Estetica in Fotografie Alain Briot

7/28/2019 Estetica in Fotografie Alain Briot

1/194

- 1 -

Estetica in fotografie explicata de Alain BriotAlte articole ale autorului, din aceeasi serie:

1. Cum sa vezi fotografic

2. Compozitia in fotografie3. Cum sa alegi obiectivul potrivit pentru o anumita compozitie4. Cum sa gasesti lumina cea mai potrivita pentru a anumitaimagine5. Cum sa selectezi cel mai bun "film" pentru o imagine specificaatit pentru lucrul pe film cit si pentru digital6. Cum sa determini expunerea cea mai buna7. Cum sa decizi ce imagini pastrezi8. Cum cream un portofoliu9. Cum sa ne formam un stil fotografic propriu

10. Ce inseamna sa fi artist11. Ce inseamna sa faci din fotografie o afacere (prima parte)12. Ce inseamna sa faci din fotografie o afacere (a doua parte)13. Ce inseamna sa faci din fotografie o afacere (partea a treia)

2003 - 2006 Alain Briot

Beaux Arts PhotographyE-mail: [email protected]

Pentru informatii ulterioare si pentru a procura CD-uri cu materialelepublicate de Alain Briot, va rugam sa urmati aceste linkuri:CD-uri: http://beautiful-landscape.com/Articles-CD.htmlWorkshop-uri: http://beautiful-landscape.com/Workshop-home.htmlPrint-uri: http://beautiful-landscape.com/Print-of-the-month-list.html

2005 - 2009 Foto-Magazin.roDrepturile asupra acestei traduceri apartin in exclusivitate Foto-Magazin.ro.

Nici o portiune din acest articol nu poate fi reprodusafara permisiunea expresa a redactiei - [email protected].


2/194

- 2 -

Estetica in Fotografie

Despre autor: Alain Briot este unul dintre cei mai popularifotografi de peisaje din Statele Unite in acest moment. Alain astudiat la Ecole des Beux Art in Paris, detine o diploma de master inArta si in momentul de fata lucreaza pentru doctorat.

Partea I - Cum sa vezi fotografic

1 Introducere

Cand Michael Reichman (http://www.luminous-landscape.com/ ) m-

a rugat sa scriu o serie de eseuri despre "estetica", prima reactie a fost"Ce intelegi prin estetica?". Dupa citeva discutii privind aceasta idee intimp ce fotografiam impreuna in Escalante Grand Staircase NationalMonument, inca nu aveam o viziune concreta despre ce anume ar trebuisa va povestesc in legatura cu acest subiect. Chiar si acum, dupa ce m-amlansat trup si suflet in aceasta directie, gasesc dificil sa scriu despre cevacare este evident un aspect esential in munca mea de artist fotograf.De ce este dificil sa explici lucrurile de care te lovesti in fiecare zi, lucruripe care le faci instinctiv, aproape inconstient? Motivul cred ca este totusidestul de simplu: este dificil pentru ca aceste lucruri se intimpla natural,

aproape prea usor, fara sa gindesti constient despre ele.In cazul meu, este de asemenea dificil sa exprim in cuvinte unsistem pe care l-am dezvoltat de-a lungul anilor prin incercari si nereusite,ani de educatie despre ce "merge" si ce "nu merge", pana intr-o zi cand,uitindu-ma la o imagine, mi-am spus: "Chiar imi place aceasta imagine.Cum am reusit sa o fac?" Atit eu cit si tu, am ajuns acolo prinperseverenta, pentru ca nu am renuntat niciodata, pentru ca iubimfotografia atit de mult incit gasim mereu atat motivatia cit si sustinereafinanciara sa continuam, in ciuda unor rezultate mai putin reusite.

Consider ca sint o persoana educata vizual. Am o experientaindelungata nu numai in fotografie, dar si ca artist vizual, lucrind cudiverse medii. Desi am inceput sa fotografiez in 1980, m-am format ca


3/194

- 3 -

artist plastic in pictura si desen, si am practicat arta sub indrumareaparintilor inca din copilarie.Apoi, sunt hotarit sa arat ce inteleg eu prin "frumos" in modul cel maiestetic posibil. Practic estetica zilnic, doar ca nu o numesc "estetica". Inrealitate nu pot sa denumesc aceasta practica. Doar creez imagini

frumoase cu locuri naturale frumoase si atit.In concluzie, caut un mod eficient de a-i invata pe altii despre ce fac eu.Deasemena, sunt atent sa nu fac acest subiect prea complicat. Ar fi usorsa atac subiectul in mod teoretic, folosind o terminologie alambicata siobscura si creind un text care ar putea sa intereseze pe educatori dar carenu ar ajuta cu nimic fotografii care doresc sa realizeze imagini mai bune.Asadar, cum poti sa explici intr-o maniera clara si concisa ceva care seintimpla inconstient? Un mod de explicare ar fi pas cu pas, impartindsubiectul in capitole majore. Si acesta este modul in care am sa abordezaceste eseuri. Are avantajul de a fi simplu si direct, organizat si logic.

In acest moment vad noua capitole principale, toate legate deestetica, si care se regasesc in munca mea de fotograf de arta:1. Cum sa vezi fotografic2. Compozitia in fotografie3. Cum sa alegi obiectivul cel mai bun pentru o anumita compozitie4. Cum sa gasesti lumina cea mai buna pentru o imagine5. Cum sa alegi cel mai bun "film" pentru o anumita imagine6. Cum sa determini expunerea cea mai buna pentru un anumit subiect7. Cum sa alegi fotografiile care merita pastrate8. Cum sa creezi o colectie de fotografii bune9. Cum sa ajungi la un stil personal in fotografieIn aceasta serie de articole voi acoperi aceste noua sub-capitoledescriind modul meu de lucru si echipamentul folosit (nu numai aparatelepe care le folosesc). O sa folosesc o serie de imagini personale caexemple, imagini care ilustreaza subiectul abordat, si care descriu cum side ce am creat acele imagini.

In final, organizarea acestei serii de articole urmeaza pasii pe care iifac eu cind creez o imagine, si pasii pe care ii recomand sa ii faci tu lamomentul fotografierii: gaseste un subiect care te intereseaza, compuneimaginea, alege distanta focala pe care vrei sa o folosesti, determina daca

lumina este cea mai buna, decide ce film vrei sa folosesti, calculeazaexpunerea, alege imaginea cea mai buna, eventual pune la un loc ocolectie de imagini bune, si dezvolta-ti un stil fotografic propriu.

Daca acest proces iti suna complicat, nu te ingrijora. A fostcomplicat si pentru mine cind am inceput sa fotografiez si inca mai este.

Tine minte ca scopul acestei serii de articole este de a te initia inacest proces, pas cu pas, si de a te inarma cu indeminarea si tehnicanecesara care sa te faca capabil sa parcurgi acest traseu lung si lista demai sus. Aceasta lista este prezentata numai ca un plan de lucru.


4/194

- 4 -

2 - Sa vezi fotograficAici ma refer la viziunea ta ca un aparat fotografic.

Eu cred cu convingere ca nu pot sa realizez imagini fara sa vadfotografic. Cu alte cuvinte, trebuie sa vad ceva, sa gasesc un subiect

fotografic, sa vad o imagine, inainte sa-mi aranjez aparatul si sa realizez ocompozitie.

Poate suna evident, dar nu este! Am intilnit numerosi fotografi care"trag" in speranta ca atunci cind se intorc acasa o sa gaseasca o "imaginebuna" undeva, in masa de poze realizate. Din nefericire acest mod delucru produce de obicei dezamagiri legate de imaginile realizate.

Asta insa nu inseamna ca realizind multe imagini este un lucru rau inpractica. Multi fotografi iau multe imagini care sint remarcabile. Dar ei stiusa vada fotografic si nu pozeaza in speranta ca "ceva" va fi bun. Nu esteimportant cate imagini realizezi, ci ma refer la modul in care cineva

realizeaza fotografii si ca modul de vizualizare al subiectului influenteazadirect ce fotografiezi.

Fotografia este despre ce vezi, si in acest sens nu este diferita dealte arte bidimensionale cum ar fi pictura si desenul. Crearea de fotografiieste in realitate "arta de a vedea".

3 Abstractia

Ma plimb prin peisajul de primavara inconjurat de ciripitul pasarilorsi de mirosul florilor proaspete. Adie o boare de vint usoara, miscind alene

frunzele si copacii. Ma simt relaxat si plin de energie in acelasi timpdatorita vremii caldute si a prospetimii primaverii.Dar daca ar fi sa compun o fotografie care sa exprime aceste

sentimente trebuie sa-mi reamintesc ca nici o mireasma, nici o adiereblinda, nici un sentiment de relaxare nu poate fi redat intr-o fotografie.Nici unul dintre aceste aspecte nu va fi prezent in imaginea finala decitnumai daca, prin experienta personala, pot sa "traduc" aceste sentimenteintr-o forma vizuala. Aceasta limitare este impusa de mediu, fotografiaeste un mediu vizual. Ce nu este inclus din subiectul original este ceea ce"vedem" in fotografie. Restul - mirosuri, atingeri, sunete, emotii - sint

toate eliminate din imagine.Este posibil sa traducem aceste alte sentimente in elemente vizuale?Da, cred ca este posibil, si scopul acestei serii de articole este sa explicecum sa o facem. Dar numai prin studiu, practica si exercitiu putem sa neperfectionam indeminarea vizuala si sa avem succes. Acesta este unuldintre cele mai dificile aspecte ale fotografiei si anume acela care separamaestrii de ucenici. Ansel Adams spunea: "Fotografiaza nu numai ce vezi,dar si ce simti." Acest lucru nu este simplu, dar nici imposibil.

4 ConcentrareaConcentreaza-te asupra aspectului vizual al subiectului. Cum discutam maisus, este usor sa te lasi inselat de simturi si sa crezi ca acestea vor aratabine in imagine. Stim acum ca nu este neaparat cazul! Ce ne capteaza


5/194

- 5 -

atentia cind toate simturile sint excitate poate ori nu poate fi parte dinaspectul vizual al imaginii.De aceea, pentru a crea o imagine fotografica reusita trebuie sa neintrebam: Este ceva interesant vizual in cadrul la care ma uit? Daca da, ce este cel mai important aspect vizual in aceste cadru? Daca m-am hotarit sa fotografiez acest cadru, cum poate imagineasa transmita vizual sentimentele pe care le incerc acum?Pentru a raspunde acestor intrebari, trebuie mai intai sa invatam cumanume "vede" aparatul foto.

5 - Vizualizarea in doua dimensiuni

Asadar, cum poti sa inveti se vezi fotografic, asa cum "vede" unaparat?

Un aparat vede lucrurile in mod diferit fata de noi. Una dintrediferentele principale este faptul ca aparatul are un singur obiectiv, unsingur "ochi", pe cind noi avem doi. Oamenii au vedere binoculara in timpce aparatele (cu exceptia celor stereoscopice) au vedere monoculara.

Cum influenteaza acest aspect viziunea noastra? Daca nu invatamsa vedem cum vede aparatul, adica uitindu-ne print vizorul aparatului oriinchizind un ochi, s-ar putea sa ajungem la imagini de genul in care uncopac rasare din capul unui om! In aceasta instanta cind ne uitam la oscena cu ambii ochi, copacul nu apare ca rasarind din capul persoanei,pentru ca viziunea binoculara ne da posibilitatea sa estimam distanta intre

persoana si copac. Viziunea monoculara insa, inlatura perceptia adincimii,lasindu-ne numai cu dimensiunile de latime si lungime, si plaseaza capulpersoanei si copacul aparent in acelasi plan.

O imagine fotografica are numai 2 dimensiuni: latime si inaltime.Dar adincimea este parte din lumea fizica si in aceste sens este necesar saincercam sa o transpunem in fotografie. Daca o fotografie se doreste sa fierealista, atunci adincimea de cimp trebuie simulata. Daca am fi fostsculptori nu ar fi trebuit sa ne preocupe acest aspect. Am fi avut de a facecu latimea, inaltimea si adincimea ca parte a mediului de lucru. Dar cumsintem artisti lucrind intr-un spatiu plan, trebuie sa invatam cum sa

recream adincimea in imagini.6 - Redarea adincimii in spatiul plan

Cum putem simula a 3-a dimensiune intr-un mediu cu 2 dimensiuni?Cu ajutorul perspectivei. Bun, dar cum folosim perspectiva? Folosindciteva tehnici simple: Linii convergente - Am vazut cu totii imagini unde drumurile mergdin prim-plan pina dispar in distanta. Astfel de imagini creaza o impresieputernica de adincime pentru ca drumurile actioneaza ca linii care conducprivirea spre departare. Imaginea fotografica ori pe monitor este totusiplana. Dar ochiul o percepe ca si cum ar privi in perspectiva.


6/194

- 6 -

Prim-planul si relatia cu fundalul (obiecte mari si mici) - Stim caochiul percepe obiectele apropiate ca mai mari decit cele aflate la distanta.De exemplu, un brad apropiat poate apare ca gigantic cind ne aflam lingael, dar poate apare cit un bat de chibrit cind il vedem la citiva km distanta.Plasind un astfel de copac in prim-plan, ori doar o portiune din el, si apoi

plasind un alt copac similar in fundalul cadrului, o sa dea impresia dedistanta in imagine. Comparind marimile relative ale celor doua obiecte vaduce privitorul la perceperea distantei daca cunoaste marimeaaproximativa a unui astfel de copac. Desigur, orice alte obiecte plasate inacelasi mod pot duce la acelasi efect. Obiectivele grand-angulare sintdeobicei folosite in acest scop. Dar, orice alte obiective se pot folosi pt.redarea adincimii, importanta fiind intentia de redare a adincimii si nuechipamentul folosit. Personal am realizat astfel de imagini folosind grand-angulare cit si teleobiective.


7/194

- 7 -

Horseshoe Bend, Glen Canyon NRA, Arizona. Linhof Master Technica4x5, Schneider Super Angulon 75mm, Fuji Provia. (ambele imagini).

Aceste doua imagini au fost create in martie 2003 in timp ce vizitamaceste locuri grozave. Mai intii am creat o imagine pe care o consider cafiind tipica pentru Horseshoe Bend, cea orizontala. Apoi, dindu-mi seamade oportunitatea de a realiza o imagine diferita fata de cele pe care le vezipeste tot cu Horseshoe Bend, am facut a doua imagine, incluzind o relatieprim-plan/fundal dar dintr-un alt unghi unde sa am un obiect in prim-plan.Dupa o cautare de citeva minute am gasit o aglomerare de pietre cu oforma care reflecta forma movilei din centrul formatiunii. Pentru mineaceasta compozitie ofera un sens mai puternic de adincime de cimp sidistanta decit compozitia orizontala. Aproape ca ma face sa ametesc. Suprapunerea - Aceasta a patra tehnica presupune o singura regula:stim ca obiectele care sint in fata altor obiecte par mai apropiate fizic.Utilizind aceasta regula putem compune o fotografie in asa fel incitanumite obiecte sa fie suprapuse peste alte obiecte in asa fel realizindimpresia de adincime de cimp. Ceata - Ceata este o alta tehnica de redare a adincimii. Stim dinexperienta ca ceata (sau picla) devine tot mai opaca pe masura cedistanta creste. Obiecte indepartate in ceata ori picla sint, in concluzie,mai greu de distins decit obiectele apropiate. Ceata atmosferica care


8/194

- 8 -

impiedica de exemplu vizibilitatea in unele situatii, face in acelasi timpsimplu de apreciat care obiecte sint mai departate decit altele. Combinatie de tehnici descrise anterior - De multe ori fotografulcombina mai multe tehnici de redare a spatiului. De exemplu, am creatimagini suprapunind munti, ori cimpii, in conditii de picla. In aceasta

situatie, cele doua tehnici intrebuintate se sustin reciproc, rezultind oimagine care este mai puternica vizual si mai puternica decit dacaintrebuintam numai un singur mod de redare a adincimii in imagine.Similar, suprapunind obiecte in acelasi timp cu o relatie prim-plan/fundaleste o tehnica des intilnita. De exemplu, o planta in prim-plan care estepusa in evidenta prin folosirea unui grand-angular poate fi intentionatamplasata in compozitie in asa fel incit sa acopere partial un munte dinfundal. Sau, acelasi munte poate fi vazut printre ramurile unui copac ca inimaginea din parcul Zion.

The Watchman seen through a Cottonwood tree, Zion NP, Utah.Linhof Master Technica 4x5, Schneider Super Angulon 75mm, Fuji Provia.

In aceasta situatie am considerat ca formatiunea stincoasa (theWatchman) nu era suficienta ca sa creeze o imagine buna. Cerul erapotrivit, fiindca nu era complet senin sau complet inorat, dar totusi parcalipsea ceva. Mergind citiva pasi am gasit acest copac printre crengilecaruia as fi putut incadra scena, fiind iarna si ramurile - dezfrunzite.Copacul era inclinat usor spre dreapta, urmarind linia crestelor care si eletind spre dreapta imaginii. Este o compozitie puternica care pune accentulnu numai pe copac, dar si pe crestele din fundal, balansind interesul vizualintre cele doua obiecte.


9/194

- 9 -

Partea II - Compozitia in Fotografie

Acest articol este al doilea dintr-o serie de eseuri care trateazaaspectele estetice din fotografie. Scopul acestei serii este de a va ajuta sacreati imagini care sa indeplineasca cat mai multe criterii estetice, in

ultima instanta - fotografii frumoase. Aceste eseuri fac parte din seria deworkshop-uri (2003-2004) - http://www.luminous-landscape.com/workshops/ab-ws.shtmlAcest material se ocupa de aplicarea practica, prin exercitii, a conceptelor,tehnicilor si a abordarilor discutate in celelalte articole. Toate acestea vorasigura o baza solida pentru perfectionarea abilitatilor fotografice.

Zion Winter Sunrise

In primul articol am invatat despre modul in care camera fotograficareproduce subiectul fotografic si despre diferentele fata de ce vedem cuochii nostri. In acest articol vom aplica in practica cele aflate pana acum,in scopul de a realiza fotografii. Dar, inainte de aceasta, sa invatam cumse compune o fotografie.

Compunerea unei bune fotografii nu este simpla, iar a invata pe altii

cum sa creeze fotografii interesant compuse este chiar si mai dificil. Defapt, compozitia este unul dintre cele mai dificile aspecte ale fotografiei ca


10/194

- 10 -

si a oricarei arte vizuale. Profesorul meu din facultate, Scot McLeay chiar arefuzat sa ne invete compozitie. Singura sa recomandare in aceastaprivinta a fost fiecare zona din fotografie are o pondere egala.

Daca va veti astepta la reguli pe care, aplicandu-le, sa puteti rapidsa faceti poze mai bune, ei bine, paragraful precedent nu prea va ajuta.

Totusi acesta exprima, chiar daca intr-o maniera mai criptica, bazelefotocompozitiei.

Una dintre greselile pe care le fac multi fotografi este aceea de aurma recomandarea care se gaseste in brosura "Cum sa facem fotografiimai bune" scoasa de Kodak intr-un tiraj impresionant! Aceastarecomandare precizeaza ca trebuie sa va plasati subiectul in centrulcadrului si sa fiti atenti sa nu lasati in afara cadrului parti ale subiectului.

Aceasta recomandare se adreseaza mai ales fotografiei de portret siinseamna sa plasati subiectul in centrul cadrului si de asemenea, caacesta sa se uite direct in aparat cand dvs. apasati pe declansator. Ei

bine, aceasta este reteta de a obtine cele mai plicticoase fotografii. Esteadevarat ca in acest fel persoana respectiva va apare in fotografie darnimeni nu se va uita la poza dvs., poate cu exceptia membrilor de familie,si acestia doar din politete!

Recomandarea Kodak este in contradictie cu afirmatia lui ScottMcLeay, dupa care fiecare parte din cadru este la fel de importanta.Plasarea subiectului in centrul imaginii este doar una dintre posibilitati siprobabil cea mai neindicata, deoarece utilizeaza doar centrul cadrului. Cese intampla la marginile cadrului? Dar la colturi? Plasind subiectul in afaracentrului nu ar face imaginea mai interesanta? Gandind la aceste aspecte,

deja am facut primii pasi pe calea intelegerii fotocompozitiei. Deja aminvatat cateva aspecte fundamentale, pe care le recapitulam: compunerea unei fotografii nu implica obligatoriu plasareasubiectului principal in centrul cadrului; descentrarea subiectului determina o fotografie mai interesanta trebuie folosite atat marginile cat si colturile cadrului; deoarece nuavem cum sa scapam de ele si trebuie sa le folosim intr-un mod cat maicreativ, mai util.Recomandarea Kodak "plasati subiectul in centrul cadrului fotografic" eradestinata fotografilor ocazionali, care fac in general poze de familie.

Trebuie sa avem in vedere ca, acum multi ani, majoritateaaparatelor foto aveau vizor separat, a carui precizie nu era prea buna. Cualte cuvinte, vizorul nu putea arata cu exactitate ce va intra in imagine sice nu va intra, marginile imaginii nu erau bine stabilite asa incat plasareasubiectului la marginea vizorului, producea o imagine in care subiectulputea sa fie integral reprezentat in poza sau sa fie doar partial. In celemai rele cazuri, acesta putea fi aratat doar partial, taiat. Plasareasubiectului principal in centrul imaginii, suficient de departe de marginilecadrului, rezolva aceasta problema. Imaginea rezultata nu ar fi unacastigatore la concursurile de fotografii dar utilizatorii nu se vor maiplange de imprecizia vizoarelor. Nu vor apare capodopere, dar nicireclamatii!


11/194

- 11 -

Astazi lucrurile stau cu totul altfel. Aparatele moderne SLR aratapana la 99% din campul fotografiat in vizor si astfel elimina riscul de ataia vreo parte importanta din imagine. Folosirea trepiedului ne permitenu numai sa incadram fiecare fotografie cat mai precis, dar si sa asiguramincadrari identice chiar daca mutam locul de statie. De asemenea,

utilizarea filmului diapozitiv impune ca in cadru sa se vada exact ce s-aincadrat in momentul fotogrfierii. Cand Kodak a facut acea recomandare,procesul folosit era de tip negativ-pozitiv iar copierea era facuta manualde un operator, care avea posiblitatea de a decupa din cadrul negativuluiportiunea de interes. La fel stau lucrurile si in cazul in care noi ne ocupamde scanarea negativelor si de imprimarea copiilor pozitive. Iar dacafotografiem pe medii digitale, nici nu trebuie sa mai asteptam prea mult,putem vedea rezultatul imediat pe ecranul LCD.Astfel, avem un control precis asupra a ce va fi inclus in cadru si a ce va fieliminat. Putem realiza aceasta:

a) analizind cu mare atentie elementele care vor fi incluse in cadrub) controlind locul in care aceste elemente vor fi plasate.

Tear Drop Arch and Moonrise

Modul percutant de a vedea

Un alt mod de a defini fotocompozitia apartine lui Edward Weston.Cand a fost intrebat despre cum ar defini compozitia, acesta a raspuns:"Fotocompozitia este cel mai percutant mod de a vedea."

Definita lui Weston cuprinde doua aspecte: "a vedea" si "percutant". Stimdeja din primul articol ca fotografia reprezinta un mod de a vedea. Acum


12/194

- 12 -

aflam ca fotocompozitia se refera la puterea de impact, asadar o viziunecu impact, percutanta.Daca fotocompozitia este cel mai percutant mod de a vedea, si a vedeaeste cel mai puternic mod de a fotografia, atunci fotocompozita este celmai bun mod de a fotografia. Daca asta suna ca o deductie logica

aristotelica, este adevarat. Sa vedem daca este si aplicabila.Exista mai multe moduri de a compune un cadru.Pentru un ochi antrenat, exista mai multe moduri de a compune un cadrufotografic. Cand am constatat acest fapt, a fost pentru mine o revelatie,deoarece multi ani m-am chinuit sa recreez fotografiile create de altifotografi. Acele imagini m-au impresionat si am incercat sa calc peaceleasi carari. Problema era ca, atunci cand ma aflam in fata peisajuluifotografiat de altii, nu putem concepe decat un singur mod de aranjare incadru, cel pe care-l realizare predecesorul meu. Nu puteam vedea creativprin proprii ochi. Eram sclavul modului in care celalalt vazuse acel peisaj.

Intr-o buna zi am reusit sa ma eliberez din aceasta "sclavie" (cum amreusit, face subiectul altui articol). Din acea zi am inceput sa vad lumeaprin proprii ochi si am inteles ca nu exista o singura incadrare pentru oanumita locatie ci ca exista numeroase moduri de incadrare. Mintea mea,intr-un fel oarecare, s-a deschis iar tintele mele s-au schimbat, si anumeam incercat sa fotografiez nu ce au vazut altii, ci doar ce vedeam euatunci, cu ochii mintii mele. Din acel moment am inceput sa realizezpropriile fotografii.

Fotocompozitia - o varianta dintre multe altele

Se ivea acum o alta problema: nu puteam fotografia decat catevadintre multele posibilitati care mi se ofereau! Trebuia sa fac acum oselectie severa, deoarece constatam ca am la dispozitie un timp foartescurt in care lumina era cea mai potrivita. Si atunci am revazut definita luiWeston, fapt care m-a ajutat sa separ graul de neghina, ca sa spunasa...Ceea ce trebuia sa caut era nu o fotocompozitie draguta sau originala citrebuia sa gasesc "cel mai percutant mod de a vedea". Pentru a pune inaplicare acest precept, am inceput prin a cerceta scena fotografica din

diverse unghiuri si a observa care ar fi unghiul cel mai favorabil si care m-ar impresiona cel mai puternic.Dupa aceasta lunga disertatie despre compozitie, ar fi util sa vedeti dacalucrurile stau la fel si pentru dvs. Incercati si dvs si vedeti daca putetipune in practica ideile prezentate si aici.Veti observa ca, de fiecare data cand fotografiez, petrec mult timpcercetind scena inainte de a declansa prima data. Iar in aceastainvestigare a scenei, utilizez un Linhof Multifocus Viewfinder (LMFV), careeste unul dintre accesoriile mele fotografice de maxima incredere. Inesenta, este un vizor portabil care-mi permite sa "decupez" o imagine pecare as putea sa o obtin printr-un zoom 75 - 400 mm pe formatul 4 x 5(sau, echivalent 135: 24 - 135 mm). Desigur, as putea realiza acelasilucru cu o camera foto echipata cu un zoom 24 - 135 mm dar vizorul


13/194

- 13 -

Linhof este mai usor si mai compact decat orice camera foto. Deasemenea, are avantajul ca nu-mi arata in vizor tot felul de date deexpunere, ceea ce-mi permite sa ma concentrez exclusiv pe compozitie.

The Linhof Multifocal Viewfinder

Cand utilizez LMFV pot sa observ compozitia pe sute de imagini, faraca macar sa instalez in statie camera mea foto 4x5. Pe masura ce compunimagini dupa imagini, pot sa evaluez puterea de impact a fiecareia (Tineti

minte? Eu caut cel mai percutant mod de a vedea o scena!). Multe dintreaceste posibile fotografii sunt banale dar, privind prin vizorul Linhof, imidau imediat seama cand un anumit unghi de abordare determina oimagine suficient de puternica. Cand observ aceasta, continui sa observscena prin mici ajustari ale punctului de statie, tot cu ajutorul vizorului.Cand, in fine, am determinat cea mai buna pozitie, instalez camera mea 4x 5, stiind foarte precis ce doresc sa fotografiez. Deoarece punerea instatie a unei camere 4 x 5 este mare consumatoare de timp, utilizareavizorului Linhof este foarte utila si eficienta, iar calitatea sa optica esteexcelenta.

Desigur, o camera foto 4x5 impune alte abordari comparativ cu o camerain formatul 135, dar ceea ce voiam sa subliniez in paragrafele anterioareeste ca eu petrec foarte mult timp observind si mult mai putinfotografiind. Cu alte cuvinte, intai caut o compozitie si apoi, in bazaacestei idei, creez o fotografie.Desigur, LMFV este o scula grozava, dar scumpa. O alternativa ieftina ar fisa va confectionati dintr-un carton negru, un cadru, prin decuparea unuidreptunghi corespunzator formatului pe care lucrati (24 x 36, 6 x 6, etc).Acest vizor simplu va ajuta sa decupati posibila fotografie de elementeleperturbatoare din jur dar si de informatiile deranjante care apar in vizorulunei camere foto. Eu am utilizat ani de zile un astfel de cadru, inainte dea-mi cumpara vizorul LMFV. Aveam cu mine cateva astfel de "vizoare" de


14/194

- 14 -

carton, fiecare ajustat corespunzator unui anumit tip de format de negativsi de obiectiv.Trebuie sa va spun ca exista unele camere foto cu vizoare detasabile, cumeste si Fuji 617, care are cate un vizor pentru fiecare obiectiv. Candfotografiez cu acest model, iau cu mine doar vizorul, in timp ce camera

foto sta in rucsac; cercetez scena privind prin vizorul detasabil si care-miarata exact ce ar iesi pe negativ. Cand gasesc compozitia care-mi place,despachetez camera, o instalez in pozitie si fac fotografia.

Reguli de compozitie

Si pentru ca acest eseu nu poate fi complet daca nu include sicateva reguli de compozitie, iata, in incheierea acestui material, cateva:

Lake Powell Sunset

1. Regula treimilor

Aceasta regula va recomanda sa impartiti imaginea in trei fasii egalesi astfel sa compuneti imaginea pe treimi. Aceasta regula se aplica atat lasectiuni orizontale cat si la sectiuni verticale. Subiectul va fi plasat fie peuna din liniile orizontale fie pe o linie verticala. In fotografia "Lake PowellSunset", de exemplu, lacul si stancile ocupa doar o treime din suprafata,in timp ce norii si cerul ocupa doua treimi.

2. Regula sectiunii de aur

Regula taieturii de aur a devenit celebra in timpul Renasterii, desi afost descoperita inca din antichitate. Regula sectiunii de aur arata ca cea


15/194

- 15 -

mai importanta zona dintr-o imagine se situata in apropierea coltuluidreapta-jos, aproximativ la un sfert pe inaltime si un sfert pe latime.Fotografia Zion Winter Sunrise a fost compusa in concordanta cu aceastaregula. Planta yucca, cel mai important element din prim-plan estelocalizata in apropierea coltului din dreapta-jos, la distanta egala atat de

latura de jos cat si de latura din dreapta. De ce coltul din dreapta jos? Inprincipal, pentru ca, teoretic, cand "citim" o fotografie, procedam in modsimilar cu citirea unui text: de la stanga la dreapta si de sus in jos. Si,intrucat lectura se termina in coltul din dreapta jos al paginii, aceasta zonane retine atentia pentru cel mai lung timp, deoarece aici fie ca textul setermina, fie ca facem o pauza pentru a intoarce foaia. Aceasta regula nuse aplica insa la chinezi si la japonezi.

3. Liniile calauzitoare

Liniile din imagine calauzesc privirea in cadru si constituie o altametoda clasica de compunere a imaginii. Exemple clasice sunt drumurile,soselele, calea ferata, etc. si care calauzesc privirea spre orizont.In fotografia de peisaj nu avem drumuri sau cai ferate, decat numai dacadecidem sa includem in cadru si constructii ale omului. Din fericire avem sialte elemente, care actioneaza la fel de eficient. Unul dintre acestea esteun curs de apa, asa cum se poate observa in fotografia raului Virgin laapus. In acest caz, cursul de apa ne calauzeste privirea in adancime, spreorizont. Forma serpuitoare a albiei raului adagua romantism imaginii si oface mai interesanta.


16/194

- 16 -

The Virgin River and the Watchman at Sunset

4. Perspectiva

Utilizarea perspectivei determina rezultate compozitionaleinteresante. In exempul de mai sus, pe masura ce raul merge spreorizont, latimea sa in imagine scade, ca efect al perspectivei care spune cadimensiunile obiectelor apar proportional mai mici, pe masura ce obiectele

sunt situate mai departe de privitor. Perspectiva este una dintre cele maieficiente metode de a reprezenta profunzimea si distantele dintr-oimagine.

5. Incadrarea

In aceasta imagine, in mod tipic peisajul din fundal, este incadrat deun alt element, in mod curent un element din prim-plan. In imaginea"Tear Drop Arch Moonrise" am utilizat rama reprezentata de Tear DropArch pentru a incadra peisajul din Monument Valley. Fara acest arc

stancos, imaginea cu Monument Valley ar fi fost mult mai putinspectaculoasa.


17/194

- 17 -

Partea III - Cum sa alegi obiectivul potrivit pentru o anumitacompozitie

1 - De ce este important sa vorbim despre obiective?

Alegerea obiectivului potrivit pentru o anumita imagine este o decizieimportanta. Aceasta decizie urmeaza decizia anterioara privind compozitiaimaginii, care la rindul ei urmeaza intentia de a fotografia un anumitsubiect. Pe scurt, acesti pasi in realizarea unei imagini sint necesari si inrelatie directa. Prin alegerea unui anumit obiectiv, definim modul in caredorim sa fotografiem subiectul ales. Trecem practic de la vizualizareasubiectului la creatie si pentru prima data chiar folosim aparatul foto.Sintem la un pas de a realiza imaginea!

2 - Obiectivele sint importante si chiar mai importante decit

aparatul folosit.Ce poate fi mai simplu decit sa alegi un obiectiv pentru o anumitaimagine? Daca fotografiezi un peisaj panoramic, un obieciv grand-angulareste cel mai util. Daca vrei sa fotografiezi un detaliu indepartat, folosestiun teleobiectiv. Cind subiectul este undeva intre aceste doua extreme,folosesti un obiectiv normal.Deci, ce trebuie stiut mai mult decit atit despre alegerea obiectivului ? Inprimul rind alegerea obiectivului trebuie facuta pe baza modului in caredoresti sa prezinti scena din fata ta. Cu alte cuvinte, si amintind primularticol din serie, "Cum sa vezi fotografic", obiectivul folosit trebuie sa fie in

concordanta cu viziunea ta, si in al doilea rind, sa fie potrivit compozitieidorite.

3 - Ochiul uman si ochiul aparatului.

Ochiul uman are o distanta focala fixa, echivalenta ca unghi si perspectivacu a unui obiectiv normal de 50mm [pentru formatul de 35mm]. Uneleaparate permit schimbarea obiectivelor, dar privirea umana are o distantafocala fixa. In timp ce putem sa ne concentram privirea asupra unuidetaliu din unghiul de vedere, distanta focala si unghiul maxim de

vizualizare ramin fixe.Privind insa lumea prin aparat, putem modifica unghiul de vedereschimbind obiective. Unghiul de cuprindere in acest caz depinde dedistanta focala a obiectivului. De aici putem trage concluzia ca echipindaparatul cu un set de obiective grand angulare, normal si tele, se poateextinde viziunea umana. Unghiul nostru de vedere devine ajustabil,marind gradul de claritate si cuprindere.Din punct de vedere estetic, fotografia deschide posibilitati unice dereprezentare a lumii inconjuratoare. Desigur, odata cu aceastadescoperire, este posibil sa creezi folosind si alte mijloace. De exemplu,este posibil sa pictezi un subiect ca si cum l-ai fotografia cu un obiectivgrand-angular. Dar se poate argumenta ca cineva trebuie mai intii sa vadaacest subiect printr-un obiectiv adecvat inainte de a-l picta.


18/194

- 18 -

4 - Un peisaj, trei obiective posibile

Deci care sint modurile in care putem vedea lumea diferit prinfotografiere? Pentru simplificare am impartit posibilitatile in trei tipuri

principale folosind cele trei tipuri clasice de obiective: grand-angulare,normale si teleobiective.Trecind de la un grand-angular la normal si la tele, unghiul de cuprinderese modifica treptat, mergind de la foarte larg pina la foarte ingust.Folosind aceste obiective, atentia privitorului se concentreaza asupra uneiparti din peisaj din ce in ce mai mica.

Pentru a accentua relatia intre obiectivul folosit si peisaj, am denumitcategoriile de imagine care se pot realiza "peisaj larg", "peisaj mediu" si"peisaj restrins". Decizia de a fotografia un peisaj apartine fotografului,

incepind de la o cuprindere larga, pina la o decupare a unui detaliu.Desigur, anumite tipuri de peisaje sint redate mai bine intr-un anumitunghi de cuprindere, dar trebuie retinut ca orice subiect se poatefotografia in toate cele trei moduri.

5 - Peisajul larg

Obiectivele grand-angulare creeaza in general compozitiile cele maidinamice. Aceste obiective introduc impresia de "miscare" in imagine,

permitind cuprinderea obiectelor din apropiere cit si din departare inacelasi timp. Ca sa vedem clar la fel de mult ca un obiectiv grand-angular,trebuie sa intoarcem capul orizontal ori vertical. Dat fiind ca unghiul devedere uman are un cimp redus de redare clara a imaginii, acesta nupoate fi egalat decit privind prin vizorul aparatului echipat cu un obiectivgrand-angular.

Compozitie aproape-departe

Combinatia intre un obiectiv cu unghi larg de cuprindere si claritateadata de el din plan apropiat pina la infinit [combinatie de mica deschiderea diafragmei mica si eventuala basculare a aparatului in cazul celor cuburduf], face ca acest tip de imagine sa produca in acelasi timp o incintarevizuala, cit si o problema tehnica complexa.Intr-o imagine de acest tip, toate elementele componente trebuie binecorelate in asa fel incit imaginea finala sa fie estetic placuta. Cum inimagine exista 3 planuri principale - prim-planul, planul mediu si fundalul -toate trei trebuie sa fie suficient de interesante pentru ca imaginea totalasa fie placuta privitorului. Ai nevoie de un prim-plan interesant, aratind unobiect care este atit atractiv vizual dar si putin obisnuit. Planul mediutrebuie sa fie si el interesant pentru a nu afecta negativ imaginea in


19/194

- 19 -

totalitate. Si bineinteles fundalul trebuie si el sa fie de exceptie, dat fiindca privitorul va parcurge imaginea din prim-plan pina la fundal de multeori. Multe imagini de acest tip sint incomplete si nu impresioneaza placutcind numai prim-planul este interesant. De aici concluzia ca fotografultrebuie sa trateze cu egala atentie cele trei planuri din imagine.

Cind fotografiez de exemplu Grand Canyon la apus, caut un prim-planinteresant in timpul zilei [poate o stinca deosebita, un copac interesant],si imi planific compozitia. Cind ma intorc la locul de fotografiere la apus,sper sa am norocul de a avea si ceva nori interesanti pe cer. Copaculdevine prim-planul ales, canionul este planul mediu, in timp ce norii de pecer fac fundalul interesant. Toate aceste trei elemente combinate fac oimagine interesanta.

O compozitie aproape-departe este usor de realizat cu un obiectivgrand-angular. De notat ca aceasta compozitie este posibila si cu celelalte

2 tipuri de obiective. Dar compozitiile respective nu vor avea acelasi gradde dinamism. In aceste cazuri pentru a mentine claritatea in imaginetrebuie ca obiectele din prim-plan sa fie prea departate. Acest fenomen varezulta in imagine intr-o aparenta compresie a elementelor, ceea ce vaduce la o imagine statica. Compresia este rezultatul unghiului mai ingustde cuprindere in cazul obiectivelor normale ori tele. Vezi mai jos exercitiulpe care il sugerez pentru a verifica acest fenomen.

Obiectivele grand-angulare pot fi folosite si la includerea uneiportiuni largi din cer. In acest caz, relatia aproape-departe poate fi

alterata, dat fiind ca se elimina prim-planul si probabil planul mediu dincompozitie. Aceste obiective sint adecvate si la fotografierea de obiectecurbate, ori circulare. In concluzie, acest tip de obiective exagereazaperspectiva naturala asa cum este perceputa de privirea umana,producind imagini cu elemente suplimentare pe care in mod normal nu leputem cuprinde in ungiul nostru de vedere. La fel, imaginile realizate cuteleobiective ne prezinta detalii si elemente din departare pe care ochiulnostru nu le poate distinge cu claritate.

Cerul in imagine

Personal includ cerul intotdeauna in peisajele pe care le fotografiez. Chiardaca este o mica portiune la partea superioara a cadrului. Daca doresc sainclud numai o portiune mica de cer in cadru, de obicei folosesc unobiectiv normal ori tele.


20/194

- 20 -

Apus la Squaw Creek Ruin, Arizona.

In aceste exemplu, o scena calma si oarecum banala, este energizata defolosirea unui obiectiv grand-angular pe un aparat de format mare [4x5"].Scena nu are elemente dominante, ba chiar as spune ca elementele sintneseparate fizic, producind o senzatie de neclaritate. Folosirea acestuiobiectiv insa mi-a permis sa introduc dinamism in imagine spre deosebirede cazul in care as fi fotografiat subiectul cu un obiectiv normal.Elementele din prim-plan sint exagerat de mari si folosirea peretelui deroci in forma de Y conduce privirea spre adincul imaginii si fundalulimaginii. In final, cerul ocupa un spatiu redus dar completeaza senzatia despatiu in imagine. Elementele din imagine care in mod normal apar casuprapuse, sint distantate si exagerate la cele doua extremitati aleimaginii, prim-planul fiind marit, iar fundalul fiind micsorat.

6 - Peisajul mediu

Un obiectiv normal are o distanta focala care da un unghi de cuprindereaproximativ egal cu cel al ochiului uman. Cu alte cuvinte, privind printr-unastfel de obiectiv, o sa vedem clar cam acelasi spatiu pe care il vedem si

cu ochiul liber. Distanta focala normala pentru orice tip de film ori senzorde imagine, este egala cu diagonala suportului de imagine. Pentru


21/194

- 21 -

formatul 35mm, distanta focala normala este de 50mm, pentru formatulmediu 6x6, focala normala este de 80mm, s.a.m.d. Pentru multi fotografiun obiectiv normal este considerat "plictisitor". De ce sa realizezi imaginipe care poti sa le vezi cu ochiul liber la fel de bine? Hai sa folosim ungrand-angular ori un super teleobiectiv!

Sint oarecum de acord cu acest concept si pot spune ca obiectivulmeu normal nu este prea folosit. Dar nu pot spune ca nu il folosescniciodata! In definitiv nu e nimic rau sa arati altora imagini asa cum poateoricine sa le vada. Si daca subiectul fotografiat este plictisitor, o sa sevada la fel si prin obiectiv. Este gresit sa se creada ca putem realizaimagini interesante numai prin folosirea de grand-angulare oriteleobiective. Daca rezulta imagini interesante insa, este si meritul acestorobiective. Dar cum se intimpla cu orice "noutate", ea va fi repedebanalizata.

Un fotograf cu experienta este capabil sa creeze imagini interesantecu o varietate de obiective. In mod similar, un fotograf bun poate creaimagini bune si cu obiective normale. Observarea, compozitia, lumina,stilul personal, sint independente de echipamentul la dispozitie. Daca nuputem poseda acest echipament in orice situatie, putem insa controlaviziunea noastra.

Ce este mai important in aceasta discutie este faptul ca un obiectivnormal ne ajuta sa cream ceea ce numesc "peisaj mediu". Aceste imagini

se incadreaza intre peisajul larg si peisajul restrins. Cum unghiul decuprindere al obiectivelor grand-angulare nu este intotdeauna de dorit, oimagine care este mai putin dinamica, mai putin exagerata ca perspectiva,se poate realiza cu un obiectiv normal. Folosirea unui obiectiv normalpoate duce la scoaterea in evidenta a unor detalii care se pierd in unghiullarg de cuprindere al unui grand-angular. In loc sa ne distribuim atentiaasupra "totului", ne concentram asupra unor parti din "tot".

Echilibrul

Obiectivele normale exceleaza la crearea impresiei de echilibru inimagine. Ele redau subiectul intr-un mod care pare "adevarat" priviriiumane. Nu avem in general probleme de intelegere a acestor imaginipentru ca sintem acomodati cu unghiul de cuprindere al acestor obiective.Este in definitiv acelasi unghi cu cel a privirii noastre, cea cu care traim siinteractionam cu lumea inconjuratoare.

Din aceasta cauza, oricind vrem sa redam un subiect fara a crea oimpresie exagerata, fara sa obligam privitorul sa se gindeasca cum a fostrealizata o imagine, ori fara sa atragem atentia asupra unui obiectivspecific intrebuintat, un obiectiv normal este foarte util.Acest tip de obiectiv va da o impresie naturala imaginilor pentru caunghiul lor de cuprindere este acelasi cu al ochilor nostri. Aceeasi impresie


22/194

- 22 -

o vor avea si privitorii care se vor concentra asupra subiectului si maiputin asupra modului de realizare a imaginii.

Canionul Chelly la rasarit, Arizona. Linhof 4x5, obiectiv de 75mm

Canionul Chelly la rasarit, Arizona. Linhof 4x5, obiectiv de 150mm


23/194

- 23 -

Aceste doua imagini realizate la citeva secunde una de alta in timpce soarele rasarea deasupra canionului, arata clar diferenta intre ungrand-angular si un obiectiv normal. Obiectivul grand-angular aratamaretia canionului, accentuind curbura vaii in jurul peretilor canionului.Obiectivul normal reda cadrul intr-un mod mai intim si linistit, fara a

scoate in evidenta toate elementele din peisaj. Desi cerul este vizibil inimagine, spatiul ocupat de el este redus comparativ cu al imaginiiprecedente.

Cerul


24/194

- 24 -

Capitol Gorge, Capitol Reef National Park, Utah. Linhof 4x5, obiectiv de150mm

Peisajul mediu poate ori nu sa arate cerul. In imaginea de mai susinsa nu am vrut sa incadrez cerul care nu ar fi adaugat nimic la cadrulrespectiv. Din contra, daca as fi inclus cerul, stralucirea acestuia ar fi fostin afara scarii dinamice de culoare a filmului si ar fi introdus suprafete albeori foarte supraexpuse comparativ cu restul cadrului.

Aceasta imagine este un exemplu perfect pentru un peisaj mediu.Nu este prea larg, nici prea restrins. Obiectivul normal mi-a dat libertateade a sta la o anumita distanta de stinci si in acelasi timp sa pot sa le redaula o marime acceptabila. Un obiectiv grand-angular m-ar fi obligat sa vinmai aproape de subiect si ar fi facut ca dimensiunile stincilor sa fieexagerate in imagine. Incadrarea oferita de obiectivul normal oferaechilibru in imagine, dind impresia de liniste din cadru.

7 - Peisajul restrins

A treia categorie de peisaje este prin definitie cea continand elementeizolate din peisaj, elemente care pot fi usor trecute cu vederea cind privimscena in ansamblu. Obiectivele grand-angulare redau peisajul in modsurprinzator, aratind mult mai mult decit putem noi vedea cu ochii proprii.


25/194

- 25 -

Teleobiectivele ne surprind insa prin redarea multor detalii din peisaj, pecare din nou nu putem sa le vedem singuri.Detaliile obiectelor din departare pe care nu le putem vedea sint redate cuabsoluta claritate de aceste obiective. Aceste imagini ne dezvaluiesecretele peisajului si ne fac sa gindim la ce alte lucruri sint ascunse in el.

Cerul

Peisajul restrins nu include cerul decit in rare cazuri. Peisajul in acest cazeste introspectiv, si excluderea cerului elimina unul dintre elementele celemai dramatice din peisaj, privitorul neavind un element ajutator inevaluarea obiectelor din cadru ca marime sau adincime. Elimina ceruldintr-un peisaj la Grand Canyon si privitorul nu va putea evalua adincimeacanionului. Deasemenea, eliminarea cerului in acest caz, da nesiguranta incadru, nestiind daca elementele din cadru sint verticale ori inclinate.

Pentru a compensa aceasta lipsa, e nevoie de un alt obiect in cadru caresa dea echilibru imaginii. In exemplul de mai jos, marginea departata ariului separa apa de roci, si joaca rolul unui orizont vizual. Aceasta linie dedespartire are rolul de a echilibra imaginea.

Paria Riffle, Lees Ferry, Arizona. Linhof 4x5, obiectiv de 400mm

Din cauza ca obiectivele tele ne arata detalii pe care nu putem sa levedem cu ochiul liber, ce vedem intr-un peisaj restrins deseori apare scosdin context. Privim acum la bucati din tot. Aceasta lipsa de context neajuta sa ne detasam de realitatea comuna. In realitate cerul este

intotdeauna prezent. Si in acelasi timp nu putem distinge detaliile dindepartare in mod clar. Toate aceste impresii creaza un sentiment de


26/194

- 26 -

"altceva", un sentiment care face o fotografie sa fie iesita din comun.

8 - Ce obiectiv trebuie sa iau cu mine?

Una dintre intrebarile cel mai des primite de la participantii la

atelierele mele este "Ce obiectiv sa iau cu mine"? Este o intrebareimportanta daca consideri greutatea si dimensiunile mari ale unorobiective.Cum fac eu:

Fotografia de peisaj impune un anumit nivel de exercitiu. Stim ca osa avem de umblat pe jos cu tot echipamentul necesar. Sa cari mai multeobiective decit iti trebuie o sa faca aceste plimbari mai obositoare si maiputin placute. In prezent am 6 obiective pentru aparatul meu de 4x5":47mm, 75mm, 90mm, 150mm, 210mm si 300mm. Cu aceste obiectivepot sa acopar majoritatea subiectelor mele. La formatul de 35mm aceasta

selectie ar fi aproximativ: 18mm, 24mm, 35mm, 50mm, 75mm si135mm. Teleobiectivele nu sint practice si nici usor de procurat pentruformatul mare. Cel mai lung tele pentru 4x5"este in jur de 500-600mm iar la aceste focale stabilitatea si greutateadevin impedimente serioase. Daca as lucra cu 35mm, as adauga unul oripoate doua teleobiective sau un zoom 200-400mm.

Citeodata am nevoie sa reduc echipamentul pe care il iau cu mine laesential. Poate din cauza unei accesari dificile a subiectului ori a unui zbor,prefer sa iau cu mine numai 3 obiective: 75mm, 150mm si 210mm. Dincauza ca obiectivul de 150mm nu adauga nimic la forma aparatului Linhof

cind este pliat, acesta ramine mereu in trusa pentru deplasare. Daca ar fisa iau numai un obiectiv, 210mm ar sta acasa, dar nu pot sa ma lispescde grand-angular!

Calitatea imaginilor produse nu depinde direct de numarul deobiective pe care le ai in trusa. Desigur, nu poti realiza o imagine larga cuun teleobiectiv. Dar, daca esti un fotograf cu experienta, cunosti cum sacreezi o imagine de calitate cu uneltele la dispozitie. Daca simti nevoia sa-ti perfectionezi tehnica, iata citeva exercitii mai jos.

9 - Exercitii practice

Un turist care viziteaza New York-ul intreaba: Cum ajung la Carnegie Hall?Cineva ii raspunde: practica, practica, practica.Iata citeva exercitii care o sa te ajute sa ajungi acolo unde vrei. Acesteexercitii sint destinate sa te ajute sa-ti dezvolti cunostintele despreobiective si sa te familiarizezi cu ce poate fiecare obiectiv sa faca:

A. Fotografiaza acelasi cadru fara sa muti trepiedul cu toate obiectiveledin arsenalul propriu. Unele imagini nu o sa fie prea interesante deoarecesubiectul poate nu va fi potrivit pentru un obiectiv specific. Oricum,incearca. Filmul este ieftin, iar daca fotografiezi digital, nu te va costaaproape nimic. Apoi compara imaginile, cautind posibilitati noi decompozitie. De exemplu, probabil vei descoperi ca daca nu ai fi facut acest


27/194

- 27 -

exercitiu nu te-ai fi gindit sa folosesti un anumit obiectiv pentru acestsubiect.

B. Mergi intr-un loc pe care il cunosti bine si iti place. Ia cu tine numai 1obiectiv, oricare ar fi acesta. Nu intrebuinta insa un zoom, deoarece va fi

tentant sa iesi din cadrul exercitiului propus. John Sexton a folosit unsingur obiectiv de 210mm pe un aparat de 4x5" citiva ani cind a inceputsa fotografieze. Este clar ca atunci cind si-a permis sa cumpere un aldoilea obiectiv, stia foarte bine ce poate face obiectivul de 210mm. Acelasimod de lucru poate fi abordat cu orice obiectiv.

C. Fotografiaza acelasi subiect fara sa misti aparatul, cu un obiectivgrand-angular si cu un tele. Cind te intorci acasa, decupeaza si maresteimaginea realizata cu grand-angularul in asa fel incit sa aiba aceeasicompozitie ca imaginea realizata cu teleobiectivul. Compara cele 2

imagini.O sa observi multe deosebiri intre compozitii si comprimarea planurilor dincadru.Teleobiectivele nu comprima peisajul mai mult decit grand-angularele.Perspectiva creata de teleobiectiv este aceeasi cu a unui grand-angular,exceptia fiind ca numai o mica portiune din cadrul cuprins de grand-angular este vizibil in imaginea realizata de tele. Elementele din departaresint "comprimate" natural pentru ca in timp ce elementele sint maidepartate si mai mici, ele apar ca fiind mai apropiate intre ele. Acest efecteste cauzat de perspectiva si nu de obiective. Teoretic, avind posibilitatea

de a realiza imagini de o anumita rezolutie, putem folosi numai un grand-angular pentru a decupa ulterior numai portiunea care ne intereseaza dinsubiect. In practica insa, data fiind rezolutia limitata a filmelor si asenzorilor digitali, acest lucru nu este practic.

Exemplu:

Cele trei imagini de mai jos prezinta acelasi subiect. Am folosit unobiectiv de 75mm din care am decupat portiunea centrala in modasemanator cu imaginea realizata cu un obiectiv de 300mm. Dupa cum se

observa cele 2 imagini sint identice compozitional si in ce priveste"comprimarea" elementelor din cadru. Rezolutia si granulatia sint maibune in imaginea realizata cu teleobiectivul pentru ca nu a trebuit samaresc imaginea finala. Stincile sint mai rosii in imaginea realizata cutele-ul pentru ca e surprinsa un pic mai tirziu decit cea facuta cu grand-angularul.


28/194

- 28 -

"O'Neil Butte Cropped." Linhof 4x5, obiectiv de 75mm (decupaj dinimaginea originala)

"O'Neil Butte Telephoto." Linhof 4x5, obiectiv de 300mm


29/194

- 29 -

"Apus la Yavapai Point." Linhof 4x5, 75mm lens

10 Concluzie

Fotografia de peisaj este foarte placuta: sintem in mijlocul naturiiincercind sa ne exprimam sentimentele fata de peisajul din fata noastra.Mergem in locuri frumoase, descoperim si exploram aceste locuri cu unochi de artist si incercam sa producem imagini care transmit ce am vazutin timp ce eram acolo. Ce perspectiva placuta sa arati si altora rezultatelecreatiei personale!

Unele peisaje cum ar fi cele din sud-vestul Americii produc reactiiputernice. Scene pastorale cum se gasesc in Franta si Italia, produc reactiimai subtile, mai linistite si sint mai bine redate intr-o maniera poetica. Darcum realizezi toate acestea, cind nu ai la dispozitie decit un aparat si film,care nu sint suficient de flexibile ca o proza ori nu pot prezenta variatiiinfinite de culoare, textura si forme ca in pictura ori desen? Unul dintremodurile cele mai puternice de a exprima sentimentele personale sereduce la alegerea judicioasa a obiectivelor.

Pentru diversitate maxima in lucrari, si pentru a varia tipul de imaginirealizate, recomand sa incerci toate cele trei tipuri de obiective descrise.Aceasta, combinata cu diverse compozitii discutate in capitolul anterior,vor rezulta intr-o colectie de imagini de peisaj diverse si cu deosebitimpact vizual.


30/194

- 30 -

Partea IV - Cum sa gasesti lumina cea mai buna pentru o anumitaimagine

1 - " 'Sa fie lumina!' Si a fost lumina."

Lumina a jucat intotdeauna un rol important in cultura umana siexistenta.In Geneza, Dumnezeu creeaza lumina. In Egiptul antic, faraonii erauresponsabili cu rasaritul Soarelui in fiecare dimineata. Incasii se rugau laSoare iar o eclipsa solara era un semn apocaliptic. Ei nu puteau intelegeca Soarele poate fi ascuns vederii noastre in plina zi. Indienii anasazi sipueblo au dezvoltat o intelegere sofisticata a miscarii Soarelui pe cer. Aufolosit aceste cunostinte in agricultura si in ceremoniile religioase. Louis alXVI-lea, regele Frantei, a fost numit "Regele Soare" ca urmare a influentei"luminoase" pe care ar fi avut-o asupra tuturor oamenilor si regatului sau.

In decursul istoriei numeroase societati secrete au fost constituite din"luminati" iar revolutii sociale au produs "iluminarea".Lumina a fost parte din aspectele cele mai importante ale vietii si a jucatun rol important in existenta umana. Astazi inca, viata noastra estecondusa de lumina si intuneric, asa cum majoritatea dintre noi se scoalade dimineata si se culca seara. Muncim in timpul zilei si dormim in timpulnoptii.Fotografii de peisaj se conformeaza acelorasi orare. Urmarim Soarele intimpul rotatiei Pamintului in timpul unei zile si a unui an. Zilele noastresint organizate in 24 de ore, iar calendarul anual urmareste rotatia

Pamintului in jurul Soarelui. Soarele, si mai important, lumina izvorita dinel, controleaza viata noastra.

2 - Desenind cu luminaFotografia este legata de lumina. Numele acestei discipline implica lumina.Compusa din doua cuvinte grecesti: photos=lumina si graphos=adesena/a scrie, fotografia se traduce literal prin "scriere cu lumina". Cind afost descoperita, fotografia a fost numita "heliografie" ceea ce se traduceprin "scriind/desenind cu Soarele". La inceput se credea ca numai folosindlumina Soarelui se poate crea o fotografie, dat fiind ca sensibilitatea

placilor fotografice ale timpului nu permitea o expunere la luminaartificiala. Odata cu avansul tehnologiei, posibilitatea crearii de suporturimai sensibile si introducerea magneziului ca lumina artificiala, termenul deheliografie a fost depasit si inlocuit cu fotografie.

3 - Trei reguli privind luminaTrei reguli principale guverneaza aparenta si manifestarea luminii pentruscopuri fotografice. Aceste reguli sint cunostinte de baza pentru fotografi.Mai jos in articol vom descrie cum influenteaza aceste reguli creareapeisajelor fotografice.

A - Calitatea luminii:


31/194

- 31 -

Cu cit sursa de lumina este mai mare, cu atit lumina este maimoale. Pentru a schimba calitatea luminii trebuie ca suprafata sursei sa seschimbe in marime, culoare, reflectanta ori o combinatie a doua dintreaceste elemente. In practica, si pentru peisaje fotografice, acest principiudevine relevant cind Soarele lumineaza direct subiectul, producind o

lumina dura, contrasta. Spre deosebire, lumina Soarelui filtrata de nori oridata numai de reflectanta cerului albastru, va produce o lumina moale. Osursa de lumina mica cum este Soarele in raport cu Pamintul produce olumina dura, cu umbre adinci si parti luminoase fara detalii. O sursa delumina foarte mare, cum este cerul innorat produce in schimb o luminadifuza, moale, egala, cu umbre transparente si detalii suficiente in partileluminoase ale subiectului.

B - Lumina reflectata:

Daca lumina este reflectata, ea va imprumuta culoarea reflectorului. Acestlucru se intimpla de exemplu in regiunile cu canioane din sud-vestulStatelor Unite. Intr-un astfel de canion format de ape de-a lungulmileniilor, lumina reflectata de peretii canionului se rasfringe spre peretiiopusi din acelasi canion. In timp ce lumina naturala este in principiuneutra, lumina reflectata din peretii canionului va deveni colorata,imprumutind culoarea peretilor de pe care se reflecta. Aceasta luminadevine in general rosiatica ori portocalie si coloreaza corespunzator peretiineexpusi direct la Soare. Rezultatul este ca peretele care primeste luminareflectata va fi mult mai rosu ori portocaliu decit peretele pe care cade

lumina directa a Soarelui.

C - Intensitatea luminii:

Intensitatea luminii pe orice suprafata scade invers proportional cupatratul distantei de la sursa de lumina la subiect. Dublarea distantei de lasursa lasubiect este echivalenta cu reducerea cantitatii de lumina cu 1/4 diniluminarea initiala. Aceasta lege este foarte importanta in fotografia destudio unde lumina artificiala poate fi astfel modelata. In natura insa, in

situatie de lumina naturala, nu putem sa mutam Soarele, norii orisubiectul fotografiat. Oricum, cunoasterea acestei legi fizice esteimportanta pentru orice fotograf si de aceea o amintim in acest articol.

4 - Cum poti gasi lumina cea mai favorabila pentru peisaj?

In fotografie nu este suficienta lumina. Avem nevoie de lumina "decalitate". Dar ce "calitate" de lumina ne trebuie pentru fotografia depeisaj?Ansel Adams spunea "Dumnezeu a creat lumina si a impartit-o in zecezone.". Declaratia un pic hazlie a lui Adams arata ca lumina nu estesuficienta pentru fotografie.

Ca fotografi avem nevoie de un anumit tip de lumina. Lumina care


32/194

- 32 -

are caracteristici artistice, lumina pe care daca nu o putem controla direct,o putem controla macar prin modalitati fotografice.

Calitatea luminii pentru fiecare dintre noi este determinata desubiectul pe care dorim sa-l fotografiem. In mod traditional si cind

fotografiem peisaje largi, panoramice, lumina cea mai buna o gasim larasarit sau la apus. Ca sa profiti de aceasta lumina trebuie sa fii la loculfotografierii inainte de rasarit si apus. Echipamentul trebuie instalat sipregatit de fotografiere inainte de aceste evenimente zilnice. Este de-asemenea recomandabil ca sa vizitezi locul de fotografiere in avans, astfelincit sa gasesti o compozitie care sa merite o deplasare la momentul celmai favorabil al zilei.

Prezenta la locul fotografierii in avans iti da posibilitatea surprinderiisubiectului in diverse lumini pe masura ce Soarele urca ori coboara pe cer.

Cum lumina se schimba foarte repede in aceste momente ale zilei,

este recomandabil sa fii pregatit din timp si sa expui o serie de imagini,lasind pentru mai tirziu momentul alegerii celei mai bune imagini din serie.Repetind acest mod de lucru, vei capata experienta si in viitor va fi maisimplu sa alegi timpul zilei cel mai potrivit pentru o anumita imagine sisubiect. Fotografierea cu 30 de minute inainte de rasarit si 30 de minutedupa apus da imaginilor o culoare saturata si lipsita de umbre. Chiar dacaochiul nu inregistreaza aceste nuante, filmul in mod sigur le va inregistra,in special daca folositi film cu saturatie mare cum ar fi Fuji Velvia. Atentiela cer, care va fi inca foarte iluminat in raport cu peisajul si va necesitaprobabil o filtrare gradata cu un filtru neutru.

5 - De ce este lumina la rasarit si apus cea mai indicata pentrupeisaje?

Pe scurt, lumina la rasarit si apus este cea mai buna pentru ca esteaproape orizontala, paralela cu orizontul. In aceste momente luminaatinge subiectul orizontal, dindu-i un aspect tridimensional atit de necesarin redarea plana.Dat fiind ca Soarele este putin deasupra orizontului la rasarit ori apus,lumina este filtrata de straturile de praf atmosferic, picla si poluare,

inainte de a atinge subiectul. In timpul acestui proces, marea reducerea intensitatii si difuzia radiatiei produc o lumina moale. Aceasta filtrareproduce si eliminarea razelor verzi si albastre din spectru, lasind mai multrazele rosii. Ca rezultat, imaginile la rasarit si apus sint calde, cu nuanterozalii, rosii ori portocalii. Aceasta combinatie de filtrare si difuzie a luminiiproduce cea mai buna lumina pentru fotografia de peisaj, lasind oimpresie placuta ochiului. Deasemenea, perceptia umana este influentatade portretistica si de intrebuintarea unei iluminari laterale a subiectului,fiind astfel mai placut impresionata decit de o lumina perpediculara pesubiect venita de deasupra. Intrebuintarea unei lumini laterale creeazaparti luminoase si umbrite pe figura umana, care dau adincime,tridimensionalitate subiectului. Acelasi principiu se aplica si fotografiei depeisaj cu rezultate la fel de placute.


33/194

- 33 -

Lumina Soarelui la amiaza si rasarit: acest desen al Monument Valleyarata pozitia Soarelui la amiaza si la rasarit. La amiaza Soarele estepozitionat direct deasupra formatiunii stincoase producind umbre mici la

baza ei. La rasarit Soarele este la nivelul orizontului producind o iluminarelaterala cu umbre lungi pe marginea stincii.

6 - Exista alte tipuri de lumina buna pentru fotografia de peisaj?

Da, exista. In timp ce lumina la rasarit ori apus este foarte buna, sepot crea imagini interesante si in restul zilei. Mai departe voi analiza

diferite tipuri de iluminare intilnita in natura. Voi descrie pentru fiecare tipde lumina calitatea, culoarea, contrastul si umbrele generate. Voi da sirecomandari de expunere pentru film si digital.

7 - Tipuri diferite de lumina naturala

A - Lumina reflectata - lumina difuzataDescriere: acest tip de lumina este creata prin incidenta luminii solare peo suprafata si reflectarea ei pe subiect. De exemplu regiunea de canioanedescrisa mai sus este orientata Nord-Sud, fiind iluminata direct de Soarepe un perete, celalalt perete fiind iluminat prin reflexie. Lumina reflectatava prezenta un contrast redus si va prelua din culoarea peretelui pe carecade. Ca rezultat, umbrele vor avea un aspect moale, cald, cu o tentarosiatica. Cu cit canionul devine mai ingust, si efectul de reflexie va fi maipregnant.Calitate: moale si uniforma. Reflexia multipla diminueaza contrastul.Culoarea: tente de culoare. Cu cit suprafata reflectanta este mai saturata,cu atit si lumina reflectata va fi mai colorata.Umbre: lipsa aproape totala.Contrast: foarte scazut.


34/194

- 34 -

Schema de alaturi reprezinta o situatie tipica in aceste canioane.Lumina naturala cade pe partea stinga a canionului si este reflectata pe

peretele din dreapta. Alte tipuri de lumina sint prezente in acest cadru.Apar umbre date de formatiunile stincoase, suprafete iluminate direct ca siformatiuni iluminate din spate. Posibilitatile de imagine intr-o astfel desituatie sint numeroase si merita investigate.


35/194

- 35 -

Antelope Wall of Light: aceasta imagine a Antelope Canyon in

Arizona este numai despre lumina si forma. De notat ca nu exista nici osursa de lumina directa in imagine, in ciuda prezentei de zone luminoasein partea stinga a cadrului. Diversele niveluri de iluminare de la stralucirila intuneric sint create numai de lumina difuza care ajunge in adinculcanionului. Cu cit lumina ajunge mai departe, cu atit devine mai moale sicolorata.

B - Cer innorat

Descriere: in zilele cu cer innorat, acest tip de lumina este moale si

albastruie in culoare. Provine din intregul cer care actioneaza ca un difuzorurias al luminii solare.Calitate: moale, difuza. Peisajul este invaluit in umbra. Umbrele, care au otenta albastruie naturala, sint responsabile pentru tenta albastra aimaginilor in aceste ocazii. Chiar daca aceasta tenta nu este perceputa deom, ea apare clar pe film.Culoare: tente de culoare albastruieUmbre: moi ori inexistenteContrast: foarte scazutFilm recomandat pentru modelarea contrastului: un film de contrast ridicatsi cu saturare mare a culorilor, de exemplu Fuji Velvia. Daca fotografiatidigital, puteti adauga o curba de ajustare a contrastului [S-curver] lafisierul de imagine.


36/194

- 36 -

C - Umbre deschise

Descriere: un subiect se gaseste intr-o situatie cu umbre deschisecind este localizat intr-o arie umbrita intr-o zi insorita. Astfel de situatii setraduc prin expuneri pentru zona de umbre, rezultind supraexpuneri inzonele insorite. Un exemplu clasic de imagine in zona umbrita deschisaeste un portret in umbra, dar cu zone insorite in fundal. In aceste situatiieste recomandabila folosirea unui flash frontal care sa deschida umbrele sisa micsoreze contrastul intre umbre si partile luminoase din cadru. Cum inpeisaj nu se intrebuinteaza flashul in mod uzual, incadrarea se face in asafel incit sa nu apara zone insorite in cadru.Calitate: moale si difuza

Culoare: lumina cu tenta albastruieUmbre: lipsa totala de umbreContrst: scazutFilm recomandat ori ajustare de contrast: film de contrast marit sisaturatie marita gen Fuji Velvia. Digital, ajustarea contrastului printr-ocurba de contrast.


37/194

- 37 -

Umbrele deschise difera de lumina de cer innorat prin lipsa sursei deiluminare din cadru. Lumina este mai calda decit sub un cer innorat si nu

prezinta umbre. Una dintre luminile cele mai interesante pentru fotografie.

D - Lumina din spate (contre-jour)

Descriere: un subiect este iluminat de Soare din spate, iar aparatuleste indreptat spre Soare. Intr-o imagine tipica, subiectul este in umbra,cu o aura de lumina in jurul lui. Soarele ca sursa de lumina poate ori nu safie prezent in cadru, in functie de pozitia aparatului.Calitate: aura de lumina la marginea subiectului. Soarele apare ca o steadaca este in cadru si diafragma este inchisa la f16.

Culoare: lumina este neutra. Culorile sint slabe si contrastul scazut.Umbre: sint prezente si sint orientate spre aparat.Contrast: contrast general foarte mare.Film recomandat si ajustarea contrastului: film de contrast moderat, genFuji Provia ori negativ color. Digital, nu este necesara accentuareacontrastului.


38/194

- 38 -

Lumina din spate creeaza o aura in jurul obiectelor din prim-plan. Inaceasta instanta, lumina trece partial prin zapada de pe crengi, creind unefect de aura. Imaginea a fost realizata la citeva minute dupa rasarit,lumina calda combinindu-se cu nuantele de albastru din partile umbriteale peisajului, creind un amestec de lumina complementara. De notatabsenta altor culori decit albastru. Compara culoarea din aceasta imaginecu cea din imaginea urmatoare.

E - Lumina directa

Descriere: lumina naturala directa, aproximativ 1 ora dupa rasaritori inainte de apus. Lumina nu este difuzata ori filtrata de nici un elementnatural. Lumina este intensa si directa, dind contrast marit si umbreputernice. Este de evitat in fotografia color, dar poate da rezultateinteresante in alb/negru.Calitate: intensa si dura. Un filtru de polarizare este necesar in multeocazii, daca unghiul de fotografiere este la 90 grade de pozitia Soarelui.Culoare: culori neutre. Culorile sint desaturate in cadru.Umbre: prezente si puternice.Contrast: puternic.Film recomandat si ajustare digitala: film de contrast redus gen Fuji Proviaori negativ color. Digital nu este nevoie de curbe de ajustare acontrastului.

F - Lumina orizontala de dimineata ori seara

Descriere: lumina moale, orizontala. Soarele este putin pesteorizont, razele de lumina fiind laterale. Excelenta pentru fotografia depeisaj avind contrast scazut si tenta calda de culoare.

Calitate: moale, invaluitoare. Placuta la privire. Capabila sa scoata inevidenta detaliile peisajului, retinind un pic misterul umbrelor din cadru. O


39/194

- 39 -

lumina de tranzitie, intre rasarit si apus. Se schimba rapid ceea cenecesita expuneri multiple la fiecare 5-10 minute.Culoare: culoare cu tente calde de rosu-portocaliu.Umbre: prezente. Moi la rasarit si apus, transparente la inceput, devin maiscurte si dure odata cu schimbarea pozitiei Soarelui pe cer.

Contrast: contrast moale cind Soarele este desupra orizontului, cresteodata cu ridicarea Soarelui pe cer.Film recomandat ori ajustare digitala: film de contrast si saturatie ridicatagen Fuji Velvia. Digital, se poate adauga o curba de ajustare acontrastului.

Creata la inceputul diminetii dupa o furtuna de zapada, imagineaprezinta o varietate de tipuri de iluminare: lumina de rasarit, luminadirecta, reflectata si cu umbre deschise. De notat cum zapada in zoneleumbrite este albastra in timp ce in zonele cu lumina directa este alba.Lumina reflectata de peretii canionului deshide umbrele pe peretii opusi,

reducind contrastul general al imaginii. Zapada actioneaza si ea ca unreflector, dind o tenta luminoasa intregii imagini.

8 - Exercitii de fotografiere

A - Fotografiaza in timpul celor 6 tipuri de lumina descrisa in acestarticol.Se pot folosi diverse tipuri de subiecte, fiind dificil de a fotografia unsingur subiect in toate situatiile. Recomandat este insa sa poti fotografiaacelasi subiect in toate tipurile de lumina. Compara contrastul si calitatea

luminii in aceste imprejurari. Poti scrie caracteristicile de iluminare dupamodelul de mai sus. Ce iti place si ce nu iti place despre fiecare tip delumina? Care este lumina preferata? Care este lumina pe care ai vrea sa ointrebuintezi mai departe pentru a crea o serie de imagini cu un singur tipde lumina? Care este lumina cea mai defavorabila si cu care nu vrei salucrezi alta data?

B - Fotografiaza acelasi subiect inainte de rasarit pina dupa apus.Mergi la un loc preferat si fotografiaza acelasi subiect fara sa schimbilocatia aparatului. Scopul exercitiului este de a observa cum variaza

lumina in timpul zilei si efetul ei asupra compozitiei.


40/194

- 40 -

C - Construieste si foloseste un Nigrometru.Nigrometru: un dispozitiv pentru observarea culorilor din cadru. Este inesenta un tub de culoare inchisa cu o deschidere mica la ambele capetepentru observatie. Observind numai o mica parte din cadru, se poatedistinge culoarea acelor portiuni mult mai usor decit daca privesti tot

cadrul.Cum sa construiesti un nigrometru? Se poate folosi un tub de carton, de4-5cm diametru si 20-25cm lungime. Acopera capetele cu capace deplastic ori cu carton. Se gauresc capacele cu o deschidere de circa 0.5cmla ambele capete. Odata instalate aceste capace, nigrometrul esta gata!Pentru maxima utilitate, se poate vopsi in interior tubul in negru.Cum sa il folosesti? Orienteaza tubul spre partea din subiect pe care vreisa o studiezi. Gaseste o portiune partial in umbra si lumina. Priveste laportiunea in umbra si alternativ la cea luminata. Vei observa culorile dinumbra adinci si saturate, in timp ce in lumina, acestea sint desaturate si

slabe. Foloseste acelasi procedeu pentru alte zone.Avantajul folosiri unui astfel de dispozitiv consta in observarea culorilor indiverse momente, fara influentarea ochiului de culorile alaturate unordetalii.In lipsa unui nigrometru, se poate folosi si palma inchisa, lasind o micadeschidere la ambele capete.

D - Citeste cartea "Light and Colors In the Outdoors" deM.G.J.Minnaert.Aceasta carte explica multe fenomene vizuale naturale. Explica lumina

inclusiv culoarea cerului, norii, miraje si halouri, efectele de curcubeu sigheata in atmosfera. Incurajeaza explorarea personala a acestorfenomene, unde si cind sa le observi, care sint cauzele si de ce unele sintfoarte rare iar altele comune.

9 - Seminare de exercitiu al ideilor expuse in articolVezi lista curenta de seminare si ateliere pe care le ofera A.Briot.

10 ConcluziiSuccesul nostru in domeniul peisajului fotografic depinde de capacitatea

de a alege lumina cea mai buna la fotografiere. Natura este cel mai buneducator si nu exista o alternativa pentru studiul si experimentareaalegerii luminii favorabile. Devenind un maestru al luminii va veti desavirsica fotograf de arta.

Partea V - Cum sa selectezi cel mai bun "film" pentru o imaginespecifica atit pentru lucrul pe film cit si pentru digital

Toate imaginile din acest articol prezinta Spiderock in Canyon de ChellyNational Monument, Arizona. Am vrut sa facilitez comparatia intrediversele imagini din articol, realizate cu diverse filme si moduri decaptare digitala.


41/194

- 41 -

"Spiderock and Clouds"

Film diapozitiv in original, alb/negru prelucrat in Photoshop 6.


42/194

- 42 -

1. Introducere

Alegerea filmului. Un subiect care pare invechit si banal.In definitiv,majoritatea fotografilor au renuntat la film iar cei care inca nu aurenuntat, stiu ca sfirsitul este aproape. Personal, in timp ce insist asupra

folosiri filmului, o fac numai din motive de cost ale aparaturii digitale demarime 4x5".Mi-am amintit recent cit de repede dispare filmul din constiinta noastracolectiva cind un fotograf adolescent m-a intrebat "cum realizau fotografiiimagini inainte de aparitia formatului digital?". Ei bine, inainte de digital,foloseam film. Si inainte de film foloseam placi fotosensibile siDaguerrotipii, sau chiar hirtie acoperita cu un strat fotosensibil.

2. O perspectiva istorica

Avansurile tehnologice recente au redefinit ce inseamna un fotograf depeisaj. Azi, mergem sa fotografiem cu aparate usoare, cu captareinstantanee si solide.Bineinteles, trebuie inca sa caram echipament, sigreutatea acestuia depinde de formatul folosit si de cit vrem sa caram cunoi. Oricum am privi insa fotografia azi, ea este mult mai simpla decitacum 100 de ani.Pentru primii fotografi de peisaj americani, ca Timothy O'Sullivan, WilliamHenry Jackson si Carleton E. Watkins, echipamentul necesar fotografieriiinsemna o povara imensa si nu un simplu rucsack. Magarii si caii erau lafel de importanti ca si echipamentul foto. Realizarea unei imagini

presupunea mai intii instalarea unui cort folosit ca foto-laborator, undeputeai sa-ti tratezi placile de sticla cu emulsia fotosensibila. Aceastaemulsie trebuia mai intii preparata, ceea ce presupunea prezenta uneisurse de apa in apropiere. Un lac ori un riu trebuia sa fie intotdeaunaprezente in vecinatatea locului de fotografiere. Dupa realizarea expunerii,placa de sticla trebuia developata imediat, ceea ce presupunea folosireacortului. Cortul era folosit si pentru innoptare, ori trebuia impachetat simutat la locul urmator de fotografiere. In zilele noastre, multi dintre noifolosim o masina, fotografiem digital si descarcam imaginile de pe carduriin timp ce conducem.

O alta optiune pentru fotografii de peisaj era folosirea Daguerrotipiei. Intimp ce acest proces era folosit mai ales in portretistica, unii fotografi auincercat procesul si in natura. Din nou, folosirea unui cort era necesara casi folosirea mercurului pentru developare. Tipic, un daguerrotipistdevelopa imaginile fiind acoperit cu o pinza peste cap, urmarind aparitiaimaginii pe o placa metalica in timp ce inhala vaporii de mercur. Multidintre acesti fotografi au ajuns in azilele de nebuni, nervii si creerul lorfiind permanent atins de emanatiile de mercur.Concluzia este insa clara: filmul dispare in timp ce captarea digitalaavanseaza, iar eu scriu un articol despre alegerea "filmului"! Oare amrespirat vapori de mercur eu insumi?Ei bine, fiti linistiti, nu cred ca sint mai nebun decit eram in trecut. De faptacest articol cred ca este mai de actualitate decit in trecut.


43/194

- 43 -

Acum cind avem la dispozitie captarea digitala, alegerea unui "film"alb/negru ori color, prezenta saturatiei ori lipsa ei, etc. sint elemente maiimportante, si numeroase, decit niciodata. De ce? Pentru ca atunci cindfotografiezi in mod raw cu un aparat digital, esti (tehnic vorbind)responsabil pentru "developarea" imaginii. Tu decizi daca vrei aceasta

imagine color ori in alb/negru, cita saturatie si contrast doresti, etc. Pescurt, tu esti laborantul foto. Hai sa vedem ce implica aceasta captaredigitala.

3. Filmul si vizualizarea.

Primul lucru de care trebuie tinut cont la alegerea unui film (ori lafolosirea unui convertor raw, cum o sa vedem mai jos), este vizualizareasubiectului. Fotografia este despre vizualizare asa cum am explicatin primul articol din aceasta serie. Toate articolele din aceasta serie sint

legate intre ele ca subiect, dar si legate de vizualizare.Ce vezi inainte de a realiza o imagine influenteaza toate deciziile pe carele vei lua mai tirziu legate de aceasta imagine. In legatura cu alegereaunui film, apar urmatoarele intrebari:- vad subiectul acesta mai bine in alb/negru ori color?- daca imaginea va fi color, o vad ca fiind cu saturatie mica ori mare?- daca vad imaginea in alb/negru, o vad cu un contrast ridicat ori scazut?- daca imaginea va fi alb/negru, o vad ca fiind alb/negru curat ori tonatain sepia (ori alte tonuri)?Un accesoriu care te va ajuta sa vezi subiectul si sa alegi filmul necesar,

este filtrul de vizualizare. Cel mai popular astfel de filtru este KodakWratten #90. Acest filtru elimina toate culorile din subiect dindu-tiposibilitatea sa o vizualizezi in alb/negru. Practic, acest filtru dasubiectului o tonalitate pal-galbuie, dar dupa un timp de folosire, aisenzatia ca imaginea devine alb/negru, vezi numai contrastul si diverseletente de gri. Pentru ca alb/negrul este o abstractie - natura este coloratatotusi - vazind in alb/negru nu este chiar simplu...Exista filtre si pentru filme color. Acestea tind sa reproduca contrastulunor tipuri specifice de film. Astazi insa, folosind un proces digital,contrastul nu mai este o variabila tot atit de importanta ca in trecut. In

plus, un filtru este un mod nu tocmai corect pentru evaluarea contrastuluiunui subiect. Un spotmetru ar fi mult mai corect in acest caz. Personalprefer sa folosesc ochelarii de soare pentru a vedea cum apare un subiectin color. Folosesc ochelari polarizatori, deci pot sa vad scena polarizatafara sa folosesc un filtru special.Bineinteles ca daca folositi formatul digital, nu iti trebuie un filtru pentruimagini color. O simpla privire la monitorul LCD este de ajuns pentru aavea o impresie corecta asupra modului in care aparatul va captasubiectul. Acesta este unul dintre avantajele majore ale aparatelordigitale.


44/194

- 44 -

4. Importanta conversiei RAW

Dupa cum stiti, daca fotografiati digital, fisierul raw este imaginea"latenta" si iti trebuie un convertor pentru a obtine o imagine"developata". In acest sens, un convertor raw este mai mult decit un

proces de developare; este un proces de alegere a filmului preferat. Intimpul conversiei, poti decide daca imaginea va fi alb/negru ori color. Potidecide si gradul de saturatie asemanator cu alegerea unui film mai saturatori nu in fotografiatul pe film.In mod traditional, fotografii au folosit filme color bazat pe dorinta lor de aobtine o anumita culoare specifica in imagine. De exemplu, Fuji Velviaeste popular pentru fotografii de peisaj datorita unui grad inalt desaturatie si contrastului ridicat. In timp ce contrastul ridicat limiteaza intr-o oarecare masura scara de valori de tonuri pe care filmul poate sa leinregistreze, gradul inalt de saturatie si corectitudinea in redarea culorilor

face popular acest film pentru peisagisti. Ektachrome si Kodachrome aufost favorite pentru redarea culorilor in tonuri reci, respectiv calde, siredarea culorii in mod "rece", respectiv a culorii rosii. Alte preferinte sintposibile. Personal prefer filmul Fuji Provia, cu contrast scazut si o saturatiescazuta comparativ cu Velvia. Cum filmul va fi procesat si digital, potulterior sa maresc contrastul si saturatia, in Photoshop.O alta optiune printre multe altele, pentru fotografii pe film, este si filmulcolor negativ. Dat fiind ca majoritatea publicatiilor prefera filmul diapozitivca sa "vada" culorile adevarate, filmul negativ este in prezent acceptabilpentru ca se poate scana. Privind o imagine digitala, nu mai conteaza

daca imaginea a fost creata pe film negativ ori pozitiv, deoarece toateimaginile digitale sint pozitive. Avantajul principal al filmelor negative esteca ofera o plaja mai larga de contrast decit filmele diapozitive. Aceasta daposibilitatea captarii unei plaje mai largi de tonuri, deci poate fi folosit maibine pentru subiecte cu contrast ridicat. Deasemenea, filmele negative auo saturatie mai scazuta, ceea ce favorizeaza subiectele cu tonuri subtile,moi.

5. Color ori... color?

Daca saturatia nu mai este un factor major pentru film ori captareadigitala, problema saturatiei devine o chestiune de gust personal. Maimult, saturatia poate fi variata infinit in procesarea digitala. Aceastaoptiune implica bunul gust si preferintele personale mai mult decit ofertafabricantilor de film. In acelasi timp nu mai putem da vina pe fabricantiide film cind audienta nu accepta o anumita saturatie de culoare, ci trebuiesa ne ajustam singuri modul de lucru.Personal prefer imaginile moi, cu saturatie mica. Aceasta preferinta nu afost insa permanenta. Am folosit in trecut si filme Velvia. Asta nuinseamna ca in viitor nu voi mai realiza imagini saturate, ci ca in prezentprefer sa explorez posibilitatile oferite de tehnologia curenta ca si sadescopar ce se poate obtine prin imagini moi si cu saturatie scazuta.


45/194

- 45 -

6. Hai sa folosim film ori captarea digitala - sa nu lasam filmul sane foloseasca pe noi

Filmele diapozitive, cum ar fi Velvia, cresc contrastul si saturatia deculoare. Cind folosim un astfel de film, un subiect care apare privirii

noastre "moale" si fara "culoare", devine saturat cind este fotografiat pefilmul dia respectiv. Aceasta caracteristica a filmului Velvia, a influentatalegerea luminii in care este folosit. Subiectele alese trebuie sa aibacontrast scazut si saturatie mica. In schimb, aceasta alegere inseamna catrebuie sa eviti anumite conditii naturale cind folosind Velvia ar da imaginisuprasaturate si cu contraste exagerate.Un subiect tipic pentru Velvia este plasat intr-o umbra deschisa, orifotografiat intr-o zi innorata. Ori in canioane, cu tendinta de a eliminalumina directa pe subiect. Apusurile si rasariturle de Soare sint subiectepreferate, desi prezinta probleme de redare dat fiind contrastul ridicat al

acestor subiecte. Un filtru gradual neutru este folosit in aceste cazuripentru a reduce contrastul intre cer si pamant.Filmul este in consecinta preferat in conditiile descrise, dar ce te faci cindvrei sa explorezi si alte genuri de iluminare? Cum ar fi dupa si inainte derasarit, respectiv apus, sa incluzi in cadru si spatii iluminate direct deSoare, etc. In aceste cazuri contrastul marit dat de Velvia va limita enormredarea corecta a subiectului.Ce vreau sa evidentiez aici este ca generatii intregi de fotografi au fostinfluentati de anumite tipuri de film. Nimic rau in asta, dar sa nu uitam caviata este mai bogata in aspecte interesante, mai departe de redarea tip

"Velvia". Personal explorez in prezent aceste "alte" posibilitati, fara saelimin in totalitate fenomenul "Velvia".

7. Color ori alb/negru?

Asa cum cum sintem nevoiti sa alegem diverse optiuni in fotografiacolor, la fel se intimpla si in alb/negru. Inainte de aparitia formatuluidigital, aceasta alegere trebuia facuta in momentul expunerii si in aparat.Trebuia sa alegem intre film color ori alb/negru. Puteam folosi in laboratorhartia Kodak Panalure pentru a mari imagini color negative in alb/negru.

Dar, desi citeodata rezultatele erau bune, eu nu am fost niciodata capabilsa obtin aceiasi calitate de alb/negru ca dupa un film negativ alb/negru.Astazi alegerea modului de redare color ori alb/negru poate fi aminatapina cind imaginea ajunge in computer. Pe film, poti astepta pana dupascanare si sa convertesti imaginea in alb/negru; pe digital, aceastaoptiune exista in timpul conversiei raw. Ambele programe Photoshop Rawsi Capture One fac acelasi lucru, dupa care poti salva caracteristicile deconversie intr-un profil pentru imagini viitoare.Oricare ar fi metodologia folosita pentru a crea imagini alb/negru, in finalvom fi pusi in situatia de a alege daca dorim o imagine alb/negru oricolor.Culoarea are calitatile ei specifice care duc la o reprezentare corectaa realitatii, incit eliminarea ei devine o alegere greu de justificat de catre


46/194

- 46 -

fotografi. Dar si alb/negrul are calitatile lui care face folosirea culoriinejustificata in anumite subiecte.Am observat de numeroase ori ca imaginile color bune sint bune si inalb/negru. Ca sa vezi acest lucru singur, foloseste un filtru Wratten #90.Explicatia mea in aceste cazuri se reduce la compozitie. O imagine buna,

are o compozitie buna. Compozitia este coloana vertebrala a unei imagini,suportul imaginii, si pentru ca aceasta este data de pozitia obiectelor incadru, este natural ca imaginea sa nu fie limitata de culoare numai.Compozitia in fotografie este asemanatoare cu desenul in pictura. Dacapictura foloseste culoare, desenul este realizat in alb/negru ori sepia. Multipictori deseneaza schite inainte de a trece la culoare. Desenul definestecompozitia, aranjamentul obiectelor in cadru, si este, in esenta, un procesalb/negru. Ce conteaza pentru compozitie nu este culoarea in sine, ciformele, liniile si aranjamentul obiectelor in spatiu pentru a redaadincimea.

Desigur, putem crea compozitie bazata numai pe culoare. O compozitieunde culoarea nu este numai un element al cadrului, ci este subiectul insine. Oricum, as zice ca acest gen de compozitii sint mai mult exceptia dela regula in fotografia de peisaj. Din experienta mea, acest gen decompozitii definesc mai mult un stil personal decit un mod general deabordare. De ce? Pentru ca acest gen de compozitii bazate pe culoare sintgreu de gasit in natura. Daca subiectul este fabricat de om, atunciculoarea poate fi un subiect. Un perete vopsit in culori aprinse, un set defarfurii de diverse culori, diverse materiale colorate puse la un loc, etc.sint citeva dintre subiectele obisnuite.

Acest subiect poate fi dezbatut mai departe. Oricare ar fi concl

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	ana-marin
View:	368 times
Download:	16 times

Estetica in Fotografie Alain Briot

Documents