie săplece de unde au 0enit>$ indiferent dacă acest =de unde au 0enit>e;istă sau nu ca alternati0ă 0iabilă. Acesta este cazulreprezentan-ilor autorită-ilor locale şi a for-elor de ordine publică.

Lustificarea apelată cel mai frec0ent este =sunt comunită-i de-i ani$ care nu se spală şi nu ştiu ce"i cură-enia>.8erspecti0ele de 0iitor ale zonelor sărace sunt puternic diferen-iate.Fonele din centrul istoric al oraşelor$ precum şi o parte din zonelede case de la periferiile oraşelor au şanse mari să fie Gsal0ate> pe

măsură ce creşte interesul popula-iei cu standard mediu sau bunfa-ă de acestea. n contrast$ G hetourile> rom+neşti$ zoneleindustriale dezafectate şi comunită-ile din ropile de unoi necesităinter0en-ia statului$ situa-ia a0+nd şanse minore de a se !ndreptade la sine sau prin ac-iunea mecanismelor de pia-ă. Aceste ac-iuninecesită o +ndire de tip strate ic$ căci inter0en-iile radicale simplede tipul demolare şi răsp+ndirea reziden-ilor Gde unde au 0enit> nupot a0ea dec+t efecte de mascare$ de peticire şi deinstitu-ionalizare a e;cluziunii sociale. %fectul de mascare se referăla faptul că rezol0area problemei este doar am+nată şi e0entualtransferată unei alte autorită-i locale. %fect de peticire pentru că ceine0oiaşi$ căzu-i de/a !n sărăcie e;tremă$ odată arunca-i !n drum nu0or putea dec+t re"aplica aceeaşi strate ie$ e0entual pe un altteritoriu$ ne"a0+nd acces la op-iuni alternati0e. 8rin urmare$Gsalubrizarea> realizată de autorită-i 0a fi urmată de re"apari-iaproblemei !ntr"o altă loca-ie$ după modelul sacului peticit pe care"lcoşi !ntr"o parte şi cedează !ntr"o altă parte. *e aceea$ inter0en-iile

!n aceste zone$ pentru a fi durabile$ trebuie să fie parte inte rată aunor strate ii urbane adec0ate condi-iilor locului$ oportunită-ilor şiconstr+n erilor locale. Institu-ionalizarea e;cluziunii face referire laprocesul prin care zidurile simbolice ridicate de/a de popula-iarezidentă ca scut de protec-ie !n interac-iunea cu mediul ostil sunt

34



dublate cu sti mă şi ac-iuni !n for-ă de reprimare$ se fortifică şide0in ziduri institu-ionalizate de mar inalizare.

n prim pas ar fi recunoaşterea sărăciei e;treme şi a zonelorsărace drept probleme care nu se 0or rezol0a de la sine ca urmarea redresării economice şi proiectarea unor politici inte rate şidedicate acestora.

!EFE! &)EAlcoc $ 8. 21,,76 #nderstanding $overt $ MacMillan.Arpinte$ *. 2'(('6 =Situa-ia personalului din sistemul public de asisten-ă socială>$

!n Revista de asistenţă socială $ &r. '3'(('$ Bucureşti.Bere0oescu$ I.$ Chiribucă$ *.$ Comşa$ M.$ 5ri orescu$ &.$ :ăzăroiu$ A.$ :ăzăroiu$

S.$ 8ană$ M.$ 8op$ :. şi Stănculescu$ M.S. 21,,,6 %eţele sc&imbării' Românii şi provocările tranziţiei $ %d. &emira$ Bucureşti.

Berthin$ 5. 2'((16 Raportul (aţional al )ezvoltării #mane, România *+++,mplicaţiile procesului de aderare la #niunea -uropeană pentru dezvoltarea

umană $ 8& *$ Bucureşti.Booth$ C. 21HH,6.&e /ife and /abour of t&e $eople $ illiams and &orth ate$

:ondon.BurroTs$ R. 2ed.6 21,,76 0omelessness and Social $olic $ Routled e$ :ondon U

&eT or .Chelcea$ :. 2'((16$ =5rupuri mar inale !n zone centrale entrificare$ drepturi de

proprietate şi acumulare primiti0ă postsocialistă !n Bucureşti>$ !nSociologie

Românească $ Serie nouă ?")3'((($ Bucureşti.Chircă$ Ct. şi eşliuc$ %. 21,,,6 )e la sărăcie la dezvoltare rurală $ Banca Mondială

şi Institutul &a-ional pentru Statistică$ Bucureşti.Clar $ W. 21,9 6)ar" 1&etto2 dillemas of social po er $ Xarper and RoT$ &eT

or .*alY$ 5. 21,,96 0omeless' $olicies, Strategies and /ives on t&e Street $ Routled e$

:ondon U &eT or .*a0id$ %d. şi 5runs i $ B. 2'((16 Social Stratification2 3lass, Race and 1ender in

Sociological $erspective $ est0ieT.5ans$ X. L. 21,,(6 Z*econstructin the underclassK$ !n 4$4 5ournal $ '$ '71"'77.5ans$ X. L. 21,,96 ZErom Z nderclassK to Z ndercasteK Some 4bser0ations About

the Euture of the 8ost"Industrial %conomY and its Ma/or VictimsK$ !n %. Min ione2ed.6#rban $overt and t&e #nderclass' 4 Reader $ 1)1"1 '$ Blac Tell.

5hebrea$ 5. 21,,)6 = inerele cupluri şi coabitarea inter enera-ională>$ !n3alitatea 6ieţii $ &r. 131,,)$ Bucureşti.

5oldin $ 8. şi Middleton$ S. 21,H'6 mages of 7elfare2 $ress and $ublic 4ttitudesto 7elfare $ Basil Blac Tell and Martin Robertson.

Ionete$ Ct. şi a ner$ 8. 2coord.6 21,,76 Raportul (aţional al )ezvoltării #mane8& *$ Bucureşti.

Ionete$ Ct. şi Chircă$ Ct. 2coord.6 21,,H6 Raportul (aţional al )ezvoltării #mane8& *$ Bucureşti.

35



Ionete$ Ct. şi *inculescu$ V. 2coord.6 21,,,6 Raportul (aţional al )ezvoltării#mane 8& *$ Bucureşti.

Lenc s$ C. 21,,)6 Z he XomelessK, !n .&e (e 8or" Revie of 9oo"s $ '1 aprilie1,,) din #rban Societ $ %di-ia a şaptea$ he *ush in 8ublishin 5roup$

5uilford$ Connecticut. Li ău$ M. 2coord.6 2'(((6 :nvăţământul rural din România2 condiţii, probleme şistrategii de dezvoltare, Ministerul %duca-iei şi Cercetării şi Institutul de Dtiin-eale %duca-iei$ Bucureşti.

Watz$ B. M. 21,H,6.&e #nderserving $oor' %rom t&e 7ar of $overt to t&e 7ar of7elfare $ 8antheon Boo s$ &eT or .

Wlu man$ L. 2ed.6 2'((16 4 Sourceboo" for $overt Reduction Strategies $ Vol ';acro and Sectoral ssues $ orld Ban $ ashin ton *.C.

:eTis$ 4. 21,916 .&e 3&ildren of Sanc&ez $ 8en uin Boo s in association TithSec erU arbur .

Marcuse$ 8. 21,,96 KSpace and Rase in the 8ost"Eordist CitY the 4utcast 5hettoand Ad0anced Xomelessness in the nited States odaYK$ !n %. Min ione 2ed.6#rban $overt and .&e #nderclass' 4 Reader $ 179"'19$ Blac Tell.

Măr inean$ I. 2'(((6 -conomia politicilor sociale $ %d. Ars *odendi$ Bucureşti.Micheli$ 5. 21,,96 K*oTndrift 8ro0o in A ents and SYmptom"formation Eactors

in the 8rocess of Impo0erishmentK$ !n %. Min ione 2ed.6 #rban $overt and .&e#nderclass' 4 Reader $ )1"9?$ Blac Tell.

Mihăilescu$ I. 21,,,6 %amilia în societăţile europene $ %d. ni0ersită-ii dinBucureşti$ Bucureşti.

Mihăilescu$ V. 21,,96 =*ouă sate !n tranzi-ie. ipuri strate ice dominante !nlumea rurală>$ !n Revista de 3ercetări Sociale $ &r. ?31,,9$ Bucureşti.

Min ione$ %. 21,,96 K rban 8o0ertY in the Ad0anced Industrial orld Concepts$AnalYsis$ and *ebatesK$ !n %. Min ione 2ed.6#rban $overt and .&e#nderclass' 4 Reader $ ?")($ Blac Tell.

Morlicchio$ %. 21,,96 K%;clusion from or and the Impo0erishment 8rocesses in&aplesK$ !n %. Min ione 2ed.6#rban $overt and .&e #nderclass' 4 Reader $?' "?)'$ Blac Tell.

Muraru$ I. şi Iancu$ 5h. 21,, 6 3onstituţiile Române $ Re ia Autonomă GMonitorul4ficial>$ Bucureşti.

MYrdal$ 5. 21,9?6 3&allenge to 4ffluence $ 8antheon$ &eT or .8anduru$ E.$ 8oro/an$ *. şi Molnar$ M. 2coord.6 2'((16 3ondiţiile de viaţă ale

populaţiei din România$ Institutul &a-ional pentru Statistică şi 8hare$Bucureşti.

8assaro$ L. 21,,96 .&e #ne<ual 0omeless $ Routled e$ :ondon U &eT or .8op$ :. 21,, 6 =Sistemul de asisten-ă socială bazat pe testarea mi/loacelor>$ !n %.

Famfir şi C. Famfir 2coord.6 $olitici Sociale, România în 3ontext -uropean $ %d.Alternati0e$ Bucureşti.

8op$ :. 2coord.6 2'(('6 )icţionar de politici sociale $ %d. %;pert$ Bucureşti.8reda$ M. 2'(('6 politica socială rom+nească !ntre sărăcie şi lobalizare$ %d.

8olirom$ Iaşi.Robbins$ *. 21,,)6 Social -urope' .o ards a -urope of Solidarit 2 3ombating

Social -xclusion $ Comisia %uropeană.

36



Room$ 5. 21,,(6 =(e $overt > in t&e -uropean 3ommunit $ St. MartinKs$ :ondon.Room$ 5. 2ed.6 21,,96 9e ond t&e .&res&old' .&e ;easurement and 4nal sis of

Social -xclusion $ he 8olicY 8ress.Ross$ M. A. şi Xill$ X. 21,976-mplo ment, Race and $overt ' 4 critical stud of

t&e disadvantaged status of (egro or"ers from ?@AB to ?CAB $ Xarcourt$BraceU orld$ Inc.Rotariu$ . şi Mezei$ %. 21,,,6 =Asupra unor aspecte ale mi ra-iei interne recente

din Rom+nia>$ !nSociologie Românească $ &r.?31,,,$ Bucureşti.RoTntree$ B. S. 21,(16 $overt 2 a Stud of .o n /ife $ Macmillan.RoTntree$ B. S. 21,)16 $overt and $rogress2 a Second Social Surve of 8or" $

:on man.Runciman$ . 5. 21,996 .&e Relative )eprivation and Social 5ustice $

Roultled eUWe an 8aul.Sandu$ *. 21,,H6 =Mi ra-ia internă sub şocul tranzi-iei>$ !n $opulaţie D Societate $

&r.'2H631,,H$ Bucureşti.Sandu$ *. 21,,H6 Rural communit povert in Romania' .argets for povert

alleviation b Romania Social )evelopment %und $ Raport al Băncii Mondiale$Bucureşti.

Sandu$ *. 21,,,6 =CommunitY and Re ional 8o0ertY in Rural Romania>$ !nRomanian 5ournal of Sociolog , [$ 1"'31,,,$ %d. Academiei Rom+ne$ Bucureşti.

Sandu$ *. şi Stănculescu$ M. 2coord.6 21,,,6 Rebuilding 3ommunit Space' .&e6illage and t&e 3&urc& in t&e %ormer Saxon 6illages in .rans lvania $ Rapoarteale Băncii Mondiale$ Bucureşti.

Sandu$ *. 2coord.6$ Stănculescu$ M. S.$ Bere0oescu$ I. and ufiş$ C. 2'(((6Romanian 6illage2 )evelopment, $overt and Social 3apital, Raport al BănciiMondiale$ Bucureşti.

Sandu$ *. 2'(((6 =*ez0oltare şi sărăcie !n satele Rom+niei>$ !n SociologieRomânească $ Serie nouă )31,,,$ Bucureşti.

SantoT$ 5. 21,,?6 KCoitus Interruptus in the Tentieth CenturYK$ !n $opulationand )evelopment Revie $ 0ol.1,$ &r.)31,,?$ he 8opulation Council$ Inc.$ &eT

or .Schneider$ 8. şi Schneider$ L. 21,, 6 KXi h fertilitY and po0ertY in SicilY BeYond

the culture 0s. RationalitY debateK$ !n S. 5reenhal h 2ed.6 Situating %ertilit ' 4nt&ropolog and )emograp&ic n<uir $ Cambrid e ni0ersitY 8ress.

Sil0er$ X. 21,,)6 ZSocial e;clusion and social solidaritY three paradi msK$ !nnternational /abour Revie

$ 1?? 2 "96$ ?1" 7H.Sil0er$ X. 21,,96 KCulture$ 8olitics and &ational *isourses of the &eT rban8o0ertYK$ !n %. Min ione 2ed.6#rban $overt and .&e #nderclass' 4 Reader $1( "1?H$ Blac Tell.

Stahl$ X. 21,,H6 3ontribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti $ vol' ,Structura internă a satelor devălmaşe libere $ %di-ia a doua$ re0ăzută$ %d.Cartea Rom+nească$ Bucureşti.

Stanciu$ M. 2'((16 Structuri moderne ale consumului european$ %d. 5enicod$Bucureşti.

Stănculescu$ M. S. 21,,H6 = ntre sărăcie absolută şi bunăstare>$ !n Revista de3ercetări Sociale $ '31,,H$ 1 " 1$ Bucureşti.

37



Stănculescu$ M. S. şi Ilie$ S. 2'((16 -conomia informală în România $ 8& * şiICCV$ Bucureşti şihttp 33TTT.undp.ro3neTs.htm .

Stănculescu$ M. S. şi Bere0oescu$ I. 2'((?6 ZXouseholds$ or and Ele;ibilitYRomanian Sur0eYK$ !n C. allace 2ed.6 Researc& Report EF' 07% Surve 2

3ountr surve reports $ X E Research Consortium$ TTT.hTf.at $ Institute forAd0anced Studies$ Vienna.Stănculescu$ M. S. 2'((?6 =Analiză asupra 0iolen-ei !n familie>$ !n 3ercetarea

(aţională privind 6iolenţa în %amilie şi la /ocul de ;uncă' România, *++F $Centrul 8arteneriat pentru % alitate$ Bucureşti

Derban$ M. 21,,H6 =Aspecte ale ataşamentului fa-ă de comunitate # studiucomparati0 asupra a două comunită-i bo ate de romi căldărari>$ !n Revista de3ercetări Sociale $ &r. ?")31,,H$ Bucureşti.

Derbănescu$ E.$ Morris$ :. şi Marin$ M. 2'((16 Reproductive 0ealt& Surve ,Romania, ?CCC' %inal Report $ ARS8MS$ I&S Romania$ *RX3C*C Atlanta$5eor ia$ SA$ SAI*$ &E8A$ &IC%E.

eşliuc$ %. 21,,,6 ZA riculture 8olicY Achie0ements and Challen esK$ !n C. Ruhl şi*. *ăianu 2eds.6 -conomic .ransition in Romania2 $ast, $resent and %uture $,1#1)'$ Banca Mondială şi Centrul Rom+n pentru 8olitici %conomice$Bucureşti.

eşliuc$ C. M. şi 8op$ :. 21,,,6 Z8o0ertY$ Ine\ualitY$ and Social 8rotectionK$ !n C.Ruhl şi *. *ăianu 2eds.6 -conomic .ransition in Romania2 $ast, $resent and%uture$ ,1#1)'$ Banca Mondială şi Centrul Rom+n pentru 8olitici %conomice$Bucureşti.

eşliuc$ C. M.$ 8op$ :. şi eşliuc$ %. 2'((16Sărăcia şi sistemul de protecţie socială $%d. 8olirom$ Bucureşti.

eşliuc$ %.$ 8op$ :. şi 8anduru$ E. 2'((?6 $overt in Romania2 $rofile and .rends

during t&e ?CCBG*++*$ Raport al Băncii Mondiale$ Bucureşti. obă$ M. 2'(('6$ =Capitalurile părin-ilor şi educa-ia copiilor> , !n Sociologie

Românească $ Serie nouă$ &r. ?")3'(('$ Bucureşti şihttp 33TTT.sociolo ieromaneasca.ro3numere 3?)]'(('.htm .

osi$ A. 21,,96 K he %;cluded and the Xomeless the Social Construction of theEi ht A ainst 8o0ertY in %uropeK, !n %. Min ione 2ed.6#rban $overt and .&e#nderclass' 4 Reader $ H?"1()$ Blac Tell.

oTnsend$ 8. 21,7,6 $overt in t&e #nited Hingdom2 a Surve of 0ouse&oldResources and Standards of /iving $ 8en uin.

oTnsend$ 8. 21,H76 Z*epri0ationK$ !n 5ournal of Social $olic , Vol. 19$ &o.'. oTnsend$ 8. 21,,?6 .&e nternational 4nal sis of $overt $ Xar0ester3

heatsheaf.ac\uant$ :. L. *. 21,,?6 K rban outcasts sti ma and di0isions in the blac

American 5hetto and the Erench urban peripherYK$ !n nternational 5ournal of#rban and Regional Researc& $ &r. 172?6.

ac\uant$ :. L. *. 21,,96 KRed Belt$ Blac Belt Racial *i0ision$ Class Ine\ualitYand the State in the Erench rban 8eripherY and the American 5hettoK$ !n %.Min ione 2ed.6 #rban $overt and .&e #nderclass' 4 Reader $ '?)"'7)$Blac Tell.

ilson$ . L. 21,H76 .&e .rul )isadvantaged2 t&e inner cit , t&e underclass, and public polic $ ni0ersitY of Chica o 8ress$ Chica o.

38

http://www.undp.ro/news.htm

http://www.hwf.at/

http://www.sociologieromaneasca.ro/numere%20/34_2002.htm


http://www.hwf.at/

http://www.sociologieromaneasca.ro/numere%20/34_2002.htm



ilson$ . L. 21,,16 ZStudYin inne"citY social dislocations the challen e of publica enda researchK$ 4merican Sociological Revie $ 9$ 1"1)'

ilson$ . L. 21,,96 7&en 7or" )isappears2 .&e 7orld of t&e (e #rban $oor $&eT or Alfred A. Wnopf.

Fa/czY $ E. 21,,96 K he Social Morpholo Y of the &eT rban 8oor in a ealthYItalian CitY the Case of MilanK$ !n %. Min ione 2ed.6#rban $overt and .&e#nderclass' 4 Reader $ ',,"?')$ Blac Tell.

Famfir$ C. 2coord.6 21,, 6 )imensiuni ale sărăciei $ %d. %;pert$ Bucureşti.Famfir$ C. 21,,76 ZSocial Insurance and Social Assistance in Countries in

ransitionK$ !nRomanian 5ournal of Sociolog , VIII$ '31,,7$ %d. AcademieiRom+ne$ Bucureşti.

Famfir$ C. 2coord.6 21,,,6 $olitici Sociale în România2 ?CC+G?CC@$ %d. %;pert$Bucureşti.

Famfir$ C. 21,,,6 = ranzi-ia demo rafică şi problemele asociate>$ !n C. Famfir2coord.6$olitici sociale în România2 ?CC+G?CC@$ %d. %;pert$ Bucureşti.

Famfir$ C. 2coord.6 2'((16 Situaţia sărăciei în România $ ICCV şi 8& *$ Bucureşti şihttp 33TTT.undp.ro3neTs.htm .

Famfir$ C. şi 8reda M. 2coord6 2'(('6 Romii în România $ %d. %;pert$ Bucureşti.Famfir$ %. şi Famfir$ C. 2coord6 21,,?6 Iiganii între ignorare şi îngrijorare $ %d.

Alternati0e$ Bucureşti.Famfir$ %. şi Famfir$ C. 2coord.6 21,, 6 $olitici Sociale' România în 3ontext

-uropean $ %d. Alternati0e$ Bucureşti.Famfir$ %. 2coord.6 2'(((6 Strategii antiGsărăcie şi dezvoltare comunitară $ %d.

%;pert$ Bucureşti.

Famfir$ %. 2'(('6 =Asisten-a socială !n Rom+nia>$ !n Revista de 4sistenţă Socială,&r. 13'(('$ Bucureşti.

!apoarte şi #u lica-ii:Asocia-ia Medecins Sans Erontieres 2'(('6 1&idul serviciilor sociale adresate

persoanelor adulte fără adăpost $ Bucureşti.Banca Mondială 7orld )evelopment Report *+++J*++? 2 4ttac"ing $overt $

TTT.Torldban .or 3po0ertY3Tdrpo0ertY .Banca Mondială 2'(((6$ ;a"ing .ransition 7or" for -ver one2 $overt and

ne<ualit in -urope and 3entral 4sia $ ashin ton *.C.

Institutul &a-ional pentru Statistică 21,,)6 Recensământul $opulaţiei şi/ocuinţelor' România' ?CC*, Bucureşti.Institutul &a-ional pentru Statistică 21,,)6 România' )ate )emografice,

Bucureşti.Institutul &a-ional pentru Statistică 21,,7"'(((6 4nc&eta asupra forţei de muncă

în gospodării K4; 1LM$ Bucureşti.Institutul &a-ional pentru Statistică 2'((16 $opulaţia României la ? iulie *++? $

Bucureşti.Institutul &a-ional pentru Statistică 2'((16 4nuarul )emografic al României $

Bucureşti.

39


http://www.worldbank.org/poverty/wdrpoverty


http://www.worldbank.org/poverty/wdrpoverty



Institutul &a-ional pentru Statistică 2'(('6 4nuarul Statistic al României $Bucureşti.

Institutul &a-ional pentru Statistică 2'((?6 Recensământul $opulaţiei şi al/ocuinţelor' România' *++*, Bucureşti.

5u0ernul Rom+niei$ Comisia Anti"Sărăcie de 8romo0are a Incluziunii Sociale2CAS8IS6 2'(('6 $lanul (aţional 4ntiGSărăcie şi $romovare a ncluziunii Sociale $Bucureşti.

8ro ramul &a-iunilor nite pentru *ez0oltare 28& *6 21,,H6 8. a ner$ Ct.Chircă$ C. Famfir$ M. Molnar şi S. 8+rcio 2coord.6;etode şi te&nici deevaluare a sărăciei $ 8& * 8ro ramul pentru 8re0enire şi Combatere aSărăciei$ Bucureşti.

8ro ramul &a-iunilor nite pentru *ez0oltare 28& *6 21,,,6 M. S. Stănculescu2ed.6 Sărăcia în România ?CCBG?CC@$ Vol. I$ =Coordonate$ dimensiuni şifactori>$ 8ro ramul pentru 8re0enire şi Combatere a Sărăciei$ Bucureşti.

8ro ramul &a-iunilor nite pentru *ez0oltare 28& *6 şi Institutul &a-ional pentru

Statistică 2'(((6 %emeile şi bărbaţii în România, Bucureşti.8ro ramul &a-iunilor nite pentru 8rotec-ia Copilului 2 &IC%E6 şi Institutul

&a-ional pentru Statistică 2'((16 .endinţe Sociale $ Bucureşti.nited &ations 21,H?6 ;anual N' ndirect .ec&ni<ues for )emograp&ic

-stimations $ &eT or .

*aze ,e ,ate:Eunda-ia pentru o Societate *eschisă 21,,H#'((16 9arometrul de Lpinie $ublică $

TTT.osf.ro $ Bucureşti.Eunda-ia pentru o Societate *eschisă 2'(((6 9arometrul de 1en $ Bucureşti.Institutul de Cercetare a Calită-ii Vie-ii 21,,'6 4nc&eta asupra Romilor $ Bucureşti.Institutul de Cercetare a Calită-ii Vie-ii 21,,H6 4nc&eta (aţională asupra Romilor $

Bucureşti.Institutul de Cercetare a Calită-ii Vie-ii 2'((16 Sărăcie extremă şi -xcluziune

socială în România $ Bucureşti.

http://www.osf.ro/

http://www.osf.ro/

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	mit-si-adevar-iii
View:	225 times
Download:	0 times

Manuela Stanculescu Despre Excluziune Sociala

Documents