1

4.PARTICULARITĂŢI ALE PROIECTELOR FINANŢATE DE UNIUNEA EUROPEANĂ DIN FONDURI STRUCTURALE ŞI APLICAREA LOR ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2007-2013 ȘI ÎN PERIOADA 2014-2020 4.1. Premisele programatice ale finanţării proiectelor de către Uniunea Europeană

Inspirată de voinţa statelor şi cetăţenilor Europei de a construi un viitor comun, Uniunea Europeană, în forma sa actuală, este rezultatul unor ample procese de cooperare şi integrare economică şi politică începute, la 18 aprilie 1951, odată cu semnarea Tratatului privind „Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului”. Celor şase membri iniţiali - Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda - li s-au alăturat, în cinci valuri de aderare desfăşurate pe o perioadă de aproape patru decenii, alţi douăzeci şi unu, Uniunea având astăzi în componenţă douăzeci şi şapte de state membre. Aceste procese de integrare şi cooperare nu sunt considerate a fi încheiate nici în prezent, întrucât Uniunea este deschisă tuturor statelor europene care respectă valorile sale şi se angajează să le promoveze în comun.

Scopul Uniunii este de a promova pacea, valorile şi bunăstarea popoarelor sale prin coordonarea politicilor statelor membre. Principalele obiective ale Uniunii Europene, enunţate ca atare în „Tratatul de instituire a unei Constituţii” pentru Europa sunt:

-constituirea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, fără frontiere interne, precum şi o piaţă internă în care concurenţa este liberă şi nu este denaturată; -dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creştere economică echilibrată şi stabilitatea preţurilor; -crearea unei economii sociale de piaţă foarte competitive, care să tindă spre ocuparea integrală a forţei de muncă şi spre progres social; -protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant; -promovarea progresului ştiinţific şi tehnic; -combaterea excluziunii sociale şi discriminărilor de orice tip; -promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale, precum şi a solidarităţii între statele membre; -respectarea diversităţii culturale şi lingvistice, protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european. Comparativ cu Europa celor 15 de dinaintea anului 2004, inegalităţile economice şi sociale

dintre statele-membre sunt de două ori mai mari în Europa celor 27 care are acum 254 de regiuni. În timp ce Produsul Intern Brut (PIB) total al celor 27 a crescut doar cu 5% faţă de cel al celor 15, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al noilor state membre se situează sub jumătate din media actuală pe Uniune.

Această situaţie de fapt creează premisele implementării politicii regionale care pune în practică solidaritatea dintre popoarele Europei menţionată în preambulul Tratatului asupra Uniunii Europene.

Unul din obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene prevăzute în Tratat îl reprezintă întărirea coeziunii economico-sociale prin reducerea disparităţilor regionale. Rolul politicii regionale nu se limitează însă numai la aspectul financiar. Aceasta politică nu are ca scop numai o simplă redistribuire a resurselor, ci trebuie să îşi creeze resurse, investind în potenţialul regiunilor şi al colectivităţilor acestora.

Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene este, înainte de toate, o politică a solidarităţii. Tratatul precizează că, la rândul ei, Comunitatea acţionează în vederea întăririi coeziunii economice şi sociale şi, în special, în vederea eliminării inegalităţilor între nivelele de dezvoltare a diverselor regiuni. Este motivul pentru care statele membre participă la o

2

politică regională europeană finanţată prin fonduri europene, care conferă un sens concret şi imediat solidarităţii comunitare.

4.2. Sursele de finanţare a proiectelor pentru perioada 2007-2013

4.2.1. Obiectivele politicii de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013

Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013 are trei mari obiective:

1)Convergenţa este un obiectiv finanţat cu 80% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune, care vizează regiunile din statele membre ale Uniunii Europene care au un PIB/locuitor mai mic decât 75% din media comunitară; 2)Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă este obiectivul finanţat cu 15% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune, care vizează regiunile care nu sunt eligibile în cadrul obiectivului de convergenţă; 3)Cooperarea teritorială europeană este obiectivul finanţat cu doar 5% din bugetul destinat fondurilor structurale şi de coeziune şi se referă la cooperarea transnaţională, cooperarea transfrontalieră şi cea interregională.

4.2.2. Instrumentele structurale ale U.E și Acţiuni complementare pentru perioada 2007-2013

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiunile statelor membre, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Pentru perioada 2007-2013 există trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri Structurale:

1)Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR); 2)Fondul Social European(FSE); 3)Fondul de Coeziune (FC). În afară de acestea Uniunea Europeană utilizează şi două Acţiuni Complementare

specifice: -Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR); -Fondul European pentru Pescuit (FEP). Fondurile Structurale nu constituie o sursă unică de finanţare în cadrul bugetului Uniunii,

ci fiecare fond acoperă zona sa tematică particulară. Fondurile Structurale nu finanţează proiecte individuale separate. Ele finanţează programe de dezvoltare regională multianuale trasate împreună de regiuni, State Membre şi Comisia Europeană, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeană.

Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională (European Regional Development Fund -

ERDF) a fost înfiinţat în 1975 şi a devenit principalul instrument al politicii regionale a Uniunii Europene. Obiectivele Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) sunt, în principal, promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor a căror dezvoltare este rămasă în urmă şi susţinerea reconversiei economice, redezvoltarea şi dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv regiunile industriale în declin, a zonelor urbane în dificultate, zonelor aflate în criză, precum şi a zonelor dependente de pescuit sau de servicii.

Prin FEDR vor fi finanţate investiţii productive care să contribuie la crearea şi salvarea de locuri de muncă, în special prin investiţii cu prioritate în IMM-uri, investiţii în infrastructură, dezvoltarea potenţialului autohton prin măsuri de sprijin la nivel regional şi local. Rata maximă de intervenţie comunitară este de 85% pentru FEDR.

3

Fondul Social European - F.S.E Fondul Social European (European Social Fund - ESF) a fost înfiinţat în 1958 în scopul

de a întări coeziunea economică şi socială şi de a contribui la implementarea strategiei europene privind ocuparea forţei de muncă, FSE are ca obiectiv fundamental îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare pentru şomeri şi muncitori în Piaţa Unică, prin creşterea mobilităţii lor şi prin facilitarea adaptării la schimbările industriale, în particular prin instruire vocaţională şi reinstruire, precum şi prin sistemele de recrutare.

Prin intermediul său se acordă susţinere financiară acţiunilor de formare şi reconversie profesională ca şi celor vizând crearea de noi locuri de muncă.

Fondul de Coeziune(FC) Fondul de Coeziune a fost creat de Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a furniza

contribuţia financiara necesară proiectelor din domeniul mediului şi a reţelelor trans-europene de infrastructură de transport. Fondul este rezervat Statelor Membre care au introdus „programul de convergenţă” şi al căror PIB pe locuitor este sub 90% din media statelor membre.

Spre deosebire de Fondurile Structurale prezentate mai sus, Fondul de Coeziune nu finanţează programe, ci furnizează finanţare directă pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la început. Decizia de a finanţa un proiect este luată de Comisie, în acord cu Statul Membru beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate de autorităţi naţionale şi supervizate de un Comitet de Monitorizare.

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală este acţiunea

complementară destinată politicii agricole comune a Uniunii Europene. FEADR a fost înfiinţat în 1958 şi finanţează măsuri de dezvoltare rurală şi ajutoare pentru fermieri, în special în regiuni cu întârzieri în dezvoltare.

Este destinat îmbunătăţirii eficienţei structurilor de producţie, procesare şi marketing al produselor agricole şi forestiere precum şi dezvoltării potenţialului local în zonele rurale, fiind corespondentul Fondului SAPARD, accesibil însă statelor membre ale UE. FEADR are ca obiective susţinerea pieţei produselor agricole şi promovarea restructurării agriculturii comunitare. Acţiunile care vor fi finanţate prin FEADR sunt:

-investiţii în holdinguri agricole; -sprijin de început pentru tineri fermieri; -instruire profesională; -sprijin pentru scheme de pensionare anticipată; -alocaţii compensatorii pentru zone dezavantajate; -măsuri de agro-mediu; -procesarea şi marketingul produselor agricole; -dezvoltarea şi promovarea pădurilor; -măsuri pentru adaptarea şi dezvoltarea zonelor rurale. Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală urmăreşte patru axe de

dezvoltare: Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; Axa 2: Îmbunătăţirea mediului şi a peisajului natural; Axa 3: Îmbunătăţirea calităţii vieţii în spaţiul rural şi încurajarea diversificării economiei

rurale; Axa 4: Leader. Fondul European pentru Pescuit Fondul European pentru Pescuit (FEP) este acţiunea financiară complementară destinată

politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijină măsuri pentru creşterea competitivităţii sectorului piscicol, în condiţiile asigurării unui echilibru durabil între resurse şi capacitatea de exploatare.

Înfiinţat în 1993, Fondul European pentru Pescuit contribuie la adaptarea şi modernizarea industriei pescuitului prin îndepărtarea capacităţilor în surplus şi orientarea industriei către

4

susţinerea unei dezvoltări integrate a regiunilor costiere dependente puternic de pescuit. Fondul susţine acţiuni având ca scop: atingerea unui echilibru susţinut între resurse şi

exploatare; promovarea dezvoltării întreprinderilor viabile economic în sectorul pescuit; îmbunătăţirea aprovizionării pieţei şi creşterea valorii adăugate la produsele din peşte şi acvacultura prin procesare; revitalizarea industriilor care depind de pescuit şi acvacultura.

În afară de finanţarea înnoirii flotei şi investiţiilor industriale, fondul finanţează măsurile având ca scop căutarea de noi pieţe şi de sectoare alternative de activitate.

Acţiunile care vor fi finanţate prin FEP sunt: a) ajustări ale efortului în sectorul pescuitului; b) modernizarea flotei; c) dezvoltarea de ferme de pescuit; d) protecţia zonelor maritime; e) facilităţi în porturile de pescuit; f) procesarea şi marketingul produselor de peşte; g) promovarea produselor.

4.2.3. Principii de programare a Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013

Programarea şi implementarea fondurilor structurale au ca fundament un număr de cinci principii:

1.concentrarea măsurilor pe obiectivele prioritare pentru dezvoltare - finanţarea prin Fondurile Structurale este concentrată pe acele teritorii sau populaţii care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi. Principiul concentrării conduce la stabilirea unui număr limitat de domenii de intervenţie; 2.programarea sau coerenţa internă - este expresia unei abordări de durată care conduce la elaborarea de programe multianuale de dezvoltare. Este de asemenea, rezultatul unui proces care conduce la o decizie luată în parteneriat. Măsurile adoptate devin apoi responsabilitatea autorităţii de management; 3.parteneriatul - implică o colaborare cât mai strânsă între Comisie şi autorităţile corespunzătoare, la nivel naţional, regional sau local în fiecare stat membru de la faza pregătitoare până la implementarea măsurilor; 4.subsidiaritatea - stabilită prin Tratatul de la Maastricht din 1992, şi care înseamnă că o autoritate superioară nu va putea să acţioneze dacă un obiectiv este atins în mod satisfăcător la un nivel inferior. Consecinţa cea mai importantă a acestui principiu este aceea că rămâne la latitudinea autorităţilor de management desemnate de către statele membre să selecţioneze proiectele ce vor primi finanţare şi să supravegheze implementarea lor; 5.adiţionalitatea sau coerenţa externă conform căreia ajutorul structural al UE trebuie să fie adiţional şi nu să înlocuiască resursele angajate deja de către autorităţile naţionale, regionale şi locale în scopul dezvoltării regiunilor lor şi a pieţei muncii1.

4.3. Gestiunea asistenţei financiare nerambursabile pentru România în perioada 2007-2013

4.3.1. Planul Naţional de Dezvoltare (PND) pentru perioada 2007-2013

După aderarea României la UE, începând cu anul 2007, politica naţională de dezvoltare este din ce în ce mai strâns racordată la politicile, obiectivele, principiile şi reglementările comunitare în domeniu, în vederea asigurării unei dezvoltări socio-economice de tip european şi reducerea cât mai rapidă a disparităţilor semnificative faţă de Uniunea Europeană.

Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care România 1www.infoeuropa.ro

5

va încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială şi reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

În contextul reformei Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 şi a modificării reglementărilor privind managementul fondurilor structurale şi de coeziune, PND reprezintă documentul pe baza căruia a fost elaborat Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale. Astfel, având în vedere obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă de UE şi pornind de la o analiză cuprinzătoare a situaţiei socio-economice actuale, au fost stabilite şase priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii şi sub-domenii prioritare:

-creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere; -dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; -protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; -dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative; -dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol; -diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Sursele avute în vedere pentru finanţarea obiectivelor strategice ale PND sunt: -contribuţia UE din Instrumentele Structurale (Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune), pentru Obiectivul „Convergenţa” şi Obiectivul „Cooperare teritorială europeană” şi cofinanţarea naţională publică (buget de stat, bugete locale, credite externe, alte surse publice) şi privată aferentă; -fondurile de tip structural ale UE pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul European de Pescuit) şi cofinanţarea naţională publică şi privată; -alocările bugetare din surse publice naţionale şi locale pentru programe de investiţii pentru dezvoltare având obiective similare celor finanţate din fondurile Uniunii Europene; -Creditele externe pentru investiţii acordate de organizaţii internaţionale pentru susţinerea unor obiective similare celor finanţate din fondurile europene (ex. BEI, BERD, Banca Mondială etc). Fondurile acordate de Uniunea Europeană ca asistenţă nerambursabilă vor asigura, în

perioada 2007 - 2013, 43% din totalul investiţiilor necesare realizării obiectivelor PND.

4.3.2.Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) şi programele operaţionale (PO)

pentru perioada 2007-2013

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă descrie strategia care sprijină Programele Operaţionale, care vor fi finanţate de Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune. CSNR se implementează prin Programele Operaţionale (Tabelul 4.1).

Tabelul 4.1

Program Operaţional

Autoritate de management

Organisme Intermediare Fond

- Agenţia Naţională pentru

6

PO pentru Creşterea

Competitivităţii Economice

Ministerul Economiei şi Finanţelor

Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică) - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor - Ministerul Economiei şi Finanţelor (Direcţia Generală Politică Energetică) - Autoritatea Naţională pentru Turism

FEDR

PO Transport Ministerul Transporturilor

- FEDR+FC

PO Mediu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

- Agenţiile Regionale Pentru Protecţia Mediului

FEDR+FC

PO Regional Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

- Agenţiile de Dezvoltare Regională FEDR

PO Dezvoltarea Resurselor Umane

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de şanse

- Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (Departamentul Educaţie) - 8 Organisme Intermediare Regionale, coordonate de Ministerul Muncii Familiei şi Egalităţii de şanse

FSE

PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

FSE

PO Asistenţa Tehnică

Ministerul Economiei şi Finanţelor

FEDR

Programele Operaţionale se adresează celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României, concepute cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitoare la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităţilor teritoriale. În conformitate cu această clasificare, în România au fost create 8 Regiuni de Dezvoltare:

1)Regiunea de Dezvoltare Nord - Est; 2)Regiunea de Dezvoltare Sud - Est; 3)Regiunea de Dezvoltare Sud - Muntenia; 4)Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia; 5)Regiunea de Dezvoltare Vest; 6)Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest; 7)Regiunea de Dezvoltare Centru; 8)Regiunea de Dezvoltare Bucureşti - Ilfov. Toate cele opt regiuni ale României sunt eligibile pentru finanţările U.E. Principalele instituţii implicate în gestionarea programelor operaţionale sunt autorităţile de

plată, autorităţile de management şi organismele intermediare. Autoritatea de certificare şi plată este structura organizatorică din cadrul Ministerului

Economiei şi Finanţelor, responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană şi pentru primirea fondurilor transferate României din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi asigurarea transferului acestora către beneficiari, precum şi a sumelor de prefinanţare şi cofinanţare aferente

7

acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat. Autoritatea de Management este o structură din cadrul unei autorităţi centrale publice,

responsabilă pentru gestionarea unui Program Operaţional. Organismul Intermediar reprezintă instituţia desemnată de Autoritatea de Management

care, prin delegare de atribuţii de la aceasta, implementează axele prioritare / domeniile de intervenţie din Programul Operaţional.

Relaţiile care se stabilesc în cadrul fiecărui program operaţional între autorităţile de plată, de management, organismele intermediare şi beneficiarii proiectelor sunt redate în schema următoare.

Figura 4.1 - Schema de implementare a unui Program Operaţional

4.3.2.1. Programul operaţional sectorial „ Creşterea competitivităţii economice” (POS-CCE) pentru perioada 2007-2013

Reprezintă principalul instrument pentru realizarea primei priorităţi tematice a Planului Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013: Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere.

Obiectivul general al POS CCE este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE.

Ţinta este o creştere medie anuală a productivităţii de aproximativ 5,5 % până în 2015. Aceasta va permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.

Obiectivul general al POS CCE este condiţionat de realizarea următoarelor obiective specifice:

1. consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv; 2. constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor; 3. creşterea capacităţii sistemului de cercetare-dezvoltare şi stimularea cooperării între

instituţii de cercetare şi sectorul productiv; 4. valorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public şi cel privat; 5. creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic; 6. promovarea potenţialului turismului romanesc. Având în vedere priorităţile identificate pentru îmbunătăţirea competitivităţii firmelor

româneşti şi folosirea oportunităţilor de a opera pe piaţa unică europeană, cât şi eligibilitatea României pentru finanţarea din FEDR, în cadrul POS-CCE au fost stabilite următoarele axe prioritare:

Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producţie;

8

Axa Prioritara 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru competitivitate; Axa Prioritara 3: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi

public; Axa Prioritara 4: Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului

energetic; Axa Prioritara 5: România, destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri. Axa Prioritara 6: Asistenţa tehnică. Axele prioritare reprezintă priorităţile strategice dintr-un program operaţional. Ele cuprind

un grup de operaţiuni legate între ele şi având obiective specifice măsurabile. Fiecare axă prioritară este gestionată de unul din organismele intermediare şi în cadrul

fiecărei axe au fost stabilite mai multe domenii majore (cheie) de intervenţie. Fiecare domeniu de intervenţie este, la rândul său, împărţit în mai multe operaţiuni.

Acestea din urmă reprezintă nivelul ultim, de detaliu, al obiectivelor POS-CCE, în care trebuie încadrate propunerile de proiecte finanţabile în cadrul programului.

4.3.2.2. Programul operaţional sectorial - Transport (POS-T) pentru perioada 2007-2013

Obiectivul principal al POS-T îl reprezintă punerea la dispoziţie a unei infrastructuri moderne, dezvoltată în mod corespunzător şi durabilă, întreţinută conform cerinţelor, care să faciliteze deplasarea persoanelor şi bunurilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, atât la nivel naţional cât şi în cadrul Europei, şi care să contribuie în mod pozitiv şi semnificativ la dezvoltarea economică a României.

Obiective secundare ale programului se referă la: -promovarea circulaţiei eficiente a persoanelor şi bunurilor între regiunile României şi transferul acestora din interiorul ţării către axele prioritare prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale şi transeuropene; -promovarea circulaţiei internaţionale şi de tranzit a persoanelor şi bunurilor în România prin asigurarea de conexiuni atât pentru portul Constanţa, cât şi pentru Grecia, Bulgaria şi Turcia cu UE, prin modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T relevante; -promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat în ceea ce priveşte toate sistemele de transport, prin încurajarea dezvoltării sectoarelor feroviar, naval şi intermodal; -promovarea dezvoltării durabile, cu precădere prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului şi îmbunătăţirea siguranţei acestuia. Programul operaţional sectorial - Transport este structurat sub forma a cinci axe prioritare: Axa prioritara 1: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T; Axa prioritara 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în

afara Axelor prioritare TEN-T; Axa prioritara 3: Modernizarea materialului rulant de cale ferată dedicat călătorilor pentru

reţelele de cale ferată naţionala şi TEN-T; Axa prioritara 4: Dezvoltarea durabilă a sectorului Transport; Axa prioritara 5: Asistenţa Tehnică pentru POS-T

4.3.2.3.Programul operaţional sectorial Mediu (POS Mediu) pentru perioada 2007-2013

Obiectivul general al acestui program îl constituie dezvoltarea de servicii publice mai eficiente şi mai performante legate de furnizarea apei, canalizare şi încălzire, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”.

Obiectivele specifice ale programului se referă la: -îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura, de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi

9

stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată; -dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015; -reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015; -protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000; -reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. Pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului au fost stabilite şase axe

prioritare: 1)Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată; 2)Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea şiturilor contaminate istoric; 3)Axa prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare; 4)Axa prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii; 5)Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc; 6)Axa prioritară 6: Asistenţa tehnică.

4.3.2.4.Programul Operaţional Regional (POR) pentru perioada 2007-2013

Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

Pentru reducerea decalajelor faţă de media europeană în privinţa dezvoltării regionale prin Programul Operaţional Regional se urmăreşte atingerea următoarelor obiective specifice:

-creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor; -creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri; -creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor; -creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a regiunilor; -îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor urbane şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare. Pentru atingerea obiectivelor specifice ale Programului Operaţional Regional au fost

stabilite ca axe prioritare: -sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere; -îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale; -îmbunătăţirea infrastructurii sociale; -sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local; -dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului; -asistenţă tehnică.

4.3.2.5.Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” (POS DRU) pentru perioada 2007-2013

10

Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin asigurarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea unei pieţe de muncă moderne, flexibile şi incluzive, care să conducă, până în 2013, la o ocupare durabilă a 900.000 de persoane.

Obiectivele specifice ale Programului operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” sunt:

-dezvoltarea unei pieţe de muncă cuprinzătoare, flexibilă şi modernă; -promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale; -îmbunătăţirea serviciului public de ocupare; -facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. POS DRU este împărţit în şase axe prioritare:

1)Axa Prioritara 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere;

2)Axa Prioritara 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii; 3)Axa Prioritara 3: Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor; 4)Axa Prioritara 4: Modernizarea serviciului public de ocupare; 5)Axa Prioritara 5: Promovarea măsurilor active de ocupare; 6)Axa Prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale; 7)Axa Prioritara 7: Asistenţa tehnică.

4.3.2.6. Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea capacităţii administrative “ (POS DCA) pentru perioada 2007-2013

Obiectivul general al acestui program este acela de a contribui la realizarea obiectivelor naţionale şi ale Uniunii Europene de a obţine progresul în dezvoltarea socio-economică potrivit obiectivelor de coeziune şi convergenţă.

Obiectivul specific este de a contribui la îmbunătăţirea durabilă a administraţiei publice româneşti. Obiectivul specific va fi măsurat prin comparaţia performanţelor sectoriale ale serviciilor publice din România cu alte noi state membre şi cu statele membre UE în general.

Proiectele finanţate în cadrul acestui program vor putea fi încadrate în trei axe prioritare: 1)Axa prioritara 1: întărirea intervenţiilor de politici publice în administraţia centrală; 2)Axa prioritara 2: Dezvoltarea capacităţii de îmbunătăţire a performanţei serviciilor în

administraţia locală; 3)Axa prioritara 3: Asistenţa tehnică pentru sprijinirea implementării PO.

4.4. Etapele specifice proiectelor cu finanţare europeană pentru perioada 2007-2013

Proiectele finanţate din fondurile structurale ale Uniunii Europene sunt gestionate potrivit unei scheme ciclice, cu mai multe etape distincte, care poartă denumirea de Ciclu de Proiect. În anul 1992, Comisia Europeană a adoptat un set de instrumente pentru elaborarea şi managementul unui proiect, numit „Managementul Ciclului de Proiect “.

Etapizarea standard propusă de Comisia Europeană în privinţa proiectelor finanţate de Uniunea Europeană este redată în figura următoare.

11

Figura 4.2 - Etapele proiectelor finanţate de U.E

Etapa de identificare a proiectelor acoperă procesul de realizare a propunerilor de proiect de către potenţialii beneficiari, depunerea acestora în format electronic şi/sau pe suport de hârtie la organismele intermediare din cadrul fiecărui program.

Etapa de evaluare constă în analiza propunerilor de proiect formulate de posibilii beneficiari prin prisma criteriilor specifice fiecărui program, fiecărei axe prioritare, domeniu de intervenţie sau operaţiune şi acordarea unui punctaj pe baza unei metodologii de evaluare.

Etapa de ierarhizare şi selecţie presupune comunicarea rezultatelor evaluării şi aprobarea finală a listei proiectelor selectate pentru finanţare.

Etapa de negociere şi semnare implică semnarea contractului de finanţare cu fiecare solicitant selecţionat, contract pe baza căruia vor fi realizate activităţile propuse în cadrul proiectului.

Etapa de implementare şi monitorizare cuprinde realizarea activităţilor proiectului propus, autorităţile ce asigură finanţarea urmărind progresele înregistrate prin intermediul rapoartelor de activitate.

Etapa de evaluare finală urmăreşte îndeplinirea tuturor elementelor existente în propunerea iniţială de proiect care a fost evaluată, precum şi contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor generale şi specifice ale programului prin care s-a asigurat finanţarea2.

5.5. Documente specifice proiectelor pentru perioada 2007-2013

Optimizarea derulării proiectelor cu finanţare nerambursabilă asigurată de Uniunea Europeană a impus, pentru fiecare program operaţional şi axă prioritară elaborarea unor documente specifice. Acestea au fost realizate în scopul:

-informării potenţialilor solicitanţi de fonduri asupra programelor operaţionale, axelor prioritare, domeniilor şi operaţiunilor la care pot solicita finanţare prin depuneri de proiecte; -îmbunătăţirii procesului de comunicare între autorităţile de management, organismele intermediare şi potenţialii beneficiari; -asigurării unui proces de evaluare corect şi obiectiv; -realizării unui cadru comun tuturor finanţărilor, cu toate că documentele prezintă particularităţi în funcţie de fiecare program operaţional sau axă a acestuia; -îmbunătăţirii proceselor de implementare şi monitorizare a proiectelor. Principalele documente utilizate în cadrul programelor şi, implicit, al proiectelor

finanţate de Uniunea Europeană sunt:

2www.guv.ro

12

-documentul de programare pentru programul operaţional; -documentul cadru de implementare a programului operaţional; -ghidurile solicitantului pentru fiecare axă prioritară şi domeniu major de intervenţie; -cererea de finanţare, anexele sale şi documentele suport; -contractul de finanţare; -formularele rapoartelor de activitate (sau de progres al proiectului) şi cererile de prefinanţare sau rambursare a cheltuielilor efectuate.

Documentul de Programare pentru Programul Operaţional este un document strategic în care se definesc contextul, obiectivele, structura, alocarea de fonduri pe axe prioritare, organismele relevante şi procedurile interne ale Programului Operaţional. Este negociat şi agreat cu Comisia Europeană.

Documentul cadru de implementare a Programului Operaţional (Programul Complement) este un alt document strategic care include toate detaliile relevante pentru domeniile - cheie de intervenţie ale programului, precum sumele alocate proiectelor, criteriile de eligibilitate pentru solicitarea finanţării, proiectele eligibile.

Ghidul solicitantului este documentul prin care potenţialii solicitanţi de fonduri sunt informaţi cu privire la: -programul operaţional, axa prioritară şi domeniul major de intervenţie, ultimul fiind cel la care se referă de fapt ghidul; -criteriile de eligibilitate a solicitanţilor şi proiectelor; -criteriile de selecţie şi evaluare strategică; -instrucţiuni pentru completarea şi depunerea cererii de finanţare; -procesul de evaluare şi selecţie; -condiţii precontractuale şi contractuale; -drepturile şi obligaţiile beneficiarilor.

Cererea de finanţare este documentul tipizat completat de toţi solicitanţii de fonduri care propun proiecte spre a fi selectate în vederea finanţării. Structura tip a cererilor de finanţare pentru accesarea fondurilor structurale are în principiu aceleaşi elemente pentru toate programele operaţionale, existând unele diferenţe în funcţie de specificul fiecărui program operaţional. Principalele capitole ale cererii de finanţare sunt: -informaţii privind solicitantul; -date despre proiect; -concordanţa cu politicile Uniunii Europene şi legislaţia naţională; -pachetul de finanţare a proiectului; -anexe şi documente suport.

Informaţiile privind solicitantul din cererea de finanţare cuprind denumirea organizaţiei şi datele de identificare ale acesteia (cod unic de înregistrare, număr de înregistrare la Registrul Comerţului, cod CAEN, adresă, modalităţi de comunicare); date despre solicitant (număr de angajaţi, cifra de afaceri sau total venituri, rezultatul net din bilanţ, date despre reprezentantul legal al organizaţiei şi despre directorul de proiect; date despre sprijinul primit anterior de către organizaţie din fonduri publice naţionale, europene sau din partea instituţiilor financiare internaţionale (BIRD, BERD, Banca Europeană de Investiţii etc).

Datele despre proiect se referă la locaţia aleasă, descrierea proiectului, managementul proiectului, durata de realizare, calendarul activităţilor, indicatori de realizare şi de rezultat, partenerii implicaţi în derularea proiectului, relaţia cu alte programe, strategii, proiecte sau alte documente relevante. Tot în cadrul acestei secţiuni din cadrul cererii de finanţare solicitanţii trebuie să ofere detalii cu privire la sustenabilitatea proiectului, impactul preconizat al asistenţei nerambursabile solicitate, măsurile de informare şi publicitate propuse (anunţ de presa intr-un ziar regional şi/sau local privind începerea proiectului, anunţ de presa la închiderea proiectului cu menţionarea rezultatelor obţinute, precum şi editarea sau afişarea de broşuri, pliante, panouri, etichete).

Secţiunea din cererea de finanţare referitoare la pachetul de finanţare a proiectului cuprinde

13

detalierea costurilor proiectului pe categorii de cheltuieli şi sursele de finanţare a proiectului (valoarea totală, eligibilă şi neeligibilă a proiectului, asistenţa nerambursabilă solicitată şi contribuţia eligibilă a solicitantului în natură, numerar sau sub formă de împrumut).

Anexele şi documentele suport ale cererii de finanţare variază în funcţie de specificul fiecărui program operaţional sau al fiecărei axe din cadrul unui program. În majoritatea programelor sunt utilizate ca anexe şi documente suport ale cererii de finanţare: -statut şi documente de înfiinţare a instituţiei/ firmei/organizaţiei solicitante; -extras de la Registrul Comerţului cu informaţii despre acţionari, capital social / Certificat de înregistrare la Registrul Comerţului; -bilanţurile oficiale pe ultimii doi ani, inclusiv Contul de Profit şi Pierdere; -adeverinţa că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (certificat de atestare fiscală obţinut de la Administraţia Financiară) şi la bugetele locale; -hotărârea de Consiliu Local / AGA / Consiliu de Administraţie etc. de aprobare a investiţiei şi, daca este cazul, a contribuţiei financiare a solicitantului; -detalii privind contribuţia în natură (terenuri şi/sau imobile); -extras de Carte Funciară cu precizarea „libere de orice sarcini şi interdicţii”; -declaraţie pe propria răspundere că terenul / imobilul nu face obiectul unui litigiu şi că nu a fost achiziţionat din fonduri comunitare nerambursabile; -raport de evaluare şi auditare a valorii terenului / imobilului certificat de un evaluator independent autorizat; -scrisoarea de bonitate din partea băncii, în cazul împrumuturilor; -aviz de mediu de la Agenţia de Protecţia Mediului; -declaraţie pe propria răspundere că proiectul nu prezintă impact negativ asupra mediului; -certificatul de urbanism şi alte avize / aprobări de principiu - daca este cazul; -studiul de fezabilitate sau planul de afaceri; -declaraţia solicitantului că îndeplineşte condiţiile de eligibilitate; -CV-urile persoanelor implicate în managementul implementării proiectului; -alte declaraţii solicitate.

Contractul de finanţare reglementează formal relaţia dintre solicitantul de fonduri (organizaţia care a propus proiectul) şi Organismul Intermediar ca reprezentant al Autorităţii de Management. Acest contract este actul juridic cu titlu oneros, încheiat între Organismul Intermediar şi Beneficiar, prin care se aprobă spre finanţare un proiect.

Rapoartele de activitate sau de progres ale proiectului, furnizate de organizaţia sau organizaţiile care participă la realizarea proiectelor, servesc ca instrument de monitorizare a proiectului prin comparaţii între elementele propuse spre finanţare şi cele efectiv realizate în cadrul proiectului.

Cererile de rambursare sau de prefinanţare (cererile de plată sau de plată în avans) au rolul de a detalia cheltuielile efectuate pentru o anumită etapă/fază a proiectului şi sunt documentele tip prin care se justifică efectuarea plăţilor necesare desfăşurării proiectului.

4.6. Evaluarea proiectelor pentru perioada 2007-2013

Evaluarea tehnică şi financiară este realizată de o echipă de evaluatori independenţi. Evaluarea tehnică şi financiară va permite aprecierea gradului de pregătire/maturitate, calitatea şi sustenabilitatea proiectului, coerenţa şi claritatea metodologiei propuse, a fezabilităţii şi eficienţei financiare. Grila de evaluare tehnică şi financiară a proiectului este prezentată în anexele ghidului solicitantului.

Fiecare axă din cadrul programelor operaţionale are specificate criterii de evaluare ce reflectă următoarele criterii majore:

a) verificarea eligibilităţii propunerii - ceea ce presupune că proiectul trebuie să se încadreze în Programul Operaţional, axa prioritară şi domeniul de intervenţie pentru care se solicită finanţarea, iar solicitantul trebuie să se încadreze în grupul beneficiarilor

14

ţintă; b) structura propunerii - o propunere poate fi respinsă dacă nu conţine toate elementele

cerute de documentaţia pusă la dispoziţia solicitanţilor de fonduri; c) coerenţa propunerii - existenţa unei corelaţii între componentele cererii de finanţare

(activităţi legate de atingerea obiectivelor, buget care să reflecte activităţile); d) rezultatele şi impactul - proiectul trebuie să conducă la rezultate clare, în acord

obiectivele sale şi să aibă efecte pozitive pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi; e) relevanţa - modalitatea în care proiectul susţine priorităţile grupului ţintă şi ale

Programului Operaţional; f) eficienţa - măsura în care rezultatele proiectului sunt obţinute la un cost rezonabil; g) eficacitatea - măsura în care rezultatele proiectului contribuie la atingerea obiectivelor

Programului Operaţional; h) durabilitatea (sustenabilitatea) - posibilitatea ca beneficiile directe şi indirecte

realizate prin implementarea proiectului să continue şi după încetarea finanţării. Ultimul criteriu, al sustenabilităţii beneficiilor proiectului pe termen lung se poate referi la

mai multe ipostaze ale sustenabilităţii: instituţională, financiară, tehnică etc.

4.7. Implementarea şi finalizarea proiectelor pentru perioada 2007-2013

După ce a fost semnat contractul de finanţare, care detaliază raporturile dintre finanţator şi beneficiar (solicitantul al cărui proiect a fost declarat câştigător), proiectul intră în faza de implementare.

Implementarea proiectului presupune realizarea tuturor activităţilor în condiţiile, la termenele şi cu cheltuielile prevăzute în cererea de finanţare şi în contractul de finanţare. Nerespectarea condiţiilor prevăzute în contractul de finanţare poate avea efecte importante asupra proiectului: întreruperea plăţilor, diminuarea finanţării acordate iniţial sau chiar rezilierea contractului.

În cazul proiectelor finanţate prin programele operaţionale de către Uniunea Europeană implementarea proiectului este condiţionată de o serie de restricţii:

-posibilităţile de modificare a desfăşurării fiecărei activităţi faţă de calendarul prevăzut sunt foarte reduse, fiind necesară cel mai adesea obţinerea acordului finanţatorului; -bugetul poate fi modificat numai între anumite limite, orice modificare majoră neaprobată implicând întreruperea finanţării; -echipa de proiect propusă pentru realizarea proiectului poate fi modificată însă cu o argumentaţie corespunzătoare; -pentru achiziţia de produse, servicii şi lucrări peste anumite valori -prag e obligatorie o procedură de atribuire a contractelor de achiziţie publică; -organizarea evidenţei financiar - contabile a proiectului ridică probleme suplimentare faţă de activitatea curentă a organizaţiei întrucât se impun prin contractul de finanţare condiţii precum: deschiderea de cont bancar separat pentru operaţiunile de încasări şi plăţi în cadrul proiectului şi reflectarea lor în contabilitate sub forma unor conturi analitice distincte; -există reguli stricte cu privire la justificarea cheltuielilor efectuate şi la documentele justificative acceptate pentru decontare. Finanţarea proiectului se acordă în tranşe, sub forma unor plăţi intermediare, iar valoarea

acestora este stabilită în contractul de finanţare. Fiecare tranşă se acordă numai după aprobarea de către organismul ce asigură finanţarea a rapoartelor de progres realizate de beneficiar.

În fiecare raport de activitate sau de progres organizaţia sau organizaţiile care sunt implicate în desfăşurarea proiectului trebuie aibă în vedere:

-descrierea stadiului de implementare a proiectului; -rezultatele obţinute până în momentul raportării; -rezultatele aşteptate în etapa următoare; -probleme identificate la nivelul proiectului;

15

-modificările faţă de ceea ce este prevăzut în contractul de finanţare, operate sau previzionate; -stadiul în care se află achiziţiile publice; -indicatorii specifici de realizare a proiectului. Categoriile de indicatori urmăriţio de către Organismele de Intermediare în monitorizarea

proiectelor pot fi: -indicatori cantitativi:raportul dintre resursele utilizate şi rezultatele obţinute; -indicatori de raportare financiară: referitori la costurile proiectului; -indicatori calitativi: rezultate obţinute dar care sunt dificil de cuantificat; -indicatori efect: efectele indirecte ale implementării proiectului3. Finalizarea proiectului este de obicei însoţită de prezentarea unui raport final de activitate

în care sunt analizate rezultatele obţinute la nivelul întregului proiect în raport cu obligaţiile asumate prin contractul de finanţare4.

4.8.Particularități ale proiectelor ce vor fi finanțate pentru perioada 2014-20205 Elemente generale ale proiectelor cu finanțare europeană pentru perioada 2014-2020 Pentru început prezentăm o comparație între proiectele derulate în perioada 2007-2013

și cele ce vor fi demarate în perioada 2014-2020:

3Victor Radu (coordonator), Managementul proiectelor, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, pp.287-308 4www.finantare.ro 5www.fonduri-ue.ro

16

Procesul de programare pentru perioada 2014-2020 are o serie de caracteristici prezentate în schema de mai jos:

Obiectivele tematice pentru proiectele ce se vor derula în perioada 2014-2020, conform art.9 din Regulamentul CE nr.1303 din 2013 sunt prezentate în schema de mai jos:

17

Concentrarea tematică a fondurilor FEDR si FSE pe regiuni de dezvoltare din România pentru perioada 2014-2020 este prezentată în schema de mai jos:

Cadrul Strategic Comun la nivel UE (Anexa I, Reg. CE nr.1303/2013) FEDR, FC, FSE, FEADR, FEPAM și Acordul de Parteneriat FEDR, FC, FSE, FEADR, FEPAM la nivel național sunt prezentate în schema de mai jos:

18

Strategia privind contribuția programului operațional la strategia Uniunii (include o justifi-care pentru alegerea obiectivelor tematice, a priorităților de investiții aferente și a alocărilor financiare) este prezentată în schema de mai jos:

În final dorim să prezentăm Regulile generale privind eligibilitatea cheltuielilor în cadrul POCU pentru perioada 2014-2020. Pentru a fi eligibilă, o cheltuială decontată pe bază de costuri reale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general: -să nu fi făcut obiectul altor finanțări din fonduri publice, cu excepția prevederilor art. 7 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune 2014-2020; -să fie justificată de facturi emise în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale/comunitare, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate; -să fie în conformitate cu prevederile din contractul/decizia/ordinul de finanțare încheiat de către autoritatea de management/organismul intermediar, de administratorul schemei de tip grant global sau de organismul responsabil pentru implementarea instrumentului financiar, pentru aprobarea operațiunii; -să fie conformă cu prevederile legislației aplicabile la nivel național și la nivelul Uniunii Europene; -să fie rezonabilă, justificată și să respecte principiile bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește economia și eficiența; -să respecte prevederile legislaţiei Uniunii Europene şi naţionale aplicabile; -să fie înregistrată în contabilitatea beneficiarului, cu respectarea prevederilor art. 67 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013. Eligibilitatea cheltuielii este legată și de obligaţia ca aceasta să fi fost efectuată:

19

-pentru operațiuni stabilite ca fiind eligibile conform condițiilor anunțate de AM POCU (în Condițiile specifice aferente fiecărei lansări de cereri de propuneri de proiecte precum și în prezentul document); -pentru operațiuni implementate în zona vizată de program (în regiunile eligibile); -pentru un grup țintă eligibil, așa cum este definit conform condițiilor anunțate de AM POCU (în Ghidurile Specifice ale Solicitantului aferente fiecărei lansări de cereri de propuneri de proiecte)6. Există următoarele opțiuni de decontare a cheltuielilor în cadrul proiectelor POCU:a) decontare pe bază de costuri reale; b)opțiuni simplificate privind costurile. Modul de decontare a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului (ex. decontare pe bază de costuri reale și/ sau aplicarea de opțiuni simplificate privind costurile) va fi stabilit în ghidurile solicitantului – condiții specifice, pentru fiecare apel de propuneri de proiecte. Redăm în continuare cele două posibilități de decontare a cheltuielilor în cadrul operațiunile finanțate din FSE: A. Decontare pe bază de costuri reale Cheltuielile efectuate în cadrul proiectului vor putea fi decontate pe bază de costuri reale, pentru care se depun la decontare documente justificative (state de plată, facturi etc.). B. Opțiuni simplificate privind costurile Pentru cererile de propuneri de proiecte care vor fi finanțate din POCU 2014-2020, prin Ghidurile Solicitantului Condiții Specifice poate fi stabilită utilizarea uneia sau mai multor opțiuni simplificate privind costurile: 1)Cheltuielile indirecte ca rată forfetară de maximum 15% din costurile directe eligibile cu personalul care nu fac obiectul subcontractării, prin aplicarea articolului 68 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în cazul acestei opțiuni, pe parcursul implementării proiectului nu vi se vor solicita documente suport pentru justificarea cheltuielilor indirecte efectuate în cadrul proiectului; 2)O rată forfetară de până la 40% din costurile directe cu personalul care nu fac obiectul subcontractării pentru a acoperi restul costurilor eligibile ale unei operațiuni (în cazul operațiunilor FSE care prezintă valori semnificative privind cheltuielile cu personalul) (art 14 alin 2 din Regulamentul FSE nr. 1304/2013/ESF). În cazul acestei opțiuni, pe parcursul implementării proiectului nu veți fi obligat să furnizați documente suport pentru justificarea restului costurilor eligibile ale operațiunii. 3)Bareme standard pentru costurile unitare conform art. 67 alin 1, respectiv alin 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 Opțiunile prezentate mai sus pot fi utilizate singular sau combinate conform art 67 alin 3 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Posibilitatea de utilizare a unei (sau mai multor) opțiuni de costuri simplificate va fi menționată în Ghidurile Solicitantului - Condiții Specifice7. Mai departe vom face cîteva sublinieri legate de Cheltuieli eligibile directe și indirecte. -Cheltuielile eligibile directe reprezintă cheltuieli care pot fi atribuite unei anumite activităţi individuale din cadrul proiectului şi pentru care este demonstrată legătura cu activitatea în cauză; -Cheltuielile eligibile indirecte reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a proiectului şi nu pot fi atribuite direct unei anumite activităţi. Aceste cheltuieli includ și cheltuieli generale de administrație, aceste cheltuieli nefiind proporţionale cu mărimea indicatorului de realizare. Spre exemplu, fără a se limita la acestea, tipuri de cheltuieli indirecte eligibile sunt cheltuieli indirecte de personal, cheltuielile administrative, utilități, cheltuieli pentru audit financiar, cheltuieli pentru expertiză contabilă, cheltuieli pentru informarea și publicitatea aferentă proiectului etc. -Cheltuielile de personal sunt cheltuielile care decurg dintr-un acord între angajator și angajat. Cheltuielile de personal includ remunerația totală plătită personalului în schimbul muncii efectuate de acesta în cadrul operațiunii finanțate prin POCU.

6Ghid POCU,Orientări generale, Aprilie 2016, Reguli de eligibilitate a cheltuielilor, p.37, www.fonduri-ue.ro 7Ghid POCU,Orientări generale, Aprilie 2016, Reguli de eligibilitate a cheltuielilor, p.38-39, www.fonduri-ue.ro

20

Cheltuielile de personal pot fi directe sau cheltuieli indirecte: -Cheltuielile directe de personal reprezintă acele cheltuieli care derivă din încheierea de raporturi de serviciu/de muncă, inclusiv contribuţiile angajatului şi angajatorului, cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, și a legislației privind salarizarea personalului, aplicabilă. Această categorie de cheltuieli este aferentă personalului care este direct implicat în activități generatoare de indicatori şi rezultate din cadrul operaţiunii. Ca principiu general, cheltuielile aferente personalului care acorda servicii direct către grupul ţintă vor fi încadrate în categoria de cheltuieli directe. Aceste cheltuieli vor include managerul de proiect, coordonatorii activităților partenerului (angajat al partenerului), experți consiliere, orientare, experți ocupare, maiștri de ucenicie/ coordonatori de ucenicie/mentori, tutori din întreprinderi, experți implicați în furnizarea de servicii sociale, medicale, asistenții maternali, experți formare, personal didactic etc. în funcţie de natura intervenţiei finanţate prin proiect. -Cheltuielile indirecte de personal reprezintă acele cheltuieli cu personalul a cărui activitate nu este direct legată de indicatorii şi rezultate din cadrul operațiunii, respectiv: -experți suport pentru activitatea managerului de proiect (responsabilul financiar, personalul implicat în achiziții publice, consilier juridic, asistent manager, specialistul IT, experții de asigurare a masurilor obligatorii de informare si publicitate); -personal administrativ și auxiliar (secretariat, casier, contabil, arhivar, șofer, personal pentru curățenie, administrator de clădire, paznic, responsabil de medicina muncii, responsabil resurse umane etc.). Din echipa de management pot face parte următoarele poziții de experți: -manager de proiect (decontat la cheltuieli directe); -experți suport pentru activitatea managerului de proiect (decontați la cheltuieli indirecte), respectiv: responsabilul financiar, personalul implicat în achiziții publice, consilier juridic, asistent manager, specialistul IT. Enumerarea nu presupune in mod implicit si obligativitatea includerii acestor poziții in echipa de management. Echipele de management si implementare vor fi dimensionate astfel încât să asigure o utilizare eficientă a resurselor financiare alocate. Managerul de proiect nu poate fi externalizat. Partenerul poate avea un coordonator al activităților partenerului (care nu face parte din echipa de management) decontat la cheltuieli directe. În continuare ne vom referi la reguli generale de decontare a cheltuielilor cu personalul. Principalele reguli de decontare a cheltuielilor cu personalul sunt următoarele: 1)Decontarea se va determina în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună; 2)În cazul contractelor de muncă cu norma intreagă sau cu timp parțial (numar egal de ore de lucru în fiecare zi) salariul lunar se va calcula înmulțind numărul de ore lucrate pe zi, remunerația orară aplicabilă și numărul mediu de zile lucrătoare pe lună (21 zile); 3)Limita zilnică maximă care poate fi decontată per expert trebuie să se încadreze in limita maxima de 12 ore/zi, 60 ore/săptămână reprezentând ore lucrate atât în proiecte finanțate din Fondul Social European – Programul Operațional Capital Uman cât și norma de bază, sau alte contracte de muncă in afara proiectelor, stabilite prin contractele de munca încheiate. Tot ce depășește această limită nu se va deconta din POCU. 4)Orele de muncă zilnică aferente zilelor în care angajatul se află în concediu de odihnă aferent fiecăruia din contractele de muncă se cumulează la numărul orelor lucrate și plătite pe zi, care se supun limitei de 12 ore/zi, 60 ore/săptămână eligibile.

Niveluri maximale ale remunerării managerului de proiect Nivel de remunerare – manager proiect

21

Nivel de remunerare – experți (expertiză națională și internațională), inclusiv coordonatorul

din partea partenerului pentru activitățile acestuia

Niveluri maximale ale remunerării personalului decontat la cheltuieli indirecte

Nivel de remunerare a personalului suport pentru activitatea managerului de proiect (responsabilul financiar, personalul implicat în achiziții publice, consilier juridic, asistent manager, specialistul IT)

Nivel de remunerare a personalului administrativ și auxiliar (secretariat, casier, contabil, arhivar, șofer, personal pentru curățenie, administrator de clădire, paznic, responsabil de medicina muncii, responsabil resurse umane etc.)

Prin experiența profesională se înţelege experiența profesională specifică necesară pentru ocuparea unui post în cadrul proiectelor POCU 2014-2020. Verificarea experienței profesionale specifice se aplică experților implicați în proiect, se va specifica în formularul cererii de finanțare și va fi dovedită prin documente justificative (de ex., recomandări, contracte de muncă, fișe de post etc.).

Managerul de proiect și coordonatorii din partea partenerilor pentru activitățile acestora se nominalizează încă din faza de depunere a cererii de finanțare, prin completarea secțiunilor relevante din formularul cererii de finanțare și prin încărcarea în sistemul electronic a CV-urilor în format Europass (format pdf semnat pe fiecare pagină) și a documentelor justificative din care să reiasă experiența profesională a expertului, precum și calificările acestuia (în format pdf, semnate „Conform cu originalul”), evaluatorii putând evalua experiența profesională relevantă a expertului, propus precum și calificările (studiile) acestuia.

Există o serie de cerințe care trebuie respectate în salarizarea personalului implicat în proiecte POCU, cum ar fi:

1)Plafoanele de decontare aferente personalului proiectului se exprimă per oră lucrată; 2)În justificarea bugetului proiectului trebuie să se precizeze cu exactitate numărul de ore

de lucru pe zi, după caz, precum și numărul de zile sau luni pentru care va fi angajată cu contract individual de muncă fiecare persoană din proiect;

3)Plafoanele de decontare prezentate mai sus reprezintă valori maxime rambursabile de către AMPOCU, reprezentând salariul brut (fără contribuțiile angajatorului). În stabilirea

22

plafoanelor de decontare a salarilor experților în cadrul proiectelor, solicitanții vor respecta principiul unei utilizări eficiente a fondurilor alocate;

4)Taxele și contribuțiile angajatorului reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul POCU, dar nu sunt incluse în aceste plafoane maximale de referinţă;

5)În cazul unui contract de muncă decontat parțial prin proiect (norma pe proiect și norma în afara proiectului), ponderea salariului decontat pe proiect din total salariu conform Contract de Muncă va fi proporțională cu perioada lucrată în proiect;

6)Pentru persoanele angajate (raporturi de muncă sau raporturi de serviciu) sunt eligibile inclusiv cheltuielile cu concediul de odihnă corespunzător timpului efectiv lucrat pentru angajator în implementarea proiectului, cu respectarea prevederilor Codului Muncii şi a legislației naționale aplicabile, zilele de concediu medical suportate de angajator, zilele pentru care indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă a salariaţilor implicaţi este suportată de angajator.

În stabilirea salariului lunar (contracte de munca cu numar egal de ore de lucru în fiecare zi), în baza retribuţiei echivalente pe oră, se va lua ca punct de referinţă ziua de lucru de 8 ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună, după următoarea formulă:

Tcsl = V*N*21 zile Unde: Tcsl – Total costuri salariale lunare; V – Valoarea retributiei orare; N – Numărul de ore lucrate pe zi de un expert; Odată stabilit salariul după formula de mai sus, valoarea retribuției lunare va ramâne fixă,

indiferent de numărul de zile lucrătoare dintr-o lună. În continuare prezentăm câteva aspecte legate de Suprapunerea de funcții. Pentru respectarea principiului cost-eficiență în evaluarea proiectelor, aplicanții se vor

asigura că în cadrul aceluiași proiect nu sunt prevăzute/bugetate funcții ale căror atribuții sau responsabilități se suprapun sau se vor asigura că nu sunt prevăzute funcții care nu sunt justificate/fundamentate.

Solicitantul va justifica includerea în bugetul proiectului a mai multor experți de același tip, (ex: grup-țintă semnificativ, număr mare de persoane de consiliat, grupe paralele de cursanți pentru formare sau practică, mediere sau campanii în mai multe orașe sau locații simultan, etc.).

În faza de evaluare, evaluatorii fac observații și, dacă este cazul, diminuări de buget, acolo unde constată o încărcare nejustificată a programului de lucru sau a echipei de experți.

Beneficiarul/partenerul se va asigura de faptul că experții din echipa de implementare nu desfăşoară activităţi de management de proiect şi nu au atribuții sau raportează activități în acest sens.

Managerul de proiect nu are obligația completării unui raport de activitate lunar, ci doar a pontajului individual lunar.

Coordonatorii activităților sau grupurilor de activități vor fi considerați ca fiind parte din echipa de implementare și vor raporta activitatea lor în cadrul activităților tehnice pe care le coordonează8.

În continuare vom stărui succint asupra cheltuielilor aferente activităților subcontractate.

Pentru selecția prestatorilor serviciilor externalizate (subcontractate) beneficiarul/ partenerul va respecta prevederile OUG nr. 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare, dacă este instituție publică, sau Ordinul nr. 1120/15.10.2013, privind modificarea si aprobarea procedurii de atribuire aplicabile beneficiarilor privați de proiecte finanțate din instrumente structurale, obiectivul Convergentă, dacă este entitate privată cu personalitate juridică.

Pentru toate activităţile externalizate (subcontractate), subcontractorii (inclusiv Persoană

8Ministerul Fondurilor Europene, Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, Reguli generale de decontare a cheltuielilor cu personalul, Publicat pe site in Aprilie 2016, pp.40-43, www.fonduri-ue.ro

23

Fizică Autorizată) se angajează să furnizeze organismelor de audit şi de control, inclusiv AMPOCU/OIPOCU responsabil toate informaţiile necesare privind activităţile subcontractate. În acest sens, în calitate de achizitor solicitantul are obligaţia de a asigura disponibilitatea tuturor informaţiilor prin contractul încheiat cu prestatorul/prestatorii.

Spre exemplificare, următoarele tipuri de activităţi, fără a se limita la acestea, pot face obiectul unei externalizări (subcontractări): -diverse servicii specializate, achiziţionate de pe piaţă, inclusiv PFA, pentru care solicitantul sau partenerii nu au expertiza necesară (servicii de formare profesională, servicii de informare și consiliere profesională, servicii suport pentru managerul de proiect etc.); -contractele încheiate cu operatori economici în vederea furnizării unor servicii de suport/logistice, cum ar fi: dezvoltarea de aplicații și sisteme informatice, sau componente ale acestora, organizarea de evenimente, pachete complete conținând transport şi cazare a participanţilor şi/sau a personalului propriu, sonorizare, interpretariat, editarea şi tipărirea de materiale pentru sesiuni de instruire/formare, editarea şi tipărirea de materiale publicitare, etc.

Activităţile de subcontractare se realizează numai de către solicitantul de finanţare, nu şi de partenerul acestuia9. Prin excepție, partenerii pot subcontracta activități/subactivități suport (de ex., organizare evenimente, pachete complete conţinând transport şi cazare a participanţilor şi/sau a personalului propriu, sonorizare, interpretariat, tipărituri), dar nu și activități relevante, pentru care au fost selectați ca parteneri în baza expertizei în domeniu.

Achizitorul are obligația justificării corespunzătoare a valorii estimate a bunurilor si serviciilor achiziționate. În acest sens, fiecare achiziție de bunuri/servicii va avea la bază o notă de fundamentare a valorii achiziției. Nota de fundamentare va conține, pe cât posibil, cereri de ofertă de la operatori relevanţi și cunoscuţi de pe piaţă în domeniile în care se dorește achiziția.

În situația în care este necesară achiziția de servicii, achizitorul va folosi pentru estimarea valorii aferente serviciilor necesare plafoanele orare maximale prevăzute în ghid (la care se adaugă contribuțiile angajatorului), corelate cu nivelul de experiență și cu tipologia expertului/experților necesar/necesari. În implementare, AM/OIPOCU poate solicita spre verificare documente justificative care probează nivelul de experiență al experților subcontractați.

În cadrul proiectelor finanțate din POCU nu sunt obligatorii serviciile de audit financiar și expertiză contabilă. În situația în care, pentru implementarea proiectului, solicitantul decide utilizarea acestor servicii, cheltuielile aferente vor fi încadrate în categoria cheltuielilor indirecte.

În finalul acestei părți a comunicării ne vom referei la asigurarea rezonabilității costurilor.

În temeiul OUG 66/2011 și a normelor sale de aplicare, cu modificările și completările ulterioare, solicitanții de finanțare sunt obligați să asigure, iar evaluatorii, să verifice, încă din faza de depunere a proiectelor, justificarea prețurilor și costurilor introduse în buget, în raport cu prețul pieței.

Pentru aceasta, se pot utiliza cereri de preț, cataloage, orice bază de date disponibilă de pe internet, consemnate într-un studiu de piață sau alt document centralizator care să poată asigura justificarea corespunzătoare a prețurilor și costurilor utilizate în proiect10.

9Ȋn cazul în care legislaţia specifică din statele membre UE, de provenienţă a partenerilor transnaţionali, nu consideră ca fiind subcontractate cheltuielile aferente experţilor care, în baza formei de angajare, sunt obligaţi să emită factură către partenerul transnaţional, aceste cheltuieli nu intră sub incidenţa acestui subcriteriu. Ȋn această situaţie, menţionarea în cererea de finanţare a referinţelor legislative aplicabile experţilor partenerului transnaţional se va face conform cerinţelor din Ghidul Solicitantului. 10Ghid POCU,Orientări generale, Aprilie 2016, Reguli de eligibilitate a cheltuielilor, p.43-45, www.fonduri-ue.ro