InneN Menuoon

EU, ACUZIfII]L

-tfr

Pentru toli fra.tii qi surorile mele de la Barou, care

lin discursuri adevirate gi se confruntl in fiecare zi

cu cazuri dificile, ln schimbul unei recunoaqteri

sau recomPense atdt de mici.

LA TRIBUNALUL PENAL CENTRAL T2OI722I

INAINTEA: Judecitor SALMON, ARr

Pledoarii de incheiere:

Procest Zirrt29

Marli, 4 iulie 2017

iurATlgAnr'

Pentruacuzfie: domnulC.Salfred,AR.Pentruinculpat . el insugi

Transcript dupi o inregistrare audio digitali realizata de

T.J. Nazarene LimitedStenografi oficiali gi transcriPtori

ai inregistririlor tribunalului.

I Acronimul original este Queenls Cotu$el (QC), tradus aici Prin "avo-catul Reginei" (n.tr.)

10.05

INCULPAT:

- in 1850, Henry ]ohn Temple', al treilea vicontePalmerston, a tinut un discurs in parlament, care-a durat

cinci ore. Un evreu portughez, pe nume Don Pacifico,'?

care locuia in Grecia dar se nlscuse in Gibraltar, fusese

rrtacat de-o gloati de rasiqti. Fusese betut. Casa ii fusese

vandalizati. Bunurile ii fusesera furate. Poli.tia greace ste-

lLrse cu mAinile-n sAn gi nu Ibcuse nimic, ci doar privise

ciind se intimplau toat€ astea. Don Pacifico a solicitat des-

pirgubiri din partea guvernului grec. Guvernul grec nu i-arllt nimic. A;a cd el a llcut apel la britanici.

- Ce-a fbcut Palmerston? Palmenton l-a considerat pe

irccst evreu din Gibraltar supus britanic. Aga c-a trimis o

I llcnry John Temple, al treilea viconte Palmerston (1784-1865),('rrl politic britanic, pdm-ministru al Marii Britanii in perioadele

1855 1859 $i 1859-1865 (n.tr.)rl)avid,,Don'Pacif,co (1784? 1854), consul general io Grecia

irr perioada 1837 -1842, demis din funclie in urma unor repetate

,rhuzuri de putere. A fost frgura centrald a unei dispute juddice dinlll47, cAnd casa i-a fost vandalizatd dill catza originii eweiegti,str! nind chiar o dezbatere in padament, motivul unei controverse(liplomatice de proporlii (n.tr.)

10 IMRAN MAHtr'IOOD

escadrill intreagi a Marinei Regale la Atena ca si blocheze

portul de acolo. CAnd a fost atacat de o mullirre furioasi

in parianent, Palmerston a !inut discursul de cinci ore ln

discurs, a spus: ,,Un supus britanic ar trebui se fie Pretutin-

deni apirat de bralul puternic al guvernului britanic con

tra nedreptelii !i firidelegii".

- Asta insemna se fii britanic in vrenurile d'lea Pardon'

trcrnurile acelea. Ma \cLlzali c dm cc\J cmolii in tremLt-

rile acelea, nu conta dacd erai portughez, evreu sau dAn

Gibraltar sau dd oriunde altundeva. Era destul ci dAn orice

colt al lumii ai fi venit, daci-li ffcea careva tiu, puteai se

pui bazd pi toate puterea intregii Anglii c-o si-!i sarh-n

ajutor. Palmerston esta a trinis o floti intreagd di' nave

pentru un singur oml

- Asta ar fi lbcut Anglia doar pentru unul dintre oame-

nii ei - chiar dacd era un evreu de nin.ric ca Don Pacifico -'toati Anglia Pentru un singur om O suti qaizeci de ani

mai tarziu, acest englez negru nu Poate conta pe Anglia

Deloc. Nu pot conta pe Anglia, ci doar pe mica Pirticicedin ea aflati aici, in sala asta. Pentru mine, asta-i toati

Anglia. Dumneavoastri sunteli toata, Anglia, iar io am ne-

voie cle dumneavoastre in acest moment Am nevoie de

bralul puterrlic al apiririi dumneavoastre impotriva ne-

dreptilii gi firddelegii. Am 1.]evoie de dumneavoastri Am

nevoie cle dumneavoastri. Am nevoie de dumneavoastri'

Si dunneavoastri aveti nevoie de mine Aveli nevoie de

mine ca se fili toate Anglia

Practic, pan aicea am reuEit s ajung. P-ormi nr-am git.t-

dit: ,,La ce bun?" Io nu s lordu' Palmerston, 9i niciun dis-

curs di cinci ore din partea mea n o si vd convingi sd

tineli cu mine. Io nu s prost lo qtiu cA nu scap cu niciun

Eu, acuzatul I I

cliscurs d'aicea. Dar gtili ce? A meritat se citesc bucata aia

numa' ca si vi vdd mutrele. Io nu zic asta in glumi, ci o zic

ca si ve scutur o !ari. Aga i ci nu qtiali ci io gtiu vorbi ca

Lrn profesor? Dar am vmt gi io si $i!i ci s ar putea sd fiunrai mult dicAt ali vizut dumneavoastrd cdnd vi prezen-

tam probele. Am vrut gi io, nu gtiu, poate, se vd surprind o

tiri. $i si !ti!i c-o si vini ceva surprize pdsti voi.

Deci, poate ce asta-i prima surprizi. De ce stau io aicea

;i mi lin piedoaria-n locu'la avocatu'meu? De ce m-am

hoterat io sA stau in fata voastri gi sd va zic tot cu cuvintele

rucle? Si nu md-nlelegeli greEit, ce io nu m-am supirat pi,,1, sau ceva di gen. Am avut gi noi o diferer.rli de-aia dd

opinie. EI voia si vi dau io ceva di-i zicea el ,,relatare pla-

rrzibili". ,,Di-le ce vor s-audi", zice el cdtri mine. $i io zic:

,Nu, fri1ice, io vreau si le dau ce nu vor s-audi di la mine,

,r,l,varLr'i Da lui nu i aplicut nu ttiu cal treaba asla...F

I'r'ca mult pentru ei", zicea citre mine, ,,prea mult pentru

s,riul lor".

Era tare, ayocatu'meu, sd nu mi nlelegeJi greEit. Darrrr tm gAndit cd el nu-s io. El nu gtie ce gtiu io. Problema

rrrcl erea ci degi io gtiu ce gtiu io, io nu gtiu ce gtie el. Se-l

l,rs si vorbeasci el pi limba lui $i se vd spuni o jumate dilJovcste, sau si v-o spur] io pe toad, gi sd risc se nu-n{e

I gcti nimica din ea? Oare chial pot io se vA spun toatd

t,()vcstea? Ali crede o? Nu Etiu, frate. Nu giiu. Ce gtiu e cir,r rru ni risc viala pentru crima asta ffri sd vi zic ce-i

.r,lcvirr at. Chiar dace avocatu' meu nu vrea si fac asta.

I)cci, asta-i mdrturia mea. Io v-am dat probe sub juri-rrrirrt. Pi SfAnta Scripture. Da' Dumnezeu mi-i martor,

, r' .rnr zis in boxa martorilor nu-i tocmai adeviru'tot. Sirrrr nrir-nlelegeli grelit, ce avea neqte adeviruri pe acolo,

12 IMRAN MAHMOOD

multe adeviruri, dar s-ar Putea se fie 9i neqte chestii care

nu-s adevirate. Da'a;a a vrut el, avocatu'meu' ,'Nu-i

vorba despre adevir", zice citre mine, ,,e vorba de ce pot

ei si creadi."M-am supirat ddn cauza asta. Cum adici sA ve jur io ce

vi spun adevlru' 9i dup-aia se Yi mint? $i azi noapte cind

m-am culcat, m-am tot gandit la asta. Mult $i cind m-am

trezit, n-am fost prea fericit. $i azi-dimineali-i zic:

- Be, frelicd, io trebe si-ncep si le zic pi bune Pledoa-

ria asta, pledoaria di-ncheiere' asta-i ultima mea gansi'

$i-esta zice: ,,Pii, asta e". Nu mai poate vorbi-n numele

meu, din motive etice.Et\ce?.Io credeam ci etica se ocupi

cu adevirul. Da' se pare ci nu-i aga. Toati treaba ste-n

impresii.

- Ce impresie crezi c-o si faci cdnd te duci acum la

tribunal Ei spui o poveste diferiti? Cum crezi c-o si pard

cAnd le dai aceastd ,,noue informalie?"

Pii, poate, zic io cdtre el, nu trebe si le zicem chestia

aia - qi sincer sd fiu, nici micar nu-s sigur ce pot se vA

spun chestia aia. Ci daci v-o zic, nu gtiu sigur dacd mai

scap cu via{i, md nlelegeli cum zic?

Si nu mi inlelegeli grqit, ci io weau si vi zic, dd nu gtiu

sigur daci Pot. Nu gtiu ce-a{i crede despre mine dac-ali

auzi chestia aia. Poate trebe se qtili cdteva lucruri prima

oari. Despre cum sunt io cu adevirat.

Acuma poate credeli, cdnd vi uitali la mine, ci-s un

tampit di copil, care trage-n oamer.ri {iri motiv $tiu c-aqa

credeli, ce nici io nu-s Prost' nici dumneavoastre nu sun-

te!i. Io gtiu ce probele alea, ce v-am zis io din boxa marto

rilor, nu era ele prea bune. $tiu asta. $tiu cA era dubioase

reu. Deci io qtiu ca dumneaYoastre credeli cel-am imPuqcat

Eu. acuzatul 13

io pd pugtiu' ila, da nu-i aga. Agtia vrea sA credeti ce io-s

o putoare di copil, firi minte n caP, care se duce pi ce

st|adi i se nizare lui qi trage-ntr-unu' dantr o nimica toati.

NLr vi lisa{i dugi di nas, totu;i. Agtia se priceP la asta se

vri ia dd pro;ti. Asta face ista, domnu' avocatu' acuzirii,

(lir asta triiegte. Asta face zi qi noapte, 9i pani termine cu

rine, zici ci albu-i t.regru, 9i negru-i alb. Io-mi scot pildria n

hla lui. E de$tept. $mecher, da' degtept. Doar cA febe sA ve-

,lcqi dincolo de ioati vrdjeala ce-a {icut-o dsta aicea, s6

lctle{i ce-i in spatele ei. Credeli-mi c-o si fi1i surpringi Nu

tlcbe sd faceli asta pentru mine. Facefi-o aga, ca si fie fi-r utir, ca un experiment, Daci n-am dreptate, faceli ce trebe

:ii lirce{i gi aia e. Dar daci am dreptate...

incepeli cu probele. Bun, n-arate Prea bine probele-alea,

rl.r'rrici nu s prea multe. Totuqi, inainte se ma bag in toate

,rlcr, vreau si zic gi io ceva. Si nu bdgali in seami toate ches-

tiilc dd vi le-am zis in boxa martorilor. Aga-i ci alea nu

rrr.ri conteazi daci nu existe probe concrete care si arate

i .rn io vreo legituri cu crima asta? Daci probele-s d6

( :r( ilt, ce mai conteaze ce v-am zis sau nu v am zis?

llrrn. deci a5t.r i. Aga Ie-am scris io:

L A fost impugcat un biiat din aceea;i zoni in care

stau Ei eu.

ll. Cu trei luni inainte sA fie impugcat, se pare ci rn-a

vizut cineva trecdnd pe lAngn el 9i spunAnd: ,,Eqti

varzi, omulel"l. Cu cAteva luni inainte se fie impugcat, cineva I-a vdzut

pe Jamil, pe bdiatul mort, certdndu-se cu un beiat cu

un hanorac negru cu caractere chinezeqti pe spate

1.4 IMRAN MAHMOOD

4. Probe din zona de acoperire a mobilului. Expertul

in telefoane a spus cd telefonul meu era in acelagi

loc cu decedatul in momentul impuqciturii. Tele-

fonul meu era, de asemenea, in acelaqi loc cu al lui

in momentul in care eu mA certam cu decedatul $i

era qi in acelagi loc cu telefonul lui in momentul in

care eu ag fi spus: ,,Eqti varzi, omule!" Totul intr-o

singurl zond de acoperire. Ce-a zis expertul? Cinci-

zeci, qaizeci de metri?

5. Perchezilia din apartamentul meu Polilia m-a ares-

tat pentru cA a aflat un zvon cum ci eu aq fi fost im-

plicat in schimbul de focuri. Mi-a percheziJionat

apartamentul gi a gisit un pistol Baikall. A gasit un

hanorac negru cu caractere chinezeqti albe pe spate'

A gisit telefonul meu, care se potrivea cu probele

din zona de acoperire a mobilului. Mi-a gisit paqa-

portul. A gesit un bilet electronic pentru un zbor

spre Spania. Au gisit bani, trejzeci de mii de lire in

rucsacul meu. Au gesit in magina mea reziduuri de

la descircarea unei arme de foc despre care a tot

vorbit s,i avocatul acuzirii. M-au gisit pe mine'

6. Politia sustine cd glonlul care l-a ucis pe biiat, pe

Jamil, trebuie si fi provenit din pistolul meu. Analize

balistice. il fineli minte pe-ila care-a venit cu toate

graficele-alea ale lui. El zice ci glonpl ila provine

din pistolul dla.

7. Au gesit o particuli micd din sangele beiatului mort

sub unghiile mele.

I Model de pistol rusesc, aPxrut in anii'90, derivat din mai vechiul

pistol Makarov, arma standard din dotarea Poliliei ruse (n tr')

Eu, acuzatul 15

8. Au gisit cAteva fire de pdr de-ale mele in maqina lui.

Asta-i. inceput pi sfirgit, nu? Am zis destule. Puteli sd

rncrgeli acase, io vi mullumesc pentru atenlie. 9i dace

n-a!i condamna pentru astea, poate c ati merge acasi s,i-ati

t|rlmi liniqtifi Ia noapte. Io gtiu asta. Da'ali stat Ei v-ati ocu-

|irl di cazu' esta patru septdmani. Io speram si faceli sirrre rite dlea patru siptdmAni cumva. Da'dup-aia n-am mai

li)st aga sigur.

Poate ce pentru dumneavoastre, pentru to!i, cazu' esta

rrrr idicit ceva di llcut, aga-i? Scdpali fain-frumos diviclile dumneavoastrd di zi cu zi. Puteli se ve trezili in fie-

, rrrc zi, sd vi luafi pi dumneavoastrd o bluzi de-aia curatd,

\ii vcnili aicea gi sa vi uitali pe nilte hartii sau pe ce v oliritrr, sa dati din cap cd da sau ci nu. Puteli si l ascultali

l, iilt, pd avocatu' acuzerii. Puteti s6-l ascultali pi jude-

,ritoru' ista d-aicea qi se credeii cd faceli mare lucru.

l'rrcli se fili toli respectabili. $i dupi ce plecali d-aicea,

, rrrrd se termind cu cazu' esta, puteli sA ve-ntoarceli la

!ir'{ilc voastre qi si faceli ce facefi. Da'io nu dispar cAnd

r lr r rr rneavoastrd mergeti toli acase, se qtili. Io-s tot aici.

l{) s lo[ om, aqa-i? CAnd biielelu' dumneavoastre care

,ri Ill)]ir are vreo patru sau cinci ani ;i d-abia incepe gcoala,

r" ltlt intr-o celuli de la inchisoare o si fiu. Cind impli-

rliilc vreo zece ani qi merge n prima zi la gcoala di bdieli

rrr,rr i, io tot dupe gratii o sd fiu. Cdnd pleace s,i-fi giseqte

,l,r lrrcru sau se duce la facultate, io tot aicea o se fiu.

I \(1 ul sentin.ta pA viafd. Cd dumneavoastre nu v-a,ti uitat

,lr',,trrl di atent. Ci dumneavoastri nu v-a!i facut treaba.

,.\r.ilir ccr f i io. Ascultali-mi povestea - sunt nevinovat.

16 IMRAN MAHMOOD

Ve promit io, dacA ve uitali destul di bine, o s6 vedeli

ochii dumneavoastr6.

Uitali-vi qi dumneavoastrl la probe. Alea o si vi spuni

tot ce trebe sA qtili. $i credeli-mi ci+ destuie acolo incit siy-ajute se yedeli cl-i adevirat ce vi spun io.

Pauzd: I1.15

2

11.28

lnainte si fiu arestat pentru. crima asta, aveam loc dimunci. Bine, nu era pi bune, nu de-6la unde eqti Phtitpd merit, dar trebuia si fac gi io.ceva ca sl iasi binulii.

Nu eram nici gangster d-ila - treaba mea era si vind c[-

rule. Magini. Le iubesc. Nici dumneavoastri, nici nimeni

tltcineva, n-aveli ce mi-nvi1a despre maqini. Imi plac

llea vechi. imi plac astea noi. lmi pldc alea cu motor V8r,

tmi plac alea cu aspiratie naturali, imi plac alea cu pro-

pulsie turbo'?.

Oricum, ce mi-am dat io seama-i cd, de cele mai multe

orl, lumea nu qtie ce-are cdnd vinde magini. O fati vindea

o magind de credea ea ci-i un Vauxhall Carlton3 vechi care

ftcea vreo trei sute dd l-ire. Ce nu qtia ea era ci ista nu era

orlce Carlton vechi, care poate {icea mai mult di trei sute

I Tlp de motor in 8 cilindri cu confguralie in V (n.tr.)

I Dlferenta lntre motoarele turbo gi motoarele cu asPiratie naturaliI ln faptd ce dacd primele sunt dotate cu o turbini care forleizd

ltrul necesar pentru ardere si inhe ln motor, cele din urmi igi iau

dr la sine aerul (n.tr.)

I Marc{ de magini lansate de compania de Produqie de automobile

Vruxhall Motor Company, produsa in Perioada 1978-1994 (n.tr.)

18 IMRAN MAHMOOD

di lire. Asta era un Lotus Carltonr. Un Carlton cu doui

motoare dd trei virguli qase litri, trei sute gapte di cai-pu-

tere. Prinde suta dd kilometri in cinci secunde' Cel mai

tare merge cu doua sute optzequnu p[ orl Oricine ar da

douij di miare pi ea, chiar daci are doudzeci di ani ve-

chime. Si gtili ci io verific orice cecat cumpdr' $i vreau sd

v6 zic cd, d[ cele mai multe ori, cine cumpiri d[ la mine

verifice toate cecaturile. N-ai cum sd' vinzi rable la lume dlunde vin io. Agtia vor se vade tot cu lupa' Fiecare ciobi-

ture-i o reducere. Fiecare extraopliune-i extra bani' gtili

cum zic?

Deci io cred cd gi aicea-i la fel, afa-i? O sA luali de bun

tot ce zice acuzarea sau o s6 vi uitali ca lumea gi-o si ri-

dicali capota? Marfa ce v-o vinde iqtia dAn acuzare e di

calitate, sau e rahat fabricat in Taiwan?

Deci uitali-vi la prima prob6. Beiatu' ela mort a fost

impugcat in aceeaEi zoni in care stau qi io $i io zic: aEa' 9i?

A fost impugcat in zona-n care stau toli oamenii care stau

in zona aia. Asta-i argument dd nimic Ei probd di nimic'

Mai are vreun rost sd zic ceva?

Dacd era-mpugcat in zona dumneavoastre insemna ca

l-a{i impuqcat dumneavoastre? Nu, frate Asta-i o tampe-

nie. Dar domnu avocat al acuzdrii aqa zice, 9i face mare

tirnbiliu dAn chestia asta. Dar asta-i doar aga, c-are el ceva

cu mine, nu-i aqa? El poa' si spuni ce vrea el, $i tot se ias5

nagpa riu di tot. Dar daci te uiJi ce zice, toatd-i libireali'

Mi scuza!, dorn iudecitor, mi-a scdpat' Ce weau io se zic

e ci aga cum zice el, avocatu' acuzdrii, durnneavoastri a{i

1 Marci de maqini lansati de compania britanici de productie de

automobile Lotus in pedoada 1990-1992 (n'tr)

Eu, acuzatul 19

zice: ,,Asta-i un gunoi de probi!" Ce, ce stAteam io acolo gi

biiatu' ila de-a murit stetea tot acolo? Asta-i v::eo probd

care si-nsemne ceva? Nu-nseamni nici cat un cecat. Asa-i

sau nu-i aqa?

Dup-aia, uitali-ve h proba a doua. C-am fost io vbzut

trecAnd pd lingi victimi gi i-am zis io iluia ,,Egti varzd,

omule". Pentru acuzare qi pentru oricine altcineva care s-a

uitat la prea multe filme, asta ar trebuie si fie o probi. Artrebui si-nsemne cd io zic cd omu-i mort. Di zici ci-s iovreun mafiot di prin filme d-alea americane. Hal Pare riu,rlomnii jura{i. Pare rdu, ci dac-ali fi trdit unde-am treit io

1i dac-a{i fi qtiut ce-am qtiut io, ali fi rds gi dumneavoas-

tri. PA sfezile dan Londra, asta-nseamnd altceva. Domnu'

rrvocat al acuzirii n-are de unde si s,tie, ci el nu-i dupistrizi. Nu-i dupd strdzile alea adevdrate, alea de le qtiu io,

rrnde se-mpuEci lumea. Adici, poate-o fi exemplu prost,

tll' gti(i dumneavoastri ce vreau io se zic. El e la un alt

nivel. Nu zic ci 6sta ar fi un lucru riu. E adevdr curat. Dacd

io m-ag duce la o partide d-aia di yenitoare sau d[ gtiu iorrrli ce de-a lui, io n-ag inlelege ce-nseamni cuvintele ce le

zic iia. Io cdnd aud,,combi'mi gdndesc la o magini d-aia( u portbagaj prelungit. El poate se gindegte c6-i ceva com-

l)inafie ciudate'. Stili ce zic? Suntem din lumi diferite, el 9i

r r rnine. Io nu-mi doresc se treiesc in lumea lui. Da' ag

v rca sd petreaci el o zi d.e-a mea Yarudl

Si vi zic cum a fost cu varza.(lAnd aveam io vreo ungpe ani, m-am dus la o gcoald

rrouir. Nu era gcoala di stat, aia dAn zoni, era o qcoald la un

I lrreul de cuvinte din original se bazeazi pe plurisemia cuvantu-

lri ,,cstate", care poate insemna gi ,,maqini combi/magini de ser-

lrr iu" 5i ,,conac" (n.tr.)