Ziua Marinei Rom~ne nu a fost niciodat` doar o s`rb`toare a marinari-lor, de[i ei [i fascinantele lor nave au fost, sunt [i vor fi eroii principali aiacestei s`rb`tori. Ziua Marinei Rom~ne este ziua \n care, indiferent dev~rst`, ne permitem s` vis`m la pove[ti cu lupi de mare [i la minunatele loraventuri. Este ziua \n care descoperim, de fiecare dat` cu surprindere, c`marinarii sunt, de fapt, oameni obi[nui]i, dar care au avut norocul s`-[i\mplineasc` visele de a fi liberi.

Celebrat` pentru prima dat` la 15 august 1902, de Sf~nta Maria, protec-toarea marinarilor, Ziua Marinei Rom~ne a cultivat frumoase tradi]ii, cere-monii militare, religioase [i marin`re[ti, mani-fest`ri cultural-artistice [i sportive, jocurimarin`re[ti, parade navale. Pentru For]eleNavale Rom~ne, s`rb`toarea de la 15 augustreprezint` un moment de adev`rat bilan].Puternic ancora]i \n demersul amplu [i hot`r~tal armatei rom~ne de perfec]ionare continu` apreg`tirii \n vederea compatibiliz`rii [i inter-operabilit`]ii cu ]`rile membre NATO, mari-narii militari fac necontenit dovada unui profe-sionalism des`v~r[it, a unei con[tiin]e de corp.Stau m`rturie \n acest sens rezultatele deexcep]ie ob]inute \n procesul de preg`tire, \nexerci]iile [i aplica]iile multina]ionale pe timpul c`rora au demonstrat c` \n For]ele Navale Rom~ne se aplic` standardele NATO.

At~t personal, c~t [i \n numele Consiliului Director al Ligii Mai[trilor Militari de Marin`, \mi exprim convingerea, dragi cama-razi, c` [i \n continuare, de[i condi]iile economice ale ]`rii nu sunt tocmai cele pe care ni le dorim, dumneavoastr` ve]i manifesta

acela[i ata[ament [i dragoste pentru arma \n care v` desf`[ura]iactivitatea, \ndeplinindu-v` \n condi]ii foarte bune toate misiu-nile primite, ridic~nd, \n acela[ timp, nivelul de preg`tire alechipajelor.

Adresez tuturor celor care, prin profesiune, interes [i aptitu-dini, se simt lega]i suflete[te de naviga]ia fluvial` [i maritim`,urarea de a arbora al`turi de tricolorul rom~nesc emblemele\naltei m`iestrii marin`re[ti mo[tenite de la \nainta[i.

Fie ca SFÇNTA FECIOARÃ MARIA s` v` ocroteasc`mereu \n furtuni [i primejdii!

M.m.pr. Ion BANU – pre[edintele L.M.M.M.

EDITAT DE LIGA MAIßTRILOR MILITARI DE MARINå - CONSTAN¥ANr. 147 • ANUL XVI • AUGUST 2011 • 8 PAGINI • 1 leu

http://www.lmmm.ro • E-mail: lmmm1990@yahoo.com

Nava se afl` ancorat` \n rada portuluiConstan]a, pentru a participa la ZiuaMarinei. Cartul la aparatura care asigur` si-guran]a naviga]iei se execut` \ntocmai, lucrupe care \l face cu profesionalism [i colegulnostru de profesie, m.m.pr. Cristea Filip.

Ziua Marinei Rom~ne este s`rb`toareanoastr` a tuturor, este cel mai bun prilej dea aduce omagiul cuvenit at~t m`rii – unadintre bog`]iile cele mai de pre] cu care afost h`r`zit poporul nostru - c~t [i celor care[i-au legat via]a de ea prin profesia aleas` –aceea de marinar.

Un pios omagiu pentru eroii marinari,care odihnesc \n ad~ncul apelor sau \np`m~ntul scump al ]`rii.

ZIUA MARINEI ROMÇNE

S`rb`torit` de mai bine de un secol cu ocazia Sf~ntuluiPraznic al Adormirii Maicii Domnului, Ziua Marinei Rom~nereprezint` un moment de recuno[tin]` pentru eroii apelor,devenind, \n timp, un autentic festival al m`rii [i spiritualit`]iimarin`re[ti. BUN CART çNAINTE !

La mul]i ani, marinari !

S`rb`toare \n portul Br`ila. E Ziua Marinei, iar un concursde b`rci va da [i mai mult` savoare acestui moment \nc~nt`tor.

PAG. A 2-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Strofa 1De e vremea rea sau bun`Marinaru-i optimist;De e soare sau furtun`Niciodat` nu e trist.Veselia-l \nso]e[teC~nd pe ap` e plecat,çns` nu \l p`r`se[teNici acas` pe uscat.

RefrenPe ]`rm [i-n larg, mereu la datorieStau zi [i noapte-ai no[tri marinariPe ]`rm [i-n larg oriunde-ar fi s` fieDe straj` ]`rii stau cu bra]e tari.

Strofa 2Colind~nd prin lumea-ntreag`Marinarul navig~nd,Pe cei dragi din casa drag`El mereu \i poart`-n g~nd.Casa lui este vaporulßi-s la drum prieteni buni,Dar mereu \l duce dorulC`tre casa din str`buni.

Refren...Strofa 3

Bine-i s` plute[ti pe mare,Curajos navigator,S` te-av~n]i spre larga zareSub al ]`rii tricolor,Iar c~nd nava acosteaz`çntr-un port, la orice chei,Marinaru-[i ancoreaz`Inima-n mijlocul ei.

Refren...

çn porturile dun`rene, dar [i \n cele maritime, concursul de b`rcieste una din probele marin`re[ti mult gustate de public pe timpuls`rb`toririi Zilei Marinei.

Un c~ntec pentru marinariDac` \n privin]a imnurilor, pieselor de \nt~mpinare [i onor, precum

[i a c~ntecelor de factur` coral`,evolu]iile \n privin]a formei [icon]inutului au fost minore, \n ce prive[te „mar[ul” se recunoscevolu]ii importante. Mar[ul este cel mai important gen muzical cecaracterizeaz` muzicile militare, cel mai r`sp~ndit tip de mar[ fiindmar[ul militar... Aceste preciz`ri apar]in locotenent-colonelului dr.Cornel Ignat, [eful Muzicii Militare a For]elor Navale, domnia sapropun~ndu-ne s` ne amintim de frumosul mar[ „Pe ]`rm [i-n larg”,muzica Temistocle Popa, versuri Ion Musta]` – lucrare care a ob]inutpremiul al II-lea la edi]ia din 1976 a Festivalului C~ntecului Ost`[esc„Te ap`r [i te c~nt, Patria mea!”.

S` ne amintim, a[adar, de acest \nc~nt`tor mar[ militar, public~ndat~t textul, c~t [i partitura muzical`.

O alt` prob` marin`reasc` prin care agilitatea [i \ndem~narea mari-narilor sunt puse la grea \ncercare este cea denumit` Hora ra]elor!P`s`rile sunt „lansate” la ap`, iar dup` ele vin marinarii \not, pentru ale „culege” din ap`, trofeul apar]in~nd celui ce a reu[it isprava.Publicul prezent la s`rb`toarea Zilei Marinei se amuz` copios privindcomica alergare pe ap` a omului dup` o r`]u[c` hot`r~t` s` nu se deaprins` at~t de u[or.

S`rb`toarea marinarilor,la umbra amintirilor

◆ Printr-o adres` difuzat` de CristeaGeorgescu, primarul comunei Constan]a, la 6august 1902, omologii din marile ora[e ale ]`riierau \n[tiin]a]i c` \n ziua de 15 august, de ZiuaSfintei Marii, patroana Marinei, „vor avea loc\n apele Constan]ei [i pe uscat ni[te serb`ridemne de v`zut, precum: regate, alerg`ri, sera-te vene]iene, mare bal pe ap`, b`rci alegorice,descoperirea Americii, naufragiul Medusei,corabia argonau]ilor [i altele”◆ Vineri, 20 iulie 1907, cu prilejul serb`riiSf~ntului Ilie, Societatea de Ajutor Reciproc„Regina Maria” a marinarilor din Constan]a aorganizat pe mare, \ntre orele 16.00 [i 24.00, oimpresionant` serbare nautic`. Ziua, progra-mul a inclus \ntreceri cu b`rci cu 2, 4 [i 6 ramepe distan]ele de 800, 1000, respectiv 1500metri, \ntreceri de \not, fuga \n saci, [condrulcu purcelul, ra]e aruncate \n ap`, cavalerianaval` pe ap`, farfurii de por]elan aruncate peap`, pesc`rii [i b`taie cu flori. ◆ çn 1931, serbarea Zilei Marinei s-adesf`[urat pe parcursul a dou` zile. çn prima zia avut loc serviciul divin pentru comemorareaeroilor Marinei [i botezul navei-baz`Constan]a, \n prezen]a A.S.R. PrincipeleNicolae, cuv~ntarea comandantului Diviziei deMare, lansarea pe mare a unei ancore de flori,citirea actului de botez a navei-baz` a primuluisubmarin rom~nesc Delfinul, spargerea sticleide [ampanie [i cuv~ntarea comandantuluiMarinei Regale. çntrecerile marin`re[ti auinclus regate de baleniere, curse de \not,[tafete, s`rituri \n ap`, precum [i un mare bal \n

folosul L.N.R. la Cercul Militar „Regele Carol I”. A doua zi, pe 16august, au avut loc serb`rile populare nautice organizate de L.N.R. [iSocietatea Marinarilor „Regina Elisabeta”, cu concursul Diviziei deMare.◆ Printre evenimentele memorabile se num`r` predarea b`rcii cu 10rame „Marele Voievod Mihai”, oferit` \n dar cerceta[ilor marinari dec`tre L.N.R.- Filiala Constan]a (15 august 1932), botezul navelorServiciului Maritim Rom~n Ardeal, Alba Iulia, Pele[ [i Suceava, inau-gurarea G`rii Maritime Constan]a de c`tre M.S. Carol al II-lea(15 august 1933), botezul submarinului Delfinul (15 august 1936),punerea pietrei de temelie la lucr`rile de consolidare a falezei de norda ora[ului [i dezvelirea statuii Reginei Elisabeta pe faleza Cazinoului(15 august 1937), botezul pasagerului Transilvania [i a [alupelor SAL-VAMAR Albatrosul [i Pesc`ru[ul (15 august 1938), punerea pietreifundamentale a portului Ta[aul (15 august 1939) [.a.◆ Dup` noua regul` instituit` prin Decretul Prezidiului MariiAdun`ri Na]ionale nr.309 din 29 august 1953, Ziua Marinei Militare aRepublici Populare Rom~ne s-a serbat, p~n` \n anul 1990, c~nd s-arevenit la tradi]ia patronal`, \n prima duminic` a lunii august, dup`Ziua Marinei U.R.S.S., care se serba \n ultima duminic` a lunii iulie. ◆ La 4 august 1957, echipajele navelor [i ambarca]iunilor prezente \nportul Constan]a au fost trecute \n revist` de generalul-locotenentLeontin S`l`jan, ministrul For]elor Armate ale R.P.R., \nso]it de con-traamiralul Mihai Nicolae, comandantul For]elor Maritime Militare [ialte oficialit`]i militare [i civile. Festivit`]ile s-au desf`[urat la bordulnavei-comandant, velierul-[coal` Mircea. Momentul culminant l-areprezentat sosirea zeului Neptun, care a dat startul \ntrecerilortradi]ionale: purcelul la [condru, v~n`toarea ra]elor, biciclete pe ap`,demonstra]ia scafandrilor, nunta cu pira]ii, trasul la par~m` etc.◆ Prin Legea nr.382 din 28 septembrie 1994, Parlamentul Rom~nieia reconfirmat caracterul na]ional al Zilei Marinei Rom~ne, cas`rb`toare civil` [i militar`, marcat` de c`tre „autorit`]ile publice [icelelalte institu]ii ale statului prin organizarea unor programe [i mani-fest`ri cu caracter evocator, \n spiritul tradi]iilor poporului rom~n, pre-cum [i prin ceremonii militare [i religioase”.

Ca urmare, an de an, la 15 august, la Constan]a, Tulcea, Br`ila [i \ncapital`, Statul Major al For]elor Navale, \n colaborare cu AutoritateaNaval` Rom~n`, C`pit`niile portuare zonale, autorit`]ile civile locale,Liga Naval` Rom~n` [i Liga Mai[trilor Militari de Marin` invit`publicul s` cunoasc` \ndeaproape navele militare, armamentul [i tehni-ca din dotare, dar [i specificul activit`]ilor de preg`tire pentru lupt` alemarinarilor militari, oferindu-i cu generozitate un impresionant spec-tacol estival, inspirat at~t din trecutul acestei frumoase tradi]iimarin`re[ti c~t [i de actualitatea cotidian` a Marinei Militare Rom~ne.

Redac]ia

Trasul la par~m`, este una dintre cele mai atractive probe sportive \nclus` de Ziua Marinei \n programul jocurilor marin`re[ti. C` se prac-tic` pe un ponton (a[a cum reiese din fotografie) sau pe uscat, nu conteaz`. Conteaz` suspansul pe care \l creeaz`, motiv pentru care esteurm`rit cu maximum de interes.

Serb`rile nautice,un captivant

spectacolestival

PAG. A 3-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Echipa care a stat la timona lui U.S.S. „Hartford” \n b`t`lia de la Mobile Bay (5 august 1864) depe timpul R`zboiului Civil (1861-1865).

Timona de alt`dat`çn zilele noastre, c~nd c~rma este manevrat` de un servomotor, cartul la timon` nu necesit` mare

efort fizic. Alta era \ns` situa]ia acum dou` sau trei sute de ani. Atunci erau cazuri c~nd trebuiaupatru oameni ca s` ]in` drumul la o timon` dubl` pe o nav` mare, dar existau [i timone triple!

Fotografia de mai jos, reprodus` dup` cartea locotenent-comandorului Leland P. Lovette, „NavalCustoms, Traditions and Usage”, Annapolis, 1939, \nf`]i[eaz` timona dubl` de pe corveta (sloop ofwar) „HARTFORD”. Se v`d doi timonieri breveta]i (helmsen), fiecare cu compasul lui, seconda]ide c~te un ajutor (lee helmsman). Ca s` stai la c~rm`, era nevoie de „r`bdare [i tututn”, tutun carenu se fuma, ci se mesteca, ajung~nd \n final \n scuip`tori (spit-kids) ca aceea de l~ng` postamentulcompasului din tribord.

Nici oamenii nu era ca cei de azi. Uniformele [i aspectul marinarilor erau cu totul altfel.Comandor (r) Neculai PÃDURARIU

Darea salutului din ambarca]iuniLa intrarea sau ie[irea din ambarca]iuni a persoanelor prev`zute \n

Regulamentul Serviciului la bord (RSB), [eful ambarca]iunii comand` „Drep]i”. çnaceast` situa]ie, dac` barca este acostat`, armamentul b`rcii (militarii din barc`) \[ia[eaz` m~inile pe genunchi, ]in~ndu-le \n aceast` pozi]ie p~n` ce persoana respec-tiv` se a[eaz` \n camera b`rcii (sau p`r`se[te barca), dup` care se va da o nou`comand`. çn cazul c~nd barca nu este acostat`, la comanda „Drep]i” armamentul]ine ramele perpendiculare pe copastia b`rcii, penele acestora ocup~nd o pozi]ieparalel` cu apa.

Ambarca]iunile aflate \n mar[ trebuie s` se salute reciproc c~nd \ntre ele exist`o distan]` mai mic` de 50 de metri. Salutul se previne de c`tre ambarca]iunea \ncare se afl` cel mai mic \n grad [i func]ie. La grade [i func]ii egale, salutul trebuies` se acorde, pe c~t posibil, cam \n acela[i timp.

B`rcile care \nt~lnesc ambarca]iuni sau nave la care este arborat` o marc` dis-tinct`, salut` prin comanda „Sus ramele”. La aceast` comand`, armamentul b`rciiridic` ramele cu pana \n sus, orient~nd penele dea lungul axului (chilei) b`rcii.Salutul cu ramele sus se mai acord` la concursurile de b`rci, dup` trecerea liniei desosire. Dac` ramele sunt legate [i nu se pot ridica se d` salutul obi[nuit, cel \n careramele se ]in paralele cu apa.

ßefii ambarca]iunilor, precum [i celelalte cadre militare aflate \ntr-oambarca]iune din care se d` sau se r`spunde la salut, acord` salutul cu m~na dreapt`la caschet`, dar f`r` a se ridica \n picioare.

Salutul din ambarca]iuni nu se acord` \n urm`toarele situa]ii:- de la apusul la r`s`ritul soarelui;- pe timpul concursurilor de b`rci;- pe timpul ac]iunilor de salvare sau c~nd se asigur` manevra navelor \n port;- c~nd se g`sesc pe mare [i e v~nt puternic sau valuri mari;- c~nd se navig` pe fluviu \n zone cu curen]i mari sau prin locuri \nguste;- \n orice situa]ie c~nd siguran]a ambarca]iunii este pus` \n pericol.

M.m.pr.(r) Constantin ANCA

Construit \n Fran]a (ßantierul Naval din Le Havre), torpilorul „Smeul” a sosit \n ]ar` pe data de 6octombrie 1887, fiind repartizat Depozitului flotilei [i Diviziei echipajelor flotilei unde a fost folositpentru manevre [i exerci]ii. La \nceputul primului r`zboi mondial, nava fiind \ncadrat` \n Diviziau[oar`, „Smeul” a fost folosit \n misiuni de patrulare, ca nav` de leg`tur` \ntre flota rom~n` [i coman-damentul rus, dar a efectuat [i alte misiuni, disting~ndu-se \n lupt` \nc` de la \nceputul anului 1916. La30 septembrie, spre exemplu, aflat sub comanda locotenentului Nicolae Gonta, Smeul asigura protec]ia[alupelor Flora [i Irina, care, av~nd la bord un aparat de dragat mine, executau misiunea de dragaj \nfa]a portului Sulina. Convoiul a fost atacat de un submarin german, nava inamic` lans~nd - dup` cumrelata t~n`rul locotenent aflat la comand` – „o torpil` \n direc]ia navei noastre”. Prezen]a de spirit alocotenentului Gonta [i a marinarilor de la bord a f`cut ca torpila s` nu \[i ating` ]inta, nava execut~ndo rapid` manevr` de \ntoarcere. Mai mult dec~t at~t, Smeul s-a apropiat la mai pu]in de 1000 de metride submarinul german, reu[ind, cu c~teva proiectile, s`-i avarieze acestuia periscopul [i turela.

Dup` numai c~teva s`pt`m~ni, la 10 octombrie 1916, Smeul a reu[it dispersarea trupelor inamicecare se \nt`reau la Tulcea, f`c~nd imposibil` gruparea acestora. Acest act de vitejie, coroborat cureu[ita din 30 septembrie, a condus la decorarea celui ce avea s` fie ultimul comandant al torpilorului,locotenetul Nicolae Gonta, cu ordinul rus „Sf. Ana” cls. a III-a, cu spade. Ulterior, locotenetul a fost

avansat \n gradul dec`pitan.

La 2 aprilie 1917, \n zide Pa[ti, avea s` vin`nenorocirea. TorpilorulSmeul care primise misi-unea de a pleca la Chiliacu materiale, corespon-den]`, evacua]i [i de atransporta la Ismail treiofi]eri francezi, carecomandau trupele deinfanterie de la Sulina, s-ascufundat la intrarea \n

canalul Stari-Stambul. ßi-au pierdut via]a mai mul]i membri ai echipajului, [eful Pesc`riilor Statului,precum [i ofi]erii francezi, iar mare parte din cei r`ma[i \n via]` au avut nevoie de \ngrijire de specia-litate pentru a-[i putea continua via]a.

Pe baza celor povestite de supravie]uitorii tragediei, comandorul Alexandru Dumitrescu a relatatacele momente de groaz` care au dus la sf~r[itul singurei nave pierdut` \n primul r`zboi mondial:

„Era \n ziua de Pa[ti, 2 aprilie 1917. Lumea venea diminea]a cu lum~n`ri aprinse de la biseric`...Vremea \ncepuse s` se \nr`ut`]easc`, v~ntul \nt`rindu-se dinspre NE. Valurile \ncepuser` s` ia cu asaltuscatul, v~rfurile lor albindu-se de mult` fr`m~ntare. Comandantul torpilorului, bun cunosc`tor alm`rii, a propus am~narea plec`rii. Ofi]erii francezi \ns`, ner`bd`tori [i curajo[i, dar [i \nc`p`]~na]i,deci[i a pleca \n orice caz, motiv~nd urgen]a prezent`rii la Ismail precum [i c`utarea submarinului ger-man despre care se auzise c` ar fi v`zut prin apropiere, au dat s` se \n]eleag` c` comandantul este un„fricos”, marea nefiind rea [i c` ei r`spund de calit`]ile navei de construc]ie francez`. Argumentelecontrarii nefiind cotate dec~t ca „sl`biciune”, c`pitanul Gonta, ambi]ion~ndu-se, mol` par~mele [i pusepe drum... çn momentul c~nd trebuia s` schimbe de drum ca s` ia direc]ia canalului Stari-Stambul, dup`ce prova a fost angajat` \n ap`, un val puternic, lateral, lovi nava, apoi altul [i, p~n` ce comandantul s`ordone manevra c~rmei [i stoparea ma[inii, torpilorul ating~nd apa cu catargul [i co[ul, sco]~nd unzgomot ca un bubuit de tun, s-a r`sturnat cu chila \n sus [i tot ce nu era legat de punte a fost aruncat\n mare... Comandantul, care a fost smuls cu for]a de pe epav`, refuza s` fie salvat, spun~nd c` doreas` moar` cu nava lui... A supravie]uit dup` tragicul eveniment 15 ani, dup` care a murit de inim`...”

Nu poate fi o \ncheiere mai frumoas` a acestei deosebit de triste istorii, pe care am relatat-o foartepe scurt datorit` spa]iului tipografic, dec~t cea aleas` de comandorul Alexandru Dumitrescu \nr~ndurile l`sate posterit`]ii:

„Torpilorule Smeu! Spune unde \]i odihne[te epava? Ai murit \n picioare [i e[ti p`zit de 20 solda]imarinari eroi. E[ti singura nav` de r`zboi sacrificat` zeului m`rii [i prin tine s-a \mbl~nzit destinul...Torpilor drag, pe tine trebuie s` se cl`deasc` o tradi]ie marin`... C~nd te vom g`si, te vom ridica pev~rf de st~nci, s` fii monumentul eroilor din marin` c`zu]i pentru ap`rarea Dobrogei, ca s` fii simbolde eroism \ntru prop`[irea ]`rii [i expansiunea maritim`. Dumitru MIHÃILESCU material \ntocmit cu sprijinul Muzeului Marinei Rom~ne

Torpilorule Smeu! Spuneunde \]i odihne[te epava?

Dup` trecerea unui \nsemnat num`r de ani, consemna]i pe r`bojul timpului\ncep~nd de la ie[irea de pe poarta ßcolii Militare de Mai[tri a For]elor Navale av~ndpe umeri gradul de maistru militar clasa a IV-a, iat` c` \n luna august a acestui an,\ns` la date diferite, absolven]ii a dou` promo]ii – 1966 [i 1981 – au hot`r~t s` se\nt~lneasc`, prilej ideal pentru a sta la umbra amintirilor r`sfoind file din frumoasavia]` de elevi ai unei institu]ii militare de \nv`]`m~nt, dar mai ales din via]a tr`it` \ncalitate de tehnicieni ai Marinei Militare.

De apreciat efortul organizatorilor de a aduna la o strigare peste timp a cata-logului [colar c~t mai mul]i dintre cei care au fost \mpreun` vreme de trei ani, timppe parcursul c`ruia s-au str`duit s` se formeze ca buni marinari, tehnicieni de isprav`ai flotei militare rom~ne. Reu[ita \n via]`, fie c` aceast` via]` a continuat s` fie mili-tar` sau civil`, [i-o tr`ie[te fiecare. Acum \ns` este momentul de a o face cunoscut`[i colegilor al`turi de care v-a]i bucurat s-au \ntristat \n anii petrecu]i \n [coala for-matoare. Considera]i, stima]i camarazi, chemarea la sufleteasc` \nt~lnire ca pe unreal gest de prietenie [i r`spunde]i prezent \n num`r c~t mai mare la apelul promo]iei.

PROMO¥IA 1966: Dup` 45 de ani de la absolvire, o nou` \nt\lnire a celor 71 demai[tri militari marinari (\n via]` se pare mai pu]in de 50) se va derula s~mb`t`, 20august, \ncep~nd cu ora 09.30, punctul de \nt~lnire fiind ßcoala Militar` de Mai[tri aFor]elor Navale. Pentru preciz`ri, contacta]i principalii organizatori: M.m.pr.(r)Grigore Drinel (tel.0728907532) [i m.m.pr. Vlad Gheorghe (0746646049)

PROMO¥IA 1981: De la absovire s-au scurs 30 de ani! Ani de munc` intens`,ani \n care bucuriile au luminat sufletele acestor oameni, iar triste]ile, pentru c` nuputeau s` fie absente, i-au \ng~ndurat pentru o perioad` mai lung` sau mai scurt`. Iat`c` s~mb`t`, 27 august, \ncep~nd cu orele 09.30, \n curtea ßcolii Militare de Mai[tria For]elor Navale vor r`spunde la apel, dup` preciz`rile organizatorulilor - m.m.pr.(r)Marica Gheorghe (tel.0722529198) [i Focea T.(tel. 0729116484) cel pu]in 50 decolegi din cei 180, at~]ia c~t au fost la absolvire.

Consiliul Director al L.M.M.M. le ureaz` tuturor mult` s`n`tate, pentru a sebucura de via]`, dar [i de aceast` \nt~lnire \ndelung [i minu]ios preg`tit`.

Spre exemplificare, acesta este salutul cu „ramele sus”. Barca apar]ine navei-[coal` „Mircea”, iar armamentul este constituit din elevii [i studen]ii afla]i \n prac-tic` la bordul acestui m~ndru velier.

çnt~lniri ale absolven]ilor ßcolii Militare de Mai[tri„Am. Ion Murgescu”

PAG. A 4-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Din activitatea ligii – imagini comentate

Membrii Filialei Man-galia a L.M.M.M. au s`r-b`torit Ziua MaistruluiMilitar de Marin` printr-unpicnic organizat pe malulLacului Mangalia, \n zonacomunei Limanu. R`s-punsul membrilor a fost pem`sura organizatorilor, faptce a f`cut ca aceast` zi s`fie tr`it` la \nalte cotesuflete[ti, pitoreasca zon`umpl~ndu-se de larma celordispu[i s` uite de necazurilecotidiene. Dup` cum reiese[i din fotografia din dreap-ta, participan]ii la picnic,printre care [i o mare partedin conducerea ligii, au tr`itclipe de real` bucurie,veselia generat` de oasemenea ie[ire \n decorfiind debordant`.

Ne bucur` faptul c` unul dintre reprezentan]ii ligii prezen]ila Ziua Rezervistului, mai precis pre[edintele asocia]iei, dom-nul m.m.pr.(r) Banu Ion, a primit din partea organizatoruluiDIPLOMA DE EXCELEN¥Ã, document cu mare conota]iesentimental`.

O r g a n i z a r e amomentului aniver-sar 6 mai – ZiuaCorpului Mai[trilorMilitari de Marin`, aintrat \nc` din anul1991 \n tradi]ia ligii,devenind unul dintreproiectele principaleale anului. çn foto-grafia din st~ngapute]i vedea un aspectdin sala \n care s-a]inut momentul fes-tiv. Participan]ii, a-fla]i \n a[teptareaactivit`]ii, r`sfoiescpaginile Timonei,publica]ia ligii a-juns` la 15 ani deapari]ie.

Organizatorul momentului aniversar 6 mai [i-a invitat participan]ii laun bogat bufet suedez, preg`tit \n Clubul ligii, sal` a c`rei destina]ie a fostinaugurat` cu acest prilej.

Cupa LMMM la tenisde mas`, editia a XI-a

Desf`[urat` pe dou` segmente:echipe [i individual, competi]ia detenis, la care au participat 38 deconcuren]i, [i-a desemnat c~[tig`-torii, astfel:

Pe echipe: Locul I – echipa“C`tuneanu”, format` din m.m.pr.Mircea Barbu [i pcc MihaiIonescu; Locul II – echipa„Garda”, format` din ag.pr. CostelAndrei [i ag. Nicu[or Moga, LoculIII - echipa „Scafandrii”, format`din m.m.pr. Gheorghe Racovi]` [ipcc Manuel Stanoev.

çn fotografie, trofeele cuceritede c`tre cei care au urcat pe podi-um, fie la echipe, fie la individual.

C~[tig`torii la seg-mentul „individual” aufost: Locul I – M.m.pr.Mircea Barbu; Locul II- Sgp Felis Asan; LoculIII – pcc Mircea Io-nescu.

çn fotografie, ocu-pantul locului I, m.m.pr.Mircea Barbu, este me-daliat de c`tre m.m.pr.Adrian Cristocea, celcare, \mpreun` cum.m.pr. (r) GheorgheCalen, a avut misiuneade a organiza \ntregaactivitate.

Prin Hot`r~rea de Guvern167/2010, zilei de 31 mai i s-adat o semnifica]ie aparte,aceasta devenind ZIUAREZERVISTULUI, un mo-ment al anului prin care seaduce respectabil` pre]uirecelor ce [i-au dedicat via]a ser-viciului militar. Prezen]areprezentan]ilor ligii la acestmoment a \nsemnat paricipareala o ac]iune menit` a da odimensiune [i mai mare re-cunoa[terii meritelor purt`-torilor de uniform` militar`, iar\n efectivul asocia]iei noastrese reg`sesc multe asemeneapersoane. çn fotografia dinst~nga, aspect din sala de\ntruniri oficiale a PrefecturiiConstan]a, acolo unde a fostmarcat` Ziua Rezervistului.

Ziua de 1 iunie – de ani [i ani [tiut` a fi Ziua copilului - a \nsem-nat, ca de fiecare dat`, un efort organizatoric evident din partea mem-brilor Consiliului Director, dar care a avut efectul scontat. çnfotografie, copiii vizit~nd Microrezerva]ia din preajma Delfinariului.

PAG. A 5-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

Printr-o \n]eleapt` hot`r~re a Consiliului Director, Liga Mai[trilor Militari de Marin` a r`spunspozitiv la chemarea Statului Major al For]elor Navale, erij~ndu-se \n contractor [i coordonatorfinanciar al sumelor b`ne[ti destinate ac]iunii ce a avut drept scop amenajarea locurilor de veci ascafandrilor profesioni[ti care [i-au pierdut via]a \n groaznicul accident de la Tuzla (iulie 2010).Cre[tineasca ac]iune a fost \ntru-totul sus]inut` financiar de c`tre personalul For]elor Navale,fiecare don~nd o anume sum` de bani. Oferindu-[i personalitatea juridic` [i calitatea de ONG, LigaMai[trilor Militari de Marin` a coordonat \ntreaga lucrare, asigur~ndu-i cadrul perfect legal dedesf`[urare. Dumnezeu s`-i odihneasc` pe eroii no[tri!

O nou` promo]ie de tehnicieni marinariP~n` mai ieri, elevi, ast`zi mai[tri militari clasa V-a, tinerii no[tri colegi de arm` [i profesie

au primit, \ncep~nd de s~mb`t`, 30 iulie, permisul de liber` trecere \n marea familie a tehnicie-nilor militari marinari. Cei 32 de absolven]i – cu toat` euforia finaliz`rii anilor de studiu – rea-lizeaz` c` greul abia acum \ncepe, \ns`, av~nd un serios bagaj teoretic [i o remarcabil` dorin]`de a pune \n valoare calit`]ile tehnice [i umane, sper`, [i foarte bine fac, ca drumul profesionals`-l poat` \ncepe, dar [i s`-l parcurg`, c~t mai onorabil.

La festivitatea avans`rii, L.M.M.M. a decernat premiul „M.m.pr. STAN DUMITRU”maistrului militar cls. V-a Echim Alexe, specialitatea Motoare [i instala]ii electrice navale, celcare \n urma rezultatelor ob]inute a fost declarat ßeful promo]iei 2011. Nu au fost uita]i nici ceirecunoscu]i ca ßefi ai promo]iei 2011 pe specialit`]i militare, [i anume: Patriche Viorica –Timonerie [i tehnic` de naviga]ie, R~ciu Raluca – Radioloca]ie naval`, [i Grigoru]` Adrian –Artilerie naval` (vezi fotografia de mai jos, de la stg. la dr.), tuturor fiindu-le oferite mici daruricu mare \nc`rc`tur` spiritual`.

Bine a]i venit al`turi de noi, tineri camarazi!

Dou` dintre mormintele scafandrilor prematur pleca]i dintre noi, locuri de veci exis-tente \n Cimitirul Central din Constan]a. A[a arat` [i celelalte [ase, dup` finalizareaac]iunii de amenajare.

Fregata „Regele Ferdinand” \n misiune pe mare. Echipajul se afl` la post, a[a cumse afl` [i ace[ti trei mai[tri militari \n cart la sta]ia ale c`rei informa]ii con-tribuie \n mod substan]ial la reu[ita misiunii. Totul depinde de profesiona-lismul cu care sunt interpretate datele de pe ecranele monitoarelor...

Flori [i lacrimi pe ale lor morminte...

Fregata „M`r`[e[ti” \n misiune pe mare... Se preg`te[te un nou exerci]iu, la care \ntreg echipa-jul trebuie s`-[i aduc` contribu]ia. ßtiind c` din r~ndul acestui destoinic echipaj mul]i mai[tri mili-tari, dar [i solda]i profesioni[ti, de]in calitatea de membri ai ligii, nu putem dec~t s` ne m~ndrim cuei, dorindu-le depline realiz`ri, at~t profesionale, c~t [i \n via]a de zi cu zi.

Din activitatea profesional` a membrilor ligii

Un complex exerci]iu de lupt` desf`[urat de c`tre scafandrii militari, adev`ra]i profesioni[ti \nale armelor. Spre bucuria noastr`, din r~ndul acestor oameni curajo[i provin foarte mul]i mem-

bri ai ligii, unii reg`sindu-se chiar \n aceste grupuri de lupt`tori specializa]i.

çN ATEN¥IA MEMBRILOR LIGIIçn perioada 2 – 4 septembrie, liga organizeaz` o excursie cu autocarul \n Bulgaria,

traseul fiind: Constan]a – Bucure[ti – Giurgiu – Ruse – T~rnovo – Sofia – Borovets [iretur. Pre]ul acestei excursii, care \nsumeaz` 670 de km, este de 55 euro/persoan`, \nacest pre] reg`sindu-se transportul, cazarea pentru dou` nop]i \n camer` dubl` [i miculdejun. Se va mai achita, pe l~ng` cei 55 de euro, \nc` 5 euro/persoan`, aceasta fiind taxaperceput` pentru sejur. Plata se va face \n euro la sediul ligii, data limit` fiind17 august.

Am`nunte privind aceast` frumoas` plecare \n drume]ie pute]i afla contact~nd se-diul ligii, sau pe domnul Radu Nicolae (tel.mob. 0727147707) persoana de contact

\ntre dumneavoastr` [i lig`.

PAG. A 6-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

File din istoria ora[ului nostru...De la Tomis, prin Kiustenge, la Constan]a

Trecerea de la vechiul nume al cet`]ii de la Pont, la cel nou – cu variantele sales-a f`cut \n timp. A[ezare getic` (sec. VIII \.H.), centru de schimb comercial empo-rian, apoi polis grecesc (greci veni]i din Milet), ora[-stat independent (sec. VI), c~ndi se deschid perspective mai largi de dezvoltare, cu me[te[uguri [i comer] maritim.Romanii \ncearc` cucerirea Pontului st~ng (anii 72 – 61 \.H.), \ns` st`p~nirea roman`se consolideaz` abia \n anul 28 \.H., dup` expedi]ia lui Crassus.

Pe l~ng` zona peninsular`, de jos (greceasc`) din sec. II – I \.H., apare \n perioa-da biruin]ei cre[tinismului [i a dominatului (Diocle]ian anii 284 – 305), zona conti-nental` din nord.

Colonie milesian` cu re[edin]a comandantului ]`rmului (c~nd Publis OvidiusNaso scrie operele Tristele [i Ponticele), ora[ul Tomis \[i dubleaz` \ntinderea, astfelc` \n sec. IV, cartierul nordic ar`ta ca un centru fortificat, av~nd deja o via]` activ`[i religioas`, dar [i un nume – Constantia.

Variantele acestui nume, pot fi :- numele \mp`ratului Constantin cel Mare, care se cre[tineaz` pe patul de moarte

\n anul 336; - numele surorii \mp`ratului – Flavia Valeria Constantia, pioas` ortodox`, sancti-

ficat` de biseric`. Cea mai important` episcopie din cartierul latin \i poart` hramul,de unde [i ecoul numelui;

- urma[ul marelui \mp`rat – Constantius al III – lea (337 – 361), cre[tin fervent,patron al construc]iilor bazilicilor din cartierul cel nou, organizator asiduu, cu o con-tribu]ie imens` la perfectarea fortifica]iilor, merit~nd cinstea ca numele s`u s` fie datna[terii unui toponim local.

çn sec. III au loc mari tulbur`ri, criz` intern`, invazii, dar secolul IV vine cu

reabilitarea, Tomisul devenind mare centru politic, cultural [iadministrativ, cu \nf`]i[are edilitar` [i arhitectonic` elevat`.Prioritatea spiritual` va impune noul cartier Constantia - cetatearomanilor, odat` ce cre[tinismul [i-a sporit autoritatea,devenind unica religie a Imperiului, noul nume se va extinde,eclips~nd vechea denumire, cu timpul numele Tomis substi-tuindu-se.

Cele dou` nume au circulat mult timp \n paralel, dar deose-birile de limb` [i obiceiuri, dintre for]a autorit`]ilor grece[ti acet`]ii antice [i noua instalat` ocupa]ie roman` a provincieiScythia Minor, a r`mas un puternic bastion de romanizare.

Ora[ul are rela]ii pe mare cu Europa [i Orientul [i, cu toatec` a suportat invaziile go]ilor [i hunilor, a r`mas mare [i pros-per... Sosesc al]i migratori – avari [i slavi (trib asiatic), ora[ulfiind distrus de protobulgari \n sec. VII, iar peste cl`dirile vechis-au improvizat bordeie, colibe ale pescarilor [i meseria[ilor,dar via]a continu` cu leg`tura istoric` \ntre cetatea romano-bizantin` [i ora[ul port bizantino-genovez.

Modific`rile \n evolu]ie, structur` [i topografie vor da c~[tiglocalit`]ii Constantia (azi zona Poarta nr. 3), urmele zidurilor [iale construc]iilor fiind demolate p~n` \n 1910.

Conform inscrip]iilor g`site \n localitatea Lazu, \n perioadaurm`toare secolelor VII – VIII se vorbea o latin` nou`, popu-lar`, dar p`str~ndu-se numele de Constantia.

Obiectiv important al disputelor militare \ntre bizantini [iru[ii kieveni, \mp`ratul bizantin Ioan Tzimiskes reu[e[te \nanul 971 s` reintegreze bogatele ]inuturi de la gurile Istrului [ireactiveaz` unele ora[e de pe ]`rmul m`rii. Astfel se amplific`activitatea navigatorilor bizantini, apoi a genovezilor, care dauun nou av~nt ora[ului.

Din ora[ul cel cre[tin, st`p~nirea turceasc` a f`cut apoiKiustenge, l`s~nd urme de sute de ani \n a[ezarea latin`, f`c~ndo Dobroge otoman`, p~n` c~nd Mircea cel B`tr~n vine la Mareacea Mare cu sabia \n m~n`.

Geografia lui Mercatore aminte[te de numeleTomi, Fra Mauro de satul - port Constantia la 1457, \n„Mapamond”, iar Domingo de Constanza, \n portulan-ul spaniol. Harta lui Sutter de la \nceputul sec. XVIII [i„Harta M`rii Negre” a lui Taitoout de Maligni (1830)consemneaz` numele Constan]a.

Statistica otoman` de la 1893 \l socote[te un sat \ncazaua Carasu, iar c`l`torul turc Evlia Celebi, spune \nsec. XVII c` Baiazid I a d`r~mat zidurile ora[ului.

Napoleon I aminte[te de importan]a ora[ului [irefuz` inten]ia Imperiului ]arist de a \ngloba Dobrogea,dar dup` r`zboiul Crimeii [i r`zboaiele ruso – turce,ora[ul este \n ruine cu cei 4000 de locuitori.

Epoca modern` vine dup` 1878, odat` cu retro-cedarea Dobrogei, cu apari]ia podului de la Cernavod`[i modernizarea portului, prefectul Remus Opreanufiind \n fruntea ora[ului.

M.m.pr.(r) Petre MARAVELA

❖ çnc` din perioada preistoric` [ip~n` \n sec.XIV se naviga \n modobi[nuit de-a lungul coastei, \ntermeni maritimi – se f`cea ca-botaj.❖ Arta naviga]iei s-a dezvoltat \ntrei zone, \n care s-au construitcor`bii adecvate, cu caracteristicispecifice: Pacific; China, Europa.❖ Piroga cu flotor din Pacific maipoate fi v`zut` [i \n epoca mo-dern` \n zona dintre Madagascar[i Insula Pa[telui.❖ Jonca – o corabie cu fundulplat, folosit` \n aria de ac]iune amusonului de var`, dinspre Chinaspre Indonezia precum [i spreOceanul Indian.

❖ Corabia cu chil` \[i areleag`nul \n bazinul M`riiMediterane, naviga]iadezvolt~ndu-se [i \n nor-dul Europei. O trecere \nrevist` a diferitelor navene arat` urm`toarele: labizantini se numeaudomoane, av~nd v~sla[ila rame; la romani galera,care se trage din liburnaantic`, trecut` prindeomonul bizantin; felu-ca, derivat` din galer`.Toate erau prev`zute curame.

❖ Merit` aten]ia [i „cor`biilelungi” ale vikingilor, ce puteauschimba, datorit` construc]iei,direc]ia cu 180 de grade, f`r`manevr` de \ntoarcere. S-aunumit drakkar (de la drakk = bal-aur) sau snekkar (de la snekk =[arpe), av~nd pictate pe ele balau-ri [i [erpi.❖ Pe la mijlocul sec. XV con-structorii navali din Portugalia auconstruit o nav` numit` caravel`,nume de origine italian`, precumgalera [i galionul, modelul fiindluat dintr-un arhetip grecesc pre-luat prin Sicilia de navigatoriivene]ieni [i genovezi.

Comunicate deing. nav. Ilarion BARBU

Mu[atisme –\n]elepciune

pentru via]` ☛ Era at~t de zg~rcit, \nc~t,noaptea, l`tra \n curte ca s` fac`economie de c~ine.☛ E frumos s` fii bun, dar trebuies` fii [i bun la ceva..☛ Plictiseala lungeste ziua [iscurteaz` via]a. ☛ Gloria, c~nd moare, nu facetestament \n favoarea nim`nui.☛ Amintirile unora se numescremu[c`ri.☛ Nu pl~nge f`r` motiv. ßi maiales, nu pl~nge c~nd ai motive.☛ Meridianele: bretelele globuluip`m~ntesc, ca s` nu-i cad` ecua-torul \n vine.☛ Era at~t de ur~t, \nc~t atuncic~nd se str~mba, p`rea mai pu]inur~t.☛ Prostul nu se prezint`. Sedivulg`.

Constan]a 1930: Cazinoul [i faleza.

O glum` destul de veche, dar mai mereu actual`, ne spune c` dup` ce a creatlumea, Dumnezeu a adunat la El conduc`torii tuturor na]iilor pentru a le \mp`r]idaruri. Fiec`rui teritoriu i-a dat c~te ceva cu care poporul s`u s` se poat` m~ndri,\ns` Rom~niei i-a d`ruit c~t au primit toate celelalte la un loc: mare, c~mpiim`noase, dealuri cu vii [i livezi, mun]i \nal]i acoperi]i cu p`duri, bog`]ii subterane,oameni inteligen]i [i frumo[i... V`z~nd acest fapt, toate celelalte popoare l-au \ntre-bat pe Dumnezeu:

- De ce, Doamne, ne-ai dat a[a de pu]in, iar rom~nilor at~tea bog`]ii?- Le-am dat de toate, e adev`rat, dar s` vede]i ce conduc`tori le dau!, a r`spuns

Dumnezeu.S` apel`m la sursele istorice ce se pierd \n negura vremii, pentru a afla cam

despre ce daruri este vorba:- Spa]iul Carpato-Dun`rean este punctul central de plecare a civiliza]iei pe

P`m~nt. Exist` suficiente descoperiri arheologice care \nt`resc aceast` afirma]ie;- Cea mai veche scriere, descoperit` pe mapamond, nu este cea sumerian`, cum

s-a crezut, ci aceea descoperit` la Tartaria, \n jude]ul Alba, \nc` din anul 1961.T`bli]ele de la Tartaria au fost scrise cu aproximativ dou` milenii \naintea celorsumeriene. Sunt trei t`bli]e din lut ars pe care se g`sesc inscrip]ii a c`ror traducerear fi „Nobilul care [tie tainele va merge \n Rai”. Apare pe ele [i semnul crucii,\nsemn~nd c` acesta este un simbol str`vechi, precre[tin. Iat` c` cea mai vechescriere descoperit` se g`se[te la noi [i con]ine mesaje ini]iatice.

- çn Carpa]i se afl` [i Muntele Sacru al dacilor, Kogaion-ul, a[ez`m~ntul luiZamolxe, Mare Preot al dacilor, devenit zeu. Acest Munte Ascuns este plasat deunii \n Bucegi, iar de al]ii \n Ceahl`u. La data de 6 august, de s`rb`toarea cre[tin`Schimbarea la Fa]`, pe Muntele Ceahl`u au loc dou` fenomene inexplicabile[tiin]ific, aflate \n zona paranormalului, ca at~tea altele de pe teritoriul Rom~niei.Ele sunt cunoscute sub numele de Umbra Piramid` [i Calea Cerului. Acestefenomene s-au manifestat de mii de ani, cu mult \nainteas`rb`torii cre[tine, care a fost suprapus` peste vecheaS`rb`toare a Muntelui.

Cele dou` fenomene se desf`[oar` astfel: la r`s`ritulSoarelui, umbra v~rfului piramidal Toaca, combinat` cu umbrav~rfului Piatra Ciobanului, timp de peste 80 de minuteformeaz` o hologram` gigantic`, parc` ireal`, numit` UmbraPiramid`. La declan[area fenomenului de formare a hologrameiare loc un altul, care const` \n apari]ia spre vest doar pentruc~teva minute a incredibilei Calea Cerului. Umbra v~rfului seproiecteaz` pe cer, f`c~nd s` par` c` \ntre cer [i p`m~nt s-adeschis un imens [i nesf~r[it drum \ntunecat, m`rginit \n parteast~ng` de un parapet luminos. Calea Cerului este un fenomenfascinant [i unic \n lume.

- V~rful Toaca reprezint` o piramid` cu baza p`trat`, lucru foarte rar \nt~lnit \nnatur`. Latura ei are o lungime dubl` fa]` de cea a Marii Piramide din Egipt, iarunghiul pantei din vest este doar cu 1 grad diferit de al celei din Egipt.

- Dimitrie Cantemir, \n „Descriptio Moldaviae”, a afirmat c` „Ceahl`ul... dac`ar fi intrat \n basmele celor vechi, ar fi fost tot at~t de vestit ca [i Olimpul, Pindulsau Pelias”.

Herodot a spus c` ge]ii sunt „cei mai viteji [i mai drep]i dintre traci”. El leprevedea un viitor deosebit dac` vor fi uni]i. Mai aprecia c` poporul din acelelocuri „a fost str`lucitor [i va fi”.

- Nostradamus a afirmat, f`r` a scrie codificat, despre teritoriul de pe Paralela45, unde tr`ie[te poporul rom~n, c` este „Mesopotamia Europei”, iar cercet`torii

greci au apreciat c` \n Geneza, Havilia ar fi angrama Valahiei. - Dacia a fost prima ]ar` cre[tinizat`. Apostolul Andrei a reu[it acest lucru pen-

tru c` dacii erau un popor monoteist. Se spunea despre preo]ii daci din acea vremec` erau ca esenienii, virgini, vegetarieni. Nu existau sclavi \n Dacia [i era o ]ar`unic` \n acele timpuri din acest punct de vedere. Apostolul Andrei a afirmat c` aiubit Dacia [i oamenii ei mai mult dec~t orice, dup` Hristos,

De fapt, Rom~nia se mai nume[te [i Gr`dina Maicii Domnului. Papa Ioan Paulal II-lea a recunoscut acest lucru, \n 1999, \n timpul vizitei la Bucure[ti. Pe acestemeleaguri \[i au originea mul]i dintre conduc`torii Europei, de-a lungul istoriei.Unii istorici au adus argumente care explic` eroarea grafic` de transformare acuv~ntului getic \n gotic. Germanii se mai numesc [i deutsch (se citeste doici),nume care provine de la daci. Olandezii se numesc dutch (se cite[te daci), iarnumele lor s-a stabilit c` provine de la deutsch, deci tot de la daci. Pe malurileDun`rii, de la izvoare p~n` la Marea Neagr`, se g`sesc localit`]i cu nume dacice.Toate aceste afirma]ii au fost preluate din lucr`ri sus]inute de istorici \n cadrul unorconferin]e.

Rom~nia Mare, care a avut c~ndva forma de cerc, motiv ce f`cea s` fie numit`[i „Bila”, este ast`zi un teritoriu cu form` de pe[te, av~nd coada \n Marea Neagr`,iar ochii \ndrepta]i spre vest, ar`t~nd parc` faptul c` l-a a[teptat timp de o jum`tatede secol. ßi c~nd a venit, \n sf~r[it, ce a adus cu el? Imperiul Banului. çnge-nuncherea prin puterea financiar`.

Aici au adus conduc`torii no[tri marea civiliza]ie a acestor locuri sfinte: s` steape aur [i s` cer[easc`!

Prof. Vasile DUMITRESCU

Nivelul de iradiere – unitate de m`sur`[i efecte produse asupra s`n`t`]ii

Conform preciz`rilor cotidianului spaniol ABC, expunerea laradia]ii de 10.000 de milisiever]i, echivalentul a 1.000 de mamografii (omamografie presupune o iradiere de 0,4 milisievert), ar provoca

moartea unui om \n mai pu]in de o lun` de zile.Milisievertul este unitatea de m`sur` a dozei radia]iei.

Pentru a clarifica lucrurile, prezent`m mai josnivelurile de radia]ii (m`surate \n milisievert) [iefectele lor asupra s`n`t`]ii umane:

- 10.000 milisievert – toate persoanele expuse unuiasemenea nivel de radia]ii mor \n decurs de c~tevas`pt`m~ni.

- 6.000 milisievert – aceasta este doza la care au fostexpu[i muncitorii de la centrala nuclear` de laCernob\l, [i care au murit \n timp de o lun`.

- 1.000 milisievert – o singur` doz` poate provocastarea de vom`, ame]eli, senza]ie de grea]`, dar nu [idecesul.

- 350 milisievert – de la acest nivel de expunere aufost evacua]i locuitorii de l~ng` Cernob\l.

- 100 milisievert – limita de radia]ie recomandat` pentru o perioad`de cinci ani pentru lucr`tori.

- 10 milisievert – tomografie axiali computerizat` (TAC) pentru\ntregul corp (examen radiologic care utilizeaza tomodensitometrul, oriscanerul cu radiatii X, care permite ob]inerea, sub forma unei imagininumerice, a unor sec]iuni foarte fine ale organelor examinate – n.red.).

- 2 milisievert – radia]ii la care suntem expusi anual \n mod normal.- 0,4 milisievert – mamografie;- 0,1 milisievert – radiografie toracic`;- 0,01 milisievert – radiografie dentar`.

M.m.cls. a II-a Stelian Podariu

Din trecutulnaviga]iei

Dac` nu [tii ce aieste ca [i cum n-ai avea...

PAG. A 7-ATTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

hh

h h

h

hhhh

hh

hh

1

23456789

1011

1 3 4 5 6 7 8 9 10 11

h h hh

hh

2

Perle la bacalaureat2010.... (1)

☛ Agripina nu avea dec~t doi copii, pentru c` al treilea, P`una[,nu mai conteaz`, pentru ca tot \l m`n~nc` vulturii. ☛ çn nuvela „La vulturi” de Gala Galaction, sunt descrise aven-turile unei alpiniste curajoase fug`rite de turci, si copiii ei.☛ Metoda folosit` de Ion pentru a pune m~na pe p`m~ntul Aneieste \ns`rcinarea.!!!☛ Privind atent plugul, vede c` e de fier [i privind [i mai atent]`ranul, Arghezi, ca un poet bun ce este, vede c` e de bronz.☛ ßi Stroe Orheianu c~nd \l v`zu pe Tudor ßoimaru zise \n g~nd:Pe unde o scot, vere?!☛ Vlaicu-Vod` era un func]ionar model care avea un randamentdeosebit ca domn.☛ Este vorba de peripe]iile lui Robinson Crusoe dup` ce pleac`din Troia.☛ çn cunoscuta balad` „Miori]a”, sunt descrise c~teva \nt~mpl`ri\n care sunt implicate doi criminali, o oaie turn`toare, [i un ciobance [ocheaz` prin prostia lui.☛ Leb`da moare de c~te ori c~nt`.☛ Animalele s`lbatice tr`iesc \n p`durea zoologic`.☛ R`scoala de la Bob~lna a \nceput pe un deal [i s-a terminat \n1438.☛ Zaharia Stancu a scris un roman des-cul]. A fost [i [ef de birou la scriitori.☛ R`scoala \ncepu spre sear` [i ]`ranii\[i aprinser` lanternele ca s` vad` drumulspre ciocoi.☛ Cu c~t ne apropiem de izbucnirear`scoalei, cu at~t ]`ranii stau mai mult \nc~rcium`, ca s` fac` \n ciud` boierului.☛ ßi c~nd Petre Petre o v`zu pe Nadinadezbr`cat` \l g~dil` \n t`lpi.☛ Nilul este un fluviu r`mas de pe vre-mea faraonilor.☛ Descoperirea Americii s-a produs \ntr-un moment de neaten]ie a pazei de coast`.☛ Tudor ßoimarul era apt de lupt`, cu vizita medical` f`cut`.☛ Miron Costin vrea s` ne arate c` este bine ca din c~nd \n c~nd s` mai deschizi ocarte [i s` o cite[ti pentru c` nu face r`u. ☛ Eminescu descrie faptele care se petrec la plural care demonstreaz` c` tot timpulsunt mai mul]i.

☛ Creang` a scris pove[ti ca:„Coco[ul babei”, „G`ina lene[`”,„Pungu]a cu bani m`run]i”,„Lupul [i capra”.☛ Pe aeroportul Otopeni se lup-tau nem]ii cu americanii, iarrom~nii tr`geau, cu succes, c~nd\n unii, c~nd \n al]ii.☛ Magda \l iubea pe Tudorßoimaru f`r` s` [tie c` acesta nu[tia limbi str`ine.☛ C~nd eroul muri \mpu[cat denem]i pe c~mp, sim]i miros dem`rar [i de p`trunjel.

Comunicate deFlorin ADAMOPOL

MAREA...ORIZONTAL: 1) Un albastru infinit. 2) MARE –

Vas de pescuit norvegian. 3) Descoperirea lui... Columb– MARE. 4) Material \n stomatologie. 5) MARE – Ladocuri! 6) çn rad` – çnceput de cavil`! – Par ascu]it. 7)Albastr` – Curelu[e de me[in`. 8) Mersul \n MARE –Poftim la ADRIATICA! 9) Luate din macrou! – Gradmare \n unele armate. 10) Banc de nisip \n Marea Java,l~ng` Sumatera (Indonezia) – MARE. 11) MARE.

VERTICAL: 1) MARE – Iure[, n`val`. 2) Ap` mic`\n... lan]uri – Abisal`. 3) çn tem` – R`zbunarea pe[telui– Gr`bit. 4) Ceremonial – Dalt` mic` – çn baliz`! 5)Nivel pe margini – Mare... acaparator. 6) Ciuperc`parazit` – MARE... proroc. 7) çn port – La cutere! –Rezonan]` Magnetic` Nuclear` (abr.). 8) Lustr` deperete – A beh`i (reg.). 9) Ciripit de p`s`rele (pl.) –ßantierul Naval Constan]a (sig.). 10) Localitate \nRepublica Ciad – MARE. 11) çmpreunarea a dou`capete de saul`.

Dic]ionar: PRAM, IRE, MAIL, BEEI, EADA.Ion BRINDEA

Cine [tiec~[tig`... un bon de mas`!çNTREBÃRI:1. ßti]i care este asem`narea \ntre Rom~nia[i Japonia?2. Dac` politicienii rom~ni ar fi urca]i pe onav` iar aceasta se scufund`, cinec~[tig`?3. Care este asem`narea \ntre Rom~nia[i Grecia?4. Care este deosebirea dintre un

membru de partid din trecut [i unul din prezent?5. De ce au urm`rit rom~nii eclipsa cu at~ta interes?

Hai, c` nu [ti]i r`spusurile, nu-i a[a?! Ei bine, o s` vi le d`m noi, dar \n acest cazpierde]i bonul de mas` pe care scrie: „D` [i mie 3 lei!”:

1. Am~ndou` au trenuri suspendate.2. Rom~nia.3. Am~ndou` au fost republici „elene”.4. Primul se b`tea cu pumnii \n piept, al doilea cu pumnii \n cap.5. Pentru c` a fost singurul eveniment din ultima vreme care a fost prognozat [i s-a [i

\nt~mplat.

Mi-a disp`rut soacra...Iac`t`, e Ziua Marinei, iar eu sunt tot nervos... Trei

lucruri m` enerveaz` la soacr`-mea, at~t. M` enerveaz` tot ceface, tot ce spune [i c` st` la noi! Nu este adev`rat c`asem`n`rile \ntre o soacr` [i o bere sunt c` ambele fac spumela gur` [i sunt bune reci, pe mas`. Deosebirile sunt c` bereate \nc`lze[te suflete[te [i te face s` mai ui]i de rele, iar eu suntsloi [i \mi aduc aminte de toate relele! De trei s`pt`m~ni nuvorbesc cu soacr`-mea, c` nu \ndr`znesc s` o \ntrerup. Am\ncercat „lugu lugu, liri liru”, cu tromboane (am cump`ratdou`), am luat [i toba mic` [i toba mare... N-am \ncercat custricnin` sau cianur`... A[a c`, \n final, am ie[it la produs. Laprodus scandal, \n birtul din col], unde un chefliu m-a \ntre-bat: „De ce bei, domnule, a[a de mult?” „Pentru c` soacr`-mea mi-a spus c`, dac` mai beau mult, pleac` de la noi!”. Azidiminea]`, c~nd am venit acas`, soacr`-mea... ia-o de undenu-i! Am c`utat-o \n balcon, \n debara, sub pre[, \n [ifoniere,\n sertare, \n co[ul de gunoi. Inclusiv \n co[ul de fum, de pecas`! Am \ntrebat [i la vecini, p~n` c~nd unul mi-a spus:„E[ti t~mpit? Ce, e Elodia? Zi mersi [i n-o mai c`uta!”

Ananie GAGNIUC

PROVERBESTRICT

ROMÇNESTI▼ Ca rom~nu’ nu-i niciunu’, unde-s mul]i putea fiunu’!! ▼ Fie p~inea c~t de rea,tot ]i-o fur` cineva. ▼ Cine ne vizitez` ne face onoare, cine nu, pl`cere. ▼ De ur~t` nu-i frumoas`, da’i de[teapt`, proastadracu’. ▼ Ne na[tem goi, uzi si fl`m~nzi.. De abia dup` aceealucrurile se \nr`ut`]esc. ▼ çn via]` sunt dou` cuvinte care deschid multe u[i:„trage” [i „\mpinge”. ▼ Omul \n]elept \si face vara sanie [i iarna o pune pefoc. ▼ Cine fur` azi un ou... e un bou!!! ▼ Capul p`trat sabia nu-l taie! ▼ Nicio fapt` bun` nu scap` nepedepsit`! ▼ Cum \]i a[terni, cum vine altul [i se culc` \n locult`u. ▼ Dac` totul a iesit bine, \nseamn` c` ai gre[it undeva. ▼ Mama pro[tilor e mereu gravid`...▼ Mai bine burtos de la bere dec~t coco[at de la munc`. ▼ Las` pe m~ine ce po]i face azi, ca poate m~ine numai este nevoie.

HOROSCOP : Zodia Porcului(varianta pur rom~neasc`)

Se g`sesc aici, \n zodia porcului, `i de c~[tig`func]ii prin votare de liste de partid, \i de c~[tig` laLoto, Bingo, diverse pariuri sau la multitudinea de con-cursuri radio [i TV unde, ori trimi]i c`r]i po[tale,decup`turi din ziare, capace, bilu]e, ambalajuldiferitelor m`rci de cafele, ori r`spunzi telefonic lani[te \ntreb`ri at~t de grele, \nc~t consumi mai multimpulsurile telefonice dec~t materia cenu[ie!

Tot \n aceast` zodie se reg`sesc [i cei c`rora le pic`pe cap mo[teniri la care nu se g~ndeau de c~nd doam-na-mam` i-a adus pe lume. Poporenii spun despreace[tia c` “au f`cut \n sc`ld`toare”, atunci c~nd taicapopa le pomenea cre[tinescul nume! C` o fi a[a, c` n-ofi, nu [tiu, nu insist, pentru c` nu am dovezi [i nu dorescs` intru \n conflict cu “prezum]ia de nevinov`]ie!”…Mai grav e c` \n aceast` zodie s-au cuib`rit [i `ia carefac afaceri necurate [i pe care, consider~ndu-i noroco[i,legiuitorii \i cam las` s` prospere. Pe `[tia \i cuno[ti dela o po[t`! çi vezi gra[i, r~to[i, cu ma[ini bengoase lascar`, case - c`soaie, vile-viloae, conturi grase la banc`[i c~te [i mai c~te. Ã[tia dau cu tifla la to]i ceilal]i, carerespect` canoanele zodiilor normale. Bafta lor se\ntinde p~n` acolo, \nc~t atunci c~nd mai cad \n plasa“organelor”, beneficiaz` de milostenia `lora de-i

judec`, unii dintre ace[ti purt`tori de robejudiciare, fiind mari iubitori de oameni…cu parale! Sub pretextul c` nu suport`“zdupul”, sunt l`sa]i liberi, pentru a sebucura de gra]iile prognozei zodiacale.

Via]a a demonstrat c` \n aceast` zodiebafta este oricum limitat`, iar chestiunear`m~nerii pentru mult timp \n gra]iile ei(ale zodiei, adic`) nu se egzist`!

Horoscopul nu recomand` nimic, cidoar concluzioneaz`: Asta e, ce po]i s`faci?! nea Mitic`

çn urma cercet`rilorprivind efectele alcoolului asupraorganismului uman, oamenii de[tiin]` britanici au stabiliturm`toarele:Vodc` + ghea]`, afecteaz` rinichii;Rom + ghea]`, afecteaza ficatul;Whisky + ghea]`, afecteaz` inima;Gin + ghea]`, afecteaz` creierul...Cine ar fi crezut c` nenorocita aiade ghea]` poate afecta \n asemeneahal organismul ?!?

Rom~ni, fi]i pe faz`:Ministerul S`n`t`]ii, atent cum este el cu

rom~nii suferinzi, a aprobat ca noua list` demedicamente gratuite s` cuprind`, \n mod spe-cial, urm`toarele: Cimitirina, Colivosan,Gropanol, Clopotal [i Cazmacilin`...

Bravos, halal minister!

Reflec]ii la... lumina farului!■ Rom~nii se pl~ng c` s-au scumpit toate... Nimic mai fals, salariul s-a ieftinit!■ çn aten]ia Guvernului: Propun ca taxa de \nhumare s` se pl`teasc` \n valut`,

fiindc` decesul se consider` a fi p`r`sirea definitiv` a ]`rii...Semneaz`... Na, c` de at~ta stres, mi-am uitat [i numele!

SSEEDDIIUULL RREEDDAACC¥¥IIEEII : CONSTAN¥A, Str. DEZROBIRII Nr. 80 – Telefon / Fax : 69.77.41

RREEDDAACCTTOORR RREESSPPOONNSSAABBIILL : M. m. p.(r) Dumitru MIHåILESCU (tel. 0241/ 689373 sau mob. 0723/010033)

FFOOTTOOGGRRAAFFIIII : M. m. p.(r) Alexandru GRECU

CCOORREECCTTOORR : Prof. Geo VLAD

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREEAA CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTåå [[ii TTIIPPAARRUULL : S.C. IINNFFCCOONN S.A. Constan]a

147

II SS SS NN :: 11 44 55 33 -- 00 88 55 66

PAG. A 8-A TTTT IIII MMMM OOOO NNNN AAAA

O ini]iativ` demn` de toat` lauda

Vedeta torpiloare 86, ajuns` dup` ani [i ani de serviciu nav`-muzeu, este preg`tit`de c`tre reprezentan]ii ligii pentru a-[i schimba ]inuta \mb`tr~nit` [i destul de mult ata-cat` de necru]`toarea rugin`.

Luarea \n \ntre]inere a vedetei torpiloare 86 a presupus, \n primul r~nd, un efortfinanciar din partea ligii, dar [i un efort fizic considerabil din partea domnilor:M.m.pr.(r) Ion Banu – pre[edintele asocia]iei (\n fotografia de mai jos domnul Banumanevreaz` de zor polizorul portabil), m.m.pr.(r) Drinel Grigore, m.m.pr.(r) GheorgheMarica, m.m.pr.(r) Gheorghe Calen [i m.m.pr. Adrian Cristocea. Satisfac]ia muncii aap`rut \ns` la final, c~nd aceast` nav`, la bordul c`reia au activat profesional mul]i din-tre camarazii no[tri, [i-a c`p`tat demnitatea de a fi privit` cu interes [i nostalgie de c`trecei curio[i sau interesa]i de istoria navelor ce au fost c~ndva \n serviciul F.N.R.

Domnilor, nu pot dec~t s` v` mul]umesc!Am r`mas surprins, sincer v` spun, c~nd domnul m.m.pr.(r) Banu Ion

– pre[edintele Ligii Mai[trilor Militari de Marin`, mi-a cerut acordul pen-tru un proiect al respectivei asocia]ii, proiect prin care una dintre cele treinave expuse privirii vizitatorilor \n curtea interioar` a Muzeului MarineiRom~ne ar urma s` fie luat` \n \ntre]inere de c`tre ace[ti oameni dornicide a respecta istoria armei \n cadrul c`reia au activat sau activeaz` \nc`profesional.

Nu puteam r`spunde dec~t „Da” la aceast` interesant` propunere, maiales c` starea de evident` degradare a celor trei nave-muzeu - o vedet`torpiloare, o vedet` dragoare [i o vedet` blindat` – este evident`.Interven]ia Muzeului nefiind posibil` din motive lesne de \n]eles, pro-punerea Ligii Mai[trilor m-a \nc~ntat prin pragmatismul ei, fapt pentrucare, av~nd acceptul \nceperii lucr`rilor, nava a „suportat” cu real`pl`cere schimbarea \n bine a ]inutei sale marin`re[ti.

Personal, dar [i \n numele \ntregului efectiv al Muzeului MarineiRom~ne, v` mul]umesc, domnilor mai[tri militari, pentru l`udabilaini]iativ`. Sunt convins c` \ntre asocia]ia dumneavoastr` [i conducereaMuzeului Marinei Rom~ne vor exista pe mai departe bune rela]ii decolaborare.

V` salut cu deosebit respect.Comandor conf.univ.dr. Olimpiu GLODARENCO –

Directorul Muzeul Marinei Rom~ne.

Timpul, vicistitudinile vremii, lipsa suportului financiar [i a for]ei demunc` au condus, indubitabil, la o degradare evident` a aspectului exterior alcelor trei nave (o vedet` torpiloare, o vedet` dragoare [i o vedet` blindat`)expuse privirii vizitatorilor \n curtea interioar` a Muzeului Marinei Rom~nedin Constan]a. Tocmai aceast` constatare a f`cut ca Liga Mai[trilor Militaride Marin` s`-[i propun` luarea \n \ntre]inere a uneia dintre cele trei nave-muzeu, mai precis a vedetei torpiloare cu num`rul tactic 86, red~ndu-i, m`caracesteia, aspectul marin`resc pe care \l merit` [i acum, dup` ani [i ani de ser-viciu \n cadrul Marinei Militare Rom~ne.

Trec~nd de la propunere la fapte concrete, Consiliul Director al ligii aaprobat respectiva ac]iune, repartiz~nd [i fondul financiar necesar con-cretiz`rii ei... ßi uite a[a, Vedeta torpiloare 86 se prezint` acum publiculuivizitator \n ]inuta marin`reasc` pe care o merit`, bucuria materializ`rii uneiin]iative demn` de toat` lauda manifest~ndu-se at~t \n cadrul ligii, c~t [i lanivelul personalului Muzeului Marinei Rom~ne.

Se pot, a[adar, face lucruri at~t \n interesul membrilor ligii c~t [i \n intere-sul unor institu]ii cu care aceast` asocia]ie \ntre]ine bune rela]ii de colaborare.Totul depinde de dorin]a de a g~ndi asemenea proiecte, de gradul de implicarela efortul fizic [i financiar solicitat de c`tre ac]iunea \n sine. çn cazul de fa]`,conducerea ligii a dovedit cu brio c` poate face a[a ceva… FELICITåRI !

çndep`rtarea ruginei, a vopselei \nvechite, \ndreptarea anumitor por]iuni afectate de pe nav`,precum [i multe altele, au creat un serios front de lucru celor care au participat direct laopera]iunea de \ntre]inere a vedetei torpiloare 86. De acest aspect s-a convins [i maistrul militar(r) Drinel Grigore (cel din dreapta), un marinar iubitor de meserie care a uitat pentru un momentde greutatea anilor pe care \i are [i a trecut la treab`, lucr~nd cot la cot cu cei trei solda]i profe-sioni[ti, ajutoare de mare n`dejde \n derularea acestui proiect.